Sunteți pe pagina 1din 2

Fișă de lucru

Se dă textul:
,,Tomșa, nesimțindu-se în stare a se împortivi, fuge în Valahia și
Lăpușneanul nu întâlnise nicio împiedicare în drumul său. Norodul pretutindenea îl
întâmpina cu bucurie și nădejde, aducându-și aminte de întâia lui domnie, în care el
nu avusese vreme a-și dezvălui urâtul caracter.
Boierii însă tremurau. Ei aveau două mari cuvinte a fi îngrijiți: știau că
norodul îi urăște, și pre domn că nu-i iubește.
Îndată ce sosise, Lăpușneanul porunci să împle cu lemne toate cetățile
Moldaviei, afară de Hotin și le arse, vrând să strice prin aceasta azilul
nemulțămiților, carii de multe ori, subt adăpostul zidurilor acestora, urzeau
comploturi și ațâțau revolte. Ca să sece influința boierilor și să stârpească cuiburile
feudalității, îi despoia de averi sub feluri de pretexte, lipsindu-i cu chipul acesta de
singurul mijloc cu care puteau ademeni și corumpe pre norod. [...]
Nimeni nu îndrăznea a grăi împotriva lui, cu cât mai vârtos a lucra ceva. O
gvardie* numeroasă de lefecii* albanezi, serbi, unguri, izgoniți pentru relele lor
fapte, își aflaseră scăpare lângă Alexandru, care, plătindu-i bine, îi avea hărăziți;
iar oștile moldovene, sub căpitani creature a lui, le ținea pe margeni; slobozând
însă pre ostașă pe la casele lor, le mărginise în puțin număr.”
(Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul)
*gvardie -pază, supraveghere efectuată într-o unitate militară, într-o instituție civilă;
*lefacii - oșteni plătiți care făceau parte dintr-un corp special și permanent de armată
Cerințe:
1. Ce evenimente sunt surprinse în textul dat?
2. Care sunt personajele și care sunt relațiile dintre acestea?
3. Care este modul de expunere predominant din textul dat?
4. Precizează care este perspectiva narativă?
5. Identifică verbele de acțiune din text?
6. Transcrie indicii spațiali și temporali. Care este rolul acestora?
7. Care este cadrul unde se petrece acțiuna?
8. Ce registru de limbaj este predominat în fragmentul dat? Cu ce scop este
folisit acesta?
Temă

Se dă textul:
,,De aici înainte, cârciumarul, cârciumărița și soacra cârciumarului nu-și mai
aduceau aminte de oamneii ce treceau pe drum, iar altfel lucrurile se petreceu tot ca
mai-nainte.
Dar încă în acea zi Ghiță se duse cu treabă la Arad, cumpără două pistoale și
își lua o a doua suglă, pe Marți, un ungur înalt ca un brad. Peste câteva zile se duse
apoi la Fundureni și se întoarse cu doi căței flocoși. Mai avea el un câine la casă,
dar acesta era leneș, se deprinsese cu oamenii și nu lătra pe nimeni. El puse dar
cățeii de mici în lanț și nu le dădea drumul decât atunci când nu erau oameni la
cârciumă, apoi slobozea și porcii și asmuțea cățeii asupra lor. Îi râdea inima când
vedea cum cățeii prind și cum scot sânge din urechile grăsunilor, și voind să-și
deprindă câinii la asmuțat, se deprinsese și el atât de mult, încât aștepta cu
oarecare nerăbdare zilel în care nu erau oameni la cârciumă, și atunci petrecea
ceasuri întregi cu câinii săi.
Ana nu-i putea suferi pe acești câini și se supăra cu atât mai mult când
bătrâna zicea că e bun câinele la casă, fiindcă omul poate să doarmă mai liniștit
când se știe păzit de niște câini buni. Așa era; însă Ana simțea că de câtva timp
bărbatul ei s-a schimbat și îi părea că, de când are câini, ține mai puțin la nevastă și
la copii.”
(Ioan Slavici, Moara cu noroc)
Cerințe:
1. Ce evenimente sunt surprinse în text?
2. Care sunt personajele? Precizează care sunt relațiile dintre acestea.
3. Identifică verbele de acțiune.
4. Transcrie indicii spațiali și temporali. Care este rolul acestora?
5. Precizează care este perspectiva narativă în textul dat?
6. Care este scopul acestei narațiuni (să emoționeze, să amuze, să convingă, să
informeze, să caracterizeze etc.)?
7. Ce atitidine adoptă fiecare dintre personaje față de noua pasiune a lui Ghiță?
8. De ce crezi că își luase cârciumarul slugă nouă, pistoale, și dresa câinii?
9. Cum poate fi interpretată bucuria cârciumarului în fața agresivității câinilor
săi?
10. Transformă ultimul paragraf într-un dialog între Ana și bătrână.