MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS
CONTROLUL VAMAL
(Ciclul I)

AUTOR:
Inna Pascalu
mg. în drept, lector univ.

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013
1
 Cuprins

1. Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal şi al specialistului în domeniul

vămuirii.
2. Trecerea mărfurilor şi a mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Regimurile
vamale şi destinaţiile vamale.
3. Metodologia privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova
4. Modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoanele fizice
5. Drepturile de import şi drepturile de export
6. Plasarea mărfurilor la depozitul provizoriu
7. Valoarea în vamă a mărfurilor. Completarea Declaraţiei cu privire la valoarea în vamă
(DVV)
8. Determinarea ţării de origine a mărfurilor. Certificarea mărfurilor
9. Nomenclatorul mărfurilor Republicii Moldova
10. Norme privind utilizarea şi completarea Declaraţiei vamale în detaliu
11. Sistemul informaţional în domeniul vamal „ASYCUDA WORLD”. Modul de completare
DV în SI „ASYCUDA WORLD”
12. Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru savîrsirea lor

2
 Tema: Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal şi al
specialistului în domeniul vămuirii.

Obiective de referinţă

să definească obiectul şi metoda ramurii de control vamal

să determine elementele specifice ale brokerului vamal.
să identifice modalitatea de perfectare a actelor vamale de către brokerul vamal
să enumere drepturile şi obligaţiile specialistului în domeniul vămuirii

Repere de conţinut:

1. Prezentare generală privind activitatea vamală

2. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal. Brokerul vamal
3. Modalitatea de asigurare de către brokerul vamal a obligaţiilor sale faţa de organele vamale
4. Evidenţa operaţiunilor de perfectare a actelor vamale de către brokerului vamal
5. Drepturile şi obligaţiile specialistului în domeniul vămuirii

1.
Activitatea vamală, cuprinde ansamblul operaţiunilor desfăşurate în domeniul vamal şi
reglementate ca atare, prin legi sau alte acte normative, fiind desfăşurate de organe competente,
cu participarea importatorilor, exportatorilor, avînd drept scop realizarea operaţiunilor de import
– export în acord cu obligaţiile instituite faţă de stat.
Dreptul vamal – este o ramură a sistemului de drept, format din ansamblul normelor juridice
privind activitatea vamală (import, export, tranzit ), care vizează:
- pe de o parte, realizarea în bunecondiţii a actului vamal,
- iar pe de altă parte, prevenirea acţiunilor de evaziune fiscală de natură vamală,
- precum şi a infracţiunilor săvârşite la regimul vamal.

2.
Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine
autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în numele şi
pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni
vamale.
3
 Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte
normative.
Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract.
Pentru a primi autorizaţie pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie:
a) să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul
vămuirii;
b) să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker
vamal;
c) să corespundă altor cerinţe prevăzute de legislaţie.
Procedura eliberării autorizaţiei şi termenul ei de valabilitate sînt stabilite de Serviciul Vamal,
în conformitate cu legislaţia.
Brokerul vamal este în drept să efectueze, în numele şi pentru terţe persoane, orice operaţiuni
de mediere în domeniul vamal.
În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale
impuse de organele vamale.
Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal faţă de organul vamal nu pot fi
limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă.
Serviciul Vamal ţine Registrul de stat al brokerilor vamali şi asigură publicarea lui periodică.

3.
Brokerul vamal, în exercitarea atribuţiunilor sale, are ca principală obligaţie asigurarea, în faţa
organelor vamale, a respectării legislaţiei vamale şi fiscale pentru operaţiunile efectuate în
numele agenţilor economici. De asemenea, el răspunde solidar cu agentul economic, în condiţiile
prevăzute de Codul vamal, de obligaţiile privind achitarea drepturilor de import sau de export, şi
altor plăţi aferente prolongării termenului de achitare.
La solicitarea titularului operaţiunii vamale, brokerul vamal poate efectua din contul său plata
drepturilor de import ori de export sau, în cazul operaţiunilor suspensive, poate asigura
garantarea acestora. Garantarea drepturilor de import sau de export poate fi făcută prin depunerea
la biroul vamal a unei scrisori de garanţie bancară, în mărime egală cel puţin cu drepturile
garantate, emisă de o bancă agreată, ori prin depunerea în contul organului vamal a unei sume
băneşti (în monedă naţională) care să asigure plata drepturilor de import sau de export. Atunci
cînd se utilizează o scrisoare de garanţie în mărime care depăşeşte suma calculată, diferenţa
disponibilă poate fi utilizată pentru alte operaţiuni vamale. De asemenea, după încheierea
regimului suspensiv pentru care brokerul vamal a garantat drepturile de import sau de export,
garanţia respectivă poate fi utilizată pentru alte operaţiuni, în limitele valabilităţii sale. Pe timpul
4
derulării regimului suspensiv pentru care garantarea obligaţiei vamale s-a făcut de brokerul
vamal, garanţia constituită iniţial poate fi eliberată cu condiţia depunerii unei alte garanţii, fie de
către agentul economic, fie de către o terţă persoană.
Pentru operaţiunile de depozitare provizorie a mărfurilor destinate a fi plasate ulterior sub o
anumită destinaţie vamală, brokerul vamal poate asigura garantarea drepturilor de import sau de
export. În vederea derulării eficiente a operaţiunilor vamale şi pentru a evita staţionarea
nejustificată în vamă a mijloacelor de transport, la eliberarea Autorizaţiei, acesta trebuie să
prezinte Serviciului Vamal o garanţie bancară globală în mărime nu mai mică de 8000000 de lei.
Garanţia indicată se depune în orice formă stabilită de legislaţie, inclusiv garanţia bancară şi
depozitul bănesc, ce se depune pe contul organelor vamale. În cazul depunerii garanţiei bancare,
aceasta trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea, codul fiscal/codul IDNO şi adresa juridică a garantului;
b) termenul de valabilitate a garanţiei;
c) mărimea garanţiei depuse în lei moldoveneşti;
d) conturile bancare de pe care este posibilă perceperea (în acelaşi timp şi incontestabilă) a
sumelor garantate pentru achitarea drepturilor de import/export;
e) condiţia irevocabilităţii garanţiei depuse.
Termenul de valabilitate a garanţiilor bancare constituite trebuie să fie de cel puţin 1 an, cu
excepţia garanţiilor suplimentare, care pot fi valabile pe un termen care să acopere cel puţin
perioada în care se desfăşoară operaţiunea în cauză. Brokerul vamal este obligat să reînnoiască
garanţia bancară în termen de 7 zile pînă la expirarea acesteia.
Serviciul Vamal ţine evidenţa valabilităţii garanţiilor bancare prezentate şi suspendă acţiunea
Autorizaţiei în cazul în care obligaţia de reînnoire sau suplimentare nu a fost executată.
Pe timpul păstrării mijloacelor băneşti în contul organului vamal nu se calculează dobînda şi
nu se efectuează indexarea.
Originalul garanţiei se păstrează la subdiviziunea împuternicită a Serviciului Vamal, în locuri
special amenajate pentru aceasta.
Birourile vamale, sub supravegherea autorităţii centrale a Serviciului Vamal, asigură evidenţă
centralizată şi în mod electronic a sumelor totale ale garanţiilor bancare globale ale brokerilor
vamali, disponibile la moment, rezervarea (blocarea temporară) sumelor utilizate pe perioada
derulării operaţiunii sau regimului suspensiv, anularea rezervării sumelor eliberate şi evidenţa
soldului final. Evidenţa garanţiilor izolate se pune în sarcina nemijlocită a birourilor vamale.
Atunci cînd este necesar, brokerul vamal sau titularul operaţiunii poate constitui o garanţie
suplimentară. În cazul în care pentru operaţiunile de depozitare provizorie nu este suficientă
garanţia depusă iniţial, depozitarea provizorie este posibilă numai după suplimentarea acesteia.
5
 Suplimentarea garanţiei poate fi efectuată şi prin depunerea unei garanţii adiţionale. În cazul
în care, ca urmare a nerespectării legislaţiei vamale, pe perioada depozitării provizorii sau
derulării regimului suspensiv pentru care s-a depus garanţia apare o obligaţie vamală, organele
vamale pot efectua măsurile datorate pentru încasarea din garanţia constituită a sumelor
necesare. În această situaţie, în termen de 5 zile lucrătoare, brokerul vamal este obligat să
reîntregească suma minimă a garanţiei, în caz contrar Autorizaţia se suspendă.
Evidenţa utilizării garanţiei depuse intră concomitent şi în sarcina brokerului vamal şi poate fi
realizată cu orice metode care asigură efectuarea suficientă a controlului vamal (documental,
electronic etc.). Organele vamale sînt în drept să efectueze oricînd controlul asupra ducerii
evidenţei privind utilizarea garanţiei depuse de către brokerul vamal.
Brokerul vamal poate garanta achitarea drepturilor de import/export pentru mărfurile
depozitate provizoriu prin depunerea declaraţiei sumare, în modul stabilit, sau prin emiterea unei
scrisori de prezentare a garanţiei bancare, care se anexează la declaraţia de plasare în regim
suspensiv.
Dreptul de a semna declaraţia sumară sau scrisoarea de prezentare a garanţiei bancare îl au
numai persoanele special împuternicite în acest sens.
În cazul aplicării reglementărilor specifice răspunderii solidare, brokerul vamal are obligaţia
plăţii drepturilor vamale în termen de 5 zile bancare de la rămînerea definitivă a obligaţiei de
plată. În caz de neplată în termenul stabilit, Autorizaţia se suspendă. Pe perioada în care
Autorizaţia este suspendată, brokerul vamal nu mai poate efectua operaţiuni vamale, cu excepţia
celor care la data suspendării erau în derulare.

4.
Toate operaţiunile brokerului vamal privind vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport,
precum şi îndeplinirea de către acesta a altor operaţiuni de intermediere în domeniul vamal sînt
supuse evidenţei obligatorii, conform procedurii stabilite.
Evidenţa acestor operaţiuni se duce în formă scrisă sau electronică de către brokerul vamal.
Brokerul vamal este obligat să păstreze documentele referitoare la operaţiunile de mediere în
domeniul vămuirii efectuate pe durata prevăzută la art.187 din Codul vamal.
Brokerul vamal va ţine evidenţa actelor vamale, după cum urmează:
a) în oficiul central se vor păstra obligatoriu următoarele documente:
– originalul Autorizaţiei;
– originalele autorizaţiilor de funcţionare a depozitelor provizorii, deţinute de brokerul vamal
respectiv;
– originalele contractelor de prestare a serviciilor de broker;
6
 – documentele de cadre, referitoare la specialiştii angajaţi;
– copiile atestatelor de calificare a specialiştilor angajaţi;
– originalul registrelor de evidenţă a mărfurilor depozitate provizoriu la depozitele provizorii
deservite de oficiul central;
b) în filiale şi reprezentanţe se vor păstra cel puţin următoarele documente:
– copia Autorizaţiei;
– copiile autorizaţiilor de funcţionare a depozitelor provizorii, deţinute de brokerul vamal şi
deservite de filiala sau reprezentanţa respectivă;
– copiile contractelor de prestare a serviciilor de broker;
– copiile ordinelor de angajare (contractelor individuale de muncă) şi atestatelor de calificare a
specialiştilor angajaţi, care activează în filiala sau reprezentanţa respectivă;
– originalul registrelor de evidenţă a mărfurilor depozitate provizoriu la depozitele provizorii
deservite de filiala sau reprezentanţa respectivă.

5.
De dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal beneficiază specialistul în
domeniul vămuirii (denumit în continuare specialist), care deţine atestat de calificare, eliberat de
Serviciul Vamal.
În cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele brokerului vamal, se
consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu
demonstrează contrariul.
Brokerul vamal nu poate limita obligaţiile specialistului faţă de organul vamal.
Procedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate, precum şi
obligaţiile specialistului sînt stabilite de Serviciul Vamal.
Atestatul de calificare al specialistului eliberat cu încălcarea condiţiilor prevăzute sau eliberat
pe bază de date false se anulează de către Serviciul Vamal.
Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care:
a) nu îndeplineşte în repetate rînduri obligaţiile faţă de organul vamal;
b) încalcă în repetate rînduri cerinţele actelor legislative şi ale altor acte normative în
domeniul vamal;
c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de mituire şi de alte
contravenţii în domeniul vamal;
d) cauzează prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin utilizarea ilicită de informaţii care
constituie secret comercial sau de informaţii confidenţiale;
e) încalcă legislaţia fiscală.
7
 Retragerea atestatului de calificare al specialistului produce efecte din momentul adoptării
hotărîrii de retragere.
Dacă brokerul vamal este considerat incapabil sau dacă el se declară incapabil, atestatele de
calificare ale specialiştilor săi sînt considerate automat nevalabile.
Cererea repetată de eliberare a atestatului de calificare al specialistului poate fi examinată
după expirarea a 6 luni de la data hotărîrii de anulare, retragere sau declarare a nevalabilităţii lui,
cu condiţia înlăturării cauzelor care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii.
Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat în cazul în care există motive
temeinice de a considera că acesta nu-şi îndeplineşte conştiincios atribuţiile.
Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat de organul vamal pe un termen de
pînă la 2 luni.
Hotărîrea de anulare, retragere, declarare a nevalabilităţii sau de suspendare a atestatului de
calificare al specialistului poate fi atacată în conformitate cu prevederile prezentului cod.
Taxa de eliberare a autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal, a atestatului de calificare
al specialistului, precum şi taxa de actualizare a valabilităţii lor sînt stabilite de legislaţie.
Taxa de eliberare a autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal, a atestatului de calificare al
specialistului, precum şi taxa de actualizare a valabilităţii lor nu se restituie în cazul anulării,
retragerii sau suspendării acestor documente.
Informaţia primită de brokerul vamal şi de specialiştii lui de la persoana pe care o reprezintă
Informaţia pe care brokerul vamal şi specialiştii săi o primesc de la persoana pe care o
reprezintă poate fi folosită numai în scopuri vamale.
Informaţia care constituie secret comercial sau alte secrete protejate de lege, precum şi
informaţia confidenţială nu pot fi difuzate sau folosite de brokerul vamal şi de specialiştii lui în
scopuri personale, nici transmise altor persoane sau autorităţi publice (în afară de organul
vamal), cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.

Referinţe bibliografice:

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr.1380-XIII din 20.11.97
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.40-41/286 din 07.05.1998cu modificări
8
 4. Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a
specialistului în domeniul vămuirii nr. 1290 din 09.12.2005 Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.168-171/1389 din 16.12.2005, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8-10/41
din 15.01.2008 cu modificări
5. Acord de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe
de o parte şi Republica Moldova pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie
1994. În: Seria „Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte (1990-
1998), Ediţie oficială, volumul 10. Chişinău: Moldpres, 1998. 267 p.
6. Aurel Teodor Moldovan „Drept vamal”, Bucureşt 2006, editura C.H.Beck.

Tema: Trecerea mărfurilor şi a mijloacelor de transport peste frontiera vamală.

Regimurile vamale şi destinaţiile vamale.

Obiective de referinţă
să determine rolul şi principiile generale
să definească noţiunea de import şi export
să definească regimurile vamale suspensive
să identifice specificul altor destinaţii vamale

Repere de conţinut:
1. Principii generale privind trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera
vamală
2. Regimurile vamale definitive:
Import
Export
3. Regimurile vamale suspensive: a)Tranzit, b)Transformare sub control vamal,
c)Perfecţionare activă, d)Perfecţionare pasivă, e)Antrepozit vamal, f)Admitere temporară
4. Specificul altor destinaţii vamale

1.

Toate persoanele beneficiază de drepturi egale pentru a introduce şi a scoate din Republica
Moldova mărfuri şi mijloace de transport.
9
 Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a introduce şi de a scoate din Republica Moldova
mărfuri şi mijloace de transport sau nu poate fi limitat în acest drept, cu excepţia cazurilor
prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.
Politica vamală a Republicii Moldova este parte integrantă a politicii externe şi interne a
statului.Trecerea bunurilor peste frontiera vamală a republicii, aplicarea taxei vamale,
perfectarea actelor vamale şi supravegherea vamală, precum
şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, constituie activitate vamală.
Teritoriul Republicii Moldova este un teritoriu vamal unic. Teritoriul vamal al republicii
include teritorii ce fac parte din zona ei economică, teritoriile insulelor artificiale,
construcţiilor şi instalaţiilor. Frontiera de stat a Republicii Moldova este frontiera vamală a
republicii. Organele vamale arborează drapelul, navele lor maritime şi fluviale
se află sub pavilion, iar autovehiculele şi aeronavele au însemne, aprobate de Guvern.
În prezentul cod sînt utilizate următoarele expresii:
a) introducerea pe şi scoaterea de pe teritoriul vamal a mărfurilor şi obiectelor - trecerea lor
peste frontiera vamală;
b) introducerea provizorie pe şi scoaterea provizorie de pe teritoriul vamal a mărfurilor şi
obiectelor - introducerea lor în şi scoaterea lor din republică cu obligaţia înapoierii în
străinătate şi reintroducerii lor;
c) tranzitul mărfurilor şi obiectelor prin teritoriul vamal - trecerea lor prin teritoriul
republicii de la un punct de trecere a frontierei de stat la altul, sub supraveghere vamală;
d) trecerea mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală - introducerea în şi scoaterea din
republică sau tranzitul lor prin ea cu orice mijloc, inclusiv prin conducte şi linii de transport
electric;
e) autorizarea trecerii mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală -
permiterea de către organele vamale a folosirii lor pe teritoriul republicii sau în afara lui în
scopul indicat în declaraţia vamală;
f) circulaţia liberă a mărfurilor şi obiectelor - dispunerea fără controlul vamal pe teritoriul
republicii sau în afara lui de bunurile a căror trecere peste frontiera vamală este autorizată;
g) zona de supraveghere vamală - parte a teritoriului vamal în care trecerea mărfurilor şi
obiectelor se efectuează numai cu autorizaţia organelor vamale şi sub supravegherea lor;
h) declarantul vamal - persoană fizică şi juridică ce îşi declară mărfurile şi obiectele;
i) bunuri în prezentul cod înseamnă:
- mărfuri ale persoanelor fizice şi juridice trecute peste frontiera vamală pentru vînzare
- cumpărare, schimb, arendă sau alte tranzacţii economice;

10
 - obiecte - orice obiect trecut peste frontiera vamală, inclusiv mijloace de transport, valută
naţională şi străină, titluri şi obiecte de valoare;
- lucruri de uz personal trecute peste frontiera vamală.

2.
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de
mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate
măsurile de politică economică.
Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se
echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de
origine, în acest caz, nu se eliberează.
Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară;
b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.
În cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza
neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte
dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial,
titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin
prezentarea de dovezi, pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import,
care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ.
Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul
mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero pe
motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală se
încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau zero
încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. Utilizarea
mărfurilor în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau
zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import.
În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi
operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri, în conformitate cu clasificarea lor tarifară, în scopul
completării declaraţiei, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de
11
drepturile de import ce se percep, organele vamale pot consimţi, la cererea declarantului, ca
drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor
pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală.
Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.
Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă
circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de
restricţie în cadrul politicii economice.
Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de
politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte
normative.
Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe
teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de
export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară
fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate
sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării,
dar să nu depăşească 3 ani.
Guvernul, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic justificate,
poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.

3.
a) Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de
export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii
frontierei vamale.
Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc
operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală
de tranzit.
Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în
Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce
reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri.
Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de
12
tranzit pînă la organul vamal de frontieră.
La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele
condiţii:
a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;
b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de
plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.
În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate
garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de
tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de
transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală.
Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.
Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului vamal şi
cu respectarea prevederilor art.43, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu
documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor
naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării
mărfurilor.
În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern, la cererea declarantului,
mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală.
În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore, ele pot fi descărcate,
posesorul (transportatorul) fiind obligat:
a) să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor;
b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre
intervenţia unei forţe majore, despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;
c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal
proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de
transport.
Cheltuielile aferente acţiunilor specificate la alin.(1) sînt suportate de transportator.
Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. El este obligat să
prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de
identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.
Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal, dacă sînt
pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu lipsuri
sau substituiri, titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import, cu
13
excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră.
În cazul utilizării procedurilor de tranzit în conformitate cu acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte, organul vamal le acceptă fără a emite documente interne.
b) Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe
teritoriul Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea
drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, şi ca produsele rezultate
din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata drepturilor de import aferente
acestor mărfuri.
Lista cazurilor în care poate fi utilizat regimul de transformare sub control vamal se stabileşte
în conformitate cu legislaţia.
Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează la solicitarea persoanei care
efectuează transformarea sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează numai persoanelor juridice din
Republica Moldova în cazul cînd:
a) mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
b) mărfurile, după transformare, nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat pînă
la plasarea lor sub regim vamal;
c) utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind
originea şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate;
d) sînt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi menţinerea
activităţii de transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în mod
nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice).
Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate trebuie să
fie exportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen
se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de transformare şi de plasare sub
altă destinaţie vamală a produselor transformate.
Termenul specificat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul
vamal de transformare sub control vamal. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza
unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei.
În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru
produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în
autorizaţie, valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare
mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul
de transformare sub control vamal.
În cazul cînd, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal, mărfurile
14
de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest tratament este
aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în liberă
circulaţie, drepturile de import aferente produselor transformate se calculează pe baza taxei
aplicabile tratamentului respectiv.
Dacă, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal, mărfurile de
import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial, dar în limita unor contingente
tarifare sau plafoane tarifare, aplicarea taxei specificate la alin.(1) cu privire la produsele
transformate este, în plus, supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar preferenţial să fie
aplicabil mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă
circulaţie a produselor transformate. În acest caz, compararea se va face cu contingentele
prevăzute pentru mărfurile de import, existente la data acceptării declaraţiei vamale de punere în
liberă circulaţie a produselor transformate, şi nu cu contingentele stabilite pentru mărfuri identice
cu cele transformate.
c) Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe
teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare - fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub
formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se
efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.
Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează
perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din Republica
Moldova, conform legislaţiei.
Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să
fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea
acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de
export al produselor compensatoare.
Termenul menţionat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul
vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri
argumentate a titularului autorizaţiei.
În cazul cînd se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat, organele
vamale specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Acest termen începe să
curgă la data acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute din
15
mărfurile echivalente corespunzătoare.
d) Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt
scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele
compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import.
Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea măsurilor de
politică economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri.
Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua operaţiunile
prevăzute pentru regimul vamal de perfecţionare activă.
La unele operaţiuni de perfecţionare pasivă a mărfurilor pot fi stabilite restricţii de către
Guvern.
Nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă:
a) mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei pentru exonerarea de
drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate;
b) mărfurile care, înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate cu exonerarea
totală de drepturile de import - pînă la expirarea termenelor de exonerare;
c) alte mărfuri, în unele cazuri prevăzute de legislaţie.
Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de organul
vamal, conform legislaţiei.
Autorizaţia de perfecţionare pasivă se eliberează persoanelor juridice din Republica Moldova
sub următoarele condiţii:
a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din mărfurile
exportate pentru a fi prelucrate;
b) perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale.
Organul vamal fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reintroduse pe
teritoriul vamal. La stabilirea lui se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă
justificată din punct de vedere economic. La cererea titularului regimului vamal, organul vamal,
în cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial.
Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu
restituirea ulterioară a acestor drepturi, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă produsele
compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile prezentului cod
şi ale altor acte normative.
Produsele compensatoare pot fi exonerate, total sau parţial, de drepturile de import, cu
excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă sînt importate de titularul autorizaţiei de
perfecţionare pasivă.
În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor importate
16
anterior, acestea, la încheierea operaţiunii, sînt puse în liberă circulaţie cu exonerare totală de
drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost reparate gratis, în baza
unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din cauza existenţei unui
defect de fabricaţie.
Prevederile alin.(2) nu se aplică în cazul în care s-a ştiut de existenţa defectului la data cînd
mărfurile în cauză au fost puse în liberă circulaţie pentru prima oară.
În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor de export
temporar şi o asemenea reparare se efectuează cu titlu oneros, reintroducerea mărfurilor se face
cu exonerare parţială de drepturile de import. Exonerarea se acordă prin determinarea valorii
drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data
acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor respective, valoarea în vamă
considerîndu-se egală cu costurile de reparare.
Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate şi
aflate în liberă circulaţie, în cazul cînd în locul produsului compensator se importă un produs de
înlocuire de acelaşi standard.
Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire trebuie să se
încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi caracteristici comerciale şi tehnice ca şi
produsul compensator.
Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, specificate la art.82, să fie, în
condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul
anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul
drepturilor de import.
Dacă mărfurile de export temporar au fost folosite înaintea acestui export, produsele de
înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Organul vamal poate acorda derogări de la această normă
dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit.
În cazul în care operaţiunea de perfecţionare pasivă cu import anticipat implică exonerarea
parţială de drepturile de import, elementele de taxare folosite pentru determinarea acestora sînt
cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export temporar.
În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al mărfurilor
trebuie efectuat în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import
al acestor produse.
În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, organul vamal poate aproba
prelungirea termenului specificat la alin.(4).
Nereturnarea mărfurilor exportate pentru prelucrare sau a produselor compensatoare din
cauza distrugerii sau pierderii lor
17
 Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile sau nu a
importat, în termenul stabilit, produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă răspundere
în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a produselor
compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră, fapt confirmat de organul de
resort al ţării respective.
e) Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia,
unde pot fi depozitate mărfurile specificate la alin.(2).
Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului.
Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana juridică
care administrează şi gestionează antrepozitul vamal.
Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile sînt
plasate sub regimul de antrepozit vamal.
Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a
fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi a altor mărfuri prevăzute de legislaţie.
Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de
păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.
Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.
Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea mărfurilor.
Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către antrepozitar.
Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:
a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite în
autorizaţie;
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora de
sub controlul vamal;
c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate.
Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei autorizaţii de
către Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează el
însuşi antrepozitul vamal.
În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul trebuie să depună, în scris, o
cerere, care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special să
demonstreze că există o raţiune economică pentru antrepozitare.
Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova.
Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei
18
vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate în
antrepozit.
Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi gestionate de
acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul asigurării
încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu se încheie
în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi încasează
drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni:
a) de asigurare a integrităţii lor;
b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare, marcare,
încărcare, descărcare etc.).
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot modifica
parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.
f) Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova,
cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor
normale.
Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile trebuie să rămînă în
proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate, date în comodat,
gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît
cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale
de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.
Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se plasează sub regimul
vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de plata dreptului de import şi cu exonerarea
de datoria garantării obligaţiei vamale.
Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor care pot fi identificate şi
nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.
Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile de import trebuie să fie reexportate sau
să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la data
plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară.
În împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să
prelungească termenul specificat la alin.(1) pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor.
Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui
contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de
leasing, dar nu va depăşi 7 ani.
19
 Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu
suspendare totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Mărfurile aflate în proprietatea unei persoane străine ce nu corespund prevederilor art.70 pot
fi plasate, în vederea admiterii temporare, numai sub regimul de admitere temporară cu
suspendare parţială de drepturile de import.
Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere temporară
cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%, pentru fiecare lună
calendaristică sau fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de admitere
temporară cu suspendare parţială de drepturile de import, din valoarea taxei vamale care ar fi
trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie la data la
care au fost plasate sub regimul de admitere temporară. Încasarea taxei vamale stabilite se va
face la încheierea regimului, ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la
această dată, pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de
import, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri.
În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cesionează regimul vamal,
fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii. Cînd, în cadrul
aceleiaşi luni, utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de către
cedent.
Mărfurile aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie numai
după achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se determină
pe baza elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub regimul
vamal de admitere temporară. Cursul de schimb utilizat pentru moneda naţională va fi cel de la
data efectuării formalităţilor de punere în liberă circulaţie.
În cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării de către
locator a opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi achitării
integrale a plăţilor de leasing, baza de calcul al drepturilor de import o va constitui valoarea lui
reziduală, în cazul leasingului financiar, şi, respectiv, valoarea de transfer a proprietăţii, în cazul
leasingului operaţional, convenite de părţi.

4.
Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), denumite în continuare zone libere,
sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic,
strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise,
20
în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.
Hotarele zonelor libere sînt asimilate frontierelor vamale ale Republicii Moldova. Teritoriul
zonelor libere este delimitat de restul ţării prin îngrădire sigură. Paza hotarelor zonelor libere se
asigură de către organele de pază de stat ale Republicii Moldova, în baza contractelor încheiate
de acestea cu Administraţia zonei respective. Faţă de persoanele fizice şi mijloacele de transport
se aplică sistemul de trecere autorizată a hotarelor zonei libere, al cărui mod de funcţionare este
stabilit prin hotărîre de Guvern.
Zonele libere se creează în scopul accelerării dezvoltării social-economice a anumitor teritorii
şi a ţării în ansamblu prin:
a) atragerea investiţiilor autohtone şi străine;
b) implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne;
c) dezvoltarea producţiei orientate spre export;
d) aplicarea experienţei avansate din domeniul producţiei şi a managementului;
e) crearea locurilor de muncă.
Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri preferenţiale de
stimulare a activităţii de întreprinzător. Modificări ale regimului şi ale modului de desfăşurare a
activităţii de întreprinzător într-o zonă liberă sînt posibile numai prin introducerea unor
modificări în prezenta lege.
Zona liberă poate fi alcătuită din cîteva subzone. Regimurile şi modul de efectuare a
activităţii de întreprinzător şi de gestiune sînt identice în toate subzonele.
Comercializarea mărfurilor în regim duty-free Magazinul duty free este un regim vamal care
constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri speciale, amplasate în
aeroporturile şi în porturile internaţionale, pe bordurile navelor aeriene, la posturile vamale cu
statut internaţional, cu excepţia posturilor vamale feroviare. Mărfurile se vînd în magazinele
menţionate numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au fost supuse controlului vamal,
controlului actelor de identitate."
Mărfurile plasate sub regimul magazin duty free se comercializează contra valută străină, în
magazinele duty free amplasate în punctele de trecere a frontierei vamale, precum şi la bordul
navelor aeriene ce efectuează curse internaţionale, în exclusivitate pasagerilor care au fost
supuşi controlului vamal în conformitate cu art.51.
Magazinul duty free poate fi înfiinţat de persoana juridică care deţine autorizaţia eliberată de
Ministerul Economiei, cu acordul Departamentului Vamal, precum şi autorizaţia Băncii
Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină.
Termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate a magazinului duty free amplasat la
frontiera vamală şi la bordul navei aeriene este de cinci ani.
21
 Autorizaţia de activitate poate fi anulată, retrasă sau suspendată de Ministerul Economiei în
baza materialelor corespunzătoare privind încălcarea prevederilor prezentului cod, prezentate de
către Departamentul Vamal, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Costul autorizaţiei de activitate constituie anual 27 mii de lei pentru fiecare magazin duty free
şi 10 mii de lei pentru comercializarea mărfurilor la bordul navelor aeriene.
Se interzice deţinătorului magazinului duty free comerţul mărfurilor cu ridicata şi mica
ridicată, inclusiv din încăperile auxiliare şi depozitele magazinului."
Magazinul duty free se lichidează în baza cererii deţinătorului acestuia, precum şi în cazurile
dacă a expirat termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate sau autorizaţia a fost anulată în
baza deciziei de radiere din Registrul de stat a întreprinderii (titularului autorizaţiei menţionate),
dacă au fost depistate date neveridice în documentele în baza cărora a fost eliberată autorizaţia
sau dacă, pe parcursul anului, deţinătorul magazinului menţionat a încălcat în mod repetat
prevederile prezentului cod. La data intrării în vigoare a deciziei de lichidare a magazinului duty
free, mărfurile aflate în magazin obţin statut de mărfuri depozitate provizoriu. Depozitarea
provizorie se efectuează conform prezentului cod şi altor acte normative, comercializarea cu
ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile auxiliare şi depozitele magazinelor
duty free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele duty free a mărfurilor interzise pentru
a fi introduse pe sau scoase pentru vînzare de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum
şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Mărfurile străine pot fi: reexportate în afara teritoriului vamal; distruse; abandonate în
favoarea statului. Reexportul implică, dacă este cazul, aplicarea formalităţilor vamale prevăzute
pentru scoaterea mărfurilor în afara teritoriului vamal al României, inclusiv a măsurilor de
politică comercială. Cazurile în care mărfurile străine pot fi plasate sub un regim suspensiv fără
aplicarea măsurilor de politică comercială la export pot fi stabilite prin regulamentul vamal.Cu
excepţia cazurilor stabilite prin regulamentul vamal, distrugerea se efectuează după înştiinţarea
prealabilă a autorităţii vamale. Autoritatea vamală interzice reexportul, dacă formalităţile
vamale. Când mărfurile plasate sub un regim vamal economic pe teritoriul vamal sunt destinate
reexportului, se depune o declaraţie vamală de export. Condiţiile şi modalităţile de distrugere
sau abandon al mărfurilor se stabilesc prin regulamentul vamal. Distrugerea sau abandonul nu
implică nici o cheltuială pentru bugetul statului.Deşeurile sau resturile rezultate din distrugere
trebuie să primească o destinaţie vamală prevăzută pentru mărfurile străine. Acestea rămân sub
supraveghere vamală.
Distrugere - acţiuni întreprinse în privinţa mărfurilor, în urma cărora acestea îşi pierd complet
calitatea şi valoarea de întrebuinţare iniţială.
Metoda distrugerii - procedeu prin care mărfurile se distrug.
22
 Cazuri excepţionale - cazuri de forţă majoră şi cazurile obiective legate de imposibilitatea
returnării mărfurilor către expeditor.
Deşeuri utilizabile - mărfuri care se formează în rezultatul distrugerii şi care au valoare
economică, reieşind din faptul că pot fi utilizate în calitate de materie primă.
Deşeuri inutilizabile - mărfuri care nu au valoare economică şi nu pot fi utilizate.
Persoana care a solicitat destinaţia vamală "distrugere" a mărfurilor poartă răspundere pentru:
a) legalitatea cererii depuse pentru acordarea destinaţiei date;
b) angajamentele asumate faţă de terţi la anunţarea destinaţiei date;
c) organizarea procesului de distrugere a mărfurilor.
Responsabilitatea pentru respectarea regulilor de utilizare şi dispunere de mărfurile plasate în
destinaţia vamală "distrugere" o poartă solicitantul destinaţiei respective.
În destinaţia vamală "distrugere" pot fi plasate mărfurile străine introduse pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova şi plasate anterior în unul din următoarele destinaţii vamale: tranzit,
antrepozit vamal, magazin duty-free, perfecţionare activă cu suspendare, transformare sub
control vamal, admitere temporară, zonă liberă.
În cazuri excepţionale şi temeinic justificate, pot fi plasate în destinaţia vamală "distrugere"
mărfurile străine introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova, care nu au fost plasate în
nici o destinaţie vamală.
Plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "distrugere" se permite dacă la utilizarea metodei de
distrugere aceste mărfuri îşi pierd complet calitatea şi valoarea de întrebuinţare iniţială.
Nu pot fi plasate în destinaţia vamală "distrugere":
a) mărfurile sechestrate în cazurile intentate pentru fapte de contrabandă şi de încălcare a
regulilor vamale sau pentru comiterea altor fraude legale;
b) substanţele radioactive şi deşeurile nocive;
c) valorile culturale;
d) mărfurile care nu sînt în dispoziţia declarantului.
e) mărfurile aflate în circulaţie liberă.
Nu se permite distrugerea mărfurilor dacă această acţiune nu corespunde cerinţelor legislaţiei
Republicii Moldova privind protecţia mediului înconjurător.
Organul vamal este în drept să refuze plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "distrugere" în
cazul în care:
a) distrugerea lor poate cauza prejudiciu oamenilor şi mediului înconjurător;
b) distrugerea comportă cheltuieli din partea statului;
c) organul vamal nu are posibilitate să controleze dacă mărfurile au fost realmente distruse.
Destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" este destinaţia în care o persoană renunţă la
23
mărfuri în folosul statului fără perceperea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică.
Abandonul în favoarea statului se efectuează de către persoana interesată care deţine
mărfurile cu drept de dispoziţie sau cu acordul acesteia.
Solicitantul suportă toate cheltuielile legate de păstrare şi transportare a mărfurilor, precum şi
alte cheltuieli apărute pînă la momentul validării declaraţiei vamale de "abandon în favoarea
statului".
În destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" pot fi plasate:
a) mărfurile străine introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care anterior nu au
fost plasate într-o anumită destinaţie vamală şi au o valoare comercială;
b) mărfurile plasate anterior într-o careva destinaţie vamală (cu excepţia exportului şi
importului definitiv) şi au o valoare comercială.
În destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" nu pot fi plasate:
a) mărfurile prohibite importului în teritoriul vamal al Republicii Moldova;
b) mărfurile aflate în circulaţie liberă;
c) mărfurile care nu au o valoare comercială.
La vămuirea mărfurilor conform destinaţiei vamale "abandon în favoarea statului", drepturile
de import achitate la plasarea mărfurilor respective în alte destinaţii nu se restituie.
Responsabilitatea pentru corectitudinea alegerii destinaţiei vamale "abandon în favoarea
statului" faţă de terţe persoane o poartă solicitantul.
În cazul plasării mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului", organul vamal
nu poartă răspundere patrimonială faţă de terţe persoane.
Mărfurile plasate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" conform prezentului
Regulament se consideră puse în circulaţie liberă.

Referinţe bibliografice:
1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere, nr.440-XV din
27.07.2001, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2011, cu
modificări
4. Ordinul Ministerului Comerţului Nr.68 din privind regimul de import-export. MO
24
 nr.305/14-1996, cu modificări
5. Bădescu Gh., Dragnea E., Ghiţă C. Valoarea în vamă a mărfurilor de import
(reglementări şi comentarii). Bucureşti: Lumina Lex, 1998. 167 p.
6. Radu Ghenadie „Drept vamal comunitar”. Proiect - Implementarea acordului de
parteneriat şi cooperare RM-UE, Chişinău 2001.

Tema Metodologia privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul

Republicii Moldova

Obiective de referinţă

să determine procedura de tranzit

să explice care sunt garanţiile pentru tranzit
să determine care sunt formalităţile la birourile de destinaţie
să facă o descriere a convenţiilor TIR şi CMR

Repere de conţinut:

1. Procedura de tranzit pentru mărfuri transportate. Procedura TI

2. Garanţiile pentru tranzit
3. Formalităţi la biroul de destinaţie
4. Convenţiile TIR, CMR
1
Mărfurile destinate plasării sub regimul vamal de import sînt orientate de postul vamal de
frontieră către postul vamal de destinaţie, în raza de activitate a căruia se află titularul PVD,
conform procedurii de tranzit sub acoperirea Carnetului TIR (conform prevederilor Hotărîrii
Guvernului nr.1086 din 25 noiembrie 1997) sau a Declaraţiei de tranzit T1 (conform prevederilor
Ordinului Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Normelor Metodologice privind aplicarea
sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova nr.288-o din 20 decembrie 2005), cu
perfectarea acestora pe suport de hîrtie şi în formă electronică,
Încheierea procedurii de tranzit se efectuează în format electronic în SI “Asycuda World” de
25
către colaboratorul vamal împuternicit după depunerea de către titularul PVD a declaraţiei
electronice de import. În cazul procedurii de tranzit sub acoperirea Carnet TIR în declaraţia
electronică de import se va introduce obligatoriu numărul Carnetului TIR.
Titularul va elibera transportatorului declaraţia electronică de import pe suport de hîrtie cu
ştampila umedă a titularului.
În cazul în care încheierea operaţiunii de tranzit s-a efectuat cu încălcări procedurale, titularul
PVD consemnează acest fapt în modul stabilit în SI “Asycuda World” şi anunţă imediat organul
vamal de destinaţie.
Declaraţia electronică de import se depune în orele de program ale organului vamal.
Declararea mărfurilor se efectuează prin completarea, confirmarea prin semnătură digitală a
reprezentantului titularului PVD sau brokerului vamal, stocarea informatică pe serverul
organului vamal şi înregistrarea declaraţiei electronice, în conformitate cu cerinţele SI “Asycuda
World”. Prevederile Codului vamal şi altor acte normative privind completarea, rectificarea sau
retragerea declaraţiilor vamale în detaliu se aplică în mod corespunzător declaraţiei electronice,
în condiţiile prezentului Regulament.
În cazul cînd din motive tehnice sau din alte motive întemeiate, nu este posibilă înregistrarea
pe serverul organului vamal a declaraţiei electronice, titularul PVD imprimă declaraţie pe suport
de hîrtie şi o depune, cît mai curînd posibil, colaboratorului vamal împuternicit care face
menţiune pe declaraţie vamală privind data şi ora primirii declaraţiei.
Controlul vamal al declaraţiei electronice se efectuează în termen maxim de 3 ore din
momentul înregistrării acesteia pe serverul organul vamal. Termenul menţionat se calculează
începînd cu momentul înregistrării declaraţiei electronice în SI “Asycuda World” sau, din data şi
ora primirii declaraţiei stabilită conform subpunctului 3) lit.c) al prezentului punct.
În cazul în care în termenul stipulat în subpunctul 5 lit.a), organul vamal decide efectuarea
controlului vamal documentar şi/sau fizic al mărfurilor, acesta se efectuează de către colaboratori
vamali desemnaţi prin ordin intern a şefului biroului vamal (echipele de control) la locul de
destinaţie, în termen de pînă la 3 ore din momentul înştiinţării titularului despre decizia organului
vamal.
Dacă organul vamal nu intervine în termenul menţionat la subpunctul 5 lit.a), titularul PVD
este în drept să înlăture sigiliile de pe compartimentul marfar a mijlocului de transport şi să
descarce mărfurile.
În termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la validarea declaraţiei electronice, titularul
PVD este obligat să prezinte organului vamal în raza căruia s-a efectuat vămuirea, declaraţia
vamală respectivă pe suport de hîrtie, cu aplicarea ştampilei de către titularul PVD în modul
stabilit.
26
 Perfectarea documentelor pe suport de hîrtie asupra încheierii operaţiunii de tranzit se
efectuează după prezentarea acestora de către titularul PVD organului vamal de destinaţie, dar nu
mai tîrziu de 15 zile calendaristice după încheierea tranzitului în format electronic. Prin aplicarea
de către titularul PVD a semnăturii şi ştampilei pe documentul de transport, în rubrica cu
menţiunea datei şi orei recepţionării mărfurilor, se confirmă încheierea procedurii de tranzit şi
asumarea responsabilităţii pentru vămuirea mărfurilor de către titularul PVD.
La solicitarea titularului PVD, organul vamal aplică ştampila pe copia declaraţiei electronice
pe suport de hîrtie, restituind titularului PVD exemplarele corespunzătoare.
Menţiunile respective în carnetul TIR pe suport de hîrtie, referitor la încheierea procedurii de
tranzit, se vor efectua de către colaboratorii vamali desemnaţi ai postului vamal intern sau (la
doleanţa transportatorului):
- în cazul în care carnetul TIR a fost eliberat de către asociaţia garantă AITA, de către
colaboratorul vamal desemnat în acest scop;
- în cazul în care carnetul TIR a fost eliberat de către o asociaţie garantă a altui stat, de către
colaboratorul vamal din cadrul posturilor vamale de frontieră.

2.
Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere principalul obligat furnizează
burourilor vamale o garanţie care trebuie să asigure încasarea taxelor vamale şi a altor drepturi
de import/export, în cazurile în care operaţiunea de tranzit nu se încheie conform acestor
reglementări.
Garanţia constituită de principalul obligat, în temeiul prevederilor art.1271 al Codului Vamal,
poate fi:
a) garanţie izolată, care acoperă una sau mai multe operaţiuni de tranzit;
b) garanţie globală, care acoperă cîteva operaţiuni de tranzit ;
Garanţia poate fi constituită astfel:
a) prin depunerea unei sume în numerar sau prin virament la contul trezorerial al biroului de
plecare;
b) prin depunerea la organul vamal a unei scrisori de garanţii emise de o instituţie bancară, cu
sediul social în Republica Moldova.
Scrisoarea de garanţie emisă de o instituţie bancară va conţine următoarea informaţie :
a) denumirea instituţiei bancare, numărul contului de decontare, codul bancii ;
b) adresa juridică a instituţiei bancare ;
c) biroul vamal de recepţie a garanţiei ;
d) suma garantă – egală sau mai mare ca valoarea obligaţiei vamale ce poate apărea ;
27
 e) numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea agentului economic şi adresa completă
a principalului obligat, pentru care instituţia bancară garantează plata;
g) termenul limită de valabilitate a garanţiei
Scrisoarea de garanţie obligatoriu va conţine următoarele inscrieri :
Garantul se obligă să efectueze la prima cerere a organului vamal menţionat la pct. 14. lit.c),
plata obligaţiei vamale în termen de 1 zi bancară.
Prezenta garanţie este valabilă din ziua acceptării ei de către biroul vamal de plecare.
Banca este eliberată de angajamentele sale atunci cînd operaţiunea de tranzit este confirmată la
biroul vamal de plecare;
Banca nu este eliberată de angajamentele sale atunci cînd:
a) a fost înştiinţată în scris de organele vamale că regimul de tranzit nu a fost încheiat; şi
b) că este sau ar putea să fie obligată la plata sumei reprezentînd taxele vamale şi alte drepturi
de import/export, devenite exigibile.

3.
Mărfurile însoţite de exemplarele nr. 4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit sunt prezentate la biroul
de destinaţie, care le înregistrează imediat în evidenţele proprii.
Biroul de destinaţie efectuează controlul şi înscrie la rubrica I - Controlat la biroul de
destinaţie a exemplarelor nr. 4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit data sosirii, menţiuni legate de sigilii
şi rezultatul controlului (conform Normelor tehnice).
Menţiunile înscrise de biroul de destinaţie, în rubrica Observaţii, pot fi următoarele:
a) "conform" - cînd totul este în regulă;
b) "neregulă minoră" - cînd neregula constatată nu are urmări în ceea ce priveşte încasarea
drepturilor de import/export, a amenzilor sau a penalităţilor;
c) "sancţiune contravenţională" - cînd în urma constatării unei nereguli se iniţiază procedura
cu privire la contravenţia vamală;
d) după caz: "excedent, lipsă, natura mărfurilor, încadrarea tarifară şi altele" - cînd au fost
constatate diferenţe;
e) "taxele vamale şi alte drepturi de import/export, devenite exigibile vor fi încasate" - în cazul
în care neregula a dat naştere la perceperea de taxe vamale şi alte drepturi de import/export
devenite exigibile. Biroul de destinaţie informează Secţia Supraveghere şi Garanţie Tranzit prin
transmiterea exemplarului nr. 5 al declaraţiei de tranzit cu menţiunile corespunzătoare şi a unei
copii de pe procesul-verbal de constatare.
După primirea exemplarului nr. 5 biroul de plecare va proceda conform prevederilor
legislaţiei în vigoare şi va înştiinţa în scris Secţia Supraveghere şi Garanţie Tranzit dacă
28
drepturile de import/export au fost sau nu încasate.
Dacă la biroul de destinaţie s-a constatat o neregulă, fără a se adăuga una dintre menţiunile
precedente privind decizia luată, prin Secţia Supraveghere şi Garanţie Tranzit se va declanşa
procedura de cercetare, în timp ce transportul cu mărfuri va fi reţinut.
Originalul exemplarului nr. 5, de confirmare a operaţiunii de tranzit, se expediază de către
biroul de destinaţie, în maximum 10 zile de la data înregistrării în evidenţele proprii, la Secţia
Supraveghere şi Garanţie Tranzit.
Cînd se constată nereguli, care au fost menţionate în declaraţia de tranzit, exemplarul nr. 5 va
fi transmis, în termen de 5 zile, către Secţia Supraveghere şi Garanţie Tranzit.
Informaţia despre constatarea neregulilor este transmisă imediat, de către Secţia Supraveghere şi
Garanţie Tranzit, biroului de plecare. Ulterior în termen de 5 zile, exemplarul nr.5 al declaraţiei
de tranzit va fi prezentat la biroul de plecare.
În situaţia prevăzută la pct. 43. alin. 2 lit. e) Secţia Supraveghere şi Garanţie Tranzit transmite
originalul exemplarului nr. 5 cu menţiunile aferente şi documentele anexate biroului de plecare.
Biroul de plecare va considera încheiată procedura T1 numai după ce principalul obligat a achitat
drepturile de import/export devenite exigibile.
La confirmarea informatică a operaţiunii de tranzit biroul de destinaţie va înscrie în mod
obligatoriu, în rubrica „Observaţii” numărul şi data înregistrării declaraţiei de tranzit în
evidenţele proprii şi, acolo unde este cazul, neregulile constatate cu privire la controlul efectuat,
după ce va permite plecarea transportului cu mărfuri.
Procedura T1 se încheie atunci cînd mărfurile şi declaraţia de tranzit sunt prezentate la biroul
de destinaţie, conform dispoziţiilor regimului, şi înregistrate în evidenţa acestuia, iar rezultatul
controlului este "conform", fiind înscris pe declaraţia de tranzit, cu aplicarea ştampilei personale
a colaboratorului vamal.
Garanţia constituită de principalul obligat pentru operaţiunea de tranzit nu poate fi utilizată
pentru plasarea mărfurilor sub supraveghere vamală, în depozit provizoriu.
Operaţiunea de tranzit este considerată confirmată atunci cînd biroul de plecare intră în
posesia exemplarului nr. 5, iar datele înscrise pe declaraţia de tranzit (exemplarele nr. 1 şi 5)
corespund.
Biroul de destinaţie înscris în declaraţia de tranzit poate fi substituit cu un alt birou vamal
care devine automat birou de destinaţie numai în cazuri temeinic justificate şi cu respectarea
normelor legale.
Noul birou de destinaţie, care preia toate obligaţiile ce îi revin în această calitate, înscrie în
rubrica 56 (conform Normelor tehnice) a declaraţiei de tranzit menţiunea "mărfuri prezentate la
biroul vamal".
29
 Noul birou de destinaţie va transmite Secţiei Supraveghere şi Garanţie Tranzit exemplarul nr.
5, conform celor menţionate la pct. 44., în vederea confirmării operaţiunii de tranzit.
La prezentarea mărfurilor şi a declaraţiei de tranzit la biroul de destinaţie principalul obligat
sau transportatorul poate solicita biroului de destinaţie o copie de pe exemplarul nr. 5, care să
conţină la rubrica I (conform Normelor tehnice)- Controlat la biroul de destinaţie menţiunile cu
privire la rezultatul controlului, semnătura şi ştampila personală a colaboratorului vamal.
Biroul de destinaţie este obligat să certifice această copie ca fiind "conformă cu originalul",
prin aplicarea ştampilei personale şi prin înscrierea menţiunii "probă alternativă".
Această copie poate fi prezentată la biroul de plecare, în cadrul procedurii de cercetare, şi
serveşte ca probă alternativă de încheiere a regimului de tranzit.
În afara copiei de pe exemplarul nr. 5 principalul obligat sau transportatorul poate solicita
eliberarea unei recipise, la prezentele norme metodologice, recipisă care poate fi completată în
prealabil de către aceştia.
Biroul de destinaţie are obligaţia să elibereze recipisa semnată şi ştampilată de colaboratorul
vamal şi să înscrie în colţul din stînga sus numărul şi data înregistrării operaţiunii de tranzit în
evidenţele proprii.
Recipisa utilizată atunci cînd s-a declanşat procedura de cercetare nu reprezintă confirmarea
legală a operaţiunii de tranzit şi nu poate servi ca probă alternativă pentru încheierea regimului
de tranzit.

4.

În sensul prezentei convenţii, se înţelege:

a) prin operaţiune T.I.R., transportul mărfurilor de la un birou vamal de plecare la un birou
vamal de destinaţie, sub regimul denumit regim T.I.R., stabilit prin prezenta convenţie;
b) prin drepturi şi taxe de import sau de export, drepturile vamale şi orice alte drepturi, taxe,
redevenţe şi impozite diverse care sunt percepute la import sau la export, sau cu ocazia
importului sau exportului de mărfuri, cu excepţia redevenţelor şi impozitelor al căror nivel este
limitat la costul aproximativ al serviciilor prestate;
c) prin vehicul rutier, nu numai un vehicul rutier cu motor, ci şi orice remorcă sau
semiremorcă concepută pentru a fi ataşată acestuia;
d) prin ansamblu de vehicule, vehicule cuplate care participă la circulaţia rutieră ca o
unitate;
e) prin container, un mijloc de transport (cadru, cisternă amovibilă sau alt mijloc analog):
- constituind un compartiment, în întregime sau parţial închis, destinat să conţină mărfuri;
30
 - avînd un caracter permanent şi fiind astfel suficient de rezistent pentru a permite folosirea sa
repetată;
- special conceput pentru a facilita transportul mărfurilor, fără descărcare şi reîncărcare,
prin unul sau mai multe moduri de transport;
- conceput astfel, încît să poată fi uşor de manipulat, îndeosebi în timpul transbordării sale
dintr-un mijloc de transport în altul;
- conceput astfel, încît să fie uşor de încărcat şi de descărcat;
- cu un volum interior de cel puţin un metru cub. Caroseriile amovibile sunt asimilate
containerelor;
f) prin birou vamal de plecare, orice birou vamal al unei Părţi contractante, de unde începe,
pentru toată încărcătura sau o parte a ei, transportul internaţional sub regimul prevăzut prin
prezenta convenţie;
g) prin birou vamal de destinaţie, orice birou vamal al unei Părţi contractante, unde se
încheie, pentru toată încărcătura sau o parte a ei, transportul internaţional sub regimul
prevăzut prin prezenta convenţie;
h) prin birou vamal de trecere, orice birou vamal al unei Părţi contractante prin care un
vehicul rutier, un ansamblu de vehicule sau un container este importat sau exportat în cursul
unei operaţii effectuate sub regimul T.I.R.;
j) prin persoane, atît persoanele fizice, cît şi persoanele juridice;
k) prin mărfuri grele sau voluminoase, orice produse grele sau voluminoase care, datorită
greutăţii, dimensiunilor sau naturii lor, nu sunt, în general, transportate nici într-un vehicul rutier
închis, nici într-un container închis;
Prin asociaţie garantă, o asociaţie agreată de autorităţile vamale ale unei părţi contractante
să garanteze pentru persoanele care utilizează regimul T.I.R.
Prezenta Convenţie se aplică oricărui contract de transport de mărfuri pe şosele cu
vehicule, cînd locul primirii mărfii şi locul prevăzut pentru eliberare, aşa cum sunt indicate
în contract, sunt situate în două ţări diferite, dintre care cel puţin una este ţară contractantă,
independent de domiciliul şi de naţionalitatea participanţilor la contract.
În sensul prezentei Convenţii, prin "vehicule" se înţeleg automobilele, vehiculele
articulate, remorcile şi semiremorcile, aşa cum sunt ele definite în articolul 4 al Convenţiei
asupra circulaţiei rutiere din 19 septembrie 1949.
Prezenta Convenţie se aplică chiar dacă transporturile intrînd în domeniul ei de aplicare sunt
efectuate de către state sau de către instituţii ori organizaţii guvernamentale.
Prezenta Convenţie nu se aplică:
a) transporturilor efectuate pe baza convenţiilor poştale internaţionale;
31
 b) transporturilor funerare;
c) transporturilor efectelor de strămutare.
Părţile contractante se obligă să nu aducă nici o modificare prezentei Convenţii prin
acorduri speciale încheiate între două sau mai multe dintre ele, putîndu-se totuşi scoate de sub
prevederile ei micul trafic de frontieră sau autorizată folosirii de scrisorii trăsură
reprezentative a mărfii în transporturile efectuate exclusiv pe teritoriile lor.

Referinţe bibliografice

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Ordin nr.521, din 10.12.12, cu privire la aprobarea Regulamentul privind procedurile
simplificate de vămuire, Publicat : 28.12.2012 în Monitorul Oficial Nr. 273-279,
art.nr.1637, data intrării în vigoare 01.01.13
4. Convenţia vamală la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R.
(Convenţia T. I. R.) din 14.11.1975, Publicată în ediţie oficială “Tratate internaţionale”,
1998, vol.6, pag.7, Înceiată la 14 noiembrie 1975 la Geneva, În vigoare pentru Republica
Moldova din 26 mai 1993.
5. Convenţie relativă la contractual de transport internaţional al mărfurilor pe şosele
(C.M.R.) din 19.05.1956, Publicată în ediţia oficială “Tratate internaţionale”, 1998,
volumul4, pag.147, Încheiată la 19 mai 1956 la Geneva, Aderat prin Hotărîrea
Parlamentului nr.1318-XII din 02.03.93
6. Convenţia internaţională din iulie 1987 privind clasificarea mărfurilor. Convenţia
internaţională referitoare la S.H. de la Bruxelles 1 ianuarie 1998

32
 Tema Modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Repubblica
Moldova de către persoanele fizice

Obiective de referinţă:
să definească modul de declarare a bunurilor
să determine procedura admiterii temporare a bunurilor
să enumere obiectele care sunt scoase sau introduse pe teritoriul ţării

Repere de conţinut

1. Modul de declarare a bunurilor

2. Introducerea şi scoaterea bunurilor pe/de pe/ teritoriul Republicii Moldova
3. Admiterea temporară a bunurilor
4. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase, valorilor
culturale, mijloacelor de transport auto etc.

1.

Bunurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sînt supuse declarării obligatorii
conform prezentei legi, Codului vamal şi altor acte normative adoptate în corespundere cu
acesta.
La introducerea bunurilor, bagajului neînsoţit pe teritoriul vamal, persoanele fizice sau
transportatorul declară şi achită drepturile de import organului vamal situat în punctul de trecere
a frontierei de stat. La solicitare, bunurile şi bagajul neînsoţit pot fi vămuite la organul vamal
interior, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
La scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice sînt în drept de
a vămui mărfurile la organele vamale interne.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:
a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexa la
prezenta lege;
b) bunurile introduse în ţară, altele decît cele menţionate la lit.a), a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care
nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
d) mărfurile menţionate la art.8 pct.1) lit.a) şi pct.2) lit.a).
33
 Bunurile introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul
trimiterilor poştale internaţionale sau bagajului neînsoţit se declară în scris, în modul stabilit.

2.

Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice au dreptul:

a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de uz
personal, bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi
mărfuri stipulate în lege;
b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît
cele indicate la lit.a) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sînt
destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte
cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea
bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului);
c) de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau a bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia
că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc
de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire. Faptul
stabilirii pentru trai permanent sau obţinerii moştenirii se confirmă prin actele respective. Modul
de acordare a înlesnirilor menţionate se stabileşte de Serviciul Vamal;
d) de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor
de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi nu sînt
destinate activităţii comerciale sau de producţie. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor
depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro, drepturile de import se vor calcula pornind de la
valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea
impozabilă a acestora;
e) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sînt prevăzute la lit.a) şi lit.b) şi care nu
sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării tuturor drepturilor de
import şi declarării în modul stabilit;
g) de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau al bagajelor
neînsoţite, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, precum
şi cu condiţia achitării drepturilor de import, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.d), şi declarării
în modul stabilit.
Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul Republicii
Moldova numai în conformitate cu regimurile vamale de import, de tranzit naţional şi de
34
admitere temporară în cazul declarării prin acţiune.
Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimurile vamale de import, de admitere temporară (cu respectarea
prevederilor art.7) şi de tranzit.
Mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova, de persoane fizice nerezidente, în
regimul vamal de tranzit şi destinate activităţii comerciale sau de producţie ori alte categorii de
mărfuri decît cele prevăzute în anexa la prezenta lege sînt supuse declarării şi măsurilor de
garantare prevăzute de legislaţie.
Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regim vamal de
import numai de către persoane fizice agenţi economici, înregistrate în modul stabilit ca subiecte
ale activităţii de întreprinzător.
Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor
poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia
declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie;
b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau
bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit
Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte
suma de 100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit, numai
de agenţii economici care sînt înregistraţi la Î. S. Camera Înregistrării de Stat ca subiecţi ai
activităţii de întreprinzător.
Se pune în sarcina Serviciul Vamal determinarea procedurii de declarare a mărfurilor
destinate exportului şi asigurarea evidenţei scoaterii bunurilor din teritoriul Republicii Moldova
de către persoanele fizice, cu prezentarea lunară a informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de
Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de
transport folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării
în viaţa cotidiană.

3.
Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova în
regim vamal de admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu
35
respectarea următoarelor condiţii:
a) declararea bunurilor în modul stabilit;
b) bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) achitarea drepturilor de import;
d) şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele respective.
Persoanele fizice nerezidente nu au dreptul de a scoate bunuri de pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimul vamal de export temporar.
Persoanele fizice rezidente au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova, în
conformitate cu regimul vamal corespunzător, bunuri (indiferent de valoarea lor) dacă ele nu sînt
destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export şi
declarării în modul stabilit şi respectării prevederilor art.8 pct.2) lit.c) şi art.9 alin.(2) şi (3).
Persoanele fizice rezidente nu au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară.
Vămuirea mărfurilor introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova în
conformitate cu regimul vamal de admitere temporară se efectuează la organul vamal în a cărui
rază de activitate locuieşte persoana respectivă.

4.
Persoanele fizice au dreptul de a introduce şi scoate de/pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de
valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt
omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;
de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de
valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sînt
omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia
celor indicate la lit.a) a prezentului punct) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000
euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;
c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000
euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării
drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei
36
eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii, prin care se confirmă costul lor şi faptul
că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;
d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul
trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici
autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.
Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori
culturale cu condiţia prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea
competentă a statului de expediere, respectării măsurilor de politică economică, achitării
drepturilor de import şi declarării în modul stabilit. Alte valori din domeniul artei, literaturii,
ştiinţei, culturii şi religiei pot fi introduse pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor
legislaţiei.
În cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă
valoare culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea
competentă a statului de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu
condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, prin care
se va confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.
Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori
culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe
teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor legislaţiei şi prezentării autorizaţiei eliberate de
Ministerul Culturii al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că
acesta nu prezintă valoare culturală.
Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:
– mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8702 destinate transportării a mai
mult de 20 de persoane şi la poziţiile tarifare 8704 şi 8705, precum şi motoarele şi caroseriile lor,
cu termenul de explotare ce nu depăşeşte 10 ani;
– tractoare clasificate la poziţiile tarifare 8701 10 000, 8701 20, 8701 30, 8701 90 900,
precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 12 ani;
– tractoare clasificate la poziţiile tarifare 8701 90 110 – 8701 90 500, precum şi motoarele şi
caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 20 de ani;
– mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de
epocă), precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani;
– autovehicule concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia
8702, precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani,
37
 procurate (obţinute prin donaţie) în străinătate, cu condiţia declarării şi achitării drepturilor de
import la organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. Mijloacele de transport
menţionate trebuie să fie scoase de la evidenţă de la autoritatea competentă a statului de
expediere;
Persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente, prin derogare de la prevederile art. 20 al
Codului vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000, au dreptul de a introduce
pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare
a acestora, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate, pe un termen de pînă la
180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni, în regimul vamal de admitere temporară, cu achitarea
vinietei şi cu respectarea următoarelor condiţii:
a) mijloacele de transport auto se află la evidenţă permanentă în alte state;
b) persoanele fizice rezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra
mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare; persoanele fizice
nerezidente să fie proprietari ai mijloacelor de transport şi să locuiască temporar în Republica
Moldova, aceste fapte fiind confirmate prin actele corespunzătoare;
c) mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova pînă la
expirarea termenului acordat, conform regimului vamal de admitere temporară;
d) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de mărfuri şi de pasageri;
e) în cazul în care persoanelor fizice nerezidente li se acordă un alt regim de şedere pe
teritoriul Republicii Moldova, documentele confirmative se vor prezenta organului vamal în
vederea prelungirii termenului de aflare a mijlocului de transport auto declarat prin acţiune,
informaţia respectivă incluzîndu-se în Registrul de stat al transporturilor.
În cazul în care persoana fizică părăseşte teritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de
transport auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii
Moldova, aceasta este obligată să plaseze mijlocul de transport auto sub supraveghere vamală în
regimul vamal de antrepozit vamal sau depozit provizoriu ori să depună o sumă de garanţie, pînă
la expirarea termenului acordat, în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute pentru
plasarea acestui mijloc de transport în regimul vamal de import. În cazul în care mijlocul de
transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul indicat, sumele de
garanţie depuse se transferă integral la bugetul de stat. În cazul în care mijlocul de transport a
fost scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul stabilit, suma de garanţie se restituie
persoanei fizice. Constituirea garanţiei şi restituirea sumelor de garanţie se efectuează conform
Codului Vamal.
Mijloacele de transport auto neînmatriculate în Republica Moldova care au termenul de
exploatare de peste 10 ani (cu excepţia autovehiculelor de epocă de la poziţia tarifară 8703), iar
38
cele concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia tarifară 8702
– termenul de exploatare de peste 7 ani, care aparţin persoanelor fizice şi sînt introduse pe
teritoriul Republicii Moldova pot fi înstrăinate numai în scopul scoaterii lor ulterioare de pe
teritoriul ţării.
Persoanelor fizice li se interzice introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a motoarelor
şi caroseriilor care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepţia celor pentru
autovehiculele de epocă de la poziţia tarifară 8703), iar a motoarelor şi caroseriilor destinate
autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia
tarifară 8702 – termenul de exploatare de peste 7 ani, cu excepţia motoarelor şi caroseriilor
introduse pe teritoriul ţării de persoane fizice nerezidente în conformitate cu regimul vamal de
tranzit, cu condiţia escortării obligatorii a acestora de către serviciul de supraveghere şi
escortare.
Se interzice organelor vamale vămuirea mijloacelor de transport auto, motoarelor şi
caroseriilor care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepţia autovehiculelor de epocă
de la poziţia tarifară 8703), iar a celor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane,
clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor pentru acestea –
termenul de exploatare de peste 7 ani, care aparţin persoanelor fizice rezidente.
Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului
şi caroseriei se ia anul de producţie. Anul de producţie se stabileşte în baza datelor ce se conţin în
certificatul de înmatriculare (paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de
identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul necorespunderii datelor ce se conţin în
documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se iau datele uzinei
producătoare a vehiculului. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor de înmatriculare,
anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva suspiciuni privind anul
de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte în baza datelor uzinei
producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie al vehiculelor supuse
evidenţei în Registrul de stat al transporturilor, în modul respectiv al sistemului informaţional
“Asycuda World” se face menţiunea de rigoare.
Persoanele fizice care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto
introduse în Republica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru
achitarea drepturilor de import dacă aceste mijloace de transport auto nu au fost vămuite de
organele vamale.
La introducerea mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova, 39rganelle
vamale eliberează actele respective contra plată.
Persoanele fizice, în cazul scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de
39
transport auto ce deţin statutul de mărfuri autohtone, sînt obligate să le declare prin acţiune,
aceste mijloace de transport auto fiind plasate pe un termen nelimitat sub regimul vamal export
temporar. În cazul înstrăinării în alte state a mijlocului de transport auto, acesta urmează a fi scos
de la evidenţa subdiviziunilor Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, cu
condiţia perfectării actelor vamale corespunzătoare.

Referinţe bibliografice
1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Bădescu Gh., Dragnea E., Ghiţă C. Valoarea în vamă a mărfurilor de import
(reglementări şi comentarii). Bucureşti: Lumina Lex, 1998.
4. Belu M., Joldeş C., Marinaş L. Sistemul vamal, Bucureşti: Economica, 2003. 286 p.
5. Convenţie redactată ăn baza articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
privind asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale (Convenţia Napoli
II), Actul Consiliului nr.98/C24/01. În: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 24/2 din
23.01.1998.

Tema Drepturile de import şi drepturile de export

Obiective de referinţă:
să definească importul şi exportul
să determine procedura calculării drepturilor de import-export
să explice care sunt obligaţiile vamale
să enumere scutirile şi facilităţile vamale

Repere de conţinut
1. Clasificarea drepturilor de import-export. TPV, TV, Accizele şi TVA
2. Calcularea şi plata drepturilor de import-export
3. Obligaţie vamală şi măsuri de garantare a acesteea
4. Restituirea excedentului din drepturile de import şi drepturile de export
5. Cotele drepturilor de import/export. Scutirile şi facilităţile vamale.
40
 1.
În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se
percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:
a) taxa vamală - Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu
privire la tariful vamal.
b) taxa pe valoarea adăugată - Aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor introduse pe
teritoriul vamal se efectuează în conformitate cu legislaţia.
c) accizele - Aplicarea accizelor la mărfurile supuse accizelor se efectuează în conformitate cu
legislaţia.
d) taxa pentru proceduri vamale - Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor
acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele
pentru ele sînt aprobate în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal. Taxa pentru
proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în
favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.

2.
Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a
mărfurilor, determinată în condiţiile legii. Baza de calcul al accizului o constituie volumul
natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată în condiţiile legii, precum şi
impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi
T.V.A. Valoarea impozabilă cu T.V.A. a mărfurilor importate o constituie valoarea lor în vamă,
determinată în condiţiile legii, şi drepturile de import (cu excepţia T.V.A). Baza de calcul a taxei
pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe, în condiţiile
legii. Drepturile de import şi drepturile de export sînt plătite nemijlocit de către declarant, broker
vamal sau de o altă persoană prevăzută de legislaţie.
Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea
declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma
calculată şi suma plătită în prealabil. Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri
pentru care nu au fost plătite drepturile de import, în modul stabilit de prezentul cod. Persoanele
fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import sau de
export în momentul trecerii frontierei vamale, cu excepţia drepturilor de import sau de export,
care urmează a fi achitate la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport. De la
persoanele fizice care sînt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova avînd un volum de
mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o sumă de garanţie echivalentă drepturilor de
41
import pentru mărfurile în plus. Modul de percepere şi de restituire a sumei de garanţie se
stabileşte de către Serviciul Vamal. Achitarea drepturilor de import şi de export se efectuează în
monedă naţională. Plata se efectuează prin virament şi/sau în numerar, inclusiv prin intermediul
cardurilor bancare, şi se transferă la conturile trezoreriale de încasări ale bugetului de stat. Plata
prin virament şi/sau în numerar se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursale
sau filiale ale acestora), dacă legislaţia nu prevede altfel. Sumele încasate în numerar de către
instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia), selectată prin concurs de Serviciul Vamal, se
transferă la buget nu mai tîrziu de ziua operaţională următoare zilei în care au fost
încasate.Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele,
existente la momentul depunerii declaraţiei. Acest mod de calculare nu se aplică în cazurile
specificate la art.65 şi 73. Prin derogare de la prevederile alin.(2), drepturile de import, în cazul
punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, se calculează în funcţie de tarifele şi
cotele existente la data expirării contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing.
Dată a achitării drepturilor de import şi de export, cu excepţia achitării acestora prin intermediul
cardurilor bancare, se consideră data depunerii de către importator (declarant), exportator
(declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale Ministerului
Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial. Plata drepturilor de import şi de export
prin intermediul cardurilor bancare se consideră efectuată la momentul debitării cu suma plăţii
respective a contului de card din care a fost emis cardul utilizat la plată. Debitarea contului de
card respectiv se confirmă prin bonul (chitanţa) de plată cu card bancar perfectat la terminal POS
sau la alt dispozitiv de utilizare a cardurilor bancare, bon (chitanţă) ce se eliberează deţinătorului
de card. Plata drepturilor de import sau de export efectuată prin intermediul cardurilor bancare
nu poate fi anulată decît cu acceptul serviciului respectiv al Serviciului Vamal.

3.
Organele vamale asigură evidenţa drepturilor de import şi de export, a penalităţilor şi a
amenzilor aplicate pentru contravenţiile vamale a căror administrare şi/sau evidenţă sînt
atribuite, în corespundere cu legislaţia în vigoare, organelor vamale. Evidenţa obligaţiei vamale
se asigură prin înscrierea în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal a datelor privind
apariţia, modificarea şi stingerea acesteia. Sumele obligaţiilor vamale se înscriu în sistemul de
evidenţă în monedă naţională. Evidenţa obligaţiilor vamale se ţine în format electronic, cu
prelucrarea automatizată a informaţiei din sistemul informaţional integrat vamal. Organizarea
evidenţei obligaţiilor vamale se bazează pe următoarele: a) deschiderea fişei personale de
evidenţă a plătitorului vamal, corespunzătoare codului fiscal, la înregistrarea acestuia, în baza
setului de documente de constituire, ca participant la activitatea economică externă; b)
42
reflectarea în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal a apariţiei, modificării şi stingerii
obligaţiilor vamale pe perioada unui an bugetar; c) efectuarea în regim on-line în sistemul
informaţional de evidenţă a înscrierilor privind apariţia, modificarea sau stingerea obligaţiei
vamale, în temeiul documentelor justificative; d) efectuarea înscrierilor în fişa personală de
evidenţă a plătitorului vamal în ordine cronologică, potrivit datelor de efectuare a operaţiunilor
privind apariţia, modificarea şi stingerea obligaţiei vamale; e) înregistrarea şi reflectarea zilnică
în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal a achitării prin virament în avans a drepturilor
de import şi de export, efectuate în baza informaţiei recepţionate de la Trezoreria de Stat; f)
înregistrarea şi reflectarea în regim on-line în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal a
achitării în numerar a drepturilor de import şi de export, efectuate de către colaboratorul vamal
responsabil de perfectarea documentului administrativ unic vamal, în baza ordinului de încasare
a numerarului, pe care este aplicată menţiunea respectivă a reprezentanţei bancare; g) verificarea
zilnică şi lunară, conform situaţiei de la data de întîi a lunii imediat următoare lunii de gestiune, a
încasărilor drepturilor de import şi de export între organele vamale şi Serviciul Vamal şi,
respectiv, Trezoreria Centrală; h) asigurarea stingerii obligaţiilor vamale prin compensare,
inclusiv restituirea mijloacelor băneşti la conturile bancare ale plătitorului vamal, în modul
stabilit de legislaţia în vigoare; i) perfectarea de către organele vamale şi Serviciul Vamal a
rapoartelor privind sumele calculate şi încasate ale drepturilor de import şi de export; j)
întocmirea, la solicitarea plătitorului vamal, a actului de verificare privind sumele calculate şi
achitate ale drepturilor de import şi de export şi situaţia decontărilor la buget; k) eliberarea
certificatelor privind lipsa sau existenţa datoriilor la bugetul de stat, compartimentul plăţi
vamale.
4.
Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute se
efectuează la cererea scrisă a plătitorului în termenul stabilit de legislaţie. Modul şi procedura de
restituire a drepturilor de import se stabilesc de Ministerul Finanţelor. Taxa încasată pentru
efectuarea de proceduri vamale nu se restituie.
5.
Drepturile de import şi de export neplătite în modul stabilit la art.124 se percep în mod
incontestabil de către organul vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii sau a
documentelor echivalente acestora, în condiţiile legii. Pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii
drepturilor de import şi de export se încasează o penalitate în mărimea stabilită de Codul fiscal.
Calcularea majorării de întîrziere (penalităţii) şi reflectarea acesteia în fişa de evidenţă a
plătitorului vamal se efectuează lunar. Pentru sumele obligaţiei vamale stabilite în procesul
auditului postvămuire sau în urma recalculării drepturilor de import şi de export, majorarea de
43
întîrziere se calculează pentru perioada de cînd sumele obligaţiilor vamale respective urmau să
fie achitate şi pînă la data stingerii acestora. Înscrierea în fişa de evidenţă a plătitorului vamal a
majorării de întîrziere calculate în procesul controlului ulterior sau ca rezultat al recalculării
drepturilor de import şi de export se efectuează în baza deciziei de regularizare. Majorarea de
întîrziere se calculează separat, pentru fiecare tip de impozit sau taxă, în mărimea stabilită de
Codul fiscal. În cazul în care plătitorul vamal are mijloace băneşti disponibile în contul personal
de evidenţă, majorarea de întîrziere nu se va calcula în limitele sumelor de supraplată la buget.
Anularea obligaţiei vamale atrage anularea penalităţii aferente acesteia. Penalităţile se calculează
din prima zi după expirarea termenului prelungit sau eşalonat. Dacă plătitorul nu are la cont
mijloace băneşti, organul vamal este în drept să sechestreze averea acestuia, în condiţiile legii.
În cazul în care persoana se eschivează de la onorarea drepturilor de import şi de export, organul
vamal este în drept să emită şi să înainteze băncii respective dispoziţia de suspendare a
operaţiunilor bancare în partea de cheltuieli din contul plătitorului restanţier pînă la achitarea
deplină. Banca, la data apariţiei mijloacelor băneşti pe cont, este obligată să informeze imediat
organul vamal emitent al dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale
plătitorului vamal. Neplata în termen legal a obligaţiei vamale atrage, în mod suplimentar,
suspendarea dreptului de efectuare a altor operaţiuni vamale de către plătitorul vamal respectiv
pînă la stingerea obligaţiei vamale, în condiţiile stabilite prin reglementările vamale. În caz de
litigiu, contestarea obligaţiei vamale suplimentare ori atacarea în instanţa judecătorească a
deciziei organului vamal nu suspendă încasarea obligaţiei vamale şi aplicarea de măsuri
suplimentare potrivit prevederilor prezentului cod, cu excepţia cazului în care reglementările
unor legi speciale prevăd în mod expres acest lucru. Organul vamal este obligat să ia toate
măsurile pentru încasarea obligaţiei vamale de la plătitorul vamal şi numai în măsura în care
acest lucru nu este posibil, obligaţia vamală se încasează de la persoanele care răspund solidar cu
acesta pentru onorarea obligaţiei vamale. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare în Republica
Moldova pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei mărfuri destinate uzului lor oficial, cu
respectarea regulilor de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, fiind exonerate de drepturile
de import şi de export, cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport, altor cheltuieli
aferente.Agenţii diplomatici, funcţionarii consulari străini în Republica Moldova, precum şi
membrii lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii
Moldova, pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei mărfuri destinate uzului personal, precum şi
mărfuri destinate instalării lor, cu respectarea regulilor de trecere a mărfurilor peste frontiera
vamală, fiind exoneraţi de drepturile de import şi de export, cu excepţia taxelor de depozitare şi
de transport, altor cheltuieli aferente. Bagajul personal al agenţilor diplomatici, funcţionarilor
consulari străini în Republica Moldova, precum şi al membrilor lor de familie care locuiesc
44
împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova este exonerat de control vamal.
Dacă există motive serioase să se presupună că în bagajul lor există mărfuri nedestinate uzului
personal sau prohibite de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care
aceasta este parte de a fi introduse ori scoase din Republica Moldova, sau supuse carantinei,
atunci se efectuează controlul vamal în prezenţa persoanelor indicate în prezentul articol sau a
reprezentanţilor lor autorizaţi.Personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice,
angajaţii consulari ai oficiilor consulare în Republica Moldova, precum şi membrii lor de familie
care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova pot introduce în
Republica Moldova mărfuri cu ocazia primei lor instalări, respectînd regulile de trecere a
mărfurilor peste frontiera vamală, fiind exoneraţi de drepturile de import, cu excepţia taxelor de
depozitare şi de transport, altor cheltuieli aferente.Valiza diplomatică şi valiza consulară care trec
frontiera vamală nu pot fi reţinute, nici supuse controlului vamal. Dacă există motive serioase să
se presupună că valiza diplomatică şi valiza consulară conţin mărfuri care nu sînt indicate la
alin.(3), organul vamal este în drept să ceară reprezentanţilor autorizaţi ai statului respectiv să
deschidă valiza diplomatică şi valiza consulară în prezenţa colaboratorului vamal. În caz de
refuz, valiza diplomatică şi valiza consulară vor fi returnate statului expeditor.Toate încărcăturile
care constituie valiză diplomatică şi valiză consulară trebuie să poarte menţiuni şi însemne
vizibile privind caracterul lor.Valiza diplomatică trebuie să conţină numai acte diplomatice,
mărfuri destinate uzului oficial, iar valiza consulară numai corespondenţă oficială, acte şi mărfuri
destinate uzului oficial.Facilităţile vamale acordate curierilor diplomatici şi consulari străiniÎn
temeiul principiului de mutualitate, curierii diplomatici şi consulari străini pot introduce şi scoate
din Republica Moldova mărfuri de uz personal, fiind exoneraţi de control vamal şi de drepturi de
import şi de export, cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport, altor cheltuieli
aferente.Reprezentanţilor altor state, membrilor delegaţiilor parlamentare şi guvernamentale,
precum şi, pe principiul mutualităţii, membrilor delegaţiilor străine care participă în Republica
Moldova la tratative interstatale, la conferinţe sau adunări internaţionale, la alte misiuni oficiale,
li se acordă facilităţile vamale prevăzute de prezentul cod pentru personalul administrativ şi
tehnic al misiunilor diplomatice. De aceleaşi facilităţi vamale beneficiază şi membrii lor de
familie care îi însoţesc.Agenţii diplomatici, funcţionarii consulari, membrii lor de familie,
precum şi persoanele indicate la art.211, care tranzitează Republica Moldova în scop de serviciu
beneficiază de facilităţile vamale prevăzute la art.207.Facilităţile vamale acordate organizaţiilor
internaţionale interguvernamentale, reprezentanţelor statelor străine de pe lîngă ele, precum şi
personalului acestor organizaţii şi reprezentanţe, sînt stabilite prin acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte.

45
 Referinţe bibliografice

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68
4. Viorica Ursu, Canţer Oleg, Magu Ion „Schiţe de contribuţie la monografia de drept
vamal”, Editura Foxtrot, Chişinău 2006.
5. Sîrbu Eduard, Melnic Viorel „Reglementări vamale:Sistemul destinaţiilor vamale în
Republica Moldova”, Combinatul Poligrafic, Chişinău 2009.
6. Condor Ioan, Condor Silvia-Cristina „Drept vamal şi fiscal” Bucureşti 2002.

Tema Plasarea mărfurilor la depozitul provizoriu

Obiective de referină:
deosebirea dintre declaraţia sumară şi depozitul provizoriu
să explice care mărfuri pot să fie plasate la depozitul provizoriu
să enumere care este termenul depozitării provizorii
să determine garantarea plăţilor

Repere de conţinut

1. Plasarea mărfurilor la depozitul provizoriu

2. Declaraţia sumară
3.Mărfurile care pot fi plasate la depozitul provizoriu
4.Termenul depozitării provizorii. Garantarea plăţilor

1.
În depozitul provizoriu pot fi plasate orice mărfuri care urmează a fi vămuite - pînă la
acordarea unui regim vamal sau destinaţii aprobate de organul vamal.
Mărfurile uşor alterabile, alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare,
trebuie să fie depozitate în încăperi special-amenajate din depozitul provizoriu.
46
 Plasarea mărfurilor se efectuează în baza contractului de depozitare sau în baza altor acte
încheiate de părţi, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
Termenul maxim de depozitare provizorie este de 20 zile calendaristice.
Termenul depozitării provizorii se stabileşte de organul vamal care deserveşte depozitul
provizoriu, în funcţie de timpul necesar depunerii declaraţiei vamale, de specificul mărfurilor.
La solicitarea declarantului, termenul iniţial poate fi prelungit, dar cel mult cu 60 de zile
calendaristice.
Calcularea termenului depozitării provizorii a mărfurilor se începe din ziua plasării acestora în
depozit provizoriu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Dispunerea de mărfurile nepreluate în termenele stabilite de prezentul punct se va efectua
conform procedurii reglementate de legislaţia în vigoare.
Mărfurile care au devenit inutilizabile sau deteriorate, ca urmare a unui accident sau a
intervenirii unei forţe majore în perioada depozitării acestora, trebuie să fie plasate în destinaţia
vamală determinată de biroul vamal.
Destinatarii mărfurilor depozitate provizoriu sînt în drept să efectueze operaţiuni simple,
necesare pentru asigurarea integrităţii mărfurilor (examinarea, cîntărirea, deplasarea mărfurilor
prin depozit), cu condiţia că operaţiunile date nu o să schimbe starea mărfurilor, integritatea
ambalajului, modificarea mijloacelor de identificare aplicate pe mărfuri.
Operaţiunile care nu sînt arătate în alineatul 1 al prezentului punct (inclusiv prelevarea
probelor şi mostrelor de mărfuri, restabilirea ambalajului deteriorat, precum şi operaţiunile
necesare pentru pregătirea mărfurilor pentru scoaterea din depozitul provizoriu şi transportarea
lor ulterioară) pot fi efectuate de către persoanele abilitate în privinţa mărfurilor şi mijloacelor de
transport respective numai cu permisiunea organului vamal abilitat.
Se interzice păstrarea în depozitele vamale a mărfurilor puse în libera circulaţie (inclusiv
circulaţie condiţionată).

2.
Declaraţia sumară este o declaraţie vamală care se completează şi se depune organului vamal
la plasarea mărfurilor în depozit provizoriu şi prin care se garantează plata drepturilor de import
sau altor plăţi legale de către declarant (sau brokerul vamal care depune declaraţia în numele
acestuia). Declaraţia sumară trebuie să fie întocmită în scris în limba de stat cu respectarea
formei stabilite de anexa nr.1 la prezentele Norme. La momentul depunerii, declaraţia sumară nu
trebuie sa comporte nici o adăugire sau ştersătură. Existenţa acestora conduce la respingerea
documentului şi la necesitatea depunerii unei noi declaraţii sumare. Autenticitatea declaraţiei
este conferită de semnătura şi ştampila declarantului sau a brokerului vamal.
47
 Declaraţia sumară se întocmeşte într-un singur exemplar şi se depune numai la organul
vamal unde, conform reglementărilor vamale, va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor.
Declaraţia sumară trebuie să conţină următoarele date:
- data depunerii declaraţiei sumare
- organul vamal la care va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor. Este necesar de
indicat biroul vamal respectiv, iar în caz de plasare a mărfurilor în depozit provizoriu pe lîngă un
post vamal, se indică şi postul vamal respectiv.
- denumirea destinatarului. În caz dacă destinatarul este un agent economic înregistrat în
conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a
persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sau
IDNO. În caz dacă destinatarul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul,
precum şi codul fiscal al acesteia.
- denumirea expeditorului. În caz dacă expeditorul este un agent economic înregistrat în
conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a
persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sau
IDNO. În caz dacă expeditorul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul
precum şi codul fiscal al acesteia. În rubrica “Expeditor” este necesar de indicat ţara de expediere
a mărfurilor.
- descrierea mărfurilor. Se indică clasificarea mărfurilor conform Nomenclatorului Mărfurilor
(la nivelul cel puţin a primelor patru cifre); cantitatea şi unitatea de măsură descrisă în
documentele comerciale; valoarea facturată indicată în documentele comerciale ce însoţesc
mărfurile respective (invoice, proforma etc.); cuantumul drepturilor de import estimate care se
apreciază:
a) pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care sînt stabilite cele mai înalte tarife de
import pentru grupul respectiv de mărfuri (la nivelul primelor patru cifre, conform
Nomenclatorului de Mărfuri); sau
b) la iniţiativa agentului economic, conform poziţiilor tarifare stabilite nemijlocit pentru
fiecare categorie de marfă indicată în declaraţia sumară.
- adresa depozitului provizoriu. Se indică locul aflării mărfurilor plasate în depozit provizoriu.
- garanţia utilizată pentru plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu. Pot fi utilizate
următoarele garanţii: garanţia bancară, garanţia financiară a brokerului vamal, garanţia
declarantului. În cazul utilizării garanţiei bancare, în rubrica “Garanţie financiară” se indică
numărul, data şi instituţia care a eliberat actul de garanţie cu anexarea copiei actului respectiv. În
cazul utilizării garanţiei financiare a brokerului vamal, în rubrica “Garanţie financiară” se aplică
semnătura persoanei cu funcţii de răspundere a brokerului vamal şi ştampila acestuia. În cazul
48
achitării efective a drepturilor de import, în rubrica “Garanţie financiară” se indică numărul
dispoziţiei de plată cu anexarea dispoziţiei de plată respective, precum şi rechizitele confirmării
trezoreriale.
- valabilitatea declaraţiei sumare. Se indică termenul în care mărfurile plasate în depozit
provizoriu vor fi plasate într-o destinaţie.
Brokerul vamal sau declarantul este obligat să depună declaraţia sumară în modul şi condiţiile
stabilite, pentru a asigura acceptarea acesteia în aceeaşi zi de către organele vamale.
Declaraţia sumară este acceptată de organul vamal dacă sînt respectate condiţiile de
completare şi de depunere a declaraţiei sumare, descrise la capitolul 2 al Normelor, precum şi cu
anexarea copiilor documentelor de identificare a mărfurilor şi actelor de garanţie, în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
Declaraţia sumară acceptată se înregistrează în “Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare”
stabilit de anexa nr.2 la prezentele Norme.
Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare se numerotează, se coase şi se sigilează în modul
stabilit.
În cazul acceptării declaraţiei sumare, organul vamal completează rubrica “Menţiunile
organului vamal”, indicînd numărul de înregistrare şi data acceptării, precum şi aplicînd ştampila
individuală.
Declaraţia sumară acceptată se păstrează de către organul vamal timp de 1 an de la data
validării ei.

3.
În depozitul provizoriu pot fi plasate orice mărfuri. Mărfurile susceptibile de a altera alte
mărfuri sau cele ce necesită condiţii speciale de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.
Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei sumare.
Organul vamal este în drept să ceară orice documente de identificare a mărfurilor plasate în
depozitul provizoriu.
Pînă la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală, pot fi folosite declaraţii sumare.
Forma declaraţiei sumare şi informaţia care trebuie indicată în ea sînt stabilite de Serviciul
Vamal.
Declarantul sau brokerul vamal care activează în numele acestuia depune declaraţia sumară la
prezentarea mărfurilor.
La depunerea declaraţiei sumare se va institui o garanţie pentru mărfurile depozitate
provizoriu.
49
 Dacă mărfurile sînt plasate sub o destinaţie vamală în termenul stabilit, declaraţia sumară nu
se perfectează, iar mărfurile nu sînt introduse în depozitul provizoriu.
Mărfurile aflate în depozit provizoriu pot fi controlate de organul vamal. Cu permisiunea
organului vamal, pot fi prelevate probe şi mostre de mărfuri.

4.
Mărfurile se pot afla în depozitul provizoriu cel mult 20 de zile, cu excepţia cazurilor
prevăzute de prezentul cod. Pentru unele categorii de mărfuri, Serviciul Vamal poate stabili un
termen mai redus.
Termenul depozitării provizorii este stabilit de către deţinătorul depozitului provizoriu, de
comun acord cu persoana care plasează în depozit mărfurile respective, în funcţie de timpul
necesar depunerii declaraţiei vamale şi de specificul mărfurilor. Termenul depozitării provizorii a
mărfurilor se indică în declaraţia sumară. Depozitarea provizorie se încheie odată cu depunerea
declaraţiei vamale de plasare sub destinaţie vamală a întregii cantităţi de mărfuri depozitate sau,
în cazul scoaterii mărfurilor în mai multe loturi, a ultimei cantităţi.
La solicitarea declarantului sau a brokerului vamal care activează în numele acestuia, organul
vamal poate prelungi, cu cel mult 60 de zile, termenul stabilit în declaraţia sumară.
Responsabil de plata drepturilor de import pentru mărfurile depozitate provizoriu este
persoana care le plasează în depozitul provizoriu.
În cazuri stabilite de legislaţie, încasarea drepturilor de import poate fi efectuată din contul
garanţiei constituite pentru mărfurile depozitate provizoriu.

Referinţe bibliografice

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Hotărîrea Guvernului RM Nr.851 din 27.12.1995 despre procedura deschiderii şi
funcţionării depozitelor vamale libere, cu modificări
4. Hotărîrea Guvernului RM nr.777 cu privire la unele măsuri de reglementare a comerţului
exterior din 13 august 1997, cu modificări
5. Voicu Marin „Drept comunitar „ Bucureşti 2003
6. Tofan Mihaela „Drept European”, Bucureşti 2008.
50
 Tema Valoarea în vamă a mărfurilor. Completarea declaraţiei cu privire la
valoarea în vamă

Obiective de referinţă:
- să determine valoarea în vamă
să explice procedura declarării valorii în vamă
să explice drepturile şi obligaţiile declarantului
să determine procedura de completare a declaraţiei privind valoarea în vamă

Repere de conţinut

1. Metodele de determinare a valorii în vamă şi modul de aplicare a lor

2. Declararea valorii în vamă a mărcii
3. Drepturile şi obligaţiile declarantului
4. Modul de completare a declaraţiei privind valoarea în vamă (DVV)

1.
Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.
Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a
mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate
fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care
valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzute la
lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.
La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în
51
baza preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente
în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe
teritoriul vamal:
- cheltuielile aferente asigurării;
- costul transportului;
- costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii;
b) cheltuielile suportate de cumpărător:
- comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea
mărfii;
- costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu
Nomenclatorul de mărfuri, acestea sînt considerate un tot întreg cu marfa;
- costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;
c) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct
sau indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori
exportarea mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv
plătit sau de plătit:
- materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;
- instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;
- materiale cheltuite la producerea mărfii;
- lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi design, planuri şi schiţe, executate în
afara ţării şi necesare pentru producerea mărfii;
d) redevenţele şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau
indirect, drept condiţie a vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe
pentru licenţe nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi
taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător pentru dreptul de reproducere şi distribuire a
producţiei cinematografice;
e) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar
reveni, direct sau indirect, vînzătorului.
Orice adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit se efectuează în conformitate cu prevederile
prezentului articol, doar pe bază de date obiective şi cuantificabile.
La determinarea valorii în vamă a mărfii nu se admite nici un adaos la preţul efectiv plătit sau
de plătit, cu excepţia celor prevăzute în prezentul articol.
Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
a) există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia
52
restricţiilor:
- stabilite de legislaţie;
- în privinţa regiunii geografice în care marfa poate fi revîndută;
- care nu influenţează esenţial preţul mărfii;
b) vînzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu
poate fi luată în considerare;
c) informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu
este confirmată prin acte;
d) participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, cu excepţia cazurilor cînd
interdependenţa lor nu influenţează valoarea tranzacţiei şi aceasta este acceptată în scopuri
vamale conform prevederilor alin.(5).
a) La determinarea acceptabilităţii valorii tranzacţiei în scopul aplicării prevederilor alin.(4),
interdependenţa cumpărătorului şi vînzătorului, conform alin.(6), nu va constitui un motiv
suficient pentru a considera valoarea tranzacţiei inacceptabilă. În acest caz, se examinează
circumstanţele vînzării şi valoarea tranzacţiei se acceptă cu condiţia ca interdependenţa să nu
influenţeze preţul. Dacă, ţinînd cont de informaţiile furnizate de declarant sau obţinute din alte
surse, autoritatea vamală are motive să considere că interdependenţa a influenţat preţul, ea
comunică motivele sale declarantului, dîndu-i acestuia posibilitatea de a argumenta valoarea
tranzacţiei. La solicitarea declarantului, motivele se comunică în scris.
b) În cazul cînd participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, valoarea tranzacţiei
se acceptă şi marfa se evaluează conform prevederilor alin.(4), dacă declarantul demonstrează că
o atare valoare este foarte asemănătoare cu una dintre valorile înregistrate aproape în acelaşi
moment sau în acelaşi moment, cum ar fi:
- valoarea tranzacţiei cu mărfuri identice sau similare din aceeaşi ţară de export între persoane
care nu sînt interdependente;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor art.15;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor art.16.
c) La aplicarea criteriilor menţionate se va ţine cont de diferenţa la nivel de comerţ, de
cantitate, de componenţii enumeraţi în prezentul articol, de diferenţa de cheltuieli în tranzacţiile
identice dintre persoane care nu sînt interdependente şi cele dintre persoane interdependente.
d) Criteriile specificate la lit.b) se aplică la iniţiativa declarantului şi numai în scop
comparativ.
În sensul prezentei legi, persoanele se consideră interdependente dacă:
- una dintre ele face parte din consiliul directorilor sau din consiliul observatorilor celeilalte şi
viceversa;
53
 - sînt recunoscute legal ca asociaţi;
- una dintre ele este patron, iar cealaltă - salariat;
- o persoană oarecare posedă, exercită controlul sau deţine, direct sau indirect, cel puţin 5%
din acţiunile cu drept de vot emise de ele;
- una dintre ele exercită controlul, direct sau indirect, asupra celeilalte;
- ambele sînt supuse controlului, direct sau indirect, de o terţă persoană;
- împreună exercită controlul, direct sau indirect, asupra unei terţe persoane;
- ambele sînt membri ai aceleiaşi familii.
Persoanele asociate în afaceri, în cazul în care una este agentul, distribuitorul sau
concesionarul exclusiv (indiferent de denumirea folosită) al celeilalte, sînt considerate
interdependente, în sensul prezentei legi, în cazul în care cad sub incidenţa prevederilor alin.(6).
Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecţie înainte de expediţie a
mărfurilor de import nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se
consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce
priveşte:
a) caracteristicile fizice;
b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;
c) ţara de origine;
d) producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în
categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor prevăzute
la alin.(1).
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se
consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare şi se
constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi
marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;
b) ţara de origine;
c) producătorul.

2.
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile
introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal.
54
 Modul de aplicare a sistemului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se stabileşte de
către Guvern în baza prevederilor prezentei legi şi ale acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia
autorităţii vamale.
Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe
teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu
legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

3.
Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie
să fie veridice şi confirmate prin acte.
În cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul, la
cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. Dacă autoritatea vamală
pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în
vamă a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege.
În cazul în care apare necesitatea de a preciza valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul
este în drept să ceară autorităţii vamale să i se elibereze marfa declarată, cu gajarea anumitor
bunuri ori cu garanţia unei bănci, sau să plătească taxa vamală stabilită de către autoritatea
vamală.
În cazul în care nu este de acord cu decizia autorităţii vamale referitoare la valoarea în vamă a
mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislaţie atît în faţa autorităţii
vamale, cît şi în faţa instanţei de judecată, fără penalizare.
Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării unor
informaţii suplimentare referitoare la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile
vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de
efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd rezultatele
acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sînt acoperite de către autoritatea
vamală.

4.
Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe
teritoriul Republicii Moldova (în continuare - Regulamentul) este executoriu pentru toate
persoanele care declară mărfurile introduse în teritoriul naţional, cu excepţia mărfurilor şi
obiectelor de uz personal (conform listei legal stabilite) deplasate o singură dată pe teritoriul
55
vamal naţional de către persoanele fizice fără achitarea drepturilor de import.
Regulamentul este destinat spre aplicare de către:
a) declaranţi - la determinarea şi declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse;
b) organele vamale - la verificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse anunţate de către
declaranţi.
Pentru a evita reţinerea nejustificată a mărfurilor, organul vamal va efectua procedura
controlului valorii în vamă în termene cît mai restrînse. Dacă pe parcursul perioadei de vămuire a
mărfurilor a fost imposibilă luarea unei decizii definitive privind acceptarea valorii în vamă,
anunţate de declarant, sau privind rectificarea justificată a acesteia, organul vamal respectiv va
putea adopta o decizie de eliberare condiţională a mărfurilor. În atare cazuri, eliberarea
condiţională a mărfurilor înseamnă că bunurile în cauză se eliberează cu determinarea
condiţională (provizorie) a valorii lor în vamă, iar procedura de stabilire a valorii definitive se
amînă (după eliberarea mărfurilor) pe o anumită perioadă de timp, cu condiţia prezentării de
către declarant a tuturor datelor suplimentare necesare pentru aceasta. Totodată, se admite
folosirea mărfurilor eliberate condiţional, în conformitate cu regimul vamal anunţat.
Conform metodelor la evaluare stabilite de art. 10 al Legii cu privire la tariful vamal,
declarantul determină valoarea în vamă a mărfurilor introduse.
Organul vamal, care efectuează vămuirea mărfurilor introduse, verifică corectitudinea
determinării de către declarant a valorii în vamă (pct. 1 al art. 8 din Legea cu privire la tariful
vamal), inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant pentru determinarea valorii în vamă şi
oportunitatea aplicării ei (pct. 2 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), integritatea
(completivitatea) documentelor (obligatorii şi suplimentare), prezentate de declarant, şi
corespunderea lor cu cerinţele stabilite. În cazul în care lipsesc datele ce probează corectitudinea
valorii în vamă anunţate sau există temeiuri să se considere că datele prezentate de declarant nu
sînt veridice şi/sau suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător
valoarea în vamă a mărfurilor, aplicînd consecutiv metodele existente, conform pct.3 al art.8 din
Legea cu privire la tariful vamal.
Pentru anunţarea valorii în vamă a mărfurilor introduse se utilizează tipizatele declaraţiei
valorii în vamă DVV-1 şi DVV-2 (specificate în anexa la prezentul Regulament).
Tipizata DVV-1 se utilizează pentru anunţarea valorii mărfurilor în vamă, determinată prin
metoda 1 "Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului
efectiv plătit sau care urmează să fie plătit".
A. Metoda 1 - "Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza
preţului efectiv plătit sau care urmează să fie plătit" - se aplică în conformitate cu prevederile art.
11 al Legii cu privire la tariful vamal referitoare la determinarea valorii în vamă a mărfurilor
56
introduse în conformitate cu tranzacţiile de comerţ exterior de vînzare-cumpărare, avînd bază
valorică (în cadrul cărora decontările pentru marfa cumpărată se fac prin plăţi băneşti).
În scopul simplificării şi unificării evaluării vamale,
metoda 1 se aplică la determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în conformitate cu
tranzacţiile condiţionale valorice (tranzacţiile pentru care nu se efectuează transferul real al
mijloacelor băneşti). La acest gen de tranzacţii pot fi raportate diferite tranzacţii de schimb
(operaţiuni de schimb al mărfurilor), de exemplu, livrările barter şi de compensare, livrările în
contul garanţiei şi livrările gratuite de mărfuri sub formă de donaţie, în cazul cînd în
documentele corespunzătoare (contractele, factura, declaraţia vamală a ţării de export) se indică
evaluarea valorică a fiecăreia dintre mărfurile livrate în cadrul unei astfel de operaţiuni (cu
condiţia respectării cerinţelor generale de aplicare a metodei 1).
Metoda 1 poate fi aplicată şi în cazurile în care este posibilă estimarea valorică (cu
justificările necesare şi confirmarea ei documentară) a restricţiilor şi condiţiilor, care au
influenţat preţul tranzacţiei.
Tipizata DVV-2 este recomandată spre utilizare pentru anunţarea valorii în vamă conform
uneia dintre metodele 2-6 (metoda 2 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii
tranzacţiei cu o marfă identică", metoda 3 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii
tranzacţiei cu o marfă similară", metoda 4 "Metoda determinării valorii în vamă în baza costului
unitar al mărfii", metoda 5 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii calculate a
mărfii", metoda 6 "Metoda de rezervă"), în modul stabilit la art. 12-17 ale Legii cu privire la
tariful vamal.
În conformitate cu pct. 1, lit.a) al art. 11 din Legea cu privire la tariful vamal, în valoarea în
vamă a mărfurilor introduse se includ cheltuielile privind livrarea lor pînă la locul de intrare în
teritoriul vamal al Republicii Moldova.
În scopul determinării valorii în vamă, prin "locul de introducere" se înţelege:
a) pentru încărcăturile din traficul aerian - aeroportul de destinaţie sau primul aeroport din
teritoriul Republicii Moldova, unde a aterizat avionul ce transportă mărfurile şi se efectuează
descărcarea acestora;
b) pentru încărcăturile transportate cu alte mijloace de transport - locul de dislocare a
punctului de trecere a frontierei vamale a Republicii Moldova în cadrul itinerarului parcurs;
c) pentru marfa livrată prin poştă - punctul de schimb poştal internaţional.
În acest context, valoarea în vamă a mărfurilor introduse şi cursul valutelor internaţionale se
determină la data acceptării declaraţiei vamale.
Dacă în procesul vămuirii şi verificării datelor din declaraţia privind valoarea în vamă a
mărfurilor, prezentată de către declarant organului vamal, se constată anumite imprecizii sau
57
greşeli la determinarea valorii în vamă, toate corectările în declaraţia privind valoarea în vamă şi
în declaraţia vamală se introduc în modul stabilit în pct.18 al prezentului Regulament.
Dacă constată că valoarea în vamă anunţată nu corespunde cu valoarea reală a mărfurilor în
ziua acceptării declaraţiei vamale datorită devierilor cantitative şi/sau calitative ale mărfurilor de
la condiţiile contractuale specificate de declarant, organul vamal este în drept să rectifice
valoarea în vamă.
În cazul cînd în procesul vămuirii se constată necorespunderea datelor privind cantitatea
şi/sau calitatea mărfurilor, specificate de către declarant (conform documentelor prezentate şi
celor reale stabilite de organul vamal în procesul verificării mărfurilor), aceste divergenţe se
perfectează în modul stabilit. Totuşi, în declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor se va
consemna valoarea iniţială. Recalcularea valorii în vamă, introducerea datelor precizate în
declaraţiile vamale (conform regulilor prevăzute în pct.18 al prezentului Regulament), precum şi
precizarea calculelor privind plata drepturilor de import se efectuează la solicitarea scrisă a
declarantului, după ce acesta îşi va soluţiona revendicările cu persoana responsabilă de devierile
calitative sau cantitative sus-menţionate ale mărfurilor livrate (vînzătorul, transportatorul sau
agentul de asigurare).
Dacă pierderea sau deteriorarea mărfurilor a avut loc pînă la data anunţării valorii lor în vamă,
atunci preţul iniţial din factură poate fi rectificat cu mărimea sumei corespunzătoare volumelor
de mărfuri deteriorate sau pierdute, însă numai după ce declarantul va prezenta în modul stabilit
organului vamal ce efectuează vămuirea documentelor respective ce confirmă faptul deteriorării
(pierderii), soluţionarea revendicărilor legate de pierderea sau deteriorarea mărfurilor cu
persoana responsabilă de integritatea acestora (furnizorul, transportatorul sau agentul de
asigurare), precum şi satisfacerea revendicărilor (documentul vamal pentru livrarea suplimentară
a mărfurilor, întocmirea unei noi facturi în locul celei întocmite anterior, confirmarea plăţii
efective prin documente bancare etc.).

Referinţe bibliografice

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994
3. Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997, cu modificări
58
 4. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în
vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, nr.600 din 14.05.2002,
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.66-68/697 din 23.05.2002, cu modificări
5. Mladen Carmen „Drept vamal românesc şi comunitar”, Bucureşti 2003.
6. E.Dragnea “Reglementari vamale”, Oradea 1994

Tema Determinarea ţării de origine a mărfurilor. Certificarea mărfurilor

Obiective de referinţă

să identifice scopul şi modul ţării de origine a mărfurilor

să determine criteriile
să explice obligaţia certificatului de origine a mărfurilor

Repere de conţinut

1. Scopul şi modul de determinare a ţării de origine a mărfurilor

2. Criteriile prelucrării suficiente a mărfii. Confirmarea originii mărfurilor
3. Certificatul de origine a mărfurilor

1.
Ţara de origine a mărfii se determină în scopul efectuării unor măsuri tarifare şi netarifare
orientate spre reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal şi scoaterii acestora de pe
acest teritoriu.
Modul de determinare a ţării de origine a mărfii se stabileşte de către Guvern în baza
prevederilor prezentei legi şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Drept ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost fabricată integral sau a fost
supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezenta lege şi de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Drept ţară de origine a mărfii pot fi considerate şi un grup de ţări, o uniune vamală de ţări, o
parte a ţării, în cazul în care este necesar de a le evidenţia în scopul determinării originii mărfii.
La stabilirea criteriilor de determinare a ţării de origine a mărfii, preferinţă se acordă
59
criteriilor stipulate în acordurile de comerţ liber ratificate de Republica Moldova. În celelalte
cazuri se aplică prevederile legislaţiei naţionale.
Drept mărfuri fabricate integral în ţara respectivă se consideră:
a) zăcămintele minerale extrase pe teritoriul ei sau în apele ei teritoriale;
b) producţia vegetală, cultivată sau colectată pe teritoriul ei;
c) animalele vii ce s-au născut şi au fost crescute în ţară;
d) producţia obţinută de la animalele crescute în ţara dată;
e) producţia vînatului şi pescuitului obţinută în ţară;
f) producţia pescuitului maritim, extrasă sau fabricată în oceanul mondial de navele ţării
respective sau de navele închiriate (afretate) de ea;
g) producţia obţinută prin aplicarea tehnologiilor avansate pe navele cosmice ce aparţin ţării
respective sau sînt închiriate de ea;
h) materia primă secundară şi deşeurile formate în procesul operaţiilor de producţie şi altor
operaţii efectuate în ţară;
i) mărfurile fabricate în ţară exclusiv din producţia specificată la lit. a)-h).

2.
Dacă la fabricarea mărfii au participat două sau mai multe ţări, originea ei se determină în
baza criteriilor prelucrării suficiente a mărfii.
Criteriile prelucrării suficiente a mărfii se stabilesc şi se aplică în conformitate cu prezenta
lege şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, în modul stabilit de
Guvern.
Criteriile prelucrării suficiente a mărfii în ţara respectivă sînt:
a) modificarea, în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru semne, a
poziţiei mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia;
b) executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera drept
ţară de origine ţara unde au fost efectuate aceste operaţii;
c) modificarea valorii mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor utilizate la
fabricarea ei constituie nu mai puţin de 45 la sută (regula cotei ad valorem).
Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii:
a) operaţiile de asigurare a integrităţii ei în timpul păstrării sau transportului;
b) operaţiile de pregătire a mărfii pentru vînzare şi transport (divizarea loturilor, formarea
loturilor pentru expediere, sortarea, reambalarea);
c) operaţiile simple de asamblare;
d) reunirea mărfurilor (componentelor) fără a atribui producţiei obţinute caracteristici ce ar
60
deosebi-o esenţial de mărfurile (componentele) iniţiale.
În cazul în care în actele corespunzătoare nu se stipulează expres datele referitoare la marfa
concretă sau la ţara ei de origine, se aplică criteriul prelucrării suficiente a mărfii, specificat la
alin.(3) lit.a).
La cererea declarantului, trebuie să fie considerată o singură marfă, marfa în stare demontată
sau incompletă, livrată în mai multe loturi, în cazul în care, din motive de producţie sau de
transportare, este imposibil de a o expedia într-un singur lot, precum şi marfa divizată în loturi
din greşeală.
Condiţiile de aplicare a prevederilor alin.(1) sînt:
a) înştiinţarea prealabilă a autorităţii vamale despre divizarea mărfii în loturi, indicîndu-se
cauzele acestei divizări şi specificîndu-se fiecare lot prin indicarea codului de clasificare a mărfii
conform Nomenclatorului de mărfuri şi a datelor despre valoarea ei şi ţara de origine;
b) confirmarea prin acte a incorectitudinii divizării mărfii în cîteva partide;
c) livrarea tuturor loturilor de mărfuri dintr-o ţară de către un singur exportator;
d) introducerea tuturor loturilor de mărfuri prin unul şi acelaşi punct vamal;
e) livrarea tuturor loturilor de mărfuri în termen de cel mult şase luni de la data acceptării de
către autoritatea vamală a declaraţiei vamale sau de la data expirării termenului de prezentare a
acesteia referitor la primul lot.
Pentru confirmarea originii mărfii, autoritatea vamală este în drept să-i solicite declarantului
certificatul de origine a mărfii.
La introducerea mărfii pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei se prezintă în mod
obligatoriu dacă:
a) ţara de origine a mărfii beneficiază din partea Republicii Moldova de un regim preferenţial
la tariful vamal;
b) importul mărfurilor din ţara respectivă se reglementează prin restricţii cantitative sau alte
măsuri de reglementare a activităţii comerciale externe;
c) acest lucru este prevăzut de legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător, ocrotirii
sănătăţii, protecţiei drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securităţii statului şi în
alte domenii de importanţă vitală, precum şi de acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte;
d) documentele prezentate pentru perfectare vamală nu conţin date cu privire la originea
mărfii sau autoritatea vamală are temei să presupună că datele declarate cu privire la originea
mărfurilor sînt neautentice.
La scoaterea mărfii de pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei, în cazurile în care acesta
este necesar conform contractelor respective, conform regulilor ţării importatoare sau acordurilor
61
internaţionale la care Republica Moldova este parte, se eliberează de organele abilitate.
La certificarea originii mărfii exportate, organul vamal este în drept să solicite de la agentul
economic documentele necesare, inclusiv privind expertiza, care justifică şi demonstrează
originea mărfii şi să efectueze, după caz, expertiza originii mărfii. Agentul economic poartă
responsabilitate deplină pentru informaţia prezentată.

3.
Certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc originea acesteia din ţara respectivă
şi să conţină:
a) declaraţia exportatorului care confirmă că marfa corespunde cerinţelor specificate la art.20;
b) adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eliberat certificatul
care confirmă autenticitatea datelor din certificat.
Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte documente
care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. În caz de pierdere a certificatului, se
prezintă duplicatul autentificat oficial al acestuia.
În cazul în care se pune la îndoială autenticitatea certificatului de origine a mărfii sau a
datelor ce se conţin în el, autoritatea vamală este în drept să se adreseze organelor care au
eliberat certificatul sau organizaţiilor specializate ale ţării menţionate ca ţară de origine a mărfii
pentru a obţine date suplimentare sau precizări.
În cazurile prevăzute de prezenta lege, originea mărfii se consideră stabilită numai în cazul în
care se prezintă certificatul de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, şi date suplimentare
ori precizări.
La mărfurile provenite din ţările cu care Republica Moldova a încheiat acorduri privind
acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, poate fi aplicat (restabilit) regimul preferenţial la
tariful vamal în cazul prezentării certificatului de origine a lor cel tîrziu la expirarea unui an de la
data perfectării actelor vamale.
La determinarea ţării de origine a mărfii, nu se ia în considerare originea resurselor
energetice, a maşinilor, utilajului şi instrumentelor folosite la fabricarea ei.
Particularităţile determinării ţării de origine a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal din
terţe ţări, precum şi din zonele vamale libere şi depozitele vamale libere situate pe teritoriul
Republicii Moldova, se stabilesc de către Guvern.
La cererea declarantului sau a oricărei persoane interesate, informaţia privind ţara de origine
sau originea preferenţială a mărfii se va furniza cît mai curînd posibil, dar nu mai tîrziu decît
peste 150 de zile de la data solicitării evaluării, cu condiţia că autorităţilor corespunzătoare le-au
fost comunicate toate informaţiile necesare. Solicitările menţionate pot fi acceptate pînă la şi
62
după punerea în vînzare a mărfii respective. Datele stabilite privind ţara de origine sînt valabile
în decurs de 3 ani, sub rezerva ca faptele pe care se bazează şi condiţiile în care au fost obţinute
să rămînă comparabile.
Autoritatea vamală este în drept să respingă cererea de trecere a mărfii peste frontiera
vamală doar în cazul în care dispune de argumente temeinice că această marfă este originară din
ţara ale cărei mărfuri nu pot fi autorizate pentru trecerea frontierei vamale în conformitate cu
legislaţia sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Neprezentarea certificatului de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, sau a datelor
suplimentare ori a precizărilor în privinţa originii mărfii nu poate constitui temei pentru refuzul
trecerii mărfii peste frontiera vamală.
Mărfurile a căror origine nu este stabilită cu exactitate pot fi trecute peste frontiera vamală
doar cu condiţia achitării taxei vamale la cotele maxime ale tarifului vamal.

Referinţe bibliografice

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Convenţia internaţională din iulie 1987 privind clasificarea mărfurilor. Convenţia
internaţională referitoare la S.H. de la Bruxelles 1 ianuarie 1998
4. Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68
5. Козырин А.Н. Таможенное право России, Москва 1995
6. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997
7. E.Dragnea “Reglementari vamale”, Oradea 1994

63
 Tema Nomenclatorul mărfurilor Republicii Moldova

Obiective de referinţă
să definească şi să explice nomenclatorul mărfurilor
să determine reguli de clasificare a mărfurilor
să determine condiţiile de încadrare a mărfurilor în nomenclator

Repere de conţinut
1. Armonizarea sistemului de descriere şi încadrare a mărfurilor
2. Reguli generale de clasificare şi încadrare a mărfurilor
3. Responsabilitate pentru încadrare incorectă a mărfurilor
4. Nomenclatorul mărfurilor în R. Moldova
5. Studii de caz de încadrare a mărfurilor în nomenclatorul de mărfuri

1.
Nomenclatorul mărfurilor se aplică pe teritoriul Republicii Moldova în scopul reglementării
tarifare şi netarifare a activităţii economice externe, îmbunătăţirii evidenţei statistice şi a
schimbului de informaţie statistică referitoare la circulaţia mărfurilor pe plan extern.
Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova a fost elaborat în legătură cu intrarea în vigoare
a noii redacţii a Sistemului armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor (HS 2007), aprobat
de Organizaţia Mondială a Vămilor. Nomenclatorul mărfurilor este divizat în 21 de secţiuni şi 97
de capitole. Nomenclatorul mărfurilor este aprobat de către Guvernul Republicii Moldova. În caz
de apariţie a unor probleme legate de aplicarea practică a Nomenclatorului mărfurilor al
Republicii Moldova 2007, referinţele la prezenta ediţie sînt obligatorii.

2.
Nomenclatorul mărfurilor se aprobă de Guvern în concordanţă cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte. Nomenclatorul mărfurilor se utilizează de organul vamal
pentru reglementarea măsurilor tarifare şi netarifare în comerţul exterior şi în scopuri statistice.
Clasificarea mărfurilor se efectuează de către declarant. Ea constă în stabilirea, pentru
mărfurile declarate organelor vamale, a unui cod conform Nomenclatorului mărfurilor.
În caz de clasificare incorectă a mărfurilor, organele vamale au dreptul să efectueze de sine
stătător clasificarea lor în corespundere cu Nomenclatorul mărfurilor.
Serviciul Vamal este împuternicit să emită pentru unele tipuri de mărfuri norme metodologice
cu privire la clasificarea lor, asigurînd publicarea acestor norme. Decizia Serviciului Vamal cu
64
privire la clasificarea mărfurilor este obligatorie. Declarantul este în drept să conteste decizia în
modul stabilit de legislaţia în vigoare.
Persoanele interesate au dreptul de a solicita Serviciului Vamal emiterea unor decizii
tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor. Serviciul Vamal va refuza emiterea deciziei
tarifare prealabile în cazul în care solicitarea nu are legătură cu o operaţiune de import sau de
export preconizată.
Decizia tarifară prealabilă este obligatorie pentru organele vamale şi solicitant numai în
privinţa clasificării tarifare a mărfurilor declarate de solicitant în scopul aplicării drepturilor de
import sau de export, dacă formalităţile vamale sînt îndeplinite ulterior datei la care s-a
comunicat informaţia, iar mărfurile sînt identice cu cele menţionate în decizie.
Cererea privind decizia tarifară prealabilă se întocmeşte în scris, conform procedurii stabilite
de Serviciul Vamal, şi se referă la un singur tip de mărfuri. În funcţie de specificul mărfii, la
cerere se anexează fotografii, documentaţie care să cuprindă descrierea, principalele
caracteristici, precum şi analizele de laborator ale mărfii.
În cel mult 3 luni din momentul recepţionării solicitării scrise, decizia tarifară prealabilă se
emite şi se aduce la cunoştinţă solicitantului. Serviciul Vamal este în drept să emită decizii
tarifare prealabile şi în afara termenului prevăzut la alin.(4), informînd concomitent solicitantul
despre acest fapt. Scrisoarea de informare va fi remisă solicitantului pînă la expirarea termenului
iniţial, cu indicarea motivelor necesităţii prelungirii termenului şi stabilirea unui nou termen.
Decizia tarifară prealabilă prin care se respinge o solicitare sau care este în detrimentul
solicitantului urmează să fie motivată în mod obligatoriu. Deciziile tarifare prealabile se
eliberează gratuit.
Deciziile tarifare prealabile sînt aplicabile începînd cu data la care au fost emise şi nu au
efect retroactiv. La depunerea declaraţiei, titularul deciziei tarifare prealabile îşi asumă obligaţia
de a demonstra conformitatea condiţiilor pe care le întruneşte marfa cu cele descrise în decizie.
Decizia prealabilă privind clasificarea mărfurilor este valabilă pentru o perioadă de 6 ani,
începînd cu data emiterii În cazul în care se constată că la emiterea unei decizii prealabile s-au
luat în considerare informaţii eronate sau incomplete, Serviciul Vamal va recurge la anularea
acesteia.
Decizia prealabilă încetează de a fi valabilă în cazul: a)adoptării unor reglementări noi
incompatibile cu ea; b) revocării din cauza comiterii de greşeli la emiterea ei, titularul urmînd să
fie notificat despre acest fapt.
Prevederea alin.(3) lit.a) se aplică de la data intrării în vigoare a actelor normative menţionate, iar
cele de la lit.b), de la data primirii notificării.
Titularul unei decizii prealabile de clasificare a mărfurilor care a încetat să mai fie valabilă
65
conform alin.(3) lit.b) poate folosi în continuare informaţia referitoare la clasificare la stabilirea
drepturilor de import şi/sau de export, precum şi a altor drepturi, pe o durată de 6 luni. Acest
termen se instituie numai în situaţia în care titularul are încheiate contracte ferme pentru
cumpărarea sau vînzarea mărfurilor în temeiul deciziei prealabile înainte ca încetarea valabilităţii
să se fi produs.

3.

Clasificarea mărfurilor în Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova (în continuare –

Nomenclator) se efectuează după următoarele reguli:
Denumirile secţiunilor, capitolelor şi grupelor de produse au menirea de a facilita utilizarea
Nomenclatorului; pentru scopuri juridice clasificarea mărfurilor în Nomenclator se realizează
reieşind din textul poziţiilor mărfurilor şi al notelor corespunzătoare referitoare la secţiuni sau
capitole şi, dacă textele respective nu prevăd altceva, în conformitate cu următoarele cerinţe:
a) Orice referire din textul denumirii unei poziţii de marfă la oricare marfă trebuie considerată
şi ca referire la marfa respectivă în stare incompletă sau nefinită, cu condiţia că, fiind prezentată
în stare incompletă sau nefinită, această marfă posedă caracteristicile ei principale în stare
completă sau finită, şi trebuie, de asemenea, considerată ca referire la marfa completă sau finită
(sau clasificată în cadrul poziţiei în cauză ca fiind completă sau finită, conform acestei reguli),
prezentată în stare neasamblată sau dezasamblată.
b) Orice referire din textul denumirii unei poziţii de marfă la un material sau la o substanţă
trebuie considerată şi ca referire la amestecul sau combinaţia materialului sau substanţei
respective cu alte materiale sau substanţe. Orice referire la marfa dintr-un anumit material sau
substanţă trebuie considerată şi ca referire la mărfurile ce constau integral sau parţial din
materialul sau substanţa respectivă. Clasificarea mărfurilor care constau din două sau mai multe
materiale sau substanţe se face în conformitate cu prevederile regulii 3.
În cazul în care, în conformitate cu prevederile regulii 2 litera b) sau din oricare alte cauze,
există posibilitatea de a clasifica o marfă la două sau mai multe poziţii, clasificarea mărfurilor
respective se realizează în felul următor:
a) Se va da preferinţă poziţiei de marfă care conţine cea mai concretă descriere a mărfii şi nu
poziţiilor cu o descriere mai generală. Totuşi, în cazul în care fiecare din două sau mai multe
poziţii se referă doar la o parte a materialelor sau substanţelor ce fac parte din conţinutul
amestecului sau al produsului complex sau se referă numai la anumite părţi ale mărfii, prezentate
în set, pentru vînzarea cu amănuntul, poziţiile respective trebuie considerate egale în raport cu
marfa respectivă, chiar dacă una dintre ele conţine o descriere mai completă sau mai exactă a
66
mărfii respcetive.
b) Amestecurile, produsele complexe ce constau din mai multe materiale sau sînt
confecţionate din mai multe componente şi mărfurile care sînt prezentate în set pentru vînzarea
cu amănuntul, a căror clasificare nu poate fi efectuată conform prevederilor regulii 3 litera a),
trebuie clasificate după materialul sau partea componentă ce determină caracterul principal al
mărfii respective, cu condiţia că acest criteriu este aplicabil.
c) Mărfurile a căror clasificare nu poate fi realizată conform prevederilor regulii 3 litera a) sau
b), trebuie clasificate la poziţia care este ultima în ordinea creşterii codurilor dintre poziţiile
aplicabile în egală măsură în cadrul analizei de clasificare a mărfurilor respective.
Mărfurile a căror clasificare nu poate fi realizată în conformitate cu prevederile regulilor
expuse anterior se clasifică la poziţia corespunzătoare mărfurilor similare (apropiate) mărfurilor
de referinţă.
Suplimentar la prevederile menţionate anterior, referitor la mărfurile de mai jos este necesar
să fie aplicate următoarele reguli:
a) Etuiurile şi husele aparatelor fotografice, instrumentelor muzicale, armelor de foc,
accesoriilor de desen tehnic, bijuteriilor, precum şi ambalajul analog, care au o formă anumită şi
sînt destinate păstrării produselor respective sau seturilor de produse, utile pentru o perioadă de
timp de lungă durată şi prezentate împreună cu produsele pentru care acestea sînt destinate, se
clasifică împreună cu produsele ambalate în interiorul acestora. Totuşi, regula dată nu se aplică
ambalajului care, alcătuind împreună cu produsul ambalat un tot întreg, imprimă celui din urmă
un caracter esenţial diferit.
b) Conform prevederilor regulii 5 litera a), materialele de ambalare şi containerele de
ambalare, prezentate împreună cu mărfurile, trebuie să se clasifice împreună, dacă ele sînt de
tipul care în general se utilizează pentru ambalarea acestor mărfuri. Această regulă însă nu este
obligatorie dacă asemenea materiale de ambalare sau containere de ambalare, în mod evident,
pot fi reutilizate.
În scopuri juridice, clasificarea mărfurilor de la subpoziţiile unei poziţii de marfă se
realizează în conformitate cu denumirile subpoziţiilor respective şi notelor referitoare la aceste
subpoziţii, precum şi conform regulilor menţionate anterior, cu condiţia că subpoziţiile de la
acelaşi nivel sînt comparabile. Pentru scopurile prezentelor reguli pot fi aplicate, de asemenea,
notele corespunzătoare secţiunilor şi capitolelor, dacă în context nu se stipulează altceva.

67
 4.
În vederea realizării măsurilor tarifare şi netarifare de reglementare a activităţii economice
externe, precum şi pentru perfecţionarea evidenţei statistice a comerţului exterior de mărfuri, cu
alinierea acesteia la standardele internaţionale, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Să aprobe Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova revizuit în conformitate cu
Sistemul armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor.
Se pune în sarcina Serviciului Vamal, în comun cu Ministeriile de resort şi alte instituţii
interesate, ajustarea actelor normative şi legislative reieşind din clasificarea mărfurilor conform
Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova.
În cazul apariţiei unor divergenţe la clasificarea şi codificarea mărfurilor, se utilizează Notele
explicative ale Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de codificare şi descriere a
mărfurilor din 14 iunie 1983, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor, la care Republica
Moldova este parte.

5.

Unităţile de măsură utilizate în

Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova

Denumirea unităţii de măsură Semnul convenţional

Kilogram kg
Tonă-registru brut t-registru brut
Gram g
Gram izotopi fisionabili g fissile isotopes
Capacitate de încărcare în tone metrice t.metr.cap.încărc.
Metru pătrat m2
Kilogram azot kg N
Kilogram hidroxid de potasiu kg KOH
Kilogram hidroxid de sodiu kg NaOH
Kilogram oxid de potasiu kg K2O

Kilogram peroxid de hidrogen kg H2O2

Kilogram pentoxid de fosfor kg P2O5

Kilogram 90% substanţă uscată kg 90% subst. usc.

68
 Kilogram uraniu kg U
Metru cub m3
Curie Ci
Litru l
Litru de alcool pur (100 %) l alcool absolut
Metru m

Carat metric (1 carat = 2x10-4) carat

Pereche per.
O sută bucăţi 100 buc.
O mie bucăţi mie buc.
Bucată buc.
1 000 kilowaţi/oră MWh
1 000 metri cubi mie m3
1 000 litri mie l
Terajoule (putere calorică superioară) TJ

Referinţe bibliografice
1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Козырин А.Н. Таможенное право России, Москва 1995
4. E.Dragnea “Reglementari vamale”, Oradea 1994
5. Ciobanu O. Unele considerente privind conceptual şi rolul controlului vamal. În: Analele
ştiinţifice „Probleme actuale-teoretice şi practice-privind legislaţie Republicii Moldova”,
Chişinău: CEP USM, 2005, p. 97-102.
6. Erhan I. Atribuţiile organelor vamale în domeniul ocrotirii normelor de drept. În: Legea şi
viaţa, ianuarie 2013, Nr. 1 (253), p. 33-36.

69
 Tema Norme privind utilizarea şi completarea Declaraţiei vamale în detaliu

Obiective de referinţă
să explice procedura declaraţiei vamale în detaliu
să enumere instrucţiuni privind completarea declaraţiei vamale în detaliu
să determine completarea declaraţiei vamale în detaliu

Repere de conţinut
1. Instrucţiuni privind utilizarea declaraţiei vamale în detaliu
2. Instrucţiuni privind completarea declaraţiei vamale în detaliu
3. Studii de caz pe completarea declaraţiei vamale în detaliu

1.
În aplicarea normelor privind utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu se înţelege
prin:
a) declaraţie vamală în detaliu - act unilateral cu caracter public, prin care o persoană
manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute în reglementările vamale, voinţa de a plasa
mărfurile sub un anumit regim vamal. Declaraţia vamală în detaliu este alcătuită dintr-un set ce
cuprinde numărul de exemplare corespunzător fiecărui regim vamal şi este format din declaraţia
vamală primară şi, după caz, declaraţia(iile) vamală(e) complementară(e);
b) declaraţia vamală primară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate pentru
declararea în detaliu a bunurilor clasificate la un singur cod tarifar;
c) declaraţia vamală complementară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate
împreună cu exemplarele declaraţiei vamale primare, pentru declararea bunurilor care se clasifică
la coduri tarifare diferite sau care, deşi se clasifică la acelaşi cod tarifar, prezintă caracteristici
diferite, în special în ceea ce priveşte originea şi care determină regimuri tarifare preferenţiale
diferite.
În cazul bunurilor introduse sau scoase din ţară de către persoanele fizice, Serviciul Vamal
70
poate dispune, în cazuri justificate, că acestea fac obiectul declaraţiei vamale în detaliu.
Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru:
a) bunurile importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale, a căror valoare în
vamă nu depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 EURO, cu excepţia bunurilor care se declară pentru
un regim vamal suspensiv;
b) bunurile introduse sau scoase din ţară de persoanele fizice, cu excepţia subiecţilor
antreprenoriatului, atunci cînd la vămuirea acestora se utilizează alt formular;
c) mijloace de plată legale, titluri şi acţiuni;
d) ajutoare de urgenţă în caz de dezastre şi calamităţi naturale;
e) bunuri avînd statut diplomatic sau de rang similar care:
- beneficiază de imunitate diplomatică sau consulară ori de rang similar (valiza diplomatică şi
valiza consulară);
- constituie cadouri către conducătorul statului sau către membrii Guvernului sau
Parlamentului;
- circulă conform prevederilor unui acord cadru de asistenţă administrativă mutuală.
f) următoarele bunuri pentru care se face dovada că nu fac obiectul unor tranzacţii comerciale:
- decoraţii, distincţii şi premii onorifice, insigne şi medalii comemorative;
- echipament de călătorie, provizii şi alte articole, inclusiv echipament sportiv, pentru uz sau
consum personal, care însoţesc, preced sau urmează călătorul;
- trusouri şi articole de nuntă, articole legate de schimbarea locuinţei, amintiri de familie;
- coşciuge, urne funerare, ornamente funerare şi articole pentru întreţinerea mormintelor şi
monumentelor funerare;
- material publicitar tipărit, instrucţiuni de folosire, liste de preţuri şi alte articole publicitare;
- produse farmaceutice folosite la evenimente sportive internaţionale, cu excepţia substanţelor
care sînt considerate dopante, steroizilor, combinaţiilor de substanţe ce dau efect stupefiant sau
halucinogen;
- produse folosite în cadrul măsurilor excepţionale luate pentru protecţia mediului sau a
persoanelor;
g) bunurile folosite ca mediu de transport al informaţiilor (suport informatic) cum ar fi
dischete, benzi pentru calculatoare, filme, planuri, casete audio şi video, CD-ROM-uri, care sînt
schimbate în scopul furnizării de informaţii, precum şi bunurile care sînt complementare la o
livrare anterioară, cum ar fi actualizările bazelor de date sau programelor informatice pentru care
nu este necesară facturarea;
i) sateliţii destinaţi lansării:
- la exportul sau importul către locul de lansare în spaţiu;
71
 - în momentul lansării în spaţiu.
j) mărfuri care fac obiectul traficului necomercial între persoane rezidente în zonele de
frontieră (traficul de frontieră); produse obţinute de producătorii agricoli pe proprietăţi aflate în
afara, dar adiacente teritoriului naţional în care îşi desfăşoară activitatea principală, potrivit
reglementărilor în vigoare.
Declaraţia vamală în detaliu se compune, de regulă, dintr-un set de 8 exemplare consecutive,
de la 1 la 8. În cazul folosirii procedeelor informatice se utilizează formularele alcătuite din
seturi a cîte patru exemplare avînd fiecare dublă utilizare, respectiv exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi
4/5.

2.
Datele se înscriu în declaraţia vamală în detaliu în limba de stat. Completarea declaraţiei
vamale se poate face:
- în procedură manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic sau
similar, cu completarea de mînă cu condiţia ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu cerneală,
folosind majuscule în cazurile temeinic justificate - pe baza aprobării prealabile a şefului biroului
vamal unde se realizează declararea mărfurilor;
- în procedură informatică, pe baza metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale prin
procedee informatice.
Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia aplicată pe declaraţia
vamală în detaliu - atestată, după caz, cu ştampila acestuia - conferă documentului caracterul
original şi autentic.
Semnătura olografă trebuie să figureze pe exemplarul declaraţiei vamale destinat biroului
vamal.
Atunci cînd completarea rubricilor din declaraţie se realizează prin intermediul sistemelor
informatice, semnătura olografă şi ştampila aplicată manual pot fi înlocuite printr-o altă tehnică
de identificare, conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal, bazată pe utilizarea unui cod
şi care produce aceleaşi efecte juridice ca şi în situaţiile în care semnătura şi ştampila sînt
aplicate manual.
Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu depuse şi înregistrate la biroul vamal nu trebuie să
conţină date ilizibile, ştersături sau rescrieri.
Este interzis colaboratorilor vamali să participe la redactarea sau completarea rubricilor din
declaraţiile vamale în detaliu, altele decît cele destinate uzului oficial al autorităţii vamale, cu
excepţia cazurilor cînd, conform prevederilor legislaţiei prin dispoziţii emise de
Serviciul Vamal, se prevede altfel.
72
 Exemplarele declaraţiilor vamale în detaliu corespunzătoare fiecărui regim vamal se prezintă
şi se depun la biroul vamal desprinse din set.
Rubricile din declaraţia vamală a căror completare este, în funcţie de regimul vamal solicitat,
rezervată declarantului sau reprezentantului acestuia sînt următoarele:
a) pentru export, export temporar, perfecţionare pasivă, reexport: rubricile nr.1 (prima şi a 2-a
casetă), 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 15a, 15b, 16, 17, 17a, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 27,
28, 29, 30, 31, 32, 33, 34a, 34b, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 44, 46, 47, 48, 49, 50 şi 54; în cazul
încheierii regimului de antrepozit vamal prin reexport trebuie completate aceleaşi rubrici ca şi în
cazul plasării mărfurilor sub regim de antrepozit vamal,
b) pentru tranzit: rubricile nr.1 (a 3-a casetă), 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 15, 17, 18, 19, 21,25, 27, 31,
32, 33 (prima casetă), 35, 38, 40, 44, 50, 51, 52, 53, 55 şi 56;
c) pentru import, perfecţionare activă, admitere temporară, reimport, transformare sub control
vamal: rubricile nr.1 (prima şi a 2-a casetă), 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 15a, 16, 17, 17a,
17b, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34a, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41,
42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49 şi 54.
d) pentru antrepozit vamal: rubricile 1 (prima şi a doua subdiviziune), 3, 5, 7, 8, 14, 15, 15a,
16, 17, 17a, 19, 21, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 33, 34a, 34b, 35, 37, 38, 41, 46, 47, 49 şi 54.
Rubricile indicate prin litere A, B C, D, E, F, G, H, I şi J din declaraţiile vamale sînt rezervate
uzului oficial al autorităţilor vamale.
Formularele declaraţiei vamale complementare se completează la rubricile 1-56 după aceleaşi
instrucţiuni privind declaraţia vamală primară, cu următoarele excepţii:
a) în situaţia în care rubrica 31 a declaraţiei complementare nu este utilizată, aceasta se va bara
cu semnul „X”, aşa încît să fie eliminată posibilitatea utilizării ulterioare;
b) rubrica 47 cuprinde 4 casete, ultima avînd caracter recapitulativ. Dacă sînt utilizate mai
multe declaraţii vamale complementare, caseta cu caracter recapitulativ se completează numai pe
ultima declaraţie complementară.
Atunci cînd formalităţile de vămuire se realizează prin intermediul unor sisteme informatice
care asigură inclusiv tipărirea la imprimantă a declaraţiilor vamale în detaliu, autoritatea vamală
poate aproba autentificarea declaraţiilor direct prin aceste sisteme. Pe măsură ce declaraţiile sînt
prelucrate, parcurgîndu-se etapele prevăzute în procesul de vămuire, ştampilele aparţinînd
colaboratorilor vamali, precum şi semnăturile olografe ale acestora pot fi înlocuite conform
prevederilor cu coduri atribuite de sistemul informatic vamal, în mod corespunzător.

73
 3.

Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu pot fi utilizate:

a) în set complet;
b) în set fracţionat.
Setul complet se utilizează numai în situaţia în care legislaţia permite ca pentru toate etapele
unei operaţiuni complete (expediere de mărfuri din ţara de plecare, tranzit, introducere de
mărfuri în ţara de destinaţie), să fie completate de la expediere toate exemplarele declaraţiei
vamale în detaliu necesare acestor operaţiuni.
Setul fracţionat se utilizează atunci cînd pentru fiecare din etapele unei operaţiuni complete
(expediere de mărfuri, tranzit, introducere de mărfuri) se depun separat seturile de exemplare ale
declaraţiilor vamale aferente fiecărei etape.
Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu au următoarea destinaţie:
a) exemplarul 1 se păstrează de biroul vamal de expediţie sau export;
b) exemplarul 2 serveşte la colectarea informaţiilor statistice privind exportul;
c) exemplarul 3 revine expeditorului sau exportatorului, după acordarea liberului de vamă;
d) exemplarul 4 însoţeşte mărfurile expediate sub regimul de tranzit şi este reţinut de biroul
vamal de destinaţie;
e) exemplarul 5 însoţeşte mărfurile aflate în tranzit pînă la biroul vamal de destinaţie şi este
retrimis biroului vamal de plecare pentru confirmarea încheierii regimului de tranzit;
f) exemplarul 6 este păstrat de biroul vamal de import;
g) exemplarul 7 este destinat pentru colectarea informaţiilor statistice privind importul şi
tranzitul;
h) exemplarul 8 revine titularului, după acordarea liberului de vamă.
În cazul dispoziţiilor legale potrivit cărora sînt necesare copii ale declaraţiilor vamale, se pot
utiliza fie exemplare suplimentare, fie fotocopii ale exemplarului destinat declarantului.
Exemplarele 2 şi 7 ale declaraţiei vamale în detaliu pot fi folosite şi în alte scopuri
administrative, precum organizarea evidenţei operaţiunilor suspensive, controlul ulterior,
controlul fizic în alte amplasamente decît cele ale biroului vamal, etc.
În set fracţionat, în funcţie de procedura de prelucrare a datelor din declaraţia vamală în
detaliu, se utilizează următoarele seturi de exemplare:
i) dacă declararea bunurilor se efectuează prin procedura manuală:
a) pentru regimul vamal de export, export temporar, perfecţionare pasivă sau reexport -
exemplarele 1, 2 şi 3;
b) pentru regimul vamal de tranzit concomitent cu regimurile de la lit.a - exemplarele 1, 2, 3,
74
4, 5 şi 7;
c) pentru regimul vamal de tranzit - exemplarele 1, 4, 5 şi 7;
d) pentru regimurile vamale de import, admitere temporară, reimport, antrepozit, perfecţionare
activă şi transformare sub control vamal - exemplarele 6, 7 şi 8.
Pentru transferul mărfurilor dintr-un antrepozit vamal în altul se utilizează exemplarele 1, 4, 5
şi 7.
Exemplarele 2 şi 7 ale declaraţiilor vamale în detaliu folosite pentru colectarea informaţiilor
statistice se transmit la Serviciul Vamal - direcţia tehnologii informaţionale şi statistică vamală.
ii) dacă declararea bunurilor se efectuează prin procedee informatice se folosesc următoarele
seturi de exemplare avînd dublă utilizare:
a) pentru regimurile vamale de export, export temporar, perfecţionare pasivă, perfecţionare
activă, admitere temporară, antrepozit vamal, reexport, reimport, import sau transformare sub
control vamal, exemplarele - 1/6, 2/7 şi 3/8;
b) pentru regimul vamal de export simultan cu tranzit, exemplarele - 1/6, 2/7, 3/8, 4/5 şi 4/5;
c) pentru regimul vamal de tranzit , exemplarele - 1/6, 2/7, 4/5 şi 4/5.
Pentru tranzit sau tranzit concomitent cu regimurile de export, export temporar, perfecţionare
pasivă sau reexport cele 2 exemplare 4/5 însoţesc mărfurile pînă la biroul vamal de destinaţie,
care reţine unul din exemplarele 4/5 şi confirmă încheierea operaţiunii prin transmiterea celuilalt
exemplar 4/5, la biroul centralizator sau, după caz, la biroul vamal de plecare - emitent al
tranzitului.
Rubrica conţinînd numărul exemplarului neutilizat de pe formular, funcţie de regimul
solicitat, se barează prin însemnarea cu semnul "X" a cifrei corespunzătoare exemplarului care
nu se utilizează.

Referinţe bibliografice

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Ordin referitor la aprobarea normelor de utilizare a declaraţiei sumanre nr.185-o din
25.05.2006, M.O. nr.116-119/409 din 28.07.2006, cu modificari
4. Gheorghe Coroiani „Reglementări interne şi internaţionale privind vămuirea mărfurilor”,
75
Bucureşti 1997, Editura Lumina Lex.
5. Б.Н.Габричидзе. «Таможенное законодательство» Москва 1994
6. Попова И.Н. «Коментарий к таможенному кодексу», Специальная публикация, 1996

Tema Sistemul informaţional în domeniul vamal „ASYCUDA WORLD”.

Modul de completare DV în SI „ASYCUDA WORLD”

Obiective de referinţă
să explice principiile şi modul de completare
să enumere etapele de declarare a mărfurilor
să determine completarea declaraţiei vamale în detaliu

Repere de conţinut
1. Pricipii generale a sistemului informaţional „ASYCUDA WORLD”
2. Modul de completare a DV în SI „ASYCUDA WORLD”
3. Etapele procedurii informatice de declarare a mărfurilor
4. Completarea declaraţiei vamale în detaliu în sistemul informaţional „ASYCUDA WORLD”

1.
Prezenta Concepţie este elaborată în conformitate cu planul de acţiuni strategice, adoptat
anual în cadrul Serviciului Vamal şi cu Conceptul General al sistemului informaţional
ASYCUDA World (Legea nr.301-XV din 11 iulie 2003 privind ratificarea Acordului de credit
pentru dezvoltare (Proiectul “Facilitarea Comerţului şi Transportului în Europa de Sud-Est”)
dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare).
Concepţia stabileşte scopurile, sarcinile, funcţiile, precum şi totalitatea sintezelor privind
dezvoltarea Sistemului Informaţional Integrat Vamal şi implementarea noilor tehnologii
informaţionale în activitatea vamală. Ea prezintă baza metodică pentru crearea unui sistem
informaţional complex, în scopul asigurării activităţii organelor vamale.
În sensul prezentării Concepţiei, se definesc următoarele noţiuni de bază:
mijloace informaţional-tehnice - mijloacele informatizării: tehnica de calcul, echipamentul
pentru reţea, echipamentele specializate pentru efectuarea controlului vamal, inclusiv pentru
depistarea substanţelor radioactive, echipamentul de laborator, mijloacele tehnice electronice
76
auxiliare;
produse de program - totalitatea sau o parte a programelor, procedurilor, regulilor şi
documentelor asociate ale unui sistem de prelucrare a informaţiei;
Sistemul Informaţional ASYCUDA World (ASYCUDA: Automated SYstem for CUstoms
DAta) - produsul de program elaborat de către Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi
Dezvoltare în scopul susţinerii reformelor în organele vamale, precum şi acordarea suportului la
facilitarea comerţului şi controlului vamal;
Sistemul Informaţional Integrat Vamal (în continuare - SIIV) - totalitatea mijloacelor
informaţional-tehnice şi a produselor de program utilizate în procesul tehnologic al organelor
vamale;
protecţia informaţiei - totalitatea procedurilor organizaţional-tehnice şi actelor normative
utilizate pentru a se evita cauzarea oricăror pagube intereselor deţinătorilor de date, sistemelor
informatice, precum şi utilizatorilor de informaţii;
securitatea informaţiei - atribut al datelor ce caracterizează siguranţa lor faţă de evenimentele
ce le-ar putea afecta integritatea.
SIIV se include în Sistemul Informaţional Naţional al Republicii Moldova, şi anume
“Administrarea şi securitatea de Stat” (figura 1).

77
 2.
Prezentele Norme stabilesc procedura şi modul de perfectare a formularelor tipizate TV-20,
TV-25, TV-26 şi TV-28, aprobate ca formulare de strictă evidenţă prin Hotărîrea Guvernului RM
nr. 294 din 17 martie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 30-33, art.288).
Formularele tipizate indicate în pct.1 sînt documente primare cu regim special de evidenţă,
eliberarea, păstrarea şi utilizarea cărora se efectuează în strictă concordanţă cu legislaţia în
vigoare.
Formularele tipizate TV-25, TV-26 şi TV-28 se imprimă în două exemplare, formularul tipizat
TV-20 se imprimă în trei exemplare, în seturi a cîte 25 de file. Fiecare exemplar se numerotează
în mod tipografic.
Exemplarul care se eliberează persoanei fizice în mod obligator va fi autentificat cu ştampila
organului vamal emitent.
Formularele tipizat indicate în p.1 se completează personal de către colaboratorul vamal
împuternicit în mod electronic sau manual în cazurile imposibilităţii completării în mod
electronic. Introducerea informaţiei în modulul respectiv al sistemului informaţional “Asycuda
World” se va efectua imediat la momentul apariţiei posibilităţii tehnice. Completarea primului
exemplar se efectuează cu cerneală albastră, completarea celorlalte exemplare - prin hîrtie de
indigo de culoare albastră sau violetă. Semnătura colaboratorului vamal şi ştampila personală se
aplică pe fiecare exemplar în original.
Completarea rubricilor care conţin date despre persoană se efectuează în prezenţa persoanei
respective şi în baza documentelor respective prezentate.
Formularele indicate în pct. 1 sînt semnate personal în rubrica respectivă de către persoana
fizică cărei i se eliberează. În cazul în care această persoana nu este aptă să semneze personal sau
refuză semnarea, colaboratorul vamal împuternicit face inscripţia respectivă şi aplică ştampila
personală în prezenţa unui martor.
În documentele indicate în pct. 1 nu se admit corectări sau ştersături neautorizate. Orice
corectare se efectuează prin tăierea informaţiei greşite şi introducerea datelor corecte. Fiecare
corectare se autentifică prin semnătură şi ştampila personală a colaboratorului vamal
împuternicit.
FORMULARUL TIPIZAT (TV-20)
Se eliberează pentru bunurile trecute peste frontiera vamală în cantităţi mai mari, decît limita
maximă permisă de legislaţia în vigoare, de asemenea pentru mărfurile interzise sau condiţionate
la intrarea în Republica Moldova a persoanelor fizice, care le-au predat spre păstrare organului
vamal, li se eliberează formularul tipizat TV-20 (cu condiţia declarării în modul stabilit);
În rubricile corespunzătoare se indică date complete despre persoană (cetăţenia, numele şi
78
prenumele, numărul şi seria paşaportului sau altui document, care confirmă identitatea persoanei,
domiciliu (viză de reşedinţă);
În rubricile corespunzătoare se indică date despre bunurile predate spre păstrare:
1) denumirea obiectelor primite spre păstrare cu indicarea particularităţilor lor generale;
2) cantitatea bunurilor în unitatea de măsură corespunzătoare;
3) cantitatea bunurilor permise trecerii, omogene cu cele primite spre păstrare.
Bunurile luate spre păstrare se depozitează de către biroul vamal respectiv în condiţiile
prevăzute de Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 972 din 11 septembrie 2001
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 112-113, art. 1021) pentru aprobarea
“Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, fără
stăpîn, sechestrate, uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a
bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor”.
După completarea corectă a formularului tipizat aceasta se semnează în rubricile respective
de către colaboratorul vamal şi de către persoana fizică care a predat bunurile spre păstrare.
Formularul tipizat TV-20 se întocmeşte în trei exemplare:
1) primul exemplar se transmite persoanei fizice, care a predat bunurile spre păstrare;
2) al doilea exemplar însoţeşte bunurile luate la păstrare la depozitul organului vamal;
3) exemplarul al treilea rămîne în setul formularului tipizat.
Proprietarul bunurilor sau persoana abilitată cu drepturi legale în baza formularului tipizat
TV-20 (exemplarul 1) poate primi bunurile de la organul vamal în termenele stabilite spre
păstrare numai după îndeplinirea cerinţelor necesare punerii în circulaţie liberă a lor pe teritoriul
Republicii Moldova sau scoaterea lor peste frontiera vamală.
În cazul eliberării se încasează plăţile vamale pentru păstrarea bunurilor în mărimea stabilită
de legislaţie.
După restituirea bunurilor persoanei fizice exemplarul unu se restituie organului vamal.
FORMULARUL TIPIZAT (TV-25)
Se eliberează pentru mijloacele de transport importate în Republica Moldova, conform
destinaţiei vamale “import” şi a prevederilor legislaţiei în vigoare, cu condiţia declarării şi
achitării plăţilor vamale corespunzătoare. Pentru eliberarea formularului tipizat TV-25 este
necesar de a prezenta: paşaportul tehnic cu inscripţia radierii din circulaţie a mijlocului de
transport, actul ce confirmă legalitatea procurării mijlocului de transport (actul de
vînzare/cumpărare, factura, actul de donaţie şi altele), formularul tipizat TV-14.
Colaboratorul vamal completează toate rubricile formularului tipizat TV-25 cu semnarea şi
aplicarea ştampilei personale.
Exemplarul 1 al formularului tipizat TV-25 se eliberează persoanei după semnarea ambelor
79
exemplare.
Exemplarul 2 rămîne la organul vamal emitent.
FORMULARUL TIPIZAT (TV-26)
Pentru înregistrarea de către Direcţia Principală Înregistrare a Transporturilor şi Calificare a
Conducătorilor Auto a Ministerului Dezvoltării Informaţionale a mijloacelor de transport
introduse temporar în Republica Moldova se eliberează formularul tipizat TV-26.
Colaboratorul vamal completează toate rubricile formularului tipizat TV-26.
Rubrica “Declaraţia vamală” se completează în cazul introducerii temporare a mijloacelor de
transport de către persoane juridice.
După achitarea drepturilor de import conform legislaţiei în vigoare persoanei i se eliberează
exemplarul 1 al formularului tipizat TV-26 după semnarea ambelor exemplare.
Exemplarul 2 rămîne la organul vamal emitent.
FORMULARUL TIPIZAT (TV-28)
Formularul tipizat TV-28 se eliberează persoanelor fizice care trec frontiera vamală pentru
legiferarea valutei străine introduse în Republica Moldova (bancnote, monede), documentelor de
plată (cecuri, acreditive), metalelor preţioase (aur, argint, platină, alte metale), pietrelor scumpe
(diamante, briliante, rubine, smaralde, safir, perle), articolelor din bijuterie din metale preţioase
şi din pietre scumpe, de asemenea deşeurile acestora, după anunţarea persoanei, care transportă
bunurile menţionate, declaraţiei vamale DV-6, completată în modul stabilit.
Colaboratorul vamal completează toate rubricile formularului tipizat TV-28.
Colaboratorul vamal este obligat să verifice valuta sau valorile declarate, după verificarea
cărora, semnează formularul tipizat şi aplică ştampila personală. Proprietarul confirmă primirea
formularului tipizat TV-28 prin semnătura personală.
Exemplarul 1 al formularului tipizat TV-28 se înmînează persoanei fizice care introduce
valuta sau obiectele de preţ în Republica Moldova şi se restituie organului vamal la scoaterea
acestora.
Exemplarul 2 rămîne la organul vamal emitent.

3.

În aplicarea prezentelor norme se înţelege prin:

a) procedura informatică de declarare a mărfurilor - ansamblul de instrucţiuni şi activităţi
care permit declararea mărfurilor prin intermediul sistemului informatic vamal;
b) utilizator al sistemului informatic - persoana juridică autorizată să folosească procedura
informatică de declarare a mărfurilor şi care poate fi declarantul sau brokerul vamal utilizator al
80
sistemului informatic, potrivit definiţiilor din prezentul capitol;
c) declarant utilizator al sistemului informatic - persoana definită la art.1 p.13 din Codul
vamal al Republicii Moldova, care declară mărfurile fără a apela la brokerul vamal şi care este
autorizată să folosească sistemul informatic vamal pentru declararea mărfurilor, pe baza
autorizării accesului la modulul informatic necesar procesării declaraţiei vamale în sistemul
informatic;
d) brokerul vamal utilizator al sistemului informatic - persoana definită la art. 162 din
Codul vamal al Republicii Moldova, care este conectat la sistemul informatic vamal, pe baza
autorizării accesului la modulul informatic necesar procesării declaraţiei vamale în sistemul
informatic;
e) modulul informatic - componenta software a sistemului informatic vamal, care permite
întocmirea declaraţiei vamale în detaliu şi obţinerea liberului de vamă;
f) cod de autorizare - este codul atribuit în sistemul informatic declarantului sau brokerului
vamal utilizator al sistemului informatic;
g) culoar de vămuire - grupare realizată pe baza unor criterii de selectivitate predefinite,
care determină aplicarea unor tipuri de control vamal diferite în procesul de vămuire a
mărfurilor;
h) culoarul verde de vămuire - culoarul de vămuire care determină acordarea liberului de
vamă fără efectuarea controlului documentar şi fizic;
i) culoarul galben de vămuire - culoarul de vămuire care determină acordarea liberului de
vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar;
j) culoarul roşu de vămuire - culoarul de vămuire, care determină acordarea liberului de
vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar şi fizic;
k) punctul de recepţie-selecţie - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde declarantul
sau reprezentantul său prezintă declaraţia vamală în detaliu tipărită în setul corespunzător
regimului vamal solicîtat, semnată şi ştampilată, împreună cu documentele anexate, documentele
de plată sau de garantare a obligaţiei vamale şi lista de documente în care acestea sînt
evidenţiate;
l) punctul de control financiar - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde se verifică
modul în care se efectuează plata sau garantarea obligaţiei vamale şi concordanţa obligaţiei
vamale indicate în declaraţia vamală cu plata efectuată sau garantarea obligaţiei vamale;
m) punctul de control documentar - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde se
efectuează controlul documentar atît pentru declaraţiile vamale selectate pe culoarul roşu cît şi
pentru cele selectate pe culoarul galben de vămuire;
n) punctul de control fizic - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde se efectuează
81
controlul fizic al mărfurilor ce fac obiectul declaraţiilor vamale selectate pe culoarul roşu;
o) punctul de validare - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde se efectuează
verificarea circuitului declaraţiei vamale. La acest punct se realizează validarea informatică a
declaraţiei vamale în detaliu prin intermediul sistemului informatic urmat de acordarea liberului
de vamă;
p) borderou de plată - document electronic ASYCUDA World care evidenţiază
instrumentele de plată folosite pentru acoperirea obligaţiei vamale;
q) număr de referinţă - numărul atribuit manual de către utilizator, care permite
identificarea pe server a unei declaraţii vamale stocate. Numărul de referinţă se evidenţiază în
rubrica 7 a declaraţiei vamale în detaliu;
r) număr de înregistrare - numărul şi data acestuia, de forma "I xxxxxxxx -zz/ll/aaaa",
atribuit unic de către sistemul informatic pe declaraţia vamală; numărul de înregistrare are
semnificaţia acceptării declaraţiei vamale, iar data înregistrării constituie momentul în care se
nasc drepturile şi obligaţiile aferente regimului vamal solicîtat. Numărul de înregistrare se
evidenţiază în rubrica A a declaraţiei vamale în detaliu;
s) număr de validare - numărul şi data acestuia, de forma "V xxxxxxxx - zz/ll/aaaa", atribuit
unic de către sistemul informatic pe declaraţia vamală, avînd semnificaţia validării declaraţiei
vamale prin intermediul sistemului informatic. Numărul de validare se evidenţiază în rubrica B a
declaraţiei vamale în detaliu;
t) număr de borderou de plată - numărul şi data acestuia, de forma "R xxxxxxxx -
zz/ll/aaaa", atribuit unic de către sistemul informatic pe declaraţia vamală, avînd semnificaţia
plăţii sau a acoperirii garanţiei aferente obligaţiei vamale pentru mărfurile ce fac obiectul unei
declaraţii vamale. El se regăseşte în rubrica B a declaraţiei vamale în detaliu;
u) lista documente ataşate - document electronic ASYCUDA World care conţine o listă
exhaustivă a tuturor documentelor ataşate declaraţiei vamale (facturi, certificate de origine,
prospecte tehnice, acte juridice etc.) precum şi a referinţelor acestora (serii, numere, date
calendaristice);
v) act de inspecţie - documentul electronic ASYCUDA World întocmit pe parcursul fiecărei
etape a procedurii informatice de declarare a mărfurilor, pe baza constatărilor privind
completarea declaraţiei vamale cu date eronate sau nereale referitoare la încadrarea tarifară,
valoarea în vamă, felul, cantitatea sau originea, cuantumul obligaţiei şi modul de aplicare a
facilităţilor vamale. Cuprinde următoarele date aferente fiecărei declaraţii vamale: denumire
birou vamal, număr de înregistrare, data înregistrării, regim vamal, numărul fiecărui articol ce
face obiectul declaraţiei, rezultatele examinării, măsuri luate şi sancţiuni aplicate, informaţii
suplimentare privind documentele întocmite cu ocazia măsurilor întreprinse sau sancţiunilor
82
aplicate. Semnarea lui de către utilizatorul sistemului informatic are semnificaţia luării la
cunoştinţă şi acceptării rezultatelor controlului;
w) invalidarea informatică a declaraţiei vamale - acţiunea desfăşurată de lucrătorul vamal
desemnat, prin care o declaraţie vamală existentă pe serverul biroului vamal este nevalabilă să
mai genereze consecinţe în procesul de declarare a mărfurilor, în situaţiile stabilite prin prezenta
metodologie;
x) redirecţionarea declaraţiei vamale - acţiunea de schimbare a unei declaraţii vamale
plasate de pe unul din culoarele de vămuire pe un alt culoar de vămuire;
y) rectificarea declaratiei vamale - actiune care permite colaboratorului vamal modificarea
informatică a uneia sau mai multor date cuprinse în declaraţia vamală depusă şi acceptată;
z) post-control - funcţie a sistemului informatic vamal care permite rectificarea sau
invalidarea din punct de vedere informatic a unei declaraţii vamale validate.

4.

Datele şi informaţiile care trebuie înscrise în rubricile din formularul declaraţiei vamale în
detaliu sînt următoarele:
RUBRICA 1 - „DECLARAŢIE”
Prima casetă - se înscriu următoarele sigle:
EX - pentru o declaraţie aferentă scoaterii de bunuri din ţară
IM - pentru o declaraţie aferentă introducerii de bunuri în ţară
A două casetă - nu se utilizează în cazul tranzitului. Se înscriu codurile corespunzătoare
procedurii vamale, menţionate mai jos:
1 - export definitiv
Acest cod nu poate fi utilizat în cazul mărfurilor reexportate ulterior unei operaţiuni de
introducere temporară (vezi codul 3).
2 - export temporar
3 - reexport
Acest cod se utilizează numai în cazul bunurilor care au fost în prealabil introduse pentru a fi
plasate sub regimurile de perfecţionare activă, transformare sub control vamal, antrepozit vamal,
admitere temporară şi nu poate fi utilizat în cazul exportului temporar (vezi codul 2).
4 - import definitiv
Acest cod nu poate fi utilizat în cazul reimportului (vezi codul 6).
5 - introducere cu titlu temporar
6 - reintroducere / reimport
83
 7 - plasare în antrepozit
Acest cod se utilizează pentru plasarea bunurilor în antrepozit vamal şi pentru plasarea
bunurilor sub alte proceduri de control vamal.
9 - transformare sub control vamal
Acest cod se utilizează pentru plasarea bunurilor sub regimul de transformare sub control
vamal şi pentru plasarea bunurilor sub alte destinaţii vamale.
A treia casetă - se completează atunci cînd formularul declaraţiei vamale este utilizat ca titlu
de tranzit sau export simultan cu tranzit cu sigla „T1”.
RUBRICA 2 - „EXPEDITOR/EXPORTATOR”
La operaţiunile de scoatere din ţară de bunuri se înscrie denumirea şi adresa completă a
expeditorului, precum şi codul unic de înregistrare al acestuia. Expeditorul - subiect al
antreprenoriatului indicat în documentele de transport, care încarcă marfa cu scopul de livrare a
acesteia de pe teritoriul Republicii Moldova.
Pentru toate operaţiunile de introducere a bunurilor în ţară se înscrie denumirea şi adresa
vînzătorului, iar în caz dacă acesta nu este cunoscut - al expeditorului.
În cazul declaraţiilor vamale avînd titulari persoane fizice (ne subiecţi ai antreprenoriatului)
numele şi adresa acestora şi codul numeric personal sau numărul actului de identitate se înscriu
în rubrica nr.44, al doilea rînd.
RUBRICA 3 - „FORMULARE”
Prima casetă: se completează în toate cazurile cînd se depune şi declaraţia complementară,
numerotîndu-se fiecare formular în ordinea pe care acesta o ocupă.
Exemplu: Pentru o declaraţie vamală formată dintr-o declaraţie primară şi două declaraţii
complementare datele se completează astfel:
1 - pe declaraţia primară;
2 - pe prima declaraţie complementară
3 - pentru a doua declaraţie complementară.
Această casetă nu se completează în cazul în care declaraţia vamală se depune pentru un
singur bun, situaţie în care în rubrica 5 se înscrie cifra 1.
A doua casetă: se înscrie numărul total al formularelor care compune declaraţia vamală în
detaliu: declaraţia vamală primară şi declaraţiile vamale complementare aferente.
Exemplu: Pentru o declaraţie vamală formată dintr-o declaraţie primară şi două declaraţii
complementare în această casetă se înscrie cifra 3.
Dacă declararea bunurilor se efectuează prin procedee informatice, sistemul informatic
gestionează automat această informaţie.
RUBRICA 4 - „LISTE DE ÎNCĂRCĂTURĂ”
84
 Se completează numai în cazul tranzitului şi atunci cînd nu se foloseşte rubrica nr.3, prin
înscrierea în cifre a numărului total al paginilor anexate, din care sînt formate listele de
încărcătură sau numărul total al paginilor din care sînt formate listele descriptive de natură
comercială a mărfurilor, autorizate de autorităţile competente.
RUBRICA 5 - „ARTICOLE”
Se înscrie numărul total de coduri tarifare completate pe declaraţia primară şi pe declaraţiile
complementare sau numărul total de articole înscrise în declaraţia vamală, inclusiv cele care, deşi
se încadrează la aceeaşi poziţie tarifară, au caracteristici diferite în ceea ce priveşte originea şi
care determină regimuri tarifare preferenţiale diferite.
Dacă declararea bunurilor se efectuează prin procedee informatice, sistemul informatic
gestionează automat această informaţie.
RUBRICA 6 - „TOTAL COLETE”
Se înscrie numărul total al coletelor (cartoane, lăzi etc.) în care sînt ambalate mărfurile ce fac
obiectul declarării. Completarea acestei rubrici este facultativă în cazul tranzitului.
În cazul mărfurilor neambalate, în dependenţă de caz, se va indica numărul acestora sau se va
menţiona cifra 1, urmînd ca în rubrica 31 să se indice codul “VO” la tipul coletelor, avînd astfel
reprezentarea de o unitate de cantitate “în vrac”.
RUBRICA 7 - „NUMĂR DE REFERINŢĂ”
Această rubrică cuprinde numărul atribuit de către utilizator, care permite identificarea pe
server a declaraţiei vamale stocate şi va avea următoarea structură:
XXXX- anul,
FFYYYYYYYY - seria şi codul numeric al barcodului.
Indicatorii menţionaţi se vor separa prin spaţiu liber.
RUBRICA 8 - „DESTINATAR”
La introducerea bunurilor în ţară se indică denumirea completă, adresa şi codul unic de
înregistrare ale persoanei căreia îi sînt livrate bunurile - subiect al antreprenoriatului indicat în
documentele de transport, căruia i se transmit mărfurile de către transportator.
La scoaterea bunurilor din ţară se înscriu numele şi adresa destinatarului - persoana care
conform contractului este cumpărătorul mărfii în cauză.
În cazul declaraţiilor vamale avînd titulari persoane fizice (ne subiecţi ai antreprenoriatului),
numele şi adresa acestora şi codul numeric personal sau numărul actului de identitate se înscriu
în rubrica nr.44, al doilea rînd.
RUBRICA 9 - „RESPONSABIL FINANCIAR”
Se înscrie codul unic de înregistrare şi denumirea subiectului antreprenoriatului - responsabil
financiar de repatrierea mijloacelor valutare sau materiale. Persoana responsabilă financiar -
85
subiect al antreprenoriatului înregistrat în Republica Moldova, care a încheiat contractul de
export sau import al mărfurilor, şi care, în cazurile de scoatere a mărfurilor din ţară va primi
achitarea pentru marfa în cauză, iar pentru cazurile de introducere a mărfurilor va efectua
achitările conform prevederilor contractuale.
Responsabilul financiar este şi contribuabil, subiect al impunerii, care conform legislaţiei
fiscale, este obligat să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite sau taxe.
RUBRICA 10 - „ŢARA PRIMEI DESTINAŢII / ŢARA ULTIMEI PROVENIENŢE”
Se utilizează facultativ. La export, în cazurile de prelucrare succesivă a mărfii în mai multe
ţări, se indică codul ţării în care vor avea loc primele operaţii de prelucrare. La import codul ţării
în care au avut loc ultimile operaţii de prelucrare.
RUBRICA 11 - „ŢARA TRANZACŢIEI / PRODUCERII”
Prima casetă - cuprinde la export codul ţării cumpărătorului, iar la import codul ţării
vînzătorului. În cazul tranzitului nu se utilizează.
Ţara de tranzacţie este considerată ţara, pe teritoriul căreia se află, are sediu
reprezentanţă, organizaţia cu care a fost încheiat contractul.
Acest cod se exprimă prin 2 caractere alfabetice, conform anexei nr.2 la prezentele Norme.
A doua casetă - nu se utilizează.
RUBRICA 12 - „ELEMENTE PENTRU VALOARE”
Se utilizează facultativ, putîndu-se înscrie datele necesare calculării drepturilor vamale sau
valorii statistice.
În cazul folosirii sistemului informatic nu se utilizează.
RUBRICA 13 - „P.A.C.”
Nu se completează.
RUBRICA 14 - „DECLARANT / REPREZENTANT”
Se înscrie codul personal din cinci semne atribuit în autorizaţia de utilizator al sistemului
informatic vamal, numele şi prenumele acestuia şi denumirea întreprinderii din numele căreia
activează utilizatorul.
RUBRICA 15 - „ŢARA DE EXPEDIŢIE / EXPORT”
Se completează în toate cazurile. În prima parte a rubricii se înscrie denumirea în clar a ţării
de expediţie/ export.
În caseta (a) - se completează cu codul ţării de export/expediţie conform anexei nr.2 la
prezentele Norme.
Caseta (b) - se completează numai în cazul scoaterii mărfurilor din ţară, şi numai în procedura
informatică de întocmire a declaraţiei vamale; se indică codul teritorial din patru cifre din baza
de date a sistemului informatic vamal, în care îşi are sediul titularul operaţiunii.
86
 RUBRICA 16 - „ŢARA DE ORIGINE”
La introducerea de bunuri în ţară se înscrie în clar denumirea ţării de origine atunci cînd
aceasta se cunoaşte şi poate fi probată cu documente ce atestă originea mărfurilor, emise în baza
unor acorduri la care Moldova este parte.
Ţara de origine se determină în baza datelor înscrise în certificatele de origine eliberate
potrivit regulilor stabilite prin convenţiile sau protocoalele internaţionale la care Moldova este
parte. Dacă declaraţia cuprinde mai multe articole de origine diferită, se înscrie menţiunea
"diferit"; în cazul în care declararea bunurilor se efectuează prin procedee informatice, această
menţiune este înscrisă automat de sistemul informatic.
Atunci cînd la declararea mărfurilor, originea nu este cunoscută sau nu poate fi probată, se
asociază ţara de tranzacţie cu ţara de origine.
RUBRICA 17 - „ŢARA DE DESTINAŢIE”
Se completează în toate cazurile.
În prima parte a rubricii se înscrie în clar numele complet al ţării de destinaţie.
În caseta a - se indică codul corespunzător al acestei ţări, conform anexei nr.2 la prezentele
Norme.
În caseta b - se înscrie codul teritorial în care îşi are sediul titularul operaţiunii în cazul de
introducere a mărfurilor în ţară şi numai la utilizarea procedurii informatice de întocmire a
declaraţiei vamale.
RUBRICA 18 - „IDENTITATEA ŞI NAŢIONALITATEA MIJLOCULUI DE TRANSPORT LA
PLECARE / LA SOSIRE”
Nu se completează în cazul trimiterilor prin poştă sau prin instalaţii fixe şi al transporturilor
containerizate. În restul cazurilor completarea acestei rubrici este obligatorie.
Prima casetă - identitatea mijlocului de transport, respectiv numărul de înmatriculare sau
denumirea mijlocului de transport ( navă, aeronavă) în care sînt încărcate bunurile.
În cazul transportului pe cale rutieră, pentru situaţiile în care vehiculul tractor şi remorca au
numere de înmatriculare diferite, ansamblul se înscrie cu codul aferent remorcii.
Exemplu: în cazul transportului pe cale rutieră realizat printr-un ansamblu alcătuit din
vehicul tractor şi containerul cuprinzînd compartimentul de marfă, mijlocul de transport este
considerat compartimentul de marfă.
A doua casetă - nu se utilizează în cazul mijloacelor de transport feroviar; pentru celelalte
mijloace de transport se înscrie codul naţionalităţii, potrivit anexei nr.2 la prezentele Norme.
RUBRICA 19 - „CONTAINER”
Se completează prin înscrierea unuia din următoarele coduri:
1 - în cazul în care transportul de bunuri este containerizat;
87
 0 - în cazul în care transportul de bunuri nu este containerizat.
În cazul procedurii informatice, pătratul rubricii în cauză se bifează, atunci cînd transportul de
bunuri este containerizat şi lăsat liber în celălalt caz.
RUBRICA 20 - „CONDIŢIA DE LIVRARE”
Prima casetă - se înscriu 3 caractere alfabetice reprezentînd codificările condiţiilor de livrare,
potrivit regulilor INCOTERMS 2000, cuprinse în anexa nr.3 la prezentele Norme.
A doua casetă - se indică locul convenit pentru livrarea mărfii, prevăzut în contractul de
transport.
A treia casetă - nu se utilizează.
RUBRICA 21 - „IDENTITATEA ŞI NAŢIONALITATEA MIJLOCULUI DE TRANSPORT
ACTIV CARE TRECE FRONTIERA”
În această rubrică se înscriu date privind identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport
activ care trece frontiera de stat.
În cazul trimiterilor poştale sau prin instalaţii fixe ori transporturi containerizate, rubrica nu se
completează.
În cazul transportului combinat sau în situaţia în care există mai multe mijloace de transport,
se înţelege prin mijloc activ, acel mijloc care asigură propulsia ansamblului.
Exemplu: în cazul transportului pe cale rutieră realizat printr-un ansamblu alcătuit din
vehicul tractor şi remorcă, mijlocul activ care trece frontiera este considerat vehiculul tractor.
Prima casetă - se înscrie numărul de înmatriculare sau denumirea mijlocului de transport activ
care trece frontiera de stat, chiar dacă mijlocul de transport activ şi mijlocul de transport în care
sînt încărcate bunurile coincid.
Pentru transportul pe cale rutieră sau cale ferată se înscrie numărul de înmatriculare, iar pentru
transportul pe cale aeriană, fluvială sau navală se înscrie denumirea mijlocului de transport
(navă, aeronavă).
Întocmirea declaraţiei vamale se va efectua pentru fiecare unitate de transport rutier sau
feroviar.
A doua casetă - se completează obligatoriu cu codul ţării de înmatriculare aferent mijlocului
de transport activ care trece frontiera de stat (anexa nr.2 la norme); caseta nu se completează în
cazul reexportului din antrepozit sau al introducerii în antrepozit vamal.
Nu se utilizează în cazul transportului feroviar.
RUBRICA 22 - „MONEDA ŞI VALOAREA TOTAL FACTURATĂ”
În prima casetă se înscrie codul monedei de facturare, conform anexei nr.4 la prezentele
norme.
În a 2-a casetă se înscrie valoarea total facturată pentru ansamblul mărfurilor declarate.
88
Această valoare se exprimă în numere cu două zecimale.
În cazul reexportului sau reimportului de mărfuri în urma operaţiilor de perfecţionare activă,
transformare sub control vamal sau perfecţionare pasivă se va indica costul total al serviciilor
prestate de către prelucrător.
RUBRICA 23 - „CURS DE SCHIMB”
Se înscrie cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de valuta straină indicată în
declaraţie, valabil pentru data înregistrării acesteia.
În cazul utilizării sistemului informatic, cursul oficial de schimb este completat automat.
RUBRICA 24 - „NATURA TRANZACŢIEI”
Se înscrie codul operaţiunii comerciale, conform anexei nr.5 la prezentele Norme.
În prima casetă se înscrie codul general al operaţiunii.
În a doua casetă se înscrie codul particular al operaţiunii.
A treia casetă nu se utilizează.
Rubrica nu se utilizează în cazul tranzitului.
RUBRICA 25 - „MOD DE TRANSPORT LA FRONTIERĂ”
În prima casetă - se înscrie codul format din 2 caractere corespunzător mijlocului de transport
activ care trece frontiera, conform anexei nr.6 la norme.
A 2-a casetă - nu se utilizează.
RUBRICA 26 - „MOD DE TRANSPORT INTERIOR”
Această rubrică este facultativă în cazul tranzitului şi la plasarea mărfurilor sub regimul de
antrepozit vamal.
Se utilizează în cazul importului, cînd modul de transport pe parcurs intern este altul decît cel
cu care s-a trecut efectiv frontiera. Codurile utilizate sînt cele prevăzute pentru rubrica 25. În
cazul exportului nu se utilizează.
Se completează numai în procedură manuală. În procedură informatică, rubrica este
facultativă.
RUBRICA 27 - „LOCUL DE ÎNCĂRCARE / DESCĂRCARE”
Rubrica este facultativă în cazul tranzitului.
Se completează numai în cazul procedurii manuale de întocmire a declaraţiei vamale.
La scoaterea bunurilor din ţară se indică în clar locul unde bunurile au fost încărcate în
mijlocul de transport activ ce urmează a trece frontiera de stat, cunoscut la momentul completării
declaraţiei vamale în detaliu.
La introducerea bunurilor în ţară se înscrie în clar locul unde bunurile sînt descărcate din
mijlocul de transport activ care a trecut frontiera de stat.
În procedura informatică rubrica nu se completează.
89
 RUBRICA 28 - „INFORMAŢII FINANCIARE ŞI BANCARE”
În procedură informatică, rubrica se completează cu rechizitele bancare ale persoanei
responsabile financiar indicate în rubrica 9 după cum urmează:
Se va indica codul băncii (autorizate de Banca Naţională a Moldovei), al filialei ei, precum şi
numărul contului de decontare prin care se va efectua viramentul, precum şi termenul de achitare
conform contractului. Termenul de achitare se va înscrie reieşind din regimul financiar al
mărfurilor, exprimat printr-un cod format din trei cifre conform anexei nr.7 la norme.
RUBRICA 29 - „BIROUL VAMAL DE IEŞIRE / INTRARE”
Se completează în cazul importului sau exportului prin înscrierea codului şi denumirii biroului
vamal prin care mărfurile trec frontiera moldovenească, conform anexei nr.8 la prezentele
Norme.
RUBRICA 30 - „LOCALIZAREA MĂRFURILOR”
Se indică în clar locul unde mărfurile pot fi examinate în momentul vămuirii, respectiv: pe
chei, în depozit provizoriu, în depozitul beneficiarului pe mijlocul de transport etc.
RUBRICA 31 - „COLETE ŞI DESCRIEREA MĂRFURILOR „MĂRCI ŞI NUMERE;
NUMĂRUL CONTAINERULUI; NUMĂRUL ŞI NATURA”
Se înscriu în cîmpurile rezervate pentru datele respective:
a) mărcilor şi numerelor coletelor:
În declaraţia vamală primară: primul rînd nu se completează în toate cazurile;
În declaraţia vamală complementară: în toate rubricile completate ale acesteia - datele despre
seria şi numărul barcodului formularului imprimat în rubrica A.
Al doilea rînd, atît al declaraţiei vamale primare, cît şi al celei complementare se va completa
numai în cazurile de declarare a mijloacelor de transport, vămuirea cărora necesită eliberarea
adeverinţei vamale de tip TV-25 sau mărfurilor care se încadrează la poziţiile tarifare 84.07,
84.08, 84.27, 84.29, 84.33, 85.01, 87.01, 87.02, 87.03, 87.04, 87.05, 87.07, 87.11, 87.16 din
Nomenclatorul Mărfurilor şi va conţine datele cu privire la numărul caroseriei, volumul
motorului, anul fabricaţiei şi tipul motorului conform structurii:
TMBCK41U742951791/1595/2005/B
Unde:
TMBCK41U742951791 - numărul caroseriei,
1595 - volumul motorului,
2005 - anul fabricaţiei,
B - tipul motorului.
b) codul ambalajelor, numărul şi felul acestora în funcţie de modul de prezentare, utilizînd
codificarea din anexa nr.9 la prezentele norme; pentru mărfurile în vrac se utilizează cifra 1
90
pentru cantitate şi codul corespunzător pentru tipul de ambalaj “VRAC”;
c) dacă la transportul mărfurilor au fost sau urmează a fi utilizate containere, se înscriu şi
mărcile de identificare ale acestora;
d) elementele particulare necesare identificării bunurilor, respectiv denumirea comercială
uzuală a acestora, în termeni suficienţi de precişi pentru a permite identificarea mărfurilor şi
clasificarea lor imediată şi sigură.
Pentru operaţiunile de tranzit al mărfurilor sensibile se va înscrie şi menţiunea "Mărfuri
sensibile".
RUBRICA 32 - „ARTICOL NR.”
Se indică numărul de ordine al fiecărui articol de marfă în raport cu numărul total al
articolelor declarate în rubrica nr.5. Atunci cînd declaraţia nu cuprinde decît un singur articol,
rubrica nu se utilizează.
În cazul utilizării sistemului informatic rubrica se completează în mod automat.
RUBRICA 33 - „CODUL MĂRFURILOR”
Se completează în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor al Republicii Moldova.
În prima casetă - se înscriu primele 8 din 9 caractere numerice aferent codului bunului în
cauză conform Nomenclatorului Mărfurilor; această casetă se utilizează facultativ în cazul
tranzitului, cu excepţia mărfurilor sensibile. În acest caz rubrica se va completa conform
cerinţelor.
A doua casetă - se completează prin înscrierea a două caractere:
Primul - corespunzător ultimului din 9 caractere numerice aferent codului bunului în cauză
conform Nomenclatorului Mărfurilor;
Al doilea se va înscrie:
0 - pentru mărfurile neaccizate,
1-9 pentru detalierea diferitor cote ale accizului; în procedura informatică codurile se găsesc în
tabela tarifară corespunzătoare.
RUBRICA 34 - „CODUL ŢĂRII DE ORIGINE”
Prima casetă a - se înscrie codul corespunzător ţării de origine menţionate în clar la rubrica
16.
Atunci cînd la declararea mărfurilor, originea nu este cunoscută sau nu poate fi probată, ori la
rubrica 16 menţiunea este "diferit", iar mărfurile nu provin din ţări cuprinse în convenţiile sau
protocoalele internaţionale la care Moldova este parte, se înscrie codul corespunzător ţării de
tranzacţie care a fost asociată cu ţara de origine.
Atunci cînd în rubrica 16 menţiunea este "diferit", iar mărfurile provin din ţări cuprinse în
convenţiile sau protocoalele internaţionale la care Moldova este parte se înscrie codul
91
corespunzător ţării de origine celei mai semnificative din punct de vedere valoric.
A doua casetă b - nu se utilizează.
RUBRICA 35 - „GREUTATE BRUTTO (KG.)”
Se înscrie greutatea brută exprimată în kilograme, care corespunde masei cumulate a
mărfurilor şi a ambalajelor - excluzînd greutatea containerelor, prelatelor şi a altor materiale
accesorii mijlocului de transport, exprimată în numere cu trei caractere după virgulă.
RUBRICA 36 - „PREFERINŢE”
Se utilizează numai la introducerea mărfurilor în ţară şi numai în cazurile în care se solicită un
tratament tarifar preferenţial, înscriindu-se codurile aferente preferinţelor tarifare, conform
anexei nr.10 la prezentele norme.
RUBRICA 37 - „REGIM”
Se foloseşte pentru codificarea regimurilor vamale şi a destinaţiilor vamale.
În prima casetă - se înscrie un cod format din patru cifre; primele două cifre reprezintă codul
regimului vamal sau a destinaţiei vamale solicitate pentru mărfurile ce fac obiectul declaraţiei
vamale, iar următoarele două codul regimului vamal precedent sau a destinaţiei vamale sub care
au fost plasate anterior mărfurile - utilizat pe o declaraţie vamală depusă pentru marfa în cauză,
într-un stadiu anterior.
Pentru toate articolele aceleiaşi declaraţii vamale (primară şi complementară) trebuie să apară
înscris la rubrica 37 aceeaşi codificare a regimului vamal sau a destinaţiei solicitate şi a celui(ei)
precedent(e).
Codurile regimurilor vamale şi a destinaţiilor vamale utilizate sînt cele din anexa nr.11 la
prezentele norme.
Codul „00” se utilizează pentru codificarea regimului vamal precedent de tranzit, precum şi în
cazul în care nu există un regim precedent sau o destinaţie precedentă.
Pentru operaţiunile de export cu tranzit sau reexport cu tranzit, se utilizează numai codurile
regimurilor vamale de export sau reexport.
Atunci cînd mărfurile sînt plasate succesiv în mai multe regimuri vamale, respectiv iniţial sînt
plasate într-un regim de perfecţionare activă, perfecţionare pasivă sau transformare sub control
vamal şi ulterior au trecut într-un regim de antrepozitare, admitere temporară sau au avut ca
destinaţie o zonă liberă, care precede exportul/reexportul sau reimportul bunurilor rezultate, pe
declaraţia vamală de export/reexport sau reimport, în caseta regimului precedent, se înscrie
obligatoriu codul regimului vamal de perfecţionare activă, perfecţionare pasivă sau transformare
sub control vamal, după caz.
A doua casetă - se completează numai în cazul procedurii informatice de întocmire a
declaraţiei vamale.
92
 Se înscrie un cod adiţional de trei cifre, din baza de date a sistemului informatic vamal,
corespunzător actului normativ care constituie temeiul legal al acordării oricărui fel de înlesniri
fiscale pentru operaţiunea în cauză.
RUBRICA 38 - „GREUTATE NETTO”
Această rubrică este facultativă în cazul tranzitului. Se completează prin înscrierea în
kilograme a greutăţii nete a mărfurilor - corespunzătoare greutăţii proprii a mărfurilor fără
ambalaj, exprimată în numere cu patru caractere după virgulă.
RUBRICA 39 - „CONTINGENT”
Se completează în toate situaţiile în care au fost instituite contingente cantitative sau valorice,
prin înscrierea unuia dintre codurile prevăzute în anexa nr.12 la norme.
RUBRICA 40 - „DECLARAŢIE SUMARĂ / DOCUMENT PRECEDENT”
Se completează prin înscrierea numărului şi a datei declaraţiei sumare sau a documentului
vamal precedent (numărul carnetului TIR sau numărul de înregistrare al declaraţiei de tranzit.).
Numărul documentului T1 va fi indicat în modul următor:
XXXXTYYYYY/00;
Unde:
XXXX - codul postului sau biroului vamal;
T - tipul documentului;
YYYYY - numărul de ordine atribuit de sistem;
00 - ultimele cifre ale anului.
RUBRICA 41 - „UNITĂŢI DE MĂSURĂ SUPLIMENTARE”
Nu se utilizează în cazul încheierii regimului de antrepozit vamal prin reexport.
Pentru celelalte regimuri vamale, se înscrie cantitatea aferentă articolului în cauză, conform
cerinţelor Nomenclatorului Mărfurilor exprimată în unitatea de măsură suplimentară. Codurile
unităţilor de măsură specifice sînt cele din anexa nr.13 la norme.
În cazul sistemului informatic unităţile de măsură sînt specificate în tabela tarifară
corespunzătoare.
RUBRICA 42 - „PREŢ ARTICOL”
Se înscrie valoarea fiecărui articol care concură la valoarea total facturată pentru ansamblul
mărfurilor declarate - înscrisă în rubrica nr.22. Preţul se exprimă în numere cu două zecimale.
RUBRICA 43 - „METODA DE EVALUARE”
Se utilizează în cazul operaţiunilor de introducere de bunuri în ţară care au la bază tranzacţii
comerciale, înscriindu-se numărul metodei de evaluare utilizată pentru determinarea valorii în
vamă - din Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997.
Se utilizează şi în cazul bunurilor pentru care valoarea definitivă se determină pe baza
93
rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în
contractele comerciale.
RUBRICA 44 - „MENŢIUNI SPECIALE; DOCUMENTE ANEXATE/ CERTIFICATE ŞI
AUTORIZAŢII”
Se trece numărul licenţei, valoarea şi cantitatea mărfurilor importate sub această licenţă,
atunci cînd pentru acestea sînt stabilite contingente cantitative sau valorice. Cîmpurile date se
vor utiliza şi în cazurile de livrări de mărfuri în baza contractelor de cooperare, înregistrarea
cărora se efectuează de către Serviciul Vamal şi au următoarea structură 9999CXXXXXX.
În cazul declaraţiilor vamale avînd titulari persoane fizice (ne subiecţi ai antreprenoriatului) se
înscrie numele şi adresa acestora şi codul numeric personal sau numărul actului de identitate.
Concomitent se îndeplineşte borderoul documentelor anexate, care poate fi întocmit, în caz de
necesitate, pentru fiecare articol de marfă în parte, în care se înscriu codurile tuturor
documentelor depuse pentru susţinerea declaraţiei vamale, în conformitate cu prevederile legale,
potrivit anexei nr.14 la prezentele norme, numărul şi data emiterii documentelor în cauză. Se
permite indicarea unui singur număr al documentului pentru fiecare cod corespunzător al
acestuia. În caz de existenţă a două numere de documente cu acelaşi cod ce se referă la aceeaşi
marfă, acesta se va repeta de două ori.

Referinţe bibliografice

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 496 din 06.09.1991 cu privire la
înfiinţarea punctelor de trecere şi control vamal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
din 30.12.1991. Data intrării in vigoare: 06.09.1991, cu modificări
4. Hotărîre cu privire la sistemul informaţional integrat vamal, nr.561 din 18.05.2007, M.O.
nr.74-77/597 din 01.06.2007, cu modificări
5. Gorobievschi S. Reforma Serviciului Vamal în contextul integrării. În: Materialele
Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale „Colaborarea economică-factor de bază al
integrării europene”. Chişinău: Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova, 2007.

94
 6. Gonciarz A. ş. a. Legislaţia şi politicile în domeniul comerţului, Pregătirea şi
Negocierea unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova
şi UE. Chişinău: Policolor SRL, 2011.

Tema Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru savîrsirea lor

Obiective de referinţă
să explice tipurile de contravenţii vamale
să determine răspunderea materială de sancţionarea materială
să enumere cazuri de contravenţii vamale

Repere de conţinut
1. Tipuri de contravenţii vamale cu răspundere administrativă
2. Tipuri de contravenţii vamale cu răspundere materială
3. Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale
4. Cazuri de contravenţie vamală şi cercetarea lor

1.
Tipurile de încălcări ale regulilor vamale cu răspundere contravenţională sînt prevăzute de
Codul contravenţional al Republicii Moldova.
Neoprirea vehiculului (inclusiv a vehiculului de uz personal) care traversează frontiera de stat
(vamală) a Republicii Moldova în locul de aflare a organului vamal, precum şi pornirea,
admiterea pornirii fără autorizaţia organului vamal a vehiculului (inclusiv a vehiculului de uz
personal) aflat sub control vamal se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi
convenţionale.
Acostarea la nava aflată sub control vamal a altor construcţii plutitoare fără autorizaţia
organului vamal se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale.
Împiedicarea accesului persoanei cu funcţie de răspundere a organului vamal în exerciţiul
funcţiunii la mărfurile, obiectele şi la alte valori aflate sub control vamal
se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
Neprezentarea în termen către organul vamal a actelor necesare controlului vamal al
mărfurilor, obiectelor şi al altor valori aflate sub controlul vamal, indiferent de prezentarea
declaraţiei scrise, se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale.
95
 Neprezentarea în termen organului vamal a mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub
control vamal, transportate de la un organ vamal la altul, precum şi a actelor vamale şi altor acte
asupra acestora, se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
Încărcarea, descărcarea, transportul, repararea ambalajului deteriorat, ambalarea,
dezambalarea, reambalarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal,
schimbarea semnelor de identificare sau de marcare de pe acestea sau de pe ambalajul lor fără
autorizaţia organului vamal, precum şi deteriorarea sau pierderea plumburilor, ştampilelor sau
altor garanţii aplicate de organul vamal se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi
convenţionale.
Eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub
control vamal sau pierderea lor se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi
convenţionale.
Nescoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, vehiculelor,
obiectelor şi altor valori prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau
introduse cu obligaţia de a fi scoase de pe teritoriul ei vamal ori nereturnarea pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova a mărfurilor, vehiculelor, obiectelor şi altor valori scoase cu obligaţia de a
fi returnate în termenele stabilite în aceste obligaţii se sancţionează cu amendă de la 140 la 150
de unităţi convenţionale, cu obligarea scoaterii de pe teritoriul vamal a mijloacelor de transport
prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introduse cu obligaţia de a fi
scoase de pe teritoriul ei vamal.
Nescoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor
valori introduse cu scopul de a fi tranzitate prin teritoriul ei în termenul stabilit de organul vamal
se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale.
Trecerea mărfurilor, obiectelor şi altor valori peste frontiera vamală a Republicii Moldova
eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori
prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei, dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune de contrabandă sau o altă
infracţiune, se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
Păstrarea, transportul sau comercializarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori introduse pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el
se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
Folosirea, fără autorizaţia organelor vamale, a mărfurilor, obiectelor şi altor valori pentru
care au fost acordate înlesniri la impunerea vamală în alte scopuri decît cele în care au fost
acordate asemenea înlesniri se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale.
96
 Neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni al căror
rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de
unităţi convenţionale.
Acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau
reducerea acestor drepturi se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
Acţiunile care au ca scop restituirea drepturilor de import şi de export încasate, primirea unor
sume şi compensaţii sau nerestituirea lor fără just temei
se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale persoanei cu funcţie de răspundere din
organul vamal, insultarea acestei personae se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi
convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore.

2.
Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială
următoarele contravenţii vamale:
1) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal (trecerea prin alte
locuri decît cel de amplasare al organului vamal sau în afara orelor de program ale acestuia) sau
tăinuindu-le de el (cu folosirea ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică descoperirea
mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor
infracţiuni;
2) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau
dobîndite pe căi ilegale, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale
altor infracţiuni;
3) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;
4) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu eludarea
controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de identificare
false, nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul, depozitarea, procurarea
mărfurilor pentru care sînt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de import sau de export, la
utilizarea sau înstrăinarea lor în alte scopuri decît cele pentru care au fost acordate facilităţile şi
fără autorizaţia organului vamal;
5) nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit)
a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim;
6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate despre
regimul vamal, valoarea facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea
mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau parţială de drepturi de
97
import;
7) prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre
recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate, primirea unor
sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii;
8) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii;
9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea mărfurilor şi
mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul indicat
de organul vamal;
10) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub
supraveghere vamală;
11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei mărfurilor
faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;
12) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor;
13) efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de ele cu
încălcarea regimului vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul
cod;
14) nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
15) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub
categoria de mărfuri nedestinate comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale
infracţiunii;
16) neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de forţă
majoră, neinformarea imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării mărfurilor
la postul vamal proxim ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la locul de aflare a
mărfurilor şi mijloacelor de transport;
17) nerespectarea obligaţiei:
a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior pe
teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie;
b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport scoase anterior de pe
teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie;
18) prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau introducerii
mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice privind
98
scoaterea sau introducerea lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din cauza
nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii sau forţe majore,
din cauza uzurii sau pierderilor suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
19) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit;
20) neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul vamal, a
mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat;
21) comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile auxiliare şi
depozitele magazinelor duty-free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele duty-free a
mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau scoase pentru vînzare de pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în condiţiile legii;
22) utilizarea şi prezentarea informaţiei false despre produsele cu destinaţie dublă, eschivarea
de la prezentarea autorizaţiei pentru importul, exportul, reexportul sau tranzitul produselor cu
destinaţie dublă, în cazurile în care prezentarea acesteia este obligatorie, precum şi prezentarea
autorizaţiilor anulate sau cu termen expirat;
23) nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia bunurilor aflate în tranzit;
24) exercitarea activităţii de broker vamal fără deţinerea licenţei corespunzătoare.

3.
Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la:
a) art.231 pct.1), 2), 4), 5) şi 19), sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din valoarea
mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor;
b) art.231 pct.3), sînt sancţionate cu amendă de la 4% la 10% din valoarea mărfurilor
nedeclarate în termenele stabilite;
b1) art.231 pct.6) sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din valoarea obiectului
contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei;
c) art.231 pct.9) şi 11), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor
care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei;
d) art.231 pct.7), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor la care
au fost prezentate documente care conţin date neautentice;
e) la art.231 pct.8), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor
pentru care nu au fost plătite drepturile de import sau de export;
f) art.231 pct.10), sînt sancţionate cu amendă de la 3% la 10% din valoarea mărfurilor şi
mijloacelor de transport ale căror documente au fost pierdute sau nepredate;
99
 g) art.231 pct.12), 13), 16) şi 22), sînt sancţionate cu amendă de la 5% la 20% din valoarea
mărfurilor, obiectelor care au constituit obiectul contravenţiei;
h) art.231 pct.14), 15), 17), 18), 20), 21), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 100% din
valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea
autorizaţiei;
i) art.231 pct.23), sînt sancţionate cu amendă de 3% din valoarea mărfurilor;
j) art.231 pct.24) sînt sancţionate cu amendă de la 0,1% la 0,5% din suma stabilită la art.163
alin.(2) lit.c).

4.
Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul unei contravenţii vamale este în
drept, după caz, să dispună unui alt organ vamal efectuarea unor anumite acte de procedură.
Această însărcinare urmează a fi executată în decursul a 10 zile din ziua primirii.
Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează cazul de contravenţie
vamală este în drept să audieze persoanele fizice, persoanele cu funcţii de răspundere,
conducătorii persoanelor juridice, precum şi persoanele care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.
Persoanele care urmează a fi audiate sînt obligate să se prezinte la citaţie şi să dea explicaţii
în esenţa cazului.
Referitor la audierea persoanelor consemnate la alin.(1) se întocmeşte proces-verbal.
Persoana care urmează a fi audiată în cazul contravenţiei vamale este citată în conformitate
cu prevederile art.382 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.
Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau îl
cercetează este în drept să solicite persoanei juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau
persoanei fizice documentele necesare investigării cazului.
În termen de 5 zile de la solicitare, persoanele enumerate la alin.(1) sînt obligate să prezinte în
original documentele solicitate de organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul
contravenţiei vamale sau îl cercetează. Cu acordul colaboratorului vamal, pot fi prezentate
copiile de pe documentele solicitate, autentificate în modul stabilit.
După expirarea termenului de atac al deciziei asupra cazului de contravenţie vamală,
documentele în original se restituie. În acest caz, la dosar se anexează copiile acestora legalizate
de colaboratorul vamal.
Mărfurile şi mijloacele de transport care constituie obiectul contravenţiei vamale, mărfurile
şi mijloacele de transport cu ascunzişuri speciale, folosite pentru trecerea peste frontiera vamală
a bunurilor ce constituie obiectul contravenţiei vamale, tăinuite de controlul vamal, mijloacele de
100
transport care transportă bunuri ce constituie obiectul contravenţiei vamale, documentele,
mijloacele de identificare sînt calificate drept probe şi se ridică întocmindu-se proces-verbal de
ridicare a obiectelor şi a documentelor.
În cazul tragerii la răspundere pentru contravenţie vamală a persoanei fizice sau a persoanei
cu funcţie de răspundere care nu este stabilită în Republica Moldova, a persoanei juridice care nu
dispune de filială, reprezentanţă, secţie ori de o altă structură pe teritoriul Republicii Moldova,
precum şi a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană
juridică, al căror capital social şi (sau) valoare a patrimoniului nu acoperă suma amenzii
aplicabile sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport a căror valoare ar putea fi
percepută, se permite ridicarea mărfurilor, inclusiv a valorilor valutare, precum şi a mijloacelor
de transport ale acestora pentru a se asigura perceperea amenzii sau contravalorii bunurilor
indicate.
Prezentarea de probe privind domicilierea, existenţa de filiale, reprezentanţe, secţii sau de alte
structuri, privind mărimea capitalului social sau a unui alt patrimoniu se pune în sarcina
contravenientului.
Organul vamal estimează valoarea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri,
ridicate în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova şi ale
prezentului cod, în bază de preţuri libere. Dacă estimarea în acest mod este imposibilă, se solicită
avizul expertului.
În procesul estimării menţionate la alin.(1), determinarea echivalentului în lei moldoveneşti al
sumelor exprimate în valută străină se face la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la
momentul estimării.
În cazul imposibilităţii ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor
bunuri, indicate la art.244, dacă contravenientul a săvîrşit în repetate rînduri contravenţii vamale
sau dacă este tras concomitent la răspundere pentru comiterea mai multor contravenţii vamale,
sau dacă contravenţia vamală cauzează prejudiciu intereselor statului, şeful organului vamal sau
adjunctul lui sînt în drept să sechestreze mărfurile, mijloacele de transport şi alte bunuri ale
contravenientului.
Şeful organului vamal sau adjunctul lui emit o decizie motivată privind sechestrarea
bunurilor.
Sechestrarea bunurilor şi procesul-verbal privind acest fapt se efectuează conform art.243.
Nu pot fi sechestrate bunurile necesare persoanei fizice şi persoanelor întreţinute de ea. Lista
unor astfel de bunuri este stabilită de legislaţie.
Şeful organului vamal sau adjunctul său care a emis decizia privind sechestrarea bunurilor
stabileşte locul păstrării lor.
101
 Delapidarea, înstrăinarea sau tăinuirea bunurilor sechestrate se pedepsesc conform legislaţiei
penale.
În cazul sechestrării de mijloace băneşti ale contravenientului aflate în conturile băncilor sau
ale altor instituţii financiare, se interzice, prin decizie a şefului organului vamal, orice operaţiune
în acele conturi.
Decizia de sechestrare a bunurilor poate fi anulată de persoana care a emis-o dacă nu mai
există necesitatea aplicării acestei măsuri.
Dacă are motive suficiente pentru a presupune că pe teritoriul sau în localul persoanelor, sau
în mijloacele lor de transport se află mărfuri şi mijloace de transport ce constituie obiectul
contravenţiei vamale, sau mărfuri şi mijloace de transport cu ascunzişuri speciale, folosite pentru
trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor ce constituie obiectul contravenţiei vamale, tăinuite
de controlul vamal, obiecte ce posedă indicii de corpuri delicte, precum şi documentele necesare
efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale sau cercetării lui, colaboratorul
vamal este în drept să efectueze inspectarea vamală a acestor teritorii, localuri sau mijloace de
transport.
Referitor la inspectarea vamală, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau
cercetează cazul de contravenţie vamală emite o ordonanţă motivată.
Inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
La inspectarea vamală asistă şi persoana al cărei teritoriu, local sau unitate de transport sînt
inspectate. În cazul absenţei temporare a persoanei fizice, a persoanei cu funcţie de răspundere
sau a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică,
inspectarea vamală se efectuează în prezenţa membrilor lor de familie maturi, a angajatului
serviciului exploatare a locuinţelor de la domiciliu, a reprezentantului administraţiei locului de
muncă, de studii, de odihnă al persoanei în cauză sau a reprezentantului autorităţii administraţiei
publice locale respective. În cazul absenţei temporare a conducătorului persoanei juridice sau a
adjunctului acestuia, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor alţi angajaţi ai persoanei
juridice în cauză sau în prezenţa reprezentanţilor autorităţii care a făcut înregistrarea de stat a
acestuia.
La efectuarea inspectării vamale este invitat un specialist, după caz.
Persoanelor care participă sau asistă la efectuarea inspectării vamale li se lămuresc drepturile
şi obligaţiile.
Nu se admite efectuarea inspectării vamale în timp de noapte, cu excepţia cazurilor cînd
inspectarea se face în cadrul controlului vamal sau vămuirii şi a cazurilor care nu suferă amînare.
Înaintea inspectării vamale, colaboratorul vamal este obligat să prezinte, contra semnătură,
persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport urmează să fie inspectate ordonanţa
102
privind efectuarea inspectării vamale. În cazul absenţei persoanei, ordonanţa este prezentată
uneia dintre persoanele indicate la alin.(4).
Colaboratorul vamal propune persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport
urmează să fie inspectate sau uneia dintre persoanele indicate la alin.(4) să permită accesul pe
teritoriul, în localul sau în unitatea de transport în care se află bunurile enumerate la alin.(1), să
predea bunurile sau să deschidă localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla astfel de
bunuri. În cazul refuzului de a deschide localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla
bunurile indicate la alin.(1), colaboratorul vamal este în drept să le deschidă, evitînd deteriorarea
nejustificată a lăcăţilor, uşilor etc.
Mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri care au atribuţie la cazul
contravenţiei vamale constatate în timpul inspectării vamale sînt ridicate în temeiul şi în modul
prevăzut la art.243 şi 244.
În cadrul inspectării vamale, pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări video
şi alte lucrări tehnice.
Referitor la inspectarea vamală se întocmeşte proces-verbal.
Pentru a constata indiciile, a descoperi probele materiale, a elucida circumstanţele
contravenţiei vamale, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează
cazul de contravenţie vamală este în drept să examineze teritoriile, localurile, mărfurile,
mijloacele de transport, documentele, alte bunuri care aparţin sau care sînt destinate persoanei
juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice, să ridice corespondenţa lor
poştală şi telegrafică, să întreprindă alte măsuri prevăzute de Codul contravenţional al Republicii
Moldova şi de prezentul cod.
Examinarea poate fi efectuată în cadrul întocmirii procesului-verbal privind încălcarea
reglementărilor vamale, inspectării vamale, ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport,
documentelor şi altor bunuri sau ca un act de procedură independent.
Se permite examinarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri ca un
act de procedură independent:
a) dacă mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri au fost prezentate
colaboratorului vamal în timpul controlului vamal sau al vămuirii ori în timpul efectuării actelor
de procedură anterioare;
b) în alte cazuri, cu acordul posesorilor de mărfuri, de mijloace de transport, de documente şi
de alte bunuri.
Examinarea ca un act de procedură independent se efectuează în prezenţa unor martori
asistenţi. La examinare au dreptul să participe contravenientul, specialistul şi martorii.
În cadrul examinării pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări video, pot fi
103
schiţate planuri, efectuate desene, scheme, prelevate probe şi mostre, făcute mulaje şi tipare de
pe urme, copii de pe documente.
Referitor la efectuarea examinării ca un act de procedură independent se întocmeşte proces-
verbal.
Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri pentru a fi
identificate
În temeiul deciziei colaboratorului vamal care efectuează actele de procedură în cazul de
contravenţie vamală sau care îl cercetează, contravenientului persoană fizică, persoană cu funcţie
de răspundere, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, persoană care desfăşoară
activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, precum şi martorului, li se
prezintă, după caz, mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri spre a fi
identificate.
Persoanele chemate să identifice bunurile indicate la alin.(1) sînt întrebate în prealabil despre
împrejurările în care le-au văzut, despre semnele lor distinctive.
Bunurile sînt prezentate spre a fi identificate împreună cu alte obiecte similare. Prezentarea
pentru identificare se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
Referitor la prezentarea bunurilor pentru identificare, se întocmeşte proces-verbal.
Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală sau
îl cercetează este în drept să primească gratuit, la cerere scrisă, de la autorităţi publice sau de la
persoane informaţiile necesare soluţionării cazului, inclusiv informaţii pentru uz de serviciu sau
informaţii care prezintă secret comercial sau un alt secret ocrotit de lege.
În cazul refuzului neîntemeiat de a i se prezenta informaţia solicitată, colaboratorul vamal
este în drept să ridice documentele care conţin informaţia necesară soluţionării cazului, în modul
prevăzut de prezentul cod.
Colaboratorul vamal este obligat să asigure nedivulgarea informaţiei primite, folosind-o
exclusiv la soluţionarea cazului de contravenţie vamală. Colaboratorul vamal nu poate folosi o
astfel de informaţie în scopuri personale, nu o poate transmite unor terţi şi nici altor autorităţi
publice, excepţie făcînd cazurile prevăzute de legislaţie.
În cazul de contravenţie vamală în care actele de procedură sînt efectuate de organul vamal
sau care este cercetat de el, pentru constatarea faptelor şi a circumstanţelor cazului, se poate
dispune efectuarea auditului postvămuire în conformitate cu prezentul cod sau efectuarea unor
controale de către autorităţile abilitate cu acest drept prin lege.
Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală sau
îl cercetează emite o ordonanţă privind necesitatea expertizei, desemnarea expertului sau
instituţiei care o va efectua, problemele ce urmează să fie elucidate şi materialele puse la
104
dispoziţia expertului.
Anterior desemnării expertului, se verifică specialitatea şi competenţa lui.
Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală sau
îl cercetează este în drept să primească de la contravenient persoană fizică sau persoană cu
funcţie de răspundere, conducător sau angajat al persoanei juridice, precum şi persoană care
desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică mostre de semnături,
de scris, probe şi mostre de mărfuri şi de alte bunuri necesare expertizei.
Pot fi luate, după caz, probe şi mostre şi de la alte persoane decît cele indicate la alin.(1).
Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală sau
care îl cercetează emite o ordonanţă de prelevare a probelor şi mostrelor.
Prelevarea de probe şi mostre se efectuează, după caz, cu participarea specialistului şi (sau) în
prezenţa unor martori asistenţi.
Referitor la prelevarea de probe şi mostre se întocmeşte proces-verbal.
Drepturile şi obligaţiile contravenientului şi ale apărătorului în cadrul procesului
contravenţional sînt prevăzute de Codul contravenţional al Republicii Moldova.
Dacă persoana audiată nu doreşte sau nu este în stare să facă depoziţii scrise în esenţa cazului
de contravenţie vamală, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează
cazul de contravenţie vamală poate înscrie în procesul-verbal depoziţiile verbale ale persoanei
audiate.
În procesul-verbal de audiere a martorului care a atins vîrsta de 16 ani se face consemnarea că
acesta a fost informat, contra semnătură, de răspunderea administrativă atrasă de refuzul de a
face depoziţii sau de eschivarea de la ele. Nu se face o astfel de consemnare în procesul-verbal
de audiere a martorului dacă acesta este soţ sau rudă apropiată contravenientului.
Dacă la audiere a participat translatorul sau specialistul, în procesul-verbal se consemnează că
acestora le-au fost explicate drepturile şi obligaţiile.
În procesul-verbal de audiere a contravenientului persoană fizică, persoană cu funcţie de
răspundere, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, persoană care desfăşoară
activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică se consemnează că i s-a explicat
dreptul de a recuza specialistul, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul
de contravenţie vamală sau îl cercetează. Tot acolo, se consemnează, după caz, faptul că
persoana audiată a făcut demers de recuzare.
După încheierea audierii, persoana audiată ia cunoştinţă de procesul-verbal şi confirmă prin
semnătură veridicitatea depoziţiilor sale scrise sau verbale consemnate. Persoana audiată este în
drept să ceară efectuarea unor completări sau modificări ale depoziţiilor sale verbale consemnate,
ceea ce şi se face. Dacă procesul-verbal conţine cîteva pagini, persoana audiată semnează fiecare
105
pagină.
Persoanele care au asistat la audiere sînt în drept să ia cunoştinţă de procesul-verbal de
audiere. Ele confirmă prin semnătură veridicitatea consemnării depoziţiilor persoanei audiate, iar
dacă au obiecţii referitor la corectitudinea şi plenitudinea consemnării, le expun în scris.
Dacă la audiere participă translatorul, specialistul sau reprezentantul legal al
contravenientului, aceştia semnează procesul-verbal, iar translatorul fiecare pagină.
Dacă a beneficiat de serviciile translatorului, persoana audiată confirmă prin semnătură
veridicitatea depoziţiilor sale traduse în procesul-verbal de audiere.
Dacă procesul-verbal de audiere a fost tradus în scris în o altă limbă, fiecare pagină a lui este
semnată de translator şi de persoana audiată.
Refuzul contravenientului, martorului sau al unei alte persoane de a semna procesul-verbal
privind actul de procedură la care au participat este consemnat în procesul-verbal şi certificat
prin semnătură de către colaboratorul vamal care l-a întocmit, precum şi, după caz, de martorii
asistenţi.
Persoanei care a refuzat să semneze procesul-verbal i se acordă posibilitatea de a expune
motivele refuzului. Expunerea de motive se încorporează în procesul-verbal sau se anexează la
el.
Dacă una dintre persoanele indicate la alin.(1), din anumite cauze, nu poate semna procesul-
verbal privind actul de procedură, faptul este consemnat în procesul-verbal şi certificat prin
semnătură de către colaboratorul vamal care l-a întocmit, precum şi, după caz, de martorii
asistenţi.
În cazul în care contravenientul sau martorul nu au putut din anumite cauze să semneze
procesul-verbal de audiere, este invitată o persoană neinteresată care, cu acordul persoanei
audiate, certifică prin semnătură veridicitatea declaraţiilor sau depoziţiilor consemnate.

Referinţe bibliografice

1. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007.
2. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data
de 27 august 1994.
3. Codul contravenţional al Republicii Moldova Nr. 218-XVI din 24.10.2008. În:
Monitorul Oficial Nr. 3-6/15 din 16.01.2009. Data intrării în vigoare: 31.05.2009.
106
 4. Convenţie redactată în baza articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
privind asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale (Convenţia Napoli
II), Actul Consiliului nr. 98/C 24/01. În: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 24/2 din
23.01.1998.
5. Erhan I. Organizarea activităţii organelor vamale ale Republicii Moldova. În:
Materialele Conferinţei „Teoria şi practica administrării publice”, ediţia anului 2012.
Chişinău, 2012, p. 214-217.
6. Gheorghiu R. Iu. Drept administrativ. Bucureşti: Editura Econimica, 2005. 632 p.

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Prezentare generală privind activitatea vamală

2. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal.
3. Modalitatea de asigurare de către brokerul vamal a obligaţiilor sale faţa de organele vamale
4. Evidenţa operaţiunilor de perfectare a actelor vamale de către brokerului vamal
5. Drepturile şi obligaţiile specialistului în domeniul vămuirii
6. Principii generale privind trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera
vamală
7. Regimurile vamale definitive: Import-Export
8. Regimurile vamale suspensive: Tranzit, Transformare sub control vamal, Perfecţionare
activă, Perfecţionare pasivă, Antrepozit vamal, Admitere temporară
9. Specificul altor destinaţii vamale
10. Procedura de tranzit pentru mărfuri transportate. Procedura TI
11. Garanţiile pentru tranzit
12. Formalităţi la biroul de destinaţie
13. Convenţiile TIR, CMR
14. Modul de declarare a bunurilor
15. Introducerea şi scoaterea bunurilor pe/de pe/ teritoriul Republicii Moldova
16. Admiterea temporară a bunurilor
17. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase, valorilor
culturale, mijloacelor de transport auto.
18. Clasificarea drepturilor de import-export. TPV, TV, Accizele şi TVA
19. Calcularea şi plata drepturilor de import-export
20. Obligaţie vamală şi măsuri de garantare a acesteea
21. Restituirea excedentului din drepturile de import şi drepturile de export
107
 22. Cotele drepturilor de import/export. Scutirile şi facilităţile vamale.
23. Procedura de plasare a mărfurilor în depozitul provizoriu
24. Declaraţia sumară
25. Mărfurile care pot fi plasate la depozitul provizoriu
26. Termenul depozitării provizorii. Garantarea plăţilor
27. Metodele de determinare a valorii în vamă şi modul de aplicare a lor
28. Declararea valorii în vamă a marcii
29. Drepturile şsi obligaţiile declarantului
30. Modul de completare a declaraţiei privind valoarea în vamă (DVV)
31. Scopul şi modul de determinare a ţării de origine a mărfurilor
32. Criteriile relucrării suficiente a mărfii.
33. Confirmarea originii mărfurilor
34. Certificatul de origine a mărfurilor
35. Armonizarea sistemului de descriere şi încadrare a mărfurilor
36. Reguli generale de clasificare şi încadrare a mărfurilor
37.Responsabilitate pentru încadrare incorectă a mărfurilor
38.Nomenclatorul mărfurilor în R. Moldova
39.Studii de caz de incadrare a mărfurilor în nomenclatorul de mărfuri
40. Instrucţiuni privind utilizarea declaraţiei vamale în detaliu
41.Instrucţiuni privind completarea declaraţiei vamale în detaliu
42.Studii de caz pe completarea declaraţiei vamale în detaliu
43.Pricipii generale a sistemului informaţional „ASYCUDA WORLD”
44. Modul de completare a DV în SI „ASYCUDA WORLD”
45.Etapele procedurii informatice de declarare a mărfurilor
46.Completarea declaraţiei vamale în detaliu în sistemul informaţional „ASYCUDA
WORLD”
47.Tipuri de contravenţii vamale cu răspundere administrativă
48.Tipuri de contravenţii vamale cu răspundere materială
49. Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale
50. Cazuri de contravenţie vamală şi cercetarea lor

108