 Protecția socială – totalitatea măsurilor abordate În scopul asigurării drepturilor

persoanelor cu dizabilități la un trai independent și în contextul integrării lor în

societate

 Integrarea – asimilarea unei persoane in educația generală, unde aceasta se adaptează

sau nu politicilor, practicelor curriculum-urilor existente în grădinița/școala respectivă,
în timp ce instituția în sine rămâne în mare parte neschimbată, dar cu adăugare
anumitor elemente care să corespundă nevoilor persoanelor cu cerințe educaționale
diferite.

 Incluziunea – pune accent pe necesitatea ca sistemul educațional și instituțiile

educaționale să se schimbe, adaptîndu-se, în scopul de a răspunde la nevoile
persoanelor. Ideea de incluziune pleacă de la principiul că orice individ, oricât ar fi de
diferit, aparține de fapt și de drept, grupului social.

 Educația incluzivă – parte a psihopedagogiei speciale, bazată pe principiul egalității

dreptului la educație pentru toți copiii, indiferent de starea lor psihofizică, mediul
social/cultural din care provin, religie, etnie, limbă vorbită, situație economică sau de
alte criterii.

 Șanse egale – lipsă de bariere în participarea pe bază de egalitate a tururor indivizilor

la activităţi din sfera politică, economică, socială, culturală, din alte sfere ale vieţii

 CES (cerințe educaționale speciale) – sintagmă care se referă la cerințele în plan

educativ ale unor categorii de persoane, care sunt calificate ca speciale drept urmare a
unor disfuncții sau deficiențe de ordin intelectual, senzorial,psihomotric, fiziologice.

 Deficiență – incapacitate mintală, fizică sau senzorială, parțială sau totală, temporară
sau definitivă, cauzată de o alterare a structurilor sau funcțiunilor psihologice,
fiziologice sau anatomice, constituind un dezavantaj social.

 Handicap – deficiență sau incapacitate mintală, fizică sau senzorială, parțială sau
totală, temporară sau definitivă, dată de o degradare a stucturilor sau funcțiunilor
psihice, fiziologice sau anatomice.

 Incapaciate – lipsă de capacitate, neputință de a face ceva, lipsă de aptitudini, de

pregătire, de îndemînare; nepricepere, nedestoinicie.