Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODE DE RECONDIŢIONARE A
PIESELOR UZATE
1
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
CUPRINS
1. ARGUMENT………………………………………………………………………….pag.3
2. GENERALITATI …………………………………………………………………….pag.5
3.1.1. Recondiţionarea prin sudare manuala cu arc electric si electrozi metalici inveliti
3.1.2. Recondiţionarea prin sudare automata cu arc electric sub strat de flux
3.1.3. Recondiţionarea prin sudare manuala cu flacara de gaze
3.1.4. Recondiţionarea pieselor cu arc electric vibrator (prin vibrocontact)
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………....................pag.14
2
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
ARGUMENT
3
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
2. GENERALITĂŢI
Dupa un anumit numar de ore de functionare a unui ansamblu, unele piese, mai greu
solicitate, prezinta o stare avansata de uzura, ceea ce face imposibila functionarea in
continuare a ansamblului respectiv.
In afara uzurii datorita unei functionari de o anumita durata, piesele masinilor si ale
aparatelor pot iesi din functiune si in urma unor cauze accidentale: loviri, suprasolicitari,
montari gresite, defecte de material, etc.
Pentru a repune ansamblul respectiv in functiune, el este supus reparatiilor. In cadrul
procesului de reparatie, piesele demontate sunt analizate cu atentie, imposibila functionarea in
continuare a ansamblului respectiv, stabilindu-se natura si marimea uzurii (gradul de uzura).
Pentru ca piesele uzate sa-si poata indeplini in bune conditi rolul lor initial, ele se supun unui
proces de reconditionare . Totusi, nu toate piesele uzate se supun reconditionarii.
In care:
Cop este costul operatiilor pregatitoare;
Cman cheltuielile cu manopera;
Cmat costul materialelor necesare reconditionarii
Cr cheltuielile cu regia.
In cazul in care costul reconditionarii este mai mic deacat pretul unei piese noi Cpn,
adica:
Crec<Cpn,
se prefera reconditionarea piesei uzate, cu conditia obtinerii unei calitati a piesei
reconditionate sensibil egala cu ceea a piesei initiale.
Daca insa costul reconditionarii este mai mare decat cel al unei piese noi, adica:
Crec>Cpn
nu se prefera reconditionarea piesei.
Totusi de cele mai multe ori, reconditionarea asigura economii insemnate fata de
situatia in care s-ar inlocuii piesele uzate cu piese de schimb noi. Aceste economii E rezulta
din diferenta:
E=Cpn-Crec.
Reconditionarea pieselor uzate se poate realiza prin mai multe procedee, care se aleg pe
baza :
- formei si a dimensiunilor piesei;
- naturii materialului piesei;
4
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
- tipului si marimii uzurii
- utilajelor si a materialelor aflate in inzestrarea tehnica a intreprinderii.
5
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
3. METODE DE RECONDIŢIONARE
A PIESELOR
O mare parte din piesele uzate pana la limita maxima admisa pot fi aduse la conditiile
normale daca asupra lor se intervine cu operatii de reconditionare sau de reparare.
Unele piese nu pot fi refolosite, de aceea cand limita de uzare a fost atinsa inlocuirea lor este
obligatorie. Reconditionarea se realizeaza prin diferite metode si necesita o serie de reparatii
care se executa in ateliere speciale pentru departarea efectelor uzurii si readucerea pieselor
initiale.
In momentul de fata, sudarea constituie unul din cele mai utilizate procedee de
reconditionare. Acest lucru se datoreste faptului ca au fost puse la punct numeroase porcedee
de sudare, realizate cu aparatura moderna si materiale foarte variate, ca: electrozi, pulberi,
vergele de metal de adios.
3.1.1. Reconditionarea prin sudare manuala cu arc electric si electrozi metalici inveliti
6
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
Preincalzirea are drept scop micsorarea tensiunilor interne produse la sudare si
inlaturarea pericolului fisurarii si al deformarii pieselor.
Preincalzirea se realizeaza prin introducerea pieselor in cuptoare sau cu ajutorulunor
arzatoare cu gaze. Dupa sudare, piesele se racesc in cuptor sau se mai incalzesc usor cu
arzatorul, astfel incat sa se asigure viteze de racire mici.
Piesele din fonta se recondtitioneaza prin sudare mai greu decat cele din otel, din
cauza plasticitatii reduse si a tendintei de decarburare a fontei, care duc la aparitia usoara a
fisurilor.Totusi printr-o tehnologie corecta si ingrijita se pot obtine suduri de buna calitate.
Sudarea pieselor din fonta se poate face la rece sau la cald.
Sudarea la rece se executa cu electrozi inveliti cu vergele din otel cu continut redus
de carbon sau slab aliat , din aliaj monel(C u – Ni),din nichel pur sau nichel-fier. In cazul
sudarii pieselor fisurate pentru a se evita propagarea in continuare a fisurii, la capetele ei se
executa gauri care delimiteaza fisura. Pentru o buna depunere a metalului de adiaos,
marginile fisurii de largesc print-o prelucrare mecanica in unghi.
In cazurile in care este necesar sa se asgure o rezistenta sporita imbinarii pieselir cu
grosimea peretilor mai mare de 10mm sudarea la rece a fontei se executa prin introducerea in
flancurile rostului a unor suruburi in care se sudeaza in rost sau daca piesa se preteaza a
unor ancore care de asemenea se sudeaza impreuna cu piesa.
Pentru realizarea unor suduri cu rezistenta sporita si cu pericol redus de formare a
fisurilor de aplica sudarea la cald .Sudarea se realizeaza cu electrozi cu vergea din fonta
continind elemente care sa impiedice arderea carbonului, a siliciului si a manganului.
Preincalzirea se realizeaza in cuptoare obisnuite sau mai frecvent in cuptoare speciale
construite din caramizi refractare incalzirea se face cu mangal cu arzatoare.
3.1.2. Recondiţionarea prin sudare automata cu arc electric sub strat de flux
Sudarea automata cu arc electric sub strat de flux este un procedeu caracterizat de o
mare productivitate. El poate fi folosit pentru reconditionarea prin incarcare a unor piese
cu suprafete uzate de intndere mare (cilindri de laminor sau pentru mori utilizati in
industria alimentara sau cea a materialelor de constructii roti de vagoane de cale ferata sau
tramvaie etc).
Pentru marirea productivitatii muncii se pot utiliza electrozi banda sau simultan
mai multi electroizi sarma.
Sudarea manuala cu flacara de gaze este un procedeu folosit pe scara larga la lucrarile
de reconditionare a pieselor confectionate din cele mai diferite materiale (otel, fonta, metale si
aliaje neferoase).
Inainte de sudare, suprafetele se curate de murdarie, ulei si rugina, cu ajutorul periilor de
sarma sau chiar prin prelucrare mecanica pe strung sau pe alta masina-unealta.
In functie de natura materialului piesei se sudeaza la rece sau la cald. Preincalzirea
pieselor se face la fel ca in cazul reconditionarii cu arc electric.
Materialul de adiaos se alege in mod asemanator electrozilor folositi la sudarea manuala cu
arc electric, luindu-se in considerare natura materialului piesei reconditionate.
O atentie deosebita se va acorda alegerii unor fluxuri corespunzatoare, care sa asigure
descompunerea oxizilor si fluiditatea baii de metal topit.
7
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
3.2.1. Generalitati
8
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
- pentru defectele superficiale sau defectele interioare, aflate in apropierea suprafetei,
defectoscopia magnetica;
- pentru defecte interioare, defectoscopia cu radiatii penetrante (raze x sau y) sau
defectoscopia cu ultrasunete.
Piesele fara defecte sunt supuse in continuare unui control al dimensiunilor si al
defectelor de forma. Prin acesta se urmareste sa se determine:
- daca unele cote au deposit sau nu, din cauza uzurii, limita inferioara sub care nu se
mai mentine rezistenta mecanica a pieselor;
- ovalitatile, deformarile sau dezaxarile pieselor;
- cota de la care va incepe metalizarea si care permite stabilirea grosimii stratului de
metal necesar a fi depus prin metalizare.
9
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
In general, oricare ar fi fost procedeul prin care se pregateste o suprafata metalica in
vederea metalizarii prin pulverizare, trebuie stiut ca operatia isi pierde eficacitatea daca
suprafata pregatita este atinsa de grasimi sau de impuritati, sau in cazul in care depaseste
intervalul de timp dintre pregatire si metalizarea propriu-zisa depaseste 3 ore.
In aceste cazuri, aderenta este compromisa de prezenta impuritatilor sau a oxizilor care
se formeaza pe suprafata pregatita.
3.2.3. Metalizarea
fig.1
fig.2
10
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
- Instalatii pentru metalizare cu jet de plasma(fig.3). Aceste instalatii pot folosi ca
material de aport atat pulberile cat si sarmele, care sunt topite intr-un jet de plasma.
Plasma se produce in conditii optime, prin actiunea unui arc electric asupra unui gaz
inert, in majoritatea cazurilor, argon. Acesta absoarbe o energie considerabila din arcul
electric, se disociaza trecand printr-un ajutaj al aparatului si formeaza plasma.
Fenomenul este reversibil, plasma restituind energia termica acumulata si realizand o
temperatura foarte ridicata.
11
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
Suprafetele cilindrice se prelucreaza prin strunjire si rectificare sau numai prin
rectificare.
Suprafetele plane se prelucreaza prin rectificare – degrosare si finisare – apelandu-se
foarte rar la rabotare sau frezare din cauza riscului desprinderii straturilor metalizate, ca
urmare a aparitiei vibratiilor.
Sculele folosite la strunjire sau frezare sunt armate cu placute din carburi metalice, iar
cele pentru rectificare sunt discuri abrazive cu granule de dimensiuni mari si cu liant moale,
intrucat cele cu granule mici se imbacsesc usor cu praf metalic.
Adaosul de prelucrare se stabileste functie de prelucrarea prevazuta, marimea lui fiind suma
adaosurilor de prelucrare pentru fiecare operatie in parte.
Unele piese uzate sau deteriorate pot fi reconditionate prin deformare plastica,
recapatandu-si unele dimensiuni initiale, fara ca volumul lor sa se schimbe.
Aceasta se realizeaza printr-o redistribuire a materialului in volumul piesei, astfel incat sa
se compenseze uzura. Reconditionarea prin deformare plastica se poate realiza prin mai multe
metode ca de exemplu:
- Refularea, metoda utilizata pentru marirea dimensiunii exterioare a pieselor pline sau
pentru micsorarea dimensiunii interioare a pieselor tubulare, prin reducerea inaltimii
lor.
12
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
ACOPERIRI GALVANICE
Piesele a caror uzura este mica – de ordinul sutimilor sau al zecimilor de milimetru –
se pot reconditiona prin acoperirea galvanica a suprafetelor uzate cu un strat de metal, cel mai
frecvent utilizandu-se cromul. Pentru asigurarea unei dimensiuni precise, dupa cromare, piesa
se poate rectifica fin.
Piesele cu uzuri mari sau cele reconditionate de mai multe ori se pot repune in
folosinta prin indepartarea zonei uzate, pe cale mecanica – prin aschiere -, sau pe cale termica
– cu flacara cu gaz -, si aplicarea in locul respective a unei piese suplimentare.
In unele ansambluri exista piese care lucreaza impreuna si intre care trebuie sa existe
un joc de o anumita valoare. Dupa un anumit numar de ore de functionare, intre cele doua
piese, prin uzarea lor, se stabileste un joc mai mare decat cel admis. Pentru a se evita
inlocuirea ambelor piese – ceea ce ar fi foarte scump -, se prefera repararea celei mai
complicate piese, prin prelucrarea ei mecanica, iar piesa mai simpla se inlocuieste cu una
noua.
Dimensiunea noua pe care o capata piesa prelucrata se numeste dimensiune de
reparatie.
Reconditionarea ansamblului celor doua piese se poate aplica in acest fel de mai multe
ori, pana cand dimensiunea de reparatie ajunge la o limita, sub care s-ar periclita rezistenta
mecanica a piesei.
Aceasta dimensiune se numeste dimensiune limita de reparatie.
BIBLIOGRAFIE
13
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Manageriala si a Mediului
2.V. CARP – Elemente de stiinta si tehnologia materialelor; Editura Tehnica Buc. 1998
14