Cap 1

1.Sectorul public, ca forma de economie exista:

a)numai in tarile aflate in tranzitie spre ec de piata;
b)numai in tarile in curs de dezvoltare;
c)numai in tarile UE;
d)in proportii diferite, in toate tarile;
e)doar in perioada de recesiune a ciclului afacerilor

2.potrivit economiei publice ca stiinta, sectorul pub:

a)e legat doar de activitatea guvernului;
b)se refera la interventia statului in ec;
c)cuprinde atat activitatea guvernului, cat si participarea statului ca agent economic;
d)cuprinde doar domeniile educatiei si sanatatii;
e)se refera doar la reglementarea publica a jocului ec.

3.presteaza activitati publice:

a)doar societatile pub care produc bunuri pub;

b)numai societatile pub ce distribuie bunuri pub;
c)subiectii de proprietate pub ce produc sau distribuie bunuri pub, private sau mixte;
d)numai agentiile si departamentele guvernamentale;
e)orice societate care produce bunuri ec.

4.sunt obiect de proprietatea publica:

a)numai bunurile pub;

b)orice bun ec ce are ca destinatie consumul menajelor;
c)si unele bunuri private si mixte care nu se vand;
d)numai bunurile ec ce se obtin in sectorul pub;
e)atat bunurile pub, cat si unele bunuri private si mixte in anumite conditii de piata.

5.nu este trasatura a economiei sectorului public:

a)foloseste resurse limitate;

b)imbina rationalitatea cu justitia sociala;
c)regleaza prin piata alocarea resurselor limitate;
d)produce si bunuri material si servicii;
e)produce pt nevoile generale ale societatii.

6.microeconomia sectorului public vizeaza:

a)distributia veniturilor;
b)producerea de bunuri publice;
c)rolul de regulator al vietii economice;
d)doar reglementarea pietei concurentiale;
e)actiunile pt controlul esecurilor pietei.

7.care dintre afirmatii nu este adevarata:

a)macroeconomia sect pub priveste rolul de regulator al vietii ec;

b)ec sect pub se refera doar la stat ca agent ec;
c)aprecierea ca familiile cu venituri mici ar tr scutite de impozite este de analiza normative;
d)microeconomia sect pub se refera la producerea de bunuri pub;
e)nu toate principiile stiintei ec se aplica economiei sect pub.

8.decizia in sect pub are la baza:

a)analiza cost-beneficiu;
b)doar justitia sociala;
c)doar principiul rationalitatii;
d)calculul marginal;
e)comparatia intre esecurile pietei si esecurile guvernamentale.

9.potrivit stiintei despre ec publica, acest sector:

a)furnizeaza doar servicii;
b)produce bunuri si servicii dupa dorinta consumatorilor;
c)furnizeaza bunuri pub in baza deciziilor guvernamentale;
d)nu are legaturi cu procesul decisional politic;
e)e rezultatul unui process decisional de piata.

10.spre deosebire de ec pub, in ec private relatiile de schimb

a)se bazeaza pe puterea coercitiva;

b)au un character voluntary din partea participantilor;
c)economice au un character politic;
d)nu sunt rezultatul unor interese;
e)dintre agentii economici nu au la baza reguli.

11.in ec moderna, sistemul economic:

a)este considerat preponderant public;

b)se prezinta ca un mix de interactiuni public-privat;
c)e format din doua subsisteme, separate si antagonice;
d)produce bunurile economice material doar in sect pub;
e)produce serviciile doar in sect pub.

12.in cazul interactiunilor dintre sect privat si sectorul public din ec:

a)sect pub furnizeaza doar bazele juridice;

b)sect privat primeste venituri din impozite;
c)sect pub primeste subventii pt competitivitate;
d)sect privat redistribuie veniturile pt justitia sociala;
e)esecurile pietei si esecurile guvernamentale se intrepatrund.

13.care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata:

a)bunurile aflate in proprietatea pub a statului pot fi vandute;

b)bunurile aflate in proprietatea private a statului nu pot fi vandute;
c)proprietatea publica nu se poate dobandi prin achizitii pub;
d)bunurile aflate in proprietatea pub a statului pot fi inchiriate;
e)pt dobandirea proprietatii pub, statul nu poate apela la expropriere.

14.una din afirmatiile de mai jos este falsa:

a)in sect pub nu se pune problema rationalitatii;

b)in sect privat nu se pune probl echitatii sociale;
c)propunerea publica, finantele pub si politicile pub caracterizeaza sect pub;
d)managementul pub si administratia pub interactioneaza;
e)in sect public se folosesc resurse limitate.

15.spre deosebire de economiile capitaliste de piata, in economiile socialismului Marxist sect pub:

a)era reglat prin piata;

b)era dominant;
c)producea numai pt nevoile generale;
d)avea preturi neadministrate;
e)producea si bunuri materiale si servicii.

16.reforma structural a sect pub in majoritatea tarilor dezvoltate ale lumii:

a)nu are infl asupra eficientei in sect privat;

b)este un raspuns institutional la interactiunea esecurilor pietei cu esecurile guvernamentale;
c)nu are legatura cu modificarea conceptiilor ec;
d)nu priveste marimea sect pub;
e)urmareste sa diminueze rolul sect pub care produce esecurile pietei.

17.una dintre afirmatiile de mai jos este falsa:

a)structurarea institutional a ec este obligatorie;

b)sectorul de stat joaca un rol complementare in economiile modern;
c)in tarile dezvoltate, ec de piata e considerate mixta;
d)proprietatea private a statului nu poate fi vanduta;
e)statul tr sa medieze intre diferitele categorii de interese.

18.in una din situatiile de mai jos, statul are un rol hotarator:

a)in producerea de bunuri pt piata;

b)in gestionarea tranzitiei de la socialism Marxist la capitalism;
c)in formarea pretului de echilibru;
d)in determinarea raportului de schimb extern;
e)in cresterea salariului real.

19.perspectiva reformarii alocarii prin piata si alocarii prin autoritatea pub are drept criteriu de
optimizare:

a)maximizarea PIB;
b)minimizarea cheltuielilor pub;
c)maximizarea cursului de schimb extern;
d)minimizarea esecurilor aggregate piata-guvern;
e)maximizarea excedentului de cont current.
20.studiul ec pub ne permite sa cunoastem si chiar sa intelegem ca:

a)ambele forme de ec, private si pub, exista si functioneaza prin si in baza regulilor stailite de stat;
b)ec subterana are cauze psihologice profunde;
c)cu cat sunt mai mari esecurile guvernamentale, cu atat vat r sa creasca rolul statului in ec;
d)autoguvernarea locala este pe cale de disparitie;
e)ec private genereaza esecuri de piata datorita interventiei guvernamentale.

21.nu tine de comportamentul guvernului in economiile modern ale societatii omenesti:

a)functionarea institutiilor politice;

b)alocarea resurselor limitate pt producerea bunurilor pub;
c)functionarea institutiilor ec;
d)alocarea resurselor limitate pe piata concurentiala;
e)functionarea democratiei politice.

22.ca sect distinct al ESO, sect pub:

a)are la baza proprietatea de stat;

b)produce numai servicii de interes colectiv;
c)nu foloseste resurse limitate;
d)nu intra in relatii ec cu sect privat;
e)are ca subiecti numai intreprinderi pub.

23.in ec pub, problema fundamental:

a)nu are legatura cu rationalitatea ec;

b)e continuta in raspunsul la aceleasi intrebari ca in ec private;
c)are exclusive un character social;
d)nu isi are determinarea in esecurile pietei;
e)afecteaza doar microeconomia.

24.una din afirmatiile urm e falsa:

a)regiile autonome sunt legate de interse strategice;

b)calitatea de interes strategic variaza in timp si spatiu;
c)adm pub produce si redistribuie bunuri ec si avutie;
d)intregul fond funciar face parte din sect pub;

25.dimensiunea, intensitatea si mecanismele puterii si pietei publice:

a)nu depend de natura perioadei de tranzitie;

b)depend doar de fazele ciclului afacerilor;
c)nu interactioneaza cu mecanismele puterii si pietei private;
d)sunt elemente ce caracterizeaza raspunsul institutional la esecurile pietei;
e)sunt relative constant in evolutia societatii omenesti.

26.in economiile mixte de piata intalnim:

a)numai piata private concurentiala;

b)si piata publica;
c)lipsa tensiunii intre nevoi si resurse, in sect pub;
d)doar bunuri economice private;
e)numai esecurile guvernamentale.

27.necesitatea imbinarii rationalitatii ec cu justitia sociala o intalnim:

a)doar in sect pub;

b)numai in sect privat, unde apar mari inegalitati;
c)atat in sect privat, cat si in sect pub;
d)numai la nivelul agentilor ec;
e)doar in perioadele de recesiune ec.

28.in metodologia analizei ec pub se foloseste:

a)doar abordarea normative;

b)numai rationamentul deductive;
c)doar analiza calitativa, deoarece aspectele cantitative nu pot fi evaluate;
d)atat abordarea micro, cat sic ea macro asupra fenomenelor si proceselor specifice;
e)doar relatia indirect, datoria complexitatii domeniului.

29.in contextual globalizarii lumii afacerilor omenesti, factorii care infl sect pub:

a)afecteaza doar reglementarile institutionale;

b)nu afecteaza limita maxima a productiei de bunuri pub;
c)modifica atat teoria, cat si practica in acest domeniu;
d_determina diminuarea esecurilor pietei concurentiale;
e)vor avea ca rezultat anularea sect pub din viata sociale.

30.specific economiei sect pub in functionalitatea de sens este:

a)eliminarea preturilor administrate;

b)eliminarea deficitelor bugetare;
c)desfiintarea justitiei sociale, ca principiu;
d)imbinarea mai adecvata a rationalitatii ec cu achitatea;
e)renuntarea la interesul colectiv, in gestionarea treburilor comunitatilor.

31.rolul ec al statului are leg cu:

a)furnizarea de servicii comunitatilor;

b)reglementarea jocului ec si social;
c)utilizarea resurselor ec limitate;
d)formarea costului de oportunitate, in urma alegerilor noastre;
e)deciziile politice.

32.una din afirmatiile de mai jos e eronata:

a)intreprinderile de drept privat pot produce bunuri de interes public;

b)impunerea unor obiective de redistribuire nu afecteaza rentabilitatea intreprinderilor de drept
privat;
c)modul de decizie in cadrul sect privat e un process eminamente descentralizat;
d)decizia in sect pub e un process centralizat;
e)in ec sect pub intalnim cererea si oferta de bunuri pub.

33.economia pub – in calitate de ramura a stiintei ec:

a)are legatura numai cu ec marfara;

b)studiaza rolul si comportamentul guvernului (statului);
c)examineaza doar prestatiile sect pub pt viata colectivitatilor;
d)nu studiaza modul cum functioneaza piata pub, deoarece eceasta nu exista;
e)nu foloseste elemente metodologice din sfera metodologiei stiintei ec.

34.in calitate de disciplina de studio, ec pub:

a)s-a format influenta exclusive a conditiilor vietii sociale;

b)exprima doar influenta gandirii politice dominante a vremurilor;
c)este produsul atat al conditiilor concrete, cat si al filosofiei politice dominante;
d)s-a format in rupture cu ec de schimb;
e)nu are character pozitiv.

35.afirmarea tardiva a ec se datoreaza, in principal:

a)inspiratiei profund liberale pe care A. Smith a asezat-o la baza sensului ordinii ec;
b)faptului ca impozitele erau considerate in mare masura dependente de stabilirea cheltuielilor;
c)lipsei globalizarii vietii ec;
d)viziunii de a considera cheltuielile pub drept o modalitate de economisire a resurselor;
e)deschiderii de timpuriu a rolului statului spre controlul “mainii invizibile”.

36.Clasicii ec politice apreciau ca interventia statului in ec tr limitata:

a)doar la apararea nationala;

b)doar la educatie;
c)numai la sectoarele pt care resursele sunt insuficiente;
d)la responsabilitatile apararii, justitiei sociale si educatiei;
e)la responsabilitatile legate de protectia mediului.

37.printre precursorii ec pub am putea cita pe

a)A. Smith;
b)M. Friedman;
c)suedezii Wicksell si Lindahl;
d)W. Leontief;
e)francezii M. Alais si Fr. Perroux.

38.Una din afirmatiile de mai jos e eronata:

a)Wicksell a fost primul care a studiat problema optiunilor politice in domeniul finantelor pub;
b)Keynes, prin Teoria generala…a pus in evident rolul primordial al bugetului pub in amangementul
cererii aggregate;
c)Musgrave (1959) prin Teoria finantelor publice a contribuit la afirmarea ec pub;
d)in sect pub analiza pizitiva e exclusa;
e)ec pub e o extindete a ec marfare la nevoia calculului ec si sect nemarfar.

39.in metodologia analizei economiei pub:

a)nu intalnim analiza pozitiva, deoarece actele si faptele sunt create de oameni;
b)abordarea normative e legata de ec bunastarii;
c)abordarea individualista exclude rolul prestatiilor pub;
d)abordarea constrangerii impune ca rationalitatea colectiva sa fie o simpla agregare a preferintelor
individuale;
e)deciziile pub nu pot fi impuse.

40.conceptiile privind rolul statului in ec:

a)nu au legatura cu viziunea individualista;

b)au legatura doar cu functia statului de distributie echitabila a bunastarii;
c)se concentreaza cu prioritate asupra functiei de stabilizare macro-economico-sociala;
d)pot fi integrate intr-un ansamblu de functii interdependente si complementare cu cele ale sect
privat;
e)se axeaza doar pe abordarea constrangerii.

41.care dintre afirmatiile de mai jos e falsa:

a)abordarea individualista apreciaza ca statul e in intregime in serviciul cetatenilor;

b)deciziile pub pot fi impuse cetatenilo, in virtutea abordarii constrangerii;
c)dupa Musgrave, exista doar trei functii ale statului: alocativa, de distributie si de stabilizare;
d)ec pub va disparea odata cu generalizarea la scara globala a afacerilor private;
e)metoda pozitiva e posibila in analiza ec a sect pub.

42.economia private sic ea pub se desfasoara in conditii de:

a)incertitudini;
b)resurse limitate;
c)esecuri, doar ale pietei;
d)alegeri, fara costuri de oportunitate;
e)inalta eficienta economica.

43.spre deosebire de ec private, cea pub:

a)nu are costuri relative;

b)nu foloseste costurile;
c)se ocupa exclusive de justitia sociala;
d)produce bunuri pub;
e)nu interactioneaza cu exteriorul.

44.Ec societatii romanesti astazi:

a)e o ec mixta;
b)nu are decat externalitati positive;
c)e dominate de esecurile guvernamentale;
d)are reguli-institutii ce nu pot fi schimbate;
e)e emogena.
45.intre cauzele majore generatoare de esecuri guvernamentale putem enumera:
a)existent preturilor libere;
b)concurenta pe piata;
c)controlul limitat asupra birocratiei;
d)dominatia oligopolurilor in productia de bunuri economice;
e)alegerile anticipate.

46.nu reprezinta functii ale guvernului:

a)protectia mediului natural;

b)protectia concurentilor;
c)stabilizarea macroeconomica;
d)distribuirea echitabila a bunastarii;
e)protectia consumatorului.

47.una din afirmatiile urm e falsa:

a)A. Smith a fost pt un rol limitat al guvernului;

b)”mana invizibila” ghideaza ec spre eficienta;
c)Galbraith e pt un rol mai active al guvernului;
d)K. Marx era impotriva nationalizarii principalelor mijloace de productie;
e)M. Friedman e pt o implicare slaba a guvernului in ec.

48.Sustinatorul rolului bugetului public in managementul cererii aggregate e:

a)JB Say;
b)M. Friedman;
c)JM Keynes;
d)PA Samuelson;
e)A. Smith.

49.ec pub, in calitate de component a stiintei ec:

a)realizeaza numai abordari positive;

b)promoveaza doar abordarile normative;
c)nu se ocupa de problemele rationalitatii;
d)are doar o existent obiectiva;
e)nu foloseste decat calculul economic.

50.spre deosebire de economia publica, in economia private:

a)nu e posibil calculul economic;
b)nu exita reguli;
c)schimburile sunt voluntare;
d)nu se pot produce bunuri publice;
e)concurentii sunt protejati.

51.in viziunea economiei publice positive, intrebarile nu se refera la:

a)cat de mult vor creste preturile;

b)consecintele politicilor guvernamentale;
c)reducerea saraciei, prin taxa de tutun;
d)descrierea activitatii din sectorul public;
e)impactul unor masuri asupra cererii menajelor.

52.una din afirmatiile de mai jos e adevarata:

a)neintelegerile dintre economist au la baza credinta in valori;

b)in economiile comuniste nu exista proprietate private;
c)interventia guvernului in economie e Solutia la esecurile pietei si nu coercitia lor;
d)analiza pozitiva in ec pub e exclusa;
e)abordarea sistemica nu e posbila in ec pub.

53.individualismul metodologic in stiinta ec are la baza faptul ca:

a)ne conducem dupa principiul castig-castig;

b)numai indivizii aleg;
c)guvernul intervine in economie;
d)oamenii constientizeaza rationalitatea;
e)resursele sunt limitate.

54.societatea de piata nu, deoarece:

a)piata nu poate raspunde efficient la justitia sociala;

b)statul asigura o eficienta ec mai mare decat piata;
c)globalizarea afacerilor limiteaza sect privat;
d)piata nu admite falimentul;
e)in noua ec nu va mai fi nevoie de reguli.
Cap2

1.studiul mecanismului alocarii resurselor prin piata concurentialane permite sa intelegem rolul:

a)planificarii in dezvoltarea economica;

b)calculului economic in judecarea eficientei economice;
c)pierderilor planificate in functionarea economiei;
d)diviziunii muncii sociale in stabilirea drepturilor de proprietate;
e)pietei planificate in formarea preturilor libere.

2.La nivelul sect pub alocarea resurselor:

a)se face prin schimb;
b)se face prin piata;
c)se realizeaza de catre birocratul administrator;
d)tine cont intotdeauna de cerintele consumatorului;
e)oricare dintre cele de mai sus.

3.in esenta obiectul schimbului il reprezinta:

a)bunuri economice;
b)bunurile libere;
c)bunurile in proprietate comuna;
d)drepturile de proprietate;
e)orice bun.
4.calculul economic:
a)cuprinde tot ce se tranzactioneaza pe bani;
b)pune in miscare mecanismul institutional al profitului si al falimentului;
c)poate fi posibil doar in ec de piata;
d)e posibil ca urmare a existentei preturilor libere;
e)toate cele de mai sus.

5.managementul pentru profit se deosebeste de cel birocratic prin faptul ca:

a)alocarea resurselor e decisa de intreprinzator;
b)sect privat presupune atat costuri, cat si venituri;
c)activitatile pot fi verificate economic;
d)sect privat presupune numai costuri;
e)a+b+c.

6.in raport cu ec private concurentiala, ec pub:

a)exclude diviziunea sociala a muncii;
b)presupune schimbul voluntary intre producatori;
c)nu permite calculul economic;
d)e un raspuns institutional la franarea competitivitatii economice;
e)nu produce bunuri si servicii.

7.una dintre urm afirmatii e falsa:

a)in ec pub nu exista externalitati;
b)avantajele nete ale diviziunii muncii repr un factor de progress;
c)schimbul voluntar e un fenomen de cooperare sociala;
d)pe piata se schimba drepturile de proprietate;
e)posibilitatea utilizarii calcului ec decurge din existent proprietatii private si a institutiei monedei.

8.schimbul voluntar al drepturilor de proprietate pe diferite piete e reciproc avantajului daca:

a)preturile depasesc nivelul de echilibru;

b)drepturile sunt legitime;
c)statul intervine in relatiile de schimb;
d)apare fenomenul constrangerii institutionale;
e)e exclusa cooperarea sociala.

9.baza obiectiva a calculului economic pe piata schimburilor voluntare e data de:

a)folosirea banilor ca mijloc de schimb;
b)reguli stabilite de govern in economie;
c)formarea libera a preturilor;
d)existent diviziunii sociale a muncii;
e)actul de vanzare-cumparare.

10.in baza calculului economic se poate asigura manifestarea in termini reali in lumea afacerilor private a
institutiei:
a)proprietatii pub;
b)pierderilor planificate;
c)profitului si falimentului;
d)planificarii preturilor;
e)concurentei perfecte.
11.care dintre afirmatiile de mai jos e adevarata:
a)testul falimentului e real sic and preturile sunt planificate;
b)calculul ec nu poate pune in valoare functia sociala a pierderilor;
c)in ec pub calculul ec nu e viciat;
d)prin profit se esentializeaza functia antreprenoriala

12.care din afirmatiile de mai jos e falsa:

a)piata e un mechanism de realocare permanenta a drepturilor de proprietate;
b)proprietatea privata creeaza conditiile in care e posibil calculul ec;
c)in ec socialista e imposibil calculul ec;
d)functia managerial e subordonata functiei antreprenoriale;
e)managementul birocratic e managementul afacerilor ce pot fi verificate ec si corespunde sect
privat.

13.in economiile modern cu piata concurentiala:

a)functia antreprenoriala e subordonata functiei managerial;
b)institutia proprietatii pub e exclusa din mecanismul alocarii resurselor;
c)intre managementul pt profit si managementul birocratic nu exista deosebiri esentiale;
d)activitatea managerial nu poate substitui complet activitatea antreprenoriala;
e)managementul birocratic se verifica prin calculul economic.

14.bunurile private se caracterizeaza prin:

a)exclusivitate si rivalitate;
b)exclusivitate si nonrivalitate;
c)nonexclusivitate si rivalitate;
d)nonexclusivtate si nonrovalitate;
e)indivizibilitate in consum si productie.

15.potrivit ec pub, esecurile pietei:

a)sunt numai de la producator la consummator;
b)sunt numai de la consummator la consummator;
c)se manifesta numai in furnizarea bunurilor si serviciilor;
d)se manifesta doar in sfera repartizarii veniturilor;
e)determina aparitia sect pub.

16.sistemul pietei concurentiale nu produce in mod necesar o alocare optima a resurselor din cauza:
a)interventiei statului in ec;
b)concurentei imperfect si a informarii deficient;
c)formarii libere a preturilor;
d)diviziunii sociale a muncii;
e)lipsei regulilor pe piata bunurilor si serviciilor.

17.eficienta intr-un sistem ec viabil e de partea acelei actvitati care:

a)are cel mai mic cost de oportunitate;
b)are la baza o decizie irationala;
c)sacrifica ceva mai valoros de dragul a ceva mai putin valoros;
d)foloseste preturile planificate;
e)nu tine seama de costurile de oportunitate.

18.externalitatile reprezinta:
a)costurile associate activitatii in strainatate;
b)evenimente care sunt externe in raport cu evolutiile din ec nationala;
c)efectul actiunii unor persoane asupra bunastarii lor;
d)efectul actiunii unor persoane asupra bunastarii altei/altor persoane (terte parti);
e)beneficiile sociale de care dispun membrii unei comunitati.

19.esecul pietei se poate manifesta in urm directii:

a)in furnizarea bunurilor si serviciilor;
b)in repartizarea veniturilor;
c)in atingerea echilibrului pietei ocuparii fortei de munca;
d)a+b+c+in interventia guvernului pe piata;
e)a+b+c.

20.posibilitatea utilizarii calculului ec decurge din:

a)existent statului si a institutiei monedei;
b)existent pietei concurentiale si a institutiei monedei;
c)existent productiei si a distributiei;
d)planificarea economiei pe termen lung;
e)functia manageriala.

21.in cazul alocarii resurselor prin aranjamentul institutional al statului:

a)piata devine un fenomen de cooperare sociala;
b)nu pot aparea situatii de esec;
c)institutia falimentului nu e posibila;
d)drepturile de proprietate asupra bunurilor dispar;
e)eficienta ec nu e in contradictie cu echitatea.

22.verificarea viabilitatii alocarii resurselor limitate in cadrul structurii de productie a unei economii se
realizeaza prin intermediul:
a)statului;
b)calcului ec;
c)sindicatelor;
d)managementului birocratic;
e)inclinatiei spre economisire a oamenilor.

23.una din afirmatiile de mai jos e falsa:

a)intr-o ec nu toate activitatile se supun exigentelor criteriului ec;
b)activitatea antreprenoriala e o prelungire fireasca in sfera pietei a institutiei proprietatii private;
c)managementul birocratic poate fi verificat prin calculul ec;
d)in sect privat se analizeaza relatia dintre costuri si venituri;
e)activitatea antreprenoriala are character productive.

24.importanta activitatii antreprenoriale e justificata tocmai prin faptul ca in economia reala ne intalnim
cu:
a)nevoile oamenilor;
b)limitare si incertitudine;
c)acte de vanzare-cumparare;
d)drepturi de proprietate;
e)esecurile guvernului.

25.in cazul externalitatilor negative, esenta problemei apare ca o divergenta intre:

a)productie si distributie;
b)costul social si costul privat;
c)costul marginal si costul mediu;
d)utilitatea marginala si utilitatea totala;
e)sectorul de stat si sectorul privat.

26.una din afirmatiile de mai jos e adevarata:

a)preturile planificate servesc drept baza obiectiva pt calculul ec;
b)calculul ec devine posibil cu ajutorul preturilor libere;
c)calc ec pune in valoare doar functia sociala a profiturilor;
d)calc ec se face doar cu ajutorul preturilor curente;
e)pe termen lung, calc ec nu e posibil.
27.care din afirmatiile de mai jos e falsa:
a)in ec pub testul profitului e real;
b)in ec privata testul falimentului e real;
c)piata private face din intreprinzator un antreprenor;
d)in ec pub, calculul ec e viciat de preturi;
e)functia managerial e subordonata functiei antreprenoriale.

28.spre deosebire de managementul birocratic, managementul pt profit:

a)se verifica in afara calc ec;
b)foloseste preturi de piata;
c)urmareste doar aspectul social;
d)e dependent de ciclurile electorale;
e)nu tine seama de limitarea resurselor.

29.in cazul externalitatilor negative, consecintele se manifesta:

a)doar de la producator la consummator;
b)numai de la consummator la producator;
c)si de la producator la producator;
d)numai de la consummator la consummator;
e)numai in favoarea consturilor sociale.

30.esecul pietei in repartizarea veniturlor:

a)nu are legatura cu productivitatea marginala a factorilor;
b)antreneaza inegalitati mari intre venituri;
c)contribuie la egalizarea veniturilor;
d)e un factor de echilibrare a eficientei in alocarea resurselor;
e)exprima un element de progress social.

31.din perspective optimului paretian, o stare a lucrurilor tr sa fie preferata alteia daca cel putin o
persoana are de castigat din aceasta schimbare:
a)iar celelalte pierd;
b)fara ca nicio alta persoana sa aiba de suferit;
c)iar celelalte castiga mai mult;
d)iar celelalte se afla in situatia de a nu participa la consecinte;
e)pt un timp scurt.

32.potrivit testuli de compensatie, stability de Kaldor, indivizii care castiga din schimbare:
a)nu pot sa-I compenseze pe pagubiti;
b)ii compenseaza pe cei care pierd si numai raman cu nimic;
c)raman cu un castig, chiar si dup ace ii compenseaza pe cei pagubiti;
d)sunt in pierdere de bunastare inainte de compensare;
e)ii asigura pe pagubiti ca schimbarea nu poate fi evitata.

33.una din afirmatiile de mai jos e falsa:

a)cand cheltuiesti venitul fara sa te atingi de patrimoniu, inseamna ca poti produce efficient;
b)cand cheltuiesti imprumutandu-te inseamna ca tr sa consume si nu sa investesti;
c)o natiune nu se poate dezvolta decat daca sporeste productivitatea factorilor;
d)daca nu cheltuiesti intregul venit, inseamna ca poti economisi;
e)daca unii consuma fara sa produca, inseamna ca au loc redistribuiri de venit.

34.in economia sect pub, calculul economic e:

a)determinat de mana invizibila;
b)influentat de esecurile pietei concurentiale;
c)practic la fel ca in sect privat;
d)dependent de raportul dintre costurile sociale si costurile private;
e)dependent de managementul pt profit.
35.una din afirmatiile de mai jos e falsa:
a)drepturile de proprietate nu tr sa se confunde cu valoarea subiectiva a acestora;
b)pe piata nu se schimba bunurile propriu-zise, ci drepturile de proprietate asupra lor;
c)numai un schimb voluntary poate sa garanteze avantaje nete pentru fiecare;
d)piata e un sistem de relatii de vanzare-cumparare;
e)un schimb bazat pe constrangere asigura avantaje nete echilibrate.

36.la baza sistemului de relatii de schimb voluntar se afla:

a)diviziunea sociala a muncii;
b)proprietatea pub;
c)competitivitatea;
d)presiunea statului;
e)numai marile corporatii transnationale.

37.una din afirmatiile de mai jos e adevarata:

a)eficienta in productie e reflectata de reglementarile in vigoare;
b)intre eficienta si echitate nu exista contradictii;
c)interventia pub nu poate fi limitata la activitatea de productie;
d)subventiile sunt considerate un fel de “impozite indirecte”;
e)bunurile pub sunt adeseori un effect al “primei sanse”.

38.alege variant falsa:

a)reglementarile ec urmaresc ameliorarea ineficientei generate de un esec al pietei;
b)bunurile pub pot fi interpretate ca externalitati negative;
c)informatia imperfect determina inegalitatea proceselor de alocare a resurselor de catre agentii ec;
d)consumul de alcool e o externalitate negative in consum;
e)o cauza a esecului pietei poate fi dificultatea individualizarii dreptului de proprietate.

39.internalizarea poluarii, ca externalitate negative, presupune:

a)subventii acordate celor care polueaza;
b)cheltuieli guvernamentale pt sustinere;
c)aplicarea principiului poluatorul plateste;
d)credite oferite poluatorului;
e)perceperea unor taxe de poluare.
40.care din afirmatiile de mai jos e adevarata:
a)externalitatile genereaza ineficienta deoarece producatorii nu iau in considerare in determinarea
productiei sau consumului toate cheltuielile sau castigurile;
b)bunurile pub pot fi interpretate ca externalitati positive, deoarece odata ce au fost produse nimeni nu va
fi exclus de la beneficiile generate de acestea;
c)interventia pub nu poate fi limitata la activitatea de productie;
d)unele bunuri pub pot fi oferite de sectorul privat;
e)a+b+c+d.

Capitolul 3

Trecerea de la nevoi neorientate la nevoi orientate se produce:

a)doar prin filtrul ratiunii si vointei individuale
b)si prin presiunile externe insotite de amentintarea cu pedeapsa
c)numai prin stabilirea de obiective productive
d)intotdeauna fara interventia statului
e)numai pentru perioada activa a vietii

Una din afirmatiile de mai jos este falsa:

a)nevoile individuale se satisfac de regula, prin bunuri prívate

b)productia de bunuri economice este dominat publica
c) nevoile colective se satisfac, de regula cu bunuri prívate
d) presiunile esterne, insotite de amenintarea cu pedeapsa vin de regula din partea statului
e)statul creeaza cadrul institutional pentru desfasurarea jocului economic privat si public

productia de bunuri economice in societate este:

a)numai privata
b) numai publica
c) predominant privata, in tarile dezvoltate
d) mixta, numai in tarile in curs de dezvoltare
e)publica, numai in sectoarele unde nu exista riscuri

in calitate de organizatie política, statul:

a) nu promoveaza cooperarea sociala

b) are rolul de monopol pe un anumit teritoriu cu privire la anumite lucruri ce trebuie facute
c) un poate sa constranga
d) garanteaza doar drepturile colective
e) garanteaza doar drepturile prívate

una din afirmatiile de mai jos este falsa:

a) statul este un agent economic cu carácter politic

b) statul are si o functie productiva
c) functia redistributiva un poate fi exercitata de stat, deoarece contrazice legile pietei
 d) productia de bunuri publice se finanteaza prin impozite
e) redistributia in plan socio-spiritual poate crea si mentalitatea de “asistat”

In exercitarea functiei de redistribuiré, statul este considerat un agent de natura:

a) microeconómica
b) productiva
c) macroeconómica
d) sa un accepte regulile jocului pietei concurentiale
e) mixta

in calitate de sector producator de bunuri publice, guvernul antreneaza fluxuri:

a) reake, doar cu menajele
b) monetare, numai cu fírmele
c) sub forma de transferuri, cu fírmele si menajele

in sectorul public si sectorul privat-firme exista:

a) doar fluxuri reale
b) numai fluxuri reale unilaterale
c) si fluxuri reale si fluxuri monetare
d) doar fluxuri de bunuri publice
e) numai fluxuri de bunuri private

spre deosebire de bunurile prívate, bunurile publice se caracterizeaza prin:

a) rivalitate in común
b) limitare in oferta
c) neconcurentialitate
d) obtinerea lor fara costuri
problema pasagerului clandestin:

a) apare mai puternic la bunurile prívate decat la cele publice

b) caracterizeaza pe cel care se bucura de externalitatile pozitive ale unor bunuri fara sa plateasca
c) un apare in societatile cu un stat democratic puternic
d) nu are legatura cu intentia unor persoane de a trisa
e) este legata de rivalitate

una din afirmatiile de mai jos este falsa:

a) pentru un bun privat, intentia de a trisa scade, pe masura ce creste numarul consumatorilor
b) problema pasagerului clandestin apare in legatura cu nonexcluziunea
c) comportamentul pasagerului presupune ca toti ceilalti membri ai grupului vor juca acelasi rol
d) dpdv al fiecarui membru al grupului, este perfect rational de a fi pasager clandestin
e) pt bunurile publice pure oferta este neconcurentiala

in cadrul bunurilor publice pure, cu oferta neconcurentiala, costul mariginal pt productor si beneficiul
marginal pt consumator:

a) sunt egale si egale cu 0

b) au valori diferite
c)se afla in relatii de conexiune inversa
d) se afla in relatii pozitive, directe
 bunurile publice se caracterizeaza prin:

a) finantare din vanzari

b) costuri de excludere foarte mici
c) rivalitate in consum
d) distributie prin piata
e) producerea lor de catre guvern,sau firme prívate, contráctate de guvern

in cazul bunurilor publice pure:

a) beneficiary sunt consumatori individuali

b) intre ofertanti exista concurenta
c) consumul nu influenteaza productia
d) apare excluderea pt ca sunt costuri mici de excludere
e) exista legaturi intre piata si flolosirea bunurilor

spre deosebire de bunurile publice pure, bunurile mixte:

a) au ca beneficiari doar consumatori individuali

b) nu au pret
c) pot fi finantate din venituri sau din impozite
d) au drept trasatura nonrivalitatea
e) un presupun concurenta intre ofertanti

in cadrul economiei, distributia bunurilor se face prin:

a) piata, la bunurile publice

b) búgetele publice, la cele prívate
c) piata sau buget public la cele mixte
d) búgetele locale, la cele prívate
e) piata concurentiala,la bunurile publice, sub forma educatiei si sanatatii

costurile de excludere sunt:

a) mici, la bunurile publice pure

b) mari, la bunurile prívate pure
c) mici,la bunurile prívate pure
d) inexistente,la bunurile mixte
e) egale cu beneficiile, la bunurile publice pure

productia de bunuri publice se desfasoara cu riscul aparitiei:

a) falimentului
b) concurentei de tip oligopol
c) pasagerului clandestin
d) rivalitatii in consum
e) excluziunii

statutul ca producator de bunuri publice:

a) foloseste resurse nelimitate

b) un genereaza costuri de oportunitate
c) antreneza o serie de externalitai negative
d) un genereaza esecuri
e) un este considerat un agent economic

implicarea statului in viata económica trebuie stabilita la functie de raporturile care se creeaza intre

a) nr populatiei si populatia ocupata

b) rata inflatiei si rata somajului
c) deficitul de cont curent si deficitul contului de capital
d) pierderea de bunastare determinata de esecurile pietei si pierderea de bunastare determinata de esecurile
guvernamentale

bunurile publice:

a) se furnizeaza in functie de ponderea categoriilor de cheltuieli publice in PIB

b) se produc numai de catre guvern
c) se folosesc doar pt nevoile individuale
d) au oferta concurentiala
e) sunt divizibile in consum

bunurile care indeplinesc simultan cele 2 trasaturi de neconcurentialitate si nonexcludere se numesc

bunuri:

a) publice mixte
b) prívate pure
c) libere
d) publice pure
e) publice de club

una din afiratiile de mai jos este falsa:

a) bunurile publice se mai numesc si bunuri sociale

b) bunurile mixte sunt interpretate si ca bunuri cvasipublice
c) bunurile publice pure sunt divizibile
d) bunurile publice corecteaza esecurile pietei
e) bunurile prívate sunt divizibile

bunurile publice trebuie sa fie oferite intr-o calitate cel putin egala cu:

a) consumul intermediar
b) esecurile managementului gubernamental
c) nevoile individuale de servici
d) esecurile pietei concurentiale
e) diferente intre consum final si consmul intermediar

in cazul unui bun public pur, cam este apararea nationala, cantitatea consumata:

a) difera de cea oferita

b) este mai mare decat cea oferita
c) este mai mica decat cea oferita
d) este egala cu cea oferita
e) depende de pretul bunului respectiv platit de consumatori

spre deosebire de bunurile publice pure, bunurile prívate pure:

a) sunt nelimitate
b) se obtin in conditii de oferta concurentiala
c) se consuma in común
d) sunt dependente de esecurile pietei concurentiae
e) nu au pret

nonexculderea in calitate de trasatura a bunurilor publice pure se datoreaza:

a) limitarii lor in oferta

b) pasagerului clandestin
c) costurilor de excludere, foarte mari
d) costurilor marginale foarte mici

nu sunt trasaturiale bunurilor publice pure:

a) costurile de excludere mari

b) distribuite prin bugetul public
c) finantate din venituri provenite din vanzari
d) un exista concurenta intre ofertanti
e) sunt bunuri ce au costuri de oportunitate

preturile bunurilor publice:

a) acopera costurile lor de productie

b) se fixeaza in functie de preturile bunurilor prívate
c) se stabilesc in functie de nivelul impozitelor platite
d) sunt de regula mai mari decat pretul de echilibru
e) corespund utilitatii marginale a fiecarei parti participante la procesul de consum

furnizarea bunurilor publice se face:

a) numai prin bugetul public central

b) numai de catre sectorul public
c) si de catre unitatile administrativ-terirotiale
d) in functie de costurile marginale pe care le antreneaza
e) in raport de eficiente mariginala din sectorul privat

in furnizarea bunurilor publice eficiente depende:

a) numai de calitatea ce trebuie oferita

b) numi de costurile lor de oportunitate
c) atat de caracterul privat sau public cat si de forma centralizata sau descentaralizata practicata
d) doar de productiv marginala a muncii
e) de raportul dintre bunurile prívate si bunurile publice
 una din afirmatiile de mai jos este adevarata:

a) in cazul bunurilor publice locale este de preferat furnizarea centralizata

b) in cazul bunurilor locale excluderea centralizata se realizeaza pe criteriieconomice
c) in cazul bunurilor publice locale eficienta in sens pareto recomanda furnizarea descentralizata
d) bunurile publice locale un exclud de la consumul lor anumite persoane
e) sistemul descentralizat de finantare a bunurilor publice locale se face prin impozite si taxe stab de guvern

o deficienta a finantarii centralízate a bunurilor publice locale consta in:

a) cantitatea mai mica de bunuri oferite

b) inexistenta unei legaturi intre impozitele platite si volumul de bunuri oferite
c) stabilirea unei cantitati mai mari de bunuri publice
d) preturile mai mari la care sunt oferite
e) faptul ca nu beneficieaza toate comunitatile locale

in cazul finantarii descentralízate a bunurilor publice locale:

a) nivelul fiecarui bun public este determinat de guvern

b) sursa o constituie impozitele si taxele stabilite de adm locale
c) selactarea bunurilor se face insa centralizat
d) tóate comunitatile locale primesc aceeasi cantitate
e) costurile de oportunitate sunt mai mari

una din afirmatiile de mai jos este falsa:

a) finantarea descentralizata a bunurilor un este eficenta in sens Pareto

b) bunurile cvasipublice sunt externalitati ale bunurilor prívate
c) bunurile mixte sunt bunuri publice de club
d) bunurile publice pure au costuri de excludere mari
e) bunurile publice locale sunt distribuite prin búgetele admin locale

Capitolul 4
pretul situat sub nivelul sau de echilibru conduce la aparitia:
a) penuriei
b) inflatiei
c) excedentului de oferta
d) unei cereri insuficiente
e) oricare din situatiile mentionate este posibila

impunerea de catre guvern a unui pret maxim sub pretul de echilibru pentru a permite unui numar mai
mare de consumatori sa aiba acces la bunul respectiv are ca efect:

a) avantaj pt consumatori pe termen scurt

b) pe termen lung producatorii vor produce mai mult din bunul respectiv
c) pe termen lung producatorii vor produce mai putin din bunul respectiv
d) apare tendinta de crestere a pretului pe termen scurt
e) apare tendinta de crestere pe termen foarte lung
f) pot aparea manifestari de tip piata neagra

impunerea de catre guvern a unui pret maxim peste pretul de echilibru are ca efect:

a) cresterea accesului la bunul respectiv

b) avantaj pentru consumatori pe termen scurt
c) sustinerea producatorilor
d) dezvoltarea pietei negre
e) un are niciun efecto

impunerea de catre guvern a unui pret minim> decat cel de echilibru duce la:

a) cresterea pretului pe termen lung

b) reducerea pretului pe termen lung
c) aparitia pe termen lung a penuriei (C>O)
d) aparitia pe termen lung a surplusului de oferta
e) a, c
f) b,d

stabilirea unor limite maxime de pret poate conduce in timp la:

a) stimularea producatorilor in vederea cresterii productiei

b) dezvoltarea produselor noi
c) aparitia”pietei negre”
d) reducerea somajului
e) dezvoltarea concurentei

tarifarea din 2 parti:

a) se mai numeste tarifare la cost mediu

b) presupune stabilirea unui pret diferentiat in functie de diferitii consumatori
c) un se intalneste in practica
d) conduce la practicarea celui mai mic nivel de pret
e) neglijeaza unii consumatori cu disponibilitate mica de plata

atunci cand cererea de bunuri publice este fluctuanta si se practica un pret in perioada de varf si altul in
perioada mai putin aglomerata se numeste:

a) tarifare la costul marginal

b) tarifare in functie de gradul de utilizare a bunurilor publice
c) tarifare din 2 parti
d) tarifare discriminatorie
e) tarifare dubla pe perioade diferite

pretul plafón este:

a) mai mic decat pretul de echilibru

b) mai mare decat pretul de echilibru
c) egal cu pretul de echilibru
d) pretul minim impus de guver
e) pretul de monopol

discriminarea prin pret:

a) se poate face numai atunci cand bunul poate fi revandut

b) presupune stabilirea unui pret diferentiat in functie de diferiti consumatori
c) este obligatoriu pe piata de monopol
d) presupune tarifarea diferentiata a unui bun public in functie de gradul de utilizare
 care din eleméntele de mai jos reprezinta modalitati de determinare a preturilor:

a) tarifarea la costul marginal

b) tarifarea la costul mediu
c) tarifarea din 2 parti
d) tarifarea discriminatorie
e) tóate cele de mai sus

pretul in calitate de element al vietii economice integreaza:

a) numai interésele producatorilor

b) doar interésele statului
c) cu deosebire interésele consumatorilor
d) interésele tuturor participantilor la activitatea económica

potrivit teoriei obiective despre valoare, pretul:

a) este expresia in bani a valorii utilitate

b) exprima valoarea bazata pe munca
c) exprima in bani raritatea bunurilor
d) un are legatura cu costurile de productie
e) are la baza limitarea resurselor

in raport cu pretul relativ pretul absolut exprima:

a) o suma de bani
b) un raport de schimb
c) capacitatea de a cumpara
d) teoria obiectiva
e) teoria subiectiva

pretul posibil ca prêt real:

a) este unic
b) oscileaza in jurul pretului de echilibru al pietei
c) are o singura determinare interna
d) un are carácter dinamic
e) este intotdeauna egal cu pretul de echilibru

obligatiile fiscale platite de cetateni pot fi apreciate:

a) in calitate de costuri ale bunurilor publice

b) ca elemente de sporire a veniturilor reale
c) in termenii sporirii inclinatiei spre economisire
d) ca factor de crestere económica intensiva
e) ca necesare doar pt perioadele de criza económica

in cazul bunuurilor publice:

a) suma beneficiilor marginale este egala cu productivitatea marginala

b) regula egalitatii dintre beneficiul marginal al fiecarui consumator si costul marginal un mai e valabil
c) preturile reflecta conditiile de echilibru de pe piata
d) costurile sunt egale cu preturile
e) preturile reflecta obligatiile fiscale

una din afirmatiile de mai jo e adevarata:

a) in economía de piata exista numai preturi de piata

b) preturile plafón impun klimite minime de evolutie
c) preturile prag impun limite maxime de evolutie
d) in economía capitalista preturile reflecta si efectele masurilor de política económica
e) preturile prag de regula sunt sub nivelul de echilibru

spre deosebire de preturile plafón preturile prag:

a) sunt mai mari

b) apar ca limita minima
c) apar ca limita máxima
d) sunt rezultatul raportului dintre cerere si oferta
e) se afla de regula sub nivelul pretului de echilibru

preturile prag se pot mentine prin:

a) restrictionarea cererii
b) eliminarea achizitiilor guvernamentale
c) restrictionarea productiei
d) micsorarea fiscalitatii
e) diminuarea preturilor plafon

daca se impune o crestere a impozitului pe vanzari atunci:

a) scade pretul unitar si creste cantitatea oferita

b) cresc pretul unitar si cantitatea oferita
c) scad pretul unitar si cantiatea oferita
d) creste pretul unitar si scade cantitatea oferita
e) cresc subventiile pe produs

potrivit teoriei preturilor bunurilor publice:

a) toate bunurile publice se ofera gratuity

b) preturile acestora ignora total relatia cerere-oferta
c) relatia cerere-oferta un este factorul primondial
d) bunurile publice sunt oferite la preturi foarte mari in raport cu bunurile prívate

atunci cand pretul unui bun public este mai mare decat costul sau marginal statul urmareste:

a) cresterea eficientei sectorului public

b) sporirea accesibilitatii pentru bunul respective
c) cresterea concurentei pe piata bunurilor publice
d) eliminarea subventiilor
e) descurajarea consumului
23. In cazul tarifarii la costul mediu se urmareste acoperirea :
a) doar a costurilor variabile prin pret
b) doar a costurilor fixe prin pret
c) tuturor costurilor prin pret
d) doar a costurilor marginale
e) numai a costurilor cu salariile

24. In cazul tarifarii, pe baza costului total mediu fata de tarifarea in functie de costul marginal:
a) pretul este mai mic
b) productia de utilitati publice este mai mare
c) pretul si productia de utilitati publice sunt mai mari
d) pretul si productia de utilitati publice sunt mai scazute
e) pretul este mai mare, iar productia este mai scazuta

25. Formarea pretului la acele bunuri publice pe baza a doua elemente abonament si in functie de
consum, are in vedere ca :
a) cererea pentru acces la bunul public este elastica
b) cererea pentru utilizarea bunului public este de elasticitate unitaa
c) cererea pentru acces este mai inelastica decat cererea pentru utilizarea bunului public
d) marimea costului mediu este mai mica decat marimea costului marginal
e) exista egalitate intre accesul si utilizarea bunului public

26. In cadrul modalitatilor de determinare a preturilor bunurilor publice se incadreaza:

a) doar tarifarea la costul marginal
b) si tarifarea discriminatore
c) numai tarifarea la costul mediu
d) tarifarea la nivelul rentabilitatii medii
e) numai tarifarea la preturi mai mari decat pretul de echilibru

27. Tarifarea discriminatory prin pret presupune:

a) posibilitatea revanzarii bunului
b) segmentarea pietei
c) existenta unei singure forme de elasticitate a cererii
d) egalitatea dintre costul mediu si costul marginal
e) egalitatea sanselor dintre generatii

28. In cadrul tarifarii duble pe perioade diferite, sistemul devine eficient daca pretul se determina
la nivelul:
a) costului mediul al fiecarei perioade
b) productivitatii marginale a fiecarei perioade
c) costului social marginal al fiecarei perioade
d) salariului mediu pe economie
e) salariului minim pe economie

29. In cazul tarifarii in functie de gradul de utilizare a bunurilor publice, la bunurile existente:
a) o utilizare slaba determina un tarif ridicat
b) o utilizare ridicata determina un tarif ridicat
c) tariful poate fi scazut la o utilizare ridicata
d) tariful este maxim la o utilizare slaba
e) tariful poate sa fie chiar zero, la o utilizare ridicata

30. Printre modalitatile de tarifare a bunurilor publice nu se situeaza:

a) tarifarea la costul marginal
b) tarifarea discriminatorie
c) tarifarea dubla, pe perioade diferite
d) formarea in functie de raportul de piata intre cerere si oferta
e) tarifarea in functie de gradul de utilizare a bunurilor publice

31. In cadrul preturilor administrate prin interventie publica, preturile plafon:

a) pot crea „cozile de asteptare”
b) incurajeaza concurenta intre vanzatori
c) nu genereaza piata paralela
d) sunt considerate ca limite minimale
e) nu au legatura cu deficientele ofertei, ci cu raritatea ei
32. Spre deosebire de preturile prag, preturile plafon:
a) sunt mai mici
b) sunt egale cu preturile de echilibru
c) vizeaza o limita minima
d) apar ca limite maxime
e) sunt egale cu costul marginal

33. In cadrul preturilor prag:

a) nivelul este, de regula, sub cel de echilibru
b) apare un exces al cantitatii oferite fata de cerere
c) nivelul este, de regula, egal cu cel de echilibru
d) nivelul apare ca limita maxima
e) restrictionarea productiei nu poate sa apara ca solutie frecventa

34. Preturile prag nu se pot mentine prin:

a) achizitii guvernamentale
b) promovarea cererii
c) restrictionarea productiei
d) liberalizarea preturilor
e) sistemul de plati directe producatorilor

35. In cadrul tarifarii la costul marginal:

a) preturile acopera costurile fixe
b) productia devine eficienta la costuri medii crescatoare
c) preturile acopera costurile variabile
d) pretul este mai mare decat costul total mediu
e) productia este eficienta la costurile marginale crescatoare

36. Spre deosebire de tarifarea la costul marginal, tarifarea la costul total mediu:
a) genereaza un prêt mai mic
b) determina un prêt mai mare
c) antreneaza o productie de utilitati publice mai ridicata
d) pretul este suportat de platitorii de impozite
e) nu necesita acoperirea tuturor costurilor
 37. Tarifarea pe baza costului total mediu:
a) genereaza preturi mai mici decat cele de echilibru
b) genereaza preturi platite de utilizatorii de bunuri publice
c) determina niveluri mai mici decat costul marginal
d) nu se poate practica decat atunci cand costurile medii sunt mai mici decat cele marginale
e) antreneaza venituri mai mari decat costul total mediu

38. Tarifarea pe baza a doua componente:

a) se refera la costul marginal si costul de oportunitate
b) insumeaza doua componente fixe
c) integreaza si o componenta variabila legata de consum
d) presupune si o taxa de membru, ca parte variabila
e) se refera la costul total mediu si la costul de oportunitate

39. In cadrul tarifarii pe baza a doua elemente, taxa de membru:

a) este o marime variabila
b) poate fi stabilita dupa costul de oportunitate
c) apare ca un abonament
d) este o parte fixa
e) se stabileste dupa utilizarea bunului public

40. Tarifarea discriminatore presupune:

a) imposibilitatea segmentarii pietei
b) posibilitatea revanzarii bunului public
c) diferente ale pretului neasociate cu costul bunului
d) aceleasi elasticitati ale cererii
e) aceleasi venituri reale ale consumatorilor

41. La o cerere elastica, in cadrul tarifarii discriminatorii:

a) castigurile vor fi mai ridicate decat la o cerere inelastica
b) se obtin castigurile cele mai mici
c) castigurile sunt egale cu costurile marginale
d) castigurile depend doar de marimea inflatiei
e) castigurile sunt inexistente

42. In cadrul tarifarii in functie de gradul de utilizare a bunurilor publice:

a) se tine seama ca nivelul costului marginal sa fie mai mare decat costul total mediu
b) la o utilizare ridicata apare insuficienta ofertei
c) la o utilizare slaba se pune problema doar de a acoperi costurile variabile
d) tariful este mai ridicat daca bunul public este nou
e) tariful este egal cu 0, la bunurile noi.

Capitolul 5

1. Externalitatile exprima:
a. Un cost ce revine producatorilor;
b. Un venit ce revine producatorilor;
c. Un cost ce revine producatorilor si un venit ce revine unei terte parti;
d. Un efect al actiunii umane, in anumite conditii;
e. Un cost sau un venit ce revine unei terte parti, aflata in exteriorul pietei.

2. In cazul externalitatilor negative:

a. Costul raportat de firma este mai mare ca cel real;
b. O parte din costurile firmei sunt suportate de comunitate;
c. Costul producerii unui bun de catre firma este mai mic decat costul real;
d. Numai firma suporta costurile totale;
e. Costul marginal al firmei este mai mic decat costul marginal total.

3. Prin aparitia externalitatilor negative ale unei firme:

a. Costul marginal al firmei este mai mare decat costul marginal total;
b. Productia firmei este o supraproductie;
c. Societatea suporta costurile integrale;
d. Costul real este suportat integral de firma producatoare;
e. Firma realizeaza o productie mai mica decat cea dorita de societate.

4. In cazul externalitatilor pozitive:

a. Societatea beneficiaza de anumite avantaje nete;
b. Venitul marginal total este mai mare decat venitul marginal al firmei;
c. Avem o productie mai mica decat cea dorita de societate;
d. Venitul firmei este mai mic decat venitul social;
e. Pretul primit de firma este mai mic decat pretul “social”.

5. Potrivit lui R. Coase, externalitatile se pot rezolva atunci cand:

a. Drepturile de proprietate sunt clar definite;
b. Numarul persoanelor implicate este mic;
c. Costurile negocierilor sunt neglijabile;
d. Guvernul intervine in economie;
e. Guvernul incurajeaza negocierile intre partile afectate.

6. Interventia guvernului in rezolvarea externalitatilor se poate rezolva prin:

a. Regulamente;
b. Legi;
c. Taxe;
d. Control direct;
e. Subventii.

7. In cazul controlului guvernamental direct care sa limiteze anumite activitati economice, pentru a realiza o
limita maxima admisa de poluare:
a. Apar costuri suplimentare la firme;
b. Productia firmelor va creste;
c. Se poate reduce poluarea, prin reducerea productiei;
d. Costul marginal al productiei va creste;
e. Rentabilitatea firmei nu este afectata.
8. Daca s-ar crea o piata a poluarii, in care drepturile de poluare sa se negocieze, este posibil ca:
a. Sa avem o reducere a costurilor sociale;
b. Sa apara tehnologii nepoluante;
c. Sa asistam la o crestere a costurilor private;
d. Sa asistam la cresterea costurilor sociale;
e. Firmele sa nu fie interesate sa dezvolte tehnologii nepoluante.

9. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a. Selectia adversa apare cand obiectul unui contract prezinta o caracteristica necunoscuta uneia
dintre parti, dar cunoscuta celelilalte;
b. Imperfectiunea informatiei se refera doar la consumatori;
c. Persoanele care vand bunuri de calitate sunt dispuse sa suporte costul unui semnal;
d. Antiselectia antreneaza intotdeauna un cost suplimentar pentru cei de buna credinta;
e. Semnalele pentru cei cu produse de calitate si scumpe, sunt mai numeroase decat cele pentru cei cu
produse de proasta calitate.

10. Hazardul moral:

a. A aparut in domeniul asigurarilor;
b. Presupune ca una din partile unui contract sa actioneze in interes propriu si in detrimentul
partenerului;
c. Presupune mecanisme incitative de tipul principal-agent;
d. Apare intr-un spital, cand medicii actioneaza in interes propriu si nu in interesul spitalului;
e. Apare si intr-o firma unde managerul, ca agent, actioneaza in interes propriu, afectandu-l negativ
pe proprietar-principal.

11. Potrivit principiului de revelatie, care determina agentul sa nu minta:

a. Principalul ofera agentului o suma egala cu aceeasi pe care ar primi-o, daca ar minti;
b. Remuneratia este independenta de mesaj;
c. Revelarea informatiei este costisitoare pentru principal;
d. Se poate intampla ca agentul sa spuna adevarul;
e. Se incearca stimularea agentilor pentru a actiona in interesul principalului.

12. Riscurile ce apar din diferentele prea mari ale distributiei intre membrii unei societati se refera la:
a. Subminarea cointeresarii indivizilor;
b. Slabirea coeziunii sociale;
c. Intarzieri in progresul general al societatii;
d. Scaderea eficientei pe ansamblul economiei;
e. Aparitia de tensiuni si convulsii sociale.

13. Potrivit criteriului de eficienta, formulat de Pareto:

a. Imbunatatirea utilitatii unui individ nu trebuie sa diminueze ultilitatea unui alt individ;
b. Situatia persoanelor care participa la schimb se imbunatateste;
c. Orice punct Pereto-optim este, in acelasi timp si un punct Pareto-eficient;
d. O piata concurentiala va maximiza castigurile obtinute in urma schimbului;
e. Echilibrul pe un ansamblu de piete concurentiale este eficient in sens Pareto.

14. Pentru a realiza o armonizare a intereselor individuale necesara mentinerii coeziunii sociale este necesar:
a. Sa avem coordonare sociala completa si tranzitiva;
b. Sa fie asigurata independenta alternativelor irelevante;
c. Sa lipseasca relatia dictatoriala in alegerile sociale;
d. Sa existe domeniul restrictionat incat sa avem relatii de ordine individuale posibile;
e. Sa fie indeplinit principiul Pareto.

15. Esecul sectorului public este studiat, cu deosebire in teoria economica de catre scoala:
a. Marxista;
b. Clasica;
c. Alegerii publice;
d. Marginalista;
e. Intemeiata de W. Leontief.

16. Esecurile sectorului public si ale economiei concurentiale au la baza:

a. Perfectiunea mecanismelor economice;
b. Proprietatea publica si privata;
c. Natura actiunii umane in conditii de incertitudine;
d. Limitarea resurselor;
e. Tendintele din economia globala.

17. Faptul ca sistemul economiei de piata concurentiala are si esecuri, garanteaza ca:
a. Sectorul public va reusi mai bine;
b. Interventia guvernamentala va inrautati si mai mult situatia;
c. Functionarea mecanismului de piata este imperfect;
d. Statul nu trebuie sa intervina, deoarece va gresi si el;
e. In economia societatii omenesti lupta cu raritatea nu are succes.

18. Sistemele publice si private de alocare a resurselor economice limitate trebuie considerate ca mecanisme:
a. Perfecte;
b. Complemetare, imperfecte;
c. Ce nu produc esecuri;
d. Ce se desfasoara succesiv;
e. Bazate pe aceeasi rationalitate economica.

19. Esecurile sectorului public se manifesta, cu deosebire, prin:

a. Inflatia costurilor;
b. Insuficienta cererii;
c. Insuficienta cantitatii de bani in circulatie;
d. Inflatia cererii;
e. Cresterea randamentelor factorilor
20. Spre deosebire de esecul pietei, esecul guvenamental este legat de:
a. Existenta limitarii resurselor;
b. Lipsa banilor din activitatile desfasurate;
c. Imposibilitatea efectuarii calculului economic;
d. Fazele ciclului afacerilor;

21. Inflatia cererii, ca modalitate de manifestare a esecului sistemului public, este determinata in principal de:
a. Schimbarile institutionale;
b. Cresterea costurilor de productie;
c. Limitarea resurselor;
d. Lipsa planificarii;
e. Stimulentele si prioritatile adoptate de politicieni.

22. Se cunoaste ca cei mai multi politicieni actioneaza si reactioneaza la problemele aparute:
a. Tinanad seama de interesele pe termen lung si foarte lung;
b. Fara sa tina seama de propriile interese;
c. Pe termen scurt, pana la viitoarele alegeri;
d. In baza unor calcule de inalta rationalitate economica;
e. Urmarind consecintele pozitive pe termen lung.

23. In cadrul productiei de bunuri publice, un esec se exprima prin:

a. Furnizarea ofertei intr-o cantitate prea mare;
b. Furnizarea ofertei prin situatii de oligopol;
c. Determinarea pragului de rentabilitate, in baza unor calcule economice;
d. Evaluarea cu precizie de catre consumator a ofertei de bunuri publice;
e. Furnizarea ofertei in situatii monopolistice.

24. In ceea ce priveste furnizarea ineficienta intr-o cantitate prea mare de oferta de bunuri publice, ca esec al
sectorului public, cauza este determinata de:
a. Existenta proprietatii private;
b. Imposibilitatea determinarii precise a ofertei;
c. Manifestarea productiei prin situatie de oligopol;
d. Evaluarea exacta pe care o realizeaza consumatorii;
e. Stabilirea pretului pe baza aprecierii subiective a cetatenilor.

25. Potrivit scolii alegerii publice, guvernul se manifesta:

a. Numai in sistemul general al comunitatilor;
b. In acord cu vointa poporului;
c. Ca fiind format din indivizi ce-si urmaresc propriile interese;
d. Doar in perioadele de criza;
e. Ca o institutie ce nu este condusa de oameni, ci de masini depersonalizate, neconflictuale.

26. Atata vreme cat se va considera ca guvernantii sunt oameni ce au propriile lor interese si functii de
utilitate, furnizarea bunurilor publice din perspectiva bunastarii sociale va fi:
a. Un factor ce atenueaza esecul guvernamental;
b. O cauza a esecului pietei,
c. O motivatie putenica pentru a indeplini preferintele comunitatii;
d. O cauza a esecului sectorului public;
e. Un factor de stabilizare a vietii publice.

27. Una din afirmatiile de mai jos este falsa:

a. Bunastarea sociala nu se poate determina cu precizie;
b. Motivatiile guvernantilor in asigurarea bunastarii sociale reprezinta o cauza a esecului sectorului public;
c. Productia in sistemul public se face in conditii de oligopson;
d. Teoria birocratiei explica modul de sporire a cheltuielilor publice;
e. Teoria alegerii publice considera guvernul format din indivizi cu interese proprii.
28. Potrivit teoriei lui Niskonen, birocratii urmaresc sa-si maximizeze functia de utilitate, dependenta de:
a. Cresterea salariului real al cetatenilor;
b. Sporirea capacitatii de operare a comunitatii;
c. Armonia care trebuie sa existe in societate;
d. Marimea birourilor lor, pentru a-si spori salariile si puterea;
e. Reducerea inflatiei in economie.

29. Spre deosebire de teoria birocratiei, teoria guvernarii reprezentative presupune ca birocratii si politicienii:
a. Lupta pentru un buget cat mai mic;
b. Considera sectorul public ca fiind hotarator intr-o economie;
c. Respecta dorintele alegatorilor;
d. Sunt pentru incurajarea competitiei intre oficiile birocratice;
e. Nu respecta dorintele alegatorilor.

30. Existenta unei legi a miscarii cheltuielilor publice a fost descoperita de:
a. Musgrave;
b. Niskonen
c. J.M. Keynes;
d. Samuelson
e. Wagner.

31. Legea lui Wagner exprima legaturile dintre:

a. Evolutia venitului si gradul de economisire;
b. Cheltuielile publice si cresterea populatiei;
c. Tendinta de crestere a cheltuielilor publice totale si ponderea sectorului privat in PIB;
d. Tendinte de crestere a cheltuielilor publice si progresul economic si cultural al unei natiuni;
e. Evolutia venitului national si rata investitiilor.

32. Wagner conditioneaza manifestarea legii de miscare a cheltuielilor publice de:

a. Cresterea populatiei;
b. Progresul economic si cultural al unei natiuni;
c. Cresterea cursului de schimb;
d. Sporirea falimentelor;
e. Structura populatiei ocupate.

33. R.A. Musgrave este de parere ca, chiar daca se iau in considerare numai factorii economici, legea
Wagner:
a. Este dificil de demonstrat;
b. Poate sa existe, numai in fazele descendente ale ciclului afacerilor;
c. Este valabila doar pentru tarile dezvoltate;
d. Se verifica numai la apararea nationala;
e. Se manifesta numai in tarile in curs de dezvlotare.

34. Potrivit economistului german Wagner, exista o legatura cu caracter de lege numai intre cheltuielile
publice legate de:
a. Aparare si progresul economiei;
b. Educatie si prograsul economic si cultural;
c. Protectia sociala si prograsul social;
d. Serviciile “traditionale” si progresul societatii;
e. Functionarea intregii societatii si evolutia venitului national pe locuitor.

35. Stabilirea nivelului optim al sectorului public in economia societatii omenesti este legata de abordarea:
a. Marginalista;
b. Pozitiva;
c. Normativa;
d. Marxista;
e. Nici o varianta.

36. Teoria scolii alegerii publice considera ca in aprecierea nivelului optim al cheltuielilor publice, ceea ce
conteaza sunt:
a. Preferintele individuale;
b. Marimea populatiei si gradul de instruire;
c. Preferintele colective;
d. Nivelul de dezvoltare si rata de crestere a populatiei;
e. Volumul investitiilor productive si rata economisirii.

37. Puterea birocratilor, dupa Cullis si Jones:

a. Nu influienteaza sectorul public;
b. Se manifesta doar in perioada electorala;
c. Influienteaza atat ca furnizori de servicii publice, cat si ca putere electorala;
d. Rezida doar in monopolul prestarii unor servicii;
e. Se manifesta doar in presiunile anumitor grupuri de interese.

38. Intre factorii specifici societatii bazate pe regula majoritatii publice ce pot determina o relatie care sa
sustina Legea Wagner, Cullis si Jones nu situeaza:
a. Puterea birocratilor;
b. Asimetria de informatii dintre indivizi;
c. Iluzia fiscala;
d. Sincronizarea electorala;
e. Concurenta de pe piata bunurilor de consum.

39. In functia ce caracterizeaza alegatorul median, ce reflecta cantitatea consumata din bunul public nu se tine
seama de:
a. Pretul bunului public;
b. Pretul celorlalte bunuri;
c. Nivelul venitului;
d. Modificarile ce apar in structura preferintelor;
e. Evolutia salariului real.

40. O crestere a sectorului public nu poate sa aiba loc atunci cand:

a. Elasticitatea cererii in functie de pret este subunitara, iar pretul bunului public este mai mare decat pretul
celorlalte bunuri;
b. Elasticitatea cererii este supraunitara, iar pretul bunului public este mai mare decat pretul
celorlalte bunuri;
c. Venitul creste, iar bunul public are o elasticitate fata de venit mai mare decat unu;
d. Se inregistreaza o modificare a preferintelor in favoarea bunului public si in defavoarea celorlalte bunuri;
e. Elasticitatea cererii in functie de pret este subunitara, iar pretul bunului public este mai mare decat pretul
celorlalte bunuri.

41. Cand venitul creste, iar bunul public are o elasticitate fata de venit mai mica decat unu, atunci:
a. Scade sectorul public;
b. Nu se modifica evolutia sectorului public;
c. Sectorul public are o tendinta de crestere;
d. Scade competitia dintre partidele politice;
e. Creste interesul pentru bunurile de consum privat.

42. Potrivit functiei de oferta, realizarea bunurilor publice depinde cu preponderenta de:
a. Principiile productivitatii muncii;
b. Costurile de productie;
c. Factorul munca;
d. Iluzia fiscalitatii;
e. Asimetria informatiilor dintre indivizi.
43. Cand elasticitatea cererii in functie de pret este supraunitara, iar pretul bunurilor publice este mai mic
decat pretul celorlalte bunuri:
a. Sectorul public scade ca importanta;
b. Sectorul privat scade ca importanta;
c. Asistam la cresterea sectorului public;
d. Legea lui Wagner nu se verifica;
e. Salariile lucratorilor din sectorul privat scad.

44. Cand elasticitatea cererii in functie de pret este subunitara, iar pretul bunurilor publice este mai mare
decat pretul celorlalte bunuri:
a. Sectorul privat creste ca importanta;
b. Sectoul public scade ca importanta;
c. Ponderea sectorului intermediar scade in PIB;
d. Creste importanta sectorului public in economie;
e. Consumul final de bunuri depaseste consumul intermediar.

45. Care din afirmatiile de mai jos este falsa:

a. Globalizarea influienteaza sectorul public;
b. Descentralizarea administratiei publice ar putea incuraja efectuarea de cheltuieli fara acoperire de resurse;
c. Asimetria de informatii dintre indivizi influienteaza sectorul public;
d. Iluzia ca pretul bunului public este mai decat in realitate reduce cheltuielile publice;
e. Cand venitul creste, iar bunul public are o elasticitate fata de venit mai mare ca unu, sectorul public
creste.

Capitolul 6

1. Alegerea:
a. Nu poate fi si privata si publica;
b. Apare ca o necesitate impusa de limita resurselor;
c. Este o optiune unica, aceeasi pentru toti indivizii;
d. Se manifesta ulterior actiunii decizionale;
e. Este o necesitate impusa de limitarea nevoilor.

2. O alocatie a resurselor este eficienta in sensul lui Pareto, daca situatia unui individ nu mai poate fi
imbunatatita decat prin:
a. Cresterea productivitatii muncii;
b. Deteriorarea situatiei altui individ;
c. Reducerea costurilor marginale;
d. Mentinerea constanta a situatiei altui individ;
e. Reducerea preturilor de vanzare pe piata.

3. In calitate de organizatie politica, statul:

a. Nu promoveaza cooperarea sociala;
b. Are rolul de monopol, pe un anumit teritoriu cu privire la anumite lucruri ce trebuie facute;
c. Nu poate sa constranga;
d. Garanteaza doar drepturile colective;
e. Garanteaza doar drepturile private.

4. In cazul bunurilor publice:

a. Suma beneficiilor marginale este egala cu productivitatea marginala;
b. Regula egalitatii dintre beneficiul marginal al fiecarui consumator si costul marginal nu mai este
valabila;
c. Preturile reflecta conditiile de echilibru pe piata;
d. Costurile sunt egale cu preturile;
e. Preturile reflecta obligatiile fiscale.

5. Una din afirmatiile de mai jos este adevarata:

a. In cazul bunurilor publice locale, este de preferat furnizarea centralizata;
b. In cazul bunurilor publice locale, excluderea se realizeaza pe criterii economice;
c. In cazul bunurilor publice locale, eficienta in sens Pareto recomanda furnizarea descentralizata;
d. Bunurile publice locale nu exclud de la consumul lor anumite persoane;
e. Sistemul descentralizat de finantare a bunurilor publice locale se face prin impozite si taxe stabilite de
guvern.

6. Se cunoaste ca cei mai multi politicieni actioneaza si reactioneaza la problemele aparute:

a. Tinand seama de interesele pe termen lung si foarte lung;
b. Fara sa tina seama de propriile interese;
c. Pe termen scurt, pana la viitoarele alegeri;
d. In baza unor calcule de inalta rationalitate economica;
e. Urmarind consecintele pozitive pe termen lung.

7. Sistemele publice si private de alocare a resurselor economice limitate trebuie considerate ca mecanisme:
a. Perfecte;
b. Complementare, imperfecte;
c. Ce nu produc esecuri;
d. Ce se desfasoara succesiv;
e. Bazate pe aceeasi rationalitate economica.

8. In leatura cu analiza cost-beneficiu se poate afirma ca:

a. Se poate realiza post factum;
b. Beneficiile actiunilor desfasurate in sectorul public au numai caracter monetar;
c. Un program public afecteaza toti membrii societatii in mod egal;
d. Analiza cost-beneficiu in domeniul alegerii publice nu ignora distributia veniturilor si echitatea;
e. Un proiect public nu poate fi respins din motive etice.

9. La nivelul sectorului public analiza cost-beneficiu nu ia in considerare:

a. Analiza post factum a proiectului public;
b. Durata proiectului public;
c. Cauzele care genereaza externalitati pozitive sau negative;
d. Resursele economice totale antrenate in realizarea proiectului public;
e. Distributia veniturilor si echitatea.

10. Alegerea publica in sistemul bazat pe majoritatea simpla:

a. Poate conduce la paradoxul votarii;
b. Este intotdeauna eficient;
c. Reprezinta o exceptie de la regula pluralismului;
d. Are la baza criteriul Condorcet;
e. Se mai numeste votul prin puncte.
11. Caracteristicile unei alegeri sunt:
a. Contradictia dintre necesitati si posibilitati;
b. Apare ca o necesitate a resurselor nelimitate;
c. Procesul decizional care presupune un decident, un executant si un mediu ambiant;
d. O alegere individuala devine intotdeauna o alegere colectiva;
e. Este sociala.

12. Alegerea publica, se caracterizeaza, in plus fata de alegerea privata prin:

a. Contradictia dintre necesitati si posibilitati;
b. Caracterul colectiv;
c. Caracterul social;
d. Principiul Pareto;
e. Nu exista nici o diferenta intre alegerea publica si cea privata.

13. Principiul Pareto:

a. Se refera la caracterul colectiv al alegerii publice;
b. Se manifesta atunci cand alocarea resurselor se face in asa fel incat imbunatatirea satisfactiei unui
individ sa nu diminueze satisfactia altui individ;
c. Se manifesta atunci cand alocarea resurselor aduce cresterea satisfactiei unui individ in conditiile
diminuarii satisfactiei altui individ;
d. Presupune existenta a doua principii: principiul echitatii distribuite si testul de compensare;
e. Se refera la raportul dintre nevoi si resurse.

14. Testul de compensare:

a. Vizeaza dispozitia celui care pierde intr-o tranzactie fata de compensarea pierderii resimtite daca
printr-o asemenea compensare, castigatorul isi mareste avantajul;
b. Vizeaza dispozitia celui care castiga intr-o tranzactie, in conditiile in care castigatorul isi mareste
avantajul;
c. Urmareste repartitia justa a productiei intre indivizi;
d. Se refera la acoperirea pierderii rezultate din externalitatile negative;
e. Niciun raspuns corect.

15. Optimul lui Pareto este generat de:

a. Rata marginala de substitutie in consum;
b. Rata marginala de substitutie tehnica;
c. Rata marginala de transformare;
d. Rata de inlocuire;
e. Rata consumului.

16. Raportul dintre renuntarea la producerea unui bun in schimbul cresterii productiei altui bun reprezinta:
a. Rata marginala de substitutie in consum;
b. Rata marginala de subtitutie tehnica;
c. Rata marginala de trasformare;
d. Regula triplelor rate marginale;
e. Inclinatia marginala spre consum.

17. Decizia privata, spre deosebire de cea publica:

a. Vizeaza alocarea resurselor aflate in proprietate privata;
b. Are ca scop maximizarea profitului;
c. Este o decizie a indivizilor, fiind personala si subiectiva;
d. Are la baza analiza cost beneficiu;
e. a+b+c+d.

18. Decizia de realizare a unui proiect public:

a. este o decizie a statului, publica si politica;
b. este o decizie a publicului;
c. are la baza analiza clara si precisa a costurilor si beneficiilor;
d. are la baza informatiile furnizate de piata;
e. nu poate fi influientata de aspecte politice.

19. Teoria alegerii publice:

a. Studiaza procesul prin care se determina si se implementeaza politicile guvernamentale cu privire la
alocarea resurselor in domeniul public;
b. Trateaza procesul politic pe baza intereselor si comportamentelor actorilor politici, in calitatea lor de
consumatori, de votanti;
c. Desemneaza situatia in care interesele indivizilor dintr-o comunitate sunt urmarite colectiv, prin procese
de natura politica;
d. Surprinde modul de implicare al guvernului in societate;
e. Toate cele de mai sus.

20. Care din urmatoarele tipuri de analiza pot fi folosite in domeniul public:

a. Analiza costurilor;
b. Analiza efectelor;
c. Analiza cost-eficienta;
d. Analiza cost-utilitate;
e. Analiza cost-beneficiu.

21. Atunci cand se compara costurile unui proiect public cu utilitatea consecintelor asteptate este vorba
despre:

a. Analiza cost-eficienta;
b. Analiza cost-utilitate;
c. Analiza costurilor;
d. Analiza efectelor;
e. Analiza cost-beneficiu.

22. Analiza cost-beneficiu:

a. Vizeaza minimizarea costurilor;
b. Urmareste maximizarea eficientei pentru un cost dat;
c. Nu poate fi aplicata intotdeauna in alegerea publica;
d. Ia in considerare externalitatile negative;
e. Presupune ca rezultatele si costurile sa fie evaluate in termeni monetari.

23. Una din afirmatiile de mai jos este falsa:

a. Analiza costurilor in domeniul public vizeaza minimizarea costurilor;

b. Analiza cost-beneficiu in domeniul alegerii publice ignora doua aspecte: distributia veniturilor si
echitatea;
c. O metoda utilizata in realizarea analizei cost-beneficiu pentru un program de cheltuieli publice este
valoarea actualizata neta;
d. In sectorul public analiza cost-beneficiu urmareste impactul activitatii guvernamentale asupra bunastarii
societatii, in general si a indivizilor, in special:
e. Analiza cost-beneficiu nu poate fi aplicata in sectorul privat.

24. Care din afirmatiile de mai jos este/sunt adevarata/e:

a. Orice proiect public presupune costuri din partea societatii, in afara cheltuiellilor publice;
b. Orice program public afecteaza, in mod egal, pozitiv sau negativ toti membrii unei comunitati;
c. Decizia de renuntare la un proiect public nu poate genera costuri suplimentare;
d. Costurile si beneficiile unui proiect public trebuie analizate atat pe termen scurt, cat si pe termen
lung;
e. Costurile si beneficiile unui proiect public trebuie analizate doar pe termen scurt.

25. Elementele de baza ale analizei cost-beneficiu la nivelul sectorului public sunt:
a. Resursele disponibile;
b. Caracteristicile proiectului public;
c. Analiza unor proiecte similare;
d. Dubla analiza cost-beneficiu ante si post factum;
e. Toate cele de mai sus.

26. Alegerea publica are la baza:

a. Comportamentul consumatorului;
b. Regula majoritatii;
c. O decizie individuala;
d. O decizie colectiva;
e. Hazardul moral.

27. Teoria maximizarii avutiei sociale:

a. Explica comportamentul politic pe baza caruia cei ce voteaza sunt maximizatori de utilitate, iar partidele
politice sunt maximizatori de voturi;
b. Se refera la maximizarea satisfactiei prin consumul bunurilor publice;
c. Explica comportamentul politicienilor care urmaresc ocuparea unui loc in sfera politica cu scopul
de a urgenta politicile destinate imbunatatirii vietii sociale;
d. Se refera la comportamentul politicienilor care urmaresc atingerea propriilor interese;
e. Se refera la maximizarea profitului in sectorul public.

28. Metodele de alegere colectiva, alternative votului majoritar sunt:

a. Votul de aprobare;
b. Votul prin puncte;
c. Criteriul Condorcet;
d. Regula pluralismului;
e. Oricare dintre cele de mai sus.

29. O organizatie privata poate fi sustinuta din fonduri publice prin:

a. Suport politic;
b. Finantare;
c. Subventionare;
d. Alocare partiala;
e. b+c+d.

30. Care din urmatoarele afirmatii este falsa:

a. Firma privata da faliment daca pe termen lung inregistreaza pierderi;
b. Politica publica inluienteaza alegerea publica;
c. Firma de stat, chiar daca e ineficienta, este protejata politic;
d. Principiul echitatii distribuite urmareste repartitia justa a productiei intre indivizi;
e. O decizie politica nu poate fi considerata un act economic.

31. Problema principal-agent:

a. Este reflectarea relatiilor de agentie;
b. Exprima situatiile in care un titular transfera unele drepturi unui agent, in cadrul unui contract formal sau
informal, prin care agentul se angajeaza sa reprezinte interesele titularului in schimbul unei anumite
retributii;
c. Pe scena politica, se refera la gradul in care actiunile clasei politice favorizeaza satisfacerea interesului
public larg;
d. Reprezinta decizia de a nu cauta informatii necesare exprimarii unei opriuni deoarece costul marginal
depaseste avantajul marginal al cautarii si obtinerii de informatii;
e. a+b+c.

32. Modelul principal agent in sfera politica:

a. Se deosebeste de cel din sfera afacerilor pentru ca nu presupune incheierea unui contract cu
valoare juridica;
b. Presupune incheierea unui contract cu valoare juridica, asemeni modelului principal agent din sfera
economica;
c. Nu determina aparitia unor deficiente insitituionale privind controlul oportunismului politic;
d. Porneste de la surse voluntare ale institutiei guvernantei corporatiste;
e. Survine in functie de gradul in care actiunile clasei politice favorizeaza satisfacerea propriilor interese.

33. Daca o alegere colectiva se manifesta prin acordarea unui punctaj mai multor alternative astfel incat cea
mai buna primeste maximul de puncte, iar cea mai slaba nota 1, evaluarea se face prin metoda:
a. Votului total;
b. Criteriului Condorcet;
c. Evaluarii Borda;
d. Votului schimbat;
e. Regulii pluralismului.

34.Regula pluralismului, ca forma a alegerii colective reprezinta situatia in care:

a. Fiecare individ voteaza pentru fiecare set de alternative pentru care isi exprima acordul;
b. Fiecare individ indica varianta cea mai putin preferata;
c. Fiecare individ participa la alegere cu acelasi numar de puncte pe care este liber sa le repartizeze in orice
fel considera ca reprezinta mai bine evaluarea alegerilor alternative;
d. Se opteaza pentru varianta apreciata ca prima preferinta de cei mai multi dintre votanti;
e. Varianta aleasa este cea preferata de fiecare data in sistemul comparatiilor perechi.

35. Alocarea optima in conditiile deciziei publice nu se poate face prin:

a. Subventii;
b. Finantare;
c. Alocare partiala;
d. Rationament aleatoriu;
e. Donatie.

36. Teorema imposibilitatii presupune:

a. Incapacitatea alegerii publice de a fi o alegere sociala;
b. Incapacitatea deciziei publice de a satisface toti indivizii in mod egal;
c. Tendinta deciziei colective spre rezonabilitate;
d. Imposibilitatea alegerii publice de a satisface interesele tuturor membrilor unui grup social;
e. Imposibilitatea alegerii intre mai multe alternative, fara a neglija preferintele individuale.

37. Care dintre modelele comportamentale de mai jos au la baza motivatiile consumatorilor:
a. Comportamentul marshallian;
b. Comportamentul pavlovian;
c. Comportamentul freudian;
d. Comportamentul veblenian;
e. a+b+c+d.

38. Analiza economica a optiunilor publice sau colective are in vedere:

a. Initiativa pe care o urmeaza o colectivitate alcatuita din mai multi indivizi pentru a-si exprima
cererea pentru politicile publice;
b. Minimizarea eforturilor;
c. Actiunile guvernamentale pentru a raspunde cererii colectivitatii;
d. Externalitatile negative;
e. Externalitatile pozitive.

39. Decizia indivizilor de a nu cauta informatii necesare exprimarii votului se explica prin:
a. Ignoranta rationala;
b. Distributia inegala a veniturilor;
c. Ineficienta pietei;
d. Inechitatea sistemelor sociale;
e. Regula pluralismului.

40.Care din afirmatiile de mai jos este falsa:

a. Votul este expresia normala a manifestarii vointelor individuale in vederea formarii unei decizii publice;
b. Statul este o organizatie umana;
c. Decizia prin care este stabilita destinatia resurselor publice este o decizie pur economica;
d. Capturarea statului inseamna deturnarea mecanismelor institutionale ale statului in vederea obtinerii de
privilegii, facilitati legale, fiscale, administrative;
e. Activitatile administratiilor publice nu pot fi masurate in termeni monetari si nu pot fi verificate prin
calculul economic.

CAPITOLUL 7

1.Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

a)teoria economica atribuie educatiei functii multiple doar in sectorul public;
b)subventionarea educatiei este justificata prin prisma externalitatilor pozitive;
c) subventionarea educatiei este justificata prin prisma externalitatilor negative;
d)subventionarea educatiei superioare nu poate fi motivate cu argumentul externalitatilor si al
bunurilor publice;
e)orice produs educational are character de bun public;

2.Educatia:
a)conduce la un avans al cunostiintelor in societate;
b)contribuie la cresterea productivitatii;
c)reduce riscul somajului;
d)sustine dezvoltarea tehnologica,a dezvoltarii in general;
e)toate cele de mai sus;

3.Sanatatea:
a)este doar un bun de consum;
b)este doar un bun de investitii;
c)nu influenteaza randamentul productive al unei personae;
d)este atat un bun de consum,cat si unul de investitii;
e)nu are nicio legatura cu nivelul de dezvoltare;

4.Serviciile de sanatate:
a)sunt acele servicii pe care consumatorul le utilizeaza,in principal pentru impactul lor pozitiv
asupra starii de sanatate;
b)pot fi furnizate doar de sistemul public;
c)pot fi furnizate atat de sistemul public,cat si de cel privat;
d)nu depend de bugetul asigurarilor sociale de sanatate;
e)toate cele de mai sus;

5.Care din afirmatiile de mai jos este falsa:

a)monopolul public in educatiei apare atunci cand singurul furnizor al educatiei este statul;
b)cererea de servicii de sanatate deriva din cererea de sanatate;
c)orice produs educational are character de bun public;
d)prin subventionarea educatiei se furnizeaza o cantitate mai mare de servicii educationale decat s-ar
putea achiziona de pe piata private;
e)saracia si problemele de sanatate sunt strans associate una cu cealalta;

6.Asigurarea calitatii in educatie presupune:

a)asigurarea calitatii la nivel institutional;
b)o certificare externa;
c)luarea in considerare a tendintelor international;
d)corelarea programelor educationale tinandu-se cont de cerintele pietei muncii;
e)toate cele de mai sus;

7.Actorii implicate in educatie-stundetii,universitatile,organizatiile,companiile:

a)au interese commune dpdv al aspectului educational;
b)au interese diferite,privind rezultatul educational;
c)sunt preocupati de crearea unui system educational care sa sustina inserctia pe piata muncii a
absolventilor;
d)nu pot coopera in desfasurarea practicii profesionale;
e)nu pot dezvolta programe commune;

8.Resursele financiare atrase in sectorul sanitar pot proveni din:

a)impozite directe;
b)impozite indirect;
c)asigurari sociale de sanatate;
d)asigurari private de sanatate;
e)plata directa a serviciilor de catre pacienti;

9.Care din afirmatiile de mai jos este adevarata:

a)cererea de servicii de sanatate deriva din cererea de sanatate;
b)cererea de sanatate deriva din cererea de servicii de sanatate;
c)resursele financiare atrase in sectorul sanitar nu pot proven din impozite directe sau indirect;
d)sanatatea este doar un bun de consum;
e)ingrijirea sanatatii intra atat in responsabilitatea individuala,cat si in responsabilitatea sociala;

10.Stiinta despre ingrijirea sanatatii(economia sanitara):

a)realizeaza o abordare pozitiva a domeniului,prin conceptia referitoare la folosirea resurselor
limitate in conditii de incertitudini;
b)realizeaza o abordare normative,prin politicile si mecanismele pe care le fundamenteaza;
c)poate fi analizata doar folosind abordarea poztiva;
d)nu apeleaza la abordarea normative;
e)nicio varianata;

11.Sanatatea umana,ca bun de consum individual:

a)are cea mai inalta utilitate marginala pt fiecare unitate consumata;
b)se suprapune cu productia de sanatate,neputandu-se consuma decat ceea ce se produce;
c)interactioneaza cu sanatatea,ca bun de investitii;
d)se produce cu costuri de oportunitate;
e)este greu de substituit,fara a nu provoca externalitati negative dificil de suportat;

12.Sanatatea umana,ca bun de investitii:

a)dureaza o perioada relative indelungata de timp uman;
b)genereaza o ocupare productive,ce antreneaza venituri asteptate;
c)antreneaza un randament sporit pt utilizarea celeorlalti factori de productie;
d)influenteaza raportul dintre timpul de munca si timpul de odihna in directia unei armonii;
e)nu se depreciaza rapid,permitand recuperarea cheltuielilor cu energia consumata in acest sens;

13.Educatia este expresia si conditia sanatatii umane,deoarece:

a)ne invata sa intelegem imperativele vietii umane;
b)contribuie decisive la integrarea individului uman ca fiinta sociala;
c)pune bazele culturii finite umane;
d)pune profesionalismul dobandit in slujba sanatatii intregului viu comun;
e)toate cele de mai sus;

14.Functiile unui sistem de finantare a serviciilor de sanatate,necesare pt implementarea acestuia sunt:

a)colectarea de venituri din surse publice;
b)colectarea de venituri din surse private;
c)punerea in comun a resurselor financiare si realizarea unui management adecvat;
d)alocarea resurselor financiare sau cumpatarea serviciilor de sanatate prin diferite mecanisme sau
agentii;
e)nicio varianta;
15.Interventia guvernului in domeniul ingrijirilor de sanatate este expresia unor determinari multiple
legate de:
a)nevoia de a contracara esecurile pietei ingrijirilor de sanatate;
b)tinerea sub control a unor comportamente de monopol care ar putea sa apara;
c)promovarea sanatatii umane ca bun individual si social;
d)protectia unor consumatori de sanatate ale caror venituri se afla in zona saraciei;;
e)institutionalizarea comportamentelor agentilor producatori de servicii de sanatate;
16.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?
a)exista o interactiune intre sanatate si educatie;
b)educatia inalta antreneaza un randament mai mare al stocului de sanatate umana;
c)indivizii umanii aleg un stoc mai mare de sanatate,cu cat sunt mai educati;
d)nu exista nicio legatura intre educatia si sanatatea umana;
e)educatia inalta antreneaza un randament scazut al stocului de sanatate umana;

17.Oportunitatile unui sistem educational universitar efficient pot fi legate de:

a)inovarea tehnologica;
b)dezvoltarea competitiilor intre universitati;
c)cresterea mobilitatii profesorilor si studentilor;
d)dezvoltarea de parteneriate si consortia intre universitati;
e)dezvoltarea de parteneriate intre universitati si companii;

18.Ingrijirile de sanatate pot fi insotite de externalitati:

a)pozitive;
b)negative:
c)legate de interventia guvernamentala;
d)cu effect pe termen lung;
e)a+b+c+d;

19.Oferta pt ingrijirile de sanatate:

a)se manifesta doar prin piata;
b)se manifesta doar prin interventia guvernamentala;
c) se poate manifesta sipiata si prin interventia guvernamentala;
d)se confrunta cu necesitatea alocarii resurselor limitate pe principia rationale;
d)indifferent de modalitatile de manifestare,nu are nevoie de reguli sau institutii care sa o valideze in
acest sens;

20.Factorii care pot influenta cererea pt ingrijirile de sanatate pot fi:

a)varsta indivizilor;
b)educatia;
c)cresterea complexitatii vietii umane in societate;
d)mediul in care traieste si munceste individul;
e)gradul de stress social;

CAPITOLUL 8
1.Cererea agregata este influentata de:
a)cheltuielile effectuate de menaje;
b)cheltuielile effectuate de firme;
c)cheltuielile guvernamentale;
d)importurile de bunuri si servicii;
e)exporturile de bunuri si servicii;
2.Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
a)efectul avutiei echivaleaza cu marirea valorii reale a banilor;
b)scaderea preturilor reduce ratele dobanzilor si stimuleaza investitiile;
c)deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile nete;
d)micsorarea cererii agregate determina fluctuatii pe termen scurt;
e)teoria preferintei pt lichiditate este formulate de J.M.Keynes;

3.Importanta relativa a efectului avutiei,efectului ratei dobanzii si a efectului cursului de schimb depinde
de:
a)ponderea exportului net in PIB;
b)intensitatea legaturii dintre rata dobanzii si investitii;
c)ponderea banilor in averea gospodariilor;
d)marimea PIB pe locuitor;
e)costul marginal;
4.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false:
a)oferta de bani este controlata de BNR;
b)cand Banca Centrala cumpara euro de pe piata valutara scade masa monetara in circulatie;
c)cand cresc rezervele bancilor comerciale oferta de credite creste;
d)pt tarile nedezvoltate,efectul cursului de schimb este mai slab;
e)oferta de bani este decisa in present de Banca Centrala;

5.Care din afirmatiile de mai jos dunt adevarate:

a)rata dobanzii este costul de oportunitate al detinerii de bani;
b)banii sunt activul cu lichiditate maxima;
c)o crestere a ratei dobanzii mareste costul detinerii de bani;
d)curba cererii de bani are inclinatie pozitiva;
e)cand rata dobanzii este mai mare decat nivelul de echilibru,pe piata apare un surplus de bani;

6.Cu cat rata dobanzii este mai mare:

a)cu atat creste costul banilor imprumutati;
b)cu atat sporeste si recompense pt economisire;
c)gospodariile decid sa-si restranga consumul;
d)investitiile incep sa scada;
e)cu atat salariile sunt mai mari;

7.Pe termen scurt,o crestere a cererii agregata:

a)determina cresterea preturilor;
b)scade somajul;
c)scade productia reala;
d)sporeste somajul;
e)creste productia reala;

8.O singura crestere a cantitatii de bani:

a)determina scaderea ratei dobanzii;
b)determina cresterea investitiilor reale;
c)sporeste productia reala;
d)sporeste venitul nominal;
e)determina reducerea preturilor;

9.Cand BNR opteaza pt o politica monetara expansiva:

a)creste cantitatea de bani;
b)are loc cumpararea de titluri de pe piata libera;
c)se extinde volumul de credite;
d)dobanzile incep sa creasca;
e)are loc sporirea investitiilor;

10.Pe termen scurt,politica monetara restrictiva:

a)mareste cantitatea de bani;
b)creste rata dobanzii;
c)creste productia reala;
d)micsoreaza preturile;
e)scade productia reala;

11.Pe termen lung,o singura modificare a cantitatii de bani:

a)sporeste nivelul preturilor;
b)afecteaza nivelul de echilibru al productiei reale;
c)nu afecteaza nivelul de echilibru al ratei reale a dobanzii:
d)arata neutrilitatea banilor;
e)nu afecteaza investitiile planificate;

12.Politica fiscala reprezinta modul in care guvernul:

a)allege sa-si contruiasca bugetul;
b)stabileste nivelul cheltuielelor si veniturilor;
c)stabileste cum sa fie cheltuiti banii indivizilor,fara sa fie consultati direct;
d)redistribuie avutia unei natiuni;
e)stabileste rata profitului in economie;

13.Efectele politicii fiscal afecteaza:

a)investitiile,pe termen lung;
b)economisirea,pe termen lung;
c)cererea agregata,pe termen scurt;
d)cresterea economica,pe termen lung;
e)rata dobanzii,pe termen lung;

14.In cadrul obiectivelor de stabilire macroeconomica promovate prin politica fiscal se situeaza:
a)sporirea investitiilor;
b)ocuparea fortei de munca;
c)stabilitatea preturilor;
d)accentuarea inclinatiei spre economisire;
e)cresterea economica;

15.Deficitul bugetar intr-o economie poate avea ca origine:

a)decizii discretionare de politica economica;
b)imposibilitatea de a determina cu precizie nivelurile cheltuielilor si incasarilor;
c)stadiile ciclurilor afacerilor;
d)rata dobanzii;
e)marimea salariului mediu;

16.care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte:

a)in cazul unei expansiuni,bugetul tinde spre excedent;
b)modificarile in deficitul structural sunt generate de politicile fiscal discretionare;
c)diferenta dintre deficitul actual si cel structural este deficitul ciclic;
d)cand rata somajului este mai mare decat nivelul natural,deficitul ciclic devine pozitiv;
e)cand economia se contracta,bugetul se indreapta catre deficit;

17.Cand finantarea deficitului se face prin lansarea pe piata de obligatiuni sau bonuri de trezorerie:
a)ratele dobanzii cresc;
b)rata inflatiei scade;
c)deficitul de cont current creste;
d)ratele dobanzii scad;
e)salariul real creste;

18.In cazul coexistentei deficitelor gemene,deficitul bugetar:

a)diminueaza economisirea;
b)creste ratele reale ale dobanzii;
c)determina scaderea ofertei de lei pe piata valutara;
d)duce la aprecierea cursului de schimb real;
e)duce la scaderea volumului de investitii straine nete;

19.Cresterea deficitului structural atrage atentia asupra sporirii platilor cu dobanda aferenta datoriei
publice,ceea ce antreneaza:
a)problema “exploziei deficitului”;
b)o crestere a datoriei mai repede decat PIB;
c)cresterea imprumutturilor pt plata dobanzilor;
d)trecerea la monetizarea deficitului;
e)transformarea monetizarii deficitului in inflatia exploziva;

20.Daca este adevarat principiul echivalentei ricardiene:

a)diminuarea taxelor si impozitelor nu manipuleaza cererea agregata chiar daca deficitul creste;
b)reducerea presiunii fiscale presupune cresterea deficitului bugetar;
c)nu creste deficitul structural;
d)deficitul ciclic nu influenteaza productia reala;
e)datoria publica nu creste;

21.Daca guvernul mareste cheltuielile pt achizitionarea de armamanet de la o firma producatoare:

a)fiecare leu cheltuit de guvern creste cererea agregata cu mai mult de un leu;
b)apare efectul multiplicator asupra cererii aggregate;
c)se poate realize o crestere a ratei dobanzii,ce reduce cererea agregata;
d)poate sa apara efectul de evictiune datorat de sporirea ratei dobanzii ca urmare a cresterii
cheltuielilor guvernamentale;
e)atunci politica fiscal contribuie la redistribuirea investitiilor in economie,ca urmare a cresterii
ratei reale a dobanzii;

22.Cand guvernul reduce impozitele:

a)consumul creste;
b)cererea agregata se deplaseaza spre dreapta;
c)efectul multiplicator determina cresterea veniturilor si a profiturilor;
d)creste cererea de bani;
e)sporeste rata dobanzii;

23.Reducerea impozitelor influenteaza cererea agregata prin:

a)efectul multiplicator;
b)efectul de evictiune;
 c)perceptia indivizilor cu privire la semnificatia reducerii presiunii fiscal;
d)efectul multiplicator,in sensul cresterii;
e)efectul de evictiune,in sensul scaderii;

24.Politicile macroeconomice de stabilizare a cererii agregate:

a)se realizeaza prin stabilizatori automati;
b)in recesiune,scad impozitele si taxele;
c)cresc cheltuielile guvernamentale,in recesiune;
d)au drept contraargument faptul ca exista intarzieri in aparitia efectelor masurilor de politica
monetara si fiscal;
e)in domeniul masurilor fiscal au efecte ce pot fi intarziate de negocierile necesare aplicarii.

Capitolul 9

1. Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata?

a. Politicile publice sunt actiunuile realizate de catre grupurile de interese
b. O politica publica cuprinde modalitati de satisfacere a nevoilor
c. O politica publica este o masura izolata
d. O politica publica necesita obiective stabilite in functie de norme si valori
e. O politica publica cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor, a caror natura este mai mult sau mai
putin autoritara si in care corectia este mereu prezenta

2. Procesul de realizare a unei politici publice cuprinde urmatoarele etape:

a. Indentificarea problemei si punerea acesteia pe agenda politica
b. Dezvoltarea unui program si adoptarea programului ca program guvernamental
c. Implementarea politicii publice respective
d. Evaluarea eficientei politicii publice
e. Toate cele de mai sus

3. Grupul de interese reprezinta:

a. Un grup unit de interese comune cu o identitate suficienta pentru a actiona in interesul sau propriu
b. Grupul de oameni care impartasesc caracteristici, atitudini, credinte si/sau obiective comune si care
formeaza o organizatie formala care sa sustina interesele comune ale membrilor sai
c. Grupul de oameni care au suficienta influenta asupra administratiei centrale pentru a putea exercita
presiuni in favoarea sa
d. Grupul de oameni care urmareste cucerirea puterii sau exercitarea ei
e. Acele persoane care isi urmaresc satisfacerea propriilor interese

4. Metodele de actiune ale grupurilor de interese sunt:

a. Cooperarea
b. Lobby-ul
c. Oligopolul
d. Actiuni indirecte
e. Actiuni directe

5. Care dintre actiunile de mai jos fac parte din categoria celor indirecte, folosite de grupurile de interese:
a. Lobby-ul
b. Demonstratii stradale
c. Campanii media
d. Greve
e. Incalcarea legislatiei
6. Care dintre urmatoarele sunt actiuni directe ale grupurilor de interese:
a. Influentarea opiniei publice, ca mijloc de influentare a puterii politice prin campanile media
b. Demonstratii stradale
c. Greve
d. Contributii financiare la campaniile electorale
e. Oricare dintre cele de mai sus

7. Lobby-ul este principal cale de actiune utilizata de un grup de interese. Tehnicile de lobby presupun:

a. Contactarea directa a persoanelor care fac parte din factorii de decizie si sustinerea cauzei grupului de
presiune
b. Efectuarea de contributii financiare si non-financiare la campaniile electorale in scopul obtinerii puterii de
influenta
c. Organizarea de evenimente sociale prin care sa promoveze interesele grupului de presiune
d. Formarea unei grupari politice care sa-si sustina proprii candidate ce vor putea apoi sa influenteze direct
procesul legislative
e. Toate cele de mai sus

8. Teoria actiunilor colective a lui Mancur Olson sustine ca:

a. Reglementarea activitatilor economice este in esenta o redistribuire de bogatie de la anumite grupui de

interese catre altele, care implica costuri pentru societate ca intreg
b. Reglementarea favorizeaza formarea grupurilor de interese mici, dar puternice, in detrimetrul celor mari,
dar slabe
c. Grupurile de presiune se adapteaza in cadrul procesului la presiunea exercitata de celelalte grupuri,
realizandu-i-se astfel un echilibru
d. Un grup mare nu se va putea organiza nu va putea face astfel presiuni asuprea factorilor decidenti
e. Obtinerea de avantaje suplimentare se realizeaza prin privilegii speciale din partea guverunului, si nu prin
piata

9. Ideea potrivit careia reglementarea favorizeaza formarea grupurilor de interese mici, dar puternice, in
detrimentul celor mari, dar slabe apartine:

a. Teoriei actiunilor collective a lui Mancur Olson

b. Teoriei Scolii din Chicago
c. Teoria economica a lui Gray Becker
d. Teoriei rent-seeking a Scolii de la Virginia
e. Niciun raspuns correct

10. Care dinte afirmatiile de mai jos este adevarata:

a. Grupurile de presiune se deosebesc de partidele politice in principal datorita faptului ca ele nu au ca

obiectiv cucerirea puterii sau participarea la guvernare ci numai obtinerea unei influente asupra celor care
detin puterea
b. Grupul de presiune poate fi vazut ca o organizatie aflata intr-o situatie de tensiune
c. Asimilarea grupui de presiune cu cele de interese nu este in intregime justificabila deoarece grupurile de
presiune actioneaza pe calea presingului, iar influenta lor nu este doar unidirectional cum este in cazul
grupurilor de interes
d. Un grup de interes este un grup de presiune potential
e. a+b+c+d
 Capitolul 10

1. Interpretarea globalizarii ca globalutie, ca process de extindere a valorilor unui model unic atasat
centrului apartine lui:
a. Friedman
b. Keynes
c. Chomsky
d. Popper
e. Schumann

2. Incercarea de a interpreta procesul de globalizare drept glocalizare, ca interferare functionalista a puterilor

in constituia lor globala si locala apartine lui:
a. Beck
b. Kissinger
c. Brezinski
d. Krugman
e. Smith

3. Interpretarea globalizarii sub forma ”satului global” apartine lui:

a. Dinu
b. Mcluhan
c. Friedman
d. Stiglitz
e. Galbratith

4. In cadrul tranzitiei globale se pot intalni:

a. Competitia armonica
b. Puterea policentrica
c. Noua economie
d. O alta ordine economica si politica
e. Un nou raport intre public si privat

5. In cadrul institutiilor specific globalizarii putem enumera:

a. Banca Mondiala
b. Organizatia Mondiala a Comertului
c. Organizatia Mondiala a Sanatatii
d. Fondul Monetar International
e. Grupul Tarilor Dezvoltate G7

6. Printer factorii ce antreneaza procesele de globalizare se pot enumera:

a. Firme globale
b. Superpiete financiare
c. Operatorii spatiului virtual
d. Oerganizatii neguvernamentale
e. Fonduri de risc

7. In cadrul inistitutiilor Uniunii europene se situeaza:

a. Comisia Europeana
b. Curtea de Conturi
c. Consiliul Uniunii europene
d. Parlementul European
e. Curtea de justitie

8. In cadrul criteriilor de covergenta in termeni reali, se detaseaza:

a. Stabilitatea preturilor
b. Covergenta preturilor relative
c. Reducerea diferentelor de productivitate
d. Raportul dintre datoria publica si PIB
e. Stabilitatea pe termen lun a ratei dobanzilor

9. Procesul integrarii economice interstatale incepe sa fie studiat incepand cu anul:

a. 1990
b. 1945
c. 1950
d. 1968
e. 1929

10. Intre gradul de deschidere a unei tari si inegalitatile din inetriorul ei se apreciaza dupa Barro si O’Rourke
ca ar exista o relatie:
a. Negative
b. Pozitiva
c. Indirect
d. De la parte la intreg
e. Directa

11. Potrivit indicelui Gini, de apreciere a inegalitatii distribuirii venitului dintr-o tara se apreciaza ca:
a. La valoarea zero, egalitatea este perfecta
b. L valoarea 100, avem egalitate perfecta
c. La valoarea zero, avem inegalitate perfecta
d. Avem inegalitate perfecta, la valoare 100
e. Egalitatile si inegalitatile oscileaza intre 0 si 100

12. Printre autorii de seama ai globalizarii se situeaza:

a. Korten David C
b. Beck Ulrich
c. Dinu Marin
d. Friedman L. Thomas

13. Printer criteriile introduce in Strategia de la Lisabona putem enumera:

a. Cresterea ratei de ocupare
b. Reviziuirea generala a sistemului de pensii
c. Consolidarea pietei unice
d. Reducerea diferentelor de productivitate
e. Convergenta preturilor relative

14. Lucrarea Era turbulentelor. Aventuri intr-o lumr noua, este scrisa de:
a. Friedman
b. Chomsky
c. Greenspen alan
d. Kurugman paul
e. Stiglitz joseph
15. Noua ordine economica si politica mondiala, cu SUA la timona, ca etapa a unui imperialist generalizat
este analizata de:
a. Brezinski
b. Hobsbawn
c. Friedman
d. Chomsky
e. Krugman

16. Pentru a realiza o definitie autocuprinzatoare, de esenta a globalizarii trebuie sa integram:

a. Procesul de tranzitie
b. Noua ordine economica si politica
c. Integrare cu tendinta
d. Decizia globala
e. Sistem deschis

17. In noua economie globala, sectorul public:

a. Va disparea treptat
b. Va intra in parteneriat cu cel privat
c. Va define noile reguli ale jocului
d. Se va globalize si el
e. Va exista doar in armata

18. Functionarea Uniunii Europene tine de promovarea unor principii, cum sunt:
a. Integrare-globalizare
b. Crestere-dezvoltare
c. Emergent-convergenta
d. Competitivitate-cunoastere
e. Viziune statala-viziune regionala-viziune europeana

19. Reforma institutional specifica globalizarii trebuie sa vizeze, dupa o serie de specialisti:
a. FMI
b. Banca Mondiala
c. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC)
d. Organizatia Natiunilor unite (ONU); Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)

1. Existentasectorului public in economie:

a. Este pecale de dispatirie;
b. Nu vaputeadisparea;
c. Raspunde la problemafundamentala a vietiieconomice;
d. Nu are legatura cu piata;
e. Este guvernata de mecanismeleinstitutionale ale statului.

2. Sunt false:
a. Statulintervinedoarca agent economic
b. Reglareaeconomica are caracter micro
c. Functiileguvernuluisunt fixe
d. In timpulcrizeiguvernul nu privatizeaza
e. De cecrescpreturile? – enuntnormativ
3. Suntadevarate: (niciuna)
a. Cat trebuiesa fie datoriaexterna in PIB=enuntpozitiv
b. Acordarea de subventiipentruunelefirmereprezinta flux bilateral
c. Sectorul public are numaiexternalitatipozitive
d. Productia de bunuripubliceeste o problema a macroeconomieipublice
e. Educatiagratuita nu produce externalitati negative

4. Un calcul economic real presupune:

a. Integrareasi a costurilorsociale
b. Preturiplanificate de catre stat
c. Integrareasi a costurilorecologice
d. O fiscalitateredusa
e. Costurirealeintegrale

5. Sunt false:
a. Managementulpentru profit nu acceptasubventiile
b. Panaacumeconomia s-a condusdupaprincipiulcastig-castig
c. Nu se poatesacastigesi firma sicomunitate
d. Costurileintegralepentrubunucrisiservicii nu influienteazacalcululcorect
e. Responsabilitateasocialacorporatistaeste o nouafunctie a managementuluipentru profit.

6. Un bun public:
a. este un bun economic
b. estefinantatprinpiata
c. exprima un esec al pietei
d. se poatetranformaintr-un bun privat
e. poate fi exclusiv, darnonrival.

7. Suntadevarate:
a. Schimbul se face numai cu bani
b. Economia de piataestemonetara
c. Bunurilepublice nu costa
d. Pretuleste o masuramonetara
e. Tendintapreturilor e de scadere

8. Consecinteleuneilimitemaxime de pretstabilite de guvern se mainfesta in:

a. Apare un deficit de oferta
b. Apare o concurentaineficientadintrecumparatori
c. Se risipescresursele
d. Aparunelepieteparalele
e. Crestegradul de satisfacere a cererii

9. Care din informatiile de maijossuntadevarate:

 a. In productieexternalitatilepozitivegenereazacosturi private
maimaridecatcosturilesociale
b. In consumexternalitatile negative genereazabeneficii private
maimaridecatbeneficiilesociale
c. In productieexternalitatile negative genereazacosturisocialemaimaridecatcosturile
private
d. In consumexternalitatilepozitivegenereazabeneficiisocialemaimaridecatbeneficiile
private
e. Beneficiisociale = beneficii private + altebeneficii

10. Intresectorul public sisectorulprivatexistafluxuri:

a. Reale
b. Monetare
c. Bilaterale
d. Unilaterale
e. De veniturisicheltuieli

11. Interesul general al uneicomunitati: (nu stiusigurraspunsuldar cred casunttoatecorecte)

a. Existasiprininteresul individual
b. Este legat de binelecomun
c. Poatesa fie un interes strategic
d. Tine de omcafiintasociala
e. Vizeazasitinerea sub control a riscurilorevolutiei