Adaptarea cuvintelor la limba română: necesitate sau snobism

Mischie Bianca-Ștefania
Limbi moderne aplicate, franceză-spaniolă
Anul I

Prin împrumuturile din alte limbi întelegem cuvinte și expresii rezultate de influențele istorice, culturale și
socio-politice. Împrumuturile lexicale vechi, o consecință a conviețuitii nosatre cu alte popoare, reflectă modul,
raportul în care alte popoare au contribuit la formarea limbii române actuale. Dintre împrumuturile vechi, cele
mai multe provin din slavă, turcă, greacă, germană și maghiară.

Limba pe care o vorbim este istoria reală a poporului și ne oferă informații clare despre trecut, anticipând
viitorul. Ea conține reminiscențe ale unui substrat arhaic, fiind într-o continuă mișcare, reconstrucție și inovație.

În secolul al XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea, globalizarea și nivelul de contact între țări a
însemnat o răspândire largă a cuvintelor din limba engleză. Prin intermediul culturii muzicale și
cinematografice, din ce în ce mai mulți tineri aflați în zone geografice diferite au preluat cuvinte din engleză și
au început să le folosească în viața de zi cu zi.

În ceea ce privește împrumuturile din limba engleză în limba română, există câteva observații pe care
trebuie să le menționăm de la bun început. Cercetătoarea Adriana Stoichișoiu-Ichin consideră că fenomenul
denumit anglicism nu se mai poate aplica unor cuvinte precum: fan, job, hit, star, stres, top, deoarece aceste
împrumuturi au fost deja asimilate: „ s-au adaptat sub aspect fonetic, ortografic și morfologic, comportându-se
asemănător cuvintelor românești’’.

Sunt considerate anglicisme cuvintele neadaptate. Cuvintele care conțin ,,W’’ și ,,Y’’ în poziție finală sunt
percepute ca străine limbii române, astfel articolul legându-se prin cratimă de aceste cuvinte: show-ul, derby-ul.

În cazul unor cuvinte care se termină în litere din alfabetul limbii române, pronunțate ca în limba română,
scrierea se face fără cratima: boardul- boarduri, clickul-clickuri, trendul-trenduri.

De cele mai multe ori, termenul de anglicism se folosește alături de împrumuturi din engleză, pentru
comoditatea exprimării. Majoritatea împrumuturilor sunt substantive, însă dificultățile provin din faptul că genul
nu este gramaticalizat, radicalul substantivului identificându-se cu forma de singular.

Substantivele la genul masculin fac pluralul în ,,i’’: broker-brokeri, designer-designeri, hacker-hackeri,

retailer-retaileri. Femininele sunt rare și au desinențele de plural în ,,e’’ cu atașare direct la forma de singular:
torrent-torrente.

În limbajul uzual circulă o serie de verbe adaptate unor forme de conjugare ale limbii române. Unele dintre
ele vor fi acceptate de norma literară: boldui, focusa, printa, targeta, șerui.

Termenul de snobism lingvistic a fost impus de cercetătoarea Adriana Stoichițoiu-Ichim care consideră că
acesta se manifestă prin tendința de a reveni la ortografia etimologică. În contrapondere cu aceasta tendință, se
manifestă cea care derivă din democratizarea informației, favorizând adaptarea neologismelor, inclusiv a
anglicismelor la structura gramaticală a limbii care le-a împrumutat.

Din punctul meu de vedere, avalanșa de împrumuturi din limba engleză poate avea drept consecință o
subminare a caracterului flexionar al limbii române. Desigur, politica lingvistică trebuie să fie liberalistă, cu atât
mai mult cu cât cele mai multe împrumuturi din engleză nu au corespondent în limba română. Sunt, ca atare,
cuvinte necesare și trebuie păstrate în forma lor originală.