Trec La Gimnaziu 2021

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj
Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Cluj

Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Cluj
PROGRAM PENTRU ELEVII CLASELOR A IV-A
TREC LA GIMNAZIU!
1
2021
PROGRAMUL
„TREC LA GIMNAZIU !”
SCOP :
Reducerea impactului pe care tranziţia de la învăţământul primar la cel gimnazial îl poate
avea asupra copilului şi familiei.
OBIECTIVE :
Părinţi şi cadre didactice :
1. Informarea în privinţa riscului de inadaptare şcolară la trecerea între ciclul primar
şi cel gimnazial;
2. Oferirea de materiale suport (sugestii);
Elevi :
3. Autocunoaşterea şi acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi a celorlalţi;
4. Dezvoltarea abilităţilor de adaptare, creşterea autoeficacităţii;
5. Managementul timpului acordat învăţării precum şi al timpului liber.
GRUP ŢINTĂ :
o Elevi de clasa a IV-a
o Părinţii acestora
o Cadre didactice
2
MOTIVAŢIA PROIECTULUI
Trecerea de la un stadiu de învăţământ la altul, încheierea ciclului primar şi începerea

celui gimnazial presupun mai multe schimbări care, la unii copii, pot determina dificultăţi în
adaptarea la noul sistem. Dintre elementele noi cu care copiii trebuie să se confrunte, pot fi
enumerate:
 schimbarea învăţătoarei cu un număr mai mare de profesori;
 metode de predare – evaluare diferite;
 schimbarea sistemului de notare (de la calificative la note);
 creşterea numărului de materii, al cantităţii de informaţie pe care elevul trebuie
să o asimileze etc.
Dificultăţile de adaptare ar putea avea ca repercusiuni:

 scăderea motivaţiei şcolare;
 modificarea negativă a randamentului şcolar;
 creşterea absenteismului;
 recurgerea la comportamente de risc (fumat, alcool);
 înrăutăţirea relaţiilor familiale, îngreunarea comunicării cu adulţii;
 creşterea nivelului de stres şi agitaţie al copiilor;
 scăderea nivelului de toleranţa la frustrare;
 însingurare, anxietate, închidere în sine.
Pentru a se evita aceste eventuale repercusiuni ale neadaptării la noul sistem de

învăţământ se propune următorul program de prevenţie care va consta în desfăşurarea câtorva
activităţi cu elevii claselor a IV-a, precum şi cu părinţii acestora.
3
Materialul este structurat pe câteva direcţii:
1. Motivaţia proiectului, obiective

2. Partea teoretică – în care sunt introduse conceptele de adaptare / dezadaptare şi mai
specific cele de adaptare / inadaptare şcolară
3. Sugestii pentru părinţi
4. Activităţi care pot fi realizate cu clasa
5. Anexe
INTRODUCERE
Există adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în

funcţie de mediu, iar această transformare are ca rezultat un echilibru al schimbărilor între
mediu şi el, favorabil conservării sale. Potrivit concepţiei lui Piaget, cu viaţa psihică se
petrece un fenomen asemănător. Aşa cum organismul recurge la permanente schimburi cu
mediul înconjurător, pentru a rămâne în acord cu acesta şi pentru a menţine echilibru cu
mediul său interior, tot aşa sistemul psihic uman nu-şi poate asigura unitatea internă şi
armonia cu exteriorul decât dacă dovedeşte plasticitate comportamentală: pe de o parte, o
sincronizare cu cerinţele mediului în limitele resurselor individuale, respectiv o modificare a
comportamentului persoanei în funcţie de cerinţele mediului socio-cultural („acomodare”),
iar pe de altă parte, o transformare a condiţiilor de mediu în funcţie de scopurile şi aspiraţiile
individuale ale persoanei („asimilare”). Aceste doua moduri de acţiune, interdependente, se
combină fără încetare pentru a menţine starea de echilibru la un nivel cât mai stabil.
Adaptarea de tip psihologic, presupune, aşadar, asimilarea de noi cunoştinţe şi valori,
dar şi renunţări la atitudini sau valori personale, care se dovedesc nefuncţionale (pentru că
sunt considerate inacceptabile de către societate).
Atât mediul familial, cât şi cel şcolar, iar apoi cel profesional şi social, îl obligă pe
copil să se supună acestui comportament continuu de adaptare si remodelare în funcţie de
cerinţele şi exigenţele mediilor respective.
4
Adaptare / dezadaptare – definirea conceptelor
Din perspectiva piagetiană, dezadaptarea desemnează incapacitatea persoanei de a

realiza, în mod echilibrat, procesele de „asimilare” şi „acomodare”. Caracteristic persoanei
dezadaptate este ignorarea constantă sau respingerea voită a cerinţelor şi exigenţelor
exterioare, supralicitând în schimb dorinţele şi trebuinţele individuale. Poate fi însa şi situaţia
inversă, prezentă mai mult în cazurile patologice, când persoana ajunge atât de dezamăgită de
ea însăşi încât îşi ignoră orice opţiuni sau preferinţe personale lăsându-se în „voia sorţii.”
Prin urmare, spunem că o persoană este cu atât mai bine adaptată, cu cât are mai
frecvente şi mai profunde schimburi interpersonale echilibrate cu ceilalţi din jur şi cu diferiţi
factori ai ambianţei sociale.
În alţi termeni, comportamentul adaptativ exprimă, din perspectiva psihologică,
„eficienţa sau gradul în care individul atinge standardele independenţei personale şi ale
responsabilităţii sociale cerute de grupul social căruia îi aparţine.” (Grossman, 1973).
Adaptarea / inadaptarea şcolară – adaptare pedagogică, adaptare relaţională
O condiţie esenţială a adaptării şcolare o reprezintă realizarea concordanţei între

cerinţele obiectivelor instructiv-educative şi răspunsul comportamental adecvat al elevului
faţă de acestea. Cu alte cuvinte, esenţa adaptării şcolare constă în ajustarea reciprocă a
procesului de educaţie, pe de o parte, şi a caracteristicilor de personalitate, pe de altă parte.
Vom spune că un elev este adaptat atunci când realizează în egală măsură, adaptarea
pedagogică şi adaptarea relaţională.
Adaptarea pedagogică desemnează răspunsul adecvat al elevului la cerinţele şi
exigenţele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-şi însuşi informaţiile
transmise şi de a le operaţionaliza într-un mod eficient, creativ.
În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luaţi în considerare indicatori referitori
la:
 gradul de operaţionalizare a cunoştinţelor însuşite;
 nivelul de dezvoltare al aptitudinilor;
 discordanţa între nivelul de performanţă şi nivelul de aspiraţie;
 experienţa subiectivă a eşecului la învăţătură.
5
Adaptarea relaţională se referă la capacitatea elevului de a relaţiona cu cadrele didactice
şi cu ceilalţi elevi, de a interioriza normele şcolare şi normele sociale acceptate. Cu alte
cuvinte, adaptarea relaţională exprimă orientarea şi stabilitatea atitudinilor elevului faţa de
ambianţa şcolară.
Copilul inadaptat este cel al cărui comportament, indiferent de cauză, îl împiedică să
beneficieze de experienţele educaţionale şi sociale obişnuite, atât în şcoală, cât şi acasă. Orice
conduită de devianţă şcolară presupune implicit o formă de inadaptare. Este foarte dificil de
stabilit o diferenţă specifică între cei doi termeni. Dacă avem în vedere faptul că indicatorul
predictiv cel mai puternic al adaptării şcolare este succesul şcolar şi că există unii elevi bine
adaptaţi, dar care manifestă conduite deviante, atunci "devianţă şcolară" presupune o
accepţiune mult mai largă decât cea a conceptului de "inadaptare şcolară".
6
Sugestii pentru părinţi
Tranziţia de la şcoala primară la gimnaziu poate fi una dificilă pentru copil, schimbările care
apar fiind multiple: schimbarea învăţătoarei cu un număr mai mare de profesori, schimbarea
sistemului de notare (de la calificative la note), creşterea numărului de materii, al cantităţii de
informaţie pe care copilul va trebui să o asimileze etc.
Este importantă aşadar pregătirea copilului în vederea acestei schimbări. Mai jos pot fi
regăsite câteva sugestii:
1. Arătaţi entuziasm şi anticipare faţă de tranziţia între clasele primare şi cele gimnaziale.
Dacă veţi avea astfel de atitudini, sunt şanse mari ca şi copilul să le aibă!
2. Nu creaţi presiune sau stres inutil în ceea ce priveşte tranziţia. Copilul trebuie să ştie că
aceleaşi practici care i-au adus rezultate în clasele primare îi vor aduce rezultate şi în
continuare. Puneţi accent pe lucrurile care vor rămâne constante pentru a reduce
eventualele temeri ale copilului, dar explicaţi-i şi care vor fi cele mai importante
diferenţe. De asemenea, încercaţi să vă păstraţi şi propriile temeri sub control, pentru că
de foarte multe ori agitaţia dumneavoastră se va transmite copilului!
3. Începeţi din vreme să vă ajutaţi copilul să-şi extindă cercul de prieteni/ cunoştinţe şi să
înveţe / să-şi pună în practică abilităţile sociale, abilităţile de a-şi face noi prieteni.
4. Începeţi să-l lăsaţi pe copil să ia decizii cu privire la petrecerea timpului (bineînţeles cu
limite). În acest mod va începe să înveţe elemente de planificare a timpului, de
„împărţire” între prieteni, lecţii, televizor, sport etc.
5. Încercaţi să ascultaţi şi să nu interveniţi întotdeauna pentru rezolvarea unei situaţii. Chiar
dacă de multe ori este mai uşor să faceţi dumneavoastră înşivă, ca părinte, un anumit
lucru, în acest mod copilul nu va învăţa cum să-şi rezolve problemele cu încredere în
sine. Asta nu înseamnă, desigur, să nu vă mai implicaţi în problemele copilului : este
foarte important să-l ajutaţi să perceapă cât mai bine situaţia, să vadă posibilele opţiuni şi
să evalueze plusurile şi minusurile fiecărei decizii.
6. Puneţi accent pe comunicarea cât mai deschisă cu copilul. Chiar dacă deocamdată vă
spune totul, acest lucru va începe să se schimbe odată cu trecerea spre adolescenţă. Fiţi
un bun ascultător şi păstraţi canalele de comunicare deschise.
7. Re-învăţaţi cum să comunicaţi cu şcoala : de la comunicarea cu o sigură persoană
(învăţătoarea) se trece la comunicarea cu mai mulţi profesori, posibil cu aşteptări
diferite. Identificarea persoanelor de contact din şcoală vă va reduce anxietatea.
7
ACTIVITĂŢI DE REALIZAT LA CLASĂ
Activitatea 1
OGLINDA MEA
Obiective generale: Autocunoaşterea si acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi a
celorlalţi. Accentuarea şi conştientizarea de către copii a importanţei desfăşurării activităţilor
extraşcolare.
Durata: 50 minute.
Obiective operaţionale:
 Să îşi dezvolte abilităţile de a cunoaşte şi prezenta propriile caracteristici;
 Să recunoască importanţa cunoaşterii punctelor tari şi punctelor slabe personale;
 Să îşi dezvolte abilităţile de recunoaştere a aspectelor pozitive a propriei persoane şi să
identifice modalităţi de a le valoriza în activităţi extraşcolare.
Materiale: fișe de lucru (Anexa 1)
Desfăşurare : Fiecare copil este rugat să îşi imagineze că intră în pielea personajului preferat
din desene animate, filme sau poveşti preferate şi să realizeze o descriere pe care personajul
preferat i-ar face-o lui (cum mă vede personajul preferat ?). Descrierea trebuie să cuprindă atât
caracteristici fizice, cât şi trăsături de caracter, aptitudini, calităţi personale, comportamente
specifice (vezi Anexa 1).
Puteți aduna fișele de la toți copiii (dacă activitatea se desfășoară online elevii vă pot
trimite fișa pe chat, astfel încât să nu o vadă colegii lor) și să organizați un joc: veți citi pe rând
câte o descriere făcută de personajul preferat, copiii având sarcina de a recunoaște colegul/
colega din descriere. Înainte de a face acest lucru, este important să vă asigurați că elevii sunt de
acord să fie citite cu voce tare propriile descrieri. Dacă există elevi care refuză, fișele lor vor fi
puse deoparte. Le este ușor sau dificil să recunoască despre ce coleg e vorba ascultând doar
descrierea făcuta de personajul preferat?
Pasul următor constă în completarea unei fişe cu câte cel puţin 5 caracteristici la puncte
tari / puncte slabe ale fiecăruia (vezi Anexa 1).
Urmează etapa discutării acestora - la ce sunt bun, ce sport / activitate extraşcolară aş
putea desfăşura având calităţi pentru ele?
8
Activitatea 2
CARE ESTE DIFERENŢA ?
Obiectiv general: Reducerea stresului datorat tranziţiei între ciclul primar şi cel gimnazial
Durata: 50 minute
Obiective operaţionale :
 Să identifice principalele diferenţe între ciclul primar şi cel gimnazial;
 Să recunoască posibilele efecte pe care aceste schimbări le pot avea asupra lor.
Materiale: hârtie / carton, hârtie colorată, creioane colorate, lipici, foarfecă etc. – pentru
realizarea posterelor
Desfăşurare :
Prima parte a activităţii se desfăşoară sub forma unui brainstorming : este prezentată
tema discuţiei (Ce va fi diferit în clasa a V-a faţă de clasa a IV-a ?) şi elevii sunt întrebaţi care
consideră ei că sunt principalele schimbări. Profesorul notează pe tablă sau într-un document
word/ tablă interactivă/ Menti care se partajează elevilor (în cazul activității online) toate
aspectele semnalate de elevi.
După finalizarea acestei etape fiecare schimbare menţionată este discutată cu clasa,
explicată de către profesor sau corectată dacă este nevoie. De asemenea, profesorul poate
completa lista cu elemente care nu au fost menţionate de către elevi.
Pentru fiecare schimbare menţionată, se notează apoi într-un tabel posibilele efecte pe
care aceasta la poate avea asupra elevilor, precum şi modalităţile de rezolvare.
Schimbare Efecte Rezolvare

(Ce va fi diferit ?) (Ce se poate întâmpla ?) (Ce putem face ?)
Odată ce lista de pe tablă este finalizată şi înţeleasă de toţi elevii, se poate trece la etapa
următoare : elevii primesc sarcina de a realiza, pe grupe sau perechi, câte un poster (afiş), de
exemplu pe hârtie A3, prin care să explice colegilor lor din alte şcoli sau clase aceste schimbări.
Dacă activitatea se desfășoară online, elevii vor realiza această sarcină individual. Această
modalitate contribuie la interiorizarea mult mai uşoară a informaţiilor.
9
Activitatea 3
ROATA EMOŢIILOR
Obiectiv general: Identificarea unor emoţii specifice şi a modului de apariţie a acestora
Durata: 50 minute
 să–şi dezvolte vocabularul referitor la emoţii;
 să recunoască emoțiile de bază;
 să facă legătura între situaţii şi emoţii specifice.
Materiale:
 „Roata emoţiilor”- un cadran confecţionat din carton care are un braţ indicator;
împărţiţi acest cadran în 6 părţi egale; prin rotire, braţul indicator se poate opri
aleator în dreptul simbolului unei emoţii (exemplu: bucuros, supărat, furios,
speriat, îngrijorat, mândru) sau
 Bileţele pe care sunt desenate figuri (feţe) care arată diferite emoţii sau sunt
scrise respectivele emoţii
Procedura:
Rugaţi copiii să ridice mâna dacă s-au simţit vreodată bucuroşi, trişti, furioşi, etc.
Explicaţi-le că acestea sunt emoţii pe care fiecare dintre noi le trăim la un moment dat în viaţă.
Apoi, puteți să vizionați împreună filmulețul ”Cele șase emoții”
(https://www.youtube.com/watch?v=Im1blfeluX4&t=18s), după care să discutați despre
emoțiile de bază.
Prezentaţi copiilor „Roata emoţiilor”, explicându-le că o vor utiliza într-un joc pentru a
înţelege mai bine emoţiile lor şi ale celorlalţi. În acest joc, câte un copil va învârti braţul roţii şi,
când acesta se opreşte la o emoţie, va încerca să identifice emoţia, să dea exemple de situaţii în
care s-a simţit în acest fel şi să găsească sinonime pentru denumirea acelei emoţii. Aceleaşi
întrebări vor fi puse apoi întregii grupe de elevi pentru a identifica un număr cât mai mare de
situaţii pentru fiecare emoţie, şi, de asemenea, un număr cât mai mare de sinonime. Precizaţi că,
în cazul în care roata se opreşte tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta
toate emoţiile. În cazul în care desfășurați această activitate online, puteți prezenta copiilor
imagini cu fețe umane care exprimă diverse emoții, sarcinile lor fiind aceleași de mai sus.
Discuţii:
 Există vreun copil care nu s-a simţit niciodată bucuros, trist, furios, etc.?
 Care dintre emoţii vi se par cele mai plăcute? Dar cele mai neplăcute?
10
Copiii aflaţi la această vârstă pot să nu exprime cu claritate ce înseamnă o emoţie. Pentru a-i
ajuta, puteţi să îi întrebaţi care emoţie este pozitivă (bună, plăcută) şi care este negativă (rea,
neplăcută), dacă cunosc alt cuvânt pentru aceeaşi emoţie, dacă pot să o descrie etc.
Puteți folosi și jocurile interactive online cu și despre emoții create de colega noastră,
Ozana Tunyagi: ”Emoții pozitive versus emoții negative”
https://wordwall.net/resource/2131514, care le dă copiilor posibilitatea de a verifica cât de bine
diferențiază emoțiile plăcute de cele neplăcute și ”Învârte roata cu activități”
https://wordwall.net/resource/929922/invarte-roata-cu-activitati, unde copiii descoperă ce
activități pot face atunci când sunt nervoși, supărați sau speriați.
Activitatea 4
Obiectiv general: Dezvoltarea abilităţilor de adaptare
Durata: 25 minute
Obiective specifice:
 Explorarea efectelor negative ale cerinţelor absolutiste şi rigide
Materiale: povestirea „În curtea şcolii” (Anexa 2)
Desfăşurarea activităţii:
Citiţi-le copiilor povestirea "În curtea şcolii" (Anexa 2). Discutaţi pe marginea ei,
utilizând întrebări de tipul:
 Ce părere aveţi despre comportamentul lui Robert? (Discutaţi despre faptul că o mare
parte din comportamentul lui constă în cerinţe / pretenţii nerealizabile, exagerate)
 Ce înseamnă o pretenţie rigidă (nerealizabilă, exagerată)?
 Care a fost efectul pretenţiilor lui Robert? L-au ajutat acestea să fie mai mulţumit? Cum
au reacţionat ceilalţi?
 Vi s-a întâmplat vreodată să întâlniţi persoane care se comportă ca şi Robert? Dar voi, v-
aţi comportat vreodată în modul acesta? Daţi exemple de situaţii în care aţi avut
cerinţe/pretenţii asemănătoare.
 Credeţi că lucrurile ar trebui să se întâmple întotdeauna după cum vor oamenii? Credeţi
că este posibil să vi se îndeplinească toate dorinţele?
 Data viitoare când observaţi că aveţi astfel de cerinţe/pretenţii, ce puteţi face în schimb?
11
Activitatea 5
Obiectiv general: Dezvoltarea identităţii: autoeficacitatea
Durata: 25 minute
Obiective specifice:
 Explorarea unor aspecte legate de autoeficacitate (conştiinţa existenţei abilităţilor şi
resurselor personale necesare atingerii scopurilor), dezvoltarea sentimentului
autoeficacităţii
Materiale: povestea „Păpădia” (din Educăm şi vindecăm prin...poveşti, Drugaş Ioana, Bârle
Delia (coord.), editura Universităţii din Oradea, 2008) (Anexa 3)
Citiţi-le copiilor povestea "Păpădia" (Anexa 3) sau ascultați împreună ”Povestea
Păpădiei” de pe YouTube https://www.youtube.com/watch?v=hDzzm22lnW8 (dacă activitatea
se desfășoară online). Discutaţi pe marginea ei, utilizând atât întrebări cu scop de clarificare a
conţinutului cât şi cu scop de particularizare la situaţii concrete. De exemplu:
 Despre ce este vorba în poveste? Ce doreşte păpădia?
 Tu ce dorinţă ai vrea să ţi se împlinească?
 Ce a făcut păpădia pentru a-şi îndeplini visul?
 Tu ce ai putea face ca să îţi îndeplineşti dorinţa?
 Ce ai face dacă:
o Cineva nu crede că tu poţi reuşi?
o Celorlalţi nu le pasă de dorinţa ta?
 Şi-a atins păpădia visul de a ajunge la soare? Cum s-a simţit păpădia când şi-a atins
visul?
 Tu îţi vei îndeplini dorinţa? Dacă da, când crezi că se va întâmpla acest lucru? Cum crezi
că te vei simţi în momentul în care îţi vei îndeplini dorinţa?
La final, fiecare copil va realiza un desen care să ilustreze visul pe care îl are și îl va
prezenta celorlalți.
12
Activitatea 6
CUM ÎMI UTILIZEZ TIMPUL ?
Obiectiv general: Conştientizarea modului în care este utilizat timpul
Durata:
Secţiunea 1: 10 minute Secţiunea 2: 30 minute Secţiunea 3: 30 minute
 să realizeze o monitorizare a propriului program de activitate;
 să identifice posibile probleme în modul de organizare a timpului;
 să genereze soluţii pentru problemele identificate;
 să identifice modalităţi plăcute de petrecere a timpului liber.
Materiale: fişa de lucru

Data Activitatea Timpul alocat
Secţiunea 1
1. Discutaţi cu elevi în ce măsură reuşesc să se încadreze în timp sau au dificultăţi în
realizarea activităţilor cotidiene.
2. Propuneţi elevilor ca până la următoarea întâlnire să ţină o agendă în care să-şi noteze ce
au făcut în fiecare zi. Cereţi-le să noteze pentru fiecare activitate timpul alocat, inclusiv
pentru odihnă, somn. Atrageţi atenţia elevilor să nu omită activităţi, să redea în detaliu
programul lor zilnic şi să treacă în agendă timpul real consumat pentru fiecare.
3. Puteţi propune ca model de agendă fişa de lucru.
Secţiunea 2
1. Organizaţi o discuţie despre lucrurile pe care le-au observat elevii ţinând acest „Jurnal” .
2. Împărţiţi elevii în grupe de câte 3 -5 şi solicitaţi-le să analizeze modul de utilizare a
13
timpului. Sugeraţi elevilor să identifice aspecte pozitive şi negative în modul cum este
organizat programul. Cereţi-le să se gândească ce anume se poate îmbunătăţi.
3. Identificaţi împreună cu elevii câteva dificultăţi pe care le au în organizarea timpului şi
cereţi exemple de modalităţi de îmbunătăţire a organizării timpului.
4. Discutaţi aceste modalităţi şi aplicarea lor.
Secţiunea 3
1. Identificaţi împreună cu elevii care au fost cele mai plăcute modalităţi de petrecere a
timpului liber.
2. Ce alte alternative ar mai avea?
3. Care sunt locurile din oraş unde se pot practica anumite sporturi (role, ciclism, înot,
scrimă, echitaţie, dans etc.), unde se ţin cursuri de iniţiere la un instrument muzical,
unde exista ateliere de pictură, sculptură, folclor etc.
4. Cu ce am putea înlocui un hobby mai special?
Discuţii :
 Care sunt avantajele jurnalului legat de utilizarea timpului?
 Ce dificultăţi întâlnesc în organizarea activităţilor zilnice?
 Ce rol are stabilirea de priorităţi în organizarea activităţilor?
Bibliografie
Băban, Adriana (2001) - Consiliere vocaţională, editura Psinet;

Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa (1999) - Psihologie şcolară, editura Polirom;
Drugaş, Ioana, Bârle, Delia (coord.)(2008), Educăm şi vindecăm prin...poveşti, editura
Universităţii din Oradea;
Lemeni, Gabriela, Porumb, Mihaela (2004), Consiliere şi orientare, Clasele V-VIII, ed.
ASCR;
Vernon, Ann (2006)- Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă
şi comportamentală, editura ASCR.
14
Anexa 1
Cum mă vede personajul preferat?
Numele și prenumele:
Personajul meu preferat este .........................................................
din povestea/ cartea/ filmul/ desenele animate .........................................................
El m-ar descrie în felul următor:
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................
Cine sunt EU?
Punctele mele tari Punctele mele slabe
În ce activități pot valorifica punctele mele tari?

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
15
..........................................................................................................................................................
...
Anexa 2
În curtea şcolii
Mai mulţi colegi din aceeaşi clasă, printre care şi Robert, s-au înţeles
să se întâlnească sâmbăta pe terenul de sport al şcolii, pentru a juca ceva
împreună. Când au ajuns, cei mai mulţi dintre copii ar fi vrut să înceapă cu
un meci de handbal, însă Robert, lovind cu piciorul în pământ, le spuse că el nu mai joacă nimic
dacă nu încep cu fotbal. Aşa că resul copiilor au fost de acord să joace fotbal întâi. După doar
câteva minute, Robert s-a împiedicat de minge şi a căzut. Deşi niciun alt coleg nu era în
apropierea lui, acesta a început să strige că a fost împins, şi că arbitrul trişează. Ca să nu strice
tot jocul, colegii au fost de acord să-l lase pe Robert să dea o lovitură liberă (să tragă la poartă).
Acesta a lovit cu putere în minge, dar portarul a apărat şutul. Robert a început din nou să strige,
spunând că mingea e prea dezumflată şi de aceea a ratat, şi că dacă nu este lăsat să repete
lovitura el nu mai joacă. De data aceasta, colegii i-au spus „Foarte bine, dacă nu vrei, nu mai
juca!”. Aşa că Robert a renunţat la joc, şi le-a strigat nervos în timp ce se îndepărta de teren „Nu
mă mai joc niciodată cu trişori! O să vă pară vouă rău!”. Nimeni nu i-a mai răspuns, toţi
simţindu-se mult mai bine fără un jucător ca Robert.
Anexa 3
Păpădia
(din Educăm şi vindecăm prin...poveşti, Drugaş, Ioana, Bârle,
Delia (coord.) (2008), editura Universităţii din Oradea)
Era încă primăvară timpurie când, din pământul dezgheţat,

au început să încolţească iarba şi plantele. Din rădăcinile din anul
care a trecut a ieşit la iveală un firicel plăpând care se înclina chiar
16
şi la cea mai mică adiere de vânt. Nu mai departe de o jumătate de metru de acesta, dădea din
coate să răsară o tulpiniţă mică şi ascuţită ca un vârf de sabie. De când şi-a deschis ochii a şi
început să întrebe:
- Unde este soarele? Suratele mele mi-au povestit că sunt o plantă privilegiată, că atunci
când voi înflori, voi purta numele soarelui. Am de gând să îl cunosc chiar de azi!
- Cum? Tu eşti floarea-soarelui? A întrebat-o firicelul plăpând.
- Da! Eu când voi fi mare, voi fi ocupată toată ziua. Am de gând să urmăresc soarele de
la răsărit, până la apus, a zis floarea soarelui.
- Eu am de gând să ajung la soare, spunea încrezătoare păpădia.
Încălzite de razele din ce în ce mai calde ale soarelui, care traversa cerul în fiecare zi,
plantele creşteau una lângă cealaltă. Dar, raportat la păpădie, floarea soarelui creştea de zeci de
ori mai repede şi devenise mult, mult mai înaltă.
Prima care şi-a desfăcut petalele ascuţite ca nişte ace aurii a fost însă păpădia. Era
gingaşă şi graţioasă.
- Cum vei ajunge la soare, dacă vei rămâne atât de mică? A întrebat-o răspicat floarea-
soarelui.
- Voi face tot ce îmi stă în putinţă! a răspuns mai hotărâtă ca niciodată păpădia.
Soarele devenise un fel de magnet pentru floarea-soarelui, care odată ce şi-a deschis
petalele se întorcea după soare, oriunde s-ar fi aflat pe cer. La asfinţit, frântă de oboseală, îşi
stângea căpşorul şi adormea pe loc ca să poată începe odihnită din nou activitatea în dimineaţa
următoare.
Nici păpădia nu se lăsa mai prejos, deşi nimeni nu bănuia asta. Parcă toţi uitaseră de
visul ei sau nimeni nu mai avea încredere în ea că va reuşi. Peste zi, păpădia îşi deschidea din ce
în ce mai mult petalele subţiri şi ascuţite, iar floarea, asemenea unui bulgăre auriu, putea fi
comparată oricând cu un mic soare pe pământ. Dar asta nu era şi suficient pentru a ajunge la
soare. Timpul trecea şi păpădia nu avea încă o soluţie pentru a-şi îndeplini visul, dar nu
deznădăjduia.
Într-o dimineaţă, din cauza unor nori negricioşi de pe cer, soarele a întârziat să se arate.
- Azi nu are să mai ajungă soarele pe la noi. Dar, poate aşa cum te lăudai, vei pleca tu la
el. Nu ai vrea să mă duci cu tine? a întrebat-o ironic floarea soarelui pe păpădie.
- Chiar dacă nimeni nu mă mai crede, am să ajung într-o zi la soare. Sunt convinsă că
pot.
Soarele nu s-a mai arătat, decât foarte slab, două zile la rând. În lipsa lui, păpădia şi-a
transformat petalele galbene într-un puf alb-transparent. Asta înseamnă că îmbătrânise? Nu pot
17
să vă răspund...
Dar, adierea unui vânt răcoros a desprins primul puf ducându-l departe, departe în
văzduh... Cine poate şti unde a ajuns?...
În zilele următoare, puful de păpădie s-a desprins pe rând şi, în timp ce se înălţa tot mai
sus, striga în gura mare:
- Plec către soare!
18
Fișa de evaluare a programului ”Trec la gimnaziu”
Școala: ......................................................................................................................................
1. Nr. de elevi din clasa a IV-a care au fost implicați în program:____

2. Nr. de părinți implicați în program:_____
3. Apreciaţi utilitatea programului Trec la gimnaziu, în care 1 = foarte puțin util și 5 =
foarte util
1 2 3 4 5
4. Enumeraţi trei puncte tari ale programului Trec la gimnaziu:

____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
5. Enumeraţi trei puncte slabe ale programului Trec la gimnaziu:
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
6. Alte observaţii:
19

Trec La Gimnaziu 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Trec La Gimnaziu 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Cluj

PROGRAM PENTRU ELEVII CLASELOR A IV-A

Trecerea de la un stadiu de învăţământ la altul, încheierea ciclului primar şi începerea

Dificultăţile de adaptare ar putea avea ca repercusiuni:

Pentru a se evita aceste eventuale repercusiuni ale neadaptării la noul sistem de

Materialul este structurat pe câteva direcţii:

1. Motivaţia proiectului, obiective

Există adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în

Din perspectiva piagetiană, dezadaptarea desemnează incapacitatea persoanei de a

Adaptarea / inadaptarea şcolară – adaptare pedagogică, adaptare relaţională

O condiţie esenţială a adaptării şcolare o reprezintă realizarea concordanţei între

Sugestii pentru părinţi

ACTIVITĂŢI DE REALIZAT LA CLASĂ

Schimbare Efecte Rezolvare

Materiale: fişa de lucru

Băban, Adriana (2001) - Consiliere vocaţională, editura Psinet;

Cine sunt EU?

Punctele mele tari Punctele mele slabe

În ce activități pot valorifica punctele mele tari?

Era încă primăvară timpurie când, din pământul dezgheţat,

Fișa de evaluare a programului ”Trec la gimnaziu”

1. Nr. de elevi din clasa a IV-a care au fost implicați în program:____

4. Enumeraţi trei puncte tari ale programului Trec la gimnaziu:

S-ar putea să vă placă și