20150522194608buletin Stiintific 16-2015

ISSN 1841 – 298X
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
CENTRUL DE CERCETĂRI ECONOMICE
BRAŞOV
BULETINUL ŞTIINŢIFIC
NR. 16 - 2015
„ROMÂNIA ÎN PROCESUL DEZVOLTĂRII

ECONOMICE DURABILE –
OBIECTIVE DE DEZVOLTARE SUSTENABILĂ
ÎN PERIOADA 2015-2020”
VOLUMUL II
SESIUNEA ŞTIINŢIFICĂ
STUDENŢEASCĂ
Editor coordonator:
Conf. univ. dr. Nicolae BÂRSAN-PIPU
Editura INFOMARKET
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE BRAŞOV
Centrul de Cercetări Economice Braşov
Str. Bisericii Române nr. 107, Braşov, 500068
Tel. 0268 419077, Tel/Fax 0268 418788
COMITETUL ŞTIINŢIFIC DE REDACŢIE

• Marian GEORGESCU, Director
• Conf. univ. dr. Nicolae BÂRSAN-PIPU, Decan, Facultatea de Ştiinţe
Economice – Braşov, UCDC
• Prof. univ. dr. Georgeta ILIE, UCDC
• Prof. univ. dr. Ileana TACHE, Facultatea de Ştiinţe Economice,
Universitatea „Transilvania” Braşov
• Conf. univ. dr. Emilia GOGU, UCDC
• Conf. univ. dr. Ioan STATE, UCDC
• Conf. univ. dr. Gheorghe SUCIU, UCDC
• Conf. univ. dr. Mihaela FUNARU, UCDC
• Lector univ. dr. Carmen Magda NICOLAE, UCDC
COMITETUL DE REDACŢIE
• Redactor şef - Conf. univ. dr. Nicolae BÂRSAN-PIPU
• Membri - Conf. univ. dr. Gheorghe SUCIU
- Conf. univ. dr. Mihaela FUNARU
• Secretari de redacţie - Lector univ. dr. Bianca Georgeta SPÎRCHEZ
- Lector univ. dr. Carmen Magda NICOLAE
Editura INFOMARKET
O.P. 1 – C.P. 361 – BRAŞOV
Tel./Fax (0268) 410 132
www.editura-infomarket.ro
Editat la tipografia Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” Braşov
ISSN 1841-298X
Buletinul ştiinţific nr. 16/2015 – Volumul II: Sesiunea ştiinţifică studenţească i
CUVÂNT ÎNAINTE
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” este o instituţie de învăţământ

superior particulară acreditată, înfiinţată la Bucureşti în anul 1990 din iniţiativa
domnului prof. univ. dr. Momcilo Luburici, ales din acelaşi an de Senatul
Universităţii în funcţia de Rector, fiind în prezent Preşedintele Universităţii, precum
şi a d-nei prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, care este în prezent
Preşedintele Senatului universităţii.
În cei 25 de ani de existenţă, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” s-
a impus în viaţa academică românească, datorită competenţei profesionale şi
probităţii morale a cadrelor didactice, pregătirii temeinice a studenţilor şi calităţii
managementului universitar, fiind astăzi una dintre cele mai prestigioase universităţi
particulare din România.
Începând din anul universitar 1999-2000, la iniţiativa domnului Marian
Georgescu, s-au înfiinţat la Braşov două facultăţi ale Universităţii Creştină „Dimitrie
Cantemir”, respectiv:
• Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (cursuri de zi şi cu frecvenţă
redusă cu durata de 3 ani):
o Domeniul de licenţă Economie şi afaceri internaţionale, cu
specializarea Administrarea afacerilor internaţionale;
• Facultatea de Finanţe, Bănci şi Contabilitate (cursuri de zi şi cu frecvenţă
redusă cu durata de 3 ani):
o Domeniul de licenţă Finanţe, cu specializarea Finanţe – bănci;
o Domeniul de master Finanţe, cu specializarea Management Financiar
– bancar.
Din anul universitar 2014 – 2015, cele două facultăţi au fost integrate în
Facultatea de Ştiinţe Economice din Braşov.
Facultatea de Ştiinţe Economice dispune de un sediu modern, construit din
fonduri proprii, ce cuprinde un spaţiu de învăţământ de peste 2.500 m.p., în care au
fost amenajate şi dotate corespunzător amfiteatre, săli de curs şi de seminar,
laboratoare de informatică, bibliotecă cu sală de lectură, club studenţesc etc.
După cei 15 ani de activitate, facultatea din Braşov a Universităţii Creştine
„Dimitrie Cantemir” poate concura din punct de vedere al calităţii activităţii
didactice, al bazei materiale de care dispun şi al managementului universitar cu orice
facultate de stat sau particulară din Braşov şi din ţară.
ii Cuvânt înainte
Învăţământul superior modern presupune nu numai însuşirea informaţiei

acumulate în fiecare dintre domeniile ce fac obiectul disciplinelor din planurile de
învăţământ, ci şi iniţierea studenţilor şi masteranzilor în activitatea de cercetare
ştiinţifică, pentru a-i pune în legătură cu avanposturile cunoaşterii în domeniile
respective. În fiecare an universitar în toate facultăţile Universităţii Creştine
„Dimitrie Cantemir” se organizează sesiuni de comunicări ştiinţifice în care sunt
prezentate rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică a studenţilor şi a cadrelor
didactice. De asemenea, anual este elaborat Programul de cercetare ştiinţifică, ce
cuprinde temele şi obiectivele de cercetare ale cadrelor didactice ale facultăţii.
Activitatea de cercetare ştiinţifică a studenţilor programului de studii de
licenţă Economie şi afaceri internaţionale, precum şi masteranzilor programului de
studii Administrarea afacerilor internaţionale se desfăşoară în cadrul următoarelor
cercuri ştiinţifice:
• Analiză economică, finanţele întreprinderii şi burse;
• Management şi negociere;
• Marketing;
• Limba străină – franceză / engleză;
• Expertiza marfurilor si management;
• Dreptul afacerilor, in context national si international
Activitatea de cercetare ştiinţifică a studenţilor programului de studii de
licenţă Finanţe şi bănci, precum şi masteranzilor programului de studii Management
financiar-bancar se desfăşoară în cadrul următoarelor cercuri ştiinţifice:
• Modelarea statistico-matematica a proceselor economice;
• Analiză economico – financiară;
• Contabilitate financiară aplicată;
• Marketing financiar-bancar .
Cele mai bune lucrări elaborate în cadrul cercurilor ştiinţifice sunt
prezentate la sesiunile ştiinţifice anuale ale studenţilor.
Începând din anul 2005, lucrările ştiinţifice ale studenţilor sunt reunite în
Volumul II al Buletinului ştiinţific, elaborat în format electronic şi tipărit.
Prezentul volum conţine lucrările elaborate şi susţinute de studenţii şi
masteranzii Facultăţii de Ştiinţe Economice din Braşov, la sesiunea de comunicări
ştiinţifice „ROMÂNIA ÎN PROCESUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE
DURABILE – OBIECTIVE DE DEZVOLTARE SUSTENABILĂ ÎN PERIOADA
2015-2020”, desfăşurată în data de 22 mai 2015.
Director Marian GEORGESCU

Fondator al Facultăţilor din Braşov
ale Universităţii Creştine “Dimitrie Cantemir”
Buletinul ştiinţific nr. 16/2015 – Volumul II: Sesiunea ştiinţifică studenţească iii
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE i
Marian GEORGESCU
APLICABILITATEA ȘI EFICIENȚA INSTRUMENTELOR BUSINESS

INTELLIGENCE ÎN CADRUL UNEI SOCIETĂȚI DE TRADUCERI 1
Georgiana-Mirela ROTARU, Master MFB, Anul II, IF
MEDIUL DE AFACERI FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU CU DILEMELE

FISCALE ALE ANULUI 2015 17
Narcisa PAULESCU( Oltean), Licenţă FB, Anul III, IFR
FINANȚAREA DOMENIULUI AGRICOL DIN ROMÂNIA

DIN FONDURI STRUCTURALE EUROPENE ÎN
EXERCIȚIUL FINANCIAR 2014 – 2020 26
Doina MATEIU, Licenţă FB, Anul III, IFR
Narcisa PAULESCU( Oltean), Licenţă FB, Anul III, IFR
ALGORITMI ÎN EXCEL PENTRU CALCULUL DOBÂNZII

ANUALE EFECTIVE 38
Dragoş Cristian ZOSIN, Licenţă FB, Anul I, IF
Maria-Lavinia ION, Licenţă FB, Anul I, IF
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL SC BIOFARM SA 48

Sorina LUPU, Licenţă FB, Anul II, IF
Liliana MANDACHE, Licenţă FB, Anul II, IF
CADRUL LEGISLATIV (EUROPEAN ȘI NAȚIONAL)

DE GESTIUNE A FONDURILOR STRUCTURALE EUROPENE.
PERIOADA 2007-2013 VERSUS 2014-2020 57
MODALITĂŢI EFICIENTE DE CREDITARE – CREDITUL IPOTECAR.

O PARARELĂ BCR VERSUS BANCA ROMÂNEASCĂ 68
Mihaela Alina COŢOVAN, Licenţă FB, Anul III, IF
Gabriela Elena ISTRATE, Licenţă FB, Anul III, IF
iv Cuprins
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL LEGISLATIV

CE VIZEAZĂ INSOLVENȚA PERSOANEI FIZICE 77
Andrei-Mugurel CHIRILĂ, Licenţă EAI, Anul I, IF
BUNA-CREDINȚĂ - PRINCIPIU DE DREPT ÎN NEGOCIEREA

ȘI EXECUTAREA CONTRACTULUI 85
Ionel-Dănuț LĂU, Licenţă FB, Anul I, IF
Ancuța-Elena MĂNĂILESCU, Licenţă FB, Anul I, IF
ANALIZA SOCIETĂȚII BANCA TRANSILVANIA DIN PERSPECTIVA

INVESTITORULUI LA BURSĂ 91
ANALIZA SOCIETĂȚII BIOFARM S.A. DIN PERSPECTIVA

INVESTITORULUI LA BURSĂ 100
REZOLVAREA UNOR PROBLEME DE MATEMATICI FINANCIARE

ÎN EXCEL 108
Dragoş Cristian ZOSIN, Licenţă FB, Anul I, IF
SISTEMUL DE GESTIONARE A PROGRAMULUI

OPERAȚIONAL REGIONAL (POR) 114
Ionel-Dănuț LĂU, Licenţă FB, Anul I, IF
MANAGEMENTUL RISCULUI BANCAR LA

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ 122
Gabriela Elena ISTRATE, Licenţă FB, Anul III, IF
Mihaela Alina COȚOVAN, Licenţă FB, Anul III, IF
Buletinul ştiinţific nr. 16/2015 – Volumul II: Sesiunea ştiinţifică studenţească 1
APLICABILITATEA ȘI EFICIENȚA
INSTRUMENTELOR BUSINESS INTELLIGENCE
ÎN CADRUL UNEI SOCIETĂȚI DE TRADUCERI
Georgiana-Mirela ROTARU
Facultatea de Ştiinţe Economice Braşov, Master MFB, Anul II, IF
Coordonator științific: Conf. univ. dr. Nicolae BÂRSAN-PIPU
Abstract: Nowadays we live in a world in which each and every activity gravitates
between two poles: the legal one and the economic one. Along with this reality, the
technological revolution not only pushed businesses forward but also generated the
need to know what the future holds. Therefore, in our paper we focus on the
importance of using the right tools in order to know the future and to prevent the
risks associated with a business activity.
Key words: Business Intelligence (BI), Power View, activitate de traduceri, analiza
datelor, diagrame, prezentări interactive.
1. INTRODUCERE
În condițiile actuale, mediul de afaceri reprezintă elementul care dictează

traiectoria unei economii competitive. Cu cât un mediu de afaceri este mai pretențios
cu atât economia unui stat devine mai competitivă, iar acest aspect influențează în
mod categoric și pozitiv dezvoltarea companiilor din cadrul unei piețe. Mediul de
afaceri în care o companie își desfășoară activitatea precum și calitatea informațiilor
de care aceasta dispune constituie elementele care asigură cheia succesului. Se știe
foarte bine că informația înseamnă putere, dar dacă informația nu este primită și
procesată în timp util sau dacă ea nu este de calitate ori nu este semnificativă, atunci
o companie poate înregistra scăderi sau pierderi masive pe un anumit segment de
piață.
Dezvoltarea tehnologiei, necesitatea adaptării permanente la condițiile de
piață, la modificările mediului economic național și internațional precum și la
nevoile clienților aflate în permanentă schimbare au condus la apariția și dezvoltarea
unui concept menit să asigure supraviețuirea unei companii în condițiile actuale.
Acest concept este cunoscut sub denumirea de Business Intelligence și, cu toate că
acest termen a existat cu mult timp înainte, încă din anii ’70, abia după anii ’90 a
2 Facultatea de Ştiinţe Economice Braşov
început să devină cunoscut în economie, devenind în prezent un adevărat atu

strategic pentru orice companie. Aceste sisteme de BI nu fac altceva decât să
ușureze procesul de luare a deciziilor a managerilor prin analizarea unui volum mare
de informații din cadrul companiei și prezentarea rezultatelor într-un mod cât se
poate de interactiv.
Baza oricărui sistem de Business Intelligence este reprezentată de
informație, dar nu orice fel de informație, ci acea informație relevanță pentru
managerii unei companii, astfel încât necesitatea analizării acesteia să conducă la
adoptarea unor măsuri optime, care ulterior să se reflecte în rezultate economice
pozitive. Datorită impactului și a rolului pe care acest concept îl joacă în economie,
am hotărât ca în cadrul acestei lucrări să aprofundăm acest subiect și să analizăm
dacă și cum putem să implementăm acest concept de BI la nivelul unei societăți de
dimensiuni relativ mici precum societățile de traducere și să observăm totodată care
ar fi avantajele care ar sta la baza unei astfel de implementări, întrucât aceste sisteme
sunt create special pentru a prelucra volume mari de informații disponibile de regulă
în cadrul unor companii de dimensiuni mari.
2. ASPECTE TEORETICE ALE APLICAȚIILOR BUSINESS

INTELLIGENCE
1.1. CE ÎNȚELEGEM PRIN BUSINESS INTELLIGENCE?
Ca și concept, Business Intelligence a existat încă din anii ’70, fiind folosit
în sistemele de raportare cu ajutorul mainframe-urilor, dar ca și termen de sine
stătător, acesta a fost introdus de către Gartner Group la mijlocul anilor ‘90 1.
Lucrarea „“Inteligență” în Business Intelligence” [Măzărineanu, 2005/2006,
Introducere], prezintă Business Intelligence drept un instrument util, cu ajutorul
căruia, o companie poate dezvolta o strategie de succes prin dezvoltarea capacității
de a anticipa viitorul.
În prezent există în literatura de specialitate o multitudine de definiții care
încearcă să definească în mod exhaustiv termenul de Business Intelligence. Unii sunt
de părere că Business Intelligence reprezintă “utilizarea de software de mare clasă
pentru aplicațiile de afacere” 2 în timp ce alții cred că Business Intelligence
reprezintă un set de aplicații software și tehnologii destinate colectării, gestionării și
analizării informațiilor și datelor adunate din diverse sisteme de gestiune ale afacerii
sau din diverse alte baze de date 3, IBM 4 consideră că Business Intelligence
contribuie la adoptarea unor decizii de afaceri mai bune și mai inteligente, iar noi
definim Business Intelligence drept o soluție care presupune prelucrarea de
informații publice și semipublice [Măzărineanu, 2005/2006].
1 Măzăreanu, P., V., „Inteligență” în Business Intelligence”, [http://anale.feaa.uaic.ro/ana

le/resurse/54_Mazareanu_V__%27%27Inteligenta%27%27_in_Business_Intelligence.pdf.],
18 februarie 2015
2 Bernstein, A., Grosof, G., Provost, F., “Businsess Intelligence: The Next Frontier for
Information Systems Research?” [http://www.mit.edu/~bgrosof/paps/wits01-panel-biz-

intell-distrib.pdf], 18 februarie 2015
3 [http://www.seniorsoftware.ro/business-intelligence/ce-este-business-intelligence-bi/],
19 februarie 2015
4 Site-ul IBM, [http://www-03.ibm.com/software/products/en/category/business-intelligence],
18 februarie 2015
1.1.1. Descrierea software-ului Business Intelligence
Activitatea economică generează un “ocean de informații”, stocate în

diferite locații, departamente, regiuni geografice sau în diferite sisteme economice,
ERP-uri, MRP-uri sau CRM-uri. Sistemele ERP, MRP și CRM, cunoscute și sub
denumire de “sisteme tranzacționale” 1 sunt de fapt sisteme care colectează,
ordonează și stochează în mod sistematic toate datele generate de operațiunile unei
companii. Toate aceste informații și date obținute din diverse tranzacții și dintr-o
varietate de surse atât publice cât și mai puțin publice precum departamente de
contabilitate, de vânzări, de resurse umane, de logistică, de transporturi, dar și din
studii de piață, analize publicate în reviste de specialitate sau analize ale unor
instituții de specialitate, etc. 2 trebuie analizate, iar aplicațiile Business Intelligence
asigură acest lucru. Într-o descriere simplistă, aplicațiile Business Intelligence preiau
datele stocate în toate sursele menționate mai sus, le reorganizează și le prezintă într-
o manieră interactivă, sub formă de rapoarte.
Fig. nr. 1.1. Software-ul Business Inteligence

(Sursa: www.intechopen.com)
1.1.2. Particularitățile software-ului Business Intelligence
Aplicațiile Business Intelligence satisfac nevoile companiilor prin

intermediul unor activități menite să asigure o calitate superioară mecanismului de
adoptare a deciziilor, fapt ce le oferă un statut privilegiat, întrucât aceste aplicații se
disting de celelalte printr-o serie de particularități 3, precum:
 Prezentare interactivă a datelor:
 Personalizarea rapoartelor:
 Conceperea de scenarii:
 Aprofundarea informațiilor
1 [http://www.softconsulting.ro/page/Solutii/BI/], 19 februarie 2015

2 [http://www.sdc.ro/solutii/business-intelligence], 19 februarie 2015
3 [http://www.softconsulting.ro/page/Solutii/BI/], 19 februarie 2015
1.1.3. Caracteristici comune ale software-lor Business Intelligence
Orice software de Business Intelligence cuprinde trei mari categorii de

aplicații:
1. Instrumente de gestionare a datelor 1:
Aceste instrumente permit curățarea datelor, organizarea informațiilor și
pregătirea bazelor de date pentru analiză. Cu ajutorul acestora, companiile
colectează informațiile din diverse surse externe, le transformă și le încarcă într-o
bază de date într-un format standardizat.
2. Aplicații de cercetare a datelor 2:
Aceste aplicații ajută utilizatorii să înțeleagă cât mai bine informațiile pe
care le au în față, iar de regulă acest lucru presupune realizarea a trei operații, și
anume: consolidarea datelor, sortarea și clasificarea datelor și în cele din urmă
analizarea datelor dintr-un anumit punct de vedere. Totodată, aceste aplicații permit
pe baza analizei informațiilor actuale și trecute realizarea de diferite predicții privind
oportunitățile sau riscurile potențiale.
3. Instrumente de raportare 3:
Ajută utilizatorii să creeze reprezentări grafice prin intermediul unor interfețe extrem
de simple. Vizualizarea informațiilor într-o manieră grafică ajută utilizatorii să
înțeleagă mai bine informațiile și totodată să analizeze și să gestioneze rapoartele în
timp real.
1.1.4. Beneficiile oferite de noua generație de software Business

Intelligence
Un software Business Intelligence contribuie major la decongestionarea

blocajelor decizionale din cadrul unei companii, prin simplul fapt că oferă o imagine
clară și în timp real asupra rezultatelor actuale înregistrate de companie precum și o
previziune asupra posibilelor tendințe, oportunități sau amenințări ce pot influența
semnificativ activitatea acesteia.
Prin urmare, acestea oferă o serie de avantaje 4, precum:
 Facilitează procesul decizional;
 Scade costurile necesare implementării;
 Crește productivitatea managerilor și a angajaților;
 Ajută la dezvoltarea afacerii.
1.1.5. Soluții de BI pe piața din România
În prezent există o multitudine de soluții de BI, iar printre acestea

enumerăm câteva, cum ar fi:
 HyperAnalyzer, Logbis Iași – Antwerpen: www.logbis.com;
 Clementine, Romsym Data București: www.spss.ro;
 Panorama, Wizrom Software București: www.wizrom.ro;
1 [http://www.softwareadvice.com/bi/], 22 februarie 2015

4 [http://www.seniorsoftware.ro/business-intelligence/ce-este-business-intelligence-bi/],
23 februarie 2015
 Oracle BI, soluție Oracle partener WinMENTOR: www.wme.com;

 Business Objects, Romym Data București: www.businessobjects.ro;
 Charisma Analyzer, Totalsoft București: www.totalsoft.ro;
 MsExcel, Microsoft Ltd.: www.microsoft.com.
Oferta soluțiilor BI a devenit de-a lungul timpului din ce în ce mai
complexă, fapt pentru care, în prezent, alegerea unui produs BI se dovedește a fi
extrem de dificilă. Aspecte precum dimensiunea unei companii, volumul activităților
desfășurate sau sectorul în care aceasta își desfășoară activitatea reprezintă aspecte
care influențează semnificativ decizia de a utiliza sau nu un sistem BI. În cadrul unui
studiu 1 realizat în anul 2011 s-a observat o reticență cu privire la utilizarea unui
sistem BI. În timp ce 43% din respondenți susțineau că în cadrul companiei în care
lucrează există un sistem BI, 38% susțineau că nu există, iar 10% au răspuns că nu
știu.
Fig. nr. 1.2. Sistem BI în economie
Interesant de subliniat este faptul că deși la prima vedere, aceste sisteme de

BI par a fi soluția tuturor problemelor, în momentul în care o companie decide să
achiziționeze și să implementeze un astfel de sistem, primul lucru cu care se
confruntă este reticența angajaților, indiferent de nivelul la care lucrează sau de
cunoștințele pe care le dețin despre un astfel de produs. Același studiu menționat
anterior arată că reticența cea mai ridicată se află în rândul angajaților, în timp ce
departamentul de IT înregistrează o reticență care ar putea fi interpretată drept o
conduită oarecum prudentă. De aceea, înainte de a alege un produs BI, o companie
trebuie să ia în calcul mai multe elemente, dar cel mai important este ca mai întâi să
stabilească cu ce fel de informații lucrează și modul în care dorește să le analizeze,
iar ulterior, în funcție de aceste informații, să realizeze o comparație între diversele
soluții BI existente pe piață. În continuare vom încerca să analizăm mai îndeaproape
modul în care un sistem BI poate fi implementat în domeniul traducerilor, utilizând
ca exemplu programul MsExcel de la Microsoft Ltd. Dar pentru a putea observa
modul și măsura în care un astfel de produs poate fi util pentru companiile din acest
domeniu, este necesar mai întâi să analizăm în câteva cuvinte activitatea societățile
de traducere pentru a putea identifica elementele care ar putea fi analizate de un
sistem BI.
1 [http://www.business-intelligence.ro/2011/03/primele-rezultate-ale-studiului-privind-
utilizarea-solutiilor-de-bi-in-romania/], 13 martie, 2015
1.2. DESCRIEREA APLICAȚIEI POWER VIEW
1.2.1. Introducere în Power View
Power View este o caracteristică a programului Microsoft Excel 2013 și

Microsoft SharePoint Server 2010 și 2013. Cu ajutorul acestei aplicații se pot crea
rapoarte și vizualizări analitice prin intermediul unor diagrame și grafice interactive
care ajută la explorarea și prezentarea datelor în mod vizual în Excel.
Power View reprezintă o aplicație care permite ilustrarea și vizualizarea
grafică a informațiilor disponibile într-o manieră cât se poate de interactivă.
Power View este prezentat sub forma a două versiuni 1:
1. Power View în Excel 2013, unde foile Power View fac parte din fișierul
XLSX Excel;
2. Power View în SharePoint Server, unde rapoartele Power View din
SharePoint Server sunt fișiere RDLX.
1.2.2. Ce poți face cu aplicația Power View
• Crearea de diagrame și alte vizualizări

Cu ajutorul aplicației Power View putem crea o varietate de ilustrări, de la
tabele și matrice la diagrame cu structură radială, cu bare și cu bule și seturi de mai
multe diagrame 2. Power View oferă posibilitatea de a vizualiza datele analizate prin
intermediul următoarelor tipuri de diagrame:
1. Diagramele cu structură radială
Diagramele cu structură radială din aplicația Power View pot fi simple sau
sofisticate. Se pot crea diagrame cu structură radială care se detaliază pe un sector
sau diagrame cu structură radială care afișează sectoare secundare în cadrul
sectoarelor colorate mai mari.
2. Diagramele prin puncte și cu bule
Diagramele prin puncte și cu bule reprezintă o bună modalitate de a afișa o
mulțime de date corelate într-o singură diagramă. În diagramele prin puncte, axa x
afișează un câmp numeric și axa y afișează un alt câmp, facilitând vizualizarea
relației între cele două valori pentru toate elementele din diagramă. Într-o diagramă
cu bule, un al treilea câmp numeric controlează dimensiunea punctelor de date. Se
poate adăuga și o axă de „redare” la o diagramă prin puncte sau cu bule pentru a
vizualiza datele pe măsură ce se modifică în timp.
3. Diagramele cu linii, bare și coloane
Diagramele cu linii, bare și coloane sunt utile pentru compararea punctelor
de date dintr-una sau mai multe serii de date. În diagramele cu linii, cu bare și
1 [https://support.office.com/ro-RO/search/results?query=Power%20view&lcid=1048], 24
martie 2015
2 [https://support.office.com/ro-ro/article/Power-View-Explorarea-vizualizarea-%C8%99i-
prezentarea-datelor-dvs-98268d31-97e2-42aa-a52b-a68cf460472e], 24 martie 2015

coloane, axa x afișează un câmp, iar axa y afișează un alt câmp, facilitând
vizualizarea relației dintre cele două valori pentru toate elementele din diagramă.
4. Diagramele cu bare
Într-o diagramă cu bare, categoriile sunt organizate de-a lungul axei
verticale, iar valorile de-a lungul axei orizontale. Utilizarea unei diagrame cu bare se
pretează cel mai bine în următoarele cazuri:
 Există una sau mai multe serii de date pe care dorim să le reprezentăm în
grafic;
 Datele noastre conțin valori pozitive, negative și valoarea zero;
 Dorim să comparăm datele pentru numeroase categorii;
 Etichetele axelor sunt lungi.
În Power View, există trei subtipuri de diagrame cu bare din care putem
alege: suprapusă, suprapusă 100% și grupată.
5. Diagramele coloană
Datele care sunt aranjate în coloane sau rânduri într-o foaie de lucru pot fi
reprezentate grafic cu ajutorul unei diagrame tip coloană. Diagramele tip coloană
sunt utile atunci când dorim să vizualizăm modul în care s-au modificat datele într-o
anumită perioadă de timp sau pentru ilustrarea unor comparații între elemente. În
diagramele tip coloană, categoriile apar pe axa orizontală, iar valorile pe axa
verticală. În Power View, aveți trei subtipuri de diagrame cu coloane din care puteți
alege: stivuită, stivuită 100% și grupată.
6. Diagramele cu linii
Diagramele cu linii distribuie datele tip categorii în mod egal de-a lungul unei axe
orizontale (categorie) și toate datele tip valori numerice de-a lungul unei axe
verticale (valoare). Diagramele cu linii afișează datele în ordine cronologică la
anumite intervale sau unități de bază, cum ar fi numărul de zile, luni sau ani, chiar
dacă datele din foaia de lucru nu sunt în ordine sau în aceleași unități de bază.
• Crearea de hărți
Aplicația Power View oferă posibilitatea expunerii informațiilor analizate prin
intermediul unor hărți care, prin intermediul cadrelor de hărți Bing, putem mări sau
micșora vizualizarea după placul nostru. Locațiile și câmpurile plasate pe hartă sunt
evidențiate prin puncte. Cu cât valoarea acestora este mai mare, cu atât punctul
respectiv este mai proeminent.
• Crearea de matrice
Aplicația Power View oferă posibilitatea creării de matrice, care din punct
de vedere al aspectului este similară unui tabel întrucât cuprinde rânduri și coloane
• Crearea de fișe
În funcție de natura datelor analizate și de preferința de prezentare, aplicația Power
View oferă posibilitatea afișării informațiilor sub formă de fișe tip index. Spre
exemplu, informațiile de contact ale angajaților constituie o serie de date care s-ar
putea preta la un astfel de tip de prezentare.
• Crearea de cadre
Power View oferă posibilitatea convertirii unui tabel sau a unei matrice în
cadre în vederea prezentării în mod interactiv a datelor tabelare. Cadrele nu sunt
altceva decât containere cu o bandă dinamică de navigare 1. Acestea se comportă ca
1 [https://support.office.com/ro-ro/article/Diagramele-%C8%99i-alte-vizualiz%C4%83ri-
niște filtre, în sensul că ele filtrează conținutul din interiorul cadrului în funcție de
valoarea selectată în banda cu file.
• Filtrarea și evidențierea datelor

Aplicația Power View oferă o serie de moduri de filtrare a datelor.
Cu ajutorul metadatelor din modelul de date de bază aplicația Power View reușește
să înțeleagă care sunt relațiile dintre diferitele tabele și câmpuri dintr-un registru de
lucru sau dintr-un raport. Prin intermediul acestor relații, putem utiliza o ilustrare
pentru a filtra și evidenția toate ilustrările dintr-o foaie sau dintr-o vizualizare sau
putem ilustra zona de filtrare și putem defini filtrele care se pot aplica unei ilustrări
individuale sau tuturor ilustrărilor dintr-o foaie sau dintr-o vizualizare.
• Slicere
din aplicația Power View sunt asemănătoare celor din Excel, acestea permițând
compararea și evaluarea datelor din mai multe perspective. În cazul în care într-o
vizualizare avem mai multe slicere și dorim să selectăm o intrare într-un slicer,
selecția respectivă va filtra toate celelalte slicere din cadrul vizualizării.
• Sortarea
Cu ajutorul aplicației Power View putem sorta tabele, matrice, diagrame cu bare și
cu coloane și seturi de multipli. Se pot sorta coloanele din tabele și matrice,
categoriile sau valorile numerice din diagrame și mai multe câmpuri sau valorile
numerice dintr-un set de multipli. În fiecare caz, putem sorta în ordine crescătoare
sau descrescătoare fie atributele, cum ar fi Nume Produs, fie valorile numerice, cum
ar fi Vânzări Totale.
• Crearea raportelor în Power View
Power View oferă posibilitatea creării de vizualizări interactive, detaliate și
captivante ce pot fi incluse în cadrul unor rapoarte ușor de realizat, de partajat și
analizat cu alte persoane interesate. Atunci când dorim să scoatem în evidență o
anumită informație, putem crea rapoarte prin intermediul unor ilustrații interactive,
în cadrul cărora, putem analiza respectiva informație din mai multe perspective.
Toate aceste caracteristici și funcții oferite de aplicația Power View sunt
menite să ușureze procesul de prelucrare și de analiză a datelor activității economice
a unei societăți. Utilizarea unei aplicații de acest gen nu necesită cunoștințe
aprofundate de specialitate, ci din contră, este necesar să înțelegi mecanismul de
funcționare și să observi care sunt funcțiile importante care pot fi utilizate pentru
tipul de date aferent activității întreprinse de o societate.
2. IMPLEMENTAREA APLICAȚIILOR BUSINESS

INTELLIGENCE
2.1. ACTIVITATEA DE TRADUCERE VS. TEHNOLOGIE
Activitatea de traducere, deși la prima vedere pare a fi un proces extrem de

simplu, aflat la îndemâna oricărei persoane, în realitate se dovedește a fi un ghimpe
în coasta evoluției. Importanța activității de traducere derivă din însăși nevoia de a
comunica, de a ne face înțeleși de către interlocutorul nostru, iar în prezent, nu există
%C3%AEn-Power-View-141bd462-9853-4973-ac37-842e8345f51e?ui=ro-RO&rs=ro-
RO&ad=RO], 18 martie 2015
activitate care să nu presupună și activitatea de traducere, așa cum spre exemplu se

întâmplă la nivelul Comisiei Europene, unde toate activitățile desfășurate se bazează
pe activitatea de traducere. În România, activitatea de traducere îmbracă diverse
forme de organizare, precum: persoane fizice autorizate, societăți cu răspundere
limitată, întreprinderi familiale, dar în general, primele două forme sunt cel mai des
întâlnite.
În general firmele de traducere sunt clasificate în firme mari, mijlocii și
mici, printre criteriile care asigură departajarea numărându-se plafonul de 65.000 de
euro, în urma căruia se stabilește calitatea de plătitor de TVA sau nu. Persoanele
fizice autorizate lucrează în sistem de colaborare cu firmele de traducere, fiind
cunoscuți drept colaboratori interni sau externi, în funcție de locația acestora: dacă
lucrează de la sediul firmei cu care colaborează sau dacă lucrează de acasă. Conform
AFIT (Asociația Firmelor de Interpretariat și Traduceri din România), în 2011 1
existau 1049 de firme înregistrate la Registrul Comerțului, iar dintre acestea, 48 au
participat la un studiu de piață realizat în mod special pentru a analiza activitatea de
traducere/interpretariat din perspectiva unei firme. Printre cele mai importante
aspecte analizate s-au numărat tipurile de servicii oferite, domeniile principale în
care furnizează servicii de traducere/interpretariat și instrumentele de tehnologie
lingvistică utilizate.
Fig. nr. 2.1. Servicii oferite de firmele de traducere

(Sursa: adaptare după graficul de pe site-ul afit.ro)
După cum se poate observa, firmele de traducere oferă o gamă variată de

servicii și se poate observa o tendință către îmbunătățirea permanentă a calității
acestora. Locurile fruntașe sunt ocupate de traducerile din diverse domenii de
specialitate precum: drept, economie, medicină, arhitectură, tehnologie, dar în egală
măsură și de traducerile legalizate care înregistrează un procent impresionant în
cadrul serviciilor oferite.
1 [http://afit.ro/evenimente/studiu-de-piata/analiza-raspunsurilor-primite/], 15 martie 2015

Fig. nr. 2.2. Domenii de traducere

În ceea ce privește clasificarea domeniilor în care se asigură activități de

traducere/interpretariat putem spune că există un echilibru, în sensul că toate firmele
acoperă domeniile principale într-o proporție relativ egală.
Fig. nr. 2.3. Tehnologii utilizate în traducere

Utilizarea de tehnologii lingvistice în această activitate reprezintă un

subiect controversat atât din punct de vedere al reticenței față de astfel de programe
cât și din punct de vedere al costului necesar implementării unei astfel de investiții.
La nivelul unei firme de traducere, utilizarea unui software de traducere precum
Trados este extrem de importantă întrucât acest lucru conduce la o eficientizare a
procesului de traducere și la o creștere a încasărilor și ulterior la obținerea unei cifre
de afaceri mai ridicată. Procentul de 69% nu este un procent extrem de ridicat, dar
față de perioada 2007-2010, numărul firmelor care utilizează astfel de produse a
crescut simțitor.
În lumina informațiilor prezentate mai sus, ne-a interesat să analizăm câte

din firmele de traducere cunosc sau au deja implementat un sistem de BI. Prin
urmare am realizat un mic studiu de piață pentru a înțelege mai bine cât de cunoscut
este conceptul de BI în rândul firmelor de traducere.
Fig. nr. 2.4. Tehnologii utilizate în traducere

(Sursa: studiu de cercetare propriu)
Din cele 50 de firme contactate telefonic, 65% nu auziseră de conceptul BI,

în timp ce 35% auziseră, dar nu înțelegeau ce presupune. Totodată, întrebați dacă ar
implementa un astfel de sistem pentru îmbunătățirea performanțelor și prevenirea
potențialelor riscuri, 43% s-au arătat destul de reticenți, 28% au răspuns că nu ar
implementa un astfel de sistem întrucât nu consideră că se pretează activității pe care
o desfășoară, iar 29% au răspuns că ar putea lua în calcul această posibilitate. După
cum putem observa, reticența față de nou este prezentă în orice domeniu și la orice
nivel, drept pentru care, în cele ce urmează vom cerceta modul în care un sistem de
BI ne poate fi util analizând mai îndeaproape funcția Power View din cadrul
programului MsExcel, în vederea aplicării concrete a beneficiilor pe care le deține la
un caz practic, pe care îl vom prezenta în ultima parte a lucrării noastre.
2.2. STUDIU PRACTIC
În rândurile de mai jos vom prezenta un exemplu prin care vom ilustra cum
poate o societate de traduceri să beneficieze de avantajele aplicației Power View din
Excel. Pentru a putea analiza datele aferente activităților întreprinse de o societate de
traduceri, mai întâi trebuie creată o bază de date care să cuprindă cât mai detaliat
aceste informații. Odată creată respectiva bază de date, aceasta este ulterior
importată în Power Pivot din Excel pentru a putea fi prelucrată mai bine și totodată
pentru a putea fi vizualizată mai clar cu ajutorul aplicației Power View. În rândurile
ce urmează vom analiza activitatea de traducere de la o societate de traduceri, pe
care, în scop demonstrativ, o vom denumi societatea X. Această societate X oferă o
gamă variată de servicii atât în domeniul traducerilor cât și în domeniul
interpretariatului, înregistrând anual o cifră de afaceri de 350,000 de euro.
Printre serviciile oferite enumerăm:
 activitate de traducere în diverse domenii de specialitate, precum:

medicină, drept, economie, IT, tehnologie, etc.;
 activitate de interpretariat simultan sau consecutiv pentru diverse
activități precum activități notariale, conferințe, workshopuri, schimburi
de experiență, cercuri științifice, etc.;
 activități de localizare;
 activități de subtitrare sau dublare;
 alte activități conexe.
Activitățile de traducere și interpretariat sunt asigurate pentru un număr de
20 de limbi străine și pentru a asigura acest lucru societatea X lucrează cu un număr
de 20 de traducători, în sistem de salariați și în egală măsură colaborează cu un
număr de 10 traducători. În rândurile care urmează am analizat modul în care putem
analiza modul în care aplicația Power View ar putea fi utilă pentru această societate
X, luând în considerare numai activitatea de traducere din decursul unui an. În
cadrul analizei noastre prin intermediul rapoartelor realizate am dorit să evidențiem
anumite informații cheie pentru activitatea de traducere, cum ar fi: clienții fideli care
apelează la serviciile societății X și volumul de încasări pe care aceștia îl generează,
aspect care poate să ofere societății X posibilitatea de a crea o serie de servicii
privilegiate pentru anumiți clienți “premium”, care sunt domeniile în care se traduce
mai des precum și limbile străine cel mai des utilizate și în cele din urmă
performanța traducătorilor.
Fig. nr. 2.5. Clienți

(Sursa: poze preluate după Clark)
Clienții reprezintă cheia cu care se deschide și se închide orice afacere,

întrucât calitatea serviciilor oferite de o societate și seriozitatea cu care aceasta își
tratează clienții se poate observa cu ușurință în rezultatele financiare anuale.
Domeniul traducerilor este un domeniu extrem de sensibil la cerințele, nevoile și
preferințele clienților, orice fluctuație putând provoca fie beneficii fie pierderi
financiare. Prin urmare realizarea unei analize a clienților constituie punctul de
plecare pentru orice societate de traducere.
Fig. nr. 2.6. Contravaloare achitată
Identificarea volumului de lucru pentru un anumit client influențează

eforturile depuse de o societate de traducere în vederea satisfacerii cerințelor impuse
de respectivul client.
Fig. nr. 2.7. Modalitate de plată
O analiză detaliată a clienților unei societăți de traducere presupune

identificarea mai multor aspecte precum stabilirea domeniilor și a limbilor străine în
care un client obișnuiește de regulă să realizeze traducerile, modalitatea de plată
preferată precum și volumul de documente traduse în decursul unui an sau a unei
luni, acest ultim aspect evidențiind existența unui caracter sezonier sau general al
respectivului client. Cunoașterea domeniului în care un client traduce cel mai des, în
special dacă este vorba despre o persoană juridică, ajută la conturarea unei imagini
privind profilul activității societății respective, aspect care influențează gradul de
atenție pe care trebuie să îl acorde societatea de traducere respectivului client.
Printre măsurile pe care societatea X le poate adopta în acest sens este să stabilească
anumiți traducători pe care să îi pregătească și să îi utilizeze permanent pentru
lucrările respectivului client.
Fig. nr. 2.8. Activitatea de traducere
Un alt aspect important este analiza activității de traducere, din punct de

vedere al volumului de documente traduse în decursul anului. Acest aspect poate
scoate în evidență anumite perioade “moarte” sau mai slabe cantitativ sau din contra
perioade extreme de încărcate în care societatea X trebuie să își concentreze forțele
pentru a onora toate comenzile. În general activitatea de traducere poate fi
considerată drept activitate sezonieră întrucât aceasta este influențată de activitatea
economică din cadrul județului în care își desfășoară activitatea, de contextul
economic național și de activitățile economice internaționale. În cazul în care spre
exemplu, în urma analizării rezultatelor activității de traducere din decursul unui an
sunt evidențiate anumite perioade moarte, societatea X poate să decidă să încheie o
serie de contracte cu persoane juridice din afara țării, acest lucru asigurând un volum
de lucru constant care să îi acopere perioadele respective.
Fig. nr. 2.9. Performanță traducători

Un alt aspect important, de fapt la fel de important precum clienții, îl

constituie traducătorii. O analiză detaliată a activității acestora și a performanțelor în
materie de volum de documente traduse, poate să evidențieze o pregătire
corespunzătoare corelată cu o experiență profesională vastă sau din contră, poate
evidenția o serie de probleme la nivel de performanță, cauzate de factori externi sau
interni. În funcție de rezultatele raportului privind performanța traducătorilor,
Societatea X poate adopta decizii precum: stabilirea anumitor target-uri, acordării
anumitor stimulente financiare, adoptarea unor măsuri restrictive, realizarea unor
evaluări periodice, pregătirea unor cursuri de instruire profesională, etc. După cum
puteți observa, mai sus am prezentat o serie de rapoarte în care am ilustrat informații
privind clienții, privind performanțele traducătorilor, analiza comenzilor, produsele
achiziționate și contravaloarea achitată precum și modalitatea de plată preferată. Prin
intermediul acestor rapoarte societatea X poate identifica cu exactitate care sunt
punctele sale forte, care sunt punctele care necesită îmbunătățiri, care sunt
amenințările în materie de concurență și totodată care ar fi măsurile potrivite pentru
a remedia sau preveni eventualele situații problematice.
CONCLUZII
Majoritatea companiilor obișnuiesc să colecteze un număr mare de

informații privind operațiunile sale comerciale. Și prin urmare, pentru a putea urmări
progresul unei afaceri, o companie ar trebui să utilizeze o varietate mare de
programe precum Excel, Access și diverse aplicații de baze de date pentru diverse
departamente. Acest lucru ar implica pe de-o parte o serie de costuri ridicate, iar pe
de altă parte ar necesita un timp îndelungat pentru procesare.
Prin urmare, Business Intelligence se dovedește a fi instrumentul potrivit la
momentul potrivit, întrucât aceste sisteme în esență înglobează sumedenia de
programe necesare pentru colectarea și procesarea de date într-unul singur.
Până recent sistemele Business Intelligence au fost considerate drept instrumente
destinate managerilor, reprezentând soluții care oferă managementului unei
companii informațiile necesare pentru îmbunătățirea performanței generale a
acesteia. Astăzi, un sistem Business Intelligence susține activitățile zilnice ale unei
companii printr-o serie de funcționalități specifice, precum: oferirea de informații
actualizate în timp real, realizarea de analize de către orice utilizator, fără a avea
nevoie de vreun sprijin specializat, asigurarea unui acces securizat la date indiferent
de locație, , etc.
Această schimbare reprezintă de fapt rezultatul trecerii către o nouă cultură
organizațională bazată pe obiective clare, măsurabile, asumate de către companie și
angajați la fiecare nivel execuțional 1. Pentru ca efectele implementării unui sistem
Business Intelligence să fie vizibile în timp este necesar ca fiecare angajat să fie
capabil să înțeleagă funcționalitatea și necesitatea existenței unui astfel de sistem în
interiorul companiei în care lucrează. După cum am putut observa în cadrul studiului
nostru, un astfel de sistem îmbunătățește timpul de reacție al unei companii la viteza
cu care se modifică variabilele pieței. Viteza de reacție, timpul necesar soluționării
1 [http://www.seniorerp.ro/resurse_utile/bi-operational-pentru-decizii-informate/],
14 aprilie 2015
anumitor probleme survenite și eficiența identificării și implementării unor măsuri

benefice atât pentru companie cât și pentru angajați constituie elemente care asigură
succesul și continuitatea unei companii, indiferent de sectorul sau domeniul în care
își desfășoară activitatea.
BIBLIOGRAFIE
Cărți
1. Măzăreanu, P., V., „“Inteligență” în Business Intelligence”,[http://anale.feaa.

uaic.ro/anale/resurse/54_Mazareanu_V__%27%27Inteligenta%27%27_in_
Business_Intelligence.pdf], 18 februarie 2015;
2. Clark, D., Beginning Power BI with Excel 2013, Editura Apress, 2014;
3. Bernstein, A., Grosof, G., Provost, F., “Businsess Intelligence: The Next Frontier
for Information Systems Research?”[http://www.mit.edu/~bgrosof/paps/wits
01-panel-biz-intell-distrib.pdf], 18 februarie 2015.
Resurse electronice
1. [http://www.seniorsoftware.ro/business-intelligence/ce-este-business-
intelligence-bi/], 19 februarie 2015
2. Site-ul IBM, [http://www-03.ibm.com/software/products/en/category/business-
intelligence], 18 februarie 2015;
3. [http://www.softconsulting.ro/page/Solutii/BI/], 19 februarie 2015;
4. [http://www.sdc.ro/solutii/business-intelligence], 19 februarie 2015;
5. [http://www.softwareadvice.com/bi/], 22 februarie 2015;
6. [http://www.business-intelligence.ro/2011/03/primele-rezultate-ale-studiului-
privind-utilizarea-solutiilor-de-bi-in-romania/], 13 martie, 2015;
7. [http://afit.ro/evenimente/studiu-de-piata/analiza-raspunsurilor-primite/], 15
martie 2015;
8. [https://support.office.com/roRO/search/results?query=Power%20view&lcid=10
48], 24 martie 2015;
9. [https://support.office.com/ro-ro/article/Power-View-Explorarea-vizualizarea-
%C8%99i-prezentarea-datelor-dvs-98268d31-97e2-42aa-a52b-a68cf460472e],
24 martie 2015;
10. [https://support.office.com/ro-ro/article/Diagramele-%C8%99i-alte-
vizualiz%C4%83ri-%C3%AEn-Power-View-141bd462-9853-4973-ac37-
842e8345f51e?ui=ro-RO&rs=ro-RO&ad=RO], 18 martie 2015;
11. [http://www.seniorerp.ro/resurse_utile/bi-operational-pentru-decizi
MEDIUL DE AFACERI FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU CU

DILEMELE FISCALE ALE ANULUI 2015
Narcisa PAULESCU( OLTEAN)

Facultatea de Ştiinţe Economice Braşov, Licenţă FB, Anul III, IFR
Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. Gheorghe SUCIU
Rezumat: Într-o economie ca a noastră, în care reglementările fiscale sunt în

permanentă schimbare, necunoaşterea precisă a acestora de către întreprinzători
poate avea, la un moment dat, consecinţe negative asupra activităţii firmelor din
subordine.
Cuvinte cheie: strategie fiscală, facilităţi fiscale, avantaje, dezavantaje, relaxare

fiscală
1. INTRODUCERE
Scopul acestui articol îl constituie îmbogăţirea informaţiei despre realitatea

fiscală românească, strategia fiscală pentru anii 2014 – 2015, măsuri de reducere a
fiscalităţii, facilităţi fiscale pentru investitori (scutirea profitului reinvestit, regimul
de holding, deducere), probleme de deductibilitate cheltuieli şi TVA
2. STRATEGIA FISCALĂ PE TERMEN SCURT 2016-2019

Proiectul noului Cod Fiscal introduce modificări majore în ceea ce
priveşte cotele de impunere şi bazele de impozitare aferente principalelor categorii
de impozite şi taxe. Pe scurt, lista modificărilor cu impact bugetar semnificativ
cuprinde 1:
a) TVA:
 Reducerea cotei standard cu 4 pp. în 2016 (până la 20%) şi cu încă 2 pp.
din 2018 (până la 18%);
1
Opinie-NOUL-Cod-Fiscal-final, aprobat de Președintele Consiliului fiscal, conform prevederilor art. 43,
alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în urma însușirii acestora de către membrii Consiliului prin vot, în
ședința din data de 30 martie 2015.
 Extinderea cotei reduse de TVA pentru produsele din carne (inclusiv

animale vii şi păsări vii), peşte, legume, fructe, lapte, ouă şi pentru
evenimentele sportive;
b) Accize:
 Diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice
(benzină, motorină);
 Reducerea nivelului accizării pentru alcool şi băuturi alcoolice;
c) Impozitul pe venit şi salarii:

 Diminuarea cotei de impozitare de la 16% la 14% începând cu anul
2019;
 Eliminarea deductibilităţii contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate
începând cu anul 2016;
 În cazul veniturilor din salarii, majorarea deducerilor personale pentru
funcţia de bază la niveluri cuprinse, în funcţie de numărul de persoane
aflate în întreţinere, între 300 şi 800 de lei (comparativ cu niveluri
curente aflate între 250 şi 650 de lei), concomitent cu majorarea
pragului de venit dincolo de care aceste reduceri devin degresive de la
1000 la 1500 de lei;
 În cazul veniturilor din pensii, majorarea anuală începând cu 2016 a
pragului de venit neimpozabil cu câte 50 de lei, până la atingerea valorii
de 1200 de lei (în prezent nivelul acestui prag este de 1000 de lei);
 Modificarea parametrilor deducerii speciale pentru creditele
rescadenţate prin eliminarea limitelor de venit pentru eligibilitate,
eliminarea prevederii la intervalul de timp în care trebuia să survină
restructurarea, precum şi creşterea plafonului pentru deducerea acordată
de la 900 la 1500 de lei;
 Eliminarea impozitului pe dividende începând cu anul 2016;
 Eliminarea din sfera de aplicare a accizelor a ţiţeiului din producţie
internă şi a produselor incluse în prezent în categoria „alte produse
accizabile” printre care se numără cafeaua, bijuteriile, confecţiile din
blănuri, autoturisme etc.;
d) Impozitul pe profit şi pe veniturile microîntreprinderilor:
 Diminuarea cotei de impozitare de la 16% la 14% începând cu anul
2019;
 Modificarea valorii de referinţă pentru cifra de afaceri în anul precedent
utilizate pentru încadrarea în categoria „microîntreprinderi” la 75.000
EUR în 2017, 85.000 EUR în 2018 şi 100.000 EUR în 2019,
comparativ cu un nivel curent de 65.000 EUR;
 Diferenţierea în funcţie de numărul de angajaţi a cotei de impunere
aplicate cifrei de afaceri a microîntreprinderilor (în prezent 3%), astfel
încât aceasta devine 1% pentru firmele cu cel puţin 2 angajaţi, 3%
pentru firmele cu 1 angajat şi 3%+1530 lei trimestrial pentru cele cu
nici un salariat, concomitent cu aplicabilitatea unui impozit pe cifra de
afaceri de 1% pentru microîntreprinderile nou-înfiinţate în primii doi
ani de funcţionare indiferent de numărul de angajaţi;
e) Contribuţii sociale:
 Reducerea cotelor de contribuţii sociale cu 3 pp. în cazul celor datorate
de angajat (până la 7,5%) şi cu 2,3 pp. a celor datorate de angajator
(până la 13,5%) începând cu anul 2018;
 Extinderea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele
care realizează venituri;
 Extinderea aplicabilităţii plafonului maxim de 5 salarii medii brute
aplicabil în prezent contribuţiilor sociale datorate de angajat şi pentru
contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate de acesta;
f) Alte impozite:
 Eliminarea impozitului pe construcţii speciale (în prezent de 1% din
valoarea contabilă brută din anul anterior a acestora) începând cu anul
2016;
 Eliminarea prevederii conform căreia impozitarea proprietăţilor era
diferenţiată în funcţie de natura juridică a posesorului (persoană fizică
sau juridică) şi introducerea diferenţierii în funcţie de destinaţia
proprietăţii (rezidenţială sau non-rezidenţială). Cotele de impozitare
pentru clădiri nou introduse se pot situa între 0,08% şi 0,2% pentru
construcţiile rezidenţiale (comparativ cu un nivel curent de 0,1% pentru
persoanele fizice) şi între 0,2% şi 1,3% pentru cele nerezidenţiale
(comparativ cu un interval curent de 0,25-1,5% aplicabil persoanelor
juridice).
Concluzii:
Diminuarea cotei de TVA va fi un lucru bun pentru mediul de afaceri cât
şi pentru clienţi, lucru marcat prin: creşterea consumul de produse – creşte
cererea, crearea de noi locuri de muncă. Pentru mediul de afaceri prima perioada de
aproximativ 6 luni va fi o perioadă de reglare a preţurilor prin adaptarea softului la
aceste modificări,
Efectul TVA-ului redus constă în diminuarea preţului de vânzare tva-ul
colectat (de plata ) se va diminua , iar pentru produsele care au fost achiziţionate cu
cota de 24% va fi un surplus de tva de recuperat.
Exemplu:
Produs Produs
Denumire element
TVA 24% TVA 20%
Pret Unitar 100 100
TVA 24 20
Adaos 10% 12,4 12
Preţ Vanzare 136,4 132
Din punct de vedere fiscal diminuarea tva-ului va avea un impact negativ

în primul an, deoarece suma de încasat de la contribuabili se va diminua, iar tva-ul
de rambursat va creşte .
Modificarea impozitului pe venit microîntreprinderi va avea un efect

negativ în mediul de afaceri pentru firmele start-up, va fi foarte greu ca sa rămână
viabile dacă activitatea economică nu este bine analizată, şi nu au la baza un plan de
investiţie eligibil.
Din punct de vedere fiscal această modificare va aduce un plus la buget,
din impozitul de la contribuabili, dar acest plus este posibil sa se recupereze foarte
greu , va veni de la contribuabili care au un grad de risc ridicat.
Un deficit fiscal în această modificare este faptul că nu este specificată
norma de ore lucrată de un angajat, se poate angaja o persoană cu o normă de 2
ore în mai multe societăţi, iar venitul cumulat pe 3 angajaţi cu o normă de 2 ore să
nu fie mai mare ca şi venitul lunar realizat de o persoană cu norma de 8 ore.
Eliminarea taxei pe stâlp este o modificare care vine în cea mai mare
parte în sprijinul investitorilor în agricultură . Investitorii în agricultura au început
activitatea prin preluarea activelor de la fostele IAS-uri existente în 1980, aceste
active au fost distruse in proporţie de 50-60%, ferme , hale de depozitare
nefuncţionale, linii electrice de la care au fost furate firele şi cablurile, amenajări
pentru desecare şi irigaţii pentru aceste active firmele trebuie sa plătească impozit
de 1,5%, pentru active care nu aduc venit.
Aplicarea corectă a prevederilor Legii 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul
IX^3 “Impozitul pe construcţii”, ţinând seama de specificul structurii
imobilizărilor corporale din sectorul agricol sunt insuficient de clare.
Prevederile art.296^34 potrivit cărora “construcţiile sunt cele prevăzute în
grupa 1 din catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a
mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările
ulterioare”, conform acestor prevederi trebuie plătit impozit şi pe construcţia de
mai jos:
Figura 1 Pe ce se plăteşte taxa de stâlp
3. Facilităţi pentru investitori

 Scutirea profitului reinvestit 1
 Condiţii:
a) Investiţii in echipamente tehnologice noi;
(1) Al.(1)Profitul investit în echipamente tehnologice - maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru - astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe,
folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit.
1 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare,
TITLUL II Impozitul pe profit, art.19^4, Ultima actualizare:Legea nr. 54 din 24 martie 2015 completează
art .73, Normele de aplicare a Codului fiscal au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 384/2014, prin
H.G. nr. 421/2014, în vigoare din 23 mai 2014.
b) Perioada de aplicare1.07.2014 – 31.12.2016;
(2) Al.(3) Pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2014, în aplicarea facilităţii se

ia în considerare profitul contabil brut înregistrat începând cu data de 1
iulie 2014 şi investit în activele menţionate la alin. (1) produse şi/sau
achiziţionate şi puse în funcţiune după aceeaşi dată.
Contribuabilii care beneficiază de scutirea la profitul reinvestit au
obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel
puţin o perioada egala cu jumătate din durata normală de funcţionare a acestora,
stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani, se
menţionează în OUG adoptată.
Concluzii:
Această facilitate este de fapt o amânare a impozitului deoarece valoarea
fiscală a utilajelor va fi diminuată cu valoarea dedusă la calculul impozitului pe
profit la data efectuării investiţiei. Astfel, pe măsura ce se vor înregistra cheltuieli cu
amortizarea investiţiei, acestea vor fi nedeductibile din punct de vedere fiscal. În
cazul în care contribuabilii ar alege sa beneficieze de această facilitate fiscală, ar fi
obligaţi, poate, să menţină în patrimoniu nişte echipamente depăşite tehnologic,
pe care poate nici nu le mai pot folosi. În caz contrar, acestora li se va recalcula
impozitul pe profit şi li se vor stabili majorări de întârziere de la data aplicării acestei
facilitate.
Exemplu:
La sfârşitul anului 2015 o societate înregistrează un profit impozabil în
sumă de 2.500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2015 este de 1.900.000
lei. Societatea achiziţionează şi pune în funcţiune în luna martie 2015 un echipament
tehnologic în valoare de 70.000 lei, în luna iulie un echipament tehnologic în
valoare de 110.000 lei şi în luna octombrie un echipament tehnologic în valoare de
90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit
se parcurg următoarele etape:
 se calculează impozitul pe profit aferent anului 2015:
2.500.000 x 16% = 400.000 lei;
 se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente
tehnologice:
70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei;
 având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investiţiile
realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este:
270.000 x 16% = 43.200 lei; impozit pe profit scutit = 43.200 lei;
 repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat
de scutire de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei
legale.
Presupunem, în acest caz, că societatea repartizează 5% din
profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabilă profitului
investit fiind 13.500 lei;
 determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

270.000 - 13.500 = 256.500 lei.
 Facilitaţi fiscale pentru activităţi de cercetare-dezvoltare
a) Deducere suplimentara de 50% 1
Potrivit art. 19^1 alin. (1) din Codul fiscal, la determinarea impozitului pe
profit se acordă o deducere fiscală suplimentară în procent de 50% din valoarea
cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.
Suplimentar, operatorul economic interesat ce efectuează activităţi de
cercetare-dezvoltare beneficiază de utilizarea metodei de amortizare accelerată
pentru aparatura şi echipamentele utilizate în activităţile de cercetare dezvoltare.
b) Condiţii:
Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii
suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să îndeplinească,
cumulativ, următoarele condiţii:
 sunt cuprinse într-un proiect, care conţine cel puţin următoarele
elemente: obiectivul stabilit, perioada de desfăşurare, domeniul de cercetare, sursele
de finanţare, categoria rezultatului (de exemplu: studii, scheme, tehnologii, produse
informatice, reţete şi altele asemenea), caracterul inovativ (de exemplu: produs nou/
modernizat, tehnologie nouă/ modernizată, serviciu nou/ modernizat);
 sunt din categoria cercetării industriale sau a dezvoltării
experimentale.
Exemplu:
Scenariul 1
Scenariul 2
Indicator Nu se aplică
Se aplică facilitatea
facilitatea
Venituri 100 100
Cheltuieli de cercetare -
50 50
dezvoltare
Alte costuri 10 10
Bază impozabilă 40=(100-50-10) 15=(100-50-10-50%*50)
Impozit pe profit 6.4 2.4
Cota efectivă de impunere 16% 6%
 Regimul de holding
Holding-societate comercială pe acţiuni, cu sediul/rezidenţa în România,
care deţine majoritatea acţiunilor grupului de societăţi, prin care obţine dreptul de
administrare, supraveghere şi control asupra activităţilor filialelor respective.
Din 2014, prin reglementarea regimului fiscal de tip holding, România a
devenit la fel de prietenoasă ca Cipru sau Olanda, potrivit Capital 2.
1
OMFP nr. 256/2015 modifică reglementările privind modul în care se determină cheltuielile de
cercetare-dezvoltare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 178 din 16 martie 2015.
2
Revista CAPITAL: România, Un nou paradis fiscal, 17 februarie 2014
România are, în premieră, prevederi fiscale de tip holding. Este vorba de un regim
simplu care îndeplineşte cele două condiţii minimale necesare pentru funcţionarea
holdingului:
• scutiri de impozit pe câştigurile de capital şi pe dividende 1.
• nu sunt impozitate nici veniturile din lichidare obţinute de
societatea holding din vânzarea titlurilor de participare în filialele
pe care le deţine.
Relaxarea ar putea impulsiona stabilirea holdingurilor în România.
Investitorii români care, până acum, îşi căutau jurisdicţii mai favorabile ca să-şi
înregistreze businessurile, preferând ţări ca Cipru sau Olanda, au motive să-şi
dezvolte afacerile în ţară.
Desigur, noutăţile fiscale vizează investiţiile de interes strategic care au ca scop
dezvoltarea, şi nu pe cele speculative.
Din această cauză, majoritatea ţărilor cu regim holding impun praguri
minime de deţinere a acţiunilor pentru a scuti de impozit dividendele. De
exemplu, Olanda are o cotă de 5%, iar Cipru, de 1%.
România a ales să impună următoarele condiţii:
• rezidenţă fiscală a filialelor;
• deţinere minimă de 10%;
• deţinere de minim 1 an.
Ca şi beneficii:
• structură flexibila de finanţare intra-grup;
• consolidare rezultate financiare;
• structura eficientă din perspectiva exit-ului!
• alternativă viabilă la structuri de holding transfrontaliere din
Olanda, Luxemburg, Cipru
Exemplu - Separare pe linii de afaceri – Beneficii dezinvestire
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3

Mai multe linii de afaceri în Fiecare afacere într-o societate Fiecare afacere într-o societate
aceeaşi societate distinctă deţinută de PF distinctă deţinută
de Holding
• Vânzarea contractuală • .Vânzare acţiuni/părţi • Vânzare acţiuni/ părţi sociale

sociale de către holding
linie de afaceri/active
• Câştig de capital- 16% • Câştig de capital neimpozabil
• Câştig de capital-16% impozit pe venit PF
impozit pe profit; TVA
1
Codul Fiscal, art. 20^1
Concluzii:
Avantajul acestui regim holding pentru mediul de afaceri este siguranţa
firmei mama care desfăşoară activitatea de bază, în cazul unor controale urmate cu
sancţiuni de exemplu 10% din Cifra de Afaceri (sancţiuni aplicate de consiliul
concurenţei), pierderea nu va fi foarte mare daca se aplică pe SC(1) sau SC(2).
Tot un mare avantaj este şi faptul ca se pot vândă acţiuni /parţi sociale de
catre holding fără impozitarea venitului.
 Grupul de TVA
Presupune consolidarea poziţiei de TVA la nivelul unui grup de societăţi 1;
Legislaţia fiscală dă posibilitatea firmelor stabilite în România să se
constituie în grupuri fiscale unice, cu condiţia ca ele sa aplice aceeaşi perioadă
fiscală şi să fie administrate de către acelaşi organ fiscal competent.
a) Condiţii:
• 50% deţinere comună;
• aceiaşi perioadă fiscală;
• administrate de acelaşi organ fiscal.
b) Limitările:
• Opţiune pentru minimum 2 ani;
• Între membrii - regimul normal de taxare cu TVA.
4. CONCLUZII:
Din punct de vedere al Mediului de Afaceri în România avem o legislaţie

instabilă , un sistem fiscal care ar trebui simplificat prin intermediul sistemul
informatic, să avem posibilitatea de urmărire a datelor şi informaţiilor între
partenerii de afacere , de exemplu Declaraţia 394 , ar fi un avantaj foarte mare sa
putem verifica datele în momentul depunerii declaraţiei lunar sau trimestrial, am
evita situaţiile în care partenerul este declarat neplătitor de TVA şi noi am dedus
TVA conform factură primită, iar în urma unui control se va colecta.
Pe sit-ul existent www.anaf.ro se poate face o verificare a persoanelor
impozabile înregistrate în scopuri de tva, dar manual, prin CUI-ul societăţii,
verificare care ar necesita un angajat în plus în cadrul societăţii care să se ocupe doar
de acest lucru.
O problemă majoră a proiectului noului Cod Fiscal, este că datorită
acestor facilităţi există un risc mare că nu se vor încasa suficienţi bani la buget care
să susţina cheltuielile publice: salarii, pensii, apărare, ordine publică, investiţii în
autostrăzi, spitale, educaţie.
Întrebarea care se pune dacă această relaxare va aduce beneficii pe termen
lung? Adică în 2-3 ani!!
1
Codul fiscal , art. 127
BIBLIOGRAFIE
1. *** O.U.G. nr. 99/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 1027 din 27.12.2006
2. *** Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare, Ultima actualizare:

Legea nr. 54 din 24 martie 2015
3. *** www.capital.ro
4. *** www.legestart.ro
5. *** OMFP nr. 256/2015 modifică reglementările privind modul în care se
determină cheltuielile de cercetare-dezvoltare.
6. *** www.anaf.ro
FINANȚAREA DOMENIULUI AGRICOL DIN ROMÂNIA

DIN FONDURI STRUCTURALE EUROPENE
ÎN EXERCIȚIUL FINANCIAR 2014 – 2020
Doina MATEIU
Narcisa PAULESCU( OLTEAN)
Coordonator ştiinţific: Lector univ. dr. Carmen Magda NICOLAE
Abstract: Agriculture is not crop production as popular belief holds - it's the
production of food and fiber from the world's land and waters. Without agriculture
it is not possible to have a city, stock market, banks, university, church or army.
Agriculture is the foundation of civilization and any stable economy.
Key words: rehabilitate, performance, transition, production, conservative

agriculture, drought
1. INTRODUCERE
România prezintă discrepanțe semnificative în materie de productivitate a

sectorului agricol, chiar și în anii favorabili, nivelul productivității se situează sub
50% din media celorlalte țări din Uniunea Europeană, situaţie inacceptabilă şi care
arată potenţialul economic nevalorificat al agriculturii şi zonelor rurale româneşti.
Acest fapt poate fi explicat atât prin structura internă a fermelor româneşti
(dimensiune redusă, fragmentare accentuată), utilizarea necorespunzătoare sau
defectuoasă a factorilor de producţie (inclusiv a capitalului uman), cât şi prin cadrul
instituţional şi infrastructura deficitară existentă. În special, lipsa infrastructurii de
marketing/de valorificare a produselor agricole reprezintă un aspect critic pentru
fermele mici 1.
Restructurarea agriculturii, ținând cont de toate aceste aspecte, va avea un
impact major asupra economiei rurale în general, având în vedere că agricultura
continuă să rămână cea mai importantă activitate din spațiul rural şi o sursă esențială
de venit. Rezultatele analizei documentare în sectorul agricol realizată de către
1
http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-
rurale-agricultura-iulie-2013.pdf./accesat în data de 30.04.2015
Uniunea Europeană și Guvernul României din 2013 specifică, printre altele, în

cadrul principalelor nevoi în vederea susținerii dezvoltării exploatațiilor agricole,
nevoia de a realiza investiții tehnice în exploatațiile agricole și necesitatea
îmbunătățiri condițiilor de finanațare a europene proiectelor din fonduri
nerambursabile.
Astfel, tranzicția la o agricultură performantă are ca obiectiv sporirea
veniturilor prin stimularea creşterii la o agricultură performantă şi catalizarea
investiţiilor în producerea cu valoare adăugată înaltă.
În acest sens activităţile proiectului includ: reabilitarea sistemelor
centralizate de irigare, reformarea sectorului de irigare, facilitarea accesului la
finanţare prin accesarea Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-
2020, creşterea vânzărilor produselor agricole de valoare înaltă. Alături de genetică,
irigarea culturilor constitue una din marile speranţe ale omenirii, în ceea ce priveşte
asigurarea hranei 1. Irigaţia reprezintă o măsură hidroameliorativă, care
presupune administrarea controlată a apei, suplimentar faţă de apa primită în condiţii
naturale, astfel încât să satisfacă cerinţele culturilor (evapotranspiraţia), în scopul
asigurării unor producţii mari şi stabile.
Figura 1 2. Zonele afectate de secetă în România
1 Bora, C., Popescu, C.V., 2002 , Folosirea raţionala a irigaţiilor în zona centrală a Olteniei,
Editura ALMA, Craiova, pag.25

2 http://www.scritub.com/geografie/Evaluarea-pretabilitatii-solur85766.php/accesat în data de
30.04.2015
2. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

2014–2020. SUBMĂSURA 4.1 „INVESTIŢII ÎN EXPLOATAŢII
AGRICOLE”
În cadrul acestei submăsuri, vor fi sprijinite investiţiile orientate spre

creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole prin dotarea cu utilaje şi
echipamente performante, precum şi investiţiile pentru modernizarea fermei şi
îmbunătăţirea calităţii activelor fixe.
Submasura 4.1 a fost lansată pentru perioada 25.03.2015 - 30.10.2015 1.

Valoarea grantului este de 205.776.952 euro împărțită în:
 Sector vegetal: 72.021.933 euro;

 Sector zootehnic: 72.021.933 euro;
 Zona montană: 41.155.391 euro;
 Ferma de familie: 20.577.695 euro.
a) Beneficiari
 Fermieri, cu excepţia persoanelor fizice neautorizate;

 Cooperative, grupuri de producători constituite în baza legislaţiei naţionale
în vigoare.
b) Acţiuni eligibile 2
 Investiţii în înfiinţarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor zootehnice,

inclusiv tehnologii eficiente de reducere a poluării şi respectarea
standardelor;
 Investiţii în înfiinţarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor vegetale,
inclusiv capacităţi de stocare, sortare, ambalare a producţiei vegetale pentru
creşterea valorii adăugate a produselor;
 Investiţii în scopul îndeplinirii standardelor comunitare;
 Înfiinţarea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusive
utilităţi şi racordări;
 Investiţii în procesarea produselor agricole la nivel de fermă, precum şi
investiţii în vedera comercializării;
 Investiţii în înfiinţarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii în
cadrul fermei.
1 http://www.finantare.ro/calendar-fonduri-structurale-2014-2020/accesat în data de
30.04.2015
2 http://portal.apdrp.ro/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_1_exploatatii_
agricole.
c) Valoarea sprijinului financiar
Ponderea sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul

cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi: 1
 În cazul proiectelor care prevăd achiziţii simple-maximum 500.000 euro,

respectiv 100.000 euro pentru fermele mici;
 În cazul proiectelor care prevăd construcţii/montaj – cel mult 1.000.000 euro
pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din
sectorul vegetal. Pentru legume şi sere şi pentru sectorul zootehnic, sprijinul
poate atinge 1.500.000 euro. În cazul fermelor mici din sectorul zootehnic,
sprijinul este de cel mult 300.000 euro;
 În cazul proiectelor care prevăd crearea de lanţuri scurte de aprovizionare-
maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;
 În cazul proiectelor realizate de cooperative şi grupuri de producători-cel
mult 2.000.000 euro, indiferent de tipul investiţiei.
 Intensitatea sprijinului nerambursabil şi valoarea se vor putea majora cu 20
de puncte procentuale, dar rata maximă a sprijinului combinat nu poate
depăşi 90 % în cazul:
o Invesţiţiilor realizate de tinerii fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la
data depunerii cererii de finanţare.
o Investiţiilor colective realizate de formele asociative ale
fermierilor
o Proiectelor integrate care conduc la crearea unui lanţ scurt
(producţie, procesare, comercializare)
o Operaţiuni sprijinite în cadrul PEI
o Investiţii legate de operaţiunile de agromediu şi agricultură
ecologică
o Investiţii în zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi cu
alte constrângeri specifice.
d) Cheltuieli eligibile:
 Construcţia, extinderea, modernizarea şi dotarea clădirilor din cadrul fermei,

destinate activităţii productive, inclusiv căi de acces în fermă, irigaţii în
cadrul fermei şi racordarea fermei la utilităţi;
 Amenajarea şi dotarea spaţiilor de desfacere şi comercializare, în cadrul unui
lanţ scurt de aprovizionare;
 Achiziţionarea, inclusiv prin leasing de maşini/utilaje şi echipamente noi, în
limita valorii de piaţă a bunului respectiv;
 Achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte,
frigorifice, inclusiv remorci şi semiremorci specializate în scopul
comercializării produselor agricole în cadrul unui lanţ scurt de aprovizionare;
1 http://fondurile-europene.eu/ghid-fonduri-europene-2014-2020/./accesat în data de
30.04.2015
 Cheltuieli generale de înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă şi alte

plantaţii perene, cu excepţia celor elegibile în cadrul subprogramului
pomicol;
 Cheltuieli generate de respectarea standardelor şi conformarea cu noile
standarde impuse de legislaţia europeană.
e) Condiţii de eligibilitate:
 Investiţia trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune

economică de cel puţin 8.000 SO (valoarea producţiei standard);
 Investiţia trebuie să se încadreze în cel puţin una din acţiunile eligibile
prevăzute prin submăsură;
 Solicitatul trebuie să fie eligibil;
 Solicitantul trebuie să asigure cofinanţarea investiţiei;
 Investiţia trebuie să îşi demonstreze viabilitatea economică;
 Investiţia trebuie să respecte prevederile europene privind efectele asupra
mediului;
 Investiţia în materie de eficienţă energetică trebuie să respecte prevederile art
13 din R Delegat UE;
 Investiţiile necesare adaptării la standardele UE, aplicabile producţiei
agricole realizate de tinerii fermieri care se instalează pentru prima dată, se
vor realize în termen de cel mult 24 de luni de la data instalării;
 Investiţiile necesare adaptării la noi cerinţe impuse fermierilor de legislaţia
europeană se vor realize în termen de 12 luni de la data de care aceste cerinţe
au devenit obligatorii pentru exploataţia agricolă.
3. STUDIU DE CAZ PRIVIND FINANŢAREA UNEI INSTALAŢII

DE IRIGAT LA S.C “AGRONOVA S.R.L” DIN PROGRAMUL
NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ
3.1 Prezentare SC Agronova S.R.L
Societatea “Agronova “, a fost înființată în anul 2006, este o companie

dedicată business-ului în agricultură. Societatea deține prin contract de concesiune o
suprafață de 7000 ha teren arabil , pentru un termen de 30 ani, în zona Corabia
Olt.
Proiectul propus de S.C. Agronova S.R.L. în vederea obținerii unei finanțări
nerambursabile prin submasura 4.1, se numește „ACHIZIȚIE INSTALAȚII DE
IRIGAT” și va fi implementat în comuna Grojdibodu, judetul Olt 1.
1 Informații culese de la departamentul economic și departamentul de producție al SC.
Agronova S.R.L din situațiiale financiare ale societății și fișele tehnologice existente pe
cultură
Obiectele de activitate prin care SC AGRONOVA S.R.L. va desfășura

activitățile propuse prin proiectul „ACHIZIȚIE INSTALAȚII DE IRIGAT” sunt
cele care corespund codului CAEN 0111, respectiv, „Cultivarea cerealelor (exclusiv
orez), plantelor oleaginoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase”.
Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă creșterea competitivității
sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a factorilor de producție și a resurselor
umane.
Obiectivul specific propus prin proiect îl reprezintă creșterea veniturilor
exploatației agricole.
Obiectivul operaţional al proiectului îl reprezintă promovarea investițiilor
în exploatațiile agricole din sectorul vegetal prin achiziția de instalații de irigat 1.
Pentru realizarea obiectivului specific, vor fi create premisele pentru îmbunătățirea
performanțelor generale ale exploatației agricole prin indeplinirea obiectivelor de:
a) ordin tehnic: prin achiziția instalațiilor de irigat ce vor fi achiziționate;

b) economico – financiare: prin creșterea viabilității economice, pentru ca
proiectul propus să respecte indicatorii economico – financiari .
 Îmbunatațirea performanțelor generale ale exploatației agricole, prin

îndeplinirea obiectivelor de ordin tehnic:
Una din consecințele utilizării tehnologiilor, mașinilor și echipamentelor
moderne este creșterea productivității muncii 2.
România are o suprafată totala de 238 mii km2 și o populație de peste 21
milioane de locuitori. România este, ca mărime, cel de-al doilea nou Stat Membru al
Uniunii Europene, dupa Polonia, reprezentând 6% din suprafața totala a Uniunii
Europene și 4% din populaţia acesteia.
România are aproximativ 15 milioane hectare de terenuri agricole, din
care 9,5 milioane ha sunt cultivate. Agricultura a reprezentat un sector important în
cadrul economiei României, pana în 1990 contribuind cu o pondere de aproximativ
24% în totalul forței de munca angajate. Până în 1989, balanța comercială a
exporturilor de produse agricole a fost în general pozitivă, însă ea a devenit negativă
dupa revoluție. În ciuda acestui fapt, prognoza creșterii PIB pe termen mediu (2007-
2010) pentru România este pozitivă (>6%), fiind chiar mai bună decât media
corespunzatoare noilor state membre UE.
Întrucât precipitațiile sunt foarte scăzute (22 – 135 mm), irigațiile sunt
necesare pentru asigurarea unor producții agricole mari și stabile.
 Îmbunatațirea performanțelor generale ale exploatației agricole, prin

îndeplinirea obiectivelor de ordin economico – financiar 3:
Acest obiectiv este îndeplinit ca urmare a respectării indicatorilor
economico–financiari menționați:
 Rata rezultatului din exploatare > 10%, în fiecare din cei 5 ani de exploatare,
respectiv 24,36 % în anul I de exploatare și 28,71% în ultimul an de
exploatare
1 http://eufinantare.info/fonduri-europene-2014-2020.html./accesat în data de 30.04.2015

2 Groza, N., Petrescu, E., 1991 , Rezultatele privind corelaţia consum de apa – producţie la
câteva culturi agricole în Câmpia Romanaţiului, Lucrări ştiinţifice, SCA Caracal, vol I.,
pag.221
3 Situații financiare (bilanțul contabil) 2013, 2014, SC. Agronova S.R.L
 Durata de recuperare a investiției < 12 ani, respectiv 0,8249 ani;

 Rata rentabilitații capitalului investit > 5%, este de asemenea îndeplinit,
minimul înregistrat se regăseşte în anul II de exploatare, respectiv, 120,75 %
 Valoarea actualizată netă (VAN) =52.018.761 lei;
 Disponibilul de numerar la sfârșitul perioadei va fi de 9.539.904 lei în anul I
de exploatare ajungând la 40.491.412 lei în anul V de exploatare
3.2 Prognoza veniturilor
Tabelul 1. Rotația culturilor pentru perioada 2014 – 2019
Nr 2014 - 2015 - 2016 - 2017- 2018 -

Produs
crt 2015 2016 2017 2018 2019
1 Grâu 1.400 1.603,66 0 2.000 1.400

Floarea
2 1.603,66 1.400 2.000 1.603,66 2.000
Soarelui
3 Porumb 2.000 2.000 3.003,66 1.400 1.603,66
TOTAL 5.003,66 5.003,66 5.003,66 5.003,66 5.003,66
Suprafața totala la care se raportează proiectul nu suferă modificări pe

perioada de implementare şi monitorizare a proiectului, ci exista schimbări între
suprafețele alocate pentru grâu, floarea soarelui, porumb 2015 / 2016 și următorii 4
ani agricoli, totalizând cei 5 ani de exploatare.
Veniturile estimate a se obține în anul I de exploatare vor fi cele aferente
anului de cultură 2014 – 2015. Se vor cultiva următoarele suprafețe, conform
planului de cultură: grâu – 1.400 ha, floarea soarelui – 1.603,66 ha, porumb – 2.000
ha.
În anii II – V, suprafețele cultivate cu principalele culturi vor fi egale cu
cele din anul I, respectându-se principiile de rotație a culturilor.
Producția fizica estimata în urma realizării investiției este redată în tabelul de mai
jos:
Producția vândută a fost exprimată în prețuri constante și are aceeași
valoare în toți cei 5 ani de exploatare, respectiv 13.588.162 RON. Prețurile la care a
fost valorificată producția sunt: 0,52 lei / kg grâu, 0,69 / kg de porumb si 2,35 lei /
kg de floarea-soarelui. Din evoluţia preţurilor la cereale de exemplu la porumb
pentru perioada 2012-2015 preţuri cu un trend descrescător, putem trage concluzia,
fermierul trebuie să crească producţia prin tehnologie de vârf ca să poată rămâne
viabil pe piaţa.
Tabelul 2 1.Producția estimată pentru cultura 2014-2015
Productie Productie totala de

Pierderi
Suprafete estimata / ha valorificat estimata
Culturi tehnologice
cultivate conform conform potential
estimate
potential zona zona
Grâu 1.400 ha 2.800 kg 120.000 kg 3.920.000 kg
Floarea-
1603,33 ha 1.600 kg 36.000 kg 2.565.328 kg
soarelui
Porumb 2.000 ha 4.000 kg 60.000 kg 8.000.000 kg
Figura 2 2. Evoluţie preţ porumb perioada 2012-2015
3.3 Prognoza cheltuielilor 3
 Cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile reprezintă

cheltuielile cu semințele, îngrașamintele, erbicide și motorina, estimate la
5.214.362 lei / an;
 Cheltuieli cu energia și apa, estimate la 28.022 RON în primul an;
 Cheltuielile cu personalul au fost prognozate avându-se în vedere posturile
existente
1 http://www.recolta.eu/.
2 http://bursacereale.com/
3 Situații financiare 2014 S.C Agronova S.R.L, Contul de Profit și pierderi
 Cheltuielile cu asigurările sociale au fost estimate conform legislației în

vigoare;
 Cheltuielile cu amortizările au fost calculate ținându-se cont de activele brute
existente la sfârșitul anului 2014 cât și de investițiile realizate prin proiect.
În calculul cheltuielilor cu amortizările s-a ținut cont de mijloacele fixe care
ies din patrimoniu, respectiv care se casează.
3.4 Propunere tehnică și comercială pentru irigarea solului S.C.

AGRONOVA S.R.L.
Rampa cu deplasare liniară FieldMaster, este un sistem de neegalat când

vine vorba de irigarea sigură și eficientă a culturilor, sezon după sezon 1.
Instalaţiile pot fi configurate cu alimentare la capăt sau la jumătate. Toate
sistemele de absorbţie din canal sunt construite cu grindă de suspendare
independent.
Gușeele galvanizate de rigidizare aflate la fiecare îmbinare a ţevii

principale cu zăbrelele, distribuie uniform cuplul de forţe, sporind rezistenţa şi
stabilitatea.
Articulaţia sferică sudată și sudura conică elimină stresul din îmbinare și
asigură o deplasare lină pe teren dificil. Deoarece conexiunea este în întregime în
afara ţevii, nu există nici o obstrucţie a fluxului de apă.
Toate anvelopele folosite sunt anvelope cu amprentă mare. La sol, și

sunt disponibile multiple opţiuni pentru a preîntâmpina condiţiile create de
combinaţia dintre tipul solului și instalţia folosită
Înălțimea standard a traveelor asigură irigarea unor culturi înalte de 2,9
m.
1 Oferta Sc. Amsis Industrias S.R.L/accesat în data de 30.04.2015

Tabelul 3 1 . Ofera de prețuri rampe, aprilie 2015
Lungime Deplasare Suprafaţa Preţ livrare rampă

Nr.
Rampă liniară irigată EURO fără TVA
L1 416,8 m 1190 m 49,6 ha 95.082,87
L2 2 x 495 m 1287 m 127,41 ha 186.001,02
L3 2 x 369 m 1384 m 102,14 ha 157.533,19
L4 445 m 1162 m 51,71 ha 100.269,97
L5 2 x 375 m 1124 m 84,30 ha 157.788,58
L6 495,1 m 1040 m 51,49 ha 104.950,27
L7 495,1 m 975 m 48,27 ha 104.950,27
L8 281 m 583 m 16,38 ha 79.699,69
L9 495,1 m 536 m 26,54 ha 104.950,27
L10 433,1 m 642 m 27,8 ha 99.762,45
L11 495,1 m 556 m 27,53 ha 104.950,27
TOTAL RAMPE LINIARE 1.295.938,85
4. PREZENTARE PROIECT SUBMĂSURA 4.1 „ACHIZIȚIE

INSTALAȚII DE IRIGAT” LA S.C. AGRONOVA S.R.L.”
Proiectul este de tip fără construcţii/montaj, o investiţie nouă, iar

beneficiarul este privat. Bugetul indicativ este prezentat în tabelul 4:
Tabelul 4 2: Buget Indicativ al Proiectului

Cheltuieli Cheltuieli Valoare
Denumire cheltuieli eligibile neeligibile totală
euro euro euro
A. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică - total, din care:
1.Consultanţă 15.000 15.000
2. Organizarea procedurilor de achiziţie 50 50
3.Obţinerea de avize, acorduri şi
226 226
autorizaţii
B. Constructii si lucrări de intervenţii - total, din care:
1.Utilaje si echipamente fără montaj,
mijloace de transport, alte achiziţii 996.143 299.796 1.295.939
specifice
TOTAL GENERAL 996.143 315.072 1.311.215
Valoare TVA 239074,32 75617,28 314691,6
TOTAL GENERAL inclusiv TVA 1.235.217 390.689 1.625.907
1www.amsis.ro
2Anexă necesară accesării fondurilor , întocmită prin intermediul consultantului SC Logicons
S.A
Planul financiar care are la bază , bugetul indicativ, este prezentat în

tabelul 5:
Tabelul 5: Planul financiar al proiectului
Cheltuieli Cheltuieli Valoare

Plan Financiar eligibile neeligibile totală
euro euro euro
Ajutor public nerambursabil
498.071 0 498.071
(contribuţie UE si cofinanţare
naţională)
Cofinanţare privată, din care: 498.072 629.709 1.127.781
-autofinanţare 0 0
- împrumuturi 498.072 629.709 1.127.781
TOTAL PROIECT 996.143 629.709 1.625.852
Procent contribuţie publică 50%
Avans solicitat 0
5. CONCLUZII:
Indicatorii financiari respectă, în fiecare an și cumulat, cerințele legate de
viabilitatea economică a proiectului și se încadrează în obiectivele specifice
submăsurii 4.1.
Tranziţia la o agricultură performantă urmăreşte pornirea motorului
economiei Româneşti. Este foarte anevoiasă atragerea de fonduri, ceea ce
reprezintă un factor negativ care este accentuat și de schimbarea regulilor în
timpul jocului. Fiind cea mai importantă ramură a economiei, agricultura poate
realiza transformarea dintr-o ţară fără bani, într-o Românie frumoasă și
bogată. Pentru a se reuşi acest lucru trebuie să producem pentru ţară, pentru noi,
să ne gândim ce nevoi avem să cheltuim pentru a produce alţi bani.
Prin programul PNDR 2014-2020, se schimbă multe reguli, în primul
rând fondurile au o destinaţie clara, ca un exemplu „se acordă fonduri proiectelor
care prevăd construcţii/montaj –cel mult 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal”,
un scop bine definit îl reprezintă îmbunătăţirea şi dezvoltarea constantă a
mediului de afaceri și obiective stabilite: facilitarea accesului la finanţare,
sprijinirea companiilor de a opera în plan extern şi de a accesa noi pieţe, stimularea
competitivităţii întreprinderilor.
Un factor negativ al aceastei măsuri este dat de faptul că, în termen de 3
luni de la primirea notificării de selecţie şi semnare a contractului de finanţare,
beneficiarul trebuie să facă dovada cofinanţării – extras de cont şi/sau contract de
credit. Legat de extrasul de cont, există o noutate, anume: banca va bloca 50% din
valoarea confinanţării pentru a fi folosită doar pentru proiect, cu alte cuvinte, dacă
dispuneţi de sume pentru asigurarea cofinanţării, puteţi depune, în caz contrar, mai
bine nu.
Deoarece, până acum, marea majoritate a banilor alocaţi de U.E se
întorceau de unde au venit fără a-și atinge scopurile, acest nou program ajută
trecerea de la tendința de a ne împrumuta de la F.M.I la o viziune clară în
atragerea de fonduri europene.
Măsură bună sau nu, rămâne de văzut !!!
BIBLIOGRAFIE
1. Popescu C.V.,Bora C. Oportunitatea irigării culturilor agricole în

zonacentrală a Olteniei, Editura SITECH, 2009.
2. Bora, C., Popescu, C.V, Folosirea raţionala a irigaţiilor în zona centrală a
Olteniei, 2003, Editura ALMA, Craiova 2002
3. Groza, N., Petrescu, E., Rezultatele privind corelaţia consum de apa –
producţie la câteva culturi agricole în Câmpia Romanaţiului, Lucrări
ştiinţifice, SCA Caracal, vol I.,1991
4. http://www.madr.ro/.
5. http://www.apdrp.ro/.
6. http://www.recolta.eu/./accesat în data de 30.04.2015
7. http://eufinantare.info/fonduri-europene-2014-2020.html./accesat în data de
30.04.2015
8. http://www.fondurile-europene.eu/ghid-fonduri-europene-2014-
2020/accesat în data de 30.04.2015
9. C. Lulea, C.V. Popescu - Îmbunătăţiri funciare. Ediţia a IV-a, Editura
Universitaria, Craiova, 2008.
10. Grumeza, N., Klepş– Amenajările de irigaţii din România, Editura Ceres,
2005
ALGORITMI ÎN EXCEL PENTRU CALCULUL

DOBÂNZII ANUALE EFECTIVE
Dragoş Cristian ZOSIN

Facultatea de Ştiinţe Economice Braşov, Licenţă FB, Anul I, IF
Maria-Lavinia ION
Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. Nicolae BÂRSAN-PIPU
Rezumat: Determinarea dobânzii anuale efective (DAE) implică un algoritm de

calcul relativ complex, disponibil numai în aplicațiile financiare ale băncilor și
instituțiilor financiare. Lucrarea îşi propune să utilizeze funcțiile de optimizare și
cele financiare din Excel pentru determinarea dobânzii anuale efective (DAE),
respectiv Solver, PMT și XIRR
Cuvinte cheie: dobândă anuală efectivă (DAE), Annual percentage rate of charge,
Solver, PMT, XIRR
1. DEFINIŢII ŞI PREVEDERI LEGALE
Dobânda anuală efectivă, denumită în continuare DAE (în engleză Annual

percentage rate of charge), reprezintă, conform art. 2 lit. e) din Legea nr. 289/2004 1,
”costul total al creditului la consumator, exprimat în procent anual din valoarea
creditului total acordat şi calculat in conformitate cu art. 4. Acest cost total conţine o
componentă a ratei dobânzii şi o componentă a celorlalte costuri aferente creditului
acordat, cum ar fi costuri de administrare, de pregătire a documentelor de credit, de
asigurare a creditului etc.” Articolul 4 din legea menţionată cuprinde următoarele
precizări privind interpretarea şi modul de calcul al DAE 2:
(1) DAE, care face echivalenţa, la nivelul unui an, între valoarea curentă a tuturor
angajamentelor sub forma unor împrumuturi, rambursări şi cheltuieli existente sau
viitoare, acceptate de către creditor şi de beneficiarul creditului, se calculează în
conformitate cu formula prevăzută în Anexa nr.2 .
(2) Pentru calculul DAE se determină costul total al creditului la consumator astfel
cum este definit la art.2, cu excepţia unor costuri menţionate în lege.
1 Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate
consumatorilor, persoane fizice, art. 2
2 Idem, art. 4
2. FORMULA DE CALCUL A DAE
Anexa nr. 2 din Legea nr. 289/2004 1 prezintă ecuaţia de bază prin care se
exprimă echivalenţa dintre împrumuturi, pe de o parte, rambursări şi cheltuieli, pe de
altă parte:
k =m k ′ = m′
Ak′ ′
∑ (1 + i ) ∑ (1 + i )
Ak ,
tk
= t k′ (1)
k =1 k ′ =1
unde:
• k = numărul de ordine al unui împrumut;
• k’ = numărul de ordine al unei rambursări sau al unei plăţi a cheltuielilor;
• Ak = valoarea împrumutului pentru numărul de ordine k
• Ak′ ′ = valoarea unei rambursări sau a unei plăţi a cheltuielilor pentru
numărul de ordine k;
• m = numărul de ordine al ultimului împrumut;
• m’ = numărul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plăţi a
cheltuielilor;
• tk = intervalul, exprimat în ani şi fracţiuni de ani, între data împrumutului
nr. 1 şi data împrumuturilor ulterioare de la nr. 2 la m;
• tk’ = intervalul, exprimat în ani şi fracţiuni de ani, între data împrumutului
nr. 1 şi data ratelor de rambursare sau a plăţilor cheltuielilor de la nr. 1 la
m’;
• i = dobânda anuală efectivă (DAE) care poate fi calculată (fie algebric, fie
prin aproximări succesive, fie printr-un program pe calculator) atunci când
ceilalţi termeni ai ecuaţiei sunt cunoscuţi prin contract sau în alt mod.
Ecuaţia (1) poate fi rescrisă folosind o singură sumă S şi conceptul de
fluxuri (Ak), care vor fi pozitive sau negative, cu alte cuvinte fie plătite fie primite în
perioadele de la 1 la n, exprimate în ani, adică:
n
S = ∑ Ak ( 1 + i )−tk . (2)
k =1
Pentru plăți fracționate (m fracţiuni), relația anterioară în care vom

considera i = DAE, devine:
A1 A2 An
S= + ++ . (3)
(1 + DAE )t1 / m (1 + DAE )t2 / m (1 + DAE )tn / m
Problema care apare este aceea că în ecuaţia de mai sus necunoscuta, DAE,
apare la numitor într-o ecuaţie de grad superior. Pentru rezolvarea ecuaţiei anterioare
vom folosi un algoritm bazat pe programul Solver (Rezolvitor) din Excel. De
asemenea, vom analiza şi un algoritm bazat de funcţia statistică financiară XIRR.din
Excel.
1Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate
consumatorilor, persoane fizice, Anexa nr. 2.
3. UN ALGORITM DE DE CALCUL A DAE CU SOLVER

Algoritmul pentru determinarea DAE cu opţiunea Solver (Rezolvitor) din
programul Excel Data Analysis constă din următorii paşi:
Pasul 1: Se consideră ca date de intrare:
• Valoarea creditului: S u.m.
• Perioada creditului: n ani
• Numărul de plăţi pe an: m (numărul de fracţiuni)
• Rata de dobândă anuală: i
• Valoarea comisioanelor asociate creditului: C u.m.
Pasul 2: Se determină suma de plată Ak pe perioada tk cu funcţia financiară
din Excel PMT(). Avem:
Ak = PMT(i/m; m·n; −S).
Pasul 3: Se calculează termenii Tk ai sumei din membrul drept al ecuaţiei
(3), cu relaţia:
Ak
Tk = . (4)
( 1 + DAE )tk / m
Pasul 4: Se organizează datele tabelar, de forma:
tk Ak Tk
1 A1 T1
… ... ...
n An Tn
Total ΣAk ΣTk
Pasul 5: Se calculează iniţializează valoarea DAE = 0 şi se cere Solver
rezolvarea ecuaţiei
(S – C) – ΣTk = 0.
Pasul 6: Solver afişează soluţia pentru DAE, exprimată ca rată de dobândă.
Aplicaţia 1: Vom aplica algoritmul de mai sus pentru calculul DAE.
Pasul 1: Se consideră un credit cu următoarele elemente:
• Valoarea creditului: S = 10.000 u.m.
• Perioada creditului: n = 3 ani
• Numărul de plăţi pe an: m = 4 (plăţi trimestriale)
• Rata de dobândă anuală: i = 0,10
• Valoarea comisioanelor: C = 100 u.m.
Pasul 2: Se determină suma de plată Ak pe perioada tk , unde perioadele
sunt k = 1, ..., n ⋅ m = 12 , cu funcţia financiară din Excel PMT(). Avem:
PMT( i m ; n ⋅ m ; −S,,0 ) = PMT( 0,10 4 ; 3⋅ 4 ; −10.000,,0 ) = 974,87 u.m.
Argumentele funcţiei PMT() sunt reprezentate în Figura 1.
Figura 1: Argumentele funcţiei PMT() pentru calculul sumelor Ak

Pasul 3-4: Se organizează datele tabelar (Figura 2). În celulele B10-B21
sunt trecute valorile de plată Ak, iar în celulele C10-C21, sumele Tk,
calculate cu relaţia (4) de la Pasul 3.
A B C
1 Credit 10000 u.m.
2 Rata de dobândă 0,10 /an
3 Perioada 3 ani
4 Nr. plăți/an 4 luni
5 Comisioane 100 u.m.
6
7 PMT() 974,87
8
9 Perioada (t k ) Plăţi (A k ) Sume (T k )
10 1 974,87 949,55
11 2 974,87 924,89
12 3 974,87 900,87
13 4 974,87 877,47
14 5 974,87 854,68
15 6 974,87 832,49
16 7 974,87 810,87
17 8 974,87 789,81
18 9 974,87 769,30
19 10 974,87 749,32
20 11 974,87 729,85
21 12 974,87 710,90
22 Total 11698,46 9900,00
23
24 DAE 0,110997 11,10%
25 Ecuația 0,00
Figura 2: Organizarea tabelară a datelor pentru Solver

Pasul 5: Se iniţializează valoarea DAE = 0 în celula B24 şi se cere Solver
rezolvarea ecuaţiei (S – C) – ΣTk = 0, respectiv condiţia ca celula B25 = 0,
unde B25 = (B1−B5)–D22. Parametrii funcţiei Solver sunt prezentaţi în
Figura 3.
Pasul 6: Solver afişează soluţia DAE = 0,110997 în celula B24 (în celula
C24 rezultă DAE = 11,10%), ecuaţia din celula B25 fiind 0.
Figura 3: Parametrii funcţiei Solver pentru calculul DAE
4. UN ALGORITM DE DE CALCUL A DAE CU XIRR
Funcţia financiară din Excel XIRR() este utilizată pentru calculul ratei
interne de rentabilitate (Internal Rate of Return = IRR) pentru o serie de fluxuri de
numerar care nu sunt neapărat periodice.
Algoritmul pentru determinarea DAE cu XIRR constă din următorii paşi:
• Valoarea creditului: S u.m.
• Data de început a creditului: Data0
• Datele de plată: Data1 – Datan
• Rata de dobândă anuală: i
• Valoarea comisioanelor asociate creditului: C u.m.
Pasul 2: Se determină suma de plată Ak pe perioada tk cu funcţia financiară
din Excel PMT(). Avem:
Ak = PMT(i/m; m·n; −S).
Pasul 3: Se organizează datele tabelar, de forma:
Data0 − (S − C)
Data1 A1
… …
Datan An
XIRR = XIRR()
Pasul 4: XIRR afişează soluţia pentru DAE, exprimată ca rată de dobândă.

Aplicaţia 2: Vom aplica algoritmul de mai sus pentru calculul DAE cu

funcţia financiară XIRR pentru creditul din Aplicaţia 1.
• Valoarea creditului: S = 10.000 u.m.
• Data de început a creditului: Data0 = 01.06.2015;
• Datele de plată: Data1 – Datan: 01.09.2015 - 01.06.2018;
• Rata de dobândă anuală: i = 0,10
• Valoarea comisioanelor: C = 100 u.m.
Din datele de intrare rezultă că avem plăţi trimestriale (m = 4), iar durata
creditului este de n = 3 ani.
Pasul 2: Se determină suma de plată Ak pe perioada tk , unde perioadele
sunt k = 1, ..., n ⋅ m = 12 , cu funcţia financiară din Excel PMT(). Avem:
PMT( i m ; n ⋅ m ; −S,,0 ) = PMT( 0,10 4 ; 3⋅ 4 ; −10.000,,0 ) = 974,87 u.m.
Argumentele funcţiei PMT() sunt cele reprezentate în Figura 1.

Pasul 3: Se organizează datele tabelar (Figura 4). În celulele A1-A13 sunt
trecute datele, în celula B1 este valoarea − (S − C), iar în celulele B2-B13
sunt plăţile plată Ak.
A B
1 01.06.2015 -9900
2 01.09.2015 974,87
3 01.12.2015 974,87
4 01.03.2016 974,87
5 01.06.2016 974,87
6 01.09.2016 974,87
7 01.12.2016 974,87
8 01.03.2017 974,87
9 01.06.2017 974,87
10 01.09.2017 974,87
11 01.12.2017 974,87
12 01.03.2018 974,87
13 01.06.2018 974,87
14 XIRR() = 0,11080
Figura 4: Organizarea tabelară a datelor pentru XIRR

Pasul 6: Funcţia XIRR afişează soluţia DAE = 0,11080 în celula B14 (de
unde rezultă DAE = 11,08%).
Argumentele funcţiei XIRR sunt reprezentate în Figura 5.
Rezultă, faţă de rezultatele obţinute cu Solver, o diferenţă de 0,01%,
valoare care poate fi considerată ca fiind acceptabilă. Diferenţa este generată de
modul în care fiecare funcţie ia în considerare perioada calendaristică a creditului.
Astfel, pentru XIRR am considerat exact durata creditului.
Figura 5: Argumentele funcţiei XIRR pentru calculul DAE
5. ALTE ASPECTE PRIVIND CALCULUL DAE

În Anexa nr. 2 la Legea nr. 289/2004 sunt date informaţii suplimentare şi
explicitări privind modul de calcul al DAE 1, respectiv:
a) sumele vărsate de ambele părţi la diferite termene în mod necesar egale nu
trebuie plătite la intervale egale;
b) data iniţială trebuie să fie cea a acordării primului împrumut;
c) intervalele dintre datele utilizate la calcul trebuie să fie exprimate în ani
sau în fractiuni de ani. Un an este presupus a avea 365 zile sau 365,25 zile
ori pentru un an bisect 366 zile sau 52 săptamani sau 12 luni egale. O lună
egală este presupusă a avea 30,41666 zile (adica 365/12);
d) rezultatul calculului trebuie să se exprime cu o precizie de cel putin o
zecimală. În cazul rotunjirilor la o zecimală anume se aplică următoarea
regulă: dacă cifra de la zecimală care urmează este mai mare sau egală cu
5, cifra zecimalei care se rotunjeşte se măreste cu unu;
e) metodele de rezolvare aplicabile trebuie să aibă unul dintre rezultatele
prevăzute în Anexa nr. 3.
Vom analiza şi rezolva în cadrul articolului de faţă şi exemplele şi o parte
din rezultatele prevăzute în Anexa nr. 3 a legii menţionate 2, pentru a valida astfel
metodele de calcul cu funcţiile de optimizare şi financiare din Excel, cât şi algoritmii
propuşi aici. Astfel, în Anexa 3, primul set de exemple (A) se referă la calculul
dobânzii anuale efective pe baza calendarului 1 an = 365 zile (sau 366 zile, în cazul
anilor bisecţi). Primele trei exemple conduc la ecuaţii care se pot rezolva algebric
direct. Al patrulea exemplu este următorul:
Aplicaţia 3: Suma împrumutată este S = 1 000 ROL la 1 ianuarie 1994, şi
sumele de plată de către debitor sunt:
• După 3 luni (0,25 ani / 90 zile): 272 ROL;
• După 6 luni (0,5 ani / 181 zile): 272 ROL;
• După 12 luni (1 an / 365 zile): 544 ROL.
• Total: 1 088 ROL
1 Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate
consumatorilor, persoane fizice, Anexa nr. 2.

2 Idem, Anexa nr. 3.
Ecuaţia rezultată (în care am înlocuit i = DAE) este:

272 272 544 .
1000 = + +
( 1 + DAE )90 / 365 ( 1 + DAE )181 / 365 ( 1 + DAE )365 / 365
Metoda de calcul şi rezultatul menţionate în anexă sunt respectiv: „Aceasta
ecuaţie permite ca i (DAE) să fie calculat prin aproximări succesive, calcul care
poate fi programat pe calculator. Rezultatul este i = 0,13226 rotunjit la 13,2% (sau
13,23% dacă este cerută o aproximare de 2 zecimale)”.
Rezolvarea cu Solver a acestui exemplu este prezentată în Figura 6.
A B C
2 90 272,00 263,80
3 181 272,00 255,75
4 365 544,00 480,45
5 Total 1088,00 1000,00
6
7 DAE 0,132262 13,23%
8 Ecuația 0,00
Figura 5: Rezolvarea cu Solver a exemplului din Aplicaţia 3

Rezolvarea cu funcţia XIRR a acestui exemplu este prezentată în Figura 7.
A B
1 01.01.1994 -1000
2 01.04.1994 272,00
3 01.07.1994 272,00
5 01.01.1995 544,00
14 XIRR() = 0,132262
Figura 6: Rezolvarea cu funcţia XIRR a exemplului din Aplicaţia 3

Tot în Anexa 3, al doilea set de exemple (B) se referă la calculul dobânzii
anuale efective pe baza pe baza anului standard (1 an = 365 zile sau 365,25 zile, 52
săptămâni, sau 12 luni egale). Primele trei exemple conduc la ecuaţii care se pot
rezolva algebric direct. Al patrulea exemplu este următorul:
Aplicaţia 4: Suma împrumutată este S = 1 000 ROL şi sumele de plată de
către debitor sunt:
• După 3 luni (0,25 ani / 13 săptămâni / 91,25 zile / 91,3125 zile):
272 ROL;
• După 6 luni (0,5 ani / 26 săptămâni / 182,5 zile / 182,625 zile):
272 ROL;
• După 12 luni (1 an / 52 săptămâni / 365 zile / 365,25 zile): 544
ROL.
• Total: 1 088 ROL
Vom rezolva cu Solver exemplul de mai sus, considerând fiecare din
perioadele menţionate. Să remarcăm, de asemenea, că rezolvarea cu funcţia XIRR
depinde de alegerea datelor, mai ales pentru anul bisect.
Ecuaţiile echivalente rezultate (în care am înlocuit i = DAE) pentru calcul

zilnic, săptămânal, lunar şi anual (anul de 365 şi 365,25 de zile) sunt respectiv:
272 272 544
1000 = + + ⇔
( 1 + DAE )91,25 / 365 ( 1 + DAE )182 ,5 / 365 ( 1 + DAE )365 / 365
272 272 544
1000 = + + ⇔
( 1 + DAE )91,3125 / 365 ,25 ( 1 + DAE )182 ,625 / 365 ,25 ( 1 + DAE )365 ,25 / 365 ,25
272 272 544
1000 = + + ⇔
( 1 + DAE )3 / 12 ( 1 + DAE )6 / 12 ( 1 + DAE )12 / 12
272 272 544
1000 = + + ⇔
( 1 + DAE )13 / 52 ( 1 + DAE )26 / 52 ( 1 + DAE )52 / 52
272 272 544 .
1000 = + +
( 1 + DAE )0 ,25 ( 1 + DAE )0 ,5 ( 1 + DAE )1
Metoda de calcul şi rezultatul menţionate în anexă sunt respectiv: „Această
ecuaţie permite ca i (DAE) să fie calculat prin aproximări succesive, calcul care
poate fi programat pe calculator. Rezultatul este i = 0,13185, care va fi rotunjit la
13,2% (sau 13,19% dacă este preferată aproximarea la 2 zecimale)”.
Rezolvarea cu Solver a acestui exemplu este prezentată în Figura 7.
A B C A B C
1 Perioada (t k ) Plăţi (A k ) Sume (T k ) 1 Perioada (t k ) Plăţi (A k ) Sume (T k )
2 91,25 272,00 263,71 2 91,3125 272,00 263,71
3 182,5 272,00 255,67 3 182,625 272,00 255,67
4 365 544,00 480,63 4 365,25 544,00 480,63
5 Total 1088,00 1000,00 5 Total 1088,00 1000,00
6 6
7 DAE 0,131855 13,19% 7 DAE 0,13185 13,19%
8 Ecuația 0,00 8 Ecuația 0,00
A B C A B C
1 Perioada (t k ) Plăţi (A k ) Sume (T k ) 1 Perioada (t k ) Plăţi (A k ) Sume (T k )
2 3 272,00 263,71 2 13 272,00 263,71
3 6 272,00 255,67 3 26 272,00 255,67
4 12 544,00 480,63 4 52 544,00 480,63
5 Total 1088,00 1000,00 5 Total 1088,00 1000,00
6 6
7 DAE 0,131855 13,19% 7 DAE 0,131855 13,19%
8 Ecuația 0,00 8 Ecuația 0,00
A B C
2 0,25 272,00 263,71
3 0,5 272,00 255,67
4 1 544,00 480,63
5 Total 1088,00 1000,00
6
7 DAE 0,131855 13,19%
8 Ecuația 0,00
Figura 7: Rezolvarea cu Solver a exemplului din Aplicaţia 4

6. CONCLUZII
După cum am arărat şi anterior, dobânda anuală efectivă (DAE) este

importantă pentru a evalua creditele, din punt de vedere al efortului financiar real
implicat.
Formula de calcul a DAE este însă suficient de complexă, iar determinarea
ei implică utilizarea unui calculator. Rezolvarea prin aproximări succesive,
menţionată ca metodă de calcul, poate fi deosebit de laborioasă pentru creditele pe
durate de timp mai mari.
Algoritmii propuşi în cadrul acestui articol cu funcţia de optimizare Solver
şi funcţia financiară XIRR din Excel rezolvă eficient calcularea DAE.
BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru

consum destinate consumatorilor, persoane fizice.
2. Ghid privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit (Norma
Băncii Naţionale a României nr. 14/2006).
3. Directiva 2008/48/CE A Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie
2008 privind contractele de credit pentru consumatori.
4. Bârsan-Pipu Nicolae. Matematică aplicată în economie. Editura Infomarket,
2010.
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL

SC BIOFARM SA
Sorina LUPU
Facultatea de Ştiinţe Economice Braşov, Licenţă FB, Anul II, IF
Liliana MANDACHE
Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. Gheorghe SUCIU
Abstract: The profitability of a business is highlighted by the financial state

occupied by it and can be determined by indicators of financial balance presented in
the balance sheet. Status financial balance of an enterprise is its ability to manage
in a more efficient manner and the borrowed equity in order to avoid the risk of
bankruptcy debts previously contracted , which means that financial equilibrium is
the state in which the needs and Enterprise resources are in equal relationship .
Key words: profitability, financial state, financial status balance, financial

equilibrium
1. INTRODUCERE
Citatul următor, al lui Martin Feldstein, poate fi considerat un punct de

pornire în interpretarea unei activităţi economice: 1„Şi în final, indiferent de cât de
mult avansează ştiinţa, vor fi decizii care vor depinde inevitabil de judecata
personală, de arta sau de modul în care „simţi” pieţele financiare”.
Gradul de rentabilitate al unei întreprinderi este evidenţiat de starea
financiară ocupată de către aceasta şi poate fi determinat cu ajutorul indicatorilor de
echilibru financiar prezentaţi în bilanţul contabil.
Starea de echilibru financiar a unei întreprinderi reprezintă capacitatea
acesteia de a gestiona într-un mod cât mai eficient capitalurile proprii şi cele
împrumutate, în vederea evitării riscului de faliment la plata datoriilor contractate
anterior, ceea ce înseamnă că echilibrul financiar este starea în care nevoile şi
resursele întreprinderii se află în relaţie de egalitate.
1 Sursa: http://economictimes.ro/40-de-citate-despre-investitii-care-sa-va-conduca-prin-orice-
piata , accesat la data 29.04.2014
În acelaşi timp, echilibrul financiar al întreprinderii expune prezenţa unei

rentabilităţi, fie aceasta mai mare sau mai mică, altfel spus existenţa unei maximizări
a profitului întreprinderii în raport cu riscurile la care aceasta este supusă datorită
factorilor economici imprevizibili.
Deşi etimologia cuvântului echilibru desemnează un lucru static, echilibrul
financiar al unei întreprinderi se află în permanentă modificare. Acesta prezintă o
situaţie dinamică în care elementele structurii economice se află în echilibru din
punct de vedere al modificărilor, astfel că există o relaţie de proporţionalitate care
aduce stabilitate între mulţimea de stări prin care trece întreprinderea în decursul
timpului. În scopul formării unei imagini complete, clare şi precise asupra activităţii
economice desfăşurate de întreprindere, apare necesitatea întocmirii bilanţului
contabil.
2. BILANŢUL CONTABIL
Bilanţul contabil este cel care reflectă, în expresie valorică, la un anumit

moment dat, echilibrul dintre bunurile economice şi sursele de finanţare a acestora.
Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel, format din două părţi: partea stîngă,
denumită activ, care reflectă bunurile economice şi partea dreaptă, denumită pasiv
care reflectă sursele de finanţare a bunurilor economice reflectate în activ.
Formatul bilanţului contabil simplificat este urmatorul:
Tabelul 1. Bilantul contabil simplificat:
ACTIVE – nevoi de finantare PASIVE = surse de finantare

I. Imobilizari IV. Capitaluri Proprii
1. Imobilizari necorporale 1. Capital subscris
2. Imobilizari corporale 2. Prime de capital
3. Imobilizari financiare 3. Rezerve din reevaluare
II. Active Circulante 4. Rezerve
1. Stocuri 5. Profit / Pierdere reportat (a)
2. Creante 6. Rezultatul exercitiului
3. Investitii financiare pe termen
V. Datorii mai mari de 1 an
scurt
4. Casa si conturi la banci VI. Provizioane
III. Cheltuieli in avans VII. Venituri in avans
VIII. Datorii mai mici de un an
TOTAL ACTIVE ( I+II+III) TOTAL PASIVE (IV+V+VI+VII+VIII)
Sursa: Gheorghe SUCIU, Gestiunea Financiară a întreprinderii. Aplicaţii teoretice şi practice,
Editura Infomarket Brasov, 2015, pagina 18.
Condiţia principală a bilanţului contabil este egalitatea activului cu pasivul.

Această egalitate se datorează faptului că în bilanţ este prezentată aceeaşi masă de
mijloace, dar privită sub două aspecte.
În bilanţul contabil elementele de activ şi pasiv sunt prezentate numai în
expresie bănească. Exprimarea elementelor patrimoniale în diferite etaloane nu
permite efectuarea de comparaţii şi calcularea indicatorilor necesari pentru analiză.
Bilanţul contabil este sursa principală de informaţie pentru utilizatorii

interni şi externi ai întreprinderii. În baza bilanţului contabil se apreciază valoarea şi
structura patrimoniului întreprinderii, gradul de îndatorare a întreprinderii,
capacitatea de plată, coeficienţii de lichiditate, rezultatul financiar şi mulţi alţi
indicatori necesari pentru luarea de decizii manageriale.
În baza caracteristicilor descrise mai sus se poate de formulat următoarea
definiţie a bilanţului contabil:
Bilanţul contabil reprezintă gruparea mijloacelor întreprinderii pe
tipuri şi surse de formare a acestora în expresie bănească la un moment dat.
3. BILANŢUL FINANCIAR
Privit din perspectiva analizei financiare, bilanţul contabil constituie

documentul de sinteză cu ajutorul căruia se prezintă situaţia patrimonială a
întreprinderii la un moment dat, adică bunurile economice, drepturile şi obligaţiile
reflectate în activul, respectiv pasivul bilanţului.
Bilanţul financiar, cunoscut şi sub denumirea de bilanţ patrimonial, este
instrumentul cheie în analiza financiară. Acesta are în componenţa sa valori nete, şi
oglindeşte o imagine statică a patrimoniului. Spre deosebire de bilanţul contabil,
bilanţul financiar cumulează informaţii într-un mod mai real.
Efectuarea corecţiilor activelor şi pasivelor din cadrul acestuia prin
regruparea elementelor în funcţie de vechimea lor (mai mici sau mai mari de 1 an)
face din acesta un bilanţ al posturilor ordonate în funcţie de lichiditate (posturi de
activ), respectiv exigibilitate (posturi de pasiv).
Pentru construirea bilanţului financiar se folosesc următoarele criterii:
 pentru activ se urmăreşte eliminarea elementelor patrimoniale care nu pot fi
transformate în lichidităţi şi regruparea elementelor ramase în funcţie de
gradul real de lichiditate al acestora;
 pentru pasiv se urmăreşte regruparea elementelor în funcţie de gradul real
de exigibilitate al acestora. (vezi exemplul concret la capitolul 4)
În vederea realizării unui diagnostic financiar dar şi pentru efectuarea
analizei financiare trebuie ţinut cont de următoarele principii 1:
 utilizarea valorilor juste în cazul imobilizărilor corporale şi a celor
financiare, deoarece există situaţii în care unele imobilizări fie sunt
subevaluate fără a mai fi reevaluate, fie nu au nici un rol în procesul de
producţie şi atunci trebuie ajustate sau scoase din procesul de exploatare;
 diminuarea din activul bilanţier a capitalurilor proprii cu o valoare egală cu
cea a nonvalorilor (cheltuielile de constituire), deoarece aceste active sunt
practic inexistente, ele nu aduc nici o valoare pentru firmă;
 luarea în calcul a celei mai mari valori comparative în cazul stocurilor, la o
raportare între valorile realizabile nete şi costul stocurilor;
 din cauza unor variaţii mari de la o perioadă la alta din punct de vedere al
stocurilor, creanţelor şi furnizorilor, acest principiu evidenţiază eficienţa
utilizării soldurilor medii în defavoarea celor finale, acestea fiind
determinate ca o medie aritmetică spre deosebire de cele finale care pot
diferi mult şi pot aduce erori în analizarea vitezei de rotaţie;
1Gheorghe SUCIU, Gestiunea Financiară a întreprinderii. Aplicaţii teoretice şi practice,

Editura Infomarket Brasov, 2015, pagina 19
Tabelul 2. Bilanţul financiar
ACTIV = NECESITĂŢI PASIV = RESURSE

III. CAPITALURI PERMANENTE
I. NECESAR PERMANENT 1. Capitaluri proprii
1. Activ imobilizat net > 1an 2. Subvenţii pentru investiţii
2. Activ circulant net > 1 an 3. Provizioane > 1 an
4. Datorii > 1an
II. NECESAR TEMPORAR IV. RESURSE TEMPORARE
1. Activ circulant net < 1 an 1. Datorii din exploatare < de 1 an
2. Imobilizări financiare < 1 an 2. Credite bancare curente
3.Disponibilităţi (Activ de trezorerie) (Pasiv de trezorerie)
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
Sursa: Gheorghe SUCIU, Gestiunea Financiară a întreprinderii. Aplicaţii teoretice şi practice,
Editura Infomarket Brasov, 2015, pagina 20.
În cazul acestui bilanţ, analiza echilibrului financiar se realizează cu

ajutorul indicatorilor:
 fond de rulment (FR)
 nevoia de fond de rulment (NFR)
 trezoreria netă (TN)
4. STUDIU DE CAZ
Completăm partea teoretică cu un studiu de caz realizat la Societatea

Comercială BIOFARM S.A. care prezintă următorul bilanţ contabil 1:
Tabelul 3. Bilanţul contabil al SC Biofarm S.A.
ACTIV 2013 2014

NEVOI PERMANENTE lei lei
1. Imobilizări necorporale 252.505 203.422
2. Imobilizări corporale 61.979.691 73.321.768
3. Imobilizări financiare 17.194.787 32.672
NEVOI TEMPORARE
1. Stocuri 16.991.024 18.183.175
2. Creanţe 64.361.892 73.811.541
3. Investiţii pe termen scurt 0 0
4. Casa şi conturi la bănci 49.524.125 41.785.498
5. Cheltuieli în avans 322.694 1.196.042
TOTAL ACTIV
210.626.718 208.534.118
1 Prezentarea generală a firmei o putem regăsi pe http://www.biofarm.ro .

PASIV
SURSE PERMANENTE
1. Capital propriu, din care: 175.887.136 168.798.966
• Capital social 109.486.150 109.486.150
• Rezerve din reevaluare 587.111 587.711
• Rezerve 25.053.842 50.926.563
• Acţiuni proprii 813 10.949.428
• Pierderi legate de instrumente de
173.154 23.211.174
capitaluri proprii
• Rezultat reportat, cu excepţia celui
provenit din adoptarea pentru prima 16.844.294 16.844.294
dată a IAS 29
• Profitul sau pierderea la sfârşitul
25.581.079 26.559.851
perioadei raportate
• Repartizarea profitului 1.397.939 1.350.967
2. Provizioane 2.423.540 1.792.214
RESURSE TEMPORARE
1. Datorii financiare pe termen scurt, din care: 32.308.794 37.935.690
• Datorii comerciale –Furnizori 26.202.910 31.962.384
• Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si
6.102.075 5.941.807
datoriile privind asigurările sociale
2. Venituri în avans 7.248 7.248
TOTAL PASIV 210.626.718 208.534.118
Sursa: Preluare si prelucrare proprie a informaţiilor de pe site-ul:
http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO&t=2
Dispunem de următoarele informaţii suplimentare valabile atât pentru

situaţia financiară din anul 2013, cât şi pentru cea din anul 2014:
 20% din imoblizările financiare au o durată mai mică de 1 an;
 10% din stocuri au o viteză de rotaţie de 400 zile;
 20% din clienţi se încasează într-o perioadă mai mare de 1 an;
 40% din provizioane sunt constituite pentru litigii, iar durata
preconizată de realizare este de 6 luni, iar 60% sunt constituite
pentru garanţii acordate clienţilor şi au o durată mai mare de 1 an.
Se va retrata bilanţul contabil, se va întocmi noul bilanţ financiar, se vor
stabili valorile FR, NFR si TN şi se vor interpreta rezultatele obţinute.
A. Retratare bilanţ
a) Eliminăm din bilanţul financiar nonvalorile, adică imobilizările necorporale

(Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare şi alte
imobilizări necorporale - ct.205+208-2805-2905-2906-2908), care au o valoare de
piaţă zero (252.505 lei în anul 2013, respectiv 203.422 lei în anul 2014). Aceste
valori nu se vor trece la active, iar pe pasiv vor fi scăzute din capitalurile
permanente.
b) Imobilizările financiare care au o scadenţă mai mică de un an vor fi trecute

la active circulante:
În anul 2013: 17.194.787 lei x 80% = 13.755.829,6 lei
17.194.787 lei x 20% = 3.438.957,4 lei
În anul 2014: 32.672 lei x 80% = 26.137,6 lei
32.672 lei x 20% = 6.534,4 lei
c) Stocuri:
În anul 2013:
16.991.024 lei x 10% = 1.699.102,4 lei, valoare trecută la imobilizări corporale;
16.991.024 lei x 90% = 15.291.921,6 lei , valoare trecută la active curente.
În anul 2014:
18.183.175 lei x 10% = 1.818.317,5 lei , valoare trecută la imobilizări corporale;
18.183.175 lei x 90% = 16.364.857,5 lei , valoare trecută la active curente.
d) Clienţi:
În anul 2013:
64.361.892 lei x 20% = 12.872.378,4 lei , valoare trecuta la imobilizari financiare;
64.361.892 lei x 80% = 51.489.513,6 lei , valoare trecuta la active curente.
În anul 2014:
73.811.541 lei x 20% = 14.762.308,2 lei , valoare trecuta la imobilizari financiare;
73.811.541 lei x 80% = 59.049.232,8 lei , valoare trecuta la active curente.
e) Provizioane:
În anul 2013:
2.423.540 lei x 40% = 969.416 lei, valoare inclusă la resurse temporare de finanţare;
2.423.540 lei x 60% = 1.454.124 lei , valoare inclusa la capitaluri permanente.
În anul 2014:
1.792.214 lei x 40% = 716.885,6 lei, val. inclusă la resurse temporare de finanţare;
1.792.214 lei x 60% = 1.075.328,4 lei , valoare inclusă la capitaluri permanente.
B. BILANŢUL FINANCIAR DUPĂ RETRATARE
Tabelul 4. Bilanţul financiar după retratare al SC Biofarm SA
ACTIV 2013 2014

Imobilizări corporale 61.979.691 73.321.768
Imobilizări financiare > 1 an 13.755.829,6 26.137,6
Stocuri cu durata de rotaţie > 1 an 1.699.102,4 1.818.317,5
Clienţi cu durata de încasare > 1 an 12.872.378,4 14.762.308,2
Imobilizări nete 90.307.001,4 89.928.531,3
Stocuri cu durata de rotaţie < 1 an 15.291.921,6 16.364.857,5
Clienţi cu durata de încasare < 1 an 51.489.513,6 59.049.232,8
Cheltuieli în avans 322.694 1.196.042
Nevoi temporare < 1 an 67.104.129,2 76.610.132,3
Imobilizări financiare < 1 an 3.438.957,4 6.534,4
Casa şi conturi la bănci 49.524.125 41.785.498
Active de trezorerie 52.963.082,4 41.792.032,4
TOTAL ACTIV 210.374.213 208.330.696
PASIV
Capital propriu, din care 175.887.136 168.798.966
• Capital social 109.486.150 109.486.150

• Rezerve din reevaluare 587.111 587.711
• Rezerve 25.053.842 50.926.563
• Acţiuni proprii 813 10.949.428
• Pierderi legate de instrumente de
173.154 23.211.174
capitaluri proprii
• Rezultat reportat, cu exceptia
rezultatului reportat provenit din 16.844.294 16.844.294
adoptarea pentru prima dată a IAS 29
• Profitul sau pierderea la sfârşitul
25.581.079 26.559.851
perioadei raportate
Provizioane cu scadenţă > 1 an 1.454.124 1.075.328,4
Imobilizări necorporale -252.505 -203.422
Capitaluri permanente 177.088.755 169.670.872,4
Datorii financiare pe termen scurt, mai
32.288.280 37.934.874
putin cheltuieli privind dobanzile
Provizioane < 1 an 969.416 716.885,6
Venituri in avans 7.248 7.248
Resurse temporare < 1 an 33.264.944 38.659.007,6
Credite < 1 an 20.514 816
Pasiv de trezorerie 20.514 816
TOTAL PASIV 210.374.213 208.330.696
Sursa: Prelucrare si interpretare proprie a informatiilor
C. CALCULUL FR, NFR ŞI TN.

Fond de rulment (FR) = (Capital propriu + Provizioane cu scadenţă > 1 an +
Imobilizări necorporale) – (Imobilizări corporale + Imobilizări financiare > 1 an+
Stocuri cu durata de rotaţie > 1 an + Clienţi cu durata de încasare > 1 an)
Nevoia de fond de rulement (NFR) = (Stocuri cu durata de rotaţie < 1 an + Clienţi
cu durata de încasare < 1 an + Cheltuieli în avans) – (Datorii financiare pe termen
scurt, mai putin cheltuieli privind dobanzile + Provizioane < 1 an + Venituri in
avans)
Trezoreria neta (TN) = (Imobilizări financiare < 1 an + Casa şi conturi la bănci) –
Credite < 1 an
FR2013 = (175.887.136 + 1.454.124 – 252.505) – (61.979.691 + 13.755.829,6 +

1.699.102,4 + 12.872.378,4) = 86.781.753,6
FR2014 = (168.798.966 + 1.075.328,4 – 203.422) – (73.321.768 + 26.137,6 +
1.818.317,5 + 14.762.308,2) = 79.742.341,1
NFR2013 = (15.291.921,6 + 51.489.513,6 + 322.694) – (32.288.280 + 969.416 +
7.248) = 33.839.185,2
NFR2014 = (16.364.857,5 + 59.049.232,8 + 1.196.042) – (37.934.874 + 716.885,6 +
7.248) = 37.951.124,7
TN2013 = (3.438.957,4 + 49.524.125) – 20.514 = 52.942.568,4
TN2014 = (6.534,4 + 41.785.498) – 816 = 41.791.216,4
Tabelul 5. FR, NFR şi TN.

Indicatori 2013 2014
Fond de rulment 86.781.753,6 lei 79.742.341,1 lei
Nevoia de fond de rulment 33.839.185,2 lei 37.951.124,7 lei
Trezoreria netă 52.942.568,4 lei 41.791.216,4 lei
Sursa: Prelucrare proprie a informaţiilor din tabelul 4.
Pentru indicatorii calculaţi anterior, ne propunem sa vedem evolutia

acestora si posibilii factori care au determinat-o. Pentru aceasta vom realiza cate o
figura care sa ne prezinte stadiul de realizare al echilibrului financiar.
Figura 1. Evoluţia fondului de rulment.
Evolutia fondul de rulment este negativă în perioada de analiză, ceea ce

înseamnă că sursele permanente nu finanţează integral nevoile permanente. De
regulă, întreprinderile cu cicluri relativ scurte de producție pot accepta valori mai
reduse ale fondului de rulment, iar în cazul nostru acest lucru nu ar trebui să ne
îngrijoreze deoarece firma permite plata mărfurilor dupa o anumita perioada de
timp, tocmai datorită domeniului de activitate.
În anul 2014, fondul de rulment are o valoare mai ridicată datorita situației
prezentate, și anume diferența dintre mărimea capitalului permanent şi activele
imobilizate raportate la sfârsitul celor doua perioade a scăzut cu aproximativ 10%.
Figura 2. Evoluţia necesarului de fond de rulment.

Dinamica necesarului de fond de rulment este marcată de dinamica

stocurilor, a creanţelor şi a datoriilor din exploatare. Plecând de la premisa că
valorile acestor posturi bilanţiere caracterizează fidel întreprinderea pentru întregul
exerciţiu financiar căruia îi sunt aferente, dinamica lor ar putea fi explicată pe seama
modificării volumului vânzarilor, sau a măririi duratei ciclului de fabricatie.
Figura 3. Evoluţia trezoreriei nete.
Se observă o evoluție negativă a trezorerie nete de-a lungul anilor 2013-

2014, determinată de creşterea într-un ritm mai alert a pasivelor de trezorerie
(cheltuielile privind dobanzile) decât cea a activelor de trezorerie. În descrierile
anterioare, am văzut că fondul de rulment a avut o evoluție negativă în cei doi ani
analizați, iar necesarul de fond de rulment a avut o evoluție pozitivă, fapt care
explică înca o dată scăderea valorii trezoreriei nete.
5. CONCLUZII
Din analiza efectuată se poate observa că firma prezinta o stabilitate

economică pe termen lung.
În cadrul acestei entități , necesarul de fond de rulment a înregistrat valori
pozitive şi o tendinţă crescătoare pe perioada 2013-2014, ceea ce înseamnă că
societatea a înregistrat în permanenţă un excedent de nevoi temporare (active
circulante) faţă de resursele temporare (datorii mai mici de un an). Printre cauzele
acestei evoluţii se înscriu creşterea vânzărilor şi politica de investiţii.
BIBLIOGRAFIE
1. Calu D.A., Păunescu M., Glăvan E.M., Contabilitate financiară, Editura ASE,
Bucureşti, 2013;
3. Suciu G., Gestiunea Financiară a întreprinderii. Aplicaţii teoretice şi practice,
Editura Infomarket, Brasov, 2015;
3. *** Noile reglementari contabile A5 - editia a X-a - 1 ianuarie 2015, Editura Best
Publishing;
4. *** Colectiv Rentrop&Straton, Cartea Verde a Contabilitatii (varianta tiparita)
2015, Editura Rentrop&Straton, Anul 2015;
5. *** http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO&t=2
CADRUL LEGISLATIV (EUROPEAN ȘI NAȚIONAL)

DE GESTIUNE A FONDURILOR STRUCTURALE EUROPENE.
PERIOADA 2007-2013 VERSUS 2014-2020
Liliana MANDACHE
Sorina LUPU
Coordonator ştiinţific: Lector univ. drd. Angela BROJU
Abstract: Structural and Cohesion Funds ( CSF) or Structural Instruments are the
most important financial mechanisms. With them, the European Union supports the
social and economic restructuring in the Member States with the aim of achieving
economic and social cohesion.
Key words: Structural and Cohesion Funds; Structural Instruments; economic

restructuring; social cohesion.
1. INTRODUCERE
Uniunea Europeană, uniune economică şi politică, dezvoltată în Europa,

compusă din 28 de state, integrează de la 1 ianuarie 2007 România, care a devenit
Stat Membru cu drepturi depline al acesteia, participând direct la elaborarea,
adoptarea şi implementarea politicilor comunitare 1.
Rolul de a întocmi și monitoriza proiectele de legi îi revine Comisiei
Europene, care este un organ executiv al Uniunii Europene independent de statele
membre.
Fondurile Structurale administrate de Comisia Europeană ca instrumente
financiare acordă sprijin la nivel structural, în principal regiunilor mai puțin
dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea
Europeană.
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale
sunt cele mai importante mecanisme financiare prin care Uniunea Europeană
1 Preluare Proiect Sesiune Comunicări Științifice anul 2014, titlul Evoluția Fondurilor
Europene, student: Lupu Sorina și Mandache Liliana
susţine restructurarea socială şi economică în statele membre, cu scopul realizării

unei coeziuni economice şi sociale. În termeni financiari, aceste instrumente ocupa
al doilea loc ca pondere în bugetul Uniunii Europene, având principala destinație
politicile europene.
În perioada 2007-2013, istrumentele structurale au cuprins:
• Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR);
• Fondul Social European (FSE);
• Fondul de Coeziune (FC);
Complementar acțiunilor susținute de Instrumentele Structurale, sunt
prezente și investiții în domeniul dezvoltării rurale și pescuitului prin instrumente
precum:
• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală;
• Fondul European pentru Pescuit.
La nivel European, Comisia Europenă 1 este responsabilă direct pentru
conceperea și promovarea politicii de coeziune a Uniunii Europene, sprijinită de
fondurile europene.
2. CADRUL LEGISLATIV INTERNAȚIONAL DE GESTIUNE A

FONDURILOR STRUCTURALE ÎN PERIOADA 2007-2013
Comisia Europeană este cea care se implică constant și direct în inițierea și

definitivarea cadrului normativ specific politic. Aceasta se asigura că actele
legislative în domeniu sunt respectate de statele membre și totodată ele
implementează, conform și la timp, măsurile aprobate sau solicitate.
La baza organizării și bunei funcționări a Comisiei Europene se află o serie
de regulamente care au ca scop principal eficientizarea obiectivelor acesteia.
Figura 1: Cadrul legislativ internațional de gestiune a Fondurilor Structurale

Sursa: Prelucrare proprie
1 Prezentarea detaliată a Comisiei Europene se regăsește la link-ul:

http://ec.europa.eu/index_en.htm , accesat în data de 18.0502015.
Cadrul Legislativ European pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune în

perioada 2007-2013 conține regulamente, printre care se numără și:
• Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 17 decembrie 2013 care are în prim plan Fondul European de Dezvoltare
Regională dar și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la
investițiile pentru creșterea economică și locurile de muncă și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1080/2006;
• Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 17 decembrie 2013 prin care se stabilesc dispoziții comune
privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime,
precum și unele dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare
Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul
European pentru Pescuit și Afaceri Maritime;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr.1083/2006: care conține prevederi generale cu
privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European și Fondul de Coeziune ;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr.1080/2006 care este aplicabil pentru Fondul
European de Dezvoltare Regională și care abrogă Regulamentul Comisiei
(CE) nr.1783/1999;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr.1828/2006 este în stransă legatură cu
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1083/2006 și conține prevederi generale cu
privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European și Fondul de Coeziune.
Legislația generală în perioada 2007-2013 privind gestionarea asistenței
comunitare nerambursabile cuprinde urmatoarele structuri:
• H.G. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a
Instrumentelor Structurale prezentată în Legea nr. 315 din 28/06/2004
privind dezvoltarea regională în România;
• H.G. nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor
Publice;
• H.G. nr. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor
efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale;
• Hotarare nr. 491/2008 pentru modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor
efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale;
• Ordin nr. 1338/2008 al Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile privind
procedura de emitere a avizului Natura 2000;
• Memorandum pentru aprobarea Strategiei naționale de comunicare a
Instrumentelor Structurale 2007-2013.
La nivel internațional, responsabilitatea controlării Programelor
Operaționale precum și gestionarea acestora revine statelor membre. În acest sens,
pentru fiecare Program Operaţional (specific fiecărui stat în parte), statul membru
are obligaţia să instituie trei autorităţi: de gestionare, de certificare şi de audit. Pe
lângă obligaţia de a gestiona şi de a controla fondurile europene, statele membre şi
autorităţile de gestionare trebuie să asigure buna informare a beneficiarilor atât
despre noi oportunităţi de finanţare, cât şi despre schimbările apărute în cadrul
programelor deja în derulare.
3. CADRUL LEGISLATIV NAȚIONAL DE GESTIUNE A

FONDURILOR STRUCTURALE ÎN PERIOADA 2007-2013
În România, cadrul instituțional 1 pentru coordonarea, implementarea și

gestionarea instrumentelor structurale a fost stabilit prin H.G. nr. 497/2004, cu
modificările și completările ulterioare, desemnându-se structuri instituționale
armonizate cu cele comunitare specifice.
Rolul de coordonator național al instrumentelor structurale în țara noastră
este îndeplinit de Ministerul Finanțelor Publice, prin Autoritaea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale (ACIS) care are responsabilități cu privire la coordonarea
gestionării Fondurilor Structurale și de Coeziune. Principalele atribuții ale instituției
sunt coordonarea pregătirii și funcționării cadrului legislativ, instituțional și
procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale, precum și programarea,
coordonarea, monitorizarea și evaluarea utilizării instrumentelor structurale.
Gestionarea asistenţei comunitare nerambursabile alocate României în
perioada 2007-2013 se face pe baza unor legi privind cadrul financiar general.
Acestea sunt:
Figura 2: Cadrul legislativ național de gestiune a Fondurilor Structurale

• O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a Instrumentelor

Structurale şi utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenţă;
• Ordin nr. 12/2010 privind modificarea și completarea Ordinului nr.
2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor OUG 64/2009;
• Ordinul nr. 2548/25 august 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi
utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenţă;
1 http://www.fonduri-ue.ro/prezentare-generala-192
• Ordinul MFP nr. 469/10.03.2009 pentru modificarea și completarea

Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței
Guvernului nr. 29/2007 (abrogat);
• Ordin nr. 3154/2008 al Ministrului Economiei şi Finanţelor pentru
modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de
alocare a Instrumentelor Structurale.
• O.G. nr. 19/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a Instrumentelor
Structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat
(abrogat);
• Legea nr. 249 din 12/07/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului
nr. 29/2007 privind modul de alocare a Instrumentelor Structurale, a
prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din
Fondul Naţional de Dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în
gestionarea Instrumentelor Structurale şi utilizarea acestora pentru
obiectivul convergenţă (abrogat);
• Ordin MEF nr. 911 din 10/08/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
29/2007 privind modul de alocare a Instrumentelor Structurale, a
prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din
Fondul Naţional de Dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în
gestionarea Instrumentelor Structurale şi utilizarea acestora pentru
Obiectivul Convergenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 249/2007 (abrogat).
Pe lângă aceste legi, statele membre trebuie să elaboreze anumite
documente strategice denumite și Programe Operaţionale (PO) care conţin un set
de priorităţi cu un mare potenţial de a primi cofinanţare din Fondurile Structurale.
Aceste programe trebuie să respecte anumite condiţii: să răspundă unuia
dintre cele trei obiective 1, să primească finanţare din partea unui singur instrument
structural şi să primească aprobarea Comisiei Europene. În total, în perioada 2007-
2013, România deţine şapte 2 astfel de programe, exemple fiind: Programul
Operaţional Sectorial de Mediu (POSM), Programul Operaţional Regional
(POR), Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU),
etc. Procesul de implementare a PO-urilor este complex şi implică, pe lângă
beneficiar, şase alţi actori.
1Prezentarea celor trei obiective se regasește pe: http://ec.europa.eu/regional_policy/

archive/policy/object/index_ro.htm
2Pentru prezentarea detaliată a acestora: http://www.fonduri-ue.ro/documente-programare/
programe-operationale , acesat în data de 18.05.2015.

4. FONDUL SOCIAL EUROPEAN LA NIVEL NAȚIONAL ȘI

INTERNAȚIONAL - PREZENTARE GENERALĂ - CADRUL
LEGISLATIV PERIOADA 2007-2013 VERSUS 2014-2020
4.1. Prezentarea generală și câteva detalii despre Fondul Social

European
Fondul Social European este unul dintre Fondurile Structurale ale UE cu

ajutorul căruia se urmarește diminuarea acelor diferenţe cu privire la standardele de
viaţă şi prosperitate în regiunile şi statele membre ale UE, prin consolidarea cresterii
economice, stimularea concurenței precum și prin creșterea gradului de ocupare a
forței de muncă, aceste obiective atingându-se atât la nivel internațional cât și la
nivel național în ambele perioade.
Fondul Social European a fost primul instrument creat, având ca scop
creșterea posibilităților de ocupare a forței de muncă, atât pentru femei cât și pentru
bărbati precum și sporirea productivității muncii, concentrându-se pe:
• creșterea capitalului uman;
• îmbunatățirea accesului la piața muncii;
• promovarea incluziunii sociale;
• intensificarea integrării sociale a grupurilor vulnerabile.
Finanţarea în cadrul acestui instrument se acordă în toate regiunile şi statele
membre, mai ales în cele slab dezvoltate economic.
În perioada 2007-2013, România primește o finanțare de aproximativ
aproximativ 3,7 miliarde 1 de euro destinați creerii unor noi locuri de muncă și
incluziunii sociale.
Pentru perioada 2014-2020, suma ce revine României pentru politica de
coeziune este de 22,9 miliarde euro 2, din care 15,95 miliarde euro sunt destinate
pentru dezvoltarea regională şi creerii unor noi locuri de muncă, dar și incluziunii
sociale, acestora din urmă revenindu-le aproximativ 30% din total.
Implementarea proiectelor Fondului Social European (perioada 2014-2020)
în România se face cu ajutorul a doua Programe Operaţionale şi axele de prioritate
aferente acestora.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS
DRU) urmărește obținerea acordului partenerilor în stabilirea obiectivelor prioritare
de dezvoltare, asigurarea transparenței în procesul de elaborare și creșterea
angajamentului și implicării partenerilor.
Programul Operațional Dezvoltarea Capacitătii Administrative (PO
DCA) urmarește obținerea unor îmbunătățiri structurale și de proces ale
managementului ciclului de politici publice în administrația publică centrală și
locală precum și îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice,
insistând asupra procesului de descentralizare.
La POS DRU 2007-2013, un rol foarte important l-au avut Planul Național
de Dezvoltare 2007-2013 și Cadrul Strategic Național de Referintă 2007-2013, care
1 Sursa: http://ec.europa.eu/esf/BlobServlet?docId=109&langId=ro, accesat la data

05.05.2015
2Sursa:http://ec.europa.eu/justice/discrimination/roma-integration/romania/eu-
funding/funding_ro.htm , accesat la data 05.05.2015

au încercat să cuprindă obiectivele tuturor documentelor relevante în domeniul

dezvoltării resurselor umane.
Axele prioritare pentru POS DRU în perioada 2007-2013 sunt:
• Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere;
• Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii;
• Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor;
• Modernizarea Serviciului Public de Ocupare;
• Promovarea măsurilor active de ocupare;
• Promovarea incluziunii sociale;
• Asistenţă tehnică.
Axele prioritare pentru PO DCA în perioada 2007-2013 sunt:
• Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de
politici publice;
• Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu
accentul pus pe procesul de descentralizare;
• Asistenţă tehnică.
4.2. Cadrul legislativ al Fondului Social European
Cadrul legal de reglementare a FSE este creat de:

• Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, titlul XI, “Fondul Social
European”;
• Regulamentul (EC) nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European;
• Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 prin care se instituie
prevederi generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.
Figura 3: Cadrul legislativ al Fondului Social European

Articolul 162 al Tratatului de Instituire a Comunităţii Europene 1 prevede că

FSE urmăreşte promovarea în cadrul UE a facilităţilor de ocupare a forţei de muncă
şi a mobilităţii geografice şi profesionale a lucrătorilor, precum şi facilitarea
adaptării la transformările industriale şi la evoluţia sistemelor de producţie, în
special prin formare şi reconversie profesională.
Conform Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 2 al Parlamentului European
şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European, FSE intervine în
sprijinul priorităţilor Comunităţii cu privire la: întărirea coeziunii sociale, creşterea
productivităţii şi competitivităţii și promovarea creşterii economice şi dezvoltării
durabile.
Instituţiile responsabile de implementarea FSE în România în perioada
2014-2020 sunt:
 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (AMPOSDRU);
 Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Autoritatea de Management
pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane (AMPOSDRU), este responsabil de elaborarea şi gestionarea POSDRU.
Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman
şi creşterea competitivităţii, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul
vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite de participare pe o piaţă a
muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane.
Organismele Intermediare desemnate pentru implementarea POS DRU
sunt: 8 Organisme Intermediare Regionale în subordinea Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă,
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul Naţional de Dezvoltare a
Învăţământului Profesional şi Tehnic şi două organisme intermediare care vor fi
desemnate prin licitaţie publică internaţională.
Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii
Administrative (PODCA) este responsabil de elaborarea şi implementarea PO
DCA. Programul are ca obiectiv general crearea unei administraţii publice mai
eficiente, în beneficiul mediului socio-economic din România. În acest context, PO
DCA îşi propune descentralizarea şi modernizarea administraţiei publice centrale şi
locale în sectoare precum sănătatea, educaţia şi serviciile sociale, sub aspectul
creşterii eficienţei administrative, îmbunătăţirii actului legislativ şi decizional.
1 http://www.europarl.europa.eu/transl_es/RO/juri/treaties/tce_consolidat.doc
2 http://www.renascc.eu/documente/Reg%201081%20RO_797ro.pdf
5. CADRUL LEGISLATIV PENTRU ACCESAREA FONDURILOR

EUROPENE ÎN PERIOADA 2014 – 2020
În acest cadru regăsim o serie de regulamente 1, dintre care cele mai

importante:
• Regulamentul (UE) nr. 1297/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 11 decembrie 2013 prin care se modifică Regulamentul
(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului European, prin dispozițiile referitoare la
gestiunea financiară pentru anumite state membre care prezintă dificultăți
grave cu privire la stabilitatea financiară;
Consiliului din 11 decembrie 2013 care aduce modificări aceluiași
regulament în ceea ce privește alocarea financiară din Fondul Social
European pentru anumite state membre;
Consiliului din 17 decembrie 2013 care privește sprijinul din partea
Fondului European de Dezvoltare Regională pentru Obiectivul de
cooperare teritorială europeană;
Consiliului din 17 decembrie 2013 prin care se stabilesc unele dispoziții
comune privind Instrumentele Structurale și se abrogă Regulamentului
(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului;
Consiliului din 11 decembrie 2013 care are în prim plan normele de
participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și
inovare (2014-2020) – „Orizont 2020”;
Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa
creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr.
1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE;
Consiliului din 11 decembrie 2013 privind ocuparea forței de muncă și
inovare socială („EaSI”);
Consiliului din 17 decembrie 2013 care stabilește dispoziții privind
sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), și aduce modificări Regulamentului
(UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce
privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2014 și
Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului și a Regulamentelor (UE)
nr. 1307/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului
European și ale Consiliului în ceea ce privește aplicarea acestora în anul
2014;
• Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie
2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 –
2020.
1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=OJ:L:2013:347:TOC , accesat în data

de 15.05.2015.
Pe lângă acestea, cadrul legislativ mai cuprinde și alte regulamente prin

care se abrogă diferite directive și regulamente anterioare.
În afară de cadrul legislativ prezentat mai sus, au aparut și 3 directive 1
aprobate de Parlamentul European și Consiliu la 26 februarie 2014, și anume:
• Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind
atribuirea contractelor de concesiune;
achizițiile publice;
achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele
apei, energiei, transporturilor și serviciilor postale.
6. CONCLUZII
În ultimii ani, criza financiară și multe alte provocări au facut ca oamenii să

își dorească o colaborare pentru o lume mai bună realizată cu solidaritate dar și prin
intermediul justitiei.
În acest sens, interesul României și al locuitorilor acesteia cu privire la
absorbția Fondurilor Europene și gestionarea cât mai eficientă a acestora este din ce
în ce mai crescută în ultima vreme. Totuși, puțini sunt cei care se gandesc la alocarea
acestor fonduri ca la o entitate organizată strict pe baza unei legislații bine stabilite,
prin care se urmărește creșterea calității acesteia, precum și îmbunătățirea reacției de
promptitudine la necesitățile statelor membre.
Cadrul legislativ prezentat în proiect reprezintă baza bunei organizări și
funcționări a Comisiei Europene care gestionează Fondurile Structurale și de
Coeziune.
LISTA ACRONIMELOR ȘI ABREVIERILOR
ACIS – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

CE - Comisia Europeană
FC – Fondul de Coeziune
FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FSC – Fonduri Structurale și de Coeziune
FSE – Fondul European Social
HG – Hotărâre Guvernamentală
OUG – Ordonanță de Urgență
PO – Programul Operațional
PODCA – Programul Operațional pentru Dezvoltarea Capacității
Administrative
POSDRU – Programul Operațional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
POSM – Programul Operațional Sectorial de Mediu
POR – Programul Operațional Regional
1 Pachetul legislativ de modernizare a normelor europene privind achizițiile publice, publicat

în Jurnalul Oficial al UE în data 28.03.2014, acestea vor intra în vigoare în a douăzecea zi de
la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
BIBLIOGRAFIE
1. Adina Dorean, Gestiunea Fondurilor Structural Europene, Editura C. H.

Beck, București, Anul 2013,
2. Badea Mihaela, Maria-Magdalena Lupu, Proiecte eligibile pentru
accesarea fondurilor europene în 3 luni, Editura Gold, Anul 2011
3. Onescu Liliana, Florescu Daniela, Finanțarea Proiectelor Europene,
Editura Economică, Anul 2013
4. Lupu Sorina și Mandache Liliana, Proiect Sesiune Comunicări Științifice
anul 2014, titlul Evoluția Fondurilor Europene.
5. http://www.ec.europa.eu
6. http://eufinanțare.info
7. http://ec.europa.eu/index_en.htm
8. http://ec.europa.eu/esf/BlobServlet?docId=109&langId=ro
9. http://ec.europa.eu/justice/discrimination/roma-integration/romania/eu-
funding/funding_ro.htm
10. http://www.europarl.europa.eu/transl_es/RO/juri/treaties/tce_consolidat.doc
11. http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/policy/object/index_ro.htm
12. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=OJ:L:2013:347:TOC
13. http://www.fonduri-ue.ro
14. http://www.fonduri-ue.ro/prezentare-generală-192
15. http://www.fonduri-ue.ro/documente-programare/programe-operaționale
16. http://www.fseromânia.ro
17. http://www.renascc.eu/documente/Reg%201081%20RO_797ro.pdf
MODALITĂŢI EFICIENTE DE CREDITARE –

CREDITUL IPOTECAR. O PARARELĂ
BCR VERSUS BANCA ROMÂNEASCĂ
Mihaela Alina COŢOVAN

Facultatea de Ştiinţe Economice Braşov, Licenţă FB, Anul III, IF
Gabriela Elena ISTRATE
Coordonator ştiinţific: Lector. univ. dr. Carmen Magda NICOLAE
Abstract: Banks lend both categories of persons,individuals and legal entities.In

this work is showed a mortgage for an individual at two different banks.It is
presented an comparation in the granting the same type of credit.
Key words: bank, credit, mortgage credit, lending, risks,interest
1. CREDITUL - PLANUL DE CREDITARE
Necesitatea dezvoltării activităţilor economice (înfiinţarea de noi capacităţi

de producţie şi modernizarea celor existente, retehnologizarea, crearea de noi locuri
de muncă etc) presupune un efort financiar suplimentar. Satisfacerea nevoii de
resurse financiare suplimentare se realizează prin atragerea capitalurilor disponibile
pe piaţă, respectiv prin apelul la creditele bancare, la emisiunile de obligaţiuni, la
creditele contractate de la organisme financiare internaţionale etc.
Din punct de vedere juridic, creditul este perceput drept o convenţie ce
intervine între un creditor şi debitorul său, de regulă materializată într-un înscris
(contract), referitoare la producerea, livrarea şi plata contravalorii unor utilităţi. Din
punct de vedere economic, creditul exprimă relaţii ce se manifestă în cadrul
mecanismului economic al unei ţări prin intermediul cărora sunt mobilizate şi apoi
distribuite, resurse de capital temporar disponibile, pentru a satisface nevoile de
finanţare ale întreprinzătorilor, generate de actele de comerţ pe care aceştia le
derulează, potrivit intereselor lor, fie ele cu caracter productiv sau neproductiv.
În România, definiţia oficială a creditului este redată în Legea nr. 58/1998
republicată – Legea bancară, astfel: ’’Creditul reprezintă orice angajament de plată a
unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum şi la
plată unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă, sau orice prelungire
a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care

încorporează o creanţă sau a altui drept la plată unei sume de bani. 1
Creditul Ipotecar, una dintre formele cele mai întâlnite de credit acordate
cu precădere persoanelor fizice, reprezintă acel tip de credit acordat de instituţiile
financiare autorizate destinat achiziționării, construcției sau renovării (modernizării)
unei locuințe, asigurându-se obligația plății creditului rezultată în urma acestui
împrumut. Pornind de la piramida psihologului american Abraham Maslow, care
ierarhizează nevoile umane pe 7 niveluri, nevoia de securitate a individului se
situează pe nivelul al doilea, după nivelul primar, reprezentat de nevoile fiziologice.
Aceasta relevă importanţa deosebită pe care o are locuinţa pentru fiinţa umană,
pentru siguranţa sa. În consecinţă, deţinerea unei locuinţe este, înainte de toate, un
drept de care ar trebui să se bucure fiecare individ. Planul de creditare este un plan
operativ ce se întocmeşte trimestrial de către unităţile teritoriale ale băncilor
comerciale şi de către departamentele de creditare din centralele acestor bănci.
Programul se întocmeşte pe categorii (tipuri) de credite şi sectoare de activitate. Se
ţine seama de graficele de acordare şi rambursare care sunt anexă la contractul de
credit. Aceste grafice se întocmesc în funcţie de cererile agenţilor economici şi
previziunile fiecărei bănci. Băncile trebuie să identifice riscurile fiecărei cereri şi
propuneri de creditare, să le recunoască şi să contribuie la reducerea şi chiar la
eliminarea lor. Pentru aceasta, este necesară realizarea şi a unui studiu de
senzitivitate sau risc, în funcţie de care se aprobă sau se resping cererile de creditare.
2. PREZENTAREA GENERALĂ A BĂNCII ROMÂNEŞTI S.A.,

MEMBRĂ A GRUPULUI NAŢIONAL BANK OF GREECE
Cu o experienţă de 16 ani de activitate, Banca Românească oferă clienţilor

săi o gamă largă de produse şi servcii pentru persoane fizice şi pentru corporaţii.
În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul
National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca
Românească S.A., deţinând în prezent 89,070% din capitalul social al acesteia.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este un alt acţionar
important, deţinând 10,209% din capitalul social al băncii. Misiunea bancii este să
isi sustina clienţii în ceea ce priveşte dezvoltarea şi consolidarea afacerilor acestora. 2
Prudenţa şi echilibrul vor susţine promisiunile de a construi o afacere
sănătoasă şi profitabilă.
Scopul este că Banca Românească Membră a Grupului National Bank of Greece să
fie o instituţie bine organizată, eficientă şi orientată spre client.
În vederea creşterii bazei de clienţi, Banca Românească a implementat un
program de dezvoltare a reţelei astfel încât, în prezent, operează o reţea formată din
115 unităţi teritoriale şi 5 centre de afaceri, oferind servicii de calitate clienţilor săi.
În ceea ce priveşte creditul ipotecar, cele mai importante beneficii ale creditului sunt
flexibilitatea - pe o perioadă de până la 25 de ani, accesibilitatea - sunt acceptate mai
multe tipuri de venit -, este pre-aprobat în 24 de ore de la solicitare şi sunt acceptaţi
co-plătitori.
1 Basno, C., Dardac, N. şi Floricel, C., “Monedă, Credit, Bănci”, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1995, pag. 85.

2 https://www.banca-romaneasca.ro/despre-noi/, accesat în data de 30.04.2015.
Produsul oferit de Banca Românească poate avea mai multe destinaţii:

cumpărarea, construirea, extinderea sau renovarea unei locuinţe, cumpărarea unui
teren şi chiar refinanţarea creditelor cu aceeaşi destinaţie contractate de la alte bănci.
Pentru creditele de construcţie şi extindere, Banca Românească accordă o perioadă
de graţie de 9 luni, iar la creditele pentru alte destinaţii de 6 luni. Pe durata perioadei
de graţie, solicitantul va plăti doar dobânda, nu şi rata creditului. Clientul poate opta
pentru garantarea creditului fie prin ipoteca pe locuinţă sau teren, fie prin certificate
de deposit colateral.
3. PREZENTAREA GENERALĂ A BĂNCII COMERCIALE

ROMÂNE S.A., MEMBRĂ A ERSTE GROUP
Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai
important grup financiar din România, incluzând operațiunile de bancă universală
(retail, corporate & investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum și
societățile de profil de pe piața leasingului, managementului activelor, pensiilor
1
private, a băncilor de locuințe și a serviciilor bancare prin telefonul mobil. BCR
oferă gama completă de produse și servicii financiare prin intermediul unei rețele de
22 de centre de afaceri si 23 de birouri mobile dedicate companiilor și 562 de unități
retail localizate în majoritatea orașelor din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori.
BCR este banca Nr.1 din România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR având
la dispoziție cea mai mare rețea națională de ATM - peste 2.200 de bancomate și
POS - 15.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianți, precum și servicii
complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking și E-commerce. 2
BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL) este subsidiara grupului BCR
specializată în economisirea și creditarea domeniului locativ în sistem colectiv, care
a fost lansată în iulie 2008. Produsele de economisire/creditare oferite de BCR BpL,
sunt o variantă profitabilă şi sigură de a economisi bani şi de a beneficia de un credit
ieftin în domeniul locativ.
În anul 2014, BCR a adăugat credite noi în bilanţ în valoare de 7,4 miliarde
lei, banca investind suplimentar 4,6 miliarde lei în titluri de stat. În particular, o
performanţă excepţională în linia de afaceri retail a determinat triplarea volumului
de credite ipotecare noi şi o creştere cu 61% a creditelor de nevoi personale faţă de
anul anterior.
Indicatorul de credite neperformante, 25,7% la data de 31 decembrie 2014,
s-a diminuat semnificativ faţă de nivelul de 29,2% la 31 decembrie 2013, în pofida
diminuării portofoliului total de credite, determinat de recuperări, vânzări de
portofolii de credite neperformante şi operaţiuni de derecunoaştere. Rata de
acoperire cu provizioane a portofoliului de credite neperformante atinge
75,8%,semnificativ mai mare decât 65,8% în decembrie 2013.
2 https://www.bcr.ro/ro/despre-noi, accesat în data de 30.04.2015.

4. ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND ACORDAREA

CREDITULUI IPOTECAR LA BCR VERSUS BANCA
ROMÂNEASCĂ
Mizând pe aspectele teoretice conturate anterior, studiul nostru de caz

urmăreşte analiza concretă în ceea ce priveşte acordarea/primirea unui credit
ipotecar, linia centrală fiind analiza comparativă în funcţie de particularităţile a două
dintre cele mai proeminente instituţii financiare bancare de pe piaţa românească.
Astfel, vom releva nu doar aspecte legate de condiţiile de acordare, ci, din
perspectiva clientului obişnuit, vom sintetiza avantajele şi dezavantajele unei astfel
de modalităţi de creditare, incercând să surprindem totodată trendul pieţii autohtone
în acest domeniu şi evoluţia ascendentă sau descendentă a eficienţei băncilor.
Pentru a ilustra în detaliu diferenţa de costuri privind creditul ipotecar la
cele doua banci, am analizat un credit ipotecar în sumă de 60.000 euro pe o perioadă
de 25 de ani.
Astfel, vom aborda această situaţie din perspectiva unei persoane fizice ce
intenţionează să depună dosarul pentru un credit la cele două bănci menţionate
anterior, având ca sumă ţintă 60.000 euro sau echivalentul a aprox. 265.000 lei la
cursul valutar curent, pe o perioadă de 25 de ani şi un venit lunar total de 2.500 lei.
Tabelul 4.1 Documente intocmire dosar de creditare
Denumire
Banca Românească BCR
element
Documente -Acte de identitate solicitant, -Acte de identitate (pentru tine,

necesare soţ/soţie şi codebitor (în membrii familiei şi, după caz,
original); pentru persoanele care participă cu
-Ultima factură de utilităţi veniturile lor la credit);
(electricitate, telefon, apă, gaze -Documente care atestă realizarea
- în original); de venituri (pentru tine şi, după
-Documente doveditoare ale caz, pentru coplătitori;
venitului curent (Adeverinţă de documentele diferă în funcţie de
venit în cazul salariaţilor); tipul de venit realizat);
-Documente doveditoare ale -Factură de utilităţi (cu cel mult 3
venitului aferent anului luni anterioară solicitării creditului)
anterior; numai în cazul în care nu deţii
-Copiile actelor de identitate credite la BCR sau la alte instituţii
ale vânzătorilor; financiare
-Acte de proprietate imobil, -Acte de proprietate ale imobilului
documentaţie cadastrală şi adus în garanţie - diferă în funcţie
încheierea de intabulare a de destinaţia creditului.
dreptului de proprietate.
Criterii de -Cetăţenie română sau străină - Cetăţenie română sau străină cu

eligibilitate cu rezidenţă permanentă sau rezidenţă permanentă sau
temporară în România; temporară în România;
-Vârsta minimă de 22 de ani - Varsta minim 21 ani si maxim 65

împliniţi şi nu mai mult de 70 de ani la terminarea contractului de
de ani la sfârşitul perioadei de credit;
creditare; - Un venit lunar total de minim
-Un venit lunar de minim 800 1000 lei.
lei, pentru o familie cu 1 - Minim 1 an vechime in campul
membru sau multiplu de 500 muncii si minim 6 luni vechime la
lei, pentru o familie (incluzând ultimul angajator, fara intreruperi
codebitorii) cu mai mult de 1 mai mari de 30 de zile in ultimul
membru. Venitul minim an.
trebuie să fie proporţional cu
numărul membrilor de familie.
Asigurări şi -Ipotecă imobiliară de rang I -Ipotecarea în favoarea băncii a

garanţii asupra imobilului achiziţionat imobilului achiziţionat din credit şi,
din credit; în completare, dacă este cazul, a
-Depozite colaterale; unui alt imobil aflat în proprietatea
-Poliţă de asigurare a ta sau a coplătitorilor (în cazul
imobilului; creditelor ipotecare);
-Ipotecă mobiliară asupra -Ipotecarea în favoarea băncii a
conturilor deschise la Banca unui alt imobil decât cel
Românească. achiziţionat din credit, aflat în
proprietatea ta sau a coplătitorilor
(în cazul creditelor imobiliare).
-Asigurarea obligatorie a
locuinţelor (PAD) cesionată în
favoarea băncii – obligatoriu.
-Asigurarea facultativă a
imobilului/imobilelor ce constituie
garanţia creditului, cesionată în
favoarea băncii – obligatoriu.
Avantaje -Eliberarea unei scrisori de -Creditul acordat poate fi destinat

preaprobare - din acel moment, atât pentru achiziţia/ construirea/
ai 45 de zile la dispoziţie reabilitarea/ modernizarea de
pentru a-ţi găsi locuinţa dorită; locuinţe, cât şi pentru refinanţarea
-Perioadă extinsă de creditare altor credite imobiliare/ipotecare în
de până la 35 de ani; derulare la BCR sau la alte bănci;
-Poţi alege moneda creditului -Moneda de acordare: lei. Pentru a
în funcţie de preferinţe: RON te proteja împotriva riscului de curs
sau EUR; valutar, poţi solicita un credit în
-Poţi să ai mai multe tipuri de euro dacă realizezi venituri în euro.
venit (salarii, pensii,
comisioane, venituri din
profesii liberale, drepturi de
autor etc.);
-Dobândă competitivă;
-0% comision lunar de
administrare a creditului;
-0% comision de rambursare
anticipată;
-Dobânzi mai mici prin
Pachetul de beneficii dacă
alegi să primeşti salariul în
cont la Banca Românească.
Suma -10.000/300.000 euro; -22.000/1.760.000 lei, dacă

minimă/ -35.000/1.650.000 lei valoarea creditului reprezintă mai
maximă mult de 75% din valoarea
garanţiilor;
-22.000/4.300.000 lei, dacă
valoarea creditului reprezintă cel
mult 75% din valoarea garanţiilor.
Perioada de -Între 36 şi 420 luni. -Între 36 şi 360 luni.
acordare
Creditul ipotecar pentru casă de la Banca Românească, în condiţiile date,

presupune o dobândă variabilă de 5,14% (ROBOR 3M + 3.5% marja fixă a băncii),
cu un nivel DAE de 5,30% pentru un împrumut de 60.000 euro pe o perioadă de 25
de ani. Acest lucru presupune rambursarea unei rate medii lunare de 356 euro sau
aprox. 1.570 lei, ceea ce înseamnă un cost total de 107.000 euro, adică aprox.
472.264 lei. La dobânda aferentă creditului contractat, se adaugă şi un comision fix
de analiză dosar, în valoare de 1.000 lei şi un comision unic pentru servicii prestate
la cererea consumatorului, în valoare de 500 lei.
Graficul de rambursare se prezintă după cum urmează:
Tabelul. 4.2: Tabel de rambursare credit Banca Românească

Luna Rambursare Dobânda Rata lunară Rest de plată
capital fără dobândă
0 - - 226,46 60.014,00
1 98,69 257,06 355,75 59.915,31
2 99,11 256,64 355,75 59.816,20
3 99,54 256,21 355,75 59.716,66
4 99,96 255,79 355,75 59.616,70
5 100,39 255,36 355,75 59.516,31
6 100,82 254,93 355,75 59.415,49
7 101,25 254,50 355,75 59.314,24
8 101,69 254,06 355,75 59.212,55
9 102,12 253,63 355,75 59.110,43
10 102,56 253,19 355,75 59.007,27
....... ......... ......... ........ ........
290 339,41 16,34 355,75 3.475,09
291 340,86 14,88 355,75 3.134,23
292 342,32 13,42 355,75 2.791,91
293 343,79 11,96 355,75 2.448,12
294 345,26 10,49 355,75 2.102,85

295 346,74 9,01 355,75 1.756,11
296 348,23 7,52 355,75 1.407,89
297 349,72 6,03 355,75 1.058,17
298 351,22 4,53 355,75 706,95
299 352,72 3,03 355,75 354,23
300 354,23 1,52 355,75 -
Creditul ipotecar CASA MEA de la BCR, în condiţiile date, presupune o

dobândă variabilă de 4,62% (ROBOR 6M + 3,0%), cu un nivel DAE de 4,73%
pentru un împrumut de 60.000 euro pe o perioadă de 25 de ani. Acest lucru
presupune rambursarea unei rate medii lunare de 338 euro sau aprox. 1.493 lei, ceea
ce înseamnă un cost total de 101.387 euro, adică aprox. 447.694 lei. La dobânda
aferentă creditului contractat, se adaugă şi un comision fix de evaluare imobil, în
valoare de 370 lei, un comision unic pentru servicii prestate la cererea
consumatorului, în valoare de 90 lei, nepercepându-se însă niciun comision de
analiză sau de administrare credit.
Graficul de rambursare se prezintă după cum urmează:
Tabelul. 4.3: Tabel de rambursare credit BCR

Luna Rambursare Dobânda Rata lunară Rest de plată
capital fără dobândă
0 - - 83,79 60.014,00
1 106,62 231,05 337,68 59.907,38
2 107,03 230,64 337,68 59.800,34
3 107,45 230,23 337,68 59.692,89
4 107,86 229,82 337,68 59.585,03
5 108,28 229,40 337,68 59.476,76
6 108,69 228,99 337,68 59.368,07
7 109,11 228,57 337,68 59.258,95
8 109,53 228,15 337,68 59.149,42
9 109,95 227,73 337,68 59.039,47
10 110,38 227,30 337,68 58.929,09
....... ......... ......... ........ ........
290 323,70 13,98 337,68 3.306,37
291 324,95 12,73 337,68 2.981,42
292 326,20 11,48 337,68 2.655,22
293 327,46 10,22 337,68 2.327,76
294 328,72 8,96 337,68 1.999,05
295 329,98 7,70 337,68 1.669,06
296 331,25 6,43 337,68 1.337,81
297 332,53 5,15 337,68 1.005,28
298 333,81 3,87 337,68 671,48
299 335,09 2,59 337,68 336,38
300 336,38 1,30 337,68 -
5. CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În urma acestei analize succinte am putut observa asemănările, dar şi

diferenţele care se impun în obţinerea aceluiaşi tip de credit la două dintre cele mai
proeminente instituţii financiare bancare româneşti şi tendinţa care se imprimă pe
piaţă atunci când discutăm despre una dintre nevoile naturale umane, cea a unei
locuinţe.
Într-o primă fază am putut desprinde ca şi concluzii relevante următoarele
idei:
- Există o flexibilitate evidentă în ceea ce priveşte acordarea unui astfel de
credit în cazul Băncii Româneşti, comparativ cu Banca Comercială
Română, atât din prisma criteriilor de eligibilitate mai permisive, cât şi din
cea venitului mediu necesar.
- Deşi garanţiile sunt aproxiativ identice, am putut observa plusul pe care
BCR îl înregistrează prin asigurarea facultativă şi cea obligatorie.
- O scădere semnificativă a costurilor este dată, în cazul Băncii Româneşti,
de comisioanele practic inexistente de administrare şi de rambursare
anticipată.
- Moneda principală de acordare de moneda naţională (leul), BCR făcând din
acest aspect un mare avantaj pentru cei care îşi încasează veniturile în lei şi
prin intermediul instituţiei.
- Intervalul sumei pe care o persoană fizică o poate contracta este mai limitat
în cazul Băncii Româneşti, atât pentru lei, cât şi pentru euro, însă durata de
creditare este mai extinsă faţă de BCR cu aproape 60 de luni.
Astfel, pe baza datelor culese şi prelucrate şi a exerciţiului practic realizat,
reflectat cel mai bine prin graficul de rambursare a celor două tipuri de credite, este
vizibil faptul că fiecare instituţie bancară prezintă avantaje şi dezavantaje atunci
când vorbim despre modalităţile cele mai eficiente de creditare. În cazul studiat,
oferta BCR prezintă un în opinia noastră mai multe avantaje pentru debitor, motiv
pentru care reprezintă o soluţie viabilă în ceea ce priveşte achiziţia unei locuinţe prin
credit bancar.
De altfel, în ultimii ani, unele bănci româneşti, datorită reputaţiei şi poziţiei
pe care o au pe piaţa bancară, au obţinut linii de finanţare externă, a căror destinaţie
o constituie dezvoltarea afacerilor în domeniul ipotecar (BRD, BCR, Banca
Transilvania, Raiffeisen Bank). În aceste condiţii, suntem de părere că diversificarea
tipurilor de instituţii care acordă credit ipotecar precum şi a surselor de finanţare ale
acestora ar contribui, într-o bună măsură, la expansiunea industriei ipotecare în ţara
noastră, iar prin potenţialul pe care stocul imobiliar îl are, lansarea creditului
ipotecar poate reprezenta un factor important de creştere economică
BIBLIOGRAFIE
1. Basno, C., Dardac, N. şi Floricel, C. – Monedă, Credit, Bănci, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1995;
2. Berea, A., Paul – Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucureşti,
2003;
3. Dardac, Nicolae; Vascu, Teodora. Moneda şi credit: vol. 1. Bucureşti: Editura

ASE, 2002;
4. Gh. Manolescu, „Banci si credit“, Editura Fundatiei România de Mâine,
Bucuresti, 2006;
5. www.bcr.ro
6. www.banca-românească.ro
7. www.vreaucredit.ro
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND

PROIECTUL LEGISLATIV CE VIZEAZĂ
INSOLVENȚA PERSOANEI FIZICE
Andrei-Mugurel CHIRILĂ,
Facultatea de Ştiinţe Economice Braşov, Licenţă EAI, Anul I, IF
Coordonator științific: Lector univ. dr. Georgeta-Bianca SPÎRCHEZ
Abstract: The topic analyzed in this paper is a currently important subject referring
to the individuals unable to pay their duties. Whereas for the legal entities there are
clear rules regarding their insolvency, the individuals having this status do not
benefit, in Romania, from legislation in force, yet. In this context such a study which
examines the bill regarding the insolvency of the individuals can be considered
justified.
Key words: insolvency, bill, duties
1. ASPECTE INTRODUCTIVE
În anul 2014 a fost înregistrat la Parlamentul României un proiect de lege

privind insolvența persoanelor fizice. Necesitatea adoptării unui atare act normativ,
respectiv contextul care fundamentează utilitatea și oportunitatea acestui instrument
juridic sunt redate în Expunerea de motive 1, ce însoțește acest proiect legislativ,
după cum urmează:
“Românii care au datorii sau credite şi rate la bănci trebuie să beneficieze de
reglementări clare şi coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună
credinţă, de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le
ramburseze, ajung în imposibilitate de plată.
Cazurile de acest gen s-au înmulţit din păcate în ultimii ani. Contextul
economic creat după perioada de criză şi austeritate din anii 2010-2012 a atras după
sine creşterea rapidă a numărului românilor care se află în imposibilitatea de a-şi
plăti ratele la bănci şi de a rambursa împrumuturile sau datoriile contractate la
diverşi creditori.
1 http://www.cdep.ro/proiecte/2014/500/70/9/em823.pdf, (accesat la 07.05.2015)

Prezenta propunere legislativă introduce în legislaţia românească un cadru

care să permită protejarea consumatorilor persoane fizice, debitori de bună credinţă,
care au achitat o parte a creditului datorat, de creşterea necontrolată a ratelor şi de
situaţiile în care plata acestor rate devine imposibilă. Persoanele fizice care se află
astăzi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile devin beneficiarii prezentei propuneri
legislative.
Din moment ce majoritatea membrilor UE beneficiază de prevederi
legislative care reglementează situaţia insolvenţei persoanelor fizice în favoarea
debitorilor de bună credinţă este necesar ca legislaţia României să ofere cetăţenilor
români, persoane fizice, aceleaşi drepturi şi îndatoriri cum au şi restul membrilor UE
în ceea ce priveşte declararea procedurilor de insolvenţă a persoanelor fizice”.
Astfel de inițiative legislative au mai existat și în anii anteriori, iar doctrina
juridică le-a susținut. În acest sens, din literatura de specialitate 1 reținem
următoarele:
“Legea intenționează să pună o realitate faptică într-un tipar legal și juridic.
Avem supraîndatorare la un număr foarte mare de oameni (peste un million), avem
și consecințe și sancțiuni ale supraîndatorării (înscrierea la Biroul de credit oprește
debitorul de la a mai accesa credite, contracte de leasing sau instrumente de credit
ori de plată), dar nu avem un cadru legal general pentru a reglementa și controla
judiciar aceste realități.”
Raportat la cel mai recent demers legislativ promovat în această materie,
analizând portalul legislativ al Camerei Deputaților 2, se constată că acest proiect a
fost adoptat de Senat la data de 09.12.2014, iar la 15.12.2014 a fost prezentat în
Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
Astfel, apreciem că este util să ne referirm la principalele reguli propuse
pentru acest domeniu, subliniind opiniile experților exprimate pe marginea
proiectului, dar și exemplele legislative din alte țări,.
2. ELEMENTE DE DREPT COMPARAT ÎN ACEASTĂ MATERIE
Informații privind modelele de bune practici din alte țări, pentru tematica pe
care o analizăm, ne sunt furnizate în cadrul Avizului Consiliului Legislativ 3, emis pe
marginea acestei initiative legislative. Analizând acest document, reținem că:
- la nivelul Uniunii Europene, prima ţară care a adoptat o astfel de lege a
fost Danemarca, în 1984, urmând ulterior Franţa, Germania, Austria, Belgia, Marea
Britanie, Olanda, Italia şi Spania. Alte state care au aderat la Uniunea Europeană în
2004, precum Cehia, Estonia şi Letonia, Lituania dispun de un cadru normativ în
acest sens.
- instituţia falimentului personal este reglementată expres în statele membre
menţionate mai sus, ajungându-se până la îngheţarea creditelor sau a sumelor
datorate, fară penalităţi şi dobânzi mărite.
1 Ghe. Piperea, În așteptarea unei legi importante: legea privind insolvența persoanelor
fizice, în Revista română de drept al afacerilor nr.8/2009, p.12
2 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=14527
3 a se vedea, în acest sens, http://www.cdep.ro/proiecte/2014/500/70/9/cl823.pdf (accesat la
07.05.2015)
- de asemenea, în Marea Britanie, un aranjament voluntar individual (IVA)

reprezintă o alternativă formală pentru persoanele fizice care doresc să evite
falimentul. Aranjamentele contractuale voluntare au fost reglementate de Capitolul
VIII din Legea privind insolvenţa din 1986 şi constituie o propunere oficială de
rambursare a datoriilor prezentată creditorilor debitorului printr-un judecător
sindic/practician în insolvenţa.
- legea falimentului din Olanda recunoaşte trei tipuri diferite de proceduri
judiciare de insolvenţă: falimentul, moratoriul şi restructurarea datoriilor. Toate
tipurile de insolvenţă au fost incluse în Addenda A, B şi C la Regulamentul (CE) în
materie de insolvenţă nr. 1346/2000.
- în Belgia, procedura falimentului este reglementată de Legea din 8 august
1997, iar Legea din 17 iulie 1997 reglementează administrarea judiciară, ca fază
preliminară falimentului. În timpul administrării judiciare, debitorul este protejat
faţă de creditori şi nicio persoană nu poate solicita declararea acestuia în stare de
faliment.
- în Spania cadrul juridic adoptat în acest sens este Legea 22 din 9 iulie
2003 ce prevede o procedură juridică unică pentru situaţiile de criză cauzate de
insolvabilitatea unui debitor.
- în dreptul german, procedura insolvenţei se aplică atât asupra
patrimoniului persoanelor juridice, cât şi asupra patrimoniului persoanelor fizice,
chiar şi atunci când acestea din urmă nu desfăşoară o activitate comercială. În cazul
persoanelor fizice, procedura insolvenţei conduce la un „nou-început": din punct de
vedere economic, debitorul va fi absolvit de toate creanţele care nu au putut fi
achitate în cursul procedurii insolvenţei.
3. REFERIRI LA CONȚINUTUL PROIECTULUI LEGISLATIV DIN

2014
Vom indica, în cele ce urmează, câteva din regulile propuse în proiectul

legislativ din 2014, relativ la insolvența persoanei fizice, astfel cum au fost adoptate
de Senat 1.
În primul rând, scopul unui astfel de act normativ a fost declarat ca fiind
acela de “a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice fără activităţi
antreprenoriale, aflate în insolvenţă, prin intermediul rambursării datoriilor în baza
unui plan ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori”.
Planul pentru rambursarea datoriilor a fost definit ca fiind o „etapă a
procedurii insolvenţei persoanei fizice, preliminară lichidării bunurilor debitorului,
ce presupune înaintarea de către debitor a unei propuneri asupra modului de
rambursare aplicabil creanţelor acumulate”.
Acest proiect legislativ vizează, ca regulă generală, persoanele fizice 2,
debitori, care:
- au domiciliul permanent în România;
- bunurile sau sursa veniturilor se regăsesc în România;
- nu acţionează ca persoane fizice autorizate la momentul solicitării
declanşării procedurii de insolvenţă şi
1 forma adoptată de Senat se poate consulta la adresa web:

http://www.cdep.ro/proiecte/2014/500/70/9/se823.pdf (accesată la 07.05.2015)
2 Insolvența persoanelor juridice face obiectul de reglementare al Legii nr.85/2014
- nu au nicio datorie care rezultă din activităţi comerciale desfăşurate în

nume propriu.
Ca o excepție, s-a prevăzut faptul că instanţele competente a se pronunța
pot să decidă ca aplicarea să se facă şi în raport cu un debitor care are datorii ce
decurg din activităţi comerciale desfăşurate în nume propriu, ca persoană fizică
autorizată, în situaţia în care:
- creditorii unui debitor consimt la începerea procedurii de insolvenţă, sau
- dacă valoarea totală a datoriilor rezultate din astfel de
activităţi comerciale nu depăşeşte suma de 45.000 lei, iar debitorul nu are
mai mult de 20 de creditori la momentul solicitării procedurii de insolvenţă.
Din punct de vedere al instanței competente a se pronunța, s-a propus ca
această atribuție să îi revină tribunalului în a cărui rază teritorială își are domiciliul
debitorul.
Inițierea procedurii se propune a se face la cererea debitorului, în situația în
care acesta se află în incapacitate de a-şi achita datoriile la momentul în care acestea
devin scadente. Propunerea legislativă ne indică că “debitorul este considerat a fi în
imposibilitate de a-şi achita datoriile la scadenţă, dacă este incapabil să îşi achite
două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30
de zile de la data scadentă a acestor datorii”.
De asemenea, se indică în Proiect că solicitarea de iniţiere a procedurii de
insolvenţă va fi transmisă de către debitor, împreună cu următoarele documente şi
informaţii:
- un raport al bunurilor proprietatea sa şi a veniturilor disponibile, incluzând
date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii 5 ani şi informaţii
cu privire la veniturile sale din ultimii 3 ani, precum şi o situaţie a datoriilor sale şi
detalii privind creditorii aferenţi. Raportul va include, totodată, o declaraţie conform
căreia conţinutul acestuia este corect şi complet;
- o listă a bunurilor mobile şi imobile, cu o valoare individuală care
depăşeşte suma de 1.000 lei, care au fost înstrăinate de către debitor în decursul
ultimilor 4 ani;
-o declaraţie pe propria răspundere în care să explice motivele pentru care
se află în incapacitate de a-şi achita datoriile la termenul scadent;
- o propunere de Plan pentru rambursarea datoriilor; Planul va cuprinde o
explicaţie cu privire la modalitatea şi la măsura în care garanţiile sau alte drepturi ale
creditorilor asupra bunurilor debitorului vor fi afectate de către acesta.
Proiectul conferă și creditorilor posibilitatea de a depune o cerere pentru
aplicarea procedurii de insolvenţă unui debitor, dacă pot dovedi faptul că debitorul
nu are capacitatea de a-şi achita datoriile la termenul scadenţei acestora şi în cazul în
care valoarea totală nominală a creanţei creditorului faţă de debitorul respectiv
depăşeşte suma de 25.000 lei. În susţinerea cererii, creditorul trebuie să furnizeze
documente şi informaţii, în măsura în care acestea îi stau la dispoziţie, cu privire la
bunurile şi veniturile debitorului, precum şi o situaţie a celorlalţi creditori şi a
creanţelor acestora asupra debitorului.
Instanţa de insolvenţă va refuza să înceapă procedura de insolvenţă la
finalizarea audierii părţilor, în cazul în care:
- cererea de iniţiere a procedurii de insolvenţă priveşte debitorul care nu
îndeplineşte criteriile menţionate;
- persoana care a depus cererea nu a demonstrat că debitorul este în
incapacitate de a-şi achita datoriile la scadenţă;
- procedura de insolvenţă cu privire la un debitor a mai fost deschisă într-

un interval de 7 ani, anterior datei de depunere a cererii;
- incapacitatea debitorului de a-şi achita datoriile rezultă din
comportamentul fraudulos al acestuia sau dintr-un comportament deliberat sau
iresponsabil; un asemenea tip de comportament va include, în principal, pierderea
proprietăţii sau posesiei bunurilor şi încheierea unor tranzacţii care nu sunt conforme
cu o administrare prudentă a patrimoniului, concomitent cu îndatorarea faţă de mai
mulţi creditori.
Referitor la începerea procedurii de insolvență, art. 8 din Proiect stabilește
următoarele reguli:
- debitorul şi fiecare creditor care depune o cerere pentru începerea
procedurii de insolvenţă vor fi audiaţi la termenul stabilit de instanţă;
- instanţa de insolvenţă nu poate refuza începerea procedurii de insolvenţă
exclusiv în temeiul faptului că debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile
procedurii, acestea urmând a fi suportate de către statul român. Aceste sume vor fi
rambursate în mod prioritar, din veniturile rezultate în urma desfăşurării procedurii
de insolvenţă;
- simultan cu începerea procedurii de insolvenţă, instanţă de insolvenţă va
desemna un practician în insolvenţă, care să acţioneze drept administrator-judiciar.
- decizia începerii procedurii de insolvenţă va fi publicată fără întârziere în
Buletinul procedurilor de insolvenţă şi în alte registre similare, în conformitate cu
prevederile Legii nr.85/2014. Începerea procedurii de insolvenţă va avea loc şi va
produce efecte prin publicarea deciziei în Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Importante sunt efectele antrenate de începerea procedurii de insolvență. Le
redăm, mai jos, astfel cum sunt indicate în art.9 din Proiectul legislativ:
- debitorul nu poate dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al
administratorului-judiciar, cu excepţia tranzacţiilor obişnuite, necesare pentru
debitor şi pentru cei care depind de acesta, pentru a suporta costurile de trai de bază:
aceste tranzacţii ordinare vor trebui, la rândul lor, să fie anunţate ulterior în scris,
trimestrial, administratorului-judiciar;
- toate procedurile contencioase şi necontencioase de executare silită
asupra bunurilor debitorului vor fi suspendate pe durata procedurii de insolvenţă;
- toate creanţele debitorului vor deveni scadente şi vor trebui achitate;
- nu se va acumula nicio dobândă, dobândă penalizatoare, penalitate sau alt
tip de cost cu privire la creanţele existente la data începerii procedurii de insolvenţă
şi care au fost recunoscute ca atare de către administratorul-judiciar;
- toate actele unilaterale ale debitorului, referitoare la bunurile sale, inclusiv
procurile şi mandatele acordate unor terţe persoane, vor înceta să producă efecte;
- debitorul trebuie să se conformeze instrucţiunilor administratorului-
judiciar cu privire la activele supuse procedurii de insolvenţă, să pună la dispoziţie
toate informaţiile şi să coopereze cu administratorul-judiciar, la cerere.
- proprietarul reşedinţei principale a debitorului nu poate rezilia un contract
de închiriere cu debitorul, exclusiv în temeiul faptului că debitorul se află în
incapacitate de plată a chiriei care a fost scadentă anterior începerii procedurii de
insolvenţă sau în temeiul faptului că debitorul a solicitat procedura de insolvenţă sau
că situaţia sa economică s-a înrăutăţit.
În conformitate cu art. 12 din Proiect, după finalizarea listei de creanţe şi a
listei bunurilor şi veniturilor se va proceda la analizarea, de către creditori, a
propunerii debitorului cu privire la plan, în vederea luării unei decizii asupra
acestuia. Această perioadă nu poate depăşi trei luni. Ulterior audierii debitorului şi
administratorului-judiciar, instanţa de insolvenţă fie va constata aprobarea planului,
fie, dacă planul propus nu îndeplineşte cerinţele prevăzute, va constata lichidarea
activelor debitorului.
Dacă cererea pentru procedura de insolvenţă este depusă de către creditor,
debitorul trebuie să furnizeze o propunere de plan, în termen de 15 zile de la
întocmirea listei preliminare a creanţelor de către administratorul-judiciar. În cazul
în care debitorul nu propune planul în acest termen procedura de insolvenţă va
continua prin lichidarea activelor debitorului.
Cerințele privind conținutul planului sunt prevăzute de art. 13 din Proiect,
iar în art. 17 din Proiect sunt dispuse reglulile privind monitorizarea și
implementarea planului. Astfel, până la momentul în care îndeplinirea planului este
confirmată de către instanţa de insolvenţă, debitorul este obligat:
“a) să utilizeze veniturile şi activele sale în concordantă cu planul aprobat;
debitorul trebuie să se abţină de la orice tranzacţii sau comportamente care ar
conduce la eşecul planului;
b)să desfăşoare activităţi adecvate, generatoare de venituri şi, în cazul
şomajului, să caute să realizeze venituri; concomitent, acesta nu poate refuza o
oportunitate rezonabilă de a obţine venituri;
c) să înainteze administratorului-judiciar sumele obţinute din moşteniri,
donaţii sau drept compensare pentru daune generate de evenimente, care apar
ulterior declanşării procedurii de insolvenţă, sau ca urmare a anulării unui raport
juridic, precum şi din valorificarea oricăror proprietăţi nemenţionate de către debitor
în lista bunurilor pe care le deţine în proprietate ori generate de acestea, încasările şi
alte venituri astfel obţinute vor fi utilizate pentru a face plăţi în scopul rambursării
creanţelor, peste nivelul stipulat în plan, cu respectarea ordinii de rambursare
stabilite potrivit prezentei legi;
d) să informeze, de îndată, instanţa de insolvenţă şi administratorul-judiciar
cu privire la modificarea domiciliului, reşedinţei sau sediului său social, ori cu
privire la schimbările survenite în activitatea sa profesională;
e) să transmită instanţei de insolvenţă şi administratorului-judiciar o
prezentare generală a veniturilor sale din ultimele 6 luni, până la data de 15 martie
şi, respectiv, 15 septembrie a fiecărui an;
f) să nu ascundă vreo parte din veniturile sale şi să depună declaraţia de
impunere, la cererea instanţei de insolvenţă sau a administratorului-judiciar pentru
examinare;
g) să nu furnizeze niciun avantaj special vreunuia dintre creditori;
h) să nu îşi asume noi responsabilităţi pe care nu le-ar putea îndeplini la
scadenţă”.
Administratorul-judiciar este cel însărcinat cu supraveghea activităţile
debitorului, până la realizarea planului. De asemenea, administratorul-judiciar va
informa regulat, cel puţin anual, instanţa de insolvenţă, asupra rezultatelor planului.
4. OPINIILE EXPERȚILOR CU PRIVIRE LA PROPUNEREA

LEGISLATIVĂ VIZÂND INSOLVENȚA PERSOANEI FIZICE
Ne îndreptăm atenția, în continuare, asupra aprecierilor, dar mai cu seamă,

asupra criticilor aduse de specialiștii în domeniu, pe marginea acestui proiect.
Astfel, în primul rând, este de luat în seamă ceea ce se subliniază în
doctrina juridică 1 legat de menținerea, în cadrul acestei proceduri, a unui echilibru
între interesele creditorilor și ale debitorilor. În opinia autoarei citate, din Expunerea
de motive rezultă o avantajare a debitorului supraîndatorat în detrimentul creditorilor
săi 2.
De asemenea, se constată 3 că prevederile din Proiectul de Lege privind
insolvența persoanelor fizice nu se corelează în totalitate cu celelalte acte normative
interne, iar unele dispoziții contravin jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului sau legislației Uniunii Europene. Critici 4 sunt aduse și formei de redactare,
apreciindu-se că dispozițiile propuse lasă loc la interpretare. Totodată, se arată 5 că
nu reiese clar cum se va ajunge la eliberarea de datorii, autoarea citată arătând că
există pericolul să rămână în afara reglementării și de această dată profesiile liberale.
Există inclusiv propuneri 6 de revizuire a proiectului și din punct de vedere
al terminologiei juridice folosite care, în parte, “este inadecvată prin raportare la
cadrul legal general de drept substanțial și procesual din țara noastră”, fiind criticate
formulări precum: “validarea cererii de către instanță” (în loc de admiterea cererii),
„refuzarea începerii procedurii de insolvență”(în loc de respingerea cererii de
deschidere a procedurii de insolvență), „instanțe relevante” (ar trebui înlocuit cu
instanță competentă), „tranzacții ordinare”, „audiere”, „comentarii asupra planului”
(în loc de obiecțiuni/contestații), „venituri extraordinare”, „orice termeni de natură
să conducă la o îndestulare cât mai adecvată a creanțelor”; “instanța va da
instrucțiuni”, “instanța va refuza să înceapă procedura” (judecătorul va respinge
cererea de deschidere a procedurii), etc.
Observații se înregistrează 7 și cu privire la faptul că s-a optat pentru
reglementarea separată a insolvenței persoanei fizice, considerându-se că tehnica de
reglementare ar fi impus legiferarea unui nou capitol în Legea nr.85/2014, deci
adoptarea unui Cod comun al insolvenței.
O altă critică 8 privește sancțiunile impuse prin acest proiect-mai exact se
consideră că ar trebui să se reflecteze asupra interdicției de a ocupa funcția de
administrator și asociat unic la o societate, atâta timp cât cele mai multe persoane
fizice aflate într-o asemenea situație nu au nimic de-a face cu societățile.
1 M. Comșa, Domeniul de aplicare în Proiectul de lege privind insolvența persoanelor fizice,

articol disponibil online la adresa: http://www.juridice.ro/340314/domeniul-de-aplicare-in-
proiectul-de-lege-privind-insolventa-persoanelor-fizice.html (accesată la 07.05.2015)
2 M. Comșa, Domeniul de aplicare în Proiectul de lege privind insolvența persoanelor fizice
3 M. Comșa, Un proiect de lege sau...doar o idee, articol disponibil online la adresa:
http://www.juridice.ro/339838/un-proiect-de-lege-sau-o-idee.html (accesată la 07.05.2015)

4 idem
5 ibidem
6 ibidem
7 În acest sens, D. Dobrev, O nouă formă fără fond: legea insolvenței persoanei fizice, în
Revista română de drept al afacerilor nr.11/2014, p.9-10

8 idem, p.10
5. CONCLUZII
Prin raportare la toate cele examinate mai sus, ținând cont de realitățile
sociale actuale, este de necontestat faptul că se impune o astfel de reglementare cu
privire la procedura de insolvență care să vizeze persoanele fizice aflate în
incapacitate de plată, cu atât mai mult cu cât am văzut că majoritatea statelor
membre ale Uniunii Europene au o asemenea legislație.
Dând curs acestei necesități de ordin normativ, legiuitorul român ar trebui
să includă, în forma finală ce se va adopta, recomandările specialiștilor cu privire la
revizuirile ce ar trebui realizate la acest proiect. Fără intenția de a epuiza toate
opiniile experților în insolvența, câteva dintre aceste amendamente au fost prezentate
și de noi în cuprinsul acestei lucrări.
La nivel de concluzie, legiuitorul ar trebui, prin intermediul acestei
legislații, să mențină echilibrul dintre interesele creditorilor și cele ale debitorilor, să
nu avantajeze niciuna din aceste categorii, în dauna celeilalte. Totodată, acest proiect
menit să vină în sprijinul persoanelor fizice, care sunt în astfel de situații dificile, nu
ar trebui să supraaglomereze sistemul judiciar.
BIBLIOGRAFIE
1. M. Comșa, Domeniul de aplicare în Proiectul de lege privind insolvența

persoanelor fizice, articol disponibil online la adresa web:
http://www.juridice.ro/340314/domeniul-de-aplicare-in-proiectul-de-lege-
privind-insolventa-persoanelor-fizice.html (accesată la 07.05.2015)
2. M. Comșa, Un proiect de lege sau...doar o idee, articol disponibil online la adresa
web: http://www.juridice.ro/339838/un-proiect-de-lege-sau-o-idee.html
(accesată la 07.05.2015)
3. D. Dobrev, O nouă formă fără fond: legea insolvenței persoanei fizice, în Revista
română de drept al afacerilor nr.11/2014
4. Ghe. Piperea, În așteptarea unei legi importante: legea privind insolvența
persoanelor fizice, în Revista română de drept al afacerilor nr.8/2009
5. Proiect de lege privind insolvența persoanelor fizice, forma adoptată de Senat:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=14527
(accesat la 07.05.2015)
6. Expunere de motive la Proiectul de lege privind insolvența persoanei fizice:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=14527
(accesat la 07.05.2015)
7. Avizul Consiliului Legislativ la Proiectul de lege privind insolvența persoanei
fizice:http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=1
4527 (accesat la 07.05.2015)
BUNA-CREDINȚĂ - PRINCIPIU DE DREPT ÎN NEGOCIEREA

ȘI EXECUTAREA CONTRACTULUI
Ionel-Dănuț LĂU
Ancuța-Elena MĂNĂILESCU
Coordonator ştiinţific: Lector. univ. dr. Georgeta-Bianca SPÎRCHEZ
Abstract: Which is the legal significance of the “good faith” notion? Which are the
regulations that stipulate compliance with the good faith requirement at the
negotiations and at the performance of the contract? Which are the sanctions for the
violation of these provisions? - are some of the questions that will find answers in
the following paper.
Key words: good-faith, contract, negotiation of a contract, performance of a

contract
1. INTRODUCERE. EXPLICAȚII TERMINOLOGICE
Buna-credință este, înainte de toate, un principiu constituțional, care se

reflectă în îndatorirea, cuprinsă în art.57 din Constituția României 1, de exercitare a
drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință, adică fără a încălca
drepturile și libertățile celorlalți.
Pentru dreptul civil, dreptul comun în materie de raporturi contractuale,
interesează, în primul rând, art.14 din Codul civil actual 2 care are următoarea
redactare la alin.1: “Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite
obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri”.
1 modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr.429/2003,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 29 octombrie 2003
2 adoptat prin Legea nr.287/2009, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.505/15 iulie 2011, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.246/29 aprilie
2013
În comentariile la acest text de lege, la nivel conclusiv, se afirmă 1 că “întregul

edificiu al obligațiilor civile și exercițiul drepturilor civile se fondează pe postulatul
bunei credințe”.
Observăm că legiuitorul nu ne oferă o definiție generală care să ne explice
sensul acestei sintagme. În acest sens, apreciem că pentru cunoașterea corectă a
acestei noțiuni juridice se impun câteva precizări terminologice.
Astfel, raportat la terminologie, consultând literatura de specialitate 2, aflăm
că expresia modernă “bună-credință” își are izvorul în locuțiunea latinească “bona
fides”, unde “fides” derivă din verbul latinesc fieri care înseamnă “a fost făcut”-deci
ceea ce a fost făcut bine.
Reținem explicațiile oferite de specialiști ai dreptului 3, în sensul că buna-
credință se compune din 3 componente esențiale: obligația de loialitate, obligația de
cooperare și obligația de fidelitate.
Astfel, explică autorul citat 4, obligația de loialitate impune ca “părțile
contractante să își manifeste sincer și onest intenția sau scopul urmărit în încheierea
contractului ori scopul propunerii unei renegocieri a contractului; această obligație
presupune, în aceeași măsură, ca părțile să își execute obligațiile asumate cu
corectitudine, fără scopuri ascunse, adică fără a urmări producerea de prejudicii
celeilalte părți”.
Tot astfel 5, obligația de cooperare impune “ca părțile să coopereze în mod
real în vederea executării în bune condiții a contractului și anume să facă tot ce este
cu putință pentru ca prestațiile asumate să fie îndeplinite la valoarea sau întinderea
lor”.
Pentru cea de-a treia componentă a bunei-credințe - obligația de
confidențialitate, se reține, în acord cu art.1184 Cod civil, că părțile trebuie să
păstreze confidențialitatea informațiilor de care au luat cunoștință în cursul
negocierilor contractuale, așadar să nu le divulge, respectiv să nu le folosească în
interes propriu, indiferent dacă se încheie sau nu contractul. Încălcarea acestei
obligații, ne indică clar legiuitorul, în art. 1184 Cod civil, atrage răspunderea părții
în culpă.
Cu toate acestea, nu se va angaja răspunderea celui care rupe negocierile și
divulgă secretele obținute, dacă darea în vileag este, potrivit art.1363 Cod civil,
“impusă de împrejurări grave ce priveau sănătatea sau siguranța publică”.
Opusul bunei-credințe este, evident, reaua-credință, care, se arată în
doctrina juridică 6, poate îmbrăca diferite manifestări subiective, de la indiferență
culpabilă, la culpă gravă și intenție, aspecte subiective care antrenează răspunderea
civilă a persoanei ce se află în astfel de situații și obligarea acesteia la plata de
despăgubiri. În acest sens, art. 15 din Codul civil în vigoare, care are denumirea
1 a se vedea Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Noul Cod civil.

Comentariu pe articole. Art.1-2664, Editura C.H. Beck, în baza de date Legalis, precum și
literatura de specialitate citată acolo, pentru acest aspect
2 Xu Guodong, Buna-credință obiectivă și buna-credință subiectivă în dreptul roman, în “Ad
honorem Ion Dogaru. Studii juridice alese”, Editura All Beck, 2005, p.594
3
G. Tița-Nicolescu, Câteva aspecte de noutate privind principiul bunei-credințe contractuale
în Noul Cod civil român, în Revista română de drept al afacerilor nr.3/2014, p.40
4 idem
5 ibidem, p.41
6 în acest sens, C. Zamșa, Buna-credință în executarea obligațiilor contractuale, în Revista
română de drept al afacerilor nr.3/2014, p.36

marginală “Abuzul de drept”, ne indică faptul că “niciun drept nu poate fi exercitat

în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil,
contrar bunei-credințe”.
Potrivit art.14 alin.2 Cod civil, “buna credință se prezumă până la proba
contrară”, consecința acestei dispoziții fiind aceea că “persoana care dorește și care
are interesul să invoce reaua credință față de o altă persoană va trebui să dovedească
în mod inechivoc această atitudine; cu alte cuvinte, nu persoana cu privire la care s-a
invocat reaua-credință trebuie să își dovedească nevinovăția, ci persoana care invocă
lipsa bunei-credințe trebuie să dovedească vinovăția” 1.
Deși buna-credință cunoaște o serie de aplicații particulare în diverse
domenii, acest demers este consacrat exclusiv studierii modului în care se manifestă
buna-credință în etapa negocierilor contractuale, respectiv în etapa executării
contractului.
2. BUNA-CREDINȚĂ ÎN ETAPA NEGOCIERILOR

CONTRACTUALE
Dreptul civil este o ramură de drept privat, așa încât viitorii parteneri
contractuali se află pe poziții de egalitate juridică, aceasta însemnând că își pot
negocia liber clauzele contractuale, având ca limită dispozițiile imperative ale legii,
ordinea publică și bunele moravuri.
De asemenea, se consideră 2 că “buna-credință în negocieri constituie o
limită internă, care ține de forul interior al subiecților care se angrenează în
negocieri”, fiind consacrată în mod expres în art.1170 și art.1183 Cod civil.
Astfel, mai întâi, art. 1170 Cod civil dispune că părțile trebuie să acționeze
cu bună-credință la negocierea și încheierea contractului. În continuare, referitor la
buna-credință în negocieri, art. 1183 alin.1-2 prevede că: “Părţile au libertatea
iniţierii, desfăşurării şi ruperii negocierilor şi nu pot fi ţinute răspunzătoare pentru
eşecul acestora. Partea care se angajează într-o negociere este ţinută să respecte
exigenţele bunei-credinţe. Părţile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei
obligaţii”.
Art.1183 alin.3 Cod civil conține un exemplu de comportament contrar
bunei-credințe la negocieri: conduita părții care inițiază sau continuă negocierile fără
intenția de a încheia contractual. Acesta nu este un exemplu prevăzut limitativ de
lege, ci mai degrabă exemplificativ, așa încât ne putem gândi și la alte fapte contrare
bunei-credințe, precum: prezentarea de date false, reclama mincinoasă, oferirea de
informații trunchiate, sunt tot exemple relevate în literatura de profil 3.
Reaua-credință, în aceste cazuri, poate constitui temei juridic pentru
angajarea răspunderii civile-delictuale, ajungându-se la obligarea celui care nu este
de bună-credință la plata de despăgubiri. Pentru aceasta se pot invoca dispozițiile art.
1183 alin.4, astfel: “Partea care iniţiază, continuă sau rupe negocierile contrar bunei-
credinţe răspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte părţi. Pentru stabilirea acestui
prejudiciu se va ţine seama de cheltuielile angajate în vederea negocierilor, de
renunţarea de către cealaltă parte la alte oferte şi de orice împrejurări asemănătoare”.
1 G. Tița-Nicolescu, Op. Cit., p.39

2 P. Vasilescu, Drept civil. Obligații. În reglementarea noului Cod civil, Editura Hamangiu,
2012, p.279
3 idem
Sub aspect probator, întrucât vorbim despre o stare de fapt, se poate proba
cu orice mijloc de probă, judecătorul urmând să se pronunțe, în concret, asupra
daunei suferie de cel ce a negociat cu bună-credință 1.
Totodată judecătorului îi va reveni obligația de a delimita cazurile în care
negocierile au fost întrerupte cu rea-credință, cercetând, spre exemplu, dacă acestea
s-au întrerupt pentru că potențialul partener contractual nu a prezentat garanții
îndestulătoare 2.
3. BUNA-CREDINȚĂ ÎN EXECUTAREA CONTRACTULUI
Art. 1170 reglementează obligația generală de a acționa cu bună-credință

atât la negocierea cât și la executarea unui contract.
Astfel, în executarea cu bună credință a contractului, putem avea în vedere,
potrivit doctrinei juridice 3, abținerea de la exercitarea unui comportament abuziv sau
înșelător, astfel încât debitorul raportului juridic trebuie să se abțină de la fapte care
sunt susceptibile de a-l pune pe creditor în situația de a nu-și mai putea valorifica
toate drepturile ce decurg din contract, iar corelativ creditorul nu trebuie să facă
nimic de natură a-l plasa pe debitorul său, în executarea contractului, într-o situație
mai oneroasă, mai împovărătoare.
De asemenea, pentru debitor, obligația de a acționa cu bună-credință se
referă la executarea întocmai a prestației la care s-a obligat 4. În exprimarea acestui
principiu, ne vom referi la art.1480 și 1481 din Codul civil:
Art. 1480: Diligenţa cerută în executarea obligaţiilor: “(1) Debitorul este
ţinut să îşi execute obligaţiile cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în
administrarea bunurilor sale, afară de cazul în care prin lege sau prin contract s-ar
dispune altfel.
(2) În cazul unor obligaţii inerente unei activităţi profesionale, diligenţa se
apreciază ţinând seama de natura activităţii exercitate”.
Art. 1.481 Obligaţiile de mijloace şi obligaţiile de rezultat: “(1) În cazul
obligaţiei de rezultat, debitorul este ţinut să procure creditorului rezultatul promis.
(2) În cazul obligaţiilor de mijloace, debitorul este ţinut să folosească toate
mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis”.
În ceea ce-l privește pe creditor, reaua-credință poate rezulta din exercitarea
unui comportament abuziv-de natura celui prin care pune capăt fără nicio explicație
raporturilor contractuale sau modifică, în mod unilateral, un element esențial al
convenției inițiale dintre părți.”
O altă aplicație a bunei-cedințe în executarea contractului o întâlnim la
dispozițiile care țin de impreviziune, situație prevăzută de art.1271 Cod civil, adică:
“(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a
devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie
datorită scăderii valorii contraprestaţiei.
(2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de
oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit
injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:
1 ibidem
2 în acest sens, G. Tița-Nicolescu, Op. Cit., p.43
3 C. Zamșa, Op. Cit., p.34 și literatura de specialitate citată acolo
4 idem
a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi

pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;
b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.
(3)Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă:
a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului;
b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici
nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul
încheierii contractului;
c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea
fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă,
negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”.
4. CONCLUZII
Libertatea contractuală ce se manifestă în planul dreptului afacerilor trebuie

suspusă regulilor bunei-credințe.
Dincolo de conotațiile morale, etice ale acestei sintagme, buna-credință este
un concept juridic complex, care nu a fost definit din punct de vedere legal, dar care,
pe baza celor examinate mai sus, poate fi explicat ca fiind un standard de conduită
caracterizat prin corectitudine și onestitatea care ar trebui să ne caracterizeze pe
fiecare dintre noi.
Pentru a analiza conceptul de bună credință, ne-am raportat, în această
lucrare, la cele două etape principale ale unui contract: etapa precontractuală și etapa
executării contractului. În acest sens, am avut în vedere, în principal art.14, 1170 și
1183 din Codul civil.
Astfel, Codul civil românesc prevede răspunderea părții-este vorba despre o
răspundere delictuală-care a inițiat, continuat sau rupt negocierile precontractuale
contrar bunei credințe. Așadar, partea care se consider prejudiciată poate pretinde
despăgubiri.
Pe de altă parte, reaua-credință relevată cu prilejul executării unui contract
este sancționată și ea-de data aceasta fiind vorba despre angajarea răspunderii
contractuale, care poate servi drept temei pentru obținerea de despăgubiri.
BIBLIOGRAFIE
1. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Noul Cod civil.

Comentariu pe articole. Art.1-2664, Editura C.H. Beck, în baza de date
Legalis
2. Xu Guodong, Buna-credință obiectivă și buna-credință subiectivă în dreptul
roman, în “Ad honorem Ion Dogaru. Studii juridice alese”, Editura All
Beck, 2005
3. P. Vasilescu, Drept civil. Obligații. În reglementarea noului Cod civil, Editura
Hamangiu, 2012
4. G. Tița-Nicolescu, Câteva aspecte de noutate privind principiul bunei-credințe

contractuale în Noul Cod civil român, în Revista română de drept al
afacerilor nr.3/2014
5. C. Zamșa, Buna-credință în executarea obligațiilor contractuale, în Revista
română de drept al afacerilor nr.3/2014
6. Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a
Constituției României nr.429/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.758 din 29 octombrie 2003
7. Codul civil adoptat prin Legea nr.287/2009, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.505/15 iulie 2011, rectificată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.246/29 aprilie 2013
ANALIZA SOCIETĂȚII BANCA TRANSILVANIA DIN

PERSPECTIVA INVESTITORULUI LA BURSĂ
Sorina LUPU
Abstract: Banca Transilvania is one of the largest banks in România and defines
itself as the Bank for Entrepreneurs in Romania , as described on the official
website www.bancatransilvania.ro . Banca Transilvania is the largest private
banking institution with Românian majority capital and is the second bank in terms
of total assets.
Key words: intrinsic value; financial value; Value of return; patrimonial value;
nominal value.
1. PREZENTARE GENERALĂ A SOCIETĂȚII BANCARE
„Orice persoana are inteligenta necesara pentru a face bani din actiuni. Nu
toata lumea insa are rezistenta necesara. Daca esti predispus sa vinzi tot in panica,
trebui sa eviti atat actiunile, cat si fondurile mutuale.” – Peter Lynch
Banca Transilvania a luat ființâ în Cluj-Napoca, în 1994, având o echipa
formată din 13 angajați. Era o întreprindere la nivel local, cu domeniul de activitate
spre sectorul IMM care își dorea să acapareze un numar cât mai mare de clienți.
Odata cu trecerea timpului si datorită cererii tot mai mari venite de pe piață, aceasta
a început sa se dedice si domeniului retail (persoane fizice), ajungând în anul 1997,
prima instituție bancară din România cotată la Bursa de Valori București. Ulterior,
în anul 2001, au început ofensiva de extindere la nivel național, iar in anul 2009 s-au
reinventat odata cu adaptarea unui nou model de business la provocările crizei
economice existente în acea perioadă, model care din cate putem observa a dat
roade.
Banca Transilvania este una din cele mai mari bănci din România și se
autodefinește ca fiind Banca Oamenilor Întreprinzatori din România, conform
descrierii de pe site-ul oficial www.bancatransilvania.ro. Aceasta oferă produse
bancare pentru persoane fizice si juridice. Conform unui comunicat de presă din 10
decembrie 2014, Banca Transilvania era cea mai mare instituție bancară cu capital
privat majoritar românesc și se află pe poziția a treia în topul băncilor din România,
cu o cotă de piață în funcție de active de 9,7%, în continuă creștere. Grupul financiar
Banca Transilvania oferă mai multe servicii financiar-bancare prin intermediul
companiilor sale: investiția în fonduri (BT Asset Management SAI SA), credit de
consum (IFN BT Direct), finanțare prin leasing (BT Leasing), servicii de
intermediere a tranzacțiilor cu valori mobiliare (BT Securities), leasing auto pentru
companii (BT Finop Leasing IFN SA), administrearea creanțelor (Compania de
factoring).
Tot din surse oficiale aflăm că banca are circa 170.000 de clienți zilnic si
circa 550 de sucursale, agenții și puncte de lucru, inclusive în afara granițelor țarii.
Într-un alt comunicat de presă din data 07 aprilie 2015 se anunță creșterea
oficială a acestei întreprinderi, achiziționându-se Volksbank România, astfel că noua
formulă va căuta o fuzionare în termen cât mai scurt și implementarea unei noi
strategii în vederea satisfacerii nevoilor clienților celor două instituții care acum sunt
una și aceeași. Noua structură administrativă are un plan de marketing deja stabilit,
dorindu-și după spusele reprezentantului oficial, armonizarea punctelor forte ale
Băncii Transilvania cu cele ale Volksbank România, identificarea unor soluții pentru
sporirea eficienței, evoluția echipei și diminuarea costurilor pentru cei care lucrează
cu aceștia, apariția unor produse noi și o rețea mai mare de sedii. Prin acestea,
întreprinderea dorește ca în primul rând clienții să resimtă pozitiv fuziunea și astfel
să creasca semnificativ numărul acestora, precum si realizarea unei relații pe termen
lung cu cei care le acorda increderea.
Tabel 1. Structura acționariat
Numar acțiuni Procent

Alti acționari / others 2.234.639.398 85,6635%
Banca Europeană pt.
Reconstrucție și dezvoltare loc. 373.984.463 14,3365%
Londra GBR
Total 2.608.623.861 100 %
Sursa informației: 1http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TLV&t=5
Data: 31.12.2014
2. DEFINIREA CONCEPTULUI DE ACȚIUNE
Privită din perspectiva juridică, o 2acțiune reprezintă dreptul de proprietate

al posesorului acesteia asupra unei cote-parți din societatea comercială. Persoana
care deține una sau mai multe acțiuni ale unei firme dobândește dreptul la dividende
acordate din profitul acesteia, are dreptul să participe la luarea deciziilor prin
intermediul Adunarii Generale a Actionarilor, și are dreptul la o cotă-parte din
1 http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TLV&t=5 , accesat în data de

11.04.2015
2 Sorin Claudiu Radu, Dan Marin Boajă, Pieţe de capital. Instituţii şi instrumente financiare
tranzacţionate, Editura Universitară, Anul 2012

sumele rezultate în urma unei eventuale lichidări a firmei, proporțional cu numărul

de acțiuni deținute.
Privite din perspectiva pieței de capital, 1acțiunile sunt instrumente
financiare pe care investitorii le pot cumpăra sau vinde în cadrul unei piețe
organizate si reglementate, mai exact al Bursei de Valori.
În România, singura institutie unde se pot tranzacționa acțiuni este Bursa de
Valori București (BVB), primele tranzacții având loc aici în anul 1995.
3. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI
Situația financiară a Băncii Transilvania joacă un rol important în luarea

unei deciizii de investiție, de aceea am preluat câteva cifre relevante din ultimii 5 ani
de activitate a acesteia.
Tabelul 2. Situațiile financiare ale Băncii Transilvania în perioada 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014

Active
totale, 21.589.089.838 25.817.846.204 29.572.044.797 32.065.865.467 35.619.510.000
din care:
Imob.
260.513.366 266.586.148 290.006.301 289.046.226 289.662.000
corporale
Datorii
19.006.422.630 23.498.042.031 26.877.106.835 28.983.371.686 31.917.550.000
totale
Capital
2.582.667.208 2.319.804.173 2.694.937.962 3.082.493.781 3.701.961.772
propriu
Profit net 97.850.000 131.870.000 320.432.000 374.900.000 434.330.000
Venituri
1.487.000.000 1.402.666.670 1.484.028.846 1.659.337.464 2.000.479.000
operaț.
Chelt.
1.388.121.000 1.124.423.140 1.143.269.469 1.216.235.202 1.495.432.000
Operaț.
Rezultat
97.493.089 228.546.990 320.431.880 374.898.104 n/a
net
Sursa: Prelucrare proprie conform situațiilor financiare din perioada 2010-2014 publicate pe
site-ul Bancii Transilvania si BVB.
Interpretarea acestor indicatori ne poate ajuta la luarea unei decizii pe viitor

în vederea achiziționarii de acțiuni de la această entitate. Aceste informații
financiare oglindesc poziția întreprinderii pe piața comercială și activitatea
financiară a acesteia într-o anumită perioadă de timp.
1 Sorin Claudiu Radu, Dan Marin Boajă, Pieţe de capital. Instituţii şi instrumente financiare
tranzacţionate, Editura Universitară, Anul 2012
Realizarea unui profit din achiziționarea și revânzarea de acțiuni nu este un

proces complicat, iar datorită datelor facute publice de către entitate, ne putem face
cu ușurință o idee despre evoluția acesteia.
Figura 1. Evoluție capital propriu

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 2.
Deși în anul 2011, capitalul propriu a înregistrat o ușoara scădere, începând

cu anul 2012 acesta cunoaște o creștere constantă datorată creșterii capitalului social.
Această creștere putea fi determinată de dorința de dezvoltare a activității sau de
necesitatea unor noi proiecte de invesții de mari dimensiuni în vederea generării
unui profit superior valorilor anterioare. În acelaș timp, această evoluție ne arata
potențialul de creștere a activității și a profitabilității și are un efect pozitiv asupra
terților (creditori, clienți) sporind încrederea acestora în firmă.
Fiind baza capitalului propriu, orice majorare a capitalului social se poate
realiza prin emisiunea de noi acțiuni sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor
existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.
Figura 2. Situația profitului net

Sursa: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 2.
Evoluția profitului net la Banca Transilvania se datorează în mare parte

creșterii accentuate a numărului clienților care apeleaza la serviciile acestei entități.
În acelaș timp, conform comunicatelor de presă date de reprezentanții

acesteia, creșterea din perioada 2012-2014 se datoarează unei mai bune și eficiente
gestionări a costurilor.
4. ANALIZA EVOLUȚIEI BURSIERE A SOCIETĂȚII BANCA

TRANSILVANIA
Acțiunile societății Banca Transilvania se tranzacționeaza la categoria I a

Bursei de Valori București, cu simbolul TLV, intrând pe această piață la data de
15.10.1997. 1Prețul de deschidere în prima zi de tranzacționare a fost de 12.000
lei/acțiune, foarte mare în raport cu prețul de închidere de 5.400 lei, prețul minim
din acea zi a fost de 5.200 lei/acțiune, iar volumul a fost de 129.490 acțiuni.
În anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima instituţie bancară din
România, care a fost cotată la Bursa de Valori București.
Acțiunile băncii sunt acțiuni ordinare, nominative, dematerializate si
indivizibile.
Tabelul 3. Informații emisiune și evaluarea acțiunilor

INDICATORI 2010 2011 2012 2013 2014
BURSIERI Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei
Capital social 1.470.600 1.773.658 1.903.042 2.206.436 2.608.623
Număr total de
1.470.600 1.773.658 1.903.042 2.206.436 2.608.623
acțiuni
Valoarea 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
nominală
Activ net (At –
2.582.667 2.319.804 2.694.937 3.082.493 3.701.961
Dt)
Provizioane 0 26.516 36.840 48.614 49.624
Activ net
corectat (Anet- 2.582.667 2.658.097 3.003.879 3.652.337
P) 2.293.287
Valoare 1,7561 1,3079 1,4161 1,3970 1,4191
Contabilă
Valoarea 1,7561 1,29297 1,3967 1,3614 1,4001
intrisecă
Dividende 932 817 664 508 3.956
Profit net /
0,0662 0,1288 0,1683 0,1699 n/a
Acțiune
Rata medie a
6,46 6,21 5,31 4,81 3,31
dobânzii
Valoarea 144.272,4 131.561,9 125.047,0 105.613,3
1.195.116,
financiară 1
Valoarea de 0,0102 0,0207 0,0317 0.0353 n/a
randament
Sursa: Preluare si prelucrare proprie a informatiilor de pe BVB.
1 http://www.kmarket.ro/rapoarte/arhiva/tlv2/tlv.html , accesat în data 18.04.2015

Figura 3. Evoluția valorii acțiunilor Băncii Transilvania pe Bursa de Valori

București în ultimii trei ani de activitate:
Sursa: 1http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/EmitGrafic.aspx?s=TLV
Încă de la început putem observa o evoluție pozitivă în ceea ce privește

valoarea acțiunilor societății în decursul celor tei ani analizați. Cu toate acestea, o
creștere semnificativă a valorii acestor acțiuni a fost cunoscută începând cu finalul
anului 2014, și continuând până în prezent.
Conform unui comunicat de presă din data 26 noiembrie 2014, Banca
Transilvania anunța dorința de a prelua Volksbank România și negocierea cu
reprezentanții acesteia în vederea realizării acestui lucru. În graficul de mai sus se
observă că știrea nu a adus o modificare semnificativă a prețului unei acțiuni, cotată
la momentul respectiv la o valoare de aproximativ 1,7 lei.
Cateva zile după ce anunțul reprezentantului băncii a fost dat într-un
comunicat de presă apare o nouă știre prin care suntem informați că agentia Fitch a
pus sub supraveghere ratingurile BT. Această știre aduce o scădere ulterioară a
valorii unei acțiuni a Băncii Transilvania cu aproxmativ 10%.
După cum putem observa pe grafic, începând cu data 17 decembrie,
acțiunile băncii au cunoscut o creștere vizibilă și de durată, ajungând la data 30
aprilie 2015 la o valoare de 2,45 lei. Analizând situația pe baza datelor din graficul
de mai sus, putem observa o creștere de aproximativ 30% a prețului acestor acțiuni
în ultima perioadă, deși nu au mai fost date publicității știri care să susțină această
creștere.
Odată cu apariția anunțului privind încheierea tranzacției cu Volksbank
România și detaliile acesteia, începând cu data 7 aprilie a anului curent, acțiunea
Băncii Transilvania a facut un salt puternic și vizibil, de la 2,15 lei la 2,45 lei în
ultima zi analizată pe grafic.
1http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/EmitGrafic.aspx?s=TLV,accesat în data de 25.04.2015

Evoluția acțiunilor Bancii Transilvania este vizibilă, gândindu-ne că în anul

2012, mai exact în luna iunie, acestea aveau o valoare minimă de aproximativ 0.90
lei, ceea ce însemnă o creștere până în prezent cu peste 250%. Din cauza acestori
variații mari, unii oameni au considerat acțiunile supraevaluate, fără a ști însă că
există o serie de indici publicați de BVB cu ajutorul cărora analiștii pot determina
dacă o acțiune este supra sau sub evaluată, în funcție de valoarea acesteia.
Prețul mediu al unei acțiuni în joaca un rol important deoarece orice decizie
am lua trebuie sa ținem cont de acesta. Privită din perspectiva celui care își dorește
să investească, situația este cât se poate de clară.
Orice valoare a unei acțiuni care se află sub această valoare medie
reprezintă o situație convenabilă de investitie în aceste acțiuni deoarece teoretic, în
viitor, cu excepția unor situații nefavorabile și a unui declin financiar accentuat al
întreprinderii (situație de faliment), aceasta va stabili un preț al acțiunilor mai mare
decât cel mediu. Perioada în care valoarea unei acțiuni se află sub valoarea medie
este semnalul care ne indică un moment oportun să achiziționăm acțiuni care ne pot
aduce beneficii viitoare semnificative.
În acelaș timp, o valoare a unei acțiuni care depășește valoarea medie poate
fi benefică atât pentru vânzarea cât și pentru cumpărea de acțiuni.
În acest sens, putem lua în considerare pe de o parte posibilitatea ca achiziționarea
de acțiuni la aceste valori să aducă beneficii economice viitoare. Deși valoarea
acțiunii depășește valoarea medie, există posibilitatea ca întreprinderea să cunoască
o ascensiune economică semnificativă și de durată și atunci valoarea acțiunilor va
crește pe viitor.
Pe de altă parte, din perspectiva celui care deja a achiționat acțiuni la o
anumită valoare inferioara celei medii, momentul în care această depășește acest
prag este punctul în care poate lua decizia de a vinde acțiunile deținute în vederea
realizării unui profit.
Figura 4. Evoluția în ultimele 12 luni

Sursa: 1http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TLV&t=0
1 http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TLV&t=0, accesat în data de

27.04.2015
Din punct de vedere al tranzacțiilor, în perioada 11.07.2014 - 05.05.2015

avem urmatoarele valori ale acțiunilor conform datelor publicate pe bvb (prelucrare
proprie BVB):
 Valoarea minimă a unei acțiuni: 1,5690 lei
 Valoarea maximă a unei acțiuni: 2,5490 lei
 Valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni pe perioada analizată: 21.389
tranzacții
 Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni: 139 tranzacții
 Valoarea medie a unei actiuni: 2,0078
Figura 5. Evoluția în ultima lună de activitate

Sursa: 1http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TLV&t=0
Conform figurii de mai sus și datelor referitoare la acțiuni prezentate de

entitate, siuația din ultima lună se prezintă astfel:
 Valoarea minimă a unei acțiuni: 2,1410 lei
 Valoarea maximă a unei acțiuni: 2,5490 lei
 Valoarea medie a unei actiuni: 2,4227 lei
 Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni: 192 tranzacții
Toate aceste date exacte prelucrate mai sus ne ajută la interpretarea situației
actuale referitor la acțiunile emise de entitate. Comparând datele din ultimul an de
activitate cu cele din ultima luna putem observa o evoluție semnificativă a volumui
mediu al tranzacțiilor, care a crescut cu aproximativ 40%. Un alt factor important
care ne ajută la luarea unei decizii este valoarea minimă a unei acțiuni, care în ultima
lună a depașit valoarea medie din perioada 11.07.2014 - 05.05.2015 analizată
anterior.
1
http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/EmitGrafic.aspx?s=TLV , accesat în data de
07.05.2015
5. CONCLUZII
Banca Transilvania rezintă o siguranță mare de investiție în achiziționarea

și revânzarea acțiunilor ei datorită situațiilor din ultimii ani, mai precis a un indicator
financiar important, și anume capitalul social al companiei a crescut constant, iar
banca a ajuns în prezent a doua din România ca importanță.
Începând cu anul 2010 și până în prezent, acțiunile Băncii Transilvania au
avut o evoluție constant ascendentă. Luând în considerare datele de pe figura 3, dacă
la începutul lunii mai a anului 2012, valoarea unei acțiuni pe Bursă era de 0,9000 lei,
recent aceasta a ajuns la o valoare de 2,5490 lei.
General vorbind, având în vedere managementul coerent și viziunea unitară
de până acum a Băncii Transilvania în ceea ce priveste politica financiară și
investițională și proiectele acesteia de viitor, este foarte probabil ca acțiunile
companiei să crească în continuare, iar în completarea acestei idei ne putem folosi
de informațiile analizate anterior referitoare la ultimii ani de activitate.
În opinia mea, momentul de față este un moment oportun de investire in
acțiunile Băncii Transilvania care cunoaște o evoluție constantă și vizibilă, astfel că
doar valoarea medie a unei acțiuni a crescut în ultima lună cu peste 20%, iar
valoarea minimă cu peste 30 %.
BIBLIOGRAFIE
1. Alina Lucia Trifan, Modele ale comportamentului investitorilor pe piața de

capital, Editura ASE, Anul 2013
2. Cristina Lidia Manea, Instrumentele financiare între diversitate și convergență
în practica internațională și națională, Editura ASE, Anul 2014
3. Cliff Wachtel, Abordarea inteligentă a pieței FOREX. Metode eficiente pentru a
reuși încă de la început, Editura Meteor Press, Anul 2014
4. Gabriela Anghelache, Piața de capital - Caracteristici. Evoluții. Tranzacții,
Editura Economica, anul 2004
5. Ileana Vrejba, Primii pași ca investitor la bursă, Editura CH Beck, Anul 2007
6. Reuters, Introducere în studiul piețelor de obligațiuni, , Editura Economica,
Anul 2000
7. Reuters, Introducere în studiul piețelor de titluri de valoare, Editura
Economica, Anul 2000
8. https://www.bancatransilvania.ro
9. http://www2.bvb.ro
10. http://www.wall-street.ro/tag/actiuni+banca-transilvania+dividende.html
ANALIZA SOCIETĂȚII BIOFARM S.A. DIN PERSPECTIVA

INVESTITORULUI LA BURSĂ
Liliana MANDACHE
Abstract: Biofarm, founded in 1921, is one of the first medicines and dietary
supplements manufacturers in Romania. Biofarm is currently one of the top 10
Romanian manufacturers in the highly, dynamic and competitive Romanian
pharmaceutical market. Since 2005, the company’s shares have been listed within
Category I on the Bucharest Stock Exchange.
Key words: medicines, manufacturers, company, listed, Bucharest Stock Exchange.
1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII BIOFARM S.A.
Societatea Comercială BIOFARM SA este o întreprindere cu veche tradiție

în fabricarea produselor farmaceutice de origine naturală.
Bazele S.C. BIOFARM SA București, au fost puse în perioada anilor 1924-
1936, prin fuziunea mai multor firme producatoare de medicamente (soluții, tablete,
fiole etc.), care utilizau ca materii prime plantele medicinale, diverse glande, organe
și subproduse animaliere.
Compania, fondată în 1921, s-a concentrat pe dezvoltarea, producerea și
comercializarea atât a unor branduri puternice, cat și a unor produse generice.
În prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producători existenți pe piața
farmaceutică din Romania, o piață dinamică și foarte competitivă. Sistemul de
management al calității din companie este certificat în conformitate cu cerințele
standardului ISO 9001 și ale Ghidului privind buna practică de fabricație (GMP)
pentru toate liniile de producție. Totodată, din anul 2013 S.C. Biofarm S.A. a
recertificat sistemul integrat de management de mediu și sănătate și securitate
ocupațională, în conformitate cu cerințele standardelor ISO 14001 și OHSAS 18001.
Acțiunile Biofarm sunt listate la Bursa de Valori București - Categoria I
începând cu anul 2005. Începând cu data de 05 ianuarie 2015 acțiunile societății sunt
încadrate la Categoria Premium.
Figura 1. Prezentarea societății Biofarm.

Sursa: http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/biofarm-bucuresti-iese-la-
cumparaturi-are-14-mil-lei-pentru-a-prelua-un-concurent-14109816
Biofarm se regăsește de mai mulți ani în topul primilor 3 producători
români de soluții și suspensii pentru administrare orală, este cel mai important
producător român de capsule gelatinoase moi și unul dintre cei mai mari fabricanți
de comprimate și drajeuri din România. Compania are laboratoare de cercetare de
cel mai înalt nivel, linii de producție moderne și o echipă de specialiști foarte bine
pregătiți.
Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include, de asemenea,
îmbunătățirea prezenței companiei pe piața de retail, continuarea dezvoltării forței de
vânzări și creșterea numărului de produse. Investițiile continue în cercetarea,
lansarea și promovarea propriilor produse vor contribui la consolidarea poziției
companiei în piață. Are un portofoliu competitiv de peste 200 de produse care
acoperă 61 de arii terapeutice și investește În mod continuu în campanii media,
comerciale și de marketing pentru promovarea propriilor produse.
Tabelul 1. Structura acționariat.

Sursa informației: DEPOZITARUL CENTRAL Din data: 31.12.2014
Acționar Acțiuni Procent
S.I.F. MUNTENIA 502.379.066 45,8852 %
S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. 213.817.755 19,5292 %
SIF MOLDOVA 134.207.209 12,2579 %
Alți acționari 123.514.441 11,2813 %
BIOFARM S.A. 109.494.275 10,0007 %
A.A.A.S. 11.448.753 1,0457 %
TOTAL 1.094.861.499 100 %
2. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI
În continuare prezentăm cifrele relevante din activitatea societății Biofarm

extrase din situațiile financiare ale firmei în perioada 2010-2014.
Tabelul 2. Situațiile financiare ale firmei Biofarm S.A. în perioada 2010-2014.
INDICATORI 2010 2011 2012 2013 2014

Active
67.513.449 68.660.609 73.504.390 79.426.984 73.557.864
imobilizate
Active
100.503.352 115.969.010 124.727.284 130.877.040 133.780.216
circulante
Datorii totale 19.104.638 26.950.149 26.445.557 26.202.910 31.962.384
Capital
145.761.009 153.957.996 164.539.257 175.887.136 168.798.960
propriu
Cifra de
82.294.885 93.443.090 104.970.885 119.072.520 128.508.056
afaceri
Rezultat din
16.934.705 15.707.018 16.416.857 22.587.898 27.408.074
exploatare
Venituri totale 87.759.105 98.797.798 111.391.405 124.745.104 146.572.112
Cheltuieli
69.914.179 81.878.036 87.777.948 95.629.760 119.327.168
totale
Rezultat net 14.414.793 14.220.788 21.038.938 25.581.080 26.559.852
Sursa:Prelucrare proprie conform situațiilor financiare din 2010-2012 de pe BVB 1.
Figura 2. Evoluția cifrei de afaceri a societății Biofarm în perioada 2010-2014.

Sursa: Prelucrare proprie conform situațiilor financiare din perioada 2012-2014
1 https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=BIO
,accesat în data de 07.04.2015
Cifra de afaceri a avut o evoluție ascendentă, pe parcursul perioadei 2010-

2014. În anul 2010 valoarea cifrei de afaceri a fost de 82.294.885, iar în anul 2014
valoarea sa a fost de 128.508.056, adică cu 46.213.171 mai mult decât în 2010. De
aici se poate remarca că firma Biofarm este prosperă în perioada 2010-2014.
Figura 3. Evoluția rezultatului din exploatare a societății Biofarm în perioada

2010-2014.
Sursa: Prelucrare proprie conform situațiilor financiare din perioada 2010-2014.
Rezultatul exploatării evaluează rentabilitatea economică a firmei Biofarm

și corespunde activității întreprinderii, care îmbracă forma de pierdere în primii 2 ani
ai perioadei analizate în sumă de 16.934.705 în anul 2010, respectiv 15.707.018 în
anul 2011. În perioada urmatoare 2011-2014 firma cunoaște o performanță pozitivă
ascendentă datorată diferenței dintre veniturile și cheltuielile din exploatare.
Figura 4. Evoluția rezultatului net a societătii Biofarm în perioada 2010-2014.

Rezultatul net este reprezentat de valoarea profitului care cunoaște o

creștere de la un an la altul datorită unui management eficient și a unor obiective
realiste ușor de atins cu efecte viitoare.
3. ANALIZA EVOLUȚIEI BURSIERE A SOCIETĂȚII BIOFARM

S.A.
Acțiunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzacționate pe piața RASDAQ, la

categoria de bază, din data de 19.11.1996. Conform hotărârii adunării generale
extraordinare a acționarilor nr. 40 din 24.03.2005, s-a aprobat demararea
operațiunilor necesare listării societății la categoria I a Bursei de Valori București.
Prin Hotărârea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de Valori
București s-a aprobat înscrierea la Cota Bursei de Valori București SA – sectorul
valorilor mobiliare emise de persoanele juridice române - Categoria I, a acțiunilor
emise de S.C. BIOFARM S.A.
Caracteristicile acțiunilor S.C. BIOFARM S.A.:
 Acțiuni nominative dematerializate ;
 Valoare nominală 0,1 lei.
Tabelul 3. Informații emisiune și evaluarea acțiunilor.
INDICATORI
2010 2011 2012 2013 2014
BURSIERI
Profitul net 0,013166 0,012989 0,019216 0,023365 0,024259
Activ net 171.684.316 149.120.110 164.539.257 175.887.136 168.798.966
Capital social 109.486.150 109.486.150 109.486.150 109.486.150 109.486.150
Număr total de
1.094.861.499 1.094.861.499 1.094.861.499 1.094.861.499 1.094.861.499
acțiuni
Valoarea
0,1000 0,1000 0,1000 0,1000 0,1000
nominală
Valo
Valoarea
area 0,1568 0,1362 0,1503 0,1607 0,1542
contabilă
Patri
moni
ală Valoarea
0,1537416 0,132537 0,1488469 0,15843428 0,152536
intrisecă
Valo Valoarea
0,001957 0,005 0,00866 0 0,0375
area financiară
de Valoarea
renta de
0,004685 0,006494 0,012811 0,014603 0,060647
bilita rentabili-
te tate

În vederea evaluării evoluției unei acțiuni pe bursa de valori București, dar

și pentru înțelegerea modalității de emisiune a acesteia experții în domeniu, și nu
numai, se folosesc de anumiți indicatori precum:
 Valoarea nominală 1 arată suma capitalului social împărțit la numărul de
acțiuni emise.
 Valoarea patrimonială 2, exprimată prin valoarea contabilă și valoarea
intrisecă.
o Valoarea contabilă 3 reflectă partea din activul net ce revine pe o
acțiune.Activul net reprezentat de partea din activele societății
neafectate de datoriile contractate de aceasta.
o Valoarea intrisecă 4exprimă activul net corectat cu cu plusurile
sau minusurile de active latente ce revin pe o acțiune. Activele
latente sunt provizioanele pentru riscuri și cheltuieli care nu au
apărutîn exercițiul încheiat și care nu s-au soldat prin conturile de
venituri. Valoarea intrisecă este totodată raportul dintre capitalul
propriu și numărul de acțiuni aflate în circulație. În cazul lichidării
societății emitente, dreptul unui acționar asupra activelor
emitentului este egal cu valoarea intrisecă.
Linia de trend este folosită la determinarea momentului potrivit pentru
vânzarea sau cumpărarea unei acțiuni. Într-un trend ascendent, o scădere a cursului
sub linia crescătoare este considerată o ocazie de a cumpăra acțiuni, iar într-un trend
descendent, o creștere a cursului până în apropierea sau imediat peste linia de trend
descrescătoare este considerată o oportunitate pentru a vinde acțiuni.
Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră și este creat
pentru a reflecta tendința de ansamblu a celor mai lichide 10 acțiuni tranzacționale la
prima categorie a bursei de valori București.
Pentru Biofarm variația indusă a indicelui este de 0,0136 %.
Figura 5. Evoluția 5 cursului bursier al societății Biofarm în perioada 2010-2014

Sursa: http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-BIO
1 Curs Piețe de capital, Profesor : Nicolae Carmen

5 http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-BIO , accesat în data de 7.05.2015
În perioada 2010-2014 prețul acțiunilor societății a evoluat între un minim

de 0,14 în anul 2010 și 0,27 în anul 2014, iar maximul a fost de 0,20 în anul 2010
și 0,31 în anul 2014 , iar prețul mediu a fost de 0,17 în anul 2010 și 0,29 în anul
2014.
Figura 6. Evoluția 1 cursului bursier al firmei Biofarm în ultimele 12 luni.

Sursa: http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO
În prezent evoluția cursului bursier în ultimele 12 luni, prețul unei acțiuni a

evoluat între un minim de 0,2700 și un maxim de 0,3000, iar prețul mediu de
0,2850.
Evoluția ultimelor 3 luni al cursului bursier ne indică prețul unei acțiuni
situat între un minim de 0,2735 și un maxim de 0,2855, iar pretul mediu fiind de
0,2795.
4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În prezent societatea Biofarm este solidă, cu o poziție puternică pe piața de

profil, gradul de îndatorare este scăzut, conferind societății în mod constant
autonomie financiară.
Societatea își realizează bugetele previzionate pentru activitatea de bază și
activitatea de investiții, fapt care conferă un plus de credibilitate în piață. Din
perspectiva investițională, dat fiind faptul că valoarea medie anuală a prețului unei
acțiuni a firmei Biofarm are o valoare medie de 0,2850 mai mică decât valoarea
medie de 0,2795 din ultimele 3 luni, acesta este un moment oportun de investire în
acțiunile societății Biofarm.
1 http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO, accesat în data de

27.04.2015
BIBLIOGRAFIE
1. Anghelache Gabriela, Piața de capital – Caracteristici. Evoluții. Tranzacții,

Editura Economică, 2004.
2. Anghelache Gabriela – Piața de capital în context European, Editura
Economică, 2009.
3. Ștefan Bratu, Minică Boajă – Burse de valori, Editura Universitaria Craiova,
2002.
4. Victor Stoica, Eduard Ionescu – Piețe de capital și burse de valori, Editura
Economică, 2002.
5. https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.a
spx?s=BIO
6. http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO
7. http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO&t=2
8. http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO&t=5
9. http://www2.bvb.ro/ListedCompanies/EmitGrafic.aspx?s=BIO
10. http://www.biofarm.ro/
11. http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-BIO
12. http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-BIO/date-financiare
REZOLVAREA UNOR PROBLEME DE

MATEMATICI FINANCIARE ÎN EXCEL
Maria-Lavinia ION
Dragoş Cristian ZOSIN
Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. Nicolae BÂRSAN-PIPU
Rezumat: Abordarea unor probleme de matematici financiare mai complexe

implică, de multe ori, modele financiare exprimate prin ecuații de grad superior.
Rezolvarea unor asemenea probleme se poate face cu calculatorul științific, numai
prin aproximări succesive, implicând calcule laborioase. Obiectivul lucrării este
aplicarea funcției de optimizare Solver (Rezolvitor) din Excel, pentru rezolvarea
unor probleme de operaţiuni echivalente matriceale.
Cuvinte cheie: operaţiuni echivalente de dobândă, eşalonări echivalente, Solver

(Rezolvitor)
1. INTRODUCERE
Vom considera în continuare operaţiuni financiare multiple sau matriceale,

care se desfăşoară pe durate de timp de mai mulţi ani, în care ne interesează
compararea lor. Pentru aceasta se caută determinarea unor elemente înlocuitoare
medii sau unice.
Ne vom referi în lucrarea de faţă la următoarele tipuri de operaţiuni
matriceale echivalente:
• operaţiuni echivalente de dobândă compusă;
• plăţi eşalonate echivalente.
Vom utiliza în acest scop modelele financiare şi exemplele din lucrarea [1]
Purcaru Ion, Purcaru Oana. Introducere în matematici financiare. Modele şi formule.
Editura Economică, Bucureşti, 2005, care propune ca metodă de rezolvare metoda
aproximărilor succesive. Această metodă poate deveni însă deosebit de laborioasă
atunci când ecuaţiile rezultate devin relative complexe.
Metoda pe care o propunem aici se referă la rezolvarea modelelor
financiare matriceale cu ajutorul opţiunii Solver (Rezolvitor) din Excel. Solver
rezolvă probleme de optimizare liniară sau neliniară, dar şi rezolvarea unor ecuaţii
de grad superior.
2. OPERAŢIUNI ECHIVALENTE DE DOBÂNDĂ COMPUSĂ
Având în vedere că operaţiunile de dobândă compusă se desfăşoară pe

durate care se pot eşalona pe mai mulţi ani, vom considera operaţiuni matriceale
multiple, pe care le vom compara prin valoarea lor de actualizare la un moment dat.
Să considerăm acum modelul unei operaţiuni financiare matriceale în regim
de dobândă compusă A, alcătuită din: 1
• capitalurile finale Sk ;
• duratele (scadenţele) tk ;
• ratele anuale de dobândă ik .
Atunci valoarea actuală totală a acestei operaţiuni este:
VA(A ) = ∑k=1 Sk ⋅ (1 + ik )
n −tk
. (1)
Să considerăm acum o operaţiune echivalentă B, care provine din A, prin

păstrarea a două din cele trei elemente variabile ale lui A neschimbate, iar al treilea
element să fie cu componente egale. Avem următoarea proprietate:
(1) Dacă B provine din A, păstrând duratele tk şi ratele anuale de dobândă ik

neschimbate şi considerând că toate capitalurile finale sunt egale, respectiv
S1 = S2 = ... = Sn = S , atunci capitalul final mediu înlocuitor S este:
S = ∑k=1 Sk ⋅ (1 + ik ) ∑ (1 + i )
n −tk n −tk
k
. (2)
k =1
(2) Dacă B provine din A, păstrând capitalurile finale Sk şi duratele tk

neschimbate şi considerând că toate ratele anuale de dobândă sunt egale,
respectiv i1 = i2 = ... = in = i , atunci rata anuală a dobânzii medie
înlocuitoare i este soluţia unică a ecuaţiei:
∑ Sk ⋅ (1 + ik ) = ∑k=1 Sk ⋅ (1 + i )
n −tk n −tk
. (3)
k =1
(3) Dacă B provine din A, păstrând capitalurile finale Sk şi ratele anuale de

dobândă ik neschimbate şi considerând că duratele sunt egale, respectiv
t1 = t2 = ... = tn = t , atunci durata (scadenţa) medie înlocuitoare t este
soluţia unică a ecuaţiei:
∑ Sk ⋅ (1 + ik ) = ∑k=1 Sk ⋅ (1 + ik ) .
n −tk n −t
k =1
(4)
După cum se observă din modelul de mai sus, rezolvarea ecuaţiilor (3) şi
(4) conduce la ecuaţii de grad superior, care nu se pot rezolva prin metode algebrice
directe.
1Purcaru Ion, Purcaru Oana. Introducere în matematici financiare. Modele şi formule. Editura
Economică, Bucureşti, 2005, pag. 27-29.
Aplicaţia 1: Considerăm Exemplul 2.2.10.1 de la pagina 28, din lucrarea

menţionată. Operaţiunea A are următoarele componente (n = 3):
S1 = 10.000.000 u.m. S2 = 15.000.000 u.m. S3 = 20.000.000 u.m.
t1 = 2 ani t2 = 3 ani t3 = 4 ani
i1 = 0,10 i2 = 0,10 i3 = 0,10
Se cere determinarea valorilor actualizate şi a elementelor medii

înlocuitoare.
Organizarea datelor şi calculele în Excel pentru determinarea valorilor
actualizate sunt prezentate în Figura 1. În celulele B5-B8 am calculat
valorile actualizate de la numărător, iar în celulele D5-D7 valorile
coeficienților de la numitor din relaţia (2). Capitalul final mediu înlocuitor
din celula B10, se obține din raportul sumelor dintre celulele B8 și D8.
A B C D E F
1 S1 10.000.000 t1 2 i1 0,10
2 S2 15.000.000 t2 3 i2 0,12
3 S3 20.000.000 t3 4 i3 0,14
4
5 VA(S1) 8.264.462,81 T1 0,8264463
6 VA(S2) 10.676.703,72 T2 0,7117802
7 VA(S3) 11.841.605,55 T3 0,5920803
8 VA(A) 30.782.772,07 T 2,1303068
9
10 S= 14.449.924,30
Figura 1: Calculul valorilor actualizate în Excel
Organizarea datelor şi calculele în Excel pentru determinarea ratei anuale a
dobânzii medii înlocuitoare sunt prezentate în Figura 2. Pentru aplicarea
Solver, în celula B1, am inițializat rata medie înlocuitoare i. În celulele B2-
B4, am calculat termenii din membrul drept al ecuației (3). În celula B6
este condiţia din Solver ca diferenţa dintre membrii ecuaţiei (3) să fie 0.
Parametrii Solver sunt prezentaţi în Figura 3.
A B C
1 i= 0,12661530
2 Ti1 7.878.593,78
3 Ti2 10.489.730,30
4 Ti3 12.414.447,99
5 T 30.782.772,07
6 S-T 9,68575E-08
Figura 2: Calculul ratei anuale a dobânzii medii înlocuitoare cu Solver
Să remarcăm faptul că ecuaţia (3) pentru exemplul analizat conduce la o

ecuaţie de gradul 4, iar soluţia indicată, obţinută prin aproximări succesive,
este i = 0,1266336. Cu Solver am obţinut soluţia i = 0,1266153.
Figura 3: Parametrii funcţiei Solver pentru calculul ratei anuale a dobânzii medii
înlocuitoare
Organizarea datelor şi calculele în Excel pentru determinarea duratei
(scadenţei) medii înlocuitoare sunt prezentate în Figura 2. Pentru aplicarea
Solver, în celula B1, am inițializat durata medie înlocuitoare t. În celulele
B2-B4, am calculat termenii din membrul drept al ecuației (4). În celula B6
este condiţia din Solver ca diferenţa dintre membrii ecuaţiei (4) să fie 0.
Parametrii Solver sunt similari cu cei prezentaţi în Figura 3.
A B C
1 t= 3,248974
2 T1 7.336.961,54
3 T2 10.379.661,33
4 T3 13.066.149,21
5 S2 30.782.772,07
6 S1-S2 7,07805E-08
Figura 4: Calculul duratei (scadenţei) medii înlocuitoare cu Solver
3. PLĂŢI EŞALONATE ECHIVALENTE
Să considerăm următorul model de plăţi eşalonate echivalente, respectiv

modelul 8.2.2: 1
Dacă modelul M1 înseamnă „n plăţi anuale posticipate temporare imediate
cu sume şi rate anuale variabile”, iar modelul M2 înseamnă „modelul M1 cu n plăţi
anuale posticipate temporare imediatecu sume anuale variabile şi rate anuale
egale”, atunci rata medie anuală a dobânzii i este soluţia unică a ecuaţiei de
echivalenţă:
1
Purcaru Ion, Purcaru Oana. Introducere în matematici financiare. Modele şi formule.
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag. 106.
Sk ⋅ ∏ j =1 (1 + ik ) = ∑k =1 Sk ⋅ (1 + i ) .
k
∑
n −1 n −k
k =1
(5)
Aplicaţia 2: Considerăm modelul cu următoarele componente (n = 3):

S1 = 10.000.000 u.m. S2 = 15.000.000 u.m. S3 = 20.000.000 u.m.
i1 = 0,10 i2 = 0,10 i3 = 0,10
Se cere determinarea ratei medii anuale a dobânzii.
Organizarea datelor şi calculele în Excel pentru determinarea ratei anuale a
dobânzii medii înlocuitoare sunt prezentate în Figura 5. Pentru aplicarea
Solver, în celula D10, am inițializat rata medie anuală i. În celulele B5-B7,
am calculat termenii din membrul stâng al ecuației (5). În celulele D5-D7,
am calculat termenii din membrul drept al ecuației (5). Sumele valorilor din
cei doi membri sunt în celulele B8 şi D8. În celula B10 este condiţia din
Solver ca diferenţa dintre membrii ecuaţiei (3) să fie 0. Parametrii Solver
sunt prezentaţi în Figura 6.
A B C D
1 S1 10.000.000 i1 0,10
2 S2 15.000.000 i2 0,12
3 S3 20.000.000 i3 0,14
4
5 Tik1 9.090.909,09 Ti1 8.973.820,92
6 Tik2 12.175.324,68 Ti2 12.079.419,28
7 Tik3 14.240.145,82 Ti3 14.453.139,39
8 Tik 35.506.379,59 Ti 35.506.379,59
9
10 Tik−Ti= 0,00 i= 0,114352525
Figura 5: Calculul ratei anuale a dobânzii medii înlocuitoare cu Solver
pentru Aplicaţia 2
Figura 6: Parametrii funcţiei Solver pentru calculul ratei anuale a dobânzii medii
înlocuitoare – Aplicaţia 2
Rezultatul obţinut este o valoare medie a dobânzii anuale i = 0,114352.
4. CONCLUZII
Am prezentat aici numai două tipuri de operaţiuni financiare multiple care

se pot rezolva foarte rapid şi elegant cu ajutorul Solver. Este evident că există şi alte
modele financiare mult mai cpmplexe în care Solver se dovedeşte foarte util.
BIBLIOGRAFIE
[1] Purcaru Ion, Purcaru Oana. Introducere în matematici financiare. Modele şi

formule. Editura Economică, Bucureşti, 2005.
[2] Bârsan-Pipu Nicolae. Matematici financiare şi actuariale. Editura

Infomarket, Braşov, 2009.
SISTEMUL DE GESTIONARE A PROGRAMULUI

OPERAȚIONAL REGIONAL (POR)
Ionel-Dănuț LĂU
Maria-Lavinia ION
Coordonator ştiinţific: Lector univ. drd. Angela BROJU
Rezumat: Prin studiile şi cercetările efectuate în cadrul prezentei lucrări, s-a

încercat să se evidenţieze necesitatea programelor operaționale, axându-ne strict
pe programul operațional regional, în cadrul dezvoltării regionale.Întrucât, cum au
fost gestionate sumele de bani acordate pentru diferitele proiecte în perioada 2007-
2013, cât și de programul operațional 2014- 2020.
Cuvinte cheie: Program Operațional, POR 2007- 2013, POR 2014- 2020 sistemul
de gestionare, strategii de dezvoltare, fonduri
1. INTRODUCERE. EXPLICAȚII TERMINOLOGICE
Programele Operaţionale (PO) sunt documente aprobate de Comisia

Europeană care au ca obiectiv implementarea priorităţilor sectoriale şi/sau regionale
cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare care sunt aprobatee spre finanţarea prin
Cadrul de Sprijin Comunitar.
Programele Operaţionale Regionale (POR) sunt programele ce
implementează elemente importante ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare
Regională a PND(Planul Naţional de Dezvoltare) contribuind alături de celelalte
programe operaţionale sectoriale, la realizarea obiectivului general al Strategiei
Naţional Regionale, anume diminuarea disparităţilor dintre regiunile României şi
statele membre ale Uniunii Europene.
Comisia Europeană a adoptat în data de 11 iulie 2007, Programul
Operaţional Regional (POR) elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor.
Prin POR s-a acordat o finanţare de 3,72 de miliarde de euro din fonduri
structurale, la care se adaugă și contribuţia României. Valoarea fondurilor alocate
prin POR reprezintă 19% din totalul fondurilor structurale alocate României în
perioada de programare 2007-2013. Fondurile s-au alocat diferenţiat pe regiuni, în
funcţie de gradul de dezvoltare al acestora şi printr-o strânsă coordonare cu acţiunile

realizate în cadrul celorlalte programe operaţionale, pentru a asigura o dezvoltare
echilibrată a tuturor regiunilor ţării.
Programul Operaţional Regional este implimentat printr-un management
coordonat central, cu sprijinul Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi a
Departamentului de Turism din Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii,
Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
2. PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL (POR)
2.1 Programul Operaţional Regional 2007-2013
Obiectivul general al acestui program constă în sprijinirea dezvoltării

economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României,
corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor
urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de
afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri
mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.
Din suma totală repartzată României din fondurile structurale şi de
coeziune ale Uniunii Europene, 3.726 milioane de euro s-au propus spre alocare
POR. Contribuţia maximă a FEDR(Fondul European pentru Dezvoltare Regională)
la finanţarea POR poate fi de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile, iar
cofinanţarea publică naţională va fi de 15%.
Tabelul nr. 1 Planul Financiar al POR(euro)
Total
An FEDR (1) Fondul de coeziune (2)
(3)=(1)+(2)
2007 330.168.339 - 330.168.339
2008 404.126.047 - 404.126.047
2009 441.135.485 - 441.135.485
2010 523.721.833 - 523.721.833
2011 556.767.943 - 556.767.943
2012 663.832.914 - 663.832.914
2013 806.269.201 - 806.269.201
Total 2007- 3.726.021.762 - 3.726.021.762
2013
Sursa: POR 2007-2013, disponibil la http://www.fonduri-
structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional.
Distribuţia fondurilor pe axele prioritare ale POR a rezultat în primul rând

din strategia POR, dar şi din analiza portofoliului de proiecte colectate de la cele opt
Regiuni de Dezvoltare şi pe baza consensului/acordului obţinut ca urmare a
discuţiilor cu reprezentanţii regiunilor.
1 -NORD-EST (MOLDOVA
NORD)
2 -SUD-VEST (MOLDOVA SUD-
DOBROGEA)
3 -SUD (MUNTENIA)
4 -SUD VEST (OLTENIA)
5 -VEST (BANAT)
6 -NORD-VEST (TRANSILVANIA
DE NORD)
7 -CENTRU (TRANSILVANIA-
CENTRU)
8 -BUCURESTI-ILFOV
1. Regiunea Nord - Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)
2. Regiunea Sud Vest (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea)
3. Regiunea Sud (judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova,
Teleorman)
4. Regiunea Sud Est (judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea)
5. Regiunea Nord Vest (judeţele Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu
Mare,Sălaj)
6. Regiunea Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu)
7. Regiunea Vest (judeţele Arad, Caraş Severin, Hunedoara, Timiş)
8. Regiunea Bucureşti – Ilfov
Cei mai mulţi bani din POR (în valoare absolută) au fost direcționți spre
regiunea Nord -Est, de altfel şi cea mai săracă regiune de la nivelul Uniunii
Europene, urmată de regiunea Sud Muntenia, a treia pe lista regiunilor, cele mai
sărace din ţară.
Tabelul nr. 2 Clasamentul regiunilor de dezvoltare
Regiunea de Populația Valoare Valoare totală Nr.

dezvoltare fonduri UE Proiect proiecte
Nord Est 3.836.875 1.940.018.329 3.001.540.717 235
Sud Muntenia 3.458.759 1.340.686.908 2.100.061.043 139
Sud Vest 2.394.895 1.281.108.498 1.950.638.082 185
Sud Est 2.932.124 1.112.643.136 1.668.599.079 173
Nord Vest 2.740.064 1.098.849.937 1.690.436.801 162
Centru 2.638.809 1.061.808.967 1.713.910.932 245
Vest 1.930.458 914.351.973 1.441.072.930 131
Bucuresti Ilfov 2.198.285 345.686.098 541.467.187 70
Ca şi valoare efectivă a investiţiilor realizate din POR, cei mai puţini bani
s-au înregistrat în regiunea Bucureşti – Ilfov, de astfel având și cele mai puține
proiecte finanțate .
Lista completă a bugetelor alocate/aprobate pentru proiecte la nivelul fiecărui
judeţ care a accesat Programul Operaţional Regional, diferitele axe de finanţare până
în prezent, arata directionarea fondurilor catre judetele care au accesat proiecte.
Tabelul nr.3 Clasamentul județelor care au obținut fonduri POR
TOTAL FONDURI UE TOTAL VALOARE

JUDEȚ
(lei) PROIECTE (lei)
Iași 502.614.441 818.991.529
Dâmbovița 452.446.019 743.202.454
Dolj 376.563.628 596.027.552
Hunedoara 348.129.764 528.182.761
Vrancea 94.547.952 147.252.590
Covasna 75.568.001 111.077.582
Ialomița 55.854.134 77.707.885
Cei mai mulţi bani din POR, prin proiecte accesate de autorităţi locale dar şi
sectorul privat, au mers, în ordinea sumelor, către judeţele:
• Iaşi
• Dâmboviţa
• Dolj
• Hunedoara.
La coada clasamentului - judeţele care au accesat cei mai puţini bani din POR se
situează:
• Vrancea
• Covasna
• Ialomița.
Programul Operațional Regional acoperă șase arii principale, denumite
“Axe prioritare”.Fiecare dintre aceste șase axe prioritare tematiceeste divizată în
secțiuni mult mai specific, denumite domenii cheie de interventie.
Axe prioritare POR
Axa Prioritară 1: Privind dezvoltarea urbană durabilă îi vor fi alocate (30% din
bugetul alocat POR).
• Această axă prioritară are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi
locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea
serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea
structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului
Axa Prioritară 2: Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport
(20,35% din bugetul alocat POR)
• Această axă prioritară vizează creşterea gradului de accesibilitate a
regiunilor, al mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea
stimulării dezvoltării economice durabile.
Axa Prioritară 3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR)
• Această axă prioritară vizează crearea premiselor necesarepentru asigurarea

populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului
european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea
infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale, şi pentru siguranţă
publicăîn situaţii de urgenţă.
Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local (17%
din bugetul alocat POR)
• Această axă prioritară are ca scop înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de
afaceri de importanţă regionalăşi locală, reabilitarea siturilor industriale şi
sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale regionale şi locale, pentru a facilita
crearea de noi locuri de muncăşi creşterea economică durabilă.
Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului (15% din bugetul
alocat POR)
• Această axă prioritarăvizează în principal valorificarea şi promovarea
durabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial
turistic, precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi
agrement, în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării
economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă.
Axa Prioritară 6: Asistența tehnică (2,65% din bugetul alocat POR)
• Obiectivul acestei axe prioritare îl constituie sprijinirea implementării
transparente şi eficiente a Programului Operaţional Regional.
Tabelul nr. 4 Planul Financiar al POR pe axe prioritare(euro)

Împărțirea indicativă a Pentru inforare
Finanțare Contribuția contribuției naționale Total Rata de
comunitară națională Finanțarea Finanțarea finanțare cofinanțare
(a) (b)=(c)+(d) publică privată (e)=(a)+(b) (f)=(a)/(b)*100(%) Contribuția Alte
națională națională BEI finanțări
(c) (d)
Axa 1.117.806.529 273.365.256 273.365.256 - 1.391.171.785 80.35 - -
Prioritară
1 FEDR
Axa 758.355.021 118.355.985 118.355.985 - 876.711.006 86.50 - -
Prioritară
2 FEDR
Axa 558.903.260 98.629.992 98.629.992 - 657.533.252 85.00 - -
Prioritară
3 FEDR
Axa 633.423.700 76.471.117 76.471.117 - 709.894.817 89.23 - -
Prioritară
4 FEDR
Axa 558.903.264 57.862.924 57.862.924 - 616.766.188 90.62 - -
Prioritară
5 FEDR
Axa 98.629.988 32.876.662 32.876.662 - 131.506.650 75.00 - -
Prioritară
6 FEDR
Total 3.726.021.762 657.561.963 657.561.963 - 4.383.583.698 85.00 - -
Rata de co-finanţare pentru toate axele prioritare este calculată pe baza costului total
(public şi privat).
2.2 Programul Operaţional regional 2014-2020
POR 2014-2020 îşi propune ca obiectiv general creşterea competitivităţii

economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale
prin sprijinirea rezultării mediului în afaceri a condiţiilor infrastructurale şi a
serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabilă să
gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potenţialul lor de inovare şi
asimilare a progresului tehnologic.
Valoarea finanţării totale a POR 2014-2020 este cu 3,584 miliarde de euro
mai mare, comparativ cu alocarea totală a POR 2007-2013 reprezentând o creştere
cu 76,8 % a bugetului gestionat în perioada 2007-2013.
Axe prioritare
Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic

• Creşterea utilizării inovării prin susţinerea entităților de inovare şi transfer
tehnologic.
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
• Consolidarea poziției pe piață a start-up-urilor
Axa prioritară 3: Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice
• Creșterea eficienței energetice în clădirile publice, îndeosebi a celor care
înregistrează consmuri energetice mari.
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
• Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și sistemele de
iluminat public din zonele urbane
Axa prioritară 5: Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural
• Conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural în vederea
consolidării identității culturale și utilizării eficiente ale acestuia
Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și
locală
• Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în
proximitatea retelei TEN-T prin reabilitarea și modernizarea drumurilor
judetene care asigură conexiunile secundare și terțiare la rețea, în scopul
reducerii timpului de deplasare, fluidizării traficului și creșterii siguranței
traficului
Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului
• Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin turism și domenii
conexe acestuia
Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
• Creşterea speranţei de viaţă prin sporirea accesibilităţii serviciilor medicale
şi sociale acordate şi îmbunătăţirea calităţii acestora
Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban
• Reducerea concentrării spaţiale a sărăciei, prin măsuri integrate
Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
• Creșterea gradului de participare în sistemul educațional
Axa prioritară 11: Cadastru și înregistrarea proprietăților în zonele rurale din

România
• Creşterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților
în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.
Axa prioritară 12: Asistență tehnică
• Implementarea transparentă și eficientă a Programului Operațional
Regional
Se poate observa cu ușurință că în programul operațional regional 2014-

2020 numărul axelor prioritare s-a dublat, deoarece există și priorități noi, menite să
conducă la creșterea capacității inovative la nivel regional și local. Sunt încă valabile
prioritățile referitoare la diferitele tipuri de infrastructuri : de transport, educațională,
de sănătate, însă sunt completate cu priorități noi impuse de necesitatea modernizării
economiei românești, în concordanță cu politica de coesiune a UE și cu țintele de
atins în contextul Strategiei UE 2020, privind investițiile în tehnologii moderne,
servicii și creșterea competitivității. De aceea, POR 2014-2020 nu vizează doar
regiunile sau zonele cele mai sărace ale țării în scopul recuperării decalajelor de
dezvoltare, ci se adresează și regiunilor mai dezvoltate, pentru a le valorifica
potențialul.
De aceea POR 2014- 2020 își propune competitivitatea economică și
îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale, cât și regionale, prin
sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a
serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilăa regiunilor, capabile să
gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de
asimilare a progresului tehnologic.
CONCLUZII
Sintetizând multiplele aspecte analizate în cadrul acestui studiu,

principalele concluzii care se desprind la acest moment în ceea ce priveşte situaţia
curentă a cheltuirii banilor europeni sunt următoarele:
 Rata de absorbţie, adică banii efectiv cheltuiţi în România până la acest

moment din fonduri structurale este în continuare foarte mică:ea variază
între puţin peste 7% la POR. De remarcat este că şi în acest caz cifrele pe
care le raportează în diverse documente AM-urile nu corespund cu ceea ce
regăsim pe site-ul ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale) la secţiunea Situaţia la 31 mai 2011 a depunerii şi aprobării de
proiecte, semnării de contracte de finanţare şi efectuării de plăţi către
beneficiari 1
 Sunt încă de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de
infrastructuri – de transport, educațională, de sănătate – completate cu
priorități noi, impuse de necesitatea modernizării economiilor regionale
românești, în concordanță cu politica de coeziune a UE și cu țintele de atins
în contextul Strategiei Europa 2020, privind investițiile în tehnologii
moderne, servicii și creșterea competitivității
1 http://www.fonduri-ue.ro/upload/Anexa%201%2031%20mai%202011.pdf
 Este necesar ca diferitele probleme specifice fiecărei regiuni să fie abordate

în mod diferențiat, iar procesul de luare a deciziilor la nivel național să
reflecte acest lucru. Dezvoltarea regională viitoare trebuie să se
construiască pe experiența și cunotințele existente la nivel local/regional,
precum și pe înțelegerea nevoilor și a priorităților locale, în funcție de
potențialul și resursele proprii fiecărei regiuni (în sensul valorificării
experienței acumulate deja).
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-
2020/po/Prezentare.POR.2014-2020.pdf
2. http://www.mdrl.ro/_documente/POR/POR_august_07.pdf
3. http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene/wp-
content/uploads/2014/03/Document-consultativ-POR-2014-2020-martie-
2014.pdf
4. http://www.mfinante.ro/instrumentestruct.html
5. http://www.fonduri-ue.ro/upload/Anexa%201%2031%20mai%202011.pdf
6. http://www.openpolitics.ro/noutati/homepage/distributia-fondurilor-
structurale-prin-por-si-disparitatile-dintre-judetele-romaniei.html
7. http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html
8. http://eufinantare.info/
MANAGEMENTUL RISCULUI BANCAR LA BANCA

COMERCIALĂ ROMÂNĂ
Gabriela Elena ISTRATE

Mihaela Alina COȚOVAN
Coordonator ştiinţific: Lector univ. dr. Carmen Magda NICOLAE
Abstract: Risk is a fundamental factor of business because no activity can make a

profit without risk.Risk management manages the risk for exist fewer losses.In banks
is important the risk management because the banks need profit no loss.
Key words: management, bank, risks, strategies, review
1. NOTIUNI GENERALE DESPRE RISC
Riscul este un factor fundamental al afacerilor, deoarece din nici o

activitate nu se poate obtine profit fara risc. De aceea orice societate comerciala
incearca sa-si maximizeze profitul pin gestionarea riscului specific domeniului sau
de activitate si prin evitarea sau transferarea riscului pe care aceasta nu doreste sa-l
preia. Este evident ca o strategie bancara performanta trebuie sa cuprinda atat
programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt,
minimizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a expunerii potentiale a
bancii.
Numai ca nu intotdeauna aceste doua obiective - general si sectorial - se
afla in concordanta. S-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si
exploatarii procedurilor care vizeaza gestiunea riscului sa fie mai mare decat
expunerea potentiala la risc. Ceea ce nu inseamna ca aceste programe trebuie
selectate in functie de criterii de eficienta. In alte cazuri s-ar putea ca strategia
bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. In acest caz
trebuie luata decizia intotdeauna avand in vedere si cheltuielile suplimentare
necesare pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai
mari. Insa minimizarea riscurilor nu trebuie sa se transforme intr-un obiectiv in sine.
De altfel obiectivele managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilitatii,
minimizarea expunerii la risc si respectarea reglementarilor bancare in vigoare.
Importanta gestiunii bancare nu se rezuma doar la minimizarea

cheltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la
risc are efecte pozitive si asupra comportamentului salariatilor care devin mai
rigurosi si mai costiinciosi in indeplinirea sarcinilor de servici; nu este de neglijat
nici efectul psihologic de descurajare a unor activitati frauduloase.Existenta unor
programe adecvate pentru prevenirea si controlul riscurilor bancare contribuie si la
impunerea institutiei in cadrul comunitatii bancare, nu de putine ori existenta unor
astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii respective la
asociatii interbancare sau obtinerea de calificative superioare din partea autoritatilor
bancare.
In sfarsit, o gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta si
asupra imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura, la fel si actionarii.
Soliditatea unei banci ii atrage pe deponenti in conditiile in care depozitele nu sunt
asigurate in mod obligatoriu.
In concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o sursa de cheltuieli
neprevazute, gestiunea lor adecvata poate stabiliza veniturile in timp, avand rolul
unui amortizoar de soc. In acelasi timp, consolidarea valorii actiunilorbancare se
poate realiza doar printr-o comunicare reala cu pietele financiare si implementarea
unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare. Toate bancile si institutiile
financiare trebuie sa-si imbunatateasca intelegerea si practica gestiunii riscurilor
bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diferite game de produse. Daca procesul
de gestiune a riscurilor bancare si sistemul global da management sunt efective,
atunci banca va avea succes. Bancile pot gestiona cu succes riscurile bancare daca
recunosc rolul strategic al gestiunii riscurilor, daca folosesc paradicma de analiza si
gestiune in vederea cresterii eficientei, daca adopta masuri precise de adptare a
performantei 1la risc si, in fine, daca vor crea mecanisme de raportare a
performantei in functie de risc, pentru a se asigura ca investitorii inteleg impactul
gestiunii riscului asupra valorii firmei bancare.
2. STRATEGIA BCR IN DOMENIUL RISCULUI
BCR apreciaza ca riscul bancar este un obiectiv important al strategiei sale,

motiv pentru care el se inscrie ca un capitol de sine statator in conceptia strategica
adoptata de consiliul de administratie in 1994. Potrivit acestei conceptii, banca are in
vedere ca expunerea la risc este o conditie pentru a fi profitabila pe piata
interbancara. In aceste conditii se va actiona pe toate caile pentru reducerea la
maximum a expunerii la riscuri in conditiile mentinerii unei profitabilitati care sa-i
asigure o pozitie puternica pe piata concurentiala.
Este de la sine inteles ca in plan managerial banca va elabora si dezvolta
metode de monitorizare permanenta a tuturor riscurilor la care este expusa.
Strategia bancii are in vedere neacceptarea riscurilor individuale sau
acumularea de riscuri care nu pot fi masurate sau a caror consecinta finala
previzibila ar putea pereclita pozitia bancii pe piata concurentiala sau i-ar pune sub
semnul intrebarii existenta.
In contextul acestor cerinte, conditiile care se impun pentru ca banca sa-si
asume un anumit risc sunt:
1 Managementul riscului, Alexandra Horobet, 2005

• expunerea respectiva sa asigure un profit corespunzator cu riscul asumat;

• eventualele pierderi ce ar putea apare sa fie suportate din contul de profit si
pierdere, fara ca efectele acestor pierderi sa influenteze devastator situatia
anului respectiv;
• pierderile sa poata fi acoperite din provizioanele pentru pierderi deja
constituite; 1
• daca activitatea in care s-a asumat riscul devine falimentara, aceasta sa aiba
loc in cadrul unei activitati bancare normale, si deci pierderea sa nu
afecteze reputatia bancii nici pe plan intern si nici pe plan extern. Astfel
banca isi va asuma riscuri numai pentru activitati bancare specifice.
Banca va intreprinde masuri pentru a deveni independenta de sursele mari

de finantare pe baza unor planuri de alternativa subordonate acestui scop. Riscul ce
decurge din operatiunile efectuate este considerat un obiectiv permanent
al managementului bancii.
Banca urmareste toate categoriile de risc care pot apare si afecta diferitele
pozitii din bilant, riscurile principale fiind: riscul lichiditatii, riscul creditului, riscul
ratei dobanzii, riscul de capital si riscul valutar.
In sprijinul acestor obiective strategice au venit politicile adoptate, ele fiind
intarite in primul rand de normelesi procedurile dupa care se conduce banca,precum
si unele masuri de natura organizatorica.
Unul din instrumentele de lucru ale bancii pentru monitorizarea riscurilor il
constituie planurile si prognozele pe care banca le elaboreaza pentru a pune de acord
spre exemplu activele cu pasivele curente, in sensul ca activele curente sa acopere
pasivele curente sau a celor pe categorii de scadenta, monitorizarea permanenta a
volumului de credite din totalul activelor si a creditelor restante in totalul volumului
de credite prognozarea modificarilor ce pot interveni in nivelul dobanzilor, a
volatilitatii economieisi a miscarii in structura ratei dobanzilor si altele.
Pe baza reglementarilor BNR, BCR tine sub control riscul de credit prin
instrumente specifice cum ar fi modelul de analiza financiara , analiza portofoliului
de credite si incadrarea pe clase de calitate sau constituirea provizioanelor de risc.
Riscul valutar este administrat in mod unitar, iar in sistemul de lucru cu
bancile corespondent banca a adoptat limite de expunere care vizeaza atat bancile
din exterior cat si bancile din interior de toate categoriile, care sunt revizuite
permanent in functie de evolutia institutiei si pozitia valutei in tara in care banca
corespondent isi are centrala.
Banca urmareste sa controleze limitele de expunere a BCR pe fiecare tara si
banca, pe total si pe categorii de tranzactii efectuate in prezent de catre banca, astfel
incat in cadrul acestor limite personalul comercial si de relatii internationale sa poata
actiona avand astfel autonomia si autoritatea necesare pentru a derula tranzactii si de
a oferi produse in numele bancii, fara a expune banca la riscuri inacceptabile.
Nu in ultima instanta, nbanca acorda o mare atentie informarii personalului
propriu asupra masurilor luate in domeniul controlorii riscului bancar, a pregatirii
personalului in a fi capabil sa sesizeze cu posibilitatile proprii si sa anticipeze pe cat
posibil riscul bancar, a pregatirii in mod special a grupului de manageri in scopul
cresterii capacitatii acestora de a asigura un management ridicat in zona riscului
bancar.
1 Managementul riscurilor in afaceri, Ion Bragaru, 2013

3. ANALIZA RISCULUI DE CREDITARE LA BCR
Principala operatiune efectuata de bancile comerciale este acordarea de

credite, care se situeaza, ca pondere, pe primul loc in cadrul plasamentelor totale.
Maniera in care banca acorda fondurile pe care le gestioneaza poate influenta, intr-
un mod hotarator, dezvoltarea economica la nivel local sau national. Pe de alta parte,
orice banca isi asuma, intr-o oarecare masura, riscuri atunci cand acorda credite si,
in mod cert, toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi atunci cand unii
debitori nu isi onoreaza obligatiile. Oricare ar fi, insa, nivelul riscurilor asumate,
pierderile pot fi minimizate daca operatiunile de creditare sunt organizate si
gestionate cu profesionalism.
Din acest punct de vedere, cea mai importanta fuctie a managerului bancar
este de a controla si analiza calitatea portofoliului de credite, deoarece slaba calitate
a creditelor constituie una dintre principalele cauze ale falimentului bancar.
Este necesara existenta unei informari permanente a conducerii bancii despre
rezultatele procesului de analiza a calitatii creditelor, astfel incat cele cu probleme sa
fie detectate si corectate (in limita posibilitatilor) din timp.
Procesul de analiza a calitatii portofoliului de credite constituie o actiune
care se repeta, parcurgand mai multe momente, dintre care se detaseaza doua :
Momentul ce preceda acordarea creditului si care include, in principal, analiza
financiara a clientului, respectiv analiza interna, la care se aduc in completare si
aspecte nefinanciare;
Etapa acordarii si postacordarii creditului, care presupune o atenta
supraveghere a clientului beneficiar de imprumut, a modului in care se ramburseaza
ratele de credit si dobanzile.
Analiza se concentreaza, in principal, asupra eventualelor modificari ale
calitatii portofoliului de credite, fata de momentul acordarii imprumuturilor si
conditiile initiale stabilite de banca pentru derularea acestora, datorita unor factori
imprevizibili.
Inainte de toate sunt cateva conditii reglementate de care orice banca
trebuie sa tina seama permanent. Ele sunt reglementate, fie de catre Banca Nationala
in virtutea functiei sala de supraveghere bancara, fie de propriile norme si proceduri.
Este cunoscut ca normele bancare romanesti stabilesc unele restrictii sau conditii in
acordarea creditului de care orice banca comerciala tine seama si isi face prin
aceasta prisma propriile verificari de incadrare in acesate prevederi. Vom
exemplifica:
Imprumuturile acordate de o societate bancara unui singur debitor nu pot
depasi, cumulate, 20% din capitalul si rezervele bancii.
Regiile autonome pot contracta credite in proportie de cel mult 20% din
veniturile brute realizate in anul precedent, pentru acoperirea cheltuielilor curente, in
conditiile in care mijloacele acestora nu sunt suficiente in decursul unui an.
Suma totala a imprumuturilor mari acordate debitorilor nu pot depasi de 8
ori nivelul fondurilor proprii ale bancii. Imprumutul mai este definit ca fiind egal cu
suma tuturor imprumuturilor acordate unui singur debitor, inclusiv garantii si alte
angajamente asumate in numele acestuia, in lei si valuta, ce depasesc 10% din
fondurile proprii ale societatii bancare; nu se include imprumuturile garantate de stat
sau de alte societati bancare. Regula se aplica si oricaror acordari de noi credite,
indiferent de suma, care, cumulat cu angajamentele provenite din perioadele

anteiroare, depasesc limitata de 10% din fondurile proprii ale bancii.
Toate creditele si scrisorile de garantie si orice alte angajamente in lei si
valuta pe termen scurt, mediu si lung, acordate unui agent economuic, indiferent de
forma de 1organizare si de natura capitalului social, nu vor putea depasi de cel mult
12 ori capitalurile proprii ale agentului economic respectiv. Capitaluirile proprii ale
agentului ecnomic reprezinta capitalul social si primele de capital, diferentele din
reevaluare, rezervele, fondul de dezvoltare, alte fonduri, profitul nerepartizat reportat
din anii precedenti, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate.
Clientilor inclusi in programele guvernamentale speciale de restructurare si
redresare financiara, banca le va putea acorda credite numai in limita sumelor
cuprinse in aceste programe.
Toate aceste elemente constituie prevederi si proceduri anti-risc pe care
banca le analizeaza permanent si asupra carora face o evaluare globala, menita sa
limiteze expunerea, chiar in conditiile in care restrictiile legale sunt respectate.
Analiza calitatii portofoliului de credite se face in contextul luarii in calcul
si a acestor elemente de expunere, pana la bariera reglementata in principal prin
normele bancii centrale.
Potrivit reglementarilor in vigoare, unitatile bancare teritoriale efectueaza
semestrial (30 iunie si 31 decembrie) analiza portofoliului de credite si clasificarea
lor pe baza soldurilor existente la aceste date, in termen de 30 de zile calendaristice
de la expirarea semestrului pentru care se efectueaza analiza.
Analiza si clasificarea portofoliului se fac avand in vedere si evaluarea
performantelor financiare ale imprunutatului, precum si serviciul datoriei acestuia,
respectiv a capacitatii sale de a-si onora datoriile la scadenta.
Agentii economici sunt clasificati in 5 categorii (A,B,C,D,E), in vederea
determinarii performantelor lor financiare.
Categoria A - performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea
la scadenta a dobanzii si a ratei. Totodata, se prefigureaza si mentinerea in
perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat.
Categoria B - performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu
pot mentine acest nivel in perspectiva mai indelungata
Categoria C - performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o
evidenta tendinta de inrautatire.
Categoria D - performanta financiara este scazuta si au o evidenta
ciclicitate in intervale scurte de timp.
Categoria E - performanta financiara arata pierderi si exista perspectiva
clara ca nu pot fi platite nici ratele, nici dobanzile.
Aceasta incadrare a agentilor economici se face pe baza analizei financiare,
ce permite atribuirea unui punctaj criteriilor cuantificabile, care, apoi, se
coroboreaza cu rezultatele analizei criteriilor recuntificabile. Serviciul datoriei, este
apreciat astfel:
Bun - in situatiile in care ratele si dobanzile sunt platite la scadenta sau cu
o intarziere de maxim 7 zile;
Slab - cand ratele si dobanzile sunt platite cu o intarziere de pana la 30 de
zile;
1 https://www.bcr.ro/ro/bcr
Necorespunzator - in situatia in care ratele si dobanzile sunt platite cu o

intarziere de peste 30 de zile.
În analiza destinata aprecierii serviciului datoriei si, apoi, a calitatii
portofoliului de imprumuturi, bancile se confrunta cu situatii în care unitatile
beneficiaza de mai multe categorii de credite(lei,valuta, termen scurt, termen lung,
etc.) si în care trebuie aplicate proceduri acoperitoare pentru unitatile proprii.
Metodologiile BCR stipuleaza ca serviciul datoriei unui agent economic
fata de banca va fi unic si se va stabili în functie de modul de achitare a datoriilor
imprumutatului( credite si dobanzi), indiferent daca acestea provin de la creditele în
lei sau de la cele în valuta.
In urma analizei performantei financiare si a serviciului datoriei, creditele
sunt clasificate astfel:
Standard - acele credite care nu implica deficiente si riscuri, rambursarea
lor facandu-se la timpul si termenele prevazute, respectiv credite acordate unor
clienti solvabili, pentru afaceri bune.
In observatie - acele credite acordate unor clienti cu rezultate economico-
financiare foarte bune, dar care, in anumite perioade de timp, intampina greutati in
rambursarea ratelor scadente si dobanzilor aferente. Pentru acesti clienti, banca
estimeaza o scadere a profiturilor lor in viitor ca urmare a unor posibile probleme de
natura aprovizionarii tehnico-materiale, a reducerii cererii de produse pe piata, a
altor probleme de natura tehnica, organizatorica, de personal.
Substandard - suntacreditele care prezinta deficiente si riscuri care
pericliteaza rambursarea datoriei, ele neputand fi recuperate integral in cazul in care
deficientele creditul;ui nu sunt corecte pe parcurs.
Indoielnice - sunt imprumuturile care nu pot fi rambursate, iar garantiile lor sunt
incerte.
Pierdere - sunt creditele care nu pot fi restituite bancii, ceea ce face cqa
inregistrarea lor in continuare ca active bancare sa nu fie garantata.
Serviciul datoriei, in combinatie cu performantele financiare, permite
incadrarea creditului in cele 5 grupe de calitate prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 3.1 Clasificare
Serviciul BUN SLAB NECORESPUN-

datoriei ZATOR
Performantele
financiare
A Standard In observatie Substandard
B In observatie Substandard Indoielnic
C Substandard Indoielnic Pierdere
D Indoielnic Pierdere Pierdere
E Pierdere Pierdere Pierdere
O forma de asigurare impotriva riscurilor este provizionarea.

Sistemul de provizioane în cadrul BCR, reglementat de normele în vigoare,
este destinat protejarii capitalului bancii, protejarii depozitelor persoanelor fzice si
juridice, acoperirii eventualelor credite cu incertitudini în recuperare.
Provizioanele specifice de risc sunt aferente fiecarui credit aprobat, în curs de
derulare la unitatile bancii, si sunt destinate acoperirii eventualelor credite care, în
urma anlize performantelor financiare ale imprumutatilor si a serviciului datoriei,

prezinta incertitudine în recuperarea lor.
În vederea determinarii provizioanelor specifice de risc, expunerea bruta a
debitorului, respectiv soldul creditelor pe termen scurt, mediu si lung, în lei si în
valuta, curente si restante si dobanzile aferente acestora inregistrate la 30 iunie sau
31 decembrie, poate fi micsorata doar cu valoarea unor angajamente cum ar fi:
garantii de la Guvernul Romaniei sau de la BNR, garantii de la unele banci
inregistrate în unele tari din categoria A nominalizate de BNR în cadrul normelor de
risc acceptate, depozite gajate plasate la BCR, garantii de la alte banci din Romania
în cadrul limitelor de risc acceptate, colaterale non-cash acceptate de banca.
Expunerea neta se determina diminuand volumul creditelor angajate si
dobanzilor aferente cu valoarea reala a garantiilor, stabilita în functie de posibilitatea
de valorificare a acestora pe piata , chiar daca, în unele cazuri, acestea este diferita
de valoarea din evidenta contabila.
O atentia deosebita se acorda evaluarii corecte si reale a riscului de
creditare si dobanzilor aferente, precum si a posibilitatilor certe de valorificare a
garantiilor avute în vedere la acordarea creditelor, astfel incat volumul
provizioanelor constituite sa fie acoperitor pentru creditele si dobanzile incerte.Daca
valoarea reala( de piata) a garantiilor constituite este acoperitoare pentru expunerea
bruta, expunerea neta va fi 0 si în acest caz nu vor fi constituite provizioane.
În vederea administrarii riscului general de credite, rezultat din activitatea
de creditare, banca are obligatia sa constituie rezerva generala pentru riscul de
credit, în limita de 2% din soldul creditelor acordate existent la sfarsitul anului.
Banca costituie provizioane specifice de risc, pentru urmatoarele categorii
de credite si dobanzile aferente acestora:
a) credite "pierderi" - în limita a 100% din soldul acestora;
b) credite "indoielnice" - în limita a 50% din soldul acestora;
c)credite "substandard" - în limita a 20% din soldul acestora;
d) credite "în observatie" - în limita a 5% din soldul acestora;
Pentru creditele "standard" nu se constituie provizioane.
În vederea limitarii riscurilor în activitatea de creditare si pentru a mentine
în permanenta un nivel minim de solvabilitate, banca isi constituie provizioane
specifice de risc, în urma clasificarii creditelor în functie de calitatea lor.
În BCR, constituirea si inregistrarea pe cheltuieli a provizioanelor de risc se
face centralizat, de catre Directia contabilitatii generale, în termen de 30 de zile de la
data stabilita pentru depunerea de catre societatile bancare a raportarilor financiar
contabile intocmite pentru 30 iunie, si, respectiv, bilantul contabil la 31 decembrie.
BIBLIOGRAFIE
1) Bragaru Ion,Managementul riscului in afaceri,2013

2) Horbet Alexandra,Managementul riscului,2005
3) Leonardo Badea,Adela Socol,Managementul riscului
bancar,Ed.Economica,2010
4) https://www.bcr.ro/ro/bcr
5) http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap5.htm

20150522194608buletin Stiintific 16-2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

20150522194608buletin Stiintific 16-2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSN 1841 – 298X

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

„ROMÂNIA ÎN PROCESUL DEZVOLTĂRII

COMITETUL ŞTIINŢIFIC DE REDACŢIE

Editat la tipografia Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” Braşov

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” este o instituţie de învăţământ

Învăţământul superior modern presupune nu numai însuşirea informaţiei

Director Marian GEORGESCU

APLICABILITATEA ȘI EFICIENȚA INSTRUMENTELOR BUSINESS

MEDIUL DE AFACERI FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU CU DILEMELE

FINANȚAREA DOMENIULUI AGRICOL DIN ROMÂNIA

ALGORITMI ÎN EXCEL PENTRU CALCULUL DOBÂNZII

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL SC BIOFARM SA 48

CADRUL LEGISLATIV (EUROPEAN ȘI NAȚIONAL)

MODALITĂŢI EFICIENTE DE CREDITARE – CREDITUL IPOTECAR.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL LEGISLATIV

BUNA-CREDINȚĂ - PRINCIPIU DE DREPT ÎN NEGOCIEREA

ANALIZA SOCIETĂȚII BANCA TRANSILVANIA DIN PERSPECTIVA

ANALIZA SOCIETĂȚII BIOFARM S.A. DIN PERSPECTIVA

REZOLVAREA UNOR PROBLEME DE MATEMATICI FINANCIARE

SISTEMUL DE GESTIONARE A PROGRAMULUI

MANAGEMENTUL RISCULUI BANCAR LA

În condițiile actuale, mediul de afaceri reprezintă elementul care dictează

început să devină cunoscut în economie, devenind în prezent un adevărat atu

2. ASPECTE TEORETICE ALE APLICAȚIILOR BUSINESS

1.1. CE ÎNȚELEGEM PRIN BUSINESS INTELLIGENCE?

1 Măzăreanu, P., V., „Inteligență” în Business Intelligence”, [http://anale.feaa.uaic.ro/ana

Information Systems Research?” [http://www.mit.edu/~bgrosof/paps/wits01-panel-biz-

1.1.1. Descrierea software-ului Business Intelligence

Activitatea economică generează un “ocean de informații”, stocate în

Fig. nr. 1.1. Software-ul Business Inteligence

1.1.2. Particularitățile software-ului Business Intelligence

Aplicațiile Business Intelligence satisfac nevoile companiilor prin

1 [http://www.softconsulting.ro/page/Solutii/BI/], 19 februarie 2015

1.1.3. Caracteristici comune ale software-lor Business Intelligence

Orice software de Business Intelligence cuprinde trei mari categorii de

1.1.4. Beneficiile oferite de noua generație de software Business

Un software Business Intelligence contribuie major la decongestionarea

1.1.5. Soluții de BI pe piața din România

În prezent există o multitudine de soluții de BI, iar printre acestea

1 [http://www.softwareadvice.com/bi/], 22 februarie 2015

 Oracle BI, soluție Oracle partener WinMENTOR: www.wme.com;

Fig. nr. 1.2. Sistem BI în economie

Interesant de subliniat este faptul că deși la prima vedere, aceste sisteme de

1.2. DESCRIEREA APLICAȚIEI POWER VIEW

1.2.1. Introducere în Power View

Power View este o caracteristică a programului Microsoft Excel 2013 și

1.2.2. Ce poți face cu aplicația Power View

• Crearea de diagrame și alte vizualizări

prezentarea-datelor-dvs-98268d31-97e2-42aa-a52b-a68cf460472e], 24 martie 2015

• Filtrarea și evidențierea datelor

2. IMPLEMENTAREA APLICAȚIILOR BUSINESS

2.1. ACTIVITATEA DE TRADUCERE VS. TEHNOLOGIE

Activitatea de traducere, deși la prima vedere pare a fi un proces extrem de

activitate care să nu presupună și activitatea de traducere, așa cum spre exemplu se

Fig. nr. 2.1. Servicii oferite de firmele de traducere

După cum se poate observa, firmele de traducere oferă o gamă variată de

1 [http://afit.ro/evenimente/studiu-de-piata/analiza-raspunsurilor-primite/], 15 martie 2015

Fig. nr. 2.2. Domenii de traducere

În ceea ce privește clasificarea domeniilor în care se asigură activități de

Fig. nr. 2.3. Tehnologii utilizate în traducere

Utilizarea de tehnologii lingvistice în această activitate reprezintă un

În lumina informațiilor prezentate mai sus, ne-a interesat să analizăm câte