5 Evolutia Elevilor

EVOLUTIA
, ELEVILOR
PE TRAIECTORIA DEZVOLT Ã RII
PERSONALE ÎN TIMPUL SCOLARIT
, Ã TII
,
Daniela Dungeanu
Cristina Lucaci
Mihaela Ciubotariu
Editura George Tofan, Suceava

2016
.
DEZVOLTARE PERSONALĂ – set de chestionare, teste, exerciții
Mihaela Ciubotariu Cristina Lucaci Daniela Dungeanu
Evoluţia elevilor
pe traiectoria dezvoltării personale în timpul
școlarității
Modele de teste, chestionare, sondaje de opinie, întrebări pentru focus grup
Editura George Tofan, Suceava

2016
1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CIUBOTARIU, MIHAELA
Evoluţia elevilor pe traiectoria dezvoltării personale în timpul şcolarităţii : modele
de teste, chestionare, sondaje de opinie, întrebări pentru focus grup / Mihaela
Ciubotariu, Cristina Lucaci, Daniela Dungeanu. - Suceava : Editura George Tofan, 2016
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-625-213-3
I. Lucaci, Cristina
II. Dungeanu, Daniela
37.048
Coperta: Isabela Tabarcea
2
I. AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
3
Chestionar de cunoaștere a elevului
Modalitatea de completare a chestionarului:

• La întrebările urmate de o listă de răspunsuri încercuieşte cifra corespunzătoare răspunsului
tău. Dacă alegi răspunsul Altele, şi anume…, precizează, folosind cuvintele tale.
• La întrebările urmate de o linie punctată, completează răspunsul folosind cuvintele tale.
Care sunt domeniile de cel mai mare interes pentru tine în legătură cu care cauţi informaţii sau
programe în mass media (pe internet, la radio, tv, în presă etc.). Din lista de mai jos încercuieşte
cel mult trei variante de răspuns !
1. Muzică
2. Sport
3. Paranormal (horoscop, astrologie, OZN-uri etc.)
4. Modă (vestimentaţie, cosmetice, gadget-uri etc.)
5. Filme artistice
6. Ştiinţă şi tehnică
7. Viaţa vedetelor
8. Umor, divertisment, jocuri
9. Literatură, artă
10. Dragoste, prietenie
11. Erotism, sexualitate
12. Religie, spiritualitate
13. Altceva, şi anume ………………......................................................
B. Care sunt preferinţele tale în materie de filme, muzică, literatură? Alege cel mult trei
răspunsuri pentru fiecare dintre punctele a, b, c !
a) Filme:
1. Acţiune 2. Dragoste 3. Aventuri 4. Documentare
5. Istorice 6. Comedii 7. S.F. 8. Altceva şi anume............
4
b) Muzică:
1. Modernă (rock, rap, uşoară etc.) 2. Jazz 3. Populară
4. Manele 5. Clasică 6. Altceva, şi anume ………….......
c) Literatură:
1. Poliţistă/spionaj 2. Dragoste 3. Aventuri 4. SF
5. Istorică 6. Poezie 7. Altceva, şi anume ..........................
C. Se întâmplă ca o temă despre care ai învăţat la şcoală să te intereseze atât de mult încât să
cauţi pe internet informaţii suplimentare, nesolicitate de profesor ?
1. Adesea
2. Uneori
3. Rareori
4. Niciodată
D. Cu cine îţi pregăteşti temele de obicei ?

1. Singur
2. Cu unul sau mai mulţi prieteni
3. Cu cineva din familie
4. Cu cineva specializat (un profesor/meditator/pedagog din afterschool)
5. Altcineva, şi anume ……………................
E. Cine constituie pentru tine un model de reuşită în viaţă ?
…………………………………………………………………………………………...........
F. După opinia ta, ce însemnă pentru tine să reuşeşti în viaţă ? Alege cel mult trei răspunsuri !
1. Să reuşesc în profesia aleasă, să mă realizez în carieră
2. Să am mulţi bani cu care să-mi pot îndeplini orice dorinţă
3. Să-mi întemeiez o familie în care să domnească dragostea şi armonia
4. Să devin o persoană publică admirată (om de afaceri, lider politic etc.)
5. Să ajung o vedetă (în modă, muzică, cinematografie, sport etc.)
6. Nu ştiu, nu m-am gândit
7. Altceva, şi anume ……………….…………………………............................................
5
G. Ce este important pentru tine? Alege cel mult trei răspunsuri!

1. Să fiu un om moral, de caracter
2. Să fiu atrăgător, sexy
3. Să fiu descurcăreţ, să mă orientez în orice situaţie
4. Să fiu apreciat de profesori
5. Să fiu apreciat de colegi
6. Să fiu original
7. Să îmi fac mulţi prieteni
8. Să-i mulţumesc pe părinţi
9. Să fiu bine educat, cultivat
10. Nu ştiu
11. Altceva, şi anume …………..…………............................................................................
H. Ce faci când te întâlneşti cu prietenii? Alege cel mult trei răspunsuri!

1. Ne jucăm afară
2. Ne jucăm pe calculator
3. Discutăm probleme legate de viaţa noastră
4. Ieşim în oraş (la film, la mall,la club, etc.)
5. Facem o petrecere la unul dintre noi
6. Facem sport
7. Mergem la un spectacol (teatru, concert etc.)
8. Altceva, şi anume ……………………………………………….......................................
I. Ce te nemulţumeşte cel mai tare la şcoala ta? Alege cel mult trei răspunsuri!
1. Programul prea lung, încărcat
2. Relaţiile dintre elevi şi unii profesori
3. Relaţiile cu unii copii mai mari decât mine
4. Relaţiile cu unii copii din clasa mea sau din clasele paralele
5. Profesorii prea exigenţi
6. Lipsa disciplinei din clasă/şcoală
7. Regulile prea stricte impuse de şcoală elevilor
8. Nerespectarea regulilor de către toţi
9. Ceea ce se predă la şcoală
6
10. Altceva, şi anume………………………...............................................................................

11. Nu mă nemulţumeşte nimic
12. Nu ştiu
J. Ce ţi-ar plăcea să se facă la tine în şcoală şi nu se face sau nu se face suficient? Alege cel mult
trei variante de răspuns!
1. Sport
2. Activităţi de voluntariat
3. Proiecte
4. Ajutor individualizat (de tipul consultațiilor)
5. Cercuri pentru cei cu talent într-un anumit domeniu. Exemplifică .....................................
6. Activităţi de recreere
7. Altceva, şi anume …………………………...........................................................................
8. Nu ştiu
K. Care sunt principalele probleme cu care te confrunţi la şcoală? Alege cel mult trei răspunsuri!
1. Prea multe teme pentru acasă
2. Prea multă materie de învăţat
3. Manuale prea dificil de parcurs
4. Lipsa de disciplină din şcoală
5. Lipsa de disciplină din clasă
6. Lipsa de seriozitate şi interes din partea unor cadre didactice
7. Persecutarea din partea colegilor
8. Persecutarea din partea unor profesori
9. Neglijarea din partea unor profesori
10. Climatul de lucru ostil, neprietenos
11. Agresiunea verbală dintre elevi
12. Agresiunea fizică dintre elevi
13. Altceva, şi anume ……………....................................................…………………….....….
14. Nu există probleme pentru mine
15. Nu ştiu
7
L. Cum te relaxezi de obicei la şcoală ? Alege cel mult trei răspunsuri !

1. Ies cu prietenii în pauză, mă plimb, mă mişc
2. Vorbesc cu prietenii
3. Fac sport în curtea şcolii
4. Vorbesc sau mă joc pe telefon
5. Mă joc cu colegii
6.Ascult muzică
7. Altfel, şi anume ……………….....……………………..........................................................
8. Nu ştiu
M. Cum te relaxezi de obicei în afara şcolii ? Alege cel mult trei răspunsuri !
1. Stau cu familia
2. Mă plimb
3. Mă întâlnesc cu prietenii
4. Fac sport
5. Vorbesc la telefon
6. Comunic pe Facebook, Messenger sau alte reţele de socializare
7. Mă joc pe calculator
8. Caut informaţii, citesc ce mă interesează pe internet
9. Ascult muzică
10. Mă uit la televizor
11. Citesc cărţi
12. Îmi urmez o pasiune, un hobby. Care ? ...............................................................................
13. Fac diferite treburi în gospodărie
14. Altfel, şi anume ………........................................................……………………….....…..
15. Nu ştiu
Numele și prenumele .................................................
Sursă: http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Cultura-elevilor-si-invatarea.pdf
8
Scala de apreciere a elevului
1. A. Este foarte atent la lecţii. (5p)

B. Atenţia lui lasă de dorit. (1p)
C. Este destul de atent la lecţii. (3p)
2. A. Prezintă dificultăţi în reţinerea materialului de învăţat. (1p)
B. Reţine foarte bine ceea ce învaţă. (5p)
C. Reţine o bună parte din ceea ce învaţă. (3p)
3. A. Uneori dă semne de oboseală la efortul intelectual. (3p)
B. Este rezistent la eforturile mintale. (5p)
C. Oboseşte uşor la efortul intelectual. (1p)
4. A. Nu are spirit de observaţie corespunzător. (1p)
B. Are un foarte bun spirit de observaţie. (5p)
C. Are un spirit de observaţie corespunzător. (3p)
5. A. Rezultatele lui şcolare sunt în conformitate cu posibilităţile sale. (5p)
B. Depune supra efort pentru a obţine aceste rezultate. (3p)
C. Nu obţine rezultate la înălţimea posibilităţilor sale. (1p)
6. A. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe memorie. (1p)
B. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe gândire. (3p)
C. În obţinerea rezultatelor se bazează atât pe memorie cât şi pe gândire. (5p)
7. A. Are o bogată cultură generală. (5p)
B. Nu are o cultură generală corespunzătoare. (3p)
C. Are o cultură generală mediocră. (1p)
8. A. Manifestă un slab interes pentru studiu. (1p)
B. Dovedeşte foarte mult interes pentru studiu. (5p)
C. Interesul pentru studiu îi este mulţumitor. (3p)
9. A. Are preocupări deosebite pentru aplicaţiile practice în domeniile care-l interesează. (5p)
B. Preocupările lui pentru aplicaţiile practice sunt corespunzătoare. (3p)
C. Nu manifestă preocupări pentru aplicaţiile practice. (1p)
10. A. Se mulţumeşte cu pregătirea pentru lecţii în domeniile care-l interesează. (1p)
B. Are şi unele preocupări suplimentare în acele domenii. (3p)
C. Manifestă preocupări deosebite în pregătirea şi în afara lecţiilor în acele domenii. (5p)
9
Etalon general:
superior = 85 – 105 p,
mijlociu superior = 65 – 84 p,
mijlociu inferior = 30 – 64 p,
inferior = 21 – 29 p.
Analiza factorilor şi aprecierilor: scala evidenţiază 4 factori:

1. capacitatea de efort intelectual şi atenţie – itemii 1, 3, 4;
2. bagaj informaţional şi stil de muncă – itemii 6, 7;
3. randamentul activităţii – itemii 2, 5;
4. interese şi înclinaţii – itemii 8, 9, 10.
Se calculează suma punctelor obţinute la itemii indicaţi pentru fiecare factor şi se împarte la
numărul de itemi (ex: 5 + 3 +3 = 11, 11 : 3 = 3,66). Punctajul astfel obţinut se raportează la
etalonul factorial (pentru fiecare factor în parte):
- nivel superior = 4 – 5 p,
- nivel mijlociu superior = 2,5 – 3,99 p,
- nivel mijlociu inferior = 1,5 – 2,4
- nivel inferior = 1 – 1,49 p.
10
Chestionar pentru identificarea setului de valori personale
Acest chestionar permite identificarea setului de valori personale care nu sunt evidențiate
în mod explicit în comportamentul cotidian al persoanei sau pe care aceasta nu le „proclamă” în
mod explicit. Este importantă stabilirea acestui set, pentru fiecare chestionat în parte, deoarece,
așa cum se știe, chiar dacă unele valori sunt în mod unanim acceptate de către o
colectivitate/societate, ele sunt, de cele mai multe ori, percepute subiectiv de fiecare. Astfel,
fiecare dintre noi are propria-i „definiție” pentru succes, recunoaștere, dragoste etc.
În al doilea rând, răspunsurile la acest chestionar și identificarea celor două – trei valori
care caracterizează personalitatea fiecărui individ pot constitui puncte de plecare pentru discuții,
dezbateri despre relațiile și concordanța dintre valorile personale și valorile organizaționale
(înțelegând, în acest context, prin organizație, atât clasa/școala, familia sau grupul de prieteni,
cât și societatea).
Categoriile la care se obține cel mai mare punctaj definesc cel mai bine persoana
respondentă. După calculul scorului individual se poate continua cu o dezbatere despre
semnificația fiecărui tip de valoare și cum se reflectă aceasta în comportamentul elevului în
școală și în afara ei. Punctajul maxim care se poate obține la o categorie este 12.
Sursa chestionarului: Proiectul Informare şi Consilierea Carierei-ICC, Danemarca, 1999/2001,

Şerban Iosifescu, „Instrumente de autoevaluare”, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003
11
În coloana I marcați cu un X afirmațiile pe care le considerați adevărate.
I II
1 Viaţa constă din lucruri drepte și lucruri nedrepte.
2 Conceptele de “bine” și “rău” nu au nici un înţeles dacă nu cunoaștem contextul.
3 În mod normal, procedez așa cum mi se pare corect la momentul respectiv.
4 Un lucru este corect dacă toată lumea crede că este așa.

Mă simt mai bine atunci când fac parte dintr-o comunitate cu un sistem de valori
5
propriu.
6 Mi se pare corect să existe un respect firesc pentru cei care conduc.
7 Un rezultat bun este adesea mai important decât modul în care a fost obţinut.
8 Nu îmi pot permite întotdeauna să mă gândesc care este modul corect de a acționa.
1 Pe termen lung, voi fi răsplătit pentru ceea ce fac.
2 De cele mai multe ori se pot găsi soluţii pentru rezolvarea unei probleme.
3 Mi se pare important să mă respect și să fiu respectat.
4 Nu sunt importante recompensele personale dacă există colaborare.
5 Este aproape un câștig în sine să fii implicat în procesul de globalizare.
6 Este un câștig în sine să simţi siguranţa pe care ţi-o dă apartenenţa la un grup social.
7 Voi fi răsplătit pentru binele pe care-l fac.
8 Faptul că îmi merge bine în viaţă este o răsplată.
1 Frica de pedeapsă poate determina uneori oamenii să facă lucruri bune.

Cred că libertatea personală a fiecăruia poate genera comportamentul social cel mai
2
acceptabil.
12
3 Adesea oamenii trebuie să fie forţaţi pentru a se comporta într-un anumit fel.
4 În mod normal se poate cădea de acord asupra unui comportament potrivit.
5 Comportamentul meu este determinat de conștientizarea opiniilor mele despre viaţă.

Dacă vreau să mă simt în siguranţă, trebuie să urmez instrucţiunile celor aflaţi la
6
conducere.
7 Fac ceea ce sunt obligat să fac.
8 Fac tot ceea ce este necesar pentru a supravieţui.
1 Cred că ocup locul care mi se cuvine în viaţă.
2 Toată lumea are resursele necesare pentru a-și construi propria viaţă.
3 Iau ce pot de la viaţă.
4 La dezvoltarea mea contribuie cel mai mult relaţiile pe care le am cu ceilalţi.
5 Mă dezvolt prin înţelegerea contextului în care mă aflu.
6 Respectul și statutul pe care le voi avea în viaţă corespund concepţiei mele despre viaţă.
7 În viaţă, vreau să-mi creez un loc al meu.
8 Viaţa este o junglă și trebuie să lupţi pentru a supravieţui.
1 Lupt pentru ceea ce este drept și mă revolt împotriva nedreptăţilor.
2 Mă străduiesc să înţeleg evenimentele în contextul lor.
3 Lupt pentru a-mi satisface trebuinţele.
4 Lupt pentru a ajunge la relaţii bune cu ceilalţi.
5 Lupt pentru protejarea și „supravieţuirea” Pământului.
6 Lupt pentru grupul social din care fac parte.
7 Lupt pentru a obţine o bucată din tot ce are această lume de oferit.
8 Lupt pentru viaţa mea.

13
1 Deciziile trebuie luate de către cei care au autoritatea să o facă.
2 Mulţi oameni au capacitatea de a hotărî pentru ei înșiși.
3 Cel care ia decizii trebuie să fie persoana cea mai puternică în grup.
4 În fiecare grup, deciziile sunt o răspundere a echipei.
5 Deciziile sunt luate de către conducători cu abilităţi înnăscute.
6 Deciziile trebuie luate de cei cu cele mai mari experienţe de viaţă.
7 Ajung să ia decizii cei care au reușit să-i înlăture pe ceilalţi.
8 Eu hotărăsc pentru mine.
1 Oamenii trebuie să fie responsabili pentru acţiunile lor.
2 Este mai important să înveţi din greșeli decât să cauţi vinovatul.
3 Oamenii își asumă responsabilitatea numai dacă vor avea de suferit nefăcând acest lucru.
4 Dacă se ajunge la armonie, responsabilitatea nu este atât de importantă.
5 Atunci când îmi asum responsabilităţi, ele înseamnă ceva pentru mine.
6 Îmi asum responsabilitatea pe care mi-o atribuie șefii.
7 Îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce fac și suport consecinţele lor.
8 În general, sunt singurul răspunzător pentru acţiunile mele.
1 Cu timpul voi primi ceea ce merit.
2 Nu există nici un rezultat sigur pentru ceea ce fac.
3 Dacă nu obţin acum, s-ar putea să nu obţin niciodată.
4 În timp voi primi mai puţin de la comunitate decât ceea ce investesc.
5 Cu timpul vom învăţa cum să trăim împreună pe Pământ.
6 Nu este atât de important ceea ce obţin, atâta vreme cât locul meu este în altă parte.
14
7 Obţin rezultate doar în urma a ceea ce fac singur.
8 Obţin cu greu mai mult decât dreptul de a trai acceptabil.
I
Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă regulilor
1
și procedurilor.
Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă înţelegerii
2
ansamblului.
Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă
3
conducătorilor ce au puterea de a răzbate.
Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă relaţiilor
4
reciproce de lucru.
Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă stabilirii
5
unor relații cu ceilalţi.
Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă tradiţiilor
6
și obiceiurilor.
Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă
7
obiectivelor și planificării.
Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă dezvoltării
8
spiritului de luptă.
J
1 Cei mai mulţi dintre prietenii mei au aceleași valori ca și mine.
2 Mă fascinează diversitatea diferențelor dintre valorile prietenilor mei.
3 Am o mulţime de prieteni, dar numai puţini îmi sunt apropiaţi.
4 Prietenii mei sunt prieteni pentru o viaţă.
5 Consider că eu și prietenii mei suntem parte a unei reţele.
6 Prietenii mei formează un grup căruia îi aparţin.
7 Majoritatea prietenilor mei îmi sunt și colegi.
8 Nu există nimeni în care să am încredere totală.
1 În viaţă este bine să înveţi devreme diferenţa dintre bine și rău.
2 Învăţ cel mai bine pornind de la propriile mele premise.
3 Învăţ din rezultatele imediate ale acţiunilor mele.
4 Învăţ prin interacţiunea cu membrii altor grupuri.
15
5 Învăţ prin meditaţie și intuiţie.
6 Învăţ din exemple și copiindu-i pe alţii.
7 Învăţ cel mai bine dacă există și puţină competiţie.
8 Învăţ din greșelile pe care le fac și sancțiunile pe care le primesc.
1 Prefer să-mi petrec vacanţele în locuri civilizate.
2 A călători înseamnă a experimenta lucruri noi.
3 Când călătoresc mă conduc după instinct.

Vacanţele reprezintă șansa de a întâlni o mulţime de oameni noi și de a-mi face noi
4
prieteni.
5 Când călătoresc mă simt cetăţean al lumii.
A călători este minunat, dar numai atunci când vizitezi locuri în care te simţi în
6
siguranţă.
7 Mi se pare important să întâlnesc oameni cu care pot stabili o bună colaborare.
8 Mi se pare important să înţeleg rolul grupului meu/organizaţiei mele în societate.
În tabelul de mai jos treceți în a treia coloană numărul de X-uri corespunzător fiecărui număr din
coloana II. Ex.: ați numărat 4 X-uri asociate cifrei 6 din coloana II, treceți 4 în dreptul valorii
Siguranță din tabelul de mai jos.
Numărul din coloana I Tipul/categoria de valori Punctaj

1 Ordine
2 Învățare
3 Individualism
4 Sociabilitate
5 Apartenența la un grup
6 Siguranță
7 Succes profesional
8 Supraviețuire
16
Încercaţi să vă cunoaşteţi singuri CARACTERUL
Răspundeţi prin DA sau NU la următoarele întrebări:

A 1. Aveţi simţul umorului ?
2. Sunteţi sincer(ă) cu pritenii dvs. şi aveţi încredere în ei ?
3. Puteţi să tăceţi o oră şi mai bine ?
4. Împrumutaţi cu plăcere lucrurile dvs. personale ?
5. Aveţi mulţi prieteni?
B 1. Ştiţi să vă distraţi musafirii ?
2. Sunteţi punctual(ă) ?
3. Reuşiţi să faceţi economii ?
4. Vă place stilul sobru de îmbrăcăminte ?
5. Consideraţi că este necesară disciplina interioară ?
C 1. Vă manifestaţi în public antipatia faţă de o anumită persoană ?
2. Sunteţi impulsiv(ă) ?
3. Aveţi spirit de iniţiativă ?
4. Vă place să fiţi centrul atenţiei în societate ?
5. Aţi observat că alţii vă imită ?
D 1. Folosiţi cuvinte care vă şochează interlocutorii ?
2. Obişnuiţi să vă lăudaţi în ajunul unui examen că sunteţi perfect stăpân(ă) pe materie ?
3. Vă place să faceţi morală, observaţii ?
4. Vă simţiţi tentat(ă) să faceţi pe originalul(a), pentru a vă uimi prietenii ?
5. Vă place să ironizaţi părerile altora ?
E 1. Preferaţi profesiile de jocheu, actor, crainic TV celor de inginer, laborant, bibliograf ?
2. Într-o societate de oameni necunoscuţi vă simţiţi în largul dvs. ?
3. În orele libere vă place să faceţi sport în loc să staţi liniştit acasă şi să citiţi o carte ?
4. Sunteţi capabil(ă) să păstraţi un secret ?
5. Vă place atmosfera de sărbătoare ?
F 1. În corespondenţa dvs. respectaţi cu stricteţe regulile de ortografie ?
2. Vă pregătiţi din vreme pentru discuţiile de duminică ?
3. Ştiţi să ţineţi evidenţa cheltuielilor ?
4. Vă place să faceţi ordine ?
5. Sunteţi ceea ce se numeşte „prăpăstios” ?
17
Interpretarea răspunsurilor:
Dacă la majoritatea întrebărilor din grupă (A, B, C, D, E sau F) ați răspuns cu „DA”,
notaţi cifra 1, iar dacă predomină răspunsul „NU”, notaţi cu 0. Se formează astfel două
combinaţii de câte 3 cifre, prima din grupele A, B, C şi a doua din grupele D, E, F.
Făcând raportul între răspunsurile afirmative şi cele negative, obţineţi imaginea
schematică a caracterului dumneavoastră. Combinaţia obţinută de la primele 3 grupe (A, B, C)
arată – în linii mari – cum păreţi celor din jur, iar combinaţia obţinută de la grupele D, E, F
ilustrează cum sunteţi în realitate.
Cum păreţi celor din jur:
100. Sunteţi considerat, adesea, un om pe care nu te poţi bizui, deşi în realitate sunteţi
doar puţin artificial. Sunteţi vesel şi comunicativ şi se întâmplă să faceţi mai puţin decât
promiteţi. Vă lăsaţi uşor antrenat de prieteni şi de aceea păreţi influenţabil, dar în chestiunile
importante ştiţi să vă apăraţi punctul de vedere.
101. Faceţi impresia unui dezgheţat, uneori chiar politicos. Tinzând spre originalitate,
contraziceţi pe alţii şi uneori pe dvs. înşivă, afirmând, la un moment dat, ceea ce alteori n-aţi
afirmat. Păreţi nepăsător, nepunctual, dar, dacă vreţi, ştiţi să fiţi harnic şi energic. Vă lipseşte
ceea ce se numeşte echilibru.
110. Aveţi toate motivele să vă bucuraţi, deoarece plăceţi celor din jur. Sunteţi
comunicativ, serios, respectaţi opinia altora, vă sprijiniţi prietenii la nevoie. Dar nu-i uşor să vă
câştige cineva prietenia.
111. Vă place să-i dominaţi pe cei din jur, dar acest lucru îl simt doar familia şi prietenii.
Faţă de ceilalţi vă stăpâniţi. Emiţând o părere nu vă gândiţi la impresia pe care o va face asupra
celor din jur. Aceştia vă evită uneori din teama de a nu vă jigni.
000. Sunteţi o fire închisă şi rezervată. Nimeni nu vă cunoaşte gândurile. Sunteţi greu de
înţeles.
001. Nu-i exclus să se spună despre dvs.: „Ce om imposibil !”. Vă enervaţi interlocutorii,
nu le îngăduiţi să-şi spună părerea, impunând-o pe a dvs. şi nu faceţi concesii.
010. Oamenii ca dvs. sunt în anii de şcoală silitori, corecţi, disciplinaţi şi respectuoşi,
întotdeauna cu note bune. Cât priveşte prietenii, unii vă consideră înfumurat, alţii vă iubesc şi
sunt bucuroşi să se numere printre apropiaţii dvs. Nu sunteţi nici prea vorbăreţ, nici lăudăros;
sunteţi întotdeauna calm şi sigur pe dvs.
011. Sunteţi considerat un om căruia totdeauna i se pare că e nedreptăţit. Vă certaţi pentru
fleacuri. Vi se întâmplă să fiţi bine dispus foarte rar. Păreţi supărăcios şi bănuitor.
18
Cum sunteţi în realitate:

000. Vă simţiţi atras de tot ceea ce este nou, aveţi o imaginaţie bogată, vă oboseşte
monotonia. Puţini sunt cei care vă cunosc caracterul adevărat; cu toate că păreţi mulţumit de
soartă, în realitate sunteţi dornic de viaţă bogată în evenimente obişnuite.
001. Sunteţi mai curând timid. Constatarea devine evidentă când aveţi de-a face cu
oameni pe care-i cunoaşteţi mai puţin. Sunteţi cel adevărat numai în cercul familiei şi al
prietenilor. Prezenţa necunoscuţilor vă stinghereşte, dar căutaţi să vă ascundeţi jena. Sunteţi
conştincios şi muncitor, aveţi multe idei şi intenţii bune dar modestia vă face să rămâneţi în
umbră.
010. Sunteţi foarte sociabil, vă place să discutaţi şi vă înconjuraţi de prieteni. Nu puteţi
suferi singurătatea nici chiar atunci când trebuie să lucraţi ceva important. Spiritul de
contradicţie vă îndeamnă să faceţi lucrurile altfel decât alţii, dar nu întotdeauna urmaţi acest
îndemn, de foarte multe ori vă stăpâniţi.
011. Sunteţi rezervat, dar nu timid, vesel, respectuos. V-aţi obişnuit să fiţi lăudat, căci
aceasta se întâmplă adesea. Aţi dori să fiţi pe placul celor din jur, dar nu faceţi eforturi în acest
scop. Simţiţi nevoia de a fi în societatea unor prieteni. Vă place să ajutaţi oamenii. Vi se poate
reproşa uneori că sunteţi cu capul în nori.
100. Sunteţi înclinat să emiteţi şi să apăraţi cu înverşunare păreri paradoxale; de aceea,
unii nu vă agrează. Se întâmplă ca şi prietenii să nu vă înţeleagă. Dar nu vă pasă. Păcat !
101. Suntem nevoiţi să vă spunem câteva adevăruri neplăcute... Aveţi un caracter dificil,
sunteţi foarte încăpăţânat, nu suportaţi glumele la adresa dvs., criticaţi adesea atitudinea altora şi
vă impuneţi punctul de vedere cu dârzenie. Vă înfuriaţi dacă nu vi se dă ascultare, de aceea aveţi
prieteni puţini.
110. Ştiţi că sunteţi un original şi vă place să faceţi senzaţie. Dacă vi se dă un sfat
procedaţi exact împotriva lui pentru a vedea ce se întâmplă. Pe dvs. vă amuză, pe alţii în schimb
îi irită. Numai prietenii cei mai apropiaţi ştiu că de fapt nu sunteţi atât de încrezut cum păreţi.
111. Sunteţi energic, vă simţiţi pretutindeni în largul dvs., sunteţi comunicativ, dar
societatea prietenilor vă satisface numai dacă deţineţi rolul principal. Vă place să faceţi pe arbitrul în
dispute şi să organizaţi jocuri. Cei din jur vă cunosc autoritatea pentru că în raţionamentele dvs.
există mult bun simţ, dar tendinţele dvs. mobilizatoare sunt uneori obositoare.
19
Chestionar pentru cunoaşterea propriului TEMPERAMENT
Răspundeţi cât mai repede şi mai sincer, cu DA sau NU, la următoarele întrebări:
1. Vă place să fiţi în compania altora ?

2. Evitaţi să cumpăraţi obiecte care nu sunt solide, rezistente, chiar dacă sunt frumoase ?
3. Vi se schimbă des dispoziţia ?
4. Vorbiţi foarte repede în timpul discuţiilor ?
5. V-ar plăcea o activitate care să solicite la maximum capacităţile, forţele ?
6. Aveţi obiceiul să duceţi vorba ?
7. Vă consideraţi o persoană veselă, care ştie să se bucure ?
8. Aveţi obiceiul să purtaţi o anumită îmbrăcăminte pentru că e greu să o schimbaţi ?
9. Simţiţi nevoia de a fi alături de oamenii care să vă înţeleagă, să vă consoleze ?
10. Scrieţi rapid ?
11. Preferaţi ca în loc să vă odihniţi, să vă căutaţi mereu de lucru ?
12. Vi se întâmplă să nu îndepliniţi obligaţiile ?
13. Aveţi mulţi prieteni foarte buni ?
14. Vă e greu să întrerupeţi o activitate şi să vă apucaţi de altceva ?
15. Vă simţiţi adesea vinovat ?
16. Obişnuiţi să mergeţi foarte repede, indiferent dacă vă grăbiţi sau nu ?
17. O problemă grea vă chinuie până o rezolvaţi ?
18. Vi se întâmplă uneori să vă concentraţi mai greu decât de obicei ?
19. Găsiţi uşor limbaj comun cu persoane necunoscute ?
20. Vă gândiţi adesea dinainte cum vă veţi comporta la o întâlnire ?
21. Vă enervaţi uşor, vă deranjează glumele care se fac pe seama dvs. ?
22. În timpul unei discuţii obişnuiţi să gesticulaţi energic ?
23. Dimineaţa vă treziţi proaspăt şi odihnit ?
24. Aveţi uneori gânduri pe care aţi vrea să nu le ştie nimeni ?
25. Vă place să glumiţi pe seama altora ?
26. Vă controlaţi gândurile înainte de a le comunica altora ?
27. Aveţi adesea coşmaruri ?
28. Memoraţi cu uşurinţă ?
29. Vă e greu să staţi doar şi câteva ore fără să faceţi ceva ?
30. V-aţi enervat atât de tare încât v-aţi pierdut controlul ?
20
31. Într-un grup puteţi înviora o atmosferă plictisitoare ?

32. O hotărâre, chiar neimportantă vă cere multă gândire ?
33. Vi se spune adesea că prea puneţi totul la inimă ?
34. Vă plac jocurile care vă solicită reflexele ?
35. Dacă ceva nu vă iese mult timp, vă străduiţi să faceţi treaba respectivă ?
36. Aţi avut uneori sentimente de iritare faţă de părinţi ?
37. Vă consideraţi o persoană deschisă, sociabilă ?
38. Vă e greu să vă apucaţi de treabă nouă ?
39. Vă nelinişteşte sentimentul că sunteţi mai puţin valoros decât alţii ?
40. Vă e greu să lucraţi cu oameni lenţi ?
41. În timpul zilei, puteţi să vă ocupaţi mai mult timp de acelaşi lucru fără să obosiţi ?
42. Aveţi deprinderi „proaste” de care vreţi să scăpaţi ?
43. Credeţi că sunteţi un „om fără griji” ?
44. Consideraţi că vă sunt prieteni doar cei a căror simpatie aţi verificat-o îndelung ?
45. Puteţi fi enervat uşor ?
46. În timpul unei discuţii, găsiţi adesea răspunsul potrivit ?
47. Vă puteţi impune să faceţi acelaşi lucru mult timp, fără să fiţi distrus ?
48. Vi se întâmplă să vorbiţi despre lucruri la care nu vă pricepeţi ?
Se acordă câte un punct pentru răspunsurile DA şi NU conform grilei următoare. Suma obţinută
se înmulţeşte cu coeficientul indicat. Apoi se face suma punctelor pentru fiecare trăsătură în
parte (exemplu: 1 = DA, 7 = DA, 13 = DA, 19 = NU, 25 = DA, 37 = DA ⇒5*(-3) = - 15)
21
DEZVOLTARE PERSONALĂ – culegere de chestionare, teste, exerciții
Trăsătură
Răspuns DA Coeficient Răspuns NU Coeficient
temperamentală
1;17;13;19 - - -
25;31;37 -3 - -
Extroversie
4,43 -2 2 -1
8;26;32 -3 - -
2; 14, 20; 38 - - -
Rigiditate
44 -2 19;46 -1
15; 21; 33 - - -
39; 45 -3 - -
Hiperreactivitate
3; 9 -2 - -
emoțională
27 -1 - -
4, 16; 28 - - -
10; 22; 34; 40 -3 - -
46 -2 - -
Timpul reacției
17; 29, 37 -1 - -
5; 11; 17; 23 - - -
29; 35; 41; 47 -3 38 -1
Activism
10 -1 - -
30; 36; 42; 48 3 - -
6; 12 2 - -
Sinceritate
18; 24; 25 1 23 -1
Etalon pentru sinceritate 0-7 scăzută

8-12 medie
13-20 bună
22
Calități temperamentale
E R HE TR A
22-26 16-23 18-20 20-22 24-26
f.ridicată f.ridicată f.ridicată f.rapid f.ridicată
17-21 12-15 14-17 14-19 21-23
ridicată ridicată ridicată rapid ridicat
12-16 7-11 8-12 9-13 14-20
medie medie medie moderat mediu
7-4
11-7 6-3 8-5 13-9
echilibru
introversie înaltă plasticitate înaltă lent scăzut
emoțional
6-0 2-0 3-0
4-0 8-0
introversiune plasticitate f. f. echilibrat
f. lent f. scăzut
f. ridicată ridicată emoțional
23
Metoda aprecierii obiective a personalităţii – Gh. Zapan

Metodă psihosocială de investigare a grupului școlar
Reprezintă un chestionar menit să evalueze gradul de intercunoaştere a membrilor

grupului; metoda poate fi aplicată în două variante.
1. Se propune grupului evaluarea clasamentului (primii 30%, ultimii 30% şi 30% media)
membrilor grupului în cadrul unei activităţi (teza la matematică, lucrare de control, probă
sportivă etc.).
Numiţi primii clasaţi ..............................................................................................................
Numiţi ultimii clasaţi ..............................................................................................................
Numiţi grupul de mijloc .........................................................................................................
Se cere fiecărui membru să se autoevalueze prin plasarea în una din cele 3 grupe.
Corectarea chestionarului constă în întocmirea unui tabel în care pe orizontală şi pe verticală se
scrie numele elevilor, iar în căsuţele rezultate se înscrie aprecierea obţinută:
(+) pentru situarea în primii 30%
(-) pentru situarea în ultimii 30%
(0) pentru situarea în medie
A.P. I.M. E.V. O.I. etc.

A.P. 0 + + 0 -
I.M. + + - 0 -
E.V. + 0 + + -
O.I. 0 + - 0 -
etc. - - - -
Pe orizontală se notează aprecierile exprimate de fiecare membru, iar pe verticală se

înregistrează cele primite (ex.: A.P. se consideră pe sine printre cei medii, pe I.M. în primii 30%,
la fel pe E.V., iar pe O.I. printre cei medii).
Se calculează pe verticală media algebrică a aprecierilor primite, ca apreciere obiectivă.
Se compară clasificarea individuală cu cea obiectivă (tabelul poate fi realizat pe tablă).
24
2. Se propune o activitate şi li se cere membrilor grupului să anticipeze clasificarea posibilităţii

de execuţie a fiecărui membru al grupului (în scris). Se trece la executarea activităţii şi la
stabilirea clasificării reale pe baza rezultatelor obţinute. Se compară estimarea anticipativă cu
clasificarea reală.
Proba se poate aplica şi pentru evaluarea diferitelor trăsături de personalitate:
TRĂSĂTURI POZITIVE ŞI NEGATIVE DE PERSONALITATE

(evaluate prin metoda aprecierii obiective)
POZITIVE NEGATIVE
modestie obiectivitate îngâmfat subiectiv
sociabilitate spirit critic izolat necritic
respect spirit autocritic lipsit de respect neautocritic
sinceritate iniţiativă nesincer fără iniţiativă
optimism prestigiu pesimist lipsit de prestigiu
corectitudine independenţă incorect dependent
responsabilitate echilibru iresponsabil neechilibrat
perseverenţă dominanţă neperseverent supus
generozitate spirit cooperativ egoist necooperativ
consecvenţă calm inconsecvent impulsiv
hărnicie curaj leneş fricos
Alţi factori determinanţi ai personalităţii: inteligenţa, creativitatea, capacitatea de

autocunoaştere, capacitatea de intercunoaştere, voinţa, aptitudinile organizatorice, de conducere,
aptitudini speciale (artistice, sportive, tehnice, etc), capacitatea de comunicare şi relaţionare.
În această variantă proba poate fi folosită şi ca exerciţiu de întocmire a unei caracterizări,
cu menţiunea că în acest caz portretul îl va realiza un elev sau fiecare elev pentru alt coleg.
25
Obiectivele și interesele mele în viață

- Focus grup -
Când vă gândiți la cariera viitoare și modul de viață pe care vi-l doriți, care dintre aceste
aspecte primează și de ce ?
Provocarea: implicarea în sarcini şi proiecte stimulative şi solicitante
Competivitatea: antrenarea în activităţi ale căror rezultate sunt frecvent comparate cu ale
celorlalţi
Binefacerea: participarea la construirea unei lumi mai bune
Faima: o maximă evidenţiere şi renume
Fericirea familială: concentrare asupra relaţiei cu familia, asupra timpului şi atenţiei acordate
copiilor, părinţilor, partenerului
Siguranţa financiară: salariul sau beneficiile care sunt satisfăcătoare
Prietenia: prietenii stabile şi pline de afecţiune, mulţumire şi stare de bine
Sănătatea: funcţionarea optimă a organismului, minţii şi spiritului
Integritatea: onestitate personală strictă, aderarea fermă la un cod moral
Munca în echipă: lucraţi îndeaproape cu ceilalţi, avînd scopuri commune
Protecţia: apărarea împotriva fricii, anxietăţii sau pericolului
Perfecţionarea personală: testarea propriilor aptitudini, demonstrarea abilităţilor, dobîndirea

noilor competenţe
Autoexprimarea: capacitatea de a comunica idei personale, sentimente
Realizarea/împlinirea: obţinerea de rezultate semnificative
Avansarea: înaintarea continuă spre oportunităţi noi din ce în ce mai mari
Autonomia: abilitatea de a vă alege proiectele, de a vă stabili propriul ritm, program, reguli lucru
Apartenenţa la un grup: unde vă aduceţi propria contribuţie
Echilibrul: menţinerea unui echilibru între locul de muncă şi viaţa personală
26
Eu cu mine. Autoevaluare și autoprezentare

- Focus grup -
Metoda: Învățare bazată pe întrebări
• Cînd te-ai născut ? Unde ?

• Unde ai copilărit ? Ce amintiri plăcute păstrezi ?
• Unde înveţi ? Ce ai realizat deosebit pînă la această vîrstă ?
• Ce vei face: vei lucra, vei studia sau vei face altceva ?
• Care va fi domeniul în care vei lucra sau studia ?
• Care vor fi persoanele care te vor sprijini ?
• Cum îţi vei petrece timpul liber ?
• Ce ai vrea să realizezi în această etapă a vieţii ?
• Ce te-ar face fericit/fericită ?
• Cum ai vrea să-ţi trăieşti bătrâneţea ?
• Cu ce ai vrea să te ocupi la această vârstă ?
Familia contemporană
Metoda: Taxonomia lui Bloom.
Aplicabilitate – orele de limbi străine
1. Pasul 1: Cunoaștere – Într-o fotografie identificați membrii unei familii.

2. Pasul 2: Înțelegere – Folosindu-vă de o fotografie a propriei familii explicați colegilor care
sunt membrii ei.
3. Pasul 3: Aplicarea – Vorbiți colegilor despre fiecare membru în parte din familia voastră.
(nume, vârstă, pasiuni etc.)
4. Pasul 4: Analiza – Comparați familia voastră cu familia celui mai bun prieten. (asemănări și
deosebiri între membri, relațiile familiale etc.)
5. Pasul 5: Sinteza – Imaginați-vă cum va arăta familia voastră peste 20 de ani.
6. Pasul 6: Evaluarea – Argumentați importanța familiei în viața fiecărui om.
27
Emoțiile și gestionarea lor – activitatea 1
CHESTIONAR DE AUTOCUNOAŞTERE
Tu cum procedezi de obicei? Alege, cu sinceritate, răspunsul corect:
1. Un coleg te deranjează când scrii şi îţi murdărește caietul.
a) Îl împingi de lângă banca ta.

b) Strigi la el, îl insulţi.
c) Îi murdăreşti şi tu caietul.
d) Îi accepţi scuzele şi încerci să cureţi caietul.
2. Din greşeală un coleg te loveşte când trece pe lângă banca ta.
a) Te ridici şi îl loveşti şi tu.

b) Îi strigi să se uite pe unde merge.
c) Îl ameninţi cu bătaia.
d) Eşti civilizat, îl rogi să fie mai atent.
3. Dărâmi o haină din cuier şi proprietarul îţi face observaţie.
a) Îl împingi şi alergi în continuare.

b) Te întorci şi îl jigneşti.
c) Râzi şi îi spui că nu eşti tu de vină.
d) Îţi ceri scuze şi pui haina la loc.
4. Ţi se face observaţie fără să fii vinovat.
a) Îl loveşti pe cel care te acuză.

b) Te înfurii şi insulţi.
c) Inventezi şi tu o acuzaţie pentru celălalt.
d) Explici calm că nu eşti vinovat.
28
Interpretare:
Dacă răspunsurile tale sunt în majoritate:
a - O persoană furioasă este ocolită de ceilalţi. În nici un caz să nu recurgi la violenţă.

b - Când cineva îţi spune ceva ce nu-ţi convine nu te grăbi să-l insulţi. Tonul ridicat, de ceartă,
de scandal nu rezolvă nimic.
c - Recunoaşte când ai greşit. Nu da vina pe cineva nevinovat.
d - Scuzele pot pune capăt unei situaţii neplăcute.
Emoțiile și gestionarea lor – activitatea 2
Citiți textul:
Clopoţelul anunţă începutul recreaţiei. Victor și Andrei aleargă spre terenul de sport.
Într-un colţ al terenului se află o minge de fotbal. Ajung amândoi în acelaşi timp, dar, furioşi,
încep să se certe pentru că fiecare vrea mingea numai pentru el.
- Eu am ajuns primul la minge ! Eu vreau să mă joc cu ea ! zice Victor.

- Nu–i adevărat ! Eu am fost primul ! Dă-mi mingea ! Eu vreau să mă joc cu ea !
Fiecare doreşte să se joace numai el cu mingea.
• Găsiţi două cuvinte (acţiuni) care se referă la situaţia creată între cei doi băieţi.
• De ce sunt furioşi Victor și Andrei ?
• Cine are dreptate ?
• Cu ce fapte ale celor doi copii nu sunteţi de acord ?
• La ce situaţie gravă s-ar putea ajunge ?
• Găsiţi două soluţii de rezolvare a conflictului dintre cei doi copii.
29
Eu cu mine - autoevaluare și autoprezentare
A. Scrie 3 calități personale care te reprezintă : B. Scrie 3 însușiri negative pe care ai vrea
- să le schimbi la tine :
- -
- -
-
C. Scrie 3 lucruri pe care le faci cel mai bine : D. Scrie 3 cuvinte care ți-ar plăcea să fie
- spuse despre tine:
- -
- -
-
Prenumele ...
30
Punctele tari și punctele mele slabe
1. Mă simt mândru atunci când...
2. Mă simt marginalizat și singur atunci când...
3. Mă enervez atunci când...
4. Mă simt fericit atunci când...
5. Indiferent cât de mult încerc, niciodată...
6. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este ...
7. Punctele mele tari sunt:
8. Punctele mele slabe sunt:
31
32
II. COMUNICARE ȘI RELAȚIONARE INTERPERSONALĂ
33
Diversitatea etnică și rasială în școala ta și în comunitate

- focus grup -
1. Începeți prin a vă examina pe voi înșivă. Căutați să vă înconjurați de persoane care vă

seamănă, care au aceleași interese și aptitudini ?
2. Aceste alegeri înseamnă că nu sunteți toleranți cu ceilalți ?
3. Care este situația în școala ta ? Elevii se împrietenesc în funcție de etnie, rasă, gen,
religie sau inerese deosebite ?
4. Ar trebui ca profesorii să intervină în aceste situații ?
5. Care ar fi soluțiile pentru integrarea persoanelor marginalizate ?
Relații autentice
- focus grup -
1. Când spui familie, la cine te gândești ?

2. Pe ce se bazează întemeierea unei familii ?
3. Care sunt sentimentele dintre membrii unei familii ?
4. Care este rolul părinților într-o familie ?
5. Care este rolul și importanța copiilor într-o familie ?
6. Cum se împart sarcinile într-o familie ?
7. În care tipuri de familii copiii au uneori de îndeplinit foarte multe sarcini ?
8. În ce tip de familii copiilor nu li se cere să îndeplinească aproape nicio sarcină ?
34
Studiu de caz
Ioana este elevă în clasa a IV-a. De când era la grădiniță, tatal ei a plecat în străinătate
pentru a-și putea cumpăra o casă. Acolo a cunoscut o altă femeie. Și-a refăcut viața, după ce a
discutat cu mama Ioanei. Aceasta, rămânând fără niciun sprijin financiar a hotărât să plece și
ea în străinătate, dar, înainte de aceasta, a dat-o pe Ioana în plasament unei familii iubitoare.
Mai târziu, această familie a vrut să o adopte, iar mama Ioanei și-a dat consimțământul. De
câteva luni tatăl Ioanei a divorțat de a doua soție, s-a împăcat cu mama Ioanei, care, între
timp, a aflat că nu va mai putea avea alți copii. Au venit în țară și vor să-și recupereze fetița.
Au realizat că toți banii agonisiți și toată bogăția nu reușesc să umple cel mai mare gol din
sufletul lor. Familia adoptivă nu vrea să cedeze, iar legea lasă totul la alegerea Ioanei.
• Ce sunt copiii instituționalizați sau adoptați ?

• Cum ar putea Ioana să ia o decizie ?
• Cum credeți că ați acționa dacă ați fi în locul Ioanei ?
Un blog al Consiliului Elevilor

- focus grup –
Sebastian, un elev al școlii voastre vrea să propună Consiliului Elevilor realizarea unui
blog pentru comunitatea școlară. Răspundeți la aceste întrebări pentru a-l ajuta să-și conceapă
cât mai bine propunerea.
1. De ce ar trebui Consiliul Elevilor să realizeze o comunitate online ?
2. Cum ar putea ajuta un blog la realizarea obiectivelor școlare și la îmbunătățirea vieții
școlare ? Identificați 5 avantaje.
3. La ce nevoi ale elevilor ar putea răspunde un blog ?
4. Cum ar putea acest blog să ajute administrația școlii ?
5. În ce fel ar putea fi util părinților acest blog ?
6. Care sunt costurile realizării unui blog ? Implică multe cheltuieli ?
7. Cum va fi promovat blogul printre elevi ? Printre părinți ? În comunitatea locală ?
8. Care sunt aspectele negative ce pot fi asociate cu acest blog ?
9. Cine ar stabili regulile și limitele pe acest blog ?
10. Cum ar putea fi sanctionați cei care nu respectă regulile acestui blog ? (de exemplu
limbaj, decență etc.)
35
Conflictele și violența școlară
– focus grup –
1. Care sunt cauzele apariției conflictelor și violenței ?

• Prietenii-factor de risc sau de protecţie, în funcţie de calitatea prieteniei.
• Relaţiile din familie care influenţează natura relaţiilor stabilite cu colegii.
• Factori familiali legaţi de riscul comportării violente la şcoală:
- lipsa afecţiunii în familie;
- violenţa fizică şi violenţa psihică în familie;
- absenţa regulilor şi a controlului raţional din partea părinţilor.
• Influenţa culturii, societăţii, sistemului politic.
• Diferenţele culturale, etnice, religioase etc.
2. Identifică un comportament care generează conflict văzut la un părinte al tău şi pe
care constaţi că-l ai şi se manifestă involuntar.
3. Identifică un comportament agresiv la colegii tăi în care te poţi recunoaşte.
4. Aminteşte-ţi o scenă ce cuprinde aspecte de agresivitate din copilăria ta. Ce-ai simţit?
5. Care este părerea ta despre aceste afirmații?
• Băieţii cu comportament violent au părinţi autoritari, care aplică pedepse;
• Victimele au o stimă de sine scăzută şi părinţi autoritari;
• S-a identificat o relaţie între victimele băieţi şi protecţia exagerată din partea mamelor;
• S-a identificat o relaţie între victimele fete şi senzaţia acestora că sunt respinse de
mame;
• Copiii care au sentiment mare de insecuritate prezintă riscul de a fi implicaţi într-o
relaţie bazată pe violenţă.
6. Joc de rol:
Redaţi un scenariu cu care v-aţi confruntat sau imaginaţi-vă un conflict, construind
apoi rolurile: elevi, cadre didactice, părinţi etc.
7. Care ar fi caracteristicile individuale ale copiilor - victime ale agresiunii?
Stimă de sine scăzută
Timiditate
36
Îşi fac greu prieteni

Comunicare dificilă
8. Care ar fi caracteristicile individuale ale copiilor agresori ?
Impulsivi
Autocontrol scăzut
Rezistenţă scăzută la frustrare
Deficienţe cognitive semnificative în ceea ce priveşte interpretarea evenimentelor
sociale;
Există diferenţe între capacităţile sociale şi cognitive la băieţi şi la fete (fetele sunt mai
bine protejate de actele violente)
Buni strategi
Simt durerea celorlalţi, dar au o capacitate limitată de empatie
9. Care ar fi soluțiile pentru rezolvarea situațiilor conflictuale?
- Și victimele, și agresorii au nevoie de sprijin şi intervenţie din partea părinţilor şi
comunităţii şcolare.
- Identificarea problemelor la nivel familial.
- Copilul trebuie conştientizat faţă de „ceea ce este violenţa, hărţuirea şi
comportamentul agresiv”.
- Modelarea comportamentală pozitivă.
- Construirea stimei de sine la școală și acasă.
- Schimbarea comportamentului în cadrul familiei.
- Predarea respectului pentru ceilalți prin exemplificare personală
- Facilitarea descărcării emoţionale prin discuţii individuale și de grup.
37
Diferenţe individuale de automonitorizare
Deşi cu toţii ne exteriorizăm sinele, există mari diferenţe între modurile de manifestare
ale indivizilor. Unii oameni sunt mai grijulii decât alţii în ceea ce priveşte imaginea lor
publică. De asemenea, unii oameni sunt mai înclinaţi spre exteriorizarea strategică, pe când
alţii preferă autoverificarea. În 1987, Mark Snyder afirmă că aceste diferenţe sunt legate de o
trăsătură de personalitate pe care el o numeşte autosupraveghere sau automonitorizare, pe
care o definește ca tendinţa de reglare a propriului comportament astfel încât să fie satisfăcute
solicitările situaţiilor sociale. Indivizii cu grad înalt de automonitorizare par să posede un
repertoriu de Eu-ri din care îl aleg pe cel mai potrivit situaţiei. Sensibili faţă de considerentele
exteriorizării strategice, ei sunt dispuşi şi capabili să îşi modifice comportamentul de la o
situaţie la alta. Indivizii cu grad scăzut de automonitorizare sunt, prin natura lor, înclinaţi spre
autoverificare, părând mai puţin preocupaţi de respectarea convenienţelor sociale.
CHESTIONAR DE STABILIRE A GRADULUI DE

AUTOMONITORIZARE
Sunteţi o persoană cu grad înalt sau scăzut de automonitorizare ?

La fiecare propoziţie din următoarele 18 răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F).
1. Îmi este greu să imit comportamentul altor persoane.

2. La petreceri sau în societate nu încerc să fac ori să spun lucruri care să fie pe placul
altora.
3. Nu pot să susţin decât idei în care cred.
4. Pot să improvizez discursuri chiar şi asupra unor subiecte de care nu am habar.
5. Cred că fac un adevărat spectacol ca să-i impresionez ori să-i distrez pe ceilalţi.
6. Cred că aş fi un bun actor.
7. Într-un grup de oameni sunt rareori în centrul atenţiei.
8. În situaţii diferite şi în prezenţa unor inşi diferiţi, mă port adesea ca nişte persoane
diferite.
9. Nu ştiu prea bine cum să-i fac pe ceilalţi să mă placă.
10. Nu sunt totdeauna cel ce par a fi.
38
11. Nu mi-aş schimba opiniile sau modul de comportare ca să plac cuiva ori ca să obţin
nişte favoruri.
12. Sunt considerat un interlocutor amuzant.
13. N-am fost niciodată bun la jocuri de gen mimă sau şarade.
14. Îmi este greu să îmi schimb comportamentul pentru a mă acomoda cu diferite persoane
şi situaţii.
15. La o petrecere îi las pe alţii să întreţină atmosfera.
16. Mă simt puţin stânjenit în compania altora şi nu mă comport aşa cum ar trebui.
17. Pot privi pe cineva în ochi şi să mint convingător (pentru o cauză dreaptă).
18. Îi pot păcăli pe oameni, purtându-mă cu ei amical, deşi în realitate îmi displac.
Acordaţi-vă un punct dacă aţi răspuns A la itemii 4, 5, 6, 8, 10, 12, 17 şi 18. Apoi acordaţi-vă
un punct dacă aţi răspuns F la itemii 1, 2, 3, 7, 9, 11, 13, 14, 15 şi 16. Faceţi suma punctelor.
Totalul reprezintă scorul dvs. de automonitorizare. Un scor cuprins între 10 și 11 este
considerat un scor mediu. (Snyder şi Gangestad, 1986)
39
Chestionar de identificare a stilului de decizie
În chestionarul de mai jos bifați afirmațiile pe care le considerați adevărate pentru

comportamentul vostru în procesul de luare a unei decizii.
1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.
3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.
4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.
5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.
6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.
7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.
8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.
9. De obicei iau decizii foarte rapid.
10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.
11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.
12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.
13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.
14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.
15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.
16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.
17. Amân să iau decizii cât de mult pot.
18. Iau rapid decizii.
19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.
20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.
40
Grila de apreciere a răspunsurilor

ITEMII CORESPUNZĂTORI
STILUL DECIZIONAL STILULUI DECIZONAL
Stilul raţional 4, 7, 13, 20

Stilul dependent 2, 5, 10, 19
Stilul evitativ 6, 11, 14, 17
Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16
Stilul spontan 8, 9, 15, 18
Caracteristici definitorii ale stilurilor decizionale
STILUL
DECIZIONAL CARACTERISITICI EXEMPLE
Utilizează o abordare logică şi organizată

„Am luat decizia după
în luarea de decizii;
Stilul raţional ce am cântărit bine
Elaborează planuri minuţioase pentru
toate alternativele.”
punerea în practică a deciziei luate;
Se bazează sfaturile, sprijinul şi îndrumarea
„Ceilalţi ştiu cel mai
din partea altora în luarea de decizii;
Stilul dependent bine ce e potrivit
Consideră că ajutorul celor apropiaţi este
pentru mine.”
indispensabil în luarea deciziei;
„Acum nu e momentul
Stilul evitativ Amână şi /sau evită luarea unei decizii; potrivit să iau această
decizie.”
Se centrează pe intuiţii şi impresii în luarea
„Am făcut aşa pentru
unei decizii;
Stilul intuitiv că am simţit eu că e
Nu caută dovezi pentru argumentarea unei
mai bine.”
decizii;
„Am luat decizia rapid
Iau decizii sub impulsul momentului, rapid
Stilul spontan şi fără să mă gândesc
şi fără prea multe deliberări.
prea mult.”
41
42
III. PLANIFICAREA CARIEREI
43
Teoria inteligențelor multiple – H. Gardner

Chestionar de determinare a tipului predominant de inteligență
Marchează cu X propozițiile care sunt adevărate pentru tine, pe coloana liberă din stânga:
1 Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie.
6 Oamenii vin la mine să ceară sfaturi, atât la locul de muncă cât și acasă.
Petrec timp în mod regulat meditând, reflectând și gândindu-mă la problemele
7
importante ale vieții.
8 Îmi place să fiu înconjurat de plante.
Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să încerc s-o
6
rezolv singur.
3 Prefer cărțile cu ilustrații multe.
5 Am o voce plăcută.
6 Prefer sporturile de echipă celor care se practică individual.
Trebuie să exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge să citesc sau să
4
urmăresc o demonstrație.
5 Aud întotdeauna o notă falsă.
Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate,
2
cuantificate.
8 Adesea mă joc cu animalele.
4 Cred că am o coordonare motrică bună.
5 Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăț ceva nou.
1 Cărțile sunt foarte importante pentru mine.
Am participat la sesiuni și seminarii de consiliere și dezvoltare personală ca să
7
aflu mai multe despre mine însumi.
3 Când închid ochii, văd adesea imagini clare.
6 Am cel puțin trei prieteni apropiați.
Rețin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau din
1
filme.
2 Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalți.
7 Țin un jurnal în care consemnez evenimentele din viața mea interioară.
1 Îmi plac jocurile ca: Scrabble, integrame etc.
44
5 Știu multe melodii.

7 Sunt patron sau cel puțin m-am gândit serios să încep o afacere proprie.
6 Prefer să-mi petrec serile cu prietenii în loc să stau singur.
3 Pot să-mi imaginez ușor cum ar arăta ceva văzut de sus.
5 Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu acuratețe.
4 Fac sport/activități sportive în mod regulat.
1 Îmi place să mă distrez pe mine și pe alții, cu rime sau cu jocuri de cuvinte.
6 Mă consider lider (alții mi-au spus că sunt lider).
3 Sunt sensibil la culori.
4 Mi-e greu să stau nemișcat mai mult timp.
2 Pot să socotesc în minte cu ușurință.
8 Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanța lor.
7 Consider că am voința puternică și că sunt independent.
2 Matematica și științele au fost materiile mele preferate în școală.
5 Pot să țin ritmul cu un instrument de percuție simplu când se cântă un cântec.
Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a
3
înregistra ceea ce văd în jur.
Ceilalți îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când
1
scriu sau când vorbesc.
8 Îmi place să port haine din materiale naturale.
Sunt realist în privința punctelor mele tari și slabe (datorită feedback-ului primit
7
din diverse surse.
Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau desfășor o activitate
4
fizică.
Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să fac pasiențe sau să joc alte jocuri de
6
unul singur.
5 Ascult frecvent muzică la radio, casetofon, etc.
3 Visez mult noaptea.
Ca elev, am învățat mai ușor la engleză, științe sociale și istorie decât la
1
matematică și științe.
Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure, decât într-o stațiune
7
modernă cu multă lume în jur.
4 Îmi place să cos, să țes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activități manuale.
45
5 Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând.

3 Mă orientez ușor în locuri necunoscute.
1 Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decât la peisaj.
8 Mă simt bine în pădure.
2 Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică.
4 Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.
3 Îmi place să desenez sau să mâzgălesc.
6 Îmi place să-i învăț pe alții (indivizi sau grupuri) ceea ce știu eu să fac.
Îmi place să mă implic în activități legate de munca mea, biserică sau
6
comunitate care presupun prezența unui număr mare de oameni.
Îmi place să fac experimente (ex. Ce-ar fi dacă aș dubla cantitatea de apă pe
2
care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare zi ?)
7 Pot să răspund la atacuri cu argumente.
5 Cânt la un instrument muzical.
3 La școală geometria mi s-a părut mai ușoară decât algebra.
2 Mintea mea caută structuri, regularități, secvențe logice în jur.
Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru, sau a fost apreciat de
1
ceilalți.
8 Weekend-ul ideal este o ieșire în natură.
6 Mă simt bine în mijlocul mulțimii.
2 Cred că aproape orice are o explicație rațională.
7 Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora.
4 Prefer să-mi petrec timpul liber în natură.
2 Mă interesează progresele în știință.
8 Sunt foarte bun bucătar.
3 Îmi place să mă joc cu jocuri de puzzle, labirint și alte jocuri vizuale.
Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vorbesc cu
4
alții.
5 Viața mea ar fi mai săracă dacă nu ar fi muzica.
Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în cuvinte
2
sau imagini.
1 Conversația mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit.
7 Am câteva scopuri importante în viață, la care mă gândesc în mod regulat.
46
8 În camera mea trebuie să fie o floare.

4 Îmi place Montagne russe și alte experiențe fizice asemănătoare.
Însumați de câte ori aveți fiecare număr și treceți cifra în dreptul numărului corespunzător.
Scorurile cele mai ridicate indică inteligențele dumneavoastră predominante.
1 .......... / 2 .......... / 3 .......... / 4 .......... / 5 .......... / 6 .......... / 7 .......... / 8 .......... /
Pentru acest test inteligențele au fost numerotate în felul următor:

1. verbală/lingvistică
2. matematică/logică
3. vizuală/spațială
4. corporală/ kinestezică
5. ritmică /muzicală
6. interpersonală
7. intrapersonală
8. naturalistă
1. Inteligenţa verbală/lingvistică:
- A gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a înţelege realităţi complexe.
- Sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii
- A reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.
Este inteligenţa cea mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă lingvistică
învaţă repede şi corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine, citesc, folosesc metafora,
dezvoltă abilităţi lingvistice şi îşi aleg, mai târziu, cariera în funcţie de capacităţile lingvistice.
Inteligența verbală reflectă capacitatea unui individ de a se exprima și de a comunica, într-un
context cultural dat. Este inteligența specifică scriitorilor și celor care au capacitatea de a
învăța relativ ușor o limbă străină. De asemenea, este inteligența celui care se exprimă clar și
poate transmite cunoștințe într-un proces de învățare.
2. Inteligenţa matematică/logică
- a gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte idei;
- abilitatea de a calcula, evalua propoziţii şi de a efectua operaţii matematice şi logice
complexe;
47
- implică abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi capacităţi critice şi

creative de rezolvare a problemelor.
Oamenii cu inteligenţă logică/matematică devin de obicei contabili, matematicieni,
chimişti, fizicieni. Inteligența logico-matematică este specifică celor care sunt buni la
matematică, logică, fizică, chimie și care realizează diferite activități în domeniul științelor
exacte sau al științelor inginerești. De asemenea, această inteligență este specifică
economiștilor și managerilor, deoarece deciziile pe care ei trebuie să le ia necesită un bun
suport logic și matematic.
3. Inteligenţa spaţială/vizuală
- a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală;
- abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte
ale existenţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei.
Inteligența spațială este necesară celor care trebuie să gândească dinamica activității
lor în spațiu, să recreeze experiențe vizuale anterioare. De asemenea, este specifică pictorilor,
arhitecților grădinarilor, care proiectează și realizează construcții spațiale. Ei trebuie să vadă
în spațiu, să își imagineze cum vor arăta construcțiile lor atunci când le proiectează.
Matematicienii buni ca Einstein dovedesc inteligenţe logico/matematice şi spaţiale.
4. Inteligenţa corporală/kinestezică
- a gândi în mişcări şi a folosi corpul în moduri abile şi complicate;
- implică simţul timing-ului şi al coordonării întregului corp în executarea mişcărilor, cât
şi în manipularea obiectelor.
Pot fi abilităţi motorii de fineţe sau de amplitudine. Inteligența kinestezică este
specifică celor care își folosesc corpul la realizarea unor activități, cum sunt dansatorii,
balerinii și sportivii. Relația minte-trup devine instrumentul prin care se exprimă sau prin care
contribuie la realizarea unei acțiuni.
5. Inteligenţa muzicală/ritmică
- a gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime;
- a fi sensibil la ton, la intensitate, înălţimea şi timbrul sunetului;
- abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea.
- implică ascultarea activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii.
48
Inteligența muzicală este specifică celor care au sensibilitate față de sunete sau care
realizează combinații complexe de sunete. Este o inteligență specifică artiștilor (muzicieni,
dansatori, coregrafi), precum și compozitorilor, indiferent de domeniul muzical în care
activează.
6. Inteligenţa interpersonală
- a gândi despre alte persoane şi a le înţelege,;
- a fi capabil de empatie, de a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor
de gândire, fiind sensibile la motivele, intenţiile şi stările lor, implică o interacţiune eficientă
cu una sau mai multe persoane din familie, cu prieteni sau colegi.
Inteligența interpersonală reflectă capacitatea de a evalua starea de spirit a celorlalți,
precum și abilitatea de răspuns și adaptare la solicitări. Implică spirit de observație și empatie.
Este o formă de inteligență necesară în domeniul relațiilor publice. Cei cu inteligenţă
interpersonală ajung să fie conducători, psihologi sau buni vânzători, se pricep la motivare,
manipulare. Ei înţeleg modul de funcţionare al oamenilor. Un profesor bun nu poate să nu
aibă şi această inteligenţă.
7. Inteligenţa intrapersonală
- a gândi despre sine şi a se înţelege;
- a fi conştient de punctele tari şi de cele slabe, a planifica eficient atingerea
obiectivelor personale;
- implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor.
Este vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza cunoaşterii propriilor calităţi
şi defecte. Inteligența intrapersonală reflectă capacitatea de a întelege ce se întâmplă în
universul nostru psihologic, posibilitatea de a avea o imagine de sine corectă. Reflectă, de
asemenea, capacitatea de autodisciplină, de cunoaștere a punctelor forte și a limitelor. Este
necesară psihologilor, precum și medicilor care se specializează mai mult pe psihicul uman.
8. Inteligenţa naturalistă
- a înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul pentru plante, animale şi
studiile ştiinţifice;
- abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice;
- a interacţiona eficient cu creaturi vii şi de a discerne scheme legate de viaţă şi forţele
naturii.
49
Inteligența naturalistă sau ambientală este specifică pentru cei care lucrează în natură
și trebuie să distingă între diferitele specii de animale sau plante. Această formă de inteligență
este specifică exploratorilor, ecologiștilor. Celelalte tipuri de inteligenţă nu pot defini
personalităţi precum cea a lui Darwin sau abilităţile de care dau dovadă biologii, astronomii şi
ecologii. Ei nu operează cu simboluri, scheme sau operaţii matematice, ci mai degrabă
organizează tiparele observate în mod diferit decât celelalte ştiinţe Hard. În această categorie
se includ şi maeştrii bucătari.
9. Inteligenţa existenţială
Gardner este convins că este vorba de o modalitate de cunoaştere, dar nu a stabilit localizarea
ei pe creier. De aceea, această inteligenţă nu este complet definită încă. O astfel de inteligenţă
o au filosofii, cei care îşi pun întrebări despre sensul fericirii, despre începutul universului
etc.probabil că şi spiritualitatea aparţine acestui tip de inteligenţă.
50
IDENTIFICAREA INTERESELOR OCUPAȚIONALE
- Chestionar – varianta 1
ACTIVITĂŢI
Bifează pe coloana lui ,,DA” activităţile care ţi-ar plăcea sa le faci. Pe coloana lui ,,NU” ,
marchează acele activităţi care îţi displac sau îţi sunt indiferente.
DA ACTIVITĂȚI NU
• să repar obiecte electrice
• să confecționez obiecte din lemn
• să cresc animale într-o fermă
• să urmez un curs de desen tehnic
• să fiu ghid la vânătoare sau pescuit
TOTAL DA:
I
ACTIVITĂȚI
DA NU
• să citesc cărţi sau reviste ştiinţifice
• să lucrez cu instrumente de laborator şi substanţe chimice
• să citesc despre subiecte deosebite din pură curiozitate
• să lucrez la un proiect ştiinţific
• să aplic matematica în probleme practice
TOTAL DA:
51
DA ACTIVITĂȚI NU
• să joc într-o piesă de teatru
• să cânt într-o formaţie
• să urmez un curs de artă
• să scriu sau să citesc poezie
• să fac design vestimentar
TOTAL DA:
DA ACTIVITĂȚI NU
• să lucrez pentru Crucea Roşie
• să am grijă de copii
• să predau într-o şcoală
• să ajut persoanele cu handicap
• să-i ajut pe alţii în problemele lor personale
TOTAL DA:
DA ACTIVITĂȚI NU
• să vând ceva
• să-i influenţez pe alţii
• să învăţ strategii pentru succesul în afaceri
• să pornesc propria afacere
• să supraveghez munca altora
TOTAL DA:
52
DA ACTIVITĂȚI NU
• să redactez diferite documente
• să ţin evidenţe detaliate ale chetuielilor
• să urmez un curs de afaceri
• să urmez un curs de contabilitate
• să fac operare pe calculator
TOTAL DA:
OCUPAŢII
Bifează pe coloana lui ,,DA” ocupațiile care te interesează și te atrag. Pe coloana lui ,,NU” ,
marchează acele ocupații care îţi displac sau îţi sunt indiferente.
DA OCUPAȚII NU
• pompier
• zoolog
• şofer de camion
• mecanic de locomotivă
• controlor
TOTAL DA:
53
DA OCUPAȚII NU
• meetorolog
• chimist
• redactor la o revistă
• cercetător
• biolog
TOTAL DA:
DA OCUPAȚII NU
• poet
• actor
• cântăreț
• creator de desene animate
• scriitor
TOTAL DA:
DA OCUPAȚII NU
• profesor
• psiholog
• director al unei tabere de tineret
• asistent social
• director de școală
TOTAL DA:
54
DA OCUPAȚII NU
• director al unei firme de publicitate
• crainic radio-TV
• director al unui restaurant
• ghid turistic
• procuror
TOTAL DA:
DA OCUPAȚII NU
• contabil
• inspector bancar
• casier
• expert în taxe și impozite
• operator calculator
TOTAL DA:
CUM SĂ-ŢI ORGANIZEZI RĂSPUNSURILE ?

Numără de câte ori ai marcat DA pe fiecare coloană. Scrie pe ultimele linii ale fiecărui tabel
numărul obţinut la fiecare grup. Centralizează aceste numere în tabelul de mai jos. Pe ultima
linie (SCORURI TOTALE) înscrie suma numerelor de la ACTIVITĂȚI și OCUPAȚII.
R I A S E C
ACTIVITĂŢI
OCUPAŢII
SCORURI TOTALE
55
Determină-ți codul ocupațional personal înscriind în celulele de mai jos literele

corespunzătoare celor mai mari prime 3 scoruri, în ordine descrescătoare. Dacă scorurile sunt
egale, pune ambele litere în aceeaşi celulă.
CODUL PERSONAL
Interpretarea rezultatului:
TIPUL REALIST (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care
presupun manipularea obiectelor şi instrumentelor. Posedă aptitudini manuale, mecanice sau
tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de
dezvoltare a acestor aptitudini.
TIPUL INVESTIGATIV (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub
diverse forme şi în cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural). Are, de obicei,
abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de probleme.
TIPUL ARTISTIC (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun
o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexprimare. Persoanele de acest tip sunt
înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie.
TIPUL SOCIAL (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală. Preferă
să ajute oamenii să-şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri, decât să realizeze
activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini.
TIPUL ÎNTREPRINZĂTOR (E) preferă să lucreze în echipă, însă, în primul rând, cu scopul
de a conduce, a ocupa rolul de lider. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o
muncă dificilă. Are abilităţi oratorice şi manageriale.
TIPUL CONVENŢIONAL (C) se îndreaptă spre activităţi care se caracterizează prin
manipulare sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru definit. Are abilităţi
secretariale şi matematice, ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative. Reuşeşte să
se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise
cerinţe clare.
56
IDENTIFICAREA INTERESELOR OCUPAȚIONALE
- Chestionar și activitate în echipă – varianta 2
EXERCIȚIUL 1: Identificarea primelor trei clase de interese ocupaționale
Pe baza fişei de lucru de mai jos, li se cere elevilor să îşi exprime preferinţa pentru
anumite activităţi pe o scală de la 1 la 5 (1 – nu mă interesează deloc, 5 - mă interesează cel
mai mult). La fiecare secţiune se calculează un scor total, pe baza căruia elevii îşi pot face
ierarhia intereselor (primele trei cu scorul cel mai mare).
Exerciţiul 2: Corespondenţa dintre interese şi domenii ocupaţionale în care aceste

interese pot fi valorificate
După identificarea primelor trei clase de interese ocupaționale de către fiecare elev, se
pot forma grupe în funcţie de tipul de interese. Se acordă elevilor 10 minute în care să
investigheze ocupaţiile aferente tipului lor de interese şi să selecteze două sau trei ocupaţii pe
care ar dori să le exploreze. Ocupațiile aferente tipurilor de interese comune vor fi selectate
din Hexagonul intereselor al lui Holland. Li se cere elevilor să găsească câteva modalităţi
prin care pot obţine mai multe informaţii despre ocupaţiile selectate.
Discuţii:
În ce măsură ocupaţiile selectate se potrivesc cu interesele personale ?

Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din alternativele oferite ?
57
Secțiune Interese Punctaj Scor

Munca să presupună lucrul direct cu obiecte, mecanisme, secțiune
circuite, instalaţii.
Interese de Să îmi folosesc forţa fizică în timpul rezolvării sarcinilor.
tip realist Să ştiu exact ce am de făcut.
(R)
Vreau să văd rezultatele muncii mele.
Să muncesc în aer liber.
Să îmi pot organiza singur activitatea.
Interese de Să fiu apreciat pentru ceea ce ştiu să fac.
tip Să găsesc modalităţi noi prin care îmi pot realiza munca.
investigativ Să mi se ceară un nivel ridicat de competenţă (academică
(I) sau practică) în activităţile profesionale.
Să mi se dea sarcini de lucru noi şi complexe.
Să îmi organizez munca aşa cum doresc eu.
Interese de Să fiu liber să-mi exprim părerile.

tip artistic Să fiu implicat în studierea sau crearea de frumos.
(A) Să creez noi idei, programe sau structuri.
Să am control asupra vieţii mele şi a stilului meu de viaţă.
Să fiu implicat direct în ajutorarea celorlalţi.
Interese de Să cunosc oameni noi.
tip social Să muncesc în echipă.
(S) Să am oportunităţi pentru autodezvoltare.
Să lucrez cu persoane care au aceleaşi convingeri ca şi
mine.
Să avansez rapid pe post.
Interese de Să vând lucruri sau servicii.
tip
Să am un nivel ridicat de viaţă şi un statut profesional
intreprinzător
ridicat.
Să am puterea să influenţez activităţile celorlalţi.
(E)
Să impresionez, să am respectul celorlalţi.
Să respect anumite responsabilităţi şi norme clare.
Interese de Să fiu foarte atent la detalii.
tip
Să am un loc de muncă sigur.
convențional
(C) Să primesc sarcini de muncă clare.
Să am un program de muncă fix şi o muncă predictibilă.
58
HEXAGONUL INTERESELOR AL LUI HOLLAND
REALIST
inginer constructor, miner, mecanic

auto, pădurar, depanator radio-tv,
tehnician dentar, electrician, bijutier,
instalator, maşinist, lăcătuş, pilot de
avion, tâmplar
CONVENŢIONAL INVESTIGATIV
economist, medic, chmist,

contabil, secretar, casier, antropolog, astronom, fizician,
laborant, psihiatru, psiholog,
stenodactilograf, funcționar
cercetător, farmacist, operator PC,
public, expert financiar, poștaș, geolog, matematician, statistician,
vânzător, recepționer, ospătar meteorolog, biolog, horticultor, oceanograf,
radiolog, stomatolog, radiolog, chirurg,
proiectant, biochimist, biofizician
analist financiar, agent comercial, dansator, filosof, profesor de literatură/arte,

agent de asigurări, bancher, avocat, regizor, actor, jurnalist, reporter, muzician,
procuror, judecător, crainic radio- dirijor, designer, decorator, creator modă,
arhitect, artist, fotograf, compozitor,
tv, jurnalist, mic întreprinzător,
manager publicitar, fotomodel,
analist de sistem, manager moderator TV, scriitor
psihoterapeut,
ÎNTREPRINZĂTOR fizioterapeut, consilier şcolar, ARTISTIC
asistent social, profesor, sociolog,
asistent medical, infirmier,
ministru, bibliotecar, istoric,
medic specialist, consultant
resurse umane, director de
servicii sociale, preot
SOCIAL
Interesele mele:
1.
2.
3.
Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:
1)..........................................................
2)..........................................................
3)..........................................................
59
PLAN PERSONAL DE DEZVOLTARE A CARIEREI
„Viitorul nu este rezultatul alegerilor între căi alternative din prezent, ci un loc care a fost
creat – creat întâi de minte şi voinţă şi apoi în realitate. Viitorul nu este un loc către care
mergem, ci un loc pe care îl creăm. Calea către viitor nu trebuie găsită, ci creată, iar acţiunile
noastre schimbă atât destinaţia, cât şi persoana.”
Planul de carieră este un proiect teoretic pe care individul şi-l face în legătură cu
viitoarea sa evoluţie profesională, ţinând cont de caracteristicile sale personale (fizice,
intelectuale, psihice, de educaţie), de obstacolele şi de facilităţile pe care le va avea.
1. Întrebări inițiale:
Aveţi vreun plan de carieră ?
Care este scopul final al acestuia ?
Ce etape veţi parcurge pentru a-l atinge ?
Ce îmi place sa fac? Ce mă interesează să fac? (Interese)
Ce este important pentru mine? (Valori)
Ce știu sa fac bine? Ce urmează să știu să fac? (Aptitudini)
2. Realizați individual un plan virtual de carieră. (Poate fi imaginat ca un traseu ce
conţine mai multe borne – probleme, întrebări – şi popasuri – soluţii, momente de
reflecţie)
Planul trebuie să conţină obiective pe termen scurt, obiective pe termen lung, etape şi
paşi de urmat.
Pentru parcurgerea fiecărui pas al traseului elevii vor fi ajutaţi să-şi clarifice problemele,
utilizând următoarele întrebări:
• Care este prima ta oprire ?
• Care este primul lucru pe care-l vei cerceta ?
• Cum vei ajunge la el ?
• De cât timp vei avea nevoie ?
• Ce obstacole vezi înainte, după ce vei trece de prima ta oprire ?
• Ce strategii vei folosi pentru a te asigura că va fi un succes ?
Întrebări cheie care se pun când se face un proiect personal :

• Aveți în minte un obiectiv sau mai multe obiective precise ?
60
• Au fost explorate şi aranjate în funcţie de priorităţi şi alte căi ? Întotdeauna trebuie

să existe şi un plan de rezervă, o alternativă. Dacă un plan nu merge bine, nu vă
veți simţi frustrat pentru că nu aveți altul de rezervă.
• Ţineți cont de posibilele bariere ? Aveți acces la informaţii care vă pot fi de folos?
• Ați reflectat asupra obiectivelor alese şi a capacităţii de a atinge aceste obiective?
• Acordați importanţă semnificativă planului de acţiuni aferente (intermediare,
concrete)?
• Sunteți conştienţi de alternativele pe care le aveți în cazul că planul nu va merge ?
Când nu merge bine un plan?
• Când apar prea multe detalii în planificare sau, dimpotrivă, când se acţionează
impulsiv fără a da atenţie detaliilor, resurselor, barierelor.
• Când planul este impus de altcineva.
• Când persoana nu a reflectat suficient asupra implicaţiilor planului asupra propriei
persoane.
• Când există prea multe idei nerealiste.
• Când sunt neglijate informaţiile obiective.
3. Planul de carieră
POPAS 6 – Menţinerea locului de muncă
↑
BORNA 6 – Nu pot să-mi păstrez locul de muncă
↑
POPAS 5 – Căutarea unui loc de muncă
↑
BORNA 5 – Nu pot găsi un loc de muncă
↑
POPAS 4 – Completarea pregătirii
↑
BORNA 4 – Nu am aptitudinile necesare
↑
POPAS 3 – Explorarea carierei
↑
BORNA 3 – Nu ştiu ce vreau să fac
↑
POPAS 2 – Informaţii despre piaţa locurilor de muncă
↑
BORNA 2 – Nu am un loc de muncă
↑
POPAS 1 – Consiliere în vederea carierei
↑
BORNA 1 – Am foarte multe probleme în viaţă
61
62
IV. MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ȘI AL ÎNVĂȚĂRII
63
Teste pentru cunoaşterea motivaţiei elevilor pentru învăţătură
Test nr.1
Obiectiv: identificarea distribuţiei, selectivităţii, intensităţii motivaţiei pentru diferite obiecte.
Care din obiectele studiate îţi plac mai mult?
Completează tabelul de mai jos cu obiectele pe care le studiezi și pune X în celula
corespunzătoare din dreptul fiecărei discipline.
Obiectul de Intensitatea preferinței

învățământ f.mult mult puțin indiferent deloc
Test nr. 2
Obiectiv: cunoașterea factorilor care generează interesul elevilor la un obiect.
Ce te atrage mai mult la disciplina....?
Punctează fiecare afirmație din prima coloană cu un punctaj de la 1 la 5, conform scării de
mai jos:
1 – nu sunt deloc de acord cu afirmația
2 – sunt foarte puțin de acord cu afirmația
3 – sunt parțial de acord cu afirmația
4 – sunt în mare măsură de acord cu afirmația
5 – sunt total de acord cu afirmația
Îmi place pentru că... Punctaj

Este ușor
Îmi ia puțin timp pentru învățat
Profesorul explică clar, pe înțelesul meu
Profesorul aduce completări interesante
Profesorul este apropiat de noi
64
Profesorul este calm, nu se enervează

Profesorul îmi inpsiră respect
Profesorul îmi inspiră teamă
Conținuturile mi se par interesante
Conținuturile îmi vor folosi în viitor
Părinții mă obligă să învăț la acest obiect
Pot obține rezultate bune cu ușurință
Nu știu de ce îmi place
Test nr. 3
Obiectiv: identificarea piedicilor întâmpinate de elev în activitatea de învățare.
Ce crezi că te împiedică să înveți mai bine?
Ierarhizează factorii descriși în următoarele propoziții așa cum îi consideri tu că intervin în
învățarea ta, acordând „1” celui care consideri că îți influențează cel mai mult învățarea, „2”
următorului ș.a.m.d.
Nu pot învăța mai bine pentru că... Nr. propus

Nu am condiții acasă (liniște, loc...)
Nu am voință
Nu mă ajută suficient profesorul în clasă
Nu înțeleg explicațiile din clasă
Înțeleg greu ce citesc singur
Mă iau mereu cu joaca, cu distracțiile
Nu am un regim de muncă ordonat
Nu-mi place să învăț
Mi se dau multe teme de făcut acasă
Atât pot eu să învăț
Din alte motive...
65
Cum învăţăm ?
1. Vă faceţi un orar pentru ceea ce aveţi de învăţat în fiecare zi ?

2. Vă respectaţi orarul întocmit ?
3. Aveţi un loc fix pentru învăţat ?
4. La începutul semestrului, săptămânii, vă vine greu să învăţaţi ?
5. Vă terminaţi întotdeauna lecţiile în timpul propus ?
6. Participaţi activ la lecţiile din clasă ?
7. Dacă nu înţelegeţi, întrebaţi profesorul ?
8. Vă analizaţi din când în când greutăţile pe care le aveţi ?
9. Obişnuiţi să citiţi mai întâi toată lecţia pentru a vă forma o impresie generală ?
10. Obişnuiţi să citiţi tabelele, graficele dintr-o lecţie ?
11. Cuvintele necunoscute le căutaţi în dicţionar ?
12. Credeţi că în învăţare, cel mai important este să memorezi ?
13. Obişnuiţi să luaţi notiţe în formă prescurtată sau continuă ?
14. La lecţii încercaţi să scrieţi tot ce auziţi ?
15. Păstraţi la un loc toate notiţele de la un obiect ?
16. Folosiţi ceea ce aţi învăţat la un obiect pentru a înţelege şi alte obiecte ?
17. Când aveţi de memorat, încercaţi s-o faceţi dintr-o dată ?
18. Vă e greu să scrieţi ceea ce ştiţi ?
19. La o lucrare, test neaşteptat luaţi notă mică ?
20. Staţi până târziu să învăţaţi, înaintea unei lucrări ?
Pentru cei cu rezultate bune la învăţătură rezultatele aşteptate sunt:
1. Da 5. Da 9. Da 13. Da 17. Nu
2. Da 6. Da 10. Nu 14. Nu 18. Nu
3. Da 7. Da 11. Da 15. Da 19. Nu
4. Nu 8. Da 12. Nu 16. Da 20. Nu
66
Câteva reguli care asigură succesul în învăţare:
• Grupaţi obiectele de studiu care se aseamănă (matematică, fizică, chimie, biologie,

limba română, istorie, educaţie civică etc.) pentru că vă solicită aceleaşi capacităţi şi
învăţarea va fi mai uşoară.
• Dacă orarul nu vă permite gruparea de mai sus, faceţi mici pauze (5 – 10 minute) când
treceţi de la un obiect la altul.
• Dacă simţiţi că nu vă puteţi concentra, încercaţi să învăţaţi pe bucăţi mici. Faceţi câte
o mică pauză (priviţi pe geam, ascultaţi o melodie), la 20 minute de învăţare.
• Dacă gândurile vă fug în timp ce învăţaţi, obligaţi-vă să notaţi în timp ce studiaţi.
Pentru prevenirea oboselii, se recomandă:
alternarea perioadelor de învăţare cu cele de odihnă, de preferat activă;

valorificarea orelor de vârf fiziologic (5, 11, 16, 20, 24) şi evitarea celor de cădere (2,
9, 14, 18, 22);
evitarea scurtării perioadei de somn; iniţial vă va permite un avans, dar după 4-5 ore se
va instala o oboseală şi mai accentuată;
evitarea învăţatului noaptea (între 24-2) deoarece a doua zi gradul de oboseală va
creşte;
alimentaţia raţională şi echilibrată (proteine, glucide, vitamine);
asigurarea ambianţei fizice corespunzătoare (lumină, căldură, aerisire);
alternarea unor perioade de 40-50 minute de efort cu 5-10 minute de pauză;
prelucrarea informaţiilor de învăţat (conspecte, scheme, planuri, sublinieri).
67
FOCUS GRUP – METODĂ DE ÎNVĂȚARE
Focus Group is a modern method that offers solutions to various problems in different fields.
Participants at this activity can express their opinion and answer the same question in turn. There are
no rules and no wrong answers with this method. Focus Group is not a debate, so no point of view will
be disagreed. During this activity the participants will not receive answers to their questions. It is the
exchange of ideas and not the agreement that is meant to be emphasized.
Ce este un focus grup? Focus grup este o metodă sociologică modernă care oferă soluții la
probleme diferite, din domenii diferite.
Cine paticipă la focus grup? Numărul ideal de participanți este de 6-12 persoane, dar în
anumite contexte pot participa mai multe persoane. Participanții pot proveni din medii
diverse: educațional, social, cultural etc.
Care sunt regulile de desfășurare a unui focus grup? Participanții la un focus grup vor
răspunde pe rând la aceleași întrebări, adresate de un moderator/coordonator al activității.
Focus grup nu este o dezbatere, deci nu va fi contrat nici un punct de vedere al participanților
și nu se va răspunde la întrebările acestora. În focus grup nu se urmărește consensul, ci
schimbul de idei, prin urmare opiniile participanților, aparțin doar acestora și nu pot fi
considerate eronate. Răspunsul fiecărui participant la focus grup se încadrează într-o limită de
timp ( 2-3 minute ).
Avantajele utilizării unui focus grup, în cadrul cursurilor, sunt multiple: participanții la
un focus grup pot deveni parteneri în învățare; se exersează învățarea prin descoperire și se
renunță la predarea tradițională; sala de clasă poate fi organizată într-o manieră modernă, spre
exemplu mobilierul poate fi dispus în cerc; focus grup poate fi exersat și în alte spații decât
sala de clasă, CDI sau bibliotecă; se renunță la sindromul profesorului care știe tot; se pot
genera idei foarte creative; este o metodă care poate stimula respectarea proprietății
intelectuale a individului; este o metodă inovativă.
Un focus grup poate avea și dezavantaje: este o metodă care presupune resurse mari de timp,
pentru proiectare și exersare; unii participanți pot fi foarte timizi în expunerea propriilor idei;
alți participanți pot dezvolta reflexul de a copia ideile expuse de un antevorbitor sau au
tendința de converti focus grup într-o dezbatere; este o metodă destinată mai mult liceenilor,
care au achiziții rezonabile de valori, atitudini, competențe sau cunoștințe dintr-un anumit
domeniu.
68
Proiectarea unui focus grup / durata: 3 ore

Scop: Elevii vor deprinde abilităţi necesare realizării unui focus grup și vor simula un focus grup
Mijloacele de
Obiective de Conţinuturile de bază pe capitole/secvenţe de pregătire Metodele de instruire, Criterii de
Nr.crt.
referinţă teoretică sau practică formare materialele de evaluare
învăţare
Prelegere a
Înţelegerea Definiţia conceptului focus grup instructorului Numărul și
Slide-uri
1. conceptului de focus • metodă sociologică modernă ; Dezbatere de relevanţa
grup • oferă soluţii la probleme diferite din arii vaste ; grup urmată de exemplelor
discuţie liberă
I.Reguli
• cine participă ? Prelegere a Slide-uri
Identificarea • unde? instructorului Film
regulilor de realizare Dezbatere de Materiale cu
• când ? Numărul și
a unui focus grup și a grup cu exemple de
2. II. Procesul de realizare relevanţa
procesului de exemple intrebări
• lansarea temei focusului ; exemplelor
realizare a unui focus de experienţe adresate în
grup • răspunsurile participanţilor ; personale diferite
• identificarea soluţiilor ; focusuri
• analizarea soluţiilor.
Numărul și
Se organizează un grup de 6 voluntari
relevanţa
Se simulează un focus grup conform regulilor amintite
Flipchart direcţiilor
(Exemplu de temă : Ce perspective au emigranții tineri din
Materiale cu prezentate
România ? I. Prezentarea participanților. II. Cum vedeți Prelegere a
exemple de Numărul de
Exersarea unui focus viitorul social al tinerilor din România ? III. Care sunt punctele instructorului
3. soluţii criterii (nevoi)
grup forte ale României, ca țară europeană ? IV. Care sunt punctele Exerciţii de
obţinute în la care răspund
slabe ale României, ca țară europeană ? V. Indicați o măsură grup
diferite participanţii
care trebuie luată, în cadrul sistemului educațional din
focusuri Direcţiile de
România, pentru a îmbunătăți viața tânărului absolvent de
urmărit
liceu/facultate.
selectate
69
Mind map/Harta minții
Mind map este o metodă de învățare care constă în reprezentarea vizuală a unei probleme. Mind
map te ajută să structurezi mai bine informațiile, să le analizezi mai bine, să înțelegi o problemă
și să generezi noi idei. Mind map este o cale de a exprima complexitatea și unicitatea
personalității tale. Iată câteva sfaturi pentru a construi un mind map:
• Utilizează cuvinte cheie sau, acolo unde este posibil, desene sau imagini;
• Începe să desenezi din centrul paginii pre exterior;
• Pune în centrul paginii o imagine clară/desen/expresie etc. care să descrie tema generală a
„hărții”;
• Creează sub-teme;
• Evidențiază cuvintele cheie;
• Utilizează caractere mici pentru scriere. Acestea sunt mai ușor de memorat, prin
comparație cu cele mari;
• Utilizează culori pentru a descrie teme, asociații și pentru a da sens lucrurilor din hartă;
• Orice rămâne în exteriorul hărții, rămâne și în exteriorul minții tale;
• Utilizează săgeți, icon-uri sau orice alt mijloc vizual care să te ajute să arăți legăturile
dintre diferite elemente;
• Nu rămâne blocat doar într-o singură zonă a „hărții”; dacă nu mai ai soluții pentru o zonă
a hărții, mergi spre o alta;
• Notează ideile în ordinea în care apar, ori de câte ori se potrivesc;
• Impune limite „hărții” tale; dacă ai tendința de a te extinde în afara foii de hârtie, nu
începe o altă pagină; adăugați/lipiți mai multă hârtie lângă foaia de bază.
70
1. Exemplu de mind map.
Sursa: Foundation for Women Entrepreneurs Malta – 2015
2. Construiește un mind map. Utilizează ca punct de plecare următorul site:

https://www.text2mindmap.com/
71
Exerciții de dezvoltare a gândirii creative
Activități de echipă
1. Explicați ce este o floare unei persoane care nu a văzut niciodată una.
2. Cum ar fi diferit un meci de fotbal dacă mingea ar fi sub forma unui cub ?
3. Imaginati-vă că parinții ar trebui să treacă un test înainte de a li se permite să devină părinți.
Scrieți 6 întrebări care ar trebui să fie în acest test.
4. Dacă ar fi să introduci o nouă materie care să fie studiată în școală, care ar fi ea și de ce ?
5. Scrieți, lucrând în perechi, un articol de ziar pornind de la următoarele elemente:
Titlu: Tocmai am sărit de pe Empire State Building
Elemente ce trebuie să se regăsească în text:
- M-am hotărât să nu mă sinucid
- Am bătut în geam
- Deprimat
- Am luat liftul
- O scară la etajul 85
- 300 de metri mai jos
- Lucra din greu în biroul său
- Mi-am turnat o băutură tare
- A deschis Bill Stackam
- Plasă de siguranță
a. Comparați articolele cu celelalte grupe.
b. Comparați cu articolul original apărut in ziarul The Guardian care are la bază o poveste
reală.
I’VE JUST JUMPED OFF THE EMPIRE STATE BUILDING

John Helms, a young artist found himself all alone in New York City at Christmas time. He had
no money and was so depressed that he decided to kill himself.
Helms, aged 26, took a lift to the top of the Empire State Building. For a few moments he looked
over the safety fence, then he said a short prayer before throwing himself off.
A short time later he awoke to find himself on a ledge on the 85th floor, blown there by strong
winds. He took a look at the cars crawling along Fifth avenue about 300 metres below and
decided not to commit suicide after all.
72
He knocked on the window, which was opened by Bill Stackman who had been hard at work in
his office. ‘I couldn’t believe my eyes, said Bill. ‘You don’t see a lot of guys coming in through
the window of the 85th floor. I poured myself a stiff drink and one for him too ...’
So the story had a happy ending. When the story was reported on the radio hundreds of families
called Helms to offer him a home for the holidays.
6. Citiți următorul text:

Spargerea misterioasă
Într-o noapte, doi oameni au dat o spargere într-unul din cele mai mari magazine din oraş.
Râdeau răutăcios când au intrat în magazin, iar peste vreo două ore, când au ieşit, râdeau la
fel - chiar dacă nu furaseră nimic. Ceea ce au făcut ei a fost mult mai subtil şi răuvoitor, poate
chiar mai păgubitor pentru magazin decât un furt obişnuit.
Cei doi s-au dus prin magazin şi au schimbat etichetele cu preţuri. Au luat eticheta de pe o
bicicletă şi au pus-o pe o rachetă de tenis. S-au dus la etaj şi au luat eticheta de pe o pereche de
şosete, apoi au coborât la parter şi au lipit-o pe o cămaşă. Au schimbat preţul de pe o minge de
plastic cu eticheta de pe o minge de piele. Aşa au făcut cu fiecare etichetă din magazin, apoi au
plecat.
Activitate:
a. Ce credeţi că s-a întâmplat a doua zi când s-a deschis magazinul ? Redactați o continuare
a poveștii.
Continuarea reală:
A doua zi de dimineaţă magazinul s-a deschis ca de obicei. Casierii erau la locurile lor.
Marfa era aşezată ordonat pe rafturi. Clienţii intrau şi ieşeau din magazin, cumpărând ce aveau
nevoie. Găseau ce le trebuia, plăteau şi plecau. A fost nevoie de vreo două ore – timp destul de
lung - ca să observe cineva că fuseseră schimbate toate etichetele cu preţuri. Câţiva cumpărători
norocoşi au făcut cea mai bună achiziţie din viaţa lor. Alţii au plătit dublu sau triplu pentru
marfa cumpărată.
b. Ce ați fi făcut dacă ați fi constatat că ați plătit mai puțin/mai mult decât valoarea
produsului cumpărat ?
73
Modalități creative de învățare/rezolvare de probleme
Tema 1: Ploaia acidă

Metoda: Învățarea bazată pe întrebări și documentare
Folosind Internetul căutați să răspundeți la următoarele întrebări:
1. Cauzele ploii acide

- Ce este ploaia acidă ?
- Ce substanțe duc la formarea ploii acide ?
- De unde provin aceste substanțe ?
- Cum se formează ploaia acidă ?
- Cum ajunge ploaia acidă în orașul tău ?
- Cum călătorește ploaia acidă atât de departe de sursa ei ?
2. Acizi și baze
- Ce este PH-ul ?
- La ce PH este un acid periculos ?
- Care este PH-ul ploii normale ?
- Care este PH-ul ploii acide ?
3. Efectele ploii acide asupra plantelor și animalelor

- Ce efecte are ploaia acidă asupra pomilor și solului ?
- Ce efecte are asupra animalelor ?
- Cum afectează solul acid alimentele ?
4. Efectele ploii acide asupra râurilor și lacurilor

- Ce se întâmplă când lacurile și pânza freatică devin acide ?
- Când este un lac considerat ”mort” ?
- Cum afectează apa acidă alimentele ?
5. Efectele asupra oamenilor

- Ploaia acidă ne afectează sănătatea ?
- Poate fi dăunătoare ?
74
- Poate afecta mediul în care trăim, casele, drumurile, podurile ?
6. Concluziile
- Ce se poate face în privința acestei probleme ?
- Care sunt soluțiile găsite de oamenii de știință ?
- Ce putem face, fiecare, personal ?
Tema 2: Lumea contemporană

Metoda: Rezolvarea creativă a unei probleme
1. Alegeți o problemă a lumii contemporane. Sugestii: Infracționalitatea crescută,

Poluarea, Specii pe cale de dispariție, Rasism, Terorismul, Intoleranța religioasă,
Șomajul etc.
2. Enunțați problema sub forma unui titlu de articol de ziar.
3. Răspundeți la întrebarea: În ce fel ar fi lumea mai bună dacă problema ar fi rezolvată ?
4. Explicați problema astfel încât un copil de 4 ani să o înțeleagă.
5. Creați o reclamă pentru popularizarea problemei.
6. Găsiți cea mai stupidă rezolvare la această problemă.
7. Încercați sa vă imaginați ce soluții ar găsi la problema propusă o personalitate/celebritate
a lumii contemporane.
8. Găsiți soluții potrivite pentru rezolvarea problemei.
9. Prezentați proiectul și supuneți-l dezbaterii colegilor.
75
76
V. STIL DE VIAȚĂ PROACTIV ȘI GESTIONAREA

VIITORULUI
77
Atitudinea faţă de viitor a părinţilor şi adolescenţilor – valori şi perspective
- Chestionar aplicat părinţilor şi elevilor -

Date personale
Sex: □ M □ F
Vârsta: ... ani
Mediul de locuire: □ urban □ rural
Studii (cu specificarea oraşului în care s-au absolvit studiile cele mai înalte):
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Mediul profesional:
- stabil (o singură meserie în ultimii 20 de ani);
- flexibil (mai multe meserii în ultimii 20 de ani) .
În al doilea caz, vă rugăm să notaţi toate meseriile pe care le-aţi avut în decursul ultimilor ani,
care au depăşit un an, fără a menţiona perioada sau durata):
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Instrucţiuni
Mai jos sunt o serie de afirmaţii. Bifaţi cifra pe care o consideraţi potrivită, pentru fiecare din
cele trei situaţii de la fiecare întrebare. Datele sunt confindenţiale şi vor fi folosite doar pentru un
studiu. E importanmt să răspundeţi la fiecare întrebare.
1 - deloc,
2 - într-o mică măsură;
3 - în oarecare măsură;
4 – mediu;
5 - în mare măsură;
6 - în cea mai mare măsură;
7 - în totalitate.
78
1. Să fii o persoană bogată, care să-şi permită ceea ce-şi doreşte.

A. Cât de important e acest scop pentru dumneavoastră ?
1 2 3 4 5 6 7
B. Care e posibilitatea ca acest scop să fie atins de copiii dumneavoastră ?

1 2 3 4 5 6 7
C. În ce măsură v-aţi atins acest scop până acum ?

1 2 3 4 5 6 7
2. Să lucrezi în domeniul pentru care te-ai pregătit.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
3. Să fii recunoscut şi respectat de cei din jur.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
79
4. Să ai o situaţie financiară confortabilă.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
5. Să ai posibilitatea de avansare în carieră, pe măsura meritelor şi performanţelor.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
6. Să simţi că duci o viaţă plină de sens, împlinită, să fii mulţumit de viaţa ta.
1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
80
7. Să ai un cont de economii, să ai nişte bani economisiţi sau investiţi.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
8. Să poţi să-i ajuţi pe cei care, la un moment dat, apelează la tine şi au nevoie.
1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
9. Să te dezvolți şi să te perfecţionezi pe plan profesional.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
81
10. Să fii proprietarul unui imobil (casă, apartament).

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
11. Să ai un serviciu care să recompenseze munca în plus, orele suplimentare.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
12. Să fii sănătos, în condiţie bună, să ai un tonus bun.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
82
13. Să-ţi permiţi vacanţe şi concedii relaxante, după un an de muncă.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
14. Să faci o meserie care îţi place şi care îţi aduce permanent satisfacţii.
1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
15. Să fii proprietarul unei maşini, să ai toate utilităţile electronice şi electrocasnice.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
83
16. Să faci meseria pentru care ai abilităţile şi cunoştinţele necesare.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
17. Să ai posibilitatea de decizie la serviciu.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
18. Să ştii şi să simţi că în jurul tău sunt persoane care te iubesc şi pe care le iubeşti.
1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
84
19. Să-ţi permiţi să-ţi schimbi maşina/mobila/aparatura când consideri că acestea nu mai
fac faţă cerinţelor tale.
1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
20. Să simţi că tu eşti cel care decide ce face cu propria viaţă.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
21. Să te cunoască şi să te respecte lumea.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
85
22. Să ai prieteni buni pe care să poți conta.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
23. Să poți participa la activităţi în folosul comunităţii.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
24. Să faci acte de voluntariat/de caritate.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
86
25. Să fii realizat din punct de vedere financiar.

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7
87
Atitudinea față de consumul de droguri

- CHESTIONAR -
Activităţi preferate în timpul liber:
folosirea internetului (rețele de socializare, chat, muzică, jocuri etc.);
distracţia în oraş, discotecă/club/petreceri etc.);
alte hobby-uri (cântat, desenat etc.);
practicarea unor sporturi sau participarea la evenimente sportive.
Procentual cat de multe cunoştinţe despre consumul de droguri și consecinţele acestor estimezi
că ai: ________%
1. Enumeraţi câteva substanţe care sunt considerate droguri legale:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2. Enumeraţi câteva substanţe care sunt considerate droguri ilegale (ilicite):
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
3. De unde aţi aflat toate aceste informaţii despre droguri ?
________________________________________________________________________
4. Consideraţi că există vreun pericol dacă încercaţi o singură dată droguri, din curiozitate ?
DA
NU
88
5. Aţi consumat vreodată vreun tip de drog legal ?
DA
NU
Dacă DA, care ? _________________________________
La ce vârstă ați consumat prima oară ? _________________________________
Dar droguri ilegale ?
DA
NU
Dacă DA, care ?______________________
La ce vârstă ați consumat prima oară ?_______________________
Daca DA,
l-am consumat la comun, împărţit, într-un grup de prieteni
le-am luat la îndemnul unui prieten care deja consumase
mi le-a dat un prieten, amic
le-am cumpărat de la farmacie
le-am încercat la o petrecere
6. În care din următoarele locuri ştii/ai auzit că ai putea cumpăra mai uşor droguri dacă ai vrea ?
de la școală sau din apropierea școlii
din carterul unde locuiesc
din club/bar
de la o petrecere
de la o cunoștință a unui prieten
de la un prieten
de pe internet
de la farmacie
89
7. V-a oferit vreodată cineva droguri și v-a îndemnat să consumați ?
DA
NU
Ce fel de droguri ?____________________________
Unde ?____________________________
8. Aceste droguri v-au fost oferite:
gratis
contra cost
atât gratis, cat și contra cost
9. Ce crezi că îi determină pe unii tineri să încerce/consume droguri ilicite ?
dorinţa de senzaţii tari
curiozitatea, tentaţia
anturajul, prietenii
nivelul educaţional şi cultural redus
lipsa informaţiilor/informații false despre efectele consumului
climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei)
plictiseala/singurătatea
teribilismul
creşterea performanțelor sportive
vor să se simtă bine
imitarea modelelor (mass-media, filme etc)
obligaţi de cineva
altele__________________________________________________________________
90
10. Ce crezi că îi determină pe unii tineri să NU încerce sau să NU consume droguri ilicite ?
Ierarhizați aceste motive pe o scară de la 1 la 10, în care 10 e motivul cel mai important, iar 1 cel
mai puțin important.
anturaj/prieteni cu principii sănătoase
conştientizarea pericolului consumului și cunoașterea consecințelor
teama de dependenţă/de a nu se mai putea lăsa
rezistenţă la influenţa anturajului
frica/respectul faţă de părinţi
nivelul cultural şi educaţional
preţul drogurilor (sunt prea scumpe)
stil de viață sănătos (sport, dietă etc.)
pedeapsa legală pentru consum și distribuție
campaniile din mass-media
91
Aspirații în viață
Fiecare dintre noi și-a stabilit anumite țeluri, obiective în viață. Acele țeluri pe care
oamenii speră să le atingă în cursul întregii lor vieți. În acest chestionar, sunt prezentate mai
multe obiective și, pentru fiecare dintre ele, trebuie să răspundeți la aceleași trei întrebări:
a) Cât de important este acest obiectiv pentru tine ?
b) Cât este de probabil să îți atingi acest țel în viitor ?
c) Cât de mult din acest obiectiv ți-ai îndeplinit deja în viață ?
Te rugăm să folosești puncte de la 1 la 7 de pe următoarea scală pentru a răspunde la cele trei

întrebări, pentru fiecare din obiective:
Deloc Mediu Foarte
1 2 3 4 5 6 7
Obiectiv Item Întrebare Punctaj

1. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
Să fiu înstărit. 2. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
3. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să învăț lucruri noi. 5. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
Să devin celebru. 8. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
Să am prieteni buni pe
11. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
care să pot conta.
Să îmi ascund cu succes
semnele îmbătrânirii.
Să muncesc pentru o 16. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
societate mai bună. 17. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
92

Să fiu sănătos din punct
de vedere fizic.
Să am multe proprietăți
scumpe.
La sfârșit, când voi privi 25. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
în urmă, să fi avut o 26. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
viață împlinită. 27. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să fiu admirat de mulți
oameni.
Să îmi împart viața cu 31. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
cineva pe care îl/o 32. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
iubesc. 33. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Oamenii să mă admire
pentru felul în care arăt.
Să îi ajut pe cei care au 37. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
nevoie, fără să aștept 38. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
nimic în schimb. 39. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să am o condiți fizică
bună.
Să am succes din punct
de vedere financiar.
Să decid singur, fără să 46. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
mi se impună de către 47. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
alții. 48. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să fiu faimos.
93

Să fiu angajat în relații
profunde cu cineva.
Să fiu mereu la modă. 56. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
Să lupt pentru ca lumea 58. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
să devină un loc mai 59. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
bun. 60. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să îmi păstrez sănătatea. 62. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
Să fiu bogat. 65. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
Să mă cunosc și să mă
accept așa cum sunt.
Să îmi apară frecvent
numele în mass-media.
Să simt că există oameni 73. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
care mă iubesc și pe care 74. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
îi iubesc. 75. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să am imaginea pe care
mi-o doresc.
Să îi ajut pe alții să își
îmbunătățească viața.
Să nu cunosc, pe cât 82. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
posibil, boala. 83. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
94

Să am suficienți bani 85. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
pentru a-mi cumpăra tot 86. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
ce îmi doresc. 87. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să înțeleg din ce în ce 88. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
mai bine motivele pentru 89. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
care fac ceea ce fac. 90. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să fiu admirat de cât mai 91. Cât de important este pentru tine obiectivul ?
mulți și cât mai diferiți 92. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
oameni. 93. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?
Să am relații puternice și
de durată.
Să fiu considerat
atrăgător de către ceilalți.
Să ajut oamenii nevoiași. 101. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?
Să am un stil de viață
sănătos.
Evaluarea chestionarului: Există șapte categorii de obiective generale, cu câte cinci obiective
specifice fiecare. În plus, există câte trei întrebări pentru fiecare obiectiv specific: cât de
important este el, cât este de probabil să fie atins și cât de mult ai reușit să realizezi deja din acest
obiectiv. Pentru a-ți calcula punctajul, trebuie mai întâi să calculezi trei subpunctaje: al
importanței obiectivului, al probabilității de a-l atinge și punctajul gradului de împlinire a
obiectivului. În acest scop, calculează media aritmetică a punctelor alocate fiecărui item din cei
105, conform listei de mai jos.
95
Media celor 5
Categorie Criteriul Itemi
itemi
Importanța 1,22,43,64,85
Bogăție Probabilitatea 2,23,44,65,86
Gradul de împlinire 3,24,45,66,87
Dezvoltare personală Probabilitatea 5,26,47,68,89
Faimă Probabilitatea 8,29,50,71,92
Relații Probabilitatea 11,32,53,74,95
Imagine Probabilitatea 14,35,56,77,98
Importanța 16,37,58,79,100
Viață socială Probabilitatea 17,38,59,80,101
Importanța 19,40,61,82,103
Sănătate Probabilitatea 20,41,62,83,104
Multe studii iau în calcul doar 6 din cele 7 categorii, lăsând deoparte „sănătatea”. Cele 6 rămase
se grupează în:
- Aspirații intrinseci – dezvoltarea personală, relațiile și viața socială
- Aspirații extrinseci – bogăția, faima și imaginea
Pentru fiecare din cele două clase de obiective se pot calcula punctaje totale.
96
Stil de viață
Vârsta ______
Sex: M, F
Mediu de proveniență: U, R
Locuiesc la: casă, apartament
De cât timp locuiți în acest loc ?_____________________
Date familie:
întreagă (ambii părinți prezenți și implicați)
monoparentală
reîntregită
un părinte plecat în străinătate
ambii părinți în străinătate
locuiesc cu bunici, tutore, alte cazuri________________________
Situația financiară a familiei: sub medie, medie, peste medie

Familia posedă: apartament, casă, mașină alte proprietăți ________
Dă o nota de la 1 la 10 (unde 1 înseamnă deloc și 10 în totalitate) pe următoarele dimensiuni,

componente ale conceptului de BUNĂSTARE/ FERICIRE:
Stare de sănătate
Sănătate fizică
Sănătate psihică (odihnit, plin de energie, optimist)
Alimentație sănătoasă
Mișcare și activitate
Odihnă
Stare de bine
Imagine de sine pozitivă
97
Încredere în sine
Echilibru emoțional (gestionez bine stresul)
Sentiment de apartenență
Satisfacție pentru rezultatele obținute (pe măsura efortului depus)
Mulțumire și satisfacție față de propria viață
Simt ca sunt iubit și apreciat
Autoeficiență
Confort în viața de zi cu zi
Locuință și utilități
Spațiu personal
Transport facil
Acces la internet
Zona în care locuiesc este considerată bună și sigură
Mă simt în siguranță în zona în care locuiesc
Mă simt în siguranță în familie
Mă simt în siguranță la școală
Mediu școlar satisfacator
Satisfăcător ca mediu de învățare
Satisfăcător ca mediu de socializare
Satisfăcător ca oportunități pentru viitor
Satisfăcător ca oportunități de activități extrașcolare
Relaționare
Relații bune și satisfăcătoare cu familia
Relații bune la școală, cu colegii
98
Relații bune la școală, cu profesorii
Relații sociale satisfăcătoare – integrare, grup de apartenență
Relații de prietenie pe care pot conta
Relație de cuplu
Implicare
Participare și implicare în diferite activități și cursuri de formare (în afara programului de

școală)
Participare la viața socială și culturală
Activități diverse în timpul liber
Practic un sport
Merg la cinema
Merg la evenimente culturale (teatru, concerte, vernisaje etc)
Particip la diferite campanii și activități de voluntariat
Particip la viața comunitară
99
Tinerii la vot
Activitate bazată pe sarcini
Temă: Clasa voastră trebuie sa realizeze o campanie pentru motivarea tinerilor să meargă
la vot.
Evaluați datele privind participarea tinerilor la vot la ultimele alegeri:

- Care a fost prezența la vot a tinerilor ?
- Participarea s-a îmbunătățit față de alegerile anterioare ? A rămas la fel ? A scăzut ?
Dacă tinerii vor să aibă un cuvânt de spus referitor la ceea ce se întâmplă în comunitate, trebuie
să participe la vot.
Faceți un sondaj în școala voastră.

1. Câți elevi cu drept de vot vor vota la viitoarele alegeri ?
2. Câți elevi intenționează să voteze atunci când vor putea ?
3. De ce vor să participe la vot ?
4. Care sunt cele mai importante probleme care îi preocupă ?
Acțiunile sunt cele care contează. Oamenii acționează atunci când este în beneficiul lor
dar uneori se lovesc de obstacole.
1. Care sunt beneficiile unei puternice participări la vot ?
2. Care sunt obstacolele ?
3. Ce se poate face în această privință ?
Realizați un mesaj și un program pentru a motiva tinerii să meargă la vot.
100
Transportul în comun
Activitate în echipă, bazată pe sarcini
Pasul 1 – Evaluați problema transportului în orașul vostru:

- Descrieți modul în care se realizează transportul local.
- Ce fel de transport utilizați voi ?
- Ce notă ați da transportului în comun ?
Pasul 2 – Ce impact are transportul local asupra familiei voastre ? Ce schimbări ați
recomanda pentru transportul local ?
Pasul 3 – Care sunt elementele unei rețele de transport variate ? Cum evaluează statul
nevoile de transport ale cetățenilor ?
Pasul 4 – Identificați o problemă a transportului în orașul vostru.

- Cum ar putea fi ea rezolvată?
Pasul 5 – Susțineți ideea ca taxele locale să fie folosite pentru construirea unor piste de
biciclete moderne și utilizabile ?
- Voi înșivă, folosiți în prezent bicicleta ca mijloc de transport ecologic în oraș ? Dacă DA,
cât de des ?
- Dacă autoritățile locale vor construi o rețea dezvoltată de piste pentru biciclete, intenționați
să folosiți acest mijloc de transport/să îl folosiți mai des decât în prezent ?
- Câți și care din membrii familiei voastre folosesc frecvent bicicleta ca mijloc de transport
urban ?
- Câți dintre colegii voștri de clasă folosesc frecvent bicicleta ca mijloc de transport urban ?
Pasul 6 – Identificați 3 slujbe din domeniul transporturilor.

- Care din ele credeți că ar putea fi o carieră pe termen lung pentru voi ?
- Ce fel de pregătire este necesară pentru această slujbă ?
- Care ar fi aspectele pozitive și negative ale unei asemenea slujbe ?
101
Drepturi civile – Le cunoști pe ale tale ?
Cu toții știm că avem anumite drepturi civile de bază și e important ca ele să fie protejate.
Dar e greu să le protejăm dacă nu le cunoaștem.
Activitate de documentare – Care vă sunt drepturile civile ?

Folosiți pentru documentare surse scrise sau internetul. Enunțați cel puțin 5 drepturi, dar aveți
libertatea să enunțați cât de multe puteți.
Alegeți unul dintre aceste drepturi.
Identificați o problemă curentă legată de acest drept sau o încălcare a acestuia.

- Ce acțiuni întreprind cetățenii referitor la acest aspect ?
- Ce se poate face pentru a proteja acest drept ?
Voi, ca elevi, aveți drepturi ?

Numiți 3 drepturi ale elevilor. Cum vi se aduc la cunoștință aceste drepturi ?
Realizați un eseu cu tema: Care dintre drepturile voastre civile are cea mai mare
însemnătate pentru voi ?
Explicați de ce credeți că este cel mai important.
Realizați un spot video referitor la această problemă.
102
Responsabilitatea în trafic
Accidentele rutiere sunt cauza principală a deceselor în rândul tinerilor.
1. Realizați o documentare riguroasă în ceea ce privește accidentele rutiere în județul vostru.

Adunați date de pe internet și de la autoritățile locale.
Realizați un grafic care să ilustreze evoluția accidentelor rutiere în ultimii ani.
2. Concepeți un chestionar (cu cel puțin 5 întrebări) privind siguranța în trafic și aplicați-l
colegilor voștri.
3. Care sunt soluțiilevoastre în vederea rezolvării acestei probleme ?
4. Adăugați la graficul vostru încă 2 variabile (de exemplu: sex, vârsta celor implicați în
accidente).
5. Dezbatere:
Cum vă influențează în mod personal această problemă ? Dar familia voastră ?
Ce schimbări ați face pentru a rezolva problema ?
Ce schimbări recomandați autorităților locale și statale ? Specificați concret cui ar
trebui să se adreseze aceste schimbări ?
Ce schimbări ar trebui să facă producătorii de automobile ?
6. Luați atitudine :
Concepeți un plan de acțiune pentru a rezolva problema.
103
Testul AGOS
Gradul de oboseală se poate autoevalua prin testul AGOS (Autoevaluarea Gradului de
Oboseală Săptămânală). Pe o scară cu 7 valori, se bifează zilnic, la începutul zilei (I) şi la sfârşit
(S). Starea caracteristică se alege dintr-o listă de 10 perechi termeni-simptome.
Atribuiţi nota maximă stării care vă caracterizează cel mai bine zilnic, la începutul şi la
sfârşitul zilei. Veţi putea observa dacă înregistraţi diferenţe între începutul şi sfârşitul zilei şi pe
parcursul unei săptămâni. Dominanta simptomelor „A” vă indică un tonus optim. Dominanta
simptomelor „B” vă indică o stare de oboseală.
Simptom A I/S 7 6 5 4 3 2 1 Simptom B

I
Puternic Slab
S
I
Relaxat Încordat
S
I
Mulțumit Moleșit
S
I
Proaspăt Abătut
S
I
Interesat Plictisit
S
I
Cu inițiativă Apatic
S
I
Cu vigoare Epuizat
S
I
Binevoitor Iritabil
S
I
Treaz Somnolent
S
I
Vioi Lent
S
104
105
Tipografia
SC R OF IMP SR L
Suceava
Str. Mărăşeş ti Nr. 7A
tel. 0230-532299
tel./fax. 0230-523476
mobil: 0745392 984
email: rofimpsrl@yahoo.com
106
.
This book has been published with the financial support of the EU whithin
the Erasmus+ project "Dezvoltarea competentelor profesorilor in vederea
consilierii elevilor in problematica devenirii personale", cod 2014-1-RO01-KA101-
001326
The authors take responsibility for the accuracy of the published
information. There is no copyright restriction for these materials, therefore they
can be used for didactic purposes.
ISBN 978-606-625-213-3

5 Evolutia Elevilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 Evolutia Elevilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVOLUTIA

Editura George Tofan, Suceava

Mihaela Ciubotariu Cristina Lucaci Daniela Dungeanu

Modele de teste, chestionare, sondaje de opinie, întrebări pentru focus grup

Editura George Tofan, Suceava

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Coperta: Isabela Tabarcea

I. AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

Chestionar de cunoaștere a elevului

Modalitatea de completare a chestionarului:

D. Cu cine îţi pregăteşti temele de obicei ?

G. Ce este important pentru tine? Alege cel mult trei răspunsuri!

H. Ce faci când te întâlneşti cu prietenii? Alege cel mult trei răspunsuri!

10. Altceva, şi anume………………………...............................................................................

L. Cum te relaxezi de obicei la şcoală ? Alege cel mult trei răspunsuri !

Numele și prenumele .................................................

Scala de apreciere a elevului

1. A. Este foarte atent la lecţii. (5p)

Analiza factorilor şi aprecierilor: scala evidenţiază 4 factori:

Chestionar pentru identificarea setului de valori personale

Sursa chestionarului: Proiectul Informare şi Consilierea Carierei-ICC, Danemarca, 1999/2001,

În coloana I marcați cu un X afirmațiile pe care le considerați adevărate.

1 Viaţa constă din lucruri drepte și lucruri nedrepte.

2 Conceptele de “bine” și “rău” nu au nici un înţeles dacă nu cunoaștem contextul.

3 În mod normal, procedez așa cum mi se pare corect la momentul respectiv.

4 Un lucru este corect dacă toată lumea crede că este așa.

1 Pe termen lung, voi fi răsplătit pentru ceea ce fac.

3 Mi se pare important să mă respect și să fiu respectat.

4 Nu sunt importante recompensele personale dacă există colaborare.

5 Este aproape un câștig în sine să fii implicat în procesul de globalizare.

7 Voi fi răsplătit pentru binele pe care-l fac.

8 Faptul că îmi merge bine în viaţă este o răsplată.

1 Frica de pedeapsă poate determina uneori oamenii să facă lucruri bune.

4 În mod normal se poate cădea de acord asupra unui comportament potrivit.

5 Comportamentul meu este determinat de conștientizarea opiniilor mele despre viaţă.

8 Fac tot ceea ce este necesar pentru a supravieţui.

1 Cred că ocup locul care mi se cuvine în viaţă.

3 Iau ce pot de la viaţă.

4 La dezvoltarea mea contribuie cel mai mult relaţiile pe care le am cu ceilalţi.

5 Mă dezvolt prin înţelegerea contextului în care mă aflu.

7 În viaţă, vreau să-mi creez un loc al meu.

8 Viaţa este o junglă și trebuie să lupţi pentru a supravieţui.

1 Lupt pentru ceea ce este drept și mă revolt împotriva nedreptăţilor.

2 Mă străduiesc să înţeleg evenimentele în contextul lor.

3 Lupt pentru a-mi satisface trebuinţele.

4 Lupt pentru a ajunge la relaţii bune cu ceilalţi.

5 Lupt pentru protejarea și „supravieţuirea” Pământului.

6 Lupt pentru grupul social din care fac parte.

8 Lupt pentru viaţa mea.

1 Deciziile trebuie luate de către cei care au autoritatea să o facă.

2 Mulţi oameni au capacitatea de a hotărî pentru ei înșiși.

4 În fiecare grup, deciziile sunt o răspundere a echipei.

5 Deciziile sunt luate de către conducători cu abilităţi înnăscute.

6 Deciziile trebuie luate de cei cu cele mai mari experienţe de viaţă.

7 Ajung să ia decizii cei care au reușit să-i înlăture pe ceilalţi.

8 Eu hotărăsc pentru mine.

1 Oamenii trebuie să fie responsabili pentru acţiunile lor.

2 Este mai important să înveţi din greșeli decât să cauţi vinovatul.

4 Dacă se ajunge la armonie, responsabilitatea nu este atât de importantă.

6 Îmi asum responsabilitatea pe care mi-o atribuie șefii.

7 Îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce fac și suport consecinţele lor.

8 În general, sunt singurul răspunzător pentru acţiunile mele.

1 Cu timpul voi primi ceea ce merit.