Tiganul mananca cand are, romanul cand e foame si boierul cand vrea bucatarul.

"

1.Hoti de fructe, copii. Fructe zemoase in drum spe scoala.Povesti de groaza.

Fact: Un parinte a spus copiilor ca perele si merele bisericii sunt "spurcate" de untura mortilor pe
alea caror morminte cresteau pomii.

2.Mamaligarii: Tineau fiecare post, siliti de parinte. In meniu gaseau" mamaliga. Se manca si calda si
rece. Variante "de lux":era fiarta in lapte inloc de pa

Prajeai mamaliga in tigae cu unt(mamaliga boiereasca)

Mamaligar= nu avea bani de mamaliga + in zilele de post cate un pepene

3.Boierii: mancare=statut

Mancau de patru ori pe zi, 12 felul de mancare pe zi, ultima servita putin inainte de miezul noptii(la
evenimente).

Meniu normal: "Dimineata se deschide cu un pahar de apa rece,o cafea amara, o lingurita de
dulceata sau de servet, urmeaza apoi zacusca (cu sensul de gustare de dimineata)

Un pranz obisnuit incepe cu un aperitiv, ata de necesar pentru a starnii pofta de mancare. Doctorul
Constantin Carcas povesteste ca boierii prefera cate un pahar de rachiu de vin simplu sau amestecat
cu aromatice

de roze , menta , ambra, cafea, aloe, foi de chitru, chinamon, angelica si altele sau vutci de ienupar,
de scortisoara, de chitra, de anason sau de cuisoare sau simplu, gatite cu zaha.

Urmeaza conserve de peste de mare, ca sardele, lacherda, licurini sau icre, masline, salam de Italia,
branzeturi felurite, locale si strain.

Mamaliga este fiarta in lapte sau facuta cu retete aparte cu unt, branza, smantana sau aromate.

Painea e bine coapta, usoara, alba si pufoas. Salatele sunt divers: de laptuci, de andive asortate cu
capere, cu stafide, cu otet de trandafiri de zahar, de sparanghel, de sfecla rosie coapta in spuza, de
morcovi, de cicoare asortate cu capere, cu stafide, cu otet de trandafiri si zahar sau seminte de
rodii."

Se mananca supa de carne de pasare sau de vaca, cu mustar, cu hrean sau cu alte sosur, printre care
se intercaleaza alte feluri in functie de gustul boierului.

Intr-o zi se mananca pui cu unt proaspat si smantana, sare ,nucsoara, cuisoare si piper mai mult,
cucunari(seminte de pin) si fistichiuri(fistic) pisate bine sau migdale, peste care se varsau "5-6
galbenari de ou cu catava zeama de lamaie, zeama de carne,presarat apoi cu zahar si scortisoara."\
In zilele se adauga peste caracatita, stridi melci si raci.Stropite cu vinuri diverse.

4.Orasenii

In jurul anului 1800 stramosii nostri nu aveau blocuri, ci case in jurl casei cresteau gaini, porci si alte
animale.

Diferenta este data de pravali care indulcesc viata oamenilor care au suficienti bani sa plateasca.

Pe strada umbla serbegii si bragagii(serbet si braga)

Striga:"Serbet,Salet,bragarece."

In 1812 4 sarbi sunt mesteri cofetari in bucuresti unde produc serbet si sale. Fiecare tine cate 20 de
slugi cu cofele care umbla pe ulita si vand serbetul.

Bruterii necisntinti, aveau urechea batuta in cuie de usa pravaliei.

Macelarii erau obligati de lege sa taie animalele langa un rau si sa curete dupa ei, dar putini macelari
respectau regula.Ratele, gastele si gainile se vindeau vii pentru ca erau simplu de taiat acasa.

Porcii erau taieti la fel si vacile, fara frigider carnea se striag repede. Daca erau prinsi ca vand carne
stricata earau batuti.

5.Cafenelele

Boierii dau rar pe la cafenea.Nu au nevoie, se distreaza la caselor avand jocuri de biliard si altele.
Cafeneaua e locul omului de rand.

Acum 200 de ani in bucuresti existau 2 tipuri de cafenele:Cele pe stil european si cele turcesti.

Cafenelele turcesti sunt compuse dintr-o sala mare cu o banca de jur imprejurul peretilor acoperite
cu rogojini sau cu covoare si perne pe care te poti aseza.

"Se fumeaza in ele la marele greu" si cafeaua e servita din momentul in care te ai asezat fara sa fie
nevoie sa o ceri.

Se joaca dame sau sah. Se danseaza pe muzica lautarilor si mai ales se barfeste.

"Cafeneaua tine loc de Facebook,Youtube,Instagram,Snapchat,Google News,Tinder,Grinder si

CrestinOrtodox.ro"

E un loc important pt ca acolo puteai sa iti faci cunostinte noi sate distrezi si sa comentezi stirile, sa
raspandesti zvonuri sau sa asculti ce au alti de spus.

Zvonurile din cafenele bagau frica in Voda si in dregatori.Voda Caragea cere marilor dregatori sa
ceara cafengiilor citat: "Sa nu cutezi a mai ingadui inauntru cavvenelelor pre nimeni sa faca vorba de
domnie pentru devletul si pentru alte havadisuri.Sa le arati ca avem a randui spioni intra-dinsu."
Nu s-a intampalt nimic, "berfele curg garla."

Informatii-Constanta Vintila Ghitulescu, "Patima si desfatare, despre lucrurile marunte ale vietii
cotidiene in societatea roma