Sunteți pe pagina 1din 24

PROIECT

ORGANE DE MAŞINI
CUPRINS

Tema de proiectare .................................................................................... pg. 3


Metodologia proiectării sistemului .......................................................... pg. 4
Analiza temei ............................................................................................... pg. 5
Proiectarea la scara a ansamblului ............................................................... pg. 5
Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a forţei de către şurubul
principal
- precizarea solicitărilor ..............................................................pg. 8
- alegerea materialului pentru cupla şurub-piuliţă .................. pg.9
- predimensionarea filetului ........................................................ pg. 10
- verificarea condiţiei de autofrânare ....................................... pg. 11
- verificarea la flambaj ............................................................... pg. 12
- determinarea numărului de spire in contact ......................... pg. 13
- verificarea spirei filetului ....................................................... pg. 15
- verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului ......... pg. 15
- dimensionarea piulitei ...............................................................pg. 16
Proiectarea celui de al doilea reazem al şurubului
- utilizarea lagărului axial .......................................................... pg. 16
Proiectarea sistemului de acţionare ................................................................ pg. 18
Proiectarea corpului ......................................................................................... pg. 23

2
Tema de proiectare
(Tema nr. 64)

Să se proiecteze un cric auto pentru o sarcină maximă


F1=18500N, care desfăşoară o cursă de H=200mm)

EXEMPLE DE UTILIZARE A TRANSMISIEI ŞURUB – PIULIŢĂ ÎN


CONSTRUCŢIA DE MAŞINI.

Şurubul principal 1 execută atât mişcare de rotaţie cât şi cea de translaţie. Piuliţa 2
este fixată in corpul 3. Pentru evitarea mişcărilor relative intre sarcina de ridicat şi
cupa 4, aceasta trebuie să se rotească liber pe capul şurubului 1, deci intre cupă şi

şurub există un lagăr axial care poate fi de alunecare sau de rostogolire(rulment axial);
utilizarea rulmentului este avantajoasă în special pentru ridicarea sarcinilor mari, când
se obţin reduceri însemnate ale momentului de frecare rezistent dintre cupă şi şurub.

3
METODOLOGIA PROIECTĂRII SISTEMULUI

Procesul de proiectare al unui produs oarecare este o activitate complexă, iterativă,


ale cărei principale etape sunt prezentate în figura următoare, împreună cu
interconectarea dintre ele.

Tema proiectului

Analiza temei
Precizarea listei de
cerinţe şi dorinţe

Nu
Evaluare

Da

Proiectarea calitativă (Concepţia)


Precizarea structurii funcţiilor de îndeplinit.
Căutarea şi găsirea de soluţii
Concept posibile

Nu
Evaluare

Da

Proiectarea la scară
Calcule de dimensionare
Definitivări constructive prin desen
Verificări
Desen de ansamblu şi desen de execuţie

Nu
Evaluare

Da

Pregătirea fabricaţiei

4
ANALIZA TEMEI

Analiza temei constituie prima etapă în rezolvarea oricărei proiectări. În această


fază se proiectează o listă de cerinţe care trebuie, sau doar se vor a fi îndeplinite de
către obiectul proiectării. Între cerinţele din listă sunt unele care constituie cerinţe
restrictive fără de care sistemul nu poate funcţiona, nu-şi îndeplineşte funcţia, etc.
Aceste condiţii restrictive vor fi denumite - cerinţe. Celelalte condiţii a căror
realizare este doar dorită vor fi denumite – dorinţe.
În faza de analiză a temei se pot găsi următoarele cerinţe şi dorinţe:
Cerinţe
 să se poată regla înălţimea până la caroserie
 să deplaseze pe verticală 18500N pe 200mm
 să nu alunece sub sarcina, de sub caroserie (să nu se răstoarne)
 să se poată acţiona manual
 să se poată acţiona pe o singură parte
 să nu se afunde in pământ moale
Dorinţe
 Acţionare uşoară (randament bun)
 Acţionare rapidă (timp de ridicare mic)
 Gabarit şi greutate mică
 Cost redus
 Durabilitate bună (cât autovehiculul)
 Construcţie simplă

Observaţii:
1) În anumite situaţii dorinţele de tipul celor de mai sus pot deveni condiţii
restrictive (cerinţe). De exemplu dacă gabaritul este impus de condiţia de încadrare
în dimensiunile portbagajului, această dorinţă devine cerinţă. La fel se poate
întâmpla şi cu greutatea sau costul cricului. În mod normal date de acest fel ar trebui
incluse insă în tema proiectului
2) Comparaţi tema anterior menţionată cu următoarea formulare: Să se proiecteze
un cric pentru autoturismul Dacia 1310

PROIECTAREA LA SCARĂ A ANSAMBLULUI

Figura următoare reprezintă o variantă relativ generală, de algoritm pentru


proiectarea la scară a unei transmisii şurub piuliţă, incluse în cricuri, prese, menghine
sau alte dispozitive de lucru acţionate manual.
Algoritmul are în vedere o abordare preponderent funcţională a proiectării.
Aspectele de ordin structural şi constructiv sunt abordate cerinţei îndeplinirii rolului
funcţional.

5
Funcţii de îndeplinit
Cerinţe, dorinţe
Soluţia concept Tema proiectului.
.
.

Sinteza dimensională
Studiul cinetostatic
(pentru mecanismele cu pârghii)

Proiectarea sistemului de
Preluare-transmitere a forţei
De către şurubul principal

Nu Acţionarea
Se face prin şurubul
Principal?

Da
Proiectarea sistemului de
acţionare

Definitivarea constructivă
a şurubului principal
Verificări finale.

Nu
Exista un şurub
secundar

Da
Proiectarea sistemului de
preluare-transmitere a forţei
de către şurubul secundar

Nu Acţionarea
se face prin şurubul
secundar?

Da
Proiectarea sistemului
de acţionare

Definitivarea constructiva a şurubului secundar (şi principal)


Verificări finale
Proiectarea sistemului de preluare-transmitere
a forţei de către piuliţă
.

Acţionarea se
face prin piuliţă?
6
Proiectarea sistemului Evaluarea tehnico-economică
de blocare a Definitivarea
Elaborarea
Verificări
Proiectarea
Evaluarea
(costuri desenelor
constructiva
şi definitivări
sistemului
şidetehnologia)
tehnico-economică
cu materialele execuţie
a piuliţei.
Pregătirea
Proiectarea corpuluifabricaţiei
Convine?
ansamblului
piuliţei (implicit
Constructive
Verificări
de
stabilirea
acţionare
(randament, finale
tehnologiilor)
finale
etc.)
Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE - TRANSMITERE A


FORŢEI DE CĂTRE SURUBUL PRINCIPAL

7
Funcţii de îndeplinit: Transformarea şi transmiterea mişcării şi a forţei (transmiterea
unui flux energetic)

PRECIZAREA SOLICITĂRILOR ŞI A FORMELOR DE DETERIORARE


POSIBILE

Dimensiunile cuplei şurub – piuliţă, deci ale celor două filete în contact, sunt
determinate pentru următoarele:
- Rezistenţa corpului (tijei) şurubului la solicitări compuse şi la flambaj.
Pentru a pune în evidentă tipul solicitărilor care se produc se construiesc
diagramele de eforturi

- Rezistenta spirelor şurubului şi ale piuliţei. Spirele se pot distruge prin uzare sau
rupere
La viteze mici la care are loc acţionarea cricului, hotărâtoare pentru tipul şi
intensităţile uzării sunt tensiunile de contact între spire
Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitărilor de încovoiere şi forfecare
la piciorul filetului. Se face observaţia că în realizarea rezistentei filetului sunt
deopotrivă implicate dimensiunile filetului cât şi numărul de spire în contact.

În concluzie cupla şurub – piuliţă trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:


 transmiterea şi transformarea mişcării şi a forţei
 rezistenta corpului (tijei) şurubului
 rezistenta spirelor filetelor şurubului şi a piuliţei
 asigurarea condiţiei de autofrânare

Se doreşte totodată:
 un cost redus ( material şi manopera)
 o bună durabilitate
 un bun randament
ALEGEREA MATERIALULUI PENTRU CUPLA ŞURUB - PIULITĂ

8
Condiţiile care trebuie îndeplinite de către materialele cuplei şurub – piuliţă
rezultă din lista cerinţelor şi a dorinţelor.
Necesitatea asigurării rezistentei la uzare şi a unui coeficient de frecare redus
presupune utilizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietăţi antifricţiune.
Întrucât solicitările corpului şurubului sunt relativ mari, materialul acestuia este
de regula oţelul. Proprietăţile antifricţiune ale cuplului de materiale vor fi asigurate în
principal de către materialul piuliţei.

Şurubul se poate confecţiona din următoarele oţeluri:


Fără tratament termic
- OL42; OL50; OL 60 stas 500/2-80(oţel laminat de uz general)
- OLC35; OLC45; OLC50;OLC60 STAS 880-80 (normalizat)
- OLT45; OLT55 STAS8183-80 (oţel laminat pentru ţevi)
Cu tratament termic
- OLC50; OLC60 STAS 880-80 (îmbunătăţite)
- OLC35; OLC45; OLC55;OLC60 STAS 880-80 (călite cu flacără sau prin
inducţie)
Observaţii:
1) În principiu tratamentul termic este necesar la transmisiile şurub – piuliţă foarte
încărcate şi acţionate de un număr mare de ori pentru a micşora uzura
2) După tratamentele de cementare-călire sau călire prin inducţie cu flacără este
necesară rectificarea ceea ce sporeşte semnificativ preţul prelucrării
3) Întrucât dimensiunile cuplei sunt determinate totodată şi de către materialul
piuliţei, material cu caracteristici mecanice reduse, utilizarea otelurilor aliate se
justifică în principal prin posibilitatea aplicării tratamentelor termice de durificare
şi/sau prin agresivitatea mediului de lucru (mediu coroziv, abraziv)

Se va alege pentru şurub un oţel fără tratament termic: OL50

Piuliţa se poate executa din:


Fonte
- FC100 ÷ FC400 STAS568-82 Fonta cenuşie cu grafit lamelar turnată în piese.
Prezenţa grafitului sub forma lamelară asigură proprietăţi antifricţiune.
- Fca 1, FcA 2, FcA 3, FcA 4, FnA 1, FgnA 2,FmA 1, FmA 2 STAS 6707 – 79
Fonta rezistentă la uzare în condiţii de frecare cu ungere
Aliaje pe bază de cupru (bronzuri)
- CuPb20Sn5, CuPb15Sn8, CuPb10Sn10 SATS1512-80 Aliaje cupru-plumb-staniu
turnate în piese
- CuAl9(10)Fe3 Aliaje cupru-aluminiu turnate în piese – au rezistenţa mecanică
ridicată, coeficient mic de frecare pe oţel, rezistentă mare la coroziune
- CuSn14, CuSn12, CuSn10Zn2, CuSn6Zn4Pb4STAS197/2-83. În general cu cât
staniu este în cantitate mai mare cu atât bronzul este mai dur şi poate fi folosit la
încărcări mai mari. Întrucât staniu este un material deficitar, foarte scump, se
recomandă să se folosească numai în situaţii speciale.
Aliaje pe baza de cupru şi zinc (alame)
- CuZn40PbSnT, CuZn38Pb2Mn2T, CuZn40Mn2AlT STAS 199/2-86 Aliaje cupru-
zinc turnate în piese
Aliaje pe baza de aluminiu
-AlSiCu5 STAS 201/2-80 Aliaje din aluminiu turnate în piese.

9
Observaţii:
1) Pentru a asigura siguranţă faţă de gripare nu se recomandă utilizarea oţelului
pentru construcţia piuliţelor şuruburilor în mişcare, totuşi în acţionări rare, în
condiţiile unor presiuni mici pe spire, se poate folosi şi oţelul. Oţelul ca
material pentru piuliţă, poate fi impus şi de solicitările mari din corpul
acesteia. Un exemplu în acest sens este piuliţă cricului auto (Dacia).

Se va alege pentru piuliţă un bronz: CuPb10Sn10

PREDIMENSIONAREA FILETULUI. ALEGEREA TIPULUI


FILETULUI ŞI A DIMENSIUNILOR STANDARDIZATE

Necunoscutele care trebuie determinate în cazul dimensionării unei cuple şurub piuliţă
sunt:
- tipul filetului
- mărimea filetului
- numărul de spire în contact

Tipul filetului

Se va alege un filet trapezoidal. Are o bună rezistentă şi rigiditate, permite eliminarea


jocului axial rezultat în urma uzării – prin utilizarea unei piuliţe secţionate, poate
transmite sarcini mari, variabile, în ambele sensuri.

Predimensionarea filetului

Dimensiunile filetului trebuie să corespundă simultan următoarelor cerinţe:


 rezistenţa corpului şurubului la solicitarea compusă. Din diagramele de eforturi
rezultă că şurubul este solicitat la compresie
 rezistenţa spirelor la strivire (uzare)
 rezistenţa spirelor la solicitarea compusă de încovoiere şi forfecare
 dacă şurubul este solicitat la compresiune, să nu flambeze
 să asigure condiţia de autofrânare
Predimensionarea la solicitarea compusă, în condiţiile de mai sus, se face la
compresiune pe baza unei forte de calcul Fc= γ ∗ F1 ; F1 fiind forţa care acţionează
asupra şurubului, iar γ (γ >1)= factor de majorare a forţei F1 , pentru a considera şi
solicitarea de răsucire.

Unde: d3 = diametrul interior al filetului şurubului


σ 2= tensiunea admisibilă la compresiune
σ C = limita de curgere
CC = coeficientul de siguranţă faţă de curgere
Valori pentru factorul γ

10
Sistemul, şurubul γ
Cricul simplu; şuruburile cricului
telescopic; şurubul principal al cricului cu
dublă tracţiune; presa cu lagăr de 1,27÷1,32
rostogolire la capătul de atac al şurubului;
şurubul secundar al cricului telescopic.

4γF1
d3 =
π σa

4 ∗1,3 ∗18500
d3 = = 20 ,9mm
3,1415 ∗70

γ = 1,27÷1,32 ; se alege γ = 1,3

Dimensiuni nominale pentru filete STAS 2114/3-75

Diametrul Diametrul nominal interior


Diametrul Diametrul nominal
Pasul nominal
nominal al exterior al filetului al filetului al filetului
P mediu
filetului, d interior exterior d3 interior D1
d2 = D2
25 3 23.5 25.5 21.5 22.0

Deci se ia un filet T 25 X 3 .

Verificarea condiţiei de autofrânare

Asigurarea autofrânării apare ca cerinţă în majoritatea construcţiilor cu şuruburi de


mişcare. La sistemele acţionate manual este preferabil ca autofrânarea să se realizeze
direct de către filet.
Filetele asigură autofrânare atunci când unghiul de înclinare al filetului ψ este mai
mic decât unghiul de frecare redus ϕ ’: ψ <ϕ ’

P
µ
Unde: tg ψ = πd iar tg ϕ ’= µ ’= α
2 cos
2
În care α – reprezintă unghiul profilului filetului (pentru filet trapezoidal α = 30°)
µ ’ - coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea şi
starea de ungere a suprafeţelor

Valorile coeficientului de frecare

Cuplul de materiale Coeficientul de frecare, µ ’


Otel pe bronz 0,08 ÷ 0,15

3
tg ψ = 3.1415 ∗21 ,5 = 0,044 => ψ = 2,54°

11
0,12
tg ϕ ’= 0,965 = 0,124 => ϕ ’ = 7,08°

ψ <ϕ ’ condiţia de autofrânare este îndeplinită.

Verificarea la flambaj

Şuruburile lungi, solicitate la compresiune sunt în pericol de a se flamba.


Dimensiunile filetului anterior precizate, trebuie să asigure o siguranţă suficientă şi
faţă de flambaj.
Pentru verificarea flambajului se vor urma paşii:
 se stabileşte felul rezemării. Pentru sistemul cu un şurub se ia L = (1,35 ÷1,45)H
unde H = cursa de realizat
 se calculează coeficientul de svelteţe λ şi se determină tipul flambajului

L = 1,4 * H
Lf = 2 * L

lf
λ =
i min
Unde lf – lungimea flambajului lf = 2 L = 2 * 280 = 560
i min – raza de inerţie minimă
πd 32
i min =
I min
= 4 = d3
A πd 34 4
64
 se compară λ cu valorile limita λ 0
Dacă: λ < λ 0 - flambajul este plastic
λ > λ 0 - flambajul este elastic

Mărimi caracteristice flambajului

a b
Materialul λ 0
MPa
OL50 SATS 500/2-80 89 335 1,62

21 ,5
i min = = 5,375 mm
4

12
560
λ = 5,375 = 104,18
λ >λ 0 => flambajul este elastic

 se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj Cf


Ff
Cf = ≥ C fa Cfa = 3 ÷ 5
F1

π 2 ∗ E ∗ I min 3,1415 2 ∗ 2,1 ∗10 5 ∗10488 ,75


Ff = = =69321,3 N
Lf 2 560 2
πd 34 π ∗ 21,5 4
Imin = = = 10488 ,75
64 64
69321 ,3
Cf = =3,747
18500
Cf ≥ Cfa

Determinarea numărului de spire în contact

Numărul minim de spire ce va fi în permanenţă în contact ,Z, se va determina din


condiţia de rezistenţă la uzare
În acţionările cu viteze mici, principalul parametru care determină intensitatea
uzării şi implicit durabilitatea, sunt tensiunile de contact (presiunea) între spire. În
ipoteza repartizării uniforme a sarcinii pe spire şi neglijând unghiul de înclinare a
spirei, numărul de spire necesare rezultă din relaţia:
F1 18500
Z= π 2 = 3 ,1415 = 11,13
(d − D12 )σ as (625 − 484 ) ∗15
4 4

Numărul de spire fiind prea mare se alege un nou filet

Se va lua un filet T 26 X 3 .

Dimensiuni nominale pentru filete STAS 2114/3-75

Diametrul Diametrul nominal interior


Diametrul Diametrul nominal
Pasul nominal
nominal al exterior al filetului al filetului al filetului
P mediu
filetului, d interior exterior d3 interior D1
d2 = D2
26 3 24.5 26.5 22,5 23

Verificarea condiţiei de autofrânare

3
tg ψ = 3.1415 ∗22 ,5 = 0,042 => ψ = 2,43°

13
0,12
tg ϕ ’= 0,965 = 0,124 => ϕ ’ = 7,08°

ψ <ϕ ’ condiţia de autofrânare este îndeplinită.

Verificarea la flambaj
lf
λ =
i min

22 ,5
i min = = 5,625 mm
4
560
λ = 5,625 = 99,55
λ >λ 0 => flambajul este elastic

 se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj Cf


Ff
Cf = ≥ C fa Cfa = 3 ÷ 5
F1

π 2 ∗ E ∗ I min 3,1415 2 ∗ 2,1 ∗10 5 ∗12580 ,559


Ff = = =83146,305 N
Lf 2 560 2

πd 34 π ∗ 22,5 4
Imin = = = 12580 ,559
64 64

83146 ,305
Cf = = 4,494
18500
Cf ≥ Cfa

Determinarea numărului de spire în contact


F1 18500
Z= π 2 = 3,1415 = 10,68
(d − D12 )σ as (676 − 529 ) ∗15
4 4

Se v-a lua Z = 11

Verificarea spirei filetului

Solicitările la care sunt supuse spirele filetului sunt: încovoierea şi forfecarea.


F1/z
l
i

14
h

F1 18500
li * 1,25
Solicitarea la încovoiere σ i= z = 11 = 65 ,391 N/mm
2

W 32 ,149

F1 18500
Solicitarea la forfecare τ f = km ∗ z
=
0,63 ∗11
= 17 ,405 N/mm
2

A 153 ,37

Unde pentru filetul trapezoidal:


2
p
πD4 ( + 2l i ∗ tg15  ) 2 π ∗ 22,5 + 1,25 ∗ 0,267 
3
3
W= 2 = 2  = 32,149mm
6 6

P  3 
A = πD4  + 2l i ∗ tg15   = π ⋅ 22 ,5 + 1,25 ∗ 0,267  =153,37mm2
 2   2 
Tensiunea echivalentă:
σ ech = σ i2 + 4τ 2f ≤ σ a σ ech = 65 ,391 2
+417 ,405 2
=74 ,080 < σ a =140MPa

unde: σ a = Cc = 1,5÷3(4) ; Cr = (2)2,5 ÷ 5

Verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului

Deoarece dimensiunile filetului determină implicit dimensiunile altor elemente ale


sistemului este necesar să se efectueze o verificare la solicitare compusă a porţiunii
filetate a şurubului care este secţiunea periculoasă având diametrul cel mai mic.
Solicitarea este de compresie (tracţiune) cu forţa F1 şi de răsucire cu momentul de
înşurubare M12.
Se calculează:
M12 = F1 2 tg (ψ + ϕ ' ) = 18500
d 24 ,5
tg ( 2,43 + 7,08 ) = 37846,375 N * mm
2 2
F 18500
σ = 12 =
πd 3 π ∗ 22,5 2 = 46,52 N / mm2
4 4
M 37846 ,375
τ = 122 = = 16,92
πd 3 π ∗ 22,5 3 N / mm2
16 16
σ ech = σ
2
+ 4τ 2 ≤ σ a

15
σ ech = 46 ,52 2
+4 ∗16 ,92 2
= 57,52N / mm2

Dimensionarea piuliţei

Piuliţa este plasata in fluxul de forţă intre şurub si corpul ansamblului .Astfel, piuliţa
preia sarcina de la şurub prin intermediul spirelor filetului si o transmite corpului
ansamblului . Este posibila si situaţia inverse când sarcina este preluata de piuliţa si
transmisa apoi şurubului .
Corpul piuliţei este solicitat la tracţiune F2=F1=F si la răsucire M12=M21 conform
diagramelor de eforturi din capitolul I. Din aceasta solicitare se va determina diametru
exterior al corpului De.
π F
Amin = ( De2 − D42 ) = c
4 σ ac
Fc = γ ⋅ F = 1,3 ⋅18500 = 24050 N
π F
( De2 − D42 ) = c =>
4 σ ac
Fc π ⋅ D42 4 4 Fc 4 ⋅ 24050
De2 = ( + ) = > De = + D42 = + 26,5 2 = 35,62mm ≈ 36mm
σ ac 4 π σ ac ⋅ π 3,14 ⋅ 54

σ rc 270
Pentru bronz sau fonta : σ ac = = = 54 MPa
C rc 5
Crc=5…6
Diametrul gulerului se poate dimensiona pe baza solicitării de contact dintre piuliţa si
corp:
π
Amin = ( De2 − D42 ) =
F
=>
4 σ as
Diametrul gulerului , înălţimea gulerului piuliţei se determina cu relaţia :

D g = (1,3 ÷1,5) De => D g = 1,5 ⋅ 36 = 54 mm


hg = (0,2 ÷ 0,25 ) H p => h g = 0,2 ⋅ 33 = 6,6 ≅ 7 mm

Proiectarea celui de al doilea reazem al şurubului principal

Utilizarea rulmentului poate conduce la cheltuieli suplimentare (materiale , manoperă),


dar prezintă avantajul unor momente de frecare de cel puţin 10 ori mai mici decât lagărul de
alunecare. Totodată durabilitatea unui asemenea lagăr este mult mai mare . Rulmentul se va
folosi ori de câte ori momentele de frecare mari conduc la sisteme de acţionare
ancombrante sau atunci când acţionarea este frecventă şi se doresc momente de acţionare
mici pentru micşorarea efortului uman .
Sistemul de acţionare montat pe capul şurubului
poate impune o serie de restricţii în proiectarea
rulmentului axial . De exemplu , pârghia cu clichet
trebuie să treacă peste capul şurubului .

16
Indiferent de tipul reazemului ales trebuie avut grijă ca dimensiunile şurubului să permită
înşurubarea în piuliţă pe unul din capete .
Se alege un rulment axial cu bile a cărui capacitate statică de încărcare C0, să fie
cel puţin egală cu sarcina de preluat de către şurub.
C0 ≥F1

Dimensiuni de montaj Sarcina axiala


Simbolul d D Di T r de baza C0
dα min Dα max rα max [KN]
51202 15 32 17 12 1 25 22 0,6 20,4

Se estimează momentul de frecare din rulment:

dm 23,5
M f = M 41 = µ ⋅ F = 0,01 ⋅ 18500 = 2173,75 Nmm
2 2

Proiectarea sistemului de acţionare

Pentru sistemul în discuţie acţionarea se face , de regulă, prin elementul care execută
mişcarea de rotaţie. Această acţionare poate fi privită ca o introducere de energie în sistem,
energie necesară învingerii rezistentei din cupla şurub-piuliţă şi în cel de-al doilea reazem.
Corespunzător acestor rezistenţe, în diagramele de eforturi, s-a folosit pentru momentul
rezistent total notaţia Mtot.
În principiu, dispozitivul cu clichet permite acţionarea pe o singură parte, prin mişcări
alternante la care o cursă este activă şi alta este pasivă. În cursa activă clichetul împinge în
dintele rotii de clichet care antrenează şurubul sau piuliţă.
Roata de clichet este plasată în fluxul de forţă între clichet şi elementul final de
antrenat: şurubul sau piuliţă.
Roata de clichet şi clichetul se vor confecţiona din otel.

Proiectarea asamblării dintre roata de clichet şi elementul pe care se montează

Se va alege tipul asamblării; cel mai frecvent fiind folosite asamblările cu pană paralelă
prin profile poligonale.

Asamblarea cu pană paralelă

Standardul 1004-81 stabileşte dimensiunile penelor paralele obişnuite, de uz general,


destinate în principal îmbinării pe capete de arbore cilindrice sau conice cât şi pentru
îmbinări pe arbori precum şi canale corespunzătoare în arbore şi butuc.
Una din formele în care se execută penele paralele este:

17
Pentru început se stabileşte diametrul D la care are loc asamblarea. Dacă roata de clichet
este montată pe şurubul principal D poate fie gal cu DC precizat la proiectarea celui de-al
doilea reazem. S-a ales constructiv:
D = DC = 32 mm
În funcţie de acest D se aleg din standard dimensiunile în secţiune transversală ale
penei şi canalului.

d Pană
b h l C sau r1
până Abateri Abateri
peste
la nominal limită nominal limită de la până la max min
h9 h11
0 0
30 38 10 8 22 110 0,6 0,4
-0,036 -0,09

Din solicitarea de contact, se determină lungimea de calcul necesara penei:


4 ⋅ M tot 4 ⋅ 40020,175
l cp = = = 6,9 mm
h ⋅ D ⋅ σ as 8 ⋅ 100 ⋅ 32

unde: Mtot = Mt1 + Mf =37846,375 + 2173,75 = 40020,125 Nmm


h: înălţimea penei
materialul ales pentru pană este OL60 => σas= (80…120) se ia 90 MPa
Se estimează lăţimea minimă necesară pentru roata de clichet, în zona de asamblare cu
şurubul sau piuliţă.
Bmin= lp= lcp + b = 22 + 10 = 32 mm
unde: lp- lungimea penei
lcp- lungimea de calcul necesara penei

Precizarea elementelor rotii în zona de contact clichet roata de clichet

Pentru roata de clichet se pot alege profile dreptunghiulare sau triunghiulare. Se


recomandă profilul dreptunghiular cu dinţi având flancuri paralele. Profilul dreptunghiular
permite o inversare mai rapide a sensului de rotaţie prin mutarea clichetului în poziţia

18
simetrică. Împingătorul cu arc , al clichetului orizontal şi forma simetrică a clichetului
vertical fac posibil acest lucru.
Se alege diametrul interior al danturii Di. Acesta va trebui să fie suficient de mare pentru
a cuprinde asamblarea roata şurub şi pentru a asigura rezistenta corpului roţii.
Pentru asamblării cu pană:

Di ≈ 1,5 * D = 48 mm

Se alege Z numărul de dinţi ai rotii. Se recomandă Z = 8 dinţi pentru Dm<70 mm iar


pentru Dm>70 mm se poate lua Z = 10. Diametrul mediu al danturii Dm nu se cunoaşte
încă. Daca este nevoie , se revine asupra primei alegeri făcute.
Se calculează diametrul De, în ipoteza unor dinţi cu înălţimea : h=0,25pe
unde : pe- pasul pe cercul exterior

π ⋅ De
De = Di + 2 ⋅ h = Di + 0,25 ⋅ pe = Di + 0,5 ⋅ =>
Z
Di 48
De = = = 59,72 ≈ 60mm
π 3,14
1 − 0,5 ⋅ 1 − 0,5
Se Z 8 calculează înălţimea - h şi lăţimea – b în funcţie de
diametrele finale Di, De şi Z

De − Di 60 − 48
h= = = 6 mm
2 2
π ∗ De π ∗ 60
b = 0,4 = 0,4 ∗ = 9,42 mm
z 8

Se determină lăţimea minimă necesara rotii cu clichet la contactul cu clichetul.


Solicitările sunt: încovoiere şi strivire
Din solicitarea de încovoiere în ipoteza acoperitoare ca forţa s-ar aplica la capătul
dintelui, rezulta:
B ⋅ b 2 M i 6 Fne h 6 ∗ Fne ∗ h 6 ∗1334 ∗ 6
Wmin = = = => Bmin = = = 3,86 mm
6 σ ai σ ai b 2 ∗ σ ai 9,42 2 ∗140

2 ∗ M tot 2 ∗ 40020
Unde Fne = = =1334N
De 60
Din solicitarea de strivire rezulta:

Fn 2876 ,28
Anec = h ′ ⋅ B = = = 28,76
σ as 100
Fn 1482,2
Bmin = = = 3,7 mm
h ′ ⋅ σ as 4 ⋅ 100
2 ⋅ M tot 2 ⋅ 40020
Fn = = = 1482,2 N
Dm 54
D + Di 60 + 48
Dm = e = = 54mm
2 2

19
unde: h′ - înălţimea efectiva de contact din care se scad razele de racordare,
teşituri; dintele rotii de clichet trebuie sa fie teşit la capete pentru a nu agata clichetul in
cursa pasiva.

Proiectarea asamblării dintre clichet şi manivelă

Asamblarea dintre clichet şi manivelă se realizează printr-o articulaţie cu ajutorul unui


bolţ cilindric cu cap.
Solicitările din zona asamblării sunt: forfecarea şi strivirea.
Materialul bolţului poate fi : OL50,OL60 si OLC45
În acest caz s-a ales ca material OL50
Diametrul bolţului db se determină din solicitarea de forfecare.
F π ∗ d b2
Anec = n = 2
τ af 4
2 ∗ M tot 2 ∗ 40020
Fn = = = 1482 ,22 N
Dm 54
Fn ⋅ 4 1482,22 ∗ 4
db = = = 2,9 = 1,7 ≅ 2mm
τ af ⋅ 2π 325 ∗ 2 ∗ π
τ af ≈ 0,65 ⋅ σ at = 0,65 ⋅ 500 = 325

d D d1
k C1 r max C max l1 min l
h11 h14 13
3 5 1 0,5 0,6 1 0,8 1,6 6...30

Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi clichet –B, se determină din solicitarea la
strivire:
Fn Fn 1482 ,22
σ as = = > Bmin = = = 16,46 mm
db ⋅ B σ as ⋅ d b 30 ⋅ 3
unde: σ as = 20 ... 40 MPa
Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi manivela δm, se determina din solicitarea de
strivire, manivela se confecţionează din OL.
Fn Fn 1482,22
σ as= = >δ m = = = 8,2 mm
2 ⋅ δ m ⋅ db 2 ⋅ d b ⋅ σ as 2 ⋅ 3 ⋅ 30
În ipoteza unui contact mobil (ipoteza acoperitoare)
σas = 20 ... 40 MPa

20
Proiectarea împingătorului cu arc

Împingătorul cu arc are rolul de a asigura refacerea rapidă şi asigurarea contactul dintre
clichet şi dinţii roţii.
Arcul împingător trebuie să fie relativ moale (cu rigiditate mică)pentru a nu împiedica
oscilaţiile clichetului în cursa pasivă, atunci când el trebuie să treacă peste dinţii roţii.
Astfel, în cursa pasivă clichetul ar antrena roata şi ar produce deşurubarea. Rigiditatea
arcului trebuie să fie mică şi pentru a putea fi comutat, prin simpla apăsare cu degetul , pe
poziţia corespunzătoare deşurubării.
Prin desen se stabileşte unghiul la vârf al împingătorului, conform formei clichetului. Pe
desen se determină cursa, ”s”, a împingătorului (săgeata arcului în funcţionare) atunci când
clichetul este basculat în poziţia pentru deşurubare.
Se impune săgeata la montaj:
f 1 = 2... 3mm

Rezultă deformaţia maxima în funcţionare:


f n = f1 + s = 3 + 1 = 4
Se impune forţa maximă în funcţionare:
Fn ≅ 10 N
Se alege materialul arcului OLC55A
Rigiditatea arcului care ar funcţiona în aceste condiţii se calculează cu formula:
F G⋅d4 10
C= n = = = 2,5
f n 8 ⋅ Dm ⋅ n 3 + 1
3

unde: G- modulul de elasticitate transversal; pentru otel G=8,5 104 MPa


Această rigiditate dorită trebuie obţinută prin alegerea corespunzătoare a
mărimilor :Dm, d, n. Aceste mărimi trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
1. Dm <B ; B- lăţimea clichetului.
Dm=16mm
D D 16
2. i = m = 4... 16; => d = m = =1
d i 16
i- indicele arcului;

se recalculează Dm pentru d standardizat

n=3,5 ; n=5,5 n=5,5 ; n=7,5


d D1 (Dm) D Fn (L0) Ln C (L0) Ln C
mm N/mm mm N/mm mm N/mm
1 9 10 11 39,2 21,4 7,9 2,91 31,6 10,4 1,85

4. se determină numărul de spire active:


G⋅d4 8,5 ⋅ 10 4 ⋅ 12
n= = = 3,65 ≈ 4 spire
8 ⋅ Dm3 ⋅ C 8 ⋅ 10 3 ⋅ 2,91
n- se rotunjeşte la un număr întreg

21
Se consideră acceptabil n=2…8spire
5. se recalculează rigiditatea arcului cu valorile finale Dm, d, n.
G⋅d4 8,5 ⋅ 10 4 ⋅ 14
C= = = 2,65
8 ⋅ Dm3 ⋅ n 8 ⋅ 10 3 ⋅ 4
6. se recalculează Fn;
Fn= C * fn= 2,65 * 4 = 10,6
7. se verifică tensiunile din arc corespunzătoare săgeţii maxime:

8 ⋅ K ⋅ Fn ⋅ Dm 8 ⋅ 1,1 ⋅ 10 ⋅ 10,6
τt = = = 297
π ⋅d3 3,14 ⋅ 13
1,6 1,6
unde: K =1 + =1 + =1,1
i 16
Pentru oţeluri se recomandă τat= 900MPa
În urma calculelor efectuate a rezultat τ t ≤ τ at , deci arcul rezistă.
În continuare se calculează :
Forţa de prestrângere la montaj: F1 = C ⋅ f1 = 2,65 ⋅ 3 = 7,95 N
Numărul total de spire : nt = n + n r = 2 + 4 = 6
unde: nr- numărul spirelor de reazem; nr=1,5…2 pentru arc cu capete
închise prelucrate.
f 4
Pasul arcului : t = d + n + j = 1 + + 0,1 = 1,9
n 5
j = 0,1 ⋅ d , jocul dintre spire in stare încărcată
Înălţimea arcului in stare libera:
H 0 = t ⋅ n + ( nr − 0,5) d = 1,9 ⋅ 4 + ( 2 − 0,5)1 = 9,1 mm
Înălţimea arcului în stare montată: H n = H 0 − f1 = 9,1 − 3 = 6,1 mm
Diametrul exterior al arcului: Di = Dm + d = 10 + 1 = 11
t 1,9
Unghiul de înclinare a spirelor: α 0 = arctg = arctg = 3,46 °
π ⋅ Dm 3,14 ⋅10
π ⋅ Dm ⋅ nt 3,14 ⋅ 10 ⋅ 6
Lungimea sârmei : l = = = 190,3 mm
cos α 0 0,99
Împingătorul poate avea o formă cilindrică cu teşituri pe doua laturi. Ajustajul
dintre împingător si manivelă trebuie să fie cu joc ( el se va unge)

Proiectarea manivelei

Manivela susţine roata de clichet , clichetul, bolţul şi împingătorul cu arc. Forma şi


dimensiunile manivelei sunt determinate de condiţiile tehnologice( execuţie şi montaj)
şi de solicitările mecanice care apar.
Pentru început trebuie determinată raza, Ra, la care trebuie aplicata forţa
muncitorului :
M 40020
Ra = tot = = 307 mm
Fm 130
Fm = (100 −150 ) N

Se stabilesc constructiv pe desen celelalte dimensiuni. Se justifica acest mod de


lucru întrucât un mare număr de cote sunt impuse de dimensiunile elementelor deja
proiectate.

22
Manivela poate fi dintr-o singură bucată sau cu un prelungitor montat într-un
alezaj cilindric. Varianta manivelei dintr-o bucată nu este tehnologică. Se prelucrează
mai greu suprafeţele interioare de rezemare pentru roata de clichet.

Proiectarea corpului

Alegerea materialului

Forma şi dimensiunile corpului trebuie să răspundă cerinţelor formulate în tema


proiectului ( să îndeplinească rolul funcţional)
Forma şi dimensiunile corpului trebuie să asigure o bună siguranţă de funcţionare
din punct de vedere al tuturor solicitărilor care se pun în evidenţă.
Forma şi dimensiunile corpului sunt determinate şi determină la rândul lor
procedee tehnologice care se vor, sau trebuie să fie folosite. Tehnologia de fabricaţie
determină în mod semnificativ costul produsului şi din acest motiv trebuie corelată cu
seria de fabricaţie
Forma şi dimensiunile corpului trebuie să asigure posibilitatea transportului, să
asigure o manevrare uşoară şi sa corespundă normelor de protecţie a muncii.
Forma şi dimensiunile corpului, ca de altfel a întregului ansamblu trebuie să fie
plăcută privirii, deci să îndeplinească şi condiţia de estetică.
Corpul acestui cric se află în fluxul de forţă între piuliţa fixă şi suprafaţa de aşezare
a cricului. Pe lângă această funcţie , corpul cricului include şi sistemul de blocare a
piuliţei.
Zona de prelucrare a sarcinii de la piuliţă a fost proiectată.
În mare parte sistemul de blocare a rotirii piuliţei sau şurubului este de asemenea
concretizat.
Pentru corpul studiat s-a ales ca procedeu de realizare turnarea. Corpurile turnate
vor avea o mică conicitate. Pentru cursa de 200mm conicitatea va fi de 1:10 cu un
unghi de înclinare de ≈ 6 o
Înălţimea corpului trebuie să fie atât de mare încât în poziţia limită inferioară a
şurubului să se realizeze înălţimea minimă sub sarcină, precizată în tema proiectului .
Pentru stabilirea diametrului inferior al bazei de aşezare se iau în vedere
următoarele recomandări :
Pentru corpurile turnate plecând de la De se determina Din
Din = De + (5 ÷10 )mm = 36 + 10 = 46 mm

Dbi = 88mm

Diametrul exterior al bazei Dbe , se determină din solicitarea de contact :

F π
Anec = = ( Dbe2 − Dbi2 ) = >
σ as 4
4 F + σ as π ⋅ Dbi2 4 * 18500 + 0,5 * π * 88
Dbe = = = 234 mm
σ as π 0,5 * π

σ as = 0,5 pentru beton

23
Pentru sistemele de evitare a rotirii piuliţei între piuliţă şi corp se recomandă
următorul ajustaj :
Pentru De = 32 - 50 H7/k6

24