Federaţia Română de Badminton

REGULAMENTUL JOCULUI DE BADMINTON

Definiţii:

Jucător – Orice persoană care joacă badminton;

Meci – Concursul în badminton dintre 2 parţi adverse;
Simplu – Un meci unde este un singur jucător de fiecare parte a terenului;
Dublu – Un meci unde joacă doi jucători în fiecare parte a terenului;
Jucător la serviciu – Partea care are dreptul la servire;
Jucător la primire – Partea opusă a parţii de serviciu;

1. TERENUL SI ELEMENTELE DIN TERENUL DE JOC

1.1. Terenul de joc este un dreptunghi (Fig.1) cu dimensiunile menţionate în
figura, marcat cu linii cu o lăţime de 40 mm.
1.2. Liniile trebuie să fie vizibile, de preferinţă de culoare alba sau galbenă.
1.3. Pentru delimitarea spaţiului de testare a mingilor (4.4) se va marca în interiorul
liniei de margine dreapta a terenului de simplu, la 530 mm. şi 990 mm. de la linia
de fund, o linie de 40 mm./40 mm.
1.4. Stâlpii de susţinere sunt stabili având înălţimea de 1.55 m.. Vor fi suficient de
bine fixaţi ca să rămână verticali şi ca să menţină plasa întinsă aşa cum este
prevăzut în legea 1.10.
1.5. Se postează ca în fig.1 pe linia laterală de dublu.
1.6. Plasa va fi confecţionată dintr-un fir subţire de culoare închisă, găurile având
dimensiuni minime de 15/15 mm. şi maxime de 20/20 mm..
1.7. Lăţimea plasei este de 760 mm şi are cel puţin 6,10 metri lungime.
1.8. Plasa are o bandă superioară de 75 mm. îndoită peste un şnur sau cablu care
trece prin ea. Această bandă trebuie să cuprindă şnurul sau cablul.
1.9. Şnurul sau cablul trebuie să aibă o mărime şi o grosime suficiente pentru a
trece pe la partea superioară a stâlpilor.
1.10. Înălţimea plasei la mijlocul terenului este de 1.524 m, iar la linia de margine
pentru dublu, de 1.55 m.
1.11. Plasa trebuie să fie uniform întinsă între stâlpi, fără a exista spaţii între
plasa şi stâlpii susţinători. Daca este necesar, plasa va fi legată pe întreaga lăţime
a stâlpilor susţinători.
 Marcajul terenului de dublu (fig. 1)

2. MINGEA

2.4. Mingea va fi confecţionată din materiale naturale sau/şi sintetice. Oricare ar fi

materialul din care este confecţionată mingea, zborul general caracteristic va trebui
să fie similar cu acela al unei mingi cu baza cunfecţionată din plută acoperită
cu un strat subţire din piele.
2.5. Mingea trebuie să aibă 16 pene fixate în bază.
2.6. Penele pot avea o lungime variabilă între 62 mm până la 70 mm, dar în aceeaşi
minge ele trebuie să aibă aceeaşi lungime când le măsuram de la baza la vârf.
2.7. Vârfurile penelor trebuie să formeze un cerc cu diametrul de 58 – 68 mm.
2.8. Penele trebuie să fie bine fixate, cu fir sau alt material adecvat.
2.6. Baza (capul) mingii trebuie să aibă un diametru cuprins între 25 – 28 mm şi să fie
rotunjit în partea de jos.
2.7. Mingea va avea o greutate cuprinsă între 4,74 şi 5,5 grame.
 2.8. Mingea fără pene
2.8.1. Penele pot fi înlocuite cu un cos din material plastic sau imitaţii de pene din
material sintetic.
2.8.2. Capul mingii este descris la legea 2.6.
2.8.3. Măsurătorile şi greutatea vor fi ca în legile 2.3;2.4 şi 2.7. La cele de plastic,
datorită diferenţelor de greutate specifică şi comportament în comparaţie cu cele din
pene, se admit diferente de până la 10% în greutate.

2.9. Subiectul acestora nu îl constituie variaţiile design-ului general viteza sau zbor al
mingiei; modificările specificaţiilor de mai sus se vor face cu aprobarea oficialilor
competiţiei şi au în vedere:
2.9.1. locurile unde condiţiile atmosferice datorate altitudinii sau climatului fac
mingea standard inutilizabilă;
2.9.2. în circumstanţe speciale care le fac necesare în interesul jocului.

3. TESTAREA MINGII
3.1. Pentru a verifica mingea se va folosi o lovitură puternică de sub sold, efectuată de
pe linia de fund a terenului. Mingea trebuie lovita într-un unghi ascendent şi pe o
direcţie paralelă cu liniile laterale ale terenului.
3.2. O minge buna trebuie să aterizeze între liniile marcate, la nu mai puţin de 530 mm.
şi la nu mai mult de 990 mm. de linia de fund ca în fig. 2.

Fig. 2

4. RACHETA

4.1. Părţile rachetei sunt descrise în legile de la 4.1.1. la 4.1.7. şi sunt ilustrate în fig. 3.
4.1.1. Părţile principale ale rachetei se numesc mânerul, cordajul, capul, gat, tija şi
rama.
4.1.2. Mânerul este partea de care este ţinută racheta de către jucător.
4.1.3. Cordajul este partea de racheta cu care jucătorul loveşte mingea.
4.1.4. Capul înconjoară cordajul.
4.1.5. Tija uneşte mânerul de cap (Subiect catre Legea 4.1.6).
4.1.6. Gatul (daca este prezent) uneşte tija cu capul.
4.1.7. Rama înseamnă capul, gatul, tija şi mânerul la un loc.

4.2. Rama rachetei, inclunzând şi mânerul, nu are voie să depăşească 680 mm în

lungime, iar lăţimea ramei să fie de maximum 230 mm.
 Fig. 3

4.3. Cordajul

4.3.1. Suprafaţa de lovire a rachetei va fi întinsă şi constituită dintr-o reţea de

cordaj conectata la ramă. Reţeaua de cordaj trebuie să fie uniformă pe toată
suprafaţa ei.
4.3.2. Reţeaua de cordaj are o lungime maximă măsurată pe axa centrală a rachetei
de 280 mm, lăţimea reţelei fiind de 220 mm. Cordajul poate fi mărit până unde
ar fi putut să fie gatul dar cordajul prelungit nu trebuie să depăşească 35 mm şi ca tot
cordajul să nu depăşească 330 mm.

4.4.Racheta:

4.4.1. Nu trebuie să prezinte obiecte ataşate sau asperităţi, altele decât cele utilizate
exclusiv şi specific pentru a limita sau a prevenii uzura, vibraţiile, pentru a
distribui greutatea sau pentru a asigura mânerul în mâna jucătorului şi care sunt
adecvate ca mărime şi plasament pentru aceste scopuri;
4.4.2. Este interzisă jucătorului schimbarea formei sau materialului rachetei.

5. ECHIPAMENTUL PERMIS

Federaţia Internaţională de Badminton stabileşte regulile pe fiecare problemă referitor la

rachetă, minge, sau echipament sau orice prototip utilizat în jocul de badminton, cu specificaţia
că este sau nu aprobat pentru joc. Aceste reguli vor fi adoptate de iniţiativa Federaţiilor şi vor fi
aplicate de fiecare jucător, producător de echipament, Federaţi Naţionale şi membiri acestor
Federaţiilor.

6. TRAGEREA LA SORTI
6.1. La începutul jocului se trage la sorti şi partea câştigătoare îşi va exercita opţiunea în spiritul
legii 6.1.1. sau 6.1.2:

6.1.1. Să servească sau să primească primul;

6.1.2. Să aleagă terenul pe care va începe jocul;

6.2. Partea care va pierde tragerea la sorti îşi va exercita alternativa care îi rămâne.
7. SCORUL ŞI NUMARATOAREA PUNCTELOR
7.1. Daca nu se hotărăşte altfel se joaca 2 seturi câştigate din 3.
7.2. La jocul de dublu şi simplu bărbaţi setul se joacă până la 15 puncte (cu excepţia legii 7.4.)
7.3. La simplu fete setul se joacă până la 11 puncte (cu excepţia legii 7.4..)
7.4. Dacă se ajunge la 14 egal (10 egal unde sunt implicate fete) partea care a obţinut prima 14
(10 unde sunt implicate fete) are dreptul de a cere prelungirea setului (legile 7.4.1. sau 7.4.2.)
7.4.1. La 14 egal se joacă 3 puncte;
7.4.2. La 10 egal se joacă 3 puncte;
7.5. Cel care câştigă un set, are dreptul la primul serviciu în setul următor.
7.6. Punct poate obţine numai partea care serveşte (legile 10.3 sau 11.4);

8. SCHIMBAREA TERENULUI
8.1. Jucătorii schimba terenul:
8.1.1. După fiecare set;
8.1.2. Mai ales în setul 3 (daca se joacă);
8.1.3. În al treilea set al meciului când cel care conduce atinge un scor de:
- 6 în set de 11;
- 8 în set de 15;
8.2. Dacă s-a omis schimbarea terenului se va proceda la schimbare imediat ce s-a
observat această greşeală şi scorul se păstrează.

9. SERVICIUL
9.1. Pentru un serviciu corect:
9.1.1. Nu se trage de timp o dată ce jucătorul la serviciu şi cel de la primire s-au
aşezat în poziţie.
9.1.2. Cel care serveşte şi cel care primeşte trebuie să stea faţă în faţă, în diagonală
şi să nu atingă liniile;
9.1.3. Picioarele celui care serveşte şi celui care primeşte trebuie să fie pe suprafaţa
terenului într-o poziţie staţionară de la începerea serviciului (legea 9.4) până în
momentul lovirii mingii (legea 9.6.);
9.1.4. Racheta jucătorului de la serviciu trebuie să lovească baza mingii;
9.1.5. Toată mingea trebuie să fie sub talia jucătorului care serveşte în momentul când
este lovită de rachetă jucătorului care serveşte;
9.1.6. Tija rachetei celui care serveşte atunci când loveşte mingea trebuie să fie
orientată în jos astfel încât aceasta să fie clar vizibilă sub nivelul mâinii
jucătorului care ţine racheta ca în fig. 4.
9.1.7. Mişcarea rachetei celui care serveşte trebuie să fie continuă de la începutul
serviciului (legea 9.4) şi până la efectuarea lui;
9.1.8. Zborul mingii va avea un sens ascendent din racheta celui care serveşte şi va
trece peste plasa astfel încât, daca nu este interceptată, să cadă în terenul (sau pe
liniile care definesc terenul) celui care primeşte serviciul.

9.2. Daca serviciul nu se desfăşoară conform legilor de la 9.1.1 la 9.1.8. se va numi

„greşeală” (legea 13).
9.3. Este „greşeală” daca cel care serveşte, în încercarea de a servi nu atinge mingea cu
racheta.
 9.4. Din clipa în care jucătorii şi-au ocupat poziţiile, prima mişcare a capului rachetei
jucătorului la serviciu se consideră începutul serviciul.
9.5. Jucătorul la serviciu nu poate servi până când jucătorul la primire nu este pregătit să
returneze, jucătorul la primire este considerat pregătit chiar dacă schiţează o încercare de
primire.
9.6. Serviciul se consideră efectuat, o dată început (9.4.), când mingea a fost lovită sau în
încercarea de efectuare a serviciului mingea nu a fost atinsă.
9.7. La jocul de dublu partenerii pot lua orice poziţie cu condiţia să nu deranjeze vizibilitatea
jucătorului care serveşte sau care este la primire de partea opusa.

Fig. 4

10. JOCUL DE SIMPLU

10.1. Partea de serviciu şi partea de primire

10.1.1. Jucătorii vor servi şi vor primi din careul de serviciu dreapta la 0 puncte
şi puncte pare.
10.1.2. Jucătorii vor servi şi vor primi din careul de serviciu stânga la puncte impare.
10.2. Mingea va fi lovită alternativ de către partea la serviciu şi de către cea la primire până
se înregistrează o „greşeală” sau până când mingea încetează să mai fie în joc.

10.3. Punctarea şi serviciul

10.3.1. Dacă jucătorul la primire face o „greşeală” sau dacă mingea încetează să mai fie în
joc deoarece atinge suprafaţa terenului jucătorului la primire, atunci jucătorul la
serviciu marchează un punct. Jucătorul la serviciu va servi apoi din careul de serviciu
alăturat.
 10.3.2. Dacă jucătorul la serviciu face o „greşeală” sau dacă mingea încetează să mai fie
în joc deoarece a atins suprafaţa terenului jucătorului la serviciu, acesta pierde dreptul
de a servi, jucătorul la primire devine jucătorul la serviciu, nici una din părţi ne
marcând vre-un punct.

11. JOCUL DE DUBLU

11.1. La începutul unui set şi de fiecare dată când o parte obţine dreptul de a servi,
serviciul se va efectua din careul de serviciu dreapta.
11.2. Doar jucătorul la primire poate recepţiona serviciul; daca partenerul atinge sau loveşte
mingea, atunci partea la serviciu marchează un punct.

11.3. Ordinea jocului şi poziţionarea in teren

11.3.1. După ce serviciul a fost returnat, mingea poate fi lovită de oricare jucător din partea
la primire, s.a.m.d. până când mingea încetează să mai fie in joc.
11.3.2. După ce serviciul a fost returnat, un jucător poate lovi mingea din orice poziţie
aflată în partea sa de teren.

11.4. Punctarea şi serviciul

11.4.1. Daca partea la primire face o „greşeală” sau dacă mingea încetează să mai fie în
joc deoarece a atins suprafaţa terenului parţii la primire, atunci partea la serviciu
marchează un punct şi continuă să servească.
11.4.2. Daca partea la serviciu face o „greşeală” sau dacă mingea încetează să mai fie în
joc deoarece a atins suprafaţa terenului părţii la serviciu, jucătorul aflat la serviciu
pierde dreptul de a servi în continuare, fără a se marca vreun punct de către o parte sau
alta.

11.5. Partea de serviciu şi partea de primire

11.5.1. Jucătorul care serveşte la începutul oricărui set va servi din sau va recepţiona
serviciul în careul din dreapta dacă partea sa nu a punctat sau acumulat un număr par
de puncte în acel set şi din/în careul din stânga în celelalte cazuri.
11.5.2. Jucătorul care primeşte serviciul la începutul oricărui set, va primi serviciul
în/din careul dreapta dacă partea sa nu a punctat sau a acumulat un număr par de
puncte şi în/din careul din stânga în celelalte cazuri.
11.5.3. Situaţiile inverse se aplică partenerilor.

11.6 Serviciul, indiferent de ordinea servirii, va fi efectuat din cele doua careuri de serviciu
alternative cu excepţia prevăzute în legile 12 şi 14..
11.7. Dreptul de a servi trece consecutiv de la jucătorul care serveşte primul într-un set la
cel care recepţionează primul serviciul în acel set apoi, consecutiv, de la acesta la
partenerul sau, apoi la unul din adversari, apoi la partenerul acestuia şi aşa mai departe.
11.8. Nici un jucător nu are voie să servească peste rând sau sa primească serviciul peste
rând sau să primească două servicii consecutive în acelaşi set, cu excepţiile prevăzute la
legile 12 si 14.
11.9. Oricare din jucătorii părţii câştigătoare poate servi primul în setul următor şi oricare
din adversari poate recepţiona serviciul.
 12. SCHIMBAREA TERENULUI
12.1. O schimbare a terenului de serviciu apare când un jucător:
12.1.1. serveşte peste rândul sau;
12.1.2. serveşte din teren greşit;
12.1.3. stând în careul de primire greşit, este pregătit să primească serviciul şi îl returnează.
12.2. Daca s-a descoperit o eroare după ce următorul serviciu a fost efectuat atunci eroarea nu va fi
corectata.
12.3. Daca s-a descoperit o eroare înainte ca celălalt serviciu să fie efectuat:
12.3.1. daca ambele părţi au făcut o eroare atunci va fi „repetare”;
12.3.2. daca una dintre părţi a făcut o eroare şi a câştigat întrecerea atunci va fi „repetare”;
12.3.3. daca una dintre părţi a făcut o eroare şi a pierdut întrecerea atunci greşeala nu va fi
corectată.
12.4. Dacă se repetă din cauza unei erori de careu de serviciu, întrecerea se reia cu corectarea
greşelii.
12.5. Dacă nu se observă eroarea de careu de serviciu se joaca în continuare şi nu se mai reface
serviciul.

13. GRESELI
Este greşeală:
13.1. Dacă serviciul este incorect (legea 9.1.) sau daca Legea 9.3 sau 11.2. se aplică;
13.2. Dacă, în joc mingea:
13.2.1. – cade în afara liniilor terenului;
13.2.2. – trece prin sau pe sub plasă;
13.2.3. – nu trece peste plasă;
13.2.4. – atinge tavanul, podeaua sau alta parte a sălii;
13.2.5. – atinge persoana sau echipamentul unui jucător;
13.2.6. - atinge orice obiect sau persoană aflată în afara sau în imediata apropiere a terenului de joc.
(Când este necesar, în funcţie de structura sălii, oficialii competiţiei pot stabili reguli pentru cazurile
când mingea este obstrucţionată).
13.3. Dacă, în timpul jocului, punctul iniţial de contact cu mingea nu se află pe partea de teren a
celui care o loveşte. (Racheta poate trece peste plasă după impactul cu mingea.)
13.4. Dacă un jucător în timp ce mingea este in joc:
13.4.1 - atinge plasa, stâlpii cu racheta, cu corpul sau cu îmbrăcămintea;
13.4.2. – trece cu racheta sau cu corpul în terenul advers peste fileu cu excepţia paragrafului
13.3.;
13.4.3. trece cu racheta sau cu corpul în terenul advers pe sub fileu astfel încât să
obstrucţioneze sau să distragă atenţia adversarului ;
13.4.4. – obstrucţionează adversarul sau îl împiedică să lovească mingea când o urmează
peste plasă.
13.5.Dacă în timpul jocului un jucător în mod deliberat îşi deranjează adversarul prin vociferări sau
gesturi;
13.6.Dacă mingea in timpul jocului:
13.6.1. – este oprită pe rachetă sau este condusă;
13.6.2. – este lovită de două ori din două lovituri distincte de acelaşi jucător;
13.6.3. – este lovită de două ori de aceiaşi parte în jocul de dublu;
13.6.4. - atinge racheta unui jucător şi continuă drumul către spatele terenului jucătorului
respectiv;

13.7.Dacă un jucător se face vinovat de încălcarea flagrantă, repetată şi persistă prevederilor legii
16.
 13.8. Dacă în timpul serviciului mingea este prinsă în plasă sau rămâne suspendată sau în
timpul serviciului după ce a trecut peste fileu este prinsă în fileu.

14. REPETĂRI
14.1. Decizia „se repetă” este folosită de către arbitrul principal al meciului sau de un jucător
(dacă nu există arbitru principal) pentru a opri jocul;
14.1. „se repetă” este folosită în orice situaţie accidental apărută sau ne consemnată în
regulament;
14.2. Dacă mingea este agăţată în plasă şi rămâne suspendată în ea sau după trecerea peste
plasă rămâne agăţată se repetă exceptând serviciul respectiv;
14.3. Dacă în timpul efectuării loviturii de serviciu atât jucătorul la serviciu cât şi cel la primire
comit greşeli în acelaşi timp, atunci se aplică „se repetă”;
14.4. Se foloseşte „se repetă” dacă jucătorul la serviciu va servi înainte ca cel la primire să fie
gata de primire;
14.5. Dacă în timpul jocului capul mingii se desprinde de coşul ei se foloseşte „se repetă”;
14.6. Dacă un arbitru de linie este mascat şi arbitrul principal nu poate lua o decizie se aplică „se
repetă”;
14.7. „Se repetă” se poate folosi atunci când este o greşeală de serviciu de careu (Legea 12.3);
14.8. Dacă se foloseşte „se repetă” jocul desfăşurat de la serviciul precedent nu este luat în
considerare şi jucătorul care a servit va servi din nou nu intră sub incidenţa legii 12.

15. MINGEA AFARĂ DIN JOC

O minge nu este în joc când:
15.1. Loveşte plasa şi rămâne agăţată în ea sau suspendată pe vârful plasei;
15.2. Loveşte plasa sau stâlpii şi cade spre terenul celui ce a lovit-o ultima oară;
15.3. Atinge suprafaţa terenului;
15.4. Se folosesc deciziile: „greşeală” şi „se repetă”.

16. JOC CURSIV. DISCIPLINA. PENALIZĂRI

16.1. Jocul trebuie să se desfăşoare fără întreruperi de la primul serviciu şi până la sfârşitul
meciului cu excepţiile prevăzute în legile 16.2. si 16.3.
16.2. Se poate introduce o pauză de maxim 5 minute între setul 2 si 3 în următoarele situaţii:
16.2.1. - se organizează un concurs internaţional;
16.2.2. – se organizează un turneu I.B.F.
16.2.3. – în toate celelalte meciuri (Federaţia naţională nu hotărăşte altfel);
16.3. Întreruperea jocului
16.3.1. Arbitrul poate hotărâ de la caz la caz întreruperea meciului, punctajul rămânând
valabil;
16.3.2. Doar în anumite situaţii Arbitrul Principal poate să întrerupă jocul;
16.3.3. Dacă jocul se întrerupe, scorul existent va rămâne, iar atunci când jocul este reluat
este reluat de la scorul existent;
16.4. O partidă nu se întrerupe în nici un caz pentru odihnă sau indicaţii tactice (sfaturi).
16.5. indicaţiile (sfaturi) şi părăsirea terenului
16.5.1. a se primi indicaţii (sfaturi) în timpul meciului este interzisă cu excepţia timpului
prevăzut la legile 16.2. si 16.3.
16.5.2. In afara celor 5 minute de pauză descrise în legea 16.2., nici un jucător nu are voie să
părăsească terenul în timpul meciului fără permisiunea arbitrului;
 16.6. Arbitrul hotărăşte orice întrerupere.
16.7. Un jucător nu trebuie:
16.7.1. În mod deliberat să provoace întârzieri sau întreruperi în timpul meciului;
16.7.2. În mod deliberat să schimbe forma mingii sau să afecteze în vre-un fel mingea;
16.7.3. Să aibă un comportament ofensiv;
16.7.4. Se face vinovat de purtare necuviincioasă care nu este scrisa in Legile
badmintonului.
Se face vinovat de comportament necuvincios ce nu apare în legile badmintonului;
16.8. Arbitrul trebuie să hotărască în cazul 16.4, 16.5. si 16.7.:
16.8.1. - avertizarea jucătorului în cauză;
16.8.2. – pedepsirea jucătorului deja avertizat cu o „greşeală”;
16.8.3. – în cazul unei comportări nesportive repetate sancţionată deja cu o „greşeală”
anunţarea arbitrului principal care poate proceda în consecinţă până la descalificare.

17. OFOCIALII UNUI CONCURS ŞI ÎNDATORIRILE LOR

17.1. Arbitrul principal poartă răspunderea pentru desfăşurarea unui concurs.
17.2. Arbitrul de teren răspunde de toate condiţiile jocului (desfăşurare, teren, mingi) fiind
subordonat arbitrului principal sau, în lipsa acestuia, directorului de concurs.
17.3.Arbitrului de serviciu va semnaliza greşelile de serviciu (Legea 9);
17.4.Arbitrul de linie răspunde de linia respectivă indicând locul unde mingea a atins terenul
prin semne convenţionale;
17.5.Arbitrul are decizia finală din toate punctele de vedere, asupra ce îi este încredinţat lui.

17.6. Un arbitru:
17.6.1. cunoaşte si aplica legile badmintonului fără a discuta cu jucătorii;
17.6.2. ia singur hotărârea asupra unui punct discutat;
17.6.3. trebuie să informeze tot timpul despre situaţia din teren atât pe jucători cât şi pe
spectatori.
17.6.4. Arbitrul jocului numeşte şi schimbă arbitrii de linie şi de serviciu după consultarea cu
arbitrul principal.
17.6.5. dacă arbitrul de teren nu are la dispoziţie ajutoare (arbitrii de linie sau de serviciu) va
oficia toate funcţiile.
17.6.6. Dacă din cauza de vizibilitate nu poate hotărâ va dispune reluarea mingii;
17.6.7. Notează toate observaţiile legate de legea 16 şi anunţă arbitrul principal;
17.6.8. Arbitrul principal va fi consultat numai în probleme de regulament şi de folosire a
acestuia. (Astfel de apeluri trebuie să fie făcute înainte ca următorul serviciu să fie
efectuat sau la sfârşitul unui set înainte de părăsirea terenului).

ANEXE ALE REGULAMENTULUI DE BADMINTON

ANEXA I

VARIAŢIILE ÎN TEREN ŞI ELEMENTELE ACESTUIA

1. Când nu este loc pentru stâlpi la marginile terenului, câteva metode vor fi folosite pentru
indicarea poziţiei a liniei de margine, unde trece pe sub fileu, se pot folosi stâlpi subţiri sau o
banda de pânza de 40 mm lăţime, fixată la liniile de la marginile terenului, ridicându-se
vertical până la şnurul fileului.
2. Când stâlpul nu permite marcarea unui teren de dublu atunci se poate trasa un teren de
simplu, ca in figura C. Ultima linie de fund devine de asemenea linia pentru serviciu lung şi
stâlpii sau materialele care reprezintă stâlpii vor fi amplasaţi pe liniile de margine ale
terenului.

ANEXA II

MECIURILE CU HANDICAP

In meciurile cu handicap apar următoarele modificări:

1. Nu este permisă prelungirea setului (nu se aplica legea 7.4).
2. Legea 8.1.3. se va interpreta:
„În setul 3 şi într-un meci de un singur set când una dintre părţi a marcat jumătate din numărul
total de puncte pentru câştigarea setului.”

ANEXA III

SETURI DIFERITE DE 11 SAU 15 PUNCTE

Este permis să se joace un set de 21 de puncte dacă părţile au convenit acest lucru. În acest caz
apar următoarele modificări în legile:
1. În legea 7.2 va fi înlocuit numărul 15 cu 21;
2. În legea 7.3 va fi înlocuit numărul 11 cu 21;
3. În legea 7.4 va fi: „Dacă scorul va deveni 20 la ... atunci partea care a făcut prima 20 de
puncte va exercita alegerea din legea 7.4.1 sau 7.4.2”.
4. În legea 7.4.1 va fi: „Să continuaţi jocul până la 21 de puncte”
5. În legea 7.4.2 va fi: „Să continuaţi jocul până la 23 de puncte”
6. În legea 8.1.3 va fi: „.... atunci când se ajunge la punctul 11”
Numerele 13, 14 si 15 sunt înlocuite cu 19, 20 şi respectiv 21;
La legea 10.1.3. se adaugă în formulare … „11 într-un set de 21 puncte”.