LUCRAREA NR.

10

Măsurarea turaţiei critice flexionale la un arbore

încărcat cu o singură masă concentrată

10.1. Noţiuni teoretice

Verificarea la vibraţii a arborilor constă în asigurarea condiţiei
f i  f i* ; i= 0, 1, 2, ...n (10.1)

În care f i sunt frecvenţele proprii de vibraţii ale arborelui, iar f i sunt frecvenţele factorilor
*

(sarcinilor) perturbatori. Când una din frecvenţele perturbatoare este egală sau este situată în zonă (de
rezonanţă), are loc fenomenul de rezonanţă mecanică. La rezonanţă buna funcţionare a arborelui este
deranjată prin creşterea deformaţiilor dinamice şi a tensiunilor, modificarea peliculei de lubrifiant în lagăre
etc.
Caracteristicile de funcţionare a acţionării şi piesele montate pe arbore dau frecvenţele perturbatoare.
După natura factorilor perturbatori, vibraţiile arborilor pot fi flexionale (de încovoiere sau transversale),
torsionale (produse de momente de torsiune) şi longitudinale (cauzate de sarcini axiale variabile).
Vibraţiile flexionale la arbori apar ca urmare a existenţei de mase excentrice care produc forţe
centrifuge.
Un arbore cu masă proprie distribuită - ca sistem elastic real are un număr infinit de grade de
libertate (un număr infinit de frecvenţe proprii). Cum cu creşterea numărului de ordine i al frecvenţelor
proprii scade amplitudinea vibraţiilor este suficient să se determine numai frecvenţele proprii f 0 , f 1 , f 2 ,f 3 şi
în majoritatea cazurilor numai f 0 - frecvenţa proprie fundamentală. Modelul real arbore-piese sprijinite-
lagăre se înlocuieşte cu modele echivalente - cu mase concentrate - la care frecvenţele proprii se determină şi
prin metode aproximative.

Fig.10.1. Arbore orizontal cu masă proprie neglijabilă sprijinit pe două lagăre

încărcat la jumătatea sa cu un disc de masă m şi cu o excentricitate

Se consideră un arbore orizontal cu masă proprie neglijabilă sprijinit pe două lagăre, încărcat la
jumătatea sa cu un disc de masă m şi cu o excentricitate e (fig. 10.1). Diferenţa e între axa centrului de
greutate şi axa de rotaţie apare ca urmare a executării imprecise, defecte de material, montare greşită etc.
Când arborele este în repaus, greutatea discului G=mg provoacă arborelui săgeata statică f st . Între
greutatea G şi forţa elastică de revenire Fe  k  f st , unde k - constanta elastică (rigiditatea) la încovoierea
arborelui, există egalitatea:
mg  k  fst (10.2)
În cazul când arborele este în mişcarea de rotaţie cu viteza unghiulară  (fig.10.2), datorită masei
excentrice arborele se va deforma până ce se realizează echilibrul dintre forţa centrifugă dată de:
Fc  m  2 f din  e  (10.3)
şi forţa elastică de revenire a arborelui:
Fe  k  f din (10.4)

61
 Fig.10.2. Arbore în mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară 

Din egalitatea Fc  Fe , adică

m  2 f din  e   k  f din (10.5)

Rezultă:
m  2  e
f din  (10.6)
k  m  2
Săgeata dinamică tinde către infinit (fenomenul de rezonanţă) când numitorul tinde către zero. Se
egalează numitorul cu zero şi se obţine viteza unghiulară la care apare rezonanţa, cr - viteză unghiulară
critică, dată de:
k
cr  (10.7)
m

respectiv
30 30 k
n cr  cr  (10.8)
  m
Se observă că în expresia turaţiei critice nu intervine excentricitatea e ( cr - nu se modifică dacă
discul este mai bine sau mai rău echilibrat).
Din (10.2) rigiditatea arborelui k rezultă:
mg
k (10.9)
fst
care introdusă în (10.7) se obţine:
k mg g
cr    (10.10)
m fst m f st
Analizând relaţia (10.10) se constată că la săgeţi statice mici, viteza unghiulară critică are valori
mari.
Introducând în (10.6) expresia pulsaţiei critice dată de (10.7) se obţine o relaţie generală care
caracterizează procesul vibratoriu:
f din 1 1
 2
 2
(10.11)
e  cr   n cr 
  1   1
    n 
Reprezentată grafic (10.11) în figura (10.3) se obţine o imagine completă asupra vibraţiei arborilor
rectilinii, rezultând concluziile:
f
1.  = 0; ( cr /) ; din  0 , adică f din = 0 (arbore în repaus).
e
f din
2.  cr ;( cr /)1;  0 (arbore rigid, funcţionează la o turaţie inferioară celei critice).
e

62
 f din
3. = cr ; ( cr /)=1;   , adică f din   (rezonanţă).
e
f
4.  cr ;( cr /)1; din  0 (arbore elastic, funcţionează la o turaţie superioară celei critice,
e
săgeata dinamică este de sens contrar excentricităţii.)
f
5.   ;( cr /)=0; din  1; f din  e (arborele are tendinţa de autocentrare).
e
În scopul evitării creşterii considerabile a săgeţii dinamice, arborele nu are voie să funcţioneze la o
turaţie ce se apropie de cea critică. Se recomandă ca n cr 1,2n pentru arbori rigizi şi n cr  0,8 n pentru arbori
elastici. Pentru ca un arbore să funcţioneze în regim elastic turaţia lui trebuie să treacă prin cea critică.
Trecerea prin turaţia critică se va face cât mai repede şi se prevăd tampoane de limitare a săgeţii, lagăre
suplimentare etc.
Lucrarea are ca scop determinarea experimentală a turaţiei critice flexionale a unui arbore încărcat cu
o sarcină concentrată şi compararea ei cu turaţia critică calculată în ipotezele:
a) arbore cu masa proprie neglijabilă, şi
b) cu luarea în considerare a masei proprie a arborelui.

Fig.10.3. Imagine completă asupra vibraţiei arborilor rectilinii

10.2. Instalaţia experimentală

Schema de principiu este prezentată în figura 10.4 în care motorul electric de turaţie variabilă 1
antrenează prin transmisia multiplicatoare cu curea trapezoidală 2, arborele 3 sprijinit de două lagăre de
rostogolire 4 (rulmenţi radiali cu bile). Pe arbore este montat volantul 5 cu o excentricitate asigurată de ştiftul
cilindric 6. Pentru siguranţă s-a fixat luneta 7 de cadrul 0 în apropierea volantului unde arborele are o săgeată
dinamică aproape de cea maximă. Pe luneta 7 este fixat traductorul de turaţii şi vibraţii 8 la câţiva milimetri
distanţă de ştiftul 6 al volantului 5. Funcţionarea traductorului se bazează pe variaţia reluctanţei circuitului
magnetic propriu la mişcarea prin faţa sa a unei piese din material feromagnetic (ştiftul 6). Impulsurile de
sincronizare ale traductorului sunt transmise prin cablu a cărei mufă se cuplează la mufa de sincronizare
externă a stroboscopului electronic tip N 2601.

63
 Fig.10.4 Schema de principiu a instalaţiei experimentale Fig.10.5 Tahometrul digital

Turaţia volantului de pe arbore se poate măsura şi cu tahometrul digital din figura 10.5.
În figura 10.6 se prezintă vederea panoului de comandă în care notaţiile au semnificaţiile: 9-
întrerupător general K 1 , 10- întrerupător K 2 în circuitul de alimentare a motorului electric; 11, 12 şi 13 –
lămpi de semnalizare L 1 , L 2 şi L 3 .

Fig.10.6 Panoul de comandă al instalaţiei experimentale

Reglarea turaţiei motorului electric de curent continuu, alimentat de la reţea (220 V, c.a), printr-un
transformator şi redresor, asamblate în aceeaşi carcasă (poz.14, fig.10.6), se face cu ajutorul unui reostat cu
lichid 15.

10.3. Modul de lucru

1. Se măsoară diametrul arborelui d[mm], diametrul D[mm] şi lăţimea b[mm] a volantului. Datele
măsurate se trec în Tabelul 10.1.
2. Se face o verificare generală a standului de laborator privind starea ştiftului în volant, a volantului
pe arbore , a arborelui pe lagăre, distanţa minimă a traductorului faţă de ştift, fixarea traductorului faţă de
lunetă, instalaţia electrică etc.
3. Se umple cuva reostatului cu lichid la cantitatea şi concentraţia corespunzătoare.
4. Se basculează întrerupătorul 9 în poziţia „PORNIT” (fig.10.6).
5. Se basculează întrerupătorul 10 în poziţia „PORNIT” (fig.10.6). Lămpile L 1 , L 2 şi L 3 (poz. 11, 12,
13 – fig.10.6) aprinse indică prezenţa tensiunii în circuit, la stroboscop, respectiv la transformatorul şi
redresorul din circuitul de alimentare a motorului electric.
6.1. La stroboscopul N-2601 se verifică ca:

64
- pentru funcţionarea cu sincronizarea externă, comutatorul modului de lucru („SINCR”) să fie în poziţia
„EXT”;
- semnalul de sincronizare externă, obţinut de la traductorul de turaţii şi vibraţii 8 să fie aplicat pe mufa de pe
planul frontal („SINCR. EXT”);
- potenţiometrul de ajustare a nivelului de sincronizare „NIVEL SINCR” să fie într-o poziţie care să asigure
o funcţionare stabilă a stroboscopului;
- comutatorul de conectare al instrumentului indicator al frecvenţei să fie pe poziţia iluminare („ILUM”);
- comutatorul de game al instrumentului („FRECVENTMETRU”) să fie pe gama de 100Hz.
6.2. Pentru alimentarea stroboscopului N-2601 se plasează întrerupătorul de reţea pe poziţia
„deschis”, astfel se aprinde becul care iluminează discul gradat de reglare a fazei.
7. Cum la pornire întreaga rezistenţă a reostatului cu lichid este în circuit (R= ), prin introducerea
treptată a plăcilor metalice în lichid, R scade, turaţia motorului creşte treptat ca şi turaţia arborelui care trece
succesiv prin zona subcritică, critică şi supracritică.
8. La rezonanţă se observă valoarea maximă a săgeţii dinamice a arborelui. Atunci se citeşte pe
cadranul stroboscopului frecvenţa critică f m sau/şi turaţia la tahometrul digital.
9. Se măreşte turaţia arborelui observându-se autocentrarea acestuia.
10. Se acţionează treptat în sens invers manivela reostatului cu lichid, astfel arborele trece succesiv
din zona supracritică în critică şi în subcritică până la oprire.
11. Se basculează întrerupătoarele K 1 şi K 2 în poziţiile iniţiale („OPRIT”) întrerupându-se
alimentarea cu energie electrică.
12. Datele citite se trec în Tabelul 10.1.
13. Se prelucrează datele şi se completează coloanele Tabelului 10.1.

10.4. Referatul Lucrării Nr.10

1. Caracteristici tehnice:
a) lungimea arborelui l = 1,5 m;
b) densitatea materialului volantului =7850 kg/m3 ;
c) modulul de elasticitate longitudinal E=2,151011 Pa;
d) acceleraţia gravitaţională g= 9,81 m/s2
2. Se face schema instalaţiei experimentale, v.fig.10.4.
3. Se parcurg etapele conform paragrafului 10.3.
4. Datele experimentale se centralizează în Tabelul 10.1, iar coloanele libere se completează cu
valorile calculate cu relaţiile din tabel.
5. Se compară valorile cr din coloanele 9,14 şi 15 şi se interpretează rezultatele obţinute.

Tabelul 10.1

d D b  d4 D 2 G 3 mg g
Iz  m   b G=mg
f st 
48E  I
k  
64 4 z f st cr f st
[m4] [kg]
[N] [m]
[m] [m] [m] [s-1]
[N/m]
1 2 3 4 5 6 7 8 9

cr 30cr d 2
fm
kmg / f st
f cr  n cr  q lg cr  m  2f m
2 
-1
4
[Hz]
G  0,486q 
[min ] [N]
[Hz] [s-1]
[s-1]
10 11 12 13 14 15

65