Ora de Gramatica Clasa 5

EMILIA BOGHIU LAURA MARIA AGAPIN
ORA DE GRAMATICĂ
CLASA A V-A
Editura Nomina
Editor: Alexandru Creangă
Pentru comenzi prin poştă: Elena Ionică (0757.020.442)

Ionuț Lungu (0757.020.444)
Reprezentant zonal Zona

Dobrin Marius (0741.488.918) Oltenia (Dolj, Gorj și Mehedinți), Banat și Transilvania (Alba și Hunedoara)
Vesa Adrian (0748.111.247) Crișana și Transilvania (Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita şi Covasna)
Cepăreanu Alin (0751.207.922) Oltenia (Vâlcea şi Olt), Transilvania (Braşov şi Sibiu) şi Muntenia (Argeş,
Teleorman şi Giurgiu)
Săsărman Traian (0757.020.443) Transilvania (jud. Bistriţa Năsăud) şi zona Maramureş
Lungu Ion (0746.200.413) Muntenia (Buzău), Moldova (fără jud. Galaţi) și Bucovina
Mârzăcioiu Marian (0744.429.512) Muntenia (Dâmboviţa, Prahova, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi) și Dobrogea
Anton Victor (0755.107.291) București
Marian Dragne (0769.221.680)
Punct de lucru: Comuna Bradu, str. DN 65B, nr. 31, Jud. Argeş
Tel.: 0348.439.417/ fax: 0348.439.416
e-mail: comenzi.nomina@gmail.com
www.edituranomina.ro
www.librarianomina.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

AGAPIN, LAURA
Ora de gramatică : clasa a V-a / Laura Agapin. –
Piteşti : Nomina, 2014
ISBN 978-606-535-650-4
811.135.1(075.33)
Copyright © Editura Nomina, 2014, 2016

Toate drepturile aparţin Editurii Nomina
2
CUPRINS
Cuvânt-înainte ............................................................................................................................. 5
RECAPITULARE INIłIALĂ .................................................................................................... 6
VOCABULARUL LIMBII ROMÂNE..................................................................................... 10
CUVÂNTUL – UNITATE DE BAZĂ A VOCABULARULUI.
FORMA ŞI CONłINUTUL ............................................................................................... 12
CUVÂNTUL DE BAZĂ. CUVÂNTUL DERIVAT. RĂDĂCINA ...................................... 14
SUFIXELE ............................................................................................................................. 16
PREFIXELE........................................................................................................................... 18
SINONIMELE ....................................................................................................................... 20
ANTONIMELE ..................................................................................................................... 22
CÂMPURI LEXICO-SEMANTICE ...................................................................................... 24
Evaluare – LEXIC .................................................................................................................. 26
NOłIUNI DE FONETICĂ ....................................................................................................... 28
SUNETUL ŞI LITERA – CORESPONDENłA DINTRE ELE ............................................ 28
VOCALELE........................................................................................................................... 30
CONSOANELE ..................................................................................................................... 32
GRUPURI DE LITERE ......................................................................................................... 34
SEMIVOCALE ...................................................................................................................... 37
GRUPURI DE SUNETE (DIFTONGUL ŞI TRIFTONGUL). HIATUL .............................. 38
SILABA ŞI DESPĂRłIREA CUVINTELOR ÎN SILABE .................................................. 40
Evaluare sumativă – FONETICĂ .......................................................................................... 42
PĂRłILE GRAMATICII. MORFOLOGIA ŞI SINTAXA ...................................................... 44
PROPOZIłIA ŞI PĂRłILE DE PROPOZIłIE..................................................................... 44
PROPOZIłIA SIMPLĂ ŞI PROPOZIłIA DEZVOLTATĂ. DEZVOLTAREA UNEI
PROPOZIłII SIMPLE ........................................................................................................ 46
PROPOZIłIA AFIRMATIVĂ ŞI PROPOZIłIA NEGATIVĂ.
PROPOZIłIA ENUNłIATIVĂ ŞI PROPOZIłIA INTEROGATIVĂ .............................. 48
FRAZA................................................................................................................................... 50
SEMNELE DE PUNCTUAłIE: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele,
linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima ............................................ 52
EVALUARE SUMATIVĂ .................................................................................................... 56
VERBUL. TIMPUL, PERSOANA, NUMĂRUL (ACTUALIZARE) .................................. 58
MODURILE PERSONALE ŞI MODURILE NEPERSONALE (RECUNOAŞTERE) ....... 60
TIMPURILE MODULUI INDICATIV. TIMPUL PREZENT .............................................. 64
TIMPUL IMPERFECT .......................................................................................................... 66
TIMPUL PERFECT COMPUS ............................................................................................. 68
TIMPUL PERFECT SIMPLU ............................................................................................... 70
TIMPUL MAI-MULT-CA-PERFECT .................................................................................. 72
TIMPUL VIITOR .................................................................................................................. 74
VERBELE AUXILIARE: a fi, a avea, a vrea ....................................................................... 76
FUNCłIA SINTACTICĂ: PREDICAT (ACTUALIZARE) ................................................. 80
PREDICATUL VERBAL ...................................................................................................... 82
PREDICATUL NOMINAL (verbul copulativ a fi şi numele predicativ) ............................. 84
RECAPITULARE VERBUL ................................................................................................ 88
Evaluare sumativă – VERBUL ............................................................................................... 92
SUBSTANTIVUL. SUBSTANTIVE COMUNE ŞI SUBSTANTIVE PROPRII ................. 93
GENUL ŞI NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR .................................................................... 96
3
ARTICOLUL HOTĂRÂT ŞI ARTICOLUL NEHOTĂRÂT ................................................ 98
CAZURILE SUBSTANTIVULUI. CAZUL NOMINATIV................................................ 100
CAZUL ACUZATIV. PREPOZIłIA .................................................................................. 102
CAZUL DATIV ................................................................................................................... 106
CAZUL GENITIV. ARTICOLUL GENITIVAL ................................................................ 108
UTILIZAREA CORECTĂ A SUBSTANTIVELOR PROPRII ÎN DATIV
ŞI ÎN GENITIV ................................................................................................................. 111
CAZUL VOCATIV ............................................................................................................. 112
Evaluare sumativă – SUBSTANTIVUL şi ARTICOLUL ....................................................... 114
SUBSTITUłI AI SUBSTANTIVULUI. PRONUMELE PERSONAL.
PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE ................................................................... 116
Evaluare sumativă – PRONUMELE..................................................................................... 122
NUMERALUL CARDINAL .............................................................................................. 124
NUMERALUL ORDINAL .................................................................................................. 128
NUMERALUL CARDINAL ŞI NUMERALUL ORDINAL – RECAPITULARE ............ 129
Evaluare sumativă – NUMERALUL ..................................................................................... 130
DETERMINANłII SUBSTANTIVULUI: ADJECTIVUL ................................................. 132
ADJECTIVE VARIABILE ŞI INVARIABILE. ACORDUL ÎN GEN, NUMĂR
ŞI CAZ CU SUBSTANTIVUL ......................................................................................... 134
FUNCłII SINTACTICE: ATRIBUT ŞI NUME PREDICATIV.
TOPICA ADJECTIVULUI ............................................................................................... 136
Evaluare sumativă – ADJECTIVUL ..................................................................................... 138
PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE. ADVERBUL ...................................................... 140
Evaluare sumativă – ADVERBUL....................................................................................... 144
INTERJECłIA..................................................................................................................... 146
Evaluare sumativă – INTERJECłIA .................................................................................... 148
SINTAXA PROPOZIłIEI. PREDICATUL VERBAL........................................................ 150
PREDICATUL NOMINAL. NUMELE PREDICATIV SIMPLU ŞI MULTIPLU ............. 152
SUBIECTUL. SUBIECTUL SIMPLU ŞI SUBIECTUL MULTIPLU. SUBIECTUL
EXPRIMAT ŞI SUBIECTUL NEEXPRIMAT ................................................................ 154
ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL ............................................................... 156
ATRIBUTUL ....................................................................................................................... 158
COMPLEMENTUL ............................................................................................................. 162
Evaluare sumativă – SINTAXA PROPOZIłIEI .................................................................... 164
SINTAXA FRAZEI. PROPOZIłIA PRINCIPALĂ. PROPOZIłIA SECUNDARĂ.
FRAZA FORMATĂ DIN PROPOZIłII PRINCIPALE ŞI PROPOZIłII
SECUNDARE ................................................................................................................... 166
ELEMENTE DE RELAłIE ÎN FRAZĂ: CONJUNCłIILE.
COORDONAREA COPULATIVĂ ŞI PRIN JUXTAPUNERE. SUBORDONAREA .... 168
LUCRĂRI SCRISE SEMESTRIALE

Semestrul I ......................................................................................................................... 170
Semestrul al II-lea .............................................................................................................. 172
4
Cuvânt-înainte
Cartea Ora de gramatică este rezultatul experienței dobândite de-a lungul anilor la
catedră şi a apărut din dorința de a-i ajuta pe elevi să-şi însuşească corect normele şi
regulile limbii române actuale, dar şi pe profesori, cărora le pune la dispoziție un
suport utilizabil atât în cadrul orelor, cât şi pentru activități suplimentare.
Lucrarea îşi propune să ofere atât profesorilor de limba şi literatura română, cât şi
elevilor un număr mare de exerciții, pentru a se asigura competențele reale de
comunicare, în conformitate cu Programa şcolară. De aici diversificarea acestora,
fiindcă ne-a interesat viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi
aplicativă a cunoştințelor de limba română.
Gândindu-ne la proiectarea demersului didactic de învățare-evaluare, am considerat
că cele 34 de săptămâni efective pot însemna, uneori, nu doar două ore săptămânal – ci
mai multe, având în vedere că este necesar să se atingă acea dorită competență
comunicativă a tuturor elevilor. Textele utilizate aparțin tuturor registrelor limbii, dar
s-a apelat frecvent la cele literare atât îndeosebi actuale.
Am conceput, pentru fiecare temă, câte două pagini de exerciții care presupun
aprofundarea cunoştințelor lingvistice predate la clasă. Fiecare capitol este urmat de
una sau de două evaluări sumative.
Aceste exerciții sunt diverse: de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de
motivare, de descriere, de diferenŃiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare,
de exemplificare, de construcŃie). Gradul de dificultate a acestora sporeşte progresiv.
La fiecare oră am propus un Moment ortografic – exerciții de scriere corectă şi de
punctuație – care facilitează însuşirea unor norme de exprimare orală şi scrisă, atât de
necesare în contextul actual în care tot mai mulți vorbitori au dificultăți în scrierea şi
în exprimarea corectă în limba română.
Sperăm ca astfel să aducem un plus de corectitudine lingvistică în viața de zi cu zi.
Autoarea
5
RECAPITULARE INIłIALĂ
VARIANTA 1
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe:
Când eu aveam 12 ani, cam cât ai tu acum, dintre toate distracŃiile, cel mai grozav
mi se părea cititul. DistracŃie, da!, să nu crezi că m-a luat gura pe dinainte şi nici nu
te grăbi să mă compătimeşti, de parcă nu ar fi fost altele! Erau acolo, în citit vreau să
zic, şi jocuri, era conversaŃie, era şi umor, era şi provocare (ca la jocul adevărului),
erau şi scene, ca într-un film (imaginile le inventam eu), erau şi prieteni, erau şi
nesuferiŃii ăia care dau sare şi piper lumii, erau tot felul. […]
Dar mai era ceva: dacă mă vedea mama cu cartea în mână, nu mă mai punea să
spăl vasele, să mătur, nu mă mai trimitea la cumpărături sau nu mă obliga să fac
ordine în dulap ori să ies afară la aer, la joacă. Tare mă plictiseau lucrurile astea,
chiar şi ieşitul „la aer”. […]
Ai jucat vreodată Sforile? Leagănul pisicii, cum îi spun englezii, Cat’s cradle.
(Culmea e că aşa se numea un roman din biblioteca de la Codlea: nu înŃelegeam
deloc titlul, mi se părea absurd pentru un simplu roman de dragoste.) Ai o sfoară, îi
legi capetele, o întinzi pe cele două palme puse în paralel, ancorând-o de degetele
mari, ridicate, şi de cele mijlocii. Aşa. Altcineva prinde cu arătătoarele şi degetele
mari sfoara întinsă, o preia din mâinile tale cu o mişcare rapidă care împleteşte firele
şi le creează un model pe mâinile lui/ ei. E rândul tău să muŃi „leagănul” din nou pe
mâinile tale. Şi tot aşa. Cititul e… „leagănul” ăsta. La un capăt eşti tu, la celălalt
Lumea (din carte şi din afara ei). Între voi, sforile de aer. Dar aerul nu e niciodată
doar aer, aerul e plin, o!, dacă l-am putea vedea…
(Simona Popescu, Leagănul pisicii, în volumul Care-i faza cu cititul?)
1. Precizează câte un cuvânt cu formă diferită, dar cu înțeles asemănător pentru
cuvintele subliniate în text.
_______________________________ __________________________________
_______________________________
2. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru cuvintele:

nesuferiți _______________________ mă plictiseau _______________________
3. Scrie un enunŃ cu un alt sens decât în text al cuvântului vin.

____________________________________________________________________
4. Desparte în silabe cuvintele:

ancorând _______________________ cumpărături ________________________
5. Construieşte câte un enunț în care cuvintele de la exercițiul anterior să aibă

funcție de predicat, respectiv de subiect.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6
6. Precizează la ce timp se află trei verbe diferite din textul dat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Alcătuieşte câte o propoziție în care verbele să nu crezi, erau şi ai jucat să fie

folosite cu forma pentru altă persoană şi număr.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Precizează două substantive de genul feminin din text care au funcția de subiect.
________________________________ ________________________________
9. Transformă propoziția simplă era conversaŃie în propoziție dezvoltată.

____________________________________________________________________
10. Menționează vârsta la care autoarea aprecia cititul mai mult decât alte activități.
____________________________________________________________________
11. Precizează două motive pentru care cititul era mai interesant.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
12. Prezintă o asemănare între citit şi jocul Sforile.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13. Redactează o invitație adresată unui prieten pentru a participa împreună la un

eveniment organizat la biblioteca şcolii tale.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7
VARIANTA 2
Iarna-i un vestit dulgher, Iarna-i meşter iscusit,
Că ea poate, când voieşte, Că pe deal şi pe câmpie
Peste râuri pod să puie łese-o pânză minunată,
Fără lemn şi fără cuie, Fără iŃe, fără spată,
Fără niciun pic de fier. Fără fir de tort urzit.
Şi găteşte-aşa deodată Şi din drăgălaşa-i pânză
Pod întreg dintr-o bucată. Dă şi vântului să vânză.
Iarna-i grădinar, când vrea:

Pune albe flori pe geamuri,
Fără frunze şi coloare,
Fără dor să aibă soare,
Numai cum le ştie ea.
Mie-mi plac, că sunt de gheaŃă;
Dar când sufli, pier din faŃă.
(George Coşbuc, Iarna)
1. Precizează câte un cuvânt cu formă diferită, dar cu înțeles asemănător pentru

cuvintele subliniate în prima strofă.
_______________________________ __________________________________
2. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru cuvintele:

iscusit __________________________ drăgălaşa _________________________
3. Construieşte un enunŃ cu un alt sens decât în text al cuvântului găteşte.

____________________________________________________________________
4. Desparte în silabe cuvintele:

minunată _______________________ grădinar __________________________
5. Construieşte câte un enunț în care cuvintele de la exercițiul anterior să aibă

funcție de atribut, respectiv de subiect.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Precizează persoana şi numărul la care se află un pronume personal din textul

dat:
____________________________________________________________________
7. Alcătuieşte câte o propoziție în care verbele poate, dă şi plac să fie folosite cu

forma pentru altă persoană şi număr.
8
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Precizează un atribut şi un complement din textul dat.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Construieşte o propoziție dezvoltată pornind de la propoziția simplă Fulgii cad:

____________________________________________________________________
10. Menționează de ce iarna e „vestit dulgher”.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Precizează două trăsături ale pânzei pe care o țese iarna.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
12. Prezintă trăsăturile florilor pe care iarna le pune pe geamuri.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13. Redactează o compunere în care să relatezi o întâmplare petrecută iarna,

folosind cinci cuvinte selectate de tine din textul dat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9
VOCABULARUL LIMBII ROMÂNE
VOCABULÁR ~e n. 1) Totalitate a cuvintelor dintr-o limbă; lexic. 2) Totalitate a

cuvintelor specifice unui anumit domeniu de activitate (ştiință, artă, tehnică etc.).
3) Dicționar succint sau specializat. 4) Totalitate a cuvintelor folosite efectiv de o
anumită persoană; limbaj. /<fr. vocabulaire, lat. vocabularium, it. vocabulario
Sursa: NODEX (2002)
1. Completează tabelul următor cu informațiile cerute.

Cuvinte din text Cuvinte din text pe Cuvinte din text care nu
pe care le cunoşti care nu le cunoşti sunt în limba română
2. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cuvintele indicate.

totalitate ________________________ succint ___________________________
3. Alcătuieşte enunțuri cu termenii indicați.

specifice:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
efectiv:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
anumită:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Grupează în perechi cuvintele din lista următoare:

scrisoare declarație
vocabulă folositor
zicere amic
util epistolă
prieten terestru
pământesc cuvânt
10
5. Desparte în silabe cuvintele: Totalitatea cuvintelor specifice unui anumit
domeniu de activitate (ştiință, artă, tehnică etc.); menționează care dintre acestea sunt
alcătuite dintr-o singură silabă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Redactează un dialog de 8-10 replici, pe care îl porți la telefon cu un prieten

străin care cunoaşte foarte puțin limba română.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă:
chinezi/ chineji
deranjază/ deranjează
descoper/ descopăr
conplet/ complet
cocoană/ cucoană
înfințează/ înființează
11
CUVÂNTUL – UNITATE DE BAZĂ A
VOCABULARULUI. FORMA ȘI CONłINUTUL
DICłIONÁR, dicționare, s. n. Operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei

limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate
într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) şi explicate în aceeaşi limbă sau traduse
într-o limbă străină. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. dictionnaire, lat. dictionarium.
Sursa: DEX '09 (2009)
1. Completează tabelul următor cu informațiile cerute.
Cuvinte din text Cuvinte din text pe Cuvinte care nu sunt în

pe care le cunoşti care nu le cunoşti limba română
2. Transcrie din dicționar definiția a două cuvinte din text al căror sens nu îl
cunoşti.
___________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
___________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cuvintele indicate.

organizate ______________________ explicate __________________________
4. Alcătuieşte câte un enunț cu termenii indicați.

dicționar
____________________________________________________________________
alfabetic
____________________________________________________________________
12
5. Precizează sensul cuvântului subliniat din fiecare dintre enunțurile de mai jos:
a. A cumpărat un corn de la patiserie. ____________________
b. Vaca şi-a rupt un corn astăzi la păscut. ____________________
c. A cules coarne pentru gem din cornul de pe deal. ____________________
d. Bandele de hoți au fost prinse de polițişti. ____________________
e. Benzile autostrăzii sunt aglomerate. ____________________
f. Capetele animalelor se vedeau peste gard. ____________________
g. Capii acestei grupări teroriste au fost prinşi. ____________________
h. Lecția de la geografie a fost despre capuri precum Capul Bunei Speranțe.
____________________
6. Explică ce relație există între forma şi conținutul cuvintelor subliniate la

exercițiul 5.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația e adevărată, încercuieşte

litera A. Dacă afirmația este falsă, încercuieşte litera F.
A / F Într-un dicționar, cuvintele sunt ordonate după sens.
A / F Prescurtarea s.n. înseamnă substantiv neutru.
A / F Cuvintele cuvânt, literă, scriere, sarcină sunt ordonate alfabetic.
A / F Forma din dicționar a cuvântului cuprinzând este a cuprinde.
A / F Seria alb, albit, alburiu, acvariu conține termeni ordonați alfabetic.
A / F DEX înseamnă Dicționarul explicativ al limbii române.
Moment ortografic
alee/ aleie
aşază/ aşează
vuet/ vuiet
succese/ succesuri
belete/ bilete
teneşi/ tenişi
mingie/ minge
sosete/ șosete
poezie/ poiezie
excavator/ escavator
13
CUVÂNTUL DE BAZĂ. CUVÂNTUL DERIVAT.
RĂDĂCINA
Aşadar, tentația era uriaşă, iar suferința pe măsură; jinduiam zilnic la încuietorile
nichelate ale ghiozdanului, la foi frumos liniate, în pătrățele sau veline, la sugative
scămoase, pe care dacă puneai limba ți se usca instantaneu şi destul de amuzant, la
lipiciul dulceag, la creioanele colorate, la călimara de cerneală, din sticlă groasă, pe
pereții căreia, când o agitai, lichidul vâscos se prelingea în vălurele, la rigla lăcuită
şi mai ales la o carte cu coperte cartonate, cu chipul colorat al unei fetițe pe ea.
(Dan Lungu, Întâmplările manualului)
1. Selectează din text cuvinte derivate şi precizează în tabel care este rădăcina de la
care s-au format.
Cuvânt derivat Rădăcină
2. Alcătuieşte enunțuri cu câte două cuvinte formate de la cuvintele de bază

indicate.
foaie
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
(a se) usca
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
sticlă
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
14
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar cuvinte
derivate de la cuvântul de bază frunză.
a. a frunzări, a înfrunzi, a înfrunta, a înfrânge;
b. frunziş, frunzuliță, frunzos, a desfrunzi;
c. înfrunzit, a înfrunzi, fructifer, reînfruntat.
4. Subliniază cuvintele formate prin derivare, explicând modul lor de formare:

a. Bătrâna i-a omenit când au ajuns în sat. ________________________________
b. Bunătatea ei e mare. ________________________________
c. E luna lui florar. ________________________________
d. A ieşit la portiță să-i primească. ________________________________
e. Cireşul are trunchiul lemnos. ________________________________
f. Am prevăzut că ne va plăcea acolo.
5. Numeşte câte două cuvinte derivate care au aceeaşi rădăcină cu termenii indicați:
liniate _________________ _______________
dulceag _________________ _______________
cartonate _________________ _______________
vălurele _________________ _______________
colorate _________________ _______________
6. Subliniază în seriile următoare cuvintele derivate de la cuvântul de bază indicat.

Încercuieşte cu roşu rădăcina.
a. copil: copilăresc, copăcel, a copilări, copilărie, copilandru, a copili, copiluț;
b. floare: floricică, a înflori, inflamat, florar, florărie, a înfuleca;
c. şcoală: şcolăresc, şacal, a şcoli, a şoca, şcolit.
Moment ortografic
Subliniază cuvintele derivate scrise greşit şi notează în spațiul liber forma
corectă:
a) Casa a fost înpodobită pentru sărbători. ______________________
b) Beculiețele sclipesc încontinuu. _______________________
c) Bradul miroase înbătător. _______________________
d) Toată lumea se îmveseleşte în aşteptarea cadourilor. ________________
e) Cerul s-a înegrit şi se văd stelele. _______________________
f) Se aud colidătorii care vin spre noi. _______________________
15
SUFIXELE
1. Precizează rădăcina şi sufixele pentru cuvintele derivate din tabel.
Cuvânt Rădăcină Sufix
croitoreasă
tineresc
stejăriş
iepureşte
aripioară
fruntaş
auriu
istețime
a româniza
clujean
2. Alcătuieşte enunțuri cu câte două cuvinte formate cu sufixele indicate mai jos.
-tor
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
-ință
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
-eşte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
derivate cu sufix.
a. fermecător, ademenit, vrajă, iscusit;
b. duşi, neatent, nebulos, necălcat;
c. căptuşeală, linguşeală, văratic, strălucitor.
4. Subliniază cuvintele formate prin derivare cu sufix, explicând modul lor de

formare:
a. L-am văzut pe bucătar la lucru. _____________________________________
b. Mama îl ține pe copilaş în brațe. _____________________________________
c. Vecinii au plecat în străinătate. _____________________________________
d. Am făcut o greşeală gravă. _____________________________________
e. Merge săptămânal la teatru. _____________________________________
f. Voalul acela este argintiu. _____________________________________
16
5. Explică cum s-au format cuvintele următoare, după model:
egalitate – radicalul egal + sufixul -itate
tractorist __________________________________________________________
sătean ____________________________________________________________
omenie ___________________________________________________________
comunism _________________________________________________________
(a) alfabetiza ______________________________________________________
(a) aerisi __________________________________________________________
6. Formează câte două derivate cu sufix de la următoarele cuvinte de bază:

fix _____________________________ __________________________________
casă ____________________________ __________________________________
copil ___________________________ __________________________________
mătură _________________________ __________________________________
vrabie __________________________ __________________________________
7. Notează cuvintele derivate cu sufix de la cuvântul de bază precizat în coloana

din stânga, conform modelului:
Petrescu petrescian
Eminescu _____________________________________
Arghezi _____________________________________
Călinescu _____________________________________
Maiorescu _____________________________________
Bacovia _____________________________________
Moment ortografic
Subliniază cuvintele derivate cu sufix scrise greşit şi notează în spațiul liber
forma corectă:
Am întâlnit în gară un portughiez. _________________________
Maria s-a căsătorit cu un parisian. _________________________
Florile sunt de la un ieşan. _________________________
În Danemarca locuiesc daniezi. _________________________
Bărbatul cu clop este moroşean. _________________________
La Piteşti am cunoscut un argeşan mândru. _________________________
17
PREFIXELE
1. Precizează rădăcina şi prefixele pentru cuvintele derivate din tabel.
Cuvânt Rădăcină Prefix

descoase
deziluzie
răscoace
strămoş
necinste
prelucra
readus
neatent
înnoi
relua
2. Alcătuieşte enunțuri cu câte trei cuvinte formate cu prefixele indicate mai jos.
co-
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
pre-
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
răs-
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
ne-
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
derivate cu prefix.
a. deschide, înainte, răsfira, relua;
b. deznoda, înnora, înăspri, recunoaşte;
c. învăța, dezlipi, prelua, înota.
18
4. Subliniază cuvintele formate prin derivare cu prefix, explicând modul lor de
formare.
a. Conlocuitorii trăiesc paşnic aici. ________________________________
b. Mâna lovită s-a dezumflat. ________________________________
c. Copiii s-au înşirat în fața mamei. ________________________________
d. Mihai s-a făcut nevăzut. ________________________________
e. Îşi doreşte a răscumpăra averea familiei. ________________________________
f. Trebuie să refacem exercițiile. ________________________________
5. Scrie câte o propoziție în care să utilizezi verbele derivate cu prefixul în-/ îm- de
la cuvintele: bolnav, negru, noapte, negură, plin, senin.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Explică cum s-au format cuvintele următoare:

strălucire ____________________________________________________________
nebănuit _____________________________________________________________
a desprinde __________________________________________________________
a răzbate ____________________________________________________________
a preface ____________________________________________________________
a recunoaşte __________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază cuvintele derivate cu prefixul în- (îm-) scrise greşit din enunțurile
următoare şi notează în spațiul liber forma corectă:
a) Nepoții l-au înbrobodit pe bunic. _______________________
b) Afară s-a încălzit puternic. _______________________
c) Părinții l-au înbrățişat când a intrat. _______________________
d) A împachetat toate lucrurile. _______________________
e) A intrat o doamnă cu haină înblănită. _______________________
f) Animalul a fost înpuşcat din greşeală. _______________________
19
SINONIMELE
1. Precizează câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos.
aiurit __________________________ faimos ____________________________
bătrân _________________________ gustos ____________________________
clar ____________________________ hotărât ___________________________
dăunător _______________________ imens ____________________________
eficace _________________________ întunecat __________________________
2. Numeşte câte trei sinonime pentru fiecare dintre următoarele substantive.

cinste __________________ __________________ __________________
delicatețe __________________ __________________ __________________
micşorare __________________ __________________ __________________
pază __________________ __________________ __________________
secret __________________ __________________ __________________
3. Alcătuieşte câte un enunț cu un sinonim al cuvintelor indicate.

a dura ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
a forța ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
a repara _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
a împărți ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
a transcrie ___________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Grupează cuvintele din lista următoare în perechi de sinonime.

adăpost declarație
afirmație traseu
pustiu întemeietor
semeț refugiu
rută deşert
fondator falnic
uriaş pofti
jindui gigantic
20
5. Indică câte un sinonim pentru următoarele grupuri de cuvinte.
băgare de seamă _________________ tobă de carte _______________________
ținere de minte ___________________ cu stea în frunte ____________________
poftă de mâncare _________________ în etate ___________________________
a strânge cu uşa __________________ a da pe față ________________________
a-i sări muştarul _________________ a da o mână de ajutor ________________
a scoate sufletul __________________ a-şi pune pofta-n cui _________________
între patru ochi __________________ ieşit din comun _____________________
6. Precizează sinonimul verbului a prinde din fiecare dintre enunțurile de mai jos.
łăranul prindea caii la căruță. ___________________________
Hoțul a fost prins la locul faptei. ___________________________
Poliția l-a prins pe infractor. ___________________________
Acel post TV nu se prinde aici, la munte. ___________________________
Am prins o bucată din discuția lor. ___________________________
Laptele s-a prins, dacă nu l-am băgat în frigider. ___________________________
Hainele cele noi o prind de minune. ___________________________
Se grăbeşte să prindă trenul. ___________________________
7. Notează sinonime potrivite pentru a descrie o persoană care este:

calmă _________________________________________________________
harnică _________________________________________________________
rea _________________________________________________________
bucuroasă _________________________________________________________
cinstită _________________________________________________________
8. Notează, în dreptul fiecărui enunț, A dacă enunțul este adevărat şi F, dacă este
fals.
Sinonimul cuvântului a depăşi este a întrece.
Cuvântul mireasmă înseamnă gust.
A trece la fapte înseamnă a depune armele.
Sinonimul cuvântului zestre este dotă.
Cuvântul fortuit este folosit corect în: Elevul a fost fortuit să revină la şcoală.
Moment ortografic
Taie formele incorecte din următoarele exemple:
Ea/Ia citește o carte.
Ea/Ia cărțile de acolo!
I-a/Ia dat cartea.
I-a/Ia caietul de pe raft.
Iei/Ei au participat la competiție.
Iei/Ei mai multe cărți de la bibliotecă.
21
ANTONIMELE
1. Precizează câte un antonim pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos:
ascuțit __________________________ folositor __________________________
bucuros ________________________ glumeț ____________________________
citeț ___________________________ important _________________________
des ____________________________ luminos ___________________________
exact ___________________________ precedent _________________________
2. Numeşte câte trei antonime pentru fiecare dintre următoarele cuvinte:

atent __________________ __________________ __________________
corect __________________ __________________ __________________
evident __________________ __________________ __________________
înmulțire __________________ __________________ __________________
laudă __________________ __________________ __________________
3. Alcătuieşte câte un enunț cu un antonim al fiecărui cuvânt indicat:

a acumula ___________________________________________________________
____________________________________________________________________
a deconecta ___________________________________________________________
____________________________________________________________________
a extinde ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
a limpezi ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
a pierde _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Grupează cuvintele din lista următoare în perechi de antonime:

consecvent descreştere
izbândă necivilizat
înmulțire nefavorabil
manierat ghinion
prielnic inconsecvent
şansă nereuşită
22
5. Construieşte enunțuri care să ilustreze sensul următoarelor antonime:
banal/ excepțional _____________________________________________
_____________________________________________
dărnicie/ avariție _____________________________________________
_____________________________________________
hotărâre/ ezitare _____________________________________________
_____________________________________________
guraliv/ tăcut _____________________________________________
_____________________________________________
împachetare/ despachetare _____________________________________________
_____________________________________________
major/ minor _____________________________________________
_____________________________________________
modest/ trufaş _____________________________________________
_____________________________________________
prudență/ imprudență _____________________________________________
_____________________________________________
6. Precizează antonimul verbului a închide din fiecare dintre enunțurile de mai jos:
Am închis uşa cu mai multe chei. ___________________________________
Luiza a închis cartea de franceză. ___________________________________
Mama a închis televizorul. ___________________________________
Preşedintele companiei a închis şedința. ___________________________________
Magazinul din colț s-a închis de tot. ___________________________________
Rana de la mână s-a închis. ___________________________________
Cerul s-a închis din cauza norilor. ___________________________________
Părul Ilincăi s-a închis la culoare. ___________________________________
Moment ortografic
Subliniază enunțurile în care antonimul cuvântului precizat este scris greşit:
• Deznodat: Firele de ață s-au înodat.
• A se învechi: Concepțiile oamenilor s-au înoit.
• Înseninat: Afară s-a înnorat înfricoşător.
• A se întări: Ceara s-a înnmuiat de la căldură.
• Creştere: Azi s-a înregistrat o dezcreştere a temperaturii.
• A înzăpezi: Au fost dezăpeziți de jandarmi.
• A înfășura: Firele au fost desfășurate de pisicuță.
• A se dușmăni: S-au înprietenit repede.
23
CÂMPURI LEXICO-SEMANTICE
1. Se dă textul:
Pe vremea când mi se punea şi mie, ca mai tuturor copiilor, întrebarea sâcâitoare
„Tu ce vrei să te faci când vei fi mare?”, m-am hotărât că alegerea cea mai bună ar fi
să devin personaj. Asta probabil pentru că, odată cu primele lecturi, am avut
sentimentul că personajele sunt cele mai vii şi mai interesante făpturi din viața mea.
[...] Curând mi-am dat seama însă că dorința mea se lovea de o serioasă dificultate:
ca să mă fac personaj, aveam nevoie de o carte în care să exist.
(Liviu Papadima, Drumurile cărții şi ale cititului)
a. Menționează trei cuvinte din text ce aparțin aceluiaşi câmp lexico-semantic.

____________________________________________________________________
b. Indică termenul central al câmpului lexico-semantic dominant în textul dat.
____________________________________________________________________
c. Precizează alte patru cuvinte din acelaşi câmp lexico-semantic.
____________________________________________________________________
d. Alcătuieşte enunțuri cu termenii indicați la punctul c.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Subliniază cuvintele din seriile următoare care fac parte din acelaşi câmp lexico-
semantic, pe care îl vei scrie în spațiul liber.
a. ___________________: copac, oraş, lac, pădure, stejar, frunze, alee, tren,
maşină, ramuri, bloc, conuri
b. ___________________: soare, valuri, teme, nisip, flori de tei, umbrelă de
plajă, faleză, ghiozdan, catalog, scoici
3. Precizează câte 6 cuvinte care fac parte din câmpurile lexico-semantice indicate.
sat _________________________________________________________________
____________________________________________________________________
timp liber ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
meserii ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
trăsături umane _______________________________________________________
____________________________________________________________________
24
A / F În câmpul lexico-semantic intră toate cuvintele care au trăsături de sens
comune.
A / F Cuvântul supermarket face parte din câmpul lexico-semantic al ocupațiilor.
A / F Cuvintele cap, mână, gleznă aparțin aceluiaşi câmp lexico-semantic.
A / F Câmpul lexico-semantic al copilăriei cuprinde cuvintele de-a v-ați ascunselea,
minge, prieteni.
A / F Seria aur, auriu, aurit, aurifer conține doar termeni din acelaşi câmp lexico-
semantic.
5. Descrie, în 50-60 de cuvinte, un peisaj de toamnă, folosind termeni aparținând

câmpului lexico-semantic al culorilor, pe care îi vei subliniea.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunțurile date:
a. Egzercițiile date sunt grele de făcut.
_____________________________________________________________
b. Neam dus la profesoară să ne ajute.
_____________________________________________________________
c. Aceasta a fost foarte bine voitoare.
_____________________________________________________________
d. Explicațiile dumneei au fost lămuritoare.
_____________________________________________________________
e. Aşa am reuşit, noi să luăm notă mare azi.
_____________________________________________________________
f. Sa înpiedecat, când alerga spre tine.
_____________________________________________________________
25
Evaluare – LEXIC
A fost odată ca niciodată etc.

A fost un împărat şi o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă
palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Şi atât de dragi îi erau florile acestui
împărat, încât însuşi, cu multă tragere de inimă le plivea şi îngrijea de grădină. În
fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul şi cu totul de aur. Împăratul nu mai
putea de bucurie că în grădina sa se afla un aşa pom cum nu se găsea în toată lumea.
Se tot întorcea pe lângă dânsul şi se tot uita pe toate părțile la el, de i se scurgeau
ochii. Când, într-o zi, văzu că pomul înmugureşte, înfloreşte, se scutură florile şi
roadele se arată; apoi spre seară dă în pârguială. Îi zâmbea mustața împăratului şi îi
lăsa gura apă, când se gândea că a doua zi o să aibă la masa sa mere de aur, lucru ce
nu auzise până atunci.
A doua zi nu se luminase bine de ziuă, şi împăratul era în grădină ca să vază
merele cele aurite şi să-şi împace nesațiul ce avea a se uita la dânsele. Dară rămase
ca ieşit din minți, când, în loc de mere coapte aurii, văzu că pomul înmugurise din
nou, iară merele nicăieri. Încă fiind acolo, văzu cum înfloreşte pomul, cum îi cad
florile şi cum roadele se arată iarăşi.
(***, Lupul cel năzdravn şi Făt-Frumos)
1. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: 8 puncte

a fost __________________________ dragi ____________________________
roade __________________________ nesațiul ___________________________
2. Precizează sinonime potrivite pentru următoarele grupuri de cuvinte din text.

8 puncte
tragere de inimă _________________ dă în pârguială _____________________
îi lăsa gura apă __________________ ieşit din minți ______________________
3. Scrie câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text: 8 puncte

bucurie ________________________ se arată __________________________
seară __________________________ nicăieri ___________________________
4. Numeşte două antonime diferite ale cuvântului coapte şi alcătuieşte enunțuri cu

acestea. 8 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
26
5. Extrage, din text, două cuvinte formate prin derivare cu sufix. 8 puncte
_______________________________ __________________________________
6. Precizează două cuvinte din text formate prin derivare cu prefix. 8 puncte
_______________________________ __________________________________
7. Subliniază cu o linie rădăcina de la care s-a format fiecare dintre următoarele

cuvinte: împărăteasă, aurit, a înmuguri, a înflori, nesaț. 10 puncte
8. Notează patru cuvinte derivate la la cuvântul de bază roşu. 8 puncte

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
9. Construieşte patru enunțuri cu termeni aparținând câmpului lexico-semantic al

florilor. 8 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
10. Ilustrează, în propoziții, patru sensuri diferite ale verbului a fi. 8 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Rescrie enunțurile de mai jos, corectând orice greşeală: 8 puncte

Afară s-a înorat teribil şi tună.
____________________________________________________________________
Câinele nostru, sa ascuns în baie.
____________________________________________________________________
Sgarda sa e înodată şi el latră la mine să-l desleg.
____________________________________________________________________
Eu nu mai am reuşit să-l calmez, findcă e prea agitat.
____________________________________________________________________
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total: 100 de puncte.
27
NOłIUNI DE FONETICĂ
SUNETUL ȘI LITERA – CORESPONDENłA

DINTRE ELE
1. Scrie definiția literei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Scrie definiția sunetului.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
3. Precizează ce tipuri de sunete există în limba română, cu câte două exemple.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Câte litere cuprinde alfabetul limbii române? ___________
5. Câte sunete şi câte litere sunt în cuvintele: viorele, cărăbuş, examen, rege?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Câte sunete şi câte litere sunt în următoarele cuvinte: Negruzzi, Rosetti, pizza?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
7. Precizează o literă care consemnează singură două sunete.

_______________________________________________________________
8. Exemplifică, pe coloane diferite, diferența de citire a literei x, scriind patru

cuvinte în care aceasta se pronunță cs şi patru în care se pronunță gz.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
9. Scrie patru cuvinte în care se utilizează litere cs în loc de x, ca în cocs.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
28
10. Prefixele răs- şi des- devin răz- şi, respectiv, dez- când urmează o vocală sau
una dintre consoanele: b, d, g, l, m, n, r, v. Alcătuieşte un enunț în care cuvintele să
înceapă cu una din consoanele precizate, după modelul: Bunica dumitale găseşte la
mine numai râs vioi, apoi memorează-l!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. În prefixele răs- şi răz-, sunetul final se diferențiază greu (s/z), dacă nu ştii
regula. Alege forma corectă din următoarele perechi de cuvinte.
răztălmăcit/ răstălmăcit răzgândit/ răsgândit
răzbunat/ răsbunat răspopit/ răzpopit
răzcumpărat/ răscumpărat desintefctat/ dezinfectat
12. Alege forma corectă din următoarele perechi de cuvinte, fiind atenți la diferența
prefixelor des- şi dez-.
dezmoştenit/ desmoştenit dezbobinat/ desbobinat
despodobit/ dezpodobit desechilibrat/ dezechilibrat
desamăgit/ dezamăgit dezpovărat/ despovărat
13. Taie cu o linie cuvintele scrise incorect:

Cojbuc/ Coşbuc Hasdeu/ Haşdeu
scenă/ şcenă dovlegei/ dovlecei
căsnicie/ căznicie coborî/ coborâ
14. Subliniază cuvintele din seria următoare care conțin toate literele cu diacritice
din limba noastră: învățământ, îmbrățişând, Cârțişoara, înfățişând, întreținut,
înştiințat.
15. Pune semne diacritice în enunțurile următoare, acolo unde crezi că este necesar
pentru a face diferența: a/ ă; a/ â; i/ î; s/ ş; t/ ț.
Sahara este cel mai mare desert. Ana şi-a vopsit parul.
Mina antitanc a fost călcată de o senilă. Are pulover din lână tigaie.
La cină, a mâncat un tipar. Pune pe masă fata cea nouă.
16. Explică ridicolul/ umorul creat de lipsa diacriticelor, în enunțurile de mai sus.
Moment ortografic
Taie formele incorecte din exemplele următoare:
împodobire/ înpodobitre înbinare/ îmbinare
bomboane/ bonboane conpletare/ completare
înbobocire/ îmbobocire înpărțire/ împărțire
29
VOCALELE
1. Aminteşte-ți care sunt tipurile de sunete ale limbii române, cu trei exemple
pentru fiecare categorie.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
2. Numeşte toate vocalele din limba română.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
3. Notează șapte cuvinte care se scriu cu vocală inițială (diferită).

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Încercuieşte vocalele din cuvintele următoare: acasă, carte, vocabular, cuvinte,

sunete, teren, călătorie, seriozitate, ştiință, casier, învățătură.
5. Scrie-ți numele şi prenumele şi indică felul sunetelor din care sunt formate
cuvintele.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Precizează vocalele specifice limbii române, care nu sunt prezente în limba

engleză.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
7. Scrie trei cuvinte cu vocala dublă -ee, precum alee.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
8. Scrie patru cuvinte cu vocală dublă, precum ştiință, continuu şi desparte-le în

silabe.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
9. Scrie patru cuvinte care conțin numai vocala a, alături de consoane.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
30
10. Scrie patru cuvinte care conțin numai vocala e, alături de consoane.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
11. Scrie două cuvinte care conțin numai vocala i.

_______________________________ __________________________________
12. Scrie patru cuvinte care conțin numai vocala o.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
13. Scrie două cuvinte care conțin numai vocala u.

_______________________________ __________________________________
14. Desparte în silabe cuvintele următoare și subliniază vocalele: bucurie, pierdere,

casier, familie, Portugalia, iarbă, doi, doime.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
15. Scrie şase cuvinte în care -i final nu este vocală, nici semivocală, precum lupi.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
16. Schimbă vocala din cuvântul par şi scrie cuvintele obținute.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
17. Dacă în scrisul de mână nu-l caligrafiezi corect pe a, iar el seamănă cu o, se

creează confuzii ca în am/ om, amar/ omor, dar/ dor. Scrie încă două perechi de
cuvine unde alternanța a/ o schimbă sensul.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
18. Ce trebuie să aibă un computer şi ce trebuie să facă utilizatorul ca să poată scrie

un document (Word sau txt) cu vocalele specifice limbii române? Foloseşte
cunoştințele de la TIC.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
31
CONSOANELE
1. Scrie cinci cuvinte care încep cu câte una din primele cinci consoane ale
alfabetului.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
2. Precizează două modalități de citire a consoanelor.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
3. Citeşte cu voce tare următoarele sigle formate din consoane: SNCFR

(Societatea Națională a Căilor Ferate Române), SMS (Short Message Sender), P.S.
(post scriptum), VSH (viteza de sedimentare a hematiilor), PFL (plăci fibrolemnoase).
4. Găseşte în textul: Mi-e ruşine să vă spun/ A înnebunit un prun. (Marin Sorescu)

cuvântul scris cu dublă consoană. ________________________
5. Scrie încă patru cuvinte, formate cu prefixul în-, care conțin consoana dublă nn.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Scrie câte un cuvânt care să conțină consoanele duble: ss, rr, nn, tt, zz.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
7. Înconjoară cuvântul scris corect şi taie cu o linie cuvântul greşit din perechile:
sbor/ zbor a izgoni/ a isgoni a zvânta/ a svânta
a asvârli/ a azvârli dizident/ disident premisă/ premiză
jurisdicție/ jurizdicție sesiune/ seziune fantazmă/ fantasmă
prizmă/ prismă groasnic/ groaznic; obrasnic/ obraznic
slab/ zlab; zmintit/ smintit smântână/ zmântână
snoavă/ znoavă zmeu/ smeu gleznă/ glesnă
8. Ordonează pe două coloane cuvintele de la exercițiul anterior: în prima pe cele

scrise corect cu z şi în a doua pe cele care au consoana s.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
32
9. Schimbă consoana inițială din cuvântul bar, cu altă consoană, păstrând ordinea
alfabetică. Poți forma 12 cuvinte diferite.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
10. Grupează cuvintele următoare după criteriile date mai jos: călător, imperios,
elegant, categorie, casă, teribil, vază, tinerețe, firesc, erată, casier, telecomandă,
ştiință, inginerie, construcție.
a. Cu mai multe consoane decât vocale:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
b. Cu mai multe vocale decât consoane:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
c. Cu tot atâtea vocale câte consoane:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
11. Scrie numele a zece oraşe din România care încep cu o consoană, dar nu aceeaşi.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
12. Ordonează alfabetic numele scrise la exercițiul precedent.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
13. Câte consoane sunt în cuvintele: determinare, speranță, clor, lumină, claritate?
_______________________________________________________________
Moment ortografic
înecat/ înnecat înnamorat/ înamorat
înnăbuşit/ înăbuşit înavuțit/ înnavuțit
innaintat/ înaintat înnaripat/ înaripat
33
GRUPURI DE LITERE
1. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: ceas, acetonă, ceramică, pace,
cerşetor, încercare, ceară?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: cisternă, ciupitură, recipient,

pesticid, încifrare?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: congelare, ger, geamuri, agent,
urgent, geam, agerime, gemuri?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: ginere, Giurgiu, agitație,

giuvaer, geamgiu, gingie?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Explicați diferența de pronunțare a grupului giu în cuvintele Giurgiu şi

geamgiu.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: chenar, ochean, chemare?

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: achitare, chiulangiu,

echipament?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
34
8. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: gherghină, Gheorghe,
ghemotoc?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: Ghiță, ghinion, ghiol, ghiaur,
ghiulea?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
10. Alege, din seria următoare, doar cuvintele în care vocalele e/ i formează silabă:
ceară, chestionar, cireşe, accident, ger, gimnastă, gheară.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Alege, din seria următoare, cuvintele în care e şi i sunt sunete ajutătoare: agitat,
chirie, aceasta, înger, chiulangioaică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
12. Scrie pe două coloane cuvinte în care grupurile ce, ci consemnează un sunet,
respectiv două sunete, după model:
un sunet: două sunete:
ceas ceramică
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
13. Scrie pe două coloane cuvinte în care grupurile ge, gi consemnează un sunet,
geamăn ger
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
35
14. Scrie pe două coloane cuvinte în care grupurile che, chi consemnează un sunet,
cheamă chenar
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
15. Scrie, pe două coloane, câte trei cuvinte în care grupurile ghe, ghi consemnează
un sunet, respectiv două sunete, după model:
ghiulea ghem
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
16. Scrie câte un scurt enunț folosind câte două cuvinte în care să se afle fiecare
dintre grupurile de litere.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă din următoarele perechi de cuvinte:
cias/ceas; genunchi/jenunchi;
ceasla/șasla; mingie/minge;
kilometru/chilometru; chișior/picior;
piftele/chiftele; cilian/chilian;
ceară/șeară; kei/chei;
chem/chiem; ghem/ghiem;
gem/jem; ghiară/gheară;
Chintus/Quintus; chintă/quintă.
36
SEMIVOCALE
1. Scrie literele care pot consemna atât vocale, cât şi semivocale.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
2. Scrie literele care consemnează întotdeauna vocale.

_______________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Pune un semicerc sub semivocalele din fraza: Ei erau pe pod de unde priveau
soarele, iarba şi culoarea cerului. Pentru eficiență, desparte acele cuvinte în silabe.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Înconjoară semivocalele din următoarele cuvinte: pierdut, pustiu, fiică, mereu.
5. Alcătuiește propoziții în care să folosești cuvintele: el, ea, eram, erați, notând în
paranteză pronunțarea acestora.
_______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
6. Construiește două enunțuri în care să folosești cuvintele era/iera și era/era,

evidențiind, prin context, sensurile diferite ale acestora.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
7. Citește enunțurile următoare și notează A (adevărat) sau F (fals):

a) Toate vocalele limbii române pot deveni semivocale. ____
b) Î este numai vocală. ____
c) În cuvintele monosilabice nu pot apărea semivocale. ____
d) Cuvântul mai conține o semivocală. ____
e) Litera i poate fi literă ajutătoare în grupurile de sunete. ____
f) Cuvintele ele și iele au aceeași pronunțare, dar sensuri diferite. ____
g) Litera inițială e- se pronunță întotdeauna /ie-/ ____
37
GRUPURI DE SUNETE
(DIFTONGUL ȘI TRIFTONGUL). HIATUL
1. Desparte cuvintele următoare în silabe şi încercuiește diftongii: tablou, doarme,
plecau, iarnă, şemineu, sărea.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Încercuiește diftongii din cuvintele: ciudă, ştiau, seară, moale, ciudă, coase.
3. Scoate pe două coloane cuvintele din seria următoare care conțin diftongi
ascendenți (urcători) şi diftongi descendenți (coborâtori): cicoare, seară, scriau, doi,
pustiu, dealuri, rumoare.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
4. Scoate din text cuvintele care conțin diftongi: Somnoroase păsărele/ Pe la

cuiburi se adună/ Se ascund în rămurele/ Noapte bună! (Mihai Eminescu).
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Scrie trei nume de flori care conțin diftongi, pe care să îi subliniezi.

____________________________________________________________________
6. Desparte în silabe, apoi înconjoară diftongii din cuvintele următoare: proiect,

stropeală, amiază, abia, deoarece, oaste, respectuoasă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Schimbă forma verbelor din propozițiile următoare astfel încât noua formă să
conțină diftongi:
Noi avem inițiativă. _______________________________________________
Ei sunt veseli. ________________________________________________
Vara, Irina citeşte mult. ________________________________________________
8. Desparte cuvintele următoare în silabe, apoi scrie câte vocale, câte semivocale
şi câte consoane ai găsit: fiind, ştiau, papucei, examen, bucurie, rămurele, echipă,
ghem, excursie, culoare, ciupitură.
Model: moa-ră = 2v + 1s + 2c; unchi = 1v + 2c; ma-giun = 2v + 3c; cer = 1v + 2c.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
38
9. Încercuiește triftongii din următoarele cuvinte: lăcrimioară, creioane, veneau,
aripioară, ploioasă.
10. Arată câte vocale, câte semivocale şi câte consoane sunt în cuvintele: susțineai,
lupoaică, păioase, pleoapă, citeau, unduioasă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Încadrează silabele care conțin triftongi, creați din unirea a două cuvinte, din
enunțurile: Astăzi i-au premiat pe olimpici. Cred că i-ai dat o lecție. Colegii ne-au
adus bomboane.
12. Propune câte un exemplu de cuvânt care să conțină triftongii: eau, ioa, iau, eoa,
oai.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13. Scrie trei nume de flori care să conțină triftongi.

____________________________________________________________________
14. Desparte în silabe cuvintele următoare şi încadrează hiatul: periuță, alcool,

viitor, ştiau, caisă, agreează.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
15. Ordonează pe trei coloane cuvintele care conțin diftong, triftong, respectiv hiat:
respectuos, doarme, cheotoare, creez, cunoşteau, pleosc, leoarcă, rouă, casier.
______________________ ______________________ ____________________
______________________ ______________________ ____________________
______________________ ______________________ ____________________
______________________ ______________________ ____________________
16. Scrie cuvinte care să conțină hiaturile: ii, ee, ie, oe, uo. Demonstrează hiatul
despărțind cuvântul în silabe.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
39
SILABA ȘI DESPĂRłIREA CUVINTELOR ÎN SILABE
1. Desparte în silabe cuvintele următoare: teorie, practică, astfel, ceas, examinare,
piuneză, copii, fiică, ştiință.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Grupează pe trei coloane cuvintele monosilabice, bisilabice şi, respectiv pluri-

silabice: strâmt, călătorie, abia, seif, trunchi, steag, felie, sănătate, arin, trandafir,
sete.
______________________ ______________________ ____________________
______________________ ______________________ ____________________
______________________ ______________________ ____________________
______________________ ______________________ ____________________
3. Scrie şase cuvinte monosilabice.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Notează şase cuvinte bisilabice.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Menționează şase cuvinte plurisilabice.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Dă exemple de patru silabe formate din două cuvinte/ două părți de vorbire
diferite, precum l-a.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Desparte în silabe toate cuvintele din textul:

Un ou de struț ouat de struță/ Era purtat într-o căruță/ Şi dat exemplu la găini/ De
cum se ouă prin vecini. (Marin Sorescu)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
40
8. Găseşte în textul de mai sus două cuvinte cu diftong.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Transcrie din textul de mai sus un cuvânt cu hiat.

____________________________________________________________________
10. Identifică în textul de mai sus o silabă formată din două părți de vorbire diferite
sau fragmente din cuvinte diferite.
____________________________________________________________________
11. Scrie două cuvinte în care litera i final nu consemnează nici vocală, nici
semivocală.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
12. Arată câte silabe şi câte vocale au cuvintele următoare: sănătate, chiflă, deal,
părere, situație, geruri, tastatură, pălărie, ceaun, respectuos, televiziune.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13. Desparte în silabe cuvintele următoare: aclamații, covrig, flashul, pizza,

monstru, sandvici, Alecsandri, toamnă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
14. Menționează numărul de silabe al fiecărui cuvânt din lista următoare: unchi,
suav, inaugurare, două, ştreang, pulover, acru, seif, injurios, fiică?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
15. Desparte în silabe următoarele cuvinte: profesor, butelie, bolnav, duşman,

imatur, matrice.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
41
Evaluare sumativă – FONETICĂ
Citeşte cu atenție textul şi răspunde la cerințe:
Apoi Mami a sunat-o pe doamna Jefferson. Doamna Jefferson era acasă şi i-a zis
că Rowley are unul din degetele de la picioare rupt şi că nu va avea voie să pună
piciorul în pământ o săptămână. Apoi doamna Jefferson i-a spus că Rowley are
„inima frântă” pentru că asta însemna că nu va putea participa la Concursul de
talente. Şi exersase la numărul lui de magie cu Scotty Douglas toată săptămâna. Aşa
că Mami i-a spus doamnei Jefferson că voi fi bucuros să-l înlocuiesc pe Rowley la
preselecții. Am început să o trag pe Mami de mânecă ca să-i dau de înțeles că e o idee
groaznică, dar bineînțeles că m-a ignorat. După ce Mami a închis telefonul, i-am spus
că ultimul lucru de care aveau nevoie la şcoală copiii de vârsta mea era să urce pe
scenă şi să facă trucuri magice cu un puşti care anul trecut abia ştia să meargă.
(Jeff Kinney, Jurnalul unui puşti)
1. Numele de persoană din limbile străine conțin frecvent dublă consoană.

a. Transcrie din text două nume de persoane care conțin consoană dublă. 4 puncte
____________________________________________________________________
b. Scrie un exemplu de nume românesc cu dublă consoană. 2 puncte

____________________________________________________________________
2. Identifică în text două cuvinte care conțin diftongi. 4 puncte

____________________________________________________________________
3. Găsește alte două cuvinte (în afara textului) care să conțină diftongii eu şi ia.
4 puncte
____________________________________________________________________
4. Indică, dinn text, un cuvânt cu triftong. 4 puncte

____________________________________________________________________
5. Menționează alte două cuvinte (în afara textului) care să conțină triftongii ioa şi
oai.
4 puncte
____________________________________________________________________
6. Selectează, din text, două cuvinte care conțin hiat. 4 puncte

____________________________________________________________________
7. Scrie alte două cuvinte (în afara textului) care să conțină hiat. 4 puncte
____________________________________________________________________
42
8. Desparte în silabe cuvintele următoare şi precizează câte silabe conțin:
participa, ştia, copiii, să-i, preselecții, magie, puşti, vârstă. 16 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Transcrie din textul dat patru cuvinte monosilabice. 4 puncte

____________________________________________________________________
10. Arată câte litere şi câte sunete conțin cuvintele: închis, exersase, telefonul. 6 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Scrie două cuvinte în care i din grupul chi să nu fie vocală. 4 puncte
____________________________________________________________________
12. Indică două cuvinte în care e din grupul ghe să fie vocală. 4 puncte
____________________________________________________________________
13. În cuvintele pământ şi bineînțeles, sunetul â/ î este consemnat prin două litere
diferite. Găseşte alte trei cuvinte (în afara textului) în care se scrie â şi trei cuvinte în
care se scrie î. 6 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
14. Precizează câte vocale, câte semivocale şi câte consoane conțin cuvintele:
voie, săptămână, şcoală, idee, trucuri. 10 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
15. Subliniază forma corectă: groasnică/ groaznică, abia/ abea, nevoie/ nevoe,
şcenă/ scenă. 8 puncte
16. Construieşte câte un enunț pentru: i-a/ ia, să-i/ săi. 2 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Total: 100 de puncte
43
PĂRłILE GRAMATICII.
MORFOLOGIA ŞI SINTAXA
PROPOZIłIA ȘI PĂRłILE DE PROPOZIłIE
Citeşte cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe:
Fetița se trezi invadată de o fericire pe care n-o cunoscuse până atunci

niciodată. Pielea şi părul îi străluceau, ochii îi deveniseră vii şi iscoditori. Văzu prima
dată păpuşile de care camera era literalmente plină. Îşi văzu prima dată şi mama, cea
mai mare dintre păpuşi, şi o îmbrățişă din tot sufletul. Ieşi afară şi deodată cerul
albastru, plin de nori de vară, şi florile ciclopice o copleşiră. Simți mirosul sevei,
atinse grunjurile pământului. Deschise prima dată poarta casei şi văzu cărarea care
ducea de la ea până la treptele şcolii din cartier.
(Mircea Cărtărescu, Jocurile descoperirii)
1. Completează tabelul cu părțile de vorbire şi părțile de propoziție recunoscute,

după model.
Părți de vorbire Părți de propoziție
fericire substantiv
simți predicat
2. Notează în spațiile libere părțile de vorbire cunoscute, menționând după ce îşi

schimbă forma, după model.
44
3. Completează spațiul liber cu termenul potrivit.
a. ________________________ este partea gramaticii care se referă la modificările
formei cuvintelor în vorbire.
b. __________________________ este partea gramaticii care se referă la îmbinarea
cuvintelor în propoziții şi a propozițiilor în fraze.
c. ______________________________________ este enunțul cu un singur predicat.
d. ____________________________________ sunt părțile principale de propoziție.
e. _____________________________________ sunt părțile secundare de propoziție.
4. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele extrase din text.

străluceau ______________________ văzu _____________________________
copleşiră _______________________
5. Notează ce parte de propoziție reprezintă cuvintele extrase din text.

ochii ___________________________ păpuşile __________________________
ciclopice ________________________ cărarea ___________________________
albastru _________________________
6. Alcătuieşte enunțuri în care cuvintele date să aibă următoarele funcții sintactice.

fetița – atribut
____________________________________________________________________
păpuşile – subiect
____________________________________________________________________
pământ – complement
____________________________________________________________________
şcoală – subiect
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile din enunțurile date:
a. Aceste peisaje pe care i le arătau nu îl interesa deloc.
_____________________________________________________________
b. Î-şi dorea să ajungă mai repede acasă.
_____________________________________________________________
c. Prietenii şi colegii îl aştepta cu nerăbdare.
_____________________________________________________________
d. Aveau un plan interesantă pentru restul vacanței.
_____________________________________________________________
e. Vroiau să construiască un aeroplan.
_____________________________________________________________
45
PROPOZIłIA SIMPLĂ ȘI PROPOZIłIA DEZVOLTATĂ.
DEZVOLTAREA UNEI PROPOZIłII SIMPLE
Zis şi făcut. Dar pentru asta trebuia să ies din carte. De intrat reuşisem să intru,
pentru că ştiam să plonjez – noroc că mă dusese mama la înot de mic. Dar cum să ies
de acolo? Mă uitam în sus, încercând să mă agăț de ceva. Vedeam tavanul camerei
mele, vârful patului şi posterul cu Michael Jordan pe un perete. Noroc că, la un
moment dat, a intrat mama în cameră, strigând după mine. M-a văzut dând din mâini
(cred că doar mamele au capacitatea asta de a îşi vedea copiii oriunde ar fi ei şi mai
ales atunci când au nevoie de ajutor) şi m-a scos de acolo, trăgându-mă puternic cu
ambele mâini afară.
— Ce făceai acolo? a întrebat.
— Citeam, am răspuns eu.
— Să stai în cap pe carte – asta nu e citit. Cum ți-a trecut prin minte aşa ceva?
Hai, spală-te pe mâini şi vino la masă.
(Text adaptat după Laura Grünberg, Salt în poveste)
1. Completează tabelul cu părțile de propoziție recunoscute în text, după model.

Părți de propoziție
principale secundare
Subiect Predicat Atribut Complement
la masă
2. Precizează care sunt predicatele din secvența — Să stai în cap pe carte – asta nu
e citit. Cum ți-a trecut prin minte aşa ceva? Hai, spală-te pe mâini şi vino la masă.:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Indică numărul de propoziții din secvența citată la exercițiul 2: _____________
4. Delimitează propozițiile din fraza cred că doar mamele au capacitatea asta de a

îşi vedea copiii oriunde ar fi ei şi mai ales atunci când au nevoie de ajutor şi transcrie
predicatele:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
46
5. Transcrie din text două propoziții simple şi precizează din ce părți de propoziție
sunt compuse.
a. __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Transformă propozițiile simple transcrise în propoziții dezvoltate şi precizează

din ce părți de propoziție sunt compuse.
a. __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Scrie o scurtă compunere descriptivă (50-60 de cuvinte) în care să foloseşti trei

propoziții simple şi trei propoziții dezvoltate. Subliniază cu o linie propozițiile simple.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează greşelile de orice tip din enunțurile următoare:

A venit ieri dar nu ne-a adus cadouri.
_____________________________________________________________
Sa înpăcat cu tata şi sau uitat la pozele din album.
_____________________________________________________________
Noi mai am stat cu ei, fincă ne plăcea lucrurile ce vorbeau.
_____________________________________________________________
47
PROPOZIłIA AFIRMATIVĂ ȘI PROPOZIłIA
NEGATIVĂ. PROPOZIłIA ENUNłIATIVĂ
ŞI PROPOZIłIA INTEROGATIVĂ
Şi mergând ea acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste,

nu-şi pierdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte, până ce, într-una din zile,
des-dimineață, trecând printr-un codru întunecos, dă de-o poiană foarte frumoasă, şi
în poiană vede o căsuță umbrită de nişte lozii pletoase; şi când s-apropie de acea
casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândeță şi-i zice:
— Da’ ce cauți prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti?
— Cine să fiu, mătuşă? Ia, o fată săracă, fără mamă şi fără tată, pot zice; numai
Cel-de-sus ştie câte am tras de când mama care m-a făcut a pus mâinile pe piept!
Stăpân caut şi, necunoscând pe nime şi umblând din loc în loc, m-am rătăcit.
Dumnezeu însă m-a povățuit de-am nimerit la casa dumitale şi te rog să-mi dai
sălăşluire!
— Sărmană fată eşti! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat
spre mine şi te-a scăpat de primejdii. Eu sunt sfânta Duminică. Slujeşte la mine astăzi
şi fii încredințată că mâne n-ai să ieşi cu mânile goale de la casa mea.
(Text adaptat după Ion Creangă, Fata babei şi fata moşneagului)
1. Precizează care sunt predicatele din secvența subliniată.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Indică numărul de propoziții din secvența subliniată. _____________________
3. Transcrie din text două propoziții afirmative.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Transformă propozițiile selectate în propoziții negative.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
48
5. Completează tabelul cu exemple de propoziții enunțiative şi de propoziții
interogative selectate din textul dat.
Propoziții enunțiative Propoziții interogative
6. Redactează un dialog de 8-10 replici, pe care îl porți la telefon cu un coleg ce

tocmai s-a întors din vacanță. Subliniază cu albastru propozițiile enunțiative, cu roşu
propozițiile interogative, cu verde propozițiile afirmative şi cu negru propozițiile
negative.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează greşelile de orice tip din enunțurile următoare:

Mi-a plăcut ceia ce miai adus în dar.
_____________________________________________________________
Cărțile priimite de la tine, sunt extraordinare de interesante.
_____________________________________________________________
Abea aştept să mă apuc de citit.
_____________________________________________________________
49
FRAZA
Ne distram grozav cu prietenul nostru, anticarul, şi sunt sigură că şi el cu noi.

Doar că el stătea tot mai mult aşezat şi uneori părea, chiar şi aşa, sleit de puteri şi
atunci ne ruga să plecăm acasă. Eu îi vorbeam cu tu, că doar eram rude, iar pe-atunci
toți oamenii erau tu şi rude cu mine, fratele meu îi spunea dumneata, iar Dina şi
Dorin îi ziceau dumneavoastră. Şi-ntr-o zi, Dina, care se gândea la toate ca un om
mare, a hotărât că trebuie să-i facem şi noi un cadou, de ziua lui. Aveam cu toții bani
puşi deoparte şi ne-am gândit să-i luăm un ceas antiacvatic. Nu mă întrebați la ce i-ar
fi folosit, poate doar să facă baie în cadă cu el, dar nouă ne plăcea cum sună: un
antiacvatic pentru un anticar.
— Când e ziua dumneavoastră de naştere? a întrebat politicos verişoara mea.
Şi eu, imediat, îngânând-o ca ecoul:
— Când e ziua ta de naştere?
Şi fratele meu, bucuros, punându-şi ochelarii de soare, ca pentru a se ascunde:
— Avem o surpriză pentru dumneata.
(Ioana Pârvulescu, Cărți buclucaşe)
1. Selectează predicatele din secvența subliniată şi precizează felul lor.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Indică numărul de propoziții din secvența subliniată: _____________________
3. Transcrie din text două propoziții interogative.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Transformă propozițiile selectate în propoziții enunțiative.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
50
5. Transcrie din text două propoziții dezvoltate şi subliniază predicatele.
a. __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Transformă propozițiile dezvoltate transcrise în propoziții simple.

a. __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

A / F Fraza este enunțul cu un singur predicat.
A / F Propoziția: Andrei a plecat la mare? este interogativă.
A / F La sfârşitul propozițiilor enunțiative se pune semnul întrebării.
A / F Fraza: Zilele curgeau şi şcoala se apropia cu repeziciune. cuprinde două
propoziții simple.
A / F Propoziția: Scrii părinților tăi? este interogativă dezvoltată.
A / F Într-o frază, numărul propozițiilor este egal cu numărul predicatelor.
Moment ortografic
Rescrie enunțurile următoare, corectând greşelile de orice tip:
bună am venit săți spun că prieteni tăi vor ajunge mai târziu astăzi dar ce sa
întâmplat au plecat cu părinții lor în excursie şi încă nu sau întors ce frumos
mi-ar place să mergem şi noi pe undeva dar părinții mei au terminat
concediul la revedere pe curând
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
51
SEMNELE DE PUNCTUAłIE:
punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog,
semnul întrebării, semnul exclamării, cratima (I)
Avea nenumărate obiecte de scamatorie la care, eu, una, nu mă săturam să mă uit.
Baghete magice ca nişte tuburi din care ieşeau metri întregi de şaluri colorate, subțiri
ca pânza de păianjen, sfere roşii, cu cavități ascunse, care se deschideau prin două
locuri şi-ți arătau mereu alt interior, din unul puteai să scoți o bilă mică, altul era gol,
cărți de joc cu diverse trucuri şi doi porumbei albi care se lăsau mângâiați pe aripi.
Omul ăsta singuratic nu obosea să inventeze (nu degeaba era el inventatorul pixului!)
ceva nou în jocurile noastre vechi: ne punea, de exemplu, să facem un concurs de
fugă. Desena o linie cu creta pe trotuar, în fața curții, şi-n loc să spună: „Cine trece
primul linia de sosire câştigă!”, spunea invers:
— Câştigă cine ajunge ultimul!
Hm, asta ne deruta pe toți şi, dacă pentru felul tradițional de concurs eram
oarecum pregătiți, la concursul în care nu trebuie să pierzi nu ne pricepeam niciunul,
nici măcar eu, fiindcă primeam întotdeauna un metru avans de la ceilalți trei, din
cauza vârstei, aşa că aveam şansa mea.
1. Transcrie, din text, secvențe în care apar semne de punctuație diferite.

Semn de punctuație Secvența în care apare
2. Precizează rolul pe care îl au trei dintre semnele de punctuație diferite

identificate în textul dat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
52
3. Alcătuieşte enunțuri în care să foloseşti următoarele semne de punctuație.
• semnul întrebării
____________________________________________________________________
• ghilimele
____________________________________________________________________
• punct
____________________________________________________________________
• două puncte
____________________________________________________________________
• linie de dialog
____________________________________________________________________

A / F Punctul se pune la sfârşitul unei propoziții interogative.
A / F Propoziția: Andrei a plecat la mare. este enunțiativă.
A / F La sfârşitul propozițiilor care exprimă surprinderea, emoția se pune semnul
exclamării.
A / F Fraza: Timpul trecea, dar vacanța părea nesfârşită. cuprinde trei semne de
punctuație.
A / F În propoziția: Îmi doresc să vină vara... punctele de suspensie marchează o
pauză în vorbire.
A / F Virgula nu marchează pauza dintre două propoziții.
Moment ortografic
Rescrie enunțurile următoare, corectând greşelile de orice tip şi folosind
semnele de punctuație potrivite:
ce bine că te văd astăzi mă gândeam săți dau un telefon dar am fost foarte
ocupată cu bagajele pentru excursia în care v-om pleca mâine de ce voiai
sămi vorbeşti am nevoie să împrumut aparatul tău de fotografiat al meu nu
mai funcționează şi nu vreau să pierd nicio ocazie să păstrez amintirea
locurilor frumoase pe care o să le vizităm sigur că țio voi împrumuta mă
bucur să ajut un prieten la nevoie hai să mergem după
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
53
SEMNELE DE PUNCTUAłIE:
punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog,
semnul întrebării, semnul exclamării, cratima (II)
Tănărul Goe poartă un frumos costum de marinar pălărie de paie cu inscripția pe
pamblică Le Formidable şi sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița că
aşa țin bărbații biletul
Vezi ce bine-i şade lui zice mam’mare cu costumul de marinel
Mamițo nu ți-am spus că nu se zice marinel
Da’ cum
Marinal
Ei Ziceți voi cum ştiți eu zic cum am apucat Aşa se zicea pe vremea mea când a
ieşit întâi moda asta la copii – marinel
Vezi că sunteți proaste amândouă întrerupe tânărul Goe Nu se zice nici marinal
nici marinel
(I.L. Caragiale, D-l Goe...)
1. Completează textul dat cu semnele de punctuație care lipsesc.
2. Transcrie, din text, secvențe în care apar semne de punctuație diferite.

Semn de punctuație Secvența în care apare
3. Precizează rolul pe care îl au trei dintre semnele de punctuație diferite

identificate în textul dat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
54
4. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația este adevărată,
încercuieşte litera A. Dacă afirmația este falsă, încercuieşte litera F.
A / F Linia de dialog se pune la începutul vorbirii unui personaj.
A / F Propoziția: Filmul acesta îmi place foarte mult. este interogativă.
A / F La sfârşitul propozițiilor care exprimă surprinderea sau emoția se pune semnul
întrebării.
A / F Propoziția: „— Ce mi-ai adus de la bunici?” cuprinde trei semne de punctuație.
A / F În fraza: Au venit bunicii, mătuşile şi unchii. virgula marchează o pauză între
două părți de propoziție.
A / F Două puncte se pun când urmează replica unui personaj.
5. Redactează un dialog de 8-10 replici, pe care îl porți cu unul dintre prietenii tăi
care a citit schița „D-l Goe...”. Foloseşte semnele de punctuație potrivite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
muschetar/ muşchetar
propietate/ proprietate
stres/ ştres
ruxac/ rucsac
fică/ fiică
spray/ șprei
după/ dupe
președenție/ președinție
benzinările/ benzinăriile
substanță/ supstanță
55
EVALUARE SUMATIVĂ
Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăşte chiar unei femei cu petrecerile,

mai ales când are copii
Să-ți spun drept cât Ionel era mititel mai mergea acu de când s-a făcut băiat mare
trebuie să mă ocup eu de el trebuie să-i fac educația Şi nu ştiți dv. bărbații cât timp îi
ia unei femei educația unui copil mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație
Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința educației
copiilor auzim dintr-o odaie de alături o voce răguşită de femeie bătrână
Uite coniță Ionel nu s-astâmpără
Ionel strigă madam Popescu Ionel vin’ la mama
Apoi către mine încet
Nu ştii ce ştrengar se face şi deştept
Dar vocea de dincolo adaogă
Coniță uite Ionel vrea să-mi răstoarne maşina Astâmpără-te că te arzi
Ionel strigă iar madam Popescu Ionel vin’ la mama
Sări coniță varsă spirtul s-aprinde
(I.L. Caragiale, Vizită...)
1. Completează textul dat cu semnele de punctuație care lipsesc. 20 de puncte
2. Precizează rolul pe care îl au trei dintre semnele de punctuație diferite identi-

ficate în textul dat. 8 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Completează tabelul cu părți de propoziție recunoscute în text. 12 puncte

Părți de propoziție
principale secundare
Subiect Predicat Atribut Complement
56
4. Precizează propozițiile din secvența Şi nu ştiți dv. bărbații cât timp îi ia unei fe-
mei educația unui copil mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație.
10 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Transcrie din text o propoziție simplă şi precizează din ce părți de propoziție este
compusă. 10 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Transformă propoziția simplă transcrisă în propoziție dezvoltată şi precizează

din ce părți de propoziție este compusă. 10 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Transcrie, din text, o propoziție afirmativă, o propoziție negativă şi o propoziție

enunțiativă. 12 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Transformă una dintre propozițiile selectate în propoziție interogativă. 8 puncte

____________________________________________________________________

57
VERBUL.
TIMPUL, PERSOANA, NUMĂRUL (ACTUALIZARE)
Citeşte cu atenție textul:
Am zărit-o într-un raft mobil din mica şi singura librărie din acel oraş din
Transilvania. Mă atrăsese în mod irezistibil coperta cărții: un tânăr subțire, cu păr
buclat, blond (era, de fapt, o perucă, dar pe vremea aceea nu ştiam ce este aia),
îmbrăcat într-un frac verde cu dungi albe, bine strâns pe talie. Poartă pantaloni
albaştri până la genunchi, care se continuă cu ciorapi verzi de aceeaşi culoare cu
fracul. Încălțăminte, credeam eu, care se va potrivi mai bine unei domnişoare decât
unui domn. În mână tânărul ține o floare imensă, dar necunoscută mie. Câteva litere
frumos caligrafiate, pe care începusem să le identific, dar al căror sens general îmi
rămăsese străin. [...]
Cartea m-a atras ea cât m-a atras, dar până la urmă am abandonat-o fără s-o
citesc. O voi redescoperi mult mai târziu, cred că în vremea liceului, când, în sfârşit,
am citit-o.
(Text adaptat după George Ardeleanu, Înainte de a şti să citesc...)
1. a. Menționează trei verbe din text care sunt la timpul trecut.

____________________ ____________________ ____________________
b. Numeşte trei verbe din textul dat care sunt la timpul prezent.
____________________ ____________________ ____________________
c. Precizează două verbe din textul dat care sunt la timpul viitor.
_____________________________ ________________________________
d. Alcătuieşte enunțuri cu verbele indicate la punctul c.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Precizează în spațiul liber persoana la care se află verbele din fiecare serie.
a. __________________ : atrăsese, era, a atras
b. _____________: am zărit, nu ştiam, credeam
3. Completează textul următor cu formele adecvate ale verbelor din paranteză la

timpul prezent, persoana a II-a, numărul plural:
(a fi) ______________ în clasa întâi, (a învăța) ______________ primele semne şi
o parte din litere. Totuşi, numele autorului şi titlul cărții vă scapă. (a sta) __________
cu bunica în acea librărie şi o (a bătea la cap) __________________ până vă
cumpără cartea. (a ieşi) ____________ bucuroşi din librărie şi (a pleca)
______________ spre casă.
58
4. Rescrie textul de la exercițiul 3, trecând toate verbele la timpul trecut.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Completează tabelul cu formele verbale corespunzătoare, după model.

Verb
a desena am desenat desenez voi desena
a lua
a crea
a plăcea
a fi
a fugi
a arde
a avea
a putea
a bea
6. Aşază verbele următoare în ordinea logică a timpurilor, de la trecut la viitor:

va răsări, am dormit, visam, vor veni, citisem, am auzit, va ține, deschid, cânta,
eram, voi primi, ştiusem, iau, închideam.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
a. Noi erau la mare.
_____________________________________________________________
b. Valurile venea amenințătoare spre mal.
_____________________________________________________________
c. Mama strigau după noi să nu intrăm în apă.
_____________________________________________________________
d. Dar va fi o plăcere să sari peste valuri.
_____________________________________________________________
e. Noroc că a ieşit soarele şi mama acum a fost cu noi în apă.
_____________________________________________________________
f. V-a fi cu siguranță o zi frumoasă.
_____________________________________________________________
59
MODURILE PERSONALE ȘI MODURILE
NEPERSONALE (RECUNOAȘTERE) – I
Alice începu a se nelinişti de-a binelea. E drept, n-avusese deocamdată nicio

ciocnire cu Regina, dar ştia că asta se putea întâmpla din clipă în clipă. „Ce-o să mă
fac atunci? se întreba. După cât le place ăstora să taie capete, mai mare mirarea c-au
rămas unii în viață!”
Se tot uita pe unde ar putea scăpa şi se întreba dacă va izbuti oare să o şteargă
fără să o vadă careva. Când, deodată, observă că se iveşte ceva ciudat în aer; o
nedumeri foarte mult la început, dar, după ce se uită bine un minut-două, desluşi că
era un rânjet şi-şi zise: „Asta-i Pisica de Cheshire. Acum, cel puțin, o să am cu cine
sta de vorbă.”
— Cum te descurci? o întrebă Pisica, de îndată ce-şi mijise destulă gură încât să
poată vorbi.
Alice aşteptă până se iviră şi ochii, apoi îi făcu semn din cap. „Degeaba i-aş vorbi,
până nu apar şi urechile, gândi ea, sau cel puțin una din ele.”
După ce mai trecu un minut şi apăru tot capul, Alice puse jos pasărea-flamingo şi
începu să povestească despre joc, foarte bucuroasă că are cine s-o asculte.
( Lewis Carroll, Alice în țara minunilor)
1. Selectează toate verbele din primul alineat al textului dat.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele subliniate în text.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Completează tabelul cu verbe din textul dat care corespund cerinței:

Verbe care arată o Verbe care arată o acțiune Verbe care arată o
acțiune sigură, reală posibilă, a cărei realizare acțiune realizabilă
depinde de o condiție
60
4. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar verbe care îşi
modifică forma după persoană.
a. aşteptă, se iviră, făcu
b. a se nelinişti, (a) scăpa, (a se) întâmpla
c. apar, mijise, a se nelinişti
5. Completează textul următor cu verbele din paranteză la modurile indicate:

Dacă noi (a şti, modul condițional-optativ) __________________ la ce oră ajunge
trenul, (a aştepta, modul condițional-optativ) __________________ pe bunica la gară.
Noi (a vrea, modul indicativ) __________________ ca astăzi (a surprinde, modul
conjunctiv) __________________. Nepoții îi (a iubi, modul indicativ)
______________ pe bunici şi (a vrea, modul indicativ) ______________ întotdeauna
ca aceştia (a simți, modul conjunctiv) __________________ iubirea lor.
— Hai, (a merge, modul imperativ) __________________ la gară, ne (a spune,
modul indicativ) __________________ mama. Trenul bunicii (a sosi, modul indicativ)
__________________ curând.
6. Alcătuieşte enunțuri în care verbele indicate să fie, pe rând, la un mod personal

şi la un mod nepersonal.
a vrea
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a speria
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a hotărî
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a trece
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare.
a. Tu amâni/ amâi să-ți faci temele.
b. Mama aranjază/ aranjează lucrurile prin cameră.
c. Eu cred/ crez că mâine plecăm în vacanță.
d. Mihai poate venii/ veni cu noi.
e. El agrează/ agreează compania noastră.
f. Să fi/ Să fii cuminte, i-a zis tatăl lui când am plecat.
61
MODURILE PERSONALE ȘI MODURILE
NEPERSONALE (RECUNOAȘTERE) – II
Regina zâmbi şi trecu mai departe.

— Cu cine vorbeşti? întrebă Regele, apropiindu-se de Alice şi uitându-se cu mare
curiozitate la capul Pisicii.
— Cu o prietenă a mea, o Pisică de Cheshire, răspunse Alice, dați-mi voie să v-o
prezint.
— Nu-mi place deloc cum arată, spuse regele, totuşi îi dau voie să-mi sărute mâna,
dacă doreşte.
— Nu prea doresc, zise Pisica.
— Nu fi impertinentă, o apostrofă Regele, şi nu te uita aşa la mine!
Vorbind, se ascunse îndărătul fetiței.
— Orice pisică se poate uita la un rege, spuse Alice. Am citit asta într-o carte, nu
mai ştiu în care.
— Hm, trebuie să dispară de-aici! hotărî Regele, şi strigă spre Regină, care tocmai
trecea pe acolo: Draga mea! Mi-ar plăcea să dispară de-aici această pisică.
(Lewis Carroll, Alice în țara minunilor)
1. Selectează toate verbele din secvența subliniată.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele extrase din text.

răspunse ___________________________________________________________
dați ___________________________________________________________
apostrofă ___________________________________________________________
3. Completează tabelul cu verbe din textul dat care corespund cerinței:

Verbe care arată o Verbe care reprezintă Verbe care arată o acțiune
acțiune sigură, reală un îndemn, o poruncă posibilă, a cărei realizare
depinde de o condiție
62
4. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar verbe din
text, care îşi modifică forma după persoană.
a. doresc, uita, apropiindu-se
b. am citit, nu ştiu, dați
c. vorbind, trecea, spuse
5. Completează textul următor cu verbele din paranteză la modurile indicate:

— (a dori, modul condițional-optativ)___________________ să plecăm mai
repede în vacanță, (a spune, modul indicativ)________________ mama într-o seară.
Noi (a putea, modul condițional-optativ)______________ ca începând de mâine (a
porni, modul conjunctiv)________________ către munte. Toată lumea (a fi, modul
indicativ) _____________ foarte obosită şi (a avea, condițional-optativ) ___________
ocazia ca (a simți, modul conjunctiv) ____________ relaxarea de la cabană.
— Bună idee, (a merge, modul imperativ) ____________ voi de mâine, îi (a
răspunde, modul indicativ)_________________ tata. Eu mai am de lucru la birou
vreo două zile şi vă (a urma, modul indicativ)_______________ curând.
6. Alcătuieşte enunțuri în care verbele indicate să fie, pe rând, la un mod personal

şi la un mod nepersonal.
a preciza
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a putea
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a zice
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a citi
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare:
a. Tu vii/ vi mâine pe la noi.
b. Eu țiu/ țin să vorbim despre cartea aceea.
c. Nu înțeleg cum poți fi/ fii atât de leneş.
d. Mi-ar place/ plăcea să citeşti mai mult.
e. Aşi avea/ aş avea ce să vorbesc cu tine.
f. Vino/ Vină cu ce carte citeşti acum.
g. Să-ți descrii/ descri pisica la compunere.
h. Nu ști/ știi cine mai vine?
63
TIMPURILE MODULUI INDICATIV. TIMPUL PREZENT
În fiecare seară, câte zece pagini. Obligatoriu! Mama calcă, iar eu citesc în
camera mea, scăldat de lumina becurilor, uitând de Eminescu, de pastelurile lui
Alecsandri, de Coşbuc. Devin, pagină cu pagină, eroul povestirii, un puşti temerar
care face Pământul să se-nvârtă. Din când în când, privirile îmi întârzie pe chipul
eroinei, reprezentat color la sfârşitul fiecărui capitol. Pare că îi zâmbeşte curajosului
său însoțitor, iar mințile mele visează El-Zorabi verzi pe pereți.
Restitui cartea cu puține zile înainte de vacanța de vară. Cea mare. Plec la Sibiu,
la bunica. Trenul, şarpe grăbit, mă aşterne în Gara Mică. În cinci minute ajung deja
în grădina casei de pe strada Zorilor. Soarele arde.
(Călin Torsan, Raza verde)
1. Menționează cinci verbe din primul paragraf care sunt la modul indicativ, timpul
prezent.
__________________ __________________ __________________
__________________ __________________
2. Identifică persoana şi numărul fiecăruia dintre verbele menționate la exercițiul 1

şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul prezent.
Pers. Pers. Pers. Pers. Pers. Pers.
Verb
I sg. a II-a sg. a III-a sg. I pl. a II-a pl. a III-a pl.
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar forme
verbale corecte.
a. restituie, face-ți, doborâți
b. plecați, chemați, revedeți
c. treceți, priviți, conduce-ți
4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la timpul prezent, persoana I,

numărul plural:
a cânta _________________________ a face ____________________________
a bate _________________________ a găsi ____________________________
a cere _________________________ a hotărî ___________________________
a da ___________________________ a imagina__________________________
a efectua _______________________ a încerca __________________________
64
timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular:
Tu (a şti) ______________ multe lucruri despre roboți şi (a scrie) _____________
articole în care (a descrie) ______________________ experimente foarte interesante.
Desigur, (a ține)________________ cont şi de gusturile publicului şi (a veni)
__________ întotdeauna cu informații noi, încât (a obține) ______________ întotdea-
una o reacție puternică a celor care citesc textele tale. Astfel, (a deveni)
____________ cunoscut şi (a susține) _________________ teorii din ce în ce mai
atractive.
6. Rescrie textul de la exercițiul 5, trecând șase verbele completate în spațiile libere

la persoana a II-a, numărul plural.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Scrie o scurtă compunere descriptivă (50-60 de cuvinte) în care să foloseşti

verbele a privi, a creşte, a străluci, a împodobi, a înflori, a înmuguri, a izvorî la
timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază verbele scrise greşit din enunțurile date şi scrie forma corectă în
spațiul liber.
a. Tata hotăreşte unde plecăm în vacanță. ______________________
b. El crează întotdeauna trasee frumoase. ______________________
c. În fiecare an, ne dezvălue câte o zonă a țării. ______________________
d. Mama i-a cu ea harta în maşină. ______________________
e. Noi scrim un jurnal despre locurile vizitate. ______________________
65
TIMPUL IMPERFECT
M-am născut în nordul țării, în Maramureş, în comuna Satulung, aşezată în lunca
râului Someş, la poalele Munților Gutâi. Locuiam împreună cu tata şi mama în două
camere din Primăria comunei. Tata era funcționar acolo, iar mama, bibliotecară.
Biblioteca satului era într-o cameră lipită de sufrageria noastră, de care o despărțea
o uşă niciodată încuiată. Aşa că mare parte din copilărie mi-am petrecut-o printre
cărți. [...] Intram în camera înțesată cu cărți până-n tavan şi citeam la întâmplare tot
ce-mi cădea în mână. După un timp, am observat că volumele care-mi plac cel mai
mult fac parte dintr-o colecție numită „Cutezătorii”. Erau cărți de aventuri şi,
citindu-le, visam ore întregi la nemaipomenite întâmplări, urmăriri, lupte, răzbunări
pe care le trăiau eroii din acele pagini.
(Ioan Groşan, Cartea copilăriei mele)
1. Menționează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul imperfect.
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________

şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul imperfect.
Verb
verbale corecte de imperfect.
a. observam, aşezam, păşiam
b. plăceam, desluşiați, citea-ți
c. făceați, petreceam, înțesau
4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la timpul imperfect, persoana I,

numărul plural:
a agrea _________________________ a distribui _________________________
a rescrie _______________________ a înfăşa ___________________________
a menține ______________________ a hotărî ___________________________
a da ___________________________ a îngriji ___________________________
a citi __________________________ a necăji ___________________________
66
timpul imperfect, persoana a II-a, numărul plural:
— Dumneavoastră (a scrie)________________ exercițiile la tablă când am intrat
noi în clasă. Colegii le (a transcrie) ___________________ în caiete şi (a şti)
______________________ să răspundă la întebări.
— Dacă (a veni)________________ la timp la oră, (a vedea)________________
cum se aplică teorema şi (a lua) __________ notă mare la teză. Astfel, (a face)
____________ pe toată lumea fericită şi (a crea) _______________ propriul succes.
6. Scrie formele verbelor indicate la timpul imperfect, persoana a III-a, numărul

singular şi plural şi construieşte enunțuri cu fiecare dintre ele.
a crea _________________________ __________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a înnopta _______________________ __________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a îngroşa _______________________ __________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Scrie o scurtă compunere narativă (50-60 de cuvinte) în care să foloseşti verbele

a păşi, a vedea, a cânta, a fi, a depăşi, a rătăci la timpul imperfect, persoana a III-a,
numărul plural.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Rescrie enunțurile, corectând toate greşelile, indiferent de natura acestora:
Prietena mea vroia să mergem la film.
_____________________________________________________________
Eu î-mi doream să stăm acasă.
_____________________________________________________________
Neam sfătuit şi am ales altăceva.
_____________________________________________________________
Mama ei, a propus să o ajutăm în grădină.
_____________________________________________________________
67
TIMPUL PERFECT COMPUS
N-am reuşit să citesc toată cartea într-o săptămână. Să-mi fi luat o lună, poate
ceva mai mult. Când am văzut prima dată că lui Pinocchio îi creşte nasul cu fiecare
minciună, m-a înțepat ceva în inimă. Eram şi eu nițel ca el atunci când subliniam
cuvintele la care, pasămite, ajunsesem, fără să fi ajuns de fapt. [...] dar aşteptam
înfrigurat să ajung la sfârşitul întregii poveşti. Acolo, credeam, zâna cea bună care l-
a transformat pe Pinocchio în băiețel o să mă scoată şi pe mine din cartea în care
intrasem cu toate armele şi bagajele pe care le aveam. Şi aşa a şi fost: cartea nu m-a
înghițit. Când am terminat-o, m-am simțit de parcă mâncasem cea mai grozavă
prăjitură. Şi am simțit toate gusturile bune pe care le ştiam şi altele neştiute. Am
amețit nițel: cumva, nicio carte nu e prima; dar fiecare carte e, în felul ei, prima. Aşa
e felul cărților.
(Călin-Andrei Mihăilescu, Pinocchio.1)
1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul perfect compus.
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
2. Scrie formele următoarelor verbe pentru timpul perfect compus, persoana a III-a,
numărul singular şi plural şi construieşte enunțuri cu fiecare dintre ele.
a citi __________________________ __________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a lua __________________________ __________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a creşte ________________________ __________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
verbale corecte de perfect compus.
a. n-am subliniat, am aşezat, na-m scris
b. n-am fost, ați crescut, n-ai luat
c. n-au făcut, a-ți mâncat, n-ați scos
4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la perfect compus, persoana a II-

a, numărul plural:
a crea _________________________ a face ____________________________
a asculta _______________________ a pune ____________________________
68
a pricepe _______________________ a hotărî ___________________________
a da ___________________________ a îngriji ___________________________
5. Completează tabelul cu formele inverse ale perfectului compus, după model.

Verb Persoana I sg. Persoana a II-a sg. Persoana a III-a sg.
a desena desenat-am desenat-ai desenat-a
a lua
a plăcea
a fi
a bea
a zice
a duce
a se gândi
6. Menționează formele inversate de perfect compus ale verbelor indicate, însoțite

de pronume şi alcătuieşte câte un enunț cu fiecare dintre acestea.
i l-a dat _________________________
____________________________________________________________________
i l-ați dat _________________________
____________________________________________________________________
vi i-au adus _________________________
____________________________________________________________________
mi i-a luat _________________________
____________________________________________________________________
vi i-au adus _________________________
____________________________________________________________________
i-au luat _________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
T-eau întrebat/ te-au întrebat cum e la şcoală.
Le-ai spus/ l-ai spus că îți place.
Părinții n-au văzut/ na-u văzut nicio schimbare la tine.
Venita-u/ venit-au să vorbească cu dirigintele.
Acestea le-a cerut/ le-au cerut să aibă răbdare.
Ei supusu-s-au/ supusu-sau şi acum nu regretă deloc.
Făcutui-ai/ făcutu-i-ai mândri de tine.
69
TIMPUL PERFECT SIMPLU
Fetița se trezi invadată de o fericire pe care n-o cunoscuse până atunci niciodată.
Pielea şi părul îi străluceau, ochii îi deveniseră vii şi iscoditori. Văzu prima dată
păpuşile de care camera era literalmente plină. Îşi văzu prima dată şi mama, cea mai
mare dintre păpuşi, şi o îmbrățişă din tot sufletul. Ieşi afară şi deodată cerul albastru,
plin de nori de vară, şi florile ciclopice o copleşiră. Simți mirosul sevei, atinse
grunjurile pământului. Deschise prima dată poarta casei şi văzu cărarea care ducea
de la ea până la treptele şcolii din cartier.
(Mircea Cărtărescu, A patra inimă)
1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul perfect simplu.
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________

şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul perfect simplu.

Verb
verbale corecte de perfect simplu.
a. străluci, deveni, duse
b. străluce, devenea, duseră
c. strălucea, devine, dusei
4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la perfect simplu, persoana a II-a,

numărul singular:
a alerga ________________________ a pune ____________________________
a lua ___________________________ a spune ___________________________
a vedea ________________________ a hotărî ___________________________
a da ___________________________ a povesti __________________________
a coace _________________________ a coase____________________________
a înŃelege _______________________ a trece ____________________________
a fi _____________________________ a preveni __________________________
70
5. Completează tabelul cu formele de perfect simplu pentru verbele indicate, după
model.
Verb Persoana I sg. Persoana a III-a sg.

a desena desenai desenă
a descoperi
a plăcea
a fi
a privi
a zice
a stărui
a mulțumi

a face, a înfăşura, a cădea, a fi, a zice, a păzi, a sui la timpul perfect simplu, persoana
a III-a, numărul plural.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Eu lucrai/ lucra-i toată vara la câmp cu bunicul.
Le spuseşi/ spusei prietenilor mei că îmi place foarte mult.
Părinții izbutiră/ izbuti să mă convingă să merg cu ei.
Suii/ sui la deal cu bunicul.
Acesta stăruii/ stărui să vină şi verişorii mei.
Eu veni/ venii de dimineață.
Supusu-s-au/ supusu-sau de bună voie?
Tu văzusei/ văzuși toată cearta.
Părinții nu le auziră/ auzirăți intrând.
Tu cusui/ cusuși ia?
Eu copsei/ coapsei niște pâine.
71
TIMPUL MAI-MULT-CA-PERFECT
Mama se albise la față. Sora mea şi cu mine ne-am uitat una la alta ca de fiecare
dată când ni se întâmpla un lucru neprevăzut. La noi neprevăzutul era întotdeauna
înspăimântător: ritmul egal al vieților noastre imobile fusese dat peste cap. Vestea
asta avusese acelaşi efect ca bila de oțel care mă izbise pe când aveam opt ani, vara,
în campingul de la Jonquilles [...]. În vara aceea, nu găsisem motivul care să explice
durerea brutală şi imprevizibilă, ci privirea liniştitoare, plină de compasiune a surorii
mele. În ziua aceea, la pediatru, tot privirea surorii mele era cea pe care o găsisem şi
de care mă agățasem.
(Fanny Chartres, Cuvinte descusute)
1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-
perfect.
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________

şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul mai-mult-ca-perfect.

Verb
3. Completează tabelul cu formele de mai-mult-ca-perfect pentru verbele indicate,

după model.
Verb Persoana a III-a sg. Persoana a III-a pl.

a desena desenase desenaseră
a observa
a plăcea
a fi
a face
a zice
a obosi
a coborî
72
4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la timpul mai-mult-ca-perfect,
persoana a II-a, numărul singular:
a dezlega _______________________ a trimite __________________________
a lua ___________________________ a spune ___________________________
a prevedea _____________________ a hotărî ___________________________
a da ___________________________ a povesti __________________________

timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a, numărul singular:
Tu (a cunoaşte) ______________________ oameni interesanți şi îți (a plăcea)
______________________ să organizezi petreceri la care (a participa)
______________________ cât mai mulți dintre ei. De fiecare dată, (a ține)
________________ la participarea noastră şi (a insista) __________ să venim
neapărat. Aşa (a crea) ________________ întotdeauna o atmosferă foarte plăcută şi
(a deveni) ________________ cunoscut ca cea mai ospitalieră gazdă.
6. Rescrie textul de la exercițiul 5, trecând la persoana I, numărul plural toate

verbele care sunt la mai-mult-ca-perfect.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Ioana plânsese/ plânse-se după o păpuşă nouă.
Părinții îi spusese/ spuseseră că nu o va primi.
Noi îi promisesem/ promiseserăm că i-o dăruim dacă ia premiul I.
Ea încerca-se/ încercase tot anul să ia numai note bune.
Profesorii apreciaseră/ apreciaseseră eforturile ei.
Când vă întâlniserăți/ întâlniseră-ți cu Ioana, era foarte fericită.
Vazuseră/ Văzuse visul ei împlinit: avea o păpuşă nouă.
Băuse-și/ Băuseși prea mult suc.
Noi acoperi-se-răm/ Acoperiserăm doar o parte din casă.
Dădu-se-ră-ți/ Dăduserăți prea multe teste săptămâna trecută.
Noi stătusem/ stătuserăm prea mult la soare.
73
TIMPUL VIITOR
— Adevărat să fie, mai întrebară frații, că însemna ceva acele slove?
— Mai e vorbă! răspunse el. Iacă să v-o spui eu acum. Slovele acelea ziceau că:
cine va mânca capul găinei va ajunge împărat.
— Eu împărat?! zise cel mare, care mâncase capul.
— Aşa, răspunse fiul cel mijlociu. Cel ce va mânca inima găinei, de câte ori se va
culca, se va pune la capul lui o pungă cu bănet, unde o va găsi când se va scula.
— Mie să mi se întâmple asta? întrebă cel mic, care mâncase inima.
— łie, îi răspunse fratele cel mijlociu. Iară cel ce va mânca pipota găinei se va
face năzdrăvan.
— D-aia ştii tu năzdrăvăniile astea, strigară frații cel mare şi cel mic deodată.
(***, Cei trei frați împărați)
1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul viitor.
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________

şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul viitor.
Verb
verbale corecte de viitor.
a. v-a zice, v-a însemna, va întreba
b. vor întreba, va răspunde, va spune
c. v-a întreba, va însemna, va fii
4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la viitor, persoana a III-a,

numărul plural:
a vedea ________________________ a face ____________________________
a asculta _______________________ a scrie ____________________________
a ține __________________________ a veni ____________________________
a bate _________________________ a pustii ___________________________
74
5. Completează tabelul cu formele inverse ale viitorului şi cu forme de viitor
folosite în limba vorbită, după model.
Verb Forma inversă Formă folosită în limba vorbită

a desena desena-vom o să desenez
a lua
a plăcea
a adormi
a auzi
a vedea
a provoca
6. Menționează formele inversate de viitor ale verbelor indicate, însoțite de

pronume şi alcătuieşte câte un enunț cu fiecare dintre acestea.
te vor alunga ______________________________
____________________________________________________________________
te vom ajuta ______________________________
____________________________________________________________________
ne vor înştiința ____________________________
____________________________________________________________________
ne vor asculta ____________________________
____________________________________________________________________
îți voi aduce ______________________________
____________________________________________________________________
îi voi spune _______________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
V-au întrebat/ vau întrebat despre vacanța noastră.
Le vei descrie/ v-ei descrie traseul stabilit.
În prima zi, v-om vizita/ vom vizita zona Câmpulungului.
Apoi, traversa-vom/ traversa-v-om Tranfăgărăşanul.
Ve-ți admira/ veți admira nişte peisaje superbe.
V-am povestit/ va-m povestit despre frumusețea acestui drum.
Toți turiştii v-or face/ vor face fotografii când ajungem la Bâlea.
Vom trăii/ vom trăi o experiență deosebită.
Veți înmii/ înmiii experiențele plăcute.
Nu se vor sfii/ sfiii să insiste pe lângă părinți.
Îți va priii/ prii o schimbare.
Toți vor murii/ muri odată.
Veți scrie/ scri impresiile în jurnal.
75
VERBELE AUXILIARE: a fi, a avea, a vrea – I
Au urmat cele trei biblioteci. Mai întâi biblioteca de la şcoala generală. [...] Am
înțeles repede că în ritmul ăsta voi termina foarte repede de citit toată biblioteca, cu
mult înainte de a mă muta la „şcoala mare”, care avea loc oficial în clasa a patra şi
unde exista o bibliotecă mai mare. Aşa s-a şi întâmplat. Am devorat prima bibliotecă,
după care i-a venit rândul celei de-a doua, pe care am devorat-o ceva mai greu. Când
să ajung la cea de-a treia, a trebuit să părăsesc acel rai al lecturilor.
(Vasile Ernu, „Karlsson de pe acoperiş” sau cum să-ți faci prieteni)
1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul perfect compus
şi subliniază verbul auxiliar din componență.
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
2. Alege două dintre verbele de la exercițiul 1 şi completează tabelul cu toate

celelalte forme pentru timpul perfect compus, subliniind verbul auxiliar din compo-
nență.

Verb
3. Completează tabelul cu formele verbului a exista pentru modul indicativ, timpul

perfect compus şi pentru modul condițional-optativ.
Modul indicativ, Modul condițional-optativ

timpul perfect compus
4. Precizează forma verbală din text în componența căreia intră verbul auxiliar
a vrea, indicând timpul, persoana şi numărul. Notează toate celelalte forme pentru
timpul respectiv.
76
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Subliniază cu o linie verbele auxiliare:

a. Să fi venit ieri, am fi găsit mai multe lucruri de cumpărat.
b. Acest magazin ar fi fost mult mai plin.
c. Vom încerca să mergem la o librărie.
d. Aş citi un roman bun.
e. Aş fi început deja să citesc, dacă nu ați fi vrut să mergem la cumpărături.
6. Construieşte trei enunțuri în care să foloseşti verbul a fi cu valoare auxiliară.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Menționează sensul verbului predicativ a fi din enunțurile următoare:

Tabloul este deasupra biroului. ______________________________
Ea este din Moldova. ______________________________
Evenimentul a fost anul trecut. ______________________________
Nu cunosc ce e când visezi flori. ______________________________
Cât e biletul de autobuz? ______________________________
Azi sunt două luni de când am luat vacanță. _____________________________
Matei a fost mult prin lume. _____________________________
În zona asta au fost cândva dacii liberi. _____________________________
Moment ortografic
Încearcă a-ți/ ați aduce aminte.
Eu aş/ aşi povesti despre bunici.
Dumneavoastră a-ți vorbit/ ați vorbit depsre ei.
Continuă a-ți citi/ ați citi compunerea.
Reuşisem a-mi găsi/ aş găsi energia necesară.
Când vă v-om întâlni/ vom întâlni, o să vorbim mai multe.
Nu cunosc să fi luat/ să fii luat nimic de acasă.
I-a/ Ia luat ce șia/ și-a dorit.
Nu îndrăznea a-și/ ași da drumul de pe gard.
I-ar/ iar cere cartea. Miau/
Mi-au cerut sprijinul pentru meci.
N-am înțeles ce vor/ v-or face.
77
VERBELE AUXILIARE: a fi, a avea, a vrea – II
— Ziua mea n-o mai sărbătoresc de mult, fiindcă de ziua mea mi s-a întâmplat,
cândva, o mare nenorocire. A venit istoria peste mine şi mi-a luat tot ce iubeam.
Dacă, totuşi, vreți s-o aflați, căutați-o aici, în anticariat. „E la vedere, pe o carte”. E
legată cumva de o femeie. Dacă descoperiți cartea, veți afla când e ziua mea de
naştere şi o s-o sărbătorim împreună, la anul, fiindcă anul ăsta a trecut deja.
Eram spre sfârşitul lui august, aşa că aveam deja o informație importantă. Ziua lui
era cândva între ianuarie şi septembrie. Patru luni de toamnă şi iarnă erau eliminate.
(Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret)
1. Notează patru verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul perfect compus
şi subliniază verbul auxiliar din componență.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
2. Alege două dintre verbele de la exercițiul 1 şi completează tabelul cu toate

celelalte forme pentru timpul perfect compus, subliniind verbul auxiliar din
componență.
Verb
3. Completează tabelul cu formele verbului a sărbători pentru modul indicativ,

timpul perfect compus şi pentru modul condițional-optativ.
Modul indicativ, Modul condițional-optativ
timpul perfect compus
4. Precizează forma verbală din text în componența căreia intră verbul auxiliar
a vrea, indicând timpul, persoana şi numărul. Notează toate celelalte forme pentru
timpul respectiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
78
5. Subliniază cu o linie verbele auxiliare din enunțurile următoare:
a. Aş fi vrut să venim mai des în vizită.
b. Am fi avut multe de povestit.
c. Vom afla multe despre ce s-a întâmplat între timp.
d. Voi veți vorbi despre excursiile făcute.
e. Să fi avut mai mult timp, am fi fost în mai multe excursii şi noi.
6. Construieşte câte două enunțuri în care să foloseşti verbele indicate cu valoare

auxiliară, respectiv cu valoare predicativă.
a avea _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
a fi _________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a vrea _______________________________________________________________
____________________________________________________________________

A / F Verbul a fi poate avea valoare predicativă, auxiliară sau copulativă.
A / F Forma să fii cântat este corectă.
A / F Formele aş cânta, am vorbi, vom desena conțin acelaşi verb auxiliar.
A / F În enunțul: Voi fi la munte joi., verbul a fi are valoare auxiliară.
A / F Enunțul: Voiam să cânt. nu conține niciun verb auxiliar.
Moment ortografic
Rescrie enunțurile următoare, corectând greşelile de orice natură.
Vei ştii când trebuie să răspunzi.
_____________________________________________________________
Aşi face-o eu pentru tine, dar nu e corect.
_____________________________________________________________
Fiecare dintre noi, trebuie să fi învățat.
_____________________________________________________________
V-oi încerca să te susțin cât pot.
_____________________________________________________________
Aş venii şi în seara asta să învățăm împreună.
_____________________________________________________________
Oricui i-ar prii să fie ajutat.
_____________________________________________________________
Noi v-om face o echipă cu rezultate bune.
_____________________________________________________________
79
FUNCłIA SINTACTICĂ: PREDICAT (ACTUALIZARE)
1. Citeşte cu atenție textul:
Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Ne-am decis noi înşine să plecăm în căutarea
unei comori. Ştiam din roman că astfel de comori nu se găsesc sub duşumeaua caselor
bântuite de stafii, în insule îndepărtate ori sub craca unui copac uscat, în locul unde îi
cade umbra la miezul nopții. Cum primele două variante nu ne stăteau la îndemână,
ne-am decis pentru cea de-a treia... Ştiam noi un astfel de copac aflat într-o pădure la
doi kilometri de casă... Zis şi făcut! Într-o noapte, după ce amânaserăm destul de mult
o aşa aventură, am aşteptat să se culce părinții noştri şi pe la ora unsprezece,
înarmați cu un târnăcop prăpădit şi cu o lopată, am plecat spre locul ştiut.
(George Ardeleanu, Înainte de a şti să citesc...)
a. Menționează trei verbe din text care au funcția sintactică de predicat.

____________________ ____________________ ____________________
b. Numeşte cine face acțiunea exprimată de verbele de la punctul a.
____________________ ____________________ ____________________
c. Precizează două verbe din textul dat care nu au funcție de predicat.
____________________ ____________________
d. Alcătuieşte enunțuri cu verbele indicate la punctul c, în care acestea să aibă
funcția de predicat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a. __________________: nu stăteau, să se culce, nu se găsesc
b. __________________: ştiam, amânaserăm, am plecat
3. Numeşte modul la care se află fiecare dintre verbele de la exercițiul 2.

nu stăteau __________________________________________________
să se culce __________________________________________________
nu se găsesc __________________________________________________
ştiam __________________________________________________
amânaserăm __________________________________________________
am plecat __________________________________________________
80
4. Completează spațiile libere cu formele adecvate ale verbelor din paranteză la
modul indicativ timpul imperfect, astfel încât acestea să aibă funcție de predicat:
(a fi)________________ în timpul unei vacanțe şi (a descoperi) _______________
pasiunea cititului. Cele mai frumoase îmi (a părea)________________ cărțile de
aventuri în care eroul (a căuta) __________ comori în locuri cu totul neaşteptate.
Acestea mă (a captiva) ____________ atât de mult încât (a pleca) _______________
eu însumi în căutarea comorii. (a găsi)________________ la doi kilometri de casă şi
(a trăit) _______________ emoția aventurii.
5. Completează tabelul cu forme corespunzătoare la modul indicativ, timpul perfect

simplu, astfel încât verbele să poată îndeplini funcția de predicat.
Verb
a desena
luând
creat
a plăcea
fost
fugind
ars
a pluti
putând
de băut
6. Alcătuieşte enunțuri în care patru verbe de la exercițiul 5 să aibă funcția de pre-

dicat:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Copiii a plecat la drum cu bunici. _________________________________
Mama şi tata a respirat uşurați. ___________________________________
În sfârşit, v-a fi linişte în casă. ____________________________________
Le plac mult să fie o atmosferă calmă. ______________________________
Însă copii lor nu este foarte cuminți. _______________________________
Aceştia face tot timpul câte o boacănă. _____________________________
Îi va place desenul meu? ________________________________________
Nu venise-și la vreme pentru test. __________________________________
81
PREDICATUL VERBAL
Tovarăşul meu de călătorie îmi spuse că a doua zi avem să trecem pe hotarul unor
zmei, că acolo credea el că voi găsi ceea ce căutam.
A doua zi am înaintat pe moşia zmeilor, dar tot cam cu teamă; când, pe la chindii,
am ajuns la palaturile zmeilor. Mândrețe ce am văzut acolo nu se poate povesti.
Grădini cu fel de fel de flori şi de pomi; case învălite cu argint care strălucea la soare
ca oglinda, păreții erau împodobiți cu chipuri şi flori săpate, iară ciubucele erau
poleite; fântâni care aruncau apă în sus. Avurăm parte că zmeii nu erau acasă când
am ajuns acolo. Furăm întâmpinați în pragul porții de o fată frumoasă, frumoasă, de
pare că era făcută din zahar, care ne zise să nu călcăm în curte, în lipsa zmeilor, că
nu e bine de noi; apoi lăcrămă de bucurie că nu a mai văzut oameni de pe tărâmul de
unde a furat-o zmeii.
Întrebând-o despre lucrul ce căutam, ne-a spus că se află la alți zmei, rude ale
zmeilor pe moşia cărora eram.
(***, Pasărea măiastră)
a. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
b. Numeşte cine face acțiunea exprimată de verbele menționate la punctul a.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
c. Precizează două verbe din textul dat care nu au funcție de predicat.
_______________________________ __________________________________
d. Alcătuieşte enunțuri cu verbele indicate la punctul c, în care să aibă funcția de
predicat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a. ____________________: spuse, credea, era
b. ____________________: am înaintat, căutăm, să nu călcăm
3. Numeşte modul la care se află fiecare dintre verbele de la exercițiul 2.

spuse __________________________ am înaintat ________________________
credea _________________________ căutăm ___________________________
era _____________________________ să nu călcăm _______________________
82
4. Completează spațiile libere cu formele adecvate ale verbelor din paranteză, astfel
încât acestea să aibă funcție de predicat:
(a începe) ____________ (a săpa)________________ mai departe, tremurând de
emoție. Nu mică ne (a fi) _______________ când (a zări)________________, din ce
în ce mai clar, capacul unei lăzi. Nu (a fi)________________ la fel de putrezită
precum cea din romanul lui Twain. (a deschide) __________ cu oarecare greutate, (a
avea) ____________ pielea ca de găină, şi... ce (a crede) ____________ că (a fi)
____________ înăuntru? Ei bine, înăuntru (a fi) ____________ o carte deschisă.
5. Alcătuieşte enunțuri în care verbele a fi, a avea, a vrea să aibă funcția de

predicat verbal:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

a deschide, a zâmbi, a purta, a pleca, a asculta, a ține, a îmblânzi cu funcția de
predicat verbal.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
a. Muncitorul nea măsurat geamul.
_____________________________________________________________
b. Bunicul i-a arătat cum trebue făcut.
_____________________________________________________________
c. Ei sau contrazis în privința măsurătorilor.
_____________________________________________________________
d. Fiecare credeau că are dreptate.
_____________________________________________________________
e. Noi neam uitat la ei cum se ceartă.
_____________________________________________________________
83
PREDICATUL NOMINAL
(verbul copulativ a fi şi numele predicativ) – I
Eram foarte mic şi plăpând, dar părinții mei au hotărât, totuşi, să mă dea la şcoală
de la 6 ani.
Abia îmi puteam duce ghiozdanul în spate, dar mama şi tata s-au gândit că e mai
bine aşa, să încep şcoala mai devreme, pentru că astfel ajungeam la clasa unei
învățătoare despre care se spunea că e foarte bună.
La orele de scriere, învățătoarea ne punea să facem liniuțe şi bastonaşe, ceea ce
era foarte plictisitor pentru mine, care ştiam deja să fac litere adevărate. [...]
Odată cu intrarea la şcoală, am căpătat şi dreptul de a mă înscrie la bibliotecă.
Biblioteca oraşului era foarte aproape de cartierul meu, aşa că într-o zi m-am dus
singur să mă înscriu. Îmi amintesc că, mai întâi, cele două bibliotecare nu au vrut să
mă înscrie, spunându-mi că sunt prea micuț ca să ştiu să citesc.
(Dan Sociu, Cu mintea murată în poveşti)
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
b. Precizează patru predicate nominale din textul dat.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
c. Numeşte verbul copulativ care intră în componența fiecărui predicat nominal de
la punctul b, indicând modul, timpul, persoana şi numărul la care se află.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
d. Precizează numele predicative care intră în componența fiecărui predicat
nominal de la punctul b.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
e. Transcrie din text propoziția în care verbul a fi este predicativ şi explică de ce
are această valoare.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
84
2. Alcătuieşte enunțuri în care cuvintele indicate să aibă funcție de nume
predicativ.
şcoala ______________________________________________________________
ghiozdanul ___________________________________________________________
adevărate ____________________________________________________________
singur _______________________________________________________________
3. Transformă enunțurile alcătuite la exercițiul 2, astfel încât să conțină nume

predicative multiple.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Precizează care este valoarea verbului a fi din următoarele enunțuri:

a) Acesta este vecinul nostru. _______________________
b) Am fi vorbit cu el, dar nu vrea. _______________________
c) Este foarte morocănos şi distant. _______________________
d) Ieri eram lângă lift când a intrat pe scară. _______________________
e) L-am salutat, dar a fost foarte rezervat. _______________________
f) Mi-e un pic teamă de el. _______________________
g) Mama mi-a spus că fusese profesor universitar. _______________________
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunțurile
date:
a. łara noastră ieste foarte frumoasă.
_____________________________________________________________
b. Iam vizitat mai multe regiuni.
_____________________________________________________________
c. Munții sunt înalți împăduriți şi bogați.
_____________________________________________________________
d. Apuseni ar fii cei mai frumoşi, după mine.
_____________________________________________________________
e. Aceştia sunt, plini de peşteri şi de chei.
_____________________________________________________________
f. Zona Arieşeni este impresionantă dar foarte aglomerată.
_____________________________________________________________
g. Pensiunile de acolo este pline de turişti.
_____________________________________________________________
85
PREDICATUL NOMINAL
(verbul copulativ a fi și numele predicativ) – II
Acasă aveam undeva adresa lui de blog, dar cum eu nu eram acasă, până aş fi
ajuns din nou la mine pe computer, până îl contactam şi primeam eventual un răspuns
[...]. Pe de altă parte, mi-am amintit că îmi spusese mama odată, când ne uitam la un
film făcut de Tim, că el era un regizor căruia nu-i plăceau telenovelele, deci nu voia
să scrie doar poveşti cu happy-end – cică sunt plicticoase şi neadevărate. Adevărul
este că şi poveştile printre care mă tot învârteam acum nu erau toate vesele, aşa că
mi-a fost teamă că aş pierde vremea degeaba. Mi-am mai pus şi problema dacă
finalurile se pot schimba. Am înțeles, tot de la mama, că te naşti, trăieşti şi mori – asta
face toată lumea. Poate, m-am gândit, acest lucru este valabil şi pentru lumea de
acolo, din poveşti, şi atunci efortul meu ar fi fost inutil.
(Laura Grünberg, Într-o carte)
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
c. Numeşte verbul copulativ care intră în componența fiecărui predicat nominal de
la punctul b, indicând modul, timpul, persoana şi numărul la care se află.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
nominal de la punctul b.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
e. Transcrie din text două propoziții în care verbul a fi este auxiliar şi două
propoziții în care este predicativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Alcătuieşte enunțuri în care cuvintele indicate să aibă funcție de nume

predicativ:
adresa
____________________________________________________________________
86
răspuns
____________________________________________________________________
dificil
____________________________________________________________________
amuzant
____________________________________________________________________

predicative multiple:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Încercuieşte A pentru afirmațiile care sunt corecte sau F pentru cele greşite.
A / F Verbul a avea poate avea valoare copulativă.
A / F Verbul a fi poate fi şi auxiliar şi copulativ.
A / F Verbul a fi nu este copulativ în propoziția: łara noastră este foarte frumoasă.
A / F Propoziția: Ioana este o fată frumoasă. conține nume predicativ multiplu.
A / F Verbul a fi este predicativ când are sensul de a exista, a se afla.
A / F Propoziția: Zilele noastre de vară sunt foarte călduroase. conține predicat
nominal.
A / F În propoziția: Romanele de aventuri sunt interesante şi captivante. apar două
predicate.
A / F Verbul copulativ a fi are forme pentru toate modurile şi timpurile.
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, formele verbale greşite din enunțurile
date:
Ieri ieram la plimbare. __________________________________________
Vam văzut de departe. __________________________________________
Era-ți în fața unui magazin. ______________________________________
V-ă uitați la vitrina frumos decorată. _______________________________
Vroiam să vorbim, dar ne grăbeam. _______________________________
Vam lăsat să vă uitați liniştiți. ____________________________________
I-am întîlnit la ștrand. __________________________________________
Au fost inpresionați de răspuns. ___________________________________
87
RECAPITULARE VERBUL – I
Văzând împăratul că fiul său cel mare nu se mai întoarce, ascultă rugăciunea
fiului celui mijlociu, şi îi dete voie să meargă şi dânsul. Acesta, după ce se găti şi îşi
luă merinde de drum, porni şi dânsul. La locul unde se împietrise frate-său, păți ca
dânsul; fiindcă nu voi să dea ascultare rugăciunilor ce-i adusese vulpoiul, ci voia să-l
prinză ca să-i ia pielea.
Împăratul se puse pe gânduri văzând că după atâta mare de timp nu se mai
întoarse nici cu pasărea măiastră, nici fără dânsa, când fiul său cel mai mic îi zise:
— Tată, iată este acum destul timp de când frații mei cei mari au plecat să aducă
pasărea măiastră şi nu s-au mai întors nici cu ispravă, nici fără ispravă. „Să-mi dai
bani de cheltuială/ Şi haine de primeneală”, ca să-mi cerc şi eu norocul. Şi de voi
izbuti, te vei bucura, tată, că ți se împlineşte dorința, iară de nu, eu nu voi suferi nicio
umilință.
(***, Pasărea măiastră)
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
b. Precizează modul, timpul, persoana şi numărul la care se află cele patru verbe
menționate.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. Explică diferența dintre valorile verbului a vrea din secvențele indicate:
fiindcă nu voi să dea ascultare
____________________________________________________________________
eu nu voi suferi nicio umilință
____________________________________________________________________
d. Precizează un verb din text aflat la un mod nepersonal şi alcătuieşte un enunț în
care să fie trecut la un mod personal.
_______________________________
____________________________________________________________________
e. Transformă enunțul subliniat în text, astfel încât să conțină un predicat nominal.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
88
verbale la un mod personal.
a. spus, cântând, de citit
b. găsi, am tăcut, lucrați!
c. aş fi fost, tăcusem, a vedea
4. Precizează timpul următoarelor verbe din text:

zise ____________________________ au plecat __________________________
voi izbuti ________________________ voia ______________________________
5. Numeşte sinonime pentru următoarele grupuri de cuvinte din text:

dete voie ________________________ să dea ascultare_____________________
se puse pe gânduri ________________ să-mi cerc şi eu norocul ______________
6. Încercuieşte A pentru afirmațiile care sunt corecte sau F pentru cele greşite.
A / F Propoziția: Ziua ar fi fost reuşită dacă nu ploua. conține nume predicativ
multiplu.
A / F Verbul a fi poate fi auxiliar, copulativ şi predicativ.
A / F Verbul a fi nu este copulativ în propoziția: A preda elevilor este o responsabilitate.
A / F Verbul a avea este predicativ în propoziția: Aş încerca şi felul acela de
înghețată.
A / F Propoziția: Încercasem toate soluțiile recomandate. conține predicat nominal.
A / F În propoziția: Îmi spuseşi ce crezi despre mine. apare un verb la timpul perfect
simplu.
A / F Verbul o să caut este la modul conjunctiv.
A / F Forma verbală Datu-l-ai este corectă.
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunțurile:
a. Nu ştiu careva veni cu noi la mare.
_____________________________________________________________
b. Când va invitat, a anunțat şi perioada.
_____________________________________________________________
c. Tu țiii neapărat să mergi.
_____________________________________________________________
d. Te v-ei simți sigur bine cu noi.
_____________________________________________________________
e. Mihai şi Ioana nu mai fuse niciodată acolo.
_____________________________________________________________
f. Invitatu-iai şi pe ei?
_____________________________________________________________
g. Noi ocupasem toate locurile din pensiune .
_____________________________________________________________
89
RECAPITULARE VERBUL – II
Anticarul era un om bătrân, care nu vedea bine, nu auzea grozav, dar, mai ales,
avea simțul olfactiv atât de slăbit, încât n-ar fi simțit nimic nici dacă un dihor i-ar fi
dat cu coada pe la nas. Când băiatul îi arătă cartea pe care voia să i-o vândă, el nu
simți decât un uşor miros de parfum. Care îi aminti de doamna anticăreasă, de
mireasma ei de pe când era tânără, de pe când se plimbau amândoi prin parc, pe la
fanfară... Din acele vremuri până astăzi, doamna anticăreasă nu mai mirosise a
parfum, ci mai mult a sărmăluțe, a cozonaci sau a detergent pentru rufe. Nu că i-ar fi
părut rău după parfumul de altădată, dar... pur şi simplu îşi amintise, şi uite că asta îl
făcuse să-i devină simpatică acea carte veche şi terfelită. Aşa că o cumpără, o aşeză
într-un raft mai liniştit, mai umbrit, după care uită cu totul de ea.
(Caius Dobrescu, Cărți buclucaşe)
1. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
2. Precizează modul, timpul, persoana şi numărul la care se află cele patru verbe
menționate.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Selectează două predicate nominale din textul dat şi completează tabelul următor
cu informațiile cerute despre verbul copulativ din componența acestora:
Predicatul Verbul copulativ Modul Timpul Persoana şi

nominal din componență numărul
4. Precizează numele predicative care intră în componența fiecărui predicat

nominal de la punctul 3 şi partea de vorbire prin care sunt exprimate.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
90
5. Transcrie din text trei propoziții în care verbul a fi este auxiliar.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Identifică în text verbul a avea cu valoare predicativă şi cu valoare auxiliară.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Transformă enunțul Anticarul nu vedea bine., astfel încât să conțină un predicat

nominal:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
verbale la un mod personal.
a. fiind, jucam, de scris
b. am urmărit, scrisesem, a veni
c. ar tăcea, făcui, văzut
9. Alcătuieşte patru enunțuri care să conțină:

Nume predicativ multiplu:
____________________________________________________________________
Verbul a voi cu valoare auxiliară:
____________________________________________________________________
Verbul a fi la un mod nepersonal:
____________________________________________________________________
Verbul a crea la modul conjunctiv:
____________________________________________________________________
Moment ortografic şi de punctuaŃie

Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunțurile
date:
a. Nu ne mai zi despre vacanța ta. _______________________________
b. Nu te du cu prietenii la mare! _______________________________
c. Fratele său sa dus să ia maşina. _______________________________
d. Mama şi maria nu vine cu noi. _______________________________
e. Ele trebuea să meargă la şcoală. _______________________________
91
Evaluare sumativă – VERBUL
Şi cum nicăieri nu era umbră, am mers de-a lungul străzilor topite până la
marginea de sus a oraşului cu case vechi, unde, într-o curte interioară lunguiață,
plină de iarbă şi tufe, îşi avea bătrânul anticar intrarea în magazinul lui de comori.
Ne-a primit de parcă ne cunoştea dintotdeauna şi ne-am împrietenit imediat, deplin,
cum, uneori, te împrieteneşti cu un personaj dintr-o carte. Numai că el era om viu,
dar, ce să vă spun, avea dreptate Dorin, era un pic ciudat şi semăna într-adevăr cu un
personaj de roman. Avea o barbă cât toate zilele, cred că ar fi încăput un cuib de
pitulice acolo, o barbă cu fire albe şi negre foarte crețe, iar deasupra ochilor,
sprâncenele erau ca streşinile de la casa noastră. Din mijlocul bărbii apărea o gură
mucalită, care-şi ținea râsul prizonier în interior, iar ochii străluceau de luminițe cum
rareori am văzut. Acum, că mă gândesc, era şi foarte palid, dar asta se vedea greu,
din cauza bărbii. În vacanța aia am trecut aproape în fiecare zi pe la el.
1. Scrie patru verbe din text care sunt la un mod personal, pe care îl precizezi.
8 puncte
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
2. Precizează timpul la care sunt următoarele verbe din text. 8 puncte

nu era __________________________ semăna ___________________________
am mers ________________________ mă gândesc ________________________
3. Scrie forma la timpul mai-mult-ca-perfect pentru verbe selectate din text.

8 puncte
a primit ________________________ ar fi încăput _______________________
ne-am împrietenit _________________ străluceau _________________________
4. Numeşte două predicate nominale din text şi precizează prin ce este exprimat
numele predicativ. 8 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Extrage, din text, două verbe auxiliare. 8 puncte

_______________________________ __________________________________
92
6. Precizează funcția sintactică a verbelor din secvențele citate. 8 puncte
Şi cum nicăieri nu era umbră _______________________
În vacanța aia am trecut aproape în fiecare zi pe la el. _______________________
7. Alege două verbe din text şi completează tabelul cu formele pentru modul
condițional-optativ, subliniind verbul auxiliar din componență. 8 puncte
Verb
8. Notează formele verbului apărea pentru modurile nepersonale. 8 puncte

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
9. Construieşte două enunțuri în care să apară predicate nominale cu nume predi-

cativ multiplu. 8 puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
10. Alcătuieşte enunțuri cu formele verbale indicate. 10 puncte

a fi (verb copulativ, modul indicativ, timpul perfect compus)
____________________________________________________________________
a fi (verb copulativ, modul imperativ)
____________________________________________________________________
a avea (verb predicativ, modul conjunctiv)
____________________________________________________________________
a vrea (verb auxiliar)
____________________________________________________________________
a fi (verb auxiliar)
____________________________________________________________________
11. Rescrie enunțurile următoare, corectând greşelile de orice fel. 8 puncte

Iau venit copiii în vizită.
____________________________________________________________________
Maria Ioana şi Mihai, este mereu pe drumuri.
____________________________________________________________________
Aceştia vizitat-a-u aproape toată țara.
____________________________________________________________________

93
SUBSTANTIVUL.
SUBSTANTIVE COMUNE ȘI SUBSTANTIVE PROPRII
1. Răspunde la întrebările de mai jos.
a. Cum se numesc substantivele care denumesc anumite obiecte, spre a le deosebi
de altele de acelaşi fel?
____________________________________________________________________
b. Cum se numesc substantivele care denumesc obiecte de acelaşi fel?
____________________________________________________________________
2. Scrie două substantive comune simple şi două substantive comune compuse.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
3. MenŃionează două substantive proprii simple şi două substantive proprii compuse.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
4. Identifică în textul următor substantivele proprii:

Prima dată Hortensia a urcat pe Măgura, când a fost la Târgu-Ocna (ocnă =
salină). Apoi a prins curaj şi a urcat pe vârful Omu, după o excursie la Buşteni.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Alcătuieşte enunțuri în care substantivele proprii din textul de mai sus să devină
substantive comune.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Completează seriile după model:

cerb – ciută – familia Cerbu
lup __________________________ __________________________________
cocoş __________________________ __________________________________
leu __________________________ __________________________________
7. łinând cont de faptul că numele şi prenumele unei persoane, precum şi titlul

unei opere formează câte un singur substantiv propriu compus, transcrie substantivele
din enunțul: Ion Creangă a scris opera „Amintiri din copilărie” şi numerotează-le.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
94
8. Notează patru nume de fete care provin din substantive comune.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
9. Scrie patru nume de familie care provin din substantive comune, nume de meserii.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
10. Transcrie substantivele comune din textul următor:

Azi e prima zi de şcoală şi acum o aşteptăm pe doamna profesoară să termine
odată cu stabilirea locurilor în bănci. Aşa că m-am gândit că aş putea să scriu în
agendă ca să mai treacă timpul. Apropo, vă dau un sfat foarte bun. Trebuie să fii
foarte atent unde te aşezi în prima zi de şcoală. Intri în clasă şi îți arunci lucrurile pe
oricare dintre băncile acelea vechi şi te trezeşti că-ți spune doamna dirigintă: Sper că
vă plac băncile unde v-ați aşezat, vor fi locurile voastre permanente.
(Jeff Kinney, Jurnalul unui puşti)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Scrie un scurt text în care să folosești substantive care denumesc localități și
care au în componență nume comune (exemple: Câmpeni; Târgu-Frumos).
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
12. Scrie corect, cu inițială majusculă acolo unde este cazul, următoarele subs-
tantive proprii: şcoala gimnazială „mihai drăgan”, biblioteca municipală „marin
sorescu”, „aventurile lui habarnam”, „jurnalul unui puşti”, colegiul național
„dimitrie cantemir”, revista „lumea plantelor”.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13. Scrie două enunțuri în care substantivul vineri să fie, pe rând, comun şi propriu.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
95
GENUL ȘI NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR
1. Identifică substantivele din textul de mai jos şi grupează-le după gen în trei
coloane.
Uşa s-a deschis. În prag a apărut o infirmieră în halat alb şi cu o băsmăluță de sub
care scăpaseră nişte bucle aurii.
— Ah, Doamne, a exclamat ea pocnindu-şi speriată palmele. Ați mai adus un
bolnav? Un an întreg a stat spitalul gol – nimeni n-a vrut să se trateze – şi azi, ăsta e
al cincisprezecelea bolnav!
— Prichindelul acesta nu e câtuşi de puțin bolnav, răspunse Fulg-de-nea. A venit
să-şi viziteze prietenii.
(Nicolai Nosov, Aventurile lui Habarnam)
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
2. Scrie substantivele aflate la numărul plural din textul de mai sus.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Găseşte, în textul de mai sus, un substantiv neutru care la plural se termină în -uri.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Scrie pluralul substantivelor feminine din textul de mai sus.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Scrie pluralul substantivelor: hotel, vis, hiat, barem, şemineu, monedă, ciocolată,
înghețată, succes, eşec.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Găseşte patru cuvinte care au aceeaşi formă la singular şi la plural:

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
96
7. Notează patru substantive care au formă de singular şi înțeles de plural, precum
frunziş, brădet.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
8. Scrie pluralul substantivelor: ou, piele, soră, minge, hotel.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Ordonează pe două coloane substantivele care au numai formă de singular şi pe

cele care au numai formă de plural: ochelari, aramă, orez, câlți, miere, lapte.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
10. Explică sensul formelor de plural din seriile de mai jos:

corn – cornuri = _______________________________________________________
corn – coarne = _______________________________________________________
masă – mese = ________________________________________________________
mase – mase = ________________________________________________________
element – elemente = ___________________________________________________
element – elemenți = ___________________________________________________
cap – capete = ________________________________________________________
cap – capuri = ________________________________________________________
cap – capi = __________________________________________________________
11. Selectează din seria următoare numai cuvintele care au două forme de plural:
mână, cap, ochi, cot.
____________________________________________________________________
12. Precizează genul şi forma de plural a următoarelor substantive: foarfecă,

crenvurst, coafor, glonț, chibrit, entuziasm, treabă, cablu.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13. Formează substantive, prin derivare cu sufixe, pornind de la adjectivele

următoare: frumos, rău, tânăr, gras, verde, rece, apoi alcătuieşte enunțuri cu acestea.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
97
ARTICOLUL HOTĂRÂT ȘI ARTICOLUL NEHOTĂRÂT
1. Subliniază substantivele din textul următor şi încadrează articolele învățate:
Bărbatul a auzit un zgomot de motor şi s-a gândit că trece pe stradă o maşină,
poate chiar maşina pe care o aştepta. A vrut să-i spună lui Mihai, însă privind prin
nişte spărturi ale gardului a văzut că maşina era roşie. În acelaşi timp, a gândit că
spărturile trebuie acoperite.
2. Transcrie din text, pe trei coloane, substantivele articulate hotărât, pe cele

articulate nehotărât şi pe cele nearticulate.
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________
3. Explică diferența dintre următoarele substantive din textul de mai sus:

a. o maşină/ maşina;
b. nişte spărturi/ spărturile.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Scrie forma corectă a următoarelor substantive străine articulate hotărât, învățate

la TIC: site, mouse, computer, font, director/ folder, hard, fişier, clic.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Subliniază forma corectă de plural articulat hotărât a substantivelor de mai jos:

copi/ copii/ copiii; lupi/ lupii/ lupiii; fi/ fii/ fiii; ouă/ ouăle/ ouălele; ouă/ ouălor/
ouălelor.
6. Precizează în care din enunțurile de mai jos un/ o este articol şi în care numeral:
A mâncat un măr şi două prune. ______________________________
Am citit o poezie frumoasă şi nişte povestiri. ______________________________
Are o singură soluție. ______________________________
Pe stradă trece un om. ___________________________
7. Rescrie următoarele substantive nearticulate, astfel încât să aibă articol hotărât:

viță-de-vie, week-end, prim-solistă, floare-de-colț, bloc-turn, mai-mult-ca-perfect,
nou-născut, recent-ales, viceprim-ministru.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
98
8. Adaugă articol hotărât de plural următoarelor substantive: flori, copaci, case,
frunze, dulapuri, tunele/ tuneluri, hoteluri, bareme.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Subliniază varianta corectă:

Intră în salonul nou-născuților/noilor-născuți. I-a spus maică-sei/maică-sii.
Roşii/roşiii au câştigat meciul.
10. Încercuieşte forma corectă a substantivelor din enunțurile de mai jos.

Culoarea mingiei/ mingii e frumoasă
Din cauza penei/ panei de curent nu şi-a scris tema.
A găsit cuibul ciorii/ cioarei.
Îi va spune secretul sorei/ surorii sale gemene.
După plajă, i s-a schimbat culoarea pieii/ pielii.
11. Apar numai substantive articulate în varianta de răspuns:

a. monedele, lalele, curele, sandalele;
b. monedele, lalelele, curelele, sandalele;
c. monede, lalele, curele, sandale.
12. Forma de plural nearticulat este:

a. înghețatele; b. nişte înghețate; c. înghețate.
13. Rescrie cu articol hotărât substantivele finale din enunțurile:

a. Am dat de gustul ciocolată _____________________________
b. Îmi place culoarea portofel _____________________________
c. Nu văd bine din cauza ceață ___________________________
d. I-am dat telefon Mihai ________________________________
e. Se simte bine aroma piersici ____________________________
f. E plăcută căldura şemineuri ____________________________
14. Completează, în enunțurile următoare, forma corectă a articolului nehotărât:

Voi folosi ________ foarfecă pentru __________ decupaje.
A adus ________ foarfece (pl).
De un timp are ________ vise urâte.
Deşi sărac, îşi face ________ visuri de mărire incredibile.
Am cumpărat ________ pieptăn roşu.
Servesc acolo ________ crenvurşti foarte buni.
Pentru a usca părul a folosit ________ föhn.
Chelnerița a adus ________ ketchup dulce şi unul picant.
99
CAZURILE SUBSTANTIVULUI.
CAZUL NOMINATIV
1. Subliniază substantivele aflate în cazul nominativ din enunțurile următoare:
a. Fulgii coboară dansând.
b. Ana este prietena mea cea mai bună.
c. Pe deal se vede un foc.
d. Lui Daniel îi place înghețata.
e. Păsările sunt mici corăbii ale aerului.
f. „Împărat slăvit e codrul”. (M. Eminescu)
g. „Plânge şi suspină tânăra domniță”. (D. Bolintineanu)
h. Călătorii stau pe locurile lor.
2. Subliniază toate substantivele din textul:

Elevii agreează vacanța. Cărțile şi caietele rămân la locul lor, cerneala din stilou
se usucă, iar săniuța sau costumul de baie, după anotimp, sunt la îndemână. Totuşi,
elevii buni citesc; cărțile preferate sunt romanele. Vizionarea filmelor, singur sau cu
un coleg, este altă ocupație plăcută şi instructivă; pentru unii bucuria vacanței sunt
excursiile, pentru alții plăcerea ar fi somnul lung. Ştefan crede că, dacă nu ar exista
şcoala, nu am înțelege ce frumoasă este vacanța.
3. Selectează din textul de mai sus substantivele la cazul nominativ şi indică

funcția lor sintactică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Găseşte, în text, un substantiv care se repetă şi alcătuieşte cu el un enunț în care

substantivul respectiv să aibă funcție de nume predicativ.
____________________________________________________________________
5. Cu ultimul substantiv din text, trecut la plural şi articulat hotărât, construieşte o

propoziție în care să aibă funcție de subiect.
____________________________________________________________________
6. Alcătuieşte propoziții în care substantivul coleg să fie în nominativ şi să aibă, pe

rând, funcția de subiect, apoi de nume predicativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
100
7. Scrie câte un enunț în care cuvintele casa, muzica, lectura să aibă funcție de
subiect, dar să fie poziționate după predicat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Construieşte câte două enunțuri pentru substantivul carte articulat hotărât, apoi
nehotărât:
a. cu funcție de subiect;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. cu funcție de nume predicativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Indică genul, numărul şi cazul substantivelor din următoarele enunțuri şi

înconjoară articolul hotărât:
a. Au înflorit lalelele. ___________________________________________
b. Copiii se joacă mereu. ___________________________________________
c. Se aud râzând fiii săi. ___________________________________________
10. Taie cu roşu virgulele scrise greşit din textul următor:

Copilul, se uită la cer şi se hotărăşte să plece. Casa bunicii, e aproape, dar ploaia
şi vântul, mai ales într-o zi de vară, se pot ivi şi din senin. Acum, deja se vede,
acoperişul ei roşu. Primejdia, a trecut.
11. Pune virgule acolo unde crezi că este necesar, în enunțurile:

a. Soarele din clipă în clipă va dispărea după deal.
b. Apa trece iar pietrele mai încăpățânate rămân.
c. Elevii studenții militarii şi pensionarii beneficiază de reducere.
d. Pacientul recitând în gând poezii a suportat mai bine perioada de aşteptare.
12. Scrie un dialog de 6-8 replici, în care să îi explici colegului tău importanța
virgulei în raport cu subiectul, predicatul şi intercalarea unor cuvinte între subiect şi
predicat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
101
CAZUL ACUZATIV. PREPOZIłIA
1. Identifică substantivele în acuzativ din enunțurile următoare şi precizează
funcția lor sintactică:
a. George scrie poezii. ___________________________________
b. L-am văzut pe Matei la teatru. ___________________________________
c. Fetița a primit o carte cu poveşti. ___________________________________
d. Băiatul are o carte de desenat. ___________________________________
e. Copiii vin de la şcoală. ___________________________________
f. Vom călători în vara aceasta. ___________________________________
g. El se mişcă încet, ca un melc. ___________________________________
h. Orice copil se gândeşte la vacanță. ___________________________________
i. Se vede în depărtare un castel plin de mistere. ___________________________
2. Subliniază toate substantivele din textul următor, împreună cu articolul sau

prepoziția, unde este cazul:
Însă huruitul acela cumplit s-a oprit la fel de neaşteptat precum începuse. Bunica a
lăsat aspiratorul deoparte, a ridicat de jos cartea de joc şi a pus-o pe un raft al
bufetului – raftul cu milieuri, bibelouri şi serviciul de ceai adus tocmai din China,
gândindu-se că-i va găsi locul mai târziu. [...] Bufetul cel mare se afla într-un colț
întunecat al sufrageriei, aşa că la început Valetul de Cupă nu a văzut mai nimic din
locul unde nimerise. În plus, se simțea prins într-un milieu ca într-un năvod. Se
smunci ca să se elibereze şi atunci auzi un mârâit. Inima-i deveni un purice. [...]
(Adina Popescu, Doar un zbor al Valetului de Cupă)
3. Notează, din textul de mai sus, substantivele aflate la nominativ şi acuzativ,

precizând genul, numărul, cazul şi funcția sintactică pentru fiecare.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Precizează ce fel de legături realizează prepoziția în structurile de mai jos, după

modelul:
cărți de joc – Prepoziția „de” leagă atributul „joc” de substantivul determinat.
a. a pus-o pe un raft ___________________________________________________
b. adus din China _____________________________________________________
c. raftul cu milieuri ____________________________________________________
102
d. se afla într-un colț __________________________________________________
e. lupul de porțelan ___________________________________________________
f. şedea pe labe ______________________________________________________
5. Identifică prin subliniere prepozițiile compuse din enunțurile:

a. A venit prietena de la Iaşi cu trenul de la ora 10.
b. Văd bine cartea de pe raft.
c. Pasărea se iveşte brusc de printre frunze.
d. Foile de sub cărți sunt greu accesibile.
e. Satele de pe lângă Sibiu păstrează portul popular.
f. S-a reparat podul de peste Siret.
g. Au adunat de pe la copii multă maculatură.
6. Precizează cazul şi funcția tuturor substantivelor din enunțurile de mai sus.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Transcrie pe două coloane substantivele în nominativ şi pe cele în acuzativ din

textul următor, împreună cu prepozițiile şi articolele lor:
Se-nalță abur moale în grădină.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperişuri veştede-n lumină
Întind spre cer hogeaguri fără fum. (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară)
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
8. Construieşte două propoziții în care substantivul drum (cu articol şi/sau cu

prepoziție) să aibă funcție de atribut, apoi de complement şi să fie însoțit de prepoziție
compusă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Scrie deasupra liniei elementul regent al fiecărui substantiv în acuzativ din

enunțurile:
a. În apele râului acestuia trăiesc mulți peşti.
b. O turmă coboară încet şi leneş de pe deal.
103
c. Au urmărit un film interesant, palpitant, de aventuri.
d. Dumnealui este profesor şi predă în şcoala noastră.
_________ __________ ___________ _________
în apele de pe deal de aventuri în școala
10. Analizează substantivele din textul:

Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte,
Şi, privind la focul vesel care-n sobă străluceşte,
El depune flori de iarnă pe cristalul înghețat. (Vasile Alecsandri, Gerul)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Scrie prepozițiile potrivite în locul punctelor de suspensie şi desenează săgeți

care să indice subordonarea:
Vine se oprește privind strălucește flori depune
… … … … … …
munte fereastră focul sobă iarnă cristalul
12. Analizează numai substantivele articulate din textul următor şi precizează

funcția lor sintactică:
Răsare luna,-mi bate drept în față:
Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi [e] un văl de argintie ceață,
Sclipiri [sunt] pe cer, văpaie [e] peste ape.
(Mihai Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13. Ce parte de vorbire face diferența dintre enunțurile de mai jos?

a. Cartea este pe masă.
b. Cartea este sub masă.
c. Cartea este lângă masă.
104
14. Completează prepozițiile în enunțurile următoare, astfel încât sensul enunțului
să se schimbe:
Ciocolată ___ lapte și ___ cremă de fructe.
Ciocolată ___ lapte și ___ cremă de fructe.
18. Analizează substantivele din textele următoare, precizând felul, genul, numărul,
cazul, articolul, prepoziția şi funcția sintactică:
a. Când eu aveam 12 ani, cam cât ai tu acum, dintre toate distracțiile, cel mai
grozav mi se părea cititul. [...] Erau acolo, în citit vreau să zic, şi jocuri, şi joacă. [...]
Eu, când mă uit la unii copii care nu citesc nimic, nu dau vina pe vremuri. Aşa sunt ei.
Poate să le treacă. Cum deschizi tu computerul dimineața, uneori chiar înainte să te
speli pe față, aşa deschideam eu cartea.
(Simona Popescu, Leagănul pisicii)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Îmi amintesc de prima carte citită de mine, pe când nu aveam încă opt ani. Era o
carte mare, care mă acoperea aproape în întregime, ca un cort multicolor, pe când o
citeam în pat într-o seară de primăvară. Lumina de pe pagini venea prin fereastra
enormă. [...] Era o poveste despre o fetiță. Nu mi-o amintesc în toate amănuntele. Mai
curând țin minte cartea, mare şi plină de ilustrații.
(Mircea Cărtărescu, A patra inimă)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
105
CAZUL DATIV
1. Identifică, prin subliniere, substantivele în cazul dativ, din enunțurile următoare:
a. I-am dăruit copilului o minge.
b. Leilor le este rezervată cuşca cea mai mare.
c. Vom rezerva exercițiilor o jumătate de oră.
d. Li se oferă tuturor animalelor mâncare adecvată.
e. Prietenului i-a recomandat o carte de aventuri.
f. Lui Alexandru îi trebuie manual nou.
g. Acum îi vor spune Dianei secretul lor.
h. Părinții i-au adus lui Beatrice un cățel.
i. Fundația a dat elevilor olimpici o bursă.
j. Îi voi telefona bunicii mele.
2. Alcătuieşte propoziții în care următoarele nume proprii să fie în cazul dativ:

Felix, Carmen, Fredy, Alina, Jeni, Ioana.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Completează spațiile cu formele corecte de dativ a substantivelor indicate în

paranteze:
a. În clocitoare, li se oferă __________________ (ouă) condiții optime.
b. I-am dat chiar eu __________________ (mama) un telefon.
c. Să le pui apă __________________ (orhidee)!
d. Seara, artiştii le-au oferit __________________ (soldați) un spectacol.
e. Îi voi spune __________________ (tata) toate notele.
f. Cu puțin curaj, i-aş scrie _____________________ (Scufița Roşie) o
scrisoare.
g. Îi vom pregăti __________________ (bunica) o masă festivă.
h. Dă-i __________________ (Harry Potter) ideea asta!
4. Precizează funcția sintactică a substantivelor în dativ, din textul:

Şeful clasei le-a spus colegilor că vor dărui bomboane copiilor orfani. Va prezenta
dirigintei proiectul lor, apoi va oferi elevilor din şcoală fluturaşi care vor cuprinde
scopul, data şi locul colectei. Le va trimite şi profesorilor un e-mail cu informații
despre acțiune. De asemenea, va oferi presei locale informațiile necesare.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
106
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Scrie forma de dativ a următoarelor substantive:

cărăbuş _________________________ piepteni ___________________________
ceaşcă __________________________ foarfeci ___________________________
copertă _________________________ furnică ____________________________
paşte ___________________________ verişoară __________________________
privighetoare ____________________ licee ______________________________
soră ____________________________ petală _____________________________
telecomandă _____________________ site _______________________________
6. Scrie forma de dativ a următoarelor cuvinte de origine străină, cu ortografie

specifică, frecvent întâlnite în vorbirea uzuală:
service __________________________ shop ______________________________
e-mail __________________________ crenvurst __________________________
föhn ____________________________ hot-dog ___________________________
mouse __________________________ grepfrut ___________________________
weekend ________________________ job _______________________________
link ____________________________ show _____________________________
7. Precizează cazul substantivelor prin care sunt exprimate complementele din

enunțurile următoare:
a. Vorbim despre filmul de aseară. _____
b. Maşinilor acestora le lipseşte ceva. _____
c. El se teme de fantome. _____
d. Se referă la ultima carte citită. _____
8. Analizează toate substantivele din textul de mai jos, precizând felul, genul,
numărul, cazul, articolul şi/sau prepoziția, funcția sintactică:
Peste mări şi țări, pe Râul de Jad, se afla cândva un munte negru ca tăciunele,
care străpungea înaltul cerului ca un dinte zdravăn de oțel. Sătenii îi spuneau Muntele
Neroditor, fiindcă nu creştea fir de iarbă pe el, iar animalele şi păsările nu poposeau
niciodată pe culmea lui. (Grace Lin, Bătrânul din lună)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
107
CAZUL GENITIV. ARTICOLUL GENITIVAL
1. Scrie funcția sintactică a substantivelor aflate în cazul genitiv din enunțurile
următoare:
a. Cântecul păsărilor ne mângâie urechile. _______________________________
b. A desenat personajele romanului. _______________________________
c. Dincolo de copaci, se aud valurile mării. _______________________________
d. Frunzele copacilor se vor scutura. _______________________________
e. Pe deal se vede casa unui prieten. _______________________________
2. Transcrie pe coloane separate, după cazul lor, substantivele din textul:

Copilul a simțit mirosul prăjiturii şi a privit pe fereastră. În blocul vecin, o doamnă
trebăluia în bucătărie. Ea era chiar mama colegului său de bancă. I-a trecut prin
minte ideea să-i facă o vizită colegului său şi să-i ducă nişte mere pe care le primise
de la bunicul. Merele bunicului erau foarte bune, deci va face un schimb corect.
______________ ______________ ______________ ______________
______________ ______________ ______________ ______________
______________ ______________ ______________ ______________
______________ ______________ ______________ ______________
______________ ______________ ______________ ______________
______________ ______________ ______________ ______________
______________ ______________ ______________ ______________
______________ ______________ ______________ ______________
______________ ______________ ______________ ______________
3. Precizează funcția sintactică a substantivelor în cazul genitiv din textul de mai sus.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Subliniază, în enunțurile de mai jos, atributele exprimate prin substantive în

acuzativ şi transformă-le în atribute substantivale genitivale.
a. Ne-a cuprins agitația de sărbători. ___________________________________
b. Simte miros de fân. ___________________________________
c. Camera cu oglinzi s-a deschis. ___________________________________
d. Tropotul de cal se aude aproape. ___________________________________
e. Începe seara cu poveşti. ___________________________________
5. Încercuieşte articolele posesive care însoțesc substantive în genitiv din enunțurile:

a. Ne-au vizitat nişte prieteni ai părinților noştri.
b. El rupe o petală a florii.
c. Am reținut multe idei ale conferențiarului.
d. Doi elevi ai şcolii noastre au luat premiu la olimpiadă.
108
e. — Te slăvesc, prietene al naturii şi stăpân al fiarelor!
f. Cartea de istorie a surorii mele are poze.
6. Completează spațiile libere cu articolul posesiv corect acordat:

un caiet …………. colegei mele nişte idei ………. şefului
pe o foaie …….. cărții la un colț ……… străzii
nişte elevi …….. şcolii gimnaziale multe frunze ……….. copacului
pe un formular ………. băncii o casă ….... părinților mei
un laptop …..… firmei doi căței ……. vecinului
nişte flori …….. prietenei mele rochia nouă …….. surorii mele
7. Construieşte patru propoziții scurte în care să apară substantive în genitiv

însoțite de articol posesiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Realizează acordul articolului posesiv, înlocuind litera a cu forma corectă, unde

este cazul.
a. A citit cel mai bun roman a ____ lui Jules Verne.
b. Un pariu a ____ personajului principal a pus vaporul în pericol.
c. Nimic nu stă în calea de neînvins a ____ apelor.
d. Ideile valoroase a ____ strămoşilor noştri nu trebuie uitate.
e. Muzeul de istorie a ____ românilor s-a deschis.
f. Comandanți competenți din structuri a ____ armatei vor decide strategia.
g. Un liliac înflorit a ____ grădinii tale a apărut pe Facebook.
h. Vor fi selectați nişte copii inteligenți a ____ şcolilor gimnaziale din oraş.
9. Subliniază cu o linie substantivele în genitiv precedate de articolele posesive

genitivale și cu două linii regentele lor (obiectul posedat).
a. Profesoara corectează fişe din nişte portofolii ale elevilor.
b. Andrei este un bun prieten al colegei mele.
c. Am făcut exerciții din cărți ale Editurii Nomina.
d. Am avut grijă de nişte căței ai noilor mei vecini.
e. Au intrat cu toții într-un laborator al elevilor.
f. Cei trei frați ai băiatului au ajuns acasă.
g. Au fost folosite câteva creioane ale fetei.
h. Jetoanele din revistă sunt ale Ioanei.
i. Am vizitat laboratorul de cercetare a corpului uman
j. Am trimis pachete la Centrul de Plasament al oraşului.
10. Extrage din text articolele posesive, în structura: obiect posedat + articol
posesiv + posesor (un caiet al Mariei).
109
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Rescrie enunțurile următoare, aşezând substantivul în genitiv în fața substan-

tivului determinat. De exemplu, structura Valurile mării… devine Ale mării valuri…
a. După un timp, s-a auzit pe stradă zgomotul motorului.
b. Meşterul castelelor de nisip e chiar Gigel.
c. Mi-a plăcut culoarea mingii din jocul de azi.
d. Nervurile plantei conduc seva hrănitoare peste tot.
e. Adoarme ascultând susurul apei.
f. Vin diseară la noi prietenii fratelui meu.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
12. Arată care este efectul schimbării ordinii cuvintelor de la exercițiul anterior;
precizează în ce fel de texte se găsesc asemenea construcții.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13. Analizează toate substantivele din textul de mai jos, precizând felul, genul,
numărul, cazul, articolul/ articolele, prepoziția şi funcția sintactică:
Bucureştenii aveau o zi bună. Ninsese, până la sfârşitul anului mai erau 12 zile,
până la sfârşitul zilei, 12 ore. Albul care se întindea de la un capăt al altul al
oraşului… se topea în soarele amiezii. łurțurii păreau dați cu ulei şi începeau,
ici-colo, să picure în capul trecătorilor. Străzile erau destul de animate, cum sunt
mereu în zilele Crăciunului. (Ioana Pârvulescu, Viața începe vineri)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
110
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează greşelile din textul de mai jos:
Colegul meu de bancă mi-a dat un caiet mecanic a Mariei, uitat la şcoală.
Doi butoni ale caietului erau praf, fiindcă nişte colegi a clasei paralele
care-l găsiseră inițial s-au jucat cu el. Lipsea şi un colț ai coperților.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
UTILIZAREA CORECTĂ A SUBSTANTIVELOR

PROPRII ÎN DATIV ȘI ÎN GENITIV
1. Completează spațiile libere din propoziția următoare cu substantivele Sebastian,
Alina şi Jeni, în cazul dativ:
a. I-am dat cartea mea __________________
b. I-am dat cartea mea __________________
c. I-am dat cartea mea __________________
2. Realizează acordul substantivelor proprii în genitiv din enunțurile următoare:

a. Serbarea va fi în curtea ________________________________________
(Şcoala Gimnazială Nr. 1) din Iași.
b. Am vorbit pe Skype cu prietena _______________________ (Ana-Maria).
c. Ideile cele noi _________________ (Marius) au avut succes.
d. Toți vor respecta prevederile ______________________________ (Constituția
României).
e. Poezia __________ (Mihai Eminescu) are figuri de stil interesante.
f. Îmi plac mult cerceii cei noi _______________________ (Carmen).
g. Membrii ___________________________ (Uniunea Europeană) au drepturi
suplimentare față de cei care nu sunt membri.
h. Telefonul „smart” _____________________________ (Ioana Popescu) are
aplicații grozave.
111
CAZUL VOCATIV
1. Subliniază substantivele aflate în cazul vocativ din enunțurile următoare:
a. — Vino, domnule, mai repede!
b. — Ana, tu ai culegerea de gramatică?
c. — Ioana! Dă muzica mai încet!
d. — Crede-mă, frate, că m-am speriat rău.
e. — Vino să te pupe mama, harnica mea fetiță!
f. — Hai cu mine la cumpărături, Mihai!
g. — Cum te-ai descurcat aşa bine, prietene?
h. „— Sări, coniță! Varsă spirtul! S-aprinde!” (I.L. Caragiale)
2. Construieşte un dialog de patru replici între Ştefan şi prietenul său, în care cele
două substantive scrise cursiv să fie în vocativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Pune semnele de punctuație obligatorii în textul următor:

— Veniți mai aproape băieți dar la fel de valabil este că voi suporterilor rămâneți
în tribune
— Domnule noi venim dar nu avem echipament
— Dan Adu-mi 12 tricouri
4. Alcătuieşte patru enunțuri în care să te adresezi părinților tăi (împreună sau/ şi

pe rând) cu argumente pentru a te lăsa în tabără.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Explică ce s-a schimbat din punct de vedere gramatical şi în ce constă umorul

enunțurilor în care lipseşte virgula.
— Hai să mâncăm, bunica!
— Hai să mâncăm bunica!
— Haideți să gustați, copii!
— Haideți să gustați copii!
6. Analizează toate substantivele din textele următoare precizând felul, genul,

numărul, cazul, articolul, prepoziția şi funcția sintactică:
a. — Iar i-am păcălit, Antoine.
— Da, Jacques, am râs de ei.
(Radu Paraschivescu)
112
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Ridică piciorul şi vru să păşească peste teancurile de biscuiți, când din spatele
lui auzi o voce groasă:
— Tu eşti, Răducule?
Întoarse capul, aşa cum se afla, cu un picior în aer. Tanti se ridicase pe jumătate
din fotoliu şi privea spre glezna băiatului, rămasă în aer. În lumina pixelată a
camerei, Toyota lui roşie, desenată pe gleznă, strălucea ca o acadea.
(după Doina Ruşti, O zi cu tanti Viki)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. Dar într-o zi, Apolodor,/ Spre deznădejdea tuturor,/ A spus aşa: „– Sunt foarte
trist!/ Îmi place viața de corist,/ Dar ce să fac? Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din
Labrador…/ O, de-aş putea un ceas măcar/ Să stau cu ei pe un ghețar!...”/ Apoi a
plâns Apolodor…/ Când l-a văzut pisoiul Tiț/ Plângând cu hohot şi sughiț,/ I-a spus:
„— Prietene, aş da/ Mustața şi codița mea,/ Aş da o litră de caimac,/ Aş da orice să te
împac”.
(Gellu Naum, Apolodor, un pinguin călător)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
113
Evaluare sumativă – SUBSTANTIVUL și ARTICOLUL
Valentino Bompiani lansase odată o vorbă: „Un om care citeşte face cât doi.”
Spusă de un editor ea ar putea fi luată doar ca o lozincă bine găsită, dar eu cred că ea
ne sugerează că scrisul prelungeşte viața. Încă de pe vremea când specia începea să
emită primele sale sunete cu înțeles, familiile şi triburile au avut nevoie de bătrâni.
Poate că mai înainte nu erau buni de nimic şi erau dați la o parte când nu mai erau în
stare să vâneze. Cu apariția limbajului însă, bătrânii au devenit memoria speciei:
stăteau aşezați în cavernă, în jurul focului, şi povesteau tinerilor lucruri întâmplate
(sau despre care se spunea că s-ar fi întâmplat, de aici funcția miturilor) înainte de
naşterea lor. […] Astăzi cărțile sunt bătrânii noştri.
(Umberto Eco, De ce ne prelungesc cărțile viața)
1. Analizează substantivele subliniate din textul dat, precizând felul lor, genul,
numărul, cazul, articolul şi/ sau prepoziția (unde există) şi funcția sintactică.
40 de puncte (10x4p.)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Construieşte un dialog de patru replici scurte cu Valentino Bompiani. Utili-

zează, la vocativ, două dintre substantivele: domn, băiat, fetiță, domnişoară. Respectă
punctuația vocativului. 8 puncte (4x2p.)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Scrie substantivele familii (pl.) şi lozincă (sg.), cu articol nehotărât, pentru

genitiv sau dativ, apoi cu articol hotărât, pentru unul dintre aceleaşi cazuri.
4 puncte (4x1p.)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
114
4. Construieşte cinci enunțuri în care substantivul om să fie, pe rând, în fiecare
dintre cele cinci cazuri. 10 puncte (5x2p)
a. nominativ: _____________________________________________________________
b. acuzativ: ______________________________________________________________
c. dativ: _________________________________________________________________
d. genitiv: _______________________________________________________________
e. vocativ: _______________________________________________________________
5. Completează spațiile libere cu articolul posesiv genitival corect. 8 puncte (8x1p)

a. Cititorul este un prieten _____ cărții.
b. Mulți nepoți _____ acelor bătrâni au ascultat istoriile lor.
c. Bompiani, ca editor _____ cărților, promovează ideea cititului.
d. _____ bătrânilor poveşti le plac tinerilor.
e. Bătrânii au devenit o bună memorie _____ speciei.
f. Ei nu mai aveau puteri ca _____ tinerilor, la vânătoare.
g. În cărți găsim multă înțelepciune _____ strămoşilor noştri.
h. Mitul e o poveste, un suport _____ unei idei.
6. Scrie ce funcții sintactice pot să îndeplinească substantivele în nominativ şi în

acuzativ. 8 puncte (4x2p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, cu articole hotărâte sau
nehotărâte, după caz. 10 puncte (10x1p)
Copii_ ascultau vrăjiți __ poveste veche. Văzând interesul elevi__, bătrânul le-a
spus că a scris ____ cărți cu povești__ acestea, deci le pot citi. La solicitarea
băiat___ din ultima bancă, a mai narat __ pasaj aparținând ____ cărți recent
publicate. De altfel, acesta e rostul ____ întâlniri cu scriitori__ contemporani.
8. Subliniază forma corectă a cuvintelor:

întânplare/ întâmplare; niște monștri/ monștrii. 2 puncte (2x1p)

Timp de lucru: 50 de minute
115
SUBSTITUłI AI SUBSTANTIVULUI.
PRONUMELE PERSONAL. PRONUMELE PERSONAL
DE POLITEłE – I
1. Înlocuieşte substantivele subliniate din textul următor cu pronumele personale
potrivite:
Părinții vin de la cumpărături şi copilul se bucură, sperând că mama și tata au
adus ceva bun.
Apare şi sora, care imediat găseşte dulciurile şi se bucură de bomboane.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
2. Subliniază pronumele personale din textul de mai jos.

Eu scriu, tu desenezi, iar voi jucați fotbal. Iată că noi ne organizăm bine, în timp ce
ei sunt dezordonați. Au o şefă, dar ea nu se impune.
3. Rescrie textul de mai sus, înlocuind pronumele personale cu substantivele

potrivite, comune sau proprii:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Identifică pronumele personale din enunțurile următoare şi precizează alături

persoana, numărul şi, unde există, genul:
a. Ea cunoaşte bine traseul. ______________________________________________
b. Ştiu ei sigur că nu-i aşa? ______________________________________________
c. Mâine, şi noi vom participa la concurs. __________________________________
d. Va merge la voi în vacanță. ____________________________________________
e. — Măi băiete, tu glumeşti probabil! _____________________________________
f. Şeful clasei este el, nu altul. ____________________________________________
g. Se gândeşte mereu la ele. _____________________________________________
h. Ciocolata din ele este un deliciu. ________________________________________
5. Completează enunțurile următoare:

• Pronumele are_______ diferite în funcție de persoană.
• Forme diferite pentru a arăta genul au numai pronumele de persoana a _____.
• Pronumele eu/noi sunt de persoana I.
• Pronumele ________ sunt de persoana a II-a.
• Pronumele ține locul unor __________________.
• Sunt pronume personale de ______________________ dumneata, dumneavoastră.
• Pronumele au forme diferite și în funcție de _____________ (eu – noi).
116
6. Cuvântul subliniat, aflat în enunțul: Dânsul ține discursuri minunate, este:
a. pronume personal;
b. pronume personal de politețe.
7. Cuvântul subliniat, aflat în enunțul: Nici mata nu crezi varianta acesta, este:
a. pronume personal;
b. substantiv;
c. pronume personal de politețe, formă regională.
8. Identifică formele neaccentuate ale pronumelui personal din textul următor şi

precizează cazul lor.
Îmi prinde bine o vorbă bună, de aceea te rog să-i spui că aştept intervenția ei în
discuție, mai ales dacă mă laudă pe mine şi îi critică pe ei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Realizează corespondența dintre pronumele personale şi substantivele pe care

acestea le înlocuiesc, după modelul: tu = Grivei.
— Măi Grivei, e aşa de grozav profesorul că, de-ai vrea, şi tu ai învăța carte. Să-i
zici domnul că, de nu, el îți mănâncă coada!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
10. Ordonează pe coloane separate formele accentuate şi pe cele neaccentuate ale

pronumelui personal din textul de mai jos, precizând în paranteză cazul fiecăruia.
În sufletul lui îți dă dreptate, dar nu poate să ne contrazică pe noi şi nu vrea să te
pună într-o situație delicată. Vrea totuşi să-ți fie de folos, de aceea el nu-mi dă nici
mie satisfacție şi nu spune că am o opinie corectă, dar nici nu mă priveşte în ochi.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Completează spațiile libere cu formele potrivite ale pronumelui personal.

a. __ știam de la început că așa va fi.
b. Mie ___-a folosit cartea aceasta.
c. S-a întristat văzându-__ pe Dan supărat.
d. Doamna dirigintă vă ia și _____ în tabără.
e. I-ai luat creionul și ai promis că __-__ dai azi.
117
PRONUMELE PERSONAL.
PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE – II
1. Precizează cazul şi funcția sintactică ale pronumelor personale din enunțurile:
a. Eu înțeleg binişor germana. __________________________________
b. Nu crede că băiatul din poză este el. __________________________________
c. Văd ele bine dreptatea noastră. __________________________________
d. Te cunoaşte şi pe tine la fel de bine. __________________________________
e. Ştii tu poezia aceasta? __________________________________
f. Pozele cu noi s-au pierdut. __________________________________
g. Vine ea personal la festivitate. __________________________________
h. Pe voi v-am întrebat ceva. __________________________________
i. Îți opresc manualul de mate? __________________________________
j. Mi-e sete rău. __________________________________
k. Casa lui are etaj. __________________________________
l. I-am dat lui cartea de gramatică. __________________________________
m. Pe mine mă interesează istoria. __________________________________
n. Cred că îți trebuie răbdare. __________________________________
o. Am scris o compunere despre ei. __________________________________
2. Încercuieşte litera (a, b, c, d) corespunzătoare variantei scrise corect.

a. Acum ai făcut ceaiul pentru ai onora comanda?
b. Acum ai făcut ceaiul pentru a-i onora comanda?
c. Acum a-i făcut ceaiul pentru a-i onora comanda?
d. Acum a-i făcut ceaiul pentru ai onora comanda?
3. Încercuieşte litera (a, b, c, d) corespunzătoare variantei scrise corect.

a. Dacă aş şti că-i laş, nu laş mai lua cu mine.
b. Dacă aş şti că-i l-aş, nu l-aş mai lua cu mine.
c. Dacă aş şti că-i laş, nu l-aş mai lua cu mine.
d. Dacă aş şti că-i laş, nu l-aşi mai lua cu mine.
4. Construieşte enunțuri cu următoarele ortograme (omofone = cuvinte care se

pronunță/se aud la fel, dar se scriu diferit și au înțelesuri diferite):
al/ a-l ___________________________________________________________
___________________________________________________________
mai/ m-ai ___________________________________________________________
___________________________________________________________
miau/ mi-au___________________________________________________________
___________________________________________________________
la/ l-ar ___________________________________________________________
___________________________________________________________
deal/ de-al ___________________________________________________________
___________________________________________________________
118
5. Selectează din exemplele de mai sus două ortograme care conțin pronume
personale; subliniază pronumele şi precizează-i persoana şi numărul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Alege forma potrivită în context a cuvintelor subliniate:

a. Ei sar/s-ar coarda exact când sar/s-ar cuveni să stea pe loc.
b. Oare sau/s-au dus la şcoală sau/s-au încă mai dorm?
c. Cred că va/v-a fi bucurie mare când va/v-a câştiga titlul mondial.
d. Sigur var/v-ar prinde bine nişte var/v-ar lavabil.
e. Poate vor/v-or fi spus vouă că nu mai vor/v-or să participe la joc, nu nouă.
7. Corectează cu roşu greşelile din enunțurile de mai jos.

a. Cred că ve-ți avea succes. _______________________________________
b. Văd că eu î-ți aduc noroc. _______________________________________
c. Vrea săți dea numărul de telefon. __________________________________
8. Construieşte scurte enunțuri cu următoarele omofone; subliniază pronumele

personale (unde apar):
ia/ i-a ___________________________________________________________
___________________________________________________________
iau/ i-au ___________________________________________________________
___________________________________________________________
la/ l-a ___________________________________________________________
___________________________________________________________
mai/ m-ai ___________________________________________________________
___________________________________________________________
nai/ n-ai ___________________________________________________________
___________________________________________________________
nea/ ne-a ___________________________________________________________
___________________________________________________________
neam/ ne-am __________________________________________________________
___________________________________________________________
noi/ n-oi ___________________________________________________________
___________________________________________________________
sa/ s-a ___________________________________________________________
___________________________________________________________
9. Selectează, din lista de la exerciŃiul anterior, două ortograme care conțin

pronume personale, încercuieşte pronumele şi precizează-i persoana şi numărul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
119
PRONUMELE PERSONAL.
PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE – III
1. Construieşte două propoziții în care să existe câte un pronume personal cu
funcție sintactică de subiect şi de complement.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Subliniază toate pronumele personale din textul dat.

Plecat cu stăpânul în parcul de distracții, Oscar a scăpat din lesa lui şi s-a rătăcit.
El a intrat din greşeală în camera cu oglinzi strâmbe. Privindu-se în ele, i-au apărut
în față o mulțime de căței, mari, mici, graşi, slabi şi chiar diformi. Speriat, el a
început să latre, dar câinii l-au lătrat de asemenea. Nu ştia, fireşte, că imaginea
multiplicată este el, nu alți câini. Furios, a lătrat mai tare la ei, dar şi ei au reacționat
la fel. S-a repezit, i-a muşcat, dar o oglindă s-a spart şi Oscar s-a rănit rău.
— Voi ce credeți? Ați putea să-i dați un sfat?
— Eu nu ştiu ce să zic.
— Să-ți spun un secret, copile! Dacă intrând în camera oglinzilor, Oscar dădea
prietenos din coada lui, aşa-zisa mulțime de câini ar fi făcut, desigur, la fel. Alta ar fi
fost situația. Povestea te învață şi pe tine ceva?
3. Analizează pronumele personale din textul de mai sus, precizând persoana,

numărul, genul (dacă există), prepoziția, cazul şi funcția sintactică ale fiecăruia.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
120
4. Construieşte propoziții în care să utilizezi formele prescurtate ale pronumelor
personale de politețe: dumneata, dumneavoastră, dumnealui, dumneaei, dumnealor.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Precizează funcția sintactică a pronumelor personale de politețe din enunțurile:

a. Dumnealor au renovat casa. _________________________________________
b. — Dumneavoastră de acolo, treceți, vă rog, în dreapta! ___________________
c. — Dumneavoastră treceți în dreapta, ei în stânga. ________________________
d. N-o cunosc pe dumneaei.____________________________________________
e. Cartea dumitale e foarte bună. _______________________________________
6. Subliniază formulele reverențioase de adresare din enunțurile următoare:

a. Tatăl meu se va adresa Excelenței Sale, primul-ministru al României.
b. La ceremonie a participat Preasfinția Sa mitropolitul Moldovei.
c. În discuția cu membrii familiei regale vom folosi formula Excelențele Voastre.
d. — Vă rog, Domnia Voastră, mai acordați-i o şansă!
7. Răspunde la întrebările date, încercuind DA sau NU.

Auxiliarul veți şi pronumele îți se scriu vreodată cu cratimă?
DA NU
Structura să-ți se scrie vreodată legat?
DA NU
Formulele reverențioase de adresare se scriu astfel: cu inițială majusculă fiecare
cuvânt şi fără cratimă.
DA NU
8. Scrie un dialog de 6-8 rânduri în care să conversezi cu dirigintele despre temele

pe care le dau ceilalți profesori şi să utilizezi pronumele de politețe în cazuri diferite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
121
Evaluare sumativă – PRONUMELE
Cu ochii pe sus ca să nu-l ude, Nicu se pomeni întins în zăpadă, supărat ca atunci
când se trezea cu fața la cearşaf.
— Va să zică mata iar ai căzut! a spus cu glas tare băiatul, scuturându-şi chipiul
de comisionar. łi-am zis de-atâtea ori să priveşti pe unde calci, bombăni cu vocea lui
mică, dar cu un ton de bătrân. Tonul acesta de învățător i se lipise de limbă şi nu mai
scăpa de el. Obiceiul de a vorbi cu el însuşi îl deprinsese însă de când se ştia, pentru
că, spre marele lui necaz, el nu avea frați.
(Ioana Pârvulescu, Viața începe vineri)
1. Subliniază, în textul dat, pronumele personale învățate. 20 de puncte (10x2p)
2. Analizează pronumele personale din ultima frază a textului, precizând persoana,

numărul, genul (dacă există), prepoziția, cazul şi funcția sintactică.
40 de puncte (4x10p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Scrie formele accentuate corespunzătoare următoarelor pronume personale,

forme neaccentuate, din text: l, ți, i, îl. 4 puncte (4x1p)
____________________________________________________________________
4. Construieşte enunțuri în care pronumele personal lui să fie în cazul dativ, apoi
în cazul genitiv. 4 puncte (2x2p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Construieşte enunțuri pentru următoarele ortograme:

l-a/ la; a-ți/ ați; i-a/ ia; i-au/ iau; să-i/ săi. 20 de puncte (10x2p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
122
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Înlocuieşte pronumele mata din text cu o formă a limbii literare actuale, mai
elegantă, şi precizează felul pronumelui. 2 puncte
____________________________________________________________________

123
NUMERALUL CARDINAL – I
1. Subliniază numeralele cardinale din textele următoare.
a. Oare m-a înşelat vânzătoarea sau am pierdut mărunțişul? Am cumpărat două
caiete şi am dat o hârtie de cinci sute de lei. Un caiet costă patru lei iar celălalt şapte,
deci amândouă fac unsprezece. Trebuia să primesc trei sute nouăzeci şi nouă de lei,
însă eu am aici doar trei sute nouăzeci.
b. Două gâşte fac găluşte, Şapte brotaci frământă colaci,
Trei răŃoi fac tărăboi, Opt pisoi voinici caută furnici,
Patru rândunele cară la surcele, Nouă albinuŃe zboară spre căsuŃe,
Cinci sticleŃi caută bureŃi, Zece margarete scutură din plete
Şase piŃigoi se uită la voi, Să fie cochete.
2. Transpune în litere numeralele de mai jos.

a. 154 _________________________________________________________
b. 2.367 _________________________________________________________
c. 47 _________________________________________________________
d. 34.529 ____________________________________________________
3. Transpune în cifre numeralele din enunțurile de mai jos.

a. Bunicul are şaptezeci şi doi de ani. _________
b. În o mie patru sute cincizeci şi doi, Gutenberg a descoperit tiparul. _________
c. Are cinci creioane, o radieră, optsprezece foi şi un penar. _________
4. Precizează regula de formarea a numeralelor indicate, după modelul:

12 = doi+spre+zece sau 30 = trei+zeci.
13 = _________________________________________________________________
15 = _________________________________________________________________
18 = _________________________________________________________________
40 = _________________________________________________________________
80 = _________________________________________________________________
5. Se abat de la regula de formare următoarele numerale cardinale: 14, 16, 60.

Transpune-le în litere.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Rescrie cu litere numeralele urmate de substantive, realizând acordul.

S-au ridicat în aer 2 avioane. _________________________________________
În orchestră sunt 12 viori. _________________________________________
El are 12 ani. _________________________________________
Vorbeau 2 băieți odată. _________________________________________
124
În palat erau 12 uşi. _________________________________________
Are deja 21 de note. _________________________________________
7. Completează spațiile cu numeralele cardinale potrivite.

Anul are ............ luni şi .............. anotimpuri. Fiecare anotimp are ........... luni. O
săptămână are ........... zile. O zi are ..... de ore.
8. Completează cu litere numeralele potrivite, în următoarele titluri.

„.............. feŃi cu stea in frunte”, „PunguŃa cu .......... bani”, „Capra cu ...........
iezi”, „Soacra cu ........….. nurori”, „Cei............. purceluşi”, „.................... pâini”,
„Balaurul cu ................ capete”.
9. Precizează alături de fiecare exemplu când un/ o se comportă ca numeral

cardinal şi când ca articol nehotărât.
a. Echipa are două ambulanțe şi o maşină de poliție. ______________________
b. S-a ridicat în aer doar un elicopter. ______________________
c. Sper să văd un film bun pentru banii aceştia. ______________________
d. O fată şi doi băieți vor cânta pe scenă. ______________________
e. Eu am mâncat numai o prăjitură. ______________________
f. Când un om normal greşeşte, regretă. ______________________
g. Mama i-a făcut o morală teribilă. ______________________
h. În weekend, a citit un roman şi trei poezii. ______________________
i. S-a eliberat un loc, deci vino singur! ______________________
10. Completează tabelul cu numeralele din textul de mai jos:

Cei trei din Arad vorbeau bine engleza. Doi au tradus, iar Dan prezentat zece
imagini. Au stârnit interes cinci produse: două creme şi trei deodorante. Patru au fost
comandate pe loc.
Numerale care au valoare Numerale care au valoare adjectivală

substantivală (de substitut/înlocuitor)
125
NUMERALUL CARDINAL – II
1. Precizează cazurile şi funcțiile sintactice ale numeralelor din enunțurile:
a. Cinci dintre invitați au plecat mai devreme. ______________________
b. Dă-mi zece cărți, că am timp liber. ______________________
c. Dintre poezii, Tiberiu ştie opt. ______________________
d. Problemele lui sunt două, ale tale mai multe. ______________________
e. Să nu te atingi de cei trei! ______________________
f. Patru copii are vecinul meu. ______________________
g. Bomboanele sunt treizeci, iar noi mai puțini. ______________________
h. Am lucrat lângă cele două. ______________________
i. Produce douăsprezece pâini pe oră. ______________________
j. Văd două păsări pe cer. ______________________
k. Unul din cei doi avea laptop. ______________________
l. Până la trei să termini temele! ______________________
m. Profesorul a susținut testul doar cu cincisprezece. ______________________
n. În anul 1918 s-a realizat Marea Unire. ______________________
2. Precizează care este diferența între cuvintele subliniate din următoarele perechi
de enunțuri. Rescrie respectivele cuvinte cu cifre, unde este posibil.
a. A cheltuit uşor o mie de lei.
Nu mai este mia ce a fost cândva.
b. Din sute de încercări, i-a reuşit una.
A vândut două sute de pepeni
c. La miting sunt aşteptați trei mii de oameni.
„Mii de roiuri de albine curg în râuri sclipitoare…” (M. Eminescu)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Analizează numeralele cardinale din textele de mai jos, precizând felul, cazul şi
funcția lor sintactică.
a. Trei dintre fete au făcut ordine. În două cutii, au pus jucăriile iar în patru
boluri tot felul de mărunțişuri. Două fete au pregătit sandvişuri, iar băieții au scuturat
covoarele; se aflau acolo cinci carpete mici şi patru covoare mari. Doi au luat
carpetele şi doi au bătut covoarele. Ar fi fost nevoie de mai multă forță, dar fetele
erau cinci, iar băieții erau patru.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
126
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. — Zece degete laolaltă au semnul acesta: 10. Câte mâini aveți voi?
— Avem zece, a răspuns unul clipicios.
Ceilalți au râs.
— Aveți două mâini, că, dacă ați avea zece, n-ați mai fi oameni.
— Da, două avem.
— Şi mai avem zece degete. (Ionel Teodoreanu, Prăvale Baba)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. I-am spus portarului că aveți treabă pe-aici, fiindcă voi sunteți cei doisprezece
pitici. De fapt, sunteți paisprezece (dacă-o să observe, doi dintre voi spuneți: Suntem
rezerve)… Atenție! Aici la fiecare pas te poți întâlni cu primejdia nas în nas. Uite,
parcă ne-ar fi auzit, un balaur s-a şi ivit. Are capete şapte. Numai ca să le numeri,
pierzi o zi şi o noapte. (Marin Sorescu, Într-o poveste)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază formele incorecte ale numeralelor: optusprezece/ optâsprezece/
optsprezece; paișpe/ paisprezece/ patrusprezece; șaisprezece/ șaișpe/
șasesprezece; unusprezece/ unsprezece/ unșpe; douășunu/ douăzecișiunu/
douăzeci și unu.
127
NUMERALUL ORDINAL
1. Completează spațiile libere cu cifrele şi, în paranteză, cu literele potrivite.
M-am născut în anul ______________________________________________________
pe data de _________________________________________________________
în luna a __________________________________________________________
2. Care dintre numeralele de mai sus este ordinal şi de ce?

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Subliniază numeralele ordinale din textele următoare:

a. În această repede luminare a locului, Ionuț îşi încordă arcul şi trimise o
săgeată. După întâia, urmă îndată a doua. (M. Sadoveanu, Frații Jderi)
b. Lângă prima casă i se păru că vede pe cineva. Aceasta era a treia încercare de
a vorbi cu un localnic. Ochi repede portițele şi intră pe a doua.
4. Subliniază forma corectă a numeralelor ordinale.

a. Ionuț a ieşit al optulea/ al optălea.
b. Cumpără a şaptisprezecea/ a şaptesprezecea prăjitură.
c. Fratele lui e în clasa a doisprezecea/ a douăsprezecea.
5. Precizează funcția sintactică a numeralelor ordinale din enunțurile de mai jos.

a. Pe a cincea am ochit-o noi. __________________________
b. A doua bancă e preferata lor. __________________________
c. Al doilea are dreptate în mod clar. __________________________
d. Vine la noi în a treia zi după Crăciun. __________________________
e. În cel de-al şaselea, am pus răvaşul. __________________________
f. Despre a treia nu ştiu nimic. __________________________
g. Prima zi de şcoală e minunată. __________________________
h. I-am oferit celui de-al patrulea o masă caldă. __________________________
i. Pe a şaisprezecea pagină a scris azi. __________________________
j. Pe lista finală, colegul meu e al doilea. __________________________
128
NUMERALUL CARDINAL ȘI NUMERALUL ORDINAL –
RECAPITULARE
1. Analizează toate numeralele învățate din textul de mai jos, precizând felul,
cazul şi funcția lor sintactică.
O sută de greieri într-un câmp par o stă de mii de glasuri, care se frâng şi se întind
neîncetat, ca nişte degete de sârmă şi cleştar cu zece falange. (T. Arghezi)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Numeralul din enunŃul Lică era un om ca de treizeci şi şase de ani. (I. Slavici)
are funcŃia sintactică de:
a. nume predicativ;
c. atribut;
d. complement.
3. Precizează cazul cuvântului subliniat din enunŃul Şi cum li se vărsa din suflet
prisosul sfintei bucurii,/ Bătrânii magi de-odinioară păreau acuma trei copii (V.
Voiculescu).
a. N;
b. A;
c. D.
4. Cuvântul un este numeral în enunŃul:

a. Aici un om citeşte şi altul scrie.
b. El a luat un scaun.
c. Mihai a cumpărat un caiet şi trei creioane.
d. Am văzut un tigru la circ.
5. Sunt corecte toate formele din seria:

a. a cincea, al optulea, paisprezece, şaisprezece, optsprezece;
b. a cincia, al optelea, patrusprezece, şasesprezece, optsprezece;
c. a cincea, al optilea, paisprezece, şaisprezece, optusprezece;
d. a cincia, al optelea, patrusprezece, şasesprezece, optisprezece.
6. Alege seria în care nu există decât forme corecte ale numeralelor:

a. şaisprezece, al două mielea, a douăzecea;
b. şaptisprezece, a douăzecia, paisprezece;
c. optsprezece, a douăzecea, al douăzecelea.
129
Evaluare sumativă – NUMERALUL
Şi mănâncă ei la un loc tustrei, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâini.
După ce au terminat de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă
celui ce avusese trei pâini, zicând:
— PrimiŃi această mică mulŃămită de la mine… VeŃi cinsti mai încolo câte un
pahar de vin sau veŃi face cu banii ce veŃi pofti.
Cei doi nu prea voiau să primească, dar după multă stăruinŃă din partea celui
de-al treilea au primit. De la o vreme, călătorul străin ş-a luat ziua bună de la cei doi.
(Ion Creangă, Cinci pâini)
1. Subliniază toate numeralele învățate. 12 puncte (6x2p)
2. Analizează numeralele cardinale din text, precizând cazul şi funcția sintactică.

20 de puncte (5x4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Construieşte enunțuri în care numeralul ordinal al treilea (cel de-al treilea) să

aibă funcție de subiect, complement şi atribut (o dată cu valoare adjectivală şi o dată
cu valoare substantivală). 8 puncte (4x2p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Transpune în litere numeralele cardinale: 13, 14, 16, 18, 2014. 10 puncte (5x2p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Scrie cu litere numeralele ordinale:

a II-a, al VII-lea, a XII-a, a XVI-a, al XVIII-lea. 10 puncte (5x2p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
130
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor un şi o din enunțurile de mai jos.

8 puncte (4x2p)
a. Omul a băut un pahar de vin şi două de apă.
____________________________________________________________________
b. Ieri a fost pe litoral un vânt puternic.
____________________________________________________________________
c. Orice ființă vie are o singură viață.
____________________________________________________________________
d. Oamenii fac şcoală şi pentru a avea o meserie.
____________________________________________________________________
7. Rescrie enunțurile, folosind inițială majusculă acolo unde trebuie.

2 puncte (2x1p)
a. în primul război mondial s-au folosit arme de foc.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. întâmplările celui de-al doilea război mondial sunt încă neclare.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Precizează cazul şi funcția sintactică ale numeralelor din enunțurile următoare.

20 de puncte (5x4p)
a. Cei trei nu se cunoscuseră înainte de această întâmplare.
____________________________________________________________________
b. Străinul le-a oferit celor doi o recompensă corectă.
____________________________________________________________________
c. Au acceptat fiindcă era convingătoare insistența celui de-al treilea.
____________________________________________________________________
d. Pâinile nu fuseseră pregătite pentru al treilea.
____________________________________________________________________
e. Nu prea ştiau ce să creadă despre al treilea.
____________________________________________________________________

Timp de lucru: 45 de minute.
131
DETERMINANłII SUBSTANTIVULUI: ADJECTIVUL
1. Citeşte cu atenție textul şi răspunde apoi cerințelor:
Dar primele lecturi adevărate – adică ale unor istorii lungi, cu personaje şi
învățăminte – sunt altele, pentru mine. Veneau foarte repede după povestea Elizei
celei neiubite şi urâte, nu mai ştiu în ce ordine. Erau două ediții pentru copii, a două
poveşti superbe – în orice caz, eu le consider cele mai frumoase care s-au scris
vreodată. Le-am tot citit, le-am purtat după mine între casa bunicilor şi casa
părintească, coperțile se scămuiau şi se subțiau, lipite cu hârtie maro de tâmplărie
(bunicul, restauratorul, probabil, trebuise să intervină, spre a le salva), le luam la
culcare aşa cum alteori îmi luam păpuşile. Mă amuz uneori, acum, să descopăr ce
urme adânci au lăsat în mine, în felul meu de a fi, poveştile cele două [...].
(Ioana Bot, Jocurile descoperirii)
a. Menționează şase adjective din text.

______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
b. Indică substantivele pe care le determină.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
c. Precizează genul şi numărul substantivelor determinate de adjectivele mențio-
nate.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
d. Notează câte o formă pentru alt gen sau număr a adjectivelor menționate.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
2. Selectează din text adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe.
Adjective propriu-zise Adjective provenite din verbe
3. Completează secvențele următoare cu adjective pe care le consideri potrivite:

cu personaje _____________________ și învățăminte ____________________
două ediții ____________________ pentru copii _______________________
132
povestea ______________________________ Elizei
casa ________________________ bunicilor ___________________________
îmi luam păpușile ________________________
felul meu _____________________ de a fi
4. Explică modul de formare a următoarelor adjective.

încântător ___________________________________________________________
roşiatic ______________________________________________________________
haiducesc ____________________________________________________________
alburiu ______________________________________________________________
neserios ______________________________________________________________
hărnicuță ____________________________________________________________
umbros ______________________________________________________________
verzui _______________________________________________________________
5. Notează adjective potrivite pentru a descrie următoarele obiecte:

maşină ______________________________________________________________
copac _______________________________________________________________
tabără ______________________________________________________________
ocean _______________________________________________________________
oraş ________________________________________________________________ .
Moment ortografic
a. În ultimile zile am muncit mult.
_____________________________________________________________
b. Dragele mele colege, am terminat cartea.
_____________________________________________________________
c. În aşteptarea marei lansări, ne vom odihni.
_____________________________________________________________
d. Vom vizita ruinele vechei cetăți a Clujului.
_____________________________________________________________
e. Mergem la muzeu, dacă intervalul oral ne permite.
_____________________________________________________________
f. Nu ştim ecsact cum funcționează.
_____________________________________________________________
133
ADJECTIVE VARIABILE ȘI INVARIABILE. ACORDUL
ÎN GEN, NUMĂR ȘI CAZ CU SUBSTANTIVUL
1. Citeşte cu atenție textul şi răspunde apoi la cerințe:
Bănuiesc că există un soi de spiriduş al obrăzniciilor şi minciunelelor care îi ajută

din plin, vreun pui supradotat de extratrerestru sau o ființă cu puteri magice dintr-o
lume paralelă căreia i se face milă de mucoşii de pe pământ, habar n-am, dar cert
este că mi-a venit în minte cea mai incredibilă şi mai gogonată minciună spusă
vreodată de mine: m-am înfățişat în fața părinților şi i-am anunțat că vreau să învăț
să scriu. Îmi imaginez că s-au privit uluiți unul pe celălalt şi au fost inundați de o
bucurie fără margini.
Mie de fapt mi-era o frică paralizantă de şcoală. În pofida atracției irezistibile pe
care o exercitau asupra mea radierele (ce-mi plăcea să le muşc!), stilourile chinezeşti
cu capac auriu, penarele cu capac buretat şi clăpiță magnetică sau ascuțitotile cu
dinți de fier, mie mi-era teamă de locul unde oamenii mari spuneau că se învață tot
felul de lucruri frumoase.
(Dan Lungu, Jocurile imaginației)

______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
b. Indică substantivele pe care le determină fiecare dintre adjectivele menționate.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
c. Precizează genul, numărul şi cazul substantivelor determinate de adjectivele
menționate.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
d. Notează câte o formă pentru alt gen sau număr a adjectivelor menționate.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
2. Selectează din text adjective conform cerințelor din tabel.
Adjective cu patru forme Adjective cu trei forme Adjective cu două forme
134
3. Alcătuieşte câte două enunțuri în care adjectivele indicate să determine un
substantiv la genul feminin, respectiv la genul masculin.
mov
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
albastru
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
maro
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
roşu
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Explică ce diferență există între adjectivele indicate la exercițiul anterior.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Subliniază cu o culoare adjectivele invariabile din seria următoare:

antic, feroviar, bleu, comod, conştiincios, grena, tânăr, propice, favorabil.
6. Analizează patru adjective din text, precizând felul, numărul de forme, genul,
numărul, cazul şi funcția lor sintactică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a adjectivelor din enunțurile următoare.
Cunosc mari/ marii oameni ai şcolii.
Fiecare are interesantele/ interesanțile lui poveşti.
A cumpărat o eşarfă roz/ roză şi un fular.
Frumoasei/ frumoasii mele prietene îi place moda.
Am ales culoarea albastră/ albastru pentru brățara ei.
Are o cămașă bleumarenă/ bleumarin/ bleumarin.
135
FUNCłII SINTACTICE: ATRIBUT ȘI NUME
PREDICATIV. TOPICA ADJECTIVULUI
1. Citeşte cu atenție textul şi răspunde apoi cerințelor:
Una dintre consecințele neprevăzute ale acestei libertăți este că am scris prima
poezie din viața mea, şi, închipuiți-vă, asta se întâmpla înainte de a şti să scriu
propriu-zis. Ea se numeşte „Iarna pe uliță”. Desigur, titlul e cunoscut. Chiar şi poezia
e hipercunoscută, fiindcă adevăratul ei autor este George Coşbuc. Eu nu am făcut
decât să copiez literă cu literă, din manualul cu fetiță pe copertă, unul dintre textele
cele mai scurte. De fapt, am desenat prima poezie din viața mea. N-a fost uşor, dar
accesul la toate acele instrumente şcolare trebuia plătit cumva. [...]
O altă carte de care îmi amintesc foarte bine este una de poveşti, cred că se numea
„Zânele din Valea Cerbului”. Formatul era mare, cu litere groase şi ilustrații color.
Dar nu de asta mi-a rămas în memorie, ci din pricina unei particularități: exemplarul
meu avea rupte mai multe foi de la sfârşit, n-aş putea spune câte.
(Dan Lungu, Jocurile imaginației)
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
b. Numeşte cuvântul pe care îl determină fiecare dintre adjectivele menționate.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
c. În cazul în care adjectivul determină un substantiv, precizează genul, numărul şi
cazul acestora.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
2. Selectează din text adjective care au funcția sintactică de atribut şi adjective cu

funcția de nume predicativ.
Atribut Nume predicativ
3. Alcătuieşte câte două enunțuri în care adjectivele indicate să fie, pe rând, atribut
şi nume predicativ. Marchează cu săgeți cuvântul pe care îl determină.
conştiincios ___________________________________________________________
____________________________________________________________________
fix __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
136
limpede _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Precizează cazul şi funcția sintactică ale adjectivelor din enunțurile următoare.

e. Am înțeles întregul exercițiu. ______________________________
f. Am crezut că e prea greu. ______________________________
g. Dar acesta era doar interesant. ______________________________
h. Metoda inedită de rezolvare mi-a plăcut. ______________________________
i. Îl voi explica şi prietenilor mei buni. ______________________________
5. Completează textul următor cu formele adecvate ale adjectivelor din paranteză.

Am fost la cumpărături astăzi la (mare)________________ magazin din centru și
am căutat (nou) _______________ apariții vestimentare. Am văzut multe haine
(modern)______________________ și (colorat)______________________. Ca de
fiecare dată, (numeros)________________ achiziții l-au impresionat pe tata, care a
insistat să donăm hainele (nepurtat) __________ pe care care le am deja. La
rochițele (argintiu) ____________ și la (trandafiriu) ________________ eșarfe nu voi
renunța, chiar dacă îmi place să fac și fapte (bun)________________.
6. Explică ce diferență există între adjectivele indicate la exercițiul anterior, în

funcție de topica lor.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Analizează patru adjective din textul de la exercițiul 5, precizând felul, numărul

de forme, genul, numărul, cazul şi funcția lor sintactică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a adjectivelor din enunțurile următoare.
Argintii/ Argintiii nori se plimbă pe cer duşi de vânt.
Fluturii azuri/ azurii ne-au încântat pe toți.
Culorile pământiii/ pământii ale pădurii sunt splendide.
Zglobiii/ zglobii copii găsesc bucurii peste tot.
Ochii lor albaştrii/ albaştri sunt foarte frumoşi.
137
Evaluare sumativă – ADJECTIVUL
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde cerinŃelor:
Era o zi de vară care topea toate contururile şi făcea oraşul să pară moale ca o
cocă. Oamenii se refugiaseră prin case, străzile erau pustii, numai soarele călătorea
încet de tot de-a lungul lor, umplând rigolele de lumină. Aşa că ne-am adunat cu toții
în pivnița noastră răcoroasă, unde erau trântite alandala obiecte care nu se potriveau
unele cu altele, aşa cum se întâmplă şi cu oamenii care nimeresc la o petrecere unde
nu cunosc pe nimeni şi se miră ce caută ei acolo, într-o asemenea companie. O sobă
de bucătărie cu plită neagră devenise suportul pentru un stativ plin cu eprubete
prăfuite, o ladă umplută pe sfert cu nişte cartofi zbârciți, cărora le crescuseră mustăți
tari şi albe se învecina cu câteva perechi de schiuri, un fotoliu cu arcurile ieşite stătea
lângă un radio uriaş, de pe vremuri, şi tot aşa, vă închipuiți ce se poate strânge, timp
de mai multe generații, într-o casă veche transilvană.
1. Identifică în textul dat, prin subliniere, toate adjectivele. 15 puncte (15x1p)
2. Analizează patru adjective din text, precizând felul, numărul de forme, genul,
numărul, cazul şi funcția lor sintactică. 20 de puncte (5x4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Construieşte enunțuri în care patru adjective să aibă altă funcție decât cea din
text. 20 de puncte (5x4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Selectează din text trei adjective cu patru forme şi trei adjective cu două forme
flexionare. 12 puncte (6x2p)
Adjective cu patru forme: _______________________________________________
Adjective cu două forme: ________________________________________________
138
5. Construieşte două enunțuri în care un adjectiv invariabil din text să fie, pe rând,
atribut şi nume predicativ. 8 puncte (2x4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Subliniază forma corectă a adjectivelor. 15 puncte. (5x3p)

iscusiții/ iscusiți geamgii
marei/ marii uniri
trandafirii roşiii/ roşii
auriii/ aurii cercei
pereții cenuşii/ cenuşiii

Timp de lucru: 45 de minute.
139
PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE.
ADVERBUL – I
1. Transcrie pe trei coloane adverbele de loc, de timp şi de mod din textul de mai
jos.
Atunci s-a auzit brusc un tunet şi, deşi s-a produs departe, îndată a început ploaia
şi s-a udat totul împrejur. Cădeau pretutindeni stropi mari, uleioşi şi grei care, fireşte,
ne-au udat complet. Târziu, când deja venise noaptea, deasupra cerul s-a înseninat şi
au apărut stele. Mâine va fi soare aici. Aşa vom putea pleca în excursie.
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
2. Rescrie coloanele, adăugând înaintea fiecărui adverb, în paranteză, întrebarea la

care adverbul răspunde şi cuvântul pe care acesta îl determină, după modelul:
(când s-a auzit?) atunci.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Subliniază adverbele din enunțurile de mai jos şi indică printr-o săgeată

cuvântul pe care acestea îl determină (elementul regent), în fiecare situație.
a. Pasărea a ajuns sus, încât abia o vedeam.
b. Poimâine vin aici verişorii mamei.
c. Copilul se îndrepta alene către casă.
d. Împăratul s-a supărat grozav.
e. Dirigintele a precizat să venim după-amiază la şcoală.
f. A rămas acolo, supărată tare.
140
4. Construieşte trei enunțuri în care să utilizezi un adverb de timp, unul de loc,
apoi unul de mod care să determine verbe.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Construieşte un enunț în care adverbul destul să determine un adjectiv, apoi

scrie în paranteză întrebarea la care răspunde (întrebare + cuvânt determinat).
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Precizează pentru fiecare pereche de exemple în care dintre ele cuvântul

subliniat este adverb şi în care este adjectiv.
El mănâncă un fruct savuros. ________________________________
Glumeşte savuros cu prietenii lui. ________________________________
Apa curge repede. ________________________________
Mersul repede este sănătos. ________________________________
Un ceai cald foloseşte. ________________________________
Bunicul ne privea cald. ________________________________
Mi-a vorbit frumos profesoara. ________________________________
Mama are un copil frumos. ________________________________
Un fulg uşor s-a aşezat pe nas. ________________________________
Călca uşor pe iarbă. ________________________________
Dacă răspunzi obraznic, pierzi. ________________________________
Un copil obraznic displace. ________________________________
7. Formează, prin derivare cu sufix, adverbe de mod de la următoarele adjective:

tânăr, viteaz, chior, şi include fiecare adverb într-un enunț.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Folosește în scurte enunțuri, cu valoare de adjectiv, adverbele din exemplele

următoare:
Se poartă delicat cu sora lui. ________________________________
Mi-a răspuns senin la întrebare. ________________________________
Râsul ei se înalță vesel. ________________________________
Aud uşor vocea profesoarei. ________________________________
S-a îndoit serios bara. ________________________________
De aici, văd greu la tablă. ________________________________
141
PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE.
ADVERBUL – II
1. Formează, prin derivare cu sufix, adverbe de mod de la următoarele substantive:
cruce, piept, militar, prieten şi include adverbul creat într-un enunț.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Precizează în care dintre enunțuri zilele săptămânii sunt substantive şi în care

sunt adverbe.
a. Vine la noi în vizită vinerea. ________________________________
Vinerea e zi de post pentru ortodocşi. ________________________________
b. Lunea este prima zi a săptămânii. ________________________________
Săptămâna începe lunea. ________________________________
c. De obicei, duminica mă odihnesc. ________________________________
Îmi place duminica. ________________________________
d. În vacanță, sâmbăta pare mai lungă. ________________________________
A ales sâmbăta pentru petrecere. ________________________________
3. Completează următoarele propoziții, folosind tipul de adverb indicat.

a. De data aceasta nu pleci __________________ (adverb de loc).
b. În discuție, noi acceptăm _______________ (adverb de timp) numai argumente
logice.
c. El a procedat ________________ (adverb de mod) pentru relaxarea atmosferei
din clasă.
4. Rescrie următoarele enunțuri, utilizând varianta corectă a cuvintelor subliniate.
a. Bineînțeles/ bine înțeles că mergem împreună. El a spus asta clar, ca să fie bine
înțeles/ bineînțeles.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. A fost o dată/ odată un împărat care organiza un concurs în fiecare an, la o
dată/ odată chiar de el stabilită.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. După ce am vorbit la telefon, numai/ nu mai eu ştiam că el numai/ nu mai vine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
d. Deoarece chelnerul i-a adus altfel/ alt fel de mâncare decât cel comandat, nu
putea reacționa altfel/ alt fel.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
142
e. El nu şi-a amintit deloc/ de loc faptul că prietenul său era deloc/ de loc din
Oradea.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
f. Într-una/ întruna din zilele acelea, mi-am putut da seama că ea vorbeşte
într-una/ întruna, ca o moară stricată.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
g. I-a spus de mult/ demult, într-o zi de vară, cât de mult/ demult ține la ea.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
h. Tata niciodată/ nici o dată nu-şi aminteşte niciodată/ nici o dată de naştere a
membrilor familiei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Precizează funcția sintactică a adverbelor din următoarele enunțuri:

S-a gândit bine la tema lui. _____________________________________
Pretutindeni creşte iarbă grasă. _____________________________________
Trebuie să pornim acum. _____________________________________
S-a trezit devreme în prima zi. _____________________________________
Aşa mă păcăleşte Adriana. _____________________________________
Bătrânul se ridică anevoie. _____________________________________
Ai mers la bunici astă-vară. _____________________________________
Anul trecut, abia descifra literele. _____________________________________
Ne întâlnim după-amiază, la şcoală. _____________________________________
6. Analizează adverbele din textul de mai jos, precizând felul lor şi funcția
sintactică.
Am pregătit intenționat locuri adânci şi cuiburi. Am aşteptat mereu primăvara!
Singure vrăbiile, care zboară puțin, s-au vârât printre grinzi şi țigle. Le-am lăsat
locuri şi lor, să intre uşor lângă bârnele din acoperiş. N-au aşteptat să fie rugate şi
pretutindeni chenarele casei sunt pline de ele.
(după Tudor Arghezi, Acasă, la noi)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
143
Evaluare sumativă – ADVERBUL
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde cerinŃelor:
Un gând s-a rătăcit surprinzător într-o parcare. S-a trezit brusc în miros de
benzină, printre maşini înghesuite şi oameni nervoşi. Ultimul lucru pe care încă şi-l
amintea era cum stătea într-un colț liniştit în capul lui Simon, când băiatul, răcit,
butona intens la computer, strănutând întruna. Probabil, aşa fusese aruncat în lume:
printr-un strănut.
(după Laura Grünberg, Poveste cu un gând strănutat)
1. Subliniază adverbele din textul dat. 16 puncte (8x2p)
2. Precizează funcția sintactică a primului şi a ultimului adverb din text.

4 puncte (2x2p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Numeşte sinonime pentru două dintre adverbele identificate în textul dat.

4 puncte (2x2p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Transcrie din text două adverbe de timp. 4 puncte (2x2p)

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Transformă adjectivul liniştit în adverb, într-un enunț construit de tine. 2 puncte
____________________________________________________________________
6. Identifică, în text, un adverb provenit din adjectiv, apoi construieşte două

enunțuri: unul în care cuvântul găsit să fie adverb şi unul în care să fie adjectiv.
10 puncte (2x5p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Precizează care este elementul regent/ cuvântul pe care îl determină adverbul,

apoi adjectivul din enunțurile pe care le-ai construit. 10 puncte (2x5p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Scrie alături forma corectă a adverbelor din enunțurile de mai jos.

10 puncte (5x2p)
144
Cățelul rănit abea/ abia se mişcă. ___________________________
Nu mi-am imaginat că poate vorbi astfel/ asfel. ___________________________
În drumeția aceasta am mers continuu/ continu. ___________________________
Se vor rezolva cânva/ cândva aceste probleme. ___________________________
Ceea ce ai învățat porți cu tine oriunde/ orunde. ___________________________
9. Construieşte enunțuri pentru fiecare din formele: demult/ de mult, odată/ o dată,
altfel/ alt fel, întruna/ într-una, defel/ de fel. 10 puncte (10x1p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
10. Creează un dialog de 9-12 rânduri despre întâlnirea ta cu gândul lui Simeon, în
care să foloseşti trei-patru adverbe de loc, trei-patru adverbe de timp şi trei-patru
adverbe de mod. Subliniază adverbele utilizate, apoi scrie-le pe trei coloane în funcție
de tipul lor.
20 de puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Adverbe de loc Adverbe de timp Adverbe de mod

______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
______________________ ______________________ ______________________
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 45 de minute
145
INTERJECłIA
1. Identifică, prin subliniere, interjecțiile din textul următor:
Dănuț se simți mândru că zmeul e al lui şi umilit că e mai mare decât el…
― Vezi! Vezi! Dacă nu i-aŃi întins coada, suspină întretăiat DănuŃ, abia
stăpânindu-şi lacrimile.
― Ia să vezi, boierule, numai să-l iei cu binişoru, ş-ăl vezi că porneşte! Aşa-i şi
calu nărăvaş!... Ia te uită mata!... Ş-ăl tragi... ş-ăl încerci, ş-ăl mai laşi slobod... şi iar
tragi hăŃu... Ian auzi!
Melodică mânie de violoncele, zbârnâitoarea vâjâia în salturile, tresăltările şi
încovoierile încordate ale zmeului însufleŃit de viaŃa vânturilor străvezii. Cozile se
alintau feminin în larg, dezmierdând puterea vânturilor.
― Hooo-pa!... [...]
― Hăi-hăi! chiuiră copiii.
DănuŃ clipi, zâmbind. Sfoara curgea repede spre cer. Zmeul se înălŃă deasupra
satului, mai sus decât dealurile, decât soarele, decât rândunelele. Copiii îl căutau cu
mâna streaşină la ochi, cu degetul celeilalte întins.
― Uite-l, măi! izbucni un băieŃel.
― Taci, măi! se răsti la el altul.
― Ci, măi? Ci?
― Sss! se-ncruntară ceilalŃi.
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
2. Subliniază interjecțiile din enunțurile de mai jos.

a. — O! ce frumoase sunt desenele tale!
b. — El nu ştie, vai, ce îl aşteaptă acolo.
c. Deodată, hodoronc-tronc, ne-a reproşat că o neglijăm.
d. Se auzea întruna pic, pic.
e. Oaia striga behehe de parcă o tăia cineva.
f. — Na-ți datoria şi nu mă mai bate la cap!
g. Bunicul mă ridica de subțiori zicând: hop-ş-aşa!
h. Iar copiii tralala înainte fără să țină cont de indicații..
i. Câinele a intrat trosc, pleosc chiar în mijlocul bălții.
j. — Ia hai să încercăm!
k. — O, nu asta voiam să spun!
l. Brusc, copilul făcu hop! în brațele mele.
3. Construieşte trei enunțuri în care interjecții diferite să exprime bucuria cuiva.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Construieşte două enunțuri în care interjecții diferite să exprime tristețea,

regretul.
146
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Construieşte patru enunțuri în care interjecții diferite să imite sunete şi zgomote

din natură.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Construieşte două enunțuri în care interjecții diferite să exprime îndemnul şi/

sau indicația adresate cuiva.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Precizează funcțiile sintactice ale interjecțiilor (dacă au) din enunțurile de mai jos.
a. O, soare blând, de toamnă!
b. Nu înțelege, vai, niciun cuvânt din limba aceasta.
c. — Mă, nu-l strânge aşa!
d. — A, păi aşa spune!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Identifică interjecțiile din textele următoare şi completează semnele de

punctuație necesare.
a. O rămâi, rămâi la mine,/ Te iubesc atât de mult! (Mihai Eminescu, O, rămâi)
b. — Iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculți…
(Ion Creangă, Fata babei şi fata moşneagului)
c. Dar cucoana luând în brațe pe favorit şi mângâindu-l cu toată duioşia:
— Vai de mine cum crezi d-ta?... Noi suntem băieți cuminți şi binecrescuți… Noi
nu suntem mojici ca Bismarck.
— Ha zic eu.
— Bismarck al ofițerului Papadopolinii.”
Dându-mi această explicaŃie, cocoana scoate din săculeŃul de mână o bucăŃică de
zahăr:
— Cui îi place zăhărelul?...
Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului):
— Ham
— Să-i dea mamiŃica băiatului zăhărel?
Bubico: Ham Ham Şi apucă bucăŃica de zahăr şi-ncepe s-o ronŃăie...
(I.L. Caragiale, Bubico)
d. Ei ei acu-i acu Ce-i de făcut măi Nică? (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
e. Uf mai bine rămâneam cu voi.
147
Evaluare sumativă – INTERJECłIA
Dar cucoana, luând în brațe pe favorit şi mângâindu-l cu toată duioşia:

— Vai de mine, cum crezi d-ta?... Noi suntem băieți cuminți şi binecrescuți… Noi
nu suntem mojici ca Bismarck.
— Ha? zic eu.
— Bismarck al ofițerului Papadopolinii.
Dându-mi această explicaŃie, cocoana scoate din săculeŃul de mână o bucăŃică de
zahăr:
— Cui îi place zăhărelul?...
Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului):
— Ham!
— Să-i dea mamiŃica băiatului zăhărel?
Bubico: Ham! Ham! Şi apucă bucăŃica de zahăr şi-ncepe s-o ronŃăie...
(I.L. Caragiale, Bubico)
1. Subliniază interjecțiile din textul dat. 20 de puncte (5x4p)
2. Precizează funcțiile sintactice ale interjecțiilor identificate (dacă au). 10 puncte (5x2p)
____________________________________________________________________
3. Completează enunțurile de mai jos cu semnele de punctuație specifice

interjecțiilor. 40 de puncte (8x5p)
a. Nu ştiu vai cum se va descurca în asemenea condiții.
b. Uf ce căldură este astăzi în oraş!
c. Iată łi-am spus eu că va fi bine?
d. Şi deodată buf Parcă a tunat.
e. O tu chiar ai reuşit.
f. Miau miau de parcă vorbea cu noi.
g. Din pădure se aude poc apoi tăcere.
h. — Mă tu tot mai încerci să mă păcăleşti
4. Construieşte un dialog de 8-10 replici, în care să discuți cu naratorul din schița

Bubico despre obiceiul de a trata astfel cățeii, în care să foloseşti 4-5 interjecții.
20 de puncte
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
148
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Timp de lucru 40 de minute.
149
SINTAXA PROPOZIłIEI.
PREDICATUL VERBAL
Citește cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe:
Nu văzusem niciodată marea decât în poze. Şi într-o iarnă, în biblioteca friguroasă

din Primărie, am dat peste o carte intitulată „Toate pânzele sus!”, de Radu Tudoran.
Am deschis-o și n-am mai lăsat-o din mână. Ce aventuri! Ce locuri minunate! Ce eroi
adevărați! Neobositul aventurier Anton Lupan, misteriosul Pierre Vaillant, simpaticul
bucătar Ismail, Ieremia, omul care nimerea cu pușca orice, cârmaciul Gherasim,
pirați, corabia „Speranța”, îndepărtata łară de foc etc. – toți și toate intrau în forță
în mintea și-n inima mea. Simțeai în aceste pagini cum foșnește și miroase marea,
trăiai furtuni, explorai locuri periculoase, luptai, salvai prieteni și așa mai departe.
Brusc, toate „aventurile” noastre de la castel sau de pe valea Bârsăului mi s-au părut
mici, neinteresante. Le povesteam amicilor mei scene din această poveste
marinărească (pentru că biblioteca avea un singur exemplar și nu voiam să se
piardă), mai și exageram ca să-i țin curioși, făceam, altfel spus, „filmul” cărții, cu
mult înainte să apară, în 1976, un serial produs de televiziunea română după roman,
care serial, să fiu sincer, m-a dezamăgit. Era mult mai sărac decât versiunea mea
„cinematografică”.
(Ioan Groșan, Cartea copilăriei mele)
1. Menționează șase verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
2. Numește cine face acțiunea exprimată de verbele menționate la exercițiul 1.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
3. Precizează modul la care se află fiecare dintre verbele de la exercițiul 1.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
4. Transcrie din text două verbe cu funcția de predicat verbal, care să fie la moduri
personale diferite; precizează-le.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
150
5. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele spus și produs să aibă funcția de predicat
verbal. Explică ce modificări trebuie să faci pentru a respecta cerința.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Numește la ce timp se află fiecare dintre verbele următoare.

miroase ________________________ am deschis _________________________
trăiai __________________________ văzusem ___________________________
încât acestea să aibă funcție de predicat:
Şcoala (a începe) ____________ curând și zilele (a deveni)________________
mult mai agitate. Timpul (a trece) ___________ altfel, căci (a se trezi) ____________
devreme, ca (a avea) _______________ timp pentru toate. Nu (a fi)
________________ la fel liniștiți ca în zilele de vacanță. (a pleca) __________ spre
școală, (a participa) ____________ activ la orele interesante, (a juca) ____________
un fotbal cu colegii, (a face) ____________ lecțiile. Chiar dacă nu (a fi)
______________ ca în vacanță, (a fi) ____________ foarte interesant și dinamic.
8. Alcătuiește trei enunțuri în care verbul a fi să aibă funcția de predicat verbal, dar
să aibă sensuri diferite.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică și corectează, prin rescriere, greșelile din enunțurile date:
a. Ași dori să mergem la mare.
_____________________________________________________________
b. Nu-mi place să stăm nu mai în casă.
_____________________________________________________________
c. Î-mi place să vizitez locuri frumoase.
_____________________________________________________________
d. Nu te du la munte, hai cu noi la mare.
_____________________________________________________________
e. V-a fii foarte frumos.
_____________________________________________________________
f. Ieste foarte cald și apa e minunată.
_____________________________________________________________
151
PREDICATUL NOMINAL.
NUMELE PREDICATIV SIMPLU ŞI MULTIPLU
1. Citește cu atenție textul:
Când eram de vârsta ta, dragă Danda, îmi plăceau cărțile imposibile, cumva fără
început și fără sfârșit. Erau manuale de astronomie, de botanică, de geografie și
istorie pe care le găsisem la bunica de la țară. Erau vechi și inutile. Bunica mai rupea
câte-o pagină din ele atunci când nu mai avea ziare ca să aprindă focul. Când veneam
în vacanță, mă ocupam eu de asta. De ziare nu-mi părea rău. [...]
Trebuie să-ți mărturisesc că la vârsta ta citeam niște romane pe care le cumpăra
Nini, romane groase, cu coperți cartonate și cu titlul și numele autorului scris pe
cotor cu auriu. După cum arătau, mi se părea că sunt valoroase. Îmi și plăceau, dar
cred că erau pierdere de vreme. Autorul lor se numea Paul Féval. Erau romane cu de
toate: aventuri, muschetari, dragoste, crimă, tot tacâmul.
(Simona Popescu, Leagănul pisicii)
a. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal și
precizează ce condiție trebuie să îndeplinească pentru a avea această funcție.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
c. Numește verbul copulativ care intră în componența fiecărui predicat nominal de
la punctul b, indicând modul, timpul, persoana și numărul la care se află.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
nominal de la punctul b și prin ce parte de vorbire sunt exprimate.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
e. Transformă propoziția Autorul lor se numea Paul Féval. astfel încât să conțină
predicat nominal. Precizează prin ce este exprimat numele predicativ.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
152
2. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele indicate să aibă funcție de nume predi-
cativ:
imposibile ____________________________________________________________
bunica _______________________________________________________________
focul ________________________________________________________________
cartonate _____________________________________________________________

predicative multiple:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Precizează care este valoarea verbului a fi din următoarele enunțuri:

A fost odată ca niciodată... __________________________
Era să cad pe scări. __________________________
Colegul meu este foarte vesel __________________________
Am aflat că este moldovean. __________________________
Aș fi vorbit cu el despre biserica de la Borzești. __________________________
Sunt câteva locuri foarte interesante. __________________________
Când voi fi student, voi alege Facultatea de Istorie. __________________________
5. Încercuiește A pentru afirmațiile care sunt corecte sau F pentru cele greșite.
A / F Verbul a fi poate avea doar valoare copulativă.
A / F Verbul a fi este copulativ în propoziția: El este președintele juriului.
A / F Propoziția Vizita a fost scurtă, dar interesantă. nu conține nume predicativ
multiplu.
A / F Verbul a fi este auxiliar în enunțul Aş fi cumpărat cartea.
A / F Propoziția Casa noastră este foarte primitoare. conține predicat verbal.
Moment ortografic
Identifică și corectează, prin rescriere, greșelile de orice tip din enunțurile
date:
a. Uita-ți-vă la Mihai. __________________________________________
b. Ieste îmbrăcat foarte frumos. ___________________________________
c. Pantaloni sunt curați, dar strălucitor. ____________________________
d. Mi-ar pare rău să nu-l vede-ți. __________________________________
e. Nu se merită să stați deoparte. __________________________________
f. Noi plănuiam un plan să fiți cu noi. ______________________________
153
SUBIECTUL.
SUBIECTUL SIMPLU ȘI SUBIECTUL MULTIPLU.
SUBIECTUL EXPRIMAT ȘI SUBIECTUL NEEXPRIMAT
Vă plac secretele? Eu cred că fiecare om trebuie să aibă un secret al lui, ca să fie

cu adevărat frumos. Şi mai cred că fiecare carte trebuie să aibă o viață secretă a ei ca
să fie cu adevărat bună. Secretele astea nu-i bine să fie dezvăluite decât oamenilor
frumoși pe dinăuntru. Când îți pierzi un secret sau îl află cine nu trebuie, e ca și cum
te-ai împuțina, ca și cum ai scădea în înălțime, în loc să crești. Dar dacă-l spui unui
om cu suflet mare, această decizie te întărește. Secretele cărților dăinuie ani de zile.
Cărțile care au un secret pot fi citite și după o sută de ani, și după o mie de ani. De
obicei, scriitorul le-a scris pentru că a avut o mare durere tainică sau ca să
înveselească pe cineva trist sau ca să uite că el însuși e foarte bolnav sau ca să
câștige dragostea cuiva care nu-l băga în seamă sau ca să pună un strop de aventură
în viața lui monotonă.
(după Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret)
1. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
2. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele menționate.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
3. Menționează felul fiecărui subiect precizat la exercițiul 2.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
4. Subliniază toate subiectele din fraza Dar dacă-l spui unui om cu suflet mare,
această decizie te întărește.
5. Precizează felul subiectelor identificate și explică diferența dintre acestea.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele indicate să aibă funcție de subiect mul-

tiplu: viață, oameni, suflet, durere, aventură, ani.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
154
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
7. Transcrie din text o propoziție cu subiect subînțeles.

_______________________________________________________________
8. Completează tabelul cu diferite tipuri de subiect selectate din text.

Subiect exprimat prin Subiect exprimat prin
Subiect inclus
substantiv pronume
9. Precizează ce fel de subiecte există în următoarele enunțuri și, dacă este cazul,
care este partea de vorbire prin care sunt exprimate.
a) Melodia aceasta îmi place mult. _____________________________________
b) Ea este singură. __________________________________________________
c) Prima nu mi-a spus nimic. __________________________________________
d) El, prietenul meu, mi-a scris. ________________________________________
e) Scrisorile și florile de la el au fost păstrate. ____________________________
f) Două dintre ele îmi sunt foarte dragi. _________________________________
g) Va veni o vreme când ne vom întâlni iar. ______________________________
h) — Adu florile, Mario! _____________________________________________
A / F Subiectul poate fi doar simplu.
A / F Subiectul este exprimat în propoziția: Am citit mailurile de la tine.
A / F Propoziția A trecut mult timp de atunci. nu conține subiect exprimat.
A / F Subiectele sunt subînțelese în fraza Am văzut ce mi-ai trimis.
A / F Propoziția Eu împreună cu părinții merg la mare. conține subiect multiplu.
Moment ortografic
Identifică și corectează, prin rescriere, greșelile de orice tip din enunțurile:
a. Lucrurile trebuiesc aranjate. ___________________________________
b. Nu v-ar displace să avem o discuție. _____________________________
c. Există situații care trebuiește lămurite. ___________________________
d. Deși mai n-am vorbit, am știut ce, se întâmplă. _______________________
e. Filmul acela, a primit multe premii. ______________________________
f. Noi și prieteni noștrii l-am văzut deja. ____________________________
155
ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL
Ş-am tresărit cu toții când vărul meu a găsit o carte de Erich Kästner care se
chema „Ziua de 35 mai”. A, asta da zi de naștere! Dar când i-am spus-o, unchiul
nostru a râs fără să-și deschidă buzele, cum râdea el, mai mult pe dinăuntru, și a spus
că tare i-ar fi plăcut să fie născut într-o asemenea zi și că își va alege data de 35 mai
pentru viitoarele aniversări. Când a rostit promisiunea asta s-a umbrit la chip, am
observat cu toții. Apoi ne-a dat un indiciu:
— Luna e bună, dar ziua e alta, cum cred că v-ați dat seama și singuri.
O, de-acum era floare la ureche. Cartea pe care o căutam avea ceva cu mai. Atunci
Dina a remarcat că mai poate să apară în titlu și altfel decât ca nume al unei luni.
— Ceva de genul „Au mai trecut șapte zile”, a completat fratele meu – care a
înțeles imediat – adică, cum ar veni, 7 mai.
1. Menționează șase verbe din text care au funcția sintactică de predicat.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
2. Precizează persoana și numărul pentru fiecare dintre verbele menționate.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
3. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele menționate.

_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
4. Numește felul fiecărui subiect precizat la exercițiul 3 și, unde e cazul, partea de
vorbire prin care este exprimat.
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
5. Subliniază toate subiectele și predicatele din fraza — Luna e bună, dar ziua e
alta, cum cred că v-ați dat seama și singuri. și explică acordurile dintre acestea.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
156
7. Alcătuiește patru enunțuri în care să existe subiect multiplu. Marchează prin
săgeți relația cu verbele cu care se acordă.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
încât acestea să se acorde cu subiectul:
— Sofia, (a trece) ____________ pe la noi în seara asta. Noi (a
cumpăra)________________ câteva rechizite pentru anul școlar care începe. Mihai și
cu mine (a vrea) _______________ să le vezi, ca (a decizi)________________ ce (a
păstra) _______________ .
— Ce frumos, (a mulțumi)________________ mult că (a se gândi) __________ la
mine. Voi (a ști) ____________ cât de mult îmi plac rechizitele. Şi tu, și Mihai (a face)
____________ întotdeauna cadouri frumoase. Eu (a primi) ____________ de la voi
lucruri care (a plăcea)________________ enorm și care (a fi) ____________ de real
ajutor.
9. Completează spațiile libere cu formele adecvate ale cuvintelor din paranteză,

astfel încât acordul dintre subiect și predicat să fie corect.
a) Porțile și ferestrele (a se deschide) ___________________________________ .
b) Merii, perii, corcodușii (a înflori) ________________________________ .
c) Stolul de berze (a zbura) ________________________________ .
d) Îmi (a plăcea) __________________ florile de câmp.
e) łie ți (a se cuveni) __________________ toate laudele pentru reușită.
f) Mi- (a ajunge) __________________ câte am pățit vara asta.
g) (a veni) __________________ o mulțime de copii.
h) Eu și sora mea (a merge) __________________ în vacanță în Portugalia.
i) Şi mama, și tata (a fi fericit) __________________ .
j) Magazia și garajul (a fi plin) __________________ cu lucrurile noastre.
k) Munții și dealurile (a fi verde) __________________ încă.
Moment ortografic
Identifică și corectează, prin rescriere, greșelile de orice tip din enunțurile:
Roiul de albine vin spre stup. _____________________________________
Îmi convine propunerile tale. _____________________________________
Mă doare, pieptul, ochii și gâtul. __________________________________
Adrian Cosmin și Cristina este inteligentă. __________________________
Copacul și florile sunt plini de culoare. _____________________________
El și Emilia este căsătorit de mult. _________________________________
Noi și voi gândiți la fel. _________________________________________
157
ATRIBUTUL – I
1. Subliniază atributele din enunțurile de mai jos.
a. Azi a primit o carte cu povești.
b. Ideea mamei este foarte bună.
c. Cărțile rupte vor ajunge maculatură.
d. El bea ceaiul dintr-o ceașcă fină.
e. Trei vrăbiuțe se bat pe grăunțe.
f. Prietenii lor au organizat o petrecere.
g. Se vedea în ochii ei bucuria.
h. Adu cupele, căci înghețata din ele s-a topit.
i. Felicitarea pentru noi nu a mai ajuns la destinație.
j. Acela dintre elevi care va persevera, va și câștiga.
2. Indică, folosind o săgeată, ce parte de vorbire determină fiecare dintre atributele

din textul următor.
Aburii ușori a[i] nopții ca fantasme se ridică
Şi plutind deasupra luncii printre ramuri se despică.
Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur,
Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur.
(Vasile Alecsandri, Malul Siretului)
3. Scrie alături ce parte de vorbire este cuvântul determinat de atribut în fiecare

enunț.
a. Cei doi din București s-au înscris abia ieri. ____________________________
b. Mâine se vor plimba pe malul Senei. ____________________________
c. Parcă este o casă pentru păpuși. ____________________________
d. Voi din bancă rămâneți pe loc. ____________________________
e. Elevii de pe hol fac gălăgie. ____________________________
f. Mirosul ploii ne învălui. ____________________________
g. A doua zi ne-am dus la școală. ____________________________
h. Personajele din roman ne sunt modele. ____________________________
4. Subliniază atributele din enunțurile de mai jos și precizează prin ce parte de

vorbire este exprimat fiecare.
a. La dejun, urmează mâncărurile picante. ______________________
b. Ne-au ajuns la urechi sunete dulci și armonioase. ______________________
c. Vom trece în clasa a șasea. ______________________
d. El a mâncat un măr și două prune. ______________________
158
5. Construiește patru enunțuri în care atributul să fie exprimat prin adjectiv
propriu-zis.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Construiește patru enunțuri în care atributul să fie exprimat prin numeral

cardinal.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
7. Construiește patru enunțuri în care atributul să fie exprimat prin numeral

ordinal.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
8. Analizează atributele din textul următor, precizând felul și partea de vorbire prin
care este exprimat fiecare.
Pe strat au apărut dimineață trei hortensii albe și un trandafir galben. Petalele
umede parcă trimiteau dulci și delicate zâmbete.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
159
ATRIBUTUL – II
1. Precizează prin ce parte de vorbire este exprimat fiecare din atributele de mai jos.
a. Marginile rochiei flutură în vânt. _____________________________________
b. Îmi plac romanele de aventuri. ______________________________________
c. Crema din ea e delicioasă. __________________________________________
d. Grigorescu a pictat un car cu boi. ____________________________________
e. S-a speriat de culoarea norilor. ______________________________________
f. Ştiu pe de rost poeziile lui. __________________________________________
2. Construiește patru enunțuri în care să existe atribute care să determine

substantive în cazul genitiv.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
3. Explică ce se întâmplă cu forma adjectivelor în enunțurile construite la

exercițiul 2.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Construiește patru enunțuri cu atribute exprimate prin pronume. Arată prin

săgeți pe cine determină acestea.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
5. Analizează atributele prezente în textele de mai jos, precizând partea de vorbire

prin care este exprimat cu analiza completă a acesteia.
a. Mă uitam la coperțile uscate, ca niște aripi jumulite, fără puteri… Şi, în timp ce
căutam să dezleg misterul, am auzit chiar lângă mine un clinchet de bicicletă. Am
tresărit.
— Cine a intrat cu bicicleta în clasă?
— Eu. Vorbea o foaie de caiet. Ciudat! Era o foaie cu pătrățele, exact ca acelea
din caietul ce-l aveam în mână. (Mircea Sântimbreanu, Mi s-a terminat caietul)
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
160
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
b. Este adevărat însă că oamenii nu aveau nici un control asupra dietei lor;
mâncau adesea foarte prost. Un raport din anul 1810, al unui magistrat, asupra
condițiilor dintr-o fabrică din Anglia dezvăluia că ucenicii erau ținuți la mașinile lor
de la ora 550 până seara la 915, cu o singură pauză scurtă. Mâncau budincă simplă la
micul dejun și la cină – la mașinile lor – și, în general, turte de ovăz cu supă chioară
la prânz. Aceasta era hrana tipică pentru oricine ajungea într-o fabrică.
(după Bill Bryson, Acasă)
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
c. Pomii sunt încărcați de flori care au căzut din înălțimile cerului. Trei zile la
rând au fluturat deasupra lumii florile albe, ca florile de cireș, așezându-se, când le
oboseau aripile, în zborul lor, pe crengile copacilor, pe case, pe fața neagră a
pământului. Soarele aruncă lumină blajină peste fire, iar oglinzile razelor lui parcă te
orbesc, chiar dacă nu dogoresc peste lumea vie. (George Şovu, Tandrețe)
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
161
COMPLEMENTUL
1. Precizează ce funcție sintactică îndeplinesc cuvintele subliniate din textul de
mai jos și ce cuvânt determină fiecare.
Când Degețel presărase pietricelele prin pădure, anume ca să poată regăsi – după
ce părinții îl vor fi părăsit – drumul pe care să se întoarcă spre casă, el nu bănuise
nicio clipă că un struț, călcându-i pe urme, le înghițise chiar pe toate.
(Jacques Prevert, Povestiri pentru copii nu prea cuminți)
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
2. Subliniază complementele din enunțurile de mai jos.

a. Şefa clasei cumpără biletele.
b. Eu te rog pe tine.
c. Fetele cochete vorbesc despre modă.
d. A tăcut brusc, înfiorată.
e. Ana pleacă la mare.
3. Scrie ce cuvânt/parte de vorbire determină complementele evidențiate în

următoarele enunțuri:
a. Am visat un personaj din cartea citită. ______________________________
b. Noi am ținut cu al doilea. ______________________________
c. Profesorul a vorbit numai cu mine. ______________________________
d. Te-au așteptat întreaga zi. ______________________________
e. Seara, mergeau încet către casă. ______________________________
f. Le-a dat colegilor toate bomboanele. ______________________________
g. I-au primit în sală doar pe trei dintre ei. ______________________________
4. Transcrie din textul de mai jos doar complementele care arată împrejurarea/
circumstanța în care se petrece acțiunea (timpul, locul, modul).
Aseară, prin grădina amorțită,/ Din tufe de pelin cu frunze mici,/ A apărut în taină
un arici./ Copiii l-au zărit de pe cerdac/ Cum se mişca domol pe sub gutui […]/
Băteau copiii din vătrai şi cleşte,/ Dar el tăcea, săracul, ca un peşte,/ Şi doar fiori de
groază, când şi când,/ Treceau pe trupuşorul lui plăpând […]/ Când a simŃit că-i
singur doar cu mine/ Şi nici un duşman dinspre casă nu mai vine,/ A scos cu frică de
sub el/ Un bot timid şi mic, ca de căŃel,/ Şi cu instinctul lui obscur/ A explorat terenul,
împrejur. (Otilia Cazimir, Ariciul)
162
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
5. Transcrie din textul de mai jos doar complementele care arată asupra cui se
răsfrânge, direct sau indirect, acțiunea verbului.
Îl cunosc pe băiatul acela din clasa a șasea, dar cu tine nu am vorbit despre el
niciodată. Este vecin cu mine, de aceea și mama îl știe, chiar a strigat la el când
pocnea mingea pe stradă și cred că lui i-am dat rolele mele. El mi-a prezentat-o ieri
pe Mioara și acum mă gândesc numai la ea. Am pregătit o carte ca să am un bun
motiv de a intra în vorbă cu ea, dar mi-ar prinde bine să știu mai multe despre băiatul
acesta, ca să-i pot aminti Mioarei de el.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
163
Evaluare sumativă – SINTAXA PROPOZIłIEI
Către seară, zise zmeul către fata de împărat, care privea la dânșii cum se luptau,
după ce erau iară oameni:
— Frumușica mea, dă-mi nițică apă să mă răcoresc, și-ți făgăduiesc să ne
cununăm chiar mâine.
— Frumușica mea, îi zise Prâslea, dă-mi mie apă, și-ți făgăduiesc să te duc pe
tărâmul nostru, și acolo să ne cununăm. [...]
Fata de împărat dete apă lui Prâslea de bău, și prinse mai multă putere; atunci
strânse zmeul în brațe, îl ridică în sus, și, când îl lăsă jos, îl băgă până la brâu;
puindu-și toate puterile, Prâslea mai strânse o dată pe zmeu de-i pârâi oasele și,
aducându-l, îl trânti așa de grozav, de îl băgă până în gât în pământ, și-i și tăie capul;
iară fetele de bucurie se adunară împrejurul lui, îl luau în brațe, îl sărutau și îi ziseră:
— De azi înainte, frate să ne fii.
(după ***, Prâslea cel voinic și merele de aur)
1. Scrie patru verbe din text care au funcția de predicat verbal. 8 puncte
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
2. Precizează modul și timpul la care sunt următoarele verbe din text: 8 puncte
zise ____________________________ făgăduiesc _________________________
dă _____________________________ sărutau ___________________________
3. Transformă secvența puindu-și toate puterile astfel încât să conțină predicat,

precizând felul acestuia. 8 puncte
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Numește două predicate nominale din text și precizează prin ce este exprimat
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
5. Extrage, din text, două subiecte exprimate și două subiecte incluse. 8 puncte
_______________________________ __________________________________
_______________________________ __________________________________
164
6. Precizează funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate din text. 24 de puncte
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
7. Subliniază cu o linie atributele și cu două linii complementele din următoarele

enunțuri și indică prin săgeți ce cuvânt/ parte de vorbire determină. 18 puncte
a. Am aflat răspunsul la întrebări.
b. Cartea interesantă o am de la tine.
c. Antrenorul de la stadion vorbește cu primul.
8. Rescrie enunțurile următoare, corectând greșelile de orice fel. 8 puncte

Mă doare ochii de la atâta lumină.
_______________________________________________________________
Mai bine tu Ioana și Mihai vorbești mai puțin.
_______________________________________________________________
Caietul și cărțile pentru școală este pe masă.
_______________________________________________________________
Muntele și câmpiile sunt bine înverziți.
_______________________________________________________________

165
SINTAXA FRAZEI. PROPOZIłIA PRINCIPALĂ.
PROPOZIłIA SECUNDARĂ. FRAZA FORMATĂ DIN
PROPOZIłII PRINCIPALE ȘI PROPOZIłII SECUNDARE
Ce voiam să spun cu asta, de fapt? Îmi plăcea să-mi bag nasul în cărți la fel de
tare pe cât îmi plăcea să mă joc. Cititul era jocul meu de noapte. Citeam pe sub
cearceafuri, pături sau plapume, ajutându-mă de o veioză mititică, ca să nu fiu văzut.
Asta în vacanță, căci acasă nu prea mi-a ținut cu camuflajul până într-a patra, când,
în sfârșit, am avut camera mea. Curiozitatea și plăcerea mi-au crescut odată cu viteza
de lectură. Cu cât citeam mai mult, cu atât îmi creștea pofta să citesc și mai mult.
(Robert Şerban, Jocul de noapte)
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
2. Indică numărul de propoziții din secvența subliniată.

_______________________________________________________________
3. Transcrie din text două propoziții principale.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Transcrie din text două propoziții secundare și încercuiește cuvântul de legătură.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Subliniază predicatele, împarte secvența în propoziții și precizează felul

acestora: Cu cât citeam mai mult, cu atât îmi creștea pofta să citesc și mai mult.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
166
7. Subliniază cu o linie predicatul, cu două linii subiectul și precizează felul
propoziției din secvența: Curiozitatea și plăcerea mi-au crescut odată cu viteza de
lectură.
_______________________________________________________________
8. Transformă secvența de la exercițiul 7, astfel încât să conțină două propoziții

subordonate. Explică ce modificări au apărut pentru a respecta cerința.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
9. Redactează un dialog de 8-10 replici pe care îl porți cu un coleg nou în clasa

voastră. Subliniază cu albastru propozițiile principale, cu roșu propozițiile secundare și
încercuiește cuvintele de legătură.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează greșelile de orice tip din enunțurile următoare.
Mama am venit decât să spun că î-mi plac clătitele făcute de tine.
________________________________________________________
Am mâncat patru iar a cincia o păstrez pe mâine.
________________________________________________________
167
ELEMENTE DE RELAłIE ÎN FRAZĂ: CONJUNCłIILE.
COORDONAREA COPULATIVĂ ȘI PRIN
JUXTAPUNERE. SUBORDONAREA
[...] iar ea, de bucurie, îl strânse în brațe și cât p-aci era să-l înghiță, dacă nu l-ar
fi acoperit puii.
— Ce bine vrei să-ți fac și eu, pentru că mi-ai scăpat puii de moarte?
— Să mă scoți pe tărâmul celălalt, răspunse Prâslea.
— Greu lucru mi-ai cerut – îi zise zgripțuroaica, dar pentru că ție îți sunt datoare
mântuirea puilor mei, mă învoiesc la asta. Pregătește o sută de oca de carne făcută
bucățele de câte o oca una și o sută de pâini.
Făcu ce făcu Prâslea, găti pâinile și carnea și le aduse la gura groapei.
Zgripsoroaica zise:
— Pune-te deasupra mea cu merinde cu tot și, de câte ori oi întoarce capul, să-mi
dai câte o pâine și câte o bucată de carne.
Se așezară și porniră, dându-i, de câte ori cerea, pâine și carne. Când era
aproape, aproape să iasă deasupra, pasărea uriașă mai întoarse capul să-i mai dea
de mâncare; dar carnea se sfârșise.
(***, Prâslea cel voinic și merele de aur)

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
2. Indică numărul de propoziții din secvența subliniată. ________
3. Transcrie din text două propoziții principale.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Transcrie din text două propoziții secundare și încercuiește cuvântul de legătură.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
168
5. Transcrie din text șase conjuncții și precizează felul acestora.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Încadrează conjuncțiile și precizează felul propozițiilor din fraza: Când era

aproape, aproape să iasă deasupra, pasărea uriașă mai întoarse capul să-i mai dea
de mâncare; dar carnea se sfârșise.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
7. Realizează o schemă care să arate raporturile de subordonare din fraza de la

exercițiul 6.
A/ F Conjuncția ca să este simplă.
A/ F Conjuncțiile simple leagă o propoziție principală de altă propoziție principală.
A/ F În fraza Mașina este bună, consumă puțin., există raport de coordonare prin
juxtapunere.
A/ F Raportul de subordonare se realizează cu ajutorul unor conjuncții subordona-
toare (că, să, dacă…).
A/ F Fraza M-am gândit să merg la mare. conține o propoziție principală și o propo-
ziție secundară.
A/ F Conjuncțiile coordonatoare leagă două propoziții de același fel.
Moment ortografic
Corectează greșelile de orice tip din enunțurile următoare:
Vroiam ca să plec dar n-am terminat ceia ce lucram
________________________________________________________
Mai am decât două pagini de scris.
________________________________________________________
169
Lucrări scrise semestriale
Semestrul I
Sub castanul de lângă cişmea, un castan uriaş, un castan rege, cum era
supranumit, care ar fi putut adăposti, singur, în ramurile lui, o şcoală întreagă, se
afla un singur băiat, acel Victor care, după spusele lui Dan, făcuse rost de o hartă.
Deşi aplecat deasupra unei foi de bloc, i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine
legată, şi, desigur, foarte suplă. Avea faŃa lunguiaŃă, ochii negri, adânci, părul închis
la culoare, era asemeni multor tineri de vârsta lui, la înfăŃişare. La o cercetare mai
atentă poate că i s-ar fi descoperit o notă de maturitate în trăsături, în gesturi, în
atitudine. Dar nu asta îl deosebea pe Victor de ceilalŃi. Tânărul aplecat asupra foii de
bloc era un elev cu totul excepŃional, şi, în primul rând, un matematician care uimea
prin logica şi puterea sa de demonstraŃie. E de prisos să spunem că era cunoscut în
întreaga şcoală, şi că rareori profesorii îşi puseseră speranŃe mai mari într-un alt
elev. În ciuda precocităŃii sale, Victor era încă foarte copilăros, pasionat după visuri,
expediŃii şi aventuri.
Cufundat în cercetarea hărŃii, tânărul nu observă o siluetă ascunsă după trunchiul
castanului şi nici nu auzi, câteva secunde mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care
parcă sorbiseră între ele silueta elastică şi tăcută ca o fantomă. Numai câteva clipe să
fi întârziat, şi intrusul, cocoŃat acum în castan, ar fi fost descoperit de privirile
iscoditoare ale lui Ursu, ale Luciei şi Mariei, care se apropiau, leneşi, de copac. Dar
cum nimeni nu observase nimic, discuŃia părea că începe sub semnul celei mai depline
siguranŃe.
(Constantin ChiriŃă, Cireşarii, vol. I: Cavalerii florii de cireş)
1. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în textul dat. 6 puncte

_______________________________________________________________
2. Scrie câte un antonim pentru cuvintele indicate. 6 puncte

suplă ________________ tăcută ___________________ rareori ________________
3. Selectează din text două cuvinte derivate cu sufix, subliniază cu o linie rădăcina
și cu două linii sufixul. 6 puncte
_______________________________ __________________________________
4. Alcătuiește enunțuri cu două cuvinte formate prin derivare cu prefix de la

cuvântul de bază a face. 6 puncte
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
170
5. Alcătuiește enunțuri cu doi termeni care aparțin câmpului lexico-semantic al
copilăriei. 6 puncte
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Notează două cuvinte din text care conțin diftong și un cuvânt care conține hiat.
6 puncte
_______________________________________________________________
7. Desparte în silabe cuvintele selectate din text. 6 puncte

demonstrație _____________________ matematician _______________________
8. Precizează un atribut și un complement din textul dat. 6 puncte

_______________________________ __________________________________
9. Construiește o propoziție dezvoltată pornind de la propoziția simplă să spunem.

6 puncte
_______________________________________________________________
10. Transcrie din text o propoziție enunțiativă pe care o transformi apoi în

propoziție interogativă. 6 puncte
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
11. Precizează numele copiilor despre care este vorba în text. 4 puncte
_______________________________________________________________
12. Explică de ce castanul descris era numit „castan rege”. 6 puncte

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
13. Redactează, pe o pagină suplimentară, o compunere narativă de 100-150 de

cuvinte, în care să relatezi o întâmplare la care participă personajele din textul dat.
20 de puncte

Total: 100 de puncte
171
Semestrul al II-lea
Dacă văzu împăratul că-l întețesc fetele cu rugăciunile, zise:

— Iată, copilele mele, de ce sunt trist. Voi știți că nimeni nu s-a putut atinge de
împărăția mea, cât am fost tânăr, fără să-și capete pedeapsa și fără să se ducă rușinat
de unde a venit. Acum pârdalnicele de bătrânețe mi-au secat toată puterea; brațul
meu e slăbănogit, nu mai poate să învârtească paloșul de să se cutremure vrăjmașul.
Şoimuleanul meu, pentru care era să-mi pierd viața până l-am dobândit, a îmbătrânit
și el: este un răpciugos, abia își târâie și el viața de azi, pe mâine. Voi știți că m-am
supus celui mai mare și mai tare împărat de pe fața pământului. Însă la dânsul este
obiceiul ca toți supușii împărăției să-i trimită câte un fiu, să-i slujească zece ani și eu
vă am numai pe voi.
— Mă duc eu, tată, zise fata cea mare, și mă voi sili din toate puterile mele să te
mulțumesc.
(***, Ileana Simziana)
1. Precizează trei verbe din text aflate la timpuri diferite ale modului indicativ.
6 puncte
_______________________________________________________________
2. Scrie două predicate verbale din text. 6 puncte

_______________________________ __________________________________
3. Selectează din text două predicate nominale și precizează prin ce este exprimat
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Selectează din text două verbe auxiliare diferite. 6 puncte

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
5. Transcrie din text două substantive articulate hotărât și precizează funcțiile lor
sintactice. 6 puncte
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Notează din text un substantiv în cazul acuzativ, unul în cazul genitiv și unul în
cazul vocativ. 6 puncte
_______________________________________________________________
172
7. Precizează funcțiile sintactice ale cuvintelor: 6 puncte
brațul _________________ voi __________________ la dânsul ________________ .
8. Selectează un atribut și un complement din textul dat. 6 puncte

_______________________________ __________________________________
9. Construiește o propoziție în care un numeral din text să aibă altă funcție

sintactică, pe care o precizezi. 6 puncte
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
10. Transcrie din text două adjective, menționând funcția lor sintactică. 6 puncte
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
11. Construiește un enunț în care un adverb de loc să aibă funcția de complement.

4 puncte
_______________________________________________________________
12. Explică motivul supărării împăratului. 6 puncte

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
13. Redactează, pe o pagină suplimentară, o compunere de 100-150 de cuvinte, în

care să prezinți două trăsături ale basmului reflectate în textul dat. 20 de puncte

173

Ora de Gramatica Clasa 5

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ora de Gramatica Clasa 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EMILIA BOGHIU LAURA MARIA AGAPIN

Pentru comenzi prin poştă: Elena Ionică (0757.020.442)

Reprezentant zonal Zona

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Copyright © Editura Nomina, 2014, 2016

LUCRĂRI SCRISE SEMESTRIALE

2. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru cuvintele:

3. Scrie un enunŃ cu un alt sens decât în text al cuvântului vin.

4. Desparte în silabe cuvintele:

5. Construieşte câte un enunț în care cuvintele de la exercițiul anterior să aibă

7. Alcătuieşte câte o propoziție în care verbele să nu crezi, erau şi ai jucat să fie

9. Transformă propoziția simplă era conversaŃie în propoziție dezvoltată.

12. Prezintă o asemănare între citit şi jocul Sforile.

13. Redactează o invitație adresată unui prieten pentru a participa împreună la un

Iarna-i grădinar, când vrea:

1. Precizează câte un cuvânt cu formă diferită, dar cu înțeles asemănător pentru

2. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru cuvintele:

3. Construieşte un enunŃ cu un alt sens decât în text al cuvântului găteşte.

4. Desparte în silabe cuvintele:

5. Construieşte câte un enunț în care cuvintele de la exercițiul anterior să aibă

6. Precizează persoana şi numărul la care se află un pronume personal din textul

7. Alcătuieşte câte o propoziție în care verbele poate, dă şi plac să fie folosite cu

8. Precizează un atribut şi un complement din textul dat.

9. Construieşte o propoziție dezvoltată pornind de la propoziția simplă Fulgii cad:

10. Menționează de ce iarna e „vestit dulgher”.

11. Precizează două trăsături ale pânzei pe care o țese iarna.

12. Prezintă trăsăturile florilor pe care iarna le pune pe geamuri.

13. Redactează o compunere în care să relatezi o întâmplare petrecută iarna,

Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe:

VOCABULÁR ~e n. 1) Totalitate a cuvintelor dintr-o limbă; lexic. 2) Totalitate a

1. Completează tabelul următor cu informațiile cerute.

2. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cuvintele indicate.

3. Alcătuieşte enunțuri cu termenii indicați.

4. Grupează în perechi cuvintele din lista următoare:

6. Redactează un dialog de 8-10 replici, pe care îl porți la telefon cu un prieten

DICłIONÁR, dicționare, s. n. Operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei

1. Completează tabelul următor cu informațiile cerute.

Cuvinte din text Cuvinte din text pe Cuvinte care nu sunt în

3. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cuvintele indicate.

4. Alcătuieşte câte un enunț cu termenii indicați.

6. Explică ce relație există între forma şi conținutul cuvintelor subliniate la

7. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația e adevărată, încercuieşte

Cuvânt derivat Rădăcină

2. Alcătuieşte enunțuri cu câte două cuvinte formate de la cuvintele de bază

4. Subliniază cuvintele formate prin derivare, explicând modul lor de formare:

6. Subliniază în seriile următoare cuvintele derivate de la cuvântul de bază indicat.

b. floare: floricică, a înflori, inflamat, florar, florărie, a înfuleca;

c. şcoală: şcolăresc, şacal, a şcoli, a şoca, şcolit.

4. Subliniază cuvintele formate prin derivare cu sufix, explicând modul lor de

6. Formează câte două derivate cu sufix de la următoarele cuvinte de bază:

7. Notează cuvintele derivate cu sufix de la cuvântul de bază precizat în coloana

Cuvânt Rădăcină Prefix

6. Explică cum s-au format cuvintele următoare:

2. Numeşte câte trei sinonime pentru fiecare dintre următoarele substantive.

3. Alcătuieşte câte un enunț cu un sinonim al cuvintelor indicate.

4. Grupează cuvintele din lista următoare în perechi de sinonime.

7. Notează sinonime potrivite pentru a descrie o persoană care este:

2. Numeşte câte trei antonime pentru fiecare dintre următoarele cuvinte:

3. Alcătuieşte câte un enunț cu un antonim al fiecărui cuvânt indicat:

4. Grupează cuvintele din lista următoare în perechi de antonime:

a. Menționează trei cuvinte din text ce aparțin aceluiaşi câmp lexico-semantic.

5. Descrie, în 50-60 de cuvinte, un peisaj de toamnă, folosind termeni aparținând

A fost odată ca niciodată etc.

1. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: 8 puncte