Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
net/publication/338385362
CITATIONS READS
0 1,412
1 author:
Ioan Hutu
Banat University of Agronomical Sciences and Veterinary Medicine
285 PUBLICATIONS 68 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
All content following this page was uploaded by Ioan Hutu on 18 June 2020.
Ioan Huţu s-a născut la Ineu, judeţul Arad, în 18 martie 1973. Este
absolvent al Liceului Industrial nr. 1 Ineu, al Facultăţii de Medicină Veterinară din
Timişoara, promoţia 1997, al Institutului Teologic Român din Hollywood, Florida,
promoţia 1998 şi al Facultăţii de Biotehnologii şi Zootehnie din Timişoara,
promoţia 2001. Din anul 2003, este doctor în ştiinţă, având teza cu titlul Cercetări
privind specificul reproducţiei la scroafele exploatate în sistem intensiv.
Are un număr de 60 lucrări ştiinţifice publicate, două cărţi de specialitate şi
mai multe reeditări ale lucrărilor practice pentru studenţii veterinari. A fost şi este
implicat în programe naţionale şi internaţionale privind producţia animală şi
extensia universitară
Este asistent la disciplinele de Zootehnie Generală şi Ameliorare, Producţii
Animale şi Tehnologii de Creştere din cadrul Departamentului de Producţii
Animale şi Sănătate Publică Veterinară al Facultăţii de Medicină Veterinară,
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara.
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
REDACTOR CARTE:
Ligia Ioana Huţu – jurnalist
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
A BANATULUI TIMIŞOARA - FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
REPRODUCEREA INTENSIVĂ
LA SCROAFE
Timişoara, 2005
PROIECT PROMOVAT
de către Disciplina de Producţie Animală şi Tehnologii de Creştere a
Facultății de Medicină Veterinară şi susţinut de către Consiliul
Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior
Ioan Huţu
CUPRINSUL
CAPITOLUL 1. DOBÂNDIREA PRODUSULUI ANIMAL
CAPITOLUL 8. FERTILITATEA
1 Blastocitul nu este dependent de numărul celulelor sau de numărul diviziunilor celulare [78]
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 211
secretând un lichid albuminos care se acumulează între trofoblast şi embrioblast,
împing treptat butonul embrionar spre polul animal al blastocitului1 şi formează
cavitatea vitelină sau lecitocelul. Toate transformările descrise au loc în interiorul
membranei pelucide, volumul global al blastocitului nedepăşind volumul iniţial al
ovulului, lucru perfect posibil, deoarece, pe măsură ce numărul celulelor creşte,
volumul lor se micşorează. [36;69;104]
Treptat, pe de o parte ca urmare a digestiei enzimatice cauzată de
plasminogenul produs de embrion şi a enzimelor uterine, iar pe de altă parte ca
urmare a creşterii în volum a embrionului (consecinţa activităţii pompelor ionice şi
acumulării apei în blastocel), are loc subţierea membranei pelucide. Astfel, la 6-7
zile, aceasta se rupe, permiţând trofoblastului să ajungă în contact cu mucoasa
uterină şi să realizeze fixarea blastocitului în uter sau nidaţia. [69;78;104] La această
vârstă, blastocistul, eclozionat din zona membranei pellucida, are 65-120 celule [74]
şi o dimensiune de 0,2 mm. După ce devine liber, în perioada 7-12 zile, începe să se
dezvolte, să migreze şi să se alungească în coarnele uterine. [69]
De la 10 la 12 zile, blastocitul este sferic şi realizează o creştere de la 4 la 10
mm. La 12-13 zile începe procesul de elongaţie a trofoblastului; forma sa este
filamentoasă, iar lungimea poate să ajungă la 50-100 cm, probabil ca răspuns la
activitatea secretorie a uterului. Cu toate că blastociţii, prin intermediul
trofoblastului, se alungesc sub forma unor structuri filamentoase, mugurele
embrionar nu ia parte la această alungire. Totodată, la vârsta de 10-11 zile, începe
secreţia de interferoni2 şi estradiol3, ultimul cu rol dovedit în migraţa blastociţilor.
[69]
Migraţia blastociţilor de la apexul coarnelor uterine spre corpul uterin se
observă începând cu cea de-a 11-a zi. Prin acest proces, blastociţii se repartizează
treptat, în proporţii egale şi echidistant în cele două coarne uterine. Migraţia apare
ca efect al activităţii miometrului şi a faptului că estrogenii secretaţi favorizează
secreţia locală a histaminei şi, în consecinţă, un aflux sangvin mai mare şi o mai
mare contractilitate miometrială. [89]
1 Gardner (1997) a observat că cel mai mic globul polar (corp polar), de obicei al doilea, persistă în stadiul zigotal
până în stadiul de blastocit timpuriu. Globulul polar localizează polul animal al embrionului. Utilizând acest reper,
Gardner (1997) a găsit că axa blastocitului care uneşte polul embrionar cu cel abembrionar (care conferă simetrie
bilaterală zigotului) este perpendiculară pe axa animal-vegetală a zigotului Astfel, axa dorso-ventrală a embrionului
poate fi specificată de către axa animal-vegetal a zigotului.
2 La bovine, pentru o scurtă perioadă, interferonul se află în concentraţii mari. Are efect antiluteolitic, antiviral,
trofoblastului. Bazaţi pe aceste date, Wilson şi col.(1999) au argumentat că, prin cantitatea GF-ului, se reglează
lungimea elongaţiei embrionului şi, prin aceasta, se limitează mărimea placentei şi, în ultimă instanţă, supravieţuirea
şi prolificitatea.
212 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
Tabelul 5.1.
Derularea evenimentelor pe durata gestaţiei la suine
creştere
zile
fetală creştere > 50% din total >55 McGlone şi Pond, 2003
expulzie 112-115 Bazer, Geisert şi Zavy, 1993
Prelucrare bibliografică după referinţele prezentate în tabel
În intervalul 13-14 zile, are loc creşterea fluxului sangvin uterin şi apariţia
primelor forme de somite. [69] În timpul scurs de la ovulaţie până la implantare,
forma embrionară şi-a procurat substanţe plastice din puţinul vitelus pe care-l
conţine zigotul şi din produsul de secreţie al glandelor endometrului, care se găsesc
sub controlul estrogenilor.
În stadiile zigot, morulă şi blastocit îşi fac simţită prezenţa factori de creştere
responsabili cu proliferarea celulară, migrarea, invazia şi dezvoltarea până în
momentul implantării1.
Supravieţuirea zigotală are, pe lângă aspectele clasice bine cunoscute, şi
mecanisme genetice care condiţionează activitatea ovarului, hipotalamusului,
hipofizei, placentei, uterului şi primelor stadii în dezvoltarea zigotului2.
1Astfel, Hafez (1993) aminteşte în creşterea zigotului, morulei şi blastocitului implicarea TGFB1 (Transforming
Growth Factor), PDGF (Plateled-Derived Growth Factor), IL-6 (Interleukin-6) şi ulterior a IGF-I, EGF (Epidermal Growth
Factor), NGF (Nerve Growth Factor) şi a G-CSF (Granulocite Colony-Stimulating Factor).
2 Au fost deja create bănci de date referitoare la genele care controlează organele implicate în supravieţuirea
embrionară şi zigotală, printr-un program de exprimare a succesiunii secvenţelor catenelor de ADN. Banca de
date ESTs (Expressed Sequence Tags) se găseşte pe un site la Department of Animal Science Iowa State University, accesibil
la adresa http://ratEST.uiowa.edu/
214 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
Hensen), care se continuă în sens
După Singleton şi Diekman, 2001
1 Astfel, un timp îndelungat între prima şi ultima ovulaţie determină o variaţie a dezvoltării blastochiştilor; cea mai
mare parte a blastochiştilor vor fi mici, deoarece producţia de estradiol a blastochiştilor bătrâni determină
inhibarea maturării celor tineri. [33]
216 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
dimensiunea uterului, vascularizaţia etc. sunt doar câteva aspecte care determină
variabilitatea creşterii embrionare.
La 35-36 de zile, organele şi membrele sunt formate şi embrionul are
caracteristicile specifice suinelor. În această perioadă, începe calcificarea scheletului
şi fuzionarea palatului cavităţii orale, iar membrele se proiectează dincolo de
abdomen. La 44 de zile sunt prezente scrotul şi labiile vulvare, [69] ] iar la 50 de
zile sunt diferenţiate glandele endocrine. [68]
Faza de începere a activităţii funcţionale pentru majoritatea ţesuturilor şi
organelor interne ale fătului apare de la vârsta de 46 de zile.
Faza de creştere intensă a greutăţii absolute a fătului şi a organelor interne
de importanţă vitală începe de la 65 de zile şi se continuă până la naştere. În această
ultimă fază, se desăvârşeşte procesul organogenezei; încep să se simtă dinţii, care
devin aparenţi la 60-75 de zile, la 90-100 de zile apare părul, iar la 105-115 zile
testiculele coboară în scrot. [69]
1Spre exemplu, produşii de concepţie metişi Meishan x Yorkshire, implantaţi în mame Yorkshire, au lungimi mai
mari (17 cm la 70 zile, 25 cm la 90 zile şi 29,6 cm la 110 zile) comparativ cu cei implantaţi în mame Meishan (17,3
cm, 70 zile, 23,2 cm la 90 zile şi 27,7 cm la 110 zile).
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 217
Tabelul 5.2
Evoluţia lungimii, greutăţii şi distanţei dintre produşii de concepţie, în funcţie
de stadiul gestaţiei şi categoria scroafelor
Speci lungimea greutatea distanţa dintre produşi
stadiul
- (mm) (mm) (mm)
gestaţiei
ficare X±sx S% X±sx S% X±sx S%
Primi- I 70,5±3,2 10,9 29,7±0,8 6,4 10,2±0,4 9,4
pare II 127,3±4,4 9,8 140,8±4,5 8,0 120,4±5,2 11,2
III 181,6±6,5 12,2 403,7±9,5 7,1 270,3±10,5 13,2
Multi- I 72,6±3,5 12,5 31,5±0,8 6,6 15,4±0,6 10,1
pare II 131,4±4,8 9,5 150,5±4,7 7,8 140,3±6,3 11,6
III 204,7±7,2 11,6 437,8±12,3 9,0 335,8±15,3 15,0
După Petroman şi col., 2000
Stabilirea vârstei după lungimea produsului de concepţie - cea mai bună estimare se
face prin măsurarea lungimii embrionului, de la creştet la crupă. Măsurătoarea
pleacă de la creştetul capului (linia imaginară care uneşte ochii) până la baza cozii 1.
[76]
Marrable, citat de Meredith (1995), stabileşte vârsta embrionului începând cu
vârsta de 26 de zile după relaţia:
Vârstă (zile) = 3 x lungimea creştet-anus (cm) +20 (5.1)
1 Conform autorilor, supravieţuirea embrionară este de 53% la scroafele cu lactaţie scurtă de 8-12 zile şi 67% (p
<0,001) la cele cu durata lactaţiei mare, numărul embrionilor vii este de 10,4, respectiv 13,0 (p <0,001), greutatea
embrionilor la vârsta de 33-51 zile a fost de 7,88 la scroafele cu lactaţie scurtă şi 9,52 la scroafele cu lactaţie mai
lungă (p <0,006), rata concepţiei 68%, respectiv 87% (p <0,001), iar intervalul înţărcare-apariţia căldurilor 7,9,
respectiv 5,2 zile (p <0,001).
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 219
Sexul - conform cercetărilor efectuate de către Cassar şi col. (1994) embrionii
masculi cresc mai rapid decât cei femeli, mai ales în stadiile timpurii. De regulă, la
naştere, fetuşii masculi sunt mai grei decât cei femeli.
Poziţia pe care o ocupă fetuşii în uter are influenţă asupra dezvoltării corporale;
fetuşii dispuşi la extremitatea ovariană a cornului gestant sunt mai grei decât cei
plasaţi în centrul cornului şi în apropierea corpului uterin.
Genotipul mamei. Greutatea produşilor de concepţie diferă în funcţie de
genotipul mamei1.
Genotipul fetuşilor. După Wilson şi col.(1998), fetuşii din rase Yorkshire au
greutăţi sistematic mai mari decât cei din rasa Meishan, indiferent de genotipul
scroafei receptoare.
Numărul de ordine al fătării. La scroafele multipare, greutatea produşilor este
mai mare comparativ cu scroafele primipare (vezi tabelul 5.2).
Prolificitatea – greutatea medie a nou-născuţilor depinde de efectivul acestora
la debutul gestaţiei, fapt care indică competiţia dintre fetuşi pe durata gestaţiei [31].
Astfel, şi de regulă, scroafele prolifice au purcei cu greutăţi mai reduse. [60]
Greutatea, suprafaţa şi vascularizarea placentei -mărimea fetuşilor şi nou-născuţilor
este determinată nu numai de mărimea placentei, ci şi de combinarea dintre
dimensiunea placentei şi vascularizarea acesteia. [117],
1 Spre exemplu, Biensen şi col.(1997) au comunicat la produşi de concepţie metişi Meishan x Yorkshire, implantaţi în
mame Yorkshire, greutate mai mare (233 g la 70 zile, 735 g la 90 zile şi 1248 cm la 110 zile), comparativ cu cei
implantaţi în mame Meishan (228 g la 70 zile, 562 g la 90 zile şi 937 g la 110 zile).
220 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
La scroafă, se întâlneşte cea mai simplă formă de angrenare a
componentelor placentare; vilozităţile coriale pătrund în criptele uterine, epiteliul
mucoasei uterine şi trofoblastul rămân intacte. Între cele două componente rămâne
un spaţiu în care se găseşte embriotrof, secretat de glandele uterine. [104] Practic,
după ziua a 10-a de gestaţie, uterul sintetizează şi secretă cantităţi semnificative de
proteine, care vor fi înglobate în embriotrof sau în aşa-numitul lapte uterin, care este
absorbit de celulele trofoblastului şi utilizat ca hrană de fetus. [104]
Prezenţa embriotrofului este esenţială supravieţuirii şi dezvoltării primelor
stadii embrionare, deoarece placentaţia epiteliocorială a scroafei nu permite
contactul intim dintre capilarele embrionare şi maternale care ar facilita transferul
proteinelor cu moleculă mare.
Una din cele mai cunoscute proteine ale embriotrofului este uroferina, care
are rol de transport al fierului la produsul de concepţie. Uroferina este secretată de
glandele uterine începând din perioada ataşării embrionare; secreţia creşte puternic
după 30 de zile, ajungând la un maxim în ziua a 60-a. [69]
Singleton şi Diekman (2001) consideră că există o corelaţie între cantitatea de
embriotrof şi numărul, supravieţuirea şi vitalitatea embrionilor, ca şi între greutatea
acestora şi conţinutul embriotrofului în proteine1 care au rol antibacterian, imun şi
de reglare a creşterii (albumină), glucoză şi calciu. Se crede că, prin găsirea unui
mijloc de stimulare a funcţiei secretorii a uterului, s-ar putea preveni mortalitatea
embrionilor în faza de implantare. [33]
1 În plus, faţă de aceste proteine, epiteliul endometrial eliberează câţiva constituenţi plasmatici în lumenul uterin.
[69] Spre exemplu, RBP (Retinol-Bilding Protein) este detectabilă începând cu ziua a 12-a a gestaţiei şi este foarte
probabil, pentru produsul de concepţie, suplinitoarea vitaminei A.
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 221
Prelucrare după Senger, 1997
1Fetuşii Meishan au avut greutatea placentei de 170±19 g, cei Yorkshire - 249±10g, iar suprafaţa placentei a fost de
1017±70 cm2 pentru fetuşii Meishan, respectiv 1506±96 cm2 pentru cei Yorkshire.
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 223
Eficienţa placentară
reprezintă capacitatea placentei de
a capta oxigenul şi nutrienţii
materni şi de a-i transporta
1 Astfel, eficienţa placentară a fost de 8,7±0,4 la fetuşii Meishan dezvoltaţi în scroafe Meishan şi 6,3±0,5 dacă sunt
dezvoltaţi în uterul scroafelor Yorkshire. În cazul fetuşilor de rasă Yorkshire, eficienţa placentară a fost de 4,1±0,9 la
scroafele Meishan şi 3,4±0,8 la scroafele Yorkshire.
224 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
5.B.1.1. Recunoaşterea gestaţiei
La suine, gestaţia este stabilită sau recunoscută din ziua a 10-12-a1, atunci când
blastociţii încep producerea unui semnal care previne luteoliza; în cadrul acestui
semnal, estrona şi 17β-estradiolul2 au roluri esenţiale (vezi tabelul 4.2). [89] În plus,
prezenţa embrionilor în ambele coarne uterine acţionează asupra uterului,
împiedicând eliberarea PGF2α şi prevenind astfel luteoliza. Astfel, pe de o parte,
corpul galben este salvat de la regresie de către embrioni, iar pe de altă parte este
menţinut pe toată durata gestaţiei de către LH-ul produs de hipofiză. [69;77]
Nivelul progesteronului este iniţial mai ridicat, dar după 3-4 săptămâni de
gestaţie ajunge la 10-15 ng/ml; această concentraţie rămâne relativ constantă până
în preajma parturiţiei. [27]
1 Punctul de reper este ziua 0, care este prima zi a ciclului estral, premergător fecundaţiei.
2 Se pare că, în reglarea producţiei de 17β-estradiol, intervin mai mulţi factori ale căror mecanisme nu sunt cu
certitudine cunoscute. Practic, la nivelul oviductului, uterului şi blastocitului s-au identificat un complex de factori
de creştere reprezentaţi de IGF-I, IGF-II şi receptorii pentru IGF-I, IGF-II, precum şi pentru insulină. [16;99] De
asemenea, se pare că LIF (Leukemia Inhibitory Factor) produs de uter în perioada implantării [19] joacă un rol în
mecanismul implantării (după Stewart şi col., 1992, aspectul este sigur la şoarece), deoarece celulele butonului
embrionar suin prezintă receptori pentru LIF.
3 Menţinerea funcţiei corpului galben este esenţială pentru păstrarea gestaţiei. Bazer şi col.(1991) susţin faptul că
iniţierea acestui proces se face de către estrogenii eliberaţi de produşii de concepţie (embrioni şi membranele
acestora) şi prolactină, care redirecţionează secreţia hormonului luteolitic uterin (PGF2α) din direcţie endocrină
(venele uterine) în direcţie exocrină (spre lumenul uterin) pentru prevenţia luteolizei. De asemenea, în timpul
gestaţiei (ca şi în timpul estrului), în uter şi ovare se formează EPF (Early Pregnancy Factor) din două componente:
EPF-A şi EPF-B. Factorul EPF-A este format în uter în timpul estrului şi gestaţiei, iar EPF-B este produs în ovar
numai în timpul gestaţiei, sub acţiunea endocrină a zigotului şi hipofizei. EPF apare într-un vârf la 24-48 ore de la
fecundare şi prezintă o dinamică polifazică pe toată durata gestaţiei. [59]
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 225
asociate cu secreţia proteinei uterine specifice, secreţia şi modelarea morfologiei
celulelor epiteliale uterine, recunoaşterea maternă a gestaţiei, vasodilataţia arterelor
uterine, menţinerea corpului galben gestativ şi migraţia embrionară. După vârful
înregistrat, urmează o descreştere la un nivel minim în jurul vârstei de 35-45 de zile
[69;88]. În mare parte, estrogenii fetali sunt întâlniţi în circulaţia maternă sub forma
sulfat-estrogenilor. [88]
O a treia creştere a estrogenilor fetali apare la 70-80 de zile şi se continuă
până la fătare. O caracteristică a acestei perioade este independenţa1 produşilor de
concepţie faţă de reglarea hormonală a mamei.
Geisert şi col. (1990) sugerează că nu există un motiv fiziologic întemeiat
pentru repetarea căldurilor în intervalul 36-48 zile (vezi tabelul 5.3 şi fig. 5.8). În
acelaşi timp, repetarea căldurilor în perioada 18-35 zile după intervalul anterior
enunţat poate fi justificată fie ca urmare a lipsei sulfat estrogenilor, respectiv ca
urmare a mortalităţii embrionare.
Tabelul 5.3
Evenimente şi consecinţe ale acestora asupra menţinerii gestaţiei
1 Odată cu preluarea controlului gestaţiei de către placentă, fetuşii obţin o anumită independenţă biologică.
Interacţiunile hormonale dintre mamă şi făt au produs largi discuţii în care sunt respinse, prin argumente
ştiinţifice, părerile că placenta este impermeabilă pentru hormonii materni şi fetali. Pe de altă parte, se acceptă
părerea că hormonii fătului suplinesc hormonii materni şi că excesul de hormoni materni ar putea să dăuneze
dezvoltării fetuşilor. S-a dovedit experimental că gonadele fetale produc hormoni sexuali, tiroida produce tirozină,
iar suprarenalele corticosteroizi.
226 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
În ultima jumătate a gestaţiei, prolactina are un rol important în menţinerea
acesteia, dar, în ultima parte a gestaţiei, rolul esenţial revine progesteronului
ovarian. [69] Practic, în gestaţia avansată, corpul galben devine dependent de
prolactină pentru a putea menţine secreţia normală a progesteronului şi relaxinei
până în apropierea parturiţiei. [45]
Relaxina, produsă de corpii galbeni, se acumulează în jurul zilei a 28-a de
gestaţie, de unde este eliminată înaintea parturiţiei.[2]
1 Numărul corpilor galbeni corespunde cu numărul de zigoţi care s-au format, ceea ce permite ca, în cazul unor
accidente, când mor sau se sacrifică femele gestante, să se poată aprecia fenomenul de mortalitate embrionară, prin
aceea că numărul de corpi galbeni este mai mare decât numărul de fetuşi. [85]
228 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
Uterul se adaptează gestaţiei în trei faze: faza de proliferare, faza de creştere
şi cea de lărgire (întindere). Mecanismele care permit creşterea marcantă în mărime
sunt probabil hormonale, nefiind bine cunoscute. [52]
Lungimea absolută a uterului creşte odată cu avansarea gestaţiei. Majercial
(citat de Feredean, 1974) consideră că, paralel cu avansarea gestaţiei, coarnele
uterine se lungesc de la 22,7 cm, cât se înregistrează la uterul negestant, până la
51,0 cm la cel gestant.
1 Eficacitatea (capacitatea) uterină reprezintă numărul maxim de produşi pe care o femelă este aptă să-i susţină
până la termenul gestaţiei. [14]
2 Christenson şi Leymaster (2000) susţin obţinerea unor fătări mai prolifice în urma selecţiei genetice concomitente
urmare că, pentru a se produce adaptări ale uterului gestant, au loc modificări
metabolice.
Lactoza şi fructoza produse de placentă sunt în concentraţii de peste 2 ori mai
mari la fetus decât la mamă, în condiţiile absenţei fructozei la mamă. De asemenea,
coeficienţii de extracţie la nivel ombilical sunt de 14 ,respectiv 8% pentru glucoză şi
lactat.
Aşadar, la suine, pasajul trans-placentar este extrem de redus. Se poate deci
afirma că, pentru realizarea şi menţinerea gestaţiei, acţionează mecanisme neurale şi
hormonale care îşi au originea în raportul ce se stabileşte între embrioni şi mucoasa
uterină.
Acurateţea metodei în intervalul 30-90 zile este de 90%, dar cele mai bune
rezultate se obţin la probele recoltate în intervalul 18-25 zile, când sensibilitatea
este 97%, iar specificitatea 94%. Dezavantajul este legat de faptul că are un cost
destul de mare şi solicită timp pentru realizarea preparatului histologic.
Diagnosticul fals negativ apare ca urmare a greşelilor de prelevare a biopsiei
(probe prelevate din cervix sau vaginul posterior), iar cel fals pozitiv poate apărea
ca urmare a recoltării probelor pe durata fazei luteale a ciclului. De asemenea,
rezultate fals pozitive se pot obţine şi ca urmare a probelor prelevate după
resorbţia sau avortul embrionar.
Palparea transrectală solicită multă atenţie şi manipulare cu blândeţe;
poate fi aplicată la scroafele cu greutăţi mai mari de 150 kg. Metoda a fost descrisă
prima dată de către Huchzermeyer şi Ponait (1960) şi mai apoi Cameron (1977), citaţi de
Morrow (1983) şi Arthur şi col.(1983) constă în surprinderea prin peretele rectal a:
freamătului, mărimii şi poziţiei arterei uterine medii1 (arteră desprinsă din aortă,
caudal de artera iliacă externă), a tonusului cervical şi a greutăţii şi conţinutului
uterului. Conform celor mai multor descrieri se pot sesiza următoarele aspecte:
În primele 0-21 zile ale gestaţiei, uterul şi cervixul au caracteristici similare cu
cele observate în diestru. Uneori, pe durata acestei perioade, coarnele devin mai
puţin distincte, iar uterul devine uşor mărit, cu pereţii moi. Artera uterină medie
creşte în diametru la 5 mm, mai ales spre cea de-a treia săptămână a gestaţiei.
Aceasta este localizată la trecerea peste artera iliacă externă, care poate fi
identificată de-a lungul marginii cranio-mediale a iliumului. La scroafele adulte,
artera iliacă externă are un diametru de 8-10 mm.
1 După penetrarea anusului şi vidarea rectului de materii fecale, vârful degetelor trebuie să localizeze marginea
pelvisului şi, prin rotirirea mâinii cu 90° în sens dorsal şi lateral, se localizează paleta iliacă dreptă (dacă palparea se
face cu mîna stângă) sau stângă (la palparea cu mâna dreaptă). Artera iliacă externă este ataşată pe planul osos şi se
situează caudo-ventral, de-a lungul axului medial al iliumului. Artera uterină medie trece în sens caudo-cranial
medial peste artera iliacă externă, la jumătatea paletei iliace.
232 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
În perioada 21-30 zile ale gestaţiei, bifurcaţia coarnelor este mai puţin evidentă,
cervixul şi pereţii uterini sunt subţiri şi au consistenţă flască. Artera uterină medie
are 5-8 mm în diametru şi poate fi identificată cu mai multă uşurinţă.
În perioada 31-60 zile ale gestaţiei, cervixul se simte ca fiind o structură tubulară
cu pereţii moi; uterul este greu conturabil şi are pereţii subţiaţi. Artera uterină
medie este lărgită şi are aceeaşi dimensiune cu artera iliacă. Pulsul, sau freamătul
arterial, poate fi identificat pentru prima dată la 35 zile; pulsul poate fi comparat cu
cel al arterei iliace.
În perioada 60 zile – termen, artera uterină medie este mai mare în diametru
decât artera iliacă externă şi are pulsaţii puternice. În această perioadă, artera
uterină se încrucişează cu artera iliacă mai dorsal decât în stadiile descrise anterior.
Spre sfârşitul gestaţiei, este posibilă palparea purceilor la nivelul bifurcaţiei
coarnelor uterine.
De regulă, palparea transrectală este aplicabilă scroafelor atunci când acestea
sunt hrănite; la scrofiţe este dificil de realizat, mai ales în situaţia în care operatorul
are un braţ mai gros.
Acurateţea metodei în intervalul 30-60 de zile este de 94%, iar specificitatea
de 97%; totuşi, valorile pot fi îmbunătăţite odată cu experienţa şi avansarea
gestaţiei.
Diagnosticul fals negativ este mai frecvent decât cel fals pozitiv şi apare ca
urmare a erorilor de palpaţie sau a palpaţiei efectuate prea timpuriu. [1]
Laparoscopia poate fi, de asemenea, o metodă care poate fi utilizată atât la
femelele ciclice, cât şi la cele gestante, fără afectarea substanţială a stării lor
fiziologice; de regulă, este utilizată în cercetare. Laparoscopia permite
diagnosticarea stării de negestaţie/gestaţie încă din ziua a 12-a, luând ca puncte de
reper eventualele regresii ale corpilor galbeni sau, în ziua a 15-a, hiperemia
coarnelor uterine. Metoda permite simultan diagnosticul gestaţiei, determinarea
ratei ovulaţiei şi observarea tractului reproductiv femel. [40]
1 În artera uterină a scroafelor gestante numărul bătăilor este de 50-100/minut, iar în artera ombilicală pulsaţiile
ajung la 150-250 /minut.
234 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
sondele cu frecvenţe mai mari şi secţiune liniară facilitează o acurateţe mai mare,
deoarece utilizează transductori cu cristale multiple şi afişaj în timp real. [70]
Ecografia în timp real, pe cale transrectală sau transabdominală, efectuată cu
sonde de 3,5 MHz, 5,0 MHz sau 7,5 MHz , permite diagnosticarea gestaţiei la 16-
20 zile de la concepţie.
Knox şi Althouse (1999) preferă ecografia transrectală, deoarece aceasta oferă
mai multe detalii ale structurilor cu ecogenitate variabilă (foliculi, corpi hemoragici,
corpi galbeni şi produşi de concepţie).
În cazul ecografiei transabdominale, sonda este plasată între coapsele
scroafei, la nivelul mameloanelor posterioare, după care se deplasează spre înainte
pentru a observa sistematic partea dreaptă şi stângă a abdomenului. Prima structură
ecogenă care poate fi vizualizată corespunde veziculei trofoblastului, iar
vizualizarea embrionului devine posibilă după 21 zile de la inseminare (vezi tabelul
5.6). [7]
Diagnosticul ecografic are o sensibilitate mare, care depinde, în principal, de
ziua în care se realizează diagnosticarea, de la 95,2% la 21-22 zile până la 100%
Prelucrare după Flowers şi col.,1999
Tabelul 5.6
Stabilirea diagnosticului de gestaţie după evoluţia imaginii ecografice a uterului
1 În acest caz, se obţin valori de 142,3±17,2×103 dpm1 pentru scrofiţele gestante, respectiv 112,9±40,1×103 dpm
pentru scrofiţele negestante.
2 Spre exemplul kit-ul EIA - Ouvcheck 96 Well Plasma/Serum Progesterone EIA kit; Cambridge Life Science Co.
Ltd.
238 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
5.C.1.4.3. Examene efectuate din urină
Estimarea estronei conjugate prezentă în urină poate fi determinată cu
ajutorul procedurilor RIA [98] sau EIA pentru estron-sulfat, cu o acurateţe
acceptabilă în perioada 23- 30 zile de la montă27.
Imunoanaliza enzimatică se poate utiliza pentru dozarea progesteronului din
salivă; diagnosticul, efectuat în primele 17-24 zile de gestaţie, are o specificitate de
97% şi o sensibilitate de 96%. [73]
Stefanakis şi col. (2000) recomandă pentru diagnosticul gestaţiei la 23-30 zile
post-concepţie utilizarea testului de EIA pentru sulfat-estronă. Acest procedeu nu
afectează animalul şi nu are restricţii în ceea ce priveşte timpul prelucrării şi
depozitării probelor.
Tabelul 5.7
Metode şi tehnici de stabilire a diagnosticului de gestaţie la scroafe în funcţie de
stadiul gestaţiei
1 Această apreciere se face prin vizualizare-inspecţie, palpare, ajutate uneori de măsurarea grosimii stratului de
slănină. Practic, operaţiunea se termină prin acordarea unui punctaj de la 0 la 5 pentru fiecare din cele patru grupe
de regiuni (şolduri/coadă, şale, spinare şi coaste); media acestor note reprezintă punctajul condiţiei corporale.
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 241
nuanţe subiective, punctajul este un instrument al managementului reproducerii, iar
tandemul punctaj-furajare diferenţiată are drept scop optimizarea funcţiei de
reproducere.
scroafelor.
Creşterea densităţii
energetice reduce
consumul zilnic de nutreţ;
în tabelul 5.11, sunt
prezentate câteva
elemente ale condiţiei de
calitate a nutreţului în
corelaţie cu nivelul
Figura 5.11 Metabolismul scroafelor gestante
energetic.
1 Estrogenii favorizează reţinerea apei şi sodiului, absorbţa calciului şi stimulează sinteza proteică, iar
progesteronul favorizează anabolismul proteic, creşte glicemia, retenţia apei şi a sodiului.
242 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
Tabelul 5.11
Caracteristici ale nutreţului combinat administrat scrofiţelor gestante dependent
de densitatea energetică a nutreţului
Specificare * Energie digestibilă (kcal/kg NC)
2900 3000 3100 3200 3300 3400
E. metabolizabilă (kcal/kg) 2784 2880 2976 3072 3168 3264
Consum zilnic de furaj (g) 2,11 2,04 1,94 1,92 1,86 1,80
Proteină brută (%) 11,9 12,1 12,4 12,6 12,8 13,1
Lizină (g/zi) 10,77 10,75 10,72 10,70 10,68 10,66
Calciu (g/zi) 15,85 15,32 14,83 14,36 13,93 13,52
Acid linoleic (g/zi) 2,11 2,04 1,98 1,92 1,86 1,80
Prelucrare după NRC, 1998
* Necesar calculat pentru scrofiţe întreţinute în condiţii optime de temperatură (20°C) şi creditate cu o
prolificitate de 10 purcei, cu o greutate de 115 kg şi la care se doreşte un spor în greutate pe durata gestaţiei de 50
kg (din care 22,80 spor al produşilor de concepţie şi 27,20 spor în greutate pentru scrofiţă cu 18,93 ţesut proteic
şi 8,27 ţesut lipidic)
Tabelul 5.12
Caracteristici ale nutreţului combinat administrat scrofiţelor gestante dependent
de temperatura din adăpost
Specificare * Temperatură la nivelul scroafelor (°C)
-5 0 5 10 15 ≥20
Necesar zilnic de ED (kcal) 107 9944 90 8036 7082 6128
Consum zilnic de furaj (g) 3,52 3,21 2,90 2,59 2,28 1,98
Proteină brută (%) 9,2 9,6 10,1 10,7 11,4 12,4
Lizină (g/zi) 11,29 11,17 11,06 10,95 10,84 10,72
Calciu (g/zi) 26,36 24,06 21,75 19,44 17,13 14,83
Acid linoleic (g/zi) 3,52 3,21 2,90 2,59 2,28 1,98
Prelucrare după NRC, 1998
* Necesar calculat pentru scrofiţe întreţinute în condiţii optime de temperatură şi creditate cu o prolificitate de
10 purcei. Acestea au o greutate de 115 kg şi, pe durata gestaţiei, se doreşte dobândirea un spor în greutate de
50 kg, din care 22,80 spor al produşilor de concepţie şi 27,20 spor în greutate pentru scrofiţă cu 18,93 ţesut
proteic şi 8,27 ţesut lipidic). Furajul administrat este un NC cu 3100 Kcal ED/kg (2976 kcal EM /kg).
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 243
Tabelul 5.13
Caracteristici ale nutreţului combinat administrat scrofiţelor gestante dependent
de nivelul prolificităţii
Specificare * Prolificitatea aşteptată la primipare (purcei/scrofiţă)
4 6 8 10 12 14
Sporul purceilor (kg) 9,12 13,68 18,24 22,80 27,36 31,92
Sporul scroafei (kg) 40,88 36,32 31,76 27,20 22,64 18,08
din care - spor ţesut proteic (kg) 23,88 22,23 20,58 18,93 17,28 15,63
- spor ţesut lipidic (kg) 17,00 14,09 11,18 8,27 5,36 2,46
Necesar zilnic de ED (kcal) 6903 6645 6386 6128 5870 5611
Consum zilnic de furaj (g) 2,23 2,14 2,06 1,98 1, 1,81
Proteină brută (%) 11,3 11,6 12,0 12,4 12,8 13,2
Lizină (g/zi) 10,40 10,51 10,62 10,72 10,83 10,94
Calciu (g/zi) 16,70 16,08 15,45 14,83 14,20 13,58
Acid linoleic (g/zi) 2,23 2,14 2,06 1,98 1, 1,81
Prelucrare după NRC, 1998
* Necesar calculat pentru scrofiţe întreţinute în condiţii optime de temperatură (20°C). Acestea au o greutate de
115 kg şi, pe durata gestaţiei, se doreşte dobândirea unui spor în greutate de 50 kg. Furajul administrat este un
NC cu 3100 Kcal ED/kg (2976 kcal EM /kg).
Tabelul 5.15
Caracteristici ale nutreţului combinat administrat la scrofiţe şi scroafe gestante
pentru controlul greutăţii corporale la parturiţie
Specificare * Spor total dobândit pe durata gestaţiei (kg)
58 53 48 43 43 43
Nr. gestaţiei I II III IV V VI
Greutatea femelei la montă (kg) 115 150 180 205 225 245
Sporul celor 10 purcei (kg) 22,80 22,80 22,80 22,80 22,80 22,80
Sporul scroafei (kg) 35,20 30,20 25,20 20,20 20,20 20,20
din care - spor ţesut proteic (kg) 21,82 20,01 18,20 16,39 16,39 16,39
- spor ţesut lipidic (kg) 13,38 10,19 7,00 3,81 3,81 3,81
Necesar zilnic de ED (kcal) 6808 7200 7448 7570 7992 8406
Consum zilnic de furaj (g) 2,20 2,32 2,40 2,44 2,58 2,71
Proteină brută (%) 12,2 11,7 11,3 11,0 10,8 10,6
Lizină (g/zi) 11,66 11,46 11,20 10,87 11,08 11,27
Calciu (g/zi) 16,47 17,42 18,02 18,31 19,34 20,34
Acid linoleic (g/zi) 2,20 2,32 2,40 2,44 2,58 2,71
Prelucrare după NRC, 1998
* Necesar calculat pentru scrofiţe întreţinute în condiţii optime de temperatură (20°C).5 sunt creditate cu o
prolificitate de 10 purcei. Furajul administrat este un NC cu 3100 Kcal ED/kg (2976 kcal EM /kg).
1 În ontogeneză la suine, fibrele musculare se dezvoltă în perioada 21-50 post-concepţie, numărul lor putând fi
afectat de nutriţia mamei. Purceii cu un număr redus de fibre musculare vor avea creşterea şi dezvoltarea reduse.
[87]
2 Doumad (1991) a calculat că pentru fiecare 0,5 kg nutreţ administrat în plus în timpul gestaţiei vor fi consumate cu
0,32 kg mai puţin în timpul lactaţiei, aspect mai pronunţat mai ales în prima săptămână de lactaţie. Weldon şi
col.(1994), Xue şi col.(1997), administrând 3,4-3,7 kg nutreţ / zi, au observat o reducere a aportului alimentar din
timpul lactaţiei de 0,43-0,59 kg. Din cele prezentate anterior, este evident că aportul de furaje pe durata gestaţiei
trebuie restricţionat la mai puţin de 2,7 kg, pentru a se putea maximiza consumul de furaj din timpul lactaţiei.
246 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
unor purcei cu greutate redusă, dar nici excedentară (supraalimentaţie), deoarece ar
exercita efecte negative, ridicând mortalitatea embrionară şi numărul fătărilor
distocice. Reglarea cantităţii de furaj ingerat se face prin corecta reglare a condiţiei
de calitate a furajului şi concordanţă cu condiţiile efective ale fermei.
Componentele furajului. În structura furajului destinat scroafelor
gestante1, participă: grăunţe de cereale (porumb, orz, ovăz) 60–70 %, furaje
proteice vegetale (tărâţe, şroturi, mazăre, făină de lucernă) 20–25 %, furaje de
origine animală şi microorganică 2–3 %, furaje minerale (sare, cretă furajeră,
fosfaţi) 3 % şi premix vitamino-mineral 1 %. [63]
În primele 3 luni de gestaţie, pot fi utilizate cu bune rezultate (reducerea cu
până la 40 % a necesarului de NC), în funcţie de sezon, lucerna masă verde,
cartofii, sfecla sau morcovii.
Din punct de vedere calitativ, conţinutul hranei în proteine este deosebit de
important, deoarece atât creşterea şi dezvoltarea produşilor de concepţie, cât şi
sporul de creştere în greutate al organismului scroafei se realizează în principal pe
seama proteinelor din hrană. [44]
1La noi, în sistemul de creştere intensiv, cerinţele scroafelor gestante pot fi acoperite prin utilizarea unui NC “tip
0-6” care asigură: 3050 – 3150 Kcal EM / kg, 14 % PB, 0,42 % lizină, 0,28 % metionină+cistină, 0,75 % Ca, 0,50
% P, 0,50 % sare şi maxim 7 % celuloză brută. Din punct de vedere calitativ, conţinutul hranei în proteine este
deosebit de important, deoarece atât creşterea şi dezvoltarea produşilor de concepţie, cât şi sporul de creştere în
greutate al organismului scroafei, se realizează în principal pe seama proteinelor din hrană. (Luca, Hălmăgean, 1984)
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 247
Tabelul 5.16
Performanţe reproductive generate de sistemul de întreţinere al scroafelor
întreţinere pe durata gestaţiei
în în în boxe în boxe cu furajare
aer liber* adăpost* comune** individuale** automatizată**
Fătări /an 2,20 2,30 2,29 2,27 2,31
Purcei născuţi vii 10,4 10,7 10,9 10,7 10,7
Purcei înţărcaţi 9,4 9,7 9,5 9,5 9,4
Mortalitate sugari 10,2 10,9 12,6 11,3 12,0
Fertilitate 20,9 21,8 21,0 21,7 21,7
Prelucrare după McGlone şi Pond, 2003, pentru fermele din Anglia în anul 1998 * şi 1993**
BIBLIOGRAFIE
1 Almond G.W., 1994, Pregnancy diagnosis - a brief review, College of Veterinary Medicine, North
Carolina State University, Raleigh, NC 27606 [http://mark.asci.ncsu.edu/ HealthyHogs/ book1994
/almond1.htm]
2 Anderson, L.L., 1993. Pig. În Hafez, E.S.E., Reproduction in farm animals, 6-th Edition, Lea&Febiger,
Philadelphia
3 Anegon, I., Cuturi, M.C., Godard, A., Moreau, M., Terqui, M., Martinat-Botté, F., Soulillou, J.P.,
1994. Presence of leukemia inhibitory factor and interleukin 6 in porcine uterine secretions prior to conceptus
attachment. Cytokine, 6, 493-499.
4 Arthur G.H., Noakes, D.E. Pearson H., 1983. Veterinary Reproduction and Obstetrics (Theriogenology)
Six edition, Bailliere Tindall, London, Philadelphia, Toronto, Sydney, Tokyo.
5 Austin, C.R., Short, R.V., 1979, Reproduction in mammals. 2nd edition, Cambridge University Press.
6 Badinand, F., Courreau. J.F., Grimard, B., Mialot J.P., (1998), J.P., 19, Filiere Porc, Ecole Nationale
d'Alfort Departement des Productions Animales
7 Bazer, F.W.,Zavy, M.T., 1988, Supplemental riboflavin and reproductive performance in gilts. J. Anim. Sci.
66(Suppl.1):324.
8 Bazer, F.W., Geisert, R.D., Zavy, M.T., 1993. Fertilization, cleavage, and implantation. Hafez, E.S.E.,
1993. Reproduction in farm animals, 6-th Edition, Lea&Febiger, Philadelphia
9 Bazer, F.W., Simmen, R.C., Simmen, F.A., 1991, Comparative aspects of conceptus signals for maternal
recognition of pregnancy, Annals of the New York Academy of Sciences, 622:202-211,
10 Biensen, N.J., Christian, S.P., Ford, S.P. 1998. Selection of Piglets with a Reduced Placental Size Does Not
Hinder Production Traits Iowa State University Breeding/Physiology ASL-R1571, http:// www.
extension. iastate.edu/ Pages /ansci/ swinereports/ asl-1571.pdf
11 Biensen, N.J., Wilson, M.E., Ford, S.P. 1997. Effect of Uterine Environment and Fetal Genotype on
Placental Size and Efficiency Iowa State University Breeding/Physiology ASL-R1491, http:// www.
extension. iastate.edu/ Pages /ansci/ swinereports/ asl-1491.pdf
12 Boigné, M. 1991. Utilisation de l'échographie dans le diagnostic de gestation chez la truie, Le Point
Vétérinaire, 23(135):41-52
13 Buddle, J.R., 1986, Pregnancy Diagnosis in Swine, in Morrow, D.A., 1986. Current Therapy in
Theriogenology 2 - Diagnosis, Treatment and Prevention of Reproductive Disease in Small and Large Animals -
W.B. Saunders Company, Philadelphia, London, Toronto, Mexico City, Rio de Janeiro, Sydney,
Tokyo, Hong Kong.
14 Christenson, R.K., Leymaster, K.A., Young, L.D., 1987. Justification of unilateral hysterectomy-
ovariectomy as a model to evaluate uterine capacity in swine. J. Anim. Sci., 65, 738-744.
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 249
15 Casey, D., Rathje, T.A., Johnson, R.K., 1994. Second thoughts on selection for components of reproduction in
swine. In: Proc. 5th World Congress on Genetics Applied to Livestock Production, 17:315-318.
16 Chastant, S., Monget, P., Terqui, M., 1994. Localization and quantification of insulin-like growth factor-I
(IGF-I) and IGF-II/ mannose-6-phosphate (IGF-II/M6P) receptors in pig embryos during early pregnancy.
Biol. Reprod., 51, 588-596
17 Chen, S.-W.,. Chen, Z.Y., Dzuik, P.J., 1995, Determination of pregnancy and estimation of litter size in gilts
based on concentration of estrone glucuronide and estradiol glucuronide in plasma. Animal Reproduction
Science 40:99-106.
18 Choi, H.S., Kiesenhofer, E., Gantner, H., Hois, J., Bamberg, E., 1987, Pregnancy diagnosis in sows by
estimation of oestrogens in blood, urine or faeces. Animal Reproduction Science 15:209-216.
19 Christenson, R.K., Leymaster, K.A., 2000. Effects of select on for ovulation rate or uterine capacity on gravid
uterine, farrowing, and weaning traits in swine. J. Anim. Sci. Vol. 7 , Suppl. 1 /J. Dairy Sci. Vol. 3, Suppl.
1/2000 pag.202
20 Constantin, N., Cotruţ, M., Şonea A., 1998b. Fiziologia animalelor domestice, Vol II. Ed. Coral
Sanivet, Bucuresti.
21 Cunningham, N.,F., 1982. Pregnancy diagnosis in sows based on serum oestrone sulphate concentration .Br.
Vet. J., 138:543
22 Dantzer, V., 1985, Electron microscopy of the initial stages of placentation in pig. Anatomical Embryology
172:281-293
23 Dinu I., 1978, Influenţa meiului asupra producţiei la porcine, Ed. Ceres,
24 Dinu, I., Hălmăgean, P., Tărăboanţă, Gh., Farkaş, N., Simionescu, D., Popovici Felicia, 1990,
Tehnologia creşterii suinelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
25 Dourmad, J.Y., 1991. Effect of feeding level in the gilt during pregnancy on voluntary feed intake during
lactation and changes in body composition during gestation and lactation. Livest. Prod. Sci. 27:309.
26 Dyck, G. W., W. M. Palmer, and S. Simarks. 1980. Progesterone and luteinizing hormone concentration in
serum of pregnant gilts on different levels of feed consumption. Can. J. Anim. Sci. 63:579..
27 Dziuk, P.J., 1991, Reproduction in the pig, În Ed. a 4-a Cupps, P.T., Reproduction in domestic animals,
Academic Press, New York 471-4.
28 Edwards, S.A., 1985, Group housing systems for dry sows. Farm Buildings Progress 80: 19-22.
29 Edwards, S.A., Riley, J.E., 1986, The application of the electronic identification and computerised feed
dispensing system in dry sow housing. Pig News and Information 7: 295-298.
30 Edwards, S.A., Robinson, A., 1988, Group housing systems for sows. Technical Note T119, Scottish
Agricultural Colleges, Perth.
31 Etienne, M., Pčre, M.-C. 1998. Adaptations physiologiques et métaboliques au cours de la gestation chez la
truie, INRA Prod. Anim., 11:250-253.
32 Ewards si Riley 1986
33 Feredean, T., 1974, Reproducţia la porcine, Ed.Ceres, Bucureşti
34 Flowers W.L., Esbenshade K.L., 1993. Optimizing management of natural and artificial matings in swine.
J. Reprod. Fert., Suppl. 48, 217-228.
35 Flowers, W.L., Armstrong, J.D. White, S.L., Woodard, T.O., Almond, G.W., 1999, Real-time
ultrasonography and pregnancy diagnosis in swine Proceedings of the American Society of Animal
Science.
36 Gardiner, R. L. 1996. Can developmentally significant spatial patterning of the egg be discounted in mammals?
Hum. Reprod. Update 2: 3 - 27.
37 Geisert, R.D., Zavy, M.T., Moffat, R.J., Blair, R.M., Yellin, T., 1990. Embryonic steroids and the
establishment of pregnancy in pigs. Journal of Reproduction and Fertility. supplement. 40: 292-305
38 Glossop, C.E., Foulkes, J.A., Whitworth, A., Cornwell, E., 19, Use of an on-farm progesterone assay kit
to determine pregnancy in sows. Veterinary Record 124:115-117.
39 Gordon K, 2001, Pork production Animal & Poultry Science, University of Guelph, available at
www. aps. uoguelph.ca/
250 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
40 Gordon, I., 1997, Controlled reproduction in pig, CAB Interbational, Dublin. Irlanda
41 Hafez, E.S.E., 1993. Reproduction in farm animals, 6-th Edition, Lea&Febiger, Philadelphia
42 Harold, G.H., Ronald, K.C., 1998, Hormone and corticosteroid concentrations during gestaţion and their
relation to fetal development, TEKTRAN, United States Department of Agriculture, Agricultural
Research Service
43 Hălmăgean P., 1994. Note de curs - Proiectare tehnologică la suine, Ed. Euroart Timişoara.
44 Hălmăgean, P., 1984, Tehnologia creşterii şi exploatării porcinelor, Ed. Ceres, Bucureşti
45 Huang, C.J., Stromer M.H., Anderson, L.L., 1991. Abrupt shifts in relaxin and progesterone secretion by
aging luteal cells: luteotropic response in hysterectomized and pregnant pigs. Endocrinology 128:165-173.
46 Hunter, E.J., Broom, D.M., Edwards, S.A., Sibly, R.M., 1988, Social hierarchy and feeder access in a
group of 20 sows using a computer-controlled feeder. Animal Production 47: 139-148.
47 Hunter, M.G., Biggs, C., Foxcroft, G.R., McNeilly, A.S., Tilton, J.E., 1993. Comparisons of
endocrinology and behavioural events during the periovulatory period in Meishan and Large White hybrid gilts. J
Reprod Fertil. 97(2):475-80
48 Huţu, I. 2003, Cercetări privind specificul reproducţiei la scroafele exploatate în sistem intensiv, Teză de
doctorat, USAMVB Timişoara
49 Huţu, I., 1999. Cercetări referitoare la producţia de lapte a scroafelor de rasă Landrace Actualităţi în creşterea
şi patologia animalelor domestice, Cluj-Napoca, 25:323-328
50 Huţu, I., 2004a, Furajarea diferenţiată şi condiţia corporală, Ferma 3(29):51
51 Huţu, I., 2004b, Tandemul furajarea diferenţiată – condiţie corporală, Ferma 4(30):45
52 Jainudeen, M.R., Hafez, E.S.E., 1993. Gestation, prenatal physiology, and parturition În Hafez, E.S.E.,
Reproduction in farm animals, 6-th Edition, Lea&Febiger, Philadelphia
53 Johnson, M.H., Maro, B., 1986. Time and space in the mouse early embryo: a cell biological approach to cell
diversification. In: Experimental Approaches to Mammalian Embryonic Development. Eds: Rossant J,
Pedersen RA, Cambridge University Press. New York, pp 35-66
54 Kähn, W., 1992. Ultrasonography as a diagnostic tool in female animal reproduction, Animal Reproduction
Science 28(1-4):1-10
55 Kirkwood, R.N., Tracker, P.A. 1995. Effects of pre-partum oestradiol injection on parturition in sow and
piglets survival. Animal Science 60:481-483.
56 Kiss D., Bilkei G., 2000. Room in the womb – Selection for uterine capacity deserves attention on breeding
units, Pig International, 30(10):39-40.
57 Klotchkov, D.V., Klotchova, A.Y., Kim, A.A., Belyaev, D.K., 1971, The influence of photoperiodic
condition on fertility in gilts. Proceedings of the 10th International Congress Animal Production
(Versailles) Section II, pag.8.
58 Knox, R.V., Althouse, G.C.,1999. Visualizing the reproductive tract of the female pig using real-time
ultrasonography. Swine Health Prod. 5:207-215.
59 Koch, E., Ellendorf, F., 1985. Prospects and limitations of the rosette inhibition test to detect activity of early
pregnancy factor in the pig . J. Repod. Fertil. 74:29, 1985
60 Koketsu, Y., Dial. G.D., 1998a, Factors associated with average pig weight at weaning on farms using early
weaning. Animal Science 68:247-253, 1988.
61 Lambert, R.J., Ellis, M., Rowlinson, P., 1986, An alternative sow housing/feeding system for dry sows based
upon a sowactivated electronic feeder. Proceedings of the 37th Annual Meeting EAAP, Budapest,
Hungary.
62 Lin., J.H., Hwang, S.Y., Lin-Chen, Y., Wang, H.L., Wu, L.S., Hsu, T.T., Chang, S.C., Ho, L.T.,
1988, Early pregnancy diagnosis in sows by progesterone assay with blood paper method. British Veterinary
Journal, 144:64-71.
63 Luca, I., 2000. Curs de alimentaţia animalelor. Ed. Marinasa, Timişoara.
64 Luce G.,W., Maxwell, C.V., Selk, G., 2001, Managing the Sow and Litter Oklahoma Cooperative
Extension Service, Division of Agricultural Sciences and Natural Resources F-3650
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 251
65 Marsteller, T., Armbruster, G., Anderson, D., 1997. Effect of lactation length on ovulation rate and embryo
survival in swine. Swine Health Prod. 2:49-57
66 Martinat-Botte, F., Terqui, M., Thatcher, N.W., Mauleon, P., 1980, Early pregnancy diagnosis in the
sow. Proceedings of the International Pig Veterinary Society (Copenhagen) pag.29.
67 Martinez, E., Vazquez, J.M, Roca, J., Ruiz J.,1992. Use of real-time ultrasonic scanning for the detection of
reproductive failure in pig herds, Animal Reproduction Science, 29(1-2):53-59
68 McGlone, J., Pond, W., 2003, Pig Prodcution: Biological Principles and aplications, Thomson Delmar
Learning SUA.
69 Meredith, M.,J., 1995, Animal breeding and infertility, Blackwell Science, London,
70 Moeller S.J., 2002, Evolution and use of ultrasonic technology in the swine industry, J. Anim. Sci. 80(E.
Suppl. 2):E19–E27
71 Moenter, S.M., Webel, S.K., Dziuk, P.J., 1992, Pregnancy detection and liter size classification by estrone
sulfate measurements in swine under farm conditions. Animal Reproduction Science, 27:161-167.
72 Monget, P., Martin, G.B., 1997. Nutrition et reproduction des animaux d'élevage. Cahiers de Nutrition et
de Diététique 32, 166-172.
73 Morrow, D.A., 1986. Current Therapy in Theriogenology 2 - Diagnosis, Treatment and
Prevention of Reproductive Disease in Small and Large Animals -W.B. Saunders Company,
Philadelphia, London, Toronto, Mexico City, Rio de Janeiro, Sydney, Tokyo, Hong Kong.
74 Niemann, H., Illera, M.J., Dziuk, P.J., 1983, Developmental capacitz, siye and number of nuclei in pig
embrios cultured in vitro. Animal Reprodcution Science, 5:311-322.
75 Noblet, J. Etienne, M. 1987. Metabolic utilization of energy and maintenance requirements in pregnant sows.
Livestock Prod. Sci. 16:243.
76 Olds-Clarke, Patricia, 1998, Fertilization, and Pre-implantation Development - http://isc.temple.
edu/marino/ embryology/ emb97/sld001.htm
77 Parrish, J.J., 1999c Pregnancy and parturition, Animal Science 434 Reproductive Physiology,
University of Wisconsin-Madison Department of Animal Science http://www.
wisc.edu/ansci_repro/lec/ handouts / hd7.html
78 Parrish, J.J., 2000 Embryo Development, Animal Science 434 Reproductive Physiology, University of
Wisconsin-Madison Department of Animal Science http: //www. wisc.edu/ ansci_repro
/lec/lec_18 / lec18out.html
79 Parrish, J.J., 2001c, Pregnancy and fetal development, Animal Science 434 Reproductive Physiology,
University of Wisconsin-Madison Department of Animal Science http: //www. wisc.edu/
ansci_repro /lec/lec_20 / lec20out.html
80 Păcală, N., Biologia reproducerii animalelor, Ed. Mirton, Timişoara, 2000
81 Patience si Teacher 19
82 Père M.-C., 1995. Maternal and fetal blood levels of glucose, lactate, fructose, and insulin in the conscious pig. J.
Anim. Sci., 73, 2994-2999.
83 Père M.-C., 1997. Effects of meal intake on materno-foetal exchanges of glucose in the pig. In : J.P. Laplace,
C. Février and A. Barbeau (eds), Digestive physiology in the pig, EAAP Publication, 88:180-184.
INRA, Paris.
84 Père M.-C., Dourmad J.-Y., Etienne M., 1996. Variation du débit sanguin utérin au cours de la gestation
chez la truie. Journées Rech. Porcine en France, 28, 371-378.
85 Petroman I., 1997. Reproducţia suinelor, Ed. Mirton, Timişoara
86 Petroman, I., Petroman, Cornelia, 2000. Distanţa dintre produşii de concepţie la scroafe, Agricultura
Banatulu, 10-11:57-58.
87 Pond, W.G., Mermann, H.J., 1988. Comparative responses of lean or genetically obese swine and their progeny
to severe feed restriction during gestation. J. Nutr. 118:1223.
88 Pope, W.,F., 1994. Embrionic mortality in swine. In Zavy MT, Geisert RD (eds): Embrionic Mortality
in Domestic Species, p 53. Boca Raton: CRC Press.
252 Capitolul 5. EMBRIOGENEZĂ ŞI GESTAŢIE
89 Pope, W.F., Maurer, R.R., Stormshak, F., 1982, Intrauterine migration of porcine embryo: influence of
estradiol-17β and histamine. Biology of Reproduction 27:575-579.
90 Popescu-Vifor, Ş., 1985. Genetica procesului de dezvoltare la animale. Ed. Ceres, Bucureşti.
91 Reese, D.E., Thaler, R.C, Brumm, M.C., Lewis, A.J., Miller, P.S. Libal, G.W., 2000. Swine Nutrition
Guide, Cooperative Extension Service - South Dakota State University and University of Nebraska
EC 95-273-C ESS 38
92 Salmon-Lagagneur, E., 1968, Prenatal development in the pigs and some other multiparous animals, În Ed.
Lodge, G.A., Lamming, G.E., Grown and Development of Mammals. Butterworths, London, 158-191.
93 Sanders, H., Rajamahendran, R., Burton, B., 1994, The development of a simple fecal immunoreactive
progestin assay to monitor reproductive function in swine. Can Vet J. 35(6):355-358.
94 Sanders, H., Rajamahendran, R., Burton, B., 1994, The development of a simple fecal immunoreactive
progestin assay to monitor reproductive function in swine. Can Vet. J.35:355-358.
95 Sas, E., 1996, Curs de Zootehnie şi Etologie, Ed. Brumar, Timişoara.
96 Sekiguchi, S., Kusanagi, M., Watanabe, K., Shimogori, Y., 1992, A study of pregnancy diagnosis making
use the rosette inhibition test in pig. Animal Science and Technology, 63:310-317.
97 Senger, P.L., 1997, Pathways to pregnancy and parturition, Current Conceptions Inc. Pullman,
Washinton
98 Seren, E., Mattioli, M., Gaiani, R., Tamanini, C., 1983, Direct estimation of urine estrone conjugate for a
rapid pregnancy diagnosis in sows. Theriogenology 19:817-822.
99 Simmen, F.A., Simmen, R.C.M., Geisert, R.D., Martinat-Botté, F., Bazer, F.W., Terqui, M., 1992.
Differential expression, during the estrus cycle and pre- and postimplantation conceptus development, of messenger
ribonucleic acids encoding components of the pig uterine insulin-like growth factor system. Endocrinology, 130,
1547-1556
100 Singleton, W., Diekman, M., 2001, Reproductive Physiology and Anatomy of the Sow Purdue University
Department of Animal Sciences, http:// www. ansc. purdue.edu/ swine/porkpage/ repro.html
101 Snoj, T., Cebulj-Kadunc, N., Pardubsky, T., Cestnik, V., 1998, Determination of faecal gestagens in sows
by commercial progesterone EIA kit. Acta. Veterinaria Brno 67:21-25.
102 Stefanakis, S.A., Boscos, C., Alexopoulos, C., Krambovitis, E., 2000. Development and evaluation of a
direct enzyme immunoassay for oestrone sulphate in urine as a tool for diagnosis of early pregnancy in swine
Animal Reproduction Science, 58(1-2):127-135
103 Stefanczyk-Krzymowska, S., Krzymowski, T., Einer-Jensen, N., Kaminski, T., Kotwica, J. Local
transfer of prostaglandin F2&alpha from the uterine lumen into the venous and arterial blood and into the uterine,
mesometrial and ovarian tissue on Day 18 of pregnancy in the pig Animal Reproduction Science 23(3):223-
235
104 Szabo, P., Bilkei, G. 2002, Iron deficiency in outdoor pig production. J Vet Med A Physiol Pathol Clin
Med. 49(7):390-391.
105 Szenci, O., Taverne, M.A.M., Palme, R., Bertonti, B., Merics, I., 1993, Evaluation of ultrasonography
and the determination of unconjugated oestrogen in faces for diagnosis of pregnancy in pigs. Veterinary Record,
132:510-512.
106 Tărăboanţă, Gh., Hălmăgean, P., Farkaş, N., Oprescu Sevastia, 1983 Tehnologia creşterii suinelor, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
107 Terqui, M., Bazer, F.W., Martinat-Botté, F., 1992. Mechanisms of high embryo survival in Meishan gilts.
In: International Symposium on Chinese Pig breeds, 11-14 august 1992, Harbin, China, 52-58.
108 Van de Wiel, D.F.M., Vos, E.A., Brake, J.H.A, van der Lende, T., 1992, Pregnancy diagnosis in sows:
enzyme immuno assay measurement of oestrone sulphate in plasma on day 25 - 30 after insemination in
comparison to ultrasound scanning on day 28. Livestock Production Science 32:323-330.
109 Van der Lende, T., Schasfoort, R.B.M., Van der Meer, R.F. 1992. Monitoring reproduction using
immunological techniques, Animal Reproduction Science, 28(1-4):179-185
110 Van Heugten, E., 1999. Feeding recommendations for gestating sows, Animal Science Facts , Extension
Swine Husbandry ANS00-810S
REPRODUCEREA INTENSIVĂ A SCROAFELOR 253
111 Vos, E., van Oord, A., Taverne, M.A., Kruip, A.M., 1999, Pregnancy diagnosis in sows: Direct ELISA
for estrone in feces and its prospects for an on-farm test in comparison to ultrasonography. Theriogenology
51:829-840.
112 Walker, B., Young, B.A., 1992. Modelling the development of uterine components and sow body composition in
response to nutrient intake during pregnancy. Livestock Prod. Sci. 30:251.
113 Watson, A.J. 1992.The cell biology of blastocyst development. Mol Reprod Dev 33,492-504
114 Weldon, W.C., Lewis. A.J., Louis, G.F., Kovar, J.L., Giesemann, M.A., Miller, P.S.,1994,
Postpartum hypophagia in primiparous sows: I. Effects of gestation feeding level on feed intake, feeding behavior,
and plasma metabolite concentrations during lactation. J Anim Sci. Feb;72(2):387-394.
115 Whittemore, C.T., 1999. The Sience and Practice of Pig Production, Second Edition, Blackwell Science.
116 Wilson, M.E., Biensen, N.J., Ford, S.P. 1997. Selection for litter size by using the ratio of piglet weight:
placental weight as a measure of placental efficiency Iowa State University Breeding/Physiology ASL-
R1490, http:// www. extension. iastate.edu/ Pages /ansci/ swinereports/ asl-1490.pdf
117 Wilson, M.E., Biensen, N.J., Ford, S.P. 1998. The effect of uterine environment on meishan and yorkshire
fetal development and placental size and vascularity Iowa State University Breeding/Physiology ASL-
R1570, http:// www. extension. iastate.edu/ Pages /ansci/ swinereports/ asl-1570.pdf
118 Wilson, M.E., Vonnahme, K.A., Ford, S.P. 1999. Use of Asynchronous Embryo Transfer to Investigate the
Role of Uterine-embryo Timing on Placental Size Iowa State University Breeding/Physiology ASL-
R1665, http:// www. extension. iastate.edu/ Pages /ansci/ swinereports/ asl-1665.pdf
119 Wu, M.C., Dziuk, P.J., 1995, Relationship of length of uterus in prepuberal pigs and number of corpora lutea
and fetus at 30 days of gestation. Animal Reproduction Science, 38:327-336.
120 Xue, J.L., Koketsu, Y., Dial, G.D., Pettigrew, J., Sower, A., 1997. Glucose tolerance, luteinizing hormone
release, and reproductive performance of first litter sows fed two levels of energy during gestation. J. Anim. Sci.
75:1845.
121 Youngquist, R.S., 1997. Current therapy in large animal theriogenology - W.B. Saunders Company,
Philadelphia, London, Toronto, Montreal, Sydney.
122 *** Council Directive 2001/88/EC of 23 October 2001 amending Directive 91/630/EEC laying
down minimum standards for the protection of pigs
123 *** Council Directive 2001/93/EC of 9 November 2001 amending Directive 91/630/EEC laying
down minimum standards for the protection of pigs.
124 *** http://mark.asci.ncsu.edu/reproduction/rtu/Images.htm
125 ***NRC. 1998. Predicting feed intake of food producing animals. Natl. Acad. Press, Washington, DC.
View publication stats