Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASPECTE DE
NOUTATE ȘI DELIMITĂRI NECESARE
SIBIU, 2020
- in cazul obligatiei de a preda un bun individual determinat, punerea in
intarziere stramuta de la proprietar la debitorul obligatiei de predare riscul pierii
fortuite a bunului.
Prin exceptie, potrivit art. 1156 C. civ. debitorul nu va raspunde pentru
pieirea bunului daca face dovada ca el ar fi pierit chiar daca ar fi executat
obligatia predarii la termen a bunului. Executarea unor creante rezultate dintr-o
hotarare judecatoreasca nu este supusa punerii in intarziere, pentru ca asa cum a
statuat Instanta Suprema (TS, col. Civ. dec. nr. 1954/1956 in CD pe 1956 p.
324) insasi hotararea tine loc de notificare.
Daunele interese compensatorii sunt despagubiri banesti datorate ca
urmare a neexecutarii totale sau partiale ori a executarii necorespunzatoare a
obligatiilor de catre debitor. Se numesc compesatorii pentru ca nu pot fi
cumulate cu executarea in natura a obligatiilor.
Daunele interese moratorii sunt despagubirile banesti datorate de
debitor ca urmare a prejudiciului suferit de creditor prin intarzierea in
executarea obligatiei asumate prin contract. Spre deosebire de cele copensatorii,
daunele moratorii se cumuleaza cu executarea in natura pentru ca ele acopera
doar prejudiciul suferit de intarzierea in executarea obligatiilor contractuale.
Evaluarea judiciara a daunelor interese. Evaluarea judiciara se face
prin hotarare judecatoreasca in conditiile prevazute de art. 1084- 1086 C. civ.
care stabilesc cateva principii in aceasta materie:
a. Principiul repararii integrale a prejudiciului presupune obligatia instantei de
judecata de a acorda creditorului o indemnizatie egala cu prejudiciul real suferit
care include, atat paguba efectiv suferita, damnum emergens, cat si castigul
nerealizat, lucrum cessans.
b. Debitorul raspunde doar pentru prejudiciile previzibile la momentul incheierii
contractului. Cand prejudiciul a fost produs prin dol, raspunderea debitorului nu
va mai fi tarmuita la prejudiciul previzibil ci la intregul prejudiciu.
c. Vor fi supuse repararii prejudiciile directe, adica doar cele care s-au produs
datorita neexecutarii contractului intr-o relatie de cauzalitate directa.
Evaluarea legala a daunelor interese este cea facuta prin lege si
priveste prejudiciul suferit de creditor ca urmare a nerespectarii de catre debitor
a obligatiei ce are ca obiect o suma de bani.
Potrivit art. 1088 C. civ. La obligatiile care au de obiect o suma oarecare,
daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara
de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate . Plecand de
la premiza ca sumele de bani pot fi intotdeauna executate in natura,
neexecutarea obligatiei de catre debitor are ca efect doar plata daunelor
moratorii care se cumuleaza cu daunele compensatorii. In aceasta materie sunt
aplicabile cateva reguli:
a - potrivit art. 1088 aceste daune interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut
a justifica vereo paguba
b - aceste daune sunt datorate din ziua chemarii in judecata a debitorului, fiind
insuficienta simpla notificare;
c - ele sunt calculate doar pentru sumele datorate nu si pentru sumele primite
anticipat. Potrivit dreptului nostru, capitalizarea dobanzilor scadente si
neachitate la suma datorata si calcularea in continuare a dobanzii la intreaga
suma rezultata, se numeste anatocism.
d - daunele interese moratorii sunt fixate prin lege la limita dobanzii legale, mai
putin in materie comerciala, la contractul de societate, fidejusiune. Partile pot
stipula insa dobanzi la un nivel inferior celei prevazute prin lege.
Dobanda legala a fost fixata de Decr. 311/1954 la un plafon de 6%
anual. Dupa 1989 reglementarea contravenea economiei de piata, fiind chiar
desueta. Ea a fost totsi formal in vigoare pana la promulgarea Legii nr. 7/1998
privind declararea ca abrogate a unor acte normative.
La 25 ianuarie 2000 a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 9 privind nivelul
dobanzii legale pentru obligatiile banesti. Dobanda legala pentru alte obligatii
decat cele comerciale este stabilita la nivelul taxei oficiale a scontului
stabilit de BNR, in prezent de 15% la care se poate adauga un procent de 50%
din aceasta dobanda, putand rezulta o dobanda de 22,5%.
Art. 5 din aceasta ordonanta reglementeaza doua situatii:
- daca raportul juridic este stabilit prin act scris, dobanda este cea legala, ea
putand fi depasita cu cel mult 50% in temeiul conventiei;
- daca raportul juridic nu este constatat prin act scris, dobanda ce poate fi
acordata de instanta este in limita cuantumului legal de 15%. Orice conventie
prin care s-ar conveni dobanzi mai mari decat cea prevazuta prin ordonanta este
lovita de nulitatea absoluta. Nulitatea va fi partiala, afectand doar clauza privind
obligatia de a plati o dobanda mai mare decat cea legala. (Andrei Fuduli,
Regimul juridic al dobanzii in noua reglementare, in Rev. de dr. com. 7 8/2000
p. 68 -77)
Evaluarea conventionala. Clauza penala. Evaluarea daunelor interese
poate fi facuta si prin conventia partilor intervenita inainte de producerea
prejudiciului. Aceasta intelegere poarta numele de clauza penala si este
reglementata de art. 1066 -1072 C. civ. Ea este o conventie accesorie prin care
partile evalueaza anticipat daunele interese contractuale, fie printr-o clauza din
contractul principal fie printr-o conventie ulterioara.
Avantajele oferite de clauza penala vizeaza, in principal, simplificrea
raporturile dintre creditori si debitor si evitarea evaluarii judiciare a
prejudiciului. Pentru a obtine daunele interese, creditorul nu are decat sa
dovedeasca faptul neexecutarii, executarii necorespunzatoare, executarii cu
intarziere a obligatiilor contractuale. Ea indeplineste astfel o dubla
functie: reparatorie dar si o veritabila garantie a executarii obligatiilor prin
presiunea pe care o exercita asupra debitorului. Cu conditia ca obligatia
principala sa nu se fi executat, creditorul are a alege intre a accepta executarea in
natura sau plata penalitatii convenite. Debitorul nu poate insa opta intre aceste
doua posibilitati.