Sunteți pe pagina 1din 11

ANALIZA COMPARATIVĂ ÎNTRE BUGETUL DE

STAT ȘI BUGETELE LOCALE

SPECIALIZAREA: CĂTA IONELA


FINANȚE ȘI BĂNCI GRUPA: FB 31
CUPRINS :

* Introducere
1)Capitolul 1- Ce este bugetul de STAT

2)Capitolul 2 - Ce reprezinta bugetele LOCALE


3)Capitolul 3 - Particularități ale raporturilor între
bugetul de stat și bugetele locale
4)Capitolul 4 - Organizarea raporturilor bugetare
dintre bugetul de stat si bugetele locate

* Concluzii
* Biliografie
Introducere

Imediat după căderea regimului comunist și instaurarea regimului democratic în


România, s-au produs schimbări și în ceea ce privește sistemul bugetar, însemnând instituirea
unor noi componente bugetare, precum bugetele locale și alte fonduri speciale la nivel central,
ceea ce implicit a marcat intensificarea raporturilor bugetare.

La nivelul central de guvernare în plan local se investea autonomie locală administrativă


și financiară bugetelor locale. Schimbările s-au produs ca urmare a adoptării Constituției
României din anul 1991, în contextul trecerii la regimul politic bazat pe democrație, care în
articolul 119 prevedea că „administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se
întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice”, pentru
studiul de față fiind de interes abordarea practică, maniera în care aceste procese s-au realizat și
gradul de atingere al acestor deziderate. În ce privește regiunile de dezvoltare la nivelul
României, acestea s-au format doar ca entități fără personalitate juridică în anul 1998, având
același statut și în prezent, prin Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România. În
articolul 2 al acesteia regăsim principalele obiective formulate la acea vreme vizând:
„diminuarea dezechilibrelor regionale”, „pregătirea cadrului instituțional pentru a răspunde
criteriilor de integrare în structurile UE”, „corelarea politicilor și activităților sectoriale
guvernamentale la nivelul regiunilor” și „stimularea cooperării interregionale, interne și
internaționale”1.

1
A se vedea : http://www.fin.ase.ro/abc/fisiere/ABC7_2018/lucrare/6.pdf . Păuc Lenuța Universitatea
,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Capitolul 1

Ce este bugetul de STAT

Bugetul de stat reprezintă componenta centrală a sistemului bugetar, având o poziție


privilegiată și reprezentând principalul instrument funcțional al gestiunii financiare publice prin
care sunt mobilizate cele mai importante surse de venit, acestea având o bază de impunere
mobilă și fiind colectate de la nivelul întregului teritoriu național. Sumele colectate sunt destinate
finanțării cheltuielilor afectate cu furnizarea bunurilor și serviciilor naționale, precum apărarea,
ordine și siguranță națională. Printre categoriile cele mai importante de venituri regăsim taxa pe
valoare adăugată, impozitul pe profit sau accizele, impozite recunoscute ca fiind pârghii de
influențare a unei economii. Pe aceste considerente bugetul de stat reprezintă mai mult decât un
tablou evaluativ de venituri și cheltuieli, actualmente, fiind conceput ca „intrument de conducere
a activității financiare a statului” [Filip, 2010, 284], în ultimă instanță, influențând întreaga viață
economică și socială2.

2
Analiza raporturilor dintre bugetul de stat și bugetele locale în România – o perspectivă regională
Capitoul 2

Ce reprezinta bugetele LOCALE

Bugetele locale reprezintă în plan formal documentele în care se înscriu veniturile și


cheltuielile de la nivel local ale comunelor, municipiilor și județelor pe rațiunea administrării
locale a nevoilor acestor colectivități (iluminat, salubritate). Funcționarea bugetelor locale ca
instrumente de gestiune financiară a fondurilor publice în cadrul sistemului bugetar reprezintă
expresia nevoii de descentralizare și a învestirii cu autonomie administrativă și financiară a
autorităților locale, din rațiunea degrevării de sarcini a autorităților de la nivel central, rezultând
o simplificare a aparatului administrativ și din rațiunea faptului că autoritățile locale cunosc mai
bine specificul fiecărei comunități și nevoile de administrat. Administrarea locală a nevoilor
publice locale eficientizează interrelațiile bugetare și prin faptul că se reduc costurile de formare
și administrare a fondurilor financiare publice. Totuși, bugetele publice locale nu sunt
complementare bugetului de stat, ci dimpotrivă eficientizarea interrelațiilor bugetare presupune
și partajarea (administrarea în sistemul joint management) ,[Oprea, 2011, 69] a anumitor nevoi
publice. Într-o altă viziune bugetele locale sunt considerate ca fiind „instrumentul principal al
autorităților administrației publice locale în vederea selectării prorităților de finanțare din
strategiile de dezvoltare economică și socială ale localităților” [Cigu, 2011, 62]3.

3
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
Capitolul 3

Particularități ale raporturilor între bugetul de stat și


bugetele locale
Fiind un stat unitar, în România sistemul bugetar este organizat pe două trepte principale,
una la nivel central și una la nivel local, cu observația că palierul local de administrație poate fi
împărțit în două subtrepte, identificându-se bugetele de la nivelul județelor și bugetele de la
nivelul comunelor, orașelor și municipiilor. Deși prin asumarea obiectivului de autonomie locală
administrativă și financiară se dorește o structură simplificată a raporturilor bugetare, în realitate
acestea sunt de o complexitate însemnată, având consecințe importante asupra întregului sistem
bugetar.

Repartiţia (redistribuirea) resurselor în plan internaţional10, sub forma împrumuturilor


acordate sau contractate, a ajutoarelor, donaţiilor etc., cu o pondere mai redusă în bugetele
publice. Caracteristic perioadei actuale de dezvoltare şi evoluţiilor europene, bugetele centrale
reflectă, sub aspectul invocat, şi relaţiile specifice cu bugetul Uniunii Europene (contribuţii la
bugetul comunitar sau sume de care statul respectiv beneficiază). O imagine de ansamblu a
acestor relaţii şi participanţii la acestea sunt redate grafic în figura alăturată4.

4
http://portal.feaa.uaic.ro/definitivare/licenta/PublishingImages/Pages/default/5AP%20Note%20de%20cu
rs%20Sisteme%20bugetare%20publice.pdf
Procesele şi relaţiile economice subsumate noţiunii de buget s-au înfăptuit în societăţile
precapitaliste într-un mod mai puţin ordonat, în afara existenţei unui cadru prestabilit şi
respectat, deciziile în materie revenind conducătorului colectivităţii. Practic, veniturile
suveranului şi cele ale colectivităţii nu erau clar separate, ceea ce lăsa loc pentru decizii arbitrare
atât în privinţa mobilizării resurselor, cât şi în privinţa alocării şi utilizării lor. Eliminarea acestor
anomalii şi instituirea ordinii în domeniul finanţelor publice au reclamat în mod firesc crearea
unui cadru reglementativ care să ordoneze cheltuielile şi veniturile, specific noţiunii de buget.
Acesta fiind contextul în care se discută despre apariţia noţiunii moderne de buget, cu
semnificaţia sa juridică.

Apariţia categoriei moderne a bugetului public s-a produs în mod obiectiv pe fondul
existenţei nevoilor publice de satisfăcut şi al mobilizării şi alocării/utilizării în acest scop a unor
resurse financiare de către autorităţile publice, din necesitatea unei organizări adecvate a acestor
relaţii financiare prin cuprinderea lor într-un document de prezentare şi aprobare a veniturilor şi
cheltuielilor statului. Altfel spus, bugetul public, în accepţia sa juridică, s-a dovedit necesar
pentru a îmbrăca un conţinut socialeconomic preexistent (bugetul public în accepţie economică)5.

Accepţia juridică a bugetului evidenţiază implicarea autorităţilor publice în procesul


bugetar, indicatorii de venituri şi de cheltuieli proiectaţi de executiv fiind supuşi autorizării de
către legislativ, care este îndrituit la un control politic asupra efortului financiar al naţiunii şi al
direcţiilor spre care acesta este canalizat, asigurând astfel concordanţa cu programul de
guvernare, pe baza căruia guvernul a fost învestit cu încrederea reprezentanţilor naţiunii6.

Principale transferuri interadministrative între bugetul de stat și bugetele locale în


România regăsim: cotele defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat și subvenții. Instituită pentru prima dată în anul 2006 prin legea deja enunțată,
tehnica de repartizare a cotelor de impozit pe venit a fost modificată în ce privește procentele

5
L. Duguit, Traité de droit constitutionnel. Tome 2, La théorie générale de l'État, Boccard, Paris, 1923, p. 144.

6
Ghe. Filip, op. cit., p. 282
alocate autorităților locale în anul 2011 prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, astfel: 47% la
bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, pe teritoriul cărora își desfășoară
activitatea plătitorii de impozite, 13% la bugetul local al județului și 22% într-un cont distinct,
deschis la direcțiile generale ale finanțelor publice regionale, la trezoreria municipiului reședință
de județ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor7.

Capitolul 4

Organizarea raporturilor bugetare dintre bugetul de


stat si bugetele locale

Organizarea raporturilor bugetare dintre bugetul de stat și bugetele locale reprezintă un


demers rațional care stă la baza delimitării fiecărei componente bugetare și identificării și
atribuirii de compentențe specifice autorităților publice ale celor două paliere de guvernare, în
funcție de anumite repere, cerințe și condiții contextuale concrete, astfel încât, pentru fiecare stat
(administrație publică) să rezulte un set de interrelații bugetare diferențiat și rațional, răspunzând
eficace și eficient la nevoile colectivităților naționale și locale și asigurând premisele dezvoltării
socio-economice. Conceperea rațională a interrelațiilor bugetare în mod obligatoriu trebuie
corelată cu compențele de la nivelul fiecărei componente bugetare, aspect deosebit de important
pentru funționarea în ansamblu a sistemului bugetar, implicit pentru ritmul de dezvoltarea
economică și socială a statului [Oprea, 2011, 145] și totodată, opinia împărtășită de mai mulți
autori, dacă ne raportăm la bugetele locale, este că pentru a asigura eficacitatea transferurilor și a
consolida autonomia locală, transferul resurselor financiare acoperitoare trebuie să se realizeze în
același timp cu transferul de competențe8.

7
http://www.fin.ase.ro/abc/fisiere/ABC7_2018/lucrare/6.pdf
8
[McLure, C., Martinez-Vazquez, J. (2000), 1-2].
Concluzii:

Design-ul și derularea transferurilor între bugetul de stat și bugetele locale nu au fost


niciodată adecvate la finanțarea nevoilor locale, marcate de procesul descentralizării, contrar
asumării constituționale a principiului autonomiei locale. Astfel, am găsit că veniturile locale s-
au format anual dintr-un număr ridicat de transferuri de la bugetul stat, acestea având și întro
proporție covârșitoare în total resurselor locale (în cea mai mare parte, cote din impozitul pe
venit și sume defalcate din TVA), însemnând lipsă de predictibilitate și confuzie pentru
autoritățile locale, fapt ce a defavorizat ritmul dezvoltării armonioase a unităților
administrativteritoriale, în acest sens, impunându-se consolidarea capacității financiare locale
prin cedarea în plan local de surse de venit permanente, care mai departe să impulsioneze spiritul
proactiv și responsabilitatea decidenților locali.
Dintr-o perspectivă regională, prin analiza veniturilor de la nivelul acestora, am constatat
o devoltare regională mult dezechilibrată, la extreme situându-se regiunile Nord-Est și București-
Ilfov, care s-a accentuat în timp, contrar obiectivelor asumate la formarea entităților regionale
(fără personalitate juridică) privind diminuarea disparităților regionale și trendului „Europe of
regions”. O posibilă explicație este aceea că obiectivele de dezvoltare regională au fost asumate
fără asigurarea în prealabil a unei capacități financiare locale, fiind de la început susceptibile de
nereușită. În acest sens, considerăm că actuala organizare administrativ-teritorială este în
imposibilitatea de a răspunde unei dezvoltări-teritoriale echilibrate, în timp ce instituirea
regiunilor ca entități cu personalitate juridică, însemnând mutarea centrului de decizie de la nivel
local la nivel regional, acordarea de competențe specifice și automat, resurse financiare
corespunzătoare pentru succesul acestei inițiative, ar constitui un accelerator în acest sens.
Astfel, reorganizarea administrativ-teritorială apare oportună, sporind funcționalitatea sistemului
administrativ, cu implicații mai departe în creșterea economică și a nivelului de trai al
cetățenilor. Totodată, nu este exclusă și instiuirea unor regiuni cu statut special, așa cum pare a fi
cazul Regiunii București-Ilfov.
Biliografie:
http://www.fin.ase.ro/abc/fisiere/ABC7_2018/lucrare/6.pdf

https://www.google.com/search?q=analiza+datoriei+publice+a+Romaniei+1010-
2010&oq=analiza+datoriei+publice+a+Romaniei+1010-
2010&aqs=chrome..69i57j0i333.25478j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8

http://portal.feaa.uaic.ro/definitivare/licenta/PublishingImages/Pages/default/5AP%20Note%20d
e%20curs%20Sisteme%20bugetare%20publice.pdf

[McLure, C., Martinez-Vazquez, J. (2000), 1-2].

L. Duguit, Traité de droit constitutionnel. Tome 2, La théorie générale de l'État, Boccard, Paris, 1923, p. 144.

Ghe. Filip, op. cit., p. 282

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

Analiza raporturilor dintre bugetul de stat și bugetele locale în România – o perspectivă regională

http://www.fin.ase.ro/abc/fisiere/ABC7_2018/lucrare/6.pdf . Păuc Lenuța Universitatea ,,Alexandru Ioan


Cuza” din Iaşi

S-ar putea să vă placă și