Nr.

25
ARHIVA SOMESANÄ
REVISTA ISTORICA-UMRALA
Proprietar Director.: sub Nr. XX C. -2
'
VIRGIL Trib.

CUPRINSUL:
Pag
Virgil : Wiintarea granitei militare
1762 261
.loan Maiorescu altre Epp. 376
/Gheorghe Matei: Un profesor . .. 386

Contribuiuni la studiul unor asociatii

de plante ruderale 397

C I

Morariu: Ma4ian, o figara culturalä

educativd ' . .. . . 422
Teodor Ghitan: Contribufluni la istOricul
. . 426
E. Nunel: date bibliografice- . .
434
losif E. Naghiu: relatare din sec. XVIII . . . . 435
Onisim Filipoiu: Dou documente 438
Muzeul . .: . . 444
Publicatie .
446
Moisil: Biograjia lui Anton Cosimelli . . . 447.

-
Octomvrie 1938- Martie 1939

administratia revistei:
SOME$ANk Str. Vasile Naga, 29
1939
, www.dacoromanica.ro
r
 ÄRI-HVA
ISTORICA-CULTURALA
. 25

Infiintarea granitei militare

näsäudene
Virgil
1765
Diverse constructH Pâri certuri - Delegatii sasi la
Sibiu Reambuläri delimitäri Pretentiile Bistritenilor - Ordi-
nele generalului Siskovici ale guberniului -0 chestie a lui Cute
din

Cu toate promisiunile fäcute in anii precedenti, natiunea (uni-

versitatea) säseascä scrie in 3 lanuarie magistratului bistritan nu
mai vrea sä despre despägubirea orasului Bistrita »pro futuros,
deoarece ea »nici n'a luat asuprasi o asemenea indatoriren. Tot-
odatä inainteazä curtii din Viena o rugare avertendo clementer
illocatione militiae limitrofae in fundo regio saxonicoe.
Locotenent-colonelul Enzenberg cere in 9 Ian. dela districtul
säsesc lemn de pentrue ofiferilot griniceri, cum
i se promisese de cätre magistrat. La acestea magistratul räspunde:
Nu nimic despre o promisiune fácutá. Este adevärat cä »aus
Gefälligkeit, sine consecventia contribuabilii sasi fuseserá
plecati sä ducä lemne la cvartirul loc.-colonelului, dar cu acea
ocazie se täiaserä mai multe lemne au fost »cedatec. Con-
tribuabilii sasi pästrat neatinse pädurile ca un »domeniug
intangibil (ungeschmälert), ceeace Mai. Sa a aprobat ; tot aceia au
trebuit sä pläteascä din greu impozite (hart verzinsen). Cu toate
aceastea vor presta bucuros vor serviciile, dacä nu li
se va cere preamult (nicht so consecventiose Zumuthung).

www.dacoromanica.ro
 Conte le Vass magistratului cä a trebuit sä expedieze
guberniului exemplarul despre reambularea metalä« din Sep-
temvrie a. tr. fiinda Mich. Hannenheim nu inaintase atunci pro-
cesul verbal, cum promisese. Senatorul in chestie,
cä actul de reambulare luase atunci secretarul gubernial
Hannenheim dela fratele siu Michael, chiar culesul viilor,
l-a wzat arhiva gubernialä l-a uitat acolo.
Magyarosi Mihály din Jeica cere 16 stâlpi de câte 3 stânjeni
8 grinzi de 2 stânjeni pe seama morii din Totodatä
comisarul Gottschick informeazä gränicerii din
mai'nainte o mare cantitate de trunchi de stejar
durea Ferihkenilor pânä la hotarul Magistratul magi acum
pe cApitanul Riccord ca acele lemne sä fie intrebuintate la repa-
rarea amintitei mori, iar cäpitanul sä impiedece comiterea astorfel
de atrocitäti sä interzia gränicerilor täierea rächitelor (sälciilor)
de moara din Nusfaläu.
Loc.-col. Enzenberg promite in 16 lanuarie cä la plânsoarea
Sa0or Dumitreni va cerceta chestia clädirei unei mori partea
Rebrioreiiilor hotarul Dumitrenilore. Mai apoi moara s'a
struit pe malul stâng al Some§ului.
In 19 Ian. raporteazá senatorul Bedeus nu departe de
rnoara din (Grossendorf) doi gräniceri valahi voesc sä
construeascä o altá moarä, chiar pe locul unde cu doi
deasemenea incercase sä clädeascä un Valah, dar fusese impiedecat
de cätre cApitanul Riccord.
Din 15 lanuarie urmAtoarea propunere (Gutachten) a
generalului Siskovici delegatului national säsesc Michael Bruk-
adresatä prezidentului consiliului de räzboiu
Terenul situat la temurele stâng al apartinAtor
comunelor säse§ti lad, Pintic Dumitra, pânä la piciorul pädurei
mari (bis den Fusz der grossen Waldung) este a se deslipi,
pelângä o bonificare, dela amintitele sate säse§ti a se preda
neconditionat (ohne allen Umstandt) satelor valahe militare pentru
intretinere absolut necesará (unentbehrlichen Unterhalt);
rezerva ca dupä ce vitele locuitorilor sasi din acele sate in anume
timp al in acele Wart, ele ar putea cauzeze
pagube in semänäturile (Fruchtfeldern) gränicerilor, la picioarele

www.dacoromanica.ro
 263

pädurilor mari, dealungul acestor, ori sä se facä priseacä (Verhau)

ori sä se construeascä ingräditurä. Apoi satelor säse§ti, pentru
a-si mâna vitele la adäpat la Somes, in câteva locuri necesare
58 li-se lase o iesire de tot liberä (Zugang) la Somes, care sä fie
nelucratä (nesämânatä, umbebaut).
Pe o filä afläm urmätoarele cereri de adresat generalului
Siskovici: 1. ca gränicerii incá sä dea pázitori de noapte, ordonati
de guberniu ; 2. ca ordonantele pentru scrisori sä fie incartiruite
la ; 3. nu mai fie permis niciunui gránicer sä viná
din locuri streine in districtul säsesc; 4. se inläture crucile
ridicate pe hotarul
Dela guberniul din Sibiu i se trimite magistratului in 21
ordinul curtii din Viena privitor la formalitätile de observat la redi-
jarea actului de cedare renuntarea la Valea Rodnei.
In 28 lan. Sburlati scrie magistratului cä comanda
regimentului a interzis cäpitanului Riccord sä incvartireze pe
stegar in Dipsa. cá acea a pedepsit
pe Rebrisoreni, pentru purtarea arbitrará de arme.
Sasii din Vermi9 se plâng in 4 Februarie cä pästorii
valahi sunt inrolati ca gräniceri ; iar Sasii din Crainimät
sä fie scosi din locuintele pästorii valahi deveniti
gräniceri.
Un ordin gubernial d. d. 4 Febr. someazá magistratul sä
caute documentele privitoare la certele de hotar dintre grániceri
9i Sasii din Pintic, lad 9i Dumitra, spre a putea fi prezentate
comisiei care va veni la varä, in alt ordin din 9 Febr. guberniul
cere sä se raporteze imediat, oare n'ar fi mai bine pentru
(dem Land zuträglicher) dacä cládirile de (vamä 9i
carantinä) n'ar sta nici in Bârgäu 9i nici in Rodna, ci s'ar construi
o casi de pazá pe Persa, iar celelalte
palance ori (verhackt). Tot atunci e somat magistratul
ca »in materia cessionisg sä fie trimisi delegati la Sibiu, ca
chestie fie ill »totaliterg terminatá.
In 20 Februarie s'a publicat un statut gräniceresc, care ins
intru câtva modificat s'a 9i in mod definitiv in
13 Nov.
V. Arhina Nr. 8 p. 76 Nr. 9 p. 109.

www.dacoromanica.ro
 La 24 Febr. curtea din Viena a aprobat demarcatia hotarelor
districtului valah (Valea Rodnei).
In 19 Martie magistratul complet merge la comandantul tra-
pelor sträine aflätoare in garnizoana loc.-colonelul Szu-
hányi, spre a-i exprima felicitäri de ziva onomasticA a domnitoarei.
Tot in acea zi magistratul prime§te scrisoarea generalului Siskovici,
in care acesta cere sä fie prezenti ai ora§ului la ,Einrich-
Lung der Grenz-Miliz«.
In delegatia la Sibiu, cerutá de guberniu, este ales primarul
Klein. lar ce Klein ezitä, spunând i s'ar face reprouri
dacá lucrurile n'ar reu§i pe plac, sunt : senatorul Teckelt

notarul Saal.
Un ordin gubernial statore0e ca gränicerii nu mai fie
numiti »milites provinciales« »limitrofk, ci »limitanei »con-
finiari .
In Mart. bar. Eenzenberg magistratului cá a dat
ordin sä se edifice in districtul militar douä cvartire pentru ofiteri
din statul major; ca magistratul sä dea lemnul necesar din
pädurile Dumitrei märginw cu Some§ul, adicä de fag.
Bistritenii promiseserä s'o facä aceasta incä in timpul când träia
generalul Buccov, despre ce existä document. Dumitrenilor li se
va pläti ceva pentru lemne, numai benevole, comanda
regimentului va griji ca la transportul lemnelor sä nu se
inseläciuni (Unterschleife). magistratul »diese Zumutung
in eine Oberlegung genommen hat«, deleagä pe senatorul Teckelt
pe notarul Saal intrebe pe bar. Enzenberg cä de lemne
are nevoie sä de tulpinä. Delegatii intorc cu
räspunsul loc.-colonelului el nu poate fixa de acum precis
lemnelor de clädit, ci repetä cä fie de fag, la alt acord nu
se demite; Dumitrenii vor primi un prezent (Discretion) nu se
vor Magistratul e de pärere fie ascultati
mai Dnmitrenii, apoi hotáre§te »säse§te«, din nou sä fie
intrebat Enzenberg despre modul vor putea fi evitate
spre a nu se cauza prea mari pagube in pädurile Dumi-
trenilor.
Urmeazá memoriul magistratului bistritan de data 29 Martie,
- adresat guberniului - in care justifia prezentärii

www.dacoromanica.ro
 265

delegatilor säi in Sibiu in chestiunea cesionärii districtului rodnean

cu tirmätoarele motive:
1. Magistratul bistritan a renuntat la Valahii din 21 comune
din Valea Rodnei, precum la cei din Nusfalau Sântioana, in
urmare la peste 4000 contribuabili cu conditia, ca acestia sa fie
separati de comunele säsesti, pentru a se evita conflictele inevi-
tabile, pi sä fie transferali in Valea Rodnei. Aceasta nu s'a
fäcut, dimpotrivä numärul gränicerilor din districtul säsesc a crescut
prin venirea altor locuitori din judetele invecinate.
2. Magistratul bistritan acum e nevoit suporte greutätile,
pe care ambele districte de cesionare.
strämutarea gränicerilor valahi nu se va face in scurt timp,
gistratul va suferi mari mai ales, cä multi Sasi sunt gata
sä-si päräseascä locuintele, decât ca - multimea noilor
greutáti - sä mai fie expusi vexatiunilor continue ale gräni-
cerilor.
3. Se in tainá, cä se intentioneazA pi cesionarea
câtorva din putinele comune säsesti aflátoare pe mosia regeascá.
urmare nunumai nu s'au implinit conditiunile stabilite cu
ocaziunea cesionärii prime, anume cá se vor revizui prin o
comisiune hotarele dintre cele districte, ci e pregátire
o defalcare a unei pärti din districtul säsesc. aceasta din
tivul locuitorii din Rodnei nu sunt multumiti cu hotarele
fixate pânä Somes, Strâmba, ci cer intinderea
peste aceste räuri. Cu ocaziunea reambulärii gränicerii au pi pus
wide pe
4. Nu se nimic privitor la despágubirea ce i se vine acestui
magistrat pentru renuntarea la Valea Rodnei.

In din 30 Martie a magistratului, primarul Klein

statä ca a sosit ceasul ca bistriteni piece la Sibiu in
chestia importantä. Cauza n'au plecat a fost faptul,
ca se astepta sosirea din Sibiu a loc.-colonelului Enzenberg, dela
care toti asteptau audä ceva »pro directione«. S'au auzit
diverse lucruri bune, dar rele ca acele cä se vor cere dela
Bistriteni pi ateva sate säse$ti. magistratul e convins cä
delegatii sái niciodatá n'ar fi semnat o renuntare definitivá, fär'de
a fi consultat mai pe magistrat in privintd. Delegatii
Teckelt Saal pleacä in acea zi la Sibiu, dar nu singuri ci
sotiti de primarul Klein, care se vede cá s'a hotärit sä
parte in delegatie,

www.dacoromanica.ro
260

In 3 Aprilie soseste ordinul gubernial d. d. 18 Martie ca

magistratul sä expedieze la Sibiu toate scrisorile referitoare la
certele de hotar dintre Ardeal Moldova.
La repetitele cereri ale pärintelui superior Apostol din
ca Bistritenii sä-i datoria de 1000 dobânzile cuve-
nite, dimpotrivä e SO se la directorul cauzelor
fiscale, magistratul räspunde in 10 Apr. cä creditorul sä räb-
dare, deoarece chestia cedärii districtului valah, in urmare chestia
datoriilor orasului, chiar acum este »in frangenti«.
Tot 10 Apr. sosesc magistratului douá ordine
niale: unul din 18 Mart. ca nimeni nu indräzneascá sä cum-
pere pusti dela gräniceri; iar al doilea din 28 Martie in care se
interzice sä se scrie epistoale in Moldova Muntenia per-
misiunea comandei generate, trebue sä i se
materia in care voeste cineva 50
Baronul Enzenberg in 11 Apr. magistratului ca se
fixeze hi Dumitrenilor locul, de unde sä fie Mate lem-
nele necesare pentru cládirea locuintelor ofiterilor de stat major
din districtul militar.
In 11 Apr. intoarce la Bistrita träsura, care transportase pe
delegati la Sibiu, aduce copia scrisorii aláturatä de acestia la
apelul »in re cessioniss.
Primarul Klein a Straussenburg ii adreseazA din Sibiu in
12 Aprilie loc.-colonelului Enzenberg scrisoare: Sosind
cam târziu aci condeputatii, totusi hi douä rânduri am vizitat
pe generalul Siscovici de plecarea sa la Hateg.
privitor la cedarea Rodnei avem sä facem diverse apeluri
cari privesc conditiile neimplinite ale cesiunei, dar n'am atinge
chestii cari usor ar putea fi rezolvate pdn bunávointa D-Vstre;
rog sä mijlociti ca sä i se dea magistratului mânä de a
se de moara orasului din Nusfaläu cum o cere dreptul
incontestabil de proprietate. Noi am urgentat chestia aceasta
la D-Vstre cât la Ex. Sa Siskovici de plecarea sa
din Bistrita, deoarece am voi bucuros pe actualul
morar dela moarä. Am produs comisiei Bethleniane
din 1761 din care reiesä limpede »jus dominale et proprietarium«
al orasului asupra morii. Ex. Sa ne promise sä ni se dreptate.

www.dacoromanica.ro
 267

Nu de atunci ce s'a intAmplat in afará de

primitá dela cäpitanul Sburlati, cd morarul nu poate fi
Fie oricum, un drept constatat de o comisie nu poate fi
atacat, mai ales cá Nusfaläul Sântioana vor rämânea nesmintit
districtului sàsesc. Cáci e greu ca un sä serveascä
la doi stäpâni, iar morarul m'a táinuindu-mi,
atunci când I-am näimit, era gränicer. Deci sper cá nu veti im-
piedeca ca magistratul sä pond alt morar negránicer. Vom fi mul-
tämitori etc.
In 13 Apr. magistratul adreseazd guberniului o scrisoare in
care-i raporteazA cá actele cerute, cu privire la certele de hotar
dintre Moldoveni district, au fost inaintate »in copiis vidimatis
in 1761.
Primarul Klein ii scrie in 16 Apr. din Sibiu magistratului, cá
comandantul general a primit pe delegatii bistriteni veniti
»in materia cessionis districtus Rodnensis«.
La scrisoarea din 12 Apr. a primarului Klein, loc.-colonelul
Enzenberg räspunde in 19 Apr. din Feldru urmätoarele: Privitor
la moara din cred cd ea a fost totdeauna servitá conf.
dorintii magistratului nu voi fi contra sprijinului dat in
resul orasului. Dar trebue sä observ ca cât Nusfaläul
Sântioana sunt militarizate, moara de acolo are excluziv
folosul gränicerilor cari au primul drept, pe plátirea
obisnuite. Deoarece asigurati in curând Nusfaläul
tioana au fie predate jurisdictiei säsesti bistritene au sä
fie evacuate de gräniceri, magistratului este egal dacá lasá chestia
»in statu quo«, cAci un nou morar ar incerca sä macine satelor
streine, celor douá gränicere, ceeace nu se poate admite,
având acestea totdeauna intâietatea (Vorrecht). Când s'au
aceste douä sate nu mai au de mäcinat, e echitabil sä li se
macine altor sate invecinate. cä chiar D-Ta imi vei da
dreptate, deoarece se poate aplica aci vorba »beati possidentes«.
Mai amintesti cä nu se poate servi in acelasi timp douor domni ;
dar la noi (bei uns tocmai se adevereste aceasta,
cáci gränicerul trebue sä serveascä ca soldat totodatä ca
contribuabil. Deci trebue fie tratat cu consideratie (mit Reflec-
tion und Regard) acest soiu de oameni, cari produc erarului

www.dacoromanica.ro
dublu, cu mult mai mult decât ceice procurä numai simplu.
pentru rezolvarea astfel de probleme chiar D-Vstre ati dat
probe evidente.
In din 20 Apr. magistratul ceteste scrisoarea prima-
rului Klein d. d. Sibiu 17 Apr., care acesta aläturä o ciornä
a rugärii de adresat lui Enzenberg in chestia crucilor ridicate de
grâniceri pe hotarul din lad. In rugarea imediat atunci
dactatá magistratul apeleazá la Enzenberg dea ordin ca
distruse pe cari gränicerii le-au construit pe hotar säsesc,
adieä pe una Ilvenii, din jos dela spre Feldru drum,
iar alta Feldrihanii, la trecerea pe Budin, in fine a treia tot Feldri-
hanii, »dincoace de in Valea
Sasii din Dumitra se plâng in 22 Apr. cä in 19 c. gränicerii
au fost cu 40 care in lemne de
In din 23 Apr. magistratul ceteste scrisoare
rului Klein d. d. Sibiu 20 c. in care acesta cä natiunea
(universitatea) säseascä se in 24 c. in chestia Fägära-
sului, iar atunci 0i delegatii bistriteni vor avea de a face mult in
materia cesiunii. E nevoie ca magistratul sä »secondezee (ajute)
cât numai poate pe delegatii säi trimitä neamânat toate
sorile despre cari crede vor avea trebuintä. in aceeasi zi
se expediazA unele acte de o scrisoare, in
care magistratul intre altele ii roagá pe aceia sä intervinä la gu-
berniu in chestia muntelui a din pädurea
Dumitrenilor, a crucilor de pe hotarul ledenilor, a morii din
faläu in fine a morii pe care câtiva Rebrisoreni o cládiserä »pe
teritorul lângä Somes, nu departe de »Piatra
apoi au därâmat-o, iar acum probabil din nou ar intentiona s'o
recládeascá. In sfârsit magistratul autorizeazá pe delegati sä-i
meascá lui Bruckenthal pentru marele sprijin dat Bistritenilor
vorbeste inchestia cedärii Väiei Rodnei.
In 24 Apr. senatorul loach. Bedeus le comunicá delegatilor
la Sibiu urmátoarele: A sosit in Bistrita consilierul minier
conte de Ybarra. Loc.-colonelul Enzenberg va ocupa Duminecä
cvartirul in iar maiorul Sburlatti pe al säu in Feldru. In
comunele Dumitra lad incá sunt incvartirati soldati gräniceri,
cu cápitani. Translatorul este in prezent in

www.dacoromanica.ro
 Magistratul le adreseazt in 29 Apr. delegatilor la Sibiu
toarea scrisoare tânguioasä : In 26 am scrisorile trimise de
D-Vstre prin argatul Kiss ne-am bucurat de cele auzite.
Insä in 27 am fost iar nenorociti, cAci am primit räspuns dela
ronul Enzenberg in chestia crucilor ridicate pe hotarul
ledenilor de cOtre unii grAniceri, precnm a unei rugäri inaintate
de Dumitreni, ceeace iar ne-a deprimat totul. Continutul ambelor
räspunsuri este pentru noi dureros, suntem totul dezolati,
nu rAspundem de a primi dela D-V. sfat ce e de in
situatia aceasta nenorocitA. Suntem obositi de multele apeluri zädar-
nice inaintate dela militiei grAnicere durere
ne totdeauna ochii, când primim plânsori peste plânsori
contra procedeului celui mai incalificabil al grAnicerilor. rugäm
sä prezentati pretutindeni marea noasträ rugare, a celor adusi aproape
la desperare, acolo de unde speräm mângäere mAntuire. Din cauza
zilnicilor multiplelor trebue sä neglijäm cele mai
importante, pentru ceea ce cândva putem fi trasi la räspundere. Am
putea da expresie noastre extreme deplorabile,
deoarece nu s'a nimic in favoarea Prin scrisoarea
loc.-colonelului ni-s'a luat voia sä protestAm la el, gândiam
odinioarA. Cu acest prilej trebue sä mai alt fapt :
In 26 des de dimineata primarul din Dumitra a trirnis trei bärbati
sa viziteze ca de obiceiu fântâna de saramurA. ei au aflat
multi Rebrisoreni cari avuserä intentia ia saramurA, caci aveau
sine 8 cai 16 berbinte. ObservAnd pe Dumitreni, cari simulau
cä le armeazo mai multi, grAnicerii o apucarä la fugä, ca
in mânile Dumitrenilor numai trei cai. Vom raporta cazul
oficiului de saline din Ocna Dejului. Primarului din Dumitra i s'a
poruncit sä grijeascA bine de cai fárá ordinul nostru
sä nu-i extrAdea. In chestia pAstorilor caselor ream
primit räspuns dela loc.-colonelul.
Primarul Klein in 30 Apr. din Sibiu a gene-
ralului comandant petitia in materia cedärii.
Tot data 30 Apr. avem raspunsul guberniului la memoriul
din 29 Martie al magistratului bistritan.
1. Inat priveste despägubirile cerute, se vor achita, dar nu
ci in douä rate: una de 6000 in anul curent 1765,

www.dacoromanica.ro
270

tot de 6000 in anul viitor. Aceasta, erarul se

gaseste nevoi.
2..Privitor la pretentiunile salariatilor, nu se va achita niciunui
functionar salarul, ce nu va da despre veniturile
cheltuielile din mosia incredintate lui.
3. Privitor la cota datoriilor publice cäzätoare pe Valea Rodnei,
aceasta se va stabili transpune in intelegere generalul baron
de Siskovici.
4. Incât pentru mutarea gränicerilor aflätori in districtul säsesc,
aceasta de terminarea delimitärii districtului valah de exe-
cutarea topografice. AceasM delimitare se va face prin
comisiunea numitä de inaltul guvern, tinându-se de dezi-
deratele magistratului.
5. S'a comisariatului provincial sä cante ca locuitorii din
districtul säsesc sä nu fie ingreuiati peste puterile Totodatä a
fost rugat generalul baron Siskovici, ca sä scuteasca pe locuitorii
sasi de o parte a indatoririlor de a provedea cu lemne militia

Delegatii la Sibiu nou cer in 3 Mai sä li se trimitä toate

adele necesare privitoare la cesiune.
Bar. Enzenberg cere 4 Mai ca pe räspunderea lui sä li se
restituie Rebrisorenilor cei trei cai insi la fântâna de slatinä
(saramurä) a Dumitrenilor. Magistratul hotäreste sä i se trimitä
loc.-colonelului in copie scrisoarea functionarului (Ober Salz-Ein-
nehmers) Brounecz dela salinele din Dej, sä fie rugat
aibä pacientä va sosi decisul oficiului de saline, pe care e
primejdios sä-1 nesocoteascä omul (gefährlich mit dem Camerali
umzugehen). De cai se vor Durnitrenii. In 8 Mai soseste
scrisoarea perceptorului din Ocna Dejului, conform cei trei
cai ai Rebrisorenilor au sä fie propriti la sosirea sentintei
date in Sibiu de atre consilierul bar. Fr. Diettrich.

La repetitele urgentari ale delegatilor din Sibiu magistratul

la 7 Mai le expediä acelor un mare dosar de acte
scrisori, de utilizat in chestia cedarii Väiei Rodnei. Spre a se vedea
cu ce acte, in ce mod migälos cicälitor erau continuu slcaite
dregatoriile terii de magistratul bistritan, läsäm sä urmeze
lunga livid a acelor »documentec :

www.dacoromanica.ro
 271

Din anul 1763 : 1. Punctele stabilite de loc.- colonelul Dam-

browka, care vor fi de observat pi urmat de ofiterii sol-
datii corpului grgniceresc de aci. 2. Procesul verbal redijat cu
ocazia când cgpitanul Thluck in mod a refuzat extrAdea
confirmarea preluärii celor 6 perechi de 3. 0 scrisoare d. d.
Näsäud 12 Febr. in care loc.-colonelul Dambrowka asigurä va
trimite oameni cari vor avea distrugä crucile construite de
grgniceri. 4. 0 scrisoare a lo.-col. Dambrowka d. d. Nasäud 31
Martie, in care cä va forta pe tâmplarii din Bistrita
lucreze pe seama sa. 5. 0 scrisoare a lui Dambrowka, d. d. Näsäud
7 lulie, in care cere furnisarea din pädurile districtului säsesc a
lemnelor necesare pentru clädirea locuintelor ofiterilor din Nap-
faläu pi Sântioana. 6. 0 scrisoare a lui loc.-col. Dambrowka, d. d.
9 lulie, in care permite ca Dumitrenii nunumai sä repare
drumul la Bârlea, ci mâne neturburati vitele la
in acel munte. 7. Scrisoarea lui Dambrowka d. d. 14 lulie,
in care Dumitrenii nu vreau sä-i mai furnizeze
lemne de clä'dit. Totodatä cere sä li se restitue Näsäudenilor
loagele. 8. Loc.-col. Dambrowka constatá scrisoare cä
mitrenii nu vor sä le restitue Näsgudenilor zAloagele cu
represalii. 9. Deciziile colonelului Schröder la mai multe puncte ale
procesului verbal redijat in din 6 Aug. a magistratului.
10. Un apel in chestia dijmelor expediat in 10 Aug. universitätii
säse$ti.
Din anul 1764: 1. Act despre atrocitatea comisä de capitanul
Sburlatti in casa femeii Susana Barth. 2. Chestia invalizilor din
cari voesc sä-§i vândä casele, gränicerilor. 3. Plânsoarea
comunei Dipsa, cä gränicerii de acolo cer sä aibä parte egali cu
Sa$ii la fânetele satului. 4. 0 scrisoare d. d. 13 lulie, in care
loc.-col. Dambrowka cere informatie privitoare la cei boi luati
dela Filimon a lui Macavei din Mocod. 5. Plânsoarea Sasilor din
Durnitrila continuele de cäräusie extorcate de grä-
niceri. 6. Procesul verbal despre cele de caporalul Johann
Pfingstgrdb cu ocazia când a cAruta in Dumitrita. 7. Apelul
in chestia dijmei de cereale din Nu$faläu pi Santioana, apartiitoare
ora$ului. 8. Scrisoarea in care cgpitanul Sburlatti e rugat sä nu
mai incvartireze graniceri in lad. 9. Plânsoarea Dumitrenilor cä
grgnicerii au deschis cu fântâna de slatinä.
Din 1765: 1. Rdspunsul dat loc.-colonelului Enzenberg in
chestia lemnelor de clädit cerute din Dumitrenilor pentru
construirea cvartirului loc.-colonelului. 2. Scrisoarea capi-
tanului Riccord, ca acesta sä permitä sä fie transportate la
lemnele, pe care gränicerii din le-au täiat in pádurea
satului Ferihaz le-au cärat pe teritorul comunei 3. 0 scri-

www.dacoromanica.ro
272

soare in care capitanul Sburlatti este rugat interzia

lemnelor fara magistratului, sa opreascä actiune
arbitrara in padurile Dumitrenilor. 4. 0 scrisoare adresatä capita-
ireful Sbulatti, in care acesta e rugat sa dea satisfactie pentru
cele 92 bucati de taiati de cätre Varareni pe teritorul delänga
al Dumitrenilor. 5. Scrisoarea privitoare continua taiere
de lemne in padurile Dumitrenilor. Scrisoarea d. d. Nasaud
20 Martie, adresatä de catre cäpitanul Cosimelli cäpilanului Huff
din regimentul Angerer ca acesta sä determine pe Dumitreni sa
permita a 80 trunchi din pádurile pe seama cvartirului
sau. 7. Capitanul Virazdi de Allersberg cere din Dumi-
trenilor lemnele necesare pentru clädirea cvartirului destinat pentru
ofiterul din stat major, in

In 11 Mai magistratul primeste scrisoarea la Sibiu,

in care acestia raporteaza privitor la chestia despagubirii orasului
Bistrita de catre natiunea säseascä, pentru cedarea valah.
La o scrisoare a delegatilor magistratul räspunde in 17 Mai,
cä priniarul Klein mai stea in Sibiu, doi delegati
acasä.
Un ordin al guberniului d. d. c. in care se interzice in modul
mai sever cumpä'rarea sub pretext vr'unui imobil dela
ptirea ofiterilor acestor.
In 22 Mai primarul Klein scrie din Sibiu ca comisia de ream-
bulare a granitelor dintre districtul säsesc pi militar va sosi
la in 15
La cererea cäpitanului ly ca ledenii gra-
dina cvartirului säu, magistratul raspunde 24 Mai, Sasii n'au
sa repare cvartirele ofiterilor grâniceri, chiar pi daca o fac, atunci
o fac din condescedentä
In 27 Mai soseste ordinul gubernial conform cäruia comisarii
desemnati in pentru stabilirea granitei dintre districtul valah
säsesc precum comitatele invecinate, din nou sä stea
gata pentru 15 lunie, când magistratul are le predea toate
documentele in aceastä chestie. Magistratul hotäreste ca senatorul
Bedeus sä piece la Cluj pi roage pe contele Vass, care incä
e membru in acea comisie, sä comunice magistratului toate ordi-
nele emanate dela guberniu in acea materie. Tot 27 Mai ma-

www.dacoromanica.ro
gistratul ceteste rezolutia guberniului la apelul in cauza despägu-
birii pentru districtul valah.
Privitor la delegatia orasului Bistrita la Sibiu hi chestia cedärii
Väiei Rodnei, dintr'o specificare a cheltuielilor compusä de sena-
torul Teckelt, afläm senatorul Georg Teckelt notarul Saal
au petrecut pe drum Sibiu 57 zile, din 30 Martie-26 Mai,
primarul Klein, care stätuse mai lung timp in Sibiu, 66 zile.
Plecaserä din Bistrita hi 30 Martie peste Dipsa, Teaca, Osorheiu
atât in drumul spre Sibiu cât timpul petrecerii
acolo intoarcerii acasà, cu träsura caii, furaj la popasuri, cu
vizitiului apoi a servitorilor curierilor oräsenesti
Daichend, Némethi Mich. Kirtsch, alte märuntisuri
cheltuiserä suma de 31 Rh. 281/2 iar diurnele primarului
Klein fäcurä 66 Rh. a celorlalti doi delegati 114 Rh.
La plânsoarea ledenilor cä sublocotenentul Farkas in 21 Mai
dela Sasii Engler Seidel, cari dela târgul Bistritii, a
luat doi cai fär'de ai pläti, loc.-colonelul Enzenberg deleagä in
4 limie pe cäpitanul Riccord incä pe un locotenent, ca impreuna
cu delegatii orasului: senatorul Teckelt arhivarul Dan. Hennrich
sä cerceteze incidentul. magistratul in scrisoarea primitä
dela Enzenberg in aceastä chestie descopere unele pasaje care
pot avea »consecvente deosebite«, de aceea hotäreste sä fie
copiate expediate primarului Klein la Sibiu ca acesta sä
protesteze.
La altä plânsoare a Sasilor din Dumitrita locotenentul
Schmidt Eisenberg vrea sä ocupe casa pästorului sätesc a
ordonat sä fie reparatä de Sasi Valahi spre a-i servi de cvartir,
magistratul hotäreste in 7 lunie ca Sasii nici pe pästor sä
scoatä din casä nici casa sä n'o repare, ci sä lase sä li se
aplice fortä, dupä care, senzul ordinului lui Siskovici, cauza
va fi apelatä.
In din 7 lunie magistratul ceteste scrisoarea d. d.
Feldru 5 lunie a loc.-colonelului Enzenberg precum un raport
al maiorului Toussaint cauza pästorului din lad care a primit
pedeapsa de 30 lovituri cu bastonul. Enzenberg pepeapsa
dictatä de maior deneagä satisfactia cerutä de magistrat.
Tot in 7 lun. se ceteste scrisoarea functionarului Brounecz

www.dacoromanica.ro
dela salinele din Ocria bejului, la ordinul directorului resor-
tului salinelor bar. Dietterich au sä fie extrAdati cei 3 cai seches-
trati de cAtre Dumitreni dela Väräreni, la fântâna de
gistratul dispune sä fie extrAdati dar grAnicerii vArAreni sä
pläteascd pentru ingrijirea acelor.
In 14 lunie sose§te ordinul gubernial din 3 c. ofiterilor
grAniceri aflAtori pe teritorul districtului sAsesc, deocamdatä
la mutarea sä se furnizeze lemne de foc »pretio regulamen-
tali siculico«, ceeace n'are dureze lung timp.
Doi sAteni din Jelna raporteazA in 15 lun. magistratului
popa din Orhei le-a comunicat sub roza« intentia Orheienilor
»de a ciopli o cruce de piaträ« spre a o aseza la hotarul satului.

Apropiindu-se terminul pentru inceperea lucrArilor de ream-

bulare delimitare a granitelor dintre destricte, in din
8 lun. a magistratului projudele accentueazA ci e necesar sä se
pregAtirile pentru reambularea iminentá a granitelor dintre
Valea Rodnei districtul säsesc. se caute deamAnuntul
in arhivele orasului se mai gäsesc acte privitoare la aceastä chestie,
apoi secretarul Dan. Ziegler sä fie trimis la pentru de a
cere dela directorul cauzelor fiscale dela avocatul Simenfalvi
un »procurator« in chestia reambulArii. Deoarece Ziegler n'aduce
pe nimeni din Osorhei, se in 13 ca imediat sä fie
chemat la translatorul Ziegler sä piece la
angajeze pe procuratorul Teleki. acesta n'ar putea
veni, atunci sine din Dej pe procuratorul
Miklosi din Ocna Dejului. Ca ai ora§ului la reambulare
sunt desemnati projudele Bedeus arhivarul Dan. Ilennrich.
Fiinda secret. Ziegler nid din nu poate aduce pe Teleki,
argatul oräsenesc Marton e trimis dup Keres6 la acesta
soseste 17 lun. Bistrita doi procuratori, dintre cari unul
e demis, ce i se plätesc 3 Rh., Miklosi primeste
un avans de doi galbeni e rugat sä piece acasä sä
la numai ce va fi intrunitä comisia de reambulare.
numit prezident al comisiei de delimitare maiorul baron
acesta in 15 lun. magistratul si se ingrijeascä

www.dacoromanica.ro
de cvartire pentru sine, 2 c5pitani, locotenent pentru adia-
tantul säu, apoi sä fie ingrijit de Mn pentru cai de alte lucruri
necesare. lar in 17 lun. contele Vass Adam fispanul losif Beldi
scrieau probabil vor sosi »mane la reambulare. In 21 senatorii
Schankebank Teckelt furä trimi§i sä intarnpine bineventeze
pe al treilea comisar civil pe Joh. Wolff, Dvillicus« al orasului
Sighisoara,
trecut
- numit in locul lui Hannenheim comisarul din anul
predispunä in favoarea orasului.
In 24 lun. contele Vass magistratului scrisoarea
biräului de curte Pálffi Albert din Bârgäu, in care acesta spine
cä sMpânii spi contii Bethlen, ca proprietari ai Bargaelor, n'au
trimis nici un document necesar la delimitare, deci roagá cá
pânä la sosirea comisiile sä-si lucrárile in altä
parte, nu spre teritorul Bargaelor.
Despre lucrärile de reambulare ambele comisiuni
redactarä la 29 lunie in Dumitra rapoarte saparate. latá-le:
I. Raportul d. d. Dumitra, 29 lunie 1765 al comisiunei com-
puse din persoanele: Adam Vass de Czege, losif de Béldi
loan Wolff, privitor la delirnitarea districtului militar al Rodnei
dinspre judetele vecine districtul säsesc al Bistritei. Cu
ocaziune s'au fixat hotarele rámase pendente in comunele din
Valea Bärgáului, apoi din satele Pintic Dumitra. A fost contro-
adecä Bargäuani locuitorii din Lesu la
mejda dintre ei. la somarea autoritätilor nu s'a prezentat
nici un reprezentant al celor interesati, ca sä-§i apere cauza, nici
n'au adus documente, cu care sä-si sustinea drepturile,
astfel cele douä párti se ca limitá mejda de pänä
culmea muntelui Pärângul. [titre comunele din Valea
gáului, Ilva lad hotarele se stabilesc, consimOmântul dele-
trimisi de ele de magistratul bistritan, conform actelor
existente, unul din anul 1412 din Bistrita al doilea din
porunca Regelui Sigismund in anul 1414.
Locuitorii din Feldru pretind, dar fárá acte, numai pe baza
spuselor bátránilor, sä se dea locul de peste numit
de unde Valea Frâii se in pâilá la Valea
Corbilor, fiindcá acesta a fost al numai ulterior li s'a luat de
Pinticani. Pinticanii la rândul sustin, documente emanate

www.dacoromanica.ro
dela Voivodul Stiboriu, râul este hotarul districtul
rodnean cel bistritan. In urmare acest râu desparte posesiunile
celor din lad, Pintic Dumitra de cele ale Ilvenilor, Feldrihanilor
pi Rebrisorenilor. In temeiul acestora al decretului tripartit part. I
tit. 85 art. 2 magistratul bistritan cere sä se la vechile hotare
pi locuitorii din Feldru sä restitue teritorul numit säpätura. Comi-
siunea hotäreste in sensul pretentiunilor Pinticanilor, cari
afirmatiunile pe documente in regulä.
Tot astfel Rebrisorenii cer un teritoriu de circa 30 jughere
de peste Some§. Acest teritoriu deoparte este spälat de râul
mes, din altä parte e in cu teritorul Dumitrenilor. Rebri-
sorenii numesc acest teritor: cel mic al Rebriprii< des-
pärtit de teritorul Dumitrenilor un pant, fäcut de
cu patru ani de locuitorii din Rebrisoara cu invoirea Dumi-
trenilor. Rebrisorenii pretind acest ca al fiinda tot ei l-au
de când aduc aminte. doi reprezentanti ai
Dumitrei dat la aceasta. Dar a intervenit primarul
comunei acesteia cu mai multi locuitori pi au
cele spuse de delegati, zicând cä nu-i recunosc ca reprezentanti
ai Acestia sustin, cä locul amintit a fäcut todeauna parte din
mosia Dumitrenilor, hotarul a fost mereu s'a dat numai
in arândä locuitorilor din Rebrisoara. säpat de aceea
cu patru ani a fost fäcut cu invoirea Dumitrenilor nu ca sä fie
hotar celor douä sate, ci ca - in caz cä se revarsä
Somesul - Satul Rebrisoara sä fie apärat de indundatii.
Comisiunea, având in vedere documentele produse de dis-
trictul säsesc bistritan, apoi conformându-se dorintei exprese a
Majestätii Sale, ca hotarele districtul militar, judetele
nate pi districtul bistritan sä fie naturale astfel oarecum ne-
schimbate, ca hotar intre Dumitrea Rebrisoara râul
Somes, cu conditia, ca - dacä Rebrisorenii vor afla cu cale pentru
asigurarea comunei directiveze Somesul in alvia säpatä
inainte de aceasta cu patru ani, sä o poatä face in cursul de o
de an. Dupä trecerea acestui termen, rämâne
granitä pämânturile celor douä comune.
Deci in toatä intinderea Väiei Somesului rämâne ca granitä
mejdinä râul Somes.

www.dacoromanica.ro
 277

Conform ordinului primit pentru delimitarea granitei, din

instructiile primite de comisarii provinciali reiese, cA au sA se
facA constatäri asupra unor teritorii grAniceresti privite ca litigioase
din partea comitatului Dobâca ; deci se face reambularea unanim
se hotäresc urmAtoarele:
Se reambularea ca in anul precedent pentru consta-
tatarea granitelor incepând dela MAgura Dealul Calului peste
toate dealurile, tanrnitela (Rücken), poenila (Wiesen), väile apele
fixate in planul raportul din 29 Sept. 1764, pânä la pârâul
lzvorul Prislopasului, unde stA movila 4 unde nu s'au ivit certe
pretentii nici din partea comitatului Dobâca nici a districtului
militar, iar din partea locuitorilor ambelor pArti nunumai s'au
cunoscut punctele stabilite, ci comisia de atunci a statorit gra-
nita aceasta ca cea mai dreaptá (rechtmässigste). Deci s'a con-
tinuat reambularea, cu consensul ambelor partide s'a statorit,
continuare dela movila 4, granita Distr. militar comit.
Dobâca: Piciorul dealului Vârful Tarnitii Bargáului, peste vârf
peste spatele dealurilor Vârful Porcosului, Porcosul cel mic, Po-
iana Tali Talutii, dealul Muncel dealungul Poienii Muncelului,
Muncelului la in tarnita dintre Muncele
Scoartii, peste piscul acestuia, peste spatele Vârful
Paringului, Heniul, Vârful Prelucii Heniului, Vârful Heniului in
jos la piciorul munteiui, Vârful Heniului Svortii (Scortii), apoi
sus la vârful acestuia, apoi peste Dialu Strâmbii la Vârful
(Ciungu) (cf. documentului din 1579 a lui Vass aclus la
raportul din 1764). Aceasta linie are sA se observe pentru tot-
deauna.
Pentru evitarea tuturor certelor in viitor tuturor preten-
tiilor, Mire Dealul Svortii (Ciungu) in tarnitä s'a ridicat o
conf. datinei tarA (landesüblich) cA valea numitá a
Svortii sau situat spre Sud sA apartiná iar
valea spre Nord unde izvoreste apa Strimba rece fie a live-
nilor, deci a Districtului militar movila spre Est sA fie granita
pe dealu Husului, iar spre Vest granita cAtre (Ciungu).
Se continuA apoi pe terenul de ceartä la Valea Frâului la
gura Friu, pânä la Valea Corbului unde
izvore§te un pârâu cu acelasi nume curge in la Balta
2

www.dacoromanica.ro
Doamnei Pinticanilor din Distr. säsesc i al
hanilor. Ajungând la se constatä ci Feldrihanii din
timpuri au posedat in pace (in Ruhe besessen) o parte
de es numit Säpätura, ruptä de Some, pe care ei nu numai o
tiu dela pi o pot jura, ci se märturise0e i din
partea Sa§ilor bätrâni cä o in possesorio pacifico« a
hanilor.
Acest teren il pretind acum Pinticanii sustiind posedarea
pacificä nu valoreazä, i ci bucata aceea de pämânt li s'a läsat
numai din partea Sa§ilor, Valahilor acum gräniceri,
niciodatä nu li s'a cedat sau recunoscut de posesiune
hanilor. Apoi ar fi de dovedit, dacá apa a rupt acest teren prin
violentä i deodatä, ori succesive, numai in cazul prim ar
apartine Feldrihanilor.
Dupä ce din nicio parte nu se pot produce documente scrise,
apa rámân ca dovadä:
1. Posedarea pacifid din timpuri imemoriale, pe care o con-
firmá locuitorii sai din Pintic.
2. Locul unde se vede ruptura, ceeace märturise§te ca inginer
cApitanul Schnieder, cu iar comisia s'a
vins unde a fost patul vechiu al apei.
3. Pinticanii ori magistratul, scopul armoniei de
vecin, dupä cum sustin, ar fi läsat acel teren spre folosintä
hanilor, cu ori färä conditii ; trebuia sä se fixeze aceasta pentru
viitor contract ori o conventie, ceeace nu s'a fäcut.
Deci nu se poate presupune cä o Comunitate ori un Magistrat,
care in lucruri mai mici a intrebuintat foarte multä precautie, in
cazul acesta sä se fi lipsit de ea (blossgestellet).
Mai departe Rebrioreni Dumitreni este terenul numit
de Rebri§orenii Zävoiul morii, iar de Dumitreni pe care
pretind din Ambele sate dau urmätoarele informatii:
Când odinioarä apa (Someul) deodatä a luat o altä directie
prevAzutä, a rämas rupt acest teren. Inainte cu patru ani, spre
a incunjura inconveniente, s'au amândouä satele, cä
rupt sä apartinä Rebri§orenilor, dacä Rebri§orenii vor aduce apa
in ei vechiu. Ei au i asiduu i acesta,
munca a fost nimicitä de Dumitreni.

www.dacoromanica.ro
 Bistritenii pi Dumitrenii pretind acum terenul, dar sunt invoiti
cedeze, dach apa va fi readusä in alvia sa vechie. de
e aceastá pretentie reiese din urmátoarele:
1. Faptul se poate vedea bine unde a curs odinioarä
apa, conf. constatärii cäpitanului Schnieder.
2. Dreptul Rebri§orenilor cari posedaserä acum acel
teren.
3. Dach Sa§ii ar avea drept legal la acest teren, atunci nu
1-ar ceda in nici un chip, pi cu mai putin ar fi un
acord atât de pägubitor pentru ei, de a da apei un alt curs.
Dumitra (Mettersdorf), 29 lunie 1 765. Semnati: Freiherr von
Mayersheim, Obrist-Wachtmeister; Stefanni Hauptmann ; Schnie-
der, Hauptmann ; Baron Blowitz, Unter-Leutnant.
cum amintisem pi la alt lac, lucrárile comisiilor de
delimitare remaserä pi de astá datä rezultat.
*

Cu data 30 districtul adresä generalului de

divizie bar. Siskovici, »in cauze o scrisoare insolentá
semnatä de cutre primarul Job. Friedr. Klein a Straussenburg, al
continut in rezumat este urmätorul:
Privitor la morarul din loc.-col. baronul Enzenberg
nu contestä nici o dreptul publicului (oraului) pi
ipi dispozitia asupra morii pi morarului caicând orwl ar
fi cedat Sântioana i Nu§faläul cu moara, cu tot dreptul
real pi teritorial, in scopul serviciului gräniceresc cel putin pe
timpul gränicerii vor sta aci. Cedarea s'a fäcut expres cu
conditia ca toti Valahii din Distr. säsesc, la care apartin i Sin-
tionenii pi Nqfälenii, si fie mutati, ceeace trebuia se la
prima conscriptie. Dupi ce aceasta nu li sa spus la timp
Valahilor, probabil scopul ca ei cu atât mai usor ad se fie
conscrisi, ei se aflä inch tot in Distr. säsesc; acum urmeazh ca
ora§ul fie atacat in dreptul säu la care nu stä in nicio
legáturä cu cesiunea; i si se in ea militia gränicerd, i
sä se punä la intrebare cauza morarului, pe care nu
mai putut tolera spre paguba publicului.
Faptul nu i se ora§ului destitue pi alunge pe
morarul cu totul necuviincios fatá de ora, motiveazd loc.-colo-
nelul aceea
1. Militia la oricare cerere a magistratului a apärat moara.

www.dacoromanica.ro
 orasul e asaltat de cAtre inspectorul morii ci morarul
nu vrea sä asculte de
2. când Sântioana sunt militarizate,
cerii au de. a folosi moara, plAtind vaina obisnuitä.
Din partea orasului, cesiunea conclitia
mutärii, comunele Sântioana cu terenurile sale in
specie moara ca avere privata, n'aa Jost considerate
ca militarizate.
3. Loc.-colonelul zice eu primarul m'asi fi despre
cele sate, ci acele in curând vor fi predate
bistrtene vor fi evacuate de graniceri.
am zis numai alit, satele negresit vor rAmânea
sului districtului sisesc, nimic
4. Loc.-colonelul zice ci la evacuare cauza rämânä
in »status quo .
lnsä pentru magistrat nu e indiferent, sä i se ia drepturi.
5. Loc.-colonelul zice ci alt morar va mai intâi
numai dup'aceea gränicerilor.
Se vede putin crezAmânt i se dä magistratului.
6. Se statueazä principiul : »beati possidentesc.
Moara s'a ocupat in mod ilegal de cutre gräniceri.
Apoi orasul putea zice a fost ilegalä
pastorilor, dupa care a urmat cea a familiilor acelor, cari comit
excese, nu ascultä, nu ies din casele avizate pe limp servesc
in satele säsesti, lasä parasite turmele, in paguba proprietarilor
sasi, cari trebue sä piardä procesele cu granicerii, judecatori
ofiterii acestor.
Cu cedarea, oräsenii nu sunt ascultati apärati, ci
läsati ruinei, sunt cei mai nenorociti dintre toate comunitätile
Deci orasul districtul säsesc magi pe general, ca
mutare: 1. sä permitä ca orasul sä dispunä de morar in
faläu, care sä nu de militia 2.
acestora din distr. säsesc sä nu mai fie la militia gräni-
ceri, ci sä fie ori pästori ori graniceri; nu poarte
cei militarizati nu mai poatä sta in casa pästorilor ;
3. daci grAnicerii le fac pagube Sasilor, comandantul din Bistrita
trimitä soldati cari pe aceia sä-i aresteze;
4. gränicerilor sä li se interzica sä poarte arma mai ales la lucrul
campului; arma s'o poarte numai in serviciu; 5. granicerii sä nu
cuteze a se opune päzitorilor oräsenesti sasi, ci
fie pedepsiti. S'a intâmplat ei au alungat pe päzitor amenin-
au fapte.

www.dacoromanica.ro
 281

In cursul lunei August continuä härtuelile pentru

fânete precum pi pentru alte diverse chestii litigioase
dintre comunele säsesti gräniceri. De frica ciumei care se
in principatele vecine, se dispun posturi de carantinä munti,
la Ilva Mare pi Lesu. Primarul Klein, - care iaräsi e in Sibiu in
chestia berariei orasului neincetat asalteazä cu pâri rugäri
guberniul, pe generalul comandant Haddik pi pe generalii Siskovici
pi Mediansky, la 30 August in numele orasului pi
magistratului urmätoarele observäri (Vorstellungen) la actul de
garantie (Allerhöchste Gewährleistung) emis de impäräteasä in
8 Dec. 1764 :
Inainte de a renunta in mod definitiv, orasul face aceste
observäri (Vorstellungen), e ingrijorat ca nu cumva prin im-
neprevazute: ciumä revolte chestia sä ne-
rezolvatä (im Stocken).
In rezolutia preanaltä in actul de garantie (Gewährleistung)
se ia ca fapt natiunea a luat asuprasi despagubirea
orasului pentru pierderea foloaselor din districtul militar, pro futuro.
Natiunea azi n'a orasul Bistrita nici despre
modul despägubirii, nici cât ar fi cvantul anual al despägubirii,
nici nu i-a dat asigurare o va face aceasta. Ceea ce dä mai
mult de gândit e faptul cei mai multi din sinul natiunii
nu vreau sä nimic despre aceastä conventie obligätoare,
nici nu cunosc calle pi mijloacele cu cari pi prin cari s'ar face.
Bistrita niciodatä nu va ajunge guste despágubirea
aceasta nu e fixatä Orasul prevazuse acel fapt pi rugase
in 24 Aug. 1764 pe Ex. Sa gen. Siscovici mijloceascá la Mai.
Sa ca despagubirea sä fi precisatä conf. foloaselor avute pi
sa fie asigurat de primirea ei, pe cât timp va fi de foloasele
avute.
1. In chestia plätirii celor 12.000 (in de 38.481
433/4 acum nici nu s'a fäcut vorbä, atât mai putin
s'a plätit vr'un ban. färä acest ajutor nu poate exista,
neavând alodii, nu poate satisface necesitätilor »domesticec.
a) Resturile de salarii, din 1755 renitenta Vala-
hilor, s'au ingrämädit, functionarii ar avea soarta cea mai tristä
daci acum, ce am träit din datorii, n'ar primi salariile.
b) Multi särmani meseriasi au pretentii la ora pentru
fäcute, desi pentru impozite au fost executati arestati. Zilnic
lamenteazd.
c) Casele orasului, hanurile cvartirele ofiteresti pretind repa-
ratii, caci orä§enilor nu li se dä despagubire pentru acele cvartire.

www.dacoromanica.ro
282

Zidurile orasului sunt descoperite, turnurile cu

surpare, cä acest de granitä amenintä sä devinä
Reparatiile cer multe mii de fiorini.
d) Canalele subpämântene cari curg sub trebue repa-
rate, säpate curätate, cáci multe case orá§ene§ti stau in apa.
De pildä negustorul Schuster a deunäzi peste 7000 vedre
(Eimer) apä din totusi apa le inundá lui
pivnitele.
e) Casa ora§ului aflätoare in Sibiu asemenea e pe cale
se surpe.
Pentru rechizite de cancelarie orasu1 e dator in Sibiu
Bistrita peste 200
Apoi mai sunt alte chestii cari reclamO cheltueli cum a fost
in 1762 de Tátari (Tartar-Lärmän), când orwl pentru
rarea portilor parapetelor a cheltuit 698 Rh. 27
cari a rämas dator, cu toatecá comanda din Sibiu asigu-
rase acele fäcute in folosul terii, vor fi bonificate.
2. S'a zis in rezolutia preanaltä, cá datoriile districtelor valah
säsesc au sä fie separat fixate. Ele pânä in 1762 fac:
a) ale celor 21 sate din Valea
capitaluri dobânzi Rh 22
capitaluri färä » 17.460.02
b) ale district. satelor Nusfaläu
Sântioana:
capitaluri dobânzi » 1.6631 2
capitaluri dobânzi » 1.533.07
ale gränicerilor imprá§tiati prin diverse
sate ale districtului säsesc:
capitaluri dobânzi
capitaluri dobânzi 1.542114/5
Suma . . Rh. 47.062.24113
Cu toate cä comisia Bethlenianá pentru fiecare comunitate
a statorit ratele cu cari concurgá la ráfuirea capitalurilor
intereselor datorite, ele n'au plätit nimic, cä din 1762 acele
au crescut:
1. la Valea Rodnei pânä Apr. 1765 adicä pe
ani interese Rh 313.024/s
2. la satele Sântioana . . . .
3. la ceilalti grániceri din satele distr. säsesc
Suma a capitalurilor . Rh.
datoria Valahilor e de din datoria generalá a
orwlui a ambelor districte de preluat de statul militar
gränicer, trebue cerute dela creditori obligatiile; apoi - cum orasul
rugase pe gen. Siskovici pentru incunjurarea consecventelor -

www.dacoromanica.ro
 283

ar trebui fie avizat fiecare la creditori (repartizarea

toriilor). Pâna la cesiune toate dAtoriile zac pe oras, care trebue
sä le rafueascä creditorilor alte pretentii; ba dacä nu le poate
plati interese etc. särac, are de suferit dela ei supäräri
(indignationes) sau cäutând protectii la instantele prin
reclamäri peirea Bistritenilor (offenbaren Untergang der
Bistritzer).
Sunt datorii dubii cari s'ar judeca in defavoarea ora-
sului, acesta dupá cesiune ar trebui singur 55 le pläteascá. Deci
e just ca privitor la datoria de 4.459 f Rh. catre natiunea säsascä,
orasul sä fie absolvat totul de ea.
Deoarece M. Sa a ca resturile vechilor contributii
pânä la 1754, de Rh. cari privesc atât pe
Valahii districtului militar cât pe gränicerii din districtul säsesc,
sä fie radiate in consecintá li se radiazä Bistritenilor suma
de Rh. 7861 36 cr. cu care datoresc cassei de räzboiu ;
resturile mai de contributii in suma de 2.766 Rh. 17 cr.
sunt de platit de gräniceri acolo, unde apartin; orasul roagá pe
guberniu sä aranjeze chestia aceasta definitiv, extrádarea docu-
mentelor.
3. S'a asigurat cari mai amestecati prin
satele säsesti, indatá ce li se vor aviza pämânturi, vor fi mutati
in Valea Rodnei. Mutarea ar fi bine sä se facá de
renuntarea finalä, ca sä se incunjure coliziuni locuitori.
Dacä mutarea gränicerilor din Nusfaläu, Sântioana celelalte
sate säsesti nu s'ar efectua, din motive neprevAzute, atunci
orasul e multämit dacá acele persoane se dimit din statul
militar se redau se primesc ori retin in statul militar
numai ceice de fapt se mutá in Valea Rodnei.
4. Mai. Sa a instituit o comisie care are misiunea sä stabi-
leascá granitele intre districtul militar rodnean säsesc bis-
pentru evitarea certelor viitoare. Deoarece conform privi-
legiilor documentelor (de mejde), cu multi secoli mai
inainte de a fi incorporat districtul rodnean la orasul
Bistrita - când adicá stetea sub jurisdictia comitatensä - tot-
deauna pâraele Strimba, râul au fost stabilite,
cunoscute posedate de ambele párti ca adeväratä
granitä, tot aceastä a fost ca adeváratá
corectä (richtig) de comisia de reambulare, care a fost la fata
locului in 1764; Bistritenii guberniul efectueze ca aceastä
chestie veche limpede fie cum a fost, deci Bis-
trita pe mai departe in posesiune nestingheritä,
»fundus saabinico-regiusc sä nu fie scurtat ocupäri extinse
eventuale schimbäri.

www.dacoromanica.ro
284

9. Privitor la detinerea privilegiului beräriei, pe care M. Sa

a promis cä va face cunoscut, guberniul efectueze la M.
Sa ca särmanul 13istrita sä fie consolat conferirea acelui
privilegiu.
Urmeazá acum alte fapte cari trag greu in cumpänä
agraveazä situatia orasului:
1. s'au foarte mult, cAci nunumai avem
garnizoana completä, care odinioarä - când cele 21 comune din
Valea Rodnei apartineau la - era dislocatä acolo,
ci militia aflätoare in Valea Rodnei in con-
tinuu trebue sä fie servitä de cutre districtul bistritan säsesc,
cä oricine vine ori pleaci de acolo, cutoatecä drumul duce prin
corn. Solnoc spre Cluj, cere träsurä dela noi Bistritenii, desi corn.
Solnoc mai mult decât districtul Bistritan, se märgine$te, chiar
privitor la districtul militar. cari pleacä la Sibiu
ori vin de acolo, asemenea calea peste Bistrita. liniile
de privesc pe Bistriteni. Dacá vine vr'o comisie, vr'un domn
mare, ori altcineva, atunci cât timp acestia petrec in districtul
militar, districtul bistritan - care doar cedase districtul militar -
trebue poarte singur toate sarcinele cäräusiilor câteodatä
diferite aprovizionäri, cutoatecä Dobâca Solnocul ar putea
sä ajute a presta furniza (bestreiten) asemenea ca Bistrita.
Contribuabilii lamenteazd foarte tare, desi li-se cä vor fi
plMiti monedá. Sarcinile sunt insuportabile, multe
li se resping; deci cäräusiile formeazá o atât de mare
povoará, roagä si fie scutiti mácar in parte de acest serviciu.
2. C-ntribuabilii sasi se plâng amarnic cä grániceri
in satele sä furnizeze stânjinul de lemne
cu 22 desi când Ex. Sa gener. Siskovici a fost in
s'a cerut câteva cvartire pentru ofiteri, magistratul a primit asigu-
rarea, contribuabililor sasi, cä incartiruirile aceste
nu vor avea ca urmare nici o altá prestatie. Acum se zice cá nu
e cu cale ca ofiterul, care pentru serviciul preanalt gräni-
cerii aflátori in districtul säsesc trebue sä locuiascd aci, având
o leafá mick sä lemnele de foc conf. pretului
stabilit pentru militia regulatä, deci mult mai scump, decâf
plätesc incartiruifi in sate pur gränicere. Argumentarea
aceasta poate consideratä. Dar atunci särmanul contribuabil
fi
sas, - care asa, impotriva condifiilor cesiunii, are de suferit
toate necazurile (Drangsaale) din partea gränicerilor locuitori in
mijlocul lui, din cauza cá gränicerul ori nu are in Valea
Rodnei ori nu voeste sä piece acolo din pricina modului säu de
necuviincios (unanständig) de aci - sä mai fie pedepsit
cu astfel de poveri? N'ar fi mai echitabil ca Valahii sä furnizeze

www.dacoromanica.ro
 285

ofiterilor gräniceri, pentru cari ei stau aci la acelor?

Asa, o fac pi granicerii din Valea Rodnei. Prestarea lemnelor
este o care conf. conditiilor cesiunei n'ar privi de pe
contribuabilii sasi bistriteni. Gränicerii atât mai putin ar putea
sä protesteze impotriva acestei sarcini, fär'de a purta sar-
sätesti, se folosesc inca de säsesc pi duc la târg la
Bistrita câte lemne voesc. Deoarece altfel e vorba mai ales
de satul lad, i s'a zis magistratului acolo nu sunt
graniceri proprietari de vite ca poatä cära lemne ofiterilor, se
poate obiectiona alte sate supranumerari (überflüssig),
cari la lad pe deoparte n'ar avea cale atât de câta
trebue sä câte un sat säsese lemne de prestat orasului.
3. Din unele paduri ale districtului säsesc aflatoare in apro-
pierea districtului militar s'au dat multe lemne de cildit pentru
cvartirele ofiterilor, care ocazie gränicerii, sub pretexct duc
lemne la cartierele ofiterilor, au cärat multe lemne pentru casele
proprii ori pentru au räbdat pi aceastä mare paguba
pentru armonia vecinätatii. acorn e sä se clädeasca
in distr. militar multe cvartire, loc.-colonelul Enzenberg cere
multe lemne din amintitele pädui i. El a declarat cä va
plati ceva pentru ele, dar nu mult. Ca argumente se :

Distr. militar are nevoie neincunjurata de aceste lemne pentru

promovarea serviciului preanalt. Lemnul cerut e pe partea distric-
militar, de Sa$ii nu-1 pot cära peste deal pi folosi; pentru
districtul militar insä, care n'are de acest fel de lemn, zace aproape
pi la Contra-argumentele orasului aceste:
Orasul are nevoie de foarte molt lemn pentru promovarea
serviciului preanalt pi intretinerea cvartirelor ofiteresti, pe care
lemn, neavându-1 trebue sä-1 dela
comitatul Dobicii. M. Sa a incuviintat districtului militar un fond
de cládiri pentru constructia cvartirelor necesare; deci ceace lip-
seste in cercul propriu, se va putea atât mai usor comanda
mai ieftin pe bani gata. Apoi satele dela cari se cere
lemnul, sustin ci trebue atât mai tare sä foloseascä pi con-
serve padurile, chiar acele ce zac departe, - pentru
pentru ardere de
epuizeaza cu au mai
-
pä$une de vite pi oi, iarna Mind spre acest scop crengi, precurn
pädurile mai apropiate se
pentru propriile comune.
Dar districtul militar - desi cam depärtate de unele localitäti in
cari are sä se clädeascä, - are tot felul de lemne de clädit intr'o
astfel de abundentä, parte s'a pi sä
ele negot, parte are de sä-1 pe viitor plu-
tarit, värärit etc. Singur numai aceea observare ar avea rezon,
in cercul militar nu prea ori existä putin lemn de

www.dacoromanica.ro
tare (stejar). Dar la aceasta se poate replica faptul cd sunt
multe localitati unde se cladeste absolut farä lemn tare; apoi in
districtul militar nu exista numai lemn de brad molift in canti-
tate mare, ci päduri de frasin alte soiuri dupä dorintä,
care se potrivesc pentru constructii guberniul sa dis-
puna ca, nu se poate incheia acord, tenure de aceste sa
se scoatä forta (abgedrungen) de pe Bistriteni, ceeace este
contrar senzului cesiunei contrar tuturor rezolutiilor cari au
urmat pânä acum. Ar lovi greu pe dacä districtul militar
cedat prin asemenea demers stabili un »jus quaesituma pe
pamänt säsesc. Consecintele acestui fapt ar nimici cu totul orasul
Bistrita.

In 31 August primi magistratul ordinul guberniului, d. d.

22 Aug., in care e somat sä trirnitä la Sibiu orasului »ad
terminandum ceRsionis negotiurn«. In zilele urmätoare se tot
sfatuiri se redijeau concepte »pentru ca comunitatea nu fie
astränsä la cesiune, ce se vor implini toate conditiile, iar
guberniul sä nu devinä din cauzä disgratios (ungnädig)e.
Totodatä se expediarä tuturor patronilor sprijinitorilor orasului
co rugäminti ca stea in ajutorul Bistritenilor in aceastä
importantä. In acelasi timp judele regesc Michael Brucken-
din Nocric - atasat generalului Siskovici, cu care
dearândul sau stetea in Näsäud sau cälätoria prin teritorul
regimentului - informa continuu pe Bistrileni despre toti pasii
facuti de general in chestiile gräniceresti maicuseamä cauza
cedarii Väiei Rodnei precum a comunelor Nusfaläu Sântioana.
Cu data 17 Sept. i se trimise magistratului urmätorul ordin
gubernial:
I s'a adus la cunostintä acestiu guberniu regesc prin Domnul

maresal campestru locotenent Baron Siskovici urmätoarea

gere a inai multor soldati de granitä strämutati in terenul militar
din diferite locuri ale judetelor, scaunelor districtelor: cä
mereu opriti, ba chiar impiedecati prin ordin public, sä-si vândä
insträineze casele, morile, alte bunuri imobile, pe
care le-au läsat in locurile, unde au stat mai In urmare
se roagá sä li se ingaduie sä-si poatä vinde mosie imobilä
de acest fel orcui ar vrea, dupá bunul plac pret con-

www.dacoromanica.ro
 287

venabil, ca banii, ce-i vor cdpliga din vânzare,

organiza o noud gospoddrie hi locuinte militare.
Luând in considerare motivele aduse in plängerea petitia
suscitatä, guvernul a aflat cu cale sä hotärascä urmätoarele :
Toti soldatii grAniceri strämutati pe teritorul granitei, fie
au fost nobili sau liberti sau nu pot fi opriti dela libera
a bunurilor pe care ori le-au avut in vechile
locuinte ca proprietate a ori ca donatiune, ori cumpärate sau
cu drept de mostenire sau cu titlul de schimb ori de ipotecä,
observändu-se cele ce trebuie de drept observate pi dându-i-se
fiecäruia dreptul de preemtiune.
Dacä au locuit pe mosiile domnilor de pämânt sau pe
ale comunitätilor pi construit locuinte alte edificii nece-
sare pi folositoare, ori au tinut in arândä vii, pämânturi (ogoare)
gospodärindu-le, edificiile fie räscumpärate de domnii
de pämânt sau de comunitäti in temeiul unei pretuiri constiin-
tioase fäcute de judecätori pi jurati. Dacä load domnii de
sau de ar refuza räscumpârarea, sä li se dea posibili-
tatea ei edificiile ori le poatä muta din
locul, in care se gäsesc. Lemnele pi nuielele, care li s'au dat gratis
din pädurile domnilor de pâmânt sau ale comunitätilor pentru
clädit, nu vor fi pretuite. Mosiile toate apartenentele
cu ogoarele, fânatele pi grädinile vor fi restituite in intregime
domnilor de pämânt sau comunitätilor.
Incât pentru locurile lkuite se cä dacä
au fäcut din locuri päduroase livezi, ogoare pi folositoare
pi din venitul total al unui an au primit numai 100/o, atunci - soco-
tindu-se cd munca de atâtia ani este echivalentä cu ceea ce
trebuia sä dea domnilor de pämânt sau comunitätilor, - la
mutare simplu sä le restitue cum sunt acelora, cum
sunt indatorati ad räscumpere tot domnii de sau comuni-
tätile läzuit de curând, luându-se in dreaptä considerare
pi pretuire munca depusä pi intreruperea primirii uzufructului.
Exceptie fac pentru a cäror läzuire plantare se cere mai
mare sârguintä pi mai multä mund. In urmare uzufructul
nu se va márgini la un anumit de ani, ci se va face o esti-
mare cuvenitä pi pretul stabilit va fi achitat de domnii de pämânt

www.dacoromanica.ro
288

sau de comunitAti, ori - in cazul cä ace$tia au cedat dreptul

- de vecini sau de altii, care se bucura de dreptul de
tâletate, rämânând in parte intact dreptul de proprietate al dom-
nilor de pamânt sau al comunitätilor.
Guberniul mai este informat, cä mentionatii militari au lasat
dupä sine mai multe datorii pi impozite neachitate. Privitor la
acestea pärerea guberniului este, ca datoriile evidente care nu
se pot nega, dacä respectivii nu au altä avere mobilä sau vite,
sa achite din pretul de vânzare a edificiilor mosiilor läzuite
sau din veniturile incassate ori care se vor incassa de acum
inainte, fâcându-se insä o calculare pi stabilire constiintioasä a
datoriilor pi restantelor. unele datorii pi restante ar fi
puse la indoialä, atunci chestiunea aceasta pi fixarea sumei de
achitat sa fie supuse judeatii judecätorilor ordinari dis-
trict (circumscriIie).Acestia vor decide conform dreptälii pi legilor
in vigoare. Aceasta din motivul, cä nu se poate astepta infatisai ea
(concurrentia) functionarilor gräniceri din cauza departarii
rilor pi a cälätoriei.
Precum susnumitul Domn maresal campestru locotenent Baro
Siskovici s'a de bunä vreme, ca toate acestea sä fie aduse
la functionarilor gräniceri pi prin acestia soldatilor
stramutati pentru a se conforma dispozitiilor luate, tot astfel i se
impune acelasi lucru pi D-Voastre cu toata seriozitatea pentru a
incunostiinta masurile luate pe creditori pi perceptori pri-
vitor la restantele de impozite. Dacä din partea functiona-
rilor din granita sau chiar din partea militarilor s'ar pune
obstacole privitor la dispozitiile luate, D-Voastre le veti raporta
numai decât guberniului, pentru a fi date spre tratare ulterioarä
pi spre asanare Domnului acel timp nu se va
face nici o sechestrare sau executie. Dela Guberniul regesc al
Transilvaniei. Sibiu la 17 Septemvrie 1765. Andrei comite Hadik;
Stefan de Hannenheim, secretar.

Dintre lucrArile intâmplarile dela finele acestui an ar mai

fi de amintit acestea:

www.dacoromanica.ro
 In Noemvrie cäpitanul din statul major, baronul Hohen-
hausen ispräve$te lucrarea sa geografid: harta distric-
tului militar rodnean.
In 21 Nov. primarul magistratul Bistritii dä arena de
probä sa din Nu$faläu«, administratorului de acum
Magyarosi Mihály din eica, pe anul 1766 cu 50 ung.,
datorirea ca 25 sä pläteascä la Sf. loan, 25 la Sf. Martin;
apoi sä reparatiile necesare, grijeasd de pietri de iaz.
are sá aducá pentru morii nouá paie, deoarece
pe cele adunate acum pentru moarä capitanul Riccord le-a
intrebuintat spre alt scop.

In notám aci un caz ce-I priveste pe $tefan Cute

Nimigeamd din Feldru, care avuse rol atât de in
cursul revoltei districtului Insemnárile protocolare
tritene le reproducem precum acele au fost redactate a$e-
zate arhivä. De$i incidentul nu are cine ce irnportantä,
dar dá iará$i dovadá despre partialitatea reaua credintä a
gistratului.
Comanda regimentului inrecristreazä cu data Feldru, 18
cemvrie 1765 pâra lui Cute, stegar (Standard Führer) in
regimentul gräniceresc de dragoni, in care aceasta aratá urmätoa-
rele : Cu prilejul granitei a avut multe neplAceri
rigkeiten), apoi la ordinul baronului Buccov a fost prins de
domnii oräseni bistriteni in Feldru, dus arestat in I3istrita. Când
au venit soldatii in Feldru, mai pe el l-au dus la primar,
timpul absentei sale päzitorii dispu$i la casa sa, intre cari
Quartir Meister« Peter (alias Theil) au cercetat totul
in casä i-au spart lada incuietorile, pân'ce au gäsit o
cu bani in care erau 15 Vonasch, 11 imperiali 2 galbeni
germani. Ceeace au väzut intäresc jurämânt vecinii: Ga-
Moldovan, Nechita Bârdan, Diacul Vasile Luchi, Nechita
Toader pi dela

Cu data Bistrita, 20 Dec. 1765 Petrus Theil prezentä

gistratului urmätorul raport: Primisem ordinul magistratului ca

www.dacoromanica.ro
 cu caporalul Joh. Pfingstgräf din regim. de conte
mergem la Feldru prindem pe Cute,
in casá sä aducem la scrisori, bani arme ce vom la el.
ce Pfingstgräf siretenie (List) dus pe Cute la
primar, a fost predat päzii constätätoare din bärbati. In ziva
urmätoare veni sergentul (Wachtmeister) cu 30 dragoni precum
cu Samuel Weber cu Bidner, vätäselul de la Feldru
la noi, apoi, cu exceptia lui Weber, merseräm impreunä cu câtiva
bätrâni din sat, la casa lui La in casä Pfingstgräf
indatä zise ea a fost bine golitä, cáci pusca pe care o väzuse
ieri sara nu mai era acolo. Apoi cu totii am cercetat casa cu dea-

sac
de Sam. Weber
-
mânuntul, dar n'am
impreunä cu
câteva scrisori, pe cari le-am pus
sub escorta päzei
Johann Bidner - le-am trimis in oras. Dupä
câteva zile amintitul Cute a cerut dela mine prin Mich.
Kirtsch f I., iar de 2 galbeni cari ar fi fost in casa sa
plic; eu pot märturisi CO n'am väzut niciun ban.
Aceasta am declarat-o cu ambilor cancelaristi cari au
interogat in chestia lui Dupä un an, când steteau Georg
Lang Joh. Lang din jos de (unter den Fleischbänken),
numitul iesind din farmacie, zise:
Pfingstgräf mi-au furat 10 apoi veni spre
mine, venirä cei doi oräseni sä audá ce va vorbi
mine. El cerea dela mine o pungo cu 100 ori cu mai multi fiorini,
la ceeace amintitii oräseni observará cä vorbele aceste nu se
vesc cele rostite mai'nainte. Despre vorbele aceste rostite impo-
triva mea m'am la primar, care m'a trimis la loc.-colonelul Dam-
browka, inaintea usei cáruia aflai pe El mä agroi de tot
prieteneste mä vin la loc.-colonelul din pricina
sa; duct este asa, so nu-i fac nepläceri pentru aceasta. Eu nu
i-am räspuns nimic, ci am intrat la loc.-colonelul i-am expus
rugarea mea. Räspunsul acelui a fost: »Stefan mie mi-a
mânat o suplicá pentru 18 ung.; deoarece insä cá toate
sunt numai minciuni, sä faci griji din cauza aceasta. Voi
dispune eu ca Dta sä nu mai fi nelinistit din lui
Cu data Bistrita, 21 Dec. primarul senatul bistritan
adreseazä loc.-colonelului Enzenberg aceastä scrisoare: Trimite

www.dacoromanica.ro
scrisorile de sus in copie, arath ca stef an Nimigeanu n'a
putut dovedi precis asertiunile sale modificate de mai
multeori, cerând tot diverse sume. lar acum cu martorii actuali
stä lucrul unii dintre ei mai inch au mArturisit lui
Theil in alt chip, ba chiar contrarul de ce sustin acum, altii
mArturisesc nu convingere, ci din fata de Peter Theil
comisarul nostru trimis in districtul adeseaori. In urmare
D-VoastrA veti consimti cu pkerea loc.-colonelului Darnbrowka,
care nu l'ar fi asigurat pe Theil va dinaintea molestArilor
lui Cute, dacä n'ar fi fost convins de neadevärätatea asertiunilor
acelui. Deci Vä rugärn absolvati pe Quartir-Meisterul Peter
Theil de acuzele (Impetition) Nimigean; cu mai tare,
cä noi nici n'am arnintit multe ce cu tot dreptul am fi avut de
pretins dela amintitul ci am trecut peste toate;
iar el a ajuns la un astfel de grad incât poate exista bine n'are
motiv, ca prin resuscitarea de pretentii nu destul de bazate
cauzeze ostenealA zädarnicä.

1766
Demersuri mai energice - Maghiarii Sasii din Rodna Budinul
Tinoasa Actul definitiv al cedärii Raporturile dintre gräniceri
districtualii sasi Proiecte de schimb teritorial Chestia cedärii
Nusfaläului Sântioanei. Permutari Comuna Säcalu de
Statutul gräniceresc -- Diverse chestii
-
Consiliul de räsboiu din Viena se convinsese in fine cä
Bistritenii de ani de zile tot amânä semnarea extrAdarea renun-
tärii la Valea Rodnei, in primul rând scopul sä poatá
stoarce de multe beneficii avantaje dela curtea vienezá. Mai
departe, era lucru limpede neindoelnic cä continuele
re mai ticluiau intentia subversivA de a torpila eventual
treaga operä a militarizArii satelor valahe, privitä nunumai
de cätre Sasi, ci de celelalte staturi autoritAti civile provin-
ciale. bine Bistritenii cá pânä ce renuntarea nu se face
in toatá regula, conform legilor terii militarizarea este de
substratul legal.
Spre a curma in sarlatenie, generalul Siskovici

www.dacoromanica.ro
primi din Viena ordinul preciz, cä in eel mai limp sä scoatä
dela Bistriteni documentul cerut, expediindu-i-se spre acest scop
chiar ciorna actului de exträdat. In intelesul acestui mandat
Siskovici luä mäsuri mai energice magistratul recalcitrant,
clespre al elect afläm procesele verbale atunci redijate
urmätoarele date constatäri:
In 5 lanuarie 1766 s'au prezentat la somatia generalului Sis-
kovici mandatarii bistriteni: primarul Klein Straussenburg
senatorul Bedeus, in Näsäud pentru de a desbate privitor la Dis-
trictul militar rodnean chestii fatá deputatul natiei
säse§ti Bruckenthal.
Prezidentul gener. Siskovici cere ca fine magistratul bis-
tritan sd formal de cesiune sä-1 semneze.
Deputalii roagä pe general sä le immâneze conceptul cesiunei
precum actul de garantie (Gewährleistung), ca le comunice
magistratului.
Privitor la bonificare se hotäreste cá dupä ce orasul a pri-
mit 6000 ceilalti 6000 restanti sä-i primeascä asemenea
intermediarea generalului. Apoi sä se statoreasa cä
dintre creditorii orasului cari ar putea ridica pretentii pri-
vire la districtul militar.
Prezidentul impärtáseste cd dupä ce nu s'a putut pune
practicá mutarea gränicerilor din districtul in Valea Rodnei,
a urmat porunca preanaltä ca sä se incerce mutarea acelora in
alte pärti. Deoarece prin mutare s'ar evacua intregi localitäti din
districtul säsesc, va fi destul mutarea S4lor
Maghiarilor din Rodna, cari nu sunt necesari pentru 0i
s'au declarat vreau piece deacolo.
Sa deputatilor lista Rodnenilor de mutat, apoi a
caselor pämânturilor posedate de aceia, ca ei sä primi
imobile echivalente in nouäle asezäri.
ce Rodna s'a cedat biserica
de acolo, ca preotul evang. piece din
Rodna se aseze in noul al säi.
Dacä se va ivi cazul sä dezerteze cineva in dis-
trictul militar, atunci se facä de raport comandei gene-
rale, ca auditorul poatä lua

www.dacoromanica.ro
 Dupä discutarea unor chestii de mai importantä, dele-
gatii ora§ului au plecat.
In 6 Ian. primarul Frid. Klein raporteazä despre con-
vorbirea in Näsäud, plenului magistratului din
senatorii Joachim Bedeus, Paul Carl Klein de Straussenburg, Sa-
muel Schankebank, Mich. Hennrich Joh. Frank.
Klein spune ch generalul le-a propus renunte
la Budinul de pe hotarul Pinticanilor Timesul (Tinoasa) Dumi-
trenilor, cäci gränicerii au prea locuri arabile; aceasta
se facá dupä mutarea gránicerilor din districtul säsesc, dupá
ce Nu§falául Sântioana vor fi evacuate. Dacä cedarea nu se va
face de bunavoie, atunci ocuparea amintitelor teritorii se va
va avea pentru Bistrita multe urmäri págubitoare
nepläcute. Bruckenthal exprimat credinta cá cedarea Budinului,
a Timisului 0i a Pintaker Feldes se va face cu ceva bonificare.
Au vorbit apoi despre documentele cesiunei despre cei 6000 f
restanti.
Primarul Klein e de ca sä se comunice despre toate
acestea satelor interesate prin reprezentantii cari actual sunt
ora§. Ace§tia imediat piece acasä, sä le spunä sätenilor
ordinul generalului de care trebue sä asculte, sä se consulte
cu aceia.
Dupä ce senatorii aprobá propunerea primarului, amintitii
reprezentanti chemati fata magistratului declará cá de locurile
de lângä se pot lipsi mai greu gránicerii, cáci
dacá le cedazä, trebue sä piardä jumätate din vitele pe cari le
posed. Deci rough pe magistrat sä le stea in ajutor ei nu
vor cruta nicio cheltuealä. La intrebarea primarului cá oare n'ar
fi consult ca satele a§tearnä in chestia aceasta un memoriu
generalului, majoritatea voturilor e pentru aceasta pärere, deoarece
ora§ul nu e in stare sä facá alta decât ce a fäcut in cauza
Vhiei Rodnei ; n'are lush nimic de obiectat dacá Ex. Sa
va putea sä se cu satele pe cale particularä. Reprezen-
tantii piece acasä se injeleagg cu mâne
viná iarä§.
La au fost fatá: din lad : Exactor Mich.
Frihm, Mih. Steiner, judele Math. Engler Simon Engler; din
3

www.dacoromanica.ro
Dumitra: Georg judele Michael Barth, Georg Intscher, Si-
mon Werner Georg Rajger; din : Schuller, Andr.
Köller, Schuller, Martin Theil Mich. Theil.

In 7 Ian. se magistratul : judele I. Fr. Klein

senatorii Conrad Dinges, projude Joachim Bedeus, Paul K. Klein,
Joh. Schankebank, Sam. "Schankebank, Michael Hennrich, Georg
Teckelt Joh. Franck.
Primarul expune inc'odatä chestiile desbätute ieri, apoi con-
tinuä : Ex. Sa accentueazä mereu ch Nusfaläul Säntioana trebue
sä devinä gränicere, deoarece alte comune la Gyergyo (Gheor-
ghiu) nu sunt corespunzAtoare pentru scopul acesta.
Bar. Bruckenthal totusi a determinat locurile ca sä se re-
nunte la militarizarea teritorului celor douä sate, ele fie
evacuate, apoi cä gränicerii din districtul s isesc fie mutati.
Privitor la cedarea locurilor de Inga pentru cedare e
gat Bruckenthal generalul comandant conte Hadik,
magistratul n'are de astepta sfat ajutor, deci n'ar fi
sä se facá opozitie lui Siskovici.
Dup'aceea citati sosili in mare numär din lad,
Pintic pi Dumitra, sub conducerea exactorului Frihm, declará din
cá nu pot ceda pämânturile din cauza lipsei precum
a apei, pe care de multe ori trebue s'o care pe locuri
la vite in bull. Deci se hotáreste ca acele trei sate sä inainteze
un memoriu la Ex. Sa generalul.
Apoi se hotäreste ca actul cedärii Väiei Rodnei se accepte
s'a cerut de cátre Ex. Sa., nestergând
niciun cuvânt ; sä se cedeze fdr pe veci.

In dela 9 Ian. a magistratului prezenti primarul

Joh. Klein, senatorii Conn Dinges, projudele Joach. Bedeus, Paul
Klein, Joh. Schankebank, Mich. Hennrich, Georg Teckelt, Andr.
Teuchert.
In fata magistratului a reprezentantilor comunitätii, con-
vocati cu aceastä ocazie, primarul expune cauza cesionärii, zicând
cä actul trebue semnat cum cere guberniul, renuntând pe
veci färä iar nu ca in documentul din 24 Mai

www.dacoromanica.ro
când s'au fäcut exceptii observäri, adause
i conditii. Deci dis-
valah trece perpetuu necondi(ionat la
Dupi ascultarea expunerii, magistratul comunitatea hotä-
rese cä dupä ce in acest act nu se mai face amintire de »rezer-
vate«, o delegatie constätätoare din: primarul Klein, Johann
Schankebank, Sam. Engesser, Jacob Grollmann, Georg Hertzog
i Peter Binder sä meargá la Bruckenthal, care si intermedieze
la generalul Siskovici, ca in actul de cesiune data semnärii si se
punä numai cu o mai târziu de cum era datat actul de
garantie. Deputatii pleacá, dupä intoarcere spun cá Brucken-
le-a declarat si nici nu gândeascä la o astfel de schimbare
a datei 1), ci la 10 o. sä viná primarul pi senatorul Bedeus la gene-
ral sä aducä sine cele acte semnate de magistrat
de comunitate.
se rezolvá si aceasta chestie dificilá. Continutul docu-
mentului de cedare definitivä este acesta :
Magistratal comunitatea liber regesc Bistrita
cedaz Rodna Valea Rodnei granitei
militare.
Noi judele primar comunal, ceialalti jurati cetäteni,
senatori, notar i toti locuitorii orapului liber regesc Bis-
trita, facem cunoscut prin actul prezent anuntând tuturor,
câtora li se cade, atât celor de azi cât celor viitori,
care vor lua act de acest document, cá - ce ne-a
venit la ci Maiestatea Sa apostolicä, in grija
sa mare pentru apárarea i pástrarea principatului
Transilvaniei, ci i pentru fericirea siguranta celorlalte
regate i provincii ereditare a infiinteze o militie
de granitä la hotarul principatului ei eridatar, - noi,
nu ne-a fost nimic mai mult la suflet ne este
azi, decât sä promoväm dupä puterile noastre intentiunea
salutará a Maiestätii Sale, precum pi siguranta lini§tea
1) Farsa cu data e de explicat : Actul de garantie al impärätesei
era datat din 8 Dec. acum Bistritenii - cari intotdeauna pozau pe
cei ma ascultätori supusi ai domnitoarei - rusinati
zolati c ei numai uneltiri tergiversäri de peste un an, sunt siliti sä
semneze prezente curtii actul de renuntare.

www.dacoromanica.ro
 legate de aceasta, am cedat supunere omagialá
deja in 24 Mai 1762 Maiestätii Sale Principesei pi
pânei noastre Maria Terezia, din indurarea lui Dumnezeu
impäräteasa Romani lor, Regina Germaniei, Ungariei,
hemiei, Arhiducesa Austriei, principesa Transilvaniei pi con-
tesa Secuilor, precum pi erezilor pi rnostenitorilor ei augusti,
opidul Rodna cu valea apartinätoare acestui opid,
satele: Maieru, Sângeorz, Le$u, Ilva, Feldru, Värarea,
Rebra, Rebri$oara, Näsäud, Salva, Hordou, Telciu, Bichigiu,
Suplai, Poiana Zägrii, Rune, Zagra, Mocod pi
Mititei pi popo ul valah, ce träieste in aceste sate.
Toate acestea, däruite nouä prin actul de donatiune al
Maiestätii Sale Regelui Matia Corvinul redactat in Sâmbäta
doua de Joia verde din anul 1475 pi in
formá de privilegiu dupá introducerea noasträ contra-
zicere in posesiunea in ziva de 16 Mai 1488 pi
posesiune de ob$tea ora$ului Bistrita in
ziva de azi, le-am cedat toti locuitorii valahi,
toate beneficille pi foloasele de naturä pi toate
bunurile, oricum s'ar numi ele, apartinätoare de drept pi
din vechime la acel opid pi la posesiunile amintite precum
pi adeväratele mejde pi cu vechile hotare,
acelea$i drepturi, care le-am primit noi pi locuitorii ora-
sului Bistrita dela rnentionattil rege al Ungaiiei de pie
memorie. Acum toate aceste posesiuni le-am dat, transpus,
am renuntat la ele pi le-am cedat in scopul infiintärii militiei
de granitä, in semn de deosebitä credintá pi devotiune fatä
de Maiestatea Sa pi augusta Casá domnitoare, de bunä-
voie, liber, din indemnul propriu pi nesiliti de nirnenea, in
urma actului de garantie (asigurare) dat de Maiestatea Sa
in ziva de 8 Decemvrie 1764 pi prezentat nouä de
celenta Sa ilustrul Domn losif L. baron Siskovici de On-
topa, comandor al ordinului militar Maria Terezia, consilier
al Maiestätii Sale ces. rege$ti al inaltului Consiliu de
rázboiu aulic, locotenent-marepl proprietar al unui
ment de infanterie. In acela$i timp le transpunem,
renuntám la ele le cedäm pentru totdeauna pi irevocabil,

www.dacoromanica.ro
 297

färä a ne mai rezerva vreun drept sau pretentie de pose-

siune asupra pentru noi urm4i no§tri,
pentru Bistrita amintit de atâtea ori.
Pentru o mai mare incredere sigurantä, precum am
renuntat original la mai suscitatele alte documente
de donatiune privilegii, date de Regii Ungariei de
urma§ii Principii Transilvaniei in urmare am renuntat
la toate beneficiile, foloasele apartenentele opidului Rodna,
ale väii supuse acestui opid, ale satelor locuitorilor valahi
amintiti mai sus; tot astfel am aflat de bine sä oferim in
genunchi Maiestälii Sale, auguOlor ei erezi succesori,
acest document de cesiune solemn, valabil pentru totdeauna,
semnat de judele primar, senatorii delegatul ora§ului,
aplicarea sigilului nostru. Dat Bis-
trita in 9 lanuarie Fridericus Straussenburg,
jude primar, Conradus Sigismundus Dinges, projudex, Paul
Car. Klein a Straussenburg, senator, Georgius Gunesch,
senator, Joh. Schankebank, senator, Samuel Schankebank,
perceptor et senator, Mihael Hennrich, perceptor et senator,
Georgius Teofilus Teckelt, senator, Joh. Frank, senator et
villicus, Andreius Teuchert, senator, Daniel Czigler, juratus
notarius publicus, Samuel Engeser, Pro-Orator, deficiente
Oratore fungente, suo totiusque Communitatis nomine, (dele-
gat supleant al comunitätii in locul delegatului care lipsia).

Alte Pe o foaie din timpul granitei

Anmerkungen, Ueber den Haupt-Rapport des Rodnaer Militär
Districts« d. d. 6 lanuarii 1766, afläm urmätoarele constatäri:
Este imbucurätor cä subordinatia disciplina prinda
rädacini la gränicerii Districtului rodnean. Purtarea ofiterilor st fie
intocmitä, ca cu timpul pe incetul iubirea
increderea gränicerilor, deci sä caute mijloacele prilejul de a
convinge pe gräniceri cä statul militar nu are st le fie spre greu-
tate desavantaj, ci are in vedere binele Mai ales fatä cu
comunele din sus ale Districtului, unde oamenii locuesc in sate
absenta parade bisericesti o cu diferite

www.dacoromanica.ro
298

pretexte, e de bágat seama ca oamenii, tratati deodatä cu asprime,

sä nu incline la emigrare. De aceea sä se dea indrumäri coman-
dantului din Valea Rodnei precum celorlalti comandanti ai regi-
mentelor gränicere ca sä facá deosebire, cu ocazia paradelor
ce$ti a exercitiilor, timp de vará iarnä, drumuri
rele bune in sä se considere timpul când gränicerii
trebue caute mai mult de economie de gospodärii,
gränicerii devin moro$i pi färä voie (verdrieslich und wider-
willig
In 23 lanuarie constatá magistratul cä impotriva vechei
dine, in zilele de târg ale ora$ului cumpärä cereale de
amiazi mai gränicerii valahi din imprejurimi, ba chiar pi Mara-
mure$eni Topliteni. Fiinda cerealele s'au scumpit sä nu se
permitä berarilor sä fabrice din acele bere, pi nici brutarilor sä
coacá ; deci sä nu cumpere cereale pe piala Bistritii,

ci din satele dela tarä.

Consiliul de räzboiu trimite in 28 Ian. comandantului general
ardelean conte Hadik o copie de pe documentul de cesiune a
Bistritenilor trimis la Viena de cätre generalul Siskovici, spre a
fi pästratä in arhiva comandei. Mai departe cere ca contele Hadik
sä trimitä la Viena toate documentele pi privilegiile privitoare la
Districtul Rodnean, pe cari magistratul bistritan le gene-
ralului Buccov, - care timp decedase, - acelor
documente sä le restituie magistratului, dupä ce comanda pentru
sine va lua pi pästra un de copii.
In altá scrisoare tot din 28 Ian., de cátre consiliul
de rásboiu generalului Siskovici, se precizeazA pentru de a
putea fi plätitä orasului Bistrita ca despägubire suma de
12.000 act separat Bistritenii sä declare in mod solemn,
renuntä la toate beneficiile pi venitele, cu cari fo$tii districtuali
valahi de praeteritoc i-ar fi rämas datori ora$ului. decla-
ratie, semnatä de toti ceice semnaserá pi documentul cesionar
din Ian. precum de projudex Bedeus, s'a inmânat in
11 Aprilie generalului Siskovici.
*
1) E de regretat cä nu ne-au rämas in intregime acele note consta-
täri fäcute de consiliul de räsboiu din Viena.

www.dacoromanica.ro
 299

Sântioana -
tori in satele districtului säsesc -
Pentru aranjarea multor chestii pedente intre granicerii

locuitorii
mai cu in comunele
ai acelui district, s'a
convenit in lanuarie ca spre acest scop, unui preanalt
ordin, sä se constitne o comisiune milliard din regiment alta
din delegati ai magistratului, care sä examineze constate starea
lucrurilor, apoi impreunä sä se consulte asupra modalitätilor
de rezolvare a diferitelor chestii.
Ca punte de orientare, loc.-colonelul Enzenberg le dete
brilor comisiunii urmätoarele instructii
1. Conform ordinului gubernial din 12 Dec. 1765 vor fi de
constatat toate datoriile gränicerilor districtualii sa§i i vice-
versa, apoi atât creditorii debitorii sä fie citati la un termen
fix in fata comisiunii pentru aplanarea pretentiilor.
2. Tot in fata comisiei se aplaneze excesele mai mari
comise in trecut de cätre gräniceri, luându-se proces verbal.
3. Dacä se gäsesc in vr'o localitate graniceri cari fuseserä
reclamati ca iobagi din partea proprietarilor (a dominis terrestri-
bus), dar n'au fost exträdati, aceia sä fie notati tablou, iar
enventualii sä-§i dovedeascä pretentia.
4. Atât din partea gränicerilor mutati din a
mai in districtul säsesc sä fie plätite la zi toate
tulle restante, despre ceeace se va preda o magistratului
bistritan.
5. Conform ordinului gubernial din 17 Sept. 1765 trebue sä
se clarifice constate individual câti cari gräniceri au cumpärat
arätor, livezi, vii case, au plätit pentru acele;
apoi cari gräniceri clädit mori, in care an.
6. E necesar sä se ce pämânturi, livezi vii creat
gränicerii prin läzuire, le-au folosit timp de zece ani, in
care caz acele ar fi de restituit färä bonificare comunelor in care
se gäsesc. Dacä le-au folosit mai scurt timp, atunci respec-
tivii graniceri ar fi sä se despägubeasca pentru munca oste-
neala Pentru vii, la care se cere mai grea mai multä muncä,
in tot cazul ar fi se dea o bonificare, stabilitä de judele
juratii comune neinteresate.
7. Tot au sä fie despägubiti gränicerii pentru case

www.dacoromanica.ro
300

acareturi clädite de ei, nu pentru locul pe care s'a cladit

nicici pentru lemne pi nuele, aceste fuseserá din
pád urea respectivei comune.
8. Dacä vr'un a in arendä pámanturi, livezi,
vii etc. pi a plätit arenda anticipat, atunci are sä fie despägubit
proportione« pentru timpul in care eventual n'a putut folosi
obiectul arendat.
9. Dacá vr'un gränicer mutat däruise ceva pe seama bisericii
valahe, are sä fie pentru aceasta despdgubit de cätre publicul
bistritan.
10. Toate lucrárile sávârsite de comisiile amintite au sä fie
insemnate in procese verbale scrise in câte exemplare pi
semnate de membri amândoror comisii.
11. Comisia militará va consta din capitanul companiei la
care apartine teritorul respectivei comune, din cdpitanul auditor
li, pentru ca totul in mod legal ; in comisia
orasului au fost numiti senatorii Mich. Hennrich pi Georgius
Teckelt. Aceste comisii au sä aplaneze la fata locului tot ce este
posibil. Dacá in oarecare nu s'ar putea atunci
vor avea raporteze acest fapt ; pi maicuseamd au facä raport,
dacá vr'una dintre ardturile ori livezile amintite aparlinuserd
la vechile sesiuni ori locuri de case.
*

In 20 Febr. »Kriegs-Cassa-Secräter« Heiter

magistratului cä a läsat sä fie copiate privilegiile orasului in
teria districtului valah, pi va trimite ce vor fi gata.
In 28 Febr. primeste magistratul ordinul gubernial din 18 Febr.
in care se spune cä la primävard se vor stabili granitele dintre
districtul säsesc cel valah militar, Find cu acea ocazie mai ales
de aplanat diferendul privitor la linia de tras dela Dealul
la Pretutindeni au se pond movile sa
se redacteze despre aceasta procese verbale.
Magistratul ceteste in 3 Marne scrisoarea d. d. Sibiu, 20 Febr.
in care Mich. Bruckenthal impártäseste cd a sosit rezolutia prea-
naltá privitoare la plata datoriilor creditorii avizati la districtul
militar. Banii sunt in Sibiu, iar creditorii ori sä vinä acolo, ori

www.dacoromanica.ro
 301

sä se adreseze generalului Siskovici. Tot atunci soseste ordinul

gubernial conform cárui tezauriatul a fost avizat radieze restul
de cotributie a Bistritenilor in suma de 5.188 52 cr., incuviin-
tatä din partea ca dar in urma cedärii districtului valah.
In cu scrisoarea din 20 Febr. a lui Bruckenthal,
magistratul hotäreste in 5 Mart. ca acela fie rugat inter-
medieze la Siskovici exträdarea contractului despre 18.000 aflätori
la Bar. Dion. Banffy, apoi i se pläteascá orasului capitalul de
3.118 care nu aduce nicio dobândä, jar acesta sä fie
repartizat asupra districtului valah. Senatorii Tekelt Hennrich
sä caute toate chitantele despre sumele plätite creditorilor dela
incoace. lar in 10 Mart. magistratul ia la cunostintä ordinul
comandei generale din Sibiu cä in locul datoriei pe care Bistrita
o are fatä seminarul clujan St. losif convictul de acolo,
orasul va avea 55 pläteasa in altá parte suma datoritä.
Intr'o scrisoare din 17 semnatá de generalul Siskovici
de Mich. Bruckenthal, conform unui rescript sosit dela curte,
li se face Bistritenilor urmätoarea propunere: Dacá orasul renunta
la Nusfaläu Säntioana inns aa ca, spre a evita ane-
voioase, gränicerii rämânä in acele sate, atunci perennalie
i s'ar da in schimb orasului comuna Arcalia. Bistrita 50 declare
imediat e multámitá tranzactie. Magistratul ala-
turându-se la pärerea primarului Klein - exprimata altcum
scrisoare adresatä lui Bruckenthal - cá ar fi multumita,
daeä Arcalia ar mai cápáta satul E de notat
ca tärguelile pe aceasta au durat lung limp. din
Februarie, continuu le scria Bistritenilor când unul când altul
dintre patroni, dar maicuseamá Mich. Bruckenthal, renunte la
amintitele dons sate, iar in schimb sä Arcalia, Chiralesul
ori Chintelnical. De li se propunea ceará satele
Dánpataka i de Läpus, despre cari
primarul Klein zice cá sunt prea depärtate. scrisoare este
comuna (Mez6-Szilvás), iar in alte scrisori se
vorbeste chiar de Ungura, Sântioana din comit. Dobâca,
laced. Apoi rând orasul scrie lui Bruckenthal cá ar fi
bine dacä in schimb Bistrita ar putea obtinea pe altele
drepturile fiscale (Fiscaljura) din Ba14 Teaca. Apetitul tot crestea.

www.dacoromanica.ro
302

La cererea baronului Josika Imre ca orasul sä-i

datoriile fäcute de Terpieni pentru cereale. precum alte preientii
ce le are cu orasul, magistratul ii räspunde in 17
privitor la Terpieni Josika sä prezente contractele, privitor la
celelalte pretentii orasul deocamdatä nu poate pläti nimic, din
cauza districtul valah renitent a devenit acum gräniceresc,
nu se din datoriil eBistritii ce cotä va fi repartizatä asupra
aceluia.
mdcelarul losif Schuller e cufundat in datorii, iar
creditorii acelui multi gräniceri, loc.-colonelul Enzenberg
cere in 17 Martie dela pe sama acestor, dispdgubirile legale.
Magistratul primeste ordinul d. d. Viena, 22 Martie al
tesei Maria Terezia, prin care se cere ca locuitorilor militarizati
sä li se permitä din partea magistratului
sä locuiaseä mai departe aceste comune, sä nu fie mutati
in districtul militar. Dach orasul va avea ceva neajuns din cauza
aceasta, sä i se dea o despägubire echivalentä stabilitä de coman-
dantul granitei in prezidentul magistratului bistritan
cu tezauriatul regesc.
In 26 Martie scrie Bruckenthal primarului Klein acestea:
Sigilul (Pettschaft) nu le mai este de niciun Rodnenilor.
E foarte bine se gäseste in D-Voastre pärerea mea
este sá-1 Ex. Sale generalului Siskovici, când proxima
datä va sosi acolo.
In tot timpul acesta ciorovdelile Sasi grä-
despre cari primarul Klein ii lui Bruckenthal cä in
vederea mutárii tau pädurile, nimicesc totul, vând lemnele etc., iar
tin ei. la ordinul cdpitanului Silij, a venit
locotenentul Schmidt a protestat impotriva faptului cä primarul
Klein a interzis Sasilor sä mai cumpere ceva dela Valahi.
Magistratul primeste in 3 Aprilie dela guberniu comunicarea,
districtul militar a cerut privilegiul de a se tinea
de deci orasul sä se exprime in chestie. Magis-
tratul cd n'are nimic de obiectat, numai rough sä se
observe strävechiul (uralte) privilegiu, la târgurile Bistritii nu
poate vinde de timpul fixat niciun sträin, in urmare niciun
granicer din districtul militarizat.

www.dacoromanica.ro
 303

In 7 Apr. soseste scrisoarea lui Mich. Bruckenthal, in care

acesta magistratului ordinul preanalt, conform cärui orasul
sä fieinduplecat si renunte la Sântioana pi Nusfaläu ; apoi adaugä
Bruckenthal cá ar fi bine sä vinä primarul Klein in scopul acesta
la Sibiu. Tot in acea zi magistratul ordonä functionarilor säi sä
caute cvartire corespunzAtoare pentru generalul Siskovici pi
sa, care vine la orap pentru diferite chestii, iar in
cauza satelor pi Sântioana pi a mutdrii grönicerilor. Find
chestii importante de desbätut, se hotäreste sä fie convocatä pe
mâne comunitatea in casa sfatului. Ex. Sa pretinde altele sä
i-se exträdea toate actele privitoare la iobagii reclamati din dis-
trictul rodnean.
In 11 Apr. se prezentä reprezentantii comunitätii in casa
sfatului, cäror li se ceteste mai renuntarea (Verzicht) la pre-
tentiile alodiale pe care le avuse de praeteritog fatä cu
districtul ; apoi fu desbätutä chestia teritorului de cedat de
cätre comunele lad, Pintic pi Dumitra, gränicerilor.
In 12 Apr. generalul Siskovici la sine pe primarul
Klein dacá s'a fäcut tabloul cerut privitor la dobân-
zile pe cari orasul zice le-a plätit creditorilor concursul
districtului valah, pi cari conform repartitii datoriilor, ar adea in
sarcina districtului rodnean. Primarul räspude cä se locreazi mereu
la acel tablou, dar din cauza scurtimii timpului necesar nu
s'a putut isprävi ; cere termen dilatoriu ca tabloul sä poatä fi
redijat cu precizie (Zuverlässigkeit).
Primarul Klein raporteazA in 14 Apr. magistratului cä gene-
ralul Siskovici a predat ieri in persoanä senatorului Bedeus suma
de bani pe cari orasul o plätise creditorilor, de$i aceea fusese
repartizatá pe districtul valah. Cu aceastä ocazie generalul a amintit
pi faptul cä conform ordinului gubernial gränicerilor vor trebui
sä li se bonifice casele päräsite pi pämânturile läzuite de ei. Pri-
marul propune ca, find gränicerii din 1754-1762 datori
orasului cu restante de contributii, si fie rugat Ex. Sa ca in
schimbul neachitärii acelei datorii, pi orasul fie dispensat dela
plata oriarei bonificäri. Magistratul aproba aceasta propunere,
precum pi aceea ca suma restantá de 6.000 din despägubirea
acordatä pentru cedarea Väiei Rodnei, sä fie asemnatä percepto-

www.dacoromanica.ro
304

rului Sam. Schankebank. In sfârsit, la vestea de acum

din moara dela va trebui sa fie predat
gräniceresti, se ca Ex. Sa generalul fie rugat sa lase
pe seama orasului cel putin incä atunci când se va
pli cu sigurantä, ce echivalent va primi Bistrita pentru satele
Nu$falu Sântioana.
In 16 Apr. se ceteste scrisoarea lui Bruckenthal in care acesta
impArt$este cä obvin mari piedeci cu privire ía satul cerut
de Bistriteni pe Arcalia, ca echivalent pentru Nu$falau pi
Säntioana. Mich. Bruckenthal cere o specificare privitoare la
tinderea teritorului acestor douä sate, pi la beneficiile pe cari
orasul le-a avut ori le-ar fi putut avea din ele, ca guberniul sä se
poatä eventual orienta asupra echivalentului de oferit.
Loc. colonelul Enzenberg inteo scrisoare din 17 Apr. cams-
magistratului cä cei husari din regimentul Bethlen,
cartiruiti in Dumitrita, apartin cordonului sanitar, pi ei de aceea
au fost mutati din Budacul românesc deoarece
s'a declarat pentru serviciul gränicer.
In din 18 Apr. magistratul ceteste ordinul gubernial
ca neamânat sä fie trimisi la Sibiu delegati proväzuti cu instructii
suficiente pentru de a fi chestia echivalentului pentru
Sântioana Nusfaläu. Primarul accentueaz ar fi bine sä piece
deputatii desemnati imediat, deoarece generalul Siskovici pleacä
din acest tinut la Sibiu. Magistratul projudele pe Klein
ia el asuprasi aceastä misiune, mai ales Bruckenthal
sese in acest sens; pi ce Klein primeste i se dä
ca ajutor vicenotarul Daniil Hennrich, iar in absenta primarului
afacerile orasului au sä fie conduse de projudele Conrad Dinges.
In preajma plecä'rii la Sibiu, in 22 Apr. primarul Klein expe-
diazá la adresa lui Bruckenthal o lungä caracteristicá scrisoare
informativä, din care extragem urmátoarele:
Locotenentul Schmidt e contra tuturor propunerilor
noastre. El au pe deputatii noStri mai ales pe
Mich. Hennrich. In 4 c. ordonä Ex. Sa gen. Siskovici din
sasesc mutarea gränicerilor), care incepu in 7 in Dumitrita
(Waltersdorf), in 18 a fost ultimul transport mare. Satele noastre
au dat peste 1000 care. la finea lunei va merge tot asa.
Azi trebue däm companiei Sylli incä 29 care. Gränicerii

www.dacoromanica.ro
 sine u$i, fere$ti, sobe etc. pi au läsat casele in stare
foarte rea.
Chiar acum vin Rodnenii, vor fi plasati »ad interim« Ui-
faläu, dar sunt putin multámiti. lasäm in Petri$. Pe
Sasi vrem sä-i plasäm in Sigmir. Nu le place nimic, ne dau ne-
spas de mult de lucru.
9 c. a fost aci Ex. Sa pi am avut mult a face cu chestia
clatoriilor pi terenului dela Some$. câteva zile au sosit
cancelari$ti pentru descrierea terenului. Acestia, ca mai
Maghiari, sunt cu contra
proiectului fäcut de D-Ta Extei Sale. se ocupä nunurnai
terenurile de cari a fost vorba in ci se granite
vdrfurile dealurilor situate mai aproape de Somesului si se
prin dintre dealuri la
va fi imposibil sä se intretina acolo vr'o prisacä ori
gard, cum era intentia.
Intorcând chiar ieri sara loc.-colonelul Enzenberg din satele
Linde s'a facut delimitarea, i-am arätat ordinul trimis chestia
Extei Sale, iar Enzenberg imi ordinul comandantului
general, care nu consuna intru toate cu celalalt, dar nici el nu lua ca
dealurilor
Cred Ex. Sa nu e in curat cu chestia, deoarece s'au extins
mai departe granitele. Deci chiar de ar fi sa piardá satele acele
terenuri, ar fi de considerat : 1. cu aceasta sä se ajungä la
plus ultra ; 2. sä fie ocupat terenul numai la piciorul dealului,
unde s'ar putea intretinea un gard ; 3. sä se lase ie$iri la apä
pentru turmele mari säse$ti; 4. sä se dea satelor bonificare
ven
Cancelari$tii insä cu greu vor lucra in sensul acesta.
Ingrijorarea mea nu e micä, când pe timpul lui Buccov
era vorbä de un lant pentru mine (Gnaden-Kette) s'a o
la (einen Strick am Halse gewünscht).
Cand generalul Siskovici fusese Reghin, sä se fi zis cd
niai era fi fost fript mamei (dass man
mich in Mutterleibe hätte braten sollen).
Cancelaristul cel mai care a descris satele
faläu a dovedit limpede cä are o pe noi (eine
Pique uns hat). A trebuit sä-i 4 galbeni pentru
documentelor.
I-amscris lui Enzenberg comunice când intoarce Ex.
Sa la Sibiu, alaltäieri mi-a räspuns cá in acea zi gen. Siskovici
a sosit in va pleca in curând la Viena. Deci deputatia
noasträ, mine, va pleca la Sibiu säptämâna viitoare. Fiti buni
rugati pe Ex. Sa scuze, dar chiar cancelari$tii sunt incä

www.dacoromanica.ro
pe Somes, apoi va fi lipsá pi de lucrArile privitoare la
pi Sântioana.
mijlociti la Ex. Sa Siskovici precum pi la
mandantul general ca pe Arcalia sa ne dea ca despAgubire
pi Chiralesul pi Chintelnicul, ceeace ne-ar veni foarte bine. Domi-
niul e prea departe pi ni-e cu totul necunoscut.
Urmeaza apoi scrisoare alte multe märuntisuri, cari
pi chestia din Nsnd, care in realitate nicidecum nu le
convenea Bistritenilor.

Cancelaristii incredintati cu mAsurarea terenului de längS

Somes, pe care aveau cedeze satele lad, Dumitra pi Pintic,
la ordinul generalului Siskovici, cer in 25 Apr. dela magistrat un
tablou a venitelor incurse an din satele pi Sin-
tioana. Magistratul dispune s se caute catastiful purtat de Peter
Theil in anul care a precedat inceperii revoltei districtului valah,
pi s se specificarea cerut. Senatorul Teckelt trimis spre a
asista la mAsurarea hotarelor celor douä sate prin amintitii can-
celaristi, trimite in 27 Apr. plânsoarea Ferihazenilor c
toarea se face in prejuditiul li se ia pi din
hotar. Magistratul someaz pe Teckelt protesteze imediat
potriva procedeului cancelaristilor.
Perceptorul regesc, senatorul Samuel Schankebank primeste
in 2 Mai ordin dela guberniu s ia in primire dela fostul per-
ceptor Mich. Hennrich toate actele apartiitoare perceptiei din dis-
trictul militar valah pi sá administreze pi acest cerc, deoarece nu
e nevoie de un al doilea perceptor.
Tot in 2 Mai soseste pi ordinul gubernial din 21 Apr. ca
s fie reparate colibile paznicilor in munti pi din nou sá se ridice
la trecAtori tablele negre. Magistratul scrie prima-
rului Klein s protesteze Sibiu impotriva sarcini impuse
orasului.
Sasii din Ferihaz se plâng in 5 Mai c grAnicerii din
faläu cu vitele pi le fac mare pagaba partea de hotar,
care la a fost de cancelaristi ca
pi când ar apartinea acestor. Tot asemenea se plâng impotriva
gránicerilor pi Sasii din eica. Magistratul roagá pe locotenentul
Rosenberg ajute pe Sasi si le dea satisfactia

www.dacoromanica.ro
 La propunerea primarului Klein, magistratul hotäreste in 5 Mai
se cumpere cu 4 galbeni o de urs ca prezent pe seama
generalului comandant Hadik; apoi i se primarului la
Sibiu CS »se prudentei sale« de a daruri
va socoti e necesar. Amintita de urs
i s'a predat generalului Hadik in 13 Mai de delegatii
projudele Conrad Dinges Georg Gottlieb Teckelt, cum
se zice in protocol »in captationem benevolentiaeg.
In aceeasi zi de 13 Mai in Sibiu primarul Klein
secretarului de räzboiu dela comanda generals o despre capi-
talurile dobAnzile repartizate in lanuarie, conform invoirii dintre
generalul Siskovici magistrat, asupra clistrictului valah.
un calcul foarte complicat, in Klein CS

luarea de districtul militar a sumei de 47.730 35 cr.

orasul i-ar mai datora acestui district 124 213/4 dar cere 55
i se aceastá deoarece »in multe privinte este agravat
din alte pärti«.
memoriu din 22 Mai Bistritenii roagh pe comandantul
regimentului pe guberniul transilvan fie respectate decizia
din 30 Martie decretul din 11 Aprilie privitoare la
districtal In temeiul acelor
decizii, hotarul pentru cornunele lad, Pintic Dumitra s'a fixat
nu la ci numai la poalele muntilor. GrAnicerii
nu mejdele stabilite, ci peste muntilor
vitele in Dumitrenilor. Tot din
SAntioana in satele Jeica Bileag
(Domnesti). se dreptate.
11 lunie se Sasii Ferihaz pe anul viitor nu
mai pot lua in »dijma au fost de
grindinä, apoi le-au ocupat din Li se
eh se va raporta cazul primarului, deocamdatA sä pia-
numai din suma statoritA.
Primarul Klein scrie 25 lunie din Sibiu apelul in chestia
satelor s'a cetit la guberniu, in chestia
aceasta s'a instituit o cornisie permanentA :

tele consilierul gab. secretarul Halmagyi.

In dela 28 lun. projudele raporteazA magistratulu despre

www.dacoromanica.ro
plânsoarea Ferihgzenilor grAnicerii din Nusfaläu intentioneazä
ocupe cu forta bucata de botar reclamatä de ei.
In 3 lulie se plâng Dumitrenii cä dopä ce arat toate
pämânturile, bind lipsiti de bucata rie botar cerutä de militia
nicerä, n'au unde päsuna vitele cari le mor de foame,
nâncä numai paie din ingrädituri.
Primarul Klein in 7 din Sibiu cä s'a fActit pro-
punere (Antrag)« sä trimitä orasul ceva de stejar pe sama
generalului comandant. lar in 12 Klein scrie cä privitor la
partea de reclamatä de Nusfäleni dela Sasii
din Ferihaz Jeica a plecat ordinal adresat maiorului Toussaint
ca gränicedi la dispozitie sä nu cuteze a täia tuba pe
acel teren ; despre ceeace sä fie informati de locotenentul
Rosenberg.

Locotenent-colonelul Enzenberg adreseaza in 16 genera-

lului comandant Hadik urmätorul memoriu:
Cu ce desconsiderare pi dispret pe ofiteri in parte
unii cavaleri ai tedi, dovedesc cele douä aci anexate, ale
baronului Sigismund Banffy, asemenea procedeu pi animo-
sitate fatä de un capitan un alt ofiter, este färä de indo-
ialä cä e imposibilä pästrarea bunei intelegeri intre militie.
Exc. Vstrá mi-ati poruncit in lunie ca sä institui o comisie
militarä rare sä cerceteze inaierarea intâmplatä la Mrgul din
Teaca gräniceri sasi, - dupä ce comitatul Cluj
a designat in scopul acesta pe judele suprem al nobililor Jánosi
pi pe asesorul Csapa - sä impärtäsesc ziva locul Intrunirii.
Am ales satul mare dintre Teaca cu ca
ambii sä lucra nestingherit impartial intr'un
neutru. Dar cum se vede din cele 3 anexe, comisia militará a
asteptat 4 zile zadarnic in mare.
Din actul aci anexat se poate vedea, câte femei pi câti copii
de ambe sexele se aflä in Valea Rodnei, ai soti
dezertat la Moldova, aproape despre cele mai multe se
poate asigura cä vor arma sotilor pi vor pi pe altii
sä dezerteze.

www.dacoromanica.ro
 Din memoriul aläturat, mie adresat, se poate vedea, in
ce mod miscátor (beweglich) expun noi gräniceri ai
regimentului valah de infanterie aflätori in satul Szakál
lu de cä ei fárá de mo$ia (praedium) Veresszék nici-
decum nu pot träi, dacä vor fi sä predea acea mo$ie baronului
Kemény Simon. Vreau expun Extii Vstre cä dacá acea mo$ie se
deslipe$te dela satul Erd6-Szakál, atunci comuna aceasta nu mai
are nici lemne nici pe jumätate suficient pämânt pentru
näturi pi fânete. Comuna e mo$ia, pi unii deputati
chiar intentionau rugarea (Anliegen) când Ex.
erati aci. Ei spun limpede argumenteazä le este imposibil
sä fár'de bucatä de pämânt.
Excel. Voasträ ati hotärit ca - in considerarea faptului
publicul Bistritii pentru arneliorarea statului gräniceresc a cedat
contribuit multe - militia gränicerä sä bonifice pi acorde lefurile
cu cari orasul datoreazä acelor gräniceri din Valea Rodnei cari
au servit publicului (orasului) ca slobodnici (Stadt-Reiter). Intreb
dacä suma aceea, peste 600 se poate pläti succesive din venitele
al od iale.
Dintre anexele pomenite acest memoriu, reproducem aci
in intregime ori in extract pe urmätoarele, care ne stau la :

1. Cu data Nu$faläu 7 lulie 1766 raporteazA locot. H.

Rosenberg loc.-colonelului Enzenberg, ch in chestia comisiunii
scrie asesorul cel mai bätrân Stephanus lorak, ca aceea se
lino in Teaca. Rosenberg i-a räspuns rámânä acolo
va primi ordin dela comandantul säu, deoarece regimentul
ca locul sfAtuirilor sä fie mare. Mai departe, dupä ce Exc.
Sa mare$alul Baron Mediansky le-a spus in personal
Sasilor din Ferihaz pi le-a ordonat ca impartá ad interim cu
gränicerii din Nu$faläu bucata de hotar, pi le-a ordonat
pi aceea separat pi serios ca ofiterii sä in bunä
legere ; acum magistratul bistritan lui Rosenberg ch la
nu se va prezenta niciun Sas din Ferihaz, apa el a ra-
portat aceasta dpitanului säu, care a zis sä astepte ordinul ulte-
rior al loc.-colonelului pe care deci acum il a$teaptä.
2. Tabloul femeilor ai au dezertat este urmätorul :
Maria Popii 3 copii pi Maria a lui Vasile Decori Sinca
4

www.dacoromanica.ro
Totului + din Rebra mare, apoi Arsinica a lui lacob Sasu din
Nasäud (din companiile loc.-colonelului); Todosia a lui George
+2 copii, Todora Runcanului 5 copii din Feldru, apoi
Nastasia Precup + 2, Andriana + 2 pi Vasilca a lui
Maftei cel mare + 2 din (cornpaniile maiorului) ; Märiuta
a lui Pinte + I din (comp. Pallazzi); Todora lui luon 2
din Salva, pi Sofronia lui Nechita din Hordou (comp. Virasdy);
Melentia Nazaria +
Nastasia Darahan 1,
fänia Damian din Rodna, apoi Tecla Botoloaie 2 din Magma
(comp. ; loana lui Ignat I din Rebrisoara (comp. Bou-

quier); Maria Rat + 3, Titiana Avram + 2 pi Docia lui

Urs pi Nastasia Moisi + din Telciu (comp. Stuppan); Pälagea
lui Ion Cotoc 2 pi Pälagea lui Maftei din Mocod (comp. Schni-
der) ; Maria a Todor Larionesi + 3, Senia lui Vasile Costan 2,
Maria lui Sidor Cârcului 3, Ilia a Oanii Oniga 2, pi Gacea
a Resvenzoae + (comp. Cosimelli) ; Todosia
Flepcoaii + 1, Nastasia Ostate din Maieru, apoi Maria a Filip +
din Lesu (comp. Belloni).
3. Privitor la satul de despre care se
proiectase sä fie militarizat, mai apoi proiectul fusese aban-
donat - avem din Mai urmätorul semnificativ document :
Memoriu semnat de Hanes Sandru luon nu-
mele tuturor gränicerilor din Säcalu pi adresat loc.-colonelului
Enzenberg.
ce s'a publicat ordinul preanalt conform inopia
Veres Szék are sä fie separatä de hotarul comunei Säcalu,
sä fie cedatä baronului Kemény Simon ; impotriva eventualelor
motive aduse de numitul baron pentru câstigarea extra-
ordinare (Extradonation), expunem urmätoarele :
Mosia Veresszék niciodatä n'a fost o localitate separatä
de Säcal, ci ipi are originea dela nimeni altul decât dela locuitorii
Skäleni, când acestia înainte 200 la ivirea ciranei,
mutat locuintele acolo, au lazuit pädurile pi au a lucra
(anzubauen) mosia. lar când ciuma a sä se läteascä
acolo, atunci Hanes Sandru Petre, Dumitru, Precup
Vasile, Cora Mihailá, Cristian Vasile, Vask Pintie, Casan
Sandru Simion, Sandru Ilie Onu i-au mutat
casele in Säcal. Descedentii acelora in linia dreaptá träesc
Hanes Vasile de 93 ani, fiul lui Hanes ; Filip, Hanes

www.dacoromanica.ro
Vasilica, Hanes Macavei, Hanes Oane nepotii aceluia
Sandru Toader, Petru, Gore, George, Simionca, luon, Ale-
xandru, Flore, Ion Misaros, Andreica, Coman, Ion Voivoda, Muc,
Däni senior pi junior, eä nepotii lui Sandru
Petre Simion Batrân Cretan, Simion, Mitre pi Flore cu
copii nepotii lui Dumitru; Cristian Constantin
potul lui Cristian la, luon
nepoti ai lui Vasc Pinte; Casan Macaveiu, Cosma Gavrilá, Lazar
Grigore nepoti lui Casan Ion; cari toti
linia femeiascä fac la 80 familii toti ipi au gospodäriile pe
mosia Veres Szik le conduc pi acolo.
2. Bätrânul de 93 ani Hanes Vasile poate jurämânt
pe când era cam de 14 ani, scopul renoirii mejdinelor
leciu (Véts) Skal, la ordinul comitatului, au mers cälare dea-
lungul granitei Vicejudex nobilium Kovats Ferencz cu
cancelaristii lei. Un maghiar din leciu, numit Sárdi Mihály,
care, alti chemati din diferite sate, a fost
delegat jurárnânt la acest act, mergea in frunte, el Hanes
Vasile a trebuit sä-i urmeze. Pe acela apoi vicejudele nobililor
1-a luat de pör, 1-a ridicat de ori. precum s'a
statorit atunci granita leciu Skal, inclusive mosia Veres
Szik,
3. cancelaristii fiscali mimai in luna Aprilie au sta-
bilit granitele, iar mosia au anexat-o la Skal; când tot
mitul Hanes Vasile, cu alti bärbati jurati, a fost fats.
4. Dovedeste preotul unit Popa Cosma de 105 ani aduce
aminte de când mosia era numai pädure, iar locuitorii Skäleni au
continuat inceputä de familiile amintite mai cari
locuiserä acolo,
acum. Ei au construit acolo
odatä rupt de o inundare - un täusor (Teich», pe care
baronul Kemény l-a anexat
-
l-au adus teritorul in starea rodnicá in care e
prefkut
in livadä.
5. Skälenii au folosit mosia singuri continuu dela inceput
pânä când Kemény Simon, bunicul baronului Simion de azi, i-a
luat lui Toader Vasile o bucatä de ogor l-a dat fostului
Nagy pe care l-a fkut director. succesive
dela acel timp incoace a anexat dela Skáleni Dautoritate sibi con-
dela sine autoritate) atât, cât de prezent
ronul actual.
. Atunci când pe acea mosie erau case, locuitorii
pläteau contributiile in Säcal primarului (judelui) sub care steteau,
tineau in comun päsunile vitelor pi altele. chiar pi in prezent,
totii externii cari posed amintita mosie (pfand-
weise), plätesc contributia in Skal.
4*

www.dacoromanica.ro
31

7. 18 ani, lipsiti, am amanetat (versetzet)

pädurea numitä sub Scomerelte Slatina, situata in
aceasta mo$ie, la Kemény Adam, tatal baronului Kernény Simon
care träeste incä, pentru 240 lar baronul Simon numai inainte
cu 4 ani a vândut lemnul Sa$ilor din eda cu 500 dupa
care apoi am rascumpärat noi, pi ne-a fost
in posesiune nestingheritä.
Numele de azi a mosiai nu dovedeste o deslipire (Sonder-
heit) de teritorul Säcalean precum se obinue$te in toate
satele ca spre distinge locurile, li-se atribue diferite numiri
pi aceastä mosie s'a numit astfel pentru sa, precum
sunt numite locurile cuprinse in acea mosie: La Stipeiu, Capu
Corbanului, Fântâna Säcanului, Pe pärau la
Neamtului, altele asemândtoare.
Din cele premise reiese limpede, cä mo$ia neconditionat (un-
streittig) apartine hotarului Sacalcan, imemoriale
au fost comune (gemeinscl aftlich) pi niciodata n'au fost dominate
separat ; a fost lazuita de inaintasii (Vorältern) no$tri, in parte
de noi. Dacä Veres Szék fi fost mosie separatä pi nu apar-
tinatoare la noi, atunci baronul Kernény Adam n'ar fi dat 240
imprumut pe acele paduri, baronul Simon dupa
ce vânduse lemnul 500 astfel primise capitalul cu
dobânzi - nu ne-ar fi predat (überlassen) padurea iarap ca pro-
prietate.
Cutoatecd este teritorul nostru, suntem gata sä
conform preanaltei hotariri, la acea mo$ie; numai sä permitä
a expune cu supunere, dupa ce Ex. Sa generalul baron Sis-
covici ne-a mângdiat, ca acea mo$ie nesmintit are sa ne
nouä, in urmare cancelaristii fiscali ne-au atribuit-o noua. Mai
ales ca comuna noastra s'a augumentat cu 29 famili de gräniceri
nou veniti, i de prezent se aflä aci la 700 suflete, dupa cum
dovedesc listele (coalele) fonciare, dacä se calculeazd pi persoa-
nele de gen femeiesc ; apa satul nostru consta din 143 indivizi
in serviciu (militar), 66 afarä de serviciu, 164 de 6 ani
peste 300 femei fete. Numai in capete de vite avem 1000 bucati.
Daca ni s'ar lua mosia Szék care face mai mult decât
a treia parte din hotarul nostru, atunci suntem pu§i in imposi-
bilitate de a ne nutri (ernähren), in consecintä de a presta con-
tributiile pi serviciul preanalt ; deci suntem siliti sä luam in mâna
bastonul cer$itorului (Bettelstab).
Va rugam deci sä expuneti la locurile preanalte mizeria noastrá
cea mai trista.

www.dacoromanica.ro
 313

In 26 soseste ordinul gubernial din 14 co acei pro-

prietari, cari au cedat mosii proprietati1) pe sama militiei gra-
niceresti, aleaga ca echivalent astfel de mosii fiscale, cu care
farä mari dificultMi s'ar putea face schimbul.
Primarul Klein, briars Sibiu, impartäseste in 26
gistratului scrisoarea, prin care comisia de compensatie insti-
tuitá in Osorheiu a cerut »nornine praetendentium nationis saxo-
nicae pe sama orasului echivalent pentru satele
Sântioana.
In din 15 Septemvrie magistratul comunitatea de-
pune jurámântul de fidelitate pentru Maiestatea Sa losif II, devenit
coregent.
Tot in acea zi se hotareste se fie rugat comandantul regi-
mentului, ca granicerii cari fac pagube in fie prinsi
pedepsiti.
In 26 Septemvrie se anuntase in Bistrita sosirea generalului
comandant cu care atât Bistritenii cât districtul militar
avea de aranjat multe
Un decret din 27 Octomvrie ca pentru plata celor
6.000 Rh. ceruti ca indemnizare de catre magistrat, precum
pentru restantele de taxe din anii trecuti, sa se prezente chitante
prin perceptorul reg. Schankebank, ca sumele fie achitate inca
in cursul anului prezent din cassa provinciall

Cu data Viena, 12 Noemvrie 1766 semnat de

Maria Terezia, conte Lacy Ludovic s'a pro-
mulgat gröniceresc (Orenz-Statut in baza cärui s'a orga-
nizat definitiv regimentul gräniceresc nasäudean in urmare s'a
pus temelia institutiilor culturale, sociale nationale din linutul
Nasäudului.

In sfârsit, din acest an mai avem urmátoarele documente:

Dintr'un tablou cerut de guberniu aflam orasul Bistrita
datura in 1766: Superiorului (staret) G. Joh. Fonnorius dela
I) Adici sate care au fost militarizate
V. Arh. Som. Nr. 8 pag. 76 92 Nr. 9 pag. 104 121.

www.dacoromanica.ro
314

nAstirea din Alba-lulia 1000 f I. R. 20 baronului Daniil losika

601 16 Consistorului reformat din Cluj 2.559 40 1/2
contelui Földvári 2019 53 baronul Josika
663 231/2 consistorului reformat din Sibiu 16.808 15 3/4
lui Samuel Conrad de Heydendorff 367 401/2 superio-
rului Georg Apostol dela mänästirea din Osorheiu 908 in
total suma de 24.928 3/4

Acte regeste din arhiva de din Viena arhiva

gubernialá transilvanä:
1. Satele Dumitra, lad Pintic se roagá in 8 nu li
se ia teritorul Times (Tinoasa) Somes, cáci s'a immultit
populatia, pentru vite s'au ajutat locuri dela
comunele invecinate, iar numai de au predat Feldrihanilor
altor sate mai depärtate.
2. Guberniul in 18 Febr. reambularea asezarea
movilelor dela dealul Ciungu ($inco) la Piatra vânätä.
3. 0 rugare d. d. 19 lunie a deputatilor bistriteni gu-
berniu in chestia despAgubirii pentru renuntare la Valea Rodnei
la satul 5i Sântioana.
4. Pârile din 27 Apr., 5 21 ale comunelor säsesti
Jeica 5iFerihaz, cá Nusfälenii 5i Sântionenii le ocupá hotarul.
Apoi o petitie a magistratului bistritan privitoare la cedarea Vaiei
Rodnei, in care expres se zice chestia mejdinilor cá nu mai este
altá divirgentä decât numai la locul numit SApáturá pe care Feldru
pretinde dela Pintic, 5i la cel mare pe care Dumitrenii
cer dela Rebrisoreni. Si se numeascä o comisie care sá fixeze
granitele.
5. In 25 Aug. dá orasul Bistrita informatii asupra docnmen-
telor din arhivele sale, cari privilegiile orasului.
6. Un protocol de conscriptie urbarialä comunele
Budac, Ragla, Nusfaläu 5i Sântioana.
7. Sub Nr. 1510 gub. declaratiile delegatilor bistriteni 5i ale
colonelului Enzenberg cu privire la terenul de dintre
gräniceri 5i comunele Apoi porunci ca Bistritenii sä-si
rectifice granitele dela tärmurele stâng al Somesului. Mai departe

www.dacoromanica.ro
 315

urgentarea ca perceptorul Schankebank sä pläteascá ora§ului Bis-

trita 6.000 in contul despägubirii.
8. Sub Nr. 2.271 gub. diferite acte privitoare la cedarea mai
localitäti pe sama militiei gránicere§ti, precum la des-
pAgubirile de dat in mo§ii fiscale ori bani.

1767 -1784
Targuieli pentru bonificari - Podurile dela Näsäud, peste
$ieu Fântânile de - Fortificarea pasurilor dela Rodna
Bârgäu Rapoarte despre prima inspectie militará - Chestii
Podul dintre Mocod Nimigea - Constructia
repararea drumurilor Primele expeditii de räsboiu ale
cerilor - Chestia bonificarilor - Terminarea militarizarii in 1783
Magistratul Bistritii ceruse in urmá in schimb pentru satele
Nu§faläu Santioana comuna (Mezd-Szilvás).
in lanuarie 1767 scriea baronului Samuel Bruckenthal,
care acum era prezident al cancelariei aulice transilvane,
fratelui acestuia, judelui Mich. Bruckenthal din Nocric, care de
fusese in diverse comisii in tinntul Näsäudului, cá »numai
din gre§alä de a cerut lar dacá se mai poate
schimba lucrul, atunci numitii doi patroni se interpunä ora§ul
Bistrita sd fie consolatg cu Arcalia Chiralesul. Dela primarul
din prime§te magistratul in 12 lan. o scrisoare in
care acela cä in »comisiunea de compensatiee, care
lucrase in Osorheiu, nu mai sunt doi membri, ace§tia
spun cd nu nimic despre vr'o de dat pentru satele
Nu§faläu ; probabil ya aduce ceva in chestia aceasta
protonotarul Szombatfalvi, care e a§teptat sá soseascá in
Acum magistratul speriat redacteazá trimite guberniului o
claratie categoria, conform ora§ul va fi multämit dacá in
schimb pentru cele sate militarizate va primi Arcalia
precum drepturile fiscale (jura fisci) din Teaca.
In sensul acesta se raporteazä baronului Buckenthal.
In 26 Ian. sose§te scrisoarea lui Mich. Bruckenthal, ca in
materia bonificArii ora§ul trimitá la Ex. Sa Tezaurarul in Osor-
heiu doi delegati, el, Bruckenthal, incá va fi acolo. Tot ase-

www.dacoromanica.ro
316

menea scriea si primarul Klein, care era in Sibiu, ca

sä piece la Osorheiu doi delegati cu rugarea cä Bistrita cere
Arcalia, Chiralesul privilegiile fiscale din Batä Teaca. Se
vede cá Bistritenii nu se prea gräbiau, in 18 Febr. iaräsi
Mich. Bruckenthal ch delegatii orasului nesmintit fie in
20 Febr. in numai acum magistratul desemneazá ca
delegati pe Mich. Hennrich pe Frank. Acestia acasá
18 Febr. cá Bruckenthal e de pärere se schimbe
petitia orasul cearä satele Arcalia, Chiralesul Chintelnicul.
In 7 Febr. cere loc.-colonelul Enzenberg opt care din dis-
trictul säsesc, care vor avea transporteze la Sibiu lemnele pro-
mise de primarul Klein generalului comandant.
Sasii din Crainimát sunt somati in 6 Martie sä räscumpere
pamânturile amanetate de gränicerii din Dumitrita in vederea
tärii acestor, spre a evita neplkeri, dacá acei grániceri vor rámâne
pe vor lucra pämânturile amanetate.
Ferihazenii se plâng in 10 Febr. cá, dupkum au auzit, gra-
nicerii din voesc le ocupe partea de hotar cerutä
ocazia conscriptiei pleacá in cauza aceasta la Sibiu.
Translatorul »hungaricusc Ladislau Keres6 - care in slujba
orasului Bistrita concipiase nenumärate pâri denanturi
Românilor districtuali fusese delegat in multe comisiuni potriv-
nice intereselor românesti - fu demis in 13 Martie dându-i-se
un atestat despre serviciul prestat in timp de 16 ani orasului;
in locul lui fu in 26 lunie Daniel Dobak din Sânmihai.
Cu incepere din 26 Martie figureazá Conrad Dinges ca pri-
mar al orasului Bistrita, ales in lui Joh. Fr. Klein a
burg, neimpdcat al Românilor.
Comisia economicä a districtului militar comunicá in 4 Mai
orasului cá in lunie va fi dat in arândä fabrica de bere rachiu
din (Bierbrau- und Branchweinhaus in Naszodt).
La ordinul gubernial din 14 Mai, ca la cererea comandei
generale orasul sä documentele privitoare la mejdinele
teritorului satelor Sântioana, magistratul ráspunde in
27 Mai cá nu poate gäsi niciun document dintre cele cerute.
Cu data 10 lunie Pater Philippus Lang, superiorul mánästirii
Terezia din Bistrita, impártäseste magistratului o scrisoare pri-

www.dacoromanica.ro
 317

dela contele Nic. Bethlen cu urmätorul continut: »Projudex

J. Fr. Klein anul trecut, cand era primar, ca mandatar al
magistratului a in Sibiu la nioia mea Arcalia, ceruta ca
despägubire pentru satele Sântioana, trecute la militia
gränicerä. Declaratia de renuntare a fost introdusä in procesul
verbal al comisiei de bonificare, despre ceeace s'a curtii
din Viena. Aud acum cä unii dintre senatori se impotrivesc
acelei renuntäri insistä pelângä obtinerea Arcaliel. Desi aceia
n'au de reu§ità, dar din motiv mie imi fac nepla-
ceri i incurcaturi chiar acum la impärtirea moiilor cu fratii mei,

te rog mijloce§te sä capät o declaratie a intregului magistrat cä

la Arcalia, pentru ceeace i eu voi sta in ajutor la ob-
tinerea unei alte despägubiri precum i alte chestiic. La acestea
Pater Lang recomanda Bistritenilor solutia propusä de contele
Bethlen, cä la alte ocazii i ei vor fi protejati de conte,
dimpotrivä nu vor beneficia de sprijinul aceluia. Magistratul
decide 12 lun. i-se comunice oral lui Lang cum a ajuns
chestia mo§iei Arcalia la cuno0inta curtii, cä acum nu se mai
poate schimba nimic. Cu vot unanim, chiar i cu al projudelui
Klein, magistratul declarä cá nu poate renunta la Arcalia, ceeace
sä se comunice imediat lui Mich. Bruckenthal, precum cance-
larului baron Bruckenthal. aceasta atât mai tare, deoarece
chiar sosise dela Mich. Bruckenthal o scrisoare, in care magis-
tratul e nu slábeascá in cauza bonificärii, ci sä
astearnä un memoriu ; totodatä i se impärta§e§te ca
comisia militara in chestia aceasta constä acum din contele Nicolae
ca prezident, asesori sunt : generalul Samuel Gyulai,
consiliarul gubernial conte Neme§, comisarul superior de räsboiu
un ofiter din statul major.
In 15 lunie prime§te magistratul scrisoarea din 7 c. a lui
Mich. Bruckenthal, in care acesta intervine in favoarea Dumitre-
nilor, ca se caute modalitatea de a distribui vitele acelor pe
celelalte sate din district spre a putea päsuna. Magistratul e
de pärere cä dacá alte sate n'ar putea prelua vitele Dumi-
trenilor, atunci sä fie rugatä comanda regimentului grániceresc sa
pentru platä de pá§une in munti, pe sama vitelor
Sa§ilor.

www.dacoromanica.ro
318

La din 22 lun. a Dumitrenilor locotenentul Bedeus

a luat dela ei forta cärute cai, magistratul cere satisfactie
dela maiorul Toussaint.
In 17 lulie soseste scrisoarea consilierului Hutter, in care
acesta sfätueste orasul sä renunte la Arcalia sä cearä altä boni-
ficare din domeniul Gherlii, va fi mai bine sä capete ceva
sä rämâe nimic. Magistratul räspunde lui Hutter orasul
a ajuns acum la o zäpäcealä, incât nu mai ce zia;
conform inaltului rescript are spreranta lucrurile nu
vor merge acolo, in locul unei compensäri echitabile
sä primeascä numai o micá bonificare.
La unele intrebäri puse de guberniu, magistratul dä privitor
la teritorul litigios de urmAtoarele informatii tedentioase:
Cu toatecä prilejul celor douä reambulári anterioare intre dis-
trictul militar rodnean säsesc bistritan s'a constatat cä gra-
nita sträveche naturalä legalä este Somesul, la Ilva
o bucatä de pämânt - unde câtiva ani, din
neatentia (Übersehen) magistratului a ledenilor, niste Ilveni
clädit case, - a fost de atre ledeni Ilvenilor; apoi
tot altä bucatä de cätre Pinticani Feldrihanilor, una de
Dumitreni Rebrisorenilor. au usurpat aceste tere-
nu drept de proprietate, ci permisia (Zulassug)
magistratului, ca supusi ai acestuia, spre folosintä, de a-si
putea forma vreodatä vre-un drept dintr'acesta. Toate aceste tere-
sunt dincoace de (spre Bistrita), numai pe dela
micá, cedat de lad, se aflä case. Ex. Sa gen. Siskovici ceruse
sä fie numitá o comisie care examineze terenul cedat de lad.
La terenurile cedate de Pintic Dumitra nu s'a dus comisia,
cäci acolo se de 2-ori reambuläri. In comisie a fost din
partea granitei militare: maiorul de dragoni baronul
care lab sine pe furierul Herovics; iar din partea magistratului:
senatorii Bedaeus Teuchert care luará sine pe scriitorul
Tholdolagi ; din partea ladului au fost delegati doi bätrâni.
Locontenentul Bedeus cere in 9 Septemvrie pe sama maio-
Toussaint 6 care câte doi 4 cai de cälärit spre a putea
intâmpina pe generalii Colloredo Gyulai, pentru cari sunt de
cvartire in Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 319

La o arätare fäcutä in 18 Octomvrie loc.-colonelului

berg in chestia bätäilor dintre Jeicani gränicerii din Nusfaläu,
acela räspunde in 2 Nov. Nusfälenii au fost pedepsiti cu lovi-
turi de vergi. lar in 22 Nov. Enzenberg someazä pe magistrat sä
numeascä delegati in comisia care va avea sä cerceteze
certele dintre Ferihazeni cu Nusfälenii Sântionenii,
dupá ce contra acestor din urmä s'au ridicat plânsori necrezute
(unglaubliche Klagen).
Mich. Bruckenthal multume§te Bistritenilor in 22 Nov. pentru
felicitärile cu ocazia numirii sale de suprem in Fägära§;
totodatä ii face atenti solicite cu in Sibiu Viena
chestia despägubirilor, cáci altminteri toatá cauza adoarme.
Magistratul primeste in 11 Decemvrie ordinul gubernial,
gránicerii din pe calea unei conventii sä
poatä cäpäta lemne de foc din pädurile Sasilor Ferihaz
Jeica. delegatii acestora la oras, declarä cä mai'nainte
au avut pädure, au putut vinde câte o bucatá
ea; dar gränicerii acum intratâta au pustiit-o, nu mai pot
da din ea altora. Jeicanii se plâng cä numat Miercurea
satul Sântioana a fost in pädurea a cärat lemne
uscate, ceeace o pot märturisi: Vasile din Sântioana
cei doi ai lui Iftene. Toti gränicerii au avut puscile la sine. In
urmare magistratul raporteazä in 16 Dec. guberniului cä e impo-
sibil capete cele douä sate românesti lemne Sa§i.
Dec. primise magistratul ordinul gubernial ca in
chestia clädirii podului peste Somep la in iarna aceasta,
orasul sä delegati cari sä se inteleaga in privinta deta-
liilor cu loc.-colonelul Enzenberg. Desi magistratul räspunse in
16 Dec. guberniului cá districtului säsesc este absolut impo-
sibil sä contribue la acele Enzenberg in 29 Dec.
anuntä sosirea la Bistrita, cu delegatii comitatelor
invecinate, spre a se cu delegatii ora§ului in acea chestie
importantä. Atunci magistratul trimise pe senatorul Frank pe
notarul ora§ului la Enzenberg cu declaratia, cá Bistrita nicidecum
nu e in strare sä poarte nouä cheltueli, cu multe
altele; dealtfel in cauza podului a apelat la guberniu. Trimisii
intoarserá cu räspunsul net cä vicecolonelul »simpliciterg

www.dacoromanica.ro
320

pretinde sä fie prezenti la consfäturire delegati ai ora§ului.

Astfel magistratul era nevoit sä numeasca delegati, cari insa nu
vor avea sä se lege nicio declaratie.

In 3 Februarie 1768 inspectorul de saline Carol

Brunecz in chestia prevaricatiilor comise de gränicerii din
pe hotarul ledenilor, spunând cá a informat despre aceasta pe
loc.-colonelul Enzenberg, sä garanteze pentru boii
chestrati, dacä ledenii se vor sä-i exträdea - pânä la
enuntarea sentitei, dupä care denuntAtorul are sä capete o treime
din pedeapsa in bani.
Fibiräul Péter in 17 Febr. cä comisia inca
in 11 Dec. 1767 in chestia certelor dintre Nufäleni Jeicani, se
va intruni ce va sosi ordinul gubernial.
Conte le Bethlen anuntä in 26 Febr. magistratului,
pentru cercetarea stabilirea granitei dintre districtul militar
sasesc va veni o comisie la fata
Loc.-col. Enzenberg din nou in chestia podului peste
somând magistratul sä trimitä in 29 Febr. delegati provä-
cu autorizatie in regulä. Se vede cä de astädatä delegatii au
primit instructia sä fie mai ingAduitori, in 3 Martie bar.
zenberg magistratului pentru culanta (Bereitwilligkeit)
care a oferit cele 500 lemne de stejar pe sama podului dela
Näsäud, va interveni la autoritäti sä scuteascd ora§ul
de cäratul altui material de muncä manualä. Dacä insä comi-
tatensii nu vor putea da ajutor suficient, atunci eä ora§ul
totu§i va da concursul la construirea podului. Magis-
tratul räspunde cä oraul a inaintat apel la guberniu in chestia
aceasta crede ce va tot ce a promis sta
in puteri, va fi scutit de alte indatoriri. Totodatä magistratul con-
voacä pe toti exactorii primarli comunelor säse§ti le impar-
de§i s'a apelat la guberniu, acesta totu a ordonat ca
dea concursul la construirea podului dela Näsaud,
furnizând 500 lemne de stejar, cari sä fie repartizate pe
districtul säsesc. Reprezentantii satelor räspund in urma sar-
cinilor ce se impun comunelor, e aproape imposibil si poarte

www.dacoromanica.ro
 aceasta povarä. Magistratul le expune cä el toate aceste
obiectiuni, dar n'a reu$it, deci trebue se notarul
se cu primarii asupra repartizärii »acqua
proportione« a stejerilor pe comunele säse$ti.
In 5 Martie se conga Sasii din dupä ce nu pot
determina pe invalizii maghiarii din st dea con-
curs la furnizarea pe sama podului iar
Sa$ii singuri nu pot cära lemnele cerute, fie fortati amintitii
la prestarea muncii cerute lemnele pretinse se
taie din pädurea litigioasä. Magistratul decide ca invalizii
sä fie fortati la muncä, dar lemnele sä nu se taie
de ci din pädure a Uifälenilor.
In Martie guberniul trimite >regulanzentul graiceresc scris
.

Delegatii bistriteni, senatorul Mich. Hennrich notarul Daniel

Ziegler, trimisi la in 28 Martie inainteazd guberniului un
al cärui continut in extract este acesta:
1. Dupá cedarea Some$ului cu 21 sate valahe i s'au
luat Bistritei comunele Nusfaläu Sântioana, a primi vr'o
bonificare, de care orasul se roagä foarte strâmtorat.
2. Cu ocazia VAiei Rodnei ora$ul s'a rugat de privi-
ligii pentru berárie (Bier-Bräu-Haus), ce gen. Buccov
sese. Deoarece privilegiul acum nu primit, roagä sä i se
conf ere.
3. Cutoatecä din vechime granita intre districtul valah cel
säsesc a fost Somesul, statorit la ultimele douá reambuläri,
totu$i militia gränicerá a ocupat dela lad, Pintic Dumitra
torul dincoace de la dealurilor pe Sa$i i-a
impiedecat dela folosinta a terenurilor. Sate le se
roagä ca la o nouá constatare delimitare, guberniul sä
ordoane loc.-colonelului Enzenberg sä suspendä sämânatul pe
acel teren.
4. Deoarece natiunea säseascá a luat asupra$i despägubirea
Bistritenilor pro futuro«, devinä aceasta neamânat realitate.
5. Districtul säsesc ingreunat cu multe poveri a trebuit
concurgá la cldirea podului dela cu 500 de
stejeri de diferitä lungime lätime. Loc.-col. Enzenberg vrea, cum

www.dacoromanica.ro
se aude, sä zileri (salahori) din districtul säsesc spre
scopul clidirii, ceeace ar fi o nemaipomenitä sarcinä pentru Sasii
enervati, mai ales cä unele sate cari nu dispun de lemne, au
trebuit sä le cumpe pe aceste pret scump dela satele comita-
tense, altele au trebuit sä pläteasca transportul lemnelor.
Orasul se roagä ca Sasii sä primeascá cel putin o bonificatie
pentru cele 500 lemne furnisate.
Dupä ce doi Sasi din Dumitra fac atent pe magistrat, cd
tärmurele Somesului, unde are sä se construeascd podul dela
apartine la hotarul satului Prislop din comitatul Solnocului,
magistratul raporteazä in 20 Apr. faptul acesta guberniului.
Privitor la satele Nusfaläu Sântioana, magistratul le scrie
in 10 lunie delegatilor in Sibiu sä ceará dela guberniu, ca la
statorirea despägubirii orasul sä fie asigurat de retrocedarea acelor
douä comune la caz dacä ele cândva vor fi demilitarizate. Tot in
acea zi bar. Enzenberg scrie cä pentru paguba cauzatä Feriha-
zenilor, gränicerii din Nusfaläu au sä le pläteascä acelor de fiecare
15 cr. lar in 20 lulie soseste ordinul gubernial conform
cärui Mich. Bruckenthal va avea de dat informatiile necesare privi-
toare la terenul litigios de Somes; privitor la pädurea Feri-
hazenilor Jeicanilor insä guberniul a ordonat ca gränicerii din
Nusfaläu Sântioana sä cu tAierea lemnelor acolo,
acea pädure sä o foloseascä numai cele douä sate säsesti,
când se va gäsi o modalitate ca cele comune gräniceresti
sä-si poatá combustibilul necesar.
In 22 Sept. bar. Enzenberg cere ca stejarii necesari pentru
podul peste sa-i furnizeze Sasii din lad Dorolea, mai ales
cä acestia la Rodna. Magistratul räspunde
cd la podul dela Näsäud s'a furnizat mare cantitate de lemn färä
concursul comitatensilor, cä ledenii deja au prestat pentru
podul dela Ilva 18 stejari, deci districtul säsesc nu mai poate
fi agravat.
In Oct. loc.-col. Enzenberg se prezentä in persoaná la
sedinta magistratului la cererea militiei gränicere
de a folosi liber fântânile de (saramurä) aflätoare in dis-
trictul säsesc, a sosit dela curte un ordin la guberniu ca sä se
prezente privilegiul exträdat publicului din Bistrita in materia

www.dacoromanica.ro
aceasta, deci sä i se loc.-colonelului o copie legalizatä
de pe acel privilegiu. Sper publicul bistritan va incuviinta
libera a acelor fântâni cä districtul valah trebue
sd fie considerat privilegiu. Primarul räspunde
cä privilegiul s'a se va exträda copia. Aceasta
colonelul va läsa sä o semneze cdpitanul Papp. Magistratul hotä-
reste apoi trimitá neamânat o copie legalizatd de pe privi-
legiu guberniului, declaratie, cum sunt intrebuintate fân-
tânele s'a petitionat pentru folosinta accentuând de
câte ori se insistase sä se faca pasi, ca publicul bistritan sä fie
din instituit singur folosinta fântâni. Cáci atunci
când s'a acest privilegiu »districtul nu fusese
incorporat publiculuie, districtul valah n'a fost cuprins nicio-
datá acel privilegiu.
Loc.-colonelul Enzenberg in 19 Oct. observarea sa,
Moldovenii au ocupat terra dincoace de granite, care nu poate
Moldovei, deci cere magistrat informatii documente.
Acesta hotáreste sä se caute actele din chestie se examineze
bine apoi sä i se raporteze In 21 Oct. la noua
somatic fácutä atât de Enzenberg cât de guberniu, magistratul
insärcineazä pe senatorul Mich. Hennrich pe Ziegler
facá pe sama lui Enzenberg extracte din documentele cerute.
Mai sus amintitii delegati oräsenenesti, cari iaräsi se aflau
in Sibiu, in 16 Dec. baronului Bruckenthal un rnemoriu,
al cärui continut in extract era urmätorul :
1. La cedarea Väiei Somesului natiunea a luat asuprasi
garanteze Bistritenilor bonificarea venitelor anuale pe cari le-au
avut din acel teritor pentru viitor le-ar avea. Au trecut ani,
iar natiunea n'a incä nimic directia aceasta. Delegatii
roagä se rezolve chestia.
2. Orasul ceruse cu prilejul cedärii privilegiul de a
22 Ian. 1765 au fost delegati de atre guberniu
comitatelor Dobâca Solnoc : Apor Ladislau Mosa in
chestia aceasta. Ei au raportat, guberniul n'a hotarât in
cauzá. Ne de sfat ajutor.
3. In Aprilie 1766 gen. Siskovici a repartizat datoriile
sului asa, cä ceeace cade pe districtul militar, fie plätit de cätre
erar. Orasul acum n'are nici un document la mânä.
intermediare.

www.dacoromanica.ro
 4. In chestia terenelor ilegal ocupate, dela lad, Pintic
mitra, cdpitanul suprem Bruckenthal däduse guberniului infor-
matiile necesare care zac la secretarul gub. Roagá
fie resuscitatA causa.
5. Satul Jelna din districtul säsesc e din 1764 in ceartá cu
satul Orheiu din comit. Dobâca, proprietate a baronului Kemíny,
pentru o bucatä de din care cauzä Orheienii au sechestrat
57 vite de ale Jelnenilor, de judecAtoria din terenul
litigios le-a fost adjudecat Orheienilor. Orasul in 1766 a arätat
guberniului ilegalitatea procesului a cerut revizuire. Dar bar.
Kemény s'a plâns la curte aceasta a cerut informatii dela gu-
berniu, pe cari insä Hannenheim nu le-a trimis. Orheienii in
anul acesta au sämânat locul litigios. Magistratul insá a fäcut
pozilii ca cerealele adunate sä fie sechestrate transportate la
a. Intre sate s'a näscut cu prilejul acesta bätaie sangeroasá.
Guberniul prin Directorul cauzelor fiscale a ordonat investigare.
ce magistratul se va legitima, sä nu se hotárascd nimic
definitiv in chestie, de curte. Sarmanii Jelneni au avut pânä
cheliueli de 1400 pi se präpädesc, dacä chestia se mai

6. Unele sate säsesti se amarnic cá vecini

ilicit. lar orasul trebue sä priveascä cum pe
säu când bar. Kemény când Cserényi le
place. Delegatii se conga de sprijin, la protestul orasului.

Loc.-colonelul Enzenberg scrie in 3 lanuarie 1769 magistra-

tului cä conform ordinului gubernial publicat orasul
are sä contribue, cu comitatatele Solnoc, Dobâca pi Cluj,
la construirea unui pod peste ieu la Beclean. Deci Bistritenii sä
trimitá la 20 c. un delegat la Cociu. Ordinul gubernial spune
acel pod e neapärat necesar timpurile de azi turburi, spre a
comunicatia districtul säsesc celelalte pärti ale
Podul trebue sä fie masiv ca sá poatä suporta care
grele militare, pentru ceeace e nevoie de mult material de multi
muncitori. La aceastä somatic magistratul decide urmAtoarele: Sä
se räspudä loc.-colonelului districtul säsesc este foarte impo-
värat ; un an a dat 500 stejeri pe sama podului dela
Näsäud, apoi a dat in dar material pentru podul Ilvei ; deci e cu
neputintä sá poarte atâte sarcini, mai ales necontenit trebue
sä presteze militarilor, despre cari prestatii comitatensii

www.dacoromanica.ro
nid nu vreau audá. Deci senatorul Frank sä meargá la Cociu
la intrunire, sä toate motivele, dacä Bistrita nicidecum
nu va putea fi absolvatä de aceastä povarä, atunci putin
ceará ca munca necesará brahialá sä fie repartizatá propor-
tional cu numärul locuitorilor districtului al celor trei comitate.
Cdpitanul gränicer Virazdi cere in 11 Ian. sä li se restitue
Sälvanilor Vasile a lui Maftei lacob Pavel cele douá pusti, pe
cari magistratul le-a sechestrat cu 7 ani. Decizie: se
räspundä cä incá in timpul a stat in ora colonelul baron
Schröder, la cererea acestui i s'au exträdat toate pustile seches-
trate din districtul valah.
In scrisoarea sositá la 23 Ian., cApitanul suprem Mich. Bruc-
kenthal din Fágär informeazá pe magistrat cä el raportase
berniului teren a cedat Bistrita, in mod benevol, pe sama
gränicere; cá el - dacä guberniul va afla de bine -
se oferä sä chestia aceasta iaräsi la fata locului
Somes), cu atât mai vârtos, acum »acelor comune se
face cea mai mare nedreptatee. Tot atunci scrie comitele säsesc
Samuel Baussnern magistratului, asigurându-1 ci in cauza terenului
litigios dintre grániceri satele säse0 Dumitra, lad Pintic va
interveni la guberniu cu toatä stäruinta (alle möglich Mühe) in
favoarea acelor comune. Mai departe, va interveni privitor la
ntributia orasului la podul dela Cociu va nizui din toate
puterile sä o (nach Kräfften ablehnen zu trachten).
In chestia acelui pod soseste in 24 ordinul, cä guberniul
sä apretieze argumentele orasului, dar cauza importantä, Bis-
tritenii sä nu incerce a se sustrage dela concurentä. lar in ordipul
dela 23 guberniul cä orasul are sä contribue la pod
400 zile de muncä materialul va statori repartiza
o comisie
Cu data Bistrita 12 Martie 1769, magistratul comunitatea
orasului Bistrita ua Vasalic adreseazá impärätesei Maria Terezia
o petitie, al continut in extract este urmätorul: ce in
1762 orasul a cedat teritorul Vaiei Rodnei scopurilor militare,
de acela cedase pe Valahii locuitori amestecati in satele
säsesti neamestecati din Santioana Nufaläu conditia ca
toli acestia fie mutati. Dar in 1766 s'a ca Nusfälenii

www.dacoromanica.ro
 sä nu fie mutati, ci orasul sä primeasa altä des-
pAgubire pentru satele aceste, noi Bistritenii am fost sedusi
(irre gemacht) cä vom primi imediat echivalentul, deci am cedat
formal nurnitele douä sate. Apoi Sasii Maghiarii rodneni
cari aveau sä fie mutati in amintitele 2 sate au fost dusi in
pe capul sármanilor locuitori de acolo, se chinuesc pe
insuficient. Bistritenii i se dea orasului echivalentul pro-
mis, pe care incá nu primit, ca poatä fi conservatic
Sasii Maghiarii din Uifaläu, cu popa bor.
In 18 Martie soseste ordinul gubernial cä »pro oculari revi-
a terenului ocupat »via lingo de cube militia
gränicerä, va fi trimis un comisar; iar Enzenberg
va primi dela comanda generalä ordinul, ci pe acel teren sä
se mai case.
Loc.-colonelul Enzenberg trimite in 10 Aprilie magistiatului
ordinul gubernial, conform pentru pasurilor dela
Rodna orasul are Su dea muncitori care necesare,
proportie cu comitatele Solnoc Dobâca. Spre scopul acesta
au sä se prezente in 17 c. delegatii la consultare in
Magistratul pe senatorul Schankebank pe notarul
Ziegler.
Un ordin din 21 Apr. al comisarului de rä'zboiu dispune
in Rodna are se aranjeze un campement lagär) pentru
soldati, au sä se furnizeze lunar 3.333 portiuni de oväs,
3.350 de snopi de pae, 34 stänjeni lemne 10 fonti
lumanäri. In scopul acestei magistratul in 28 Apr. desem-
pe senatorii Andr. Teuchert Dan. Dinges, secret.
Dinges, pe comisarul Georg Toldalagi.
La ordinul gubernial din 23 Mai, magistratul decide in 2 lunie,
ci pentru construirea movilelor la granitä dintre districtul militar
Maramures, din fiecare sat säsesc mai apropiat, in primul rind
din Terpiu, Dumitra lad, sä se trimitä 3 bärbati
alimente, necesare.
In 15 lun. raporteazä Sim. Frimm din lad numele site-
nilor de acolo, ci ei au cerut dela Enzenberg un
munte pentru päsune. Acesta a refuzat le dea, dar i-a
sä in arendä vr'un munte dela boerii moldoveni, cari au destui

www.dacoromanica.ro
munti. mai cu despre muntele Persa, magis-
tratul interzice ledenilor sä in tratative Moldovenii,
atunci de sigur ace§tia - cari i ridicd pretentii asupra unor
- vor forma un drept asupra amintitului munte.
Se vede cä in aceste zile räzboiul, cáci aproape
in toate magistratului se vorbe§te despre mi§cári de
trupe, lagáre, cvartire ofitere0i, alimente etc. Loc.-col. Enzenberg
scriea in 28 lun. ca vaina dela sä stea sä r-
mânä deschisä numai cea dela Rodna ; iar guberniul cerea in 8 Sept.
tabloul Valahilor fugiti in Moldova, precum al celor
de acolo.
*

Chestia despägubirii primitä de Bistriteni pentru Valea Rodnei

nu era deplin clarificatä se punea din nou la ordinea zilei, pre-
cum vedem din curioasa declaratie din 18 lanuarie 1770 a
tratului, in care acesta expune altele cä: Suma de 12.000
Rh. primitá nu s'a luat pe nedreptul, ci in baza rezolutiei
te§ti a guberniului transilvan, nu ca bonificare pentru cedarea
i

Väiei Rodnei, ci ca o micä indemniza8e pentru pierderea venitu-

rilor alodiale cuvenite ora§ului.
Pentru marele valorosul sprijin acordat de baronul Bruk-
kenthal in procesele pe care acesta le are in timpuri alit
de vijelioase ca cele actuale, magistratul hotäre§te in 26 Ian. sä
i se ofere acelui patron un (Discretion).
In 26 Ian. sunt prin§i multi grániceri, vite sänii, in
pädurile Dumitrenilor, pentru ceeace primesc pedeapsa dela
comanda regimentului. Aceasta impärt4ete magistratului, grâni-
cari comit excese pot fi arestati au sä fie exträdati juris-
dictiei militare.
Dragonul Pavel Butaci din Salva cere in 29 Martie pu§ca pe
care câtiva ani i-o luase magistratul. Acesta rspunde
cä toate pucile sechestrate au fost predate la timpul säu colone-
nelului Schrader.

Comanda generalá din Sibiu prime§te consiliul de

boiu din Viena un lung act datat din 8 Martie i semnat de con-
5*

www.dacoromanica.ro
tele Lassy de Ursinj, in care act acel consiliu
cä nu poate räspunde la toate punctele
raportului fAcut ocazia inspectii din 18 Aug. 1769 a mili-
tiei gränicereresti transilvane. lnsä de chestiuni cari depind
direct pi pot fi rezolvate de cätre comanda generalä precum pi
de cake guberniu, consiliul dä - maicuseamä privitor la granita
näsäudeanä - urmátoarele indrumäri:
Pe sama clädirii capelei catolice din pi a reparärii
bisericii unite din Vad, cu 6 ani, se adune mate-
rialul necesar se inceapa cu lucrárile de zidit in primávarä.
Pentru cheltueli se aprobá suma de 600 galbeni.
2. Din rapoartele primite se constatá cá in Districtul rodnean,
in Budacul românesc, Ragla pi in se mai gásáse 29 familii
care nefiind reclamate pi adäpostite de cätre proprie-
tarii (dominis terrestribus), pentru de a nu se pierde contri-
butiile cari datoreazä acei iobagi, au fost in tabelele
militare de rectificare sub titlul de (extraneorum). De
oarece comanda generalä guberniul urmat in chestia aceasta
ordinele precise ale consiliului, se impune toatä seriozitatea
ca astfel de iobagi sä fie nearnânat expediati predati la locurile
apartin.
3. Pentru inläturarea abuzului cá unii de gräniceri -- sub
pretextul de a intentiona sä studieze ori sä-si agoniseascä cele
necesare pentru trai pleacä in districte streine nu mai
acasá; iar altii, spre a se eschiva dela serviciul militar, sä
frecventeze la etate de 25-28 ani, se ordonä urmätoarele:
Grönicerilor le in voie s-si copiii la ori
sä-i aplice la altá muncá ; toti copiii absenti din teritorul
regimentului au sä fie prezenti la inspectie revizie
anualá, pentru de a putea sta in de raionul grániceresc
au fie permis din comandei regimentului.
Prin aceasta fiilor de grániceri deoparte nu li se leaga prea
mânile, dar nu pot sapa de serviciul gräniceresc. se or-
done preotimei ca copiii prea inaintati in etate sä nu mai fie admisi
la inferioare, iar cei ce nu vor poseda licentá dela
dantul regimentului, sa fie pretutindeni detinuti predati regimen-
tului Ion.

www.dacoromanica.ro
 329

4. Punctul acesta priveste numai scaunul Mercurii pi Sebi-

ului. 5 pi . Se ridicä multe impotriva ofiferilor greiniceri
cari cu tratamentul indispun pe militieni. Nu cautä sä-i atragä
pe acestia la statul militar pi sä-i indrumeze in viata econo-
pentru care scop se cere moderatie. Sunt
infierati apoi nominal toti acei ofiteri, cari nu implinit dato-
surd betivi ori acaparatori lacomi, nepäsätori ori tirani. Dela
regimentul näsäudean sunt amintili stegarii Zappatha Rechberger
ca necorespunzätori pentru servichd gräniceresc. Regimentele gräni-
cere$ti trebue curätate »de astfel de buruenic, pi modalitätile
de a de atari elemente e amintitá chiar pi pvinderea
altui optant, ceeace nu mai era de mult in uz pi admisibil
in armatä. Urmeazá inch alte chestii personale.
La p. 7 se vorbeste despre inspectii pi luarea jurämântului.
8. In opozitie cu cele aflate la regimentele säcue$ti, se con-
statä,cá in Districtul rodnean, desi serviciul de cavalerie trece
peste puterile materiale ale locuitorilor, totu$i sold* sunt destul
de bine provázuti pi n'au niciun restante. In acest district
nu s'au aplicat másuri fortate ci cu binele cu
au fost dedati la acurateta care indeplinesc indatoririle pi
ipi ráfuesc la termen angajamentele.
Dupá ce in punctele urmátoare se ating chestii generale ad-

fácut numai odatá - se

-
ministrative, la sfârsit consiliul de rásboiu statoreste ca inspectia
(Musterung) trupelor gránicere care dela infiintarea acestor s'a
fi ecare an pi conscriptiile
gränicerilor sä fie revizuite tot la doi
*

La biblioteca universitätii din Cluj se pástreazá niste frag-

mente din raportul generalului de despre prima inspectie
fkutä in 1769 la regimentele grániceresti ardelene, apoi din
poartele comandei generale din Sibiu pi ale consiliului de
din Viena adresate impárätesei Maria Terezia, precum pi rescriptul -
decizie a acesteia d. d. 19 Martie 1770, provázutä cu semnátura
proprie a domnitoarei pi a maresalului conte Lacy, prezidentul
consiliului de räsboiu. Chestiile despre cari se trateazá in acele

www.dacoromanica.ro
330

acte sunt foarte complexe pi varii, ca spre pildä: datorii ale grä-
nicerilor, gospodärii, ajutoare, confiscarea averii gränicerilor,
zertári, provedere cu mondire arme, meseriasi, restante de
tributii, conservarea pädurilor, diverse ameliorári, chestii justitiare
pi pupilare etc. Din cari privesc direct tinutul pi regimentul
nostru extragem urmátoarele date pasaje instructive:
Cládirea statiunei de (carantind in munti) trebue
apa ca serveasa la caz de defenzivä militarä pi in tim-
puri pacinice pentru scopuri cornerciale spre Moldova
Propunerea ca transportul de sare din Ocna Dejului in jos
sä se de grániceri pe plute in de care e acceptabilä,
deoarece districtul rodnean posedá imense, iar gränicerii
nu vor pierde atât timp cu transport pe vehicule.
Consiliul de räsboiu acceptä propunerea loc.-colonelului
zenberg eä mai in districtul rodnean se punä bazele cär-
fonciare care au mare importantä. lar ce vechile
pe cari acel district le posedase din timpuri mai vechi
s'au nimicit cu ocazia unui mare incendiu in Bistrita, numitul
colonel sä propunere cu privire la sávârsirea lucrärii chel-
tuelile impreunate aceasta.
E necesar ca pi in celelalte regimente grániceresti ardelene
se introducá organizarea polifian economicd
sevârsitä in regimentul näsäudean cu ocazia infiintärii
In districtul militar rodnean pentru acest scop o comisie
specialä care constä : comandantul regimentului ca prezident,

apoi din maiorul regimentului, câtiva ofiteri din companiile de

fanterie pi de svalegeri, din preotul unit din Ndsdud care are sä
ia juráminte, in fine din ofiterul de contabilitate ca secretar.
comisie se intrunepte de câteori e nevoie, functioneazá spre binele
gränicerilor viitor va cuprinde pi alte ramuri administrative.
Sub conducerea acelei comisiuni a se organizeze satul
nou (Poiana), iar pe teritorul usurpat de Maramureseni,
acum realipit la district, se creeze o nouä colonie (Romuli),
mai ales dupá ce multi dintre fugarii la Moldova, din cauza tur-
burärilor de acolo, sä intoareä acasá.
In districtul rodnean sunt 45 mori, cari pe rând ar fi se
achizitioneze pe seama fondului alodial, apoi acele in stare

www.dacoromanica.ro
 331

rea, in locul tot a 3 ori 4 din ele se cládeascá mori sonde

din zid, mai multe pietri.
Dacá se va construi noua (carantind) la Rodna,
in locul celei ruinate dela atunci se va putea combate
cu succes importarea molimilor, mai ales a bolilor de vite ; iar
prin transportul sárii din Dej la Solnoc pe apä, dacá se vor con-
strui iazurile necesare, se va crea un venit sigur din vinderea
nelor din plute, mai ales dupä ce stocul de lemne din pädurile
maramuresene scade continuu.
Consiliul de räsboiu nu poate aproba recomandarea genera-
lului de cä pentru satele NWaldu i Sdntioana, precum
pentru alte câteva sate din districtul rodnean se acizitioneze
prin räscumpärare mufti, locuri arabile, deoarece
tele douä comune fuseserá aflate corespunzätoare pentru de a fi
de Bistrifa pi aldturate la teritorul grdniceresc, de
situatia nu s'a schimbat ; iar ce priveste Valea Rodnei ce e drept
acolo pámânturile sunt mai aride, populatia poate crea
venituri pi pe altä cale comercialä ori industrialä. De aceea se pi
infiinteazá acolo asezäri nouá, pi nu e nevoie de achizitionarea
de noi teritorii ca Säcalul (Erdöszakáll) etc., ceeace ar insemna
mare pentru erarul militar. Apoi locuitorii acestui sat cu
ocazia conscriptiei au dovedit mare averziune fatá cu institutia
militará gränicereascä, s'au ascuns prin päduri, au amenintat cu
emigrarea n'au voit päräseascá schisma.
Spre scopul arätat mai sus generalul de brigagá recomandä
se pe sama satelor Morkeni, Rusii-Munti Oledin
teren muntos dela comuna Deda apartiitoare baronului
iar pentru satele Monor, Budacul Ragla ceva
teritor din ; apoi pentru ca Nusfaläul Santioana sä
ajungá la teren mai extins, se räscumpere teritorul satului
apartiitor baronului Nic. Kemény ai satului apar-
tiitor grofului Bethlen. In sfârsit spre a se ajuta satelor Rebrisoara,
Násáud, Salva, Zagra, Mititei pi Mocod, fie militarizate pi coma-
Cepan, Lusca, Nimigea ungureascd i Nimigea
pe teritorul cáror s'ar putea muta 158 familii din numitele
sate grániceresti pi ar fi usuratä situatia celor douä companii
de cavalerie din district.

www.dacoromanica.ro
332

Privitor la chestii personale se recomandä avansarea loco-

tenenti-colonelilor Enzenberg pi Dambrowka la rangul de coloneli
mutarea acestui din urmä la regimentul I valah, apoi avansarea
maiorilor Schlaun pi Sburlati la rangul de locotenenti-coloneli pi
mutarea la alte regimente grAniceresti ; in fine inlocuirea
rului Toussaint, care nu corespunde gräniceresc, cu alt
maior.
In fiecare an are sä se facä la regiment o revizie pi tot la
doi ani sä se o generalci. La regiment si se intro-
serviciu de artilerie.
Ce priveste diferite certuri delimitarea intre
districtul militar al Rodnei teritorul säsesc e de observat, cä
desi prin comisarul general baron Siskovici apoi prin comisarul
civil Mihail de Bruckenthal se fäcuse delimitarea movilirea
satele gräniceresti Ilva, Feldru, Värarea, Rebra mare Rebrisoara
pi cele säsesti lad, Pintic pi Dumitra, a trebuit sä fie expe-
diatá de curând in chestie o nouä comisiune, deoarece din partea
provincialä din nou se cere cu insistentä ca terenul predat gräni-
cerilor, pânä la unele culmi de deal, fie retrocedat publicului
bistritan. Ba mai mult, i se imputä comandantului regirnentului
valah gräniceresc loc.-col. Enzenberg cä terenul din chestie a mai
fost extins in mod arbitrar, pi se cere tragerea la rdspundere a
acelui ofiter. De aceea consiliul de räsboi ia voia sä facä
dea Maiestätii sale urmätoarele declaratii deslusiri:
Din partea generalului Siskovici a deputatului Mih. Bruc-
kenthal se statorise ca pentru linistirea ambelor partide si se ia
principiul ca Somesul sä formeze linia despärtitoare cele
terenuri litigioase. Mai apoi s'a aflat cä Bistritenii con-
struiserä in iazuri mari spre a mâna apa cätre district, iar
gränicerii locuitori lângä la rândul cu mai mari osteneli
ridicaserá iazuri contrare spre a scuti satele de inundalii,
fiindu-le necesar pentru nutriment tot petecul de pâmânt. S'a aflat
apoi ci case gräniceresti din Ilva micä steteau pe un teren
pe care Bistritenii priveau ca pe al pi peste tot gränicerii
acelui sat erau in situatia de nu-si putea linea pe lângä casä nici
mäcar un porc, ce acesta iesia din ogradä putea sä
fie sechestrat de Bistri¡eni. Coastele de deal de pe tärmurele stâng

www.dacoromanica.ro
 333

al Somesului erau in majoritate pustie, partea pe care locuitorii

rodneni, militarizarea o tinusera in arenda
Bistriteni pi o lucrau, dupä conscriptia la statul gräniceresc
s'a luat. Apoi pädurea foarte atârnátoare de culmile
ale dealurilor aflätoare in adâncime de o de drum spre
satele bistritene, s'a constatat a fi de o intindere mare, incât
trei sate bistritene: Pintic, lad pi Dumitra, chiar dupa
separatia portiunilor de cedat Districtului rodnean, le rämäsesera
päduri mai mutt decât superflie. Cu un cuvânt, o parte din terenul
din chestie ori se da de catre locuitorii satelor bistritene in arendä
Rocnenilor, ori, fár'de nicio necesitate, se destina in cursul unui
intreg an numai pentru a fi päsunat timp de douá ;

restul era läsat cu pustiu. Deci era dovadá limpede, cä

amintitele comune se lipsi de term, in timp
ce subsistenta, pi foarte restrânsä, a gränicerilor locuitori
acest tinut devenea imposibilä prin faptul cä li se lua terenul pe
care-I folosiserä pentru economie.
Toate aceste motive determinard pe comisarul general ba-
ron Siskovici ca - in baza autorizatiei de a putea anexa alte
apezari aflâtoare districtul rodnean regimentul I grániceresc
säcuesc, a le conscrie prin cancelaristi fiscali a le estima, daca
proprietarii nu s'ar binele sä le cedeze - sä aplice acea
autorizatie asupra terenului pe care il potrivit de a fi
corporal la Districtul rodnean pi pe care nu-1 putea câstiga
voirea deputatilor (säsesesti). Deci generalul dispuse ca
terenul din chestie sä fie conscris prin doi cancelaristi fiscali in
prezenta tuturor proprietarilor sä fie predat gränicerilor.
Din aceste cä nu grânicerii regimentului valah de
infanterie nu comandantul permis vr'o faptä arbitrarä,
cum provinciali§tii, ci acei gräniceri se tin de hotarele stato-
rite de lar faptul cä la cari comune s'a ivit
mai mult necesitatea de-a poseda amintitul teren, reiese evident
ocazia recentei cercetári fäcute la ordinul comandei generale
(ardelene), când din tabelele s'au putut constata
urmätoarele date: Satele bistritene posed 481 familii, capaci-
tatea in agri face 3291
dimpotrivä cele gränicere numärä 804 familii, iar -
in fânete 3106 care de fân;
terenul

www.dacoromanica.ro
334

capacitatea pämânturilor este de 4.273 cubuli 2.908

care de ; in urmare pe o familie cad 7 cubuli
care de ; pe o familie grâniceteascd 53/4 ca-
bull ceteale care de fân. Mai departe, baronul Siskovici de
curand confirma cä terenul din chestie nu le e necesar satelor
sasesti, potrivä grdnicerilor e inclispensabd Mai departe,
conform pärerii consiliului de räsboiu, favoarea gränicerilor
vorbeste faptul cä acestia au prefäcut in roditor un
teren läsat mai totul in päräginire, au construit pe el
case plätesc dupä el impozite. Deci chiar dacá n'ar
exista necesitatea posedärii acelui teren pentru nutritia gränicerilor,
totusi ar avea cele mai nefavorabile consecinte faptul, dacä gräni-
ar fi fortati sá päräseascá un teren rodnic ca
nzuncd sä le spatele caselor nou construite.
Mai departe, nu meritä considerare nici acea opinie a provincia-
lilor, cä Districtului rodnean numai de curând i s'a restituit
pe care il usurpaserä Maramuresenii cu multi ani, deci
gränicerii cu atât mai usor s'ar putea lipsi de teritorul din chestie
de Somes; nu meritä considerare deoarece lárgindu-se Dis-
trictul inspre comitatul Maramuresului, spre Nord, faptul acesta
nu li e de niciun celor patru comune gränicere situate spre
Sud märginase cu Districtul bistritan ; apoi acel teren dinspre
e deja destinat pentru colonizare. .

In urmare consiliul de räsboiu sperä cu sigurantä ca

Sa va läsa in proprietatea gränicerilor rodneni terenul des
amintit, cum a fost conscris de cätre cancelaristii fiscali
predat cu câtiva ani; bistri-
iene va ordona sä li se plateasca de tezauriat echivalentul
in bani, conform estimatiei fäcute, cu care sä fie multämite, färä
de a astepta alt echivalent necuvenit.
In pentru de a fi transate definitiv aceste alte
chestii litigioase dintre proprietätile localitätilor militare provin-
ciale sa se emitä ordin preanalt, ca guberniul ardelean sä sanc-
tioneze ca severitatea atâtäri necavancioase in aceasta materie,
cu comanda generalä sa ia primire
toate documentele de cesiune privitoare la hotare, mejde, movile,
ori in lipsa acestor sä le stabileascä din apoi sä urgenteze

www.dacoromanica.ro
 335

ca comisia pentru separarea gränicerilor de cätre provin-

ciali sä nu-$i tärägâneze lucrärile sä nu facä destäinuiri pro-
misiuni privitoar la rezultatul acelor lucräri.
Ce priveste viata religioas a Valaidlor, experien-
tele anilor trecuti s'a dovedit, dispozitii emanate din
prea mare zel religionar au adus err sine spre a nu
mai märi räul - unele concesii pe sama schismaticilor,
cari n'ar fi fost necesare, poporatia schismaticd ar
fi fost tratatä alt mod. In considerarea acestei
juräri, precum pi a ce azi Rui
consiliul de räsboiu - se incredintase con-
trolul afacerilor gräniceresti ardelene - spre a statornici
pi promova uniunea, n'a luat mäsuri cari se refer nemiilocit
la religie ori la deosebirile de credintä dintre uniti pi s-chis-
matici, ci numai cari ar putea ameliora moravurile.
Poporul valah se orbip popilor, tine tare la
ceeace aude dela popi, urrneazd neclintit sfaturile acestor;
de aci Valahii stint ca total popilor,
cari pe aceia predomind complet. Dar pi azi foarte
putini dintre popii de rit grecesc, ptin
ba unii nu nici ceti, fapt din care se poate usor con-
chide, ce fel de conceptii religioase pot imprumuta eno-
riasii dela astfel de superiori.
Când s'a militarizat Districtul Rodnei, de toate
s'au luat pentru de a crea goli cari tineretul
de sexele sä primeasd instructie
celitul scrisul valah .i grecesc (cirilic)
calculare. Pentru acoperirea cheltuelilor impreunate cu
instructia s'au destinat veniturile realizate vânatul pi
pescuitul arendate ofiterilor. Dupá ce s'a fäcut expe-
rienta ofiterii neglijeazA serviciul pi alte indatoriri, iar
gränicerii au de suferit din partea acelor diferite asupriri care
indispun, la rugarea satelor acele arenzi se acordard
acestor conditia sä pläteascd cdte 1 1/2 dupä fiecare
floren de impozit. Din aceste venituri sd räfuesc: lefurile
invätätorilor din diversele comune ale districtului; se cum-
abecedarele pi catechismele pe seama pcolarilor; se

www.dacoromanica.ro
336

confer premii de 20-30 subofiterilor valahi cari nizuesc

sä limba nemteasci; se acordä subventii
lunare pdrintilor care-si trimit copiii la germand-
latind din Bistria, spre a putea pläti in hainele
intretinerea copiilor. Observând popii pe
Valahilor li se infiltreazd o fire veritabil deci
flue* n márginitä asupra enoriasilor se va diminua ;
apoi fiindu-le bitrdnilo foarte greu sä päräseascd datinele
obiceiurile mostenite dela antecesori, la incept
mari dificultäti aritau slab progres.
Faptul ci i se liberi voie, se evitä
chiar aparenta care pe Valahul bänuitor l'ar fi adus la
cugetul e aci de i cä la spatele acelor

ar fi ascunse alte intentii; acest fapt determinä

in pe unii pärinti probeze trimite copiii la
lar dupi ce in scurtä vreme se simti Mosul
avea tineretul instruit in cetit, scris calculat, acum
märosi copii din districtul se prezentarä la
maicuseamd la instructia de iarnä, ba se gäsesc chiar
pärinti cari, desi au nevoie de copii la lucrdrile casnice,
mai curând se lipsesc de ajutorul acelor trimit la
Mai departe, desi in Districtul rodnean sunt numai locuitori
uniti, totusi din comitatele invecinate nu ezit de
a- i copiii la in acel district; ba din dorul
de a se asociazi la tineretul chiar gräni-
ceri mai in etate, dintre cari unii s'au calificat spre a putea
fi promovati la grade de subofiteri.
Acestui pas mare fäcut deja cu prin care
Valahii au fost introdusi cuno§tinte purtare
necesard, trehue urmeze acum altul, si se
fiinteze Districtul rodnean o ca un insti-
tutor german, - conform intentiei - pe incetul
Valahii sä fie cultivati. Existä deja rezolutii preanalte adre-
sate consiliului de pentru introducerea Piar4tilor
districiul rodnean pi in cele regimente de granitä,
local capelanilor actuali, iar consiliul de n'a
pregetat sä studieze pi cumpäneascd chestia aceastä

www.dacoromanica.ro
directie. Dar chiar in cursul acestor chibzuiri consiliul s'a
convins tot mai mult in niciun chip n'ar fi recoman-
pi potrivit sä se la poporul valab
latinesti sub conducerea invätätorilor apartiitori bisericilor
latine. deoparte numerosii acatolici aflätori in marele
principat transilvan, nu le plac nouele intocmiri,
in continuu le stifle in urechi unitilor amin-
titele intocmiri se intentioneazd îndeosebi de a face
uniti, romano-catolici, mutând spre acest scop pe Piaristii
din Bistrita in Districtul rodnean; de parte, poporul
unit priveste religia greceascd ca complet deosebitá
de cea romano-catolicd, iar aversiunea uniti de
rit grecesc de cei de rit catolic este de
la toate ocaziile, când ca superiorii se bucura
de ceva favoare din partea bisericii latine, preotii uniti fac
cei scizismatici. Deci inovatia de a intro-
duce in afacerile (gräniceresti) preotii de ritul latin,
momentan ar da nastere bänuelii se intentioneazd
religiunii, ceeace ar cauza fierberi ingrijitoare in
fletele preotimii unite schismatice. In urmare poporul
s'ar gândi la pi ar fi sedus negresit emigreze in
Moldova Muntenia la conreligionarii
Consiliul de räsboiu considerd religia romano-cato-
in esentá este cea greco-unitd, pi deo-
sebirea constd ; dar poporatia unitä nu poate
ajunge la recunoasterea acestei uniformitgi decât numai
i se vor dispune preoti spre scopul
preotimii vor fi necesari mai multi ani, pi la
toate luate pe teren scolar pi religionar va fi
se observe mare ingrijire ca nucumva schismaticii sá
fie abátuti dela de a-si trimite copiii
mai departe la infiintate.
Intentia trebue se indrepteze acum spre
o astfel de organizatie, ca tinerimea pe instructia
in adeváratele principii religioase, apoi atât in pcolile
inferioare cât pi in cele superioare in limba
pi cea latineascd, primeascd instructie in limba

www.dacoromanica.ro
germank in prindpiile fundamentale de in
noa§terea adevdratelor indatoriri domnitorul statul.
Modalitatea cu care intentioneazd consiliul de räsboiu sä
realizeze acestea, este urmätoarea:
In Blaj s'au deja doud seminarii, cari stau
sub supravegherea episcopului unit, i in acele se gäsesc
numiti augäri, adict din ordinal Basilin;
este preväzut fie angajati oameni In seminarii
se instructie in filosofie teologie, clasele inferioare
superioare tineretul a ceti calcula, apoi
religie limba Viata acolo e
poporul valah aratt fatä de acele coli o foarte mare
reverintd. consiliul de recomandd ca
in Näsäud, unde se gäse§te Districtului rodnean,
se infiinteze o germand un
caugri baziliani, cari sä dea instructie tinere-
tului limba precum i in calculat.
Deoarece e necesar se clädeascd inst pe edifi-
i locuinte potrivite pentru preotii institutori,
cheltuelile ar fi se acopere din fondul alodial
putin ; deaceea, trebuind sä se indrepteze
tuelile totdeauna venituri, la ar fi se
fiinteze numai (clasa) privitor la insti-
tutor intretinerea acelui st se ia dispozitii, ca el st nu
fie necesitat a trdi din milogeald dela popor. Mai
s'ar putea angaja succesiv ceilalti preoti-institutori
la numärul de patru.
Faptul et existä atâti popi inculti din abuzul
feciori tined, de se popesc,
considerare posed calitätile necesare spre acest
scop. Probabil s'ar putea conveni episcopul unit ca in
viitor ceice la preotesc, fie instruiti mai
in seminarele din Blaj in $tiintele corespunzdtoare,
examinele cuvenite, dintre acetia fie ordinati
i afacerile preote§ti numai ceice au dat
probe despre destoinicia Pe calea aceasta ar putea sä
poporul timpul preoti eruditi, pentru a putea progresa.

www.dacoromanica.ro
 Mare le pdtruns intre schismaticii Transilvaniei,
cd ceice doresc sd devie popi, pi nu-si pot realiza aceastä
in patrie, tree Valahia pi dupd hirotonisire
partca vidicilor schisnzatici de acolo
intro cât priveste statul grániceresc a fost de curând curmat
asa, cd grdnicerii trecuti in scopul acesta in Valahia pi
intorpi ca popi sunt tratati ca sperjuri pi o degra-
dare anterioard se predau procedurii reglementare a jude-
cdtoriei regimentului, dupd ce li se dicteazd pi ei suferä
pedeapsd cuvenitd. trebue serviciul militar ca pi
alti dezertori Ord. Se sperd cd deja fäcutá
propunerea de a i se da poporului schismatic un
chestia nu va rämânea numai pe lângd dispozitia provin-
cialilor de a nu admite la functii preotesti popi cari s'au
hirotonisit in state streine, ci se va stabili o anumitä ordine
pi pentru ordinarea popilor schismatici.
In cercul statului grällicer transilvan se gäsesc azi in
functie 519 popi; impreund cu amândoi episcopii se va
putea probabil aranja lucrul astfel, cd atât la militari cM
pi la provinciali sd se statoreascd ca numdrul popilor
fie corespunzdtor numdrului bisericilor existente, irr acela
nu fie majorat. Probabil s'ar putea lua másuri pi in
directia ca poporul sd fie scutit de pretentii oneroase
fäcute cu ocazia vizitatiilor preotesti pi alte ocazii, mai
aLs cd cu prilejul ultirnei revizii s'a fäcut denuntul
la vizitatii au primeascd intretinere dela grdniceri
numai ci pi diaconii.
La fiecare regiment grdniceresc se un capelan
pi o capeld campestrh; deoaree in acea capeld
e prea pentru catolicii de acolo, iar gránicerii
Vad in mai multe rânduri s'au rugat li se repare
biserica cu câtiva ani, Maiestatea Sa a
incuviintat inch in 1768 pentru ridicarea a biserici
amintitele comune suma de 600 galbeni. Dar a ordonat
ca chestia sä fie pi guberniului transilvan pi
scopului catolic Bajtai, cari vor avea chibzuiascd pi
asupra faptului dach n'ar fi bine sä se construiascd

www.dacoromanica.ro
capelele noua un altar deoarece maicu-
seamä Valahii din Ndsäud, desi au proprie unitä
in comunä, au parte in mare numr
la serviciul divin catolic. se aude, consiliul de rásboiu
a pi ordonat sä se adune materialul necesar pentru cele
biserici de construit in primdvara viitoare. De
parte nu aflä nici nici recomandabild con-
struirea altarelor unite in cele douä biserici din
rele motive: Cum se confirmä prin rapoartele sosite din
Transilvania, biserica unitä din Näsäud este destul de
cdpätoare pentru poporul unit de acolo; apoi prin o ase-
menea incercare, deed pi nu in poporului valah,
dar cel putin preotimei sale s'ar isca consecinte
grijitoare desavantajoase; in daci unitii inträ
benevol in capelele catolice, in cari nu se gäsesc altare
pentru ei, atunci trecerea la biserica se poate spera
mai deck daci ei ar gäsi acolo altare la care
s'ar oficia ritul
lnt'un pasaj din rescriptul - rispuns al impirdtesei
Maria Terezia se ca de acum uniti
li se pläteascd anual 12 din fondul care
sä fie in fiecare an urmätor augmentatä câte
4 pânä ce cota congruald va ajunge la suma
de 150

rescript d. d. Viena, 23 Apr. 1770 al consiliului de

räsboiu atre comanda din in chestia organizärii
militiei gränicere, altele se zice conform declaratiei
gistratului bistritan urbariile privitoare la Districtul rodnean au
dispärut cu ocazia unui foc izbucnit in orasul Bistrita.
Despre susamintitul »campement« se constatä intr'o scri-
soare din 25 Mai, cä se lucreazä la el intre Rodna Maieru. lar
la 30 Mai Bistrilenii se plâng cä alimentele nutretul, apoi mate-
rialele necesare pentru acel campement se transpoartä foarte
voios dela Bistrita la Rodna din cauza drumurilor stricate, maicu-
peste Strimba pi la Strâmturä, mai departe din cauza So-

www.dacoromanica.ro
mesului care e mare piedecä. De dire gräniceri se reparä numai
drumurile dealungul Somesului, spre incât s'ar pärea
se intentioneazá excluderea orasului Bistrita dela comert.
Baronul Enzenberg - care in Mai 1770 fu numit colonel -
scrie in I lun. magistratului ca acesta trimitá in 7 c. la Näsäud
un delegat spre a se consulta in chestia construirii caselor de
pazá pe granite, mai ales a vehiculelor necesare pi a muncito-
torilor. Magistratul desemneazä pe senatorul Hennrich, care va
avea protesteze pi sä comunice doleantele orasului.
Cancelaristii Vajna Francisc Szabo, jurati
dela cancelaria provincialä transilvaná, se prezentä in lun. la
primarul Joh. Fr. Klein pi in fata precum pi a projudelui
Conrad Dinges a senatorului Georg Gunesch, conform instructiei
primite dela subprocurorul Anton Köszegi de Galgocz cer ca in
termen de cinci zile Bisirita ad restitue cei 12.000
primiti de atre magistrat, fár'de a i se compete, drept despägu-
bire pentru cedarea Väiei Rodnei apartinentelor sale; ori orapul
producä documentele, cO cu ce drept (quo jure) a primit Bis-
trita acea bonificare.
In 25 lun. soseste ordinul gubernial conform cärui sunt de
folosit toti muntii la granita Moldovei, unde stau pajurile
(Grenz-Adler). Colonelul Enzenberg le promite in 5 lulie ledenilor
ca päsune de munte un Inc situat dincoace de pajuri, numai
pentru o anume taxä fär'de a garanta pentru incidentele ce s'ar
ivi cu Moldovenii.
Intr'o notá magistratualá dela 16 lulie afläm insemnate in
extract urmátoarele: Indatorirea bonificärii »pro futuro pe care
cu ocazia cedärii Rodnei a luat-o asuprasi natiunea säseasa
acum nu a implinit-o, rezultä limpede din opinia con-
cepiatä in 9 Martie 1764 pi trimisä din Osorheiu forurilor mai
de atre generalul bar. Roth, conte Adamus
de Szombatfalvi »procurator fiscalist. Comisia aceasta avea
examineze valabilitatea privilegiilor Bistritenilor asupra Rodnei.
Ea a luat ca bazá proventele alodiale statorite in 1761 de
contele Nicolae Bethlen, care provente (venituri) anuale din Valea
Rodnei fáceau 6.024 rh. Comisia Roth stabilise suma de 5.390
30 adicá sazuse din suma Bethlenianä numai 633 70

www.dacoromanica.ro
Magistratul socoate suma compensatii anuale ar face
7.209 203/4 cr., roagä sä se statoreascä asa. »Pro praeterito«
Valea Rodnei ar mai avea rest de plätit 38.481 432/3 leaf
Bistrita e multämitä cu suma globalä promisä: 12.000, cu
demnizatia anualä »pro futuro«. Bistrita cedase militiei 2/3 din
terenul ei circa 5000 contribuabili, cä i-au rämas numai
2.917 contribuabili, deci e foarte Apoi intre
a se calcula preotii, väduvele, vagabunzii, särmanii,
dintre care cei mai multi nu plätesc »onera publica«. roagä
sä se finalizeze chestie.
In numele Directorului cauzelor fiscale Gál de lib, can-
celaristi cer in 30 dela magistrat toate datele privitoare la
venitele pe care Bistrita le-a incassat primit, chiar 5i
militarizare, dela comunele Sântioana.
In 28 Aug. din nou se prezentä cancelaristii Vajna Szabó
la magistrat in fata persoane, ca in 6 lunie, cer ca
bonificarea de 12.000 Rh. sä fie reatituitä de hi in-
terval de 15 zile. Reprezentantii orasului räspund: halljuk,
párt kévánunk auzim, cerem copie).
In adresa din 31 August 1770 indreptatä guberniul
regesc al Transilvaniei, magistratul bistritan cere iertare, cä in
fäcutä in cheslia bonificárii pentru cedarea Väii Rodnei
a uitat sä-si facä aceeasi pretentie fatá de satele
Sântioana, cedate deasemenea pentru militia gränicereasa
bazeazá aceasta pretentiune pe faptul, cä atunci, când s'a
ca in interesul regimentului de granitä locuitorii din Nusfaläu
Sântioana sä fie mutati in teritorul militar, s'a adaus conditiunea
ca Sasii Ungurii scosi din Rodna din motivul suscitat, dimpreunä
parohul sä fie asezati in comunele amintite
se clädeascä o bisericä in locul celei ce au avut-o in
Rodna. Au trecut cinci ani nu s'a fäcut nimic in aceasta pri-
vintä. Ungurii plecali din Rodna in de 21, stau
ca vai de capul in comuna Uifaläu, färä bisericä
färä veniturile pe care le aveau mai Magistratul cere deci
sä se implineascä conditiunea fixatá in actul de cesiune apro-
batä de Rege.
In 26 Septemvrie Jeicanii se plâng cä nu mai contenesc cer-

www.dacoromanica.ro
tele de cu de multeori s'au iscat
de nu se remediazA lucrul, Sa§ii din Jeica sunt nevoiti
>

sä se
Inteun extract, din 4 Octomvrie, al proceselor fiscale tratate
tribunalului numit »forum productionalec, afläm urmátoa-
rele cauze de interes: 1. procesul mäieriOei (mo§iei) Cziger
potriva magistratului bistrifan ; 2. procesul In chestia bonificatiei
pentru cedarea satelor Nu§faläu Sântioana; 3. in chestia
pensatiei primite de magistrat pe nedreptul pentru cedarea Viiei
Rodnei ; 4. actiunea impotriva comunei Lechinta pentru dijmele
mäieristei Faulhalt ; 5. procesul contra Dumitrei pentru dijmele
mosiei Fata.
In chestia satelor Sântioana magistratul Bistritii
adreseazd in 8 Octomvrie comitelui säsesc Samuel Baussnern
urmätoarea scrisoare: Am aflat, ce e drept, in arhiva de aci un
privilegiu a lui loan de Huniade, din care se poate expune cu
certitudine, ci existau pe atunci 26 sate ale Districtului (säsesc),
pe cari le posedasem pânä la cedarea Sântioanei Nu§faläului
in 1766, cu adausul cä satul Also-Aldorf pe vremuri a fost anexat
la mahalaua oraului (hiesigen unteren Vorstadt) aceasta
in ziva de azi se nume§te Niederst-Wallendorf. Deoarece
amintitul privilegiu confine diverse alte oblecte, trimitem o
copie, ca D-Voastra sä judecati dacä ar fi consult sä-1
forului productional. Credem ci proprietatea necontestatä din tim-
puri imemoriale e suficientä sä ne sprijine .dreptul asupra celor
2 sate. Dacä nici aceasta n'ar ajuta cauzei, atunci binevoifi
a ne da sfat a convorbi cu dnii Simenfalvi Csiki, ci ce am
avea sä intreprindem.
In 27 Noemvrie magistratul colonelului Enzenberg sä
se restitue Nu§fälenilor 12 boi sechestrati in pädure de atre
Sa§ii din Ferihaz.

Conform ordinului gubernial privitor la podul proiectat de

col. Enzenberg sä se construeasa intre Mocod Nimigea
gureasa, magistratul decide in 21 lanuarie 1771 si fie trimis in
28 c. la consultare senatorul Mich. Hennrich. La raportul acestui

www.dacoromanica.ro
din 4 Febr. hotäre§te sä dea pe seama podului
de interes public - lemnele necesare, cu conditia ca ora§ul
-
Bistrita sä nu fie fortat de a da muncitori cäräu§ii, dis-
trictului säsesc ii este peste putintä sä poarte asfel de poveri.
In 9 Febr. prime§te magistratul raportul senatorul Geor-
gius Tekelt apitanul orá§enesc Seiverth impreunä cu doi can-
celari§ti fiscali au mäsurat intreg hotarul satelor Nusfaläu
tioana.
Magistratul hotäre§te in 21 Febr. sä fie conscrisi
din distridul bistrifan; in I Mart. colonelului Enzenberg
sä nu mai permitä gränicerilor sä vinä la in färä
port legitimatie.
In 14 Mart. sose§te ordinul gubernial cä cari
aur nu numai sä fie tolerati in satele in cari lucreazä, ci sä fie
scutiti de poveri.
Maiorul Cosimelli in 6 Apr. magistratului cä a fost pedepsit
gränicerul Zaharie a Ion Burtan din Rebri§oara care la Dumitra
räutate a evitat paza (die Wacht umgangen).
La ordinul gubernial ca se curme in sfârsit prevari-
catiile de slatinä in Pintic, magistratul räspunde in 19 Apr.
prevaricatiile le comit gräniceri din districtul militar, iar Pinticanii
prea slabi, guberniul sä dea ordin militiei gränicere§ti in
privinta aceasta.
Magistratul hotäre§te in I lulie sä apeleze impotriva proce-
deului ilegal al colonelului Enzenberg care cere dela Dumitreni
paie pentru dintre Näsäud Salva. lar in 31
se plâng Bistritenii cá ordin gubernial i se cer districtului
säsesc muncitori pentru lucrári la santurile de pe muntele depärtat
Cucureasa. Maiorul Cosimelli pretinde in 3 Aug. spre acest scop
dela district sAptämânal câte 54 muncitori 4 care, ori echivalent
in bani din partea magistratului. Tot in sensul acesta scrie in
5 Aug. din Näsäud loc.-colonelul Schlaun. In aceea§i zi maiorul
Cosimelli magistratului cum au fost pedepsiti pre-
varicantii din Värarea, denuntati de cätre Sa§ii din Pintic.
In chestia certelor de hotar de lângä intre satele grä-
nicere§ti cele trei säse§ti invecinate, reprezentantii acestor
din urmä sunt chemati la li se in 8 Aug.

www.dacoromanica.ro
 355

cA in cauza aceasta soseste comisia prezidatA de contele Teleki,

fi§panul comitatului Dobâca ; deci satele Pintic, lad Dumitra
adune toate documentele stea gata cu argumentele de
apArare. DupA ascultarea satelor de cAtre acea comisie Teleki-anA,
in 16 Aug. cele trei sate sAsesti, prin senatorii Paul Klein Mich.
Ilennrich, un memoriu contelui Teleki, - contra nu-
mirii cArui protestase colonelul Enzenberg afirmând cA ade-
seori manifestat ura impotriva grAnicerilor a institutiei grA-
niceresti, ba mai mutt ad granitei
militare La o scrisoare de a maiorului Cosimelli,
comisia ---- care numai impartialA nu era - e nevoitA, sA someze
in 14 Sept. pe magistrat sA cad mai târziu
nu poate fi acceptat nici un act.
In Decemvrie primeste magistratul ordinul gubernial in
care i se impune sA grAnicerilor sA cerceteze targurile
sAptArnânale din cumpere cerealele necesare; totodatA
sA cA pentru care motiv au fost opriti gránicerii dela
târguri. La acest ordin magistratul redijeazA expediazA un apel
in care magi guberniul sA nu grAnicerilor cumpArarea de
cereale faptul acesta ar fi foarte nefavorabil
pentru sirmana burghezime

Un ordin gubernial sosit in 2 Martie 1772 dispune cA toti

cei ce au cedat ceva granitei militare au de ridicat veo pretentie,
sA se adreseze la Ex. Sa gubernatorul ca la comisar regesc numit
de Mai. Sa in chestia bonificArilor. Magistratul sA se
adune documentele in materia aceasta; apoi sA fie avizati
Rodnenii mutati in ca ei inainteze apelul in
cauza a despAgubirilor pentru casele mosiile
sate in Rodna; in sfârsit sA fie urgentatA indemnizarea »pro
de primit pentru districtul valah, dela natiunea
In 11 Martie se predA senatorilor Teckelt Dinges scri-
soarea loc.-colonelului Schlaun, la care sunt anexate 'species
factic »visum repertumg in materia incidentului din 7 in
Pinticului sasii Pinticani granicerii din Virarea,
care ocazie un a fost cu

www.dacoromanica.ro
356

Conte le Teleki Pál in 8 Apr. in chestia reambulärii

teritorului de lângä Some§, i roagä pe magistrat si pe
delegatul Hannenheim asupra terminului sosirii sale in Bistrita.
lar in 25 Apr. din cere in chestia granitelor dela
un tablou al tuturor locuitorilor pi vitelor in comunele
lad, Pintic Dumitra.
Comisarul de cere in 11 Mai pentru gränicerii cari
cantoneaza pentru exercitii la paie, lemne pi pâne.
Procatorul Simenfalvi in 25 Mai din Sibiu fiscul a
apelat in chestia bonificärii pentru Nusfaláu pi Santioana, deci
magistratul- adune toate actele in chestie.
In ordinul gubernial sosit la lunie se cere dela districtul
säsesc, ca pentru de pe Cucureasa sä dea 54 munci-
tori, intre cari 8 dulgheri.
Cápitanul Belloni cere in 15 lun. informatii ce privesc pro-
cesul teritorial dintre Rodna pi Maieru, maicuseamä asupra mej-
dinelor dela Anies.
*

In cursul anului 1773 din partea cancelariei curtii din Viena

furä incredintati baronul Preisz, comandantul general
transilvan pi contele losif Maria Auersperg, gubernatorul Ardea-
lului sä examineze pi sä opineze asupra chestiei de controversá
dintre satele gräniceresti pi cele mejdinele lânkä Somes.
Chiar pi impäratul pi coregentul losif in cälätoria sa prin Ardeal
ocazia inspectärii regimentului näsäudean se intereseaza
amanuntul despre fazele pi starea amintitului pi nesfarsitului proces
*

lntr'o din 29 lanuarie 1774, Filimon a lui Macavei a

Popii, diacon in Mocod, iaräsi cere se achite pretul celor opt
sila atunci, când tatäl säu Macavei a Popii plecase
la Viena in diverse chestii, cari pi cauza militarizärii Distric-
tului näsludean. au fost sechestrati in timp de noapte, de
atre primarul Klein din Bistrita, pi guberniul impusese
Bistritenilor achitarea costului boilor magistratul
nid acum n'a ordinul dat.
V. Nr. 4, p. 3-8.

www.dacoromanica.ro
 357

Maiorul Anton Cosimelli scrie in 15 Aprilie magistratului

privitor la terenul de dintre satele Nu$faläu Ferihaz,
anexând rapoartele anterioare ale apitanilor Rosenberg, Halmagyi
sublocotenentului Fritze, spune cä cu 8 ani acel teritor,
la raportul fäcut de doi cancelari$ti, s'a adjudecat Nu$fälenilor.
delegatä la 13 Mai in chestie o nouä comisiune - din partea
militiei gränicere cApitanul Rosenberg locotenentul Wurtzer, iar
din a magistratului senatorul Dinges i notarul Dan. Hennrich -
aceea privitor la certele recente hotäre$te ca sätenii sa$i valahi
sä-$i restitue sechestrati ; dar vechea ceartä teritorialä rämâne
neterminatä. De$i ordonä guberniul in 25 Mai ca gränicerilor din
Nu$faläu Sântioana sä li se dea, pentru o micä tank lemne de
foc de cládit din satelor Ferihaz ; Sa$ii
din Ferihaz in 26 Mai se plâng cä Nu$fälenii le prädeaeä
pádurea cosesc de pe teritorul reclamat de Sai. Magis-
tratul bistritan maiorului Cosimelii sä curme odatä aceastä
chestie supärätoare, ca sä nu fie siliti Sa$ii sä apeleze la instante
superioare. La pâra din 15 lun. a primarului sas din Ferihaz cä
Nu$fälenii culeg cerealele de pe teritorul avut de ei, dar insemântat
in parte Ferihazenii, loc.-colonelul Schlaun deleagá pe cApitanul
Halmagyi pe un ofiter, cari cu projudele
Fr. Klein senatorul Dan. Dinges, delegatii ora$ului, sä constate
starea lucrului.
Ordinul gubernial din 4 Aug. dispune sä se arate tot res-
pectul datorit sä se dea toatá »asistentac (sprijin) episcopului
unit Origore Major, care va vizita tinutul näsäudean
lar in ordinul din 14 Oct. se dispune ca doi delegati ai
de sigur ai districtului militar -
bistritan.

examineze
-
drumul ce duce dela Telciu peste Romuli la Maramure$,
raporteze in 14 zile cum ar putea fi reparat acel drum.
*

Guberniul ordoná in 5 Mai 1775 ca Valahii locuitori in sate

curat valahe fie indemnati sä-$i zideascá casele.
Alt ordin gubernial din 26 lun. - la care se aläturá
cretul curtii din 18 un proiect al tricesimatorului Magardics
din Hateg o informatie a tezauratului - se referä la terenul

www.dacoromanica.ro
358

de granitä ocupat prin mutarea pajurilor (Vorrückung

der kgl. Adler). Se ordonä ca magistratul Bistritii sä infor-
meze guberniul asupra extensiunii i calitätii acelui teren.
In 7 magistratul ceteste scrisorile primite dela guberniu
in chestia vizitelor canonice ale episcopului unit pi deleagä
pe episcop pe comisarii Georg Lani i Heiszer.
*
La cererea din 3 Ian. a colonelului Enzenberg ca dis-
trictul säsesc bistritan, in prima linie comuna lad, contribue
cu 27 stejeri la repararea podurilor deteriorate
mick magistratul räspunde pi in districtul säsesc trebue repa-
rate multe poduri, iar satul lad e destul de nenorocit in urma
boalelor de vite pi nu poate fi apäsat poveri.
In 21 lun. soseste ordinul gubernial ca de
curând (neulich exturbierte) din districtul säsesc, sä fie din nou
a§ezati acolo (wiederum dahin einzusetzen),
In insemnärile autobiografice ale lui Mich. Conr. Heyden-
dorff 1) intre altele afläm din anul acesta urmätoarele pasaje : La
chemarea contelui Adam Teleki, fipanul comitatului Dobâcá, plecai
in 25 peste Cluj la K. Lona, in de aci neamânat
mä voi duce la de bonificare rodneand in Bistrita pi in dis-
trictul rodnean, spre a termina, conform ordinului preanalt lucrarea
intreruptä in anul precedent. Insä afacerile au fost atât de nepre-
caut initiate de contele Teleki, maiorul Cosimelli din regimentul
II valah, numit in acea comisie, s'a purtat de putinä cores-
pondentä, inat acesta intre timp, la ordinul regimentului, plecase
in Ungaria ; deci n'am putut nimic i am fost nevoit sä
in 2 Aug. fár'de nicio ispravá. La intrebarea pusä de tatäl
meu ins' am putut räspunde, Dzeu m'a purtat prin cea mai
parte a in mai frumos anotimp, färä ocupatie
i fárá vina mea, la Cluj, Bistrita i indärät.
La somatia din 4 Noemvrie a colonelului Enzenberg, ca
magistratul sä trimitá delegati la consultärile privitoare la repararea
drumului ce duce dela Salva spre Maramures, se senatorul
Dinges i vicenotarul Hennrich.
*

V. d. V. f. sieb. Landeskunde, N. F. XVIII B. 1. H.- Sibiu 1883.

www.dacoromanica.ro
 Enzenberg cere in lanuarie 1777 ca pe sama
fälenilor Sântionenilor, pentru bani ori arenda, sä se taie o
bucatä din hotarul Sasilor din Ferihaz Jeica.
Din acest an avem un raport al comisiei instituite de gu-
berniu, la ordinul curtii, pentru fixarea granitelor dintre districtul
säsesc districtul militar al Rodnei, prin aceasta pentru curmarea
litigiilor dintre cele douä districte. Aceastä comisiune a fost
pusä din contele Adam Teleki de Szék, camerar al Regelui
comite suprem al judetului Dobâca, Mauriciu de Schlaun, vice-
colonel in regimentul al doilea de granitä valah, loan Halmágyi
de Szilágy-Somlyo, cäpitan in acelasi regiment Mihail Conrad
Heydendorff, senator al orasului Medias. Aceastä comisiune s'a
prezentat in 4 lulie 1777 in comuna aci a chemat
numerosi locuitori din comunele lad, Pintic, Dumitrea,
Bistricioara, Ghinda din districtul sAsesc, apoi din
mick Feldru, Värarea Rebrisoara. Cu sprijinul acestora au sta-
bilit mejdele vechi au ridicat allele nouä. Au hotärit, cä
rorul aflätor spre Nord dela aceste mejde râul Somes, care
curge dealungul Väii Rodnei, sä fie al districtului rodnean, iar
teritorul dela mejde spre Sud sä fie al satelor lad, Pintic
mitrea din districtul bistritan. Urmeazá descrierea amänuntitä a
mejdelor fixate.
Privitor la isprävile acelei comisiuni in memoriile lui Heyden-
dorff notate urmätoarele: In 23 lunie la ordinul guberniului
am plecat peste Turda, Cluj K. Lona, iar de aci impreunä cu
contele Adam Teleki peste Gherla Bistrita in Districtul rodnean.
Nu departe de Bontida a trecut peste noi un uragan cu ghiatä,
care a cauzat mari pagube. Din sus de Gherla ne-am oprit peste
noapte la foarte Polixena Vesselényi in satul Ceuces. In
Districtul Rodnei se aläturä la noi loc.-colonelul Schlaun (mai
apoi generalul brigäzii gräniceresti ardelene), un tânär
domn ; in calitate de comisar militar. Ne apucaräm de lucru
ridicarlm - conform instructiei primite dela curte, guberniu
comanda militarä - dela Ilva micá la Prislopul
comitatului Solnocul interior, pe hotarul Pinticului
mitrii mari, pe culmile proxime dinspre Somes, 43 movile. Prin
aceasta särmanelor trei sate säsesti »absque ulla ordinaria via

www.dacoromanica.ro
360

Juris ex Plenitudine Potestatis li se un lung de

munti rodnici folositori incorporä pe veci la districtul
se
militar rodnean. Dupä isprävirea acestei munci obositoare urcând
piscuri ceeace Teleki ca corpolent n'o putea face -
lulie plecai la Näsäud, - unde am redijat semnat
teras Meta les in quatuor exemplaribus, uno pro Consilio aulae
bellico, uno pro archivo Legionis Rodnensis, alio pro Archivo
Bistritziensk - apoi la Bistrita de aci la Medias.
Cu 7 lulie 1778, magistratul inainteazä guberniului
moriu privitor la bonificarea pentru cedarea veniturilor
alodiale din Valea Rodnei, apoi la bonficarea promisä de
säseascg, dar inch neachitatä. Pentru sustinerea drepturilor sale
produce argumentele amintite in mernoriile anterioare, apoi se
referä la comisiei mixte din anul precedent.
Maiorul Heydendorf cere in 9 Dec. despägubire pentru 10
porci ai Värärenilor, pe cari Sasii din Pintic i-au puscat in päduri.
Pinticanii spun cä porcii le-au cauzat mare pagubä in päduriIe cu
ghindä.
Mich. Conr. Heydendorff are din anul acesta, in autobio-
grafie, urniätoarele note: In Februarie Martie, din cauza nein-
telegerilor dintre Austria Prusia pentru ocuparea unei din
Bavaria, plecarä din Ardeal nunumai regulare, ci 3000
de gräniceri, ceeace avu ca consecintä o mare lipsä de bani
ieftinirea alimentelor in tarä. Dela 1762, anul militiei grä-
niceresti ardelene, incoace, aceasta a fost prima expeditie de
prima plecare din patrie a gränicerilot. Era teamä cä nu
boiu
vor putea fi induplecati cu buna la aceasta, inch
cari se räsvrMirh
- cu exceptia
Osorheiu - gränicerii plecará
opunere, ceeace se poate multámi maicuseamá bravilor
*

Colonelul Schlaun - noul comandant al regimentului, dupä

ce Carol Enzenberg fu numit in 16 Nov. 1777 general de brigadá
comandant in Bucovina - cere in 27 Mai 1779 dela magistrat
fie din nou deschis ce ducea din Rebrisoara peste Du-
la Bistrita, i care drum la insistenta Dumitrenilor la ordinul
comisarului Regius fusese täiat inchis (verhackt). Magistratul

www.dacoromanica.ro
 3M

räspunde colonelului cä - deoarece prin acel drum s'au cauzat

de cMre prevaricanti atâte pagube in pädurile Dumitrenilor, apoi
acela nici nu este drum principal deschiderea reclamatä ar fi
impotriva intentiilor comisiei de delimitare - nu se poate
cererea colonelului, iar dacä acesta va inskta, atunci orasul va
apela la forurile superioare.
In 10 lulie guberniul urgenteazä repararea
Prundul Secului pi Calului la Bucovina.
Impäräteasa Maria Terezia aprobä in 19 lulie propunerea
consiliului de räsboiu, ca de provente al regimentului nä-
säudean, conform regulamentului din 1766, sä fie destinat numai
pe sama institutiunilor particulare (interne) ale regimentului,
cari in priinul rând sunt
Magistratul bistritan adreseazA in 6 Nov. gubernatorului ba-
ron Samuil Bruckenthal rugarea sä ordone natiunei säsesti ca
aceasta in sfârsit sä hotäreascä privitor la despägubirea luatä
asupra sa pentru districtul valah cedat um das hiesiege Publicum
schadlos zu halten).
In 13 Dec. apare decretul preanalt privitor la bonificarea de
plätit din cassa cameralä satelor Dumitra, Pintic lad pentru
teritorul cedat lângä Somes.
Note din autobiografia lui Heydendorff: curgere
räsboiul prusiac, se continuä cu recrutarea. Mai plecarä 1000 grä-
din spre Moravia, aceia fratele meu maiorul,
care avea onoarea st conduct in persoant trupa sa din 800 grä-
niceri. Spre mirare, totul decurse in desi era teamä ne-
trupe regulare in tará, granicerii nu vor pleca usor de
acasá. Numai Säcuii din Trei Scaune se räsvrätirä in Târgul
intoarserd cu forta acasá, dupä ofiterii
Faptul acesta a fost atât mai räu, cu cât graiceii nu
comiseserd asel de excese i se totul disciplinati; deci
puteau r sä dea acum impáratului - care e afectuos
fatä de acest popor - nou prilej de a le conferi timpul drep-
turi pi »spre marele dezavantaj al celorlalte
natiuni Ardeal .

www.dacoromanica.ro
362

Tezauriatul provincial informeaiä totodatä someaeä in

31 lan. 1780 pe magistrat, conform deciziei preanalte despagu-
birea pentru Nu§faläu Sântioana are se prin din comuna
Chintelnic, insä ca corespundä valorii celor sate ce-
date. publicul bistritan nu-vi aroge mai mare drept, deck
in realitate revine in fondul regesc. Sä se tabloul venitu-
rilor din amintitele douä comune sä se producä toate docu-
mentele necesare.

Ordinul dat din Viena in 13 Octomvrie 1781, cere, ca -

dacä camera aulicä vrea procesul de
magistratul din Bistrita in chestiunea satelor Sântioana pi
- se procedeze potrivit prevederilor legilor patriei
conform rezolutiunilor rege§ti. din actele inaintate de
nu

tezauriatul regesc transilvánean se constatA, numitul magistrat

a incassat dela numitele comune taxe pentru insemintári, fânete,
robote, apoi dijme, precum taxe pentru oi, porci albine
subt titlul de rascumprare, mentionatul guberniu regesc este
caute, de fapt au existat astfel de prestatiuni
dacä sunt in uz in alte posesiuni sate ale mo§iei rege§ti,
sä inainteze raport in curs de trei luni dela primirea acestui
ordin.
relatare despre situatia, in care se chestiunea
bonifickii pentru cedarea itorului Rodnei - relatare
din Sibiu in ziva de 29 Noemvrie 1781 de Daniel Hennrich,
notar bistritan delegat al ora§ului - se constatA, numitului
magistrat bistritan i s'a aprobat prin comisiunea pomenitä
in documentele anterioare, prin guberniul regesc pi decretul regal,
pentru teritorul cedat in 1762, din opidul Rodna pi
20 comune, drept compensatie de venituri : 5390 floreni renani
30 anual. Universitatea a luat asupra sa
a erarului regesc, insä nu vrea sä pläteascä decât 25.000 flo-
reni renani pentru totdeauna. In urmare se cere respectarea
hotärkii aduse.
In ordinul dat in Sibiu in 4 Decemvrie 1781 de guverna-
torul Baron de Bruckenthal se cere ca in chestiunea bonificprii

www.dacoromanica.ro
pentru satele Sântioana Nusfaläu autoritätile
se conformeze
ordinului Nr. 7462 din 25 Octomvrie 1781, precum deciziunii
din 20 lanuarie 1780.
*

Pentru aranjarea chestiei bonificärii »pro univer-

säseasa, magistratul deleagä in 1782 pe Daniil
Ziegler Häuszer, cari au sä hotäreascä in numele orasului.
Intr'o scrisoare din 26 Ian. adresatá sus numitilor delegati
magistratul ii expunä guberniului, de a
ajunge sä fie »proprietatea* Bistritii, Valea Rodnei a fost »fundus
comitatensisc i s'a predat Bistritii acea calitate ca
regius ; deci orasul dreptul exercitat fatä
acea Vale nobilitare<.
Tot in scrisoarea de sus se accentueeazA procatorul
Kökösi lucreze asiduu in chestia bonificArii pentru satele
faläu Sântioana.
In 26 scrie din Viena agentul Joh. Friedr. Hoffmann
Bistritenilor cä a primit memoriul in chestia satelor Nusfaläu
Sântioana predat cancelarului, consilierii cancelariei tran-
silvane l-au asigurat de tot sprijinul. Insä - adaugä agentul -
se din experientä este anevoios sä se ceva
triva fiscului a militiei.
Intr'un act semnat la Mai 1782 in numele universitätii
säsesti de catre consulul provincial Job. Gottlieb Reisenfeld
notarul Mich. Brandsch, se exträdea o obligatie despre 17.215
Rh. pe care universitatea declarä cä-i va pläti orasului Bistrita ca
bonificare pentru venitele pierdute din Valea Rodnei. Deocamdatä
se obligá a pláti dobânzi de capitalul il va achita când
va fi reclamat.
*

In ordinul semnat in Sibiu la lulie 1783 de atre guber-

natorul Bruckenthal li se cere Bistritenilor sä dovedeascä acte
toate pretentille ce le are fatá satele Nusfaläu
tioana.
*

www.dacoromanica.ro
 Aci ne oprim la constatarea chestia bonificárilor din partea
fiscului a natiunei s'a discutat lung timp. In
Bistrita a cu cei 12.000 incassati pe timpul comi-
sariatului generalului Siskovici, chiar acesti bani mai
multe rAnduri au fost ceruti de fisc pe titlul li
s'au pe nedreptul Bistritenilor.
Imediat dupä militarizazea celor 21 conume din Valea Rodnei
apoi a satelor pi Sântioana, au fost militarizate - cum
s'a amintit in alte locuri1) - comunele Monor, Gledin,
Budacul Român la din Valea i pi Rapii-
Munti din Valea Muresului. Privitor la aceste 7 comune nu avem
documente referitoare la conditiile cu cari ele au
fost dela mosierii la cari au apartinut. nici nu
vom putea dispune de date autentice timp, cArmuitorii
nou alcAtuitului stat rominesc nu vor insista si se restitue din
Viena Budapesta toate actele documentele fostului guberniu
transilvan precum cele cari privesc militia grAniceri transilvanA.
Mai e de adougat ci la cele 30 comune militarizate s'au
cu timpul alte comune din Valea Rodnei, formate
organizate din anterioare adia: Rodna nou
(ant), Mare, Mgura, Sâniosif (Poiana), Parva (Lunca
pi li (Strâmba).
In din cele douä Birgaer), rAscumpärate 1783 dela
contii regimul militar a organizat urmAtoarele
8 comune grAnicere: Borgo-Rus, B.-Joseni, B.-Milloceni, B.-Suseni,
B.-Prund, B.-Bistrita, pi B.-Mureseni ; in 1784 pe
intreg teritorul regimentului grAniceresc näsAudean existau 44
mune militarizate.
Privitor la Birgae, pe pagina a manuscrisului mono-
grafic de care vorbisem in cu revolta din 1763 de pe
platoul Salvei, stau cu litere cirilice urmAtoarele :

se in anul 1783 Meseta luli c'au trimis

ratul nostru II de au venit Nemtii de au scris subt
i-au luat dela Domni de supt Beclenestilor,
apoi CrAciunului a lui Hristos a venit Domnul
i) V. Nr. p. 6 5i Nr. 2 p. 3 5i urm.
V. »Arh. Som.« Nr. 10 p. 1-30.

www.dacoromanica.ro
 3155

general Rao1) de a dat armele Rusenilor, pi s'au

strâns tot târgul in Punda lui când au dat armele, pi au
jurat tot târgul subt steag. Scris-am eu popa din Târgul
Josen ilor.

Acte date

In cursul celor expuse cu privire la revolta Districtului 5-

(1755 infiintarea granitei militare näsäudene
1762) pi la
n'au putut fi citate pi intercalate toate actele pi documentele in
chestie. De aceea vom insira aci pe unele cari aruncä luminä ori
umbrä asupra stärilor pi evenimentelor de atunci, ori lie dau
indicatii despre alte documente dispärute. Precum la multe alte
ocazii, apa pi de astä trebue sä vestejim nepásarea organelor
in drept cu cAdere, cari la inchegarea stat au neglijat
sä preia arhivele oraselor, tiibunalelor, administratiilor judetene,
diverselor institutii etc., cari ori zac pi azi aruncate pi mucegAite
prin cele cotloane, ori necontrolate pi necernute s'au vândut pi se
vând cu kilogramul. Apoi se poate pi presupune cu naivi-
tate cä ai neamului nostru in timp de 18 ani - dacä
au putut-o face nestingheriti - sä nu fi suprimat pi nimicit
urmä compromitätoare pentru ei, sau documentarä pentru existenta
pi drepturile poporului românesc?
Urmeazá aci unele dintre amintitele acte pi documente, cari
ori constatá o stare realä, ori sunt intrebuintate de atre magis-
stratul bistritan de pe vremuri ca mijloc de a combate pi zädär-
nici cererile juste pi incercärile de a se afirma ale elementului
bástinas.

Dintr'un tablou al recensämântului fäcut pe a. 1762/3 afläm

aceste date:
In orasul locuesc numai Sasi, pi adicá: 510 familii,
147 väduve pi 5 celibatari.
1) Generalul de divizie baron Neponzuc Torquatas
fost ef de brigada al celor douä regimente românesti din Ardeal.
V. Provincialblätter« t. IV p. Sibiu 1813.

www.dacoromanica.ro
 In mahalalele in 23 sate ale Districtului
säsesc se gäsesc: 1426 familii säse§ti, 448 românesti 120
ghiare; apoi 188 sasce, 55 17 maghiare celi-
batar; in sfâr§it 76 vagabonzi.
Date le din Districtul românesc sunt urmätoarele:
Familii väduve românce se gäsesc in: Mocod
21, Mititei 106+13, Runc 126+9, Zagra 285 29, Po-
ieni 85 + 8, 42 + 7, Suplaiu 24 + 2, Bichigiu 85 +5,
Telciu 238 + 21, Hordou 104 + 11, Salva 225 21, Näsäud 235+
28, Rebriwara 306+ 32, Rebra mare 184 +14; Värarea +5,
Feldru + 25, llva 112+8, Le§u 113 8, Sângeorz 226+ 27,
Maieru 403+23, Rodna 308+ 32, Sântioana +3,
120 17.
Rodna mai are: 27 familii säse0 25 maghiare; apoi 1

duvä sascä 4 maghiare.

Celibatari sunt : Poeni 2, Suplai 1, Telciu 1, Näsäud 1,
Rebriwara 1, 1, Sângeorz 2, Maieru4, Rodna 4, Sântioana 1,
Nu§faläu 1.
In sfâr§it vagabonzi se gäsesc in: Násäud 3, Rebra mare 1,
2, Le§u 1, Maieru 4 Rodna 1.
In total se gäsesc in Districtul românesc: 3883 ro-
27 25 maghiare; 369 românce, sascä
4 maghiare; 19 celibatari 12 vagabonzi.
Dacä inmultirn numärul familiilor române0 5, celor
ghiare 3, al celor säse§ti 2, atunci numärul total al
sufletelor din Districtul valah in face aproximativ 20.000.

Când s'a pus la ordina zilei militarizarea comunelor române§ti

ale districtului näsäudean, iar Bistritenii vedeau trebue se
nuntä la foloasele trase prin abuz din acel tinut, magistratul bis-
tritan inundä toate cancelariile cu petitii tablouri, prin care
incerca SO arate dovedeascd ce enorme suferä ora§ul
prin »cedarea« acelor sate teritorii. La väickelile au
avut ceva ecou pseudo-dovezile au prins, mai ales la autori-
tätile persoanele unilateral informate. Mai târziu insä
vedit cO din de vedere juridic Bistrija niciodat nu posedase

www.dacoromanica.ro
drept de proprietate asupra Rodnei, ci in urma conjuncturilor
favorabile Sasilor prin abuz uzurpase acel drept timp de mai
multe secole extorcase amintitele sate românesti ; astfel Sasii bis-
triteni in sfârsit - cum am väzut - nici nu s'au ales cine
stie ce despägubiri, pretinse de ei.
Pentru ca sä se vadä insä in ce mod tratase
blicul bistritan särmanele sate românesti ce pretentii ridica
ocazia militarizärii, la autoritätile civile militare transilvane
precum la curtea din Viena, reproducem aci câteva date in-
structive.
Amintisem ocazia evenimentelor din 1761 cä
magistratul bistritan aräta tablou comisiei Bethlen-iane -
in baza aceasta formula pretentia de despägubire cu
ocazia cä anual trase din Districtul valah venituri in
suma pe acele timpuri foarte considerabilä - de 7.209 Rh.
202/4 cr. Pe proprietätile mentionate in acel tablou, mai ur-
meazä specificári de alte proprietäti, ca de pildä edificiul
mei din Rodna evaluat cu 416 40 altä casä achizitionatä
dela functioarul miner Holzberger, 208 20 cr. In alt con-
spect aratä magistratul cä la aceste case apartin nu mai putin :

27 livezi fânete precum 16 pämânturi arabile, pe hotarul

Rodnei.
laräsi in alt tablou sunt urmätoarele pámânturi ara-
bile : unul pe hotarul Niásäudului drumul ce duce la Salva,
evaluat cu 40 Rh., altul la Crucea Rebrisorii = 6 al treilea
in Mocod, spre Zagra al patrulea din sus de Feldru
10 ;

lângä drum = 10 fi. lar ca fânat posedá

ca Lusca Cârsti etc. -
- altele,
numita 'Luna a Pâralabuluil,
lângä Ilva Sângeorz, care produce 10 care de fân.
Privitor la satele Nusfaläu Sântioana orasul Bistrita cerea
despägubiri pentru urmätoarele foloase anuale trase din acele sate:
Taxe de cap värsate in cassa
a orasului 66 40 cr.
2. Taxe de päsunat oi
3. Dijme diferite
4. Furnizarea grätuitä a lemnelor de foc pentru
2
75 -
30 c

Transport 143 70
7

www.dacoromanica.ro
368

Report 143 70
casa sfatului, ancdaria oraului, catolica pi
evangelicä etc 6 40
5. Furnizarea grátuitä a lemnelor de
pentru casele or4enilor, cvartirele ofiterilor, poduri
etc « «

6. Transportul nisipului, pietrilor pi varului la

edificiile ora$ului 39 « 30 «

7. Transportul silitrei necesare ora$ului . . 31 « 26

8. Robota de 21 zile de fiecare sätean,
conform datinei strävechi 248 « 51 «

Calculat = 60 cr. - Total 493 07

de aceasta orasul ar fi de bonificat pi pentru alte pre-

din partea amintitelor sate d. e. cäräu$ii pi lemne pe sama
militiei, pentru caii soldatilor etc.
E de cä atunci când se intentionase ca Bistrita pentru
pierderea pi Sântioanei fie despágubitä cu confe-

patronii sái sibieni -

rhea satului Chintelnic, magistratul probabil in
compunea un tablou comparativ, din care
cá valoarea proprietätilor din Chintelnic ar face 15.646
cii

03 cr. a celor din satele Nu$faläu Sântioana 11.378 39

In diverse tablouri pi calcule foarte complicate pi

chiate, magistratul constatä in 1762 urmätoarele restante cari agravau
Districtul valah : 1) Taxe alodiale : 38.481 43 2/4
2) Capitaluri : 23.750 06 3) Capitaluri
bânzi : 3118 42 cr. 4) Interese cumulate la 1754 : 7352
2/4 cr. 5) Interese curente din 1754-1762 : 8521 1/4
6) Restante vechi contributionale pânä la 1754: 11.003
7) Restante contributionale din 1754-1762: 2547 f I. 32 8) Cota
din datoria ora$ului : 4459 1/4 Total : 99.236 08 1/2
Suma aceasta apa nu era definitivä, cáci in alte
câteva tablouri magistratul mai adauga unele restante. ca
nu nimic nepomenit, ce ar putea forma oarecare titlu de
a primi bonificare, mai urmau tânguirile,

www.dacoromanica.ro
 1. Din timpul când Valahii renitenti refuzaserá prestatie
pe sama Sasii districtuali nevoiti sá indeplineascá
in locul acelor toate lucrárile necesare.
2. In anul 1759 ocupând corifeii valahi moara din Nu§faläu,
aceia au cdrat de acolo 168 cubuli cereale, acum nu vreau
le restitue, pe motiv ci magistratul nu poate dovedi precis câti
cubuli au fost de grâu câti de secará.
3. Prin nemaipomenita renitentä, Valahii i-au cauzat orasului
imense cheltueli cu nenumärate investigatii, delegatii, cornisii
mitatense guberniale, alätorii Sibiu etc. banii plátiti
pentru aceste scopuri inchipuire.

In preajma infiintärii granitei näsäudene afläm orasul Bistrita

impovärat cu o multime de datorii, cari derivau din timpuri
vechi, dar maicuseamá din timpul revoltei Curutilor la inceputul
secolului XVIII. Desi banii imprumutali erau exclusiv
pentru scopurile necesitätile tot4 magistratul bistritan
storcea anual de pe Districtul românesc o mare parte din dobân-
zile de plätit dupä acele capitaluri imprumutate. Sate le române§ti
s'au läsat lung timp jäcmänite de acei bani, dar aflând ele in fine
de aceastá frustrare, protestard energic cum väzusem, refu-
plata dobânzilor ilegale. Cu ocazia »cedáriic Rodnei
s'a vorbit tratat mult cu privire la acele datorii contractate
- cum specifica magistratul - dela creditori »extranei
mesticic, cari conform unui tablou din 31 Octomvrie 1764 erau

Creditori extranei: Consistorul reform. ecleziile reformate

din Cluj Seminarul Josefin convictul nobiliar din Cluj,
Mänästirile iezuitilor minoritilor din Alba-lulia, Osorheiu
Baia mare; apoi membri ai familiilor nobiliare: contii Földvari
baronii losika Banffy; in sfâr§it Maxai Heydendorff.
Acestor orasul le datora: capitaluri 34.257 422/4 dobânzi
27.041 f I. 502/8 cr.
Creditori domestici: Membri ai familiilor Decani, Schanke-
bank, Regius, Carl, Lutsch, Zobel, Croner alti ativa cu sume
mai apoi cele douä mánástiri catolice, precum biserica

www.dacoromanica.ro
evangelia din Acestor le datora capitaluri
22.692 6621
Afarä de aceasta Bistrita le mai datora tehurilor unor ora-
eni cu suma de 7.280

Din nenumAratele memorii inaintate de cAtre Districtualii

români autoritätilor in drept väzusem: cât ce erau fortati aceia
presteze furnizeze oräsenilor bistriteni. Nu exista niciun
produs al muncii istovitoare din care sätenii sä nu fi
fost dijmuiti jäfuiti. Apoi pe lângä robota impusä sävârsitä
in favoarea oräsenilor, sätenii mai erau datori sä vâneze pe sama
acelor in fiecare an o multime de salbätäciuni. Maicuseamä erau
amenintati, bâtuti greu amendati când nu puteau prinde
preda magistratului ursi, cerbi, mistreti lupi, apoi jderi, râ§i
vulpi, ale cáror piei erau promise destinate ca »discretii« (da-
bacsise) persoanelor influente, dela cari Bistritenii cereau
ori asteptau intermedied sau rezolutii favorabile. notä din
1762 afläm cä »aceste sate valahe ale depertinenhiei sunt datoare
sä furnizeze in fiecare an câte o sälbätäciune mare (Grosz
Rodna, Maieru, Sangeorzul, impreunä Lesu, Feldru
Rebra mare, Telciu Rebrisoara Hordou.

In tot timpul Valea Rodnei fusese legatä de Bistrita,

numärosi iobagi de prin comitatele invecinate, chiar din
mai depärtate, se refugiau se ascundeau prin satele
acestei väi, magistratul bistritan era nevoit sä poarte din cauza
aceasta continue procese cu stäpâni proprietari ai acelor
fugari. Cu ocazia organizärii regimentului näsäudean, comanda
generalä ceru magistrat lista iobagilor reclamati dar incá
exträdati »domnilor terestric, iar magistratul - bucuros scapä
de procese cheltueli - in 1766 specificäri despre
mätoarele persoane familii:
1. Petric Vasile Chifor, Fantu Filimon un Filimon,
Fantu Mihai, Donize Mihaläu din Rebrisoara; Petric Andrei
Savu din mahalalele Bistritii; Fazakas Rus din Mocod -
mati in 1724 de contele losif Teleki de Szék.

www.dacoromanica.ro
 371

2. Creta Lazar din Maieru - in 1730 de baronul

Sigismund
3. Din aceeasi familie ca sub p. 2, insä cu nume schimbat
din Cretu Lazar in Buzila Vasile - reclamat in 1730 de baronul
Samuil Kemény.
4. Cosbuc (alias Ungur, alias Tipora) Chira, George
Petrea ; apoi Cosbuc Ion, Grigore, Vasile, Nicolae alui
Gherasim a Opri ; Tänase Simion alui Grigore etc.; id est intreaga
familie Cosbuc din Hordou - reclamatä in 1753 de familia
tricsevics-Horvath, mosia llisiva.
5. Porumb Simion, Andrei, Petre iaräsi Andrei din Zagra
- reclamati 1756 de Paul Cserényi.
Lehaci Todor, Gavril, Costan, Maftei, Oanca, Alexa
descendentii, din Zagra - reclamati in 1758 de contele Georg

7. Familia cu nume schimbat in Buric, din Näsäud -

reclamatä in 1759 de Mich. Weér.
8. Chiforu Marcului, Precup, Partenie Todor din Zagra ;
Petrea, Alexa Chirila Mihorda alias Uli din Poieni - reclamati
in 1759 de contele Francisc Földvári.
9. Albu alias Morar Ilie, Oniga, Dumitru Pavel din Zagra
- reclamati in 1760 de baronesa Polixena Vesselényi.
Pe acestia in alt tablou sunt insemnati urmätorii :
10. Cotoc Oniga cu numele schimbat in Baciu Oanea din
Salva - reclamat in 1755 de cätre comitele Földvári.
11. Popa Gligore Vasile din Nusfaláu - reclamati de
Ladislau Palatkai.
Peste numele dela aceste douä puncte aflám insá trasá
o linie.
In sfârsit pe un al treilea tablou sunt mentionati afará de
cei din sus
12. Familia Zgârce alias Cihärean ori Petreman din Hordou
- reclamatá de baronul Kemény,
13. Familia Zinvel din Zagra - reclamatá de contele Ada-
mus Teleki.
Pe acest din urm tablou afläm insemnatá urmátoarea notá :
Farniliile Cihärean Zinvel nu sunt in tabela trimisä

www.dacoromanica.ro
372

prin cApitanul Papp lui Michael Bruckenthal, din motivul ch con-

form declaratiei fäcute de Ladislaus familia alias
Cihärean fusese exträdatä baronului Kemény, jar acesta mai apoi
o liberase (manumittiret). lar familia Zinvel din Zagra, in prezenta
lui Keresd, a fost absolvatä la tabla regeascä (curtea de apel).
*

Cu diferite ocazii magistratul bistritan - spre a-§i dovedi

punctul säu de vedere a-pi apära interesele sale - ca anexe
la petitiile i memoriile adresate autoritätilor cancelariilor
mai trimitea direct ori prin mandatari dosare intregi de scrisori,
socoteli i documente, azi in mare parte dispärute. Continutul
multor din acele - dei redijat de magistrat pro domo i

dreptat impotriva Valahilor districtuali - ar fi putut date

interesante; tot4 intro câtva ne putem orienta asupra chestiilor
urmärite intentiilor avute, din specifickile pe care magistratul
i
totdeauna le fäcea pi le pästra in arhivä.
i

Ca un exemplu instructiv poate servi specificarea scrisorilor

documentelor 1762 advocatului loan Simen-
falvi pentru procesul in curgere la tabla regeasa din Osorheiu
in chestia stabilirii conditiei Valahilor districtuali. lath-ora
1. Un extract din protocolui comisiei Bethleniane, delegatä
la Bistrita, in care acea comisie cere sä fie informatä despre
statiile in dijme ale Districtului valah in a. 1755, i dacä armele
s'au sechestrat numai in Districtul valah, ori i in säsesc.
Bistrita 3 Aug. 1761.
2. Un extract din protocolul d. d. Febr. 1705, privitor la
incorporarea cu orasul Bistrita a intregului teritor Rodna
minele.
3. 0 repartizare din 18 lunie 1641 a muntilor.
4. 0 inregistrare privitoare la repartizarea muntilor in 7
11 lunie 1748.
5. Extract din protocolul d. d. Bistrita 7 lunie 1700, in care
se stabile0e in ce mod avea districtul valah sä presteze mai
robotele.
6. Copia privilegiului conferit de impäratul Leopold cu data
Alba-llulia 9 Martie 1701, privitor la posesiunea »Rodna-Banyac.

www.dacoromanica.ro
 373

7. 0 scrisoare d. Bistrita 5 Aug. 1761, in care comisia ce

a stat in ora cere dela magistrat o explicare mai clarä a decla-
ratiei acestuia cu privire la dijme, productia pi transportul
varului, robote, crâ§märit, munti pi mori.
8. Declaratia d. 8 Aug. 1761 inaintatä comisiei in materia
de sub p. 7.
9. Douä copii ale notelor redijate de secretarul Rohrmann
cu privire la Valahii districtuali pi in special la conditia acelor.
10. celor trei documente (privilegii ori donatii) privi-
toare la incorporarea opidului Völgyec cu toate aperti-
nentele sale; adicá douä, din 1472 pi 1475, ale regelui Matia;
iar a din 1475 a conventului mänästirii din Cluj privitoare
la introducere pi statuare.
11. Copia privelegiului dat in 1502 de regele Vladislau con-
form cärui supu§ii ori iobagii sä fie confruntati in mod legal de
judele pi juratii ora§ului Bistrita.
12. Apel d. Sibiu 13 Febr. 1760 inaintat guberniului in cauza
renitentei valahe, pi rezolutia din 16 Febr. 1760.
13. Replica din 17 Martie 1759 a Districtul valah la apelul
magistratului.
14. Un alt apel al magistratului cu data Sibiu 24
Sept. 1759, guberniului.
15. Un räspuns al rnagistratului la o replicá inaintatä guber-
niului de atre Valahii districtuali.
16. Apel al magistratului, d. Sibiu 15 Febr. 1760 in acee4
materie.
17. Decizia guberniului d. in Sibiu 15 Febr. 1760, in aceastä
materie.
18. Copia acelei decizii.
19. Räspunsul din 4 Aug. 1757 al magistratului la plânso-
rile locuitorilor din Districtul valah bistritan, prezentate in fata
comisiei guberniale.
20. Raportul din 6 Aug. 1757, guberniului de cOtre
comisia constätätoare din Ladislau Teleki, Paul Teleki pi Georg
Polder, privitor la lucrärile acelei comisiuni in Bistrita.
21. Un interogator, din 6 Aug. 1752, cu magistratul in chestia
incassárii dijmei din Districtul valah.

www.dacoromanica.ro
374

22. Memoriu predat lui lacob Bertleff, trimis la arhivele terii.

23. Scrisoarea din 3. Febr. 1762 a protonotarului Anton
mokos, adresat magistratului.
24. Scrisoarea din 18 Febr. 1762 a Directorului cauzelor fis-
cale, cAtre magistrat.
25. 0 scrisoare in 7 Febr. 1762 de cgtre avoc. Simen-
falvi lui Keresó.
26. Scrisoarea din 16 Febr. 1762 expediatä de magistrat
protonotarului Anton Domokos.
27. scrisoare din Febr. 1762 tot acelui adresatä.
28. Scrisoarea din 16 Febr. 1762 adresatá Directorului loan

Scrisoarea din 18 Febr. 1762 a lui Ant. Domokos

magistrat.
30. 31. Plansorile Valahilor districtuali inaintate comisiei,
privitoare la robote, dijme, etc.
32. Scrisoarea din 25 Febr. 1762 adresatä de cätre magistrat
protopopului Anton Naszodi, ca acesta sä publice Districtului
valah sä se prezente in fata tablei regesti.
33. Ordinul gubernial din 2 Oct. 1761, cu scriptul
regesc ca din partea ambelor partide sä fie prezentate in fata
forurilor judeatoresti competente toate privelegiile documen-
tele cari privesc procesul valah.
34. 35. Scrisoarea din 5 Febr. 1762 a lui Simenfalvi
alta din 8 Febr. 1762 a magistratului acela, in
chestia procesului dintre contele David magistrat, pri-
vitor la o pe care publicul bistritan o räfuise in
timpul revoltei.
36. 37. avertizátoare prin care magistratul e che-
mat 55 se prezente la tabla regeasa in chestia renitentei valahe ;
precum o scrisoare trimisä la 12 Dec. 1761 in aceasta materie
advocatului Simenfalvi.
38. locuitorilor din cele 23 sate valahe impotriva magis-
tratului.
39. Ordinul gubernial din 16 Sept. 1760, ca In aceastä
lunä sä fie prezentatá, in original sau in copii autentificate, toate
actele privitoare la procesul dintre magistrat Districtul valah.

www.dacoromanica.ro
 375

40. Privilegiul din 1475 al conventului mángstirii din Cluj-

MAnatur, privitor la introducerea in proprietatea opidului Rodna.
41. Privilegiul din 1478 al regelui Matia, in care se face
mentiune despre documentele care s'au nimicit cu ocazia in -
cendiului.
42. Ciorna scrisorii expediate in 3 Martie 1762 lui Simen-
falvi.

www.dacoromanica.ro
loan Maiorescu atre Epp.
Intre actele rämase advocatul näsäudean Joachim Mure-
am gAsit ciorna remarcabilei scrisori adresate in 1852
de cAtre loan Maioresca episcopului unit Al. Ciorna

scop informativ pi instructiv

färä comentare continutul acelei täioase
-
este iscähtä de Maiorescu cu mâna proprie. Dupä oarecare ezi-
tare - singur numai publicarn
infruntätoare scrisori,
din care generatiile de azi pot vedea ce nefaste au
rile confesionale, care ar trebui sä se curme pi sä amuteasc5 in
fata altor mari pi grele probleme nationale de rezolvat.
Dir. Arh.

Viena 3 lulie 1 852

Illustrissime Doamne!
In 3 ale lunei trecute, v'am in numele mai multor
Români de aici, ce ar fi de fäcut acum venirea
rului nostru impärat in Ardeal. Dupä ce le avem
dela Bra§eu, din munti din alte pärti, poporul Român,
inteligenta chiar preotii au lucrul
cea mai mare Comunitatea romänd din Bra§eu e
determinatd a procede de episcopu din Sibiu, când
acesta nu s'ar indupleca la un pas comun ; en-
getä asemenea ; iar când niciun episcop, nu ar voi a lua
parte la acest lucru de o importantä atât de mare, cei
prefecti, in Brasovenii, cu alte comunitäti
cu oficiantii
De parte
au conchis a lua tot lucrul asupra
episcopul din Sibiu -
www.dacoromanica.ro
 377

nu ca sä impiedece ori ca sä paralizeze intreprin-

derea - voie$te a cere concesiune ca sä colecte
pentru un fond religioso-$colastic.
Ce s'a fäcut din partea Blajului, nu nu
ne-ati nimeni de pe acolo.
Din toate se vede, cä dorinta dupä o academie na-
bunävointa de a contribui spre scopul acesta, e
intre toti Românii ; dar se vede totdeodatä cd
fatala desbinare intre capii nostri biserice$ti, a pervenit iar
la un grad foarte periculos, cä duct nici cu aceasta
ocasiune nu se va face nimica, anume, nu se va face
pasul ce singur ne-a mai rämas spre a corespunde
universale a Romanilor, päcatul acestei calamitäti nu-1 va
purta nimeni, decât capii no$tri biserice$ti, blestemul ge-
neratiunii prezente al tuturor celor viitoare nu va
pe capul nimänui deck pe al episcopilor români.
Drept aceea mi-am propus a mä mai indrepta
a-ti descoperi tot ce simte
odatä cätre Illustritatea Ta
mea in aceste imprejuräri de durere de plâns.
Te rog ca sä mä asculti cu räbdare, Te rog Te
jur cu atât mai vârtos, cä nu viu cer nici un bine
pentru mine in parte, ci sä-ti vorbesc de o care
de o multime de secoli incoace, n'a gustat fericirea de a
avea capul cari sä-i fi apärat interesele ei
cele adevärate, decât foarte Cei mai multi, parte
din nestiintä, parte din spiritul de discordie, i-au stricat,
cât le-a fost pe
In anii 1848-49, rdsärise pentru dânsa, luceafärul
de mantuire; in ace$ti ani a avut românä
prezentanti adevärati, pe cari i-a ales dânsa cari cu
sacrificii mari cu o exemplarä abnegare de sine au lu-
crat pentru emanciparea ei, unii cu arma, condeiul,
cu un cuget o Vicariul Sälagiului
s'a ales de episcop numai prin influenta acestor
in deputatiunii nimene n'a ridicat vocea mai tare
decât mine, pentru vicariul Sälagiului. Pe aceste-mi
temeiez dreptul de vorbi toatä libertatea ce o cere

www.dacoromanica.ro
378

sanctitatea cauzei, pentru care-ti scriu, chiar pi pericolul

de a trage asupra-mi toatä urgia din parte-ti.
Fiindd cu ostilitätile ce cu toatä furia au erupt
intre episcopii lor din Ardeal, mä simt obligat a
premite ca nu cumva sä crezi eu am aprobat circulara
episcopului din Sibiu, au cä mi-ar fi trecut vreodatä prin
cap ca sä excuz pe autorul acestei circulare. Vercare va
fi fost cauza, ori ocaziunea ce dete impuls la o atare cir-
ea e infieratä pi acum, pi va rämânea pururea
infierata in opiniunea publica, ca un product al unui
spirit Românilor. Dar dacä vom ochii pi
vom auta la toatä purtarea lor, in Ardeal din
luna lui Mai 1848 pi in celelalte pärti ale imperiului dela
25 Februarie 1849, pânä când deputatiunea românä a
lucrat ca deputatiune:, pi dacä vom voi a márturisi ceeace
nu putem ascunde, epoca aceasta românimea toatä,
uitând de toate diferentele religionare era numai un trup
pi un suflet; o pot zice cea mai mustrare de
cuget, desbinarea pi inimicitiile, dupä cum se aflä astäzi,
sunt epistolei pastorale a episcopului de Blaj. Sä fi
fost cineva de mare dusman al Românilor, dupt cum
steteau lucrurile pânä a nu Te denumi de episcop, n'ar
fi cutezat niciodatä a ie$i la o circulara ca cea

pi intre Români, -
din Sibiu, in care se condamnä public verce insotire
duct pastorala din Blaj nu
i-ar fi preparat drumul. Dar pi episcopul Sibiului se
foarte gros, dacä crede et prin circulara sa
adaus popularitatea la ai
Departe sä fie dela mine cugetul et ai fi dat la lu-
minä acea pastorala precugetare ca sä strici lor,
macard uneori cugetând asupra lucrului pi neputandu-mi
explica cum ai venit la acest pas? pi mä
doiesc. Insá una dintre toate e adevärul, vr'un
din cei mai cuminte pi mai buni nu te-ai consultat
la acea pastorald; iar aceia cari te-ai consultat n'au ajutat
nimic cauza pentru care vorbe§te pastorala, pi n'au fost
nici amicii Românilor, nici personali ai episcopului din Blaj.

www.dacoromanica.ro
 Ce se atinge de insapi cauza, te intreb: câti prozelifi
a fäcut pastorala pi câti a crescut nurnärul unifilor pe
urma ? lar acei consilieri n'au fost amicii Românilor,
nu e nicio dintre Românii cei buni nimene
nu era apa de orb, care sä nu prevadd cd pastorala din
Blaj in circumstanfele de acum nu va avea alt efect decât
desbinare pi ostilitdfi, precum le vedem in Dar ei
fost nici amici personali ai episcopului din Blaj.
aici simt dator a-fi spune, ceeace poate nu fi-a
nimene: a) chiar aceia cari incepusepi a predica
Unirea aici in Viena, pi cari in fatä te laudau, in dos
rideau de episcop pi-pi bäteau de dânsul; b) fi-ai
pierdut popularitatea tuturor Românilor celor buni;
pi fi-o prezic cd de vei cdlca pe calea pastoralei, umblând
prozelifi pe principiile ei, in câfiva ani de zile mai
vor rämânea numai episcopul pi capitulul din Blaj unifi,
Ardeal.
Dard acest rezultat al pastoralei, contrar celuice afi
asteptat, nu s'a pând acum, crede-mb cd meritul
acesta nu e nici al episcopului dela Urbea mare - care
se n'ar fi dânsul, toatä românimea s'ar
arunca in brafele Muscalilor -- nu e nid meritul episco-
pului din Blaj, care in circulara sa iese Românilor
paradoxul, cei de o religiune noi ne sunt mai
aproape decât cei de un sânge, o propozifie pi in
sine pi refutatä de experienfd: cine nu ptie mai
a fost omul, apoi a venit religiunea? cine n'a
totdeauna - pi mai ales in anii din urmä pi in
specie chiar la Români
fionale, acolo s'au dat
- unde s'au tratat cauze
toate diferenfele religionare?
oare nafionalitatea nu e caritatea creptind, amoarea
deaproapele mai natural?
nu v'afi pierdut turma, cauza e Românii nu
nici in castrele celelalte pe nimene, care sä le apere
interesele cele adevärate, pi sä le vr'un bine
zitiv, pi nu imaginar. anume in Ardeal meritul acesta
e al episcopului de Sibiu, care inaintea gubernului zice

www.dacoromanica.ro
se opune ridicolei fantome de dacoromânism,
neunitilor zice cd se opune biserica apusului;
in se opune intereselor celor adevärate ale Ro-
o add bine aceasta, cleaceea
nu tree nici in castrele aceste. Prin urmare meritul cd
nu v'ati pierdut turma, e a domnului episcop
nu al DVoastre. Fiti incredintati cd Românii se vor duce
unde vor vedea cd se lucrd pentru binele
adevdrat, i acesta nu e acela pe care-I DVoastre.
E un lucru de mirare, cum acati toti pe cdi false
sine contrare in diametru una cum nu
deschideti ochii of vedeti ceeace vede toatá lumea: cd nu
aveti rdddcind popor pi cd pe religionar nu puteti
câptiga inimile lor. Cel ce cunoaste de putin
istoria Românilor, tie cd nu religiune au
Românii de mai multe sute de ani au
avut totdeauna religiune pi a mai cugeta dacd-s mai
aproape de Roma ver de Constantinopole, au fost multd-
miti in sufletul cu religiunea Cel ce s'a ocupat
cu statistica criminald in teritoriile impoporate de
s'a convins cd pi onestitatea ver moralitatea publia a
mânilor a proportione a fost dacd nu totdeauna mai bunk
niciodatd mai rea deck a celorlalte natiuni vecine i
conlocuitoare. Va societatea civild poate fi multd-
mitä moralitatea lor, i gubernul a cunoscut
cd Românii uniti i neuniti, fdrd diferentd, au fost peste
tot credinciosi; când despre credinta unora dinteaceia cari
se aratä acum atât de zelosi spre rdsdrit ver spre apus,
zeu n'am putea spune multe fdrd de a-i compromite.
Nu dupd religiune au Românii de mai multe
sute de ani, atât mai putin compunerea con-
troverzei asupra celor trei-patru punturi, ce despart pe
cele biserici catolice rdsdriteand, pi pe
care poporul nu le intelege, pi nu le intelegem nici
noi cari am invdtat teologia câte patru-cinci ani. Românii
au emancipare nationald i dupd ocaziunea
de a-si comproba neintinata credintä pi aderentá cdtre

www.dacoromanica.ro
casa Austriei. Cdce n'au aceasta, pot fie incolo
cât de invätati, in istoria Românilor sunt idioti. lar ceice
cu toate aceste vor sä Rornânilor o
ricire, a lipsä Românii nu o simt, acestia nu sunt
amici nici gubernului nici natiunii.
Cu toate cä toti pe cdi diverse false,
inselându-vä, fär' de bund
toate cä n'aveti rädäcinä, räul ce produceti tot in popor
e mare urmärile vor fi mai mari, un fatum
lor i-a condamnat ca st nu alte auto-
ritäti ale pe lângä care sä se adune prin care sä-§i
apere interesele, deck pe episcopii Reprezentantii
din 1848, 1849 1850, amici credinciosi ai
tronului ai monarhiei precum ai natiunii cu toate
probele cele mai invederate ce au dat cu cuvântul
fapta despre sentimentele cele legale, nu se nici
astäzi de increderea gubernului. al cui e päcatul acesta ?
St arunam oare culpa numai pe cari au avut alt
interes de a-si intoarce toatä ura asupra comitetului
asupra deputatiunii, de a-i calumnia? Nu, ci färä nicio
mustrare de cuget o zic cä cea mai mare parte a päca-
tului acestuia o au capii nostri bisericesti, mai vârtos aceia
cari dupd omorul lui Lamberg, declarata rebeliune
dupt formarea comitetului român prin autoritatea com-
petentä, nu au de a printre Români pro-
clamatiuni Kossuthiane din Tisä pânä in mediul Ardealului,
unii pânä ce furä fortati a se declara putin la vedere
pentru impäratul, altii pânä in fine. cari väzând
arile nimicite pretutindenea pe unde ajungea influenta
comitetului a deputatiunii, temându-se eä poate
li se dea odatä pe fatá faptele, ca sä se asecure de tim-
puriu, s'au unit cu inimicii Românilor spre a strica creditul
bärbatilor de incredere ai natiunii române, au calumniat
calumniazd mereu cu ei, bine cd inimicii
nostri sunt tari cd pentru persoane cum
suntem noi, nu va mai institui nimene cercetdri, de sunt
adevárate incuzatiunile, ver ba. Dar viu bun e Dum-

www.dacoromanica.ro
nezeu, eu tot cred ci se vor da odatä pe fatá faptele
tuturor!
de vicarul Selagiului putin eu unul nu ptiu
sä fi lucrat in interesul lui Kossuth pi nu pricep de ce
sä secundeze in punctul acesta inimicilor no$tri! Nu pot
zice i-a ajutat pozitive, dar i-a ajutat negative nepu-
nându-$i autoritatea spre a convinge pe gubern despre
sentimentele cele candide ale bärbatilor natiunii. In modul
acesta ati rämas episcopii singurii cari ati fi putut repre-
zenta interesele natiunii in nex interesele monarhiei ;
pi cum le reprezentati ? Trägând unii spre räsärit, altii spre
apus; pi cälcând pe cele false, dupice nu faceti
mica spre a dorintele unui popor credincios pi
cumpdtat, pi interesul monarhiei, insträinând pe
popor de gubern, pi in modul acesta, cu pi
fär' de pi pe gubern pi pe
tiune pi pe DVoastre
Dela vicarul Selagiului am a$teptat tot dreptul ca
pi dupice se va face episcop sä nu se instreineze de con-
siliile acelor, prin a influintä a venit la episcopat.
A fost vr'unul dintre noi care sä fi dat consiliile cele
mai sänMoase pi cele mai folositoare pi pentru tron pi
gubern, pi pentru natiune? Eu am tot dreptul de a te
provoca la intrevorbirea ce am avut-o :
a) la mine in casä aici Viena, unde mi-ai
arätat memorialul latin, ti-am zis mai moderat, pi
ti-am pus de exemplu pe papa Sixt V;
b) la intrevorbirea ce am avut in cauza dominiului,
când ti-am cu propusul ce aveai de a instre'na un
lucru care nu e proprietatea episcopilor, ci a natiunii ; pi
pe urmä un ministru ce nu e pi un primat ungu-
resc sä te facä sä intelegi, cá noi te-am consultat
foarte bine ;
la intrevorbirea ce am avut amândoi ce te-ai
fäcut episcop pi in care lacrimi te-am rugat pi te-am
jurat sä uiti in cauzi nationald de toate diferentele intre
uniti neuniti, sä pui capitlului din Blaj pi sä

www.dacoromanica.ro
 383

concordia episcopul de Sibiu, toti capii bisericqti

ai Românilor.
Eu nu cred cd veunul din consiliile aceste a fost
contrar intereselor monarhiei, ale natiunii ale oficiului
de episcop. toate acestea ce a ie§it din toate pro-
misiunile ce mi-ai dat atât mie in parte, cât celorlalti ?
Nimic mai putin decât pastorala pe care ai compus-o fe-
rindu-te de noi, ai produs ea calamitatea de
voi aduce aminte de jurdmântul dela Blaj, dar a
vrea nu uiti te-ai declarat pe petitiu-
nile natiunii, i ai i subscris pe unele, te-ai declarat tot-
odatä pe principiul de care s'au tinut toti Rornânii
cei adevdrati dela 1848 i care a fost ca se
uite, se lase desvoltdrii ei celei
naturale in viitor cauza ce se atinge de diferentele
confesionale intre Puteai oare toate acestea
mai ie§i la o atare ?
Eu mkturisesc n'am vázut pastorala, o
numai din scrisorile mai multor demni de
credinta, cari te-au estimat de a te face episcop
s'au bucurat te-ai fácut, cari s'au scandalizat
toti in acea pastorald, mirandu-se cum de n'ai
acum nu istoria unirii a neunirii era fie tema de
pastorale, ci evanghelia lui loan dela cap. XIII i XIV
o materie o de fiul lui Dumnezeu
i de un episcop. Multe lucruri bune in
sine pot deveni foarte periculoase din circumstante; i
pastorala aceea poate sä fie foarte bund in sine - cutoated
eu care n'am vázut-o, n'am auzit pe nimeni ldudându-o -;
in imprejurdrile prezente a fost pasul mai scâlciat
ce se poate face, i ver ce cuvinte de vei fi având, opi-
niunea
e aceea,
a tuturor
pastorala a
de§i nu ti-o spune nimene in
desbinarea,
-
fdrd dânsa n'ar
fi cutezat nimeni a predica pe i in public eresul de
de neinsotire intre Români, i cd in fine acea
pastorald e in stare de a nimici tot ce au edificat Românii cei
buni dela 1848 in interesul monarhiei al Românilor.

www.dacoromanica.ro
 Prea sfinte pArinte! Aceste mt simteam dator a le
spune apa precum le-am spus, interesul Illustritätii
tale pi in interesul Eti etate in care poti
cugeta tot minutul et o sä te duci celui atot-
putinte pi o dai cuvânt pentru cele ce au urmat din
pastorald. Cugetä et e cel mai mare de moarte, ca
o natiune intreagt pentru animozitätile personale
ale douor sau trei bärbati. Nu-ti inchide ochii de
cele ce s'au näscut pe urma pastoralei, pune mâna pi drege
ceea ce se mai poate, ca st poti sta cu cugetul curat
Dumnezeu pi a natiunii.
In epistola mea din 3 lunie ti-am cea mai bunä
ocaziune de a te indrepta opiniunea Nativnea
românä e datoare a multämi a
pat-o de a mai fi altor natiuni. Pentru aceea e de
lipst ca sä fie reprezentatä cum se cade. Nice un episcop
singur, nice episcopii amândoi numai, nu pot reprezenta
natiunea; ci episcopii cu inteligenta, oficiantii i reprezen-
tantii comunitätilor Ati putut vedea s'a
reprezentat natiunea prin bärbatii ei de toate
ati väzut cum patriarhul Sârbilor a salutat pe
monarhul in limba nationald. Aveti exemple de irnitat, i

natiunea cea mai credincioasd e de o reprezentantä

grandioasd. Aud et voiti a merge la Alba; o puteti face
aceasta, fire§te la scaunul vechiu al mitropoliei,
numai ca din partea clerului. Dar impäratul nu pede nicio
zi la Alba; prin urmare nu puteti nici aduce omagiul
numele natiunii intregi, nici a da petitiunea pentru
academie. De aceea e de ca sä vá duceti la Sibiu,
oficiantii, preotii, cu prefectii pi cu alti repre-
zentanti ai lor, unde Brawvenii
pi episcopul de Sibiu, formati o reprezentantd cum
se cade, pi dati petitiunea impreunä, subscrisä cât se
va putea mai de multi. Noi nu credem et episcopul Sibiu-
lui se va rupe de ettre poporul säu.
Petitiunea pentru academie ar fi bine st fie cât se va
putea de scurtf, pi referintele Românilor atre celelalte

www.dacoromanica.ro
 385

natiuni sdle descoperiti prin graiu. Mai multe

din Ardeal ne-au venit incoace, in care ni se spune
cd dela publicarea concursului pentru cele academii,
unde se vorbe8te numai de limba maghiard germand,
de nicio memorie, poporul a inceput a fi
grijat, abia a de maghiarizare, acum se Id
in pericol de germanizare. Puteti exprima frica aceasta
a poporului prin graiu inaintea impdratului. La toatä
tâmplarea eu sper cd vd veti feri de a face pa8i izolati,
atunci puteti fi siguri cd nu se va alege nimica.
Illustrissime Domne! Eu te cred cu mult mai bärbat,
decât ca prin cuget, cd libertatea ce mi-am
luat de a-ti descoperi opiniunea ce s'a format Români
in urma pastoralei, o vei lua in nume de Eu sper
cd de8i pentru aceasta vei rämânea pe mine in
parte, aceasta animozitate personald nu o vei läsa aibd
influentä in cauza publicä a natiunii, care e mai pre sus
de noi ver Eu cred din contrd cd vei lucra din toate
puterile ca sd faceti un lucru demn de natiune, care
iar impreunati, va uita toate cele intâmplate
cu noi va saluta in episcopii sdi pe pärintii
Al Illustritätii Tale fiu supus: L Maiorescu.

www.dacoromanica.ro
 Un profesor gränicer Iasi
Gheorghe Matei
La 5 Mai 1838 s'au unsprezece ani de când a fost
inmormântat cimitirul Sft. Vasile dela la§i, venerabilul profesor
Dr. Sever Mure§anu, o reprezentativä figura a la§ului cultural, fiu
al granitei näsäudene; nu dacá acest prilej s'o fi gândit
cineva sá aprindä mäcar o lumânare, mai modest omagiu care
se poate aduce memoriei unui dispärut.
Dr. Sever este descendentul unei familii gränice-
re§ti care se situeazá pe primul plan al lungului de intelectuali
ie§iti din näsäudene. Datoritä faptului cá a päräsit aceste
meleaguri s'a stabilit in capitala Moldovei, unde s'a validat
din tinerete ca pictor, ziarist, profesor pedagog, generatiile mai
tinere din acest tinut n'au avut posibilitatea sä urmäreascä mai
deaproape opera personalitatea distinsului arturar.
Ca fost elev ca unul care am avut fericirea sä träesc
dearândul apropierea intimitatea regretatului Mure§anu, imi
indeplinesc o de con§tiintä de a desprinde din negura tre-
cutului imaginea venerabilului dasal, drept omagiu, sä prezint
tineretului de astäzi un un suflet un caracter de
tinutä moralä intelectualä.

$colile násäudene fondurile gránitere0 de stipendii,

sate de creatori, au dat posibilitatea ca din
porului nostru sä se formeze o falangt puternicä de intelectuali
de toate categoriile.

www.dacoromanica.ro
 387

Dach de 1850 näsäudene nu formaserä

preoti, ofiteri, in a doua jumätate a sutei a XIX-ea
o multime de tineri gräniteri au avut putinta sä urmeze coli
mai astfel sä se producä intelectualitatea de care se simtea
nevoe pentru conducerea poporului nostru sapat cu mare greu-
tate, dupä revolutia din 1848-49. din lanturile robiei.
Unul din tinerii cari au urmat o specialä de picturä,
pentru care avea un deosebit talent, a fost Sever Muresan. Näscut
in Näsäud la anul 1858, ca fiu al invätätorului Vasile Mure$an dela
scoala primará suprioarä (normä), a urmat aceastä
liceul complet in Näsäud, in anul 1878 aturita .

Plecând in toamna acelui an la Viena a urmat aici Academia de

arte frumoase timp de doi ani, continuând apoi pictura la Aca-
demia de arte frumoase din München. In timp s'a inscris
la universitatea din acest pentru a studia filosofia
istoria artelor. Dupá terminarea studiilor atât la academie
la universitate a fost numit in 1886 la de bele arte din
lasi, profesor de istoria artelor de estetia. In anul 1888 a fäcut
doctoratul in folosofie istoria artelor la universitatea germanä
din Praga, dupä care trecând concursul la fu nmit definitiv
la aceastä la care a functionalt iarna anului 1926.
Teza de doctorat a avut de subiect Mánástirea lui Vasile Lupu
dela lasi biserica »Trei Erarhk, pe care a sustinut-o dis-
tinctie.

Imaginea acestui cárturar de elitä care a fost timp de

zeci de ani profesor la de arte frumoase din lasi,
lueste astázi par'cä mai vie in calea mea anii de eferves-
centá tinerete. Mic de státurá, barba ca de západä, ascutitä in
de cioc, must* räsucitä in sus ingrijitä, care a pästrat
pânä la urmá din tineretea depärtatä directia unei frumuseti ga-
lante pliná de respect, ochii plini de bunätate tot-
deauna intr'o unclá duioasá de lacrimi oglindeau caracterul nobil
al unei familii de grániceri mândri de trecutul Simplu, apropiat
de noi toti, mai mult deck oricare altul, ce nu se
insufletea cursul säu, ridica la culmi pe care noi nu

www.dacoromanica.ro
388

le puteam ajunge. Cursurile lui erau intotdeauna de bogate,

de sugestive, incät fäcea sä vremuri de mult uitate,
strälucirea unei epoci care niciodald n'a fost imitatä. Totul in
cuvântul lui, in gura lui lua viajd. Avea un dar care nu se
intâlneste decât la aceia care au suferit, darul de a pätrunde in
sufletul sbuciumat al tineretii, de a-1 de a-1 pricepe, de
face sä träiascä, prin vorba lui, care ascundea atâta incurajare
datá firilor doborâte de o soartá chinuitoare nedreaptä. nu
am avut prilejul lacrimile pe
catedrei pe care o ridicase la strálucirea unui amvon.
Mosneagul in alte vremi, in alte lumi de perfectá
ordine moralä, ajunse in ultimii ad lupte impotriva putreziciunii
gunoiului care a infectat viata noastrá dela räzboiu
n'a tot timpul manifeste indignarea fie in scris, fie
dela catedrk sau oriunde ar fi stat cu cineva de vorbk
da perfect de bine seama cá acum se sfârseste o
generatie care a visat a realizat cele mai probleme
care au agitat destinele acestui neam, constata in
suflet cä generatiile tinere desprinse din pulberea räzboiului, rätä-
cese bezmetice in autarea unui ideal.
Desi crescut in alte vremi, Sever Muresanu era prezent la
tot ceeace se petrecea in noua alatuire a neamului, vesnic tânär,
animator de idei protestator de pereche impotriva acelora
care s'au trezit dormitând pe laurii jertfei milenare. In cele din
urmá väzând cd peste trupul neamului s'a o
cingine sufocátoare recrutatá din toti ambuscatii pärtilor seden-
tare, s'a retras la o parte, ducând o viatá de apostol, de sacrificat,
o viatá de ascet lume de el creiatä, träind la urmä in
jurul operelor, cari n'au avut fericirea sä vadá lumina tiparului.
Din caned cd in teza sa de doctorat, pe care a tradus-o in
in româneste, a criticat ocazia renovärii bisericii »Trei
Erarhia cá s'ar fi pervertit de cätre arhitectul Lecomte du
stilul bizantin atât la bisericä, cât la altele renovate de
acest vestit arhitect, a avut in multe de a suferi. Arhitectul
I) Lecomte de a fost chemat in tarä pentru a restaura diferite
biserici, de ministrul cultelor Tit Maiorescu dupä recomandarea
lui Viollet-le-Duc, distins arhitect profesor la de bele-arte din Paris.

www.dacoromanica.ro
se pare cä ar fi fäcut oarecari modificäri ale stilului, in sensul
stilului gotic, fapt ce a produs in lumea artistilor de atunci mari
discutii acerbe critici contra arhitectului, la cari a aderat pro-
testând Muresanu. In acestor discutii a fost, credem
pe nedrept, atacat. Astfel Muresanu a avut a suferi, imputându-i-se
cä ar fi fost chiar antidinastic.
*
In ultimul timp locuia strada Särärie, pe creasta Ticäului
de sus, in apropierea bojdeucei lui Creangh. casä modestä, -
de ca toate casele din mahala - ridicatä pe o surpäturä a
dealului cu un gard putrezit de leaturi. Cele trei
odgite umede joase erau ticsite de picturi in ulei, unele repre-
zentând diferite portrete ale familiei, iar altele cópii dupä cei mai
celebri pictori ai renasterii italiene, toate lucrate de el cu multá
migalá pricepere, imediat dupá ce s'a intors din sträinátate s'a
stabilit la Iasi. Prin colturi erau dulapuri etajere
cu o selectionatä bibliotecá, legatá aproape in intregime
in piele De pe dulapuri se ridicau pâna in tavan pachete
de reviste de specialitate, extrase de articole de prin diferite ziare
publicatii periodice, pe scaune dealungul peretilor, pe
podele se insirau diferite statuete de gips bronz, care toate
laolatá privite mai multá sau putiná rânduialä iti da impresia
unui muzeu de invidiat.
cum spuneam la preocupärile sterile goana de
a sistemului politicianist care s'a instaurat in
anii de dupá räzboiu la noi in 1-au scârbit, astfel s'a
peritru totdeauna in bojdeuca lui däräpánatä cu unde
muncea zi noapte, färä rägaz, deasupra manuscriselor, prin
care nädäjduia ca cel putin duph moarte frângá cerbicia unor
calomniatori sterpi la suflet la minte, care necäjit
o viatä intreagá. Cele câteva mii de pagini din domeniul artelor
plastice, cizelate, verificate confruntate timp de aproape patru-
zeci de ani cu izvoare de absolutá autenticitate dacä
n'ar fi fost urmärite ele de un destin crud - dupä cum vom
aräta in altä parte - ar fi constituit mai documentat studiu
de istoria artelor, de vre-un istoric dela noi, reconstituind
matur disciplinat toate epocile dispärute, cu popoa-

www.dacoromanica.ro
390

rele vechi pânä in zilele de azi. Nu exagerez dacä afirm ct,

aceastä operä monumentalä ajungând sä fie tipäritä, multi istorici
dela noi de suprafatä mercantilizatä ar fi fost redu§i la simple
paiate de carnaval. Pentrucä näsäudeanul acesta desprins din fa-
langa a *gränicerismului de n'a cedat nicicând
din dârzenia, corectitudinea i puritatea lui sufleteascä, cum
le-a mo§tenit din tara lui legendará.
*

Viata profesorului Mureanu a fost o viatä de permanentä

jertfä exclusiv in serviciul neamului a familiei de care
avea un cult De aceea Sever Muresanu a fost toatä viata
lui un protestator impotriva tuturor acelora care au cerut totul
dela Neam prea incercat in drumul istoriei lui, in vreme ce
niciodatä nu i-au dat nimic. Nu se putea cu gândul ca toti
profitorii räsboiului sä ajungä la posturi de comandi, in vreme
ce invalizii, orfanii vAduvele ajunseserá sä cerseasa mila
rilor la colturi de Faptul acesta l-a izolat complet de viata
socialá a la§ului a preferat in ceasul cel din urmä st
träiasa inteo lume de el creiatä preajma manuscriselor,
tiilor de artä, a familiei i a amintirilor. In mod firesc se
apoi o dezolare totalä, deoarece interval relativ scurt de
timp i-a murit sotia copila in primävara tineretii ei. Mai
mäsese singur cu Lucretiu, student la facultatea de medicint din
singura mângâiere nädejde in viitor, dar nici de acesta n'a
avut noroc.
Bätrânul rämâne singur toatä ziva, pregáte0e de ale mân-
cärii la o m4nä de taie lemne cu ferestrául in gârliciul
unei pivniti, derelict prin casá i adeseori se retrage la masa lui
de lucru, incearcá sä scrie, dar nu mai poate, simte mâna
greoaie i tâmplele infierbântate, iar chinuitor al unei vieti
de noroc il face st adoarmä cu capul pe marginea biroului,
obrajii umeziti de lacrimi. La câteva säptämâni dupä
vire bátrânul moare i este inmormântat pe creasta unui deal din
cimitirul Sft. Vasile dela Socola. inmormântare i
cum pe nedrept i-a fos intreagá.
*

www.dacoromanica.ro
 391

Din laborioasa activitate a profesorului Sever Muresanu a

rämas teza de doctorat »Mânästirea Trei Erarhi«, Iconografia
cre$tinä«, o serie de studii articole publicate in »Eveni-
mentul dela Iasi, câteva tablouri religioase cu care s'a prezentat
la concurs cu prilejul Mitropoliei dela la$i, care
se pästreazä astäzi la pinacoteca Academiei de arte frumoase
dela Iasi, cäci Mure$anu, cu toate era profesor de istoria
telor nu a nici penelul a läsat multe lucräri de valoare.
In afarä de cele dela Iasi se gäsesc in biserica catedralá
unitá din Näsäud trei tablouri mari reprezentând : Cina cea de
tainä, copiatä de artist in Italia dupä tabloul lui Leonardo da Vinci,
apoi »Coborirea lui in mormânt« »Invierea Domnului«.
La Näsäud se mai aflä portretul botanistului Florian Porcius,
foarte bine executat, in posesiunea »Muzeului gräniceresc Näsäud«.
Apoi la sora lui, la doamna Elisabeta Dr. Paul se aflä
tablouri reprezentând pe »Isus«, »Maica Domnului cu copilul Isusi,
Domnului«, »Bunavestire« precum si portretele foarte
bine reusite ale invätätorului Vasile Mure$anu (tatäl lui), a Mariei
Mure$anu (mama lui), Dr. Paul Tanco (cumnatul lui) a doamnei
Elisabeta Dr. Tanco (sorallui), a lui Valeriu Teofil Tanco (ne-
potii lui).
La fratele la doctorul Liviu Mure$anu la nepotul säu
Dr. Teofil Tanco sä mai gäsesc câteva portrete. Tâmpla-iconos-
tasul bisericei din comuna Mititei (jud. Näsäud) este lucratä toatä
de Mure$anu.
In fine invätätorul Sabin Sohorca din se aflä
in posesiunea unui portret, reprezentand un cavaler medieval.
*

Deoarece gränicerii sä cinsteascä cum se cuvine

memoria inainta$ilor, suntem de *ere ca toate aceste lucräri
de artä sä fie colectionate date in pästrare muzeului gränice-
resc se facá un studiu amänuntit asupra vietii, personalitätii
operei, drept omagiu, acestei reprezentative figuri culturale care
a fost o mândrie a granitei näsäudene pe pämântul Moldovei.
Publicäm mai jos o conferintá a ilustrului profesor tinutá
in 14 Septemvrie 1923, cu prilejul deschiderii cursurilor la Aca-

www.dacoromanica.ro
demia de arte frumoase din Iasi spre a se vedea spiritul care
caracteriza.

Prea Cuvioase ! Director, Colegi, Dragii !

Este ultima datä când vorbesc cu ocaziunea acestei

solemnitäti, adicä la deschiderea cursurilor de bele-arte,
premergând rugAciunile noastre smerite pentru ajutorul ocrotirea
Celui vechi de zile.
cum un pärinte când plead in depärtare, luându-$i
rämas bun dela ai sei de iubiti, nu a le da ultimile sfa-
turi ce le-ar putea folosi in astfel eu când mä despärtesc
de voi, copiii mei suflete$ti atM de iubiti, VS rog sä primiti sfa-
turile mele un de treizeci$i$ase de ani de
experientä ca profesor al acestei
Ca sä fiti oameni amintiri frumoase din gene-
ratiuni in generatiuni de activitatea voastrá pe terenul artelor, sä
$titi cä veti reusi veti avea un suflet cultivat nobilitat.
Trei conditii vi se recer a le poseda: Credinta in Dumne-
zeire, demnitate in caracter mund asiduä. Aceasta este trinitatea
nedespärtitä, ea nice când nu veti
Dumnezeirea, acea putere misterioasä, pe care noi nu o putem
cuprinde cu mintea noasträ märginitä, ci numai o presimtim,
umple sufletele noastre de o admiratiune care se potentiazA cu
cM ne recunoastem nimicnicia infinitä.
Aceasta in noi credinta in Dumnezeu!
Toate frumoase emanead din sufletul care se inaltä
spre Divinitate crede in ea. Ele se numesc virtuti pe cari tine-
cinstit prin lupte cu ispitele pornirile rele trebue sá
De aici se explid pentru ce Pythagoreii au nurnit
virtutile armonia sufletului.
La cele patru virtuti cardinale stabilite de Plato la cele
unsprezece virtuli etice a lui Aristotele, cari au fost recunoscute
de Neoplatonieni, s'au aläturat Scolasticii, cari au mai adaugat
cele trei cre$tine, aded: credinta, iubirea speranta.
Când sufletul se spre Dumnezeire caracterului
se evidentiaza, el usor cerne binele de reu conduce la fericirea
omeneasd, dupä cum profesa renurnitul filosof Socrate.
Demnitatea in caracter, câ$tigatä prin o tenace o
hranä puternid, este expresiunea unui sentiment sublim, care
respect veneratiune.
El nu trebue se in mocirla ce acopere in mare
parte putregaiul societätii nici un ideal care va dispärea
färä nid o urmá.
Ca sá rämânä tot in sferele curate, el sä desvolte o

www.dacoromanica.ro
 asidua. Aceastá muna va aduce totdeauna roadele ei bine-
fäcatoare, dach nu imediat, cu sigurantä turd mai târziu.
Acuma se naste intrebarea cum desvoltati aceastä
in directiunea artistia pe care ati imbrätipt-o.
Aici vin eu acuma, care am trecut limp prin valurile
vielii, adeseori foarte furtunoase, dar am rämas integru cum
vedeti, numai multumitä credintii in Dumnezeire, demnitätii
terului muncii asidue.
toatä dragostea de parinte sufletesc i spun
in câteva cuvinte tot ce cred vä poate folosi, ca sä mergeti pe
calea nu alunecati in haosul ce vä
cunjoara.
Cel mai mare pictor I anticitätii, lle, avea ca :

nulla dies sine linea«, sä nu nici o zi, ca sä

desemneze sau picteze. latá cel mai insemnat sfat dat indirect
artiOlor din partea celui mai strälucit geniu al picturii. de§i
a fost de mare, modestia i-a caracterizat toatá viata.
Cu veti pätrunde detaliurile vietii artistilor mari, veti
recunoa§te numai acei, cari au avut un suflet curat, au putut
sä se apropie in lucrarile de frumosul absolut. dar carac-
terul moral curätenia sufletului pe artist ca cuprinda,
sä simtä i sä reproduca frumosul. Un caracter imoral, furtunos,
reclamagiu nestatornic nice când, nici mäcar sporadic, nu poate
reproduce frumosul curat.
Deci lucrárile frumoase emaneazd numai dela un suflet ar-
tistic nepângärit. Istoria ne este martorä. Artisti mari, talen-
tati, geniali totdeauna s'au ridicat peste comun, ei nicicând nu
la pasiuni degradatoare. Acestea pe seama
mediocritätilor, cari prin insinuAri, favoruri, linguiri parvenind in
viatä s'au ridicat la o inältime nemeritatä, ca când
träiau sau imediat moarte li se därime numele i sä dis-
parä pentru totdeauna.
Artistului mare, care a vitregimea vietii, sute
de ani, i se recunoa0e meritul i este inältat i apoteozat,

sä adevärul totdeauna iasä la ivealä i nici o faptä in lume

nu este färä
Recunoscând aceste ca niste adeväruri statornice indiscu-
tabile, ca niste axiome, sä vedem acum in ce directiuni vä
desvoltati munca artistica.
Terenul acesta e foarte vast. Cu artistul in decursul
timpului i-a hränit mai intens spiritul, cuno0inte
olositoare, cu atâta terenul lui de activitate este mai extins. Cu
orizontul lui este mai märginit, cu munca lui este mai
utin considerata.

www.dacoromanica.ro
394

Noi cä cele mai continuturi de sunt cele

religioase, mitologice, istorice alegorice, - cele mai joase
peisagele, florile, fructele pi natura moartä.
Ei bine, dragii mei, pentruce avem noi apa putini pictori
istorici, sau mai bine zis nu avem de toate bodegele, toate
crâ$mele pi toate antreturile gem de peisage? Räspunsul este
foarte simplu : le lipse$te hrana spiritualä corespunzätoare.
Dela un pictor istoric, de exemplu, se pretinde ca sä
istoria, religia, mitologia, istoria artelor, arheologia pi multe altele,
- numai atunci el poate crea. Altcum se torturä, face,
face, sterge nu se alege cu nimic bun. El trebue sä
desemna färá greseli, fie pe o in colori,
sä un sentiment pentru frumos o fantazie bogatä.
Toate aceste pot sp lipseasa peisagistului epidemic.
Cine il poate controla pe peisagist copacul ce l-a pictat
a fost mai drept sau mai strAmb, mai gros sau mai subtire;
ceriul a fost mai deschis sau mai intunecat? atunci, fiinda
avem un public aproape nepregAtit, tot ce iese din mâna lui este
bine primit.
Dar acesti peisagi$ti-ciuperci se feresc ca foc ca sä
meze peisagele cu vreun stafaj. Peisagele totdeauna
pustii, casele totdeauna päräsite, nici un
o altä vietuitoare nu vezi in jurul De ce?
Räspunsul e ; sau lucrárile unor diletanti, pi in
cazul acesta tot putem fi cu ei indulgenti, sau sunt lucrärile unor
u$uratici, cari impin$i de specula neomenoasá, de râvna de a se
prin mijloace au uitat de cultul ce l-au ales in
splendidul templu al artelor, il dejosesc la industrie comert
aproape neonest. SO ne intelegem, - e altceva a lucra pentru
industrie pi pialtceva a face artä curatä.
Un alt sfat de mare insemnätate il avem dela un pictor foarte
renumit, contimporan cu Alexandru Mare. El s'a chemat Nichia$.
Cel mai mare defect al pictorilor ambitio$i este gloria ne-
meritatä dupá care râvnesc. Cu cât sufletul artistului este mai
mic, cu atât mai mult aleargä laude nemeritate, dupä recla-
me. In ziva de astäzi existä o droaie de critici nechemati, cari in
sä se aprofundeze in specialitätile fac pe cunosatorii de
artä improvizazá laude pentru pictora$ii-ciuperci, ca sä
le evidentieze produsul pseudo-artistic, sau ca sä-si poatá
vinde marfa pentru Ace$ti critici literati o fac sau de
complezantá pentru un prieten al rämas necunoscut,
sau in schimbul unei recompense, mai totdeauna cu o lucrare de
artá de a nemuritorului ! In oricare caz actiunea acestor critici
este de condamnat, aproape criminalä, cáci ea contribue la demo-

www.dacoromanica.ro
ralizarea caracterelor artistice aduce un rau imens tineretului
pe care pe nedrept Acesta devenind increzut, este pierdut
pentru totdeauna pentru artä. Nu puneti, va rog, nici un pond
pe aceste apucäturi de necinstiti, despretuiti atari laude,
cari mai totdeauna sunt ni§te opintiri literare efemere.
Am citit atari laude, din partea pretin§ilor critici de artä, mai
totdeauna repulsiune, cari scriu la de de ei.
Voiu da un singur exemplu, recent, caldut. In luna lui Septembrie
anul acesta, iatä cum un critic de artá ipi expune fabricatul säu
intr'un jurnal cotidian (evreesc) jidovesc. Din cuvinte
recunoa§te competenta lui in ale artelor. El incepe: »Expozitia
Dlui X din Strada Läpu§neanu este o manifestare artisticA in
de programul oficial al §coalelor de arte frumoase. Domnul X
n'a mers cu estompa pi creioane Harthmuth numärul 1, 2 3
casä geamuri mari, pentruca, patru sa
a picta, dupä carti postale, subiecte date cu pagina sau metru,
ca o bucatá de
VA dragii mei, mai mult nu citesc ce a scris.
Dar ascultati, pentru Dumnezeu! superficialitatea
acestui mare critic al artelor. Ne spune ea acest artist n'a mers
cu estompa, creioane Harthmuth 1, 2 3, pentru ca sa
invete a picta. A§adar mentalitatea criticului pictura se face
cu estompa pi creioane numärul 1, 2 3. Afirmärile de
postale, de memorizare etc. nu se lua ca o
§coalei, menirea noasträ ca profesori nu poate devia in a
alfabetul artisticpe cei bolnavi pi totul atrofiati pen-
tru aria, pretindä-se ei oriat de mari critici in ale !

lubiti, dragii mei, chiar referitor la criticile cam

aduceti-vä aminte de Donate llo marele sculptor realist din secolul
al XV-lea, care a fugit de laudele dela din Mantova pi s'a
dus in Florenta, unde critica, de§i usturätoare dar era
Despretuiti reclamele, chiar când veti fi independenti, dar munciti
cinstit pasiune, atunci veti avea un viitor frumos !

acum ca inchiere, VA rog, primiti ultimele sfaturi :

Munciti slävind Dumnezeirea, care ne-a conservat atâtea vea-
curi, de uraganele atâtor oarde barbare, ca acum sä fim
uniti pentru totdeauna. Luptati pentru curätirea neghinei din
aceastä gradina a Românismului. Eternizati faptele inältätoare ale
Domnilor pi Boierilor neamului, cari ne-au condus cu-
mintenie. Perpetuati gestul sublim al Regelui nostru actual, mer-
alaturea poporul.

www.dacoromanica.ro
 Aveti un cult pentru ce este frumos pi in tara
noasträpi atunci sä fiti siguri cä veti contribui la purificarea
atmosferei pestilentiare de care suntem încunjurati.
Zorii inveselitori ni se imbunätätiri mereu se fac i
avem cea mai convingere Ministrul nostru al Artelor,
care e unul din cei mai culti mai buni va face totul
ca artele sä un demn de imprejurarile in cari am ajuns.
Bunul Dumnezeu sä find sub paza lui la minte
pi la trup pi muncitori entuziasmati la cele mai

www.dacoromanica.ro
 Contributiuni la studiul unor asociatii
de plante ruderale
Iuliu Morariu
Studiul asociatiunilor ruderale culturale de plante, legate
de activitatea omeneascá, de lucrâri agricole sau a$ezäri omene$ti
s'a desvoltat mai ales de vreun deceniu. Totu$i, exemple concrete
studiate astäzi sunt destul de numeroase, prezentându-ne
asociatiuni aliante bine invidualizate din punct de vedere eco-
logic precis caracterizate din punct de vedere floristic') (8)
cd Braun-Blanquet, in colaborare W. Gajewski, M. Wraber
J. Walas, le-a putut reuni clasä numitá Rudereto-Secali-
netales, apárutä in 1936 fascicold (Nr. 3) a publicatiei »Pro-
drome des Groupements Végétaux«.
Cuprinde de plante din cercul mediteranian de
vegetatie, al cärui climat semiarid sunt mai tipice mai
gate in specii caracteristice. In tinuturile Europei centrale, deci
in tara noastrá apar unele din ele, dar mai särace in astfel de
specii, sau cu multe infiltratii streine, cu modificAri de compozitie,
ce uneori identificarea ca subasociatii sau faciese.
Asociatiile ruderale au fost considerate ca nestabile sau
putin ca foarte eterogene, cu tendintä de imbogätire continuä in
specii streine adventive, deci greu de caracterizat delimitat
floristice$te. Unde au existentä localä mai indelungatä variabili-
1) Numerii din paranteze se referä la ordinea bibliografiei la

www.dacoromanica.ro
tatea dela an la an constä, sau in raporturi cantitative, deci in
variatia aritmeticä a expresiei coeficientilor de caracterizare, sau
aparitia disparitia unor specii de importantä secundarä.
La noi in tarä, cunostinta mea, nu au fost amänuntit
analizate asociatii ruderale, ci cel mult semnalate, asociatia Car-
duetum acanThoidis, nu am intilnit-o nici in literatura
streinä. In regiunile a lärii noastre, unde culturile
alterneazA cu pipunea este apa de bine desvoltatä, mai ales in
terenurile grase cu sol argilos-lutos, ci pi täranii localnici o cu-
nosc, numind-o scai, sau spini, improprie pá-
sunatului. A doua asociatie este Hordeetum murini.
Studiul de fatá n'are pretentia de a fi o monografie fitoso-
ciologia completä a vreuneia din cele douä toväräsii de plante
cercetate, pentru aceasta trebue timp, deplasäri, aparate pentru
determinarea factorilor ecologici pi mai ales cheltuieli cirora foarte
greu se poate face fatá, ci trebue judecat ca o modestä prezen-
tare preliminarä. El va fi extins pi intensificat in mäsura in care
timpul pi imprejurärile vor permite-o.
Cu aceastä ocazie tin sä multumesc pi din acest dlui
I. Nyárády pentru amabilitatea de a-mi revizui pi chiar deter-
mina unele specii, dlui prof. Tr. SAvulescu pentru bundvointa
cu care mi-a fäcut posibilä cercetarea literaturii fitosociologice,
permitându-mi accesul in biblioteca laboratorului de fitopatologie
a Institutului de Cercetári Agronomice din Bucuresti. Traducerea
germanä a rezumatului dela sfârsit o datoresc colaborärii dlui
coleg Gheorghe Lazär.

Asociatia vegetalä
Ochiul nostru distinge in naturä numeroase felurite gru-
puri de plante, intre cari deosebirile asämiinärile sunt de di-
verse grade. Unele, desi in regiuni geograficeste separate, prezintä
aspect general coritpozitie floristicA foarte apropiatä. Din
compararea s'a näscut ideea de asociatie, ca hind »o grupare
de plante cu o anumitä compozitie floristicäg (6) dupä acceptiunea
scoalei numitä de fitosociologi ziiricho-montpellieriene. In enun-
(area primitivä, Flahault mai cä trebuie sä prezinte o

www.dacoromanica.ro
»fizionomie uniformá(l) sä creascä »in conditiuni stationale de
asemeni uniformet (22). Acentul a rämas se mentine, pe
compozitia floristicd.
Asociatia vegetalá este admisä ca unitate fundamentalá a
ciologiei vegetale sau Fitosociologiei. Notiunea de asociatie este
abstractä ca pi notiunea de specie, dar este tot atât de necesará
progresului stiintific, »unitatea fundamentalá este in toate
experimentale, conditia primordialä a claritätii exactitudinei in
in comparatia pi subordonarea obiectelor de (23).
asociatie este reprezentatä in prin petece de vege-
tatie, omogene ca aspect compozitie, numite indivizi de aso-
(Pavillard), Bestand in limba germaná, stand in englezä
sau local de asociatie (2, 22, 31). Determinarea pi recu-
noasterea asociatiei vegetale se pe analiza indivizilor de
asociatie, cari in sânul aceleiasi asociatii trebue st prezinte remar-
cabilä omogenitate in ce priveste mai ales speciile caracteristice
de toate gradele. Evident nu cxistä pâlcuri vegetale perfect
identice, dupä cum in sânul unei specii nu existä doi indivizi
exact la fel. Analiza floristicá trebue o completäm prin inter-
pretarea biologicá a datelor analitice4
Nu toatä lumea fitosociologilor pi geobotanistilor este de

1) Fizionomia vegetatiei sau peisajului vegetal este deter-

minatä de forma a speciilor ce compun asociatia. Vorbind de o plantä
forma biologicd, cuprinde toate adaptdrile ei la mediu, cari hotäräsc statura
ei normalä, portul ei. Aproape general admis este sistemul pe temei ecologic
a lui Raunkiaer bazat pe mijloacele de a plantei in anotimpul cel mai
neprielnic (greu), care dupä regiuni poate fi iarna friguroasä sau vara arzä-
toare. Apärarea prive§te mai ales mugurii tesuturile embrionare, cu viatä
latentá in aceastä perioadä criticä. Clasificarea tipurilor se face pozitia
ce au aceste organe fatä de suprafata pämântului : Fanerofite cu mugurii
wzati la inältime mai mare de 25 30 cm deasupra pämântului, cu
mugurii wzati la sub 25 cm inältime, Hemicriptofite cari au mugurii alipiti de
suprafata pämântului, Geofite sau Criptofite cu organe subterane (bulbi,
berculi, rizomi), Hidrofite cu organe perene sub apä si Therofite plante anuale
cari petrec anotimpul critic sub forma de seminte sau spori. Proportia cente-
sima la a diferitelor tipuri biologice ne spectral biologic (exprimat .numeric
sau grafic) al asociatiei sau regiunii caracterizând-o din punct de vedere fito-
climatic.
9

www.dacoromanica.ro
acord äsupra notiunii de asociatie 1), ci unii sustin termehul de
formatiune cu sfortärile ce se fac pentru o intelegere co-
munä (Du Ritz, Rübel(31), etc.). In ultima a sectiunii
geobotanice a congresului din Amsterdam, in anul 1935,
s'a cäutat sä se punä la punct unele probleme pentru a stabili o
universalá definivä asupra valorii raporturilor reci-
proce cele douä noliuni de asociatie 5i In urma
discutiilor raportului fäcut de Pavillard, s'a redactat de cätre
Braun-Blanquet, E. Du Rietz R. Northagen urmatoarele
concluzii in sensul züricho-montpellieriene, care s'au
in intregime in solemnä din 7 Septernvrie. latä
aceste concluzii (23):
1. Termenul de asociatie in sensul fitosociologilor scandinavi
sä fie intrebuintat pentru a designa unitätile de vegetatie bazate
mai ales pe dominantá in diferite strate.
2. Termenul de asociatie sä fie intrebuintat pentru a designa
unitätile de vegetatie bazate mai ales pe speciile caracteristice
diferentiale sensul fitosociologilor züricho-montpellierieni, sau
cel putin pentru unitäti de ordin importantä. Se pot
trebuinta termenii de subasociatie facies pentru unitäti de ordin
inferior.
3. asociatiile pot fi reunite in in sensul
celor din Zürich-Montpellier, iar acestea in unitäti superioare.
Se poate vorbi de un fragment de asociatie. Acolo vege-
tatia prezintä raporturi incliscutabile cu o asociatie dar
este incomplet desvoltatä din oarecari cauze ca lipsa de spatiu,
lipsa conditiunilor stationale potrivite sau influenta modificatoare
a omului.
Studiul asociatiilor vegetale se poate face static, când stu-
diem caracteristicele actuale compozitia actualä a unei asociatii,
stabilind importanta speciilor din sânul ei legile cari se
asociazi sau dinamic, când nu ne multumim sä-i cunoastem nu-
mai starea actualä, ci urmärim evolutia in pâlcurile
1) Henri Gaussen (14) chiar importanta asociatiel vegetale,
afirmând cä nu sä fie .pivotul geobotaniceic, grupärile vegetale
le Del Villar caracterizându-se fiecare printr'o
fizionomie lista plantelor ce o compun sau simfitie.

www.dacoromanica.ro
 401

sub observatie continuä mai multi consecutivi. Para lel

variatiunile influenta factorilor naturali artificiali, nu-
mai ne putem da seama de inläntuirea fazelor dinamice
determinismul
Dacá urmärim surprindem icoana vegetatiei unei asociatii,
in diferite perioade ale unui an, avem aspectele de sezon.

Metoda de lucru
Pe studiem indivizii de asociatie, pe cari apropiem
de un tip ipotetic ideal, care este asociatia, sau acesta reesä din
studiul mai multor pâlcuri locale de asociatie. pâlc de ve-
getatie, spre a ne da seama cärei asociatii apartine facem ana-
liza fitosocialä, care stabilirea unor caracteristici analitice:
sociabilitate, densitate, frecventd,
vitalitate, periodicitate caracteristici sintetice: constanta fitosocio-
fidelitatea (6,29). Inteun pâle deobicei se in lista
douä din caracteristicile analitice, fiecare printeo cifrá in
dreptul numelui fiecärei plante din asociatie. Caracteristicile sin-
tetice se stabilesc in raport cu alte asociatii ale unei regiuni
(constanta), sau in sânul asociatiei (fidelitatea).
Am adoptat in acest studiu notatiunea din Zürich-
Montpellier, cifrä am notat abundanta+dominanta,
stabilite din vedere in suprafete de o anumitá intindere expri-
mate printr'un singur coeficient, dupä o scarä combinatá astfel :
= indivizi foarte Mini, grad de acoperire foarte
= numär de indivizi potrivit sau mare), acoperire
2 = indivizi numerosi sau foarte numerosi, acoperire micá,
sub din suprafatä.
3 = indivizi numerosi, acoperind 1/4 la din suprafatá.
4 = indivizi numerosi, acoperind /2 la 3/4 din suprafatá.
5 = specia acopere mai mult de 3/4 din suprafatä.
Abundanta ne dá asupra numärului de indivizi dintr'o
specie ce intrá in populatia vegetalá a unui Se obtine fie
prin numärarea indivizilor specii, lucru anevoios mai ales
populatie densä, fie prin simplä apreciere cantitativä, eva-

www.dacoromanica.ro
land eu aproximatie, ceea ce ne dä rezultate expeditive satis-
fäcátoare.
Se nutneste dominant asociatie, specia sau
dätätoare de ton (fizionomie), prin numär, vigoare de
uniformizare prin concurentä in stratul respectiv. un mare
numár de specialisti dominanta de acoperire (Deckungs-
grad) au intrat in sinonimie« (22). Dupä Raunkiaer formula gra-
dului de acoperire trebuie sä fixeze cantitativ caracterul fizionomic
al vegetatiei. Criteriul imediat diferential al toväräsiilor
constituie, dupä unii cercetätori dominanta, dupä acest drept
se cuvine speciilor caracteristice diferentiale. Adeseori
calculelor dominanta este busola de orientare in
complexul covorului vegetal. Se stabileste printr'un raport pro-
centual al suprafetei acoperite de indivizii speciilor din pâlcul
vegetativ studiat. Am dat-o mai sus in scara combinatà.
Sociabilitatea ne aratä modul de grupare sau dispersiune a
speciilor intr'o populatie vegetalä. Ne poate aduce foloase in
descriptive mare extensiune In notatiunile
fitosociale se exprimä prin coeficientii din coloana doua. Adop-
tând modificArile dlui prof. Al. Borza am notat cu al doilea coe-
ficient frecventa prezenta deoarece de
dire al unei specii este in mare parte un caracter specific, care
de fapt relativ putin in (4).
Frecventa este o notiune cantitativä statisticA, ce se
primä prin raportul numärul patratelor in care specia este
prezentä numärul total al careurilor cercetate, când analiza se
face pe suprafete Se mai poate stabili printr'un proces de
mintalä (4, 32), inchipuindu-ne suprafata de studiu, sau
suprafata intregului pâle de asociatie in 10 egale
sä apreciem in câte din aceste suprafete gäsim specia respec-
tint reprezentatá putin printr'un individ. Ne dä
genitätii in repartitia speciilor dupä o scarä cu 5 trepte.
= specia prezentä in mai putin de 1/20 din suprafatä.
2= 200/o pânä la 400/o » »
3 » > 400/o » » 600/o » »
4= » 600/o 800/o » »
5 = » 800/o » 1000/0

www.dacoromanica.ro
 403

Abundanta, dominanta, sociabilitatea, densitatea frecventa

sunt caractere cantitative, stratificatia, vitalitatea pi periodicitatea
sunt caractere calitative.
Constanta a speciilor este un numär ce ne aratä
repartitia in asociatia studiatä pi anume este expresia propor-
prezentei sânul asociatiei. Ca valoare sinecologia
se identific5 cu raportatä la o regiune. Stabilirea
ei sinteticA reiese din comparatia floristice a indivizilor de
asociatie. Se la dreapta tabloului intr'o aparte
dupá urmätoarea scarä (5,
= specie prezentä, foarte accidentalä.
2= in mai putin de 2/5, färä a fi foarte
3 2/5 la 3/5 din indivizii asociatie.
4/5 » »
5 4/5

toväräsiile studiate de mine, având caracter preliminar,

numärul releveurilor mic, mi-se pare insuficient spre a stabili
acest caracter, dealtfel evaluarea lui este facultativä dupä unii autori.
se leagä de ideea repartitiei speciilor
asociatiuni. Adaptarea ecologicO pi sociologia poate reesi din
cercetäri dinamice sau dinteo bogatä documentatie floristicA regio-
nalá. Ne dä pretioase indicatiuni asupra legäturilor dintre asociatii
pi speciile »este manifestarea sociologico cea mai expresivä
a ecologiei specificet. Speciile proprii unei asociatii gäsesc maxi-
mul de propäsire sânul ei, ele pot träi alte asociatii
rudite (caracteristice aliantei sau grupärilor de ordin superior).
Fidelitatea se dupä Braun-Blanquet printr'o cu
5 grade, grupate in trei categorii, intrebuintându-se aproape
clusiv acestea astfel :

a) Caracteristice
5 = exclusive : specii cari se intâlnesc (aproape)
intr'o singurä asociatie.
4 = elective: specii cu preadere anumitä asociatie.
3= : specii aflätoare in mai multe asociatii totusi
preferând o anumitä toväräsie.

www.dacoromanica.ro
404

b)
2 : specii crescând in mai multe
asociatii.

c) Accidentale
: specii cari nu apar decât intâmplátor
asociatie.
Cazul cel mai fericit, este de extremä adaptare sociologic*
când speciile träiesc numai intr'o singurá asociatie, ceea ce rea-
litate se extrem de rar, speciile träind mai multe
asociatii dar cu alti coeficienti. Determinarea fidelitätii e problemä
grea, »cere mult discernämânt pi o documentatie floristicä extrem
de abundentäg, reesind din comparatia továräsiilor unui este
un caracter sintetic de importantä superioarä altor
morfogice ale asociatiei (22).
Diagnoza asociatiunilor bazându-se pe speciile caracteristice,
ele sunt un fel de Prevelatori sistematicic cari permit identificarea
pi delimitarea indivizilor de asociatie, precum pi confirmarea pre-
unei asociatii sau a unor fragmente de asociatie.
Din cercetärile mele lipsesc date asupra microflorei, acea
vegetatie cuprinsä sub numele de edaphon, asupra algelor arora
li se atribuie recent mare importantä (15), in genere asupra
criptogamelor, precum pi másurätori de factori ecologici, determi-
näri de pH. atât de utile in astfel de studii, iar altitudinea o dau
prin evaluári aproximative dupä harta 1/75.000.

AS. HORDEETUM MURINI

Aceastä asociatie e räspânditä in tara in regiuni de
semiaride mai ales pe margina drumurilor, a sträzilor, pe tere-
virane invecinate, sau pe lângä aile ferate. Nu in lun-
cile umede a väilor nici nu urcä la altitudini mai mari. Se men-
tine in apropierea satelor pi oraselor. Analiza din tablou,
in anul 1938, se referä la urmätoarele locuri.
In Bdul Mihail Bucurepti, Depozitul Sanitar,
o fásie pe marginea sträzii, din care am analizat (Mai--lunie

www.dacoromanica.ro
 405

mai multe randuri) aproximativ 200 m2. Am tinut-o sub observatie

din primävarä in toamna. vegetatia mâna in
mai multe rânduri, mai târziu cu s'a desvoltat
greu, n'a crescut ci a ramas pipernicita. La inceputul lunei
lunie pe o buriä portiune vegetatia a fost prin Were
sapa, rämânänd gol präfos. Ad pânä toamna s'a
regenerat alta vegetatie.
2. 0 fäsie de 1/4 m lungä de vreo 20 m am ana-
lizat-o in Str. Aviator Stâlpeanu.
3. In Bulevardul Märästi, se aflä pâlcuri discontinui, din
cauza por/iunilor säpate semanate plante ornamentale. Se
mai aflä astfel de pâlcuri cu extensiune densitate variatä pe
terenurile virane situate la intretaierea cu Str. Sänätescu Str.
Sandu Aldea. Am analizat (5 VI) total vreo 200 m2. aci am
vazut un taran rupând mâna pentru a o da
calului ce sä stea degeaba pe margina $oselei?c
4. Frumoase pâlcuri dense am gäsit in de Agri-
culturA atât pe marginea de strand cât pe cea de atre
Arena sportivä. Fácea impresia unei sämänäturi. Am analizat
(5 VI) 100 m2.
5. Pâlcuri analizate la Constanta (21 VI), Iângá feratä
ce duce hi port 1) pe marginea drumului ce merge garA
in port.
6. Pâlcuri analizate la Cluj (10 VII), in str. Uzinei electrice
Arend sportive, suprafatä de 50 m2.
Am mai väzut asociatia sä-i fac analiza in Bucuresti
longo podul pe cheiul Dâmbovitei 5i in comuna Crevedia-
lângä sediul circumscriptiei C. A. M.
Pentru aspectul de toamnä am examinat palcurile
in ordininea coloanelor la urmätoarele date la 8 IX, 2 4 la
10 IX, 3 la 12 IX, 5 la 3 IX 6 la 29 VIII.

Tot pe terenurile ruderalizate dinspre port am väzut Onopordetum

acanthii, färä sä-i fi putut face analiza fitosocialä. Aceeasi asociatie am mai
gäsit-o la Balcic (1936), sub dealul dinspre nordul cu unele
specii caracteristice ca Reseda L, echinata Gilib. etc.

www.dacoromanica.ro
406

Periodicitate
Urmäritä in desfäsurarea ei anualii, asociatia aceasta
cepe desvoltarea din primele zile cälduroase al primäverii cu Hor-
deum care chiar toamna, dacä factorii externi
favorizeazA se desvoltä Totusi aspectul vernal n'are
caractere pronuntate, inafará de rari exemplare de Taraxacum
bursa pastoris, Lepidium draba pi Sissymbrium
sophia, cari infloresc prin Martie-Mai, prea putine ne mai retin
atentia. Un aspect estival se in lunile Mai-Iunie prin
Hordeum murinum, lva silvestris, nigra, Matricaria cha-
p. a. La inceputul lunii Hordeum, este copt se
disemineazá (cel putin in terenurile aride din vechiul regat),
in toamnä paele au dispärut descompuse.
In luna Septemvrie nu mai gäsim un remarcabil aspect
autumnal, reprezentat mai ales prin tataricum i Cynodon
eu retroflexus, Portulaca oleracea. Acest
aspect se uneori in pâlcuri de compacte inat exa-
minate dupä perioada de maturitäte diseminatie a plantei dätä-
toare de nume, Hordeum, ne face impresia cä avem in o
asociatie de Atriplex tataricum, din cauza dominantei acestei plante,
cu atât mai mult cu cât uneori apare in pâlcuri impresionante pe
locuri ruderale maidane unde nu creste Hordeum murinum, iar
vegetatia insotitoare aratä mai mare nitrofilie. DI profesor Al.
Borza a semnalat unei asociatii de Atriplex tataricum
Insula din Marea Neagrä (3, 5), este posibil ca aceste
pâleuri sä apartinä aceleiasi asociatii, dar precis nu putem afirma,
din cauza lipsei unui studiu fitosociologic amänuntit. In tot cazul
pâlcurile invecinate din cele douä plante se concureazd
reciproc, disputându-si prioritatea dreptului la viatä.
La Cluj aceastä asociatie are o anualä mai
rämânând in intârziere fatä de Bucuresti Constanta cu vreo
I) Aceastä la Bucuresti, din cauza condipunilor microclimatice,
are o foarte larga perioadä de inflorire, are am gäsit-o in zile frumoase
insorite, la 24 Dec. 1937 in mai multe locuri Parcul Domeniilor in
dina Institutului de Cercetäri agronomice, la 24 Februarie am gäsit-o in Parcul
Regele Carol al in mai multe exemplare inflorite cu fructe mature,
pe o pantä micä, cu expozilie sudesticä situatä la marginea lacului Herrästräu.

www.dacoromanica.ro
 407

liordeetum murini
Numárul de ordine 1 2 3 4 5 I

Observath
Suprafata analizatä in m2 200 5 100 80 20 50

Caracterist. asociatiei:

- - - -
murinum L. 5.5 4.5 5.5 5 4.5 5
2.3
lva silvestris L.
Erodium ciconium (L) Wild
1.2 1.2 1.2
±.1 -
1.3
Ptru aceastä specie foartc
in as. rezerva.
centaurea calcitrapa L. + Obit un singur exemplar
nu in tipic.
Caracteristice Aliantei:
Lolium perenne L.
triplex tataricum L.
Sisymbrium officinale (L)
5 -
±.1 3.3 4.4
2.2 3.1 1.2
3.4
1.1

Scop.
Portulaca oleracea L. 2.2
- 1.1 +.1
1.3
1.1

Xanthium spinosum L. 1.1 1.1

Schrad.
vulvaria L. -- +.1 -
Caracterist. Ordinului :
Amaranthus retroflexus L.
Capsella bursa pastoris (L.)
3.3 - 1.1 2.2 +.2 1.2

Medik
Sisymbrium sophia L.
Ballota
3.5
2.2 - ±.1 -
2.3
1.1 1.2
1.1
1.2
L.
Onopordon acanthium L.
Atriplex patulum L.
3.1 - -
+.1 - 4
1.1

.1
1.2

1.1
Amaranthus albus L. 1.2
Solanum nigrum L. -- ±.1 - -- .1
Fumaria officinalis L.

Poa annua L.
hibridum - - - - ±.1
1.1
minus(?)
Bernh.
Carateristice
Poligonum aviculare L. 1.1 3.2 3.5 -
Ledrpium draba L. +.1 +.1 1.1 1-2 1.3 1.1
album L.
f. lanceolatam Malb.
Setaria viridis (L.) Pall.
-- - 2.2
1.1
1.3 - -

www.dacoromanica.ro
408

Numärul de ordine 1 2 3 4 5 6
Observatii
Suprafata analizatá in m2 200 5 100 80 20 50

Tovargge
Cynodon dactylon (L.) Pers.
Plantago lanceolata L. -
3.3 4.5
1.1 -- --
3.3
2.3
1.1

Convulvulus arvensis L.
Matricaria clzamomilla L. ±
canadensis L.
4 1.1 1.2
1.1
2.3
- -2.4+.1-
2.3

1.2
1.1

Carduus acantlzoides L. 1.1

Taraxacum officinale Web. ±.1 1.1
Cichorium intybus L. .1
Sisymbrium orientale

Lepidium ruderale L. 1.1 -

Accidentale:
Medicago lupulina L.
Trtfolium repens L. ±.1 2.2
Artemisia absintlzium L. 4

de aceasta am gäsit accidentale de mai putinä importantä

repartizate astfel: coloana nr. I, Cannabis a L. Eruca a Lam. ,
Portulaca grandiflora Hock +.1; in col. nr. 2, tuberosus L.
Pharbitis hispida Chois +.1; in coloana nr. 3, collina Becker 2.2,
Berteroa incana Oc. 1.1, Verbena officinalis L. +.1; in nr. 4, Erodium
cincutarium (L.) L'Hérit. 1.1; in col. nr. 5, Centaurea Lam. +.1,
austriaca Jacq. +.1; in col. nr. 6, perenis L. Xanthium
strumarium L. Daucus carota L. dioica L. +.1.

www.dacoromanica.ro
 409

2-3 sdptdmâni. Când am cercetat o (10 VI), abia in

la lunei August se mai aflau spice cu maturitate
desi in majoritate incheiase ciclul de vegetatie
minându-se. ad umezeala mai mare s'au desvoltat unele
specii mezofile tinzând la o intelenire mult Lolium perenne
repens, contribuind la aceasta päsunatul cálcatul.
sunatul in tinerete sau ruperea o in desvoltare, o piperni-
ceste lungeste perioada de coacere, cositul (cheiul Dâmbo-
vitei) mai produce continuu cálcatul sunt
cauze modificatoare.
Conditiuni ecologice dinamice
Sunt câteva probleme ce trebuiesc disecate aparte in studiul f
asociatii pi cari se din analiza factorilor ecologici
interpretarea biologic/ a listei florale sau din observatii aparte. primä
intrebare este asupra rolului sociologic al diferitilor cohabitanti din
nul asociatiei, in ciclul anual al vietii. »Care este importanta pentru
transformarile succesive ce se petrec in sânul asociatiei
Evident spre a pätrunde aceastä functiune sociologicä a
intregului ansamblu de populatie vegetalä trebue sä cunoastem
t mai mult suprafata ce ocupä asociatia inteo regiune, numai
atunci ne putem explica »cum se cum se mentine cum
se degradeazä« (21) o grupare de plante. Aceasta fina-
litatea pragmaticd care tindem prin studii de sociologie
sau putem desprinde unele invätäminte sinecologice.
Concluziile ecologice sumare cum se desprind din
servatii asupra vegetatiei ca ansamblu, prin comparatii (färä
mäsurätori de factori cu aparate speciale), sunt urmätoarele : se
instaleazä de pe terenurile mai aride ale câmpiilor noastre,
pe margini präfuite de sträzi a arsitä uscdciune
priesc mult. Se pare gardurilor copacilor rari de
pe marginea conditiuni microclimatice tinzând
spre un optim, determinând pâlcuri prospere compacte de Hor-
deum, chiar analitic marea densitate exclude din speciile
componente tinde sä se transforme in pajiste con-
tinuä ca o semänäturd, ca o holdá (col. 4). Din conträ cu
ecologici generali sau microclimatici se de
optim cu atât speciile ce o compun sunt mai eterogene,

www.dacoromanica.ro
410

accidentalelor pi dezagregatelor cre*te. Micsorarea ariditAtii pi

terea umezelii 1) produc modificäri tinzând la unei
pajisti repens pi Lolium perenne, mai ales acolo unde
coincid päsunatul cälcatul.
La Bucuresti apare mult Loliwn perenne amestecat
deum murinum, sau precedându-1 pi pe terenuri de constructie
intrate raza orasului, pi necultivate, ajar dacä nu
sunt päscute sau cálcate; uneori se Bromus sterilis.
Progresând ruderalizarea prin aruncare de gunoaie, moloz,
sau pâmânt in aspectul de primävará apare mult Lepidium draba
in cei de toamnä Atriplex tataricum i specii de
podium.
Extensiunea pâlcurilor acestei asociatii anual in functie
de factorii climatici si inmixtiunea omeneascä (cälcare, pásunare,
rupere, täiare, etc.). Variatiunile pot aduce dela an la an chiar o
u§oarä modificare a coeficientilor sociali.
In terenul de Depozitul Sanitar, desgolit de vegetatie,
in in 8 Sept. am notat in vegetatia regeneratä pe suprafata
de 20 m2:
Amarantlzus retroflexus 4.5
Cynodon dactylon 4.4
Portulaca oleracea 2.3
Myosurus minimus 2.2
Atriplex tataricum 1.1
Din observalii mai reese cá la Bucure0 pi in imprejurimi
in denudäri de vegetatie prin amestecuri antropogene ca niveläri,
säpäturi, exploatäri, chiar in terenuri de culturä abandonate aceasta
e vegetatia ce se desvoltá la inceput un adaos de alte câteva
specii, dintre cari mai insemnate Amaranthus albus, Heliotropium
europaeumi Setaria viridis, Hibiscus ternatus, Chonopodium, etc.2)
1) Din cauza acestor conditiuni, cred, nu apare in Valea Somesului, in
vechiul tinut gräniceresc.
2) Pe marginea sträzilor din cartierele periferice, apar alte plante
derale, am gäsit Amaratztus adscedens Lois , in str. Aviator Stalpeanu,
Muntenescu, Splaiul lndependentei, etc. Anzarantus crispus Lesp et Théven.,
in str. Costache Sibiceanu, Vasile Gherghel, Impäcärii a. ambele necitate
de Pantu in temeinica lui lucrare (20) nici in completarea publicatä in anul
1931, tot la Academie.

www.dacoromanica.ro
Adeseori se ca aceste buruieni birue chiar semänä-
turi de ierburi fäcute pentru pietelor publice,
nilor, sau bulevardelor, dacá nu se seamä ori se ignoreazd
factorii climatici pi sociale a vegetatiei.
De asociatia mediteranianä, se deosebeste prin pre-
zenta extrem de redusa sau chiar disparitia unor specii carac-
teristice nu nurnai din cele cari lipsesc total din flora noasträ, ci
chiar din cele aflátoare calcitrapa, Erodium ckonium,
Diplotaxis etc.)

AS. CARDUETUM ACANTHOIDIS

Studiul acestei asociatii in vara anului 1937, când
am fäcut pe indelete mai multe releveuri de 1--2 m2. La stabi-
lirea cararacteristicelor sociale am procedat prin numärare,
cu speciile mai dominante eliminându-le treptat
spre a nu pi masca pe cele de etaj inferior. Tot din
cauza aceasta nu se pot analiza suprafete mari dinteodatä. Am
continuat in vara urmätoare, totusi n'am putut räspunde tuturor
ivite in cursul studiului, dar nadäjduiesc cä cel putin
in parte vor putea fi clarificate continuarea cercetärilor.
Terenul studiat se aflä in regiunea colinarä a
Mare in hotarul comunelor Mocod Zagra, pe afluentul
Valea Zägrii (jud. anume:
1. In lunca väii »La pe terasä, intre grädini,
pe conul argilos de dejectie, dintre km 4-5, pe
2. Tot acolo pâlcuri cu mult Leonuras marubiastrum.
3. Deasupra pantei (coastei) de drum in pe
a doua terasä.
4. Pe terasa primä dar mai sus, lângä »Cioroiul lui Flrihorg,
mai umed.
Aceste releveuri au fost analizate in prima fazá a cercetárilor
mele (prima jumätate a lunei August 1937).
Continuând in vara 1938 (9-10 August) am intrebuintat
motoda general de fitosociologi, evaluarea dupä principiile
fitosociale de cari am vorbit mai sus. Terenul studiat se aflä in
teritorul cornunei Mocod partea numitä »La Râpäc, astfel:

www.dacoromanica.ro
 5. Imediat deasupra propriu zisg, spre capMul din
jos. Teren mai slab, mäläiste mult început de
nire prin necultivar e.
6. In aproape de culmea impäduritä (sub pädure),
teren cu miriste, ce de cultivare cu grâu fusese
probabil oile.
7. Tot acolo, mai jos spre »Valea Nadului , mäläiste pe o
coastä recent destelenitä prin täiarea tufisurilor de spini (Crataegus
monogina, Prunus spinosa) ce cresteau acolo mai cresc astäzi
pe alte portiuni vecine.
Cred ci asociatia aceasta se poate incadra clasa Rude-
reto-Secalinetales, cel putin intr'o subdiviziune mai indepartatä de
cele din regiunea mediteranianá din cauza climatului. In tot cazul
numärul de specii caracteristice ne aratä afinitäti
incontestabile. Trebuie sä o punem aliantä nouä Car-
duion acanthoidis, poate un ordin aparte (Carduetalia?). Pentru
aceasta unele specii tovaräse se introduc clasä cu rangul de
caracteristice pentru regiunea noasträ. Cercetäri viitoare vor aduce,
cred, clarificAri in aceastä privintä.
Conditiuni ecologice i dinamice
Asociatia am observat-o in regiunile de deal judetelor
Näsäud. Se instaleazá pe terenuri argiloase cu putin humus, provenit
din ingrusare cu bälegar sau putrezirea plantelor, continuu amestecat
solul din cauza lucrärilor culturale (arat, präsit). legatä de po-
rumbistile productive (numite aci ce inträ in sistemul calcatu-
de exploatare, adia un an cultivat »tarinäc, unul päsune .
De prisos mai spun cá asociatia apare hi anul de imas. Mai
rar (când terenul ar produce porumb pentru grâu e prea gras)
o pe terenurile ce au fost cultivate cu grâu > miristi«
atunci cu mare infiltratie de specii streine.
Vegetatia aceasta se pdn Carduus acanthoides, care
un strat de etaj superior dominant prin cantitate
time (ajunge inältimea omului 1,80 m) atât de evident cä sätenii
o numesc 'scat , nume dat acestei plante. Numele dat de mine este
traducerea numelui popular, cum recomandä unii geobotanisti.
Un facies insemnat, dar cu intindere restrânsä, este cu Leo-
datorit solului in substante organice prin gunoire

www.dacoromanica.ro
 Carduetum acanthoidis
Numärul de ordine 1 7
Altitudine in m 353 350 351 368 495 450 415
Expozitie E-SE E E E V V Observatii
2-30 0-10 4-5°
Suprafata analizatä in m2 5 2 1 1 13 10 10

Caracteristice dom::
Carduus acanthoides L. 5.5 3.3 4.4 2,2 3.4 4.5 5.4
Ranunculus sardous Cr. 5 5.5 1.1 2.2 2.4 1.3 +.1
glauca (L.) R.et.Sch. 3.4 4.5 5.5 4.4 2.5 2.5 5
Convolvulus arvensis L. 4.5 2.3 2.2 1.1 1.3 3.5 1.4
Anagallis is L. 3.5 3.5 1.1 2.5 1.3 1.4
Euphorbia exigua L. +.1
3.5
1.1 2.5 -
1.2 (?)

Caracteristice Aliantei
Ordinului
Poligonum aviculare L. 3.4 4.4 1.1 3.4 5
Antlzemis cotula L. 3.4 4.4 4.5 1.2 2.2 1.1
Agropirum repens (L)Beauv 3.3
media L.
lanceolata L
2.2
4.4
2.2
-
1.1
1.1
1.1
2.2
2.2
1.1
1.1
1.5
2.5
1.5
1.3
-1.3

1.2 (?)
±.1
Erigeroncanadensis L.Scop.
Cirsium arvense L. Scop. +.1
Cirsium lanceolatum L.
- -
1.1
1.1 3.5 1.2

+.1
Scop.

Poa annua L.
album L. 4.4
2.2
-
2.2 1.1
2.2 2.3 2.3
1.1

2.2 +.1
Poligonum persicaria L.
Stachis germanica L.
Leonurus marrubiastrum L. 4.5
-
2.2 1.2
5.5
1.1

annua L. +.1 +.1

Prunella vulgaris L.
Echinocloa crusgalli (L.)
- - 1.1
1.1
1.2
2.4 2.5
1.1
1.1

R. et. Sch.
Lolium perenne L.
2.2
+.1 +.1 - 1.2

- --
Capsella bursa pastoris (L.)
Medik 2.2 3.3
Echium vulgare L. +.1 2.4
Sonchus arvensis L. +.1
Salvia verticillata L.
Onopordon acantlzium L. 1.1
- -
2.3 1.1 1.3
+.1 +.1
1.3
1.1 (?)

www.dacoromanica.ro
 Numärul de ordine 2 3 1 5 7
Altitudine in m 353 350 351 368 495 450 415
Expozitie E-SEI E E V Observatii
Inclinatie 0.2° 4-50
Suprafata analizatä in m2 5 I 2 1 1 1113 10 10

lva silvestris L.
Stachis palustris L.
Veronica persica Poir.
±.1
1.1
2.3
.1 - - - .1 -
Tovaráqe
Trifolium repens L. 2.2 2.3 1.1 2 1.3 3.5 1.3
Medicago lupulina L.
Verbena officinalis L.
Vicia cracca L.
1.1 1.1
1.1 - .1 .1
.1 -2.5

1.2
1.5 1.4

Medicago falcata L. 2.3 .1 .1

Trifolium campestreSchreb. + .1 1.2 ±.1
Mentha pulegium L. 3.4 1.1
Mentha silvestris L. 1.1
Equisetum arvense L.
Crepis M. B.
±.1
1.1
3.3
.1
1.2
1.3
1.2
1.4
- -
2.4

1.4 1.3 Poate caracteristica

unei super.

mum L.
Daucus carota L.
leucanthe-
- +.1 1.2 1.3

+.1 - +.1 -- -- -1.3 1.4

Satureja acinos (L.) Scheele.
Aclzillea millefolium L.
Euphorbia platyphilla L.
1.1
2.4
-- .1
3.4 .1
1.2

- - +.1
1.1
.1

Euplzorbia stricta L.
Tqolium arvense L.
Trifolium pratense L.
Verbascum blattaria L.
- - --
.1
.1 -- -- --
2.5

loots britanica L. +.1

Viola arvensis Murr.
Cichorium intybus L.
Brommus commutatus
+ .1 - - - 1.3
1.3 .1

Schrad.
Taraxacum officinale Web.
Bupleurum L.?
.1
-I- .1
2.1
-- -- -- - - --
+ .1

1.1
2.5

Erodium cicutarium (L.)

L'Hérit.
Lepidium campestre (L.)
+.1 + .1 -
R. 2.2

www.dacoromanica.ro
 Numärul de ordine 1 2 1 3 1 4 5 71

Altitudine in 353 350 368 495 450 415

Expozitie E-SE E EI E VI V Observatii
Inclinatie I

Suprafata in m2 5 2 1 1 13 10 0

Roripa
Galingsoga
(L.) Bess. +.1 - - 3.4
- - -
elatine (L.) Durn.
Potentilla anserina L. +.1
1.1 -
Cerastium
W. et K. 2.3 2.4

Accidentale
Pastinaca L. 1.4 +.1
Centaurea austriaca Wild.
Centaurea micranthos 1.3
Potentilla aurea L. +.1
tennis Sibth. 2.5
Erythraea centauriurn Pers.
Hypericum perforatum L.
+.1 -.1
.1

+.1 ±.1
-
Linaria Mill.
Equisetum silvaticum L.
Dianthus L.
+.2 +.2 -
1.2 +.1

Mai apar alte specii accidentale provenind din asociatii streine, dupá
cornpozitie, dar asezate in vecinätate geograficA, in coloana nr. 6, Vero-
L., Verbascum L., collina Erh.,
recta L., argentea L., silvestris Meck., Sonchus oleraceus L., Melilotus offici-
nails (L.) Lam. In nr. 7, Euphorbia cyparissias L. 1.2, Scabiosa oclzroleuca L.
Nu lipsesc nici unele plante alimentare rämase din culturile anului precedent
ca Solarium tuberosum L. (nr. 7), annuus L. (nr. 1 7) Triticum
vulgare (nr. 6).

lo

www.dacoromanica.ro
416

mai puternicá cu bälegar. de umiditate a solului pi probabil

variatiunea pH-ului sunt determinantii esentiali ce modificá compo-
zitia, cáci cu cre$terea inclinatiei terenului säräcirea in
apar Stachis germanica, Echium vulgare, Kickxia elatine etc.
Dacá argila e mai compactá amestecatä nisip,
tinde se modifice prin cre$terea freeventei unor specii ca
Anthemis cotula, Plantago media, glauca etc.; insotite de
umezealä mai mare apar Galingsoga parviflora, Cirsium arvense,
Bidens. In teren nisipos Carduus se reduce apare mult Verbas-
phlomoides.
Asociatia ipi datore$te structura compozitia actualá exclusiv
omului. Dupä clasificarea lui Chevalier (11) s'ar incadra in ca-
tegoria asociatiunilor »derivând din lucräri culturale continui«.
Este o tovärä$ie artificialá pi efemerä determinatä de un anumit
sistem de culturá cu anumite plante, se mentine prin ingrijiri cul-
turale date cerealelor ameliorári de sol prin cu gunoi
de grajd, sau prin oi. Incontestabil cá läsatä sä se
färá amestecuri antropogene nu reprezintä deck o scurtä fazä,
dintr'un lant evolutiv de transformári ce duc spre un climax sil-
vatic (»s'ar reconstitui in asociatii mezofile Warming«) care a fost
dislocat prin culturi din neolitic pânä astázi. Observatia
deductiile ne spun acest climax ar fi un pur sau
amestecat stejar (gorun).
Valoarea asociatiei ca paune
lucrare am cerceta spre a ne da seama de valoarea
asociatiei ca pä$une ne aratá un procent mare de buruieni nehrä-
nitoare pentru vite pägubitoare pentru agriculturá, mic$orând
mult productia de cereale. Pä$unatul miri$tilor ogoarelor nu se
admite sistem rational de exploatare, judecându-se foarte
aspru : »ogorul nu are drept la existentä, dacA este lucrat
in permanentä, in caz contrar el trebuie$te cultivat plante de
nutret, cáci nimenea nu va putea afirma in mod serios nutretul
ogoarelor este mai valoros, decât cel cultivat. lar se justificá,
cum fac sätenii, practia cu ogorului, prin oi,
trebuie sä räspundem cä o Leguminoasä anualä recoltatá ca nutret
pämântul putin atâta, il (33).

www.dacoromanica.ro
 417

lerburile hränitoare pentru vite (gramineele leguminoasele),

coplesite de buruieni cresc greu, in genere mai pi mai putine
decât ar creste färä acest tutorat asfixietor al scäietilor ghimposi.
Chiar iarba ce creste nu o pot paste vitele, numai de mare nevoie,
cáci se
Buruienile mai secätuiesc pámântul de materii hränitoare,
in anul de semänáturile pi umplu bucatele päioase
de buruieni scäzându-le valoarea. Miristile läsate fânate naturale
se reconstituiesc greu hi pajiste multe buruieni, dând nutret
de calitate inferioarä, chiar dach se curätesc primävara.
rumbistile evoluiazä mai greu, dar aproape nimeni nu le lasä.
In multe locuri pajistea tânärä, in care se transformá, este un
Agrostidetum foarte mult Daucus carota (»face numai
cäreti c).
Dacá in unele pärli s'a fäcut ceva pentru distrugerea buruie-
nilor sau o mai inteleaptä exploatare a pámântului, in unele
mune din Valea Somesului se face totul spre a nu iesi din fägasul
primitivismului rutinei, a cärui expresie se sintetizazá in »asa
am apucat din bätrâni, SS
pranul mai calculeazA pi astázi in vite dupä numärul
capetelor ce poate creste nu dupä calitate, valoarea sau
pretul produselor obtinute. Cu tonic sträduintele specialistilor
cresterea vitelor extensivä este in floare. Fraza are valabilitate pi
in ce priveste conceptia despre päsune: sä fie multä, vitele sä
parcurgá mult cât despre ameliorári in päsunile de hotar nici
pominä, buruienile sunt intr'o huzureald scäietii
chi omul. Cele mai frumoase toväräsii de le pe
cele mai fertile terenuri, cele mai sterpe sunt pârloage
alte buruieni inutile. Mai trist e fenomenul acolo, unde sätenii
sunt constrânsi sä-si lase proprietätile imas, n'au picior de
vitá in ogradä.1)
I) Atragem atenfia autoritäfilor in drept, asupra unor misuri foarte ar-
bitrare luate in unele comune (mai ales in Nepos Zagra), cari tind sä intro-
uric domnia bunului plac o primejdioasä mentalitate comunistä, cari s'au
menfinut cu sprijinul autoritäfilor locale in sistemul politicianist al partidelor,
dar care trebuie sa ia regim de autoritate dreptate. Comuna
nu permite intoarcerea brazdei (ogorirea), nu permite ingrädirea proprietdfilor
particulare ce cad in sistemul calcatural, obligând pe proprietari CS le
1Q4

www.dacoromanica.ro
 ruderale
In luerärile fitosociologice mai noi (9, 17) se dä o deosebild
mijloacelor de ráspändire a plantelor, ele arätându-ne
posibile de inmigratie cucerire a unei asociatii regiune
oarecare. Problema o mai ales Müller, in mai multe
lucräri, dintre cari una colaborare cu Molinier, este in curs
de publicare.
Multe din speciile asociatiilor noastre au diseminare foarte
activä, prin intermediul omului animalelor, prin ele insäsi, sau
multe polichore (cu mijloace multiple de räspandire). Hordeum
murinum se disemineazä, pe imediat dupä maturitate (luna lulie),
la adApostul paelor pi a speciilor asociate, fructele se ascund in
favorizate pi de stratul de praf ce se depune de
vehicule. In umezeala ploilor din Septemvrie germineazd ajungând
pânä la sfârsitul lunei Octomvrie câtiva centimetri lungime.
intr'altul se räspândeste cu plantele de nutret, se plie obiceiul
de a pune nutretul vitelor de sau ham pe marginea drumului.
Färä a insista mult asupra chestiunei, dupá obser-
vatiile pi experientele diferitilor cercetAtori semintele multor
specii pästreazä foarte bine puterea de germinatie dupä trecerea
prin tubul digestiv al pasärilor, ba chiar unele cum sunt cele
,nitrofile < din genurile Amaranthus, Poligonum, dau indi-
vizi mai vigurosi (asupra capacitätii germinative a semintelor tre-
cute prin tubul digestiv al mamiferelor chestiunea e controversatä
In caz päsärile sunt un agent foarte activ pi sigur de
räspândire pentru multe specii eudozoochore, transportându-le in
timp la distante mari.
In päsunile de imap (Carduetum) animalele cu blank pär,
lânä pot multe specii. In lâna oilor totdeauna se gäsesc
päsune, färä a li se pläti nici din valoarea produselor ce ar obtine prin
culturä.
In vara 1938 mai särac din comuna Zagra, având o
catä de pämânt, a drat in spate nuele pari, a ingrädit-o sä cultive cereale
zarzavat. Oarnenii primäriei in frunte cu primarul i-au täiat gardul l-au
dus facä o la drum, distrugindu-i cu vitele tot ce cultivase in
grádiná. E usor de astfel de másuri nu sunt de lac linistitoare
creiazä o stare de spirit primejdioasä.

www.dacoromanica.ro
 419

diaspore (unitäti de diseminare) de Carduus, Cirsium, Xanthium

uneori de Daucus carota, Bidens a.
Importante sunt egretele de perisori scvamele composeelor
minunat adaptate anemochoriei. Galingsoga gratie ache-
nelor membranele calicinale scvamoase, putându-se räs-
pândi prin vânt, prin ancorare pe hainele oamenilor, prin lâna
oilor, plantele furajere, pätrunde repede prin umede,
tot mai sus spre muntel) (in 1938 am gäsit-o in corn. Suplai, jud.
Näsäud). In väile regiunilor peisajului de toamnä
»codru ruginit« »Iuminä palä«, o notä particularä dau fructele
de Carduus Cirsiurn, plutind in adierea vântului,
borangicul fin al funigeilor.

Bibliografie
1. Allorge, P. Les association végétales de Vexin francais. gen.
de Bot. et seq. 1921.
2. Borza, Al. Câteva de fitosociologie. Pädurea-stepa ierboasä.
Lupta aceste dosa formatiuni. Soc. de mâine. 1924.
3. - Die Vegetation und Flora Rumäniens. In .Guide de la Six.
Ex. Phytogeogr. Roumanie 1931.. Cluj 1931.
4. - Studii fitosociologice in Retezatului. Gräd. Bot.
1934.
5. - a) Contributii la cunoasterea vegetatiei florei Insulei
b) Noi contributii la cunoalterea vegetatiei florei Insulei Amân-
douä in Soc. de $t Cluj 1924- 25.
6. Braun-Blanquet. Pflanzensoziologie. Berlin 1928.
7. - Prinzipien einer Systematic der Pflanzengesellschaften auf flo-
ristischer Grundlage. St. Gallen 1921.
8. - Prodome des groupements végétaux. Fasc. 3 Rudereto-Secaline-
tales. In colab. cu W. Gajewski, M. Wraber et Walas. Montpellier 1936.
9. - La Chénaie d'Yeuse méditerranéene (Quercion Mont-
pellier 1936.

Al. Borza. Oaspeti nechemati in flora noasträ. Unirea, Blaj 1917, Nr. 1.
Galingsoga parviflora G. Aristulata Bickn in România.
Gräd. Bot. Cluj. Vol. XIII (1933).
Julia Morariu. Noi numiri populare românesti de plante. Arhiva Some-
Nr. 23. 1938.

www.dacoromanica.ro
420

10. Brandza, D. Prodomul florei române. Bucuresti 1879 1883.

11. Chevalier, A. Les associations végétales. In Emm. de Martonne
Traité de Geographie Physique. Vol. III Biogeographie. Paris 1927.
12. Cernescu, N. C. Facteur de climat et zones de sol en Roumanie.
Bucuresti 1934.
13. Enculescu P., Seidel Th., Protopopescu-Pache J. Privire
generalä asupra solurilor din Ardeal, Bucovina si Basarabia. An. Inst. Geol.
al României. Bucure$ti 1926.
14. Gaussen, Géographie des Plantes. Paris 1933.
15. Guinochet, M. Etudes sur la végétation de l'étage alpin dans bassin
superieure de la Tinée (Alpes Meridionales). Lion 1938. SIGMA Nr. 59.
16. Jovet, P. Evolution après abandon de culture, des champs du Valois.
Bull de la Soc. Bot. de France 1937.
17. Lemée, G. Recherches écologiques sur la végétation du Perche.
Rev. Gén. de Bot. 588-1937 et seq.
18. Luquet, A. Recherches sur la Geographie botanique du Massif
Central. Les colonies xérothermiques de l'Auvergne. Aurillac 1937.
19. Molinier, R., F. La disemination des éspeces végétales.
Rev. Gén. de Bot. Nr. 590-1938 et seq.
20. Pantu, Z. C. Contributiuni la flora Bucurestilor a imprejurimilor.
p. I-IV. Bucure$ti 1908-12.
21. Pavillard, J. Cinq an de Phytosociologie. Montpellier 1922.
22. - Éléments de sociologie végétale. Paris 1936.
23. - La nomenclature phytogeographique devant le d'Am-
sterdam. Montpellier 1935.
24. Pax, F. Pflanzengeographie von Rumänien (Nova Acta). Halle 1929.
25. - der Pflanzenverbreitung in Karpathen. Vol. I
1898-1908.
26. Porcius, F. Flora fanerogamä a fostului district al Näsäudului.
Extras din .Transilvania. Sibiu 1881. Ibid. »Anal. Acad. Rom.. VII, 2.
27. Prodan, I. Flora României. Cluj 1923.
28. Prodan, I., Petrini,E. Principalele plante de nutret din România.
1924.
29. Reynaud, M. A.-Beauverie. Le millieu et la vie en commun des
plantes. Paris 1936.
30. E. Geobotanische Untersuchungsmethoden. Berlin 1922.
31. - Betrachtung einige pflanzensoziologische Auffassungs-
differenzen, Verständigungsbeitrag Schweden-Schweiz. rich 1925.
32. Safta, I. Contributiuni la studiul fitosocial agricol al fânetelor din
judetul Cluj. Extr. Anal. Int. Cercet. Agr. al României, vol. VIII an. VII.
Bucuresti 1936.
33. - Päsunile fânetele, exploatarea Cluj 1937.
34. Sávulescu, Tr. Die Vegetation von Bessarabien mit besonderer
Berücksichtigung der Steppe. Agr. vol. III. Bucureti 1927.

www.dacoromanica.ro
 421

Beiträge zur Kenntnis einiger ruderaler Pflanzengesell-

schaften (Rumänien)
(Zusammenfassung)

In dieser Untersuchung vorläufigen Charakters habe ich mich

mit einigen Pflanzengesellschaften befasst, die der Klasse der
Rudereto-Secalinetales angehören. Die erste ist Hordeetum murini
Br. und wurde zu Bucarest, Constanta und Cluj analysiert.
Von der typischen mittelländischen Form unterscheidet sie sich
sowohl durch die wegen der abweichenden Witterungsbedingun-
gen eingetretene Verarmung an charakteristischen Arten, als auch
durch die grosse in welcher das als facies anzusehende
Atriplex tataricum sich ihr in dem Herbstaspekt gesellt.
Sie kommt ausschliesslich in trockenen sonnigen Gegenden
des Flachlandes und der vor, wo sie die Ränder der stau-
bigen Wege und Landstrassen einnimmt, und fehlt in feuchteren
Tälern und an höher gelegenen Orten.
Die zweite Pflanzengesellschaft, Carduetum acanthoidis, das
in den Dörfern Mocod und Zagra im Bezirk Näsäud analysiert
wurde, ist auf wasserreicheren und in den Tälern hügeliger Ge-
genden heimisch, vornehmlich auf wenig abschüssigen Land-
strecken mit lehmigem, für den Maisanbau gedüngtem Boden.
Der Ausdruck Carduetum acanthoidis ist die wörtliche
setzung des vom Landvolke gegebenen Namens, denn die Dorfbe-
wohner bezeichnen diese Pflanzengesellschaft als »scai« (Stachel-
Distel). Meines Erachtens dürfte sie der Rudereto-Secalinetales
Klasse zugeteilt, allein in einen besonderen Verband, vielleicht
auch eine Ordnung eingereiht werden.
Die Gesellschaft als solche wird hier künstlich durch die
beim Maisanbau erforderlichen Feldarbeiten unterhalten und bleibt
an ein primitives (»calcaturales«) Wirtschaftssystem gebunden, in
dem ein Jahr des Getreideanbaues (»tarind«), mit einem des Brach-
liegens als Viehweide (»imas«) abwechselt.
Wegen der Stachel, mit denen der Carduus versehen ist und
wegen der überwuchernden Unkräuter ist der Wert dieser Ge-
sellschaft als Weidepflanze äusserst gering.
le Arten, die in diesen Gesellschaften eine wichtige sozio-
logische Rolle spielen, verbreiten sich leicht durch Endozoochorie,
Epizoochorie, Anemochorie und sogar Polychorie.

www.dacoromanica.ro
 Comunicári
Iuliu Morariu : lulian Martian, o figurä culturalä
educativä
Ardealul de ieri avea multi conducätori indrumitori ai
vietii intelectuale näzuintelor române$ti, oameni dinteo bucatä,
rasä din care mai existä astäzi reprezentanti, dar numärul
pare a scädea. Unul din ace§tia a fost maiorul in rezervä
Martian, stins din viatá la 26 Oct. 1937. In jurul lui nu s'a fäcut
mult sgomot, fiinda n'a activat in politick repugnând moravu-
rile postbelice, arivismul setea de pe cule.
A fost un muncitor intelectual modest retras, nu s'a inghesuit
la onoruri, devi le merita, nu s'a bätut pe piept ca mare român,
de§i ; n'a in for sä recolteze uimirea laudele vulgului,
dar multi lume publicistia intelectualä fie personal,
fie dupä numele autentic românesc, cu rezonantá romaná.
In drumul spre i ve§niciei din .Comoarig,
cimitirul Näsäudului, a fost insotit de prieteni de intelectualii
mult popor, prieteni cunoscuti din jur, din Bistrita
Cluj, aducând prin plecarea fruntii un pios omagiu fata
sicriului ce cuprindea septuagenara tneheere de viatä, zbucium
intelectual främântäri de a probleme, de a scoate in
zarea actualului fapte tälmäciri din trecutul prii Näsäudului,
cum pläcea sä numeascä acest colt de impetuoasá
viatá româneascä a Ardealului. Din acest magnific cortegiu de
pietate n'au lipsit incadrindu-I cum numai traditia ni-

www.dacoromanica.ro
 423

säudeanä tie cinsteasch Multi am participat numai

cu ochii sufletului cugetul indurerat la plecarea lui fdrä intoarcere.
cu bogate rezerve resurse materiale, nu s'a sbätut
spre a le face acestea productive, poath mdri capitalul, sä-i
acumuleze bunuri i sä-i aducä noi averi. neglija afacerile,
a fost adeseori speculat iar unii agenti functionari
administrativi cu formalism excesiv, legal i supralegal,
spre determina la tranzactii din cari, conform sistemului, sä
poatá »ciupi« ceva. Rezistând, i-au produs multe amárdciuni spre
sfârsitul vietii, când i natura par'd-i deveni ostilá printr'o grea
boalä, punându-I chiar in unele apásátoare incurcáturi, dar neiz-
butind a-1 abate din matca unei drepte atitudini. N'a
fost de acei pretinsi intelectuali, scorobei ai materiei, cari
nu decât rotunzirea averii pentru un comod trai ani-
malic. Multumirile lui erau de esentá spiritualä superioard, cä
cei multi nu gäseau decât vorbe peiorative, dach
un dispretuitoare, pentru preocupdrile lui de > hârburi, bolovani i
hártoage«. Ce pot ei din vibratiunile sufletului in fata
unui volum pretios, a unui document vechi, sau rämä§itelor strä-
vechi, iesite la luminá din pámântul scormonit al unei statiuni
revelatoare de vial' din alte vremi, cari lui Martian ii aduceau in
ochi luciri de supreme bucurii ? Pentru acele el le-a cäutat i
adunat loath viata dragoste, in biblioteca ce era un
muzeu pläcea sä-si petreacä timpul. Colectionar pasionat,
dibuia un simt deosebit prin anticdrii, prin podurile prid-
voarele bisericilor documente, volume rare, sau inscriptii, menite
peirii, necunoscute neapreciate.
Cunostea multe statiuni urme arheologice in Valea
mesului alte regiuni transilvänene, printre tineri pe cineva
pe care sä-1 poatä introduce in repartitia acestor ale stiintei,
crezând cä vremi viitoare mai potrivite, mai multä
zel mai mare, sä fie dezgropate tainele ascunse sub pä-
mântului. El a sdpáturi a gäsit diverse obiecte
preistorice, despre cari a publicat notite in periodice din
tarä sträinätate, in acel »Repertoriu arheologic pentru Ardeal«.
descendent dintr'o spitä gránicereascd, dupá cum
mi-a märturisit odatá, näscut in comunä negränicerd, n'a cäutat

www.dacoromanica.ro
424

sä valorifice exploateze practic acest fapt, ba mai mult, avea

ironii caustice pentru cei ce-si evaluau cu miligramul gräniteris-
mul in sângele considerându-se ei procente trecând
de sutä, spre a se putea paraziti ai trecutului glorios, pe
averile pi functiunile tinutului. In timp ce oamenii cari n'au ridicat
starea moralä pi a tinutului, a cu un gräunte
de abnegatie un ir, cari n'au sacrificat o pentru pro-
gres, dar cari au profitat totul, cari pândeau ca doar iese
prada, doar se ive$te imprejurarea spre a traduce in realitate
devizei de viatä »carpe diem«, prinde momentul, el refuza
propuneri de a se inscrie partid politic, de a ocupa
onoruri, pentru a-$i pästra libertatea cugetului, posibilitatea de a
inchega un un studiu ca acela de geografie inti-
tulat »Tara Näsäudului de infiintarea granitei<, de a cer-
ceta un fapt, de a urmári o ideie, cari se pot face numai »procul
negotiise, in táinuita liniste a bibliotecii.
Obisnuit cu biblioteca-muzeu, in care adunase o
treagä multe volume importante, salvase multe acte de
istoria sau culturalá, inmagazinase material mineralogic, petro-
grafic pi arheologic, pi-a corectitudinea pi sinceritatea
de sä fi adoptat pedanteria lui formalä rigidä. Ade-
seori spunea in fatä oamenilor superficiali, nesinceri sau
meschini, de aceea in ochii unora trecea drept ursuz. Dacá te
$tia cored, muncitor, sârguincios pi preocupäri Orturáresti,
nu exista carte, document, cuno$tinti ce poseda, nu ti le punä
cu mare amabilitate la dispozitie, de binevoitoare indru-
rnári, ba era dispus chiar la servicii de ospitalitate sacrificii
materiale.
Cu pasiune de cercetätor pätrundere intelectuala, a strâns
in cursul de pe vremea când era frumoase
cuno$tinti minte echilibratä, de$i i-a lipsit pregätirea spe-
cialä, hind autodidact. Dacá in interpretári arheologice pi
a ajuns uneori in antagonism cu oficialä, ai slujitori
il acuzau de diletantism fárá suficient spirit critic, lui
nu rämân mai prejos pi mai putin nobile, cáci cäuta eruditä
documente sprijinitoare. Nu trebuie totdeauna
activitatea cuiva numai prin aspra purificare in flaara criticei,

www.dacoromanica.ro
 425

ci trebue judecatä valoarea educativä, didactica a unei mund, nu

rezultatul rece al valorii ptiintifice intrisece. Mai ales cá
nu este decât o ingenioasä interpretare a faptelor obser-
vate, puse in concordantä acceptiunea pi coincidenta
logicei, cari pot fi rästurnate in viitor de inteligente mai lucide,
interpretäri mai ingenioase celor antecedente. Adevärul absolut
nu existá pentru noi, tot ce cunoastem este interpretarea
inteligentá a observatiilor noastre. Teoriile sunt mimai coordonäri
transcedentale logice ale acestor observatii subiective.
Râvna, dragostea pi pasiunea de cercetare dezin-
teresatä, cercetare ce nu sconteazA beneficii sau situatii, intr'un
timp când rezultatele practice pi foloasele materiale sunt
ardoare când istetimea, calculul pi viclenia sunt
puse in serviciul luptei pentru existentä, pentru concurarea tuturor,
au din punct de vedere educativ tot de mare valoare ca
studiile prin cari ipi spune »ultimule cuvânt.
Academia i-a recunoscut pi räsplätit truda de o
viatá, alegându-1 membru de onoare. Modestia lui s'a opus
cärii de a fi särbätorit aceastä ocazie de prietenii intelec-
tualii orä$elului. Fastul gälágia stint apanagii cari mägulesc
vanitatea electoralilor pi politicienilor, sustinea ; deci cum
primeascä sä i se ridice osanele, când n'a vrut sä se inscrie
partid politic, sä-1 candideze, sä-1 facä prefect, ori ah-
tieze dupá alte functiuni de multi? Nu se impäca cu sis-
temul politicei democrate, votul universal care conferá egalitate
electivä profesorului universitar pi hingherului, revoltátoare
echivalare in fata urnei, unde nu s'a prezentat niciodatä.
Poate párea curioasá elogiarea dispärut modest, din
pomenirea cäruia nu speculezi nimic la bursa remuneratiei actuale
pi imediate, prin care nu cauti s? te ridici tu insuti, te »lus-
pe tine, când tämâia vorbelor frumoase släve$te efu-
ziune pitecantropi viatá, mägulindu-le ambitiile pi inältându le
släbiciunile, cäci ei pot deschide ca toiagul femecat al lui Moise,
isvorul unor beneficii materiale, o carierá un drum in
viatä. Dar am cäutat sä-i reamintesc imaginea prin aceste putine
$ire, a fost nu numai o culturalä, ci un educator,
prin prin atitudine dreaptä, caracter sobru

www.dacoromanica.ro
426

cum putine sunt. a fi profesionist, era un exemplu educativ

viu, cum 1-am cunoscut.
Astäzi sufletul tineretului este cucerit tot mai mult, ca
de o obsesie, de performantele exagerärile arenelor sportive,
când idolii printre footbalisti boxeuri, când pe elevi
in buzunare bänci gazete sportive, in de
pagini literare ori $tiintifice, când discutà, nu probleme ideologice
nobile, de progres avânt national, ci ultimele campionate
victorii footbaliste, in termeni par'eä Imprumutati dela triburile
africane, când chiar oficialitatea diferitelor tinde stimuleze
tot mai mult tendintele sportive vietii, la eclip-
sarea de carte; se cuvine cu atât mai mult cinstim pe
luptätorii neatiinta intunericul. Muncitorii täinuiti, retrasi in
linistea bibliotecilor laboratoarelor, eroii culturii progresului
$tiintific, in galeria cárora putem pe academicianul
Martian, prin abnegatia râvna muncii promoveazá sustin
spiritualitatea culturii majore a unui neam. Pentru multi din acestia
nu pensionare, in sensul trecerii perioadá de odihnä
cu cafea nesfârsite vorbe de clacá; ci din contrá, eli-
berati de obligatiile cotidiene ale unei functii, servesc cu mai multá
deprins in tinerete ideile a cáror nobil dina-
mism animá, când neinduplecata lege a le opune ca-
tegoricul ei veto. Se cuvine ne totdeauna acestor
ináltátoare exemple de luminoasá seniná muncá.
*

Teodor : Contributiuni la istoricul

Bargäului
Este destul de bine cunoscut, din date publicate anterior in
»Arhiva cä Valea Bârgäului n'a fost militarizatä deo-
datá comunele de pe Valea Somesului a in anul
1762, ci deabea la anul 1783-84, in timpul revolutiei lui Horia.
Desi la inceput Curtea din Viena se opunea, din motive
religioase, de a militariza aceastä vale, cáci locuitorii din acest
tinut erau de ortodoxá, totusi urmátoarele cauze au deter-
minat pe losif al incorporeze comunele acestei vái
Regimentului_al 2-lea dela Näsäud :

www.dacoromanica.ro
 1. Desele r6zboaie purtate de numerosii
mani, cereau märirea din ce in ce a efectivelor unitätilor de linie
pi gräniceri. Prin incorporarea celor 8 comune de pe Valea
gäului s'au mai recruta de pentru Regimentul dela
Näsäud, 2 companii.
2. Din cauzu ocupärii Bucovinei, in 1775, pi din cauza
telor cu Turcii in Moldova, losif al II-lea avea nevoe de a-si duce
trupele prin o comunicatie cât mai Singurul drum care
lega Transilvania de Bucovina, era din pasul Rodnei, care trece
peste muntele Cucureasa, acesta era foarte anevoios pentru
trecerea trupelor. Din acest motiv, Impäratul ordin ca sä se
deschidä o nouä comunicatie prin valea Bargäului, pasul Tihuta
pi Vatra Dornei. Aceastá comunicatie avea de trecut prin locuri
mai favorabile transportdrii trupelor. Pentru constructia, intretinerea
acestei comunicatii avea nevoe de oameni de nädejde
pe cari nu-i putea gäsi decât numai in tinutul Bârgäului, tinut care
trebuia acum militarizat pentru scop. In vederea realizärii
acestui plan, de militarizarea Bargäului, se propusese chiar
infiintarea unui sat in pasul Tihutei, numele »Fântânelele
planul a rämas in desuetudine.
3. Locuitorii pi teritoriul Bargäului formau de milita-
rizare mosia contilor Bethlen, legati ca robi de pämântul
acestor latifundiari unguri.
Dupä ce s'a militarizat Valea Somesului pi câteva comune
de dupá Târg, Bargäuanii au väzut starea din ce in ce mai inflo-
ritoare a fratilor cari erau liberi pi aveau marea cinste de a fi
impärätesti ; iar ca o consecintä a acestui fapt, au depus
dese comanda Regimentului din Näsäud de a fi
pi ei militarizati pi a scäpa de sub jugul de sute de ani, aspru pi
nemilos al faniiliilor nobile ungare: Kerneny, Apaffi pi Bethlen.
In urmare, din ordinul impäratului, comandantul trupelor de
gräniceri din Transilvania a luat câteva másuri premergAtoare mi-
litarizärii : a) Stabilirea de atre contele Paul Bethlen pi comisia
Regimentului al 2-lea a hotarelor Bargäului. b) Predarea oficialä
a tinutului de cätre contele Paul Bethlen, fiscului imperial.1)
Contele Paul a primit schimbul mosiei altä mosie
in Banat, o importantä sumä de bani.

www.dacoromanica.ro
 Operatiunile acestea premergätoare au inceput cam pe la anul
1782, când impäratul losif al a fácut o inspectie a trupelor
din Transilvania. In 19 Decemvrie 1782 impäratul gäsindu-se la
Tg. Mure, la sfatul contelui Paul Bethlen, consilierul säu impe-
rial, dä un ordin Tribunalului de Cluj-Män4tiur, sä punä la dis-
pozitia contelui Bethlen documentele necesare pentru apärarea
drepturilor sale in ceea ce prive§te satul Bârgäu (Dörfer-Borgo).
Nu specificä in vederea cärui fapt cere aceste documente, ci
amintepte numai »pentru apärarea drepturilor acestei familii«.
in acest an s'au inceput negocierile de vindere cumpärare
a acestui tinut, inter familia Bethlene§tilor pi Stat, deducem in
acest scop le-a pentru a-§i putea demonstra pi valorifica
drepturile. Tribunalul de Cluj-Mänd§tiur ca räspuns acestui ordin,
prin arhivele sale toate actele in chestiune pi le
cu proces verbal familiei Bethlen.
In procesul verbal pe care-I public mai jos articol,
Tribunalul de Cluj-Mänd§tiur trece mai ordinul impäratului
prin care i se ordonä a cerceta susnumitele documente privire
la hotarul satului care se aflä in arhiva Tribunalului.
Primul document din timpul lui Cristofor Bathori de
$imleu, principele Transilvaniei; nu spune dar nu-
mai in ziva Sfintilor Apostoli luda pi Simion s'a pro-
cesul dintre nobilii Apaffi Leonard tefan, proprietarii satului
Bârgäu, pi a judelui Szabo Orban din Bistrita, pentru delimitarea
hotarului dintre comuna lad Bârgäu. Reiese de aid pe aceea
vreme Bârgäul era al familiei Apaffi pi numai pe urmä a trecut
proprietatea familiei Bethlen. Reprezentantul familiei Apaffi la ace3t
proces a fost de Ipp, care aduce un document
vechiu de pe la anul 1579 prin care cari hotarele
lad pi Bârgäu, cari hotare au fost stabilite prin reambulare
de o comisie mixtä atât din partea familiei Apaffi cât pi din partea
ora§ului Bistrita. In acest document se mai amintete pentru
demonstrarea drepturilor, pärtile au utilizat documente datând de
pe la anul 1400.
Al doilea document este chiar procesul verbal al
de reambulare la anul 1579.
Din aceste documente reiese cä pe la anul 1579 era

www.dacoromanica.ro
proprietatea familiei Apaffi, tot consta numai din doug
sate, Bargaul de Sus pi Bârgäul de Jos (Unter-Borgo pi Ober-
Borgo). Aceste sate de militarizare au luat numele de
Borgo Joseni pi Borgo Suseni.
In ordinul dat de losif al se aminte$te de satul
Bârgäu. Probabil din cauza necunoa$terii prea bine a mo$iilor
sale, contele Bethlen in informatiile date Impäratului
mirea ordinului, l-a numit in mod generic satul prin care
cred intelegea mai mult dominiul Bârgäu, adica proprietatea
sa in sens juridic, sä precizeze ceva despre de sus
sau de jos.
Dacá in documentul din 1579 comisia mixtä aminte$te de
de sus pi de jos, probabil cá aceasta cuno$tea mai bine
topografia tinutului, deoarece aceastä comisie sträbätuse piciorul
hotarul de Vest al Bargáului, impreunä oameni din
lad. Originalul in latine$te se in posesia familiei Bethlen ;
dupä acest original s'a tradus in nemte$te la anul 1784 alt
plar de cátre Mgiorul Carol de Heidendorf, fost ofiter in Regi-
mentul de granitä, care a luat in primire tinutul Bärgáului dela
Bethlen, pi tot acest ofiter a organizat pi militarizat cele
8 c_omune de pe valea Bärgáului. Actul in nemte$te se
la dl invätätor Hangan Gheorghe din comuna Bistrita-Bârgäului.
Ream mai jos continutul intregului proces verbal al Tribu-
de Cluj-Mänä$tiur, dar numai in ceea ce prive$te delimitarea
de Vest al BArgáului.
Delimitarea hotarelor de Nord, Est Sud se vor publica
altä ocazie.

Delimitarea hotarului dintre comuna

säseascá lad
(Traducere din limba

Noi, Conventul Sf. Virginä Maria de Cluj-Mänä$tiur,

täm pe toti pe cari prive$te, cä Excelenta Sa Paul
mai vechiu Consilier al Majestätii Sale Imperiale, Regale Aposto-
lice, Consilier Gubernial in Marele Principat al Transilvaniei, pre-
cum in celelalte anexate; prezident la Scaunul Regal ca

www.dacoromanica.ro
reprezentant al familii in linie ne-a
transmis unele scrisori ale Majestätii Sale nostru prea
milostiv, losif al rege al lerusalimului, al Ungariei al
Boemiei, Arhiduce al Austriei, Duce de Burgundia Principe le
Transilvaniei, cari scrisori au fost cu obisnuita pecete a
actelor judiciare, având urmatorul continut :
losif al din mila lui Dumnezeu, Impärat al Ro-
manilor, Rege al Germaniei, Ungariei, Boemiei lerusalim, Arhi-
duce de Austria, Duce de Burgundia, Principe al Transilvaniei
Conte de Tirol ; credinciosilor nostri din Conventul
Sf. Virgine Maria de Cluj-Mänästiur, mila noasträ Imperiala.
Contele Paul Bethlen iubitul nostru Consilier gubernial
prezident la Scaunul Regal, ca reprezentant legal al familii
Bethlen in linie bärbäteasa, in marele nostru principat al Tran-
silvaniei, ne aduce la cunostintä la Conventul Domniilor-Voastre
se aflä documente cu privire la hotarul satului cari
sunt absolut necesare acestei familii, alit pentru apararea dreptu-
rilor ei, din in ele se gäsesc trecute hotarele vechi
adevärate ale satului susnumit pi ale altor localitäti situate in
vecinAtate.
ordonäm a cerceta färä intârziere imediat dupä
primirea acestor documente privire la aceste hotare, cari se
la Conventul Domniilor-Voastre; copiati documentul in
special in ceeace priveste satul granita lui de pi
sä-1 trimiteti cuvânt de cuvânt, a adioga sau a ceva.
Feriti-vd inselati sau sä faceti altceva ce
vi s'a ordonat.
Dat in orasul nostru liber Tg. Mures, 19 Decemvrie 1782.

Il.
Supunandu-ne ca niste smeriti credinciosi acestui ordin Ce-
zaro-CrAesc, profund respect am cercetat osteneala
susnumitele documente de hotar pi dupä o indelungatä cercetare,
s'au gäsit in »Arhivuk nostru, trei documente.
Primul are continutul :

Noi, Cristofor Bathori de Voevodul Transilvaniei

Contele Secuilor, pe toll pe care-i priveste cä, in a patra
a Sf. Apostoli Simion, inaintea Sf.
Evanghelist Luca, chiar in timpul când a fost comemorarea
gelui Ungariei Ladislau, s'a deschis Tribunalul in mod solemn in
prezenta noasträ, a proto-notarilor, a consilierilor pi a celorlalti
asesori pentru a fi judecate i desbAtute procesele nobililor.
Inaintea Tribunalului a apärut respectabilul domn
Boroslo de ipp, in numele persoana lui Apaffi, pi ne-a

www.dacoromanica.ro
 431

unele documente isaite de Georgius Vass de Taga (Czege), pre-

fect in judetul Cluj, Baltazar Zalai, Thomas Omani de An-
dreas de Cheresturi (Cristur) Lan Gereb de Nagy Demeter, scrise
pe o hârtie obi$nuitä confirmate cu pecetea susnumitului Prefect.
In aceste documente era scris, pe deoparte susnumitii
Gheorghe Vass, Baltazar Zalai, Thomas Omani, Andreas de Ke-
resturi Lan Gereb, au fost delegati cu invoiala
mântul lui Leonard Apaffi, iar de parte judecátorul
Orban Szabo din Bistrita in numele Senatului al intregului ora$,
sä reambulezel) inspecteze sä indice noui (puncte) movile
de hotar satele lad care face parte din districtul Bistrita
de Jos de Sus cari se in judetul Dobâca.
Ace$tia s'au dus in ziva de Sf. Mihail (de atunci) la fata
locului, cu multi insotitori competenti, au par-
curs intregul teren interesat al susnumitelor localitäti, au cäutat
vechile puncte de hotar, stabilite un document din 1400 ;
au renoit acelea pe cari le au mai gäsit, au refäcut pe acele cari
au fost stricate de tot, unde nu a mai rämas nicio a
fostelor puncte de hotar, acolo s'au fäcut altele cu invoiala
belor pärti, iar nu s'au putut indica in bune conditiuni, din
cauza situatiei locului, acolo s'a stabilit apa curgdtoare ca hotar
stabilirea acestor puncte märgina$e a fost acceptatä recunos-
cutä de ambele pärti, cu hotärirea ca acela care nu va respecta
aceastä pläteascd 1000 de ducati.
Continutul acestui document care a fost inmânat la ru-
gämintea respectuoasä a acestora, este urmätorul :
Noi, Vass Gheorghe de Taga, Omani Thomas tot de acolo,
Andreas de Keresturi, Kalman Gereb din Nagy-Demeter, Lan
reb, facem cunoscut celor pe cari ii prive$te continutul scrisorii
noastre, in ziva de Sf. Mihail anul 1579, am fost chemati
pe de oparte de Apaffi, induratul nostru Voevod, judecdtor
consilier de curte la Deva de Apaffi Leonard, iar de altä
parte de judecdtorul Szabo Orban din Bis rita, precum de con-
silierii lui, pentru a corecta granita teritorului satele lad, ce
se tine de Bistrita - a cärui jumätate apartine domnului susnu-
mit Apaffi, cealaltä jumätate Bistritei - de sus
de jos, cari se aflä in judetul Dobâca. Cauza pentru care am
plecat la fata locului a fost deci de a corecta noi granitele
aceste sate, inaintea susnumitilor patroni, prin intelegere.
In ziva susnumitä, ambele pârti, cu persoanele amintite au
plecat la fata locului multi insotitori din lad. Inaintea
noastrá a mers Apaffi, peste diferite câmpuri pe un
I) Reambula = a complecta o cu noui detalii, ce au apärut
cu timpul, dealungul mejdelor.
11

www.dacoromanica.ro
deal, de un numele Steinbach (K6patak) t),
s'a oprit Apaffi, pe Filip din lad, ce nume
acest râu, pi acesta räspunse: K6patak (Steinbach).
Apaffi, aceasta, protestä cu privire la granita
satului pi scoase o scrisoare de reambulare, la
tablä pi aflatä printre scrisori vechi, alcatuite in 1400, pe care o
citi procuratorul Lukatsi Deak din Bistrita inaintea noasträ pi
cumentul acesta indicä Steinbach (K6patak) ca granitä
lad pi
Dupä aceasta pi Bistritenii o scrisoare, datând
ativa ani mai decât prima, in care se indica un Hargos
Krümmer Stein2) ca granitä, pe care nu am putut-o gäsi
sigurantä, toate ne-am oprit pe mai multe dealuri spre
de jos pi in se impacara cei doi patroni pi anume
cei Apaffi Bistritenii o ceartä, Apaffi
pi Leonard le-au dat documentele la fel pi cei din lad, iar
pämântul interesat a fost läsat noi in pärti,
mai multe puncte de holar pi anume in formä de cruci
täiate in pomi, grämezi de pämänt pi de pietre pi de albia unui
pârâu amintit, pe cari le-am transcris in acest document (act)
urmatoarele conditiuni:
1. In viitor punctele märginase ridicate sä formeze granitele
intre pi lad, deasemenea in viitor sä alunge vitele pre-
zente, ci de ambele pärti sä accesibile, cum e obiceiul
tärii, vecinii buni.
2. cineva a stricat punctele märginase, sau dacä va
dusmäni pe cineva dintre patroni, acela va fi pedepsit la o amendä
de 1000 florini de aur, care o va lua ce s'a tinut de
aceastä invoialä, dela ce nu s'a de ea, conform legilor
principatului.
3. Recolta acestor câmpuri, pe cari le-au pierdut acum ledenii,
sä fie anul acesta a trebue sä se plateascä anul acesta
; in viitor ele vor rämâne necultivate, atât de ledeni
pi de Bargoveni.
4. La termenul viitor, fiecare parte va transcrie pecetea
principatului, acea scrisoare care am dat-o noi acum pi pentru a
confirmare pi observare am compus actul nostru pi
pecetluit, ce ambele pärti s'au inaintea noasträ in
ziva susnumita, in ceeace priveste hotarele amintite, care sunt
urmätoarele:
Prima granitä incepe dela Dealul Lung, din din vârful
dealului pi vârful poselei care merge spre unde in drum se
piaträ, pietros.
Piatrá strâmbä.

www.dacoromanica.ro
 433

gäseste un fag mare pi Malt, in care sunt Wale patru cruci

patru párti. La rädäcina tulpinei se o de pámânt.
Crucea dinspre Nord aratä granita Ilvei, crucea dinspre lad, gra-
. nita ladului, crucea dinspre a Bârgäului, crucea dinspre
Vrf. Muntelui aratá Dealul Lung, care se pânä inspre Vrf.
Muntelui Heniu (Schneegebirge). Toate apele care curg din mun-
tele Heniu spre Sud pänä la Dealul Lung, apartin satului Bârgäu.
le ape care curg din Muntele Heniu spre Nord,
gránita Ilvei.
Dela granita aceasta am plecat in jos pe drumul din
de unde jumdtatea granitei dinspre Räsärit in douä hotarul
Bârgäului, jumätate dinspre Apus granita ladului.
Tot pe valea susnumitá din am Bârgäu
unde se aflä la dreapta drumului un fag, pi in pomul acesta s'a
o cruce, iar tulpina lui se o grämadä de pämânt.
Tot pe acelap drum am coborit mai departe pe locul unde
la mânä dreaptä se un fag, in care s'a o cruce pi
care se iar o de pämânt.
Tot pe drumul din am mers la vale pânä am
pe ambele margini ale drumului doi fagi albi pi anume lângä po-
vârnisul râpos, cari au fost prevázuti cu grämezi de pämânt,
dintre care cela dela mâna dreaptä aratä granita ladului, iar la
stângä granita Bargäului.
De aici am coborit mai departe pi am gäsit in dreapta dru-
mului un fag, in care era täiatä o cruce pi lângä care era ridicatä
o de pämânt, pi de aici coborind, am gäsit la mâna
Iângä drum un fag alb in care era o cruce pi
care era ridicatä o de pämânt.
De aici mergând in jos, am gäsit in dreapta drumului doi
mesteceni, cu cruce pi grämezi de
Venind mai in jos pe drum am gäsit la mâna
lângä drum, o de pämânt pi tot pe drum am ajuns
la apa numitul Pârâul Mare (Nagy Patak), unde se o
de pämânt la mâna dreaptä drum, care in
pârâul care, curgând in jos spre Apus, granita ladului,
coborind spre Sud, acest Pârâu (Nagy Patak) in care curge
pârâul Livezilor (Wiesenbach), acolo am ridicat un punct márgi-
nap din pämânt pi pietre, de acolo am mers unde se unesc
pârâie - Pârâul Mare pi Feyer Patak. Coborind mai departe am
dat Iângä acel pârâu de un drum pietros care trece pârâul. Acolo
am päräsit drumul pi am luat-o in sus pe dealurile lungi
Bârgäul de unde stä un mesteacän drum la mâna dreaptä
pi unde este o grämadä de pämânt pi de pietre, de aci, unde au
fost Mate inteun stejar doug cruci, drumul se indreaptä in jos
spre Bistrita.
11*

www.dacoromanica.ro
 Inaintând mai departe pe susnumitul Dealul Lung, au lost
stejar douä cruci pi Iângä tulpiná se ridicä o grámadá
de de pietre.
De aici coborirdm la pârâul Muncel peste acesta
in Wiesen-Grund (Câmpul Livezilor), unde a fost ridicatä o
madá de pámânt la rädäcina unui porn.
De am mers mai departe in jos pe drumul care vine
dela Bistrita pi lad spre Bârgäul de unde se
drum o de hotar, de acolo granita inainteazä mai departe
unde se aflä o gramadd de pámânt.
Dincolo de pârâu e täiatä o cruce intr'un brad alb, aci
am trecut apa Bistritei pi am ridicat pe malul Sudic o grämadä
de pämânt pi de pietre.
De aicea ne-am dus mai departe pi anume spre Sud pi am
ridicat lângä pârâul Pojen ultima de pamänt.
Pârâul Pojen curge drept spre Räsärit pi imparte granitele
acestor douä sate anume: spre Räsärit aceea a BArgaului, iar
spre Sud aceea a Bistritei a ladului.
Aceastä scrisoare a fost eliberatä Bistrita, in Joia
Sf. Mihai a. d. 1579.
In marginea de jos era scris ca : Georgius Vass m. p.
prefect de judetul Cluj.
Dupd ce ne-a rugat lohan Boroslo in numele lui
Apaffi, am exträdat acest document färä a sau a
ceva, decât ce a fost in original, susnumitului Apaffi pen-
tru apárarea drepturilor sale.
Dat in Cluj, a 6-a zi dupa sárbätoarea räposatului Emeric,
in 1579.
La mâna era : citit, comparat publicat conform
originalului Dolzai de Keresturi, judecätor de Tribunal.
Aceste documente erau confirmate cu pecetea adeväratá a
altetei sale Principelui.
* *

E. Päunel: Câteva date bibHografice

profesor E. Punel din Cernäuti a binevoit sä comunice
revistei noastre urmitoarele pretioase date note:
Räsfoind numárul 22 al revistei D-Voastre, am cetit, la pag.
195-206, traducerea intocmitä de d-1 lulian Martian a unor
sagii din cartea : Reise von Pressburg nach Sieben-
bürgen und von da zurück nach Pressburg.« Frankfurt u. Leipzig,
1793, am consultat pi inceputul acestei apárutä
Nr. 11 al revistei, la pag. 36-44.

www.dacoromanica.ro
 435

Cum lucrez, de ani de zile, la o bibliografie a alätorilor

sträini cari au trecut prin române, sunt in plAcuta situatie
de a putea adAuga câteva date bibliografice cari ar putea fi de
interes cetitorilor acelei interesante contributii la istoria Ardealului,
din secolul luminat.
1. Anonimatul artii a fost deslegat. In cunoscuta bibliografie:
M. Holzmann und H. Bohatta, Deutsches Anonymenlexikon,
1501-1850, vol. III, Nr. 11745, e indicat drept autor un anumit
Christoph Seipp, care, Veress (vezi mai jos), a fost directorul
teatrului din Bratislava.
2. Titlul exact nu incepe cu cuvântul ci
(plural).
3. Cartea e tionat discutatä : a) N. lorga, Istoria

RomAnilor prin alátori ed. 2, vol. III, p. 9. b) A. Veress, Biblio-

grafia româno-ungarA, vol. II, Nr. 789. c) Bogdan-Duia, in »Na-
Cluj, vol. III, Nr. 5 din 1929, p. 1-2.
* * *

losif E. Naghiu: relatare din sec. XVIII

un manuscris maghiar din sec. XVIII, care ne spune multe lucruri
despre Tara Näsäudului. Manuscrisul se'ritituleaza: spre rep-
E de Petrichevich Horvath Francisc. Azi se gäse$te in
proprietatea Baronului Petrichevich Horvat Artur. DI prof. univ. Silviu Dra-
gomir acest manuscris in limba maghiart ca anexa Nr. 75 a monu-
mentalei opere : desrobirii religioase a din Ardeal in sec.
XVIII". Sibiu, Tipografia Arhidiecezani, 1930, p. 397-403. Voiu traduce acest
manuscris important, fiindcä originalul e greau accesibil. »Arhiva
misiunea de a publica tot ce se referä la trecutul Tärii Näsäudului,
are desigur rolul de a ne da in traducere eventualele documente sau
manuscrise ce s'ar gäsi risipite prin vreo operä generalä sau prin diverse
colectii.
DI Silviu Dragomir pune in fruntea manuscrisului publicat in original,
un titlu potrivit anume: cronicar ungur contimporan despre ac-
lui Buccow despre districtul Voiu traduce mai
fidel textul de care vorbim voiu adänga câteva note bibliografice.
In anul acesta in fine a fost adus de comandant al
lului generalul Baron Nicolae Adolf Buccow, care a 5i fäcut multe
lucruri importante in Tara Ardealului. Printre altele pe cele 23 de
comune ale orasului Bistrita, pe cari le locuesc Românii cari s'au

www.dacoromanica.ro
436

revoltat mult pentru eliberarea ruperea de jurisdictia Bistritei,

prin cereri la Impäräteasa Maria Terezia le-a silit la unire (a
s'o ducä la indeplinire el personal, dar a fugit cum a putut din
aceea regiune muntoasä 1). Le-a amenintat cu armele prin câteva
unitäti ale regimentului condus de groful Betleni Betlen Adam,
general de husari, care s'a dus ei (Mire Românii de pe
Valea Somesului) a fäcut executii drastice. Comunele mai
portante, mai mari mai puternice ca Maieru, Sângeorz, Rebra-
Mare, le-a pe stradä s'au incercat amenintärile.
Poporul blestemat nu se clintea de religea sa greceascä.
Preferau sä moarä. In genunchi rugau pe ostasii inarmati din jur
sä le tae mai bine capetele, decât sä-i oblige a-si päräsi religia
traditionalä a trece la unire. Dupä ce nici cu incercarea aceasta
n'a face nimic, satele s'au umplut de soldati cari le apäsau
cu fel de fel de persecutii. Väzând Buccow nu se dau
o metodä mai subtilä, initiând un mod mai drastic.
Face anume caz de pretentiile de libertate inaintate magistra-
tului bistritan, ca prefäcându-i in popor inarmat, prin legi militare
sä imblânzeascä poporul sälbatic sä-1 obisnuiascä
cu supunerea, astfel ar ceda mai usor.
Astfel aceia eliberati de sub magistratul bistritan
sunt supusi unei jurisdictii militare, rázboinice. Li se dau arme.
Se impart in infanterie, cavalerie dragoni, dar in scurt
toti devin infanteristi. Comandantul e Baronul Enzenberg,
mare politician, celebru prin experienta sa bogatä. Descinde in
resedinta militarä impusä, in metropola acelui tinut românesc,
sat cam la mijlocul (regiunii) numit Näsäud. Acest sat
românesc de pe Valea Somesului Mare, de mult s'a impodobit
cu clädiri domnesti, biserici, prävälii, case in cari se fierbe bere, (in
mäsura in care i-o permite terenul) cu o repeziciune uimitoare,
a devenit un oras, cu târg propriu colonizat cu tot de mese-
riasi. Aci ti in alte sate au fost trimisi din compäniile regimentului
ofiteri cari sä aibä mereu rol printre ei, sä-i trateze cu tot felul
de supuneri umiliri, pe incetul sä-i obisnuiascä ti unirea.
Ceeace nu s'a putut face cu forta, s'a fäcut prin vorbe frumoase.
In felul acesta, acea regiune a Ardealului, militarizatä, popu-
I) Face aluzie la lui Todoran.

www.dacoromanica.ro
 437

latia mereu s'a cu unirea a devenit o pro-

vincie separatg.
Intrând in acea regiune, la hotarul primei comune la Mocod,
gâsesti pe malul Somesului Mare doi stâlpi foarte mari, cu
scriptia celor douä regimente. Muntii Rodnei, minele celebrele
garduri de piatrá rotundä, vopsite in rosu, case acoperite cu
drile, având extrem de multe camere mari (ceeace vita-
litate) ne duc la apa acrä (borcut).
vreme drumurile erau aproape impracticabile. Azi
sunt pardosite cu piatrâ, drumurile inguste stânci, sunt
gite, le gásesti de copaci. La räscruci sunt infipte
cruci de lemn, sau se aratä direcfia cu degetul. In cursul drumu-
rilor, prin diversele sate se gäsesc fel de fel de movile verzi,
acoperite cu diverse plante. Sunt de admirat digurile fäcute impo-
triva cursului puternic repede al Somesului.
Pe dela casele soldatilor numerotati, se gäsesc table
verzi, spre a conduce trudä pe vizitatori la gazdele La
capetele sträzilor, sunt porti impletite. Ele nu aratá numai vitejie,
ci spun numärul gospodarului care locueste acolo. Dintre
scriptiile puse pe porti la Sângeorz am cetit urmAtoarea:
Fraxineam portam fructicosaque moenia rides?
Pectora Romulidum moenia firma satis.
Adia: Râzi de poarta de frasin de zidurile de tufá?
Pieptul Romulizilor e zid destul de puternic.1)
Prin mai multe realizäri de acest fel, s'a mai sufletul
acelui popor.
Anul trecut la borcut in Rodna, am constatat din
perientá, cä dacä li s'ar mai da drepturi, s'ar la forma
veche, la religia bor. Chiar fatá de ofiteri sunt binevoitori
numai in aparentä, nu din suflet. Viata le-a devenit tristá mai
ales prin negotul cu sare pe Somesul Mare fäcut plute con-
struite de ei. Au construit cu ei plute prin regiuni neumblate ale
apoi ca manevrä, ti trimit plute incarcate, pe
mesul repede inconjurat de stânci, pânä la Dej. Chiar mai mult,
0 inscriptie era in la poarta lui Cossimelli. Vezi:
I. Naghiu: Antonio Cossimelli, Italiene.

www.dacoromanica.ro
438

dupá ce s'au distrus digurile domnilor cu mori, trimit cu sare

in Ungaria, la anumite depozite case de vânzare.
La prima organizare regiunea militarizatä consta din 23 de
comune, cari cuprindea tinutul dintre Somesului Mare
Maramures. Cum am amintit mai sus, gr5nicerii s'au in
regimente de dragoni de infanterie, dar din cauza sArAciei
torilor a cheltuelilor ofiterilor asezati prin sate mai apoi s'au
format numai unitAti de infanterie, exercitiile cu armele erau
inlocuite uneori prin exercitii cu securi.
Se speri ci decând Impáräteasa Maria Terezia a alipit la
imperiul ei o parte din Moldova, vecinä cu Ardealul, nu va fi
necesará paza hotarelor (pentru care au fost grAniceri).
dela ei se vor lua armele vor fi intrebuintati la cornertul cu
sare la metalifere din Rodna. In felul acesta regiunea
ar deveni a fiscului, cum era in s'ar conduce de un
administrator cu sediul la Näsäud. Dar cum se va realiza aceasta,
nu se nici la Viena. cu un an au fost câtiva
austrieci pentru inspectarea modului in care se fac plutele. Vizi-
alpine. In felul acesta s'a diminuat mult prestigiul
rolul ofiterilor.
Paginile cari urmeazä nu le mai traduc, nefiind in cu tinutul
nostru. Se referä la certuri sangeroase din alte tinuturi.
* * *

Onisim : Douä documente

Un memoriu al Feldrihanilor Br. L. Kemény

Interminabilele certuri ce au existat Românii din satele de pe
Valea Someplui: Feldru, Värarea (Nepos) Rebrisoara, pentru
rele cu Sasii din lad, Pintic (Slätinita) Dumitra, au dat nastere unui proces
multisecular ace5ti doi vecini, cari din aceastä au ajuns la con-
armate.
Revista Arhiva a adunat publicat mult material referitor
la aceastä cauzä.
In cele ce urmeazä dau publicitdtii o a setenilor din Feldru
cätre groful Kemény cäruia aratä cum li s'a fost luat »hotarul0),
1) intelesul local == movie,

www.dacoromanica.ro
precum toate uneltirile Sasilor. Românii sunt revoltati
nu li se va face dreptate, stabilindu-se vechea granitä ce a fost la cei
ei vor face Impâratului.
Urorind un scop pur istoric, nu voiu comenta acest document care
ar prezenta din alte puncte de vedere interes. Se gäsesc aici particularitäti
morfologice sintaxice specifice, cuvinte cari azi nu se mai
sau se cunose foarte rar1), sunt expresii forme greoae explicabile doar
prin obisnuintä a sätenilor de a
Peste toate acestea voiu trece, urmând a reveni asupra la sta.
In ceeace priveste anul când a fost srcis acest document il putem de-
duce, cea mai mare aproximatie, anii când a guvernat Kemény
läu, 1758-1762.
Ne putem opri pe anul 1760, deci de militarizare.
Documentul e important prin materialul säu necunoscut. Pentru ca
aportul aduce sä fie mai apreciabil pentru ca sä fie cercetat
mai usurintä de cätre cei interesati in materie, redau in tran-
scriere din cirilid acest memoriu.
Rugam pre milostivul Dumnezeu pentru fericita sänätate märii
sale iakeklenti (sic) märii sale Do[m]nului grof Kimini Lasou 2).
Rugäm pi pentru rândul nostru säracilor oameni dela
dru, din (vidicul) Bistriti, precum ne-au luat Sa$ii o bu-
de hotar precum märie ta ai auzit când ai imblat in pärtile
noastre. noi mo$i pi pärintii no$tri di[n]
muna Dumbrävii : cât curä apele cáträ noi al nostru, cât
cur apele hotarul ladului, iaste a ladenilor. larä ei ne-au
pi cât cura apele in parte in sat. intâi
când au intrat sasii in hotarul nostru cu acest me$te$ug au intrat
ca au sträns sasii va$nitä3) de porci la padurile i n'au avut
apä Ce purcarii din sat noi, din
i-au fost aducând in hotariul nostru pi i-au fost adäpat in Vale
in valea Targului.
pi le-au zâs sasii nu aducä porci
in hotarul Feldrului cä i-or trage feldrihartii. larä purcarii a zis
ne vor trage noi sintem din Feldru feldrihani ne sunt
frati, altii ni's veri, alti cumnati toti frati nostri. larä voi sasi
or veni oameni mai de cinste pi judele, sä-i cinstiti pi
vä rugali pi ne vor läsa ne sintem prieteni pi megie$i aproape
Vezi cuvintele: vracnitä, vasnitä, a volutui, etc.
2) Kemény Lasläu, guverneazA dela 1758-62.
3) Vasnitä = de porci. se intrebuinteazd din ce in ce mai
L-am gäsit in comuna Nepos Feldru.

www.dacoromanica.ro
440

unii altii«. sasi ate au facut au mers judele dela

Feldru la târg oamenii cari au socotit, i-au adäpat cu vin
i-au ospätat mestesug, au apucat de nu i-au oprit. 5i
väzând sasi cä iaste hotaru cu apa poeni päduri bune, au
mers la de Bistritä cinstiuri ei totdeauna
domni de Bistritä, au esit domni din orat ti le-au supt o
de hotar care iaste pädurile i-au sasi in gura
Voi in lunca ti din in sus au
sila pe feldrihani de au fäcut gard. Din vracnitä1) in jos au
fäcut pinticani spe Pintic. 5i au vreme
aceia scornindu-se räutäti in ti ai nostri având pe aceste
locuri, care ni le-au lásat in parte noastrá, casä turi
au fost din gard dire sat am tinut noi feldrihani locul, mosie
dela mosi ti dela pärmti nostri, ti au ciurzile noastre
ne-am tinut oile. lará Sasi dat marha in ernatic la oameni
nostri cu platt ti räutäti in s'au rugat sasi cátre feldri-
hani sä le tie ti pe sä le pasa or pláti. 5i oameni nostri
nevoesi s'au bucurat la platä ti le-au luat le-au ti
aceia al doile s'au sculat sasi ti au dat cinstiuri pela
domni ti ne-au tipat ti depe cela hotar de pe jumätate ti dupä
aceasta al treile s'au sculat sasi edeni t'au mai dat cinstiuri
pela domni de Bistritä l-au luat tot hotarul in sat ti au
cerut sasi dela feldrihani tapse pe sä de dijmt. Taptt
au cerut tesäsprtzece florinti oameni nostri n'au vrut de ti
sasi au dat hotarul unui arman in tapsä
florinti de an ti au tinut armanul locul patru ani. 5i de trece o
marhä a noasträ o inchide armanul ne cere un sau
doao zile de cosire. Dupä aceasta vázând noi cO ti ate säntem
mai de mare I-am luat in tapse ti dijme ti I-am tinut
patru ai. Apoi ne-au luat dealurile cu poenile ne-au läsat nu-
mai tesurile ti 1-am tinut vreme. aceasta ne-au luat
ti ti nice in tapse nu ni dat ti am dus bani teso-
florinti la iedeni i-am intr'o zi zuoa cu
banii ti n'au vrut st-i Dupä aceasta am mers la domni la täl-
naci am dus bani ti n'au vrut ia. 51 noi aceste
1) sau vranitä simplä construitä din 3 scânduri
un Astäzi nu se mai fac.

www.dacoromanica.ro
 441

am scos dieci am volotuit am rämas säraci de doao

sute de curb de mälai de patruzAci de carg de fän pi nevoile
greutätile ne päzäsc sintem la mare greutate cä n'avem
pe ce ne hränim. am mers la domni ne tie lege n'am
avut nice o dreptate. $i s'au sculat sasi au venit impärtit
locul. Jude le nostru s'a sculat cu kitva oameni i-a oprit cu pu-
terea cräesii cu a ecselesii guberniu a tara
n'au vrut si sä opreascä au pus pe judele nostru tipat,
patru sasi au dat in jude au sárit cu puterea pi au legat pe
jude 1-au bät(ut) in tri locuri au vrut sä-1 spânzure,
din pädure au uds pre oamenii nostrii de au zäcut pânä
la moarte le-au cusmele räd de noi cum li voia.
noi nu ce facem cá ne stäpänesc sasi pi fac cu noi cum
voia. noao cume sint pi in lad. au pus crivel in
urekile marhi pi spini sub coadele cailor pi le-au slobozit
marha de bajocurá. Pe jude 1-au pus in ceräl) bägat in
bold2) de do ori sasi au fost oameni in pace. ceram
dreptate sä avem noi pre pámânt, noi mai bun n'avem de-
cät sufletul pi facem cu sufletele noastre pe acest precum
iaste (a) nostru dela mosi dela pi nimeni nu ne-au oprit
de pe deschis pirinli nostri. ne avem
milá la cä noi la domni nostri milá n'avem. De aceasta ne
noi säracii oameni dela Feldru, mesita A(u)gust zile.
in zilele trecute, Dici al doilea judecätor
Doiac, am mers noi feldrihanii am pus 12 bani in masa
tälnaciului pi ne-am oprit pe am zis n'om da locul
am zis c'om merge la Biräul au zis ne-a bäga in bold
sa nu altá judecatä omeni nostri oameni prosti
s'au späret pi s'au läsat, ne rugäm dreptate la tarä.
de n'om ave dreptate la poate s'or osteni säracii
oameni la (impärat) cu
Adresa: Intru cinstitä mâna märii sale domnului grof Kimini
läu sä sä de márii sale.
Originalul se in Arhivele Statului, subdirectia Näsäud.
I) in 1-au ferecat.
2) inchisoare.

www.dacoromanica.ro
442

Un alt document de o egalä importang este o scrisoare redactatá in

Poenile-ZAgrii adresatá directorilui cauzelor fiscale, Dobra. latä in
intregime transcrisä din cirilicä scrisoare:
luminate Doamne, sä Märia Ta, sâatos intru
cinstit luminat scaun al Märii Tale. Ne rugäm bunä-
tätii Märii Tale ca unui Domn bun milostiv.
Pentru rândul nostru cä am avut o mosie Poeniile-Dgrii
depe mosul nostru depe tatäl nostru au zälogit-o tatäl no-
stru cä au fost ajuns la neputintä ai nostrii 8 frati am
slujit am fäcut doi am vândut boil sesprezece florinti
am mai avut bani am mers la acela care au tinut mosia
cu ce fi-au fost tatäl nostru dator, sä-ti intoarcem
banii, ne mosia inapoi. larä el au zis cä mai este 20 de
florinti (v)bonas. chemat la judele sä joare. 5i el au jurat
cu sufletul cl este 20 de florinti (v)bona$. am numärat banii
20 de florinti i-am dat a multi oameni buni
care sunt (dati) acum. 51 acum au murit bätrânii el zice cd
au vândut-o in veci. larä noi am cerut cartea märturie el
n'are cu ce märturisi cä nu vor nime sä märturiseascä cu sufletul
cä nu-i vândutä, färä au fost zAlogitä. acum ne-am
ruga Domniei Tale ne inveti sä ne 5i pentru aceasta
ne-am ruga (Märii Tale) a intreba cu acui putere tine mosia
iosagul, s'o noi cä noi am dat banii acum noi nici
avem banii nici mosie. Drept, nouä nu ne trebue banii färä
ne deie movie precum au fost mai inainte vreme, acea
am pofti. noi pe Inc domnesc avem prunci ne
temem sä nu murim, sä ne rämâe pruncii iobagi, nu
meni va träi. 5i acum am vini la mila Märii Tale sä ne rugäm
sä te milostivesti, Ta, cä sâmt niste oameni säraci n'avem
cu ce ne judeca cä am umblat la D(o)mni de Bistritä ei au zis
cä noi nu nici o mosie, cd mosie(a) este a a Domnilor
de Bistritá iarä nu a no(a)strä. lard noi am plätit-o de portie9
Impäratului pärintii nostrii. Numai scum, de vreme, nu
acolo toti. larä totusi un frate au märs acolo ede;
acela acolo pe locul nostru, pe jumätate gredina noastre
Impozit.

www.dacoromanica.ro
 acum ne-ar fi voe sá-1 lepädAm de acolo, sä ne toti
acasä, sä fim toti la moia pärintilor no§trii, precum au fost mo§ii
pärintii no§trii. am vre sä ne sä plätim
portie ce ne va ajunge, precum am mai dat mai dinainte vreme.
De aceasta ne Märii Tale sä te milostive0 Märita le, sä
fie Märitale pärintilor Tale a domni§orilor
Märii Tale. pentru aceastä am dat doi de au plätit-o
de däräbänie. de n'ar fi fost a noastre pentru ce am fi plä-
tit-o noastrá a lui Sirnion pentru aceasta
ne Tale sä ne faci o carte, Domni ne
dea voe sä välätuim (nouä) ne (e) teamf sä n(e) ducem acolo
s'au läudat va in bold. pentru aceasta ne
mem, cä acela au dat patru vite de oi numai sä tie Domnii
cu dânsul a mai dat doi stupi, a mai dat bani.
pentru aceasta, sä Maria Ta sänätos, cu toatä curtea
Tale in veci, amin.
Al Märii Tale slugi mai anume Costin Poenaru
cu fratele nostru, Dumitru pentru mai mare credintä
am eu lonitá dasal din Beclean, me(si)tä Noemvrie 30 zile.
In ceea ce priveste anul când a fost datat acest document, nu gäsim
nici o mentiune in textul românesc. Avem doar mentionatä luna, Noemvrie.
Pe document insä, se gaseste o rezolutie in limba latinä, care ne
o Septemvrie 1750.1) Dacä mentiune s'a luna
Septemvrie 1750, atunci anul in care a fost redactatä scrisoarea, trebue sä fie,
dacä nu acesta, in cel mai rAu caz anul precedent, deci 1749.2)

1) Prasens causa etc. Budatelke, Septembrie 1750. Petrus Dobra

director.
2) Originalul se gseste in Arhiva gränitäreascä din Näsäud,

www.dacoromanica.ro
 Muzeul näsäudean
Donatiuni
(Septembrie-Decembrie 1938)

1. Dela Istituto di cultura italiana, Bucuresti, diverse cárti.

2. Dela dl Vittorio Gava, actualmente in Diverse
cärti, 48 volume.
3. Absolventii din 1898 ai liceului din Näsäud un tablou
fotografiile a profesorilor la finele anului 1937/38.
4. Dela dl Filipoiu, student universitar, douä portrete
in relief, de carton presat, a Regelui Carol a Reginei Elisa-
beta, cari au fost multe zeci de ani proprietatea botanistului Flo-
Porcius din Rodna pânä in 1908, când au devenit in posesia
d-lui Petru din care le-a däruit, in Septembrie 1938,
»Muzeului näsäudeang.
5. Dela dl Locotenent Teodor dela Batalionul gräni-
teresc de gardá din Bistrita, un reprezentând luptele
dela Bistrita, in 1849, intre gräniterii näsäudeni, cu ar-
mata rusascä venitä in ajutorul Austriei, cu revolutionarii maghiari.
Tabloul e o fotografie dupä originalul pictorului rus Willewald, care
se aflä in muzeul din Kremlin-Moscova. Apoi fotografia
nului Storch von Arben, fost adjutant al Colonelului Urban,
mandantul Reg. gräniteresc in anii 1848/49.
. Dela dl Dr. Alex. Pop, notar public-Cluj, fotografia fami-
preotului loan Lazar din a redactorului lacob
resianu, f. redactor al Transilvane.
7. Dela elevul Alex. Husar din cl. VIII liceul Näsäud, o banc-
notá de 50 coroane austro-ungureascä, din anul 1914-2 lanuarie.
Wien.

www.dacoromanica.ro
 8. la dl secretar al Regnei, Onoae, Demo-
cratia crestinä lmnuri sfinte, de Anton Pecuraru, in câte 2
exemplare.
9. Dela /gnat Berindei, elev in liceul din Näsäud, o carte:
Cazania (veche, fárá titlu an).
10. Dela dl Flore Filipoiu, dela Batalionul gräniteresc din
Bistrita, revistele: Revista Infanteriei, Anii 1934-38; România
militarä, Anii 1934-38; Monitorul Oastei, Anii 1933-38.
11. Dela doamna Maria Dr. Victor Oni,sor, Cluj-Corvinesti,
diverse manuscrise (14) de ale sotului D-Sale, fost profesor uni-
versitar in Cluj.
12. Dela loan fost prefect advocat din
säud, Emil advocat din Bistrita, 56 fotografii privitoare
la familiile Morariu, Hangea, Peicici, Anca.
13. Dela tipografia Minerva din Bistrita 2 fotografii: una a
M. S. Regelui Carol voevodul Mihai alta Statuia bardului
dela 1848/49, Andrei Muresianu; prin dl tipograf Alex. Muresianu
din Bistrita.
14. Dela dl Florian Mureian, de prezent profesor la liceul
industrial din Arad, 3 fotografii dupä tablouri de-ale D-Sale 2
desemne relative la liceul din Näsäud.
Am primit apoi dela redactiile urmatoarelor reviste ziare:
a) Buletinal Comisiunei monumentelor istorice din Bucuresti,
Nrile 85 91; b) Revista Agra din Cluj, Anul 1938; c) Tribuna
Granitei din Caransebes, Anul 1938; d) Revista Afirmarea din
Satumare, Anul 1938; e) Revista Sic Cogito Cluj, Anul 1938;
f) Revista Arhiva Nrile 17 24; g) Ziarul din
Petrosani, Anul 1938.

Directia > Muzeului exprimä tuturor donatorilor

cele mai cälduroase multumiri pentru valoroasele d-lor donatiuni.

www.dacoromanica.ro
 Publicatie
Directiunea din de Stat al Pro-
pagandei pune in vedere tuturor particularilor institutiilor
particulare, cä toate cererile ce-i sunt adresate, trebuesc sá fie
timbrate (8+1).
Celor netimbrate sau insuficient timbrate nu le va da curs,
decât dacä se va pläti taxa prin aplicarea de timbre mo-
bile, conform art. 41 din legea timbrului a impozitului pe acte
fapte juridice.

www.dacoromanica.ro
 IULIU MOISIL

BIOGRAFIA
ANTON COSIMELLI
opera sa

POEMATION DE SECUNDA
LEGIONE VALACHICA
POEMA REGIMENTULW
AL II-LEA DEAN

pentru datä in limba in anul

sub pseudonimul
COMES SILVIUS TANNOLI

Traducere in limba românä (in 1925)

de

VASILE BICHIGEAN
f. director al liceului .0.
din

lad 1939
12

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Antonio Cosimelli
Din marele numár de ofiteri, cari au servit in Regimentul al
de granitä din ofiteri sträini, de deosebite natio-
nalitäti, nemti, croati, francezi italieni, vrem amintim pe unul
de nationalitate italiand: Antonio Cosinielli.
Din foarte putine date ce am putut afla, Cosimelli s'a näscut
in Roma. la 1762 era cäpitan in Regimentul al de
granitä 5i ca atare a organizat chiar dela compania a IX-a
dela a in amintirea gräniterilor ca un mare bine-
al populatiei.
La Noemvrie 1770 fu inaintat la rangul de la 16 Martie
1778 vicecolonel, la 1785, un serviciu de 23 ani, a esit
din »gremiul regimentuluk adicä a trecut la penzie1).
*

In luptele necurmate pe care locuitorii gräniteri din câteva sate

le aveau mereu, din cauza lipsei de locuri de culturä agricolá, cu
locuitorii sa§i din satele vecine, cari posedau teritorii vaste de
culturä dupä militarizarea românilor nasáudeni,
comandantii regimentului au luat asupra apárarea gräniterilor
biografie s'a fäcut pe baza despre *Pomation
de secunda legione valachica., publicati de dl Vasile Bichigean, directorul
liceului G. din in revista »Arhiva Nrile 2 ai 3
din 1925, p. 13-19 i 39-65 i Nr. 4 din 1926 p. 51-80 alte izvoare.
Geschichte des k. k. Infanterie-Regiments Nr. 50 fost II Ro-
manen-Grenz-Infanterie Regiment Nr. 17) de G. Ritter Amon Treuenfest.
Wien 1882, p. 4 43, 46, 54 in 'Libre status animarum districtus militaris
Rodnensis, 1765 (din Arhiva bisericii rom. cat. din
12'

www.dacoromanica.ro
contra Sa0or capitanul Cosimelli a fost
cercetarea revizuirea teritoriilor militare cu apärarea
Astfel a fost esmis Cosimelli ca din partea comandei
regimentului sä parte intro comisiune, stator-
nicirea unei de hotar dintre comunele gräniteresti: Rebrisoara,
Nepos, Feldru mica comunele : Dumitrea mare,

lad Pintic, care erau in proces de doue sute de ani. Relativ la

aceasta comisiune avem din partea maiorului Cosimelli numai
douä acte memorii, unul dela 3 Septemvrie 1771, datat din comuna
Cepan altul dela 13 Septembrie 1771 datat din Bistrital).
Din partea Sasilor a fost, altii Michael Conrad de
Heidendorf, notar in Medies, care, autobiografia sa, descrie
activitatea acelei comisiuni aminteste ca a luat parte maiorul
Cosimelli, despre care zice: »Domnul de Cosirnelli, un
roman (adict din Roma) invätat deosebire un bun poet«.
(Herr Obristwachmeister Cosimelli gelehrter Römer und
besonders guter Dichter.2)

Cu ocaziunea uneia din cAlMoriile sale in Ardeal, Impäratul

al (1773, 1783 1786) incredintandu-se cä Românii sunt
latini a exclamat: »Salve parva nepos Romuli - adicä »mântuit sä
micule nepot a lui Romul« exclamatiune pe care marele filoromân
maiorul a eternizat-o, numind satul Lunca Vinului: Parva;
satul Värarea: Nepos ; satul Strâmba: ; satul Salva,
de Näsäud, acest nurne existând incá din vechime3).

Lucrarea cea mai de seamä pe care CosimeHi ne-a

läsat-o, care ii va eterniza este poema intitulatä
de secunda legione valachica« sub barone Enzen-
bergio, o scrisä in limba in hexametre, sub pseudo-
nimul Comes Tanolli tipáritä, datá in anul 1768,
la cererea mai multor prietini »fermecati de eleganta eruditiunea
1) Amândouá actele publicate Nr. 13 din 1930
p. 303-311.
2) In des Vereins für siebenbürg. Landes-Kunde. N. F. XVI
Band. p. 679.
3) Treuenfeld: Siebenbürgens Lexikon. Wien 1839, la articolul Nepos.

www.dacoromanica.ro
 451

opuscululuig, de tipograful Samuel Sardy, din Sibiiu. Mai târziu, la

1830, s'a tipArit o nouä editie a acestei poeme la Oradea mare
(Magno-Varadini) »Officina typographicac Tichy.
editiile au urmAtorul cuprins :
1. 0 laudä in versuri, la adresa autorului, de Za-
carias de Nenel, din care se vede adeväratul nume al autorului :
Antonius Cosimellius.
2. 0 precuvântare cetitori, redactatä de tipograful-editor
S. Sardy, in care se spune autorul poemei este centurion
pitan) regimentul al doilea de granitä.
3. Urmeazä adevärata poemä.
4. 0 odä de Anton Cosimelli cOtre Somes.
5. 0 altä tot de Cosimelli comandantul suprem
Andrei Hadik.
*

din 1830 contine, de Poema, numitele

flexiones IX, care cuprind un scurt rezumat istoric, Anonymus
Belae Regis Notarius, apoi tratateazä, in liniamente generale, istoria
a tärii sub sistemele feudale, cu soldati mercenari, cu
osta$i de castele frontiere. istoria regimentului al H-lea
de granitä (p. 35-89) urmä se
in istoria nationalä
religioasä a R( mânilor la anul 1830.
Autorul acestor »Reflexiunic nu este numit in editia dela
1830. Au fost de fostul secretar gubernial Vasile Vaida,
näscut in anul 1780 in comuna Glad (judetul de
dintr'o veche familie româneascA, venitä - se crede - din ve-
chiul Regat, ai cärei membrii au fost nobilitati, in anul de
principele Ardealului Gavril Bethlen, däruiti mosii in satele
Glod Frânceni. V. Vaida a liceul in Baia-Mare, iar filosofia
studiile in Cluj. unele servicii in administratia
terii, fu numit, in 1817, profesor de istoria dreptului penal in Cluj.
Vaida a fost un distins bärbat din timpul rena$terii nationalitätii
noastre, in epoca de amintire a feudalismului, un zelos api-
al intereselor românesc un harnic conducator
al:tinerimii române, atât prin cursurile sale, prin
rile, ce le da in casa sa, larg primitoare de lumea româneasca.
La 1821 se cäsatori losefina Méhesi, fiica lui Vasile Méhesi,

www.dacoromanica.ro
452

bun Roman autorul mai multor scrieri de valoare

de petitii de ale Românilor adresate Curtii imperiale din Viena. La
1824 Vaida cursurile sale pi anume : »Notiunea dreptului
a legilor civile private din Transilvania«, Istoria acestor legi
Istoria dreptului transilvan. La 1829 fu numit secretar al guver-
nului reg. transilvan, in care limp a fost mâna a ambilor
episcopi (unit neunit) din aceastä provincie in toate
chestiunile politice bisericesti.
Având o dragoste deosebitä pentru Regimentul al H-lea de
granitä näsäudean, din cauza eroicelor fapte sävârsite in deosebite
räzboaie de Români, in care reinviase virtutea romanä,
Vasile Vaida tipäri din nou, in 1830, Poema lui Cosimelli-Tannoli,
complectând prin ale sale Reflectiones istoria faptelor regimentului
in acel an. Asemenea publid pi mai multe cuvântäri rostite
de dânsul la diferite ocaziuni ca profesor de drept.
In 1834 V. Vaida muri dânsul unul din mai aprigi
apäratori ai drepturilor neamului românesc din Ardeal. La
mântarea lui, de episcopul Blajului I. Lemeni, unul din
asistenti ar fi exclamat: »A murit Hristosul Valahilor«. Din aceste
cuvinte se vede marea influentä ce a avut acest distins
asupra desvoltärii culturii românesti in Ardeal, in grelele vremuri
in care a
Aceste Reflexiuni se pe multe documente, cari astäzi
nu mai existä. Sigur este cA autorul a utilizat istoria regimen-
tului scrisä (dar care nu s'a tipärit) de fostul director Kolar
din Näsäud copiatä de locot. pens. Petru Tanco in anul 1830, care
s'a pierdut in anii 1848/49, dar a mai primit multe informatiuni
dela fostul vicar episcopesc al Näsäudului, loan
*
In paginele urmätoare reproducem poema cu lauda, precu-
vântarea cele ode, amintite mai sus, limba latinä,
in'traducerea româneasca fAcutä de domnul Bichi-
gean, profesor fost director al liceului 'George din
Näsäud. Reflexiones nu le-am reprodus din cauza lungimii
Traducerea acestora in româneste se aflä in Nrul 3 pag. 47-
65 Nrul 4 pag. 51-80 al revistei de unde
le reproducem.

www.dacoromanica.ro
 POEMATION
DE

SECUNDA LEGIONE VALACHICA

www.dacoromanica.ro
 LECTORI BENEVOLO
S. P. D.

A equo accipe animo benevole Lector, reflexiones in

mation Comitis Silvii secundae Legionis valachicae
limitaneae Capitanei, in laudes Baronis Caroli ab Enzenberg,
Colonelli eiusdem Legionis, anno 1768 concinnatum, et
Cibinii typis Samuelis Sárdy publicae luci datum, positas;
ducent enim te in pleniorem opusculi cognitionem, doce-
bunt te rationem erectae Militiae, stabilis campestris aeque
ac limitaneae Transylvanicae; tempus item, et loca, varias-
que vicissitudines limitaneae hujus, Poda describit,
Legionis, et cum nec tempus, nec occasio longiores narra-
tiones admittant, quo breviori Stylo in sequentibus habe.

www.dacoromanica.ro
 Cetitorule binevoitor

»Cetitorule binevoitor, urmäre§te aceste

adnotári fäcute la opera poëmation a comitelui Silvius
Tannoli, regimentul al doilea de granitä român,
compusä in anul 1768 in onoarea baronului Carol
de Enzenberg, colonel in acela regiment, publicatä in
Sibiiu in tipografia lui Sardy. Aceste
vor da o cunostintä amänuntitä a opusculului amintit
vor aräta motivul pentru care s'a infiintat militia stabilä
de granitä din Transilvania, precum timpul, locul
deosebitele peripetii ale regimentului de granitä cântat de
poet nici nici ocaziunea nu o
povestire mai pe larg, ascultatä pe scurt cele ce

www.dacoromanica.ro
 AD AUCTOREM

Sustine pauca loqui Vates de nomine Magne!

Seu quia magni fis, seu quia magna facis.
Seu Comes es Tanno aut es Cosimellius una
Grammate converso, utroque nihil.
Haec sunt Antoni! clarorum facta Virorum,
Ut suus occulto Nomine splendor eat.
Tu facis, ut referant totum decus omne per orbem
Samusidae, illustres Martis honore Viri,
Hoc quoque jure Tibi datur, ut Te Auctore Benigna
Hoc coepit melius nosse Theresa Genus.
Felices, quibus hos liceat retinere favores,
Et Princeps Magna, subesse Tuis!
Ergo quoad Sacri florebunt culmina Pindi,
Romulidasque feres Rodna tuos!
Semper honos Operi, Vati quoque debitus una
Nomine jam gemino nobilitatus erit
Quid moror? mternum monumentum prostet honoris
Quod cerni a tota Posteritate queat.
Hinc Mars, hinc Vates saxo visatur in
Sculptus, cuique Sago par Toga semper erat
Canebat

Zacarias de Nenel.

www.dacoromanica.ro
 autor
mare poete, fac amintire des-
pre numele fie ai mare trecere, fie indeplinesti
lucruri mari. Nu judecata mea nici un caz,
fie cä eti comitele Tannoli, fie schimbând literele te
numeti Cosimellius. Aceasta este caracteristica bárbatilor
mari, ca strálucirea faptelor se
subt un fictiv. Tu, Antonius, ai meritul, gloria
Somesenilor, bArbati distin$i in serviciul lui Marte, s'a lätit
peste pámântul. aceasta poate atribui cu
dreptul Tie, prin mijlocirea Ta Maria Terezia a cunoscut
mai bine acest neam. Fericiti aceia, cárora le este
st se bucure de aceste favoruri i stea subt ingrijirea
Ta, Mare Impárdteasä! Astfel când vor inflori cul-
mile Pindului sfânt, i tu märeatá vei produce pe
Romulizii deopotrivá va fi mereu cinstitä aceastá
autorul ei, cunoscut pretutindeni numele.
Dar la ce mai lungesc vorba ? Vecinic
amintirea acestei importante, ca o cunoa§te
urma§ii.
In fie gravat deoparte Marte, de parte
poetul, care manua la fel sabia ca peana«.
Dedicatia autorului poemei Cosimelli de Zaharie de N enel

www.dacoromanica.ro
 AD SAMUSIUM
DE PONTE ILVENSI,

CAROL! BARONIS ENZENBERGII

Jussu Constructo.

Carpathicis exorte Jugis. furibunde Samusi !

pauca loquar, siste parurnper aquas,
Ante tuus nulla potuit furor arte
Subjicis insveto sed modo colla jugo.
Quique tuo nuper conspectu territus haesit,
Prosequitur laeta fronte viator iter.
Quis tarnen haec ausit? tetram qui scilicet istis
Littoribus forrnam depulit, fuit.
IHe fuit, mores per quem mutare feroces
Romulidas, et cernis adire suos.
111e tuo naves imponere dorso,
Atque novas docuit Quaestibus esse vias.
Hinc, hucusqe tuos cum inglorius egeris
Jam late resonat nomen in tuum.
Oh! quam felici gaudes modo sorte Samusi!
Quam tuus exiguo tempore crevit
Interea tali frueris si victus honore,
quanto Gloria major erit!

www.dacoromanica.ro
 cAtre Some

»Furiosule Somes, in culmile Carpatilor,

te-ti putin apele, ca spun ceva. vrerne furia ta
n'a putut fi prin nid un acum
pleci gâtul subt jugul neobi§nuit. Cdlätorul, care nu de
mult stätea ingrozit de vederea ta, acum calea
nici o Cine a toate acestea ?
Acela, care a indreptat cotiturile ale tärmurilor tale,
care, cum vezi, i-a pe urma§ii lui Romulus,
schimbe datinile sälbatice i sä se apropie de strábuni
care cel dintâiu i-a pluteascd cu plute pe spa-
tele i sä afle noi cäi de De aci departe
îti va räsuna numele in lume, pe când acum ti-ai
petrecut märire. Oh! Somesule, de ce
citä te bucuri acum! de mult ti-a crescut slava scurt
timp! tu invins te bucuri de o astfel de cinste, cu
mai mare trebue fie gloria
Oda catre cu ocazia termindrii dela mid, fäcut din
porunca baronului Carol Enzenberg.

www.dacoromanica.ro
 EXCELENTISSIMO COMITI
ANDREAE ab
SUPREMO PER TRANSILVANIAM ARMORUM PRAEFECTO etc.
SECUNDAM LEGIONEM VALACHICAM PRIMUM PERLUSTRANTI,

Hanc nisi victrici Portam, Vir maxime, Lauro,

Sed tantum agresti surgere fronde vides.
Parce, triumphales, Atavorum insignia, rami
(Proh pudor!) in viles transiliere vepres.
Non immemores penitus virtutis avitae
Nos piget antiquas rursus adire vias.
Haud melior fuerat primorum forma Quiritum,
Cum patria instruxit Romulus arte viros.
Oh Tu! qui toto jam num celeberrimus orbe,
Vix, Tua quo major gloria crescat, habes:
Ne mentem contemne bonam; nos castra sequemur
Si Tua, jam Nobis Romulus alter
Canebat

C. SILVIUS TANNOLI.

Imprimatur.
M. Varadini 20. Sept. 1830.

LADISLAUS GEDEON m. p.
Reg. Distr. Libror.

www.dacoromanica.ro
 lui Andrei Eladik

»Mare bärbat, aceastä poartä ce o ai Ta, e

ridicath nu din crengi de laur, simbolul biruintei, ci din
frunze comune. Ft iertätor, dach in locul ramurilor de
triumf, insignille sträbunilor, s'au pus (oh! ru§ine!) copäcei
de putin pret. Aducându-ne bine aminte de virtutile strá-
moti nu la sä din nou cäile vechi.
N'a font mai strälucitoare frumuseta primilor Quiriti, când
Romulus i-a deprins in arta nationald. Tu, care depe acum
foarte renumit in lumea, abia cuno§ti pe
care sä te märire. Nu nesocoti
rile noastre bune. Celor ce vom fi soldati in tabära ta
Tu ne vei fi al doilea Romulus«.
inchinatä, de soldati regimentului al doilea de lui
Andrei Hadik, comandantul suprem al armatelor din Transilvania, cu ocazia
primei treceri revistä a acestei legiuni. Oda este scrisä in distihuri, de autorul
Pamation-ului Silvius Tannoli (Antonius

www.dacoromanica.ro
 POLMATION
DE

SECUNDA LEGIONE VALACHICA

Undique prxruptis, qua Dacia vergit ad Arcton

Rupibus, et nigris adoperti culmina silvis
attollunt longo caput ordine montes,
Aemula quos inter, velut insuperabile
Imperia, et metam prudens natura locavit.
Arboreas hic nulla comas violare bipennis,
laque mortalis vestigia figere gressus
Ausit adhitc, pedibus tantum loca trita ferarum.
Desilit ingenti summa de caute fragore,
Spumantesque ima secum sub valle volutat
Rivus aquas tenuis nondum formatus in amnem,
Samusium appellant. pauper, saxaque lambens
Exiguos latices cupido passim aggerat alveô.
Ast, ubi prxcipites saltus, et inhospita linquens
Lustra, metalliferas decurrit ad oras,
Jam robur capit usque novum, cornuque minaci
Torvus, et indomitis fertur rapidissimus undis.
Quis mala, quis clades, aut exitialia damna
Agrorum, pecorumque, atque insperata domorum
Excidia, ac luctus, demersaque corpora narret,
Cum sua montanis turgescunt Littora nimbis ?
Aggeribus tunc nulla fides; immanis aquarum
Illuvies, medioque rotantia gurgite saxa,
Avulsaeque alto montis de vertice quercus
Cuncta trahunt secum, et campos populantur apertos.
Arcta quater senos, Radnae de nomine dicta

www.dacoromanica.ro
 Poema regimentului al doilea român

»In partea, in care Dacia apucá spre miazdnoapte,

un ir lung de munti formati din präpástioase i
acoperiti pe culmi cu päduri intunecate, vázduh
creptetele Pe ace§tia natura i-a a§ezat
drept hotar zid de apárare intre impárátii dap-
mane. Ad securea n'a indräsnit sä se atingä de
coroana arborilor; nici picior de muritor n'a läsat urme
prin aceste locuri cálcate numai de fiarele sälbatice. Depe
vârf de stâncä se repede in adânck vuet stra§nic
pi apele-i vijelioase, un mic pärâu, ce n'a luat
formä de râu, pi care se nume§te Somep. La e
putintel pi prelingându-se printre stânci adunä de pretu-
tindeni in alvia-i lacomä ape neinsemnate. Dar
iese din codrii priporo§i i vägäunele neprietenoase i ajunge
in tinutul bogat in metale al Rodnei, prinde din ce ce
puteri tot mai mari, devine sálbsätäcia sa tot mai fioros
aleargä sprinten undele-i neimblânzite. Cine poate
spune relele, strickiunile i pagubele grozave, ce le face
in agrii pi vite, präpädul in case i vieti omeneti, jalea
amará, ce o pricinuiqte, când de ploi torentiale se
revarsä din tármuri ? Atunci zädarnice sunt toate zágazu-
rile, cáci potopul infricopat de ape, bolovanii rostogoliti de
volbura valurilor, arborii smul§i depe värfurile muntilor
duc totul sine pi pustiesc câmpiile intinse.
strâmtä, numitä Valea Rodnei, hränepte 24 sate.
Pelângä cea mai mare parte din acestea curge Some§ul

www.dacoromanica.ro
 alit pagos, quos magna parte,
Samusius praeter sinousus labitur unda,
Ast reliquos Clivi curvis anfractibus abdunt.
Nec Cereri grata est regio, nec amica Lyaeo;
Non equiti opportuna satis, minus apta quadrigis:
Injucunda oculis, scatebrisque referta dolosis:
Montibus inde altis, hinc sevo ab amne,
lo qui nunquam passus se ponte
Saepe modo caret infelix alimenta parandi
Incola, et, hostili velut obsidione, tenetur.
Has igitur prisca genti de stirpe Quiritum
Romulidae terras habitant. Heu quanta nepotum
Disparitas! quam vilescit venerabile nomen!
Namque in maturam Imperio vergente ruinam
Ingens Hunnorum Scythicis huc appulit oris
Agmen, et adversae demum discrimine sortis
Romani servile jugum subiere Coloni.
Opprimit hos victor, cogitque ad vilia quaeque;
Jamque greges Scythicos Romanus pastor agebat,
Hunnicaque Ausonii ducebant plaustra bubulci
Longaque cum lingva vitiarunt tempora mores.
Ast fractae, fatis tandem ad meliora reversis,
Incipiunt vires hominum revalescere, et ingens
Spes rutilat, rerumque novus modo nascitur ordo.
Jamque dies aderat, cura quo provida Adulphi*)
Foecundata, uno ter binas Dacia mater
Enixa est partu proles; informia primum,
Nulloque inter se connexa ligamine membra;
Artificis sed enim virtute, atque arte magistra
Egregii, in pulchram mox instaurata figuram,
Nam quotquot fuerant (dictu mirabile) massae
Baro a Buccow.

www.dacoromanica.ro
 465

$erpuitor undele-i furioase; celelalte sunt ascunse prin

coclaurile intortochiate ale dealurilor. Tinutul nu e priincios
bucatelor, nici prielnic vitei de vie; nu e destul de potrivit
pentru cäläreti, nici acomodat pentru care. E infiorätor la
vedere plin de cascade Bietul locuitor adesea
nu are putinta sä-§i cele necesare existentei sale
e incercuit ca de un asiduu du§man, de
o parte de muntii de parte de râul furios, care
nu sufere se dureze peste dânsul pod.
In aceste tinuturi locuesc urma§ii lui Romul, din vita
veche a Quiritilor. Dar vai, deosebire acetia
nepotii cum a degenerat marele nume! Când imperiul
roman a pornit pe povârnisul decddintei, cete mari de Huni
se spre regiunile scitice, coloni0ii ro-
mani siliti de vitregia sortii luará asupra-le jugul scláviei.
Barbarul tine subt cälcâi sile§te la lucru-
rile cele mai josnice. Acum pästorii romani
ducä la pä§une turmele scitice, boarii ausonici mânará
carele hunice cu trecerea timpului limba
moravurile. In sfâr§it lush, când soarta se intoarse spre
mai bine, recäpätarä vigoarea pierdutä, noi
nädejdi ; o epoch cu altá orânduire a lucrurilor.
Sosise ziva, când mama Dacia fecundatä din inteleapta
ingrijire a lui Adolf 1) a dat na§tere la generatiuni2);
la membre diforme, nici o intre sine.
Dar mai târziu, prin talentul dibácia marelui maestru,
s'au prefäcut o frumoasá; cäci, minune, tot ce
mai fusese massä necioplitä, subt mâna dibace a
aceluia s'a transformat falange inarmate, cari aveau sä
apere pe mama de vecin.3) Intocmai precum
1) Adolf, baron de Buccow. 2) Regimentele de 3) E vorba de
räzhoiul de succesiune purtat de Maria Terezia.
13*

www.dacoromanica.ro
Ante rudes, totidem armatas retulere phalanges,
Finitimo Matrem quae tutarentur ab hoste.
Sic, ubi deformes ulla sine imagine foetus
Edidit, hos multo lingvae solet ursa labore
In naturales effingere sedula vultus.
Ergo immortales aevum ut reddantur in omne,
Inventae Altrices teneris Legionibus aptae,
Tresve satae Hunnorum claro de sangvine genti,
Romulidum tres sorte datae, quarum altera ripis
Insita Samusii miro jam robore crescit.
Pandite nunc Helicona Deae! vestroque faventes.
Magnarum Vati causas ostendite rerum :
Desidiam ut veterem exuerint, moresve feroces
Samusidae; ut facies mutata sit ipsa locorum,
Utque Ceres diro regnet bene juncta Gradivo,
Quartus inexpletis cum vix eat orbibus annus,
Tantane solerti concessa potentia dextrae ?
Principio novitate rei, et fulgore corusco
Armorum perculsi animi expavere, nec ultra
Spem superesse rati, et vana formidine coeci
Tristia degeneres agitabant mente Quirites
Arva inculta jacent, laetissima prata putrescunt,
Nec pecori accedit pastor, nec messor aristis,
Nullaque fit clausis de more frequentia Templis.
Quin etiam insana jam seditione frementes
Arma invisa manu, exosique insignia Martis
Projiciunt, pedibusque terunt, torvoque minantur
Intuitu ; at quorum major dementia menti,
Armentis, Natisque, ac quod fuga nocte silenti
Maturata sinit, nemoroso in monte receptis,
Odrysii subeunt contermina Regna Tiranni.
Quo ruitis, miseri ? quas, stulti, quaeritis, aut quas,

www.dacoromanica.ro
 467

ursoaica, a näscut pui o formä,

se trudeste stäruintá lingându-i sä le dea infäti-
sarea fireasa. Astfel, ca aceste legiuni tinere sä se facä
nemuritoare pentru toate veacurile, s'au gäsit crescátoare
potrivite pentru ele, trei din sângele neamului hunic,
iar trei trase la sorti din urmasii lui Romul. Dintre acestea
din urmä a doua pe tärmurii Somesului creste
puteri minunate.
Deschideti acum, Muzelor, Heliconul! inspirând pe
poetul vostru, ardtati-i cauzele faptelor mari : cum s'au
desbrdcat Somesenii de vechea amortalä pi de datinile säl-
; cum s'a schimbat fata locurilor; cum
neste Ceres in armonie grozavul Marte acum in
al patrulea an, care nu i-a implinit cursul; atâta
putere i s'a dreptei iscusite? La sufletele,
sguduite de aceste lucruri neobicinuite i de strälucirea
puternicd a armelor, au rämas inmärmurite pi au crezut
et nu le mai rämâne nici o nädejde;
orbiti de frica de§artä se gândiau numai la nenorociri.
Ogoarele stau päräginite, livezile frumoase se teli-
nese, vitele nu mai sunt päzite de pástori, nici holdele nu
au säcerätori. Oamenii nu mai cerceteazd ca mai
bisericile, ce stau inchise. Ba mai mult, in ne-
bunt murmurt armele urgisite pi insigniile mult
Marte; le in picioare amenintä
sälbaticd. Aceia, cari sunt cuprinsi de o nebunie i
mai mare, ducându-si in muntele päduros vitele, copiii i
ce-au putut lua cu graba pe apucate in tácerea noptii,
trec in regatul vecin al stäpânitorilor odrisi.1)
Unde fugiti, nefericitilor ? ce locuinte ? pentru-
ce vá päräsiti voi cari aveti sä treceti peste
1) popor trac, care a locuit la izvoarele räului

www.dacoromanica.ro
468

passuri graviora, relinquitis aedes?

Arma lucrum, non damna ferunt: ne munera sortis
Temnite, propensis neu vos opponite fatis.
Sed veluti nimio cum febris aduritur aestu,
Atque ignem tota jam mente recepit edacem,
Delirans furit aegrotus, medicamque repellit
Indocilis dextram, et tantum nocitura requirit:
Haud aliter stimulis furialis Erynnios acti
Samusidae in praeceps, et deteriora trahuntur
Consilia. His promptam, plebis miserata cadentis,
Aerumnis Regalis ESIA misit,
Et ROLUM afflictis jussit succurrere rebus.
delatus celeres honor addidit alas;
Haud mora, jussa facit, patriasque Tyrolidis oras
Deserit, impavidusque capit Legionis habenas.
S, exacto belli feralis agone,
Hoc peperit sibi jure decus; namque abdita primum
Summorum decreta Ducum, et molimina magna
Solers jussorum factor, fidusque minister
Adjutrice manu studuit protendere, at auctus
Nobiliore gradu, alipedem nactusque cohortem,
Quae vigil hostiles exploret cominus ausus,
Praevalidum ingenium, virtutisque omina rara
Prodigit ; Procerum, atque Ducum studiosa voluntas,
Hinc honor, hinc veteris condebita prcemia facti.
Ilicet es ROLI prima, atque potissima cura
Militiae vigili scrutari mente Magistros,
Et quid quisque queat, quis sit cujusque gerendi
Censendique modus, prudenti pendere lance.
Utque hominum non unus amor, non finis et unus,
Cautior inque malum ruit hic, violentior ille,
Sic statuit quaque appositos statione Ministros,

www.dacoromanica.ro
näcazuri mai mari ? Armele aduc nu pagubä. Nu
dispretuiti binefacerile sortii, nici nu vä puneti impotriva
destinului binevoitor. Dar, precum bolnavul cuprins de focul
mistuitor de fierbintelile mari ale febrei, aiureala sa
se infuriazä, respinge ajutorul dat de medic,
cere tot ceea ce-i stricd, Some§enii,
de accese furioase, apucá calea primejdiei ascultând
de sfaturi nesocotite. Impáräteasa Therezia, fäcându-i-se
milt de poporul pornit pe drumul pieirei, i-a trimis ajutor
in nefericirea sa, poruncindu-i lui Carol sá-1 ridice din
mizeria, care se gäse§te. Vrednicia conferia dete zor
färä intârziere porunca datá,
pámântul strämo§esc al Tirolului de curaj in
mânä frânele legiunii. Carol, punând capát tulburärilor
pricinuite de rázboiul nenorocit, mari merite.
Ca executor iscusit al poruncilor date ca
dincios s'a näzuit, ajutat de tovard§ii säi, duct la
plinire hotäririle atunci täinuite strädaniile marilor
comandanti. a in rang o
trupt sprintend, gata sä spioneze de aproape
bägare de seamt incerctrile indräznete ale du§manului, a
dat semne de talent mare de curaj rar. De aci simpatia
frunta§ilor a comandantilor fatä de dânsul ; de aci cinstea
cuvenitt faptelor mari. Pe grija cea dintâi
cea mai mare a lui Carol a fost caute cApetenii cu
mintea treazä, cari sä cumpäni chibzuialä, ce
poate fiecare care e modul de gândire lucrare al fie-
cäruia. dupäcum oamenilor scopurile
nu sunt la fel, ci unul merge spre primejdie cu bägare de
seamk altul se ea nesocotintä, astfel fie-
care post a pus slujba§i potriviti, cari mijloace pacinice
multimea st-i arate ce ii este de
sä indepärteze dela ea tot ce e pAgubitor.

www.dacoromanica.ro
470

Qui placido nutans firment solamine vulgus,

Utilia inducant, atque officientia pellant.
ferme admonitu repetit praecepta diurno;
Hunc docet, acuit, ciet corripit, atque
Multiplici metam sic tramite tendit ad unam.
Obstupuere, novas mirantes undique formas,
Romulidx, atque ingens animo fiducia crevit.
amque situ, et scabra rosus rubigine vomer
Crebrior invertit terram, et splendescit ab usu,
Multiplicatque pecus studio meliore refectum.
Mox ignotus adhuc qumstus amor, atque laboris
Vividus assurgit, stimulisque potentibus urgens
Torporem fugat ingenitum, atque in foenore gaudet
Pauperie hinc dura, turpi terrore soluti
Connubiis juvenes indulgent, armaque nuper
Matribus, innuptis, et detestata puellis,
Haud, tractare, manu nova nupta recusat,
Pulchrior et sponsus castrensi in veste videtur.
Quin et militiae capti genialis amore
Conveniunt pueri, et fictis laetantur in armis,
Blaesaque non patria mutilantes verba loquelx,
Imbelli studia exercent Mavortia dextra,
Densique incedunt, et prcdia miscent;
At juvenes, quorum vegetae stant corpore vires,
Veracis gaudent leges cognoscere Martis,
Atque operi incumbunt, artesque imitantur Avorum.
Bissenis etenim Legio distincta catervis,
Quarum quaeque tribus, de more docenda, Magistris
Tradita, solerti vigilis virtute Tribuni,
Militis omnigeno veteris jam munere praestat.
videre oculis, triplici cum se ordine sistens
Late Acies campos operit numerosa patentes.

www.dacoromanica.ro
 471

Sfaturile date le cu indemnuri

zilnice: pe pe altul impinteneazä, pe unul
treze§te din amorteald, pe altul musträ astfel pe
diferite tinde la Romulizii au rämas uimiti
väzând aceastä reformare a vietii câ§tigarä mare
incredere in puterile proprii. Fierul de ruginä
groasä de zdcere rastoarnd acum cu sârg brazdele
prin intrebuintare vechiul lustru. Vitele ingri-
jite multä sporesc. In curând se de§teaptä in
ei pofta de câ§tig necunoscutä acum dorul
de Mânati de indemnuri puternice
amorteala se bucurä de rodul muncii bor. Ti-
nerii, de o parte de säräcia apäsätoare, de altä
parte de frica ru§inoasá, prind a se cdsätori.
Tânära sotie acum nu se mai fere§te sd atingd cu
drag armele, blestemate nu de mult de mame de fiicele
nemdritate sotul li se pare mai frumos in haine de soldat.
Ba copiii, cuprin§i de dragoste pentru serviciul militar
feimecdtor, se adunä aflä pläcere in armele
imitate cele adevdrate. Schilodind cuvintele gängävite
nu in graiul párintilor se deprind puterile slabe
in arta rdzboiului, pä§esc se sglobii la
Junii ale cäror trupuri sunt de viatá
putere, simt o nespusä bucurie, cä pot cunoa§te legile
veridicului Marte, se pun pe lucru imiteazá me§te§ugul
strábunilor.
Regimentul in 12 companii, dintre cari fie-
care este incredintatd la trei instructori ca ad primeascd
instructiunea traditionald, condus de priceperea inimoasá
a comandantului neadormit, implineste preciziune
toate indatoririle ca vechii soldati. Frumoasä priveli§te,
când de soldati a§ezati in trei rânduri umple
intreg câmpul Atunci uniforma de
albá albastru inchis, invârstatä din in cu podoabe

www.dacoromanica.ro
472

Tune ferrugineus, niveusque refulget amictus,

Quem rubeum frustatim interszcat ornamenturn,
Plumeaque Hungarico candescit crista galero,
Atque repercusso, laedentem lumina lucem
Ignivomi dant sole tubi; latus ense recurvo
Cingitur, immoto erecti stant pectore vultus.
Nec mora: se partes convertes miles in omnes,
Multiplices docta discriminat impiger usus
Armorum dextra, simulati exordia belli.
At cupiens hostem propiore lacessere pugna,
Agglornerat sese, densumque coarctat in agmen,
Tristiaque alternis minitatur damna maniplis.
Vox tonat irritans, en praepete dextera nisu
Arripiens ante ora tubum, parat ignibus amplam
Mortiferis aperire viam, mox ocyor Euro
Inclinans, subitas sulphur fatale favillas
Concipit, horrisono ccelum boat omne fragore.
Ast ubi non dubiis patuit victoria signis,
Hostilesque fugae jam terga dedere cohortes,
Extemplo victrix lento titubantia passu
Agmina persequitur Legio, alternisque manipli
Prosiliunt vicibus, probrosaque vulnera mittunt
Si tarnen hostiles, adversi crimine Martis,
Aspectus vitare juvet, vestigia retro
Improperata refert, faciemque animosa retorquens
Fulminat, et poenas ingenti fcenore sumit.
Talia venturae ficta sub imagine laudi
Fundamenta soboles rediviva Quirini,
Et studio egregiis praeluclit praecoce factis.
His tarnen haud CAROLI virtus operosa quiescit,
Romuleisque Numae pacata laboribus addit
Officia, et facinus mens perficit una duorum,

www.dacoromanica.ro
 473

rosii, se de departe surguciul alb al coifului

unguresc. Tevile pustilor cari varsä foc dau, in bätaia
zelor solare, o luminä, care-ti ia vederile; soldatii
la coaste cu säbii incovoiate stau nemiscati cu fetele pline
de incredere. Constii de folosul armelor ptiu sä le manieze
multä iscusintä, când cere trebuinta, putând simuleze
un inceput de lar când doresc sä atace pe
man deaproape, se adunä se strâng in piruri dese
amenintä nepläcute. Comanda
tärtând la iar soldatii cu miscári repezi punând arma
la ochi, se gAtese sä cale focului omoritor;
apoi plecându-se mai decât vântul, pucioasa
toare de la numal decât foc, vdzduhul
de pocnetul infricodat. Când semne neindoioase
vädesc biruinta cetele dusmane dau dosul apucând la
fugä, legiunea invingâtoare urmäreste pasi agale ostirile
soväitoare, trupele se reped schimbul pe urma
le pricinuesc rusinoase. Daci din hotärirea pro-
tivnicului Marte, e mai bine sä se a da fatä
dusmanul, atunci se retrag incetul intorcându-se din
când in färä cu privirea
sesc cu virf pi
Pe astfel de temelii clädeste in mod simbolic vii
toarea-i glorie generatia a lui Quirinus o
râvnä gräbitä sä se intrevadd faptele-i mdrete de mai
târziu. Neobositul Carol nu se multumeste numai aceste
dispozitii, ci la faptele rdzboinice ale lui Romulus adaogi
indeletnicirile pacinice ale lui Numa; o minte indepli-
neste a oameni. Locuitorul de pe Somes,
in strämosesti, träind din veliste tot in
päduri izolat aproape de societate omeneascd, avea
imprimatd pe frunte sälbätdcia primitivä, imbricat
vesminte de nelucrate, era neingrijit pe cor-
; pärul sbârlit acoperea toatä fata, barba tepoasä

www.dacoromanica.ro
474

Montibus in patriis genitus, nemorumque perennis

Indigena, atque hominum caetu prope dissitus omni
Accola Samusii, nativam fronte gerebat
Barbariem, et vili, informique obtectus amictu
Corpore sordebat toto, lateque tegebant
Impexi faciem crines, obscaenaque menti
Canities; animi sed enim, morumque pudenda
Rusticitas, et cunctarum ignorantia rerum
Squallorem longe clamydum superabat, et oris.
Ingemuit, miserans hominum lacrymabile damnum,
CAROLUS, et valida parat obvius ire medela.
Lenibus hinc monitis, hinc legis jure severae
Svadet, et assiduus premit, alternaque tenaces
Persequitur pugna tandemque exturbat abusus.
Utque perennet opus, convulsaque stirpitus atra
Dispereat labes, studiis, animisque juventae
Formandis, doctae reserantur ubique palaestrae,
Queis poHuta nimis, fermeque oblita Deorum
Belligio in priscum assurgat renovata vigorem.
Sed nec litigii neglecta est cura forensis,
Extorrisque diu populos Astraea revisit;
Nam Procerum veneranda manus, dilecta Minervae,
Consilioque potens, dicundo sedula
Assidet, et recta pendens oracula lance
Debi adtollit vires, reprimitque potentum.
At S totis munus Cereale lacertis
Urget, et ignaro tradit praecepta Colono,
Et, quae cura quis sit gregis, indicat, usus;
Quo sata laeta modo spicis onerentur opimis,
lgnotasque docet sulcis committere fruges.
Non, mihi si lingvae triplices, totidemque canenti
Ora forent, tenui complecti carmine possem,

www.dacoromanica.ro
 da o Infiordtoare. In schimbul acestei
jiri de fatä era de o de o naivi-
tate de suflet de moravuri ne§tiutor de
multe lucruri. Carol, väzând situatia de plâns a
acestor oameni, fu cuprins de se o saneze
cu toate mijl oacele posibile. Când sfätue§te cu blândetk
când amenintá urmärile grele ale legilor; necontenit
la dân§ii, pe cei indärätnici ii tine din scurt
gându-le cerbicia, hi sfâr§it stârpe§te abuzurile, ca opera
sa sä fie räul smuls din
totul, deschide pretutindeni institute de învätämânt pentru
cultivarea sufletului formarea caracterului tinerelor gene-
ratiuni. Dar mai ales dore§te ca :rin aceste
redqtepte sufletul oamenilor, cari aproape uita-
de Dumnezeu, vechiul sentiment religios atât de mult
profanat. N'a trecut vederea nici chestiile ;

dreptatea vreme se întoarse in mij-

locul popoarelor. Un juriu de frunta§i respectabili, ale§i
pe sprânceanä, priceputi in ale dreptului, face dreptate
bägare de cumpdnind
spusele impricinatilor pe cei slabi pe
puternici. Carol promoveazd din toate puterile cul-
tura bucatelor nepriceput; ii
cum se se ingrijeascä de vite, ce are de turme, cum
pot da sämândturile grase rod i cum sá
credinteze brazJelor seminte de roade necunoscute
atunci.
Nici de-a avea eu, autorul acestei poeme, trei limbi
tot atâtea
pi n'a putea cuprinde in opera mea sfa-
bune, câte le-a dat Romulizilor neciopliti foloasele
mari ce le-a adus pi câte mijloace de câ§tig a ndscocit.
mai amintesc pietele, in cari se scot la vânzare tot
felul de pi roadele însutite ce le-au avut in al
§aptelea ? Sau morile, cari învârtirile repezi ale pie-

www.dacoromanica.ro
Quot rudibus praebet documenta, aut commoda gignit
Romulidis, aut quas in lucrum excogitet artes.
Quid referam, omnigenas Fora proponentia merces,
Septimus immodico revehit quae fmnore Titan ?
Aut celeri segetem frangentes orbe molares,
Samusidis pariter, pariterque opus utile Regi ?
Matris Eleusinae, quid, magno condita sumptu
Tecta canam ? ingrati quibus inclementia Bacchi
Pensatur, quemve ille negat praestare liquorem,
Usta redundanti seges ubertate rependit.
Non ego constructas passim primoribus aedes,
Publica nec memorem peregrinae accomoda genti
Hospitia, aut medios resecantia compita campos
Ordine dispositis quae utrinque repagula
Stipant, atque pecus teneris a frugibus arcent.
Viderat abjegnis montana cacumina silvis
Affluere, intactasque situ marcescere pinus
CAROL US, atque novos actutum assurgit in ausus
Ignotam reserare viam, explorataque nulli
Textilibus tentare struit vada caeca carinis
Samusii, et populi, Regisque extendere censum.
Ardua martigenae caedunt pineta secures,
Structurasque domos, miles jam navita factus,
Robusta compage trabes contexit, et alas
Remorum apponit. Stupefactae Najades audax
Admirantur opus; stupet amnis et ipse, paratque
Praescisus insvetae dare libera colla catmae.
Provehitur ripis patrio sale classis onusta,
Atque profanatus frendet sub pondere gurges.
Ipse regit cursum S, laetoque paventes
Affatu socios animat, nec spumeus ilium
Vortex aut crebra occurrens catadupa moratur;

www.dacoromanica.ro
trilor, macinä bucatele, lucru deopotrivä de folositor Some-
regelui ? povestesc despre clädirile ridicate
pe din vinderea bucatelor, cari compenseazä ne-
indurarea ingratului ? Vinul, pe care acesta nu vrea
dea, este marele bel§ug de cereale. Nu voiu
pomeni despre locuintele in tot locul pentru ofiteri,
nici despre hanurile primitoare de sträini ori despre dru-
cari tree prin milocul cârnpurilor despre
rile de täru§i a§ezate simetric de ambele pärti ale drumului,
cari ingrädituri inconjoard locurile apärä de vite sämâ-
ndturile. Carol väzu, et vârfurile muntilor sunt acoperite
din greu päduri de brad, pinul nemicat
din nu are nici o valoare. pe se de
intreprinderi neobicinuite : drumuri prin locuri
cunoscute, construi plute, cari se treacä peste va-
durile necunoscute nemai incercate pânä acum ale
astfel cäutä sä sporeased venitele poporului
ale regelui.
Urma§ii lui Marte a pädurile
de ; soldatul prefäcut une§te
puternice trunhcii de brad, din cari se vor construi
case aplict la plute sprintene. Zânele de apä pri-
inmärmurite ceastä lucrare indrtzneatä; stä
menit härtänit e nevoit piece gâtul slobod
subt jugul neobipuit. Printre tärmurii plu-
tele incärcate sare din patrie apelor din
lini§tea freamätä subt povara purtatä. lnsu Carol
cârmue§te mersul plutelor, vorbe binevoitoare
pe ; nici retin sa vâltorile
spumegânde nici cataractele dese 1), ce le in cursul
hotarele muntoase ale Daciei,
in alvia plinä de peti a Tisei, in regatul pannonic
noi astfel mare nume
zirea riului.
1) de api pricnuite de iazuri.

www.dacoromanica.ro
Sed montosa retro linquens confinia
Littoraque ingrediens placidi piscosa Tibisci,
Pannonicis nova demonstrat commercia regnis;
Et meritam a domito famam nanciscitur amne.
At pleno ut scateat praestans victoria fructu,
Neu mage Romulidis aliqua sit parte timendum,
Undique praevalidis vesanas comprimit undas
Samusii aggeribus, vires adimitque nocendi.
Nec satis: immenso nequicquam saepe labore
Orsum molitur opus, totumque recludit
Radnensi firmis accesum pontibus orae.
lieu quae non hyemis superata obstacula dirae!
Quae non plane obluctantia gentis
Consilia, aut longae tulerunt fastidia
Propositi tarnen tenax haud cessat, et omnis
Expers auxilii, solus molimina tanta
Aggreditur, in opus commune vocati
Samusidae; satis. videres
Robora, procerasque ornos, pinosque virentes
Undique reptilibus per devia compita plaustris,
Callem aptum nive dante, vehi ; centena vicissim
Artificum insudant industria brachia; fervet
Intern multos labor haud casurus in annos.
Substernenda dolant pars ligna, ingentia quercus
Robora pars acuunt, et ferrum cuspidine firmant.
Ast horrendam, atque immani pondere molem
Sublimi intextam malo, centumque revinctam
Restibus, adnixi certant attollere in altum.
Verrum, ubi supremum feralis machina culmen
Attigit, extemplo funes laxantur, at ille
Pondere abacta suo, magno ruit 'impete, et ictu
Subjectum horrisono terrae sub viscera robur

www.dacoromanica.ro
 lar ca rezultatul acestei invingeri strálucite st fie
ca Romulizii sä nu a se mai teme din o
parte, infrtneazt pretutindeni valurile furioase ale Some-
sului zägazuri puternice, lysindu-1 astfel de putinta de
a mai pricinui pagube. Nu se numai cu atât;
opera mare trudä, adesea in desert, o
cu alte mijlopce, intrarea in Rodnei o face
podurilor puternice. Vai, câte piedici
puse in cale-i de iernile grele n'a Cât a de
luptat cu planurile dusmänoase ale popoarelor vecine
câtt i-au pricinuit grijile continue! Statornic
in hotárirea sa nu cedeazä, ci lipsit de ajutor, se
apuct singur de treburi atât de mari numai pe Some-
seni, acestia erau de ajuns, la
in folosul obstesc. Vedeai tot locul coborind pe
cti neumblate nenumárati stejari, frasini pini verzi
dusi pe sdnii cari alunecau repede pe zäpada prefácutä in
pârtie; sute de brate de muncitori harnici lucrând
pe intrecute; e in toiu munca, care are sä dureze
ani. parte cioplesc lemnele, ce vor servi ca dusumele,
parte ascut tärusi mari de stejar, al vârf
fier. Altii, punându-si toate puterile, se silesc st
in sus un berbece de o greutate enormá,
legat de un catarg Malt sute de funii. Când
infiorätoare a ajuns in punctul mai Malt,
slobod funiile aceea mânatä de greutatea sa, cade
cu putere mare, o asurzitoare impinge parul in
interiorul pun temelia podului stabil.
Carol neobosit e supravegheazd toate lucrárile. Nu-1
sperie rece, nici gerul mare; nici retin pläce-
rile unei iubiri noi; ci se scapä de ademenirile logodnicei
iubite, a cärei fatä suflet natura le-a inzestrat cu un
14

www.dacoromanica.ro
480

Impel lit, stabilisque fundamina pontis.

US indefessus edest, et singula curat.
Non ilium gelidaeve nives, frigusque perurens
Terrent, sive novi remorantur gaudia amoris;
Sed SPON illecebris se se subducit amantis,
vultum, atque animum insigni natura decore
Exornat, laudum minimum est sed forma suarum.
Discite, Marticolae! virtutem, et rnunere fungi.
Haec facies rerum, status hic, gloria praesens
Romulidum, plebisque, diu, incrementa jacentis.
Dignare aspectu JOSE PH*) generose, sereno,
Praesidioque fove crescentes Martis alumnos.
Et decet, et fas est; illi tibi quippe fatentur
Fortunam debere suam, manuumque tuarum
Sese opus agnoscunt, et honoris diceris author.
Praeterea ingentem connubia nuperna causam
Adjiciunt, spectare TUOS in imagine vultus
Dum datur, et IS ditati pignore gaudent.
At si foedifragus quandoque irrumpere fines
Audeat Austriacos hostis, TE prima Magistro,
Promere bellacis discant monimenta vigoris,
Caraque Moravo, sed formidata Borusso
Dextera, monstret iter, veteres quod iere Parentes.
Forsitan haec multos arbor despecta per annos,
Quae manibus translata TUIS virtutis in horto
Vivida jam surgit, sudore rigata,
Dignos parturiet fructus; radice sub ima
Vis patria occultatur adhuc et nobile semen.
Canebat
Comes SILVIUS TANNOLI
) Baro a Siskovics, Supremus Rei Tormentariae Praefectus.

www.dacoromanica.ro
 481

farmec deosebit. Dar pentru el frumuseta e de mai putin

pret, decât gloria sa.
Invätati, inchindtori ai lui Marte, fiti curajosi sä
datoria! Aceasta era infátisarea starea lucru-
rilor, aceasta de pe atunci a Romulizilor indltarea
poporului mult timp
Binevoieste, nobile losife1), a-ti indrepta privirile senine
spre aceste vldstare, cari acum se ridicä, ale lui Marte
a-le lua subt scutul ocrotitor. se cade e
dreptate. Doar ei toti recunosc, cä tie-ti
rocul märturisesc cd sunt opera mâinilor tale, tu
care intemeietorui aceasta mai aduc
ca un motiv de sprijin puternic de curând
tâmplatä2), când li se sä priveascd in chip fata ta
se imbogâtiti chezdsia nepoatei lar,
cândva dusmanul in picioare alianta ar
sä näväleascd in hotarele austriace, subt conducerea ta
a scoate mai semnele puterii rdzboinice cu
dreapta Moravului, dar temuta de Prusac, arete
calea, pe unde au mers strämosii Poate acest
arbore, despretuit multi ani, transplantat mânile tale in
grädina virtutilor, va creste plin de viatá udat cu
doarea lui Carol, va aduce roade vrednice. Forta strämo-
sämânta stä in rädäcina

Traducerea opuscului: Poëniation, in hexametru.

Compus de
Comitele Silvius Tannoli.

1) Baron Siskovics, comandantul suprem al artileriei.

2) Carol baron de Entzenberg a luat in cäsätorie pe Monica baroneasä
de Siskovics, nepoata comandantului amintit mai sus.

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA SOMESANA
CULTURALA

TABLA CUPRINSULUI
Vol. VII. - Nr. 24-25
1938-1939

(Cifrile latine indicä bro$ura, cele arabe, pagina)

Teodor: Din insemnärile lui Vasile Buzdug XXIV 215

Douä documente XXV 438
Florescu Un document maramuresan XXIV 228
Contributiuni la istoricul VIII Bârgäului XXV 426
lonasc loan: Relatäri traditii istorice de pe Budacului. XXIV 219
Mabel Gheorglw: Un profesor gränicer in XXV 386
Moisil Con$tiinta nationalä eroismul näsäudeni XXIV 144
scrisoare din Roma XXIV 197
P. Alexi, 1896-1896 XXIV 235
Biografia lui Anton Cosimelli XXV 447
Contributiuni la studiul unor asociatii de plante ruderale XXV 397
lulian Martian, o figurä culturalä educativä XXV 422
Varia XXIV 203
relatare din sec. XVIII XXV 435
E.: Câteva date bibliografice XXV 434
Sohorca lustin: Monografia din XXIV 176
.otropa Virgil: Infiintarea granitei militare näsäudene 1762 XXIV 1, XXV 261
Spicuiri din cronica lui Cserei XXIV 224
loan: Douä acte remarcabile XXIV 130
loan Maiorescu Epp. XXV 376
Comemorari in Näsäud XXIV 231
Muzeul gräniteresc näsäudean XXIV 232, XXV 445
Publicatie XXV 446

www.dacoromanica.ro