PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU CERTIFICAREA

CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL 4
RUTA DIRECTĂ
Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI
ECONOMICE

Profesor coordonator:

Candidat:
Promoția 2021

1
 CONTUL – PROCEDEU
SPECIFIC AL METODEI
CONTABILITĂȚII

CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................................4

2
Capitolul I:Contul – Noțiuni teoretice
1.1.Noțiunea, necesitatea, funcțiile și forma contului..............................................................5
1.2.Structura contului .............................................................................................................6
1.3. Regulile de funcționare ale conturilor .............................................................................8
Capitolul II: Dubla înregistrare, analiza și planul de conturi
2.1.Dubla înregistrare și corespondența conturilor................................................................10
2.2.Analiza contabilă a operațiilor economice și financiare. Formula și articolul contabil...10
2.3.Conturile sintetice și analitice ..........................................................................................12
2.4. Planul de conturi .............................................................................................................12
2.5. Balanța de verificare .......................................................................................................14
Capitolul III: ÎNTOCMIREA BALANȚEI DE VERIFICARE LA SC. DAMI
PROD SRL.
3.1. Prezentarea SC. DAMI PROD SRL ................................................................................15
3.2. Întocmirea balanței de verificare la SC. DAMI PROD SRL ...........................................17
Concluzii .................................................................................................................................31
Bibliografie .............................................................................................................................32

3
 ARGUMENT

Am ales pentru absolvirea clasei a XII-a lucrarea de specialitate cu tema „Contul - procedeu
specific al metodei contabilității” care are un rol important în evidența contabilă, respectiv existența
și mișcarea elementelor patrimoniale.
Obiectul contabilității îl reprezintă evidența, calculația și controlul, în expresie valorică,
a stării și mișcării patrimoniului, cu indicarea destinației și sursei lor de proveniență, a
mijloacelor economice, a proceselor economice, a mijloacelor economice, precum și a
rezultatelor financiare.
Prima definiție științifică a contabilității îi aparține lui Paciolo, care o caracteriza ca fiind
„fiecare mișcare sau tranziție intervenită în masa averii și, implicit, a capitalului este reprezentat
ca un raport între primire și dare, respectiv între debitor, cel care primește și creditor, cel care
avansează”.
Lucrarea mea conține 3 capitole, după cum urmează:
o În primul capitol prezint noțiunile teoretice de baza despre cont respectiv structura si
regulile de funcționare ale acestuia.
o În al doilea capitol se regăsesc metodele de înregistrare, analiza, tipurile de conturi și
prezentarea planului de conturi.
o Cel de-al treilea capitol încheie lucrarea cu prezentarea studiului de caz realizat la societatea
S.C. DAMI PROD S.R.L. care reflectă utilizarea conturilor în contabilitate.

4
 Capitolul I
Contul – Noțiuni teoretice
I.1. Noțiunea, necesitatea, funcțiile și forma contului
Contabilitatea trebuie să recurgă la un alt procedeu al metodei sale de lucru, conceput
special în acest scop, care să permită înregistrarea, urmărirea și controlul atât ale existentului, cât și
ale modificărilor care s-au produs zi de zi, în decursul unei perioade de gestiune. Acest procedeu al
metodei contabilității este contul și este cel mai reprezentativ dintre toate procedeele metodei
contabilității, de la care derivă însăși denumirea ei. Pentru fiecare fel sau grupă de mijloace, surse,
procese economice sau rezultate financiare, se deschide câte un cont distinct în contabilitatea
curenta, cu ajutorul căruia se înregistrează, pe bază de documente, existentul la începutul perioadei
de gestiune pentru care s-a deschis contul și modificările acestuia (creșteri sau micșorări),
determinate de operațiile care au avut loc în perioada de gestiune la care se referă. Concluzionând,
contul este acel procedeu al metodei contabilității care servește la reflectarea fiecărui element
patrimonial în parte, în mod analitic, precum și mișcările pe care le înregistrează într-o perioadă
determinată de timp.
Contul reprezintă procedeul contabil prin care se asigura înregistrarea, calculul si controlul valoric,
si in unele cazuri si cantitativ asupra existentei si modificărilor (mișcărilor) intervenite in legătura
cu fiecare element patrimonial într-un anumit interval de timp.
Forma care corespunde cel mai bine necesitaților de înregistrare separata a modificărilor
intervenite asupra elementelor patrimoniale, respectiv creșterile si micșorările acestora si care
permite înregistrarea separata a lor, este forma bilaterala de balanța care simplificat se prezinta sub
forma literei T.
Fiind cunoscuta sub forma clasica, se prezinta sub forma unui tabel cu doua părți : in una din
ele se înregistrează existentul inițial si creșterile elementului patrimonial pentru  care s-a deschis
contul, iar in cealaltă parte se înregistrează micșorările aceluiași element.
In cazul conturilor de bunuri economice, existentele inițiale si creșterile se înregistrează in
partea stânga, iar micșorările in partea dreapta, in timp ce in cazul conturilor de finanțare,
existentele inițiale si creșterile se înregistrează in partea dreapta, iar micșorările in partea stânga.
Forma unilaterala se concretizează prin existenta unei singure părți, in care exista o serie
de coloane, începând cu numărul curent, data si explicația operațiunii economice, indiferent daca
sunt creșteri sau micșorări si coloanele de sume debitoare, creditoare si sold desfășurate alături.
Astfel, in acest caz, soldul se stabilește după fiecare operațiune economica sau financiara
înregistrată.

5
 Forma șah a contului este aceea prin care, atât pentru debit, cat si pentru credit, se deschide
cate o fisa distincta, asigurând pentru debit o corespondenta cu conturile creditoare, iar pentru
credit, o corespondenta cu conturile debitoare.
Forma contului cu duble valori se utilizează la unitățile patrimoniale care au relații cu
parteneri externi si efectuează operațiuni in valuta.
In acest caz, indiferent de modelul sub care apare contul : bilateral, unilateral, șah etc.,
înscrierea sumelor se face atât in moneda tarii noastre, cat si in moneda tarii cu care avem relații
economice.

I.2.Structura contului

Elementele structurii contului sunt următoarele: denumirea sau titlul contului, debitul și
creditul, adică cele două părți ale contului, mișcarea (rulajul) contului, explicația operațiilor
înregistrate și soldul contului.
Să le analizăm:
a) Denumirea sau titlul contului indică numele elementului patrimonial a cărui evidență se ține cu
ajutorul respectivului cont (de exemplu: „Capital social”, „Profit și pierdere”, „Mărfuri”,
„Furnizori”, „Debitori diverși” etc.).
b) Debitul și creditul, cele două părți opuse ale contului reflectă separarea celor două tipuri de
modificări (creșteri sau micșorări) pe care le determină operațiile economice sau financiare care se
înregistrează cu ajutorul conturilor. În mod convențional s-a stabilit că partea stângă a contului
poartă denumirea de „debit”, iar partea dreaptă de „credit”. Înregistrarea unei sume în debitul
contului este denumită „debitarea” lui, iar suma înregistrată se numește „sumă debitoare”; în mod
similar, înregistrarea unei sume în creditul contului este denumită „creditarea” lui, iar suma
înregistrată se numește „sumă creditoare”.
c) Mișcarea (rulajul) contului reprezintă totalul sumelor care se înregistrează într-o perioadă de
gestiune în debitul sau creditul unui cont în urma măririlor sau micșorărilor determinate de
operațiile economice sau financiare care se produc în volumul și structura elementului patrimonial
pentru care s-a deschis respectivul cont. Astfel, distingem mișcare (rulaj) debitor și mișcare (rulaj)
creditor. O altă noțiune care trebuie reținută este aceea de „total al sumelor”. Prin adunarea tuturor
sumelor înregistrate în debitul contului, într-o anumită perioadă de gestiune, se obține „totalul
sumelor debitoare”, iar prin adunarea tuturor sumelor înregistrate în creditul contului într-o anumită
perioadă de gestiune, se obține „totalul sumelor creditoare”. Trebuie să ținem cont că totalul
sumelor include și existentul la începutul perioadei de gestiune, acesta nefiind inclus însă în rulajul
contului.

6
d) Explicația operațiilor înregistrate facilitează înțelegerea sensului și conținutului lor. Ea poate fi
descriptivă sau contabilă. Explicația descriptivă constă în prezentarea pe scurt a conținutului
operației economice sau financiare, menționându-se data și documentul justificativ în care s-a
consemnat efectuarea ei. Explicația contabilă constă în indicarea denumirii celuilalt cont
corespondent în care se face înregistrarea, conform principiului dublei înregistrări.
e) Soldul contului reprezintă existentul la un moment dat al elementului patrimonial pentru care s-a
deschis respectivul cont. Soldul se stabilește ca diferență între totalul sumelor debitoare și totalul
sumelor creditoare, preluând semnul totalului mai mare. Astfel, dacă totalul sumelor debitoare
(Tsd) este mai mare decât totalul sumelor creditoare (Tsc), contul prezintă sold debitor (Sd); în
situația inversă, când totalul sumelor creditoare e mai mare decât totalul sumelor debitoare, contul
prezintă sold creditor (Sc).
Dacă totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul contului este
nul (cu alte cuvinte contul este soldat sau balansat). Algebric, soldul contului se stabilește pe baza
uneia dintre relațiile: 1) Tsd – Tsc = Sd, unde Tsd >Tsc 2) Tsc – Tsd = Sc, unde Tsc >Tsd 3) Tsd –
Tsc = 0, cont soldat sau balansat. Soldul stabilit la sfârșitul lunii se numește sold final și apare ca
sold inițial la începutul lunii următoare.

I.3.Regulile de funcționare a conturilor

1. Prima regulă de funcționare a conturilor este aceea că toate conturile de activ încep să
funcționeze prin a se debita (partea stângă a contului) și se debitează cu soldul inițial al conturilor
de activ; conturile de pasiv încep să funcționeze prin a se credita (partea dreaptă a contului) și se
creditează cu soldul inițial al conturilor de pasiv.
2. A doua regulă importantă este aceea că toate conturile de activ înregistrează în debit
creșterile (intrările) elementelor de activ, iar toate conturile de pasiv înregistrează în credit creșterile
(intrările) elementelor de pasiv.
3. A treia regulă care trebuie ținută minte este aceea că toate conturile de activ înregistrează
în credit (partea dreaptă a contului) micșorările elementelor de activ, iar conturile de pasiv
înregistrează în debit (partea stângă a contului) micșorările (ieșirile) elementelor de pasiv.
4. A patra regulă de funcționare a conturilor este aceea că toate conturile de activ au
totdeauna sold final debitor sau sunt soldate (echilibrate, balansate), iar toate conturile de pasiv au
totdeauna sold final creditor sau sunt soldate (echilibrate, balansate).
Sintetizând cele patru reguli putem conclude următoarele:

7
  Conturile de activ încep să funcționeze prin a se debita și se debitează cu existentul și
creșterile de activ, creditându-se cu micșorările de activ, iar la sfârșitul perioadei de
gestiune au întotdeauna sold final debitor, sau sunt soldate.
 Conturile de pasiv încep să funcționeze prin a se credita și se creditează cu existentul și
creșterile de pasiv, debitându-se cu micșorările de pasiv, iar la sfârșitul perioadei de gestiune
au întotdeauna sold final creditor, sau sunt soldate.
Schema regulilor de funcționare a conturilor este prezentată sintetic mai jos:
Debit Conturile de activ Credit
Soldul inițial Micșorările de activ
Majorările de
activ
Soldul final

Debit Conturile de pasiv Credit

Soldul inițial
Micșorările de pasiv Majorările de pasiv
Soldul final

Mai plastic, regulile de funcționare a conturilor pot fi prezentate astfel:

Din punct de vedere al funcției contabile, adică al tipului de sold pe care îl prezintă la
sfârșitul perioadei, marea majoritate a conturilor funcționează după regulile enunțate mai sus. Ele
sunt conturi mono funcționale, care la sfârșitul perioadei de gestiune prezintă un singur fel de sold,
fie numai debitor, fie numai creditor. Ele sunt întotdeauna numai conturi de activ sau numai conturi
de pasiv.
Totuși există și conturi care au un comportament variabil în ceea ce privește soldul final.
Acestea sunt conturile bifuncționale care, la un moment dat, pot avea fie sold debitor (funcționează
ca niște conturi de activ), fie sold creditor (funcționează ca niște conturi de pasiv). Cu toate acestea,
ele nu formează o a treia grupă de conturi cu ocazia întocmirii bilanțului, ci după soldul pe care îl
prezintă la sfârșitul perioadei, se încadrează fie în categoria conturilor de activ, dacă au sold final
debitor, sau a celor de pasiv, dacă au sold final creditor.

8
 Capitolul II
Dubla înregistrare, analiza și planul de conturi
II.1.Dubla înregistrare și corespondența conturilor
Legătura reciprocă între debitul unui cont și creditul altui cont stabilită cu ocazia înregistrării
operațiilor economice și financiare în contabilitatea curentă pe baza dublei înregistrări poartă
denumirea de corespondența conturilor, iar conturile între care se stabilește o astfel de legătură se
numesc conturi corespondente.
În funcție de modificările pe care le produc operațiile economice sau financiare în bilanț,
corespondența conturilor se poate stabili:
-fie numai între conturi de activ, când modificările se produc doar în activul bilanțului;
-fie numai între conturi de pasiv, când modificările se produc doar în pasivul bilanțului;
-fie între conturi din ambele părți ale bilanțului, atunci când operația economică sau financiară
produce modificări concomitent și cu aceeași sumă în ambele părți ale bilanțului.

II.2.Analiza contabilă a operațiilor economice și financiare. Formula și articolul

contabil.

Pentru a înregistra în mod corect operațiile economice sau financiare în conturi, este
fundamental să se stabilească care sunt conturile corespondente implicate și în ce parte a conturilor
(debit sau credit) urmează să se efectueze înregistrarea, lucru judecat în funcție de conținutul
economic al operațiunii. Acest proces logic poartă numele de analiză contabilă, adică cercetarea, pe
bază de documente, a fiecărei operații economice și financiare în parte, prin descompunerea ei în
elementele componente, pentru a se putea stabili conturile corespondente și a părții acestora (debit
ori credit) în care urmează să se înregistreze respectiva operațiune. Etapele analizei contabile pot fi
sintetizate astfel:
a) stabilirea naturii și conținutului fiecărei operații economice și financiare în parte, adică
definirea ei ca încasare, plată, aprovizionare sau consum de materii prime, obținere de produse
finite, creanțe sau datorii față de bugetul de stat ori salariați, prestare de servicii, înregistrarea
amortizării mijloacelor fixe, constituirea de provizioane etc.;
b) determinarea tipului modificărilor pe care le produce operația economică și financiară în
bilanț, respectiv care sunt elementele de activ și de pasiv care se modifică, precum și care este
sensul modificărilor (creșteri ori micșorări de activ sau pasiv);
c) stabilirea conturilor corespondente, în funcție de elementele de bilanț modificate;

9
 d) aplicarea regulilor de funcționare a conturilor, pentru a se stabili partea conturilor
corespondente (debit sau credit) în care urmează să se înregistreze operația analizată (stabilirea așa
numitei „formule contabile”).
Așa cum am amintit anterior, analiza contabilă presupune și aplicarea regulilor de
funcționare a conturilor, pentru a se stabili partea conturilor corespondente (debit sau credit) în care
urmează să se înregistreze operația analizată, prin stabilirea așa numitei „formule contabile”.
Desigur, formula contabilă nu exprimă decât partea de logică (cea mai importantă de altfel).
Pentru a se oglindi corect și complet operația concretă, este necesară adăugarea la elementele
formulei contabile a explicației descriptive a operației care se înregistrează (prin precizarea datei și
felului, numărului și datei documentului justificativ).
Introducem astfel noțiunea de articol contabil. În funcție de scopul pentru care se întocmesc,
deosebim:
1. formula contabilă curentă, care se întocmește în scopul înregistrării unor operații
economico-financiare în conturi;
2. formula contabilă de stornare, care se întocmește cu scopul de a corecta sau anula
formulele contabile curente întocmite eronat.

II.3.Conturile sintetice și analitice

Conturile sintetice reflectă mijloacele, sursele și procesele economice, în expresie valorică,
pe grupe sau categorii omogene sub aspectul conținutului lor.
De exemplu, contul „Furnizori” sintetizează datoriile față de diverșii agenți economici de la
care se cumpără materiale, materii prime, piese de schimb, servicii, mijloace fixe etc. Cu ajutorul
conturilor sintetice este posibilă cunoașterea situației generale, de ansamblu, a unei anumite grupe
de mijloace, surse și procese economice.
Conturile analitice dezvoltă conturile sintetice, oglindind părțile componente ale mijloacelor,
surselor sau proceselor economice.
Contul „Furnizori” va avea conturi analitice cu denumirea fiecărui furnizor în parte
(Romtelecom, Carrefour, Marmosin, Petrom, Ikea etc.).
Contabilitatea ținută cu ajutorul conturilor analitice se numește contabilitate analitică.
Întrucât conturile analitice le dezvoltă pe cele sintetice, toate regulile de funcționare a conturilor
sintetice se aplică și la cele analitice.
Înregistrările se fac simultan atât în contul sintetic, cât și în cel analitic, astfel încât să se
asigure concordanță între ele, în privința soldurilor și rulajelor.

10
 II.4. Planul de conturi
În România, planul de conturi general este un tablou al întregului sistem de conturi, în cadrul
căruia fiecare cont este delimitat printr-o denumire și simbol cifric fiind încadrat într-o clasă și
grupă. În acest mod, se asigură un limbaj comun între specialiști, uniformitate și unitate de conținut,
funcție, denumire și simbolizare a conturilor.
Simbolizarea cifrică a conturilor sintetice are la bază sistemul zecimal (0-9) în care:

– prima cifră reprezintă clasa;

– a doua cifră reprezintă grupa;
– a treia cifră reprezintă contul sintetic de grad I;
– a patra cifră reprezintă contul sintetic de grad II.
Modul de simbolizare este prezentat în figura de mai jos.

În planul de conturi general există 9 clase de conturi:

 Clasa 1 – Conturi de capitaluri
 Clasa 2 – Conturi de imobilizări
 Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
 Clasa 4 – Conturi de terți

11
  Clasa 5 – Conturi de trezorerie
 Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
 Clasa 7 – Conturi de venituri
 Clasa 8 – Conturi speciale
 Clasa 9 – Conturi de gestiune

Primele 8 clase de conturi sunt utilizate de contabilitatea financiară, iar ultima clasă, a 9-a, este
utilizată de manageri în cadrul așa-numitei contabilități de gestiune.
Dată fiind complexitatea planului contabil, se pot face mai multe clasificări ale conturilor, în
funcție de mai multe criterii, astfel:
– din punct de vedere al conținutului economico – financiar, conturile se pot grupa în: conturi
de bunuri economice, conturi de surse, conturi de cheltuieli, conturi de venituri.
– din punct de vedere al funcției contabile a conturilor, acestea pot fi grupate în conturi de
activ, conturi de pasiv și conturi bifuncționale.
– din punct de vedere al sferei de cuprindere, conturile pot fi grupate în
conturi sintetice și conturi analitice.
Corelația între aceste tipuri de conturi este aceea că:
a) conturile de bunuri economice și de cheltuieli sunt conturi de activ;
b) conturile de surse și conturile de venituri sunt conturi de pasiv.

II.5.Balanta de verificare

În categoria procedeelor specifice metodei contabilității se cuprinde și balanța de verificare.

Ea asigură respectarea în contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla înregistrare a
elementelor patrimoniale, atât cu ocazia înregistrării operațiilor cu respectivele elemente în ordine
cronologică și sistematică, cât și cu ocazia calculelor aritmetice în formulele contabile compuse sau
în conturi pentru stabilirea rulajelor, sumelor totale și a soldului, oferind astfel garanția
exactității înregistrărilor efectuate în contabilitatea curentă și servind la întocmirea unor bilanțuri
contabile reale și complete.
Balanța de verificare este, practic, un tablou enumerativ al tuturor conturilor din Cartea-
Mare, care furnizează informații în legătură soldurile inițiale și finale, rulajele, totalul sumelor, la
data întocmirii ei. Ea este un instrument de sinteză a informațiilor reflectate în conturi la un anumit
moment (lună, trimestru, semestru, an).

12
 Conținutul și forma de prezentare a balanțelor de verificare poate fi diferit în funcție de:
a) tipul conturilor pentru care se întocmesc, care pot fi:
 balanțe de verificare ale conturilor sintetice și
 balanțe de verificare ale conturilor analitice;
b) complexitatea informațiilor pe care le conțin, adică:
 balanțe de verificare cu o singură egalitate;
 balanțe de verificare cu două egalități;
 balanțe de verificare cu trei egalități;
 balanțe de verificare cu patru egalități.
Fiecare din aceste tipuri de balanțe conține două coloane perechi, o coloană pentru
informații debitoare și o coloană pentru informații creditoare;
c) prezentarea grafică: forma tabelară și forma matricială sau balanța de verificare-șah.

Modelul balanței de verificare cu o serie de egalități prezintă cele două coloane perechi,
totalul sumelor debitoare (TSD) și totalul sumelor creditoare (TSC). Egalitatea este de forma: TSD
TSC
În balanța de sume, prezentată mai sus, în coloane de total sume, pot fi înlocuite de două
coloane perechi de solduri finale: solduri finale debitoare (SFD) și solduri finale creditoare (SFC),
denumită balanța de verificare a soldurilor. Egalitatea este: SFD SFC.
Balanța de verificare cu două serii de egalități are patru coloane, adică două coloane perechi
pentru total sume (TSD și TSC) și două coloane perechi pentru solduri finale (SFD și SFC). Această
balanță de verificare rezultă din combinarea balanței de verificare a sumelor cu balanța de verificare
a soldurilor. Cele două egalități sunt:
1. TSD = TSC
2. SFD = SFC.
Balanța de verificare cu trei serii de egalități prezintă șase coloane și anume două coloane
perechi pentru solduri inițiale (SID și SIC), două coloane perechi pentru rulaje (RD și RC), două
coloane perechi pentru solduri finale (SFD și SFC). Acestui tip de balanță îi corespund trei egalități:
1. SID = SIC
2. RD = RC

13
 3. SFD = SFC.
Din punct de vedere grafic, balanța de verificare cu trei serii de egalități, se poate prezenta
atât sub formă tabelară, cât și sub formă matriceală (balanță de verificare-șah).
Balanța de verificare cu patru serii de egalități are opt coloane, respectiv, două coloane
perechi pentru total sume precedente sau solduri inițiale (TSPD și TSPC sau SID și SIC), două
coloane perechi pentru rulaje (RD și RC), două coloane perechi pentru totalul sumelor (TSD și
TSC) și două coloane perechi pentru solduri finale (SFD și SFC).

Cele patru egalități sunt:

1. SID = SIC
2. RD = RC
3. TSD = TSC
4. SFD = SFC
Balanța de verificare este un instrument extrem de util pentru contabil, deoarece cu ajutorul
ei poate identifica diverse tipuri de greșeli, cum sunt:
Erori de înregistrare în conturi determinate de: nerespectarea principiului dublei înregistrări,
nerespectarea egalității sumelor debitoare și creditoare în cadrul formulelor contabile compuse,
calculul greșit privind elementele structurale ale contului și altele.
Erori de întocmire a balanțelor de verificare determinate de: prelua- rea greșită a
informațiilor din Cartea-Mare, adunarea eronată ale coloanelor
din balanță etc. Pentru a corecta acest tip de erori, se face verificarea egalităților specifice
balanțelor de verificare, operații de punctare, prin repetarea calculelor etc.

14
 Capitolul III

ÎNTOCMIREA BALANȚEI DE VERIFICARE LA SC. DAMI PROD SRL.

3.1. Prezentarea SC. DAMI PROD SRL.

DAMI PROD a început în anul 1994 fiind o societate româneasca cu capital integral privat
este înființata ca urmare a noilor cerințe de mediu, in conformitate cu normele Uniunii Europene.
Avem o experiență de 25 de ani de activitate. Oferim serviciile complete de vidanjare, desfundare
cu pompe de înalta presiune , igienizare , închiriere și vânzări toalete ecologice.

Angajații societății DAMI PROD sunt pregătiți să rezolve orice fel de probleme și dispuși să
facă asta cât mai repede posibil. Ne recomandă contracte cu companii mari și serviciile de înalta
calitate. Datorita clienților noștri atât persoane juridice cât și persoane fizice din țara, am investit
constant și astăzi societate are în dotare 8 autospeciale, o echipa de 12 oameni calificați și cele mai
performante echipamente din domeniu pentru a putea oferi soluții rapide, ecologice respectând toate
cerințele de mediu.

Autospecialele noastre sunt dotate cu pompe de vacuum performante, furtuni ecologice ce

ajung pana la distanta de 50 m lungime de vidanjare și 10 m adâncime, dar și pompe de înalta
presiune pentru curățarea bazinelor. Personalul nostru este specializat acordând atenție și eficienta
astfel încât sa putem oferi servicii la standarde europene clienților noștri și totodată având grija de
mediul înconjurător.

15
16
 3.2. Înregistrarea tranzacțiilor și întocmirea Registrului Jurnal la S.C. DAMI PROD S.R.L.

Registru Jurnal

Cont Cont
Data Document Explicație Suma
Deb. Cred.
Nr.
Înreg.
crt. Fel Nr. Data

1. 03.02.21 FF 5 03.02.21 Vânzare marfa clienți 4111 % 2.975

707 2.500

4427 475

2. 03.02.21 FF 6 03.02.21 Vânzare marfa clienți 4111 % 9.520

707 8.000

4427 1.520

3. 07.02.21 FF 7 07.02.21 Vânzare marfa clienți 4111 % 11.900

707 10.000

4427 1.900

4. 10.02.21 OP 201 10.02.21 Încasare clienți 5121 4111 3.500

5. 10.02.21 OP 191 10.02.21 Încasare clienți 5121 4111 15.000

6. 10.02.21 OP 203 10.02.21 Încasare clienți 5121 4111 12.000

17
7. 11.02.21 FF 8 11.02.21 Vânzare marfa clienți 4111 % 59.500

707 50.000

4427 9.500

8. 11.02.21 OP 371 11.02.21 Încasare clienți 5121 4111 85.000

Import marfa in nume

9. 11.02.21 FE 1101 11.02.21 propriu (10.000 euro x 4,5 371 401.1 45.000
lei)

Înregistrare taxe vamale

10. 11.02.21 DVI 1 11.02.21 371 446.3 1.600
5%

Înregistrare comision
11. 11.02.21 DVI 1 11.02.21 371 446.4 160
vamal 0,5%

12 11.02.21 Plata in vama % 5121 8.174,4

13. OP 15 11.02.21 - taxa vamala 446.3 1.600

14. OP 16 11.02.21 - comision vamal 446.4 160

15. OP 17 11.02.21 - TVA 4426 6.414,4

Plata TVA aferent lunii

16. 25.02.21 OP 18 25.02.21 4423 5121 15.783,3
ianuarie

17. 28.02.21 NC 7 28.02.21 Scădere din gestiune 607 371 63.000

Înregistrarea statului de
18. 28.02.21 SS 2 28.02.21 641 421 680
salarii

Înregistrarea reținerilor de
19. 28.02.21 SS 2 28.02.21 421 % 180,51
pe stat

- 1% 4372 6,8

- 6,5% 4314 44,2

- 9,5% CAS 4312 64,6

- Impozit pe salariu 444 64,91

20. 28.02.21 Plata reținerilor de pe stat % 5121 180,51

21. OP 19 28.02.21 - 1% 4372 6,8

22. OP 20 28.02.21 - 6,5% 4314 44,2

23. OP 21 28.02.21 - 9,5% CAS 4312 64,6

24. OP 22 28.02.21 - Impozit pe salariu 444 64,91

18
25. 28.02.21 SS 2 28.02.21 Plata salarii (rest plata) 421 531 499,49

Înregistrarea cheltuielilor
26. 28.02.21 SS 2 28.02.21 645 4371 20,4
angajatorului 3% șomaj

Înregistrarea cheltuielilor
27. 02.02.21 SS 2 28.02.21 angajatorului 22% CAS 645 4311 149,6
rest de plata

Înregistrarea cheltuielilor
28. 28.02.21 SS 2 28.02.21 645 4313 47,6
angajatorului 7% CASS

Înregistrarea cheltuielilor
29. 28.02.21 SS 2 28.02.21 angajatorului 0,5% fd. pt. 645 4461 3,4
accid. de m-ca. si boli

Plata obligaților salariale

30. 28.02.21 SS 2 28.02.21 % 512 221
ale unității

31. 28.02.21 OP 23 28.02.21 - 3% șomaj 7371 20,4

32. 28.02.21 OP 24 28.02.21 - CAS rest de plata 4311 149,6

33. 28.02.21 OP 25 28.02.21 - 7% CASS 4313 47,6

- 0,5% fd. pt. accid. de

34. 28.02.21 OP 26 28.02.21 4461 3,4
m-ca. si boli

35. 28.02.21 FF 237 28.02.21 Înregistrare factura telefon % 401 595

626 500

4426 95

36. 28.02.21 OP 28 28.02.21 Plata factura telefon 401 5121 595

37. 28.02.21 FF 6669 28.02.21 Înregistrare factura căldura % 401 785,4

605 660

4426 125,5

38. 28.02.21 OP 29 28.02.21 Plata factura căldura 401 5121 785,4

39. 28.02.21 FF 114 28.02.21 Înregistrare factura lumina % 401 238

605 200

4426 38

40. 28.02.21 OP 30 28.02.21 Plata factura lumina 401 5121 238

Plata furnizor extern

41. 28.02.21 OP 31 28.02.21 401.1 5121 45.000
10.000 euro x 4,5 lei

42. 28.02.21 NC 8 28.02.21 Amortizare program inf. 681 2808 41,67

19
43. 28.02.21 NC 8 28.02.21 Amortizare clădire 681 2812 250

Amortizare mijloc de
44. 28.02.21 NC 8 28.02.21 681 2813 388,89
transport

45. 28.02.21 NC 8 28.02.21 Amortizare calculator 681 2813 116,67

46. 28.02.21 EX 28.02.21 Plata comision banca 627 5121 512,5

Încasare dobânda cont

47. 28.02.21 EX 28.02.21 5121 766 280,07
curent

48. 28.02.21 NC 10 28.02.21 Regularizare TVA 4427 % 1.395,5

4423 6.722,2

4426 6.672,8

Închidere conturi de
49. 28.02.21 NC 11 28.02.21 % 121 70.780,07
venituri

707 70.500

766 280,07

Închidere conturi de
50. 28.02.21 NC 10 28.02.21 121 %
cheltuieli

605 860

607 63.000

626 500

627 512,5

641 680

645 221

681 797,22

TOTAL PE FEBRUARIE 503.253,2

20
 ÎNREGISTRAREA IN EVIDENTA SISTEMATICA
D 101 C D 106C D 107 C

SI 2.500 SI 12.400 SI 3.000

RD 0 RC 0 RD 0 RC 0 RD 0 RC
0

TSD 0 TSC 2.500 TSD 0 TSC 12.400 TSD 3.000 TSC

0

SFC 2.500 SFC 12.400 SFD 3.000

D 121 C D 162 C D 167 C

SI 51.344,95 50.680,41 SI 2.500 103.200 SI 860 860

66.570,72 70.780,07

RD 0 RC 0 RD 0 RC 0

RD 66.570,72 RC 70.780,07 TSD 2.500 TSC 103.200 TSD 860 TSC

860

TSD 117.915,67 TSC 121.460,48 SFC 100.700

SFC 3.544,81 SF=0

D 208 C D 212 C D 2131

C

SI 2.500 SI 150.000 SI 4.200

RD 0 RC 0 RD 0 RC 0 RD 0 RC 0

TSD 2.500 TSC 0 TSD 150.000 TSC 0 TSD 4.200 TSC 0

SFD 2.500 SFD 150.000 SFD 4.200

21
D 2133 C D 2808 C D 2812 C

SI 2.800 SI 791,67 SI 4.750

41,67 250

RD 0 RD 0

TSD 2.800 TSC 0 RD 0 RC 41,67

RD 0 RC 250

SFD 2.800 TSD 0 TSC 833,33 TSD 0 TSC 5.000

SFC 833,33 SFC 5.000

D 2813 C D 301 C D 371 C

SI 7.185,56 SI 500 SI 80.000 48.000

505,56 RD 0 RC 0 32.000 63.000

TSD 500 TSC 0 1.600

RD 0 RC 505,56 SFD 500 160

TSD 0 TSC 7.691,11

SFC 7.691,11 RD 33.760 RC 63.000

TSD 113.760 TSC 111.000

SFD 2.760

D 401 C D 401.1 C D 411 C

SI 1.416,8 101.416,8 32.000 32.000 SI 62.095

13.500

595 595 RD 32.000 RC 32.000 2.975

3.500

785,4 784,5 TSD 32.000 TSC 32.000 9.520

15.000

238 238 11.900

12.000

SF= 0 59.500
85.000

RD 1.618,4 RC 1.618,4

22
TSD 3.035,2 TSC 103.035,2 RD 83.8950 RC
115.500

SFC 100.000 TSD 145.990 TSC

129.000

SFD 16.990

D 421 C D 4311 C D 4312 C

SI 280 280 SI 32,676 32,68 SI 19,6

19,6

180,512 680 149,6 149,6 64,6

64,6

499,488

RD 680 RC 680 RD 149,6 RC 149,6 RD 64,6 RC

64,6

TSD 960 TSC 960 TSD 182,28 TSC182,28 TSD 84,2 TSC
84,2

SF=0 SF=0 SF=0

D 4313 C D 4314 C D 4371 C

SI 65,32 65,32 SI 19,6 19,6 SI 14 14

47,6 47,6 44,2 44,2 20,4 20,4

RD 47,6 RC 47,6 RD 44,2 RC 44,2 RD 20,4 RC

20,4

TSD 112,92 TSC 112,92 TSD 63,8 TSC 63,8 TSD 34,4 TSC
34,4

SF=0 SF=0 SF=0

D 4372 C D 4423 C D 4426 C

SI 2,8 2,8 SI 9.368,9 SI 226,1

226,1

23
 6,8 6,8 9.368,9 6.722,2 6.414,4
6.672,8

95

RD 6,8 RC 6,8 RD 9.368,9 RC 6.722,2 125,4

TSD 9,6 TSC 9,6 TSD 9.368,9 TSC 16.091,1 38

SF=0 SFC 6.722,2

RD 6.672,8 RC
6.672,8

TSD 6.898,9 TSC

6.898,9

SF=0

D 4427 C D 444 C D 4461 C

SI 9.595 9.595 64,91 64,91 SI 5,6 5,6

13.395 475 3,4 3,4

1.520 RD 64,91 RC 64,91

1.900 TSD 64,91 TSC 64,91 RD 3,4 RC 3,4

9.500 SF=0 TSD 9 TSC 9

SF=0

RD 13.395 RC 13.395

TSD 22.990 TSC 22.990

SF=0

D 4463 C D 4464 C D 456 C

1.600 1.600 1.600 1.600 SI

40.000

RD 1.600 RC 1.600 RD 1.600 RC 1.600 RD 0 RC

0

24
TSD 1.600 TSC 1.600 TSD 1.600 TSC 1.600 TSD 0 TSC
40.000

SF=0 SF=0 SFC

40.000

D 457 C D 5121 C D 531 C

SI 8.000 SI 19.960,41 4.698,9 SI 1.550

224,92

3.500 8.174,4 499,49

RD 0 RC 0 15.000 9.368,9

TSD 0 TSC 8.000 12.000 180,51 RD 0 RC

499,49

SF 8.000 85.000 221 TSD 1.550 TSC 724,41

280,07 595 SFD 825,59

785,4

238

32.000

512,5

RD 115.780,07 RC 52.075,71

TSD 135.740,48 TSC 56.774,61

SFD 78.965,87

D 605 C D 607 C D 626 C

SI 503,2 503,2 SI 48.000 48.000 SI 600

600

660 860 63.000 63.000 500

500

200 RD 63.000 RC 63.000

25
 TSD 111.000 TSC 111.000 RD 500 RC
500

RD 860 RC 860 SF=0 TSD 1.100 TSC

1.100

TSD 1.363,2 TSC 1.363,2 SF=0

SF=0

D 627 C D 641 C D 645 C

SI 200 200 SI 280 280 SI 104,52 104,52

512,5 512,5 680 680 20,4 221

149,6

RD 512,5 RC 512,5 RD 680 RC 680 47,6

TSD 712,5 TSC 712,5 TSD 960 TSC 960 3,4

SF=0 SF=0

RD 221 RC 221

TSD 325,52 TSC 325,52

SF=0

D 668 C D 681 C D 707 C

SI 860 860 SI 797,22 797,22 SI 50.500

50.500

41,67 797,22 70.500

2.500

RD 0 RC 0 250
8.000

TSC 860 TSC 860 388,89

10.000

SF=0 116,67
50.000

26
 RD 797,22 RC 797,22 RD 70.500 RC
70.500

TSD 1.594,44 TSC 1.594,44 TSD 121.000 TSC

121.000

SF=0 SF=0

D 766 C

SI 180,41 180,41

280,07 280,07

RD 280,07 RC 280,07

TSD 460,48 TSC 460,48

SF=0

3.3. ÎNTOCMIREA BALANȚEI DE VERIFICARE

Solduri inițiale Rulaj Total sume Solduri finale

Cont
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit

101 0 2.500 0 0 0 2.500 - 2.500

106 0 12.400 0 0 0 12.400 - 12.400

107 3.000 0 0 0 0 3.000 3.000 -

121 51.344,9 50.680,4 66.570,7 70.780, 117.915,6 121.460,4 3.544,8

-
5 1 2 07 7 8 1

162 101.05
2.150 10.320 0 0 2.150 10.320 -
0

167 860 860 0 0 860 860 - -

208 2.500 0 0 0 2.500 0 2.500 -

212 15.000 0 0 0 15.000 0 15.000 -

2131 4.200 0 0 0 4.200 0 4.200 -

2133 28.000 0 0 0 28.000 0 28.000 -

2808 0 791,67 0 41.67 0 833.33 - 833.33

2812 0 4.750 0 250 0 5.000 - 5.000

27
2813 7.691,1
0 7.185,56 0 505,56 0 7.691,11 -
1

301 500 0 0 0 500 0 500 -

371 80.000 48.000 33.760 63.000 113.760 111.000 2.760 -

401 101.416, 100.00

1.416,8 1.618,4 1.618,4 3.035,2 103.035,2 -
8 0

401.1 0 0 32.000 32.000 32.000 32.000 - -

411 62.095 13.500 83.895 115.500 145.990 129.000 16.990 -

421 280 280 680 680 960 960 - -

4311 32,68 32,68 149,6 149,6 182,28 182,28 - -

4312 19,6 19,6 64,6 64,6 84,2 84,2 - -

4313 65,32 65,32 47,6 47,6 112,92 112,92 - -

4314 19,6 19,6 44,2 44,2 63,8 63,8 - -

4371 14 14 20,4 20,4 34,4 34,4 - -

4372 2,8 2,8 6,8 6,8 9,6 9,6 - -

4423 0 9.368,9 9.368,9 6.722,2 9.368,9 16.091,1 - 6.722,2

4426 226,1 226,1 6.672,8 6.672,8 6.898,9 6.898,9 6.898,9 -

4427 9.595 9.595 13.395 13.395 22.920 22.920 - -

444 0 0 64,91 64,91 94,91 64,91 - -

4461 5,6 5,6 3,4 3,4 9 9 - -

4463 0 0 1.600 1.600 1.600 1.600 - -

4464 0 0 1.600 1.600 1.600 1.600 - -

456 0 40.000 0 0 0 40.000 - 40.000

457 0 8.000 0 0 0 8.000 - 8.000

5121 19.960,4 115.780, 52.075, 135.740,4 78.965,8

4.698,9 56.774,61 -
1 07 71 8 7

531 1.550 224,92 0 499,49 1.550 724,41 825,59 -

605 503,2 503,2 860 860 1.363,2 1.633,2 - -

607 48.000 48.000 63.000 63.000 111.000 111.000 - -

626 600 600 500 500 1.100 1.100 - -

28
 627 200 200 512,5 512,5 712,5 712,5 - -

641 280 280 680 680 960 960 - -

645 104,52 104,52 221 221 325,52 325,52 - -

681 797,22 797,22 797,22 797,22 1.594,44 1,594,44 - -

707 50.500 50.500 70.500 70.500 121.000 121.000 - -

766 180,41 180,41 280,07 280,07 460,48 460,48 - -

TOTA 519.863, 519.863, 503.253, 503.253 1.023.116 1.023.116 287.741,

-
L 21 21 2 ,2 ,4 ,4 46

Concluzii
In aceasta lucrare am prezentat noțiunile teoretice cu privire la conturi care reflecta
importanta acestora in contabilitate si am aplicat aceste noțiuni in cadrul studiului de caz realizat la
S.C. DAMI PROD S.R.L.

29
 Întocmirea situațiilor financiare anuale este un proces complex de aplicare a informațiilor
furnizate de conturile anuale consolidate ale firmei pentru a determina indicatorii economico-
financiari asupra poziției financiare și a rezultatelor obținute, indicând astfel performanța financiară
a întreprinderii.

Situațiile financiare sunt elaborate de regulă, pornindu-se de la ipoteza că întreprinderile

analizate își vor continua activitatea economică și că nu au intenția, pe viitor, de a-și lichida sau de
a-și reduce semnificativ activitățile. Pe baza informațiilor disponibile, conducerea unității va lua
decizii asupra viitorului previzibil privind îmbunătățirea situației economice.

Bibliografie

 Bojian Octavian – Bazele contabilității, Editura Eficient

 Isai Violeta– Contabilitatea financiara, Editura Didactică și Pedagogică
 Oprea Ioan – Întocmirea și audierea bilanțului contabil, Editura Inteloredo

30
 Ristea Mihai – Contabilitatea întreprinderii, Editura Mărgăritar
 Manual de contabilitate de clasa a X-a, Editura Humanitas
 Iacob Petru Pantea, Managementul contabilitații romanești, Ediția a II-a, Editura
Intel credo SA, Deva, 1999;
 Mihai Ristea, Metode si politici contabile de întreprindere, Editura Tribuna
Economica, București, 2001;

31