STATUL ROMAN MODERN

STATUL ROMÂN MODERN: este rezultatul unui proces istoric desfăşurat în a două
jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, având la baza proiecte
politice elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care sintetizează obiectivele
majore ale mişcării naţionale româneşti. Astfel, în programele revoluţiilor de la 1821, în
proclamaţia de la Padeş şi cele din 1848 sunt formulate că şi caracteristici ale viitorului
stat român: unirea românilor, independeţa politică şi modernizarea societăţii româneşti.

Prima etapă în procesul de constituire a fost unirea principatelot prin dublă alegere a lui
Alexandru Ioan Cuza în 1859. În timpul domniei lui Cuza au fost realizate o serie de
reforme, vizând modernizarea statului: secularizarea averilor mănăstireşti, reforma
agrară, legea electorală prin care se introduce sistemul de vot cenzitar, legea
învăţământului. După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, în anul 1866, este instalat pe
tronul României Principele Carol I, iar la scurtă vreme este elaborată şi adoptată prima
constituţie a României. În acest fel s-au pus bazele monarhiei constituţionale în
România.

În contextul redeschiderii problemei orientale la 9 mai 1877, România îşi proclamă

independenţa şi participa alături de Rusia la războiul împotriva Imperiului Otoman. Drept
urmare, la 1 iulie 1878, prin Tratatul de la Berlin, marile puteri recunosc independenţa de
stat a României.

Începând din anul 1916 România a participat la Primul Război Mondial alături de

Antanta cu scopul eliberării teritoriilor locuite de români din cuprinsul Austro-Ungariei.
Drept urmare, în anul 1818 s-au unit succesiv cu România: Basarabia, Bucovina şi
Transilvania.
 După realizarea marii uniri statul român a devenit un factor activ în relaţiile
internaţionale ale perioadei interbelice fiind membru fondator al Societăţii Naţiunilor,
promovând pacea, dezarmarea şi securitatea colectivă. În plan intern s-a impus
necesitatea unei noi constituţii, adoptată în anul 1923, care a lărgit cadrele democraţiei
româneşti.