Sunteți pe pagina 1din 1

Statul roman modern rezulta printr un proces istoric desfasurat in a doua jumatate a

secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea, avand la baza proiecte politice


elaborate in prima jumatate a secolului al XIX-lea, care sintetizeaza obiectivele majore ale
miscarii nationale romanesti. Astfel, in programele revolutiilor de la 1821, in proclamatia de
la Pades si cele din 1848 sunt formulate ca si caracteristici ale viitorului stat roman: unirea
romanilor, independeta politica si modernizarea societatii romanesti.
Primul procesul de constituire a statului roman modern a fost unirea principatelor prin
dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza in 1859. In timpul domniei lui Cuza au fost realizate
o serie de reforme, vizand modernizarea statului: secularizarea averilor manastiresti, reforma
agrara, legea electorala prin care se introduce sistemul de vot cenzitar, legea invatamantului.
Dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, in anul 1866, este instalat pe tronul Romaniei
Principele Carol I, iar la scurta vreme este elaborata si adoptata prima constitutie a Romaniei.
In acest fel s-au pus bazele monarhiei constitutionale in Romania.
In contextul redeschiderii problemei orientale la 9 mai 1877, Romania isi proclama
independenta si participa alaturi de Rusia la razboiul impotriva Imperiului Otoman. Drept
urmare, la 1 iulie 1878, prin Tratatul de la Berlin, marile puteri recunosc independenta de stat
a Romaniei.
Incepand din anul 1916 Romania a participat la Primul Razboi Mondial alaturi de
Antanta cu scopul eliberarii teritoriilor locuite de romani din cuprinsul Austro-Ungariei. Drept
urmare, in anul 1818 s-au unit succesiv cu Romania: Basarabia, Bucovina si Transilvania.

Dupa realizarea marii uniri statul roman a devenit un factor activ in relatiile internationale ale
perioadei interbelice fiind membru fondator al Societatii Natiunilor, promovand pacea,
dezarmarea si securitatea colectiva. In plan intern s-a impus necesitatea unei noi constitutii,
adoptata in anul 1923, care a largit cadrele democratiei romanesti.

La introducere si final chestii generale despre subiect.

S-ar putea să vă placă și