CAPITOLUL 8

Cum sa ma cunosc si sa comunic mai bine?

Analiza tranzactionala

»Libertatea iti di puterea de a implini proiectele tale, iar

puterea iti da libertatea de a zadarnici proiectele altora.”

Eric Berne

Pe scena vietii de fiecare zi, purtim cu totii fel de fel de m&sti si jucdm fel de fel de
roluri. Nici nu g&sim in teatru atata viati autentic4 pe cat teatru autentic gdsim in viata
de fiecare zi. Practic, asemeni zeitatilor hinduse cu mai multe fete, fiecare persoand
sindtoasa la minte si la trup opteaz4 necontenit intre exprimarea unora sau altora dintre
feluritele infatisdri si comportamente posibile la un moment dat. Atunci cand o emotie
puternica ii tulbura controlul ratiunii de pe chip, va face ,,fete-fete”, schimband m§stile
intr-un mod haotic. Adesea, cand observam o persoand care-si ,,iese din fire”, pierzand
stapanirea de sine, vizualizam pe chipul ei o adevarata defilare de expresii $i masti.
Logica ascunsa a hormonilor schimba aceste expresii precum telecomanda schimba
canalele televizorului.
Constient sau nu, jucém cu totii diverse roluri. Infatisim diverse fatete ale perso-
nalitatii noastre. Schimbam neincetat o sumedenie de masti. Cate oare? O mie de roluri,
de fatete, de masti? !
Ei, nici chiar asa; de-ar fi ataét de multe, fiecare dintre ele ar inceta a mai fi cu
adevarat semnificativa. Este necesara o simplificare, o clasificare, o structura. Psihiatrul
american, Eric Berne, fondatorul Analizei Tranzactionale, a facut tocmai acest lucru.
Sintetizind maniera tipica de a simti, gandi si actiona pe cele trei mari varste biologice
ale omului, Berne a identificat trei expresii fundamentale ale personalitatii umane:
1 expresia copildriei, atunci cand, inocenti $i perplecsi, descoperim lumea $i actiondm
mai curand instinctual, emotional gsi intuitiv, cdutand placerea imediataé $i evitand
suferinta simturilor;
2. expresia vdrstei adulte, atunci cand, manati de interese pragmatice, actionim mai
curand rational si lucid, lAsand in rezerv4 efuziunile sentimentale si chiar prejudecatile ;
3. expresia vdrstei parentale, atunci cand, impregnati de valorile morale si normele de
conduita ale p&rintilor biologici si spirituali, actiondm conformist, indemnandu-i $i
pe ceilalti s{ se conformeze, la randul lor.
170 DEZVOLTAREA PERSONALA

Acestor trei ipostaze fundamentale ale personalitatii, observabile din exterior si mai
curand independente de varsta biologic4 a unei persoane, Eric Berne le-a dat numele de
stiri ale eului. Ele coexist in structura personalitatii de ca si cum in universul psihismului
nostru am localiza trei foruri distincte: un for infantil, un for adult si altul parental. in
reteaua noastrA neuronal{, ne-am putea imagina un fel de comutator care se roteste
neincetat, bransand eul constient fie la un for, fie la altul. Astfel, in fiecare clipa,
deciziile noastre isi trag originea din unul sau altul dintre aceste foruri. De fiecare data,
schimbarea bransamentului influenteaz4 comportamentul uman, imbracandu-l in haina
copilariei, a varstei adulte sau a celei parentale.
De-a lungul acestui capitol, vom aprofunda acest demers. Pentru inceput, e tocmai
timpul potrivit s4 meditém la firea noastra schimbatoare, pe exemplul unor tranzactii cu
replici uzuale in scenetele vietii de toata ziua.

Negocierea unei vanzari

Supervizam o relatie vanzator-client, incepand cu clientul care intreaba de pret $i replica

vanzatorului.
Clientul: ,,Domnule, ce pret are...?”
Vanzatorul: ,,Aveti aici catalogul. Pretul este... atat.”
Este un schimb de replici neutre, intre doi adulfi care cer si ofera informatii, fara
vreo implicare emotionala. Urm&toarea replica a clientului ar putea fi tot una neutra, de
genul ,,Multumesc pentru informatie”, dar si una de atitudine, acceptare sau contestare,
cu mai multa implicare emotionala. Admitem cazul unei replici de contestare :
Clientul: ,,Hm, pretul e prea mare!”
Spune acest lucru incruntand sprancenele, cu privire aspra, plind de repros. Pare sa
joace rolul unui pdrinte certand un copil obraznic, care tocmai a facut o pozna. Mesajul
este de genul: ,,E obraznicie ceea ce faceti voi cu preturile. Ar trebui s4 va fie rusine,
si fiti pedepsiti...”.
E randul vanzatorului la replici. Comportamentul si replicile sale pot fi felurite, de
la caz la caz si de la un client la altul. Din multimea lor, selectim doar patru variante de
comportament observabil, cu posibilele lor consecinte :

Varianta intai: pdrinte critic

Vanzatorul: ,,Matale habar n-ai pe ce lume traiesti! Astea-s preturile si basta! ”.

Incruntd sprancenele si ridic& tonul, ca un pdrinte critic, care pune la punct un copil
nestiutor. La aga replica, foarte probabil, clientul s-ar putea simti ofensat si va parasi
magazinul, trantind usa. Existé insé si eventualitatea mai putin credibil& s4-si schimbe
brusc atitudinea si, cu un aer vinovat, s4-si ceard scuze ca un copil prins cu ghidusii.
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 171

Varianta a doua: copil obedient

Vanzatorul: ,,.Da, aveti dreptate. Imi cer iertare,... nu stabilesc eu preturile”.

Vocea-i tremura si are un aer smerit, ca un copil cuminte, certat de tatal sdu. La acest
tip de replica, clientul devine brusc mai condescendent, mai amabil. Spune bland,
iertator, ceva de genul: ,,Ei, lasd, lasd..., nu-i grav. De altfel, n-am nimic cu dum-
neata...”. Se comporta ca un pdrinte grijuliu, gata sa ierte.
Totusi, e greu de crezut ca va cumpara ; suspiciunea cu privire la pretul mare n-a fost
demontaté. Va pleca din magazin salutand cordial.

Varianta a treia: copil adaptat

Vanzatorul: ,,Bund observatie! Da, pretul e mare...si asta pentru ca4...”.

Este cuviincios si incheie replica cu argumente care justifica pretul. Vezi bine, nici
nu-i atéat de mare pe cat pare. Cum va reactiona clientul la acest nou discurs al
Vanz&torului? Probabilitatea de a cumpara creste semnificativ, dupa cum demonstreaza
experimentarea tehnicilor de vanzare. Clientul pare influentat pozitiv de replica.

Varianta a patra: adult

Vanzatorul: ,,...Si in raport cu ce anume este prea mare? Pe ce va bazati cand faceti
aceasta afirmatie ?”. Formuleaza replica pe un ton neutru si priveste in ochii clientului,
fara obraznicie, fara obedienté. La acest gen de replic4, clientul devine brusc mai atent.
Cade o clipa pe ganduri. Ca si la tenis, are sentimentul ca mingea i-a fost trimisa inapoi
peste fileu. Este in terenul s4u si trebuie s-o joace. Se intreba pe sine de ce a afirmat ca
pretul e mare. Apoi, fie spune motivul, aducand o informatie bund pentru vanzator, fie
va da din colt in colt, recunoscand c4 n-a avut o motivatie pertinenta. Vanzatorului ti va
fi si mai usor s4-1 convingd s4 cumpere.

Scena la serviciu

Secretara intarzie. Seful o intampina ironic: ,,Bund dimineata. Cat e ceasul?”. Ea sare
intepata: ,,lar ma critici?”.
Secretara se comporta ca un copil rebel, iritat de ironia sefului. Enervat, seful va
putea juca rolul unui pdrinte persecutor: ,,P4i, cum dracu’ sa nu critic...?”.
Maniera secretarei de a da replica pune in pericol relatia cu seful. Ea percepe
intrebarea sefului ca un atac la persoana si da un raspuns tafnos. Daca scena se repeta de
cateva ori, va pierde slujba. Lucrurile ar lua alta intorsatura daca si-ar cere iertare ca un
copil adaptat sau ar spune simplu cat e ceasul, ca un adult cu simtul umorului.
172 DEZVOLTAREA PERSONALA

Scena conjugala
Familia asteapta cina. Sotia se invarte-n gol prin bucatarie, lipsita de chef. Intra sotul.
Cu voce tristé, de copil neajutorat, victimd ce se tanguie, ea il intampina cu ceva de
genul: ,,Am avut 0 zi proasté. Seful a fost nervos, colegii distanti, lucrarea nu mi-a iesit,
troleul a intarziat. Ma doare capul”. Fara a fi expliciti, ea cere compasiune. Poate si
tandrete. Ceea ce urmeaza va depinde de replica si comportamentul sotului:

Varianta intai: pdrinte normatiy

Sotul ram4ne insensibil la $.O.S.-ul din vocea ei. Ia o poz& autoritar4 si: ,,O s& lasi
copiii fara cina?”. Se comport& ca un pdrinte care cheama la datorie. Doua tipuri de
comportament de rdspuns posibile:
a) sotia isi cere scuze ca un copil obedient si continua munca, far4 tragere de inima;
b) sotia se revolt, ca un copil rebel, mai tranteste ceva prin bucdtarie, ia un calmant si
pleaca sa se culce.

Varianta a doua: parinte grijuliu

Sotul intelege si accepté nevoia de compasiune si tandrete din mesajul sotiei. li zambeste
incurajator, o atinge tandru si spune cu voce calda: ,,Te inteleg, draga mea. Ai multe pe
cap. Sunt ins4 convins ca iti vei invinge slabiciunea si vom avea 0 cina grozav4”. El se
comporta ca un pdrinte grijuliu fata de un copil care are nevoie de mangaiere si incurajare.
Acest comportament al sotului ar putea face seara mai frumoasa. Primind afectiunea si
incurajarea de care avea nevoie, sotia va reactiona pozitiv, strdduindu-se s4 nu-si
dezamigeasca sotul.

Ce este analiza tranzactionala?

Pe la jumatatea secolului XX, psihiatrul american Eric Berne (1910-1970) a ,,inventat”

si raspandit in lume o teorie alternativa la psihologia traditionala. Spre a fi accesibila
oamenilor obisnuiti a folosit un limbaj simplu, fard cuvinte savante. Atentie! Ca si apele
linistite, cuvintele simple poarta intelesuri adanci, incredibil de subtile.
Analiza tranzactionala (AT) este 0 teorie a personalitatii umane si un sistem psiho-
terapeutic dedicat dezvoltarii $i schimb&rii personale (ITAA - International Transactional
Analysis Association, fondata in 1965).
in ultimele decenii, a evoluat spectaculos oferind instrumente puternice in psiho-
terapie, dezvoltare personala, educatie, consiliere si training in management, marketing,
vanzari, negocieri si comunicare in organizatii.
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 173

Intr-o maniera pragmatica, AT dezvolté capacitatea intelectuala si emotionala a omului

de a se intelege pe sine, a-i intelege pe ceilalti si a comunica persuasiv. Practic, AT ofera
o cale simpl4 de a raspunde unor intrebari precum:
Cine sunt eu?
De ce m4 comport asa, si nu altfel?
Care este originea comportamentelor mele?
Cum am ajuns aici?
Ce-as putea sa fac pentru a dobandi psihologia invingatorului?

Raspunsurile permit constientizarea unor istorii personale ramase nerezolvate sau

spargerea unor programe mentale inconstiente, aflate la originea comportamentelor
negative repetitive.
Totodata, AT este 0 teorie a comunicarii. A comunicarii cu ceilalti (interpersonale)
si a comunicdrii cu noi insine (intrapersonale). Amelioreaza relatiile cu ceilalti si
descifreaz4 ,,vocile” interioare.
in Europa, din 1976, existé Asociatia Europeana a Specialistilor in AT (EAATS), cu
numeroase asociatii si federatii nationale, raspandite pe intreg continentul. In Romania,
din 2000, existé Asociatia Romana de Analiz4i Tranzactionala (ARAT), cu sediul central
la Timisoara.

Filosofia AT

Analiza tranzactionala propune o perspectiva umanista4 asupra constientizarii $i asumarii

libertatii personale. ,,Destinul” nu-i facut in ceruri $i nici plasmuit de oracole $i ursitoare.
Este doar ceea ce fiecare face din viata sa. Tine de libertatea si responsabilitatea
fiecaruia s4-si construiasca si reconstruiasc& neincetat viata pe care si-o doreste.
In sintezd extrem’, postulatele majore pe care se intemeiaza filozofia AT sunt
formulate astfel:
e Constient sau nu, individul isi decide propriul ,,destin”, iar deciziile cruciale ale
vietii sale pot fi schimbate doar de el insusi.
e Oamenii sunt OK.
e Fiecare persoand are capacitatea de a gandi (cu exceptia celor cu grave leziuni
cerebrale).

Starile eului

Ipostaze sau mdasti ale personalitatii ?

Am vazut in deschidere ci scene de viatd dintre cele mai comune probeaz4 faptul ca
schimbarea contextului influenteaz4 puternic starea de spirit si comportamentul oame-
nilor. Unii isi schimba expresia atat de repede si atat de mult, incat te si intrebi dac& mai
este vorba de una si aceeasi persoana.
174 DEZVOLTAREA PERSONALA

Am cunoscut un sef autocrat care, instantaneu $i miraculos, exact in secunda intrarii

sefului sfiu in birou, se metamorfoza in mielusel. Umerii-i cideau, spinarea se curba,
vocea se subtia si privirea cersea. Parea de necrezut c4-i una si aceeasi persoand. Mai
cunosce si o directoare de scoala, sef aspru la slujb4, intre orele 8:00 si 12:00, mama
tandra, intre 12:00 si 14:00 si sotie obedient&, seara cu sotul. Ba chiar e si copil, la
cenaclul scolii, unde spune povesti cu cei din clasele mici. Sotul acestei doamne este
autoritar in familie si obedient la slujba.
Adesea, ne auzim spunand cate ceva de genul: ,,Nu stiu ce s-a intamplat... parca
n-am fost eu”, ,,N-am vrut s4 spun asta, dar..., n-am vrut s4 fac asta, dar... m-a luat gura
pe dinainte, m-am purtat copildreste...” S4 fim seriosi! Cum adic4 ,n-am fost eu”? !
Sintagma pare o m&rturie intuitivd a faptului c4 personalitatea noastré nu-i omogend $i
identicA cu ea insdsi, clipa de clipa. Pur si simplu, mai locuieste cineva sub umbrela
propriei noastre personalitati.
Diversi interlocutori intalnesc diverse expresii ale personalitatii noastre. Vocea cu
care facem un raport sefului e alta decat cea cu care alungdm cainele sau dam povete unui
copil. La fel si privirea, mimica, postura trupului... Una este expresia personalit&tii tale
cand oferi un cadou si alta cand injuri din toataé inima. $4 mai vorbim de vocea, privirea
si mimica cu care faci o declaratie de dragoste? Ce mai, suntem niste persoane pe atat
de incant&toare in unele momente si contexte, pe cat de indezirabile in altele.
Pe de o parte, personalitatea noastra ramane fundamental aceeasi, iar pe de alta,
starea de spirit $i expresia sa observabil4 sunt mereu altele. Multor intrebari cu privire
la firea noastra mereu schimbatoare, Eric Berne le-a oferit un raspuns genial, atunci
cand a promovat conceptul de stare a eului (engl. Ego States).
Starile fundamentale ale eului sunt: starea copil, starea pdrinte si starea adult.
Fiecare se manifesta ca o stare de spirit si o infatisare distincta si observabila a
personalitatii. Ele sunt ipostaze fundamentale ale eului, partea cea mai accesibila dintre
cele trei instante psihice freudiene (Id, Ego si Superego - Sine, Eu si Supraeu).

Starea copil
Programul genetic, nevoile biologice si dorintele psihologice sunt prezente in noi de la
prima pana in ultima suflare a vietii constiente. Ele alcdtuiesc entitatea numita starea
copil a eului, care se dezvolta pana in jurul varstei de 5 ani, prin inregistrarea interioara
a emotiilor $i comportamentelor de raspuns la evenimente exterioare. De-a lungul intregii
vieti, starea copil ramane ipostaza in care persoana resimte emotiile.
In aceast% stare se afld inclinatiile spre placere, joc, libertate, egoism, creativitate,
curiozitate, invidie, agresivitate. Cand o persoana se branseaza la universul interior
infantil, ea se ,,.rupe” de lumea exterioara si repeta comportamente exersate in copilarie,
indiferent daca sunt sau nu adecvate imprejurarilor.
Indiferent de varsta biologica, persoana aflata in starea copil actioneazé in maniera
proprie copilariei si percepe lumea inconjuratoare prin ceea ce simte, iar nu prin ceea ce
gandeste. Forul infantil functioneazi ca o memorie secreté, care a inregistrat trairile
copilariei, fra comentarii asupra lor. Cand persoana se confrunt4 cu un stimul intens,
aceasta memorie se pune in miscare, ca un compact disc sau o bandd magnetica.
Starea copil orienteaz4 energia si creativitatea spre satisfacerea nevoilor biologice $i
psihologice ale persoanei; imagineaz4, se teme, se infurie, se joacd, las{ frau liber
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 175

curiozitatii, egoismului, entuziasmului... Guvernata de principiul placerii, starea copil

nu are constiinté morala si nu se supune de bun4voie interdictiilor. Nu stie ce-i permis sau
interzis, corect sau, incorect. Vrea doar s4 respire, si manance, s4 tubeasca, s& fie iubita...
O persoan§ aflaté in starea copil retrdieste sentimente trdite deja in experiente
anterioare reale sau imaginare.
e Comportamente tipice: rade, plange, tresalté, danseaza4, face mutre, se bosumfla,
descompune mecanisme, inventeazd, se joacd, mazgaleste, bate din picior..
e Expresii verbale tipice: Ah! Oho! Vreau! {mi place. Incerc si eu! Da- mi! Asta-i
a mea! Lasd-ma in pace! Ce frumos! Mi-e cald. Nu mai vorbesc cu tine! Toate mi
se intampla numai mie. Hai s4 ne jucdm! N-ai dreptul sa...

Starea adult

Este ipostaza intelectului lucid si rece, a gandirii analitice bransate la realitatea concreta,
aici $i acum. Persoana activeaza conceptul de viata ,,asa cum experimenteaza ea insdsi”.
Adultul se dezvolt4 de-a lungul intregii vieti, incepand de pe la 3 ani, interpretand datele
obtinute din explorarea realitatii, prin incercare si eroare. Starea adult activeaza capa-
citatea persoanei de a observa atent, a culege si analiza date din mediul exterior, a
interpreta lucid, a testa, a trage concluzii $i lua decizii, fara prejudecati si fara implicare
emotionala. E un computer interior, bransat la lumea exterioara, neutru fat& cu senti-
mentele din copil si prejudec&tile din parinte.
Starea adult este sediul gandirii cauzale, inductive $i deductive, in termeni de resurse
si obiective. Expresia sa verbala este clara, logica, precisd, concisa4. Foloseste interogatii
si reformulari: ,,Inci n-am inteles exact ce vreti s{ spuneti. Pe scurt, ideea ar fi aceea
. Care-i problema? Ce urmariti? Puteti fi mai precis, mai concret?”.
Vocea este clara si calma, iar cuvintele rostite frecvent sunt de genul: cine, ce, unde,
cand, de ce, cat, alternativa, posibilitate, solutie, fapte, obiective, mijloace, ipoteze,
exact, inexact, da sau nu. {nainte de a lua decizii, aduna date, calculeaza si proble-
matizeaz4: ,E probabil sa...”, ,,.Existé urmatoarele solutii...”.
Postura trupului este dreapta, destinsa. Gesturile sunt deschise, dezinvolte, neutre.
Adultul are capacitatea de a media conflictele intre copil $i parinte. Judeca faptele
ferm, rece, detasat si nu se las4 tulburat de emotii: ,Nu amestecdam afacerile cu
sentimentele”, va spune un om de afaceri aflat in starea adult.
Activarea abuziva a starii adult, fara a lua in seama nevoile din copil si valorile din
parinte, priveaza persoana de bogatia umanitatii. Ea ajunge un fel de masina: ,,Viata
n-are gust. Masinile sunt preferabile oamenilor”.

Starea pdrinte

Practic, cu rarele exceptii ale copiilor salbatici, o persoana socializaté asimileaz4 norme,
valori si judecati despre oameni si lucruri inca din copilaria timpurie, inainte de a
discerne asupra temeiniciei acestora. Lumea inconjuratoare a fost constientizata treptat,
prin parinti $i alte modele sociale asimilate lor.
Ne-am putea imagina ca, la nastere, in mintea noastra s-a pus in miscare o ,,banda de
magnetofon sau un CD” care a inregistrat vocile ce ne-au invatat cum sa trdim viata:
176 DEZVOLTAREA PERSONALA

mama, tata, frati, surori, bunici, rude, profesori, educatori, sefi, eroi din povesti si din
filme... Toate aceste figuri parentale ne-au invatat ce este binele si riul, ce este permis
sau interzis, in ce si credem sau s4 nu credem si asa mai departe. De altfel, ne amintim
unele din acele voci: ,,Asta face buba!”; ,,Fii tare!”; ,Fii politicos! ; ,Nu te
smiorcai!”; ,.F&a cum iti spun!”; ,Esti un copil bun/rau”; ,,Foarte bine!” ; ,,Baietii
nu plang”; ,,Fii cuminte!”; ,,Nu te increde in...!”; ,,.Mama te iubeste. SA nu ai
incredere in femei!”; ,,Toti barbatii vor acelasi lucru...”.
Vocile de pe ,,banda” imaginara din mintea noastr4 sunt autoritati parentale inte-
riorizate, la care cfutém toat& viata intelepciune si sprijin. Ele constituie forul parental
interior, la care ne brans4m in starea parinte a eului si traim viata ,,asa cum am invatat-o
de la parinti”. Starea parinte activeazd preprogramarea mentala parentala. Persoana va
simti, gandi si actiona asa cum au facut mama, tata, profesorul, preotul... O ténara va
putea spune: ,,Nu trebuie s4 ai incredere in barbati” sau ,,Sefii sunt oameni r4i”, fara
si fi cunoscut b&rbatii sau sefii la care se referi. In ea vorbeste vocea mamei sau a
bunicii, care au facut candva aceste afirmatii.
Autoritatea ,,vocilor” interiorizate induce interdictii, valori si prejudecati. Mesajele
depozitate in forul parental devin ,,mentalitéti” care influenteazi comportamentul per-
soanei in doud directii:
a) copierea si reproducerea comportamentelor parentale si
b) transmiterea normelor parentale cdtre alte persoane, copii, colegi...

In starea parinte, ascultéam ,,vocile” care ne-au marcat si ne conformaém modelelor

culturale in care am crescut. In unele maladii psihice (delirul de observatie), bolnavul
aude efectiv ,,vocile” care-i spun ce s4 facd. Starea p4rinte se dezvolta pana la 5-7 ani (7
ani de acas&), prin integrarea sistemului de valori transmis de figurile parentale. Nu se
confunda cu sensul biologic al notiunii de parinte dar se activeazd spontan in relatia cu
proprii copii, elevi, discipoli.
Cele mai multe mesaje parentale ne organizeaz4 viata. Fard ele, am fi debusolati,
lipsiti de repere morale. Altele devin balast, cand lumea se schimba. Cu cat prejudecatile
parentale sunt mai adanc imprimate (introiectate), cu suntem mai putin dispusi sa
verificam realitatea. Interdictiile din forul parental pot c&p&ta caracter universal si
atemporal: ,,Trebuie sa fiu tare! Trebuie sa fiu amabil! Trebuie sa fiu perfect! Trebuie
s{ stau mai la o parte! Trebuie si nu cer! Trebuie si cer! Trebuie s4-mi fac datoria $i
numai dupé aceea s& ma distrez!”
Parintele din noi este inclinat s4 dea sfaturi, s4 domine, sAi ordone, sa critice, sa
condamne, dar si gata sA protejeze, sd ajute, incurajeze, alinte, laude sau orienteze. Un
copil de 6 ani se aflé in starea parinte a eului sau, atunci cand ia o postura martiala $i
spune: ,,Tata, esti un rau dac& vii tarziu acasa si o superi pe mama! ”

Modelul pdrinte-adult-copil al personalitatii

Indiferent de varsta biologic4, orice persoan&’ normala functioneaz& in toate cele trei
stri ale eului, parinte, adult si copil. in AT, acestea sunt simbolizate prin trei sfere
suprapuse, care reprezint4 ipostaze distincte ale personalit&tii si modele constante de
simtire, gandire si comportament. Denumirile lor sunt scrise cu majuscule pentru a le
distinge de cuvintele omonime, folosite cu sensul lor biologic, obisnuit.
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 177

(— Continut Manifestare >

- Viata invataté de la pdrinti, Atitudine de dominare,
prin interiorizarea ,,vocilor” de a-i ajuta sau a-i jude-
care transmit obligatii, valori si ca pe altii.
principii morale. Prejudecati.

- Viata experimentatdé ca atare, Autonomie si responsa-

prin tnregistrarea datelor reali- bilitate. Respect pentru
tdtii in ,,ordinatorul” interior. autonomia altora.
Gandire analiticd. Realism rece.

- Viata ,,simtita” prin Atitudini de supu-

inregistrarea emotiilor si nere sau de revoltd.
sentimentelor : visarea, Tluzti.
O curiozitatea, creativitatea. wy

Figura 34. Modelul simplificat pdrinte-adult-copil

Fiecare stare a eului functioneaz4 independent de celelalte. Trecerea de la una la alta

schimba maniera de a simti, a gandi si a se comporta a unei persoane. O stare sau alta
poate s4 predomine, influentand in sensul sau specific maniera de comunicare $i rezolvare
a problemelor. In functie de starea eului activ’ la un moment dat, aceeasi persoand va
raspunde diferit la exact acelasi stimul:
Exemplul 1: Violenté stradala la miezul noptii.
Pirinte: ,,Asa-i trebuie fetei daca sté asa tarziu pe strada.”
Adult: ,,.Ma duc s& sun la politie.”
Copil: ,Oaau! O scena incitanta! ”
Exempul 2: La muzeul de arté moderna.
P%rinte: ,,Artistii de azi nu mai au respect pentru traditie!”
Adult: ,,La cate milioane a evaluat-o expertul?”
Copil: ,Beton! Ce chestie trasnita! ”

Exista modele de analiz4 mai avansate $i mai eficiente decat cel simplificat, prezentat
aici. In esenti, AT foloseste doui modele de analizi: analiza structurald si analiza
functionald. Ambele tipuri de analiz4, numite de ,ordin secund” fac obiectul unor
niveluri mai avansate de studiu si training.

(— Diagrama structurala analitica Y

Parinte normativ (pozitiv) Parinte grijuliu (pozitiv)

P§rinte critic
. Parinte salvator (negativ
(persecutor, negativ) {negativ)

Copil liber (pozitiv) Copil adaptat (pozitiv)

Copil creativ
(pozitiv si negativ)
Copil rebel (negativ) Copil obedient (negativ)

Figura 35. Modelul functional al stdrii eului

178 DEZVOLTAREA PERSONALA

Psihologii au in vedere si o forma de energie psihicd, numité cathexis, asociata

fiecdreia dintre starile eului. (Stewart, Joines, 1991, p. 70). Starea copil are energie
proprie, starea parinte economiseste energie, iar starea adult consum4. Drept urmare,
cand suntem obositi, speriati sau nervosi, activarea starii adult este dificila.
Conceptul de stare a eului ofera 0 explicatie pragmatica pentru formidabila capacitate
umana de a disimula si adapta comportamentul la circumstante. [ntr-o rundd de negocieri,
de pilda, negociatorul exersat poate activa selectiv starile eului s4u, functie de situatia
tactica si de starea eului partenerului séu (Pasco, Prevet, 1994).

Strategograma - profilul pdrinte-adult-copil al deciziilor tale

S& ne imaginém acel ,comutator” din reteaua neuronald a psihismului nostru, care
conecteaza neincetat, fie una, fie alta din starile eului, generand natura schimbatoare
a deciziilor si infatisfrilor noastre. Clipa de clipa, dupa cum suntem conectati la o
stare sau alta, deciziile noastre isi trag originea fie din copil, fie din adult, fie din
parinte.
Reprezentarea graficd a profilului strategiei interne de activare a starilor eului se
numeste strategogramd. Ea poate fi construit dup4 frecventele de aparitie ale deciziilor
care-$i au originea in fiecare stare. Acest profil al originii deciziilor noastre devine mai
pertinent si mai relevant pe masura ce starea parinte $i starea copil sunt descompuse in
subdiviziuni mai inguste si mai omogene, asa cum vom descoperi peste doar cateva
pagini.
Strategograma este un chestionar-instrument al cunoasterii de sine, care favorizeaza
evocarea unor istorii personale uitate $i constientizarea unor probleme ramase nerezolvate.
Totodata, ofera explicatii asupra naturii schimbatoare a reactiilor si infatisdrilor noastre
cotidiene, proiectand lumina peste umbrele propriei personalitati $i aproximeazi par-
ticiparea diverselor diviziuni ale starilor eului la generarea deciziilor noastre. A fost
preluaté si adaptaté dupa seminariile lui Philip Uzureau care, la randul s4u, a obtinut-o
la seminariile lui Dominique Chalvin.

Notd, Asem&narea propriilor comportamente cu mostrele de comportament enuntate

in chestionar va fi nuantata in trei categorii $i marcata cu asterisc in ultimele trei coloane
ale tabelului. Dacd un enunt oarecare se potriveste in cel putin 50% dintre cazuri, va fi
marcat in coloana ,,mai curand adevarat”, tot asa cum un altul care nu se potriveste in
cel mult 50% dintre cazuri va fi marcat in coloana ,,mai curand fals”. Enunturile pentru
care balanta nu pare s& se incline in nici o parte vor fi marcate in coloana centrala, ,,asa
si asa”.
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 179

Tabelul 1. Chestionar ,, Cunoasterea de sine”

Va Mostre de comportament tipic pentru una sau alta aaa d Aga si aan d
dintre stdrile eulut y asa
adevdrat fals
1 Opinia celorlalti despre mine insumi m4 preocupa si ma
* | influenteaza in majoritatea cazurilor.
> Imi imprumut cu usurinta lucrurile, fari a ma asigura
* | ferm ca le voi primi inapoi.
3 Pentru a fi relaxat(a), linistit(4) am nevoie s4-mi
* | planific munca profesionala si viata particulara
4 Fac tot ce-mi sta in putere pentru a fi remarcat(a) de
* | sefi si pentru a-mi face cunoscute realizarile.
In timpul discutiilor, nu ma ,,ambalez” cand imi sunt
5. | atacate ideile. Sunt mereu gata s4-mi repun in discutie
punctele de vedere, cu argumente mai solide.
6 Nu admit ca o greseala sa fie repetata. Acest lucru ma
* | irita, ma infurie.
7 Criticile pe care ceilalti le aduc la adresa felului meu de
* |a actiona ma fac, adesea, s4 sufar.
8 Imi place munca riguroasi, precisi, cu mare griji
* |) pentru detalii si la termen.
9 Nu mi-e frica sa le spun altora ceea ce gandesc, chiar
* | daca ei nu mi-au cerut acest lucru.
10. Nu ezit sa fac munca ingrata a unui coleg obosit, chiar
daca n-am chef de asta si nu-i datorez nimic.
11. | Nu fac concesii cand este vorba de securitatea muncii.
12. | Nu-mi place deloc s4 mi se impuna ceva.
LB. Imi place ca, in timpul muncii, si riména loc pentru
momente de amuzament, glume, rasete.
14. Sefii sunt cu adevarat imposibili ; noroc c4 eu nu ma
prea las dus(a) de nas.
15. | De obicei, incurajez si ridic moralul colegilor mei.
16. | Nu cred in retete ; prefer s4 experimentez eu insumi.
7 Pentru mine, a conduce si a-mi asuma responsabilitati
‘| inseamna mai multa fricad si incarcare cu griji.
18. Sunt bine integrat(a) in firma mea (in colectivul in care
lucrez).
19. Faptul ca trebuie s4 urmez reguli si regulamente nu-mi
creeaza probleme.
00. Am principti si sunt gata sa le aplic, chiar daca trebuie
s4 le impun cu forta.
4 Cand simt ca se fac presiuni asupra mea, nu ma las dus
"| de nas.
2. Observ cu usurint4 detaliul care nu merge si pe care
multi altii nu-l vad.
180 DEZVOLTAREA PERSONALA

Nr. Mostre de comportament tipicpentru una sau alta a d Aga si ou d

dintre stdrile eului y asa
adevdrat fals
93. A priori, consider oamenii inteligenti si cinstiti, chiar
daca nu confirma tntotdeauna.
24. | Detest sA nu ajut pe cineva aflat in dificultate.
25. Cand cineva ma intreaba ceva, explic detaliile cu rab-
dare pana il fac sa inteleaga.
26. A conduce inseamna a-i permite fiecaruia sa-si utilizeze
bine initiativa si potentialul personal.
07 In fata unei decizii dificile, nu ma pierd, ci imi asum
* | responsabilitatea mea.
Mi se intampl4 s4 urmez principii $i conduite de
28. | valoarea c4rora ma indoiesc ; asa am fost crescut(a) si
nu ma pot schimba.
29. Tin cont de sfatul persoanclor de incredere si nu risc,
experimentand solutia mea.
30. Evit s4 muncesc singur(4): ma consult, ma informez,
ma confrunt. Sunt om de contact, nu de birou.
31 Cand sunt criticat, raman calm si sigur, gata sa-mi
* | revad pozitia, opinia sau comportamentul.
32 imi place sa fiu 0 persoana generoasa; fac multe con-
* | cesii si cadouri.
33. Ador sa-mi satisfac hachitele, mofturile, gusturile si
placerile, fara rezerve.
34. Sunt deseori influentat(a) de persoane care ma impre-
sioneaza.
35. Imi place s4 mananc si s4 beau. Uneori, mai intrec
masura.
36. | Daca vrei s4 ma gasesti, n-ai decat s4 ma cauti !
37. Pentru mine, este extrem important sa apartin unui grup
si sa fiu stimat de anturaj, colegi, prieteni.
38. imi place sa rezolv problemele celorlalti si, adesea, ma
simt capabil sa-i ajut cu adevarat.
39. Ma opun cu vehementa atunci cand nu sunt de acord cu
ceva.
40. Ma stépanesc si-mi controlez excelent reactiile ; sunt
mai degraba o persoana cu ,,sange rece”.
41. Inainte de aluao decizie, ma informez, cercetez fapte,
compar si evaluez probabilitatile de succes.
42. | Sunt foarte indulgent(a) fata de greselile altora.
43. Principiile mele morale sunt solide si, de aceea, le aplic
cu rigoare.
44. Sunt discret(a), modest(a), rezervat(4), raman cuminte
in ,,banca mea”, in culise si nu pe scena.
45. | Respect regulamentele.
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 181

Nr. Mostre de comportament tipic pentru una sau alta ma d Asa si a d

dintre stdrile eului y asa
adevdrat fals
46. Cand un coleg de munca imi cere o informatie, o dau
fara ezitare.
47. | Am o mare capacitate de a-i motiva pe ceilalti.
48. Atunci cand ceva nu merge, am tendinta de a fi agresiv
si-mi ies din fire.
49. Fac fel de fel de gafe prin care reusesc sa-i supar $i
ofensez adesea pe ceilalti
50. Cand incep oO actiune, caut sa prevad cum se va finaliza
gi am in cap mai multe scenarii posibile.
51 Sunt adesea solicitat(a) in medierea conflictelor dintre
’ | diverse persoane.
52. | Stiu s4-mi prezint ideile bune, atunci cand este nevoie.
53. Gasesc usor timpul necesar pentru a da o mana de
ajutor colaboratorilor mei.
54. Incurajez, ajut si bine-dispun persoana aflata in impas,
chiar daca nu-mi cere acest lucru.
55. Dau sfaturi bune si dezinteresate altora, pentru a-i
ajuta, si regret sincer cand ei nu tin cont de ele.
56. Ajung sa fiu supraaglomerat(a) cu sarcini de tot felul si,
totusi, accept cu usurinta un efort in plus.
57. | Muncesc bine si aplic corect procedurile prevazute.
58. Nu am avut, nu am si nici nu voi avea probleme cu
autoritatile.
59. | Deschid gura sé spun ,,nu” si iese ,,da”.
60. Am multi prieteni si ne vedem des, sd ne bucurdm si sa
radem copios impreuna.
61. Stiu sa gasesc $i sA spun cuvantul care destinde
atmosfera si care face ambianta placuta.
62. imi plac activitatile fizice (mers pe jos, tenis, inot, gra-
dinarit etc.) $i ma mentin in plina forma.
63. | Daca sunt frustrat(a), devin furios(oasa).
64. | La intalniri si reuniuni, ajung cu cinci minute inainte.
65. Ma simt liber(a) in alegerile si initiativele mele (nu
alege altcineva in locul meu).
66. Las usor de la mine ; in caz de partaj, accept partea cea
mai putin bun sau mai mica.
67. | Am tendinta de a-i socoti pe ceilalti mai buni decat mine.
68. | Ma irita slabiciunea sau nehotdrdrea altora.
69. Sun alergic(4) la aproape orice manifestare de
autoritate.
70. | Ma inteleg bine cu toata lumea.
71. | Sunt exigent(a) cu mine si cu ceilalti.
182 DEZVOLTAREA PERSONALA

. Mai . Mai
Mostre de comportament tipic pentru una sau alta A Asa si 4
Nr. . we . curand curadnd
dintre stdrile eului “ asa
adevarat fals
77 Sunt mai degraba logic decat intuitiv ; prefer analiza
* | lucida si minutioasa a problemelor.
73 Suport destul de greu oamenii care nu sunt de acord cu
mine.
74. | Sunt curios din fire, ma pasioneaza orice.
Sunt o fire vesela si multumita ; ma bucur de viata cu
1. »intensitate” .
Pentru a trai intr-o comunitate, este nevoie de disciplina
76. si de reguli.
Ma simt dator(oare) s4 actionez in numele justitiei si
7. dreptatii.
Am tendinta sa iau lucrurile sub control si sa fiu sta-
78.
pan(&) pe situatie.
Ar trebui mai mult severitate in ceea ce priveste
79,
excesul de viteza la volan.
80. | Mi se intampla des s4-mi intrerup interlocutorii.
81. | Deseori, am tendinta de a-i barfi pe colegii mei.
82. | Sunt fidel prietenilor si colegilor, orice s-ar intampla.
83. | Am simtul responsabilitatii.
Am convingerea ca exista valori ce merita pastrate cu
84. sfintenie.
Am tendinta de a fi foarte amabil si milos. Imi place si
85. no wits
sar in ajutorul celor necajiti.
Cred ca este corect s4 transmit experienta mea si altora,
86. os
pentru a-i ajuta.
Cand oamenii nu stiu ce este bine pentru ei, eu le dau
87. cu usurinta sfaturi.
Nu-mi place s4 ma straduiesc din cale afara si sé ma
88.
dau peste cap pentru a obtine ceea ce doresc.
Uneori, fac eforturi mari s4 ma abtin atunci cand cineva
89.
ma enerveaza.
Caut sa trag invataéminte si un oarecare profit practic
90. | = es .
din criticile care mi se aduc.

Urméareste grila de mai jos (grila A)! Fiecare coloana din grila A regrupeaza
enunturile corespunz&toare fiec4rei stari a eului tau. Vei tine cont doar de marcajele
facute in coloanele ,mai curand adevdrat” si ,asa si asa” din tabelul anterior.
Fiec4rui enunt marcat in coloana ,,.mai curand adevarat” ii va corespunde un punct in
grild, iar fiecdarui enunt marcat in coloana ,,asa si asa” ii vor corespunde 0,5 puncte
in grila.
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 183

Explicatie :
— in coloanele cu indicativul ,nr.” sunt inscrise numerele curente ale enunturilor din
chestionarul anterior;
— iIncoloanele cu indicativul ,,P” (de la punct) vei inscrie cate un punct (cifra 1), pentru
fiecare enunt marcat ca fiind adevarat si cate o jumatate de punct (0,5) pentru fiecare
enunt marcat ,,sau asa si asa”, in tabelul anterior.
Numarul maxim de puncte ce se poate obtine pe fiecare coloana a grilei A este 10.

Grila A

Pdrinte | Pdrinte | Pdrinte Parinte Adult Copil Copil Copil Copil

critic | Salvator | normativ | grijuliu liber | adaptat | rebel | obedient
(perse- (salvator)
cutor)
(-) (-) (+) (+) (+) (+) (+) (-) (~)
nr. |P| nr. | P| Nr. | P| nr. P nr. |P\ nr. | P| nr. | P| nmr. |P| nr. |P
6 2 8 15 3 13 4 12
9 10 11 23 5 33 18 14 7
20 24 27 25 16 35 19 21 17
22 42 43 26 31 60 37 36 28
49 54 45 30 40 61 57 39 29
68 55 716 32 41 62 58 48 34
71 66 78 38 50 65 64 63 44
77 85 79 46 51 74 70 69 56
80 86 83 47 52 75 82 73 59
81 87 84 53 72 88 90 89 67
total total total total total total total total total

in continuare, vei insuma punctele obtinute de tine in fiecare coloand din grila A si
vei completa/hasura profilul obtinut in grila finald, grila B! Aceasta este o reprezentare
graficd sugestiva pentru structura PAC a personalitatii tale — strategograma. Ea reflect&
profilul cel mai probabil al strategiei tale de a lua decizii in fiecare clipa din viata ta.
Strategograma reda grafic profilul strategiei tale de activare a elementelor structurii
parinte-adult-copil atat in comunicarea cu tine insuti, cat $i cu ceilalti. Daca vrei cu
adevarat $i esti gata s4 trudesti pentru asta, profilul strategogramei tale poate fi schimbat,
cu sprijinul tehnicilor AT.
184 DEZVOLTAREA PERSONALA

Grila B - STRATEGOGRAMA

Pdarinte | Pdrinte Copil Copil

normativ | grijuliu Adult liber adaptat
A 10 10
S 9 9
P 8 8
E 7 7
Cc 6 6
T 5 5
U 4 4
Lo3 3
(4) [12 a1
A 1 1
S 2 2
P 3 3
E 4 4
Cc 5 5
T 6 6
U 7 7
L Ts 8
9 9
© 19 10
Pdarinte | Pdrinte Copil Copil
critic salvator rebel obedient

Adancind lectura strategogramei, pe masur4 vom aprofunda paleta de subdiviziuni $i

nuante ale starilor eului, vom putea progresa in planul autocunoasterii personale si
relationale.

Nuante ale stdrii pdrinte

Starea parinte a inregistrat norme de conduit4 si modele comportamente pe care tinde s4
le reproducd si s4 le impun4 si altora. Dintre toate starile eului, este cea care functioneaza
cel mai asemanator unui magnetofon sau CD. Paleta manifestarilor sale imbraca doua
mari modalitéti de expresie si atitudine parental’ fundamental distincte: parintele
normativ si parintele grijuliu.

Parinte normativ

Este acea fateta a atitudinii parentale care a inregistrat modele de comportament autoritar,
de dominare a oamenilor si lucrurilor. Capul familiei si liderul grupului tind s4 adopte
spontan aceasta atitudine parentala, in care decid ce-i bine sau r4u si ce trebuie facut sau
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 185

nu. O persoanaé in starea PN este un factor de stabilitate care impune respectul pentru
valori morale, principii, norme si reguli esentiale pentru integrarea sociala, profesionala
sau familiala. PN se raporteazd la morala, credinta si lege, pentru a evalua, orienta,
ordona, explica, critica, interzice si sanctiona.
Cum ne putem da seama c4 cineva se afli in starea PN?
Mai intai, fizionomia si mimica vor reflecta seriozitate, incredere $i stapanire de sine.
Gesturile sunt sobre. Privirea manifesta o atitudine de evaluare, ,din cap pand-n
picioare”. Deseori, sprijind capul pe mana, cu un deget pe barbie si altul de-a lungul
obrazului. Prefer{ distanta respectuoasd si orientarea bustului c&tre partener, intr-o
atitudine de ascultare evaluativa. Tinuta vestimentara preferat% este clasicd. Vocea este
joas&, sonora, ferm&, iar ritmul vorbirii moderat.
Monologurile interioare sunt de genul: ,,Imi place ca lucrurile si fie in ordine si bine
faicute. Trebuie si fiu calm, si ma port cuviincios. Cine a spus asta?”. Foloseste multe
citate si aduce in discutie numele unor autoritati in diverse domenii. Expresii verbale
predilecte: ,,Calm inainte de toate! Conform cu... Dupa cum spunea... E asa cum
spun...”.
Cuvinte uzuale: regula, disciplina, moral, normal, responsabil, just, trebuie, intot-
deauna, niciodata etc.
Acesta este aspectul pozitiv al PN care impune normele si conduitele potrivite cu
imprejurarile, in spiritul unei relatii respectoase cu partenerii sociali. El este ferm, dar
nu si intolerant.

Parinte critic (persecutor)

Cand parintele normativ functioneazi in exces, fanatic si neindurdtor, el aluneca in
latura sa negativd, numita pdrinte critic sau persecutor. Aceasta fateté parentalé impune
cu de-a sila normele si conduitele sale, potrivite sau nu cu imprejurarile, prin deva-
lorizarea libertatii individuale $i dominarea partenerilor sociali. Fanaticii impun orbeste
respectul pentru credinte, mai presus decat respectul pentru oameni, pe care-i devalo-
rizeaza $i persecuta fara mila. Super-conformistii cenzureaz& creativitatea $i condamna
noutatea.
Cum ne putem da seama ca cineva se aflé in starea PC?
Mai intai, fizionomia $i mimica reflecta atitudini rigide, atotstiutoare, dispretuitoare,
intolerante, crude, indignate. Chipul incruntat degaja raceala, dezgust. Privirea este
dojenitoare si ,,de sus”, peste ochelari. Gesturile sunt ascutite, agresive, de distantare.
Capul lasat pe spate, tinuta rigida, bratele incrucisate. Tinuta vestimentara este pedanta.
Vocea este sonora, transanté, intimidanta. Uzeaza citate moralizatoare, din mari
ganditori sau din Biblie, subliniind nevoia teribila de autoritate si disciplina. Poarta
monologuri interioare de genul: ,,Ma considera un zbir. S-ar putea sa fiu, dar trebuie sa
controlez totul. Sunt singurul ales si ma intreb: la ce bun?”. Poate fi neindurdator si in
comunicarea cu sine, gratulandu-se cu mesaje de genul: ,,Sunt un idiot! Niciodata n-am
fost in stare sa...”
Expresii verbale predilecte: ,De cate ori s4-ti spun? Dup& cum spunea... Nici nu
vreau s{ aud! Descurcati-va!” Cuvinte uzuale: ordine, obraznicie, prostie, imoral,
ridicol, iresponsabil, injust, trebuie, intotdeauna, niciodata etc.
186 DEZVOLTAREA PERSONALA

Parinte grijuliu
Este atitudinea parentale care a inregistrat modelele de comportament grijuliu, acordand
ocrotire, sustinere, incredere, atentice. Mamele, educatoarele, asistentele sociale au cu
precddere comportamente parentale de acest gen. Nu le-ar strica profesorilor $i medicilor.
Parintele grijuliu foloseste sintagme precum: ,,Nu este grav...; Am incredere in tine;
Poti si tu sa faci asta; Uite cum se face”.
PG sprijina si incurajeaza atunci cand este oportun $i in mod responsabil, fara a crea
false victime. El creeaz4 conditiile necesare ca celalalt si se ajute singur. {1 stimuleaz4
si-si dezvolte propriile competente, dar nu face treaba in locul siu. [I invata s4 pescuiasci,
pentru a se hrani singur; nu-i oferd un peste, care-] hraneste o singura data.
Cum ne putem da seama ca cineva se aflé in starea PG?
Fizionomia $i mimica sunt prietenoase, zambitoare. Privirea este incurajatoare,
protectoare. Vocea calda, tonica. Gesturile deschise, prietenoase. Trupul orientat spre
partener caut& apropierea, fara a invada zona intima.
Este ingaduitor si in comunicarea cu sine, incurajandu-se cu mesaje de genul: ,,Nu-i
grav. Se poate si mai rau. Hai, baiete! Vei reusi.”

Pdrinte salvator

Cand functioneazaé in exces, supra-protector pana la sufocare si in c4utare de ,,victime”

pentru care s& se sacrifice, pdrintele grijuliu aluneca in latura sa negativa, de pdrinte
Salvator. Aceasté fateti parental{ acord4 permisiuni si libert&ti, fara si impuna limite.
Acopera fara discernamant, ignorand capacitatea celorlalti de a-si dezvolta independenta
si autonomia. Tipice pentru comportamente parentale de acest tip sunt bunicile exagerate,
care cresc copii sau nepoti neispraviti.
Profesorii excesiv de salvatori pot dauna dezvoltarii elevilor, impiedicati s4 devina
autonomi. In preajma unui sef PS, subalternii nu sunt lasati s4-si asume responsabilitati.
Vrea sa rezolve problemele altora, pentru ca, inconstient, fi considera incompetenti,
neajutorati $i norocosi cé au un asemenea sef.
Foloseste sintagme de genul: ,,Fac asta in locul tu! Ma ocup. Sunt aici sa te ajut.
Nu te obosi! Nu-ti bate capul! ”.
Atentie! Mesajul ascuns al comportamentelor PS este devalorizant: ,,Esti un amarat.
N-am incredere in tine. Nu esti in stare s4 faci asta. Daca n-as fi eu, nu te-ai descurca”.
Vocea este dulce, mieroasd, compatimitoare. Privirea milostiva si complice. Invadeaza
zona intima, sufocand partenerul cu spiritul sfu de d&ruire.

Nuante ale starii copil

Inca de la prima suflare, starea copil este prezent% prin informatia genetica si impulsurile
atavice de satisfacere a nevoilor si dorintelor. Preexista celorlalte stari ale eului si traieste
pana in clipa finala. Starea copil comporta doua diviziuni fundamentale: copil liber si
copil adaptat. Prima surprinde starea naturala a copilului ,,salbatic”, iar a doua starea
socializaté a copilului ,imblanzit”. Majoritatea analistilor consider4 patru ipostaze:
copil liber, copil adaptat, copil rebel, copil obedient. Uneori, acestora li se adauga
ipostaza de copil creativ sau ,,micul profesor”.
 CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 187

Copil liber
La orice varsta, aceasta stare surprinde revenirea spontand la un fragment de comporta-
ment natural, lipsit de inhibitii parentale si ratiuni adulte. Copilul liber exprima ceea ce
simte — bucurie, tristete, team’, manie — in mod spontan. Strig4 nerabdator: ,,Vreau
asta!”, eventual luna de pe cer, fara raportare la realitate. Rade, zburda si se bosumfla
usor. Cum ne putem da seama ca cineva se afla in starea CL?
Chipul si privirea sunt vii, expresive. Gestica e libera, elastic, dezinvolté. Limbajul
voluntar si exclamativ. Vocea energica, cu un debit verbal excitant, bogat in onomatopee.
Expresii verbale tipice: ,ah!”, ,oh!”, ,oauuu!”, ,,O, la, la! !”, ,Ehee!”, ,,Trasnet!”,
»Durere!”, ,,[a uite-] si pe asta!”, ,Hai!”, ,,.Nu tine!”
Monologurile interioare sunt purtate in registrul emotional: ,,.De unde a mai aparut
si Asta?”
Avantaje: sursa de energie, placere si durere. Este tonic si bine bransat la propriile nevoi.
Dezavantaje: capabil de manifestari ,,salbatice”, grobiene, cade prada impulsurilor
necontrolate si ia decizii ciudate pentru o lume lucid& si pragmatica: ,,Nici o problema!
Simplu! Banal! ”. Ignora constrangerile realitatii.

Copil rebel
Majoritatea terapeutilor considera starea copil rebel ca pe un revers al adaptarii. Altii,
precum André Moreau, de pilda, o considera ca fiind un exces de copil liber. Se pare ca
au dreptate si unii $i altii.
In orice caz, starea copil rebel este aspectul negativ al expresiei infantile, care
manifesta revolta ca reactie la autoritatea parental. Reactioneaz4 intr-un mod interzis,
socant, obraznic, ofensator. Pentru a atrage atentia si a iesi din anonimat, copil rebel
provoacd pe ceilalti sH-1 ,,atace”.
Multe persoane in CR sunt violente si grosolane, pentru a obtine macar o recunoastere
negativa. Autismul este o rebeliune absolut, in care subiectul refuzd contactul cu
mediul sau si ramane cantonat in propriul univers. Persoana in CR contest&, provoaca si
se plaseaz4 in opozitie cu autoritatile parentale, cu institutiile, interdictiile si obligatiile.
Afiseaza ostentatie, violenté si atitudini distructive. Acuza, se infurie si refuzd orice
influent& si interdictie. Comunica sec, taios si ostil. Cum ne putem da seama ca cineva
se afla in starea CR?
Gestica si mimica: migscari repezite; gesturi agresive; strange pummii; arata cu
degetul; bate din picior; invadeaz4 zona intim4; acroseaz4 violent; scrasneste din
dinti; zambeste rautacios; privire obraznica, aroganta, sfidatoare.
Vocea :; energica, razbundtoare, artigoasa, stridenta, grosolana, cu debit verbal rapid
si semnale de panica.
Expresti verbale: Nu vreau. De ce eu? De ce nu eu? N-aveti dreptul sa... Sunteti
nebuni? Nu mi poate obliga nimeni... Incetati odat% cu chestiile astea! Hai s-o vid si
pe asta!
Monologuri interioare: ,,N-au dreptul sa... Eun abuz! O sa va arat eu! Nu va las
eu sa...”.
E ,,greu de trait” cu CR. Revolta sistematic4 oboseste, iar dispretul pentru autoritate,
morala si lege devine primejdios. Totusi, folosité moderat, starea CR protejeaza alte stari
ale eului copil si elibereaz4 surplusul de energie.
188 DEZVOLTAREA PERSONALA

Copil adaptat
Exprima reflex comportamente din copilarie, care ne-au ajutat sa intram in gratiile figurilor
parentale. CA este fostul copil atent, amabil, smerit si conformist, pentru a nu supara pe
tata, fratele mai mare sau seful de gasc4. Obtine ce-si doreste, actionand conform asteptarilor
celorlalti. Este maleabil, fara a se lasa calcat in picioare. Se supune sefilor, respecta
programul, regulile $i normele institutionale, pentru a castiga bundvointa $i pastra slujba.
Majoritatea elevilor $i studentilor se branseaza la CA, cand sunt examinati. Vanzatorii
adopta CA pentru a castiga clientii, iar politicienii pentru voturi. Sunt reflexe tipice ale
copilariei care intelege s4 se adapteze imprejurarilor.
Persoana in starea CA poate fi ezitanti; se justificd inutil, roseste, dar mai si
simuleaza4. Relatiile sale sunt marcate de amabilitate, uneori falsa, dar bine disimulate.
CA pare mai curand lipsit de entuziasm si autoritate.
Cum ne putem da seama ca cineva se afla in starea CA?
Postura trupului este smerita. Za@mbetul nu prea convingator. Vocea usor slugarnica
si mormdait4. Expresii verbale predilecte: ,,De acord. Aveti dreptate. As putea s4...? Pot
si incerc si eu? Mi-ar placea s4... Este bine asa?”
Monologuri interioare tipice: ,M&4 supun ca s4 obtin ce-mi trebuie” ; ,,Nu-i bine s&
infrunt”; ,¢ mai tare ca mine”; ,,nu prea conteazd ce simt eu”.
In starea CA, oamenii acord’ mai mare importantd raporturilor cu autoritatea, decat
rezolvarii oneste a problemei. Autoritatea parentald care-o induce este PN. In majoritatea
cazurilor, starea CA da rezultate pozitive.

Copil obedient
Prea multa adaptare duce la obedienta. Starea copil obedient evoca reflexele celor care,
de-a lungul copilariei, au suportat far& cracnire sanctiuni aplicate de cei mai mari $i
puternici. Comportamentele care au obtinut iertarea devin reflexe conditionate. Persoana
aflaté in CO este pasivd, umild, slugarnicd, defetisti. Are capul plecat $i spinarea
indoita. Se las{ cdlcaté in picioare, fari a opune rezistenté, alegand spontan solutia
obedientei. Este o victima.
Cum ne putem da seama ca cineva se aflé in starea CO?
Postura si gestica: cap plecat; trup incovoiat; gesturi inchise; taie privirea; se
batdie ; roseste; ia o poz de cersetor. Semnaleaz4 subordonare $1 are tendinta de a se
salva in anonimat, dispusa la sacrificii inutile si devotament pervers.
Vocea este slab4, tanguitoare, ezitanti, slugarnicd. Expresii verbale predilecte: ,,e
greu”; ,,e trist”; ,nmu pot”; ,,vi rog mult s4...”; ,,v-ar placea s4...”; ,,ag incerca $i eu,
dar...” ; ,,Cum doriti”. Monologuri interioare tipice: ,,nu pot s4 ma afirm” ; ,,nu trebuie
si exagerez”; ,,oare-i bine asa?” ; ,,parerea mea conteazi’?”; ,,eu nu prea contez” etc.
In starea CO, oamenii au tendinta de a se lisa persecutati. Autoritatea parental4 care
induce obedienta este PC.

Copil creativ (little professor)

»Micul profesor” e un amestec de copil liber, adaptat si rebel, cu mare potential intuitiv
si creativ. Este si o forma incipienté de ,adult” prelogic. Se dezvolta pe la un an si
wD
jumatate, cand copilul incepe s4 ,,simta” psihologia celor din jur si-i manipuleaza. La