I

l!'.t[vJ,Ffhs[,lU9tl'e

fffi
g raflc
PRINCIPIILE SI PRACTICA DESIGNULUI GRAFIC

rd
1tt1tr,11,, ,,,,,
 Cuprins
Graphic design school lntroducere
@ 2004 Ouarto Publishing plc. ,;.l,,;:",',
David Dabner
Design grafic *tECTlu$v[,.q i Limbajul designului B llrtj:lt:!ltr,!. 't
',r,ll ,trr,li", r' !

Grupul Editorial RAO

Modulul 1 Principii de bazd '.',ll :l':1,,.,,r.
Str. Turda 117-119, bl. 6, parter, Forma sispatiu '10
sector 1, Bucuresti
e-mail: off ice@raobooks.com Spatiu negativ si spatiu pozitiv 12 ',l r ltur n ,, Itt
website: www.raobooks.com, www. rao. ro
Compozitie 14
Principiide bazd ale machetarii 16 Murltllttl F I l;,,,t;r.'l
Traducere din limba englezS:
Desene de tip studiu it,1r,lt,111'1,,,,,,;i, 1.
TOMA RITNER 20
ll rlrrlrl,rl,, ,r , l,r',r tr
Principii ale fotograf ierii 22
@ Enciclopedia RAO 2005, I itrtt ',t rrllr,ll',' r,1, I

pentru versiunea in limba rom6na Modulul2 Culoarea ,rr r littlllrllt! iit ! i'l

Definitiiale culorii 26 lllr,tttlrr''lt,rlr

lsBN 973-717-042-3
Diferente intre culori si lizibilitate 30 lr:'. 1ttt,rli,l,tl
Asocieride culori 32
Orlce reproducere sau preluare partiala sau integrala, prin orice
mijloc, a textului si/sau a iconografiei lucrdrii de fat6 este strict Contrast gi armonie intre culori 36
Mutlttlttl I Mrrr lt'l'
interzisS, acestea fiind proprietatea exclusiva a editorului. l.,l,tl ll r rrt',1 l, rl t r r'rl
Culoarea in designul de informatii 38
I rttli r ',1 tt l,ttrlttil
Modulul 3 lntioducere in tipar ',lllttil rlr,1q1,gr lrr,l rr'
Anatomia tipului de caractere 40 llrltrr,,t r r rtrlt,r I

Spatierea 44
Marimea tipului de caractere 48 Mrlrltrlttl ll l)rr lrtr r tr
I rtlrll,llt!',1 rulr, '.1
Modulul 4 Cdutarea ideilor I lt t l, tt rt,', tt r r, t tr l.tl, ,i
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6niei Albume sicolaje de atmosfera 52 I
r1ilr Iil,ilti,t llIr,trlIrll
DABNER, DAVID
Design grafic / David Dabner; trad.: Toma Ritner.
Yizualizarea ideilor 56 I tr,',ttltt t r rr rlr lr rlt,rl
Bucuresti: Enciclopedia RAO, 2005 I llrrrlt,rltr",,ttt tlrr I

Bibliograf ie
Modulul5 lnstrumente 9i aptitudini pentru atelier
I ndex
Taiere si pliere 5B Morlrrlttl 9 lrt oI rllrr
lsBN 973-717-042-3
Software pentru teh noredactare editorial6 60 Mrr ltrtl lt1r,rtrtlrtt
L Ritner, Toma (trad.) ( lllr l,llr!,tl)t(ll r'l'
Programe pentru machetarea paginii 6Z
o04.92 Fotografia digitala 64 I 't.,r lur 11,1 q ,l1 ,q 11ilr rrr
 (r Scanarea 66 Practica in comert 134
Manipularea imaginrlor 6B
llustratii realizate pe calculator 70 Modulul 10 Design pentru edituri
Software pentru design pentru Web 72 Seminar: Sfaturi de profesionist 136

Sof tware pentru animatie 74 Periodice 138

l0 Carti 144
|.) , :',,!i:.:.,:.. . Principii si tehnici 18
il Modululll Publicitate
l(i Modulul 6 Tipografie Seminar: Sfaturi de profesionist 148
,0 intelegerea si alegerea tipurilor de caractere 80 Domeniulpublicitar 149
Lizibilitate si claritate 84
Lrnri si ornamente tipograf ice B6
Modulul 12 Design corporativ
Accentuare si ierarhie 8B
Seminar: Sfaturi de profesionist 158
/(i Tipar ilustrativ 92
Domeniul designului corporativ 160

t0 Text modelat 96 'Modulull3 Design pentru Web

lr,)

ModululT Machetare Seminar: Sfaturi de profesionist 166

t(i
Planificarea unui site Web '168
Marime si format 9B
Grrle si margini 100
Modulul 14 Design pentru ambalaje
StilLrri de machetare 102
Seminar: Sfaturi de profesionist 174
40 Ritnr si contrast 106
Crearea de branduri t/6
44
1rl
ModululS De la concept la vizual
Resurse 182
(.t;rcetare si concepte initiale 110
Glosar 184
Organizarea ideilor 112
Bibliografie 187
t.t2
l'r ocIrrarea imaginilor 116
lndice 188
lrG lrcsirilr coordonat 118
Credite 191
I olocJraIre sau ilustratie 122

lru Modulul 9 Probleme de prorlrrr:lic

(;0 Mcrlrrrl lipitrrrlrri L'( i

o? ( .ot r rr:l;rcit
lltollclot t:olot lio
(\4 |'1 r y1 lr tr:l t;t t:lcr:ltotttr:ir li'
lntroducere O lrlili/rrr![ IIrli)nri(:lr lr (litrgonolelor,
rrlr:n{,lrl lolorlrirliilttt,
r:lrr.rr r;r rr
{} A:;or:icrrr r:ul(x ilor
r:,lri.r lrrv.ll,rl r rr l)rttrr'lr
r:xIlrr,rl,rl l.r trr,rxttttttttt tt
I

r:r cc;rz;r rlrrrrrrrisrrr rrr lor ttt;tlttl I r)(:tilitriu

!ndiferent daca telul dumneavoastra este

de a deveni expert in design pentru Web, de a crea
reclame memorabile ori de a concepe aspectul unei
(
reviste inovatoare, cartea aceasta vd va oferi o
prezentareamenuntiGf, EiiiEiii16rd-eiE5?E- eitoric6ror
't)
lucrdri de design grafic de calitate. lnriddcinat mai
d-esrffiEE p?acii-cEiec6Tfi teoiie, textul a fost conceput
pentru a oglindi felul in care subiectul este predat azi
in scolile de design, iar ilustratiile - care aldturd lucrdri
realizate de profesionisti si de studenti - au fost
selectate cu grijS pentru a exemplifica aspecte specifice
invitirii. in plus, multe unititi contin exercitii de tip
pas-cu-pas, ca si solulii la probleme din viata real6.

Procesul privirii si ,,!raducerii" a ceea ce vedeli constituie

un aspect esenfial al Sectiunii 1, dar invdlarea felului in
care sd contre,lqli me-d.1!e diverse ce vA stau la dispozitie -
dinlre care multe sunt de naturd digitalS - ar trebui si fie
str6ns asociatd cu satisfactia credrii de imagini si cu
incSntarea fatb de libertatea vizuald. Pe mdsurd ce veti fi
introdus in noliunile de bazi ale fotografierii, tipului de
caractere, culorilor 9i compozitiei. veti invdta cum sd
devenili alfabetizat cultural 9i calificat vizual, o cerinld certi
pentru generarea de idei grafice care sd atragd atenlia.
in secliunea centrali ne vom concentra asupra
solutionirii unor probleme specifice de design si vom
vedea felul in care ideile vizuale evolueazd dela schite vagi
la lucriri cizelate. Veti afla cum poate fi utilizat tipul de t-
caractere, mediu I g rafic prima r pentru comu nicare, pentru
a crea nenumdrate efecte diferite. in functie de context, vi
se va explica importanla grilelor si asezdriiin paginS, {t/. -3r
comandarea si procurarea imaginilor, si veti intelege felul t
in care problemele de produclie ar trebui sd intre in joc cat D;
mai devreme. in plus, veti inv5ta cd o-muncb de succes
,0a
necesitd planificaresi eercetare atentd inainte ca ideilc sii ti ,r
poatd fi exploatate mai departe.
in sfirsit, beneficiind de ajutorul unor profr.lsionislr
experimentali. veli cdpita o pdtrundere apitrtt: itt t;clr: t:ittci
*L'rt
domenii principale alg designului grafic si voli l)rrloir lo:;lir O Ritm. Spatiul negru 9i fotografia de pe
cunogtinlele dob6ndite prin intermedittl ttttt tt cxr :t t;il ii toatd pagina de alSturi contrabalanseazd
macheta aglomerati a paginii.
exhaustive din sfera publicitdtii comert;iitlc. A:;l lr :l :;; rr :t ;tt t t
sb vd dezlSntuim imaginalia si sd vii itittliittt:;rt;rlrrrrrlllr
la o decizie privind orientarea dumttt:itvoltl;ltit vlllo,rlc.
Q Asor;icrcrr t;rrlorilor- lr rrrorl:;rrrlrrlrr , ro:,rrl f l i,rrpr,rl,rrrrrtr,tn ri/rr lr(:lorcl()r r'.ll cr lrtv,rlltrlr rl

olrlc |(:lltvitlitl rtrt 1tt ttttclrltit lit illiIIit, ilil l)t ll tlrr( .,,il,r1 .rl ,rl"r
',,, r,t,rl.r,ilulr''.t l,i'.rlr:r:t, ,r
r:xl)lr),rl;rl l,r tttrxttttttttt tn iIjr,:il l)():;lr]t r jl(j(,iilrl '.r'hlil[r,rlIl r l" l,.rilr .l',t :,tllrt tnl;t tttttllitlit.

\..

$) Fragmente de
o.. conversatie. Frazele

6 iR
colocviale serpuiesc
B T N prin acest poster, o redare
amuzantd a hdrtii metroului

lllu
u' JD A t{ L londonez care incapsuleazd
diversitatea populatiei

_6 t R J,6 M
din capitala Marii Britanii.

g G R A
*f,1
F.

Er K E
o c*Hd .j..' I
:-rN €D U s T
Rli E co "R
MuG I V IJJA o
c
R uuE ..r- ': Conversations

6$ Tipul rl0 caractere ca obiect

in ar:o:;l po:;ler carir(:lr)r ()lo strrlt
jrrxlirprr,r, rrrror imirlrrri r;irtrplo,
<lltliilrrtrrlrr rir) un el{r(:l llr(:irtts.

r.J I ti( )t)ucEBE 7

 deslgnulul
Ceseinlelege prin limbajul designului? A9a cum copiiiinvald un limbaj pentru a l.ttll:rte"
comunica, studenlii la design trebuie s5 invele un alt tip de limbaj pentru a \ jlli'=l.il'

pdtrunde in lumea designului grafic. Limbajul respectiv este Qe natlLrd viz-u*al6 si lll ll I t'ti |'

incepe printr-o congtientizare sporitd a feluluiin care aratd lumea. Este o

modalitate de a vedea ce anume diferb de simpla existentd materialS' Pictorul It|liltrttil

Henri Matisse a spus c5, atunci c6nd m6nca o rosie, o privea pur 9i simplu. l'r'r '. , 1

r f- /"fv1 t1 \/
,,Dar, a addugat el, atunci cAnd o pictam, o vedeam cu totul altfel'"
'
Ittlr,ttrr,

(_ 7 Existd multe strategii pentru a invSla un copil cum sd deprindd 9i sd foloseascd tll;rlr' ' i
r)Ur'
lucru eg\rlabilEiqentru limbaiuldesignului. Limbajulacesta
I

.!-. -timbajut;acelagi ,
' 11,ttr,li'
-' pd rti ese nti a t{. torm g\:u s(:onceotu]r)
:
a re trei I oa rea) r,tlr' I

\----' \ ,/ "---.- --
Forma reprezintd compozilia elementelor fundamentale dintr'o lucrare de lr.lrtl rr' '
,l
design, felul in care aratS un obiect: configuratia, proporlia, echilibrul si armoniq llil.lll,r

pdrtilor componente. intelegerea formei provine din dezvoltarea capacitdtii de a il rl l '.! l'..

distinge calitStile intrinseci ale elementelor si relatiile dintre ele. I il111;,, ',
 Nr€eP-

2. Culoarea ioacd un rol important in luarea de,{ecizii in designul grafic, conferind

varietate, atmosferd si spatialitate._Cul9r,1l9 n":::" l" 11"g.:li uo:-d"l"lI1":
lrt
numai reaclii psihologice siemotionale, ciartrebui, de asemenea, sb sustind si
l"
sd sporeascd aspectele de naturd formald.
,rl
.) Termenul ,,concept" se referd la ideea sau viziunea dinapoia unui design.
Procesele de 96ndire pe care le parcurg designerii atunci cAnd absorb dezvoltd
9i
informatiile primite de la clienfi reprezintd o parte vitald din gdsirea unei solutii
grafice la o problemd specificd. Forma si culoarea au putinS valoare dacd nu existd
o gandire de calitate. Dar, ca giin cazulformeisi aiculorii, puteti recurge la strategii
.
care sd v5 ajute in dezvoltarea conceptelor. Edward de Bono a scris mult despre
felul in care gandesc oamenii si despre tipul de 96ndire necesar designerilor, si
rrlt,t
meritd sa-i cititi lucrbrile. Atunci cand conceptul 9i utilizarea formei si culorii se
l,,r
intregesc coerent, existi o posibilitate realS ca designul s5-si atingd obiectivele.
Com ponentele a mintite mall sus a lcdtuiesc limbaju I desig nu lu i.
 $ Decalarea literelor.
Prin decalarea literelor la distante
variabile de margine, ele devin
forme abstracte, nu numai
simple litere. Miscarea pe care
o creeazd formele negative ale Design and
fundalului este in concordanla cu Layout:
aceastd revist5 de artd teatralS. Understanding
and Using
{,) lnseriri. Casetele cu titlul Graphics
si autorul au fost dimensionate
si plasate foarte specific pentru
a crea un design simetric in
interiorul spaliului de fundal.
Spatiul negativ inconjurStor principles
utilizeazd subtil tipuri decisions
projects
de caractere maiuscule si
minuscule cu tente similare.

SECTIUNEA 1 LIMBAJUL DESIGNULUI

Spatiu bidimensional
VIODJI Ul I Priac.pii de baza Designul grafic este realizat in general in
Formd si spatiu limitele doud dimensiuni (indltime si l6!ime). O coald
a
albi de h6rtie este o suprafatd pland p6n61n clipa in
care plasdm un semn pe ea, iar atunci devine scena
Vederea este o experienti atdt
de bana16, inc6t ii acorddm prea putind atentie. unor forte vizuale ce devin tot mai complexe pe mdsurd
ce creste numdrul elementelor. Ele constituie forta
Pentru designerul grafic, procesut de percepere
motrice fundamentald a stimulilor vizuali si ar trebui
{felul in care ochii si creierul siu interpreteazd ceea
explorate prin diverse experimente simple.
ce vede) prezinti interesul si importanta cea mai
mare. in mod constient sau nu, ochii nostri
Figuri si fundatie
alimenteazd creierul in mod constant cu informatii
Formele sunt intotdeauna percepute in
vizuale, care sunt procesate si interpretate.
. asociere cu spatiulin care sunt plasate si cu celelalte
*forrn"
ce pot fi prezente in formatul respectiv. F]-eqg1e
formS este vdzuti in context si nu poate fi total izolatd.
/,--
-i
i
-
b<*
ln general, o formd este consideratd ,,pozitivd,, si spatiul
_' l_u _lL_ fr,j;. c l' ) a,l
1

din jurul ei este ,,negativ". Spatiul din interiorul unui

I
(_\ format- numit uneori .,fundatie" -este un element
^\
\a, *./ \ .-
'l
\-- important al oricSrui design si nu doar ceva care
.r
\ r6m6ne dupd ce o formd este plasatd pe el.
Spaliultrebuie organizat si controlat, deoarece oferE
informatii importante despre formd, care, desigur, la
r6ndul ei trebuie sd aibd in jur o nonformd pentru a
exista pur si simplu. Un spaliu necorespunzbtor aranjat
aduce cu pauzele prost plasate dintr-un discurs; ele pot
submina intelesul si accentuarea. in mod similar,
spatiLrlui nu trebuie sd i se ingdduie s6 se extindd fira
sr:o1t, rlrloerrece aceasta poate sldbi structura designului.
 : Relatii intre forme r lrcr rpl; r, t:i r si cLrm ar pdrSsi petratul desenat cu creionul.

Pentru a intelegc oxl)orior)lir vizrralri l);rr:;i rrrr irl rloilea p5tr6tel negru este pozitionatintre
primard a formei si spatiului faceti ciitcva oxlrcrionto, lirtrrrr rlc sus si patrdtelul negru central. cele doud par
desen6nd cu creionul pe o coalS de herrtic urr pitrat cu sii coboare prin format. Toate aceste designuri sunt
latura de 12,5 cm si decup5nd din hartic neagrii mai irsimetrice, adicd nu se echilibreaze perfect.
multe pdtratele cu latura de 1,25 cm. Puteti crea aceeasi serie de aranjamente, dar cu
patrdtelele negre plasate la 45 de grade fate de latura
Simetrie si asimetrie trasatd cu creionul, astfel incat se nu maifie reiterdri ale
Plas6nd un petretel negrLr in mijlocul laturilor. Efectulva fi o senzatie mai accentuatd de
formatului desenat cu creionul, veti observa ce petratul miscare dinamicS.
desenat are aspectul unei suprafele diferite de a hartiei Experimentele pot fi extinse prin addugarea de mai
din exteriorul petratului. Linia trasatd cu creionul si multe elemente, totugi priviti cu atentie si congtientizali
existenta petr6telului negru v-au modificatfelulin care efectele vizuale ale fiecirei dispuneri.
percepeti suprafala plan5. Pdtratul trasat cu creionul pare
sd inainteze. Cu toate acestea, pozitionarea centralS a Formi tridimensionali
pdtrStelului negru inseamnd cd spatiul din jurul sdu este Putem continua aceste explordri simple
egal ca mdrime de fiecare parte a sa; fiecare laturd trasate prin intrarea in lumea tridimensiona16, sau cel pulin a
cu creionul reitereazd o lature a pdtr5telului negru. iluziei sale. lluzia profunzimii si a volumului spatial ne
Rezultatul este o senzalie vizualS ce poate fi descrisd ca parvine prin perspectivS, un tip de reprezentare vizuald
,t nemigcare, liniste. pasivitate sau chiar plictis. Este, de inventatb la inceputul Renagterii italiene.
I I ,t rll' lr)titlin asemenea, un exemplu de simetrie. DacS trasali o linie Reveniti la pdtratul cu latura de 12,5 cm trasat cu
'trrrr',)
() r:oitlit prin centrul formatului, cele doud jumdtdti de pdtrat vor fi creionul, in centrul c6ruia se afl6 p6tr6telul negru cu
.,,rrrrItl).|il imaginea in oglindd a opuselor lor (echilibru perfect). latura de 1,25 cm. Adiugati-i un p6trat negru cu latura
I, il tr, ,t t,l l;l Pentru a continua experimentul, lipiti pitretelul negru de 5 cm. Pozilionali noul pdtrdtel in coltul din st6nga sus
, t,, ,,lr',ntitsur; gi desenali alte pdtrate cu latura de 12,5 cm. in al doilea al formatului, inc6t sd se afle in centrul spatiului 9i latura
, lrlr|, liltl;l petrat, pozitionali petralelul negru exact ca pe primul, dar lui de jos sd fie aliniatd cu latura de sus a p5trd1elului
,
' 'tr r rr lt r:l ttti acum plasati intre marginea din st6nga si petrdtelul central initial. Pdtratul mai mare pare mai apropiat
Figuri si fundatie. PAtratul
"'1,1, ,,,nlrill cste nemiscatsau pasiv negru un al doilea pdtrdtel negru, astfel inc6t sd se afle in dec6t cel central. Fiind in partea de sus a formatului, el
, i.oi r cc;e spatiu l di n ju ru l siu
r
mijlocul spatiului si sd fie aliniat cu primul pdtrdtel negru. apare deasupra nivelului ochilor dumneavoastri si a
,,,tr) (|(JaI de jur imprejur. Aceste doud p5trdtele par sA p6trundd dinspre st6nga in p6trdtelului central la mijlocul distantei. Pdtratul mai
,,, I I,r,tr r'l)illO'ilt formatultrasat cu creionul- o impresie ce rezulte din mare vd va solicita mai mult atentia.
lntrarea din st6nga.
r, rr, r.lr.l;rllc convenlia noastra de a citi de la st6nga spre dreapta. in
r r)troducerea unui al doilea
t,,,trV Itr:(;;ll-o I r i rl, se dezvolt6 fortele
alt pdtrat de 12,5 cm, pozitionati un al doilea pdtrelel
| ,, r
Q Deplasarea spre dreapta. $ Coborirea. Pozitia celor
r lr t,,t,rl ruollrlii. vr,,rrirlo. Se creeaz6 impresia ci negru intre patretelul negru central si marginea din Pozitia celor doud pdtrate doui pdtrate sugereazd miscare
,,, rlr\ ,r" ',1 l;l)illitll t, rlrirtcle intre dinspre stenqa. dreapta. Vom avea senzalia cd se deplaseazd citre sugereazd miscarea spre dreapta. descendentS.
,r,t, |,'|tl ilntli
l, Lilr,,1|il|'il1

,,,1
,r ,1, rr,ilr'{(:()lcfi
I
ilr ili.,,t(11il, l;t
"rrrl)i illilt,l
; rrrr ,rlot ,IiIliitl
a+i
, lil'
l, ffiW ffi
'{nffi[

,r , l, .{ Iil.,, r:l(: |}(}l

,'l.rrrrtl,rt,
, , "lrrrrl.r l;l;i
'
r, lIt,t I llt,t(lnltlili

lllll, lll l,l li',\ ll


I (.llLlNl A r I lMliA.llt l)l :,1(il.,,iu Ut
MODULUL t Principii de baza
l
Spatiu negativ si spa!iu pozitiv
Trebuie si analizali utilizarea eficienti
a spaliului pozitiv si
negativ. Spatiul pozitiv este
suprafafa imaginii, in vreme ce
spatiul negativ este fundalul,
cunoscut si ca ,,fundatie" sau plan
al imaginii. Este important
intelegeti ci, in general,
spatiul negativ
slujegte pentru
a sustine suprafata
imaginii si de aceea nu poate fi
lisat si se dezvolte ca spaliu
Mcritii exploratc efectele pe care acest spatiu
,,ncutilizat" il are asupra senzatiei globale generate de
o imagine, prin modificarea deliberatb a raportului dintre
spaliul pozitiv si cel negativ. Uneori puteti incuraja in mod
activ ambiguitatea intre elementele imaginii si fundal.
Pot apdrea situatii in care un grup specific de elemente
se reunesc pentru a se sustine reciproc 9i a concura astfel
inc6t spatiul ('in mod normal negativ) capbte formd din
a spatiului partea elementelor pozitive. in astfel de cazuri, ochii nostri
au dificulteti in a deosebi forma de fundalie, ceea ce
creeazd ambiguitate, care poate sd fie stranie si sd
stimuleze surescitarea vizua16. Forma poate fi utilizatd
pentru a ,,caplura" sau inchide spatiultntr-un asemenea
si mod inc6t o imagine poate fi cititd ca pozitivd,
degi altundeva in design ea isi pbstreazd rolul uzual.
EXERCITIU

activ in sine. I

Gdsirea formelor componente

Fttt tttc qllre *i tr.'.t,
UtilizAnd calc si o fotografie rr, F.:11
':r !

interesantd, dar nu excesiv ,.llir.rrr- |i

QQ ratninfatn. de complicatS, descompu neli
i'iirr. li lrl , I
Vasul lui Rubin imaginea in formele ei
st'ali,rl',i l. '
reprezint6 desenul unei componente majore.
rlai , r',tl I
vaze elegante sau
Aceasta va dezvdlui structura I
profilurile a doi oameni l"r,l'., ,

compozitionalS de la bazdt, ,ltslir.'. l'

aflati fatd in fatS? i
felulin care suprafata imaginii ,li,
a fost divizatd in mod eficient
9i modul in care isi joaci l'f,rli-,'-rtl, , i
rolurile spaliul pozitiv si
negativ.
Folosirea liniei pentru
clddirea formelor interne
$ Probleme de percepere.
Cubul Necker aratd felul in care I I
=t,E' ili' l,
ochiul poate a.lunge la doui --\ lar,ilinr-
concluzii. Vd uitati la un cub asa it
.n al,=lrn, lrrt.,'-
cum se vede de sus gi orientat ;\ -Fil.rtl.r'1. I , !

spre stanga, sau un cub asa 7\

cum se vede de jos gi orientat -\ iIlEl-=,rlf
J'tiFIijl-
i
i,, =
l,t
/
!

spre dreapta?

lr
-r\l
i
ll' eli,,,E=lF --, rr

/
-) )jI .lir'rrri,:i lr' ,

( J
)
>
A sE VEDEA st: Formb si spatiu 1, lo
Ritm si contrast l)
Evidentierea spatiului pozitiv Mascarea spatiului negativ
12
i
I I''rllll
J' rr,,r,tl(,(lt:
, r1,"; 1111111 ql111l11r
t,,'r, rrr,rl,r llt tttt)(1
r(rI tl|iltl,ll.
l, ,l',II'|l{)
I T
@ Construirea unui dispozitiv pentru
vizualizare este un mod simplu de a izola
zona ce tr;buie desenatS. Ei poate fi t6iat
din carton rigid, gri
sau negru, cu diverse
forme si m6rimi.

,, i,1, ilt.l,t:;llOl
I rt rl,,rrrr.ttlll
' ' 'rr r,, lttt ttrtslri
'.$
Scara relative si importanta. PAtratul mare pare @ Spaliu negativ si pozitiv. Elementele negre din
. r ,rIropiat. Efectul creeazS iluzia de profunzime aceste doud aranjamente pot fi privite ca fundajid
L r';l )irtiu tridimensional. care propulseaze albul ca form6 pozitiv5.
i lr Iltlt,'.tl;t

A
.t IctTtu

I orrne albe si negre

@ Alb pe negru. Aceste trei
/\( r este un proiect care designuri folosesc forme de
':ita
, , )nlinud explorarea litere negre si albe pentru a crea
1,r rrrr;ipiilor formei si o senzalie de ambiguitate intre
,/ '.1r,rliului, dar intr-un mod
rrr,rr complex. Tiiati cu
1,,.r loca dou6-trei forme
t+ formi 9i spaliu, sau figurd
si fundalie.

,1,: litore de diverse mdrimi

, lrr r lrartie albd
9i formele"lor @ a or. Lirera A gi
versiunea ei in .,negativ",
Q lntroducerea culorilor.
,.r lrivalente,,negative" din lntroducerea culorilor intr-un
care apare abstractS pe
lr,r tio neagrS. Ele artrebui design modificd dinamica in mod
fonta de negru.
rtrli/ate ca elemente de bazd complet gi-i permite designerului
rr r,rx1;lorarea dinamicii sd diferentieze informaliile.
. rr,.,r ltlrlr l,r'rrlru l, rrrnei si spatiului. Literele
Ir'..,' l,,r'il.rlot Ill0rnc
rr irr scopul unui inteles
,1r,rr:ific, dar, fiind forme
Lrrrriliare, evit6 sd devina
rl r:,1 r actii pure si p5streaz;
.

,r'rrzatia de bazS a
rrlllosului, dupS cum sunt
.r r)r)tate in sus, inclinate
',,ilr riisturnate, ceea ce
.,1 )()r oste senzatia de
r lrr r;rrrrici din compozitie.

,r,,,r',Irrltrrlur rrol;rrliv
I l rll 11 ll'll I )l I l/\.','\
 1ll l.llr, l] l ,L,ltL|Lr
Explorarea compozitiei.
lvll )l rl I L ll l'rirrtlr rlrlr,t.,r
Aceste trei lucrEri prezintd divel;0 oplrrrrrr
Compozitie compozitionale pentru aceleasi inrp cr licnlc
vizuale. Fundalul de tip grilS conk:rir
structurS frunzelor risipite. Desi solutiilo
Compozitia se referd la structura si
sunt foarte diferite, toate sunt echilibrate
organizarea subiectului, iar intc)legerea si explorarea
si de succes.
practic6 a subiectului respectiv sunt esentiale pentru
o comunicare vizualS eficientd. Compozitia trebuie
-J
considerate la fel de importantiS ca si elementele I

folosite pentru a construi imaginea ?n sine. i,j

''; {.i
{} Elementele principale ale designului j!.
cad aproximativ pe liniile sectiunii
i,.
de aur sau in interiorul ei.

{i Compozitie maiformald cu tt-

imaginea principalS in centru si r{,\
celelalte frunze echilib16ndu se sau
juc6nd rolul de cadru in fiecare colt.

I
\a^

f .l!,

S Abordare mai aleatorie,

cu diagonalele suprapuse grilei
p5trate a fundalului.

t-
,l

,,.i

De-a lungul istoriei artelor vizuale au fost propuse

Sectiunea de aur.
diverse teorii ale compozitiei. Arhitectul si inginerul
Lir fiocatre eliminare a
unui l)iittat din sectiune
roman Vitruvius a conceput o formulS matematicd
r iirniirrc un dreptunghi
pentru dividerea spatiului din interiorul unei picturi.
rrriri rnir: ctt :rcelcasi Solutia sa, cunoscute ca sectiunea de aur, segmentul
propor lii ca originalul. de aur sau proportia divin6, se baza pe un raport stabilit L

intre latura lungd si cea scurt; a unui dreptunghi.

Pictorul francez Henri Matisse (1869-1954) punea un
accent mai mare pe inspiratie, afirm6nd ce despre r', irr,,, i ,,,i

compozitie se poate spune cd reprezintd arta aranjerii

ASEVEDEAST: COntraStsiarmoni{)inlrr(:ul{)n/, diverselor elemente in scopul de a exprima
llustratii realizatc l)c cill(:lllill()r /
sentimentele in mod decorativ.
14
 l rl li( lllll
ldeea de bazd este aici faptul cd elementele pot
r )xl)rima sentimente atunci cend rezultb din studii Corrlrrrii
, t, ,I I,ilJlIlti
c()rnpozitionale eficiente. Un punct de pornire bun este l)[rlt rtrr tlir:lr0rrirr (10 ilillonInr) {lir:;tli
'L, rrr,lrr.tl|!tte
lolosirea de forme gi texturi abstracte, care pot sugera o ltr:tt:r:ltr: lrttttit tlr: lr:ttrtr:ttt rlr::,r:t iplivi,
rlc ligr itptoirpr:/rl{:l)il lo sirr
l',
r;i cvoca sentimente in aceeasi mdsure ca gi arta
r ,,|il||lo
rrrrr>rrrr/irrlirrr. Ulilizirli l0rrro irl)slracte,
, , t,,1'rlrlr'.'lr' lirJurativS, dar care vd ingdduie sd vA concentrati
scrrrrrt: si toxturi sinrl)lo lxlntru a crea
oxclusiv asupra felului cum sunt aranjate elementele
o cornpozitir: r:irro sii ilustroro intelesul
r{)spective. lmediat se nascintrebdri. Cum artrebui acestor cuvinte. Experimentati felul in
rrrrpartitb suprafala picturii? in ce fel artrebui subiectul care poate fi impdrtitd suprafata hartiei
:;ir ocupe suprafata? Elementele alese nu trebuie si stea si in care formele pot sd ocupe
prrr si simplu intr-o pozilie centralS pe h6rtie, ci pot suprafata. Formele alese nu trebuie
lxirea s5 iasd din ea ori sd intre dinspre margini. sd se afle chiar in interiorul planului
( ) compozitie simetricd asigure o lucrare calm5, imaginii, ci pot intra dintr-o margine a
suprafetei. Orice mediu poate fi utilizat
I)irsnic6, pe cand ceva mai dinamic se poate obline
grrin aranjarea asimetrice a elementelor. in acest scop, inclusiv colajul.
Dup6 terminarea compozitiei,
Explorarea ideiifizice a spaliului si iluziei profunzimii
ea poate fi dezvoltatd in continuare prin
r;irmpului pe o suprafatd bidimensionald va crea relalii
incorporarea unuia sau mai multor
rrteresante. Lucrul acesta se poate realiza prin varierea
elemente figurative care ve reitereazd
rrrijrimii (9i culorii)formelor sau prin utilizarea cuvintele alese.
pr:rspectivei, in care subiectul pare sd se indepdrteze
:;grre unul sau mai multe puncte de fug5.

Observarea
Atunci c6nd lucrati prin observare directd
l:r o compozitie de tip naturd moarte, trebuie fie sa
r t:aranjati obiectele in interiorul spaliului, fie sd gbsiti

pr:rspectiva exacte in care sd le priviti. Prima optiune

cste mai usoa16, deoarece puteti aranja obiectele
l)ontru a crea orice form5, aspect sau atmosferi doriti.
A doua abordare v5 cere sA vd deplasati in jurul
obiectului sau obiectelor pentru a g5si o pozitie care sE
;ribd potentialul de a realiza o compozitie interesant6.
l)entru a descoperi aceastd pozitie optimii puteti
irrtreprinde studii preliminare rapide sau puteti, de
;rsemenea, sd folositi un vizor, tSind din carton negru
,, I I'tirlIt:;{) rlouS forme in ,,L" si plas6ndu-le laolaltd pentru
r |,1il! iltl ir crea un cadru mobil. @ Aproape/departe.
Acesta este si un mod ideal de a incepe si ve Designerula impArtit mai intei
rl' rrr,rltr,l
planul imaginii pe diagonalS,
r :xersali intelegerea si perceperea compozif iilor
,,, r l,r. lIll
creand potential pentru spatiu
..rl[|.il1|l interesante. in acest scop puteti utiliza orice tip profund de perspectivd.
I rt'Irl ,,l.tl)tlil rle imagine, desi poate fi foarte avantajos sd lucrali A folosit o combinatie de
'
,r,il',llrr r:rr fotografii. Ajust6nd imaginea si elimin6nd o po4iune acuareld 9i 16nduri de oameni
ir ci, accentuati o zond anume, cre6nd o noui ce se pierd in depdrtare pentnr
It1,r11qr,,11111
ir ilustra opozitia dintrc
r,1r".;rrI tcrrsiune vizual6.
,,ll)r()irlx)" si,,(lcl)art{)"-
rrl L[,!tl,llil

l lllllr ll'll l)l lln,/n 15

 ,l I|r lt ., lli,l,l,lr \;l
lvlr)lrll Lll I l'rtt,t1rt,1, l,r.,r l
Urban life rI
Principii de bazi ale machetirii
I
Termenul ,,machetare" se referd la modul
in care organizdm materialele disparate ce formeazi
-1 I
continutul unei lucr6ri. Obiectivul este de a prezenta
informatiile logic si coerent, cdt si de a scoate in relief
elementele importante. Folosirea unei grile si a
elementelor distinctive si identificabile consecvent il
ajutd pe cititor si absoarbd informatiile intr-un mod
pldcut din punct de vedere vizual.

{! Autoritar. Fotografie pe o
pagind intreagd, caractere
clasice cu serife pentru titlu si
legendA ampl6, pozitionati pe o
coloand iatdmodultraditional
de incepere a unui articol.
Texul aliniat st6nga-dreapta
conferE informatiilor un grad
0 Curat si structurat.
mai mare de seriozitate.
Spajiile albe din jurul
tuturor casetelor de text
usureazd sarcina ochilor
in parcurgerea ,.i Neconventional. Caracterele
informatiilor, iar imaginea ultramoderne ale titlului, gridul
care se extinde pand la complex sitipurile variate de
marginea de tAiere de sus caractere compun o machetd
a paginii adaugd o tusd ,,activd" care tinteste spre un public
de dinamism. t6ndr si dedicat muncii.

tu!
ll lnformarea
U rba n life the facts in producerea machetelor, existb trei
etape de baz6. in primul 16nd, designerul este informat
de client asupra materialelor ce trebuie utilizate.
in mod normal, acestea vorfi o combinatie detext-text
principal, titluri, casete sau boxuri laterale de text lr.r..,rt,Jl,{rr,l
si legende - si imagini, ca fotografii, ilustratii, hdrti sau ,t,rl,iltrtr,l. r, r rrt
diagrame. lnformarea ar trebui si precizeze si aspectul ,,. tr,.l,lr'. i1l'1,',",
dorit sau ,,senzatia" pe care intentioneazd s-o ,..r lr..ll' 1,,,1
'l lrl1,'!!
transmitS, care, la 16ndul ei, va depinde de publicul l,,,ril|r r l, trr,l', , ,, i

tint5. Trebuie ca macheta sd pard autoritard si ticsitd cu i,rll,.l,. l,',1 lr l,'i'r,

informatii? Curatd si structuratd, cu multe spatii albe? ,rrl',1', rrl l,rrr',1,1"
AsEVEDEAsT: Mdrimeatipuluider:itt;rr:l,rrr'y' /;./\,,,'rl,r'r', ,r rr',rlr, /,;;
Mdrimesi format/) ll'1.(irlr",r rr,r,lrr / /1rrr Sau neconventionala si ultramodernS? ,l,irr,'rl,
Stiluri demachetatoT, /lr.lirtrr"r ,,,illr.r'.1 i 1,rr

tb
 , ,/ llr(lrr:[1il r!(lrl([ r{lrr

lJrI iI'e t ['-

Urbarr rifc
thc fumes, thc f utrrrr:, lhc facts
(:irr(lvir, /rl.lrr rrlIr Irr, l,rrr
inrlir:irlitlr: rr:rl.rrlotttlttt, tl
llrr: lacts '-- l)t(j/{ittl, sitt(:ittit it{:r:it:;l,r r r:vrtr0

f---
de obicoi tlcsitlttr:t ttlttt.
Korcrn ipsurr dolor sit anret,
(ionsectetuer adipiscing elit, sed diam
n'rrtrrmmv nibh eu
laor eet dolore ma{
volutpat. Ut wisi ei
verlram, qurs nostrl
ullamcorper susciq
aliquip ex ea comn] = Urboo hfe lw\ttr'll3 tvlL^ vi'V*1A

Duis autem vel eq

hendrerit in vulputl

affi
consequat, vel illum

awa
facilisis at vero erol
odio dignissim qui a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in
luptatum zzril delerl vulputate velit esse molestie consequat, vel illum
feuqair nulla facilisil dolore eu feugiat nulla facilisis.
,r! l', amet, consectetuef
a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in
diam nonummy niq vulputate velit esse molestie consequat, vel illum
laoreet dolore magr dolore eu feugiat nulla facilisis at vero eros et
Ut wisi enim ad minim veniam, quis accumsan et iusto odio dignissim qui blandit
ir,,il,rl,t , rl nostrud exerci tation ullamcor suscipit schilele oferi o indicalie praesent luptatum zzril delenit augue duis dolore
lr,r,llr,rl lobortis nisl ut aliquip.
O
te feugait nulla facilisi.
aproximativ6 a aspectului
general al paginii; in aceastd a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in
! ,, rlrl.r a Duis autem vel eum iriure dolor in vulputate velit esse molestie consequat, vel illum
hendrerit in vulputate velit esse etape, lipsa detaliilor este dolore eu feugiat nulla facilisis.
molestie consequat, vel illum dolore un avantaj,
a Nam liber tempor cum soluta nobis eleifend
eu feugiat nulla facilisis.
option congue nihil imperdiet doming id quod
ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing
a Duis aulem vel eum iriure dolor in elit. sed diam nonummy nibh euismod tincidunt
hendrerit in vulputate velit esse ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat.
.,.,,,,"1 r .l.I t .| l, moiestie consequat, vel illum dolore
O Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in
. r l,rlLil ,tr,lrl eu feugiat nulla facilisis at vero eros
vulputate velit esse molestie consequat, vel illum
,,.rti,l' et accumsan et iusto odio dignissim O Grila slujeste drept cadru dolore eu feugiat nulla facilisis.
,.,r,r.rrlrr.tr qui blandit praesent luptatum zzril invizibil pentru toate
delenit augue duis dolore te feugait
' r, .;,rr.rrr lrrrlrlir elementele paginii - o
nulla facilisi.
ancord vizual6 pentru text,
titluri si imagini.

Factori practici Liste de control inainte Grila

Dup6 aceea, designerul trebuie de inceperea machetei Etapa a treia este trecerea propriu-zise la
sd inceapd sd se 96ndeascb la felul in care divergii treabS. Nu vd grAbiti direct la calculator. Presupun6nd
. Ce material text va fi
,r ,.,t.;lit ltoi factori practici, ca formatul gi culorile disponibile, c6 lucrarea are mai multe pagini, ar trebui si creati o
,, rl , utilizat? desfisurare pe dor-rd pagini (,,spread")cu dimensiunea
.tr, rrtfrlrr|at ii vor influenta abordarea. Dacd existd multe imagini
. Vor exista fotografii,
ilrtrlr ,tlO. si text care trebuie incadrate intr-o suprafald relativ finald reala. in felul arcesta, puteli vedea zona in care
ilustratii, diagrame?
, rrr, rlr:leXt lext mic6. ele vor afecta gi aspectul machetei. . Cate culori pot fi utilizate?
trebuie sd lucrirti. PentrLr organizarea mai usoard a
, , ,t, ,1,, l()Xt in aceastd etapA trebuie ajuns la un acord in privinfa oCare este formatul si materialulr-ri, cstr: rr:r;orrtirndabil s6 concepeti o grild, in
'r tr rtl, lrtirtisttu stabilirii de ierarhiiin text, adicd a punctelor principale mdrimea lucrdrii? care structrrrir r;crrcrirlii ir paginii sd fic divizati in unitdti
, ', ..t itspeclul ce trebuie subliniate. in unele cazuri, un redactor poate . Ce pirli din text trebuie de spatiu. Grikt vit itt;ilir tlispunerea coloattelor,
sd fi etichetat titlurile cu A, B, C si aga mai departe, subliniate? marginilr: si zorrr;lr: l)onlnr textul prirrt;ipirl, lctyende si
r,,1,;,rrlrlicul pentru a le indica importanla relativS. Aceste elemente, . Care este publicul tint6? imagini, si vrr lrrczcnl;rrlr: ltsemenc;t lrtlzilr;r tillurilor, a
, rr ,r,r ,.t licsita cu si altele, pot fi tratate tipografic pentru a le spori . Clientul doreste un stil colontitlurilor , t:ril l;i rtt rt r ti tt ul pagilr ii. I )t t1 rl r t:r: ati trasat
,,' t,. .r,,rtii albe? lnlelesul prin diferenle in mdrimea, grosimea, forma si specific? formatul, l)ulol i | )t ( :( litl I t:i tleva,,ciot I tt : " i rlr : r r rllchetei.
chiar culoarea caracterelor. Ele pot f i nr itti: tl u t t :;i tu :,t:l ttte vizt r;tlr: ; tv;tt tt I

dimensiutrcir 1tc jttttr;rl.rll rlitt t:tt;t tr:,tl

I Iirr I lPll DEBATA 1-l

 _ l ()rItitlill ilrllIrlr,..tr.
(:otrtinutul. L )r r|.rtUl lllr l
irlr::; ilici tollr:r l,r I oiltlrillUl
trrtlti posler ( .ilr'i.nililri,t.r
OVeniment0lc lil[| r,l|.( l,l rrl
de revelion r:lrirrr:zr::rc.
lnspiratia penlrrr lor nrirl
provine adesea (lin sul)ic(:l

ffiM',
$ @ Usor pentru ochi. Tipul
de caractere, imaginile mici si
spatiile albe se combind in
crearea unei senzatii de calm

ilgffi
at16gdtor.
{} Puterea imaginii. punctul
principal accentuat aici este
fotografia, care domin6
desfdsurarea. lmaginea este $ Firi inghesuiali. Designerul
sustinulS de ceteva r6nduri de s-a confruntat cu sarcina
titlu, iar cantitatea mic6 de text incorpordrii multor eiemente -
creeazd un aspect aerisit. titluri si text, fotografii si
o diagramd schematici mare -
mentinand in acelasitimp un
aspect curat, usor de inteles.

S Elemente ce actioneazA
impreund. Fotografia si tipul
de caractere lucreazS
inovator in tandem pentru
crearea unui impact maxim.
Puterea graficd a paginii
atrage cititorul spre un corp
de text foarte dens.

prezentate pentru prima dat6 ideile. Acest timp dedicat

96ndirii este important in machetare pentru a ajuta la
luarea deciziilor privind compozitia si utilizarea
-i'm@ I

I
materialului. Timpul petrecut in aceast; etapi initia16 va
oferi c6teva variante ce pot fi produse apoi rapid la
calculator. Timpul necesar desenbrii icleilor este infinit
mai scurt decat incercarea de a crea lucrarile direct pe #]fll'==:
$fl--Jl-::--.:-.:-:
O Spatiile albe reprezint6
frecvent o trdsEturd a cirf ilor
calculator. Vom repeta mereu: calculat()rul nu este

ffi-ii'
despre artd, arhitecturi si
dec6t un instrument; el nu poate gancli irr locul design. lmaginile si textul
capdtd reliefare egald in
dumneavoastrS. Aici un designer cu irrr;rr;inatie isi poate
aceastd abordare elegant
folosi pe deplin talentele inainte de a tr r:r:e la productie.
structuratd.

18
 (l.rrrrr tcrr.ll lr1ro11rrrltr o
Ilrl)r(r/trrl,r (rorrltttttlrll I r" lilr
l).lllI nt,I lI lr,(ltli.trli
I rl)rll {li. r ,r.r( Irr(.,rl Irllrrrllr

r)lil(i {)Xlrlr}.ll,ll l)(jlrlril.r Irl,ilr

.,. rrrrr' lr sttllirr;lrrl

s /)/t,scrI

lil.
rri ,' ',', .:
I
Itr : ::

21
bngmmol

I .,i I', rtril or:lrr I rlrr

'
, , ,, r,lrrrrlr'nrrr r L
.Bnidrut?ib
' ' rrrl,ttt,tttt
, ,, rt r,l, r,rlili

H
,
",,r1". ."'.rl.r I )r,,,rr111, ,'1

X
X
it

'r ,l, ilrl' lr"

Fffiwff$ w
ffiE&tr& . \:ir ..,,itu*: rr,di
"'iq.\

$ suprapune-
rea ilustratiilor
peste text face
ca aceste
machete se fie
stimulatoare
vizu a l.

/a\-
(]. ,.,
. t\
-/'tt,\I
..-_. ,/ tl

ri lr ll'll l)l ltn./A 19

 r Llll r\ | Lllr.,llll ,lL]l l

N/l( )l )l ll I ll I l't ttrr;lrtt rlllr,r.
Desene de tip studiu
Pentru viitorul designer grafic scopul
desenelor de tip studiu este de a explora idei; este un
mod de a translata lumea exterioare gi de a conferi
form6 concreti ideilor abstracte. Chiar tin6nd seama
0bservarea
r Desenatul este relevant pentru designul
grafic, deoarece v5 ajutd sd vedeti subiectul ca formd
sau forme, iar culoarea ca tonuri;vb invatd sE intelegeti
si sd manipulati perspectiva, sd creali iluzia de spatiu si
profunzime a campului si vd aratd in ce fel s6 exprimati
textura si densitatea. in orice experiment ce depdseste
domeniul lor, studentii ar trebui sd inteleagd pe deplin

de tehnologia moderni a calculatoarelor {ea insisi alt
instrument), veti constata ce desenatul devine
fundamentul exprimdrii si ci vd sustine toate
deciziile de design.
$ Desen dupd nature. Studii
monocromatice in creion
detaliate ale meinii
desenatorului. Forma este
utilizatd aici pentru a crea iluzia
profunzimii spa!iului.
$ Desenarea mediului.
Desenul imaginativ si energic
al unei scene stradale, bazat pe
observatie direde. Dacb pentru
inregistrarea scenei este utilizat
un aparat foto, desenele
auxiliare pot incorpora ulterior
It
c6t mai multe tipuri de creare a imaginilor vizuale, ca si
metodele prin care sunt create acestea. lndiferent de
talentul pe care-l aveli la desen, esenlial este sd incepeti
cu inceputul. Chiar daci puteti interpreta cu talent
obiecte si structuri, viziunea vE este probabil prea
ingustS. Solutia este practica permanentS.
in stabilirea elementelor esentiale ale desenatului
trebuie sd vd antrenali ochiul pentru a vedea in detaliu
subiectele din structuri diferite. O naturd moartd este un
punct bun de pornire, deoarece vb permite sd explorali
cu usurinti subiectul pe care l-ati ales, din diverse
unghiuri, ocolindu-l si privindu-l din pozitii inedite;
totodatd, puteti petrece timp st6nd si examinAnd ce se
afld in fata dumneavoastrS. Dup6 aceea puteti lucra
dupd ritmul personal. in acelasi timp, nu ar trebui sd fiti
impiedicat de a aborda subiecte desprinse din viat6.
Simpla iegire din locuintd si cercetarea vizuall a mediului =r Jl,'r,,!1 ,,, .I
inconjurdtor oferd o gamd stimulatoare de subiecte i.,rrrr..i =i..,i l. 1,:
statice si in miscare. Puteti lucra directintr-un album de |."r,'i ; , I I
crochiuri sau se folositi un aparat foto, astfel incet sd |i..,:..,.....t;, I

mai multe detalii. puteli realiza ulterior mai multe desene. Este important , .1rr.:,, rr ,ili. !

rr''.'l.,rl !lilr.,,l I

:irl,,r,';....,', ,.
. r!:iiirt,,.1..r,,r ,,, I

l.l -il, ,,. . .,r,.

l= rr',.,'1,.1,,,1,,,
l',l,ril,,r ",,,'l
1..r. r,rI.rL..1 Ir|.r.

=l',.r,:i...1", l,i.
1 .,1 , t,..r ..,.t r ",
',

t | .-1, rl . -t, ,1.. .r

il =lr i' I lri, l,,rt,.:l
n se veoea Ct: Spatiu negativ si spatiu pozitiv /)
{'; =r.-,rrill,r,,r,r, rr

Compozitie p. 14 'rr,t !.. rl:i!,,!1, I

20

,, rl, rlr::;r:ttittulUi
,, , ,, ,1r:,r rn rletarlir-r
,r rr.r rrro;rttii este Ut]
I | ilrlr, 1;it OXplOrati
I ,lrrrrlivr:rse
,,, rtrr lrrctlite;
, .. rr r rrr rind ce se
,l,tllr:ltILlCra
rr .r' r lrrt viatd.
, i ir;rlil it mediului
,r,,l,i:;ul)iecte
,rrr rrn album de
, r.,rlr:l incat sd
rr, I ,;lt) important
/+ rl
,, rva familiarizati cu cat mai multe aspecte diferite ale
, ,rrrrei si s5 deprindeti tehnica tuselor energice.
Pentru aceste desene, experimentati cu
,irvcrse medii, deoarece imaginea pe
, , il o o creali este conditionatd de
rrrcdiul utilizat. Fie cd este vorba despre
'*il::'::.'J'#;ijl,"J:5J"
,lrccificd, deoarece fiecare are
' lccte specifice. De exemplu
r de '.
;reioa nele, a cd ro r du ritate va riaz6
lrr moale la dur, ingdduie controlul
i'i*.
tonurilor, modelarea detaliatd si S interval scr-rrt. Folositi materiale pentru a descrie fornrir
t:rmitatea liniei. Nu vd limitati ia
rq[
rnedii conventionale, fiindci si alte
obiecte - o periutd de dinti, o bucatd de
sfoari sau chiar o masind de cusut * i 1rrr:or:rr1r;rlirkt produsulfinal, ci de procesul unei
pot crea semne interesante si valide.
Telul este de a nu interpreta obiectele
strict pictografic, desi lucrul acesta
este util pentru aprecierea diverselor
complexitdti ale formei.
] I trrt,r I ilr.r ilrt' il .,r,, ,tr'
l,'l",rl r t" rrlr0,r
'1,..,r Ii
.r1,r,,,'1,', l,,,rlr, ltrr.lr' lr,il[llil I il
l,,"lrr,r rlr,r,.,r nr r.r',1;r
r r'illr,r.,lr',r/,r (:lt ltl)r;it lit)til()r
orrzorrlrrlr r;t (:lt ultl)r(ilo lin{) (lo
l)0 litlit.
B6spuns direct. Tabloul
acesta cu cl6diri a fost realizat
prin lucru direct in acuareli, fdra
a exista o structurd debazd
desenati anterior. Genul acesta
de abordare vd permite se vi
angajati imediat in subiect.
intelegerea formei
EXERCITIU
in jurul obiectelor nu existd linii. Ele
constau din propria lorformd si din lumina care cade pe Plimbati linia
Desenele liniare pot fi
ele. Tonul este cel care le defineste. Procedura normale
realizate in multe moduri. Un
pentru intelegerea formei este de a crea desene
alb-negru. Abstractiz6nd din viata real5, translatati asemenea mod il reprezint6
ideea,,plimbdrii liniei",
limbajul culoriiin ton, inlocuind tonurile monocrome cu
un domeniu vast de culori.
asociatd initial cu pictorul
Paul Klee ( 1 879-1 940).
Nu uitati cb mediile in sine reprezint6 o abstraclie,
Alegeti un subiect care oferb
deoarece in timp ce desenati, s5 zicem, un castronas de
plastic folosindu-vd de cdrbune, mediul acesta nu are
varialie in form5. Alegeti
un punct vizual de la care sd
,, ,, . r',.r1 nici o legbturd cu plasticul in sine. lar in cazul in care porniti desenul gi continuati
ii'tt 3 cdrbunele poate fi utilizat pentru a reprezenta un obiect fdrd sd desprindeli creionul
din plastic, atunci puteti incerca sA reprezentati acelagi de pe suprafata hartiei
#
*
.,, i
$nr.'
:..
| ,/
/
obiect intr-un material neconventional- orice care vd
ingdduie sd exprimati vizual ceea ce vedeli. Este util sd
experimentati cu multe medii, pentru a putea explora
natura liniarS, dar si tonald a subiectului ales.
p6nd nu terminati desenul.
Executati patru astfel
de desene. Dup6 ce v5
familiarizati cu procesul,
incepeti si experimentati
incercati se fiti cet mai direct si mai spontan. in
lu6nd aminte la timpul
' '., scopul rapiditStii, executati c6teva studii intr-un
consumat in examinarea
hartiei si a subiectului. Ar
f I si rnasa ca zone de culoare, inlocuind o schemd trebuisa aveti ca tel
i, rnonocrornd, in timp ce utilizati conturul doar ca mod observarea subiectului
. <lc r;lrirlrrrc l)entru straturile aplicate ulterior. Nu vd pentru un timp mai lung
r
rlecrlt cr:l rrccesar l)ontrLt
tlr::;r:r icli lr<lr;ate de forme. r r:irlizirr r:it rlosorrulrri. Rcalizati
l)irtr u slLr{lii, o[cr inrlrr v;i
irrlr:rv;rlc l()l nliti ll|t(,i ilttrc
'. I oilrr:r lorrirla. I'lrrtc dintr-un studiu energic de
lr r;i 70 rlr illiIlllo l)onlIU
lr(,r tr r,t. ( ,il r,lr)lr)r;risto tUSe intrerupte de pensuld
;t I r,xr.r'rl;r 1rc licr:;ttc.
tnrtrr,r I rr,,r lrrrrrr;r tonal5 fird contur.
llilllr I 'll ll l',A/A 21
 tLti!l lMlii\ r i, r r

l\.1() rllllll l l'r ncrpr ,1, l, r

Principii ale fotografierii

Desi continua sa fie consideratd o forma

modernd de reprezentare graficS, fotografia intra
in al treilea secol de existentd. lnfluenta ei a fost
enormi in multe domenii ale vietii oamenilor: ca
documentar social si m6rturie istoric6, in publicitate,
modi si lumea artisticd, si ca reper al scurgerii
timpului pentru toli indivizii obisnuiti care
si-au inregistrat propriile vieti la nasteri si nunti,
la petreceri si in vacante.

Pentru designerul lyrafic insd, poate cd intrebarea-cheie

este: ,,De ce fotogr:rfia are o putere atat de mare asupra
judecdtilor noastre?" O revistd va vinde mii de
exemplare suplimentare dacd alegerea pentru
imaginea de pe copertd este corectd si se potriveste cu
telul titlului. Mai prozaic spus, creatiile dumneavoastrd
vor fi mai puternice dacd vefi invdfa cum si
recunoasteti o imagine eficientS, bine compusb, cu un
domeniu tonal de calitate, care se combind eficient cu
caracterul literelor din text, cu tentele si alte ilustratii.
Existb c6teva motive pentru care orice designer ar
trebui sd poatd face o fotografie simpld: pentru a-l ajuta
sb deducd proportiile aproximative, sd inteleagd
compozitia si ca sustinere pentru desen.
Putini designeri grafici profesionisti devin implicati
in acest proces specializalderealizare a imaginilor.
Rolul lor, asa cum va fi si rolul dumneavoastrd, este
de a comanda sau selecta fotografii pentru a rezolva
probleme de design, mai degrabd decet de a produce
imaginile finale, care cad in sarcina fotografilor
profesionisti. Cu toate acestea, este important ca
designerul sd delina o cunoastere de baza a feluliri irr
care sd opereze cu aparatul foto, sd facd o fotoqrafic si
s5 creeze o imagine din fotografia respectivir.
a sE VEDEA sr: Fotografia digitalJ /r /i /
Fotografie saLr ilLrslrirli{r1 /'
22
,6;' S Folosirea liniilor ajutd la
crearea unei cii vizuale pentru
privitor, care face legdtura dintre
prim-plan si planul mediu cu
fundalul. Diagonalele create
prin inclinarea aparatului pot
transforma subiecte banale in
imagini fabuloase. Ele sunt, de
asemenea, un mod excelent de a
simboliza miscarea sau actiunea. t, .l r. tii
Calititile unei fotografii bune I ti,,.,,,, , r
'
Existd multe motive pentru care o
imagine vd va capta imaginalia, pe c6nd alta vb va
determina sd treceli mai departe fbrd mdcar s-o priviti.
Tehnica este intotdeauna importantd. Este util ca o
imagine sd fie focalizatS, corect expusd, plasatd in acea
parte a paginii unde este cel mai bine pusd in evidentd
(imaginile care intrd in cotorul unei reviste vor avea de
suferit) si sd aibd un continut interesant. Dar asta nu
este totul. Pentru ca o imagine sd aibd succes, ea
trebuie sd ofere unele informatii, sd determine
privitorul sd se opreascd si sd 96ndeascd, derut6ndu-i
,r.il., r,',rll 'lil'
i asteptdrile si silindu-l sd reevalueze familiarul. .,r1,lrrrl rrl,rl
 I

Formele neobisnuite sunt un mod excelent Compozitiile simetrice Compozitiile

atrage atentia. Doar pentru c6 aparatul foto
r tind sb evoce sentimente asimetrice sunt
izeazd imagini dreptunghiulare, nu existd de calm, senindtate inerenl mai intense
un motiv pentru care sd nu le puteti extinde si armonie. si mai misterioase.
,,norame ori sa le decupati in formatul
i)irlrirt.

Luminile si umbrele frapante oferd impact

emotional puternic si sentimentul de pericol iminent.

+
a.'( .9
-rs
a9
fot %"o

Abstractii. Uitati foarte repede cb priviti un

io Dori printr o cupol6 de sticld si va pierdeti
'j1{)tioa plScut; a liniilor radiale pe fundal de
)lun(lhiLrri ce se pierd in depirtare.

,r I uil(]
Toti recunoastem ,,instantaneele" din viata cotidiana, Compozitia Diagonalele adaugd incitare
,r o fotografie utilizat; intr-un context comercial ar Are o importantb major;. O compozitie oricdrei fotograf ii, creand
I \/, I Vit lrui sE aibd mai multd greutate dec6t una dintre tensiune al6turi de formatul
nereusitd poate distruge o imagine bunb. Dacd in
., o priviti. rectiliniu standard.
,rginile acestea simple. De exemplu, cele mai multe imagine existb prea putine elemente interesante,
rltl(:ito ,tiurtanee sunt executate la viteza diafragmei de Itrcrtrrilc pot allArea cam seracdcioasc, d.rcii existd prea
I tl,Ill] itCea rroxirnativ 1/60 s, un timp de expLlnc)rc citro vit rtttrllr:, [olor;r;rfi;r vir avca un aspcct conf uz. Ciinrl
r r'\i t( lonte r(ironreni" majoritatea m iscarilor. [ )c r;o ir r:;;r 0 ir r r, rr ;rr rr lolorp,rli;rli rn l)()rlrol nu {)sto irtlotrlt:;rrrnlr rrr:r;cslrr slr
,,t ,tVttlt tlC r nu oor.ltine rl-liscetre? Cand vantrrl ,rlrl,r r,ilrrrrlI rrrrrr .r,rl,rlr rr lrll,rlrl,rll clrrgrrrl :;rrllir:r:lrrlrri. I ic;trnr ilrrrlirr;trc
l, ,r,,l,tnil rI rotc, titttlrttl (lt) oxl)Lilloro tlc 1/60 r, v,r l.r,,' i )l ),r, r rl,,r ,lrrrl.rl, r,rl lr,.lrrl,rl)r()l)r(:toilrlr::;rtlrtcr;l,vr:lrollltrtr:o
,,lr ir cirlnl :;i rt:ttti:;t;itl, (l(x)i nU :;c v,r ( .rI'l,r r rrr r rrr r lrr r rrrr.r,Irrrr'|'rrrr,r l\JrrIrlIrrtIr,r,roIoIor1t.rItr':,.II)Ir'/IIIIl
rrr rrr' .;rcr:l;tr:ol. Ar:cr:;t:;i ittt;rrlilr: lolorp.rlr,rl,r, rr I l' r , , r rr r. r I, I L r' r r r .rr , r I ' .
i .
I I I I, I( |II L
Ir '
| )I . II I I. I Ir '
I , , rI
r 'I ' i r r , , , I I I

, ,1, rrrl,rrllrt i
rr,rl,rrrrllrlilcrrl,r,rlr:;r',rIrlni,r'r,',!r, rl,lrlrr!lr,iI'Iir,r' I I , , 'rrrl'{, tltr'lrtttt,t
|rztl,t ,r1tt'.l,rtt ttll' tt, ',rt,
',rrrrl ,t t; r|ttt tlItI.ttr' | )('I rII r I (, r r'.r'..t, t|.t|r' |,rr r, r; rr rlrrl 1,,1,' .t.l,t lt,,r',llll.t r lltlri'. rlt,
 I

n l'\i),

:t\ t
)

t
\J

irli i'., Efecte

spectaculoase pot fi
obtinute prin ajustare
si apropiere cu zoom.
lmaginea oarecum staticd
:::: r - Aiustare. Unelefotografii a vazei cu flori este
de tip peisaj arati mai bine c6nd transformatd astfel inc6t
sunt ajustate la formatul de tip ne simtim realmente
portret. printre frunze.

Ajustarea unei imagini EXEFCITIU conditii de penumbrS. O valoare ASA micd (50)
Ajustarea imaginii inseamnd selectarea inseamnd cd veti avea nevoie de lumind puternicd
unei pdrti a ei. Adesea, prin ajustare indepArtdm o parte Efectuati cAteva fotografii pentru a obtine o imagine bund (soare puternic sau
nedoritd din imagine (capul unei persoane strdine etc.), si, folosind doud forme
zdpadd sclipitoare). Existb multe pelicule foto diferite si
dar este si un instrument util pentru a scdpa de ,,L" din carton negru, va trebui sd experimentati pentru a vedea care vd oferb r.,, rr i",ritir,!:
informatiile de prisos 9i pentru a intdri imaginea. incercati t, t!' ,rllL I

rezultatele cele mai bune. La inceput, cumpdrati filmul t .{iriii I I

sd vedeti cat de
!
mult
puteti elimina dintr-o
din magazinele de specialitate si rugati v6nzdtorii sd vd
Tipuri de aparate si de filme ajute in luarea deciziei.
imagine fdrd ca esenta
Pentru a efectua fotografii bune, aveli Un efect colateral al acestor pelicule diferite il
ei s6 se piard6.
nevoie de un aparat foto acceptabil. El nu trebuie sd reprezintd rezultatele diferite pe care le veti obtine. O
coste o avere, dar pentru realizarea fotografiilor de peliculS cotatd cu 800/3200 va oferi imaginilor contrast
calitate aveti nevoie de echipamente de calitate. Un .,.1!..'1,,1',, rlr rl, lr'r'
mare si finisare granulatS. O peliculd cotatd cu 50/100
aparat de tip Single-Lens Reflex (,,camerd foto reflex va oferi tonuri mijlocii complete sifinisare egale. Ca r,..,lrtllr ,tl,' rr'
monoobiectiv")vb va permite si fotografiati exact ceea regul6 generald, majoritatea lucrdrilor din studiourile t.,.,.1'. t,rr l,,lllrrr, ,',
ce vedeti prin vizor. Aspectul acesta este important, .r..rrl,r.l l rrll rlrrlrr lrrr
fotografice se executd pe filme cu valori mici, deoarece 'r

deoarece veti putea sd alegeti cu exactitate unde oferd cele mai multe detalii. li,,rttl lri'.r "ilit,l
focalizati imaginea si cum anume o veti compune. Un ,1.r1r,1,,,1,,,,
aparat foto digital va fi, de asemenea, potrivit, dar veti Efecte de cameri obscurd ',r'l,l',1,,,r'r
avea nevoie de unul cu vizor pe partea posterioetrzi, Dupd ce ati developat filmul, puteti
pentru a putea vedea exact ce obtineti. .1., -',lirlrltt l lr.rrrr,r r,' , r,
aprecia dacd expunerile sunt corecte prin verificarea '.
Trebuie, de asemenea, si alegeti filrnul lrotrivil. rr,.rl,rli' /\, r,,l,l.l \, r 1,, r|,,!
densitStiitonurilor de gri de pe copia prin contact cu
Peliculele foto se clasificb de la rapide lar lcrrtt: (rlc l;r ajutorul unei lupe. Copia prin contact se realizeazd prin 'l', lrrr1t1,r r r!r,,t r r! i, r rl, t, r

sensibile la mai putin sensibile); aceasta cslr: sr:;rr ir ASA. expunerea negativelor pe h6rtie, ceea ce duce la 1rr,11,1111,' lrrlrrr!,rlrr ,r l t,rt' ,

O valoare ASA mare (800) permite exprrrrcr i r;rpir lr: rr r ,l, r'lllr.rr,.t .r lt",rtl rrr"',r
obtinerea unei coli cu imagini ce au aceeasi mbrime ca
conditii de lumind bunb sau expurreri to1()nirl)rl{:rr r'.,rlr',',r'.r, lrrrrrr,
si negativele de pe film. Cdutati contrastul bun si orice

24
 Pregatirca pentru o sc(linln l()lo
Ti;lrrl lur;r ;rr ii si tlinrctr:;ittt rc;r {;r )n r )n/r v()t jrrca un rol importantin luarea deciziei.
lrrlri t:iilcv;r irrrlit;irlii (lonor irl( j r;i :;l ){i( jili(jr):
p I

.intocrrriti o lislii l lrrlrrror Iolorl;rliilor . Dac6 fotog rafia este ma re, poate fi
ncocsiro si clirsilir;trli lc irr ltrnt;lic tlc necesar un stilist care sd achizitioneze
tip (rlt: irrtcrior, fotorrrorkrlc, <lc lor;llic recuzita, iar dacb este un interior
.,.'-'-'..'.,',..
etc. ). realmente complex. sd zicem pentru
. Stabiliti stilul de fotografie pe care-l un catalog, poate fi nevoie sd

o
_":;
i:
_ :l
doriti. Alegeti un fotograf (poate chiar comandali unui constructor recrearea
mai multi), discutati cu el despre ceea u nui interior specific.

ce doriti si trimiteti-i cateva schite. in . DacA fotografiati in locuinta altcuiva,

aceastd etapA trebuie sd decideti dac6
doriti fotografii color, alb-negru sau
ambele.
. Dupe ce stiti cete fotografii ve trebuie,
discutati onorariul si drepturile de
autor pentru fotografii. Fie cb
fotograful ve va solicita o taxd zilnicb
(in general negociabilS), fie ii puteti
verificati dacd incdperea este
suficient de mare pentru a obtine
cadrele necesare.
oin studio. fotograful va deline control
asupra iluminArii etc., darin alte locatii
dumneavoastrd sau fotograful va trebui
si verificali toate aceste aspecte.
o Dacd utilizatifotomodele, va trebui sd le

oferi o sumd globalS, asigu16ndu-v5 selectali, fie de la o agentie, fie aranj6nd

cA ati stabilit c6t vor costa orice pentru candidate si se prezinte la
supl imente ri. Verificati incad rarea studio. Vestimentatia va apartine
costurilorin buget. uneori fotomodelelor, dar ar trebui
.Tineli un jurnal al sedintelorfoto intotdeauna si o discutali. Machiajulsi
,l, l,l|ilr,t lrrrlcttticd
si stabilili impreunE cu fotograful ce coafurile trebuie de asemenea decise;
i 1i ,, ilr.l,illr:il)iCSau
rr, 1 , 11, rl, lolo r liferite si fotografii vor fi realizate 9i unde - pot fi realizate de fotomodel sau puteti
r

,,r,,r r r.rlr',rr,rrcvi oferd in studioul sbu sau in diverse localii. angaja un profesionistin machiaj.
O imagine in oglinda $ lmaginile care se extind rintocmiti o listd de recuzitd necesarS. . DacA fotografiati m6ncdruri, veti avea
r,,, I rrt, rrrl',litlifilmul 1,.r,;irrii, chiar dace este destul pane la marginea de tiiere a
Recuzita poate fi asiguratd de client nevoie de asistenla unui bucStar si a
, ,!, I ,r \/,url,llorii Sd Vb 1, rrr, rr r:, permite altor elemente paginii creeazd o ,,improscare"
l, t,r, l)agina dublSsdse vizuald gi de aceea trebuie sau puteli fi nevoit sd cumpArali ori sa unui maestru culinar, care s6 prepare
,1,, rrl, rlrllrtlr:tl 'r ,,:r r r r:ze vizual. utilizate ponderat, de exemplu inchiriali obiectele necesare. Pentru a mAncarea 9i s-o aranjeze atrSgdtor.
r,
la inceputurile capitolelor. vd asigura ci nu existd lacune, este . Calculatoarele ajuti logistica unor
t, ,.,.tr olllirre. O
recomandabil sd schifafi un desen fotografii; actua mente reclama
I
l, , , ,,,,.r, ;rItl( )t r:olttfast
, irlrc defocalizate. Dupd ce ali ales fotografiile
, al unei fotografii complexe. complex6 a unui automobil poate fi
,,1 |, ,t,rl,r r:l lr0/100
, , ,r cspunzdtoare scopului dorit, sunteli gata sE realizali .Analizali fundalul. ln cazul localiilor, creat6 prin combinarea a douE
, lr ri lr. ,',1, rlli. Ca
1
,, rzr:le, iar felul in care o veti face va avea un efect direct verificali dacd nu aveli nevoie de fotografii (totusi va trebui sd le
,, I t, ,r ( lr | .,1 r rr liorr rile
r' ;r r; rra rezultatului finisat. aprob5ri sau dac6 in cadru nu apare realizali in prealabil pe am6ndouS!).
rl,,;1 11111 r, rlr:<tarece
lrc scurt, poza se obtine prin proiectarea luminii ceva nedorit. in studio, este nevoie
lrrrrrtr un negativ pe o hartie fotosensibilS. Cu c6t sb pictati un decor de fundal? Dacd
lrrrrrirra care cade pe h6rtia fotosensilrilii cstc rrrui podeauzr alrare in fotografie, cum
,r,rlr.,r:tilit
rrrlcttsa, cu at6t imaginea va fi rrrai irrlrrncr:;rl;i, ;r;ir t:ii, v;r f i cir?
't rl lrl|ilt1. llltloli
, lc t:xc-mplu, o haind neal;ni v;r i rl),'r r:, r lr, r r:;lr, u lrrl, r l)r:
,, , t, lrrrr vr,rtlit;;trea
rrr:r;ittiv. Aceasta va ltcrtrtilr: r;;r lir::;lr,rlr,rlrrl.r nr.lr rrlr.r'.
I r.r lr|il I onlit(it cLt () Mirrittrrri. I rrlorlirlirll
r lr: lrttttittii, cooat co vtt tlclttutrlr,r o lu.rlrr,lrllrr,r .rl,r
,tr ,, t.., r,',rlrz()irzii ltrin ..1 r,,, t.II r IrrI!.IIlrltIII):IIIII
, lr ,' I ,li (
1'c ltiit ti:r folor;rirfit;ri. I)rrpir cxpr rr rr,r r,,r l,r lr rr r rlt r,r '., [[rlr' I'!.il,rlrlr rlilr lillrl)
I r .t( {.t"t:;l IIt;ll llll{) (::t
r Ir:vr:lopitrc:t :;i lix;ttr:;t llt;t(
ll rr ; rr, l r,rr lr',r' lrr r.rrr' ,r,rlilrl,t lolD ilt,ilnlI
r r :;rlrzc;rz;r r:lritt rtr: '1.,,,,,1'.,,i,..l,rlr'
,r rt r.r',lrrl lrillr :;i 0r icc
'l1 l11 ll l l,l lil\. /\ 7l)
 I
rosu-Porlr".'lrt
.l' 1r,,'lrr r r,rrr ,,,rr'l,rrr.rrr,r

( trlrrrrlr, lrrrtrr,rrr't,illl t{Jr,o (:illoir(i s{r(iun(l,il.l.tllillil |il1 []iI

(l,rll)rr r;r,rllr.|;trrr (lrrlrrr rlr irl)r oapc de ea pe disc. Culorilc

I
l,(rr l.)(:.rlIr :irr:lill(l.rri riri ()l)liil l)tiil lcr lidre de aici sunt rosu-l)ortocaliil.
{iolrl)ini[(]ilotic.lror (loLtitcUlori galben portocaliu,
l)r irllaro, obtinend portocaliu, galben-verzui, albastru verzui,
verde si violet. O culoare tertiard albastru-violet si rosu-violet.

I Itt
galben-portocaliu

r
Primare sustractive. Acestea
sunt culorile primare folosite
pentru tipdrire: magenta, galben
si cian. Spre deosebire de
primarele aditive, care prin
combinare produc lumine alb5,
galben
albastru-violet primarele sustractive dau nastere
culorii negre.

Primarele aditive sunt rosu,

galben-verzui verde si albastru, si sunt
utilizate pentru a crea culori
pe ecranele calculatoarelor,
verde televizoarelor etc. - tot ceea ce
albastru-verzui
este asociat cu proiectarea
luminii. Prin combinare,
primarele aditive dau nastere
SECTiUNEA 1 LIMBAJUL DESIGNULU culorii albe.

MODULUL 2 Culoarea

Definitii ale culorii NuantS, ton, saturatie

Culorile pure, ca rosu sau albastru, sunt
Designerul dispune literalmente de zeci cunoscute ca nuante. Nuanta este numele generic al
de mii de culori si de aproape o infinitate de moduri culorii. O singurd nuant5 va avea multe variatii ale
pentru a le combina. Designerultrebuie sd cunoasci culorii ei pure, de la deschis la inchis. Termenul care
felurile in care sunt clasificate culorile si termenii descrie aspectul respectiv este ,,ton". Pe calculatoare,
utilizati in descrierea lor. Se poate spune despre culori domeniultonurilor este oferit ca procentaj, astfel incet
ci diferi intre ele in trei feluri importante. 10'kva fi versiunea foarte decoloratb a unei nuante, iar
90o/o este valoarea aproape complet6. C6nd o nuantS
este folositd fdrd nici un procentaj tonal, este cunoscutb
ca ,,solid". in sf6rsit, o singurd nuantb va varia in functie
de strdlucirea ei, cunoscutb ca ,,saturatie", numitd si
compozitie cromaticb sau intensitate. Saturatia unei
nuante se intinde intre intensitate complete si
intensitate redusd, sau intre strdlucire si intunecare.
Alti termeni importanti utilizati in vocabularul
designului sunt asociati cu felulin care sunt folosite
culorile in combinatie. Un ajutor excelent il reprezintb
discul culorilor care arat5 spectrul total de culori,
ASEVEDEASt: MediidetipArirep. /26
de la rosu la violet.

26
1,, I l,iln (:()ntl)inarea
Nuirillir rlr,,lil r lr.r illor rlr,

L
t,Ilil|{iUalcea rrrlrr:r.lrr l'r,rr II r.r,lr.rlr,rilrrrilr|,r
r ,l rr,r;rflirtii cel mai
ilr:nr)r rc,r ,r r:rtlot tt; rlo cxcttr; rlrt,
I rlr,rlr:;r: Culorile

f
r:rtlrr,rtr,r to:.tt r",lrr rrlrttr..r r trlltrt
L .il|l roslt l)ortocaliu,
irllrir:;lr rr.

, I r rr ),;il violet.

,,,,.,,,,u.,lritctive. Acestea
n ua nta Tonul (sttLt valoilr {)ir) o:il(i
luminozitatea sirLr inlun(i(iirroil
L r rrr,rrl folosite
relativa a rrnei culori. O ctrloarc
,, rr,ri,,)nt.r,galben

'il
cbreia i s a adiugat alb sc
' l,,,,r,lrrrr:clc
numeste tentS; o culoare ciireitr
, r, ,,. i ,il(i l)ritl
i s-a addugat negru se numeste
, ,,lrrr lrrrrrina albd,
umbrire.
i r.rt trvr'(ltU naStere

,[

Primare sustractive
Sistemul pentru vizualizarea culorilor pe
, i , i:rirn - culori aditive - este discutat la pagina 30. in
r r rl rnaterialelortipSrite veli folosi insS culori
L rr.r(jtive (deoarecefiecareculoaretip5ritb pe hArtie
I rr(lep5ftatb din alb si, dacd cele trei primare se
,l,r,rl)Ltn, va rezulta negru). Un disc al culorilor arate
,rrlc ,,primare". Primarele sustractive sunt rosu.
IIrlrr si albastru. Secundarele sunt o combinatie a
r , , r or doud primare, care duc la obtinerea de
, l, r',llll, SUnl r tocir liu, verde si violet, ia r tertiarele sunt o
, ,l, lr:liCal r rlrir-ratie a oricdror doue secundare. Expresia ,,full

,1, rr " se referb la tipirirea in patru culori si, pentru a

I tlro un domeniu completde culori, imprimantele

i),;osc cian, galben, magenta gi negru (cunoscutein
,r roniLrl calculatoarelor sub prescunarea CMYK; K

'rlxilizeazd culoarea negru, care este esentialS). O

rl( ); n o su plimenta rS utilizatd ca element de desig n

tr o rnachetd este numitd ,,culoare plate" sau uneori

, rlorrr e spot". Atunci cand selectali culori in acest
Braur cr
Saturatia (sau compozilia
omatici) este aproximativ
Ir!il I)tlil Sl cchivalentd cu strSlucirea. O
, ( ,l), trebuie sb utilizati un sistem universal de

Iraun
lirrie de intensitate ridicat6 este
rr,rlr,runoi t. rr rr lirrdiza re a cu lorilor, cu noscut ca Pantone.
o r:uloare strdlucitoare, in timp
rlr'l ,,(lLrlorile complementare", ca rogu gi verde, sunt r:r' una de intensitate redus;
lil|('(;;llo. r,rrrrctral opuse pe discul culorilor, in timp ce ,,culorilr) Temperatura. Culor il,' .r1 r'rr ,r:,le o culoare matd. Doud culori
'rl.rrrrl rr, rlot;c", car verdc'si albastru, sunt adiacente. Primelr: nriri ,,cirlrlc" Dc trisuri 1
rot fi din aceeasi linie, dar pot

rrrrl l, rlol;ilc cc sc rcrlrrr;c r:rtloittt:a t1rrll,, rr , rv, ra intensitbti diferite.

r rr rl i r:;ot:i;r lc cu contralstLr l, iar r celela lte cLr a rmonia.
.:i (:r{r!:lc r{rtirr n ll);rslrlr (:,1,'
' Irlt('ll(:./inl;t I r:r nrr:rrii r lc rrr;ri sr rs sunl irsociirli irsl)cctLrlui vizuirl . rl
rr r:rtlrr,rrl lrr.ttll tcr:r:
,l' ,rlort r rlot tlot. Vottt ;ttt;tlizlt ;tr:rtttt lr:lrtl rt r:;ttc r:rtlorilo :;c Vr,rrll r",lr.trr,rt r .rlrl,r rlrrr , .r,r'
r

||(,i Ici|./;I tr:r:i1rtor; r:;tIttI';tttrI r oIt||rIt|,||r'tttIt tI:;t:Itr:tIt,t r,r r',r,,rrl,rrr,l,r rl,rllr,rr

' t,'1tl ,'

| ') /
 ;lvans;lr(! irvilltsatrc

retragere retragere

S Avansare/retragere. Unele
culori par s6 avanseze, in timp
ce altele par sd se retrage.
Dacd doriti ca o imagine sd pard
cd se indreaptd spre privitor,
alegeji culori calde, ca rosu sau S S Contrast simultan. Cuventul ,,Bravo" este scris
portocaliu. Culorile albastru pe doud fundaluri diferite. Desi are aceeasi culoare in
si verde par si se indepdrteze ambele imagini, il percepem maiintunecat in imaginea
c6nd se aflS l6ng5 rosu. din st6nga dec6t in cea din dreapta.

Alti termeni din domeniul culorilor

oAvansare gi retragere
Dacd unei persoane i se cere sd pund o cutie pe indiferent
care dintre doud mese. una rosie si cealaltd albastre, ea
o va pune maifrecvent pe masa rosie. fiindcd va apArea
mai apropiat6 (avansare) dec6t cea albastr5 (retragere).
oContrast simultan
Vederea umand are tendinta de a diferenlia intre doud
culori vecine, accentuand asupra deosebirilor dintre
ele, nu asupra similitudinilor - culorile de fundal
afecteazd culorile din prim-plan (imaginea).
oVibratia
Culorile complementare de aceeasi strdlucire si cu
saturatie ridicati isi sporesc reciproc strAlucirea.
. G reutatea
Culorile difer6 ca ,,greutate". De exemplu, dacd i se va cere
cuiva sd mute doud l5zi, egale ca mdrime. dar vopsite una
in verde-pal iar cealaltd in cafeniu-inchis, probabil cb o va
alege pe cea verzuie, deoarece pare mai u9oar5. in general,
$ s) Greutatea. Culorilc
albastru-verzui apar mai
culoarea albastru-verzui pare mai ugoarS, pe c6nd rosu usoare, iar culorile rosu pil
apare mai puternicd si astfel mai grea. mai puternice si maigrele.

[raur =. -r-,1

it

6 Vibratia. Atunci cand sunt

juxtapuse culori complementare,
ca aici, privitorii pot percepe
o vibratie optica.

zo

I

(;rcutatea. Cd0rile
rl,.r'.tr U vr jrl(i itl)iil
Lr ,,.ilr,, t,lt (:ltl()rilt)|su par
, I l,illr,ll[:(::;i lt]iti lTele.
I ll(]Ttu
I )r.f irlirea culorilol
super
I ' r;itiul acesta trebuie
r
, ,(:tu.tt la calcuiator.
I r r,urd intr-un format de
, pcisaj, scrieti cuvantul
.,rl)r jr" Cu minUSCUle
, ,tr rrn tip de caractere bold
I,r,r :rrrife. Dimensiunea
,, l,rrrr si fie astfel inc6t s6
lrinimum doud treimi
, ,r1,,:
I
l,rlinrea formatului.
,r r
, , rrlr,rli vizual cuventul.
rt,,r ,r(:eea,
' ,rrr: rlatd cuvantul
, r;,rrr ", efectuati
folosind de super
, ,, r.rt()itrele experimente,
r , , ,rrl)o altd pagind:
r )irre ce avanseaza,
' 'l{
1,., l,rlidoud nuante
,r, ilrr" Una pentru imagine Avansare Retragere
, rrrtrrl ,,super") si una
,rtr r lrrrrrlal, astfel incat
, ',1 rrrir sil avanseze.
( ,'l('.'r(! ce se retrage.
, t rticxlterimentulde
Dai
, .r,,, rltrr modificati
,
.
l, rrtr. Alct;iind
r
rlr, ;rst[el inc6t imaginea
rrrrlcltiirteze.
douS tente
rt,.;rl{r Ltnei nUan}e,
super
rr r rrrililit pentru imagine
,rr rlrcnlrrr fundal.
' .rtr rlorrii variatii, una cu
, I lrr,rti! lrtrnS, iar alta cu
,l,rlrl,ltr) slill)6. Claritate a tentelol Contrast simultan
, ,,rtr,rst simultan. Folosind
, , LI nlti[)t5 pentru
, ',1 rr,., rrrorlificati nuanta
t, lLrrrrl,rl:;i ol;servati felul
, .rr,.,;c rrrorlifice aspectul
'r.rltItl
/\".rlr,(li(). Sr:lr:ctati douS
,r ilrlI l)(:nlru ir clemonstra
,. . ltr'illliIt.
,,,rr r1 rlorrrcntaritate.
I' , l,rlr rl()lrir nlrilnte
, rtril.r (loilt()nsllit ilcest
Arrrrkrr;trt (;oIr lrlrrnrilr rI r r rl n 1.,
l
 F

I'toIrIr.Irrc rft , r (''rIr.r..I

I ), ,,t rlr,.,r,!rrrl ,tr rlr,

',,l, lo.r'1,, l)llr,t||.

lrlrl)rlrl,rlc,r r;llrt.t lll(lr,t
(tltl()itt r)il ntit( j{Itlit ():jl(l
lal)irilr ll0 Lln flln(litl
intLrrecat. Selectarea
culorilor pentru
supratipirirea imaginilor
cu contrast puternic intre
zonele intunecate si cele
luminoase ridicd
intotdeauna probleme.
De foarte multe ori
trebuie ajuns la un
compromiS intre
contrastul culorilor
si lizibilitate.

SECTIUNEA I I]MBA.]UI DES GNUTU

F,i liai .-
l;
MODULUL 2 Culoarea

Diferente intre culori Retragere. Culorile verde

si lizibilitate si violet se retraq fate de
caracterele albe, exact ce
intentioneazd designerul pentru
Fundamentald pentru folosirea culorii
a intAri conceptul.
in designul grafic este cunoasterea contextului in care
va fi vdzuti lucrarea terminati. Felulin care aceeasi
Culoare pe ecran sau de tipar?
culoare este perceputi si, ca atare, lizibilitatea ei vor
Pe ecran veti lucra cu culori aditive,
varia in functie de modul cum va fi vdzuti: pe un ecran
alc5tuite din Iumind rosie, verde si albastrd, care prin
sau pe un mediu bazat pe tipar.
combinare (aditivare) produc lumind albi. Culoarea cle
pe tipar, sustractiv6, constd din pigmenti plasati pe o
ffi suprafatd de h6rtie, care prin combinare sunt ,,sustrasi,'
din alb pentru a obtine negru.
Fenomenul acesta creeazd doud tipuri de probleme
ti pentru designeri si clienti. in primul rand, culorile de pe
i1 ecran vor apbrea totdeauna mai strdlucitoare decat cele
,tm f- . ,l
tipdrite. Atet clientul, c6t si designerul pot fi indusi in
* eroare dacd se asteaptd ca si culorile tipdrite sd aibd
aceeasi saturatie si domeniu tonal ca acelea pe care le-au
it: ;; aprobat pe ecran. in al doilea 16nd, atunci cand un
i-,.t m designer introduce culori in lucrarea sa si o tip;reste la
imprimanta calculatorului, clientul poate presupune in
mod fals cd asa va ardta versiunea tipdrita. Din pdcate, I i:il,ilii,'t
Apropiere in culoare. imprimantele color nu pot produce acelasi domeniu de
I rlr,rrirr:ir culorii alb pe galben culori ca presele de tipdrit conventionale, astfel incat
v.r lr Irl(rt(l(]ituna greu de cjtit. uneori clientii resping prezentdrile vizuale ca fiind fie prea
a sE VEDEA sr: Lizibilitate si claritate 1, tipdtoare, fie prea insipide. Pentru a evita problema,
Accentuare si ierar hio 7, designerul poate sb modifice subtilvalorile culorilor, in
30

I
 Lizibil. Desi in acest poster
';r: foloseste un tip de caractere ' r@bUit€yors
r:tr serife (care prezintb uneori
1rrobleme la culorile
, ,lacterelor din titluri),
i/il)ilitatea generald este
,rr:t;eptabil6. Fundalul intunecat
,r:;igrrrd un contrast puternic.

. .r " t: l

,'i.i
ctudMil^
d@Mi16 il \\
:ll
sr@ ,i:i \\'
e,$b l\
ii \l
It i- ti ti-.''.tr,

Stare de spirit Tipurile de caractere inversate pot

monocromS. Proximilatea crea probleme. in cazul in care culoarea
fiavc {.o sav :l-leasiqg culorilor gri si negru reduce de fundal este inchisS, culoarea negru
[qr, ,,
i:
: ., [r.we DUii [i i
['[En[ \/olce, [y1ae iis
lizibilitatea. in mod evident, tipdritd poate avansa mai putin dec6t
designerii incalcd uneori caracterele inversate in alb.
regulile pentru a crea stdri
de spirit particulare. EXERC TIU

Construiti o scar5 de
lizibilitate
LucrAnd la calculator, scrieti
cuvantul ,,lizibilitate" intr un
format de tip peisaj cu fundal
,i,t,.trl)it17 ,)rela prezenterii, pentru a aproxima mai bine efect evident asupra lizibilitbtii lucrbrilor color at6t alb. Dupd aceea efectuati
r,r(ltltv{), , rotul finisat al lucrbrii tiperite - reajustendu-le apoi tipdrite, cat Si de pe ecran. Comparali imaginea de pe un urmitoarele exercitii:
rr I r,[{) ljrin rrlc de a expedia materialul la tipar. Reproducerea monitordecalculatorintr-oincbpereintunecatdcu'Facelicuvantul"lizibilitate"
r r IJ( )ilrea de violet' astfel incat sa se
,irfectate si de faptul ci intre imprimantele cu jet si aceeagi imagine atunci cand lumina soarelui bate direct
,r I r.,, tli l)C O distingd evident pe fundalul
,r laser culorile pot diferi. Programe de software, ca in ecran. un poster situat intr-o zond intunecoasS,
alb Modificati-i apoi
il rl . ;UStrasi" ,,rloshop 9i OuarkXPress, vor obline rezultate neiluminata, dilerd oarte mult de o versiune iluminatd
f
culoarea' deplasandu-v5
rrrlrile in culoarea produsd, chiar dacd au fost utilizate din spate pe o strad5 principale luminoasS. prin disculculorilor, de la
, t,1,r,rlrlr:rne ,'lr:nsi procentaje. in sf6rsit, va juca un rol si h6rtia pe in plus, lizibilitatea va fi afectat5 de culorile selectate, atbastru. ta verde, rosu,
rl,,i rll rlt'pe rrr oste tipdritd o culoare. H6rtia cretat5 (lucioasd) va fundalurile pe care sunttipdrite si mirimea gi forma portocaliu si galben. Veti
r, ,lr,r:,rl C€le ,:r i osenzatie mai bogatb dec6t h6rtia matb, alburie. tipului de caractere sau ale imaginii utilizate (paginile 48 vedea cd gatbenut este cel
I rilt, ltl,,/ lll Slatul cel mai bun pentru un designer este sd se si 84). Ca indiciu, o lizibilitate bund a culorilor se obtine mai dificil de citit pe fond alb.
,il, . rll);l ,(trrre cA clientulintelege aceste dificultbti si este atunci cend fundalul si culoarea plasatd pe el sunt . Dupb aceea suprapuneti
l,,.r,ilolr) au rrrstient de felul in care schemele de culori selectate cu opuse, de exemplu violet (culoarea cea mai apropiatS de ,,lizibilitate" pe un fundalde
, rrl l ltr r:nlie pot s-o ia razna dacd nu se tine seama de negru) pe fundal alb. Pe acelasi fundal, pe mdsura ce veti culori contrastante
, I |),[(,:;lo lit Moclific:rti in galben pe
r ol rlcmele reproducerii culorilor. deplasa culoarea inragirtii spre gall)ett, lizilrilitateit se va
frrrrrlrrl violet, apoi in
t,1, .||lllt{) in reduce. Alt factor ck: lizillilitattt osto irrrttotliil (litllro
Ixrr lor:irlitt pc {ttndal
, I trrr |.rr.,tlt;, Lizibilitatea culorilor culoarea fundalului r;i rr intltt;itrii. Clrci;r lizilrilil;rlii r::;lr: rrllr;r:;lr rr. (lotrlittu;tli krlosittcl
rr rl,||r'il[t(lo Lizibilitatea se referb la claritatea cu care contrastLrl, iitrast;t ttr:;r:,ttttnit:;ti vii lolol;ili (:rtlr{)il:ilCrIil ( ill()il lr)l trr,rt:rittttl;ttrr, p;ttt;t
I r..lli,l lt(;ll 1,o;rlt: f i r;ilil r:cvir. Mrrlti factori influenteazd felulin care discrrluir:rtlotilrlr.(,ttlt,t',ltrlt:t:lttt;tttttlttt:tllrtotlttr:t'() ,,,r,,,,,,,,.,r,,,,.,riv,,r
, , ,.r lrrrrrl lrr: ptr:tt , 'r;lr l rcr r:c1rr rli i () (;r rl( )irro; in cst:ntii, oste vorbar do
1
irnar;incviolll;lr: lrrrrrl,rl r;,tllrr:tt; ltztlrtltl,tlr:,r ( {:,r rrr,rt r,',.u |,,,tl{,,,rltrt lr, lrtttrl,tl
,l rl,r,rlrlltrr.r, r orrlr:xltrl lizir; ttr r:;ttr: {):;l(: v;r./lrlii r;ttlo;ttc;t. l)c t:xlttt;rltt, ',1;tl r,r v;t tlzttll;t t ltt rlt o r l.r ltni'| t t t,tt'/; tt tt lr tr,tlttt l rt' r,',r,,,rrrlrrrr,rlt,r,llr rtlott
, ,r l,. r rrlr rrtlot, ttt rorrrlrlttlr:rlr,iltttrritr;rlrlirrtrrr:rlittlrlr:lcr:lttt;tv()rirvr'.rul Irrrrrl,rlt,',rr , ' Irr.r l,illrt r.'rl,rl,r

ll
 rl l,l

lllr,1 ( tl,,,rl,.I
n'
Asocieri de culori Y0U Culori de protectie.
Aceste doud postere pentru
protectia muncii realizate penlr r r

culori sunt preferate sau

De ce unele o companie de constructii
mai adecvate in diverse situatii? Explicatia este c6, prezint6 doud directii de desiqrr
de-a lungul timpului, culorile au ajuns sa aibi anumite Albastrul reflectd ochii albastri .r

asocieri ce rezulti probabil din naturi, dar care,

ilt$hrrvr copilului, ceea ce ajutS la
individualizarea senzatiei de
in decursul mileniilor, au devenit puternic inradicinate pericol. Prin contrast, galbenul
in psihologia umani. se relieleaza fata de copil, crear r,

tensiune. Galben este culoarea

conventional6 de avertizare.

'!lY

I
Ht

felulin care culoarea actioneazd in limbaj, simboluri,

I Literele rosii. Titlul sugereaza automat diferite culturi si religii, ca si modul in care creeazd un
alegerea culorii rosu, dar culoarea castigd fortd
rdspuns emotional. r=ir'.:lr,\',,,,,,,;,r,;rl, ill| il,,
suplimentare prin prezenta fundalului negru. l

-, 'rlrrlgir l ll,rr,riltllllr,'r rlr

Designerii pot consulta multe lucrdri celebre despre
psihologia culorilor; meritele in aceastd privintd se
datoreazd unor persoane ca Wilhelm Ostwald, laureat
al Premiului Nobel pentru chimie, care, imediat inainte
de Primul Rdzboi Mondial, a cdutat sd analizeze motivul
pentru care anumite combinatii de culori erau percepute)
ca pldcute sau neplScute. incercarea sa de a gbsi o
normd bazatb pe ordinea culorilor l-a dus la corrr;lrrziir r;ir
oamenii rSspund emotiv fatd de culori. Oswalrl ir
afirmat cd modul cel mai bun de a inteleglt: si tlc ir rrtiliz;r
eficient culorile este sA le stud iem d irr ltu rrt;l r lc vcr l :r r
r
Culoarea in culturi '=l l!r . rt vrrlt rrtl,r 1rr' ,lr.rrl r,l,r
lnteligenta, memoria, experienla, istoria i illr':tI,,tll',t'.lt,r, rl,tt ttr ,l'
"r,
si cultura joac6 diverse roluri in felul in care percepem , il|il,ti'ltrtrr,t 1t1,,'11111111 lr rr rl
culorile. Asta nu inseamnd cii toti indivizii percep diferit , 1lir. rrrr,lr! /\r r,',11r'.r'trr1,l,,
culorile, ci doar cb perceptiile respective au intelesuri r rtliltilrrt '.r' ttrilrllltr.tilr lrrl'
subtil diferite, in functie de psihologie si fundal cultural. rlt,,,ltIrrttI | "r I rtr.lr.lr. II rIr.r t r,rIr,,
Culorile au asociatii simbolice in toate societdtile, prin rlr,rrl lrr v,rr t,rlttl| r.ttlltrr,rl,
aparitia lor in contexte sezoniere, politice, ambientale si
sexuale. Desigur. civilizatii diferite vor aplica intelesuri Ctll();tttt.t ttr,',
diferite culorilor. De exemplu, negrul este culoarea Itlt:tttrl,t,t,, t',
doliului si a mortiiin Occidentul industrializat, pe c6nd rrllI i Ir,rt :,,t ;il1);r (:;l,r llr r',1r,
'
in China si lndia culoarea respectivd este alb. Culoarea
|"{lil(,rlilr :;r r;irlllr:tr :,1rrrrrrlr',,
rosu nu are in mod instantaneu asocierea conventionald
I'ritt rrl,illrr rltcltl ,,t:itlrlr:" ( .rl

psihologic subiectiv. De aceea trebuic sii irrvr::;tir;;rrn cu ,,stop" in acele tiri in care automobilele continub sd :,r'illltnr,nlo rlt: slirttttl;rtr', l, r r,
l
fie rare. in secolul al X|X-lea, datoritb legdturilor sale cu irl[|'.1lr('| rlrr r;r:itlitll;t 1r,rt 1, ,r
a sE VEDEA st: Albume si colaje rlo irtnr():ililr,r / r

arsenicul, culoarea verde era asociatd otrdvii, pe c6nd ..i rrrrl ll :iut)t vaizutc (:ir,.r,r r
 -i

(.Ut()n (le protectie.

Ui tu
*1
n
, Lil. r l)r )l jlcr e pentru
r I I ililil|:il l)alizate pentru
r,,t, Iilr. (11, (:()nstruclii
Iri :'
(D Tiparul a fost conceput
,,l,,rr,rrlircctiidedesign.
r L,.il,.r:tI ochii albastri ai
engrneen ng (') in culori puternice care
reprezintd paleta

,
t,r , ' ,,,r r:r: irjuti la
1,r ,lr..rrr'.r:;orrzatiei de
c primarS. Folosirea
cu lorilor fu nd amenta le,
I I rrr,,Irlritsl, galbenul CI al6turi de linii orizontale
r, r. r I rt;r (lo copil, creand tr rlrir aceasta. si verticale puternice,
,, r,.rll[rr r:steculoarea ,, r,,l)itrte mono-
sustine faptul cd arta,
, rr rl,r rl{,ilvcrtizare. r lrcr rlite ca
', arhitectura si ingineria
, lr( lcrground -
L I sunt combinate in acest
Yt' ilrlIrlregului proiect.
r sa fie I
lrrit cca mai rr-I
. rrrrrrcnt6.
I

ffiffi&G**{hqh4mtM

,. r r:ste vdzutd drept culoarea primdverii gi a constientizdrii ,'-ir: Culoarea metalului.

' , ologice. Dacd intentionali sd trimiteti o scrisoare din in acest poster. cuvintele
t lA, vd veti uita pe stradE dupd o cutie postalS de ,.arhitectu16" si ,,artd" sunt
in roz 9i galben - culori calde,
'l I l,r|,1 rloare albastrS, darin Suedia sau Marea Britanie
asociate caracterului uman ,
i r ,l,,.ltl '' Jocul cu focul. Legdturile
rnoasterea mediului localvb va spune sA cdutati o in timp ce albastrul ,.ingineriei"
,1,,lilrrrl rosului cu rdul (,,evil") sunt
, rrtie rosie. Aceste exemple aleatorii aratd cd intelesul evoc6 senzaJia de
reprezentate grafic. Titlul este
, r, l, .trtt rrlorilor se modificd in timp si spatiu. DacS practicali functionalitate si mecanicism.
inteligent folosit pentru a evoca
l,l,'rllrrr,rl irrsignul pe pietele internationale, trebuie sd fiti foarte focurile iadului.
lrl, l,|tl rt,rrrt la variatiile culturale.
,l,r,rrl.rlr.,r
, ,t, lr ..t|l Culoarea in emotii si limbaj
in ciuda acestor difcrr:rrtr: locale, unele
,i1,,,.rtrrl , :r rlori par sd aibb caracteristici trr rivr :r :;l rle. Rosu,

rl,r.lr,.l portocalir: si galben stimuleazd :;ir r rlr rr rlc si tind sii fic
,,rrlr,,tr,tl,r
l)orcepute drept,,caldc" caltalrrlr: rll:,r irrcitir
rL ilrrt,t,,,l :;ontintcnto (lo slinrul;rrc. fcrir;ir r :, I rr rrr,r';l;rr c si
,1,,r

/'
tlr ( tt ;rr;rcsittrrc; rk: r:c:rlrrll:i ;r;rrlr:;r rlir;r:rrlrrr r hrr:rrlor r, ;rllr;r:.lrrr
:;i vt:ttlc:;uttl vltzttlc r;;t ,,tr:r:i" :;t,ttt r.otrol;tlii rlr: r;,rltrr, IL
t:t
 V
w
UTIILLMOTT DIXOU

Mcntin0ti corl)Ltl
de majuscule
cend tipdriti pe
galben, pentru a
evita problemele
de lizibilitate.

,, Culoarea soarelui. Galbenul

confer; o anumitd c6ldurd
designului, reflect6nd faptul cd
arhitectura se referd in esentd
la addpost.
. Semnale de pericol. Asocierile psihologice
ale culorii rosu cu pericolul si ale culorii galben
cu avertizarea au fost utilizate aici in mod eficient.
in plus, fundalul negru aiutS la crearea unui
contrast puternic.
..., Culoarea banilor.
Aceste experimente cu cecuri
bancare creeazd diverse stiri.
Aldturarea dintre rosu si maro
inspird sentimente de caldurS
si rodnicie, in timp ce purpuriu
poate transmite senzatia
de aristocratie sau lux.
Care este mai adecvat?

pace, sigurantd si deprimare. Culorile calde pot spori

cdldura corpului si creste tensiunea sangvinS, pe cand
cele reci tind sd aibb un efect relaxant. Rogu avanseaza
cdtre privitor, albastru se indepdrteazS. Nu doar nuanta Aceste culori
influenteazi felulin care vedem lucrurile, ci acelasi rol il pinrintii si
joacd celelalte dimensiuni de valoare si intensitate. r usticc
sttr;cr eazii
Compozitiile apropiate in valoare par incetosate, va(,r
rrr()nrontLtl
sau introspective, pe c6nd cele intunecate evoca
rcr;ollci si irl
noapte, teamd sau mister. lntensitdtile ridicate de r:rrl()r i r{}{lri{:ini
sunt dinamice si creeazd un sentiment de miscare.
Putem spune despre culori ce sunt adanc
inrdddcinate in psihologia noastrS, deoarece lt: rrtiliz; rr rr

figurativ in limbaj pentru a descrie sentimento: ,,S ir

inrosit de furie", ,,S-a inverzit de invidio", ,,S ;r
ingdlbenit de ciud5" sunt doar cateva r:xenrpL:

34

ii
 Itrtelcsul r:ukrrii
L |,, ! [[r.Ilo (:I nUitnlC
r/ | ilrlrrrr lorrrLrl A5,
I, I trtr I It l),tlilt /o[(] (l{)
' , ,,, ., rril,rlit :;i cfcctuati
,,, rt,,,Ir.lr, r,xctt;itii:
I l, , Lrtt l|:t [uilt)te care

ll
rrr:lrcrnii de culori
,,,rr\ ,It(l lllo x,,
,t, l, .r Il.r:;;rti lc in trei
I lrr.rl,ilt,lllOll wo.pr.
i, I i ,. . i ,r r( r. lir:r ir:ti cuv6ntul
r r,,lr,.r,rtltit,, si plasati_l
llll rirr. r r,l Iitsil.
ll
rli ' I i, l ,i t. l
r( l spccificatiile

L , l/ ,l:;, ltlilizati o schemd

/ri I rlil| t{:(;t.
rlll I Li,, ,rlt lrt;0leaSi Rosu. Culoare asociatd cu focul. Are
caracter intens. Verde. Culoare asociatd cu primdvara, tineretea
I , , rlt(:,t1il, (lar acum vibrant, agresiv si de avansare, sporeste tensiunea
si natura, ii ajutd pe oamenisd se simtd
, rrtul vit fi,,senindtate,,. musculard si stimuleazd tensiunea sangvind calmi
ridicatd. (unul dintre motivele pentru care
Asocierile sale pozitive includ iubirea (trandafirii este utilizati atet de
rosii), frecvent in spitale). Culoarea verde determind
atractia sexuald, sArbdtorile (Mo9 Crdciun) din
(:ltl(,trca si norocul. partea ochiuluisi a nervilor mai putin
llanilor. in vreme ce conotatiile negative includ efort decat orice
/\, r,.,1| r,xl)t,ltt rrlC diavolul, altd culoare, ceea ce poate explica, partial,
CU CeCUfi datoriile, revolutia (steagul rosu), birocratia motivul
|,,[|,il|j (:ror]it/lrliVersest6fi. pentru care ne relaxeazd sd privim
(,red tape" in Iumea anglo-saxond)si pericolul un peisaj. Despre
/\l,rlr|.iltrit (lil)lir, j()su si maro albastru-verzui se spune cd este culoaruu
I r r,,l r. I :ir )r linl(il|{) cle
(deoarece marea teamd a strdmosilor
era focul).
,ui ,""".
'l
'.r rorlrrr:ir:, in trllt
I
c6ldu rd ""u
Fiind culoarea invidiei, fierii, otrdvii si descompunerii,
ce purpuriu
I !,,rtI trilnsntiltt.nzatia verde are si unele conotatii nepldcute.
, 1,,[|ilt)(:tilli{)xilt lUX.
{,l r' r':il{r nliti aiccvatz

Galben. Asociatd cu soarele si astfel cu lumina,

este Albastru. Asociatd in multe civilizafii cu soarele,
centrul luminozitdtii celei mai intense din spectru, apa
cu si claritatea, culoarea a lbastru reprezintd
valoarea de reflexie cea mai ridicatd. Din spiritualitatea.
acest motiv Calitdtile ei de limpezime, rd6oare si transparentd
este utilizatd frecvent drept culoare de
avertizare si este o asociazi cu detasarea, senindtatea si distantarea.
culoarea vdzuta in general prima, mai itlcs rl;rr:li
cslc Partea negativd, ca sd spunem asa, a
plasatd pe fundal negru. Desi eslc trsor:i;rl;i albastrului este
irtiit r:rr lroirlir statutul dc crrloarc ir clcltrirrriirii, rircelii
(icter), catsi cu lasitatea, r:rrkritrc;r t;;rllrcrr si introversiunii.
c:;lc irr r::;r:nlir
nuanta fericirii: sorrrr:lr:, ;n rr r rl :;r :;l )r t, n tl, I
f
 dqJansfl
{?B|.ynEtgf ,lUqtlh"

...-.. Cap6 rosie. Alegerea culorii rosu pentru
SECTIUNEA 1 L]MBAJUt DES GNULUI
tillul evocator contrasteaza puternic cu
MoDULUt 2 Culoarea matadorul in nuante intunecate. Capa
rosie, cu asocierile ei de provocare a furiei,
Contrast si armonie intre culori adaugb tensiune compozitiei.
.: ,r Tente drept culori. Tratamentul tipogrir
interesant al titlului este amplificat de
alegerea culorii. Magenta si gri au contrast
puternic si folosirea tentelor pe ambele
naste senzatia folosirii altei culori.

Trebuie si vd intrebati care este ideea

vizuali ce sustine mesajul. Culoarea trebuie sd confere Prin design puteti exprima umor sau ironie. Sau puteti

o asociere suplimentard de intelegere si simtire. alege culori care creeazd senzafii linistite, de seninitatt:
Folosind opusul (un rosu foarte striilucitor), o idee poatr
Atmosfera va fi de armonie discreti sau de tensiune
fi intbritd coloristic. lndiferent dacd doriti ca o combinarr,
dinamicd? Culorile pot fi silentioase si pasive, sau reci si
de culori sd fie agresivd sau pasivd, t5cutd sau !ipdtoarr
indriznete si pot fi utilizate pentru exprimarea
incordatd sau relaxat5, misterioasd sau evidentS,
emotiilor. Scheme analoge de culori - cele apropiate pe
invdtarea limbajului culorilor vd va permite s6-l folositi
discul culorilor - qeeazd sentimente de armonie; de
eficient pentru funclionalitatea conceptului.
exemplu, galben si verde au asocieri vizuale mai bl6nde.
Culorile complementare - aflate in opozitie pe discul Proportii corecte
culorilor - oferd mai multd miscare si animatie; rosu si Alt factor in luarea deciziilor ar trebui sd
verde oferi un aspect mai direct, agresiv sau dominant. fie proportiile culorilor ce vor fi utilizate. De exemplu, o
cantitate redusd de rosu strdlucitorintr-o schemd
ChoPilre I complementard poate avea un impact mai mare decat
les pr6paratills utilizarea de proportii egale de rosu si verde. De
brdeSNf,il n'mr pidri
'
d'un cmron, done liuille (lc lhFcr
asemenea, dacb folositi impreunb cantitdti egale de
el d unig'mm. l!tr"i *".'+tr,
rosu saturat si verde, poate rezulta o discordantb
& Nuante eficiente. rs{r d. trohDE!*' tuututstdr *ilr
d( phNlr i dstD," ftil!il n
Pentru un manual v{i.i,hrs/ tu d4uhlrkortu hrilr* vizualS nepldcutS. Pentru a evita acest lucru, variati : i r:-!-.,.rllrlrrrl,r,l I,t rl lr'
destinat creatorilor de nivelurile de saturatie a nuantelor. Adesea cheia este :,,lFl.=rl',r',:t ilr,', lr tt tl''t'',r r rl'1.
benzi desenate sunt alese ' nilnule d{ (rto.c dc r,u!rl. nD contrastul. Utiliz6nd o proportie mai mare de verde cu ', 1-r.r, ll,,lr,,r,t, rtl,,ttl,,,r l'.
nuante puternice, 0 em'ironneMt ag(iil,k cl
mai putind saturatie si rogu cu saturatie corectd, culoarea ', i,lr.r,.lrtlilriilr!,r t,l, rl,,r ,lr ,l'
luminoase, care atrag pMilthcdddqt. Ita , ilpr

atentia - subiect optimist, rosu capdtd o accentuare suplimentarS. La schemele | ,rl.,rlrii r. lr.lr,llli,,tt,.l r, rrl, 'r' l,
tratament optimist. analoge, nuantele tind sb aibd mai putind vivacitate si r,!.1,!r.:..,i lili 1,,,Il, .rlr rrl I r r' I

de aceea puteli apela la proportii similare. r' .l..rrll.rlrtll,,r rlr,rt r, ., r,,' L

A sE VEDEA sr: Stiluri de machelare tr l()2 Selectarea culorilor n-ar trebui sd fie o decizie I'i. ril.. iil lIl ll"r
Bitm si contrast p /(l(t arbitrarS. Culorile ar trebui sa amplifice machetarea si

36
 Faptul ci DUlllclo tj liirlrl.rlrrlr' l)o lrrxl ,rr.rl,r
sacrificarea conlittttllllttt trr lx'lloli(:llll
impactuluis\:ic.
\\
Denzel
/Vash

-=.will
, lr,.l rt (:ulori.TrrliIt]entultipografic
rrt 1rlIt |rir) rilrltlificatde
,, ,,rrr M,rr1r rl. 1;r (Jriau contrast
Smit
,, , r,,rt, I or peambele
I | 1,,1,,.,Ir lt' i r:illori.
lmagine mdritd fdri suprapunere de caractere:
culorile primare unificd pagina dubl5, astfel inc6t
sunt posibile variatiile.
,rur .,,11()tjg. SaU puteli
. rtl lll:;ll(r. (le senindtate. {-,1 Culori vedeti.
rr ir',l;,11111 t,,'), O idee pOate Utiliz6nd culori primare,
r ,l r, ,r (lotlir:it o combinatie designerul a creat un
S Armonie compozitd.
contrast puternic intre Schema armonioasd de culori
t, r,.r\/.r, l,rui,r sau tipdtoare,
desfSgurdri, dar a reugit ajut6 la unificarea unui poster
I rr r.r",r I'vi(lent",
",ll si unifice aspectul creat din imagini compozite.
I ,r v.r l)ln rtr; sd lfolositi genera l.
,.r,,'ttr.r)llilllli.

cr Ir. Q Gonflict intre culori.

l3 Conlinut de culoare.
rr{.,rrlli t/ll)t itrtrebUi se Varietatea de culori
in acest alt exemplu de contrast
, I rrlrlr.,rl.l)r: cxemplu, O de calitate, culoarea galben
reitereazd diversitatea
pe fundal albastru-inchis este
lL I tli't illlr() :;r;llem5 formelor de litere.
foarte puternicd 9i sugereazi
,rr rr|,r Ir,ri nlatre decet Culoarea nu doar conferi
atractivitate designului,
conflictul inerent in pieg.
l, t, r,,l ,t ltr lt:. De
ci poate ajuta la
, lrr!r| !lltl,rlrrlr.;ale de comunicarea idoii.
, rll,r rr rl,r r )t(lintte
rt.r ,r r'.,1 t{:tu, Vafiati . , r(:ozo Lrn impact vizual. Designerii care isi <lezvolti Azi, designerii sunt norocogi, fiindci pot accesa
,t, ,,r /\rlr,r:,r t:ltr:ia eSte ,t, lc(lorcit modurilorcomplexe si sulrtilc irr r:irrc l)t0(ltitme software care le oferS un dornolliu aproape
'
,r, Ir,tt il [r: (l(: vordecLl L r, r(:liolreazA culorile vor fi cirlrirl rili :;ii r :x1 rlor r :zr : r :, l rrrlrrrrt rle culori. Tehnologia detipdrirc rt itrrc<;istrttt si ea
I rtIt,tlil. ot{tclit, CUloafea ,,r r lc cxprirnare a itlr-.ilor <;r:rIir:r l. l'r c;r rr llr :; rl rll Ir
('r 1 r,.ie uriase, permit6nd reproducttrt :it t:rllt li ttt;ti
, rr.ll,r, I lr :;t:ltctnele .rr r;rlr:X don tlttitt <lc cttlori. Totusi, pt cit tt tt rllt: o;tlit ttti
'rrllr rrir;c rc[eritoitrc lit r;ulot i ;rol rn r1lrlr lrr , r . rllr;r,r rlr '. r
, r, r, rr l,rtlr,l vivit(:ilittc si tr' l rr rrc :;ti fiti foitrlc irlctrl lir tcl;rlltlr r ltnll, r rrl,,r r',r l.r ',r r r..r r lrta al rlr:;ir ii l )()l (:roil 1lr<lltlemc. (it tlo;tt t:;t ;tt
,,r t| .rtItl,ttt tr,'lrrrr '.;i iulll)lrlr(:r) rlr:r;ir;ttttl- Frll<lsirtt;t r:ttlrrttt tlr: rlt;trlttl
,,
'llrrltitlttl lrtt rlc;t (:toit trlit{:1il lilroltorr,rlr,'.r 1r'.tlrrr ,,
r, l,lr',,t ltrrt rllt:iZit: , rlIrrlc llr l)ltvtl()t. r r rl,,r rr I tt;ciilrl.r, ilt!'ori lttlrt:;itcit tlltt:t :,tttr;tttr:r ttlott
r rr r rl,lrlrr rlt,t(;ltoliucit :;i ,..1r.rr.rr lltr t, trl,r rllr,tl loltt:;itc;t tltitt tttttllot,t
r lll r r,, il I tl
 -l l::..1:,;i:,..:rl !llqlir

@ 3D. Folosirea a trei tente diferite

de portocaliu in acest grafic cu bare
subliniazd efectul 3D.

ll I Elil* :lr. llril lE

. : , i il , .l

Ir. :,,, ,,r

@ Coduri de culori. Culoarea este un

castig real pentru designerul care
rcalizeaze h5rti, asa cum se vede din
aceasta care prezinti distanle gi durate
de cAlitorie intre orase europene.
F-li
Q Coordonarea nuantelor. in aceasti brogu16,
folosirea de portocaliu 9i albastru in harte Sistemele pot fi orice ansambluri ce confin fluxuri de ,'td{t
corespunde cu casetele in tente, asociind astfel
informatii complexe - h54i, semne. secliuni, structuri
arrbele informatii in mod eficient.
sau pagini Web -, iar culorile sunt eficiente cand
informatiile respective trebuie organizate in diverse
categorii. Cliidirile complexe. de exemplu spitalele, au
nevoie de un sistem bun de semne indicatoare pentrr-r
ca oamenii sd se poatd orienta, iarfolosirea culorilor
este o metodd pentru a-i ajuta s6 aleagd drumul corect. ittttltit alltt =lt-ltlr llrrt , i r Il',,r.
SECTIUNEA 1 LIMBAJUL DESIGNULUI
Multe centre comerciale sunt atat de mari, inc6t l{lrirlr rr irletrlll'rlr' rr'illrl,.r I rl

MODULUL 2 Culoarea parcdrile lor sunt codificate dupA culori - o cale ugor ck: letisal all4 liilir' trrtilrll'l 1".1i,,,'
memorat pentru a reveni la automobil. Una dintre cele i tptlel tttt lttttrl:ll.tllr.r,'ltl t ,r'
i :,, . Culoarea in designul de informatii mai faimoase hdrti existente este cea a metroului aB. lllttta=r q 11r1rl'rlil r l!r',.r,1'ir il.
londonez. conceputd de inginerul Harry Beck. care a Aqrrr iplile i.'rt,tlr, 'rl,'r ttl,,rrl.',
Guloarea poate fi un instrument puternic rllr lr, l',1 l,r,
avut ideea utilizdrii culorilor pentru a deosebi traseelc. llr llrtirilrrIlllrll
in designul informaliilor, unde este utilizatd pentru Drept urmare, cdlStorii care folosesc metroul pot iiiiilrilsirl- rlllr'rll- I l,'i,ltlil,,r,r
a ajuta privitorul sA organizeze datele in diferite identifica rapid ruta pe care trebuie s-o urmeze. Frslrllalts ei llr, r tt r ,ll.t, lr,ti. ,rl'
structuri. Psihologii au dovedit cd oamenii vid Designul acesta foarte original este un model copiat rrr i ltlriq,F I'Fllllll lti!!litl lr".lrtlrri
culoarea unui obiect inainte de a vedea formele si diverse forme in toatd lumea. t{l'iti rlFtaliilF !| r:;!lri!l
detaliile acestuia. Deoarece acfioneazd la acest nivel Moduri specifice de folosire a culorilor sunt frecvcrrt llEsiUrttsr ll |lr'ttltrt V\/,,1 r rrtilr
de bazA, culoarea este excelenti pentru mentinerea aplicate in domeniu I fina nlelor. Un bila nt care prezin l; r {tltlq liE rrdlllt'lll tl- il;l lrllrt '
contururilor si conducerea privirii prin sisteme. debite va folosi culoarea rogu pentru datorii. Bilantutrl, llrlii ld itlelllllat !llr,!l lrri':' iilil,,r
folosesc si azi acest mod de a separa cifrele din ani h-Er lila Iiit tr "l'ttl!tllr, I I rrlalj
diferiti. Adesea cataloagele gi cdrtile au sectiunile ,r ItslrlF:ilrl.l.111'1;r.tr.'t Ir'rlIr, , '

codificate prin culori, pentru a ajuta cdutarea. Cancl :filitlle eleltrrl.' il..r,r lilri; I

editura Penguin Books a introdus primele cdrti bros;rlr' ':l''{!q',ir'tr',,t"1"i',r1" r r,

in Marea Brilrrrric in irrrii 1930, a folosit un futr<latl d: Llc=:i liilrll ll !rlill'r 1," r llil,rI
 ll"'",.r:l' I llr:lr Sl'o.t nnd its environs

l
r,, r,,"ilorrt grafic. Culorile

U flT
The Elephan.and Ca!d.,being nn rran wnl, i , ! l, r'ilt , i
cuhuhl bickS.ound.6eTesco iorc D dro nropptr!t tr,il, r
II I (:OnCeperea hil qu[ a wlde 6nge ol Food. F]8.1 pic d$il' tnln,,I rl,"
, rrr:rrlare si a altor difierenr rypes of food purchised bydre dillord,' othd' 55
" groups,!tso difi.rent dme3. F! 2 pic chrrB hdki( ,1tr. eeea4eeJ

0
' , ,lr r ite prin diag ra me. differ.nrqpes of food p!rch$ed bydiffereruxcrro'{'.il
'5 19-
3D. Folosirea a lreitenle diferite r ,, ,(: r.tpid elementele
'I t,,,rlocaliu in ace*graliccu bare r rt! {llitfic. E F,n/v"e E Dri"[ da64@€@
d o'4
r
Cb -=.sedi*e+e*

'ETffi
rlrrriaza efectul Hh..
.Lrl 3D. HfttrftfrEE
.,.. 4F45/:F44496 UFF€4
sa$$**$*+
$aF€4@€4

@ ry
a' /A€4n4€€F
e-,=, -=.se*e*4e&4
r*ssgss+es
dm$&4@g

ss
€€€4€5&4
.3,3,.4.5,.5 se+*&4 g.a,e.+*ee+5e
=,,=
r,,r, rtrstincte. Culorile F€€F4DAF{'I@4 sF64€8694

', ,
t,rr rlr:
,,t(Jt)Lll acestei
i 'r ir,llive-
rapid si

:::-TS&
t'
rlt
(f
II 't-t.,'
.t,
!ll ri; $ Formele de litere colorate sunt
utilizate cu inteligentd pentru
r r:r) (:ontin fluxuri de '"El a informa asupra prelurilor.
'rlrlrrrI
, rr ., rIlri,:i(x)tiun,structuri
,r rlr' ,,rlnl r:lir:ictttcC6nd $ Estompare spre gri.
Diagramele nu trebuie s6 fie
l,r r,,,,r r l;lti,/ittc indiverse
multicolore: liniile gri de aici
,,,l'.,:x()nll)llspitalele,au
slujesc la contrastul cu celelalte
l, .r'| il|r It(li(;itlOafe pentfu informatii in negru.
, rt.r r,r lolosirclrculorilor
r1r rt,r ..r .rll;rr;ir (lrumul corect. i r rlrrr :;lriilucitorsi culoarea respectivd s-a contopit
rll ,rl,rl ilc nt;ui, ilcet t ,r rr Ir:ntitated certilor. Ulterior, aceeagi editurd a EXERCITIU

r'l'rl'.r (.ul()ri o(:itleusorde r ", r rlr.r linie,numitSPelican,alecdreic5rtiau Designul unei hArti

r rrrt,,rrrolril. Iirr;rrlintrecele
, , ,tr,i r',til nloltoulUi
1 r r' 1r 1l I l, rt
'' l', rlr r,t r lco:,r:l' lfaSeele.
r ,,
, I ,1, r,,r,,,r tttlltottlpot
, tr, lrrrrr.,, ()lilnl(te.
I ,, ,l, ,t'' rrl rrtorlrlcOpiatin
' r,,I r uloItlol :;ttntfrecvgnt
r' r I lrrlrrl,lrlr,r,prezinte
.' , t,, rlrrrl,rtorrr llilatttturile
L l,.l,t r rlrr'lr,rltt ittti
' 1, Iltlr',rU,,r,rltrrnilc
,,, r rlrt,r r ,rul,rrr,,r (l;ilttl
,t,,,lr', rr rrrrr.lr. r,lli ltttt:;;tlt:
1 ' rl.r olrr:r r;onrlrirt;tlii vlztt;rlr: ttrlr:tr:',,lrlr' ,r lr
r ,r I l,,l,,,rl lrt lrrttlltl
| ,r ,r rn lrrrrdal albastru. Cumpbrdtorii au ajuns se Concepeti o hart6 simpl6
, , , ' r'.( ,r ropede deosebirile prin intermediulculorii. care sd arate drumul de
ry lI:|k, care a ,, rrlr.viztrale ale culorilor pot ajuta si la stabilirea acas6 pend la cea mai
rr l.r r lirrtr-un text 9i la evidenlierea nivelurilor de apropiat6 bibliotecS sau
' ,Lilt;r rliferitS. Designerul poate stabili ca pdrtile statie de metrou. Adnotati
' .r1,.:;ir ficcu caracterealdinesisi utilizezealtd harta cu cat mai multe tipuri
, r i lrcrrlrtr restul textului. Ochiul remarc6 foarte diferite de etichete; acestea
,,' i, l,,t,rliilr; zlcestea. l)ot fi nume de str;zi, statii de
, .r(,nor ii l)entru Web utilizeaz5 culorilc l)onlru ir i irtrlolrrrz, lrist:rici, rnerrlazinc
clr;. l olo:;ili rrrttrrri itllr si
|,, (),iln{)ni sd navigheze prilr struolrrri. CrrlorilC pol rrcrIrr I )rr1r;r ircooir rcl)olirli
, I r rlr:rrlilit;irrea miscdrilor no(;osiuo l)r:nlrr;r
r lr".rr1rrrtl, rrlrlrzrrnrl cttlot i
Lrl, r r,r r{:o ol)orittio. O Lrtilizirrc o{:( )il( )il r(:, r , r r ttlot tlot
I'r.rrlrrr,r rlrIIrr.rrlr,r r.l! lrclr.lrr.
,r, . ilrl;r ;rlt:t;r:rctr ltirrlici t;Ol0tirlr: pftrlttt,t lrl.r'.,r I)rrr,rr r".l r'\llr'ililr'nl IrtIot
' rt, r'lr:nrr)nlcirr scr;lirtrri. Iilr;rtttl r:rrlot ;r' lt,rtlt. v,.lr vr'rlr',r r,rl rlr. tIrlrot l,ttrlr'
r.r Iilnl)il iriul;r l)r)r:ililott:;,rtrl|trltltr Ir rrtrr I r,lrr, rrr rll ttllttl,tlrt

L,'t l'l
 ,i! q
+o
uo
;9G
:* .: .q ,!s .g'H -. :
2
q o
r= 6 9.9 ;6 :i
.:E
E ; = 556s ;
E g"eiFie; iFi
,E
r#
Limbajul formelor de litere
Fiecare parte distinctd a unei
litere are propria denumire.

Prelungire inferioard

. I lmpactulinaltimii x.
indltimea x este egald cu
indltimea literei mici ,,x" si
determind mdrimea vizual6 a
tipului de caractere. Mdrimea
ln6ltimii x variazd de la un tip de
caractere la altul: unele tipuri,
Times New Bodoni Book Times New Roman Bodoni Book
Roman ca Bodoni, au o ineltime x mica,
in timp ce Times New Boman
are o in5ltime x mare. in cadrul
aceluiasi tip de caractere
SECTIUNEA 1 t MBAJULDESIGNULUI dimensiunea corpului este ins;
aceeasi. Tipurile de caractere
VODLTL. 3 lntrooLcere in r par cu indltimea x mafe tind se aib;
prelungiri superioare si
Anatomia tipului de caractere inferioare mici, pe cand cele
cu indltimea x micd au
prelungiri mari.
Elementele tipirite pot fi considerate
intelese de la sine, dar alegerea din listele de fonturi
la care aveti acces necesitd foarte multd atentie
si o considerabi16 intelegere vizualS. inainte de a
incepe sd lucrati design pentru tipar, examinati
Formele literelor
diverse caractere individuale si apreciati imaginea
Cunoasterea structurii formelor literelor
si stilul reprezentate de fiecare formd de literi:
este esentiald pentru a intelege cum diferd tipurile de
imaginati-vd literele mirite cu 100%, ceea ce se poate
caractere si permite designerului sd ia decizii pentru
face foarte usor pe ecran, si examinati-le formele
selectarea si utilizarea numeroaselor tipuri de
diferite. Dac6 veti considera formele de litere pe care caractere. Cdnd se discutd despre tipuri de caractere
le alegeti ca fiind designuri in sine, atunci veti fi sunt vizati termeni ca indltimea x sau aperturd, tipul
pregdtit si creati machete interesante. de serife sau accentuarea literei. Termenii acestia
cuantificd designultipului de caractere si indic6 felul
in care va apdrea vizual. Capacitatea de a compara
acesti termeniintre diverse tipuri de caractere aduce
a sE vEDEA st: lntelegerea si alegerea tipurilor cunoasterea tipului de caractere, esentialS cand
de caractere p. 80 apreciem oportu nitatea selectdrii sale. Progresele
40
 o
o o
- tere cu serife. Existd
: - generaledeserife: G
! G Litere fira serife si
: :.:::c, hairline slab sau slab o
E
o semiserife. Existd incb
, .:: Cand incercati sd
o o c controverse dace tipurile de
- : ' .:ti un tip de caractere, a o 6
caractere fArd serife sunt mai
r .-:: bun de pornire este
greu de citit sub formd de corp
. - ' :area tipului de serife.
de text decat tipurile de
' : -:spandit cu serife
caractere cu serife. Tipografii
. :. :::d este Caslon, serife
digitali au inceput
::ristd in Bodoni,
sd nege complet asemenea
, ': .: rdspandit cu serife
categorii, introducAnd forme
,: :::: Glypha.
ca semiserife si combinate.

Caslon Old Bodoni Book clypha Helvetica Rotis

Fa ce SemiSeril

: ccentuarea.
::::ntuare se intelege
- : -:a caracterului intre

_oo
. !'casa si subtire.
: -::: f verticalS,
Cdteva ponturi
: : :ioni, sau lnclinatS, Aperturi. Apertu ra este
-as on. spatiul inchis in interiorul unui . Nu uitati cd tipul de
caracter. Va varia ca mdrime caractere comunicE
intre tipurile de caractere. Tipul
:i un mesaj vizual, la fel ca un
:.9 Caslon Bodoni Book Glypha de caractere cu aperturi mici
Old Face dese n.
tinde sd arate mai intunecat
1o . Formele literelor trebuie
pe pagind.
:L
vSzute individual.
=P
ca ilustratii.
<€ . Utilizati facilitatea de a
scrie r:u alb pe fundaluri
colorirte si de a aiusta tonal

o_o
efectul vizual.

l:slon Old Bodoni Book

= ace

Century

lmpostor. Nu utilizati
niciodatd caseta de
masuratori Ouark pentru a
modifica tipul de caractere,
deoarece creeaza o forma
,,bastard"; cand este posibil,
fo ositl fontu cLrrsiv sau
loman Condensal Expandat
adn bod corespunzator.

X :46 mm W: 50.325 mm
Y: 181.297 mm H:44.703 mm
 tehnologice inregistrate in proiectarea si producerea
tipurilor de caractere au dus la dificultdti in deciderea
tipului pe care sd-l utilizdm.
Pentru cd producerea tipului de caractere prin
mijloace digitale este relativ simpld, pe pia15 existd
acum nenumdrate fonturi diferite. Pe unele e bine sd le
ignordm, deoarece nu au mare utilitate in afard de a fi
,,noi". Se pot aduce argumente in favoarea folosirii lor,
deoarece pot pdrea deosebite sau experimentale: un
motiv pentru a fi utilizate - sd zicem intr-o revistd de stil
ultramodern -, darin general este recomandabil sd
alegeti fonturile bine-cunoscute sau clasice. Criteriile
pentru alegere ar trebui sd aibd un temei mai ralional
dec6t faptul cd aratd altfel sau sunt neobisnuite.
Termeni-cheie
Existd peste 25 de termeni ce se pot
aplica unei forme de literd. Nu trebuie sd-i cunoagteti
pe toli, totugi unii sunt esentiali pentru a aprecia vizual
tipul de caractere. Termenii principali ce determind
felulin care diferd formele de litere sunt: indltimea x,
serifele, apertura, prelungirea superioarA si inferioard
si accentuarea literei. Alti termeni, ca bucl5, pinten.
coadd si legdturS, nu au aceeasi importantd.

eOOFonturimobilier. o
Iir,',i) ),hi. ,,, ,l
I
Designul pentru acest poster si ,,r.r, : L ! l \ rj:,, \ i.rljr!1 fl.
'o..

6 JR FN
paginile dintr-un catalog arat6 BJORN DAHL5TR6M

BT cd uneori folosirea formelor

simple de litere poate deveni
conceptul principal al lucririi.

i*r, r JD A lill lr
Tipul de caractere curat, fbrd
serife, a fost ales pentru a crea

sfi
o solutie graficd aproape

Rr-6 M abstracti ce poate fi combinata

jucdus cu alte forme si imagini.

nG RAE
iEl K E .'R
l_o e-Hd "'bl
'-:Ne'D U S T
Rli EcO'R
MEcG I V IJJA
R mE .-r-
 tx
- Etape de lucru
":RCLTIU
'1 :^: zariinformatiile pe care le-ali primitgi
Pliant tipografic
as Eureti-va ca ati inteles complettoti termenii.
Sunteti solicitat sd concepeti o serie de foi
: iante informative care s5 exPlice A egeti termenii pe care doriti s5-i reprezentati in
^ecunoscitorilor anatomia tipului de ucra re,
r:ractere. Principalul scop al foilor este de 2 Explorati complet schema de design, folosind
: explica termenii cat mai clar posibil minlaturi sau schite vizuale cu dimensiunea pe
-tr-un mod interesant din punct de jumdtate din cea realS 9i dezvoltati felulin care veli
.:dere vizual. aborda materialul. in aceastd etape trebuie se vi
Folosind tipurile de caractere oferite, faceti lucrarea cat mai spectaculoasd posibil,
: rteti miri sau reduce, decupa ori modifica
pdstrand in acelagi timp gradul de inlelegere.
:3ctiuni - orice credeti c6 ajut6 la explicarea
3 Realizati lucrdrile in mdrime reale, ca desene de
::rmenilor pentru privitor. Pentru efecte
lucru. Folositi hArtie
: --mplete,folositi dou5 culori, dintre care a
de desen.
r lua trebuie utilizat6 ponderat, pentru
::centuare. Pe fiecare foaie prezentali 4 G6nditi-v6 la culoare.
'. nlmum trei termeni. S Accentuare. Pdst16nd Doriti ca elementele sd
Selectati termenii din lista urm6toare: designul simplu gi completend difere intre ele ori sE
-altime x, in6ltimb maiuscule, dimensiune numai pdrlile de litere care sunt fie identice? Sau
:'p. apertura, serife. Prelungire discutate, acest designer preferati s; lucrali
-
prelungire inferioarS, bucl5, transmite cu succes intelesul
: - perioarS, cu o paletd limitatd de
intr-un mod vizual ce atrage
: e de baz5, serife bracketed, brat, culori?
imediat atenlia.
: :ment de capbt, legiturS, ureche, serife 5 inainte de a trece la
-: rline, serife slab, Picior. S ,,a". Aici a fost disecate
calculator trebuie sd
Titlul explicativ poate fi preluat din o singurb lite16, iar pe4ile ei
''rrmatiile cuprinse in aceste pagini. realizali lucrarea
componente au fost mdrite.
: Pdstrand litera intreagA ca parte manual. Lucririle
:'matul trebuie sd fie petrat cu iatura de
a lucrdrii, intelesul este clar produse pe calculator
,- - mm. Vor exista trei etape de design si o
si atentia este atras; asuPra ar trebuie sd reflecte
::'l]d de productie, in care vd veli produce
anatomiei literei. machetele manuale.
:'=:tiile pe calculator. Telul etapelor de
r:s gn este de a explora in mod complet
:: inainte de a trece la producerea lor pe
:: :ulator. Pe aceast6 Pagind sunt
:-.zentate exemple realizate de studenli
::-: au citit aceleasi instructiuni. Se poate
: rea cat de diferit le-au interpretat ei.

Utilizarea eficiente: s3:: u u Poz trv Spatiu gol. O interPretare Culorile puteau fi utilizate cu etect
^-io ^i mai bun. Etichetele nu sunt suficient de
si regat r co^';': ^ ttt::ll!i: interesantd, desi nu neapdrat de succes
puternice si ochiul este atras de spatiile
a b-negru s rrc 3 ::' -: 'a'aa aa Ochiul este atras mai mult de spatiile
diagonaa:on:i l-:' =::-'-z ' goale, de ceea ce lipselte, dec6t de ceea albe marl de jos si din dreaPta, nu de
prvill; -=:: - - --.':-::-'.:- ^. :':s : ce este aretat. punctele relevante ale llterei.
pozitla:':,^:- -':- ::-:

'.i 43
 SECI - .':-- - l:: l .--:
UI.IE- Spatierea literelor
MODULUL3 itrod-tceie -ipaI Principalul obiectiv in titluri si corpul de
text este de a realiza o uniformitate vizualS prin
Spalierea caractere. Aceast5 formb de coeren!5 este importantd
pentru cititor, deoarece atunci c6nd citim, interpretdm
in multe cazuri, machetele vor consta formele cuvintelor, nu literele individuale. in titluri, dacd
dintr-o combinatie de imagini, legende si text, fie sub nu existd uniformitate in spatierea literelor, ochiul poate
formi de titluri, fie de corp de text. in termeni practici, fi distras cu usurinlS de spatii, in loc sd vadb formele. Pe
mirimea titlurilor variazd de la 14 puncte in sus, mdsuri ce mErimea tipului de caractere cregte,
in vreme ce corpul de text are in general intre 5 si neu niform itatea se poate deteriora proporliona l,
12 puncte. in ,,ciorne" se va l6sa spatiu pentru titluri necesit6nd ajust6ri din partea designerului. Problema
si corpul de text si vor trebuificute multe alegeri in este prevalentd mai ales la folosirea majusculelor,
privinta tipurilor de caractere, dimensiunilor deoarece felul in care se imbind ele este complicat de
si mdsurii (l6timea liniei). Va trebui, de asemenea, formele lor inerente. C6nd sunt plasate laolaltS,
si decideti in privinta spatierii (litere, cuvinte 9i linii) caracterele cu picior rectiliniu, ca l, J si E, necesitd mai
si, ulterior, vor trebui ficute si ajustdri din ochi. mult spatiu dec6t literele cu forme rotunde, ca O si O,
sau ca acelea cu linii diagonale, ca A, V, Y si W. Toate
programele de tehnoredactare computerizatd vd permit
sd aplicati spatierea selectivd (,,kerning")in asemenea
circumstante, ingdduind reduceri sau cresteri individuale
ale spatierii literelor. (Pentru a cregte sau reduce spaliul

IEFKHN Aceste litere verticale apar vizual mai

stranse decet cele rotunjite
de dedesubt.
dintre cuvinte, aplicati ,,tracking".) Designerii de titluri
vor fi intreprins deja unele ajustdri pentru a depdsi
problemele de spaliere cel mai evidente, de exemplu la

oQ Formele rotunjite creeazd impresia de

mai mult spatiu intre litere.
alSturarea dintre un A si un V. Problemele persistb
totusi, din cauza combinatiilor infinite de litere utilizate
in alfabetul latin. Astfel, alte litere dintr-un cuv6nt vor

AVIID spatru necesar

V a fost mutat mai aproape de A, totusi
in cuv6nt continud si existe

incat trebuie fecute ajustdri,

Lttera i mic reprezrntd o bund orientare
Spajierea cuvi ntelor se bazeaz"a in mod traditiona
literei ..i" mic.
prea mult spatiu
Spalierea prea mare intre litere pare stangace si poate a{ecta z
o
inegalitate a spatierii vizuale, astfel
necesita ajustarea spatierii lor pentru a compensa
spaliul redus dintre caractere ca A si V.
Desi aceste dificultSli se reduc atunci cend folositi
litere mici, reglajele vor continua sd fie necesare, mai
ales la mdrimile superioare din tipulde caractere. Este
dificil de stabilit reguli stricte, dar in tot cazul, dacd
literele su nt plasate prea apropiat si aproape ating6ndu-se,
acest fapt va afecta ugurinla lecturii. Reciproc, dacd
literele mici sunt prea larg spaJiate, rezultatulva fi
I pe u n spati u ech iva lent cu ldti mea co rpu I u i
acelagi. Desigur, intre caracterele minuscule sau
majuscule pot fi introduse spalieri suplimentare sau
negative, pentru a intdri o anume idee conceptualS, dar
acestea sunt exceptiile care confirmd regula. in privinta
intre ii t e r e mdrimii corpului de text, spalierea dintre litere nu ar
r iat:a. trebuiin general modificatd fatd de ceea ce produce
calcuiatorul. Designerii de titluri pentru programe
software suntin general atenti sd produci setdri care sd
ofere o spatierevizuall bund lntre litere la diferite
mdrimi. Cu toate acestea, tipurile de caractere condensate
trebuie intotdeauna tratate cu atentie, ca si cele stabilite

44
 ffiffit
l-{ffi
fi1,.,ffffi
NSffi
ffi

rterlinierea negativd poate Spatierea exagerat6 intre In cazul.justilicrilii. adica al Dcspirrtilca in silabe poatc fi ir.r cazul alinicrii nur.nai la
r- :: rezultate spectaculoase. r6nduri poate accentua un
alinicrii stlnea-clr'capta. fblositii pcntlu a cgaliza pe stinga, avantajul urajor cste
::::rele titlului se suprapun design si oferd mai multd
::ea ce afecteazd lizibilitatea, importantd textului.
spatiul dintle cuvintc cit posibil spatiile clintrc cu- posibilitatca spaticrii egalc a
variazir. clcoalccc cuvintelc vintc si a cvita astf-cl aspec- cuvintelor. evitind astfcl
:: :'este senzatia rdu
i:: :oare sugerat; de imagine. suut fortate sir sc clcpir|tczc tul ullt al paginii. Spccilica- di HcLrltati lc inelente alinicrii
unul clc altLrl in firnctic cle tiile cie tlespirrtirc in silabc stingir-cL'capta. Dc aceca.
lunsinrca licchrui liintl. sLlnl seturi cle rcguli cc pot Ii multi designcri dc cartc
.lustificarea l:)oatc clca spatii create l.)entru a li aplicatc au- plcf'eri aceastii alinicrc. desi
: nierile stenga-dreapta:in aceste cazuri, mici addugiri
ercesive. mai llcs daci tourat ficclirLri paragl"f. Putcti ca nu climina cu totul
,. - d i minubri pot imbunbtdti vizual uniformitatea
litimca coloanei cste prca spccilica nur.ninrl minim de problcmclc de lizibilitatc.
, : .:ierii sau ingdduie unui cuv6nt si fie preluat intr-un rlicl sau litcrclc sunt prca litcrc calc poatc plcccda o Caractcml dc litcla.joaca si
': - r pentru evita ,,vdduve" si ,,orfani" (cuvinte unice
a nrali. Rczultatul cslc cralim:i (el este initial setat cl un rol importanl in
-. a sfArsitul unui paragraf rdmase la sf6rsitul sau la li'ecvcnt o splticrc la 3 ) sau carc o poate umra stabilirca spatiului dintrc
- -:putul unei coloane detext). 11ccol'c'slluIlzitoafc'. cilrc (sctat la 2). Accstc rcguli nu cuvinte. Despirrtirca in
ducc lu npalitir silabc si alinielea la stenga
lsir-11ur'nit!'l(rr -.r'riuIi.' dc si la dreapta pot Ii stabilite
Spatiere intre cuvinte
sIrt!ii dc'-.t lLrngLrl pltinir pl'occutual
in titluri, o indicatie bund pentru spatiul
,
= irebu ie l6sat intre cuvinte este ldtimea literei ,, i" m ic
l' ce lStime mai mare va exacerba dificultbtile lecturii, Despirtirea in silabe poate Nealiniat stanga-dreapta.
::a cum s-a discutat mai devreme. De aceea este ajuta la reducerea problemei Spatierea excesivd intre cuvinte
'=comandabil sd nu incercali sd siliti randurile de titlu spatierii excesive intre cuvinte dispare in stilul de aliniere la
stanga. Fara despartire in
: r pd mdsuri preconcepute.
silabe, puteti scurta rendurile,
Spatierea cuvintelor in corpul de text necesitd de rezultend un aspect zdrentuit.
:semenea o atentie specialS. Stilul alinieriitextuluiva
.:ca aici un rol important. Pentru o lecturd contlnuar,
:extulpoate prezenta doub stiluri fundamentale: a n a:
i-.anga-dreap\a sr a\rniat\a stbnga.\n pr\mu\ Laz. r eso:l-.

t":45

alinierea dupi marginile din dreapta si din st6nga ale
cadrului, spalierea dintre cuvinte variazd, deoarece
cuvintele sunt impinse spre exterior pentru a indeplini
cerintele cadrului. Aici este problema. Spafiile pot
deveni excesive, mai ales'in cazul in care cadrul ales
este prea mic sau tipul de caractere prea larg. Rezultatul
uneori este o spaliere necorespunz6toare a cuvintelor,
care poate cauza ,,rtturi" de spatiu ce coboard pe
paginS. DespSrtirea in silabe poate fi ajustat6 pentru a
uniformiza pe c6t posibil spalierea cuvintelor.
Cu alinierea la st6nga aveli avantajul de a putea
spaJia cuvintele in mod coerent- pot fi evitate dificultbtile
inerente ale textului aliniat st6nga-dreapta. Din acest
motiv, multi designeri preferd acest stil, degi pot aperea
probleme de lizibilitate. A9a cum s-a menlionat
anterior, stilul tipului de caractere joac6 si el un rol
important in mdrimea spatierii dintre cuvinte. Ajust5ri
procentuale pot fi efectuate in cadrul parametrilor
despdrtire in silabe si aliniere st6nga-dreapta (H & J) din
OuarkXPress, pentru a obline intre cuvinte spalieri mai
mici sau mai mari in functie de lStimea caracterului din
tipul respectiv. in general, alinierea la st6nga nu are
despdrlire in silabe, desi uneori este utilizatd pentru
coloane mai inguste; in caz contrar, puteti sf6rsi cu
16nduri de lungime foarte inegalS.
{! Sus si ios. O interliniere
prea mare (dedesubt) poate
afecta lizibilitatea, la fel ca si
una prea micd (dedesubt, in
drea pta ).
il
l'l rl
-'Ji ii
i1
t1
lr,
lnterlinierea (p Lipsa spatierii intre cuvinte
Termenul se refe16 la mdrimea spatiilor in titlul cu majuscule poate avea
succes dacd este utilizatd alte
dintre rAndurile (liniile) de caractere. in titluri,
tentd sau culoare.
designerulva trebuiin mod invariabil sd ajusteze
16ndurile individuale si sd nu se bizuie pur si simplu pe
un parametru constant pentru spatierea lor. Aceasta
este de o importanJd deosebitd atunci cand utilizati
litere minuscule ce conlin cantitdti variabile de
prelungiri superioare (de exemplu, linia verticald a unui
,,k" sau ,,d")si inferioare (de exemplu, linia verticalS a
unui ,,p" sau ,,q"). Atunci c6nd o prelungire superioare
este utilizatd impreund cu una inferioarA intr-un titlu
cele doud se pot uneori ciocni vizual, ceea ce nu se
int6mpl6 cu liniile de corp de text. Nu existd reguli clare
privind ajustdrile de spatiere intre 16nduri pentru titluri,
ci este pur si simplu o chestiune de talent in dezvoltarea
unui aspect uniform si, dupd cum se spune, trebuie sb
vA ldsati cEl6uzit de ochi. Cu alte cuvinte, de fiecare datd

Ldsati ochiul
Ldsati ochiul
sd vd fie cdlduzd in sd vd fie cdlduzd in
stabilirea dimensiunii stabi I i rea dimensiunii
interlinierii
interlinierii
46
 : :: ] T U
.: JStarea spatierii
. - :jeti tipul de caractere si
: -: rjati intr-un format 44 titlul

lora
:: STON'S RAILWAYS lN
-
r SIS folosind un font fErd
;:- =: de 60 de puncte. Nu
: -::ati spatiile dintre iitere.
, - : :'iti dispunerea si
:: -r nati pe spalt orice
: ,::tre pe Care O SOCOtiti

: ::sa rd pentru a obtine o

:::: :re vizuald uniformS.
. ::.
=riti la calculator si aplicati
;: :: :rea selectivd.
'- ::- ii noua versiune si
: f,arati cele doud spalturi. auil@$il
bitee Line n
.$ lmpact grafic. lmaginea
E e
titlului poate utiliza extreme
de spatiere pentru un efect
tipografic deliberat.

'l$ r$ Supraspatierea
deliberatd intre litere poate

HW!M Architectu.al Features of the JLE

sd atragd privitorul prin design
gi in acelasi timp
intelesul titlului.
sd intSreasce

World populalion with eccess lo sale wel€r water used in th€ UK by onc person - lilres
t-

:'
.-
:
r folositi titluri, analizati fiecare caz
nerii folosesc frecvent interli n iere
"n pl u, desi g
-::ativd (in care interlinierea are o valoare numerice
in parte. De
37% :

t
-. mic6 dec6t mbrimea tipuluide caractere). Lucrul 3

: ,;sra poate fi foarte eficient in a-i conferi unei pdrti din

: l'u un aspect vizual dinamic.
Jpinia unanimd este cd toate seterile tipurilor de
.: -:ctere sunt amplificate de o evaluare atente a

ho
-::rlinierii. Factori ca inAltimea x, mdsura si greutatea
, - de caractere vor influenta merimea de
- ='|n)ere pe care ar trebui s-o utjlizati. Aspectul
: ::3ctrv va fi discutat u lterior in u nitatea despre
: : itate (a se vedea pagina 84).

)j., 47
 SECT UNEA I itlvl0-.:-r l:: : .,--l
VOD| r,,-.oo,a,o .li
Mirimea tipului de caractere
in tipdrire existi putine lucruri absolute.
in orice caz particular, alegerea fontului, a greutitii
titlului sau a mdrimii interlinierii depinde de alte decizii
pe care le-ati luat. Acelasi lucru este valabil si in privinta
mdrimiitipuluide caractere: mdrimea punctului este o
mdsuri absolutd a m6rimii tipului de caractere, dar
tipuri de caractere de aceeasi m6rime pot ardta foarte
diferit in functie de alti factori: cantitatea de spatiu din
jurul lor, mirimea relativi a corpului de text, greutatea
fontului utilizat si asa mai departe. ldeea centrali a
cresterii mdrimiitipului de caractere este cd aceasta
actioneazi ca o formi puternice de accentuare, oferind
un punct focal care atrage atentia cititorului.
Titluri si letrine coborate
Dupa ce s-a ajuns la un acord privind
cirr.,ersele n veluri de importarrta din textul principal,
acestea trebr:ie translatate in mdrimile cuvenite. Daca
t tluri e prezinta diverse niveluri de important6, incercati
sa va asig!rat ce sLlr.tt separate vizual. De exemplr:,
nivelul de varf al titlulr_ri poate avea 4g de puncte, cr-r cel
inredrat LtrmatoT avancl 24 de puncte. Dacd ele arfi mai
aprolliate ca marime, cititoriiar putea avea probleme
in separarea lor,
Exista nr-rmeroase moduri in care puteti opera cu
titl urile pentru a'imbr_rnatati senzatia vizua ld conferita
de un design. impartirea unui rand ori a unui cuv6nt sau
utilizarea de mdrimi alternante intr,r-rn titlu pot transmite
impresia de dinamism. De exemplu, articoleje si
conjr-rnctiile (,,un",,,o",,,si",,,sau" etc.) potfi folosite :
dimensiuni mai mici pentru a sublinia cuvintele
importante. Metoda aceasta va poate ajuta sd obtineti
un titlu maistrans, desi poate necesita trei-patru randL;.
pentrll a c;pita unitatea pe care o intentionati.
Caracterele ce ?ndeplinesc anumite functiitrebuie s:
fie mari. Denr-r mirile revistelor, panou rile pu bl icitare
stradale, adresate in principal automobilistilor, titlurile
ziarelor-toateincearca sd atraga atentia oamenilor si,
invariabil, ele trebuie s; tipe puternic pentru a fi auzite
peste glasurile concurentei.

Suprapunerea caracterelor de diverse mErimi Unitate. Liniile si combinarea

si culori creeazd un sentiment de confuzie mintala, mdrimilor de caractere conferd
zgomol si Danicd. Dar poate oler i si un ;nsilJment acestui titlLl o senzatie de tot.
puternic penlru comunicare_

A sE VEDEA st: lntelegerea si alegerea tipuri or de cara

Accentuare si ierarhie r. -l,l
 Denumirile revistelor
cauta sb ne atragA atentia si
din acest motiv sunt adesea
mari. O atentie speciald
trebuie acordatd spatierii
literelor, fiindc6, la
dimensiuni foarte mari, orice
neuniformitate se observ6
maiusor.

Q Divizarea cuvintelor
poate fi dinamicd vizual
si. dacd este efectuatd
pe silabe, poate intdri
sau deforma intelesul.

- id modalitate o constituie folosirea letrinelor

-- : : rate. Tehnica aceasta are o istorie lung5, deriv6nd
- ::le mai vechi manuscrise tipdrite, si este un mod
:: : :trage cititorul spre un text, utiliz6nd in esenld o
orem ipsum dolor sit olenr ipsunr clolor sit
. . : :.r rd decorativS. U nitatea este esentiald: ca racterul
amet, consectetuer
enlct, consectettler
. .rgd initialS trebuie sd fie c6t mai aproape cu putintb adipiscing elit, sed diam
. =-.'iaa, altfel va ardta nepotrivitsi va afecta lizibilitatea. nonummy nibh euismod rclipiscins elit. seci

tincidunt ut laoreet dolore cli:rrn nonur.r.nly rribh er-risrnorl

magna aliquam erat volutpat. tincirlrrnt ut l;,roreet clolorc
Tipuri de caractere ca imagin! Ut wisi enim ad minim veniam,
Designerii au exploatat de mult faptul ce quis nostrud exerci tation nr:rgn:r lliqulnr erat volntp.tt.
- :-rile de caracteretransmit nu doarinleles, ci au ullamcorper suscipit lobortis Ut rrisi srrirrr.rrl rrrirrirrr rcrri.r:rr
nisl ut aliquip ex ea commodo
: -: criile caracteristici estetice puternice. Dacd vd clnis nostmcl c'rerci tetion
consequat.
.: ^diti la c6t de multe fonturi expresive sunt disponibile
- :.ezent gi la cum puteti aplica greutate, culoare si
-- --rd tipurilor de caractere, este posibil sd le vedeti ca

-stratii. Lucrul acesta este posibil cAnd tipul de I J orem osum dolor srt orem ipsum dolor sit
: -actere este utilizat pentru titluri sau peste o anumitd
-- : rime. Tipul Black Letter Gothic poate evoca o
ll .n.",, consectetuer amet, consectetuer
adipiscing elt, sed diam adipiscing elit, sed
=.^rosferd de teamd 9i mister la fel de eficient ca o nonurnmy nibh eu smod diam nonummy nibh
--:gine a lui Dracula! Partial, tipul de caractere al
t nc duni rt laoreet dolore euismod tincidunt ut
. : rlui este ales pentru atmosfera pe care incercali s-o
maqna al :uam erat volutpat laoreet dolore magna
.': nsmiteli si fiecare tip are propriile caracteristici:
l:ramond ltalic este elegant, Franklin Gothic este Utwsi :nnacminm aliquam erat volutpat. Ut
:.lternic, Meta este la modd, Helvetica este banal, .-' '.- '- - : ' .:.- .o exerci wisi enim ad minim veniam,
:ersiguretc.

INTRODUCEB:
 Realinierea cuvintelor este
alt mod de creare a tensiunii.

Mirimea primei litere din

acest titlu de revist6 atrage
ochiul si slujeste ca anco16
vizual; pentru restul tltlului.

Typot
Desistraphic
Ixhibition

$ in lucrdrile 3D utilizarea de
dimensiuni mari de caractere
poate fi foarte eficient;,
maiales dacd prezintd titlul
in diverse directii, ca aici.

FlHt-
"*Y*'utu" ,,

$i
3
o
,"fu
qt L
a'
6'
o o
(J
 llir .

{ ::'i j
Mdrime si varietate.
rl , in aceste pliante trimise prin
posta pentru promovarea unui
,*sF
\ * t6rg de mobile, fotografiile
clasice cu focalizare incetosat6
a-
devin fundaluri pentru
experimente cu tipuri de
caractere neconventionale.

"{rffi
Fq--
j$
Ei.Eii=t
','ur'el c,t !:=EE:
Val6n cia

,.i; #;'
,'11i.,,Ii, , ,,1,,,. ,
!d*+ l @@r{,,:,d
Literele foarte largi pot crea
posibilitdti excelente de
rearanjare a materialului
remas intr-o machet6.

Asa cum artistii pot crea atmosferd prin stilul

ilustratiilor utilizate, tipografii pot, in mod similar, sb
,,ilustreze" intelesuItitluIui prin feluI cum fojosesc
fontul, mbrimea tipuluide caractere si greutatea.
Motivul este faptul cd suntem inconjurati continuu de
forme de litere. De la o v6rstd fragedd ne obisnuim cu
formele siintelesurile lor si ele devin parte din noi. in
plus, formele literelor detin calitdti inerente _ au
contururi plScute care abia asteaptd sb fie exploatate de
cdtre designeri.
O bund cunoastere a istoriei designuluivd permite
sd urmdriti conceptele intr-un mod mai informat. priviti
lucririle luiJosef Muller-Brockmann, Wim Crouwel si
Philippe Apeloig si veti vedea cum acesti designeri
talentati au exploatat tipul de caractere ca imagini.
Adesea ei s-au bazat exclusiv pe folosirea formei,
greutdtiisi culoriipentru a spori intelesul.
Lucrul la postere vd oferE cea mai mare libertate,
fiindcb aici aveti o,,panz6" mare pe care sa va
explorati ideile. Titlul poate fi larg si sa unrpie
suprafata, zbu16nd in diverse directii. A t:r-:: ::r.:
fi divizatln diferite segmente. Atunc ::-l ::a_:::
culoare combinatiilor, detineti un a-s:-: :-._:-- :
pentru a obtine designuri dinam c:

51
 SECTIUNEA ] LIMBAJUL D'S G;

N/ODULUL 4 Cautarea ideilor

Albume si coiaie Oe atmostere Jurnalul vizual poate

r)
avea un inrpacr direct asupra ,\{t
t'-:'
carierei dunrneavoastra. ,l
Aforismul este vechi, totusi primul pas \.,
Crochiurile de maijos, facute
spre a deveni interesant este de a fi interesat. Artistii ca amuzament, au dus in cele
i,)
de toate felurile - pictori, designeri, scriitori, sculptori, din urmd la aceastd felicitare hearl
muzicieni, dramaturgi- se inspiri din lumea din jurul de Valentine's Day pentru un /a'tge/
restaurant bine cunoscut.
lor. Ei sunt interesati in mod fundamental.

r*
,ii i*'# w
rJ!
"
'I 1*l;r
.":3 I
i'\,r
n1
fll
\, I

$ Albumul cu tdieturi, mostre

si alte obiecte efemere poate fi
un ,,catalog de inspiratie" pe
care il veti gasi mereu util.
A SE VEDEA SI:
il
lnteresele multor persoane sunt adesea relativ inguste,
dar ca designertrebuie sd vb lSrgiti orizonturile pentru a
putea se comunicati cu succes cu oameni de toate
v6rstele, profesiile si stilurile de via15. A invita sd
diferentiati intre ce vd place, ce existd si ce este bun este
o aptitudine esenlialS. De aceea, n-artrebuisd cititi un
sing u r ziar - cltiti in fiecare zi altu I sau cititi mai mu lte si
Publicitate p. 48 1

comparati-le. La fel in cazul c5(ilor. Nu puteti citi

niciodatb suficiente cdrti, totusi nu vE limitati la genul de
carte pe care-l cititi de obicei. Cdrtile despre design grafic
fi"an;:: ,_,_--. _ ,
Protarsl air ral sl rrvival potfi periculoase! Desi suntfoarle utile pentru informatii
i#Ep;
E1 --'199*14,.\ si linii cElSuzitoare, dacd nu veti citi nimic altceva, ele vor
avea opusul efectului dorit, transformandu-vb intr-un
expert teoretic - desi doriti sd fiti un practicant original.
De aceea adiugati pe lista de lecturi cdrti despre
sculpturS, arhitecturb si bucate, ba chiar box,
arheologie, c5lStorii si matematicd - realmente subiectul
nici nu conteazd, c6t timp vd oferd un spectru larg de
'J cunoastere. in mod similar, vizitati genul de magazine,
galerii si cluburi de noapte ln care n-ati intra niciodatb,
ascultaii muzicS pe care n-ati mai auzit-o si m6ncati
preparate pe care nu le-a1i maiincercat. in plus, si cel
E
fq mai impoftant, stati de vorbd cu oamenii. Ascultati-le
limbajul si vedeti cum reactioneazi la loviturile si
4 -Rearj
and ueep
il \ intorsSlurile vietii. Aceasta este substanta vietii, materia

lri r .l:]", i..

Srl primd folositb de toti aftistii si este important s-o
observali si s-o absorbiti constant.
8G u
n t: t4
r)
 Dispozitive pentru inregistrat
Este omenesc si uitdm multe lucruri in
- '- agitat alvietilor noastre cotidiene. De c6te ori v-ati
- . " toiul noptii cu o idee si ati uitat-o p6nd dimineatd?
I . , ::cdte ori v-ati pomenit spun6nd: ,,Pdcat cd n-am un
. ,-.: foto"sau ,,Sunt sigur cd recent am vdzut ceva
. . - '= asta"? Orice designer practicant, fard exceptie,
: , a: permanent asupra lui un tip de dispozitiv de
.:strare. Poate fi vorba despre un carnet de schite, un
, ,-=: foto, un repofiofon, o videocamerd -ceea ce este
: -: evant pentru domeniul dumneavoastrb de interes.
. .- rt actualizate aproape zilnic. De asemenea,
.. :^erii pdstreazd albume cu materiale ce-i
'.-
=seazA. Materialele vorfi utile chiardacd adesea nu
- -: exact de ce, sau cum.

Colaje de atmosferd
,g-t'===-+
Colajul de atmosferS este un ajutor
:mental pentru stimuliivizuali, pe care designerii
rerse domeniiil utilizeazd pentru a incapsula
calitdti ale stSrii, atmosferei si vocii. El slujeste ca
lmagini inspiratoare. Acest colaj de atmosferd,
'pentru gandirea lateralS si poate fi de folos in care combind temele improbabile ale mdrii
rea caracterului unui design si in identificarea si modei retro, a fost creat de un designer
3ntelor necesare pentru a-l crea. care lucra la un poster pentru o expozitie despre
,,Cdl;torie in anii nebuni" (deceniul trei al
-:rnci c6nd explorati idei pentru proiectul unui design,
secolului trecut).
:': -rportantsd nu vd bazali exclusiv pe cunostintele

: :-
{

J:,aje de atmosfera:
: aceri si repulsii
:':jatiti doud colaje
: : :tmosferd personale.
::itru primul adunati
.. ce exprim6
'ieriale
,:-urile care vd plac,
:- oentru al doilea lucrurile Poveste din New York.
::'e nu vd plac. C6nd colectati materia e r:-:--
un colaj de atnrosfera este
important sd incercati sa il:
precis. De exemplu, daca
sunteti pasionat de tenis,
prezentati scene de acti!fa c:
pe teren, nu portrete de tipc;s:
ale jucdtorilor vedete, deoer:c:
scenele se focalizeaza asupra
esentei jocului, nu a celebr tatii.
Deslgneru/ acesta si-a fAcut
cla16.in mod grafic, dragostea
pentru muzica din New York.

CAUTAREA IDEILOR 53
 si experientele
dumneavoastrd imediate
Trebuie sd duceti la bun HEAR T
sf6 rsit cercetEri specifice
asociate proiectului pe
rs
care-l realizati. Cercetarea DECE I TFUt
efectuatS cu o minte
deschisd vd va spori d"BOV E
cunoasterea si vb va ajuta
sd vd maturizati ca
,-[L
designer.
Metoda poate fi utilizatd ca ajutor in orice proiect: /Vtr7 7n Lt'|€ .t u.'*1"1
- r."<e-
,'ltl6itot€ jo,1€ t 7
pentru a stabili un stil de ilustrare pentru o serie de c6rti, /tTHA('etfiLtB' r
4t)- - n*t1,. )'u*'1
ca schemS pentru un stand expozitional, ca forme de tip !ta,La7-lz.al7
de caractere pentru individ ualizarea unei corporatii sau h7r^J - NtP/n'+ato^/Da'//
rilEaz,4z.{
ca stilfotografic pentru o campanie publicitard. Aceasta
lyfra-wrx\
/D€4L u4/
este cercetare vizualS, asa inc6t trebuie sd selectati
elementele doar pe bazi vizual6. Nu uitati - calitdtile
vizuale nu sunt invalidate doar pentru cb nu pot fi
intotdeauna exprimate satisfdcStor in cuvinte. Lucrul
acesta este mai cu seamd adevbrat in privinta culorilor.
incepeti prin a aduna, din orice surse, elemente ce
stimuleazd asocieri cu proiectul curent; ele pot fi de
naturd emotionalS sau practicS, asa cum sunt culorile,
formele caracteristice de litere, texturile sau proportiile
formatului- orice fel de imagini din cdrti, reviste si ziare.
Trebuie s5 decideti ce anume este admisibil, deoarece
nu existd reguli referitoare la modul de creare a unui
colaj de atmosfere; directia pe care o veti aborda
trebuie sb fie guvernatb de proiectul cu pricina si de
'l'im)te'le
pe care doriti sb le aplicati.
Procesul real de creare a unui colaj de atmosfere poate
fi incheiat in mai putin de o ord, dar pentru unele proiecte Cataloage de inspiratie
pot fi necesare sbptdm6ni de zile pentru adunarea lentd Un album ce apartine unuia dintre cei
a materialelor, in timp ce lucrati la altceva. Pentru care au contribuit la realizarea c6rtii de fatS contine
fiecare proiect va fi necesar un colaj de atmosferd nou, articole despre renagterea revistei Rolling Stone, o
trlIIiIIiiIIr
care uneori ajutd ca trambulind pentru discutii, mai ales comparalie intre filozofiile lui Roland Barthes si Bart
{lilillllili
dacd un client are probleme in a-l informa pe designer
itllildllii:
1J.li111+Jij1
Simpson, un interviu cu o persoanS care a trbit cu
despre un proiect dificil sau neclar ce trebuie rezolvat.
iiili4ftl{lil
Ernest Hemingway, cultura voodoo din Haiti, avantajele lliiit*iiti:
Elementele pot fi prinse cu ace sau, poate mai punerii de intrebdri stupide, viata lui Gauguin in Tahiti si +i11t111111:
convenabil, lipite pe o plansetd 41 de colaj, usu16nd chiar un articol despre natura inspiratiei in sine!
astfel transportu l. Avantaju I montdri i materia lelor Dacb un lucru vd atrage atenlia, desenali-1, notati-|,
colectate pe plansete este cd acestea pot fi vdzute fotografiati-l sau fisati-l imediat. Nu numai cd vi se vor
simultan ca un intreg, inlesnind comparatiile si imbunbtdti aptitudinile de desenare si cercetare, ci, cu
conexiunile. Albumele sunt mai putin eficiente, intruc6t timpul, vd veti alcdtui un ,,catalog de inspiratie", la care
rdsfoirea paginilor creeazd o secventd izolatd de puteti apela in orice moment al carierei si mai ales
experiente vizuale. atunci cand sunteti in pand de idei.

54
 Carti ca obiecte hazlii
Pagini cu potential. TitIU:
Jurnalele vizuale sunt ,,cum
excelente pentru a se face
inregistra orice vA atrage h6 rtia "
atentia. Ele sunt utile si (cartea
pentru ideile .,din toiul ca un
noptii". Umpleti-le cu bloc de
fotografii, desene, orice vd lem n)
capteazd ideea. Creati-le si
o copert5 {stanga).
TitIU:

r---T1,
irl 'ttr'rlX ,,Cum s5

Titlu:,,Constructii
pe intelesul tuturor" i.ry \1 .--"-L/" K€iu slSbiti "

.,/ > /--> - \ ^-

jtnku- -if -.-J...i
co_b44
lV1
. | .t!-/ >4 4,4::;-
v *V
\' /
i-p tu^ '/J 11' t
I

Numere de case Nume de strdzi r

Titlu: ,,Cum sA omor6ti pdianjeni"

ffifttrtr6$ @ ,, Forma aceasta arat6 excelent ca o casete de

W
EH
ffiruw rA
bFl
rq
6

ffMDdPin 1t61
imagine pe fundal alb, ca detaliu ultramodern."

d,1,r,",;!;, fl% &fi r;,1, ;,,o;;^

Z\
u

t
IV
F
-iiiici'iifi
# M

ry ffiWffi
l':sul in semne
Semne de transport

Caseti de imagine neconventionali

CAI]TARFA IDFII OR 55
 - Ciorna finalS,
tot desenat; de m6nb
poate fi acum finisatd
Vizualizarea ideilor pe calculator.

Ca student, trebuie si vi dezvoltati

aptitudinea de a transpune ideile pe h6rtie. O parte din
tehnica aceasta implici pregitirea de lucrdri vizuale
rudimentare. Ele pot avea diverse denumiri: miniaturi,
ciorne sau crochiuri. in mod frecvent, studentiitind si

gt
uite acest proces si pornesc si-si producd ideile direct
pe calculator. in general, lucrul acesta inhibd
dezvoltarea de idei, deoarece psihologic tindeli sd vi
limitati la ceea ce sunteti capabil sd obtineti in mod
tehnic.
f{r';
Kingrto" A'fr Ferlivll

(ir'S (rI I

' , Ciorne intermediard.

Abordarea este mai specificd si
sunt dezvoltate ideile initiale.

ldei initiale.
Un exerciliu de
brainstorming de 20 de
minute a dus la aceste idei
pentru o sigld care sd
contind inilialele de la
Kingston Arts Festival.
A sE vEDEA sr: Tipografie ilustrativd p. 92
Design corporativ p. /58
ldeile initiale sunt mai prolifice daci urmali o sedintd de
brainstorming in care primele dumneavoastrd idei sunt
scrise repede pe h6ftie. Coordonarea dintre creier, ochi
si m6nd este uluitor de rapidd si, lucr6nd iute, puteti
lansa multe idei. C6nd produceti aceste prime
concepte, mintea incepe sd integreze diverse aspecte
ale proiectului si sd avanseze procesele 96ndirii. Meritd
sd tineti minte cd, desi crochiurile necesitd aptitudini
pentru desen, acestea pot fi invdtate destul de usor
pentru genul acesta de lucrdri nefinisate. Pe scurl,
stridania pentru ceutarea de idei este esenta reale a
dezvolt6ri i conceptelor.
 o
aaao otaa
a
a a
::ran inactiv. DupA ce a fost
ooaoo oooa Ad o'a kchut.1il -.
: : ::. ecran aceast; sigld la o o Fesenls --

: : -'ts Feslival, pot fi a a -R'lcha.d

YtY<Y
L Grecy
(<.\tr \ <
:i Y{Xu*(x{
aLr usurintd numeroase
(<<k \.<c{. t^
: -::ii de culori pentru Iwtt n?sdaq 3 I CdC tti ].'.t
: : nragine. { <r < < i x r < x r r r
^ ).'{
IScrturiaq ls Nownb"r
Y(vY\l \\\r\\.r
ITt/r{dAq 15 tJo,rekrr'& i
)( (<Xlr t r
Co. *€lc Mrrs'< t{al I
v'((xKrx\r
Yx(<irX '^-XX^

At eeA Tc< h".i rgq ..

Primele ,,ciorne"
loJ€flS--..
sau miniaturi pot fi produse
destul de repede si pot fi
incercate diverse modif iciri.
ffifiIn sipei
i,i.a.-FG:
( (<
t Lr ['^]c.
r\/k Y xvvvx

CArtrq.lc |'tuS-r' Fkilt

ytr*t]<*Y)<t\
i <w r ( xxx\<t Xl Saturdoy 24 July 1o Soturdoy 7 August

)upd ce v-ati consemnat ideile, vd puteli acorda un Schita vizuali pentru Taipei
'-::-az pentru a emite judecdti desprevaloarea lor. in Summer Arts Festival, desenatd
la o scard mai mare dec6t ciorna
: -:asta etapd intrd in scend calculatoarele, deoarece ele
(deasupra), ar fi trebuit sd aibd
.
' rermit s5 produceti multe versiuni diferite ale ideilor mai multe detalii si sd fie gata
- -:rneavoastrS, modificAnd culorile, tipul de caractere de prelucrare pe ecran.
- rraginile de c6te ori doriti. Nu existd o mdrime evenfs include:
Film shows
:.:-rdard la care trebuie se realizati aceste ciorne. Livs theoire
'.' niaturile sunt, dupS cum aratd chiar denumirea lor, Poefry reodings
Art exhibitions
r:stul de mici si probabilcd v5 veti simti mai confortabil Live b qnds
-:ra nd cu o treime sau o jumdtate din mbrimea realb.
plus w ck$"ps in Prirmoling,
- 1ul dintre beneficiile evidentein dezvoltarea capacitatii 5olpture, P"tery Cdligrophv
r: a executa ciorne este faptul cd atunci c6nd vb con+oc+ Fe4ivd o€ritdg \eon q Q79t9567 92
emil ioipc @pi oa {* ful &shvoJ ddois
:'ezentati ideile clientilor, puteti schita rapid altele, daca I

:sie necesar, pentru a concretiza o abordare diferitS.

 SECT UI.]::
i.$ tl Construirea uneiforme
MODULUT 5 nsiTUme.:e s apli{udrni pentru atelier in relief. Sectiune mdritd a formei
in relief realizate de Neil Young,
Tdiere si pliere prezentend in detaliu elementele
ilustrative. Studiati mecanica ei si
produceti cateva mostre de forme
Pe l6ngi abilitdtile de desen, va trebui si in relief.
vi dezvoltati o serie de indem6ndri manuale care, ca si
desenatul, sunt un aspect al capacititilor de coordonare
dintre mdn6 9i ochi. Va trebui si avefi o trusi de
instrumente si echipamente: o rigli cu muchie metalicd
pentru misurare 9i folosire ca margine rectilinie la
tiierea h6rtiei si cartonului, creioane HB si 2H
(clasificirile creioanelor nu sunt standardizate si pot
varia mult in functie de fabricant), o gumi, bandi
pentru mascare si bandd adezivd transparentd, un
cutter ascutit pentru tdiere usoari si fin6, dar si pentru
ascutirea creioanelor, gi un cutit de retezare (,,trimmer")
pentru tiieri de forti, de exemplu carton gros.
Trebuie sd aveti un suport din plastic pentru tdiere, care
isi mentine netezimea. Veti avea nevoie de adezivi, unul
pentru hartie si altul pentru materiale mai grele, dar ar
trebui sd le puteli repozitiona pe ambele dup6 aplicare.
Deoarece adezivul spray poate fi periculos in spatii
inchise, nu este recomandat pentru lipire generalS si
colaje, ci doar pentru operatiuni de montaj.

Macheta tridimensionali
Frecvent este necesar ca un designer sd execute
o machetS a lucrbrii. Acesta este un proces simplu atunci
c6nd concepeti o brosurd sau un pliant, dar un ambalaj
necesitb mai mult5 96ndire - o machetb este esentialS
pentru a verifica direct calit6tile tridimensionale ale unui
@ tAiere. Cand t6iati, sprijiniri
cutitulde o rigli metalic;. Executali ambalaj. Testati-vd aptitudinile manuale, cre6nd
tSietura lent, menlinand cutitul fix si macheta acestei cutii simple. Utilizati un carton format
deplas6ndu-l descendent. A4 de 250-300 g/mp (nu utilizati h6rtie, deoarece nu este
suficient de rigidd). in aceastd etapd nu trebuie sd vb
Q Efectuarea liniei de pliere. Aveti ganditi la o constructie specialS si la detaliile de inchidere,
nevoie de o coa16 de carton gros.
fiindcd acestea vor apdrea mult mait6rziu, dacd designul
Executati doud tdieturi paralele, la o
va intra in productie. Macheta vd permite sd percepeti

distante ega16 cu grosimea riglei, dar
nu tiiati cartonul p6nd la capit (1 ).
Adanciti portiunea dintre crestituri
cu partea te9it6 a lamei culitului.
Plasati deasupra cartonul pe care
vreti s5-l pliali. Folositi capdtul
maneruluicutitului si o rigld pentru
a
apdsa si crea o canelurd in carton (2).
a se vioea sr: Design pentru ambalaje p
RA 'tar'itE:ti PLif Rt:
$.k*..
forma de bazd si volumul si sd vd exersali aptitudinile de
planificare, mdsurare si tdiere precisd. C6nd planificati,
efectuati o schitd atat a formeitridimensionale
intentionate, c6t si a planului ei desfdsurat, pentru a
vedea numdrul de laturi, felul in care se asociazd
reciproc si unde arfi cel mai bine de plasat elementele
de fixare. Asa economisiti timp si materiale, sesiz6nd
174
problemele din timp. Designul inseamnd planificare.
 Planul desfdsurat
Veti crea o cutie inalt5 de 8 cm, latd de 5 cm
. :dancd de 5 cm. Desenati cu atentie planul desfSsurat
. :utiei, astfel incdtcele patru laturi late de 5 cm si inalte
: = 3 cm sd fie unite intre ele prin laturile de 8 cm. incepeti
. - :aftonul44in format peisaj. Mdsurati 15 mm de la
-:'ginea st6ngd si trasati usor o linie verticald cu
,'= onul 2H pe toat5 inbltimea cartonului (liniile trasate
, - :.eionul reprezintd indicatii pentru tEiere sau
- - =' ere). Mdsuraf i si trasali alte patru liniiverticale
::antate din 5 in 5 cm, de-a latul cartonului spre
-'::3ta. in continuare, mdsu16nd in sus 14 mm de la
- :'l "ea de jos a cartonului, trasali o linie orizontalS pe
.-: itimea lui. Deasupra ei misurati 5 cm si trasati
: -: - e pe lStimea cafionului. Misu16nd din nou in
- . :'asati o linie la 8 cm deasupra liniei de la 5 cm.
- - , :'asati altb linie la 5 cm deasupra liniei de la 8 cm.
' '- - acesta veti obtine un 16nd de patru pdtrate in
- .::a de jos a colii, deasupra ei un 16nd de patru
'=::rnghiuri verticale, iardeasupra acestuia alt 16nd
= : atrate. Acesta este planul desf5surat al cutiei.
- -::il unul dintre pdtratele de jos drept capdt lateral al
. -: : I pdtratul de sus care este atasat de acelasi
'=::rnghi va deveni capdtul opus. F6sia ingustd de
..::r de pe marginea exterioarS a pdtratului trebuie
-: -:'atd ca element de fixare, care este v6r6tin interior
r"r ',lacheta. Cele trei etape in realizarea unei mahete 3D.
: :nul desfasurat cu elementele de fixare prin 2 r :-- r::'::,-:: :::: :-::::: -3 ntedeafi
-:. taiat din carton 300 g/mp.
(si lipit, daca este necesarr peni.u a r-:ntine fata din
capat la loculei,
Pe partea stangd a dreptunghiurilor verlicale de
8x5 cm se af d o fasie de carton lata de 15 mm,
necesara ca eiement de fixare prin lipire. inainte de a
continua, verificati-va intotdeau na masurdtorile,
deoarece puteti economisi timp si materiale, dacd
descoperiti o eroare in aceastd etapd.
Plierea si lipirea machetei
Planul desfasurat poate fi acum decupat
din carton, pentru a ise conferi forma tridimensionalS.
in dreapta veli avea o bucatb de carton de aproximativ
B0 x 210 mm, care se aruncS. Dupd ce decupati planul
desfbsurat al cutiei, trebuie sd aibd formb de cruce.
creatd de capetele laterale. Pentru a spori rigiditatea
cutiei, puteti adduga alte elemente de fixare de fiecare
parte a capetelor cutiei, astfel inc6t acestea se existe pe
trei pErti (la decupare, elementele de fixare trebuie
tdiate piezis spre marginea liberS, pentru a ugura
introducerea lor in macheta finalS), cu a patra parte
astept6nd plierea. inainte de pliere si Iipire cartonul
trebuie crestat, a9a cum se explicd pe pagina alSturatS.
Aceastb etapA poate fi foafte dificilS, asa inc6t nu vd
grdbiti si incercali sb fiti c6t mai precis cu putinld.
Macheta este acum gata.
plial 3 Cutia finala, gata de utilizare. Pe ea pot fi lipite
imprimate colorate, pentru a testa efectul
diferitelor culori si forme de caractere.
INSTRUMENTE S APT TUDIN PENTRU ATEL ER 59
 SECTIUNEA ] LII!,IBAJUt DES Gi]LJLU]
Jil rnreil.ar.i ire% (RG8/ Pruvtcw)

MODULUL 5 nstrLil.t-rente s apt tud ni pentru atelier .C

Software pentru fip
' :."f
tehnoredactare editoriali tr
G
in prezent, software-urile pentru design
se adreseazd simultan mai multor piete: design pentru I

tipar; extinderea tipiririi traditionale prin setul de

instrumente electronice moderne; si noile tehnologii
ce apar, printre care multimedia, design pentru Web "Jffi=-,/*
si continut online.

@ Photoshoo File Edir

."i /' .l ! { . Monir2pm
./, *,",
"-,.

",E|*^- 1

' : or -lFl-" .r
,;l
. Adobe lllustrator. Alt lider foarte bine prjvit
r . I' Ol. -t6.t.- 'l al domeniului, lllustrator lucreazE in principal
O' ooool .t. IF-l cu imagini vectoriale si oferi designerilor
.a ooaal tg=
oo r. i .l -113,-
t,
- :
si creatorilor pentru Web o gamd la196
. __! de instrumente.
I ' + tl- ,!r' 'i
{+ t Noratr
tll.e

t ffi,w
r
{ -Jl

multicolorb si multiilustratd, si de la o brosu16 tipdrita la

un site Web. Alegerea moduluiin care vd integrati
t,'

cerintele de software in procesul de design si productie

depinde de multi factori diferiti, incluz6nd tipul de
t4 L--+.-.
publicatii pe care doriti sd le creati, felul cum vor fi
realizate acestea, disponibilitatea/accesi bilitatea
echipamentelor hardware ca pret, precum si mdrimea
Pentru creatorii profesionisti, doar c6teva pachete de Adobe Photoshop. Acceptat echipei de produclie.
software sunt dominante. Compania Adobe produce in general ca standard in
Pentru designerul incepdtor, acestea pot oferi prea
Photoshop, lllustrator si lnDesign, iar compania domeniu pentru manipularea
imaginilor, Photoshop oferd un multe optiuni, darin generalveti avea nevoie de cel
Macromedia produce Freehand si Dreamweaver. De
numar urias de instrumente putin o aplicatie pentru machetare si de una de
asemenea/ un produs aparte in realizarea paginilor de
puternice pentru editarea man i pu lare a imagi n ilor. Fotog raf i i, i lustratorii, a rtisti
publicatii siin acelasitimp lider de piatd este imaginilor, care acoperd practic
i

digitali sau cei predispusi spre folosirea culorilor vor

OuarkXPress. Pentru neprofesionisti existd produse
alternative, care dispun de mai putine caracteristici.
Piata de software oferd un domeniu larg de aplicatii
capabile sd vd ofere rezultate de calitate profesionistd.
in mod colectiv. ele sunt utilizate in publicarea de tip
electronic. Le puteti folosi pentru a crea orice t p de
publicatie, de la un timbru alb-negru la o revista
60
toate cerintele. Profesionistii,
prefera probabil Photoshop. Cei inclinati spre artd pure
de exemplu fotografii, il aleg
pentru puterea sa de pot dori de asemenea sb examineze painter, care ofera
ma n ipu la re a imagin ilor un mediu analog penzei si pensulelor traditionale.
full-color de mare rezolutie. Tipografii si artistii grafici pot prefera la fel de bine
lllustrator sau Freehand. Designerii corporativi si din
publicistica vor opta probabil spre un program
pentru machetare.
 1!De:iel!le__-Eq! 1!1:o,eJ_ rvpe -lbteq__l+!e ]€]|"ffi ;#uf.
+i i r-'il -*-($ +
ac \ i.
'\ vi. Eq
.-,,t* m 'u' '\ fr
S, T, 4 -r1.
.: --\-
--]il
______
a?
i.r. /,r \{
;.i.

\.-J. E E '/'la/ -r'' t-ir)

Eq
'__ i,:, ; tr _j I
,'.."
lt_t
LAJ

ffi
t a:.

1.., a E. :'fl, : /a
rlJ.
\. T. /'
)_J
-..
-
--t
!t r*q )*
>/>
qtr f, a -rJl
.f '"
r.'!19
r-78 ,lgj
1'-,iF_.E
,i.ri. *zdl ru:- .q,D
"Lr.rft
-l
i.{ Er
*r rBm .Lll .-;
1,ffi;;.-___rl
t-J:
E- Ouark-
lF==
t'+ a
a+=
o,-,
=- :
t",-
= J IEU
-- IL,tU J
_ - XPress
i-=: o-, lid I /
_=
== lnDesign
: 6-. _= : !'ai

'e:a G:o Photoshop

q
llustrator
f.--;\___a I

Casetele de instrumente din cele patru

aplicatii indicd similitudinile intre programele
realizate de Adobe si, prin contrast, aspectul mai
Adobe lnDesign. lnDesign este echivalentul degrabd modest al alternativei Quark.

- ra-kXPress realizat de Adobe, iar aceste

: -: aplicatii acoperd cam toate cerintele File Edit style it€m Page Layout vi€w utitities window Hetp I
:: nabile. TETBIS GAME: TETRIs GAME

JO
Programele realizate de diverse companiitind si fie
r :: mizate pentru a lucra impreunS. Adobe a realizat -;:i* I l.jr
, :3 ectie atractivS, atat in privinta costului, cet si a tr ,-':r-r-l
'- ^ctionalitdtii integrate, cu Creative Suit, care, in rE-r DL
:-siunea sa cea maicomplete, include Photoshop CS,
,strator CS si lnDesign CS, plus GoLive CS, Acrobat
3ntr
gffi LrN6:1j
r -rfessional si Version Cue. Programele Macromedia
u E'll
,= integreazd la fel de bine intre ele. Din pdcate, pentru
tU EE
,: rzatorul novice alegerea unei suite de programe este
- 'cil5, deoarece preferintele personale tind s; provinb
E None
: . experienla derulatd pe o perioadd indelungatS. I
I
3la.k
Brue
&
o
B cyan
tr Green g
! Mdqenta E
i;;;-t D New Corour o
I 8ed

e
ar
QuarkXPress. Pe p etele occi:l:.:: : l-:-. ::^- I whire

deundeceniuindusr.auorri. --::. :. ..j

programulnLr are un nun.:.'c:-:: ^-a-: --: ::'-.:::- :: : +
oferind o interfata cons:i- -.a - _'- ^ . - -.:. :: :. -...-
lncasetesialmanipu a- :- ::::'.:, a.aa--:: aa- : El lili
preferatdin multetari d n O. :-:_ - :::.--:- B I rrF,

NSTRUMENIE Si APIITUD Ni PENTRU ATEL ER 61

 ln esenfa, un program pentru machetarea paginii
asambleazS, colalioneaz6 si juxtapune diverse obiecte
intr-un singur document combinat. care dupE aceea
poate fi tipdrit. La cele doud extreme, documentele pot
sd fie create sau integralin cadrul programului, sau s5
fie pur si simplu asamblate. dupd ce toate elementele
au fost create in programe externe.
Existi c6teva puncte tari ale programelor pentru
machetare care au fScut din ele instrumente atet de
importante in designul destinat tiparului: usurinla cu
@ Q taei initiate pe hdrtie. care componentele pot fi colalionate, asamblate si
Dacd lucrali cu un program pentru juxtapuse, simplitatea cu care pot fi oblinute funclii
machetarea paginii, o idee bine complexe, acuratelea in vizualizarea si manipularea
genditi din timp
v5 poate
economisi mult timp si efort
tipului de caractere in cadrul procesului de conceptie -
in crearea documentului. toate sunt de nepreluit.
Aspecte ca mirimea paginii
si a marginilor pot fi stabilite
corect, din capul locului, in caseta
de dialog New Document.
t Concepte de bazi
Programele pentru machetare graviteaze
in jurul construirii si manipulSrii casetelor, care contin
fie elemente importate, fie generate intern. De regulS,
ilustratiile sunt importate, iar elementele de genul
SEC_ JI.JEA 1 L I.,1BAJUL DESIGNULU]
titlu/text sunt create in interiorul programului- desi
i"lOlULUL 5 Instrumente si aptitudini pentru atelier textul brut poate fi introdus, neformatat. utiliz6nd un
program de procesare al textului de tipul Microsoft
Programe peniiu
Word. Tot ce apare intr-un document Ouark. cu
machetarea paginii exceptia unor activitdti cu rigla, este conlinut in casete.
Caseta de text sau imagine este elementul de bazd in
PAni recent, OuarkXPress a fost privit compozilia paginii. Toate elementele - text sau imagini -
ca standardul pentru publicare profesionistd sunt create fie in casete, fie importate in acestea.
din domeniu. Aplicatia este utilizatd in toatd lumea
pentru crearea de publicatii de calitate profesioniste,
de la ziare si reviste la cdrti de viziti si postere
pentru filme. Este unul dintre numeroasele programe
pentru machetarea paginii, alternative fiind
Adobe lnDesign si Adobe PageMaker.

Q Coloane aliniate. Programele

pentru machetarea paqinii
asigurS alinierea perfect; a
coloanelor de text si spatierea
uniform6 a subtitlurilor.

62
 OuarkXPress sau InDesign
A Titlu Multd vreme, Ouark a reprezentat
standardul in domeniu, iar companiile de design si
: editurile au fdcut in general investilii masive in acest
lmagine
Fotografie program. Este ins5 cam singura aplicatie de succes a
companiei si piala actualS este intr-o m6surd tot mai
B titlu mare orientatd spre aborddri mai integrate, asa inc6t
llustratie
Ouark se confruntd acum cu o competifie acerbe.
lnDesign este nou-sosit pe aceastd scend gi ofer5 o
provocare serioas5 pentru dominatia prelungiti a
programului Ouark. Un atu important, mai ales atunci

Fotografie
C
:
titlu
5_ c6nd productivitatea reprezintd o problemS, este faptul
cd partajeazd o interfatd cu Photoshop si lllustrator.
Usurinla cu care obiectele si imaginile pot fi
_ : ctittu
=Photoshop
: interschimbate intre programele Adobe este, de
asemenea, un avantaj important.
:, ctitlu
Vorbind in general, ambele programe sunt capabile
:: si fac5 o treabd bun5, aga cum, de fapt, pot si alte
:: == Fotografie :: aplicatii. Un tipograf serios va apela totusi probabil fie
--
::
la lnDesign, fie la Ouark.

Q Document cu mai multe pagini, $ Retezare si unghiuri. Pot fi

- r:ivul existenlei programelor pentru explorate diferite tipuri de
- :;hetarea paginii. Elementele create retezdri tipografice si unghiuri.
- : te programe - fotografii, hArti, text Q Tip de caractere circular.
: ustratii - sunt importate in casetele Manipularea textului este usoa16,
:::ext sau imagine pentru un aspect lds5ndu-l pe designer si exploreze
:-ronios. optiunile extreme in formd finisatd

INSTRUMENTE SI APT TUDIN] PENTRU ATEt ER 63

 SECT UNEA I LIIVItsA.]I]L ]E! :" -..,
lvlODULUl 5 nstlLnrelrtes ailtttcl I llerltltl ate

Fotografia digitalS
er

t a
l
Azi ne confruntdm cu trecerea importantd
/ ''"'
de la analog la digital. De o vreme previziunile asupra
I

decesului mijloacelor traditionale de captare a Alimentarea cu energie.

I
Deoarece camerele foto digita e
imaginilor au provocat neliniste in industria designului.
\ nu trebuie s:r contina pAr\\
in ce fel modificdrile tehnologice vor afecta rolurile mecanice voluminoase, e1e po:
i
jucate de fotograf, designer si imprimant6? I fi mai mici si mai Lrsoare.
I
? . in ac-elasi t'mo. deoareue
---d:- ..ill
/ -'l:,'rr operarea lor se l)azeaza total p=
|''n
De fapt, toate regulile vechi ale ilumindrii si compozitiei \-"
I
,
enerqia eleclrica. sunt compre:
dependente de balerii.
continud sd se aplice si s-a schimbat numai metoda de
captare si stocare. in timp ce pelicula trebuie
cumpSratS, depozitatb in locuri reci 9i uscate, expusd,
developatd, manipulatd, imprimatd si stocatd,
abordarea digitalS permite cumpdrarea unicd a unei
cantitdti specifice de memorie (care poate fi folosite in
mod repetat), iar imaginile sunt inregistrate, descdrcate
a .-te -

/r
I

r
si stocate. Procesul de manipulare si tipdrire poate avea
loc oric6nd si poate fi executat de orice persoanb care
are acces la fisiere; datele pot fi de asemenea partajate
cu usurinlS prin mesaje e-mail.

Arhivarea imaginilor
O problemd care n-a fost incd rezolvatd
satisfbcStor este cea a arhivarii datelor digitale. DacS un
negativ este zgariat, el tot poate fi tipSrit si retusat, dar
pierderea unuifisier digital poate fi catastrofalS. De asemenea, sd analizati posibilitatea rescrierii discurilor
exemplu, dacb poza dumneavoastrd este stocatd pe un la fiecare c6tiva ani. Pe scurt, efectuati copii de rezerv6. M in iim prim a ntele

calculator al cdrui hard-disc se deterioreazS iremediabil, vd permit sd efectuati tipdriri

ati pierdut informatiile respective. Este mult mai bine sb
efectuati copii de rezerv\ ale fisierului pe una sau doub
dintre numeroasele varietdti de hard-discuri externe care
existS in prezent; pentru stocarea informatiilor veti avea
nevoie de o unitate Zip, de un hard-disc extern portabil,
de un card de memorie sau de o unitate de scris CD-uri,
Nu este bine sd pdstrati datele intr-un singur loc.
PSstrati-le pe hard-disc, scrieti-le pe doud CD-u ri Gold
Archival (dar nu puneti etichete adezive pe CD uri),
pbstrati o copie pentru acces si stocati ceala td cop
intr-un loc diferit de cel unde lucrati. Ar trebui. de
a sE VEDEA sr: Scanare P 66
Manipularea imaginilor r !'
rapide direct din camera foto
Formatul fisierelor
Software-ul standard in domeniu, de
care veti avea probabil nevoie dacd activati ca fotograf,
este Adobe Photoshop. Degi este intotdeauna bine sb
avetl software-ul cel mai recent, se poate afirma cb
oricine lucreazd cu Photoshop 6 sau o versiune mai
recent5 nu va avea probleme cu 95% din proiectele
sale, Atunci c6nd salvati fisierele este esenlialsb alegeti
formatul corect pentru lucrarea respectivS.
e . PSD (Photoshop Document), c6nd lucrati in straturi
.TlFF, dupi ce ati terminat lucrarea si ati aplatizat
straturile intr-unul singur.
. JPEG, cand doriti sd comprimati flsierul pentru a-1
expedia sub formd atasatS.

64
 C6nd deschideti si inchideti fisiere PSD si TIF n-ar Zgomot digital sau granulatie a peliculei
.-:bui sd existe nici o pierdere de calitate sau de detalii, Pelicula functioneaz6 prin folosirea a

:: r cu TIF puteti utiliza comprimarea LZW, ca milioane de particule fotosensibile minuscule ce

--cdalitate bund de salvare a spaliului ocupat de figiere.
'..l uitati insd cd aceasta nu se va deschide in alt
,:-1ware cu exceplia lui Photoshop.
JPEG este un format recunoscut instantaneu de
-' software si se va deschide pe orice calculator. Este
ce
':afte util pentru comprimarea fisierelor mari, dar cu un
: -3t considerabil. Calitatea fisierului se redltce c6nd un
' s er JPEG este deschis 9i inchis. Salvarea JPEG la o
: rrensiune foarte micd este perfectd dacb doriti sb
.rcediati o imagine ca parte a unui mesaj e-mail, unde
. : apdrea doar ca o imagine pe ecran, dar, la tipdrire,
reactioneazd cAnd sunt atinse de lunrind. Dacd mEriti o
imagine, veti vedea aceste punctulete, numite ,,granulalia
peliculei". Pe de alte pafte, camerele foto digitale
inregistreazd imaginea prin folosirea de cipuri fotosensibile.
Dacb mdrim o imagine digitala, vedem ,,cbrdmizile" ce o
alcituiesc, numite ,,pixeli". Dacd achizitionali o camerd
foto fdrE suficienti memorie, veti obtine imagini mai mici
care vor deveni tot mai incetosate pe mdsurb ce sunt mdrite.

-: ltatea ei va fi serios compromisS.

: , !! r.*lB ri:,,"re. E ry--'4

'e!,Pl
n-Ba-.-.'....r.,---,Frn4' ffi

Pixelii sunt cd16mizile pentru construirea

: - carei imagini digitale. Cu cet intr-o imagine
: '. std mai multi pixeli. cu at6t imaginea tipdritd
: rate fi mai mare fird a pierde din calitate.

De ce imaginile se degradeazi
pe mAsuri ce sunt rnirite?

1 2048 x 1536 pixeli 15x11 cm 250dpi

2 1200 x 900 pixeli 12x9cm 250 dpi
3 900 x 675 pixeli 9x7cm 250 dpi
I 450 x 338 pixeli 4,5x3,4cm 250 dpi
5 200 x 150 pixeli 2,03 x 1,52 cm 25A cc
6 100 x 75 pixeli 1 x 0,75 cm 250 oc
(dpi = dots per'^:'
INSTRUMENTE S APT]TUDINI PENTRU ATELIER 65
 SECTUNEAI LlvlBa.l.rt,r:!..- - Procesulfundamental
\,lODUtUt 5 lnstt Unrer'te s altt tuCl r.ti per.rtt.U atelier in forma sa cea maisimplS, procesul de
scanare este urmdtorul (in cazul de fatd lucrdm cu
Scanarea
ilustratia originala reflectanti - a se vedea maijos):
. Se\ectalr scaneru\ d\n Photoshop > Fi\e > \mport >
Desi la o examinare superficiali pot
,,Denumirea scanerului".
apirea diferite, scanerele fabricate de diversi
.Vor apdrea fereastra scanerului si meniurile.
producdtori au multe in comun. Unitatea aceasta se
. La nevoie, resetati scanerul la parametrii prestabiliti
refere in principal la aspectele tehnice ale procesului . Dacd este necesar, stabiliti suprafata de
esential de scanare si ca exemple vom utiliza previzualizare a scandrii la valoarea maximS.
interfetele software HP Precision Scan si Umax Plugln . Setali modulin functie de tipul ilustratiei de scanat-
Scan. Alte aparate vor oferi optiuni similare, desi nu imagini cu linii albe si negre, nuante de gri, culori - si
toate scanerele prezintd exact aceleasi caracteristici. dacd este o ilustratie reflectant5 sau difuzoare
( negativd sau transparentd).

. Efectuali previzualizarea ilustratiei.

o Selectali zona ilustratiei ce va fi scanatd.

o Setali rezolutia.

. Scanati imaginea.
lmaginea scanate artrebui sd apare intr-o fereastrd
HP Precision Scan Umax Plugln Scan, versiunea 3.3
Photoshop.

Tipuri diferite de ilustratii

'a-1, Mostre de interfete ln general, fereastra pentru interJatd cu scanerul oferd
de scanere. Ferestrele
urmdtoarele elemente de baza: fereastra ilustratiei,
principale de scanare ale
instrumente de selectare a ilustratiei, meniuri de optiuni,
scanerelor HP Scanjet si Umax.
parametri de mod, elemente de control pentru strdlucire
si contrast, domeniul gamei de culori, indicatii privind
cerintele de stocare (mdrimea scandrii) si optiuni de
previzualizare, scanare si anulare. Este preferabil sd
scanati direct in Photoshop, folosind versiunea
Photoshop Plug-in a software-u ui. Astfel se eviti
numeroase probleme asociate cu formatele fisierelor,
A sE VEDEA sr: Fotografia salverile si reincarcari e inuti e de fisiere si se oferd acces
digitalS p.64
Manipularea imediat la caracterlst c 3 3xt rtse de manipulare a
lmaginile pot fi impSftite in doud tipuri
fundamentale: lucrdri originale, fie scanate direct dupd
,,original", fie de pe un original intermediar (fotografii,
diapozitive sau negative), respectiv lucrbri de a doua
generatie (ex. imaginile scanate direct de pe paginitipdrite).
Exceptie fotog rafii le de materiale tipdrite, materialele
ilustrative difuzoare - diapozitivele si negativele - sunt
considerate uzua1 ,,ilustratii" adevdrate si nu necesiti
tratamente speciale in afara elementelor fundamentale
de mai sus. in general, ,,ilustratiile" originale lizibile si
bine finisate ridicd putine probleme de scanare; totusi,
frecvent nu veti scana ilustratii originale finisate, ci veti
strange piese dintr-o multime de surse. Aceasta poate
necesita scanarea de desene in creion si crochiuri,
materiale imprimate si fotocopii; in plus, existd multe
substraturi, cum sunt suprafetele lucioase, care ridicd
probleme de scanare. Dificultdtile uzuale provin de la
materialele obtinute prin autotipie.
Reliefarea imaginilor scanate
Din diverse motive tehnice, imaginile
sca natefrecvent necesit6 atat ,, rel iefa re", c6t si un grad
de corectie a culorii. Scanarile care au inclus ca parte a
procesu lu i elim ina rea sa bloa nelor de tip moa r prin filtru
I

imaginilor p. 68 imaginilor, ajustar: s .c-::: :: r Photoshop. Descreen, necesitd aproape invariabil un grad de reliefare.

66
$ Rezolutia imaginii. Determinati modulin care va fi
:'eatd scanarea imaginii. RGB (Bed, Green, Blue) este
-: lizat pentru toate culorile originale; folositi Grayscale
::ntru tonuri alb-negru (fotografii si desene in creion); in
:'arsit, dacd imaginea este alb-negru pur (desene in linii
: b'negru, hdrti sau diagrame), folositi modul Bitmap.
3:anarein mod Scanare in mod Grayscale
RGB
$ Rezolutia imaginii. Cu cat creati mai multi pixeli.
: - arat veti avea mai multe detalii si mdrime in
- aterialul tipSrit. Cdnd cumpirali un scaner, cdutati
: :apacitate de rezolutie de minimum 600 dpi.
Relief area ilustratiei,,originale"
Daca necesitS clarificare, ilustratiile de primd
generatie pot fi manipulate satisf6cdtor utilizand
filtrul Unsharp Mask din Photoshop:
. Mergeli la Filter > Sharpen > Unsharp Mask.
Comanda aceasta va deschide caseta de dialog
Unsharp Mask. Asigurati-v6 cd este selectat6
optiunea Preview. Dati clic pe imagine in
fereastra de previzualizare pentru a vedea cum
aratd imaginea fdrb reliefare. Trageti cu mouse-ul
in fereastra de previzualizare pentru a vedea
diferite perti ale imaginii si dati clic pe + sau pe -,
pentru a vd apropia sau indeperta prin zoom.
Efectuati una dintre urmdtoarele actiuni:
.Trageli glisorul Amountsau introduceti o
valoare pentru a determina m6rirea contrastului
intre pixeli. Pentru imaginitipdrite de rezolutie
mare se recomandd o valoare intre '150 si 2009".
.Trageli glisorul Radius sau introduceti o valoare
pentru a determina numArulde pixelice
Scanare in mod Bitmap
inconjoari pixelii de pe margini care afecteazA
reliefarea. Pentru imagini de rezolutie mare se
recomandd o valoare intre 1 si 2. O valoare mica
reliefeazd numai pixelii de pe margini, iar o
valoare mare reliefeazd o bandd mai latd de
pixeli. Efectulacesta este mult mai putin notabil
in tipar decat pe ecran, deoarece o razd de 2
pixeli reprezintd o suprafatd mai mic5'intr-o
imagine tipSrit6 de rezolufie mare.
. Trageli glisorul Threshold sau introduceti o
valoare pentru a determina cum trebuie sd
difere pixelii reliefali fatd de zona
inconjurStoare inainte de a fi considerati pixeli
de margine 9i a fi reliefali de filtru.

€:9!"1
nagine scanati la 30 dpi Cancel
lmagine scanatd la 60 dpi
11 ereview imagin:: ^::::::
Previeir.
-

Folos: J s:-- ::: -:

Amount:65

ma rg 'a
Radiusl I,5
Gllso.- ---:r-::
Threshold
Tagine scanat6 la '120 dpi deoseces:: .: ': :'::
de cei din za- a
=
- -'
 SECIIUNEA I tIMBAJUt DES G']ULTI

N4ODUtUt 5 lnstrLlntente s apt tudini peItILr ate ]er /-l e

tEl
E,]
Manipularea imaginilor !I.," b

rIMh
Artistii si designerii au creat imagini prin
numeroase tehnici traditionale desioperite de-a lungul !I".,,
';I",",
anilor sau chiar secolelor de practicd - incep6nd de la !I*',
d!'"'
desenul in creion si pictt^rra in ulei, p6nd la tehnici mai 9!raP5
recente ca frotajul si aerografia (o tehnicd pe care
Photoshop a ficut-o practic redundanti). Photoshop
itr.*-
sIrrc
este instrumentul electronic modern pentru crearea u;*-.',"
iER'h^
imaginilor de cea mai buni calitate si, chiar dacd nu
poate sd reproduci tehnicile amintite in toate aspectele
t.""
EI*.,-, lnterfata Photoshop prezentat6 pe o suprafat6 de lucru
lor, oferi in mare misuri un echivalent digital. !tr'-* Apple Macintosh, incluzand documentul imagine, bara de
rI** meniuri, caseta cu instrumente si paleta de straturi, ca si imagini
iI.* potentiale pentru includere in montaj, gata pentru a fi trase
in prezent, Photoshop este mult imbunatdtit fatd de dI."-,
;flr,q. si plasate cu mouse-ul.
primele versiuni de acum zece ani, cand era utilizat
tn''.-",
in principal ca instrument de retusare a imaginilor. Photoshop este util pentru lucrdri ce necesitd
De cand Adobe a introdus structura intuitivb de straturi tt. ) imagini excelente, dar nu si cantitdti mari de text sau
si instrumentele puternice de desenare si pictare, prea multe pagini. Programe ca Photoshop au
putine lucruri nu mai pot fi create (sau cel putin Ndvigator Layers
.,' i
l' adus tehnicile traditionale de pictare pe o noud
simulate) cu Photoshop. Cele mai recente versiuni .1"" _ l! opacity
_ scend digitalS, adoptatb in prezent de multi
extind aceste caracteristici, incluz6nd designul pentru Lock: LJ ,/ + q Filt
'r )i artisti si ilustratori profesionisti. Software-ul
Web, atiit in Photoshop in sine, cAt siin programul sdu o lffiuFFl'*., oferd o gamd de tehnici estetice si, cu
pereche: lmageReady. - lE$l-l*u".' progresele recente din tehnologia tipiririi,
'r ulffiolF]l'u,u'3 r
precum jetul de cernealS, lucririle realizate pe
calculator pot fi expuse in galerii de artd.
A sE VEDEA st: Fotografia digitalS p 64 o Scanarea p. 66 ls Bac^ercund
rt.A ) ,.. t) j

EXERCITIU
Navigator Layers
Normar J! opxtv, .,- r'
Adiugarea culorii la un desen in creion 3. Adiugarea m;stii siluetei. Ad;ugati
1. Desenul in creion. Scanati desenul in
Lo(k: JJ+q ri|r .-,;l
stratul masc6 si, utiliz6nd creionulsi
creion la o mdrime corespunzdtoare (in pensula, creati cu atentie masca . , fll:jlu"cksround copy
megaocteti). Scanarea va fi de mdrime siluetS. Resetati modulde aplicare
completS, deoarece aceast5 imagine
{strat) va defini continutul detaliat al
stratului de la ,,normal" la,,multiply"
a
1 'lfi*'^-"""
rt.) J ?. n
J

I
in stratul de desenare cu creionul.
imaginii. Curatati imaginea din 4. Colorarea imaginii. Dati clic pe
interiorul siluetei. Exteriorul siluetei nu stratul de culoare si pictati in strat, ca Navigator Layers Navigator LayeE
conteazS, deoarece va fi mascat. sb aplicati culoa.e..maginea in creion jl opacitv: !l ; toPu'itv ir !'
2. Duplicarea desenului. Deplasati din acest strat va' dist.usa prin --
Y:L!4I l-:T1
desenul ?n creion de pe fundal pe un
Lock:ill+e Fiil: .t l-ock: Ll -----
-,, .1. I
,:r r'
procesul de pictare, dar efectul acesta
strat; un strat duplicat va fi suficient. e l[_l g ffil sirno,r",.u,r . l[-l6fdlsitnouenemast<
nu va fi vizrb l filndcA va fi ascuns de
Nu conteazi dacd fundalul contine e ,. llf-.ll e"ncir o.u*inq o Il I Pencil Drawinq

o 7 t"
desenu aplicai de stratul de deasupra. l-
.
aceeasi imagine de inceput, deoarece Efectu gener: \ e {i de culoare aplicata ll lcorourLdver
,t.A ) , llEl cotour raver

copia de fundal va fi stearsd de culoare. desenr u !i O--! ) r,- ! q

68
 Tehnicile digitale aduc numerosi parametri noi in
'epertoriul tehnicilor traditionale, deschiz6nd cbi
ncitante de explorare pentru realizatorii profesionisti
1e imagini. in primul 16nd, nu maisunteli legat de o
cdnzd fix5, ci p6nza insisi devine o variabilS dinamica.
rdnza digital6 nu are mirime implicitd dec6t atunci
:and este manifestati in formd fizic6. Libertatea de a
rxtapune la nesf6rgit elemente si imagini permite
:xperimentiri fdrb restrictii. Straturile ,,drawing" 9i
paint" sunt de asemenea fluide; in general, ceea ce
se aflS dedesubt nu mai trebuie acoperit de ceea ce
:xistd deasupra.
Dacd obiectele sunt elementele de bazb in lllustrator,
ar casetele reprezintd fundamentul programelor de
rrachetare, unitatea esentiald in Photoshop este stratul.
le cele mai multe ori. un strat conline o imagine 9i un
,rtrat masc5, prin care este controlat felulin care
rraginea se combind cu imaginile din celelalte straturi.
La capdtul cel mai modest al scdrii, un fotograf poate
sd utilizeze doar unul sau doud straturi atunci c6nd
Lcreaz\ cu imagini ce se apropie deja foarte mult de
-ezultatul dorit. Pot sd nu fie necesare dec6t putind
'etusare, reliefare sau corecfie de culoare. Pe de altd
3arte, un artist al calculatorului poate avea nevoie de
zeci de straturi, dintre care unele sd includd straturi de
alustare suplimentare, care nu exist6 in unitatea de
caz5. Prin urmare, manipularea iscusitd a straturilor
:ste esenlial6 in stbp6nirea aplicafiei Photoshop.
lmagini complexe
lmaginile de deasupra si din dreapta
prezintb un exemplu cu multe straturi, rnai complex
dec6t cel din exercitiul de dedesubt. Odat5 cu numdrul
straturilor cregte si mdrimea totalS a figierului, iar : Montal de imagini in
cregterea depinde de mdrimea 9i complexitatea fiecbrui Photoshop. lnsertul aratd o
strat suplimentar. Pentru a rezolva problenra fisierelor etap; intermediard in procesul
aplicdrii straturilor. lmaginea
prea mari, lucrarea aceasta a fost creatd in doud fisiere
mare aratd lucrarea terminatS.
separate. Majoritatea imaginilor de bazS au fost
combinate in primul fisier de imagini. Aici, cu toate
straturile addugate, imaginea fundal de B megaocteli a
crescut la 43 de megaocteti. C6nd lucrati pentru a obfine
o imagine finalS complexS, construirea ei din c6teva
fisiere auxiliare este o bund modalitate de a evita
problemele. in primul 16nd, nu tineti ,,toate oudle intr-un
singur co9", iar in al doilea 16nd, in fisiere mici puteti
lucra mai rapid decAt intr-un singur fisier uriag si greoi.
5. Pictarea peste margini. Nu conteaze dacd Navigator LaYem il
culoarea se extinde dincolo de limitele 19.*l ,--j-., oPatrv,:t )r
bd, Ll, / +ie Fn: .r! ;1
desenului in acest strat de la baz5, deoarece
efectul m6stii asupra stratului de deasupra va
fi de a pdstra o siluetS conturatS.
6. lmaginea finisati. lmaginea finisatd a fost
creatd utilizand aceeasi procedu16
fundamentalS de lucru, dar contine alte
modificdri pentru a obtine control
independent asupra elementelor adifionale. ,lfkf,l,,***",,'
T.Paleta destraturi. Asa aratA paleta
completa de straturi pentru aceastd imagine.
,Fr*1,.".,,,"",
Observati ca exisi6 straturi aditionale
stratu.l o'c.irare: stratul culoare, stratul
o[-l,"""',
cese..- :-:'c. si siraiul de mascare
t
: s -::: ,r: :l :e sunt necesare unele
tr. , udrs SUnt 84" Bd(kground/.olouB layer
:-aaa--.a-.2 z : 7 at-A ) ?- n I
INSTRUI\IENTE SI APTITUDINI PENTRU ATELIER 69
 SECTIUNEA 1 LIMBAJUL DESIGNUTUI

MODULUL 5 lnstrumente sl aptitudini pentru atelier

)uErra.I,]) r ea-t-rzal'e pe ca-l cu) ator

Adobe lllustrator este o aplicatie globald de

creare a imaginilor de tip vectorial, care ofer6 o gamd uriasd
de instrumente pentru desenarea si pictarea orientate spre
obiect, pentru crearea de simboluri siforme complexe,
transformarea si manipularea obiectelor si pentru umplere,
tuse, contopire si mascare. Puteti crea lucriri predefinite,
asa cum sunt graficele, folosind instrumente pentru grafice,
pensule si simboluri, dar puteti si si concepeti si si creati
propriile obiecte. Caseta de instrumente contine peste o
suti de optiuni pentru instrumente. Nu artrebui sd duceti
lipsi de orientiri creative.

Ed[ ohled rype

Q Vizualizarea
lucririlor.
Cu interfata
lllustrator puteli
meri prin zoom
pentru a edita
forme de litere
ca pictograme.

@ Ferestre multiple. in timp ce Pentru lucrdri grafice lizibile, curate 9i cu margini

editati obiecte in lucrare, puternic conturate, lllustrator oferd o abordare
puteti lucra cu mai multe
elegantS, cu o interfatd graficd usor de utilizat si
ferestre. Lucrarea poate fi
vezuti fie color, fie sub formd confortabilS. Grafica pe calculator este de doud tipuri
de contururi de cale. in cazul principale: bazatd pe vectori (numitd uneori 9i orientata
acesta, editarea se face in spre obiecte) si orientatd spre pixeli (numitd si de tip
contur mirit prin zoom, in timp
bitmap sau rastru). in general, imaginile realizate cu
ce modificdrile pot fi
@ lmagini din lllustrator. puternice si sofisticate, Pot fi de I llustrator vor fi de tip vectorial. U nu I dintre mari le
monitorizate la scdri alternative
lllustrator este excelent in asemenea incluse lucrarile de
in vizualizdri complet color. avantaje ale imaginilor vectoriale este ce nu se modificd
combinarea imaginilor grafice tip raster (orientate spre pixeli t,
ce au margini distincte cu
prin mdrire. Un document lllustrator const6nd exclusiv
ca in banda ingustd de'otogra'
instrumente pentru tipar din acest poster De hi. din imagini vectoriale isi va modifica scara si va fi tipirit
la orice mErime fbrd pierderi de claritate. in Photoshop
A sE VEDEA st: Compozitie p l4
insd, prin mbrire, vor incepe sd apard pixeli.
-_- . :t _ il
70 . ;., .'. - i.
 ,1
C0Unnnr, $[1iu* g
- -:\-
lle,g

m[q
f\l' fiE l.rx-
ltlJ'tJ13
'1

ql_
lla
-taa
liitr'
i"1)+t Ll ,r-f 1l
=tiO d

.1 ]:
vqil -
..--'....-t
-
a

:1

1o! r$nq
|"

@ Apropiere
snsso pnn zoom
ill $ArAn:m si izolare
a unei pArti
din imagine.

itffir(n(o

$ Designul
suprafetei
poate fi aplicat
ambalajelor
in lllustrator.

Unitatea principalS de design in lllustrator este obiectul. O Multilateral. Poster

care incorporeazi
-are poate fi pur si simplu o linie, sau, dimpotrivS, un
o varietate uluitoare
:ontur mascat care conline mai multe sub-obiecte diferite
de efecte si de stiluri.
Je diverse tipuri, de la obiecte umplute simplu la obiecte
:mbrite complex cu tonuri gradate. in general va fi 'insd
.,orba despre un conturcu o umplere simplS. lndiferent
Cacd va fi complex sau simplu, obiectul va fi o variatie
3e aceast5 tem5. in jargonul lllustrator, orice obiect are
rn contur cdruia i s-a aplicat o ,,tus5" (,,stroke") si un
spaliu m6rginit care contine .,umplerea" (,,fill").
Deoarece linia de margine definegte forma unui
obiect, desenarea ,,liniei" este o caracteristicd la fel de
importantd in lllustrator, mai ales pentru liniile si {) lmagini bitmap/rastru
curbele Bezier. Cheia pentru a obtine tot ce are mai bun si imagini
vecto ria l e, ori entate
lllustrator este sd inv51a1i cum sd utilizati componente
spre obiect - :'a.a'..
ca instrumentul Pen 9i instrumente de editare a linier
centru ajustarea, addugarea, inldturarea si conversia : ,- :-'::-_: -:-::
ripurilor de puncte de ancorb.
INSTRUMENTE SI APTITUDIN PENTRU ATEL ER 71
 SECTIUNEA1 LMBA.lUtDIS3.-ru

MODULUT 5 nst[L]nrer.lte si apt tUcl ni penttU atelier

Software pentru design

pentru Web

Pe piata actuali existd cdteva software

destinate designului pentru Web; unele sunt gratuite,
dar pentru altele va trebui sd plititi. Dacd aveti acces la
lnternet, incercati sd cdutati instrumente, software si
programe pentru design pentru Web.

Desi existd multe optiuni disponibile pentru designerii

care lucreazS pe Web, aplicatia Macromedia
Dreamweaver s-a dezvoltat considerabil in versiunile
recente si rdm6ne o optiune popularE printre designerii
profesionisti pentru Web.
Miscare si sunet. Site ul elegant pentru
Dreamweaver are o interfati relativ intuitivd cu
firma de design interior Virgile and Stone
utilizatorul si oferd diferite niveluri de functionalitate (www.virgilea ndstone.com) a fost proiectat
pentru toti, de la designeri novici, p6nd la profesionisti. in lllustrator, inainte de a fi translatat in Flash.
Software-ul asigurb sabloane pentru lucru, editare de El contine sunete si clipuri animate.

Dreamweaver: o examinare mai detaliati Pagind BASIC HTML prezentatd in SPLIT VIEW Aici poate fi introdus titlul paginii
Desi Dreamweaver are diverse versiuni, pentru in acest tip de vizualizare puteti accesa codul asa cum va fi vdzut in bara

aceast6 trecere in revistb ne vom concentra la MX 9i pagina. Dati clic pe celelalte optiuni browse ru lu i.
pentru a comuta lntre vrzualizari
2004 - desi majoritatea caracteristicilor discutate
t
in aceste pagini existd si in versiunile maivechi. A, ^ | ,urnnooo,,."nrun,rlg*r/
--'/

Software-ul este disponibil atat pentru Mac, c6t si .* -1"* --.* ; ,. b.

pentru PC, iar capturile de ecran incluse aici au fost
dn*.r**"p,
luate de pe un Mac care rula OS 10.3. al
Principiul general al aplicatiei Dreamweaver este Din meniul
editorulWYS|WYG. incep6nd de la o pagind goalS WINDOW sunt
puteti insera elemente cum ar fi tabele, in care sE disponibili
...
,//
plasati text si imagini. Fiecare pagind poate contine i n specto ri i

su plimenta ri.
legbturi de la o pagind la alta sau la un site Web / ,,.
extern. Orice imagini si butoane utilizate in site-ul
Web vor trebui create anterior intr-un program de tip
Adobe Photoshop sau Macromedia Fireworks.

lnspectorul PROPERTIES ,,conditional" - rolul luise

WIN DOW > PROPERTIES) este modificd ln functie de ceea ce
':reastra pe care o veti utiliza cel lucrati. Aceasta vizualizar e
A sE VEDEA sl: Design pentru Web p iOL;
-aifrecvent. Este un inspector v6 permite formatarea textului

72
,od pentru cei interesali de programarea manualS 9i celelalte software-uri de la
rai multe instrumente de tip WYSIWYG (,,What You Adobe - siin plus interfata
See ls WhatYou Get" -,,ce vedeli este ce veli obtine"). este foarte familiarS. Un
rrogramatorii pot folosi Dreamweaver cu tehnologia neajuns major al aplicatiei
:erver pentru a construi aplicatii pentru lnternet gi GoLive CS este
=ristd un domeniu de optiuni
pentru realizarea de imposibilitatea de a realiza
-. te-uri dinamice. site-uri dinamice, asa inc6t
Cea mai recentd verslune Dreamweaver a primit optati pentru Dreamweaver
-'itici pentru instabilitate, consum de memorie RAM si dacd vd intereseazb acest
, itezd scdzutd, desi multi neagd aceste afirmalii. Poate domeniu. Ca 9i in cazul lui
:: vestea cea mai bund este faptul cd puteti incerca Macromedia Dreamweaver,
-cftware-ulinainte de a-l achiziliona. Pentru o versiune o versiune Adobe GoLive de
re testare gratuitd timp de 30 de zile, vizitali adresa testare gratuitd timp de 30
,'.ww. macromedia.com. de zile este disponibilS la
Adobe GoLive CS se lupti cu Dreamweaver pentru a adresa www.adobe.com.
se impune printre designerii pentru Web. Aplicatia are BBEdit este un editor de HTML sitext, disponibil .;:r Descircare de doui ori mai

doar pentru calculatoarele Apple Macintosh. Cu mai rapide. Site-ul unei firme de
::ate caracteristicile la care vd puteli agtepta. ca
imbrdcdminte (www.knof ler.co.uk)
rterfatd vizualS si instrumente WYSIWYG, dar in puline ,,inflorituri" dec6t Dreamweaver.sau GoLive si
este optimizat pentru vitezS,
.celagi timp se integreazd direct cu Adobe Photoshop, necesitdnd un efort initial de invStare mai pronunlat, deoarece, dupa inc6rcarea paginii
+dobe lllustrator gi Adobe Portable Document Format este orientat spre cei care doresc sd lucreze la nivelul de principale, restul site-ului este
rDF). Aceasta inseamnb c6 fisierele pot fi operate in codificare. Dupd ce-l veti stdpdni, BBEdit vd va permite alcdtuit din figiere separate
de filme Flash.
3oLive fdrE sd comutali intre aplicatii - dacd utilizati insd construirea si editarea rapidd a site-urilor.

Asteriscul {*) aratd cd documenlul

6)An
Vizualizarea cod afiseazd acum a fost modificat, dar'incd nu este dUntitl€doocument(Untitled-l')
-,-'- unrilredDo(ump4r . ".
codul asociat tabelului. salvat. intotdeauna salvati-vd -,,"" -.-;;; 'c
Dacd tabelul este selectat, documentele inainte de
codul este evidenliat. previzualizare.

\l
tl
\
C^n \,unlllledDocument(unlltled-l')
jo".c" Iille unrirrpdDo.unenl . t.,5r.
-,-" -dr
I cservali
- cd ifica rea
-spectorului de
:'cprietdti. Un
::Del a fost inserat
\SERT > TABEL),
: ioi selectat.
-spectorul de <body> dable> dr> <h9> 595

:'oprieteti se
s( /imaqerimaeerjDs S e, 1!'
--odificd pentru (
o r,ii rrlf,l
: cermite
==
- odificarel t 'J i-) i:r H'.," rowsr. I "q.
:,
:oelului- I

I
I

r!-:.:, :
Reinserarea unei imagini in tabel modifice Dacd aveti instalat Macromedia
f-l
'l--J '"o"ro ril lnspectorul de proprietSli si oferA de data Fireworks, puteti ajusta, redimensiona
d-Fasld oiverse optiuni asociate imaginii. si edita imagini din interiorul aDl catiei
Dreamweaver.

INSTRUMENTE S APTTUDIN PENTRU ATELIER 73

 sECT !NEA I ll[/lgJ.] .lt DE: t . .--.i
l\,IODULUL 5 |stl-L-tlIeIte s apiit!rtllrl penltLr ateller

Software pentru animatie

ai'::
in ciuda faptului ci principalele studiouri
de animatie prezic sf6rsitul productiilor comerciale de
animatie 2D, existi inca loc destul pentru proiecte 2D
creative, mai ales pentru cele bazate pe Web. pentru
animatia destinatd Webului, standardul de v6rf este
Macromedia Flash si formatul sdu de fisier swf, care
oferi fisiere compacte, independente de rezolutie, ce
vor functiona cu aproape toate browserele pentru Web.

De Ia inceputurile sale ca instrument pentru realizarea

Flash este Lrn instrument excelent pentrLl crearea de e-felicitarr
de bannere animate compacte, Flash a devenit un animate incredibile, care vor ru/a pe aproape orice calculator.
Gratie
program complet pentru mu jtimedia si dezvoltare pe marimii reduse a fisierului, e felicitdri pot fj expediate cu usurinta prin
Web. Diversitatea aplicatiilor sale face sb fie unul dintre e mailin ultima clipd pentru aniversarea sau onomastica importanta
de care ati ,,uitat". Aceastd felicitare Bon Voyage originalb
programele ce trebuie cunoscute de orice designer, a fost
realizate de Cartoon Saloon din lrlanda. E_felicit6rile pot fi in
acelasi
!in6nd seama mai ales de numeroasele tehnici pe care timp exceiente carti de vizitd atLlnci cend cdLrtati de lucru.
ar trebui sa le stbp6niti in prezent.
in esent6, Flash este un program bazat pe vectori, ca Timeline Motion Tweening intre doub Paleta Library
Adobe lllustrator si Macromedia Freehand, ceea ce_l De aici sunt controlate cadre-cheie este indicat aici si Elementele filmului sunt stocate
toate elementele din film, controlat in paleta Properties. aici ca simboluri. Ele pot fi trase
face un excelent punct de pornire pentru animatii,
pe straturile lor diferite. si plasate pe scend.
gratie instrumentelor sale de desenare mai complexe.
in plus, desenele vectoriale pot fi importate direct in
Flash, unde vor putea fi editate.
Paleta Tools
lf strumenteie esentiale
pentrLl crearea si
editarea filmului.
Animatia japonez;
(anime) foloseste multe artificii
pentru a obtine senzatia de Pozitia de pornire a bdiatului
actiune fird a efectua multe spatial simbol. Aceasta va fi
desene, in special prin miscdrile un cadru-cheie in cadrui 1
camerei. Simularea acesteia in de pe Timeline.
Flash este usoara, utiliz6ncl o
cale de miscare si crearea de
cadre intermediare. Calea de miscare se afla pe
llropriul ei strat si
contro eaza d rectia in care
se ntisce stntllolLtl atasat.

Paleta Properties Pozitia baiatului spatial Scena zona albastre este locul
unde
iici suft editate diversele in cadrcr -cheie final al se petrece actiunea. partea gri este un
elemerte de pe scend. secventet. ,,spatiu de lipire,, unde pot fi stocate
elententele care nu apar in secventb.
74
De la schiti la cadru finisat )R R.LN
66:?lr-.
t-r-

Este schitatd scena gi se realizeazi
- r storyboard. in acest caz apare un
: rgur desen, fiindca se folosesc doar un
'- ndal si un unghi al camerei. inceputul
::enei il prezinti pe Potty Mouf iesind
: n magazin. Este aritatd si pozitia finald
: cersonajului.
ry"-
q$ Scena originalS a fost
redesenatd si s-a creat o versiune
alb-negru curatS. Ea a fost scanatd
si transformatd vectorial cu Adobe
Streamline si lllustrator. Puteti face
acelasi lucru si cu Macromedia
Freeha nd.
::i.. Afost produsd altd ilustratie
alb-negru cu pozitiile-cheie ale
personajului. S-a utilizat acelasi
proces vectorial folosit asupra
fundalului.

continuare in pagina urmStoare

Scena si linia temporal6

Pentru crearea de animatii de bazd cele
Joud componente principale din Flash sunt scena
Stage) si linia temporalS (Timeline). Toate elementele
.' zuale sunt plasate pe scene si sunt controlate din linia
:emporale. Linia temporal6sebazeazl pe cadre: fiecare
3as al unei misciri ocupA alt cadru, ceea ce inseamnd
:a, inainte de a incepe, trebuie sd decideti viteza de
'ulare a cadrelor. Filmele cinematografice sunt
3roiectate cu 24 de cadre/secundd (fps), dar pentru Web
cuteti lucra cu o valoare de 2 ori mai mice (12 fps).

:i) Folosirea Flash. llustratia originalS pentru Bro<:.

Saints a fost creatd utiliz6nd Photoshop, un sof:,r:.:
bazat pe pixeli, ceea ce a dus la fisiere Flash iir s:::
de dimensiuni mari. Totusi, universalltatea f or^-z-.- ,
swf si usurinta integrdriisunetului si misci.':: ::
Flash sd fie alegerea evidentd.

INSIRUNIENTE S APT TUDIN PENTRU ATEL ER 75

 Stratul personaj
lmaginile vectorizate si colorate
ale personajului au fost, de
asemenea, plasate pe un strat
separat in Flash. Acest strat
contine usa deschisd, cu d6ra de
lumind pe trotuar, care se aflS
peste usa existent; pe fundal.

, ..Fundal lmaginea defundal Fundalul finisat a fost importat

nou vectorizatd a fost finisatA cu in Flash si plasat pe propriul lui
detalii si culori suplimentare, strat, unde a fost blocat pentru a
folosind Adobe lllustrator. preveni deplasarea accidental6.
Cel;lalt avantaj al lucrului cu
vectori este usurinta cu care pot
fi create si modificate culorile.

Toon Boom Studio este

instrumentul cel mai utilizat pentru
a: Miscarea camerei este ara
producerea de animatii cu aspect
in formd graficd. Ea poate
trad.tional. urilildnd vector ii. Deline
fi modificat; prin
mu lte di ntre caracteristicile
ajustarea curbei.
software uluide animatie pentru ,Eq
celuloid d,g;tal. cd si lratele sau mai
mare USAnimation, dar la numai o
lrdctiune dia cost. Aceasl; caplurS
de ecran arate cum va functiona
filmarea cu o camera in miscare.

Caseta rosie marcheazi zona #w Vedere de sus a scenei.

cadrului final al secventei. l*a1jm Linia verde este persona -.
l!€]::iffi
Miscarea se referd la deplasarea din prim plan, iar celela ::
i::_=- !r!l
camerei printr-o scen6 pentru a aratd unghiul de vedere
modifica perspectiva alcamerei in timp ce se
privitorului. deplaseazd prin scena.

16

Pentru a simplifica procesulde animatie
: 'lst creat un ciclu de mers, ci cele trei
:: rl ale lui Potty l\4ouf de la pagina 75
':'emitatea dreaptd) au fost plasate la
:-.'alele cuvenite in linia temporald pentru a
'-r impresia de miscare fdrd a fi necesare
- :: desene. Trucuri de genul simplific6rii
- dtiei au redus volumulde muncd si au
.^:lnut dimensiunea micd a fisierului.
Cadre-cheie
Ca majoritatea software-urilor pentru animatie,
= :sh lucreazd cu ,,cadre-cheie" - punctele extreme dintr-o
.: -: Lrne. in animatia traditionalS pe celuloid, animatorul
-r ci pa I realizeaze cadrele-cheie (sch ite in creion
- ) ca
: -'in itivate de a lt desenator si predate altu i a n imator, ca re va
r:sena toate cadrele intermediare. Procesul este cunoscut
-:pt creare de cadre intermediare (,,tweening"). CAnd creati
-- scdri simple, de exemplu un obiect care se deplaseazb
-.re doud puncte, stabiliti cadrul-cheie de lnceput si de
.':rsit, iar Flash realizeazb automat toate cadrele
-:ermediare. Dacd deplasati pozitia unui cadru-cheie,
.:itware-ul ajusteazb cadrele intermediare. Metoda nu este
-=:omandatd pentru miscdri complexe ale personajelor.
Flash exceleazd in domeniul interactivitatii, unde
': oseste propriul limbaj de scriptare, numit ActionScript
: este utilizat pentru a crea site-uri Web bogate in co-:
=
jocuri lnternet.
Filmarea finale a scenei prezintd personajul
iesind din umbre in lumina din prjm-plan lnainte
de a trece ir altd scena. Dupa incheierea animatie,
se uot adbuga efectele sonor e si muzica
(originali).
Alte optiuni
Flash nu este in nici un caz unicul software de
animatie bazat pe vectori. Pentru cei interesati in crearea de
animatii narative clasice, Toon Boom Studio este
re vo r fi instrumentulcel mai potrivit. Elseamdnb cu abordarea
traditionalS a animatiei, cu filS de expunere integrata si
camere multiplan ce pot spori profunzimea scenei. Are, de
asemenea, un instrument de sincronizare intre sunetele
inregistrate si miscarile buzelor.
Ca instrunrent relativ ieftin, general pentru animatie si
des gn pentru Web, Flash este inegalabil, iar ca domeniu si
nlvel de s!stinere independentd pe lnternet nu are rival. Dacd
insi ,.'a rie:eseaza animatia pur5, atunci ar trebui sd alegeti
a :a .rcJ'3rr-r3, ca Toon Boom Studio. Dacd activati in
r: ^-:- - :. rratte , exista si alte orientdri precum celuloidul,
I I : s::::-:ecrrele, fiecare av6nd propriile software-uri.
- _:
 SI

Am examinat p6nd acum cdrdmizire fundamentare are designurui-forma,

culoarea si conceptele initiale - si diversele medii digital
- si anarog _ pentru
crearea de imaginisitext. Partea aceasta din carte stabileste
metodele pe care le
veti utiliza pentru a genera idei si a le dezvolta spre un final incununat
de succes.
incepem capitolul revenind la subiectul aspectuluitextului,
dar, in loc sd
examindm elementele fundamentale - alcdtuirea tipului de
caractere, spatierea
si mdrimea -, vom anarizaintrebdrire pe care trebuie sd si le pund designerii
atunci cand lucreazd realmente cu literele. Ce calitati detin
diferitele familii de
tipuri de caractere si care se potrivesc intre ele? cum ne asigurdm
cd textul este
lizibil? c6nd este recomandabil sd folosim ornamente,
llnii si casete cu tente?
cum aranjdm ierarhic diversele niveluri de titluri? si cum putem
utilizain mod
eficient textul ca ilustratie?
contextulin care majoritatea designeriror specificd tipurde caractere
va fi
designul pentru web sau tipdrirea cdrtiror, riteraturiipromotionare
si
revistelor. Vom discuta despre importanta deciderii formei corecte pentru
lucrdri; aici criteriile importante sunt costul, scopul si pia1a. crearea unei grile
realiste pentru machetd (simetrici sau asimetricd), cu margini adecvate, este
esenliald pentru a oferi un cadru fundamental de lucru ilustratiilor, corpului
de text, titlurilor si legendelor. Veli invdta, de asemenea, cum sd realizati ritm
si contrast in lucrdri, pentru a conferi ritm vizual si dinamism machetelor.
in domeniica designul corporativ, publicitate si crearea de ambalaje se
acord5 o mare importantd ideilor exprimate original. Totusi, dezvoltarea
conceptelor, degi necesita talent, implicd frecvent activitati de rutina, cum
sunt cercetarea audienlei tintd si brandurilor concurentei, capacitatea de
depistare si comandare de ilustratii de calitate si asigurarea cd detineti know-
how-ul pentru a verifica dacd toate planurile sunt fezabile si posibile. Toate
aceste subiecte si multe altele vor fi prezentate in Sectiunea 2.
 qtc-t_\l^2 Dq\Lp c :-.
MODUTUL 6 T ooorafie
Intelegerea si alegerea
tipurilor de caractere
Dupd introducerea formelor digitale de
tipuri de caractere, numdrul fonturilor disponibile
pentru designeri a crescut exponential; prin urmare,
este practic imposibil sd le cunoasteti pe toate.
in acelasi timp, este avantajos si stiti fundalul istoric
al unui tip de caractere, deoarece vd poate ajuta in
armonizarea caracteristicilor sale cu continutul
textului. in linii foarte mari, tipurile de caractere
contemporane tind si actioneze in contexte de
avangardi, pe cand tipurile de caractere traditionale
sunt mai adecvate unor clasici literari.
A sE VEDEA Sr: Accentuare si ierarhie, p. 88
80
lnainte de a analiza factorii implicati in selectarea
tipurilor de caractere, sd privim categoriile mari in care
pot fi ele plasate, Clasificarea tipurilor de caractere este
o actiune riscantd din cauza numeroaselor particularitdti
siinflorituri pe care le au diverse fonturi. Totusi, un ghid
aproximativ poate fi util in recunoasterea tipurilor de
caractere si 'invatarea functiilor diferite ale familiilor de
fonturi. Doui categorii clare sunt tipurile de caractere
destinate textului si titlurilor, fiecare dintre ele av6nd
propriile criterii pentru alegere.
Caractere pentru text:
Old Style, Transitional si Modern
Tipurile de caractere pentru text au
scopul de a fi citite in formd continud sau cu putine
intreruperi. Unele tipuri de caractere cu serife, ca
Bembo, Garamond si Caslon, sunt ideale pentru lecturi
continue si au devenit cunoscute ca fonturi ,,clasice",
deoarece au rezistat timpului si continuS sd fie privite cr-r
respect. Cunoscute si ca tipuri de caractere Old Style
(,,stil vechi"), fonturile acestea romane (latine) au fost
.. . Alegeti-vafontul
Tipurile de caractere pot fi
grupate in familii asociate
si in multe mdrimisi
greut6li diferite.
 s!;;ry
Q Fontul

/\//\
contemporan
fdri serife combinat
cu forme geometrice
!
creeazd un

I \,o i
I l'ur
nvestigati o ns
design viu.

l<dr-Chueng (hua

FdA Design for

Graphr( (ommunr<atron Year
2OOl.04

Q Poster dinamic Fontul fdrd serife este o

alegere ideald pentru integrarea dinamicd a
acestor Iitere.

utilizate incd de la originea tiparului, in secolul al XVI-lea.

in anii 1930 au fost introduse mai multe ,,Romane" noi,
pentru a concorda cu noul sistem monotype; multe dintre
cele clasice au fost regtanlate in acelagi scop. Exemple
bune din grup sunt NewTimes Roman si lmprint,
cunoscute si ca Romane din secolul XX. Ulterior, germanii
Hermann Zapf si Jan Tschichold au addugat Palatino
1 949), respectiv Sabon (1 967). in prezent, Romane

contemporane, ca Minion si Swift, au fost concepute

iolosind mijloace digitale. Urm6torul grup de fonturi
romane este cunoscut ca Transitional (,,tranzitional").
Fonturile acestea au accentuare verticalS, serife de tip
cracketed 9i sharp si, in majoritatea cazurilor, un
:ontrast ce variazb intre mediu si puternic intre tusele
3roase si subtiri de literS. Exemple principale sunt
3askerville si Century Schoolbook. Denumirea
l-ransitional se referd la migcarea de indepdrtare de
3 rupul Old Style, influentat de caligrafie, spre fonturile
3e tip Modern. inrddbcinate mai mult in geometrie
Cecet in desen. Caracterele Modern au accentuare
.'er1ical5, dar un contrast evident intre tusele groase 9i
subtiri de literS. serife orizontale fine si o lStime ingustd Caractere mari pentru titluri O Serifele detip slab au
Caracterele mari pentru titluri au fost o putere care reitereazi
n majoritatea cazurilor). Bodoni este unul dintre cele
realmente subiectul.
nai vechi si mai bine cunoscute. in aceste trei grupuri introduse in secolul al XIX-lea in urma schimbdrilor
'.KK((K\r\tetqntur( care acoperd aproape toate tiSurite malore ce se petreceau in structura societSlii. in Marea
le lucrdri pentru c6(i. Ele potfi gdsite si in brosuri si Britanie. revolutia rndustrialS adusese masele populare
reviste, degi pentru aceste publicatii sunt utilizate mai ln orase s, ap6ruse nevoia de comunicare cu un public
irecvent alte gruPuri. - . .'a. Foniu rile discutate mai sus erau destinate cdrlilor
TIPOGRAFIE 81

Pf,
lrtrttslcia
ffi
fthsnd!hDdot
hs2dohtrrdl
DOriUTYCOS
TOI'O EL DIA
& Multe stiluri sunt evidente in acest
poster stradal care utilizeaz; fonturi ferd
serife, serife de tip slab si forme conturate
de litere.
si astfel limitate la un sector relativ elitist al populafiei,
iartipografii le considerau inadecvate pentru noile
panouri publicitare si broguri ce se produceau. Erau
necesare tipuri de caractere mai puternice si mai
agresive. Perioada aceasta a cunoscut introducerea
fonturilor fbre serife (desi in roluri minore), a serifelor
de tip slab si a literelor Modern ingrogate, cunoscute ca
,,Fat Faces". in general, aceste tipuri de caractere mai
degrabd grosolane au dispdrut dupd anul 1 850, insd
Ultra Bodoni este un font care continud sd fie utilizat,
Epoca victoriand a fost foarte inventivd si inventia
pantografului spre sf6rsitul perioadei a permis stantarea
si producerea defonturi 9i ornamente complicate, drntre
care unele sunt comice. Designul lor este plin
de vigoare si continui sb fascineze 9i azi.
82
'; Forma Black Letter este
perfectd pentru orice degaj;
iz gotic.
$ Semne pentru transport.
Fontul modern fdrd serife
interactioneazd cu o formd de
literd Art Nouveau, atrdgAnd
atentia asupra statiei de metrou.
S Caracterele din
lemn, utilizate inilial
pentru producere de
postere prin tipar
inalt, sunt o sursd
bunE de forme
alternative de litere.
Caractere fdrd serife si caligrafice
SecolulXX a adus dezvoltarea masivS a
caracterelor fard serife, mai ales gratie scolii Bauhaus in
anii 1920 si 1930. Filozofia acesteia a inlSturat formele
traditionale cu exces de ornamentare. Structurile
tipografice simple solicitau tipuri de caractere lizibile si
functionale, de unde interesul pentru fonturi fdrd serife,
cu forme monoliniare gi funciionale. Futura a fost
introdus in anul 1927, iar peste doi ani a fost lansat Gill
Sans. in deceniile ce au urmat, fonturi ca Helvetica si
Optima in Europa, Franklin Gothic si Avant Garde in
SUA au fScut populare caracterele fdrS serife.
Un avantaj important pe care fonturile fdrd serife le
au fatb de majoritatea celorlalte categorii este numdrul
mare de variante ce pot fi dezvoltate in cadrul aceluiagi
tip de caractere. in anul 1 957, Adrian Frutiger a introdus o
familie completd de greutdti 9i forme diferite, concep5nd
designul pentru Univers. care contine 21 de variante, de
la light condensed la bold expanded.
in ultima vreme, designerii de fonturi au produs
versiuni cu serife si fbrb serife ale aceluiasi tip de
caractere, de exemplu Officina si Stone. Avantajul este
cd puteti folosi un font cu serife pentru corpul de text 9i
unulfbrd serife pentru titlu.
Selectarea fonturilor
Continutul materialului si scopul designului sunt
principaliifactori in deciderea fontului pe care-l alegeti.
in designul destinat informaliilor, claritatea este esentialS
si fonturile firE serife, cu structurile lor monoliniare
simple, sunt utilizate pentru semnele
\
Tl-lfi
ffift$
 '$:

SEB/EN
-utiere. Ele sunt ideale si cand literele trebuie sd fie mici, {} sigta in aezvoltare.
Mijlocul cuv6ntului,,seven"
:a in unele diagrame si h511i. Fontul pe care-l alegeti
se modificd pentru a reflecta
coate fi influentat de subiecu in asemenea cazuri, diversele emisiuni de pe
-ru noa gterea orig i nilor fontu ui poate fi de ajutor in
I acest post TV.
uarea unei decizii. De exemplu, Caslon si Baskerville SNAZ 7 YT I ME
sunt englezegti clasice, Garamond este frantuzesc,
is channel ven fas hion
3oudy american, Bodoni italian si a9a mai departe. Nu

SEVIEN
:rebuie sd vd bazati exclusiv pe fonturi clasice; fonturi
:ontemporane cu serife ca Minion, Swift si ouadraat
sunt ideale pentru materialele moderne. ':. Combinatie eficientd.
Fontul cursiv cu serife pentru
Designul revistelor poate fi mai aventuros, deoarece
,,Relaxing" si fontul
titorii acestora tind sd le frunzdreascS, nu sd le citeascd
-
:rn scoartd in scoa(5. Serifele detip slab concepute
contemporan fdre serife
pentru,,snazzy" reflect6
AS T E

:entru corpul de text, precum Century, Serifa si Glypha, schimbarea de atmosferS. channel SEVEN history
-:.lnt viguroase si atr5gdtoare. Dacd textul este relativ
:utin, fonturile excentrice pot aduce prospetime
-:nzatiei generale conferite de design.
Literele destinate titlurilor oferd mai multi varietate.
- zlbilitatea este o problemS mai mic6, asa inc6t puteti
rcerca experimente amuzante. Evident, un factor
ra.jor este sentimentul pe care doriti s6-l transmiteti.
Pe scurt, fonturile fdrE serife si cu serife de tip slab
,.lnt mai autoritare. Dac6 scrieti cu litere albe pe fundal
- llorat sau dacd tip-rriti pe tente in mdrimi mici,
':nturile acestea sunt preferabile celor cu serife. Pentru
= egantS si o abordare mai subtilS, fonturile cu serife
retin intaietatea. O metodd bund este selectarea unui
'rnt cu serife pentru text 9i a unui font mare pentru
: :luri. Rezultd o senzatie de armonie si in acelasi timp
--lnt'indeplinite ambele tipuri de criterii.

r::r::;r:-:r::r.:ji-:::::rFrr::t:i ;. i- j. t.ri:'
GILLSANS !:l:r..ii:ji:::,1. *r,,:j!r:.r'i: :i:

irs
#nC *\*rf ir:*lf ;tfer'! ef IllffiilIITI
5,\ eltV P,tlegre - zgBBIAx.flZO-oE
SttPSTREAtl - CHARLEMAGNE
(
----
- Atnee
./h',r/,,rr
pnrueenoww - KiaTrP6Pqint ]
; Stereotipar?
Designerii

Birrhh"iitr Helveticq incep;tori treburs s;

inteleaga bine f€ u

AGaramond -Birch in care fonturl

diferlte creeaza
- llrrrrt'r'lkrtlni lllk li I rezonante
.MACIIINE
- Comic Sons MS emotlonale,
8r 4rE@aJ&,498:!t@Cg B? o e3' Eenfie, ond level-heoded- Avont Gorde psihologice si
istorice in cititor.

I POGBA=IE 83
 SECT]UNEA 2 PR NC P S
rd tur rrhd€s bbntrst&{6tr roilr

NIODULUt o Tipografie dnqr ndrfom' t,ldnJhn 6il F d( drr

r. {3fiDr )tr no'rh!.{r \rRa. !

Lizibilitate claritate r,,fr[mnLn.H!

l junhndd, Daahc
Traditionalistii si modernistii continud si llndr.n _t
nrnkc, rrn!-,k,r,
.fr- *--*;.h
h."" b4n h.bbh, d*,'dh.Jra
ror,,l-rr"-u
$Raportul dintre
se contrazici intreb6ndu-se dacd tipurile de caractere mirimea si m6sura
rhtrllnotr:nilo^NllNorononn
fdri serife sunt mai lizibile dec6t cele cu serife. Trebuie rbh& I FU kDs
caracterelor, La ambele
FrpL rho mrld appKhr. I fds,tdh.Lrn,inB enemDh.nr
spus ci fonturile cu serife ajuti literele si-si pdstreze .unJd onrnilor' fl ou* il $Fturbtend o ur lStimide coloan;, a fost
utilizat numerul optim de
distanta, leagi literele pentru a produce cuvinte si ajut6
caractere (60-72) pentru
'W€ know people who lack confidence, basic skills
la diferentierea formelor lor - factori ce mentin and ICT know_how will
fail tokeeppacewith lhe sweepingchanges tcfis bringing ro the way tipurile diferite de mdrjmi
we
deplasarea ochilor in lungul rAndului orizontal. hve without tie expen csistance of orgmisarions sucliaskaleidosco.-pe." si mdsrrri
ilrun erbn C'bb'n. krtopnr.nr Mrnare, ror h.don, Urivc^,rvtor hrdun*
Modernistii sustin insd ci fonturile fir6 serife nu reduc de
fapt lizibilitatea, ci ci este vorba doar despre
aclimatizarea culturald a cititorilor cu fonturile fdrd serife,
care sunt mult mai recente din punct de vedere istoric.

in privinta stabiliriitipului de caractere si autilizdriiformelor

de litere s-au emis anumite ,,reguli". Un principiu este cb
pasajele lungi compuse exclusiv din majuscule sunt greu
de citit, deoarece cuvintele au contururi dreptunghiulare Mdrimea caracterelor, mesura
similare si nu existd prelungiri superioare si inferioare. si interlinierea
Factorul esential in privinta cdruia existd
un acord unanim este prezenta unei relatii de lizibilitate
intre componentele mdrimiitipului de caractere, mdsurd
(lungimea liniei) si interliniere (spatierea intre 16nduri).
Numdrul optim de caractere pe linie este intre 60 si72.
;i:+i deutch direkt La valori mai mari, ochiul are probleme cu inceputul
'!ii:l e 8u.se lot beEnnets n oenratj
16ndului urmdtor. Reciproc, mai putine caractere pe
iti:;
.':::
'!iri
:ii:,
!ij i;
i
t_9
,{rB E ! llr
lr I II I

o..se consrxinr tl F.nk

lrnquaq! rdv'sor vlendr Teraor.
.ta
ith

Q Perfect la dreapta. Setarea aliniata

la dreapta functioneazd aici, deoarece
textul este scurt.

, ; Atentie la spatii. Desi generoase si a fontului fd16

maSL.: :-ja s ::x:u scris cu serife a ajutat la compensarea
A sE vEDEA st: Diferente intre culori e 3 ca'. :2 -za :':3 :me de unora dintre aceste probleme
si lizibitirate, p. 30 z : '.2'.= ': :: -:: -:arlinierii inerente.

84
'and potintrerupe fluxul lecturii. deoarece capul trebuie
rriscat constant inainte si inapoi, de la un 16nd la
:rmdtorul. Desigurtipuri diferite de lucrdri vor influenta
F.rctorul esenti.rl in prrr inrr.iruL,r rrr:ti un acord unanim este prezenla unei relalii de
aceste decizii si de fapt contextul joacd rolul principal. in
lizibilit.ite inrre conrpone ntel: n.rirjnrii tipului de crractere, misuri (lungimea liniei) qi
'eviste, misurile tind sd fie mai scurte, deoarece cititorii
rnterliniere ( spatierea intre rinJuri t.
"unzbrescin general articolele, necitind toat6 revista de
: un capdt la altul. Romanele, care trebuie si satisfacd
Factorul esential in privinla ciruia existi un acord unanim
:riteriul lecturii continue, arati foarte diferit de reclame,
': care grija principalS o reprezintd impactul. Un lizibilitate intre componentele
este prezenta unei relatii de

:xerciliu cu adevdrat util este sd vd intrebafi de ce unele mdrimu tipului de caractere, masuri (lungimea liniei) qi interliniere
10 pt
: ublicatii - cdrtile de telefon, mersul trenurilor, c54ile (spalierea intre rAnduri).
:e bucate etc. - diferi in standardele lor de lizibilitate,
:ctrivit functiei pe care o indeplinesc. Alegerea mdrimii
Factorul esential in privinEa caruia exista un acord unanim
: mdsuriitipului de caractere depinde 9i de cantitatea
r3 text care trebuie parcurs. Cititorii pot citi cantitbti este prezenta unei relafii de lizibilitate intre componentele
rlci de text chiar daci fonturile sunt mai mici sau marimii tipului de caractere, masura (lungimea liniei)qi
rtr-un cadru maiingust dec6t optimul recomandat. 12 pt
interliniere (spalierea intre rAnduri).
Caracterele cu ineltimix mari au prelungiri
-scendente si descendente mici, ceea ce duce la
-educerea diferentierii intre formele cuvintelor. Din

=
::ast6 cauzi, asemenea tipuri de caractere trebuie sd
= :6 mai mult5 interliniere. lnterlinierea este un factor
--a jor in lizibilitate. fiindcS, dacd spaliul dintre 16nduri
.=:e insuficient, ochiul va fi st6njenit in trecerea la
-=rdul urmdtor. O interliniere mai mare este, de
:s-omenea, necesarS dacd tipul de caractere este
- rndensat sau dacd este cu serife care au o
-:racteristicd grea sau aldinS.
Factorul esenfial in privinfa caruia exista
un acord unanim este prezenfa unei relagii
de lizibilitate intre componentele mdrimii
tipului de caractere, misurn (lungimea liniei)
gi interliniere (spagierea intre rAnduri).
16 pt

Aliniere stanga-dreapta sau la stanga

Alt subiect controversat se referb la
:vantajele relative ale alinierii de tip st6nga-dreapta fatb
:e alinierea la st6nga. Deoarece sf6rgiturile neregulate O Numirul optim de caractere Q Marimea aparenti. Propozilia de sus
:: 16nduri determin6 migcdri intrerupte ale ochilor, ar fi pe un 16nd este intre 60 si 72, este cu font Bembo; cea de jos cu Times
desi parametrii acestia pot varia New Roman. Ambele au mdrimea de 12
r? asteptat ca alinierea st6nga-dreapta sd fie mai ugor
pentru textele mici. Cand puncte. Textul scris cu Times pare insd mai
re citit, totusi experimentele de lecturd intreprinse nu 16ndurile sunt prea ungi, ochiul mare, din cauza inAltimiix mai mare.
:u confirmat acest lucru. Este posibil ca spatiul alb le pierde sirul; daca sunt prea
srplimentar apdrut prin alinierea la st6nga sd compenseze scurte, devenim distrasi de
sablonul de deplasare mai redus al ochilor. Pe de altd revenirea constanta a
inceputul unui rand nou. Marinrea aparenta a caracterelor
:ar1e, alinierea la dreapta silegte cititorul sd caute
rceputul fiec5rui 16nd, ceea ce poate deveni foarte
Textul din acsasta caset, este vattaza tn raport cu inalqimea x.
cu'c^: S:cor
-itant la pasajele lungi de text, si de aceea trebuie
:vitatd. in general, dacd scrieli cu litere albe pe fundal Marimea aDarenta
tr a caracterelor
^egru sau colorat, fonturile fErd serife sunt de preferat vaflaza ln raport cu lnalilnlea x.
:elor cu serife si linii maifine. Desigur, depinde de
rrdrimea fontului si de calitatea hertiei.

TIPoGRAFIF 85
 O Vitezafilmului. iT-TFctrEF-
L-
Prelungirile ascendente
rq'9,4
gi descendente au fost
extinse cu linii,
transmitand senzatia
de miscare a cadrelor
de film.

dM
b@ @*e@d6

qF4HwtF5^d
tu#dryffi

SECf \UNEA 2 FF\NCIP\\ SI AEHN\C\

MODULUL 6 Trpografie @ Varierea

greutetilor liniilor
r,i.ii;,rii:r ti Linii si ornamente tipografice stabileste prioritdti
pentru importanla
diverselor secJiuni
Liniile (tipirite) si ornamentele
si ajut6 la ancorarea
tipografice au fost mostenite din traditia tiparului textului flotant.
inalt al culegerii 9i aranjirii materialelor poligrafice.
Ele continui sd fie inestimabile pentru designerii Q Design in pitrate.
Folosirea liniilor
contemporani, au atit rol functional, cat gi estetic.
ajutd la realizarea
unui design modular,
Functia liniilor compus din pdtrate
in capacitatea lorfunclionald, liniile ajutd la colorate de diverse

orientarea ochilor cititorului prin pagin6, atrdg6nd atenlia

asupra unor p54i specifice din text si asupra impS4irii
textuluiin secliuni. in general, liniile verticale artrebui
utilizate pentru separarea blocurilor de text doar atunci
cdnd nu sunt posibile sau suficiente alte mijloace de
divizare. Greutatea, sau grosimea, liniilor trebuie si se
potriveascd cu valoarea tonalS a textului cu care sunt
asociate. Liniile orizontale funclioneazd bine pentru
organizarea informatiilor si spori rea lizibilitdtii. Exem ple
pot fi gdsite in materialele tabulare de tipul orarelor 9i
cuprinsului, unde pot fi utilizate intre toate intrdrile si ajut5
la directionarea privirii de la element la numdrul paginii.
4 se vege{9i: Stiluri de machetare, p. 102
Evidentierea textului
Liniile au c6stigatin popularitate dupi
introducerea culegerii pe calculator, in care o singurd
comandi poate sublinia unul sau mai multe cuvinte.
Multi designeri regreti lucrul acesta, sustindnd cd existd
mijloace mai bune dac6 se doresc evidenlieri (a se vedea
paginile 88-91). Liniile pot fi totusi utilizate eficient
pentru evidenlierea unei portiuni de text, prin plasarea
in lungultextului, pe margine. Ldtimile disponibile
pornesc de la puncte (.,hairline"). Casetele de tente sunt
practic linii foarte groase in care se pot tipdri fragmente
de informatii. Caracterele pot fi scrise cu litere albe
sau linia poate sd aibi o tentd si textul sd fie tipdrit
deasupra. Cunoscute si ca ,,text suplimentar"

86 LINII Si ORNAMENTE TIPOGBAFICE

 @ Liniisonore.
Tentele gradate ale liniilor din
acest anunt de expozitie
transmit o senzatie muzicald.
Q Liniite hairline mentin
diferentierea vizuala din
aceastA pagina de cuprins
SlghtaSound

O Liniile colorate din acest

orar ajut6 la deplasarea
ochiului peste informatii.

b0
o
o
b,
d
o
:
z
cd

o D
Q Sublinierea titlului unificd o
;reutdtile diverse si
:ccentueazd corpul de text. o
a
E
u
o
Q Benzi albe.
:asetele cu tente albd conduc
B
rchiul spre textul important si se o
:rmonizeazd plScut cu stilul
u stratiei.

liniilorin acest mod si utiliza liniifoarte grele paralele

.,sidebar"), ele sunt mult folosite ?n ziare, gratie
:apacitatii de a oferi focalizare detaliati asupra unei
::me editoriale si in acelagi timp de a relaxa ochiul dupa
: serie de coloane de text principal.
Linii in titluri
in titluri, liniile pot crea incitare, actionanC ca
-n ijloace de atentionare.
Miscarea artisticd constructivrsta
j'r n Rusia de la inceputul secolulul XX a i nitiat iol osl re a
sau oblice fa!5 de corpul de text. Popularitatea liniilor
continue sd fie evidentd in lucrdrile de design
contemporane, atat in aspecte functionale, cat si
vizuale. CAnd o machetd contine prea putine elemente
gi aspectul general pare mai degrabd banal,liniite pot
fi de ajutor in oferirea de dinamism si putere pentru
structura ei.
Ornamente
Ornamentele, cunoscute si ca inflorituri,
au fost util zate de la inceputurile tiparului si au scopul @ Functie dua16.
Liniile hairline atrag atentia
principa de a infrumuseta pagina. Popularitatea lor asupra datei si in acelasi timp
ddinuie ceriru senzatia decorativd pe care o pot conferi separd c6rtile dupd ani.
.nacf 3:: o,.Zapf Dingbats este un font digital bine
c--3s:-: a cai,Ji: din ornamente-diversele pictograme
3::' -: z::a creailvcutipuldecaractere.

TIPOGRAFIE 87
 ECTIUNEA 2 PRINCIPII SI TEHNICI

IVoDULUL o Tipografie

. Accentuare si ierarhie

Pentru a putea exprima ideile de naturd O Greutatea 9i forma Pentru ca forma sE fie adecvatd continutuluieste
sunt ajustate in moduri esenlial sd discutafi cu clientul despre locurile unde
tipografic6, instrumentele designului graf ic trebuie
interesante in acest
invitate ca oricare altele. Modul in care sd rezolvati trebuie sd apari principalele puncte de accentuare: titluri
prospect.
problemele de accentuare folosind tipurile de su btitluri, materia le introductive, legende, citate etc.

caractere este o asemenea tehnici de lucru. Aceste categorii diferite de importantd sunt cunoscute
ca ierarhii. Dupd ce au fost stabilite, ierarhiile pot fi

uuuuuu
indicate in diverse moduri. incepeti prin a transpune toi
blocul detextintr-o singurb mdrime detonl, cuprinsd
de obicei intre 9 9i 11 puncte. Titlultrebuie sd se
distingd pe aceastd bazd tipograficS relativ uniformd.

SPaliu, greutate 9i formi

45 Light 45 Light italic 47 Condensed 47 Condensed 55 Regular 55 Regular
Accentuarea poate fi creatd mai int6i pri r
light italic italic

u tr u tr u tr
light
adSugarea de spatiu vertical, sub forma unui spatiu de
un 16nd sau dejumbtate de 16nd, deasupra sau
dedesubtul titlului. (Pentru un spaliu de un 16nd, asta ar
insemna addugarea unei reveniri la inceputul rAndului
urmdtor sau, in celSlalt caz. la injumdt5lirea interlinierii
57 Condensed 65 Bold 65 Bold italic 67 Condensed 67 Condensed Cu ale cuvinte, daci utilizati o interliniere de 14 puncte,
57 Condensed
bold bold italic spatiul de jumdtate de rAnd va insemna 7 puncte

tr tr u u u u
italic
suplimentare, ducdnd la un salt la 16nd nou de 21 de
puncte.) Nu este esenlial si folosili spaliere suplimentarr
in jurultitlurilor dacd mdrili greutatea - adicd dacd
folositi fonturi aldine. Densitatea de cerneald neagrb
creeazd propria ancord vizuald. Caracterele fird serife
75 Black 75 Black Extended Extended Ultra Bold sunt potrivite pentru aga ceva, deoarece conlin de obice
italic condensed extended
italic diverse combinatii de greutSli pe care le puteti folosi:

tr tr
light cu bold, medium cu extra bold si asa mai departe

lul IU
@ Univers este unul
dintre tipurile de Nu uitati ci o mdrime micd de caractere aldine este
caractere cu multe .,mai grea" dec6t o mdrime mai mare de caractere de
variante - foarte utile greutate obisnuitS. A treia metodd este de a modifica
cand trebuie concepute
forma - de exemplu. de a trece de la Roman la cursiv.
Bold Extra black Extra black Extra black multe niveluri diferite
extended extend ed de informatie,
Cursivele adaugd simplitate si migcare unui design si
extended
italic italic sunt eficiente pentru evidenlierea frazelor esenliale dir
textul scris cu fonturi Romane. Din cauza formei lor ma
A sE VEDEA st: Contrast si armonie tntre culori, : delicate, probabil cd va fi necesar sb le cregteli mdrimea

.:: tl,::.il:
88
 TYPTYP TYP
OGR OGR OGR
APH APH APH
lcEtcE ICE graphic
XPLXPL XPL e o
P
ORA ORA ORA
TroTto Tro X
{o
NINNIN NIN m
WEIWEI WEI J
1+
GHT GHT GHT
Greutate De la serife de tip slab la tont fdr; serife
ji spatiu. Modificarea de culoare, mdrime si formd
I : ua variante ale de ia serife de tip slab la font fdrd serife -
. rLri exercitiu ce conferd vigoare si fort; acestui design.
:iploreazS Serifele de tip slab sunt grele; ele au fost
::ientuarea. popularein secolulal XIX ea,'in anii 1930
si anii 1 950.

:lroportional, in titlurile cursive. Altd mutatie de forma

:ste de la literele mici la majuscule. Majusculele au nevoie
le mai multb spatiere intre litere si consumb astfel mai
rrult spatiu, desi dispare problema ciocnirii dintre
rrelungirile ascendente si cele descendente. Majusculele
'eduse ofera o mutatie si mai subtild a accentudrii.

Puterea contrastului: alte tehnici

Contrastul dintre caracterele condensed
si extended - verticale si orizontale - poate avea succes
r maini experimentate, dartrebuie sA aveli multd grijd
sA nu exagerati cu mutalia vizualS sau accentuarea. De
:semenea, nu uitati cb tipul de caractere condensed
''ecesiti mai multi interliniere si c5 tipul de caractere
:xtended mdregte lu ngimea textului. Contrastul directiei
:ste alte metodd; de exemplu, orientarea sub diverse
-rnghiuri a textului principal si a punctelor accentuate.
) f ormb simflA, totusi eficientb, de accentuare este
=olosirea alineatului de tip indentatie, ca in aceast5 carte,
-extul principal poate fi aliniat sub un titlu - asa-numitul
1;s,ea\ agltat - s'b\S\$\ pba\bsr a\rrr'ra\ $easupr b \Ex\:l\)l
rrincipal. Culoarea este altd tehnicd ce poate fi utilizata.
\veti grijb ca intre cu\oare si hdrtia pe care tipari.rl sa e^lste
srificient contrast. Nu uitati cd pot apbrea prob\eme
I POGRAF F 89
 dac6 folosili un tip de caractere fin colorate, format din
setulde patru culori. Deoarece culoarea este alcdtuite
din patru separdri, sau straturi de film. ele pot sd nu
concorde uneori (a se vedea paginile 126_12g). Atunci
c6nd addugali culoare la tipul de caractere, meritd sd
folositi fonturi cu mai multd greutate, care oferd o
suprafat6 mai mare pe care se poate tipdri culoarea.
Fdc6nd mici ajustdri ale spafierii puteti utiliza casete
colorate sau negre pentru a scrie cu litere albe sau chiar
sd folositi liniile ca modalitdti de atragere a privirii.
Modificarea mdrimiieste uzualA. Aveti grij6 c6nd
utilizati modificdri de mdrime pentru accentuare si
asigurali-vd cd existd o diferentd considerabild intre
textul principal si titlu. Dacd mdrimile sunt prea
apropiate. macheta poate apdrea destul de st6ngace.

Mai putin inseamnd mai mult

incercati sd nu utilizafi simultan prea @ Riposti violentd. Fontul cursiv cu serife contrastat
multe mijloace de accentuare. Aici se aplicd vechiul cu fontul aldin fdrd serife functioneaz5 tipografic
precept ,,mai pulin inseamn6 mai mult,,. in prezent este pentru acest tip de titlu.

usor din punct de vedere tehnologic sd modificali orice

si trebuie sd fiti disciplinat pentru a evita sd creati un
amestec dezordonat de greutdli, m6rimi, forme si
alineate. Rezistali ispitei de a vd declansa simultan toate
artificiile si nu uitati - nu intotdeauna este nevoie sd
strigali pentru a fi auzit.

? E@
tl MELING VAN
NKUNSTENAAR

@Activ. darticut. Designul cu aspect pasnic

incorporeazd de fapt modificiri de mdrime, formd,
greutate si utilizare a alineatului.

@ Fontul mare, light fird serife in

dora culori creeazb o notd dinamicd.

9O ACCEI\Ii,JARE SI IERA!IIJIE
 t' y'p' e'
Modificdnd
O Fontul extendedfird serife de dou6 greutSti

Modificdnd Sreutatea
riferite duce la o schimbare vioaiea accentudrii.

t$ $reutatea sau
mdrimea literei,
kd5

rY?ffitrr
sau

mea
se schimbd accentuarea
literei,
se schimbd accentuarea

@ Q fUoOiticari de greutate si mdrime, greutate

direclie aratd cat de repede puteti
si spaliu si
schimba punctul de accentuare.

EXERCITIU
modific6nd greutatea Modificdnd
Concepeti o invitatie
Folosili textul de maijos intr-un format A5
portret sau peisaj. Alegeti o singurd mdrime SaU ma,iffieO greutatea sau
de font si incercali minimum trei tehnici
vl
individuale de mai sus, select6nd principalele
puncte de accentuare. Dupd aceea repetati,
folosind doar contraste de mdrime. literei, se manmea
Sunteli invitat la o expozitie privatd a lucrdrilor
studentilor
la
la design grafic din ultimul an

Colegiul de A116 [scrieyi numele colegiului

schimlcd literei,
se schimbd

accentuarea
dumneavoastrdl pe 5 octombrie, la campusul
principal al colegiului, strada Sf. loan [orasul
dumneavoastrdl, la ora 20
RSVP
Secretarul scolii de design
accentuarea
Colegiul de Arre Inumele colegiului dvs.]
[adresa ca mai sus]

IIPOGRAF E 91
 &*
_d" -:1.

sU$ -.. - Text ilustrativ. Cuvintele din aceste

doud lucrari au fost atent analizate pentru
\
{
H NG oportunitdti
'lustrative.
utilizate forme
Dupd aceea au fost
grafice simple, addug6nd
ilteles siereganta ambelor srgle.

K NG T
I
TRADE FAIR Recunoasteti? Obiecte
cotidiene au fost manipulate
*-/\
: pentru a reprezenta cifra 8.

SECI UNEA 2 PRINCiP I SI TEHN CI

N,IODULUL 0 T pografre

Tipar ilustrativ

Pentru comunicarea eficienti a

conceptelor, designerii au multe optiuni.
Abordarea conventionald prevede aranjarea ingrijiti
a textului si fotografiilor pe pagini; metoda aceasta
face adesea fati cerintelor lucr6rii curente, dar uneori
se cere o abordare mai dinamicS.

A sE VEDEA st: Vizualizarea ideilor, o 56

Design corporativ, D t-il
 blur
Fiti directl
\-r:rcase cr',
oiera cao.t!ni:e
e\,ldenie penlru a's
llustra intelesu

t
$pln
:l
t

' Senzatie de fluiditate.

-.etosarea titlului principal
: articolului imitd formele
- s o r su pra puse ale
:: erinilor.

J nul dintre elementele fascinante ale designului grafic
3ste faptul c5 se lucreazb cu forme de litere. Literele au
atat forme majuscule, cat si minuscule, 9i au structuri
:u forme individuale cu care oamenii au crescut si s-au
cblsnuit. Desi vederea lor este o experienld zilnic6, ele
sunt atat de inrddbcinate in sensul identitdtii noastre
culturale, sociale gi istorice, inc6ttindem sb le trat5m
cu un anume respect. Designerii pot exploata acest
aspect, manipu16nd cu atenlie forme sugestive de
itere astfel inc6t sd devinS imagini in sine. Aceasta
inseamnd cd literele potinlocui realmente obiecte:
doud majuscule ,,O" pot ardta ca o pereche de
ochelari sau ca rolile unui automobil, un ,,.1" mic
seamdnd cu un cArlig, iar majuscula ,,2" poale semana
cu urma unui fulger. Reciproc, imaginile se pot
metamorfoza in litere: un compas poate forma
majuscula ,,A",iar un acrobat care efectueazd tumbe
poate fi usor asimilat literei ,,D".
EOOITT
@utllnc
i:, Pe linia de bazd. Formi adecvatd continutului
Fontul Helvetica este utilizat in Tehnicile pentru utilizarea literelor ca
descrierea inteligent6 a numelui
ilustratii sunt numeroase si nu se referd exclusiv la
unei legende sportive.
folosirea literelor pentru reprezentarea de obiecte
simple si invers. Anumite cuvinte, cum sunt verbele ce
indicb actiune, sunt adecvate maiales designului in care
aspectul tipografic reflecti inlelesul unui cuv6nt
(imaginati-vd ,,zoom" cu sase ,,o", in loc de patru;sau
cuv6ntul ,,salt" in care litera ,,a" este ridicati de pe linia
de bazd). in programele puternice, ca lllustrator,
caracterele potfi ajustate pentru atransmite nenumErate
intelesuri: se pot repeta unulsau mai multe cuvinte,
suprapune litere, distorsiona litere pentru a le dispersa,
incelosa sau indspri, sublinia sau umbri, dispune dup6 o
cale curbd sau dupd un cerc, li se poate ajusta culoarea,
greutatea sau forma. Totugi, pentru a fi eficiente, pozitiile
si formele in care sunt aranjate literele trebuie sd sustinS
intelesul textului. incercati sd evitati cliseele.

TIP]3RAFIE 93
 Q Litere,,patriotice". Textul este aranjat Q Sigta ca paine preiite. Litera
astfel incet sd semene cu drapelul elvetian, devine imagine in aceastS sig16
o idee evidenta, totusi eficientA. umoristicd pentru o brutdrie.

L.9i.
:l !l I r I!!r!. ! I."*.*a*"--*-**
i l" r5:""---'
l! iili l.L
tl
i,r ltlt il:
lg l
i iiI ffi,:E*
iit r! ili i!.it.l I !i
! ti ;! {!i ii,lir!sllJi
; l6.tr tll ;.r3r!,:rr!r
:alli; iij I fijtf;tiffrf
jji;ii ;Jl i iil;j liIlJE
lliii!,iiii;iiiiiiiiii
.F:-rEn
._.-*"-sr llillljil
l:r:ii;lu;!
li'liirlilJl rif i! ri;
*ri
-*'*::E:
*#"^* ii I I li ii lti r!
ffffff-"*.*-*T,i'ii iirl ii !,i it jiii
d il iJi!

Amuzant ca instrument de v6nzare cooing by bLrs. to

Oamenii sunt atrasi de tiparuljucdus, iar
Alright.i nry clear,how are yoL
cei care lucreazd in domeniul publicitar sunt perfect tinre please
constienti cd elementele amuzante dintr-un design pot
iilft ,iiidi#iit+:{l{!p"*ffi
Dis&qd rilRrrllilftldfi
"iltffi "b}ilHB,bglpt,er,r nns
determina empatie in publicul tintd. Desigur, aga cum *#U;,rt
De llKe $;i"i::T
nor otsbutd
s-a spus, ideile trebuie sd rezulte din continut, altfel $'
.F1 ;
designul poate fi criticat ca nefiind altceva dec6t un
exercitiu de stil lipsit de scop. Practica folosirii literelor
ca imagini nu este intotdeauna apreciatd de clienfi, care
dorescin mod frecvent sd utilizeze imagini obisnuite
pentru a sublinia o idee. Ca un compromis, puteti
oric6nd sd combinati imaginea cu tiparul ilustrativ,
astfelinc6t mesajul sd fie dublu consolidat.

Sigle
Designul siglelor este un domeniu in care
puteti experimenta cu un tip conventional de caractere.
Sigla este de fapt o semndturE pentru organizalie sau
companie si prin simpla alterare usoard a unui tip
conventional de caractere puteti oferi tusa de Q Literele ca retea.
individualitate care distinge un brand. Esential este sd Dispunerea reitereazi
lucrati in mod integrat cu formele de litere. Va puteti inteligent harta metroului
londonez.
testa ideile in trei forme de baz6: cerc, pdtrat sau
triunghi. in prezent este relativ simplu se testati mu te

94 TIPAR ILUSTRATIV
 QJumdtitide mdsuri. Aces: ces gr ca.. .:iac... \ ...
utillzeazd artificii tipograflce pentru 3 conso ca :r:: :sr

@ Integrarea excelente a textului si imaginii

creeazd un poster dinamic.

() Litere inclinate. Folosirea

literei ,,g" pentru a forma un zero
dublu este o tug5 inovatoare
potrivit6 cu iconoclastul arhitect
spaniol Gaudi.

idei pe calculator, dupd ce ati stabilit conceptul initial;

de exemplu, puteti transforma rapid o imagine pozitivd
in una negativd, ceea ce poate spori considerabil
dinamismul.

Grafica TV
Televiziunea este alt domeniu in care
literele sunt modificate si distorsionate intens. in mediut
acesta, posibilitatea de migcare adaugd graficii o
intreagb noud dimensiune, iar efectele tipografice @ Literele,,dansatoare" sunt umbre
fuzioneazd frecvent cu animatia pentru a produce inteligente ale miscdrii personajelor in
compozitii,,vii" incitante. aceasti recenzie la un festival de dans.

T\POGRAF\E 95
 SECIIUNEA2 PRINCIPIIS TEHNICI

MODULUL 0 Tipoorafie

Text modelat

llustrarea prin tipar sau text modelat

este in esentd relaxanti si distractivd. Ea schimbd
literele drepte in configuratii grafice cu grad de
lizibilitate, inform6nd si amuzAnd cititorul la nivel
emotional, si in acelasi timp despovi reazd de
formalismul textului conventional.

Experimentati cu text dispus atet simetric. cet si

asimetric, pentru a ilustra diverse intelesuri. Desi veti fi
Q BraddeCriciun.
preocupat in primul 16nd de lizibilitate, prin selectarea Trei interpretdri tipografice ale
atentd a stilurilor de aliniere st6nga-dreapta, centrat, formei bradului de Crdciun, de
la aleatorie la atent controlatS.
aliniat la st6nga sau aliniat la dreapta. puteti sd faceti
Fiecare text modelat capteaza
aluzii la atmosferd si sd intdriti conlinutultextului. Puteti
distinct spiritul festiv.
introduce textul in forme regulate, ca pdtrate, triu nghiu ri, {tg
o
romburi si cercuri, sau in forme neregulate. Textul nu
Jtl
trebuie sd acopere intreaga suprafa!5, deoarece literele,
cuvintele sau cifrele pot fi util izate 9i i niar - curb6 ndu-se 6
I

si indoindu-se pentru a descrie contururile unei forme

L
particulare. Textul poate fi modelat sau infdsurat in jurul
imaginilor, poate defini spatii sau oferi siluete si alcitui
in sine o imagine. Modificdrile controlate ale greutbtii
caracterelor in zona principalS de text vor crea forme
T""",",-":-:".r*:* oppapiet
sau imaginitipografice secundare si subtile. Pentru o i'{*{'t'it':i'1,:':*r:,
typogr.li.
v!n ro
drukwork 9G
abordare mai indrdzneafd, modelati textul in obiecte v!ri..rd riin. Do divo.rhoh bii Typografie van drukwerk
figurative asociate cu intelesul cuvintelor- adundnd
astfel laolalti5 textul, designul si imaginea intr-o
expresie directd si decorativd a continutului. Tehnica
de atragere a ochiului necesitd o tusE inventivi si
simtulumorului.
Pentru a fi utilizat eficient, alfabetul latin, compus in
esente din linii drepte, cercuri 9i arce de cerc, trebuie sd ktisdanmlnnt
fie manipulat cu ingeniozitate. Scrierile caligrafice care ndatirr

suntfluide si organice, precum cea arabicS, sunt mai 0ssnllaalsu0r

adecvate pentru asemenea tehnici grafice decorative. ilsalMlsrtntlnln

$ Sublinierea mesaiului in designul realizat de Q Litere desenate manual.

Total Design, caracterul arhitectural si mdrimea Acest nostim design anonim
literei ,,T" sunt subliniate de configuratia corpului demonstreazi flexibilitatea
principal de text. Contrastul dinamic al linjei literelor desenate manual cand
A sE VEDEA st: llustratii realizate pe calculator curbe a textului adaugd miscare si profunzime. sunt utilizate pentru text modela:
Tipar ilustrativ, p. 92

96
 .f,h.
O Portretetipografice

convingdtoare pot fi generate
:: sisteme de fotoculegere
: qitizate. Caracteristicile faciale
: f,t fi descrise eficient prin
:'ectuarea de modificdri subtile
'- greutate, stil si mdrime.
Q stdri de sezon.
:-in culoare, ritm si texturS,
l ana Wilson prinde atmosfera
:cecificd anotimpurilor in zone
:: tip fereastrd de text desenat.
i-i''';.;i"r."_
@ Un singur rdnd detext
urmereste zborul unei gdrgirite
in mod decorativ si informativ.
Liniile unice pot fi concepute
in forme, ca si zonele de text. in
functie de gradul de lizibilitate
cerut.
/
Q Textul modelat tipdrit pe
calc face parte dintr-o lucrare
de Total Design si oglindeste
tipografic imaginea fotografic6
cu care se asociazS-

Natura decorativd a textului modelat transformd

lectura intr-o experientd vizualS. Domeniul publicitar
ulilizeazd aceast6 tehnicd pentru a conferi sloganelor
sau textelor scurte o formd infrumusetatd si cu impact
vizual de transmitere a unui mesaj. Designul siglelor
utilizeazd de asemenea acest mijloc. Textul poate fi
compus in forme de pantofi, cupe de vin, sticle,
capete, trupuri, animale, p5sdri, pesti, arbori sau
peisaje urbane complete. De obicei, forma particularb
in care este modelat textul derivb din conlinut.
Portretele scrise create prin textura si tonul
cuvintelor-in care asemdnarea fotograficd a
subiectului, uman sau animal, poate fi obtinutd prin
multe dexteritate si talent - sunt reusite de v6rf ale
tipog rafiei decorative. Portretele sau tablou ri le d igitale
pot fi obtinute insd cu mult mai pufine eforturi pe
calculator, care vd permite sd experimentati liber cu

mfrffiWMffi
umbre tipografice prin modificarea greutdtii pdrtilor
relevante de text. llustratiile tipografice generate pe
calculator tind s5 aibb o calitate decorativi de tip
tapiserie, pe c6nd cele manuale pdstreazd
i ndividualitatea literelor designerului prin textura

lor mai subtilS.

@ Textura densi a literelor in

aceastS ilustrare tipograficd de
Armando Testa reproduce
vizual modelul penelor geinii,

TIPOGRAFIE 97
 #l*
snhls Q$ Formatu'
-* -=;: petrat este idee
*--
."mlildrd*d
pentru continu: -
acestei cArti
despre
'"ut$*swv*uOri$ arhitecturd.
j::-::*

",*ffbh?
,-Eyqrr
.."alw-*,*
tr
oeometric
- tutu6

::*=l::: 5;.*+.-:'
=::=:
:i---:::::::, 1::11:1
::i-:::.:F
O Falluirea in zigzag permite designului sd
curgA prin intregul format.

@ Formatul lung Probleme asociate costurilor

SECTIUNEA 2 PRINCIPII SI TEHNICI
MODULUL 7 Machetare
uNlrArEA r MSrime si format
Mai devreme am afirmat cd designul de
calitate este rezultatul colaboririi intre toate pertile
implicate in proiect, de la redaclie, vdnzdri si
marketing p6nd la producfie si design. Una dintre
deciziile importante pe care trebuie s-o ia persoanele
implicate in pregetirea specificatiilor pentru proiect
este asociatd formatului si mdrimii.
de tip peisai oferi O parte din atractia unui design constd in
forma potrivitd
senzalia pe care o degajd produsul c6nd este !inut in
pentru a prezenta
m6n5. Adesea designerul este limitat de factori externi
revdrsarea acestei
in privinta posibilitSlilor formatului. Unele elemente, ca
virtuozitdti
tipog rafice. rapoartele. afticolele de papetdrie si formularele oficiale,
sunt cerute de obicei in mirimi standard. Uneori insd
trebuie sd luali in considerare si alti factori. Problema
costurilor joacd un rol important: m6rimea pe care o
alegeli va fi tdiatd economic dintr-o coalS mai mare?
Lucrarea finisati va trebui expediatd prin post6? intr-un
astfel de caz, formatul mai mare va fi mai scump de
trimis prin poste. Vd puteti imp6turi lucrarea in mod
economic linand cont de granulalia h6rtiei?

Continutul determini formatul

in domeniul publicdrii cd(ilor, formatul
artrebui sd fie determinat de scopul sau natura cdrtii.
A sE VEDEA sr: Principii de bazd ale macheterii, o 76
Stilurl de machelare, P. 102 Volumele ce contin exclusiv text ridicd mai putine

MoFltYil qt Fa!?n447
E=EEI
r iratell Foor'lt r'i Filtuiri si legdri
La pliante si brosuri, fdltuirile pot juca un rol
!,, l'ii,,!ii:.ili€ mponant in atragerea cititorului spre subiect. Formatul
pairat are o estetice pldcutd si se obtine simplu prin
inrpdtur rea foiiln alt mod. Organizarea textului astfel
E!E- incat sa urmeze indoiturile- indiferent dac6 este vorba
Pr,rrcel Roor" ,l despre o fd ltu ire lnfSgurdtoare, la care indoitu rile intrd una
'in
alta, sau despre o fdltuireinzigzag,la care indoiturile se
Feltuire infeiuratoare. Brosura in format p;trat fac in d irectii a lternate - creeaze senzaiia de a muzament
r:zvaluie intregul titlu cand este despdturitd. Este si constituie un mod excelent de atragere a cititorului.
: ':rma eficientd ca pret. deoarece coala de mdrime Atractivitatea poate fi sporitS si prin idei simple de
:::ndard este exact de trei ori mai mare decat
legare, cum ar fi relezarea fiecdrei desfdsurdri putin mai
.:'siunea finisatS.
scurt dec6t cea precedentS, obtin6nd astfel la capdtul
:'obleme dec6t cele ilustrate. Pentru o lecturd continuS, paginii o zonb care poate fi utilizatd ca marcaj pentru

-Errimea judicioasb a fontului, cu margini adecvate, va informatii. Dacb lSsati marginea anterioard nerelezatb, se
r3termina in mod normalformatul (portret sau pe creeazl senzalia atractivd de lucrare manuald, aga cum
,:rticalS); in cazul ceftilor de tip paperback, care trebuie se obtine gi prin folosirea alei colorate pentru broFare.
este in Acestea sunt doar c6teva idei pe care le puteti implementa
=i fie ieftine, si ugor de transportat, dimensiunea
^.od uzual mic5. La cdrtile ilustrate, imaginile trebuie sd cu usurin!5. Ele nu trebuie neap6rat sd coste mult, dar pot
, bd o mSrime rezonabilS si este necesar un format mai face designul diferit si memorabil vizual.
^'are. Pericolul poate fi realizarea unei cdrti greoi de
^1a nevrat. llustratiile nu-si pierd neaperat valoarea
^iormationalS dacd sunt mai mici dec6t s-a anticipat,
:r un produs mai usor de manipulat de citre cititor
,cnslituie un c6stig. in general, dimensiunile cele mai
-rari sunt rezervate pentru albumele de artd si cataloagele
re muzeu, in care ilustratiile de calitate sunt esenliale.
R.*..
C6nd este necesar, continutul trebuie sd determine
'rrmatul. Albumele ilustrate despre trenuri, fluvii si
. ederi panoramice ar trebui, din cauza formei
peisaj (pe orizontalS);
=Jbiectelor lor, sd aibE un format
:e c6nd cele despre z96rie-nori, st6lpi totemici si girafe
sunt mai adecvate formatului portret. Publicatiile
^lultilingve ridicd propriile probleme. incercati sd
runeti douS-trei limbi una l6ngd alta pentru a obline un
' ux consistent de text si, dacd existd ilustratii, sd vd
.-. gurati cd referirile la text se gdsesc pe aceeagi pagind ;r:-::.1:: "'

, - maginile. Probabil cd solulia cea mai bund ar fi

' -rratul peisaj.
lesi standardizarea internalionalS a dimensiu ni lor Pliant.
' Brosu16 inteligent
': ei ajuti la evitarea cresterii prefurilor, formatele conceput6 pentru ca un
.:ri
pot deveni oarecum plictisitoare. insb puteti
preambul pe doud pagini
,, ^ mba formatul prin'impdturirea diferitd a hartiei. De s5-l invite pe cititor in
- ':mplu, impdturind foaia pe latura scurtd, veti avea un prospect, unde tot textul
-
-^rat lung elegant. Altd idee este sd inlSturati porliun poate fi v;zut pe patru
- __:_::-: I - SlAte coloane.
- mdrimea standard, obtin6nd o formb nefamil ara a e

, -: costuri suplimentare.
 @ Diagrame
prezentend proportii
Margine simple intre zona de text
su perioa rd si format. in st6nga, O Cele trei grite de
Ma rg ine marginea superioard si dedesubt variazd in
exterioa rd interioarS sunt jumdtate privinta complexitdtii: o
Cotor din celelalte; in st6nga, singurS mdsuri orizontala
o zond de text mai mare (st6nga), trei coloane
Margine
i nferioa rd duce la o margine egale pentru text mai
inferioarS mai mic5, complex (centru)si o grila
totusi este proportional verticald si orizontald
mai mare dec6t cea impdrtitdin 16unit;ri
superioard. (dreapta).

SECTIUNEA 2 PRINCIPII SI TEHNICI

MODULUL 7 Machetare

|:rvi'iA'ir.Jr r Grile si margini

Dupd ce s-a convenit asupra formatului,
pasul urmetor este stabilirea zonei cu text si a
marginilor. Marginile sunt spaliile ce inconjoa16 zona
cu text de pe pagini. Directiile generale au fost
stabilite de-a lungul timpului.

Proportiile marginilor Grila: ordinea de la bazi

Dacd lucrati la o carte sau la altd publicatie,
ar trebui mai intai sb construiti o desfSgurare pe dou6
pagini (,.spread"). Aceasta este importantd pentru ci
trebuie sd vedeli felul in care pagina de stanga (verso, sau
parA)se asociazd cu pagina de dreapta (recto, sau impari)
si sA apreciati c6t de bine se echilibreazd. practica stabilitd
sugereaze cA marginea interioard trebuie sd fie
aproximativ jumetate din marginea exterioa16, iar
marginea de jos s5 fie mai mare dec6t marginea de sus.
Regulile acestea artrebui s6 asigure desfdsu16rii un aspect
echilibrat, cu textul dispus fdrd probleme in format. Nu
uitati cA ochiitrebuie sd treacd de la o pagind la alta si de
aceea interstitiul sau c6mpul de cotor (cele doud margini
interioare combinate) nu trebuie sd fie prea mare.
Cand stabiliti marginile, tineli seama de tipul de
material cu care lucrati. De exemplu, c6rlile brosate tind s6
aibb margini maiinguste, pentru a reduce numbrul de
pagini (si astfel costurile), pe c6nd albumele ilustrate au
margini mai generoase. Consideratiile economice joacd un
rol important: pliantele de v6nzdri si elementele
promotionale au in general bugete mai mari si de aceea
sunt posibile spatii albe mai mari.
100 i,3l: ! irl Liiii.ia.-ir.i:
Macheta coloanelor, marginilor si zonei pentru
text si imagini este numitd de obicei grild - modul prin care
structura si ordinea pot fi introduse intr-o solutie de design.
Grila imparte zona disponibild pentru text in mai multe
subdiviziuni proportionate (unitdli), asigurdnd o structurd
vizualS pe care poate fi bazat designul. Grila ajutd la
unificarea tuturor elementelor de design. Structura de gri16
fundamentald - utilizatd in principal pentru materialele
bazate pe text, ca rapoartele sau romanele - este cea a unei
singure mdsuri. Mdsura aleasd ar trebui asociatd lizibilit6lii
generale (a se vedea pagina 84). in cazul materialelor
complexe, in care trebuie integrate text, imagini, diagrame
si legende, va fi necesard o grild orizontald mai sofisticatd.
Grilele ce contin trei, patru, cinci gi gase coloane vd vor
permite sd folositi materiale diverse. Cu c6t existd in grilE
mai multe unitdti, cu atet veti avea mai multd flexibilitate
pentru a introduce portiuni mici de text, asa cum sunt
legendele, unit6ti mai mari, de tipul preambulurilor de
sectiuni, cet si casete cu materiale. Nu urmati pur si simplu
parametrii prestabilifi pentru coloane din calculator, ci
decideti valorile pe care le doriti 9i care trebuie sd fie in
numere intregi pentru fiecare unitate.
 (D Spatiu alb superior.
Grila orizontalS
incorporeazi un spaliu
alb superior mare, care
permite spatiu mult
Pentru titlu. ffi&
-rj' EA
Q Sus sijos. Exemplu lhl
bun de grild orizontalS si
verticalS f unctionalS:
treimea superioa16 este
rezervatd exclusiv
imaginilor, l6s6nd cele doub
treimi inferioare deschise
pentru o combinatie de @ lmaginivariabile. Cu cet existd
text si imagini. intro gril6 mai multe unitdti
orizontale, cu atat imaginile pot
ln mod ideal grila trebuie sd aibd elemente de control avea o flexibilitate mai rnare a
dimensiunilor.
pe verticald, care sd permitd cobo16rea structurii pe
paginA si sE ordoneze materialul. Atribuiti pozitiifixe
Q Proportie. Desi textul este stabilit
titlurilor, subtitlurilor, legendelor si numerelor de pagini, la o singurd mdsu16, grila aratd
pentru a conferi continuitate lucrdrii generale. Trebuie felul in care imaginile pot fi variate
ca mdrime siformS, r5m6n6nd
se fiti flexibil. Dupd ce ati conceput doub sau trei
totusi proportionale intre ele.
desfdsurdri, grila poate pbrea prea rigidd pentru
Una dintre grilele paginii master
compozitia pe care o doriti, asa incat ajustati-o pentru
utilizate pentru cartea de latd a fost Grila cu linia de baz6 si interlinierea
Puteti seta
a se potrivi cerintelor. Grilele nu sunt restrictive. divizatS in 1 0 coloane, cu spatii de 4 m m pentru textul principal. Utilizend
marginile din
Examinali toate formele si mdrimile posibile, ca si intre coloane. Textul principal va fi jurul zonelor
comanda ,,lockto baseline" din
diversele mesuri pe care le puteti adopta. Nu grila este plasat pe 4 coloane, desi puteti lucra meniul View, asigurati pozitionarea
de text.
cu numai 2 sau 3 coloane. Subtitlurile corectS a textului.
vinovatd de erori, ci modulin care o folositi.
sunt pe 2 coloane. Alte linii de
pozitionare pot fi
Lucrul cu grila este esential trase din bara de
dacd lucrati pagini repetitive de mdsuri.
pliante, brosuri, cataloage.
reviste si cArti. Este mult mai DacA aveti grile
usor si organizati macheta, diferite. puteti
put6nd sd vd concentrati asupra stabili mai multe
aspectelor creative. Dacd doriti, pagini master. Dati
puteti ,,sparge" grila, dar dublu-clic pe
luc16nd cu aceleagi mdsuri si Master A, mergeti
pozitii veti obtine o unitate la Page pe titlurile
general6 de stil a lucrdrii. Prin meniului, apoi
practicd vd va fi mai usor sd le derulati in jos la
stabiliti si puteti face modificEri lvlaster Guides.
in procesul de design.

Sistemulde
Pe pagina master puteti plasa
nu merotare a
text care se repeti in document.
paginilor din
Designerul l-a addugat pe
program actioneaz6
acesta, desi cuvintele din blocul
automat la mutarea
de titlu se schimb6 9i apare in
paginilor.
pozitii diferite.

MACHETARE 101
 Arts Council G&g Bookinatdine.
Compozitia asimetricd
SIGNS simpli functioneazd foarte
bine, cu alinierea clari a
THE NEW AND titlului. accentuend
DESICNER'S SYMBOLS cuv6ntul,.book".
HANDBOOK
Their Design and Meaning ART I S Q ecnitiuru. Dispunere
cen1rat6, utilizand majuscule

REV pentru titlul principal.

O Senzatie constructivista
UTION =.

f
o
Ruperea interesantS a
cuv6ntului oferd o dinamica
buni machetei asimetrice.
0
@'
Alistair
Campbell ADRTANFRUTIffi :
9.

SECTIUNEA 2 PRiNCIPI SITEHNICi

Traditia simetrici
MODULUL 7 Machetare Apare frecvent pe paginile de titlu ale
c54i lor, fieca re 16nd de text fiind centrat in raport cu
Stiluri de machetare
celelalte. Din aceeasi ,,traditie" face parte si folosirea
caracterelor cu serife, adesea sub formd de majuscule
Machetele pot fi clasificate in doud stiluri
spatiate din doud in dou5 litere, eventual cu addugarea
esentiale: simetrice si asimetrice. in termeni generali,
unui ornament sau inflorituri tipografice. Este
stilul simetric este asociat abordirii traditionale in
consideratd traditionalS pentru c5, p6nb in anii 1920,
care designul este structurat in jurul unei axe centrale.
Acest tip de machetd isi are originile in primele cirti
tipdrite, care, la rindul lor, l-au imprumutat de la
manuscrisele din Evul Mediu. Designerii contemporani
il folosesc pentru a genera senzatia de traditie,
elegant6 sau dem nitate.

Urmati macheta.
Panouri inventive de
expozitie ce folosesc
aliniere la stanga
a sE vEDEA sr: Principii de bazd ale machetdrii pentru intrarea din
Grile si margini, p /00 st6nga si invers,
 si ttretric
sirnctric
I.
asimetrie
rajoritatea publicatiilor erau concepute in acest fel.
lbtinerea unei compozitii cu aspect echilibrat nu este
:eloc simpld. Liniile trebuie sd fie de lungimi diferite ca
>a arateechilibrate si informatiile trebuie grupate ca si
'e utilizatb majoritatea lStimii mdsurii.
Revolutia asimetricd
Machetele asimetrice au rezultat din
riscarea modernd din anii 1920 si 1930, si mai ales din
scoala germanb Bauhaus. Arlisti precum Kurl
Schwitters si Theo van Doesburg au respins stilul
s metric si au experimentat cu machete bazate pe axe
lescentrate, despre care apreciau cd ar crea mai multd
tensiune si dinamism. in stilul asimetric, caracterele
sunt primordialaliniate la st6nga, desi uneori puteti
.'edea si alinieri la dreapta: este recomandabil ca
:linierea la dreapta si se limiteze la c6teva 16nduri,
leoarece citim de la st6nga la dreapta. Miscarea
nodernd a respins de asemenea caracterele cu
crnamente si cu serife. Lucrdrile scolii Bauhaus si ale
' Machetele simetrice a u
asocieri de traditie, ordine si
ratiu ne.
asimetrie oiltbcle stilttri Machetele asimetrice :,
fost initiate in an i i 33: --:
Lorenr
'D;!.r d.Ld, 5 r d.rel
.!n!i.l.ru.r Jd p's. fq eL I s.d
d..r no'rrnrnrr i,br ru !ilro.r designerii scolil BaLl-:-:: :
L nr dlrr .rr Lrore.l doL. . n,dq.a
aL q!rnre'ilroLutprl U1,rs er m
dezvoltat simultan c-': ^:- -
f;16 serife. in prezen: -.^-:: :
L.b.,l en 5 prrr;
ur aL qu
stiluri - simetric s as -::- : -
llu s JLr,,,r rs -"!ri , !ri diLr I
,cnd,r, r nr! DUlJrir.L 1i!!:l
sunt integrate fr€c',:-: -
f,rLP!r e ron!i0uJl rn, LL!,,1
doLor.:.rlelorl rlLLrrr. ! r3l
aceeasi macheta.
rd.dq'rss nr! biril
descendentilor ei stilistici, aga cum au fost tipografii
elvelieni din anii 1 960, sunt intotdeauna in caractere
fdrd serife si adesea numai cu litere mici. Altd trdsdturd
distinctivd au reprezentat-o liniile cu greutbti diferite -
frecvent in doud culori, de exemplu rosu si neg ru - ca re
conferd lucrdrilor un aspect foarte puternic; unii l-ar denumi
chiar aspru sau autoritar. in afarE de cei deja mentionati,
a lti desig neri ale cdror opere su nt predomina nt ln stilu {
asimetric si care meritd studiati suntArmin Hofmann,
Wim Crouwel si Josef Muller-Brockmann. Alt caz
;nteresant, a cdrui carierdindelungatd demonstreazA
excelent folosirea a m belor stilu ri, este Ja n Tsch ich old.
La inceputul carierei sale a fost influentat de filozofia
modernistd propusd de Bauhaus, dar ulterior si-a
schimbat orientarea, respingand abordarea durd pe
care o suslinuse in cartea sa Asymmetric Typography
(Tipar asimetncl. El si-a asembnat pozitia din tinerele cu
rigiditatea si autoritarismul parlidului nazist al lui Hitler
si a ajuns sd accepte cb abordarea simetricd are de
as3m3rea loculei.
 Integrarea ambelor stiluri
in prezent, designerii integreazd frecvent
ambele stiluri in machetele lor. Deosebirea dintre ele este
oarecum arbitrard si tipografi contemporani ca April
Greiman si Philippe Apeloig le utilizeazd pe am6ndoud
in cdutarea de solutii vizuale. Ca student, este necesar
sd intelegeli ambele stiluri si contextele lor istorice,
astfel inc6t judecdtile s6 vd fie bazate pe cunostinte
clare, nu pe presupuneri. Cred cd sfatul cel mai bun
este sA urmati lilozotia luiJan Tschichold gi sd utilizati
ambele stiluri in lucrdri. Nelin6nd seama de nimic
altceva, pdstrarea deschisd a opliunilorve va oferi
o flexibilitate mai mare in gdsirea de solulii la
problemele de design grafic.

*'\*
**r**/
@ niUria. Poster care prezintd o
combinatie de stiluri, o dispunere
centratd pentru textul principal,
cu textul subsidiar plasat
descentrat.

lo {hom n 6r} (oi.e'n.

F
rhe t6A dr 3er !p in l99r torlhe p,otedion aid p@norion G.ndJl.nq!ld.t:
oi pubti( Donufr.iE.nd (utolup_
lG.dry r[e asod.rion indod8 wnhin ir inr.,e{ ,ny trulpru,,t d
rcn E.Fdiltr€ reilde h he dbe ];.iji; ., ,,
or toElbndni4, {lning rr sc rl0..nrury neinorcrcses bltge.e6uydatiig tlon ". ",,,.
{.u,rr!id hrlr,rcc. ril
thegluid
Enod. Thc pMs4r.onre'n conlinues rh,ouqh rh.virodin ad €d*adirn penod! !o (otrt.nDorary psblt
f;l;i!:1,

Due to thrrsd. dne.orr.!tpu6l i'e,c{. when dBiqnhs rhe roDodr id$iiq r hne,o@$ed *
Dn se
th'ee.di6.nio.lliryor3c!ttu'e'ilhs$anon.nypidtdil{o,to,pcnod.rhed.rigira,equikriFple l.*T;,?j?.j,t,,.
aid.l.rn ro pdject rhe.onprry !r a mode,n in5dturion who,e involvenen! ;1,,.",,,..,,."
in (onreBDo,rry (hod.n a() :;,,.,""
ro{i dll becomq roe rnd no'. !!p.,€nt !! line pr$ej.

:::;iir"*'
YouRhthrutU

to20 7a4a 2614

t o?o 1\23 4557
t n.il@pmra.(om
ro
. . -'::--i:::"'

O Antetul asimetric este
echilibrat de scrisoarea in sine,
aliniatd la stenga.
@ lmagine in ogtindi.
Textul este centrat, reflectend
imaginea simetric5 pe pagina
de aldturi.

1 04 STILURI DE MACHETARE
O Linie inclinati. Cele patru litere stau confortabil
in pozitie centralS, dar banda albi diagonald
dinamicd - ea insSgi o referint6 subtil6 la Turnul
din Pisa - alungS monotonia.

Q Stil de semn;turi. in aceastd machetd

descentratA foarte dinamicS, informatia este
aliniatd cu marginea de sus.

MACHETARE 1 05
 ; l:; Unghi de atac. Combinatia de :l.l Sentimentul de liniste este
imagini retezate in mod neobisnuit creat in aceastA desfisurare
si de litere piezise creeazi un ritm prin utilizarea de spatii albe si
rapid in aceastb desfdsurare. litere cu serife simple.

ln textul continuu, cititorul are nevoie de mai mult timp

SECT UNEA 2 PBINCIP I SI TEHNICI
pentru a parcurge informatiile, pe cand intr-un design
MODULUT 7 Machetare foarte integrat - cu casete, imagini, legende, citate etc. -
existd mai multS varietate: un articol poate fi trunzdril,
Ritm si contrast
unele pagini vor fi privite doar pentru imaginile
interesante, iar in altd sectiune cititorul poate sd caute
Ritmul si contrastul sunt caliteti esentiale
un fragment specific de informatie. Ritmul va fi dictat de
pentru mentinerea interesului cititorului. Acest lucru
continut si de spatiul disponibil. Contrastul este strans
este adevirat pentru multe categorii de design, dar
asociat; c6nd doriti sd insuflati ritm unei lucrdri, puteti
mai ales in reviste si in c6rtile ilustrate, unde este vital
crea incitare sub forma caracterelor si imaginilor mari
si puteti orienta ochiulspre elemente diferite de
sau a unei decupdri interesante. Alternativ, puteti crea
informatie. intr-o cursi de semifond, alergetorii
acalmie, av6nd desfdsurdri exclusiv cu text sau folosind
alterneazd intre ritmul lent si rapid si sfdrsesc printr-un
din abundentd spatiile albe.
sprint final. Metafora aceasta este
potrivitd pentru ritmul in design.

{} Desfisurare functionali,
retinuta cu titlul de capitol pe o
pagin6 intreag6. Utilizarea subtil; 4.technolooical
-
a liniilor evit6 insS banalul. achievements

A sE VEDEA St: Principii de baza ale

machetdrii, p. 76
Contrast si armonie intre
culoti, p.36

106
 I Elementul de Ee= ij
surprizi este ' L-- fL
frecvent utilizat cu i ,'.1i,*-*l
efecte de calitate in
designul revistelor;
I

Firl-
t.:. 1-
de exemplu, prin
I
dispunerea textului
sub un unghi
ru4IR
neasteptat.

- i:!_
,,
dL
ll
il
I :-:l
it !

il t'
-1 ,r,,\ "i (.j '^ i.r ,,
l-l a:
;r L;, ' tl
t;t
.- ti: -_
H/ND5
- --:

I
'#\ lt"11i, ::
t1 tN/iLE:- /
**rl,-\ l,1.r rlr!!,. ,L@ z'/,'i,
'o-
6t\.. l= t= l. !.r '
i,'^,. /(\
l":-r
l

Miniaturi
Pentru a obtine un ritm bun, cu contrast
lcorporat, este nevoie de un plan general. Prea multe
:rtificii vizuale nu sunt productive, dar o succesiune de
3agini cu aspect similar indbusd interesul. O metodd
'restimabilS este construirea unei planograme care se
3rezinte numdrul total de pagini din publicatie.
)lanograma poate fi trasatd destul de mic6 (mdrimea
le minialuri este adecvatd), in desfdsurdri pe doub
ragini. Ea ar trebui s5 contind numerele paginilor,
:itlurile si conlinutul ce urmeazd sd fie inclus. O trecere
r revist6 rapidd a planogramei vb va oferi imaginea de
ansamblu a felului cum va arSta materialul.
Primul pas ar trebui s5 fie o int6lnire prealabil6 cu
: ientul/editorul. Continutul este foarte important. inainte
ie int6lnire, artrebui se intocmiti o listd de intrebiri
f entru a afla cat de mult contrast si ritm sunt necesare.
ll rentul/editoru I ar trebui sd gtie ce informalii incea rcd sd
:ornunice, precum si modul dinamic in care trebu ie rea lizat
:cest lucru. Textul cu argumentatii complicate poate
.ecesita un ritm mai lent cu tipar curat si clar, pe cand
Tresajele strategice pot necesita o imagine plina de viata,
ndrdzneatS, pentru ca mesajul sb fie perceput eficient.
Crearea impulsului gi cadentei
inceputul unui articol sau al unei sectiuni
poate oferi o informatie puternicd sub formi de tltlu.
mari, ori paragraful introductiv poatefi formatatin mod Miniaturile joacd doua
diferit fatd de textul principal. Puteti, de exemplu, sd roluri cheie: mai int6i arati cum
se combind intre ele textul si
folositi caractere cursive mari cu mbsurS larg5. Letrinele
imaginile si cE socotelile
coborate sunt altd modalitate atractivS de a incepe un desiqnerului au fost corecte; in
articol. Alternativ, un text bine scris poate conferi umor al doilea rend, aratd unde apar
sau atractivitate urmdtoarelor pagini. Toate aceste ,,exploziile" vizuale - titlurile
elemente determind impuls si incitare vizualS, atrdg6nd principale, imaginile pe o
pagin; intreag; etc.
cititorul. Alt mod de interpretare a ritmului este de a
considera desfdsurdrile ca o fiind unitate egale cu 100'/o,
dupd care puteli varia procentajele in funclie de ritmul
pe care doriti sd-l generati. Un ritm egal poate aveaS0o/o
text si 50% imagini, pe cand un ritm mai rapid poate avea
80% imaglni si 20% text. Aceste proporlii pot fi ajustate
potrivit ritmului dorit, spatiului disponibil si continutului.
La machetarea imaginilor sitextului sunt posibile
numeroase variatii. Puteti folosi imaginile ca pe o frizd -
o bandd ingusta de imaginice se deruleazd in partea de
sus a desfisurdrilor. Puteti avea o imagine foarte mare
si cinci imagini subsidiare sau puteti tdia imaginea in
nou- piese sl reasambla fragmentele. Altb metodd arfi
integrarea in text a unor imagini de aceeagi mSrime. in
functie de continutul imaginii, puteli crea migcare
verticald in macheta, prin imagini verticale inguste.
Reciproc. in cazu imaginilor cu format peisaj, puteti
crea rniscare or zontala. Contrastul poatefi obtinut prin
:x s:a^:: :: riscare verlicald si orizontalS in aceeasi
:==':s-'.': s:" n desfasurdri consecutive.
MACI]E,AFE 107

Puteli crea ritm prin juldapunerea imaginilor alb-negru
si color, sau alb 9i negru cu duotone. in cazul textului,
varierea mbsurilor caracterelor intre ingust si lat va
conferi cu certitudine ritm paginilor. in plus, vi puteti
surprinde cititorii, fie introduc6nd o desfdsurare cu
fundal av6nd tentd coloratS si text cu caractere albe, fie
inclin6nd grila, ceea ce va determina ca toate
materialele sd fie sub alt unghi. Practic orice tip de
modificare formal6 va duce la modificarea ritmulur.
108 RiTi\J SI CONTRAST
@ lmagini mari ce traverseaz; @ Roti bune.
c6mpul de cotor incitd si Retezare inteligentd, bine
semnaleazi adesea inceputu I echilibratd de text. care
unei sectiuni. sugereaz6 miscarea bicicletei.
Reviste sau cArti
Designul revistelor este un domeniu in
care ritmul si contrastul sunt esentiale; in reviste existd
probabil mai multd varietate dec6t in oricare alt5
categorie de design. Revistele pot fi de la culturale
(politice, economice sau filozofice), p6nd la
pornografice, pentru adolescenti, sportive, artistice,
satirice si destinate timpului liber. in functie de continut
si de publicul cititor, toate vor necesita ritmuri diferite.
Cititorii revistelor diferi de ai cdrtilor, deoarece
modulin care privesc produsul este imprevizibil.
Subtitlurile de pe copertd ii vor atrage pe unii sd
continue spre pagina de cuprins, de unde isi vor selecta
articolelein mod ordonat, altiivortesta din diverse pdrti
ale revistei, iar altiivor citi intotdeauna anumite sectiuni
intr-o ordine personal6. De aceea, pe toate paginile
trebuie creat un nivel de incitare; nu vE puteti baza pe o
crestere gradatd a ritmului, ca si cum revista arfi cititd
complet de la inceput p6n5 la sf6rsit.
 aa recto
Si cdrlile ilustrate necesitd schimbbri de ritm, desi in
mod uzual sunt necesare mai putine artificii. in general,
cititorii parcurg cartea de la inceput p6nd la sf6rsit.
Desigur, si ei o vor deschide la int6mplare pentru a o
'runzdri, totusi nu in m5sura in care o fac cititorii de
reviste. Factorii economici vor juca si ei un rol ln aceastS
categorie. Daci paginile sunt multe, puteti introduce
preambuluri de sectiunisi sd folositi din abundentS
spatiile albe pentru a crea incitare prin titluri si asa mai
.leparte. Ca indicatie generale, incercati sd creati un stil
,r o identitate vizualS puternicS. Dacd desfdsurdrile

sunt prea diverse, efectul poate fi riscant, semSnAnd

:onfuzie si lipsd de unitate vizuald. Cdutati sd nu plasati
rot textul intr-un singur loc. Cititorii constate cd sunt
Ceconectati dupd ce au vdzut o multime de imagini.
Dac6 textul trebuie pozilionat intr-o singurb zon5,
ntroduceli cel putin subtitluri si, poate, citate pentru a
oferi cititorului relaxare vizualS.

Revolutia digitali
Revistele din epoca electronicd vor fi
diferite, deoa rece ca racterele si i magini le interactioneazd
Sdgetile de continuare slujesc ca Abordare inteligente ce asigurd
rrult mai rapid pe ecran, iar imaginile sunt mai usor de titluri si colontitluri. consolidarea reciproc6 a imaginii
rranipulat si de adaptat la o multime de scopuri. Unele si textului.
dintre principiile discutate in relatie cu lucrdrile bazate
pe tipar pot sd nu se aplice in mod direct la designul
oazat pe ecran. De exemplu, o diferentd evident6 este
'aptul cd privitorii, in loc sd dea paginile, deruleazb in
'os
si in sus pe ecran, ceea ce determind alt gen de
rrobleme. in loc de a folosi greutatea, forma sau iiniile
oentru accentuarea caracterelor, literele se pot migca in
sine sau titlurile pot sd clipeascS. Sunetele si grafica se
vor integra lntr-o mdsurd tot mai mare si mai eficientS.
Pe scurt, o esteticd complet noud se dezvoltd m6nd in
mdnb cu tehnologia digitalS. Dar punctele principale
Drezentate pentru tipar continud si se aplice parlial si
pentru ecran. Cum navigati in calitate de designer prin
labirintul de informatii disponibile? Deprinderea
elementelor de bazd ale designului pentru tipar poate
fr treapta spre succes pentru moduri de lucru in noua
era a designului.

Litere ca imagine. Liiere e utilizate pentru Literele se dovedesc a fi g rafica

: ::-:: r- -:: ::ul unei imaginisunto TV, o idee intbritd (le telecomanda
a- - aa -- - : ,-. za'.a centru a inviora ritmUl. din prim-plan.

MACNETARE 109
 SECT]UNEA 2 PBINC P] SI TEHN C
Numir de cilitorii zilnice
MODULUL I De a concept la vizua in oras

Cercetare si concepte initiale

Designul grafic de calitate nu este

exclusiv rezultatul unei realiziri excelente de
naturi tehnic6, ci si expresia puternicd a unor idei
inteligente. Adesea cercetarea este cheia
proiectelor de succes. I masin; 11 milioane
pe jos 7 milioane
$ {}, CoOorarein ad6nc. Diagramele circulare
rezumA datele unui sondaj despre transportul in
. bicicletS 0.3 milioane
Londra. Fdrd a cl6di o imagine a publicului tint; si
I tren 1 milion
afactorilor ce stau la baza deciziilor
metrou 3 milioane
Cercetarea dumneavoastrd, este imposibil sd concepeti
autobuz 4.5 milioane l
T16im intr-o lume saturatd de mass-media. __*_**.*t solutii publicitare de succes.
Suntem constant bombardati de imagini. in calitate
de designer va trebui sd fiti perfect constient de ceea Cum aiungeti la serviciu? Ce vd incuraieaz5 si tolositi Ce vd descurajeazi se folositi
ce se petrece in jur. Veti fi influentat de lucr6rile altor transportul public? transportul public?
designeri si artisti. Luati notite si creati albume de

N
schite. Nu puteti sti c6nd ceva ce ati vbzut vi va ajuta
sd rezolvali o problemd de design.

Clienti si public
Nu uitati cd tot ce lucrati va fi vdzut de
altii. Nu lucrati in vid. O parte din meseria
dumneavoastrb este de a descoperi ce-si doreste
publicu l.
I tren I sinqura optiune srqu ranta
G6nditi-vd la cei care v5 vor privi lucrdrile. Care vd I masinb costul I costul
este piata tintS? incercati sd pdtrundeti in mintea a uto buz I viteza I orarul fix
metrou I altele I altele
publicului. Lucrdrile trebuie sd comunice cu oameni
reali- nu doar sd arate bine. Cu cat puteti afla mai
multe despre public si despre obiceiurile sale, cu at6t EXEFCIT U

mai bine informate vd vor fi crealiile, sporind sansele

unei primiri favorabile.
Companiile mari au departamente intregi care se
ocupd de ceea ce oficial se numeste cercetarea pietei,
realiz6nd sondaje asupra nevoilor si preferintelor
clientilor. Pentru aceasta se folosesc o multime de
mijloace, printre care chestionare, interviuri telefonice
si grupuri de focalizare (in care indivizi selectati cu grijd
ca fiind reprezentativi pentru publicul tinti sunt adusi
laolaltd ca sd discute despre un produs sau o campanie
inainte de lansarea acestora in domeniul public).
Dacd nu aveti timp pentru asa ceva, ar trebui cel
putin sd vi puneti urmdtoarele intrebdri de fiecare data
c6nd incepeti un proiect: care este publicul tinta? Ce
mesaje artrebui publicul sd receptioneze cand o
priveste? Cum voi captura si pdstra atentia pub icu ui?
Cercetarea pietei
Desfdsurati propria cercetare a pietei, imagin6ndu-vd cd
intentionati sd concepeti o campanie promotional6 pentru
o scoald de soferi auto.
Consemnati-v6 intr-un raport datele pe care
le-ati aflat. ca si cum l-ati prezenta scolii
respective drept dovadd a sustinerii ideilor
pe care le aveti.
EXE RCITIU
. Mergeti la bibliotecd pentru a parcurge
rapoarte de analizaistatistici. Profiluri de clienti
. Cititi articole din ziarelreviste. Ganditi-v6 la clientii pentru o noub gamd de
. Vizitati site-urile Web ale companiilor. blugi. Trasati trei proflluri diferite de client.
. Compilati-v6 propria cercetare. G6nditi-vd la personalitdtile si stilurile de
. Stati de vorbd cu clienti/utilizatori. viatd a trei persoane. Atribuiti-le nume. Unde
. incercati se utilizati produsul/serviciul. locuiesc? Ce ocupatii au? Ce salariu? C6t
. Vorbiti cu cei care lucreazb pentru cheltuiesc pe imbrdcdminte? Ce le place si ce
conrpanie. le displace? Ce cumpird de obicei?

110
 Dezvoltarea conceptelor
Cercetarea pietei duce direct la gandirea
conceptualS initial6, deoarece prin cunoagterea publicului,
a preferintelor si antipatiilor sale ingustati imediat
aborddrile. Anterior v-am inarmat cu reguli si tehnici
fundamentale pentru design care vd vor permite sd vb
exprimali vizual ideile. Dar de unde vin ideile in sine?
Este destul de intimidant sd oferim solutii de design noi
si inteligente pe care nu le-a maivdzut nimenivreodatS,
totusi spre asta aspirb majoritatea designerilor. De fapt,
in ce fel vd imaginati concepte inovatoare? Nu intrati in
panicd! Primul lucru de tinut minte este cd creativitatea
nu inseamnd ceva magic. Nu este o calitate intangibilS.
imbundtdtit in timp, prin practicS.
ci un talent ce poate fi
Adesea punctul de pornire este o coalS de h6rtie, un
creion si o minte deschisS.
Brainstorming si cercetare
Multi designeri incep prin a scrie 9i desena
ideile initiale legate de un proiect pe o singurS foaie de
h6rtie (folositi-o pe cea mai mare pe care o puteli gbsi).
Sd luEm un exemplu de proiect: crearea unui brand
pentru un nou post TV de muzicd dance. Ce cuvinte si
magini vd apar imediat in minte pornind de la acest
concept? Zgomote, sunete si ritmuri - cum le puteti
reprezenta vizual? Ce fel de fonturi ar putea exprima
ritmurile intrerupte si deconectate? G6nditi-vd la cei
care ascultd muzic6 dance. Cum aratd ei? Cum sunt
muzicienii? Care este rolul DJ-ului? Ce alte lucruri le
plac iubitorilor de muzicb dance? Ce imbr6cdminte
poart6? Ce puteti spune despre graffiti? Unde auziti in
mod normal acest tip de muzic5 (cluburi, festivaluri,
radio)? Explorati alte formate prin care puteji asculta
muzicd dance (de exemplu, discuri, minidiscuri, CD-uri,
MP3 etc.). in ce feluri sunt prezentate aceste formate
in mod diferit in termeni grafici?
Acesta nu-i dec6t inceputul. Este important sd vd
consemnali ideile in scris, nu sd vd bizuiti pe memorie,
deoarece in mod frecvent o singurd idee va oculta u n 96nd
anterior. Fiecare idee poate declansa altele. Ele pot fi
conectate laolaltd sau dezvoltate in mod separat. in aceaste
etapd este important sb scrieli pe h6nie c6t mai multe
idei cu putintS, pentru a putea trece la etapa urmitoare,
Procesul de eliminare
Urmdtoarea sarcind va fi sd vd explorati
vizual ideile, pentru a vedea care dintre ele are potentra u
cel mai mare. in aceastd etapd nu trebuie sd fiti prea Q Factori de cercetare.
cusurgiu la detalii. Concentrati-vd asupra exprimdrii Seria de reclame pentru metroul
londonez utilizeazd un format
ideilor. Schitele rapide sunt modul cel mai bun prin
din doud culori care atrage
care s-o faceti. Utilizati culoarea dacd v5 este de ajutor, privirea. Randurile de text se
dar nu vb complicati cu nuante 9i tonuri. concentreazd asupra sigurantei
Aceste desene aproximative ar trebuie si fie si vitezei serviciului, factorii cei
suficiente pentru a vd ardta ce idei functioneazb bine mai importanti care au fost
identificati in cercetarea piejei
9i au impact imediat. Renuntati la tot ce este prea (a se vedea diagramele circulare
complex sau se bazeazb pe clisee vizuale. de pe pagina al6turatd).
Abandonarea ideilor necorespunzdtoare vd
va mentine concentrarea asupra celor de calitate.
Discuf iile cu alte persoane declangeazd adesea
asocieri de idei. Explic6ndu-le altora ideile
dumneavoastrS, puteti intelege cu adevirat ce
incercali sd realizali. Fiti pregiStit sd ascultali opiniile
EXERCITIU
tertilor (dar nu trebuie sd actionati pe baza lor, dacd
apreciati cd nu sunt relevante sau utile). Folositi Brainstorming
constructiv criticile, pentru a descoperi ce aspecte nu Ganditi-vi la un lant major
de supermarketuri si, prin
functioneazd si ce puteti face pentru a vd imbundtdti
brainstorming, formulati
ideile. Ca designer, veti auzi frecvent comentarii legate
idei pentru un brand nou.
de lucrdrile dumneavoastrd si nu intotdeauna ele
Gdsiti trei adjective pentru
vor fi pozitive. a-l descrie. Dacd ar fi un
Selectati ideea cea mai puternicS, apoi creali o animal, despre care anume
prezentare vizual6 care sd demonstreze de ce este ar fi vorba? Ce culoare are?
excelentd. Acesta este punctul din care incepeli sd in ce stare se aflS? Daca ar
lucrati asupra detaliilor. Fiti constient cd ideile cele mai avea o b5uturd favorite care
bune sunt adesea cele mai simple. Trebuie sE dovediti ar fi aceasta? Ce loc ar fi?
cd ati muncit pe baza unei g6ndiri si pregdtiri atente.
Gandlti-r,a ln ce felva veti explica ideea clientului.
Poate fl revoie sd duceti o muncS de convingere,
.rcat
asa ganditi-v6 la ceveti spunein sprijinul
DE tA coNcEPT LA VIZUAL 1 1 1
 l* ,

cstr^r' t/1,r^(,+ haA lN.-

d (( us t"
/
uri vtvtS t'u
u Ju
Trena

ill^fib!te aa1t"r\J Tire =-:,:_ i

::===]
cuF*\ - -::' .

fii'-
;,it=t+,,

reffit@[" r-i :r;::

l+:-'.1
,, l*iii'a
I
lE-*'ffit:
l- "i [&.ry6.,b]
ill i
ti L I
l.-tl I .,rl
l

ii_.- ,'"
"" )"r

@ . d.:,
t,-_ ..t @
tg€B
6F@ O O A Lucr5ri pretiminare. Experimente timpurii ce utilizea:
Listele si schitele miniaturale o grila cu doub si patru coloan=
initiale conferd ideilor formb
vizibild; aici sunt prezentate
doar c6teva schite si crochiuri. Cercetarea
Cercetarea poate sd consume foarte mult
SECTIUNEA 2 PRINCIPII SI IEHNICI timp, asa inc6t nu uitati cd trebuie sd existe un punct
final de la care sd incepeti sd generati conceptul vizual.
IVlODULUL e De la concept la vizual Dacd aveti nevoie de alte informatii, le puteti
obtine in
:.),.ti. ..:,.-',::: .: OfganiZafea paralel. Atunci cand vb aflati pe punctul
ideilOf de a intelege
problema, trebuie sd aplicati cunoasterea
obtinutb
Organizarea ideilor intr_o formd pentru a trece la urmdtoarea etapd.
coerentd este produsul final al procesului
de
design, desi procesul de organizare incepe
chiar de
la primii pasi. Ar trebui si porniti la drum printr-o
abordare largi (,,Explorarea ideilor,, este prezentati
in paginile 52-57) si s6 vi ingustati treptat
sfera
ideilor pAni sunteti gata si finatizati decizii
si si
rezolvati detalii.

Frecvent va trebui sb conferiti informatiilor

ordine si
structurS, nu numaiformd. Uneori, informdrile
pentru
design trebuie interpretate si uneori clientii
au foarte
putine idei legate de ceea ce au nevoie: ,i
ei asteaptd din
partea designerului o analizd clard problemei
a si o solutie. i
Artrebuisd tineli minte cd numdrul modalitdtilorin
care poate fi rezolvatd o aceeasi problemd q
este egal cu
numdrul designerilor. Sarcina dumneavoastrd
esle de
i ,:.
a alege solulia pe care o considerati
cea mai adecvatd.
Aceastd luare a deciziilor nu este subiectivd,
ci provine '
dintr-o analizd informatd. :: Mentinerea inregistr6rilor si
efectuarea de liste. inregistrarea si ordonarea |!: 4.
.-'
: ,'|l .

a," ,-,.,,
A sE VEDEA sr: principii de bazd ale machetdrii,
p. 76
pot fi efectuate aproximativ si
rapid in ,
:, .,-; ...'.,.,,:-"..
, .,-- .
yizualizarea ideilor, p.
56 : b!me cu schite sau ca liste scrise de m6n;

112 pa
 Vizualizarea ideilor initiale
Nu uitati cd ideile desenate de mAna pot
fi vagi si lasd mult loc imaginatiei, ceea ce este foarte
bine. Nu introduceti detaliiin schite si in felul acesta va
lSsati deschise optiunile. Designerii folosesc,,miniaturi,,
pentru a detalia idei, care sunt generate de obicei pe un
blocnotes; miniaturile realizate pe calculator tind sa arate
prea fixe si finisate si nu veti fi dispus sd le modificati ori
sb le priviti critic. O modalitate de a obtine aspectul unei
miniaturi la mdrimea finalS este sd o mdriti pe
fotocopiator p6nd la dimensiunile dorite. Tipurile de
:t; tr:' i
caractere si mbsurile exacte ale grilei pot fi decizii fluide.
Pe calculator ele sunt usor de schimbat si li se pot
atribui prioritdti anumitor decizii.
.,1b

Critici si evaluare
Cdutati critici constructive, dar aveti gri.jd
pe cine consultati. Desi poate fi frustrant sd auzili cum
vd este ,,desfiinfatS" lucrarea, criticile reprezintd o {} s Graficetemporale. Dac;
este o simplS sarcind de productie,
contributie esentialS la procesul crealiei. puteli lucra
graficul temporal poate fi o listd
cu un critic imaginar, care vd supravegheazi si vd pune de termene scris; de man5. Dacd
solutiile sub semnul intrebdrii. insd lucrati cu un client, este
Nu lucrati cu ochelari de cal. De multe ori ajungem intotdeauna bine s5-i trimiteti
prea aproape de solulia potentiald si trebuie sd ne un grafic de termene tipdrit, pentru
ca ulterior sd nu existe confuzii.
retragem un pas pentru a reevalua ce incercdm sd
Proiectele maicomplexe, cu multe
obtinem. O eroare frecvente este incercarea de a elemente disparate ce trebuie
introduce prea multe idei intr-un singur proiect-selectati-o asociate, pot necesita un grafic
mai aplicat: pentru asa ceva sunt
ideale foile de calcul tabelar.

!; Notite,,Post-it" pe cea mai potrivitd pentru informarea respectivb.

electronice. Programele
software pentru designeri
au si notite electronice,
care actioneazd ca
o Check copyright on images mementouri utile. Le puteti
a Fit text atasa de paginile la care
a Get editor to write
lucrati, cu insemndri a ceea
a nnotation
ce trebuie rezolvat sau
pentru ca alti membri ai
echipei sa,si poata scrie
ideile sau evaluarile critice.
intotdeauna vor exista si alte proiecte pentru celelalte
idei. Nu uitati cd putine idei sunt inerent slabe - vinovat
este modul in care sunt executate.
Grafice temporale
lmpuneti-vd termene; pentru usurintd,
intocmiti o diagramd schematicd pentru a identifica
durata probabild a etapelor procesului. Dacd lucrati la
un proiect pentru care existd mai multe aplicatii, nu
trebuie sd neglijati aspectul respectiv.
in cazul proiectelor mai lungi poate sd existe un singur
termen de predare sdptdm6nal (de exemplu, prezentdrile
intermediare pentru client), pe cand la proiectele mai
scurte poate fi vorba despre doub termene pe zi (de
exemplu, etapele de spalturi multiple). O cale de a
organiza ideile secvenlial este sd scrieli totul pe notite
autoadezive si apoi sd ordonali lucrurile logic.

DE LA CONCEPT tA V ZUAI 1 1 3

Moduri de organizare a ideilor
Simpla intocmire a unei liste
de sarcini, de aborddri sau de
termene poate clarifica exact
o problemi specificS.
incercati sb vd organizati
ideile dupd urmdtoarele
c rite ri i:
.Alfabetic: dela AlaZ
. Categorial: dupE tip
. Cronologic: dupd timp
o Magnitudine: dupd mdrime
. Pozitional: dupd loc
. Scalar: de exemplu, de la
,,bune" la ,,rele"
TRENC90xE rrsue 22 M.rch 2004
e O O Planograme, Ptanurite
aproximative de pagini (stanga) sunt
dBZ\o\a\eiN\ -o p\anoqrama \dreap\a) care
reprezintd un set mai coerent de declzii. Ele
pot avea form; de schite grosolane, de
sabloane digitale ce pot fi actualizate sau -
dacd trebuie sd-i aretati unui client ori s6
."",1 ."" 1
n nh terordt
lh.{;, l,-e'l I
I;J; ll r;;;t il r
I,tdf
* ('n
I I !)adc_
r'Fd
..'"";I*l
I tpo-,r\.croo
-"
e'lw''
comandati fotografii si ilustratii - de schite l'll,lll.l
mai detaliate (dedesubt).
ffiffiMffiHir
Ponturi
. Scrieti tot ce este asociat
subiectului. Nu vd bizuiti pe
memorie.
. Fd16 un concept relevant,
vizualizarea nu are nici un
?nte I es.
. Creati o diagramd de tip
organigram6, cu rute
pentru diversele idei.
. Cdutali critici din partea
unor profesionisti si
folositi-le constructiv.
. Discutati despre lucrare
c6nd o arbtati.
Storyboardul casete de dialog). sunete si orice alte media. Desi
Storyboardul are rolul de consemna
a storyboardurile au fost initial liniare (pentru filme), ele
suficiente detalii despre conceptul vizual pentru ca incorporeazi si elemente nonliniare.
designerul se poatd porni direct de la el pentru a concepe
desf5surdrile sau paginile pentru produsul final. Planograme
Planurile site-urilor Web aratd felul in care paginile Orice proiect pentru designul unei lucrdri
se leage in ordine logicd cu celelalte pagini. trebuie sd aibd o succesiune vizuald logicd (9i inteligentd).
Organizarea unui site Web reflect5 scopul real pentru Acest aspect este ilustrat destul de bine de reviste sau
care a fost proiectat acesta. inainte de a concepe cdrti. in mod normal, revistele gi cdrtile sunt machetate
designul paginilor este important sE definiti structura. in miniaturS pe o ,,planogram5" de cateva ori inainte de
Storyboardul este utilizat pentru a concepe pagini a fi incepute machetele in mdrime naturalS. Planograma
sau secvente individuale inainte de a angaja un designer poate consta doar din titlul articolului, dar poate fi si
pentru Web. Ca siin designul pentru multimedia, mult maispecificS, incluz6nd o listd a tuturor elementelor
storyboardul este folosit de obicei in filme, benzi paginii sau desenul miniatural al machetei pe care sunt
desenate, animatie sl reclame TV. El contine o schitd a schitate blocurile de text si imaginile. Planograma are
aspectului vizual al ecranu ui, a i nformatiilor ce vor fi
I rolul de a clarifica succesiunea logicd, distribuirea
prezente, descrieri de animatii, interactiuni (de exemplu, culorilor. modificarea ritmul ui etc.
 I
TT(]RLII {]FARCHAE(]TtlGY Labour of love
:--at.,...t: ,.

'.$ crila.inaintede
comandarea textului si
i nceperea productiei trebuie

decise mdsurile exacte si

numdrul de cuvinte. Aici
t*-
designerul a ales o grili ingustd :.:t, . ",..,

de 4 coloane pentru stiri si o

gril6 de 2 coloane pentru $ ,-sF
l* l_" L:
lntroduceri. .-'^e,

Co lo ntitlu Patru coloane pentru

articolele de stiri.

W
Liniile orizontale
ce depdsesc
pagina sunt un
motiv recurent.
Ce aceea apar
pe gril6.

M 5su ra
egendei

Doud coloane
pentru rubrici
regu I ate \:^"*
r:1, ,

Examinarea optiunilor pentru

coperte. Prezentarea a ooua-lre
optiuni pentru copert6 este uzLtala
in primele etape, deoarece unele
aspecre ale copertei vor dererm nd
aspectul si organizarea paginilor
interioare ale brosurilor,
cataloagelor, certilor si revistelor.
De obicei, se va alege o variante
pentru a fi dezvoltatd.

,1
DE LA CONCEPT tA.. ZU;t 15
 SECT/UNEA 2 PR/NCIP] S1 i!ri] C
Felulin care infatisati o imagine atunci c6nd vd ardtati
N ODJI JL 8 DP a cot rept r \ Z.: lucrarile unui client va avea un impact important asupra
succesului prezentdrii respective. lmaginile puternice si
Procurarea imaginilor
convingdtoare capteazd imaginatia clientilor si-i face sd
doreasc6 sd vadd lucrul continuat. Atunci c6nd
lndiferent de informarea clientului,
vizualizali, detineti o serie de optiuni, iar cea aleasS va fi
majoritatea lucrdrilor de design vor contine de obicei
dictatd de obicei de bugetul de care dispuneti.
un tip de imagine, indiferent daca este vorba despre
De departe optiunea cea mai buni la prezentarea
fotografie sau ilustratie. in timp ce generarea de ideilor de lucru este materialul vizual bine executat in
caractere pe o pagind tipiriti a devenit relativ directi marker. Nu numai c6 este ieftin (deoarece a fost creat
dupd aparitia tehnoredactdrii computerizate, de dumneavoastrd ori de echipd), dar permite si multd
reprezentarea cu succes a imaginilor poate fi ceva flexibilitate de interpretare din partea clientilor. Acest
mai dificili. material sugereazb ce doriti sd faceti, darfbrd sd explice
exact, declangand imaginatia clientilor si mentin6ndu-i
implicati. Vd oferi si libertatea de a localiza ulterior
imaginea perfectd, care si corespundd g6ndirii
dinapoia materialului prezentat.
Exist5 totusi situatii c6nd o prezentare va necesita un
*b=., ",3 -s material ilustrativ maifinisat, iar pentru aceasta va
trebui sa recurgeti la altd abordare.
?lrl
.Y lnceperea cdutirii
Atunci c6nd doriti sd procurati fotografii
sau ilustralii pentru un proiect este important sd stiti ce
anume cbutati. De exemplu, dacd aveti nevoie de
imaginea unui prunc, ce fel de copiltrebuie sd fie? Bbiat
sau fatS? Vesel sau morocinos? in aer liber sau la
interior? Doriti o fotografie color sau alb-negru? O
96ndire conceptuald prealabilS bund vd va ajuta s5
stabiliti aceste lucruri, ingust6nd c6mpul de cercetare si
BE;5- .'e o usu16ndu-vd mult viata.
r*,1 Sil br'!'.d Multi designeri tineri sau neexperimentati incep prin
a it.
ft ."r# ' t a cduta imagini pe lnternet, folosind un motor de

ii T*tlq cSutare standard, ca Google. Ar trebui sd evitati asa

*? Bibtiotecite de imagini
opereaz5 site-uri Web din care
pot fi procurate numeroase
imagini. De asemenea, ele
publicd in mod regulat volume
cu colectii de imagini clasificate
, oferite gratuit
designerilor. lndiferent ce
imagine ali cduta, veti gbsi un
numdr vast de imagini similare
asa incet este mai bine sa stiti
din timp exact ce anume c5utati
ceva din trei motive-in primul r5nd, dacd g6siti o
imagine care ii va plScea clientului in prezentare, nu vetl
fi in stare sd faceti rost de o versiune cu rezolulie inaltd
pentru ilustratia finald; in al doilea rand, nu detineti
dreptul de a folosi orice imagini gisili si puteti fi supus
rigorilor legii dacd o faceli;in al treilea 16nd, asemenea
cSutdri se dovedesc de obicei o risipd de timp frustrant6
si care distrage.

Biblioteci de imagini
Prima oprire ar trebui sd fie la o bibliotecb
de imagini autentice. Exista numeroase asemenea
a sE VEDEA sr: Albume si colaje de atmosfera, /j. 52 biblioteci si toate pot fi gdsite online. Dupb ce v-ati

lltr
inregistrat la una dintre ele, motoare
de cdutare sofisticate, concepute
pentru profesionisti, vi vor ajuta sb
gdsiti ceea ce vd intereseazS. De aici
puteti descdrca imagini de rezolutie
loasb pe care le puteti utiliza pentru
,,improvizatii" aproximative. Aceste
imagini au de obicei numele bibliotecii
filigranat peste ele, ceea ce poate
distrage de la impactul designului si
I
de aceea ar trebui evitate, cu exceptia
aproximbrilor celor mai vagi.
Urmdtoarea optiune este de a
achita bibliotecii o sumi modestd
pentru o imagine autenticb, cu
rezolutie mai mare si fdrd filigran.
Dacd prezentarea dumneavoastrd
va avea succes, veti reveni la
bibliotec6 pentru a cumpdra
inraginea cu rezolutie completb si la
pret integral.
Make life easi
Bibliotecile de imagini sunt utile
mai ales cAnd aveti nevoie de o
imagine pe care n-o puteti procura
in timp pentru etapa de prezentare. Sd presupunem cd
pruncul pe care-l cdutati trebuie sb poarte o pereche de
ochelari mari. A pldti un fotograf si un fotomodel pentru
asa ceva ar insemna o mare pierdere de timp si bani, pe
cAnd bibliotecile au ln fisierele lor o mullime de imagini
Make life easier.
Ce acest tip, pe care le puteti achiziliona pentru o sumd
rezonabilS.
Pentru multe dintre imaginile disponibile in ;il;:i;;*il E
asemenea biblioteci nu trebuie sd plStiti drepturi de
autor. Aceasta este o veste bund pentru bugetul
dumneavoastrd, dar poate sb nu fie intotdeauna lucrul Schite in marker ,:i, .,;; Schitele in marker
cel mai bun pentru client. Si presupunem cd ati gisit Pentru vizualizare nu existd reguli clar definite, continui sd fie privite ca

fotografia perfectb a pruncului cu ochelari intr-o bibliotecd deoarece scopul principal este de a fi complet convingdtor. modul cel mai bun de
prezentare a ideilor. Chiar
de imagini. Este posibil ca, in acelasi timp, altd echipa de Puteti utiliza o camerd foto digitalS pentru a fotografia
dacd materialele fotograf ice
designeri sb fi gEsit perfectd aceeasi fotografie pentru imagini schitate rapide, dar ele pot deruta clientul atunci aratd mai ,,finisate", ele va
clientul lor. Clientuldumneavoastrd poate sd nu fie cand 'incercati sa explicati cd nu aceea este ,,imaginea rea15" pot inhiba ulterior
incentat de posibilitatea de a vedea fotografia ,,lui" utilizata pe care doriti s-o folositi. Solutia cea mai bund este sd fl exi bi I itatea.

in campania altcuiva, oric6t de improbabil poate fi un p reze ntati nrateria le vizua le excelente rea lizate in marker si sd

asemenea eveniment. O modalitate de a evita astfe de ,,'- :cn'.' nget c rentul sA plateascd pentru niste instantanee
situatii este folosirea unei imagini cu drepturi de auto". :13 :rr: si s transformati in realitate. Dupd aceeaveti
Putini procedeazb asa, deoarece varianta este r-ra : :: - : : -r - ci fotog raf ie ca re va apartine definitiv clientu lu i.
costisitoare, astfel incat aveti sanse mai ma. s; - - l:-: :s: :..: nu este posibil, bibliotecile de imagini
revedeti imaginea aceea pentru o perioadd cons c:.3: r -'=-' : -:,: : cuna pentru uncompromisacceptabil.
DE LA CONCEPT LA V ZUAI 1 1 7

Itcrattiffi@ribunc
ffi'**::*i: ni*""r.t", e[':*,',, ',
BUSINESS Cum se obtine ins6 acest sens al identitdtii? Rdspunsul
!@
conste intr-un design bine coordonat si o strategie de
@r design eficientd care va permite modificdri ale textului
.: si imaginilor ce vorfi aplicate. in cazul ziarelor,aceasta
se obtine prin crearea mai multor reguli si principii
stricte, care nu se schimbi niciodatS. De exemplu,
titlurile principale vor fi scrise cu un singur tip de font si
,
vor fi a liniate la st6 nga, titlu rile secu nda re vor fi scrise
cu alt tip de font si centrate, corpul de text va fi scris cu
$brteF suint t ntued : ' : treilea tip de font, av6nd fixe mirimea in puncte,
oY.rFnsbn-fud06 ,

interlinierea si regulile de aliniere st6nga-dreapta,

articolele de fond pot fi scrise intr-un font aldin cu
interliniere mai largd si aliniere alternantd, si asa mai
departe. Aceste reguli nu sunt incdlcate niciodatd, dar
sunt indeajuns de cuprinzdtoare pentru a accepta orice
variatii, mentin6nd in acelasitimp aspectul stabilit
(,,look"-ul) al ziarului.
Putini designeri au posibilitatea de a concepe ziare si
FBh_iscdcl di.sil $r
un\L{(d *dd1 rtrD\\ sarcina respectivd necesitd un volum urias de timp,
talent si muncd, totusi designul coordonat continud s5
'$ *3 Mentinerea unititii. Ziarul Herald Tribune
demonstreazd felul in care designul coordonat ajute fie o cerintb uzualS pentru aproape toti designerii
: la realizarea unei identitdti unice. Un exercitiu bun
++i+:s::l-lr.1r
6;;
:: grafici. De exemplu, vdz6nd ci majoritatea autorilor
pentru orice designer este de a recrea exact, utiliz6nd
Llill,llllrl.--;.,,' i _ scriu mai mult de o carte, editorii utilizeazd aproape
OuarkXpress, orice paginS dintr-un ziar.
intotdeauna designul coordonat pentru a le produce
SECTIUNEA 2 PRINCIPII SI TEHNICI
ce4ile. Dacd un editor tipdreste editii noi ale cdrtilor

MODULUL 8 De la concept la vizual

Design coordonat

in domeniul pubticitar, foarte putine

lucruri sunt concepute pentru a functiona ca elemente
independente. Examindnd de pildi o oferte care
foloseste posta direct6, vom observa cd at6t
scrisoarea insotitoare, cdt si formularul de aplicatie,
pliantul si plicul au elemente de design comune care le
leagd si le identifici drept set. in mod similar,
$ Tipetor ca
examinati orice ziar doriti. lnformatiile continute in el alimurile. Aceste
se schimbi zilnic - alte titluri, articole, fotografii etc. -, cbrtuliisimple si
vesele utilizeaz6
totusi ziarul arate la fel in fiecare zi, iar c6nd pe un raft
indriznet culorile si
se afli mai multe gazete, le putem identifica usor, caracterele. Numai
dintr-o privire rapidS. culoarea si elementele
diferite ale titlului se
modific; de la una
la alta, celelalte
elemente rdmAn6nd
intacte pentru a
A sE VEDEA sr: Design pentru ambalaje, p. 1 74 unifica setul.

1 '18
 lmaginile exi -s3 ::-3 a'. aa- a a -- z': - aa
paginii au un imo:c:3-::'- . r:::':::
contrasteaza cL oeg -: :f,-s: :n- i ::

I J?fr I;"r;:;,';"r1"
sstudio lEti ffi
'i
13
Cle
IIR Ils loo . ar -5.1
ler { n\Yr-l
It (lFl 1
p
'l

ffi @ studio
I
o__
llr'-; -i 'l :
!::'"ny . f r a\3 I

.$'
l" rlTi | Banda de decoraliuni prezinte toate
Casetele de culoare omogenS, punctate cu imagini retezate de
sabloane gi texturi, ricoseaze pe pagin6, conferind impresia
elementele din set si adaug; o explozie abundentei de spaliu.
de veselie si excentricitate - exact ce
Plasatd intre doud tipuri
doreste studioul si transmitd.

l*r {i studio
de caractere contrastante
dar complementare, sigla
isi menjine propo4ia in
Franklin I .* tot setul.
Probleme de merime. Designul
coordonat poate insemna Gothic, un :: i::,- ", lt I
I

lucrul cu un domeniu de font sobru ll

elemente de dimensiuni foarte dar distinctiv, $J t studio
diferite. Setul acesta pentru un extrem de
studio fotografic consti din lizibil, este I
antet, scrisoarea de folosit pentru
corpul de text I
EHE
complimente, cdrti de vizitd,
invitatia pentru vizitarea

ffi
studioului si un pliant. Fiecare
element actioneazd individual,
dar capdtd impact suplimentar
atunci cand este vezut ca parte
I $3 {i studio
din serie, conferind studioului
un puternic sentiment de

W
identitate.

Versoul cSrtilor
de viziti.

DE LA CONCEPT LA VIZUAL 1 1 9

anterioare ale unui autor de vArf, el va solicita o
strategie coordonatb de design pentru coperte, care va
permite modificdri de culoare, imagine si titlu, darin
acelasi timp va ingddui cumpdrdtorilor sb identifice
titlurile ca fdc6nd parte dintr-o serie. Este posibil ca
elementul constant din seria de coperte sd fie tipul de
caractere, stabilit la acelasi font de aceeasi mdrime si in
aceeagi pozitie pe pagini pe toate copertele. Elementul
comun poate sd fie insd stilul fotografiilor utilizate
(alb-negru, complet color, suprasaturat, cu viniete) sau
ilustratiilor (penitb si cernealS, sgrafitto, colaj).
Un designer bun va lega laolaltd toate elementele,
cre6nd un sablon care face nu numai ca fiecare copertb
individualS sd fie atrbgdtoare in sine, ci asigurd si
identificarea cu celelalte coperte din serie.
Practic, coperta unei cSrti este o piesd de ambalaj
care face publicitate at6t produsului, cat si editorului, si
de aceea artrebui abordatd la fel ca o campanie
publicitarS. Fiecare copertd trebuie sd concureze cu
toate celelalte coperte expuse, ,,sbrind" din raft chiar
inainte de a-i informa pe cumpSrdtorii potentiali asupra
subiectului cdrtii si motivului pentru care ar trebui s-o
cumpere. in multe librdrii, spatiul limitat dicteazd insa
ca numai cotoarele s5 fie vizibile, asa incat va fi esential
felul in care acestea apar ca o ,pate" de culoare. De
exemplu, o serie de coperte cu cotoarele concepute 1n
text negru aldin pe culori acide va crea o asemenea
,,pat5" foarte impresionantS.
120
o
'K
'l<
Alexaldcr IVlcCell Srrrith
Vrf,
Alcxancler NicCell S;urtlr
Crearea ,,petelor" este ceea ce-i motiveazd pe toti Venit din Africa. Copertele
producdtorii care concureazd pe o piatd capricioasS, pentru Alexander McCall Snrith
indiferent dacd produsui este carte, ciocolatS, supd sau sunt puternice. Culorile vii si
ilustratiile de inspiratie africand
bduturi ricoritoare. Data viitoare cand faceti cumpdrSturi,
sunt calde, primitoare, unice si
deschideti ochii la acest principiu si veti observa cd pline de viat5, dar si socante -
toate produsele care au ,,petele" cele mai atrdgitoare exact natura cdrtilorin sine.
apartin intotdeauna producdtorilor celor mai cunoscuti
si de succes din lume. Nu-i o coincidentS, iar designerul
care poate coordona cu succes un brand va descoperi
cd ii vor fi solicitate serviciile mereu.
Cunoasteti continutul !
Conceptul pentru designul unei coperte de
carte va fi influentat de mai multe aspecte: dacd este o
operd de fictiune sau de nonfictiune, dacS este volumul
de debut al autorului sau dacd acesta are deja un grup
de cititori loiali, cdrui gen ii apartine cartea, dacd subiectul
este amuzant, grav, romantic sau terifiant si, cel mai
important, care este publicultintd alcartii. Atunci c5nd
concep copefte pentru certi, designerii buni au grijb sa-i
pund editorului o multime cJe intrebdri despre carte - si Fixatin grila. Albumul de
s-o citeascd ! La urma urmelor, coperta trebuie sd-i fotografii ale lui Fin Costello
inspire pe oameni sd cumpere cartea, asadar ce contine foloseste un design complex,
ea ca s-o facS o ,,lecturd recomandatS"? Copertele coordonat. Fiecare pagind aratb
altfel, dar principiile stricte de
prezentate aici sunt exemple excelente de lucrdri
design si atributele comune
puternice, bine 96ndite 9i (cel mai important) de succes. mentin continuitatea paginilor.
 Pete de culoare.
Copertele acestor
bestsel l--r u ri cl-. Ca rl
Hiaas,or,,sat" alilt raft
clatorita desigrtulLti
"1F
{;}*tifu.;iia izbitor. Deopotriva
villranta si elegaIta,
folosirea culorii si a

trAR L trAR L caracterltlui cle itera cla

certiturlinea ci vor fi la
H IAA,5 E N H I.A,A5 E N fcl cle puternice si .laca
li se ved-. (loar cotortrl
EiTE R MY TcfURIST
WEATHER EiEAsiT]N
$an4rd $ro1omd.
d.0imihd 'sl{!trMdotuttoB
ft itoad tum/

Utilizarea coerent, a fontLrlul C arendol Lctrifelc coborate foarte mari sunt antLlzante
I .11r11.nnl .r'e\ l.Oalard LlrJ il ,l-. I ti, si maximizeazi im1;actul;fiindcd aLl o tenta
atet rlc deschisi, nLr coplesesc.

Hffisfl

gru

td-il
ru
e$i
Titlurile legendei s!nt T 00: : i-: Liniilc rosii fine rlin juru inrag I ior nr.l
legendele in sire au tenta 3a
mici ajuta la ridicarea lor clin pag na

, ..t 121
 SECT UNEA 2

IVIODULUL 8 De a corc:irt e

Fotografie sau
ilustratie
in mod frecvent,
designerii vor trebui si insufleteascd
desfisuririle cu imagini si si stie
cum sd giseasci ceva potrivit. Decizia
daci sd folositi fotografii, ilustratii, ori
chiar literele ca imagini (sau toate trei
impreuni) poate p6rea difici16, dar un aspect
bine coordonat, care evit6 un talmes_balmes de
stiluri, este unul dintre semnele designului de
calitate. Evitati si includeti prea multe forme si
stiluri de materiale vizuale - trebuie s6 vi editati
optiunile in mod logic si elegant. Ciutati s6
alungati ideile preconcepute: dacd stiti exact ce
anume veti face inainte de a incepe, veti fi mai
putin creativ. Uneori chiar si o gresea16 se poate
preschimba intr-o noui abordare-
Mediul si mesajul :. il ',lr: Mai multe optiuni pot f i
Din cauza tehnicilor de artd digitald, vdzute in aceste imagini
limitele dintre fotografie si ilustratie au devenit neclare, comandate de a lungul catorva
ani pentru o companie de
astfel inc6t, desi alegerea directb dintre o fotografie
materiale de artd:o acuareld
realistb si interpretarea stilistb a unui ilustrator continua
foarte detaliatS, un instantaneu
sa fie posibild, tehnicile de montaj pe calculator permit aproape abstract de cerneluri
fuziunea celor doub. in interiorul acestortrei categorii
sunl colorate, o ilustratie decorativ
posibile aborddri relativ directe sau obscure, asa stilizati, o fotografie de
inc6t
atmosfer6 si un tablou abstract
trebuie sd vd 96nditi cum doriti sii va fie mesajul pentru
a bogat colorat.
fi inteles si interpretat. Multe vor depinde de domeniul
in
care activati. De exemplu, frecventin publicitate

ffi+ este
esential sd ardtati brandul pe care se strdduieste sd_l
v6ndd clientul dumneavoastrd. Ambalajele alimentare
;'{}*
I' sau reclamele pentru automobile tind sd prezinte imagini

,l J* :-''H
h#
exceptional fotografiate si foarte realiste, ce prezintd
produsuf intr-o fumind cet mai mdgulitoare cu putintd. pe
de altd parte, un brand nou de cafea (nu distinctiv in
sine)
ar putea avea o ilustratie contemporand care sd transmitd
mesajul unuistil de viatd ultramodern. La capdtul opus
al

;.' '."*l ,.
s'l '.-1
-!3lJ
"rl'i ,i
r- I ,.'
;;ll; g.rt'..rea fotografiilor cu ilustratii.
'iii 't
Fotograliile si ilustratiile luzjoneaza rn cele doua
imagini. llustratorul a colectat, colorat si fotografiat
obiectele de deasupra pentru un articol dintr_o revist6
dedicatd mondenitdtilor. in imaginea djn dreapta,
frunzele au fost fje scanate, fie fotografiate, apoi
colorate digital, utilizend pensula si caracteristicile
de amestecare si gradare din photoshop.

ASEVEDEASt: Desenedetipstudiu, p 20
Princjpii ale fotog rafierii, p 22
Fotografia digitali, p 6t
scSrii realismului, imaginile pentru o reclamd a
instructorilor de animale pot fi complet obscure, dar
publicultintd va fi perfect congtient de mesajul nerostit.
Dacd activati in designul corporativ, etosul companiei
pdstrat cu sfinlenie in ,,declaralia ei de principii" este la
fel de important ca si produsele sau serviciile ei. Aici ar
putea avea succes 9i o serie mai abstractd sau analog5
lucrare mare de design s-ar putea sd nu fie un lucru
adecvat dacd nu dispuneti de un buget pe mdsurd. Este
mai bine sd utilizati o fotografie. Pe de alt5 parte,
solicitarea unui fotograf pentru o sedinld de lucru care
implicd fotomodele, machior si coafor, plus recuzite 9i
EXERCIIIU
decoruri complicate va fi costisitoare. intr-un asemenea
cazarli mai ieftin sd comandati o ilustrafie. Luarea deciziilor

de imagini. in reviste sau cdrfi, aspectul imaginilor va Ocazional puteti fi nevoit sb produceli ceva pentru O companie de investitii
doreste un pliant care sa
trebui analizat in etapa initiald de crealie, c6nd vor care nu existb buget. Nu disperati -intotdeauna se
transmitd imaginea asumdrii
trebui discutate toate intrebdrile legate de publicul gdsesc posibilitdti. Uneori, de pildd, literele evocatoare
riscului combinatd cu cea a
tint5. Un mixaj de stiluri diferite - ilustratii si fotografii- pot funcliona ca ilustralie, iar imagini fdrd copyright pot
practicii financiare sigure.
poate sd diferenlieze aici secliunile editoriale. fi gdsite mereu dacb stiti unde sb cdutati. Creati o serie de trei imagini
dispuse in fotomontaj.
Constr6ngeri creative Punctul de pornire
Clientii vd pot trimite imaginile pe care Poate cd lucrati la un proiect pe care l-afi Un arhitect vinde spatiu intr-o

doresc s6 le utilizati, impreund cu informarea initialS,
si in asemenea cazuri decizia a fost deja luatd in numele
dumneavoastrS. Fotografiile pot sd nu fie intotdeauna
laindem6nd din motive logistice - din cauza distanlei,
bu getu lu i sau dificultdtilor de oblinere a autorizaliilor -,
ceea ce inseamnd cd solulia optimd 9i unicd rdm6ne
comandarea unei ilustratii.
Manualele tehnice, rapoarlele de companie, cbrtile
educationale sau orice lucr5ri ce intenlioneaz5 sd
explice felulin care funclioneazd lucrurile beneficiazb
de pe urma materialelor vizuale.Vizualizarea tinde sd
devind un domeniu specializat al ilustrdrii, in care
desi g neru l, il ustratoru I 9i autoru l/creato ru I materi a u u i
I I
trebuie sd lucreze str6ns laolaltd.
Buget si grafic
A comanda o ilustratie foarte complex6.
sd zicem a unei strdzi urbane aglomerate, pentru o
initiat personal sau la o informare; oricare ar fi cazul, cl6dire inainte de a fi
unghiul ilustrativ poate sA vd apa16 ca prin farmec in construit6 iputeti alege fie
apartamente de locuit, fie
minte, ori puteti fi nevoit sd v6 strdduiti mai mult ca si
birouri). Fotografiati o serie
decideli asupra stilului cuvenit al imaginii. in primul
de imagini care sd capteze
16nd ar trebui sa v6 intrebati ce anume ar fi potrivit
incitarea, stilul de viate si
pentru piatd si mesajul pe care incercati s6-l transmiteti, aspectele pozitive a e zonei.
iar dupd aceea sb cercetati o sursd care realizeazd
lucrarea in limitele impuse de buget 9i termene. Un club de istorie oca e
Examinali lista de control de la pagina 125. inarmat doreste sa atraga men'3-
cu aceste optiuni, puteti sd vd aplicati propria sc6nteie nol. Cercetatl gra\ -' !:a^
creatoare. incepeti prin a cerceta sursele pentru imagini.
si creati un desrgr ::'=:.
degajeze o se-z:: : 3a
Poate fi necesar sd creati chiar dumneavoastrb imaginile
contemporaa::a::
sau puteti sb le comandali unui ilustrator sau fotograf.
Existi multe moduri in care sd priviti lucrdrile altora, in
afara de a 16sfoi diverse portofolii - pe lnternet, in
expozitii si agentii sau in alte publicatii grafice de tipul
revistelor. Exista biblioteci de imagini ce reprezintb
f otografi si ilustratori, sau care le cumpdrd operele si le

DE LA CONCEPT LA V ZUAL 1 23
 vand pentru mass-media. Dacd scrieti .,picture library,,
sau ,,r'l/ustration agency/i intr-un motor de c6utare, veti
cdpdta o sumedenie de nume. in general, asemenea
companii vd permit sd utilizafi o versiune de rezolutie
joasd pentru schilele de concepte, fie gratuit. fie in
schimbul unei sume neinsemnate. Dupd ce v-ati
finalizat ideea, puteli cumpdra de la ele drepturile de a
folosi imaginea respectivd. intotdeauna inainte de a lua
o hotd16re, verificafi care va fi suma finald. Sursele :r)...,
acestea produc in prezent CD-uri cu imagini fdrd
lri
drepturi de autor, ceea ce inseamnd c6 le puteli folosi in 1{

machete fdrb sd mai pldtiti nimic. Dacd intenlionati s6

i\ r\.
acoperiti in mod repetat un anumit subiect sau stil,
poate fi logic sd cumpSrafi un astfel de CD. Altd sursi
(fdrd copyright) o reprezintd ansamblurile de tip clip art,
care potfi utile ca fundaluri pentru text. Desi suntin
principal gravuri alb-negru vechi, ele pot fi utilizate atat
in modalitdti moderne, c6t si traditionale.

3F-q O O O Hrane pentru idei.

Alimentele pot fi redate fie in
fotografii realiste, incAt,,iti lasd gura
apd". fie decorativ, asa cum se
prezintA ilustratiile stilizate in graficd
monocromd si in acuareld, cu sau
fdrd contur negru.

OO
gO
:@" ""9$:" _

o
Q@ La cumpirdturi. Decizia
intre fotografie si ilustralie poate fi
influentatd de costuri. Pentru
Pl.bi .Bj
o

lucrdri profesioniste, nu puteti sa

vd fotografiati pur Fi simplu
prietenii. 9edintele foto necesit6
destulS organizare: inchirierea de ln cele din urm5, creati-vb o bancd de resurse. Cei
fotomodele (cu contracte) si de mai multi designeri pdstreazd caiete sau dosare cu
profesionisti pentru machiaj si lucrdri realizate de fotografi si ilustratori, provenite in
coafu16. alegerea locului, obtinerea general din reviste. Uneori primiti pliante promotionale
acordului proprietarului magazinului,
trimise ca materiale publicitare. Dacd vd plac sau credeti
inchirierea masinii, aleqerea si
inchirierea veslimentariei s;, nL r cd pot fi utile pe viitor, fisati-le in banca de imagini.
cele din urmd, angajarea
fotografului. Pe de a ta parte.
ilustratia necesita doar o
informare scurta a e-.s:r ,

124
 Listd de control
.V6rsta/sexul/clasa sociald a publicului
tintd? De exemplu, materialele vizuale
pentru pagina horoscop a unei reviste
destinate adolescentilor pot fi mai
amuzante, moderne si abstracte dec6t
imaginile utilizate pentru raportul si
conturile unei companii.
. Care este durata de viatd a lucrdrii?
lmaginile dintr-o revisti sdptbm6nald
pot fi efemere, pe cand cele dintr-o
carte scumpd cu potential de vindere
de 10 anisau mai multtrebuie sd
aibd o rezonan!5 care sb ddinuie.
. Cat de clard trebuie sd fie informatia?
lmaginile pentru coperta unui CD
potfi obscure, pe cAnd cele pentru
un manual tehnic trebuie sd fie clare
si didactice.
. Valoarea perceputd. Este mai dificil
de precizat, deoarece adesea ceva
ieftin este vandut mai scump prin
imaginea sa, iar ceva scump poate
cduta sd atragd o piatd larg5.
o Criterii de design. Doriti o formb
dinamic6 decupatd sau o imagine
pitratd intinsd pand la limita paginii?
Alb-negru sau color? Cu contururi
precise sau incetogate? Poate fi
stilizate? Doriti sa aibd un aspect
retro? Sau ar trebui sd arate agresiv
de modern? Trebuie sd existe un singur
focar puternic sau un colaj de idei?
. Tema. Frecvent este important sd
creali un set de imagini cu aceeasi
temd sau stil.
.Apelali la contrarii. Pentru o clipS
sau dou5, g6nditi-vd la opusul a ceea
ce se asteapt5: astfel veti cipdta un
punct de vedere nou sau vd veti
putea consolida ideile originale.
. Buget si grafic de executie. Verificati
dac6 ideea este posibi\6 si fezabr\6
in timpul disponibil.
EXE RCITIU
A colai de medii:
hartia a fost pictatd si
Simboluri zodiacale texturat6, apoi scanatd
Trebuie sd creati prima dintr-o serie de 12 cu celelalte elemente.
imagini pentru pagina de horoscop a unei
Q pictogrami taur. Simbolul
reviste. llustratia poate fi creatd in orice
mediu si nu trebuie sd fie simplul simbol Taurului a fost utilizat pentru a
crea un mozaic, care a fost
astrologic; este necesar sd cercetati
apoi fotografiat.
simbolul si s6-i incorporati unele dintre
caracteristicile asociate. lmaginea trebuie
Etape de lucru
sd poatd fi reprodusd ?n patru culori si va
avea ldtimea finalS de 65 mm. . Cercetali simbolurile astrologice, afl6nd
cum au evoluat si ce caracteristici sunt
asociate fiecdrui semn. Pistrati fotocopii
gi ilustratii decupate.
. incepeli sd desenati. lmaginea ar trebui
sd fie p6trat5, rotundd sau cu formd
liberd? Va fi o singurd imagine sau vor fi
mai multe? Doriti si-i aplicati o grilS sau
o structurd? G6nditi-vd la implementarea
designului respectiv la toate cele 12 semne
---'+r si rdspundeti treptat la aceste intrebdri.
. Schite/e ve vor ajuta sa decicleti ce mediu
sd folositi.
. G6nditi-v5 la culoare. Doriti ca semnele sd
fie diferite sau similare? Preferati sd lucrati
tl
cu o paletd limitatd de culori?
. Creati imaginea in mediul ales, apoi
1 i' Formd liberd reproduceti sau scanati o pagin6 de
Aborda re
horoscop dintr-o revist6 si incorporail
decorativd, dar
ilustratia du m neavoast16.
realistd pentru
Taur (si atributele
sale) in stil vioi
pen ta s cerneala,
aonrbinat cu acuareld
DE LA CONCEPT LA V ZUAL 1 25
 SqCT/UN,A 2 Pfr/I/C/P//S/ T,HN/C/
MODULUL g Probleme de productie
Mediul tiparului
in mod frecvent, procedura de productie
in vederea tipdririi este consideratd pur si simplu
ultima etapi a procesului de design. De fapt, lucrurile
nu stau deloc asa. O abordare mai generald si
cunoasterea problemelor de productie pentru tipar
sunt absolut esentiale pentru designer din cdteva
motive:
o Procesul de design are o intentie inerentd; aspectul
si senzatia degajatS de lucrarea tipdritS finalS se
datoreazd faptului cd asa au fost intenlionate. Aceastb
,,intentie" poate fi monitorizatd de un designer cu o
excelentd cunoagtere a problemelortehnice.
. Un obiect tipdrit are o calitate tactile; utilizarea de
cernealS ori h6rtie, de efecte speciale sau a unui
proces auxiliar vd vor fi disponibile doar dacd defineli
intelegerea procesului de produclie pentru tipar.
. Pot fi evitate modificirile t6rzii (si costisitoare)
cauzate de schimbarea specificalii lor teh nice.
a sE VEDEA st: Definitii ale culorii, p. 26
Corectarea probelor color, p. 730
tlh
Tiparul
in toate metodele de tipirire, lucrarea
digitalS trebuie separatS in culorile constituente, pentru
a realiza plScile. Este important se tineti minte c5 fiecare
placd este utilizatd pentru o singurb culoare.
Majoritatea lucrdrilor pe care le veti produce vor fi
tipdrite utilizSnd tiparul ofset, dar alte metode sunt:
.Tiparul raster (foloseste sabloane serigrafice) este
utilizat pentru tricouri, reclame stradale si unele efecte
specia le.
. Flexografia (foloseste pl6ci din cauciuc in relief) este
utilizatd pentru unele tipuri de ambalaje si pungi de
plastic.
. Tiparul addnc (foloseste pldci cu celule de diverse
ad6ncimi) este utilizat in general pentru revistele sau
cataloagele cu tiraj mare.
.Tiparul digital (foloseste prese fdrd pl5ci, controlate de
calculator) este utilizat pentru lucrdri complet color cu
tiraj mic.
Majoritatea preselor tipdresc pe coli de hSrtie, dar
rotativele, folosite pentru tiraje mari, folosesc suluri de h6rtie.
Apd sau Role cu cerneala
role umezitoare
Cilind ru -formE
Cilindru cu asternut
de cauciuc
Hertie presatd
Principiul tiparului ofset. Acest proces de tipdrire se bazeazd pe
principiulimiscibilitdtiiapei si a grdsimii. Placa de imprimare produsd
digital este tratatd chimic, astfel inc6t imaginea va accepta cerneala si
va respinge apa. Diagrama simplificatE a unei prese aratd o placd
expuse infdsural; in jurul cilindrului-formE care se roleste, unde
imaginea este umezitd si acoperitb cu cerneal6. lmaginea cu cernealS de
pe placA este transferatd apoi pe cilindrul cu asternut de cauciuc. Acesta
transferd imaginea pe hartie, care a fost purtatd in jurul cilindrului de
presiune (ajustat in functie de hertia utilizatd). Procesul este rapid si
placa este acoperita cu cerneald la fiecare rotatie. in proces nu existd
suprafete in relief si de aceea se mai numeste ,,tipar plan".

1 00c
100y
100m
1 00c
100m
$ Folosirea a doui
Pantone. Pliantele au fost
tipdrite in douS culori.
Deasupra. galben si albastru
sunt supratipdrite pentru a
crea a treia culoare {verde-
inchis) in fontul de fundal.
I Tente plate. Posterul
pliabil utilizeazd in fortd
tentele plate obtinute din
setul complet color (CMYK).
Fotografiile au fost
reproduse in negru de
policromie pentru a
contrasta cu tentele
strdl ucitoare.
100oo yellow @ Bandd de control a calititii.
Colile tipdrite au de obicej o bandi
de control in exteriorul grilei pentru
a monitoriza calitatea realizerii placii,
acernelii, concordantei, mdrimii
punctului si asa mai departe.
$ Tipar complet color. Desenul
prezint6 principiul tiparului complet
color. Pdtratele cyan,
galben si magenta
sunt vdzute
suprapuse si cre6nd
culori secundare si
tertia re.
Prin folosirea tentelor
se pot realiza mii de
variatii subtile.
Guloarea
Diversi factori determinE c6te culori alegeti
pentru a produce lucrarea.
Tiparul monocolor poate fi utilizat c6nd existb
constr6ngeri bugetare sau c6nd trebuie aleasb o
culoare specificd; de exemplu, majoritatea companiilor
cer o anumitd cerneald Pantone pentru coerentd in
toate tipbriturile lor.
Tiparul in doui sau trei culori permite combinatii
interesante de cerneluri Pantone: supratipdrirea a doud
cerneluri poate genera o a treia culoare, iar tipirirea
imaginilor alb-negru in doud culori (duotone) sau trei
culori (tritone) le poate spori efectul.
Tiparulcomplet color utilizeazd cerneluri cyan (c),
magenta (m), galben (y, de la .,yellow,,)si negru (k, de
la ,,key" -,,cheie") specificate in procentaje de tente
pentru a crea un numdr urias de culori. Metoda este
utilizatd pentru a reproduce fotografii complet color sau
culori plate.
O inovatie relativ recentd este tiparul Hexachrome, care
foloseste setul complet color, plus cerneluri portocaliu
si verde, pentru a oferi un domeniu de culori mai larg.
9i
PROBLEME DE PRODUCT E 1 27
 Q CUVK. CanO doriti se reproduceti o imagine $$ Scara nuantelor de grilmono se utilizeaze $ Duotone-in acestcaz, cyan si negru - poate
complet color, trebuie sd generati un fisier CMyK. cend doriti sd reproduceti o imagine intr-un spori imaginile mono sau egaliza imagini de
domeniu de tonuri si intr,o sinqur; culoare. calitAti diferite.

Tipirirea imaginilor intind si tentele se tipSresc mai accentuat decat se intentiona

Fotografiile sau diapozitivele sunt cunoscute ca
,,originale in tonuri continue", ceea ce inseamnd cd de la un ton la
altul existA o gradare lind. O imagine tipdritd este de fapt alcetuitd
din ,,puncte de raster": multe punctulele de diverse mbrimi, egal
distantate, de obicei intre 100 si 200 pe inch (lpi - lines per inch,
,,linii pe inch"). Valoarea lpi poate fi mai grosoland pentru pungile
de plastic sau maifind pentru albumele de arti.
Pentru a reproduce tonurile continue printr-un proces de
tipdrire trebuie mai int6i generat6 o versiune digitalA (de obicei
prin scanare), care dupd aceea este convertitd in punctele de raster
ce creeazd iluzia tonului continuu. in aceastd etapd este
importantd rezolutia imaginii digitalizate; a se vedea ilustratiile.
lmaginile pentru tipdrire trebuie salvate ca fisiere eps sau tif.
H6rtia
Nu subestimali potentialul h6rtiei pentru tipdrit;
existd o varietate uriasS de culori, finisiri si greutbti. Atunci c6nd
alegeti o h6rtie, 96nditi-vd la efectul pe care-l doriti (de lux sau
simplu si practic), la adecvarea ei pentru tipul de lucrare, bugetsi
metoda de tipSrire.
in general, h6rtia se clasificd in doud tipuri:
oCretatS: mai netedS, reproduce mai bine
culoarea.
. NecretatS: mai moale la pipdit si mai voluminoasd ia
o gofra re, gh i lotinare, termog raf ie,
greutate echivalent6. Deoarece este absorbanta, culorile se
128
(mdrirea punctului).
Greutatea hertiei se mbsoarb in grame pe metru petrat (gmp), iar
grosimea cadonuluiin microni. Un pliant A5 se tipdreste in general
pe 1 15-150 gmp; o carte de vizitS poate fi tipdritd pe 300 gmp.
Probe tipdrite
Aceasta este ultima ocazie a dumneavoastrb (si a
clientului) de a controla calitatea si conlinutul culorii:
. Proba de culoare digitali: ieftind si usor de produs, dar nu
perfect precisd pentru culoare.
. Proba umedS: scumpd, dar precis6; utilizeazd pldcile finale
si
cerneala pe h6rtia corespunzdtoare.
. Proba pdf: formatul pdf scos la imprimantd; util in crizd
de
timp.
Procesele de finisare
Procesele intreprinse asu pra colii tipdrite se
numesc finisare. Unele sunt auxiliare tipEririi, in timp ce altele
sunt asociate fdltuirii si legdrii. Utilizati aceste procese ca elemente
creative: capsele si stantdrile sunt disponibile in multe culori,
pentru a spori o imagine color puteti utiliza l6cuirea selectiv5 etc.
Alti termeni cu care vd puteti familiariza sunt; indoire, retezare,
ca psare, coasere, lam inare,
legare si lipire planse.
 q.
aA\
l\=-j.
*/i
@ Rezolutie. Pentru imagini completcolor, duotone @ Moduri de reproducere a imaginii. Exist6 diverse
si in nuante de gri, la mdrimea la care va
$ Line-art este utilizatd atunci c6nd doriti sa reprodLc.
fi reprodusd moduri de a scana si reproduce imaginile. partea mdrite o imagine in alb si negru pure, fard tonuri intermed a-:
imaginea, rezolutia fisierulul digital trebuie sb fie de a imaginii aratd felul in care structura punctelor de raster La mdrimea la care va fi reprodusa imaginea. rezolL: :
doud ori valoarea lpi. diferd pentru fiecare metodi. fisierului digital trebuie sA fie de opt ori valoarea tpi.

Ponturi

Pregdtirea unui document pentru tipal

oDup6 ce spaltul final al designerului este aprobat de
client, frecvent 16mAn multe probleme ce trebuie
rezolvate inainte ca lucrarea s5 poatd fi tipdritd. Nu
uitati c5, deoarece fiecare lucrare de design este
Q Brosur6 in trei culori? Brosura
unic6, ea creeazd o serie unic6 de probleme; aceasti a necesitat multi atentie din
etapd este ultima ocazie de a vd controla creatia partea tipografilor, atet in privinta
inainte de a o preda pentru tipar. tiieriisi lipirii, c6t si a ldcuirii
. Fiti meticulos: verificati totul, de la specificatiile de selective pe coperte si in interior.
tente, mdrimea documentului si calitatea imaginii
p6nd la curSlarea documentelor de culori neutilizate,
foi de stil gi spatii duble intre cuvinte. Toate detaliile
acestea sunt responsabilitatea dumneavoastrd; din
fericire, vd pot a.iuta programe ca Flightcheck.
. Cend trimiteli o lucrare la tipar, includeti:
documentulfinal Fi aprobat, toate imaginile utilizate,
toate fonturile utilizate, o tipAriturd de separatii sau
un compozit color al lucrdrii si, in cele din urm6, o
scrisoare insotitoare clar5, cu instructiuni detaliate.
Nu presupuneli cd tipografii vd pot citi 96ndurile.
. De obicei, se anexeazd si un fisier pdf sau postscript
-
un document ,,zdvorlt" care inciude toate fonturile
si imaginile, reduc6nd astfel potentialul pentru
erori la tipdrire.

PBOBLEME DE PRODUCT E '1

29
SECTIUNEA2 PF .C: : -:- . : Tiiere si iesire in cimp. Verif icati marcajele
de tdiere pentru pozitionare si corectitudinea
MODULUL 9 Probler.re ce product e adaosului pentru iesire in c6mp (,,bleed").

Gorectarea probelor color

Sosirea probelor color este

penultimul pas inainte de sosirea lucririifinale
tipdrite. in etapa de probi color se mai pot corecta Bara de control pentru
culoare ii aratd
incd orice nereguli ale fotografiei, indiferent dacd
designerului dacd
este digitald sau traditional6. proba respectd filmul
tipdrit. De exemplu,
Vizor pentru diapozitive (,,lightbox") dac6 s-a utilizat prea
multd cerneali
Vizoarele sunt disponibile in diverse
galbenS. astfel inc6t
dimensiuni, dar cel mai important este faptul cd proba este prea galbend
ilu mi na rea se conformeazd standa rdu ui i nternalional
I desi filmul este corect,
ISO 3664:2000. Acesta defineste culoarea 9i intensitatea bara de culori va arita
sursei de lumind si este respectat de majoritatea lucrul acesta.

vizoarelor utilizate in laboratoarele pentru separatia

culorilor si tipografii.
Concordanta. Verif icati
ma rcajele de
Tester pentru unghiul de siti concordantd pentru a
Diferitele culori de proces au unghiuri de vedea dacd pldcile de
siti diferite, iar testerul cont6 dintr-o bandb de film. culoare au fost corect
Laboratorul de separatie a culorilor vd poate oferi unul suprapuse. Dac6 este
gratuit. corectS, nu veti vedea
dec6t negru. Dacd nu
existd concordant6,
Tester pentru site alSturi de negru se vor
Testeazb distantele sitei de autotipie. Ca vedea una sau mai
gi testerul unghiului de sitd, constd dintr-o bandd de multe culori.
film si artrebui si poatd fi obtinut de la laboratorul de
separatie a culorilor.

Tester ,,linen"
Este tipul de lupE utilizat de
laboratoarele pentru separalia culorilor
si tipografii pentru a vedea
diapozitivele color de 35 mm.
Suportul pliant asigu16 distanla
corectd intre lentilS si subiect,
asigu16nd in acelasi timp libertatea
Scara nuantelor de gri. Pitratele de
mainilor. Testerul este folosit pentru
densitate sunt tip6rite gradat, de la
vizualizarea diapozitivelor si probelor absenla tentei, p6nd la negru. Ele
de culoare. sunt utilizate pentru verificarea
,€ fotografiilor alb-negru si a textului
negru in mod similar cu bara de
control pentru culoare.
A sE VEDEA st: Diferente intre culori
si lizibilitate, p.30

Fundaluri de tente sau culori speciale.
Dac6 pentru cateva pagini dintr-o
publicatie este necesarA o culoare speciald
uzuali sau un fundal tent5. designerul
trebuie s; cunoascd problemele pe care le
poate avea tipografia in mentinerea
coerentei intre pagini. De exemplu, dac6
se utilizeazd un fundal bej-gSlbui -
constend dintr-un procentaj tentd din
Potrivire. Daci marcajele de concordantd
se potrivesc, dar vedeji culori iesind din
marginea imaginii, lucrarea a fost
intinsA pentru a se potrivi.
Tente mecanice. Cand specificati prima datd tenta,
oferiti intotdeauna tente ale culorilor de proces, care
pot fi obtinute de pe o diagram6 de tente, in loc sE
oferiti numdrul de referint6 al unei mostre de culoare
Pantone, deoarece multe culori speciale nu pot fi
obtinute din procesul de patru culori. Tenta de pe prob6
poate fi dupe aceea comparat6 cu diagrama de tente.
Atentie la tentele pestrite ce pot fi cauzate de
expunerea fdrS contact a filmului sau plScii.
De asemenea, atentie la modelele de moar.
,,lnversare". Atunci c6nd intr-o
prob6 de culoare o imagine
apare inversatd stanga cu
dreapta, ea trebuie marcati
,,flop" {,, inversare" ). Corectia
aceasta nu inseamnd pur si
simplu intoarcerea pe dos a
filmului, deoarece atunci
emulsia ar fi pe partea gresitd
si ca atare nu ar fi in contact cu lntotdeauna verificati:
placa. Trebuie fScut alt film de
contact, astfel incat emulsia s5 . Concordanta
fie de partea corectS. o Tdierea gi ieFirea in c6mp
. Mdrimile - dacd este
utilizatd o gril6, verificati-o
cu proba
. Fonturile - intrerupte,
lips6, ilizibile, prea fine
. Culoarea - controlati bara
de culori
=i,-:i:
. Subiectele,,inversate"
. Suprapunerile de imagini
. Tentele
galben de proces - si exlsta pagini ce o Culorile speciale
necesita pentru magini o greuiate mare . Restituirile - dacd
de galbe-, terle,e oe oe oag,- i tipografia v-a restituit
respective vor fi mai gre e d:cet oe alte toate imaginile si
pag,n . Ur iza'ea -'2 : : -::: c- c-
diapozitivele color pe care
specia e oe e\:-: - '- :- aa-:-t-'.:-:
pentr-'rro:,' .i :-i.i- ::its:j le-ati trimis
p'oblen; aa'- - -'.:'. :: :::i -: . Campul de cotor
cost s;:o':: -- :: : - : :, :-
=-::'.=:r.,
PROBLEME DE PRODUCTIE 131
 SECTIUNEA 2 PRINC\PI\ S1

MIDULUL s probteme dr-;;ir::,'"

Productia electronici

Ca insotitoare a unitdtii ,,Mediul tiparului,, de la paginile

126-129, unitatea aceasta discutd probleme asociate productiei
electronice' subiectur este vast si, in functie de domeniur specific Photoshop
de 8MP
activitate, vi poate aduce in contact cu aspecte legate de film,
video, CompuseryeGlF
PhotoshopEPS Etuacopy Annotations

iunet, enimetie, tipar si desiEn pentru Web - pentru a aminti numai IPEG ilpDahannels spot'catoF
PCX

cateva. De aceea, in mod inevitabil, va fi doar o trecere in revistd PhotoshopPDF

Ute Proof S€t!p: Working CMYK
Photoshop2.0
E tmbed Color Prcflle:
succinti a c6torva dintre zonele esentiale. PlGFlle
PlGRe5ource
s RGB tEC61966-2.1

Plxar
PNG

Denumirea fisierelor
Scitexc
Toli am avut de-a face cu fisiere care, dupd ce
am dat clic pe ele, fie cd nu s-au deschis, fie cd au lansat alt Denumirea fisierelor. Mergeti
Photoshop D(S2.0
program in tentativa de a se deschide. Asa ceva se intdmpld la ,,SAVE AS" si scrieli numele
fisierului, selectand si inlocuind
de obicei fiindcd fisierele au fost incorect denumite; cativa
un nume existent. daci este cazul.
pasi absolut esentiali ve vor economisi mult timp ulterior. Dupd aceea selectati formatul
lmportant este si denumif i fisierele utiliz6nd extensia cuvenit de fisier din meniul
corect6. Extensia este sufixul, scris de obicei la sf6rsitul derulant si apdsati pe ,,Save".
numeluifisieruluiin forma ,,.xxx", unde ,,xxx" se
inlocuieste cu extensia rea15. in general, un sufix din trei
caractere este cel mai uzual, de exemplu ,,.jpg". felul Alte sugestii:
extensiei este de a descrie tipul figierului si de a ajuta o Nu introduceti spatiiin denumire sau in extensie;
programul aplicatie s6-l recunoasc6. dacd este un format dacd trebuie sd separati cuvintele, utilizati o liniutb
relevant pentru aplicalia respectivS. de subliniere:,,fisierul_meu.jpg".
Lungimea numelui fisierului poate cauza probleme. o Utilizati litere mici, NU MAJUSCULE.
Unele sisteme de operare si programe pot citi nume lungi . Folosili doar caractere alfanumerice (abc, 123). Alte
de fisiere, cum ar fi: caractere, ca @%^&"0, artrebui evitate gi folositi
,, a cesta e ste n u m e Ie m e ufoa rte I u n g d ef i si e r.txt ". punctul (.) doar pentru a separa intre ele denumirea
incercati sd mentineti numele fisierelor la maximum opt si extensia.
caractere si nu uitati sb addugati extensia.
Formate de fisiere
Q$ rip ae tsier necunoscut. Aplicatiile diferite stocheazd si comprimd
application program that created
Could not find the
the document named "CRW_O2Z4.CRW". Selectali aplicatia pe care o datele in moduri diferite. Dacd inlelegeli gresit sau
fo open the document, select an alternate program, considerati cea mai relevantS si utilizali gregit aceste formate, puteli avea necazuri. De
with or without translation: incercati si deschideti fisierul
exemplu, puteti petrece ore intregi scan6nd si cre6nd
{de exemplu, Photoshop pentru un
Acrobdt Reader5.0 fisier de imagine). Dacd tot nu reusiti,
imagini pentru o revistS, pentru ca apoisd salvati toatd
Adobe lllustrator @ dpplication munca aceea istovitoare intr-un format gresit. Scenariu
deschideti aplicatia si mergeti la
AirPort
Apple Applet Runner comanda ,,FlLE > OPEN". cel mai favorabil ar fi sd puteti resalva materialele
Apple System Profiler respective, dar asta vd poate costa bani si le poate sugera
Acrobat could not open ,CRW_0274.CRW, altora cb nu prea stiti ce faceti. Scenariul cel mai
because it ls eithernot a supportedfiletype
or because the flte has been corrupted (for nefavorabil ar fi cd totul va trebui re-creat, cost6ndu-vE
example, it was sent as an email attachment
dnd wasn't correcfly decoded). ore de timp si poate chiar pierzdndu-vd comanda.

tmt Lista de alSturi nu este nici pe departe exhaustivd,

dar prezintd formatele cel maifrecvent utilizate.
132
 Mdrimile fonturilor valoarea gamma este mai mare, cu atattonul
Sistemele de operare Windows si Macintosh va fi maiintunecat.
Din pacate pentru designeri, factorul gamma
afiseazd informatiile in mod diferit _ exist6 variazd pe
o diferentd de platforme, astfel incat un aceiasi fjsier vizualizat pe
contrast (factorur gamma); in prus acerasi font va un Macintosh
ar;ta artfer pe va apSrea d'fe'it pe un pC,
platforme diferite. in general, tipul de caractere
va ardta pe o Calculatoarele Macjntosh au o valoare gamma prestabilitd
platformd Windows ceva mai larg dec6t de
fontul echivalent pe 1 ,8, da r utilizato rri de pC-u
un Macintosh. ri beneficiazd de o valoa re in genera I

mai mare decat aceasta (valoarea actuald depinde

de instalarea
plScii video in PC-ul respectiv). Urmarea
Factorul gamma este cd fisierele produse
pe un Macintosh vor apdrea maiintunecate
Factorul gamma este o mdsurd a contrastului la vizualizarea pe un
PC si, reciproc, fisierele produse pe un pC
dintr-o imagine, bazatd de obicei in jurultonurilor vor apdrea mai
medii. Cu c6t deschise lavizualizarea pe un Macintosh.

Formate de fisiere grafice

in general, parametrii prestabiliti ar trebui Formate de fisiere audiovizuale
s6 fie
corecti, asa cd, dacd nu primiti alte instructiuni,
nu_i lmageOptions
il=.=Fr Cei care activeazd in sfera audiovizualului
folosesc diverse formate de f isiere, in mod
modificati. De asemenea, nu uitati cd aspectul auar*y:Eltkdm--l :# similar domeniului grafic. Ljsta urmatoare
capturilor de ecran din dreapta va fi diferit in
functie de pachetul software pe care_l utilizati.
: le prezintd pe cele mai utilizate.

O Easellne(',stdnddrd")
JPG este un format care utilizeazd compresie ij Bdserine optihized A|FFafostcreatde Erpo,rAud.s:x-i:
ceiera
,,cu pierderi" - ceea ce inseamnd cd o parte din
ijProsre5sjve Apple si este utilizat
calitatea imaginii se pierde in decursul pentru stocarea F Prvoe AFFsound

Size
fisierelor audio Faroe woilArcJ l'r
grocesului de salvare. in cazul unei imagini
iotografice complexe, aspectul acesta va 16mene
-r3.6e(/ 13.01 Otnororo -ll necomprimatepe -
",,,"",.".'":"""*'""''"''"'
de obicei neobservat (dace imaginea nu este
supra-comprimatd). DacE insd veti salva o
p*uiew,rvm*imii*iiel--
magine cu zone mari de culoare omogend, er lffil
in(oorns:IE;;; -- - --,
veti obtine zone incetosate si distorsionate.
O rnclude Nalfrones.reen WAV este
E ln.ludeTrant'er Func(on - Dredory C aLd,o
EPS este probabil formatul de fisier cel ma i utilizat I Posts..ipt cotor Manasement echivalentu I Windows pentru
rnctudeVectorDdta AIFF, utilizat pentru stocarea
in pregdtirea imaginilor pentru tipar. poate
sa ! lmase lnterpotaflon
:ontind informatii vectoriale sau de tip bitmap de sunete necomprimate de
si are doud componente, o previzualizare si inalti calitate. WAV 44. ]6 BIT STEFEO

late de rezolutie inalti din care s6 tipdreascd.

OuickTime este un
TIFF creeazd unul dintre fisierele cele mai l--ca l
mari, format de fisier pentru
'indcd salveazd un canal alfa in fisier. El stocarea fisierelor
:rermite compresie fdrd pierderi, sub forma
audio si film. Pentru
zw", si salvare pe platforme diferite (imagini
a viziona fisierele
:,.ntru Macintosh si pC). I Eyre order
trebuie s6 rulati
i-] IBM PC
GIF a fost creat de Compuserve ca ,,format de O Macintosh Ouicktime Player.
' sier independent de calculator,,. prezentate aici Formatul ruleazd pe
^ captura de ecran lndexed Colour, fisierele pa t e t te : Ioo-GiGiJiJ-Tr ambele platforme.
'ol ,l
I diferd de TIFF, JpG si EpS, fiindcb pot
F Loror.2$ :
rorced MPEG este numele unui grup
: lntine pend la 256 de culori fixe. Sunt Btdc\ and Whrre : i
z i:e\ er de formate comprimate
:ctrivite pentru imaginigrafice plate, care STranspar€nc\
-i Record fiom:
Optiont pentru fisiere audio si film.
,ttlizeazd blocuri de culoare, dar nu si la From nff
:: varea de imaginifotografice. Fisierele GIF Comparativ cu alte formate,
Otne- Omq fisierele MPEG sunt mai mici,
: - 1t cele mai utilizate in designul pentru Web. -:
emounr, _Captu.eCu,so, F_.::-::,:
= -'. dar au aceeasi calitate.
I D_:--..:,.::. -- i Recordr
ii Video Serinqs:MJpEG Comoressor

PROBLEME DE PRODUCT E '1 33

ln comert
^r\

P6ni acum ati invdlat cum sd interpretali informdrile f5cute de clienti, cum sd
l
generati pebaza lorc6teva concepte de design sisd dezvoltati unulsau mai multe
dintre ele p6nd la un final incununat de succes. De asemenea, v-a!i dat seama de
potenlialul diverselor instrumente media si digitale si ali ajuns si inlelegeli felul
in care problemele practice - bugetul, publicul tint5, chestiunile de productie
etc. - impun restriclii posibilitSlilor artistice. Lucrul cu tipuri de caractere si culori
ar trebui, de asemenea, s5 vd devind tot mai mult o a doua naturS. Totusi, intre
teorie si transpunerea eiin practicd existS deosebiri majore.
Secfiunea aceasta vd va confrunta cu realitatea din industria designului.

Fiecare sector va avea cerinle usor diferite. O firmd de consultan!5 de

design nu cautd la un potential angajat aceleagi aptitudini pe care le doregte

o agentie de publicitate, iar revistele 9i cbrlile, desi par similare la o privire
superficialS, necesit5 o serie de talente foarte specifice. intr-o anume mdsurS,
temperamentul personal, gusturile si aversiunile dumneavoastrd vb vor
determina alegerea orientdrii.
 Puteti fi mai priceput in crearea imaginilor in sine sau in generarea de idei
promotionale. Pasiunea dumneavoastrd poate fi un domeniu specific - de
exemplu, tiparul sau designul pentru Web - si poate cd sunteti doar in cdutare
de indicalii practice privind felulin care si vi lansatiintr-o carierd pe care v-ati

definit-o de mult in minte. Poate cd incd vd aflati in cdutarea scanteii de

inspiratie. Secfiunea aceasta, care acoperd totulde la designulcorporativ pand
la designul pentru ambalaje, ar trebui s5 vd fie de ajutor. Fiecare modul este

scris de un practicant din industria designului si contine un seminar cu sfaturi

desprinse din cariera sa, o trecere in revista a domeniului respectiv si teme
comerciale detaliate.
in cele din urmd, nu uitati cd nu existd o singurd cale corectS. Profesionistii care au
contribuit la aceastb sectiune ofera o varletate de abordari, iar industria in sine este

vastd si angajeazd numeroase persoane, de la corectori eficienti la 96nditoriicei mai

pitoresti. Dacd sunteti entuziast si tindeti sa fiti original, sectiunea de fatd artrebui
sd vd ajute sd va gasitio supapa de iesrre pentru creativitatea dumneavoastrd.
 SECTIUNEA 3 PFAC' aoi,rFsl
' imi place simtul valorii c6nd lucrez la proiecte in care
MOD!LUL 10 Design pentrLr edrturi designeri, scriitori, redactori, ilustratori si documentaristi
partajeazd aceeagi platformd si colaboreazd str6ns pentru a
Seminar: Sfaturi de profesionist
crea un produs final care si fie r6vnit. Noi extindem stilul
acesta de lucru, prin cooperare cu tipografii, legdtorii,
Cirtile si revistele, indiferent dacd sunt ilustratorii si fotografii nostri. lmplicarea acestor
siptdminale sau trimestriale, aderd la grafice temporale profesionisti in procesul de design poate transforma un
riguroase si au structura stabilitd in privinta formatului proiect competent intr-unul excelent. Fiind un studio mic,
si a grilei. in ciuda calendarului lor strict de termene - cu cu resurse umane limitate, trebuie sd ne reamintim
implicatii financiare delicate, daci sunt ratate -, ele se constant c5 pentru fiecare revistb pe care trebuie s-o
bazeazd pe designer, pentru a manipula creativ tipurile producem p6nd la o dati ingrozitor de apropiatS va exista
de caractere si imaginile. u n proiect pe termen lung pentru o cafte, la care incheierea
la timp si in cadrul bugetului sunt mai putin stresante.
Relatia noastr5 cu clientii este personalS si destins6,
Am pdtruns in lumea designului pentru edituri odatd cu ceea ce este foarte important in genul nostru de activitate:
$$ prima slujbd de dupd colegiu. la o revistd sdptim6nalS. responsabilititile sunt mai putin definite siintre participanti
Mi-a placut din capul locului: pentru ritm 9i pentru munca existb un dialog constant despre produs. Prin int6lniri si
in echipS, pentru natura, dar si pentru ocaziile secundare discutii, incercdm sd intelegem produsul si viziunea pe
ce mi se ofereau de a-miimbunbtdti aptitudinile de
designer. Sdpt5m6nal apdreau machete noi si fiecare
numEr insemna oportunitatea de a le imbundteti pe
cele anterioare.
Dupb ce am dobAndit o experienlS mai mare, am
inceput sb mb ocup de designul pentru cErli. Conceperea
cdrtilor pbrea o problemS mult mai serioasS, deoarece
cdrtile au puterea ddinuiriiin timp. La multtimp dupd ce
o revisti a disp6rut, cartea pe care ati conceput-o poate
fi retipdritd in designul original. Este un proces mai lent
si mai amdnunlit, in care creativitatea se imparte in
mod egal intre format, hArtie, legare si continut.
lndiferent dacd veti concepe stilul unei serii, o carte de
sine stdtdtoare sau un album de artd, responsabilitatea
ca designer este de a produce un invelig vizual potrivit
pentru continutul publicatiei.
De cAnd am infiintat EDT, o firmS micd de consultantd
de design formatd din trei designeri si un liber profesionist.
m-am asigurat cd revistele si cirtile vor juca rolul principal.
Studioul nostru se ocupd de publicalii multilingve, brosuri
promotionale, cataloage expozitionale si edifii limitate de
albume de picturS. Toate aceste proiecte au un numdr
mare de pagini care necesitd mai mult dec6t o machetb
atrdgdtoare. Suntem extrem de inc6ntati sd concepem
sisteme de design, ca grile, navigdri pe paginS, ierarhii
de titluri, palete limitate de culori si oric6te dispozitive
grafice care sd creeze o identitate vizuald puternica. in
general asa ceva este numit ,.branding", dar eu prefer
sd-i spun ,,atragerea atentiei".

136
care o are clientul despre el inainte de a incepe activitatea
de design. Cred cd majoritatea clientilor apreciazd mult
mai bine dec6t designerii felul in care ar trebui sb arate
publicatiile lor. Clientul poate sA nu gtie cum anume sd
obtini efectul cerut sau cum s5-9i exprime viziunea,
dar, c6nd i se prezintd solulia corectS, va fi in general
entuziasmat de ea. Designerultrebuie s5-9i dezvolte
un vocabular grafic bine informat, pentru a dobdndi un
echilibru optim intre vizualsi practic.

Rezolvarea problemelor
Desi tehnologia nu ne ajutb sd dezvoltbm
concepte ori sd rezolvdm probleme creative, mediul
digital ne oferd o gamb de instrumente pentru realizarea
de posibilitbti vizuale intr-un mod flexibil si eficient din
punctul de vedere al costurilor. Materialele tipirite, ca sd
nu mai amintesc de editorialele online, se produc intr-un
numir mai mare ca oric6nd. Nenumdrate publicatii despre
toate subiectele imaginabile concureazd intre ele pentru
a ne atrage atenlia, iar standardul lor generalin privinJa
designului se intinde de la adecvat la excelent.
Ce trebuie sd inteleagd de aici studenlii in design sau
profesionistiitineri? Sfatul meu este sd fiti constient de
crealiile altor designeri in toate disciplinele vizuale.
Schimbul de idei dintre toate formele de creativitate ne
incurajeazd si concepem forme noi de expresie. Pentru
a concepe in mod inovativ designul unei reviste de
muzicd sau al unei cdrti de artb fotograficd, trebuie sd
cunoasteli disciplinele respective si felulin care le-au
tratat alti designeri. intruc6t orice posesor de calculator
si de programe de tehnoredactare computerizatb detine
mijloacele pentru a produce o publicatie, designerul
trebuie sd fie si teoretician, si practician.

Eugenie Dodd

Avand finantare
internationale si personal
volunlar, Alliance este o revistd
trimestrialS bicolor cu buqet
fotografic modest. Conceptul si
sablonul copertelor trebuie se
reflecte preocupSrile sociale
umanitariste ale revistei si sb
creeze conti nuitatea vizualS
clare a stilului. Conceptul
copertei combi nd trei elemente:
titlu si cuprins coerente ca stil
tipografic si dispunere, o paleta
prescris6 pentru a doua culoare
care se schimbd anua (ma
precis la fiecare patru nunrere
si un portret aLb-negru mare
care identific6 tema fiecaru
numdr si care reflecta
preocupdrile revistei Eiecl!
vizual este al unel ga eri c:
chipuri in comunltatea g c::
Album de arti. Scopul a fost
conceperea albumului unei
artiste astfel incat sd reflecte
procesul de asamblare a unei
co ectii de roci pe care le-a
iiiasurat manual cu sfori si alte
'-r::erla e. Structura si macheta
:':o! aLr sd exprime ritmulsi
-::-r: descoperirilor si si
: -: -.ca naratiunea artistei.
r :iar:a hartiei necretate
: :-r si panza de in granulard
intrupeazd aspecte tactile si
naturale ale artei. Paginile sunt
pliate sub unghiuri ce fac a uzie
la textulsi imaginile din interior
Doar despdturind paginile,
cititorul va descoperi obiecte e,
descrierea lor si naratiunea, sl
astfel procesul lecturii imita
actul colectiondrii. lmagini e
rocilor sunt strdlucitor colorate
in contrast cu textul cenusiu.

MODULUL 10 Design peniru edituri
.:' ..: Periodice
Fie ci sunt buletine informative sau
reviste, periodicele sunt publicate la intervale regulate _
de obiceitrimestrial, lunar sau siptdmdnal. Ele se intind
de la reviste culturale si foi volante satirice, p6n6 la
titluri adresate publicului larg. lmpactul lor vizual
depinde in mare misuri de planificarea initiali si de
sesiunile de brainstorming, in care clientii, editorii si
designerii determini caracterul publicatiei.
Structura unei reviste se poate reduce la doui elemente:
coperta si paginile interioare. Functia copertei este de a
atrage si de a vinde revista, dar si de a reflecta nivelul
intelectual al continutului. paginile interioare formeazd
cadrul de lucru contextual pentru subiect, iar ritmul lor
vizual le defineste natura.
Recomandiri privind stilul
Dacd trebuie sd concepeli o publicatie
pentru o editurd consacratd, puteti cApdta un document
intitulat,,recomanddri de stil,,:acesta va contine un
comentariu general si o serie de reguli referitoare la
ortog rafie,
a brevieri, punctualie, folosi rea cu rsivelor,

majuscule etc. Puteti primi si recomanddri separate

in mod uzual, discutiile preliminare se concentreazd
asupra ]elurilor publicatiei 9i a publicului ei tintd, fiindcb
acestia sunt cei doi factori decisivi care influenteazb stilul
designului. Dezvoltarea sau modificarea unei publicatii
necesitd investitiifinanciare masive si de aceea
responsabilitatea designerului este de a inlelege complet
ton ul vizua I care va atrage cititorii esti mati.
pentru design, referitoare la paleta de culori, stilultipului
de caractere, preferintele pentru imagini si asa mai
departe. Recomanddrile acestea descriu elementele de
bazd ale brandingului companiei si felulin care trebuie
implementate. Deoarece ele pot intra in conflict cu
deciziile dumneavoastrd de design, este preferabil si le
studiati inainte de a incepe lucrul.

Temd editorialS
Brosuri promotionali: lnternational
Society of Typographic Designers a
stabilit aceastd temd pentru proiectul de
evaluare a studentilor sdi: exemplul de
proiect prezentat in continuare a fost
conceput de Fabio Cibi.
lnformare: Concepeti o brosurd de 16
pagini complet color si o identitate de
titlu pentru un nou post de televiziune,
Channel 7. Conlinutul tipografic trebuie
o-"
s5 includd folosirea tipului de caractere
pentru titlu si text.
Concept: Dezvoltarea unei idei in care
numdrul 7 sd fie asociat cu programele
pe care le va difuza postul. Baza designului
S Q Sigta postului. Dupd cercetarea
calit5tilor vizuale ale tuturor elementelor
5
E
ce fac parte din concept, schitele
si a conceptului s6u va fi preluatd din preliminare se concentreaz6 asupra
istoria antic6. Zilele sdptdmAnii au fost formei numdruluiT si continue prin
culorile planetelor si abstracliile lor
denumite dupd sapte zei romani, ale
vizuale, duc6nd la o serie de ,,nze" de
cdror caracteristici 9i culori simbolizeazd lumini viu colorate, care contureazd
programele postului: de exemplu, zeul cifra 7 din negru omogen. Rezultatul

I
festivalurilor, Saturn (Saturday, in este dinamic, atemporal si adaptabil.
englezd ,,sembdte,,)- culoarea indigo _,
simbolizeazd programele de variet6ti etc.

138 PFFitf,: , i:
Ponturi
Cum incepeti
. lnsistati asupra unei informSri
s cri se.
. Cercetati produsele
existente.
. Citili
9i analizati textul.
. Codificati-vd colorat analiza.
. Revizuili regulat deciziile
de design.
.incepeli s6 vd schitati ideile
manual, nu pe calculator.
. Lucrali la scara corectd.
. Experimentati cu diverse
tehnici grafice si tipografice.
. Tipiriti-vd designul in culori
si la mdrime rea16 pentru a-l
testa.
. Asigurati-vi cd designul
respect6 informarea, ?nainte
de a-l prezenta clientului.
@ Selectarea fundalurilor.
Designerul incearcd numdrul 7
pe mai multe fundaluri diferite
ldentitate si stil
Dupd ce sunteti satisfacut ca ar' ri: es
subiectul suficient pentru a incepe procesul rea de design,
este recomandabil sd enumerati toate elemente e de care
trebuie se tineti seama. Primele asupra carora va trebui
sd lucrati suntformatul, titlul revistei si grila, deoarece
acestea creeaze invelisul pentru structura consistenta a
numerelorviitoare, Laolalte cu proportia dintre imagini
si text, ele definesc aspectul distinctiv al revistei.
Formate
Cel mai bine este sd incepeti realtzarea
ideilor fdrd a folosi calculatorul. in cazul in care vb
ocupati de formatul revistei, intindeti in fatd mai multe
periodice existente 9i alegeti c6teva optiuni. incercati sd
ve mentineti in formatele standard pentru periodice,
fiindcb h6rtia nonstandard este mai scumpe. Folosind
specificatiile din informare, realizati machete oarbe de
merime reald, utilizand hartie de greutate apropiatd si
numbrul exact de pagini pentru a testa senzatia general6
si greutatea produsului final in fiecare caz.
I
III
l,I
rrt $ Pefond alb. Razele viu
colorate se reliefeazd bine
pe alb.
Elemente de tipar
Examinarea unei cArti de referintd in
domeniul tipurilor de caractere vd va ajuta sb selectati
fonturi posibile pentru titlul revistei. corpul detext si
titluri. Chiar dacd sf6rsiti prin a inventa un font pentru
designul titlului revistei, este recomandabil s5 incepeti
de la unul existent. Decizia intre doud tipuri de fonturi
este o chestiune de apreciere vizualS si adecvare pentru
scop si stil. Publicatiile periodice stiintifice abundS in
text si contin cuvinte lungi, astfel incat fonturile inguste
vor fi mai potrivite, deoarece intr-o lStime acceptabilS
de coloand vorincdpea mai multe cuvinte. Titlurile
tradilionale pentru revistele generale pot fi mai bine
exprimate prin fonturi clasice si elegante cu serife, iar
titlurile moderne prin fonturi recente, create digital.
Ca reguld generalS, alegeti o familie de caractere cu
suficiente greuteti si varietate, de exemplu, Univers,
Frutiger, Officina, Garamond sau Minion. Astfel puteti
varia calitatea tonalS a diverselor niveluri de informatie,
utiliz6nd un singurtip de caractere. incercati sd vd limitati
la doud familii de tipuri de caractere. una adecvatd in
continuare pe pagina urmdtoare
ntG' I I
lffil
rLI L1-r
'*; t
I,, t
m
I.t
DESIGN PENTRU EDITI]RI 'i39
 principal pentru titlu si cealalti pentru corput detext.
Funcl)a )or poate fl )ntersanjabilipentru anumite
secliuni
ale publicatiei. Este important s5 tineti minte cd revista
este scrisb pentru a fi cititS si cd lizibilitatea ei va fi
determinatd de calitatea fonturilor, alegerea mdrimii,
greutdtii si mdsurilor.
Grila
in documentelecu pagini multe-si cabazd
pentru majoritatea proiectelor editoriale -, importante
sunt claritatea, eficienfa, economia si continuitatea. Grila
reprezintd un punct de pornire ideal pentru aceste
obiective. Construirea unei grile relevante pentru continut
este faza cea mai importantd a designului. Trebuie sd
!ineti seama de multiple tipuri de informatii: natura
imaginilor si felul in care intentionati sd le folositi, variatia
probabi ld a lu ng i mii titl u ri lor, para g rafele i ntroductive,
paragrafele cu citate din text si legendele. Grila poate fi
evidentd - cu coloane, ierarhicd sau modulard - sau
ascunsS, de exemplu flotantd sau blocatS.
:, "I
['.r,
::.:::
.,,
I
Navigarea intre pagini
Dezyoftarea unei ierarhii vbua/e intr-o
publicatie va ordona informatiile si va identifica locurile.
Prin crearea unuisistem de indicatii pentru informatii
bazat pe elemente grafice sau tipografice, codificare de
culori sau schimbare a hartiei, cititorul poate naviga cu
relativd usurintd prin diversele sectiuni. Blocurile
codificat colorate, o referintb tipograficb sau o serie de
pictograme sunt exemple uzuale in acest scop, iar
asemenea scheme functionale devin adesea elemente
decorative si parte din branding.
Fotografii, ilustratii si culoare
Fotog rafi i le si i lustratiile,,spu n povestea,,
si formeazd coloana vertebrald a revistelor de tip
pictorial. Presupun6nd cd ati primit responsabilitatea
respectivS. alegerea imaginilor contribuie la mesajul si
atmosfera transmise de caracteristici sau coperte. prima
dumneavoastrd decizie este dacd sd utilizati o ilustratie
sau o fotografie, dacd vefi folosi color sau alb-negru,
\|lf,llhtt"
finfln{llti.ii
S {} Serie ae schite prezentand etape
ale procesului de design pentru
reprezentarea graficd a desfdsurdrilor
pe doud pagini. Pentru desfdsurarea
ce reprezintS programul muzical al
companiei, notatiile muzicale sunt
realizate abstract si re-create pe
calculator. Titlurile folosesc tipul de
caractere si un marcaj grafic pentru
identificarea paginii.
 liniisau autotipie. in majoritatea ocaziilor, decizia
va .
dictatd de materialul pe care l_ati cdpdtat sau
de ceea ce
puteti procura in limitele bugetului si termenelor
reviste
Aceasta n-ar trebui sd fie o problemd, deoarece
.
orice
imagine are potentialul unui domeniu de imagini.
Atunci
c6nd selectati ori comandati fotografiisau ilustratii,
pregbtiti o informare scrisd detaliatb, incepand
cu
conceptul, stilul, formatul si toate datele tehnice
necesare
unei preddri satisfdcdtoare. Alegeti fotografii
,,cu bdtaie
lung5" si asigurati-vb cd ilustratiile au in jur margini
largi,
care sd permitd astfel retezarea si diverse
optiuni pentru
machetare. Nu uitati cd imagistica revistelor
este
primordial de tip jurnalistic: genul de impact
vizual care
transformd un arlicol poate fi obtinut exclusiv prin
retezare
inteligent5, scalare si plasare a imaginilor in
text.
Culoarea este un element integral al machetei
sivi
va ajuta sd schimbati ritmul si atmosfera din publicatie.
Gratie tehnologiei digitale, designerii detin o paletd
de
culori practic nelimitatd, cu care sd evidentieze, si
atenueze, sd identifice si sb modifice. Culoarea
este
s 1-r)o ca s :-.rol ,. a. ar cand este aplicati fonturilor,
nrag n or sa, spaiti or, va influenta intelegerea
cititorilor
sr felul in care percep rerarhia acestor
elemente din
macheta. Peniru a evita transmiterea de mesaje
mixtein
oesign, trebuie sa fiti constient de toti acesti
factori.
Macheta
Macheta unei reviste este determinatd de
factorii pe care i-am prezentat si constituie o sintezd
a
deciziilor dumneavoastrd la zi. Tehnologia digitalb
a
facut posibilS experimentarea si explorarea
diferitelor
dispuneri de fonturi si imagini prin simpla apdsare
a
uneitaste, ceea ce este foarte amuzant at6ta timp
c6t nu
uitati cd designulfinaltrebuie sd se conformeze
obiectivelor revistei si publicului tintd. Decizia de a
folosi axe orizontale sau verticale in machetd sau
cea
privind felulin care vd ,,ingrdmdditi,,elementele
ar
trebui sd constituie baza unui aspect coerent. paginile
ar trebui asociate vizual, dar schema dumneavoastra
trebuie sa ingdduie schimbdri de ritm si proportii.

! :,' Desf;surarea muzicald finali. se contopeste lin cu fornrele

Fotografiile de personalit;ti
muzicale din partea de jos a
desfdsurdrii creeazd un element
dinamic puternic, care sustjne
ritmul relaxat al restului
desfdsuririi. Partea tipograficd
grafice. Cadrul acesta de luc._
pentru elemente este repeie: -
publicatie, dar utilizand
fotografii si teme grafice diis.::
si modificend astfe starea
produsb de fiecare desiasur:-:

.' Grila. Desi puteti sa nu sesizati

o gril6 in acest tip de publicatie,
existenta ei este esentiala. Desigferu
poate controla senzalia ger e.dt;
produsi de desfasurari, nunra dac:
detine o structura rigida care
sustine elementele volanl:.

DESIGN PENIFU FD
 Ponturi
Pentru deplasarea cititorilor
printr-o publicatie, folositi:
.Titluri - pentrua eticheta
capitole, sectiuni, subiecte
ma.jore, subtitluri.
. Legende
- pentru a explica
ilustratii, fotografii, grafice,
tabele.
. Numere - pentru a identifica
pagini {foliouri), paragrafe,
note de subsol, referiri
incrucisate,
. Citate - pentru a evidentia
discursuri si extrase.
Cititorii tind sd rbsfoiascd revistele, asa incat in
machete artrebuisd creati niveluri diferite de intrdri:
titluri si imagini atrdgitoare pentru cei care prefere sd
priveascS, legende si citate clare pentru cei care
rdsfoiesc cu indiferentd, si text principal bine structurat
cu materiale vizuale atractive pentru cititorii mai
aplecati spre lecturS.
Materiale si finisare
Desi alegerea hartiei si a finisbrilor
pentru periodice este limitatd de metodele de tipirire si
de constr6ngerile bugetare, vor exista destule optiuni
de explorat. Ca si in cazul celorlalte elemente pe care
le-am discutat, important este sd alegeti h6rtia si stilul
de legare adecvate pentru publicatia dumneavoastrd.
H6rtia lScuitd sau caserate oferb un aspect excelent
textuluisi fotografiilor. Tipdrirea pe hartie necretatd duce
la o indulcire a tiparuluigi la o senzatie tactild catifelatd.
Unii editori schimbd h6rtia din anumite sectiuni, tipdrind
toate fotografiile pe h6rtie cretatt, iar sectiunile
informative pe hertie necretate si uneori chiar pe hertie
coloratd. Cereti tipografilor sd vd furnizeze esantioane
din h6rtia disponibild si discutati-v5 ideile cu ei,
deoarece detaliile tehnice de legare vb vor afecta
deciziile. Optiunea de a avea o copertd din h6rtie pliata
sau una din carton maigros pentru protejarea paginilor
va depinde de numErul de pagini si de buget. Unicul
mod prin care sd luati o decizie informat6 este se-i cereti
tipografului sd producd exemplare fictive goale ale
pentru fiecare dintre optiunile preferate: greutatea si
textura produsului vor fi indicatiile cele mai bune.

variety

'.'. documentary

{|} ;j:i Cl Design in acriune. crita verticatd

permite designerului sd suspende coloane de text
pe o axi fixd, lds6ndu-le in acelasi timp sd se
deplaseze vertical fdrd restrictii. Formatul persaj al
publicatiei dezvoltd o p6nzd latd de evenimente ce
sustin ideea noastrd despre televizor.

142
 Publicatii unicat
Liter atu r a p ro m oli o n al d (de exemplu,
-
':aloagele de expozitii, brosurile de v6nz6ri si
- : : J mentele de informare) se incadreazb ca stil
- =- cdice si cdrti, iar ca produs intre gazete si reclame.
i , -: proiectali un catalog pentru o expozitie sau o
:-- sura pentru v6nzdri, accentul se va pune pe informatia
: c pictorial, cu grila si textuljuc6nd un rol secundar.
--natul publicatiei va depinde
de imagini- peisaj sau
:ret -, iar grila poate consta din mici unitdti modulare
: permit paragrafe scurte de lungime si ldtime
- :bile. Machetele acestor publicatii pot
= ignora
-:-- rtuTa pentru a determina reactii emotionale
--
=:lf ice in cititori. in aceste ocaziivd puteti folosi
: :1tele digitale pentru a spori creativtipul de caractere
. ^.aginea, prin modificarea mdrimii, densitdtiitonului
, = 'eluluiin care sunt juxtapuse elementele. Dacd
-'r ectati un catalog pentru o expozitie, punctul de
- - - r ire a r trebui sd fie ga leria de artd, ia r
des gn a.t.:c.l sE T :32.
a .xponate sl sd fie
so/idari cr e e. Tex:.,rr ca.a
accmpaniazit aceste
pub/icatiipoate consta din d jverse tipuri de informatii
intre ce vor necesita o ana iza atent6, Va trebui sa acordati
multa atentie deta ilor tipograf ice si alegerii fontului,
maiales atunci cand concepeti materiale primordial
informative, asa cum sunt listele de preturi, anuarele
si orarele.
Deoarece bugetele pentru publicatiile unicat sunt de
obicei mai generoase decdt cele pentru reviste, puteti
alege dintr-un domeniu mai larg de materiale, finisdri
speciale si moduri de legare. Nu va ldsati intimidat de
informdrile primite sau de clienfi. Surprindeti-i cu o
pliere interesanti, cu un titlu stantat, cu formate sau
machete neobignuite. Cheia pentru o solutie
acceptabilS este capacitatea dumneavoastrd de a
realiza un produs incitant din punct de vedere vizual,
cu un mesaj clar.
solutia de

'l * Loc de improvizatii.

,::':surdri din brosura finisatS
:::- :atul final este o publicatie
:: - are succes care ar fi
::-:'iciatde pe urma unei
;::- mai imaginativesi aunei
:::::: care s6 imbundtdteascd
: :::ciul de,,suvenir",

sc, en ce
.?;$ Paginadetitlu. forma. Pagina verso, a cdrei
ii Adaptabilitatea solutiei este paleti de cu\ori este identice
ra,'. :: testatd pe pagina de titlu, unde cu a copertei, creeaze un
j
cifra 7 devine o naratiune punct de referintd pentru
multicolor fdrd sA-si piarda 7transformat.

channel seven

r-*,,Flffirr-ltSilEl*I
\
I
I
I
\
I

-
DES GN PENTRU ED TUB 1 43
 lt
;?
SECTIUNEA 3 PRACTICA 1N COIVTRT
IvIODULUL 10 Design pentru edituri
Girti
in prezent se publici mai multe cirti ca
oricdnd. Existi cirti brosate - de fictiune si nonfictiune
- cu lecturd liniard si structuri tipografici simpli, cdrti
de format mare cu imaginisi text de diferite m6rimisi
cu ierarhie tipografic6 intern6 complex6, monografii
de
arti alcdtuite in principal din imagini si cu text putin, de
naturi informativd, si cirti de tiraj limitat care sfideazi
toate legile structurii, productiei si bugetului. Desi
fiecare carte este un produs unicat care_si pistreazi
propria individualitate, accentulin orice volum
se pune
pe integritate conceptuald si lizibilitate.
Cdrtile au o structurd generald prescrisd pentru
coperte,
pagini de titlu, pagini preliminare, text principal
si indici
sau anexe. Software-urile actuale pentru calculatoare
au fdcut ca planificarea unei cdrti si formatarea
textului
continuu sd poatd fj realizatein c6teva minute
in loc de
ore, lSs6ndu-i designeruluitimp pentru si macheta.
144
| ' ^nt-:
..', -: ":)
,t:t'fr
:i'i Formatulacestei
c6rti sugereazd o
lucrare de referinta.
fiind in acelasitimp
suficient de mic
pentru a permite o
lecturd prelunqite.
Artrebui sd asociali str6ns formatul si structura unei
cefti cu subiectul si functia ei. Cdrtile pentru lecturi
serioase ar trebui sd se potriveascd m6inii umane, ceea
ce inseamnE cd marginiletrebuie sb fje suficient de tate
pentru ca degetele noastre sd poatb tine cartea.
Fontul
si interlinierea trebuie orientate spre lectura prelungitd
in conditii de iluminat standard.
Volumele de format mare vorfi probabil asezate pe
o masd pentru a fi rdsfoite, in loc sd fie citite. in mod
uzual, ele contin mai multe niveluri de informatie,
exprimate prin diferite mdrimi de fonturi si poate chiar
prin mai multe stiluri si culori de fonturi. Macheta
ar
trebui sd reflecte ritmul de rdsfoire.
CSftilor de tiraj limitat nu li se aplicd nici un fel de
reguli. Designul ar trebui sd exprime nu doar subiectul
cdrtii, ci sd devind o intrupare a acestuia. in asemenea
cazuri consideratiile de design si de productie
sunt in
principal conceptuale si probabil ci veti lucra
indeaproape cu autorul sau artistul, iar cartea finald
va
fi rodul colabordrii voastre.
in actualul climat competitiv, editurile doresc
sd_si
prezinte produsele in moduri noi. Desi
aceasta le permite
designerilor o libertate sporitd de inovare si experimentare,
designul cArtilor devine o provocare tot mai mare.
Temd editoriald
Proiect: Carte despre cinema
Informarea a fostfdcutd pentru studentii unui curs de
tipografie. Exemplul a fost conceput de Clarice Trevisan.
lnformare: Realizati designul unei cd4i dintr-o serie despre
,,Etigii". Cbrtr'le respective sunt concepute ca biografii
serioase, asa inc6t accentulse pune mai mult pe text dec6t
pe imagini. C54ile trebuie sd aibS 240 de pagini si s5 Pedro Almodovor
p6streze acelasi stil vizual. Pentru prezentarea solutiei
personale. produceti o serie de schite care vd prezintS
procesul de lucru, c6teva desfdsurbri finale si o machet5
f ictivd in mbrime naturalS.

Concept: Creati un sablon pentru o desfdsurare pe doud

pagini. suficient de flexibil pentru a cuprinde diversele Almodovo r
,,efigii" fdrd s5 piardd identitatea fieciruisubiect individual.
Dupd aceea, concepeti prima carte din serie despre celebrul
regizor spaniol Pedro Almod6var, astfel inc6t sd fie o
paralelS, ca format, spatiu si tipografie, a ideilor regizorului,
asa cum sunt reprezentate prin filmele sale. Ped ro Al modova r
;.) O Etapa de planificare.
Lucr6nd cu numeroase surse bwX - 5 5€crloNj
Ce referintd (idei preliminare
Je machete, structuri de - h40{' hl{t
QJll;n;^oot Q" t"(I ot q#
'ReG.ns c' u \\P,rr(,o-et
f,agind si consideratii
:ipografice), ideile vizuale @ lnvestigarea identitetii conferi unicitate designului,
.apatd contur. Nu uitati cd
\ rr^k nf: tipografice din prima etap6 ajutd trebuie doar s6 dezvoltati un
la gdsirea unui aspect coerent element vizual puternic pe care
:extul continuu necesit6 o
pentru titluri, navigarea prin sd-l aplicati in diverse moduri in
itentie specialS acordati
pagind si copertd. Pentru a toatd cartea,
izibilitdtii. Experimenta!i prin I

realizarea de paragrafe in Itac(: t:Lto

:onturi si stiluri diferite, I -+t-o $ Gercetarea imaginilor. Tot din
centru a dobandi atat l- prima etapd trebuie sa incepeti sE
aspectul dorit, cat si
izibilitatea necesarS.
['-:4 I

I
vd g6nditi la culori si imagini.

r&N

,l

', 5

1
', rl
i
-_l
.!l

1
ilItrt
n
I

, _. _-' I _

rut$
-l-
contrnuare
iT pe pagina
ll urmatoare
l
rL ?l
l
L--
145
 Modul in care fotografiile
se ating la colt face pandant
I,l tJ cu tratamentul aplicat
coloanelor de text.

Pedro Almodovqr
h^r, tury4r,n(hqlg.ds1frb,
{,,,dj Macneta paginii. AlSturi de Casetele negre de ,F" .!n.wrL-.irJb{.!.a*e
b"d. i6 q,5Jd5h dn6xJ(
3. ohJ, [W J. rsJ ;n, -J
juxtapunerea Iiterelor si imaginilor, deasu pra si ^uh
hdn!.! d. bvtrrd*fl6u
*d!!.r.ur { ^b
{Ld.ee{4Ed{
m;rimea si formatul cdrtii sunt hN"ro!&Jr lU mlln!\
dedesubt creeazd -rar"d(5dr d ! rr,6N,ca;i
N$! r.ud{ rbntoFil, nls,dFb
elementele decisive in determinarea o desfdsurare ce or rkr!
,h^ r:rb '06!
@v!.F i drdq
r7a,L&dfidbebJd
r6r,!r rrrrroLd[rrd k_r 6 dN.
aspectului unei pagini. Desfdsurarea pe evocd ecranul d,lh,sl^in'EdF,qi dJ tt
r{ NerJht
doud pagini a acestei carti are margini panoramic al rNi rr.16 6urlN.V ru, tui.
YdNilm!sll#il03(sd^rd$
aMM!nr!h!F!! aki i r)u r-
generoase si proportii spatiale ci nematog rafu I u i. 6r I h{
frb !q \ldq.lLturr.{
h! !q.rdqnwarr.{
d,q,wl'B^ik!rtoaid&
interesante. Coloanele de text aliniate
stenga-dreapta creeazd un contrast vizual
puternic cu imaginile care se ating pe
{,. Pagina de cuprins. Colajul
orizontal6 de-a curmezisul desldsu16rii.
utilizat pe desfdsu16ri este reiterat
in tipdrirea titlurilor, paginii de
cuprins si navigdrii pe paginS.
ContrastAnd cu caracterele si ('{)tll{'nl-
fotografiile in unghiuri drepte, spatiul
paginii este punctat de elemente
tipografice ma:libe.e. de crlori si
texturi nar descrise, care creeaza
un nivel srpl menror de ilformatie
pentru cei care rasfoiesc cartea.

146
 :) Preambuluri de sectiuni.
Folosind o imagine familiard
in acest preambu) de
sectiune, designerul se
asigurd cd suntem informati
vizual despre continutul
c54ii. Desi desfdsurarea are
un stil complet diferit de
restul cdrtii, detine o
trAsdturi adecvati cu natura
industriei cinematografice,

Preambulul de sectiune ,,ridicat"

repetd stilul literelor de pe
copertd, pagina de titlu si din
deschiderea de capitol.

{:1,5 Pagina de titlu. Stilul

titlului il repet6 pe cel de
pe copertS, dar fontul are
mirime mai mic5.

G O Coperta cdrtii este

discretd si evocd experienta
sdlii de cinema. Abstractia
sSlii se combind fericit cu
dispunerea tipograficb a
titlului si
a celorlalte texte.

DES GN PENTRU EDIIUR '147

 SECT UNEA 3 PRACT C: ', , ii_
DL.bl C dle
"
MODJI Jl ll
o'I{e's the cute
Seminar: Sfaturi de profesionist
one ,:* €! Reclama oe tip ,,teaser"
that used to be nu dezvdluie imediat ce anume
vinde, Un fragment dintr-o
in that band with conversatie este suficient pentru
a atrage in aceastd promotie
Malcolm Jobling a activat peste 20 de ani the other orle.o' pentru o companie PR.
in domeniul publicititii si predi in prezent design
pentru reclame la Scoala de Arte si Design de la
Colegiul Dunstable. Nick Jeeves a fost designer timp
de zece ani si tine cursuri la Scoala de Arte Cambridge.
Ei vorbesc despre experientele pe care le-au avut in
"It's one of those
industria publicitari.
glossy celebrity
mags with a
t ftrTr rLtutnt one-word title."
,,Drept cind aveti <sfdrAitul> reclamei, nu
carnea fripturii." J.B. Priestley

| | Publicitatea a devenit unul dintre cei mai puternici agenti ai

I I schimUbrii din lumea modernS. Ea ne poate vinde o
periutd de dinti, un automobil, o cas5, ba chiar si un oras, un
guvern sau o tar5. Ne inconjoarb de c6nd ne trezim si p6nd
mergem la culcare, conving6ndu-ne sd acceptem ce este
. FtFtH ELEMENT

,,nou", ce este ,,la mod5" si ce va fi ,,urmdtoarea senza!ie',.

De-a lungultimpului, indivizii creativi au descoperit
metode tot mai sc6nteietoare prin care sd facb lucrul
acesta, desi principiul sdu de bazd a rdmas neschimbat:
atrageti atentia oamenilor suficient de multtimp pentru a-i
determina sd fie interesati de produs.
in mare parte, reclamele bune din prezent depind de
trei aspecte: simplitate, originalitate si talent 1n execulie.
Deoarece principala noastrd sarcinb este sd atragem rapid
atenlia oamenilor, simplitatea se afld in capul listei. Cea
maiveche 9i mai bund analogie sund astfel: aruncd spre
cineva o duzinb de mingi de tenis si el nu va prinde nici
una. Aruncd una singurS, si o va prinde.
in decursul carierelor noastre, am6ndoi am vdzut zeci de
portofoliiale unortineri creativi care erau pline de reclame
excelent executate, dar final mente nedocu mentate. Adesea
se uitd faptulcd inainte de a putea lua in calcul o carieri de
designer, copywriter sau director artistic, trebuie sd
demonstrati cd sunteti pasionat, dedicat si maniac de curios.
Acestea sunt calitdtile ce conteazd realmente in publicitate
si pe care nu le vedem intr-o mdsurd suficientd. Strdduitl-va
sd intelegeti ce anumeii migcd pe oamenii din toate mediile -
ce-i motiveazS, ce limbaj folosesc, ce aspiratii au - si vet
avea mai multe sanse de a-i impresiona pe cinicii directori
148
artistici. Sectiunea despre albume si colaje de atmosferd
(a se vedea paginile 52-55) se aplicd tuturor designerilor,
dar este absolut esentialS pentru cei cu ambitiiin domeniul
publicitdtii. De asemenea, toti cei care doresc sd devinb
designeri si autori artrebui si studieze arhivele de lucrdri
premiate si sb absoarbd din ele principiifundamentale.
Am recomanda ca, dupd ce ati fdcut toate acestea. sd nu
aveti nici o retinere in a le ignora, deoarece prin insdsi
natura lor cbrtile respective sunt pline de idei vechi, iar
publicitatea nu inseamnd altceva decat idei noi.
in cele din urm5, si poate cel mai important, trebuie sd
vi doriti sd fiti bun. Ca in toate profesiunile. singurul lucru
in care meritd sd investiti este reputatia personalb, asa cb
fili intotdeauna pregitit ca in orice ocazie sd faceti un efort
suplimentar... Publicitatea de calitate nu este doar rezultatul
pasiunii pentru profesiune in sine, ci a interesului pentru
intreaga lume si pentru toate misterele ei.
Malcolm Jobling 9i Nick Jeeves
 SECTIUI\]EA3 PRACT C; I.... :;-
"toDULUL 11 Public tate

Domeniul publicitar .;:. O reclamd vizuald

memorabild este
Unii oameni doresc si fie romancieri, intotdeauna un
iar altii doresc sd fie fotografi. Acestea sunt instrument de vanzdri
util. Domeniul
aptitudini si cariere in sine, dar pentru cd in reclame
potential,,plicticos"
se folosesc texte, fotografii, ilustratii, animatii, al sistemelor de
muzici si teatru, va trebui si fiti versat in toate management a
domeniile respective. Nu trebuie s6 fiti un expert, ci productiei este adus
la viatd de fotografia
doar sd puteti sesiza materiale bune atunci cdnd le
vedeti si sd le puteti utiliza at6t ca scop, c6t si ca
Two hours to deadline, and all's well. unorfunctionari care
umbld prin melasa.
mijloc. Din fericire, rareori, sau poate niciodatd, nu
veti lucra singur, intrucit munca in echipd este
f undamental6 pentru domeniul publicitdtii.

O echipd dintr-o agentie publicitard este alcdtuitd din
rnal multe persoane foarte talentate care lucreazd
impreunS. La inceput, directorii de conturi gdsesc clienti
pentru agenlie. DupS aceea, directorul artistic (art
director) si copywriterul creeazb concepte pentru
cl ienti, utilizand materiale vizuale, respectiv cuvinte,
desi rareori existd o granitd absolutd intre aceste doud
roluri, iar relatia lor este in esentd simbioticd.
in v6rful piramidei se aflS directorui creativ (creative
director), care controleaz5 toate realizdrile artistice si a
cdrui responsabilitate este sE angajeze si sd concedieze.
Este poate postul cel mai prestigios din domeniul
publicitar. Directorul creativ este mai mult dec6t capabil
sd indeplineascd orice aspect al procesului de creatie,
dar sustinerea din partea unei echipe excelente ii
ingdduie sd se concentreze asupra realizdrii celor mai
bune concepte si strategii pentru client.
Dezvoltarea unui concept
Domeniul publicitar este foarte
competitiv. Doar cele mai bune reclame reusesc si de
aceea agentiile ii angajeazd numai pe oamenii cei mai
buni pentru a le crea. Reclama trebuie sd-i facb pe
privitori sb r5m6nd locului cu ochii la ea, intr-o lume
ticsitd de reclame concepute pentru a reusi exact
acelasi lucru. Aici intrd in scend USP-urile. Propunerea
unicat de v6nzare (USP- unique selling proposition)
este cea care deosebeste produsul cbruia ii faceti
publicitate de celelalte, fdc6ndu-l astfel dorit. Nu
intotdeauna conteazd in ce constd aceastd deosebire.
atata timp cAt ea exist6 in sine: mai mare, mai moale, Ponturi
mai ieftin sau mai gustos dec6t concurenta. USP formeazd
nucleul unui concept de campanie: comparati USP a . Cititi cdrti, reviste si ziare;
unuiVolkswagen cu a unui Cadillac si veti incepe sd vizitati magazine, galerii,
intelegeti strategiile reclamelor lor. cinematografe; cu noasteti
tara in care trditi. Vorbiti cu
Eficienta v6nzdrii unui produs prin focalizarea pe
oamenii. CAutati sd
USP este aproape indiscutabilS, totugi in privinta credrii
deveniti persoana cea mai
de reclame nu existd reguli precise, ci doar una singurS:
bine informatS.
Nu fiti plicticos! Trebuie sd vd utilizati resursele creative rTineti un jurnal vizual si
pentru a veni cu o idee care sd fie memorabilS si astfel notati zilnic orice vi inspird
eficientS. Expertulin publicitate David Ogilvy a spus sau vd atrage atentia.
candva: ,,Nu privesc reclamele ca pe un divertisment . Simplitatea, originalitatea
sau o formd de artd, ci ca pe un mediu de informare. si talentul in executie sunt
Atunci cand scriu o reclamd, nu doresc s5-mi spuneti cd ingredientele principale ale
o considerati (creativd). Vreau s-o gbsiti at6t de unei reclame bune.
. invdtali din arhivele de
interesantS, incal sa cumpdrati produsu/".
premii, dar nu le luati ca
Dezvoltarea conceptualS - partea cea mai
literb de lege, Fiti original.
consistentd in publicitate - nu are nici o legbturd cu
. Doriti-v5 sa fiti bun si
designul gi are in acelasi timp toate legdturile posibile
investiti totul in reputatia
cu ideile. Reclama din partea de sus a acestei pagini nu personala.
este bund gratie aspectului ei vizual, ci pentru cA este o
idee excelenll. Designul nu este dec6t mecanismul
utilizat pentru transmiterea eficientb a informatiilor: el
devine zadarnic dacb nu aveti de transmis nici o
informafie. De asemenea, pand nu stiti unde vd vor fi
plasate conceptele, nu se poate vorbi despre design.
CumpErdtorii spatiului publicitar vor stabili modul cel
mai eflcient si incadrat in buget pentru a expune
publicul tintd la produs , utilizAnd reclame stradale, in
gresi. gr(n qos.(i sas q cssbi.sat.\e a aces\sra.

PLJBL C -+-: 149

 Temele din paginile urmitoare Temd pentru publicitate
sunt concepute pentru a vi oferi o Client: High & Mighty
idee despre tipurile de proiecte la Mediu: Poster
care puteti lucra in domeniul
publicit6tii. in mod normal, echipa
va genera poate o duzini de idei
initiale, asupra cdrora va lucra
pentru a le rafina. Din cauza
Cerinte de campanie si design:
Comunicati bdrbatilor foarte
voinici cd High & Mighty este
detailistul de haine mari de
care au nevoie. Produceti
:vi)
ar'
ll
ll
We carr clobhe a man
up to a fuincft che*
I
limitirilor de spatiu, am pistrat atat postere, c6t si reclame ll I rl
pentru pres6. I ./,
pentru ilustrare numai momentele I /l'ti
cheie ale procesului. Nu uitati c6 Ponturi: Este esential sd nu
sugerafi publicului tintd cd I
este posibil ca prima idee s6 fie si
il judecati sau cb ar trebui
cea mai bund, totusi trebuie si
judecat cumva. USP de
invdtati si epuizati posibilititile
inspiratie a acestui brand
acestor informiri, utiliz6nd cAt mai
este un cadou, asa incAt -_ HI6H & MIGHTY
bine at6t cercetarea, cdt si intuitia.
actionati in aceastb directie. ntu

:r.i r: . Schile de concepte initiale.

Ponturi Conceptele initiale pentru aceastd
campanie merg direct la tintd, uttltzend
. Reclamele dumneavoastrd text si imagini care comunice imediat
trebuie sii atragd atentia intr-un subiectul. USP a detailistului -faptul cd
peisaj plin de reclame ce'incearcd vinde haine de mdsuri mari pentru bdrbati
acelasi lucru. voinici - este imediat clard din aceste
o Bazati-vd primele idei pe prime materiale vizuale.
USp
a produsului. Care este
propunerea unicat de vanzare?

Vizualizarea
Dupb ce ati inceput sd vd formati ideile.
etapa urmdtoare este de a le conferi forma vizuald pentru
o campanie - o serie de reclame ardtate publicului, fie in
diverse locuri (presd, transpoftin comun, postere, reclame
. stradale), fie ca un acelasi concept prezentat in moduri
diferite - de exemplu, o serie tematicb de reclame in
presd. De multe ori se folosesc ambele cbi.
,,Capacitatea
de campanie" este esentiald in determinarea fortei unui
concept si de aici incepe procesul de design. Campaniile
au succes c6nd privitorii identificd tema comund si
rdspund Ia ea. Fraza,,Ai vdzut ultima reclamd pentru.,.,,
sund ca o muzicd in urechile realizatorilor reclamei si
atributele comune ale designului asiguri aceastd
,,clddire a brandului". pentru a reusi, ideile de design
trebuie sd fie indrSznete, clare si memorabiie.
We sell the widesb nnge d large clotfies
You dont need to be
afmt tootall'Justatr
irch too short
J

ll I,l::i,ll {

HI6H &MIGHTY
OtnlitvCtchcglr l.ncuu

S $ concepte ulterioare
in continuare, echipa a
explorat idei din alt unghi,
decizand sd informeze
privitorii c6 nu mai trebuie sd
accepte haine mici,
indiferent cat de voinici ar fi
ei. Schitele vizuale comunicd
rge clothes offthe pe{ limpede ideea, iar textul
sterneste g6ndirea.
Thrs is where ar,r inch stands oub a nile

HI6H & MIGHTY

Reclame conduse de texl :-.- Reclami condusd de

Uneori un rend de text imagine. Multi oameni sunt
convingdtor va fi elementul miscati, dar altii sunt iritati
care-i atrage pe oameni, de pruncii care pl6ng. in
Acesta intrigd prin sugerarea ambele cazuri, o asemenea

€s- t
unei povesti neterminate: Cine imagine trezeste o puternicd
va mai plange? Si de ce? reactie visceralS.

JFml*,
s't-',Nl tuBtlyl"

PUBLICITATE 151
 {..1r Materiale vizuale finale.
Dupd ce a explorat variante e,
echipa a decis cd posterele
trebuie sd aibd o formd care
sd-l lase pe privitor sd le
interpreteze. Aceastd
,,conspiratie" dintre produs si
privitor va crea o rezonant6
durabile. Textele amuzante din
conceptele initiale au fost
abandonate si numele companiei
si subtitlul ocupd acum pozilia
dominantd (care i va plScea
clientului).,,Poantele" vizuale ale
obiectelor supradimensionate
transmit propriul mesaj simplu.
Materialele finale sofisticate
prezintd conceptul in mod
convingdtor.

\,^i\ tlL
I \l
t
tf I
It
i t.
I
l{ (.r I
I
I
t

Ponturi
. Fiti strelucitor de creativ, dar
nu sacrificati niciodatd scopul
principal al unei reclame:
v6nzarea produsului.
. Reclama trebuie
sb fie logicd
si s; sune convingator.
Reclamele bune creeazd o
,,conspiratie" intre produs
si public.
r Designul existd doar pentru a
transmite eficient informatia.
Rolul principal il joacd
ideile bune.
152
Cele mai multe reclame sunt conduse de text {atunci
cAnd textul reclamei ocupd pozitia dominantd pe paginb
si este sustinut de o imagine), sunt conduse de imagine
(atunci c6nd imaginea este dominantd si este sustinutd
de text) sau sunt intermediare, cend se apeleazd la
ambele elemente. Rdsfoiti arhivele de premii anuale si
vedeti daci puteti identifica aceste tipuri. Luarea unei
asemenea decizii este momentulin care se testeaza relatia
dintre directorul artistic si copywriter. Un simplu rand de
text impresionant poate fi modul cel mai bun de a vinde
produsul, asa incat ar trebui sa fie primul lucru pe care-l
vdd oamenii. in mod simrlar, o imagine impresionantd
poate fi instrumentul mai eflcient, asa incet puteti decide
ca reclama sd fre condr:s5 de imaqine.
Pentru vizualizarea reclarn elo r cJesti nate presei folositi
suporturi mari peniru .i3a.::aTe. care se v; permitd sd
redati reclamele in mdrime real5. Dupd ce ati terminat
macheta, o puteti lipi pe un ziar adeverat, pentru a arbta
reclama in context. Reclamele TV pot fi vizualizate
utiliz6nd suporturi storyboard, ale cAror pagini sunt
segmentate in casete de forma ecranului, pentru a se
desena in ele. Fiecare casetd reprezintd o scend din
reclamd, sub care puteti scrie dialogurile, efectele sonore
sau indicatiile regizorale.
EsentialS pentru ambele cazuri este stdp6nirea
lucruluicu markerele, care sunt adecvate atat pentru
machetele grosolane, cat si pentru reddrile finisate,
deoarece existd intr-o gamd large de culori si grosimi.
Calculatoarele vor juca un rol foarte important in
etapele finale ale unei campanii de dezvoltare. Nu uitati
cd in industria publicitard talentul cel mai apreciat este
capacitatea de a genera ideideosebite. prin urmare,
 Temi pentru publicitate Q @ Cotite ae concept initiale.
Client: RNID - Don't Lose The Music Conceptele initiale pentru campa. e
Mediu: Postd directd merg direct la subiect, ardtand ce
inseamnd tinitus. Tiuitul sau bezeitul
Cerinte de campanie si design:
continuu in urechi este descr s p.i-
lnstitutul Regal National pentru Surzi
reprezentarea in ureche a unui
(RNID) doreste sd le transmitd telefon minuscul, a unuicolibri,
iubitorilor de muzicd cu v6rsta cuprinsd a unui bondar sau a unui fluier.
intre 18 si24de ani cd expunerea la Senzatia de iritare pe care ar cauza-o
acestea este comunicata simplL s
muzici prea puternicd poate cauza
eficient, fdcand textul inutil.
afectiuni permanente ale auzului.
Mesajul campaniei trebuie sd fie c5.
dacd oamenii se ingrijesc de auzul lor
acum, ei vor fi in stare sd se bucure
de muzic6 si peste multi ani.
Ponturi: Puteli crede cd o campanie de
sensibilizare pentru sdndtate nu are
USP identificabilS. Suntem insd
permanent asaltati de numeroase si
diverse avertismente privind sd nitatea,
iar oamenilor nu le place sd se
96ndeascd prea mult la ele, deoarece
ii streseaz6. Este o provocare pe care
trebuie s-o rezolvati.

designerii care lucreazd la un calculator fdrS a avea sub Ca junior designer sau director artistic care se aldturd Ponturi
bral un teanc urias de schite n-au inteles cum stau lucrurile. unei agentii, probabil cd veti face pereche cu un copywriter
si veti lucra sub supervizarea directorului creativ. .Asigurati-v6 ca recla.': :
Si mai departe? Obisnuiti-vd c6t mai devreme si lucrati cu un paftener, dumneavoastra

invdtarea moduluiin care sd dezvoltali poate chiar in temele sugerate de noi. Mulfi studenti functioneaza pe toeta :- -=::
uneicampanii cora :::
idei bune. urmatd de vizualizarea precisd a acestora vin formeazb echipe cdnd cautd de lucru, deoarece un
.invdtati sa va vizu: :::
doar prin experienli care, la rdndulei, vine doar dupd parteneriat creativ si solidar pretuieste greutatea sa in aur.
conceptele prin s::::- ':.
foarte multd practicd. Presupun6nd cd urmati deja o scoalS de artd, artei lucrului cu -:-..:-:
Aici intrd in scend scolile de arte si cdrlile, cum este p6trunderea in concu rsuri internationale pentru studenti . Creati reclan-e a -,' -:'.
cea pe care o tineti acum in m6n5. Ele vd vor oferi ca D&AD si Young Creative este o cale excelentd pentru reald sau cat r: ::-:::;
sfaturi nepretuite si, cel mai imporlant, oportunitatea de a obtine recunoasterea. Un portofoliu de calitate sporit de ea.
a vd slefui at6t instinctele, c6t si judecata, permitandu-vd de unul-doud premii reprezintd o dovadd foarte . Cu exceptla doc, -.-::'
astfel se produceli genul de lucrdri artistice care va avea corvingatoare a capacitdtilor dumneavoastrd. Poate sE nuvd aprop atl a3 :: -- a:-'
probabil succes. in prezent, in domeniul publicitar ^s.n ne. de asemenea, cd in loc sd fiti nevoit sd bateti p6n6 la etapa fi^: : :
foafte puline persoane obtin slujbe fdrd sd detina n c a -sa ageni or de publicitate in cbutarea unui post, vor intregului proces.
un tip de educatie intr-o scoalS de artd. ::::: ara usa dumneavoastrS!
 I

@ Q Alte concepte. Echipa a

decis ci ideile initiale. desitransmit
iritarea cauzatd de tinitus, nu
comunicd mesajulcd oamenii ar
trebui s5-si protejeze urechile.
lmaginile acestea utilizeazd o
solutie ingenioasi pentru a rezolva
problema. Etichetele prinse in haine
ne spun cum sd le ingrijim ca s5
dureze mai mult - n-ar trebui ca si
urechile s5 poarte instrucliuni
similare? Trecerea de la formatul
portret la peisaj permite sd se vad6
mai mult din capete, iar urechile
devin astfel mai pulin ,.generice".

Atunci c6nd cAutati o slujbE, lucrurile cele mai
impoftante pe care le dejineti sunt portofoliulexceptional
(sau ,,mapa"), determinarea si indrdzneala. Mulfi oameni
vd pot ajuta in prima privint5... dar ultimele doud tin de
dumneavoastrS. Cateva ponturi despre felul in care s6
vd prezentati creatiile:
Mentineti-vd poftofoliul restrans s.i plecut, accentuend
asupra tiparului si posterelor. O idee bund este sd nu-l
ticsiti cu lucrSri artistice bazate pe libertate creativd absolutS.
Automobilele Ferrari se v6nd singure, dar unguentele
antihemoroidale sunt cu totul altceva. lnformdrile
restrictive silesc la creativitate si vd demonstreaza
capacitatea de a vinde produse de toate tipurile.
in prezentarea portofoliului, nu uitati cd lucrdrile bune
vorbesc de la sine- pentru a fi intelese, nu ar trebui se
le explicati. Dacd nu potfi intelese, fie nu le aratati, fie
imbun5tdtiti-le inainte de a o face. lntotdeauna solicitati
pdreri critice si insistati dacb acestea nu apar imediat.
Du pd aceea adaptati-ve corespu nzbtor portofoliu l.
C6nd sositi la un interviu, sA nu credeti c5, daci vd
imbrdcati intr-un costum de gorilS, veti fi considerat
,,creativ". Nicidecum - din contrS, veti fi considerat un
idiot care nu privegte cu seriozitate munca. in loc de a9a
ceva, incercati sb fiti clar. concis, punctual si manierat.
Locuitorii Tdrii Reclamelor nu numai cb au vizut deja
totul, ci sunt mereu grAbiti. Treceti direct la subiect si
ajutati-i sd vi ajute.
intotdeauna existd loc pentru persoanele capabile,
entuziaste si congtiincioase. Dace insd ati fost respins in
mod repetat, nu uitati cd gdsirea unei slujbe si derularea
unei cariere satisfic6toare sunt rezultatul a doi factori:
noroc si perseverentS. Continuati ind6riit, invbtati din

154
 i,. lmaginile finale. in cele din
urmd, echipa a decis sb capseze
etichete reale pe cArtile postale. in
felul acesta se confer6 un impact
suplimentar lucririi, fiindcd se
introduce un element tactil, asociat
mai strens cu inspiratia origina16 de
\
la baza conceptului. Pentru
dezvoltarea ideii sunt utilizate
fotografii digitale nefinisate
de urechi.
W :::
critici si tineti fruntea sus. DacA nici asta nu v6 este de
ajutor, aflati cd Jack Kerouac a scris 15 romane inainte
ca Pe drum sA devind o carte clasicd a literaturii
americane. Dacd vd demoralizati si vii 96nditi sd
renuntati, poate ce n-ati fost croit pentru asa ceva.
in cele din urmd, nu uitati ce nimeni nu se simte in
largulsdu la un interviu, indiferent de care parte a mesei
se gdseste. Este o situatie falsd si toti o stiu. De aceea,
fiti natural si punctali eficient si rapid. Dacd nu cdpdtati
slujba, solicitati pbreri critice, apoitreceti mai departe
si considerati cd a fost un antrenament util. Dacd sunteti
in stare de asa ceva, puteti topbi intr-un picior pand acasb.
J;'.'
t-:i
Ponturi
. Obisnuiti-vd sd lucrati ca parte dintr-o echipa care exploateaz6
a
maximum aptitudinile fiecdrui membru al ei.
. C6stigarea unui premiu care vd va oferi un impuls
major in cariera.
. Portofoliul (sau ,,mapa") trebuie s6 fie concis, puternic
de la inceput
pand la sf6rgit si sb nu contind dec6t lucrdri excelente, relevante pentr_
domeniu.
. Mapa cu schite bine executate in marker aratd cd puneti
accentul pe ide
. Reclamele reale nu sunt explicate de nimeni. Dacd lucrdrile
dumneavoastri trebuie explicate, nu sunt suficient de bune.
. Nu vd sfiiti sd atrageti atentia asupra unor detalii
din lucrbrile
r - - -::, c:sira pe ca re acum le_atj realiza in alt mod.
.intotdeauna solicitatl pdreri critice si actionati pe
baza lor.
. La interviuri. fiti concis, direct si manierat. priviti_v6 pe
dumneavoastra
si domeniul cu toata seriozitatea.
I Nu abandonati.
 Iemd pentru publicitate
Glient: Papetdria Sanderson,s
cerinle de campanie si design: Modernizati actuara gamd
Sanderson,s @ Q Cotite ae.onceptinitiale.
de hertie si blocnotesuri. produsele
sunt topuri de h6rtie dictando Echipa a analizat mai int6i natura
standard format44, topuri de h6rtie de
matematicd formatA4. cu esenlia16 a produselor _ faptul
p5trdlele cu latura de 5 mm, blocnotesuri cA sunt obiecte pe care se
veline format A5,
blocnotesuri dictando format A5. Reclama deseneazS sau se scrie _ si a
trebuie sd fie sustinutd de
un concept, sd fie atractivd vizual si decis sd caute paralele in
sE reuseascd sd_i convingd pe cotidian. Marcajele rutiere sunt
cu mpdr6tori sd foloseascd papetdria
Sanderson,s. o solutie elegantd in aceastd
Ponturi: Descoperirea unei USp pentru un produs privint6, fiind atat semne
at6t de banal poate
fi dificilS, fiindcd produsele respective trasate, cet si parte din peisajul
sunt disponibile practic peste
tot. Poate cd USp ar putea fi ideea neobisnuitd cotidian. Membrii grupului au
a ambalajului?
colectat imagini.

156 Do!,,tEl!il;r PUi-rLici:.1iii

 E EI
Q Concepte ulterioare. Dupd
ce a adunat mai multe imagini, tr 45 9ketdlPad
i
?
EI \
\ &Ee3q1
echipa a decis care marcaje
rutiere se asociazd cel mai
44Standard
Refill Pad
I
I

J
r, A5 Notebook
-l N:
lx
izbitor cu fiecare produs: liniile
duble pentru hartia dictando, I
I

bicicleta de pe o alee pentru -rr

'J -l [-lI lit.
ciclisti pentru blocnotes. Dupd __t
- ll
liII

N
aceea s-a vizualizat macheta
fiecdrui produs. Cuplarea lt
lItt x'
aceasta inteligentd a ideilor il
reprezintd un concept eficace.

I lL_
\
;
i
j";'
:-\
l',: \\
tlii-r:1::::.i141 \
,,;+\
\
\s-l [-
$ Materiale finale. Fotografiile
alb-negru sunt izbitor de eficiente,
si economice pentru tipdrire.
Calitatea fotografiilor originale
din documentare, cele efectuate
de grup in etapele initiale, se
dovedeste perfectS pentru
lucrarea finalS. Si fiindc5 ele
exist6 deja, designerii decid s6
producd reclama complet finisatd,
pe care s-o prezinte clientului.

pl IPL Lar- -: 1Rl

 Pentru afiun designer bun in domeniul corporativ trebu ie
sdintelegeti perfect ce sunt sistemele de identitate si ce
cautd ele sd realizeze. Multi designeri nu reusesc sd aibd
succes, fiindca pornesc de la premise false: se
concentreazb asupra unor aspecte gresite. Frecvent
aceasta implicb o atenlie excesiv5 acordatd altor
branduri pe o piatd similard. lpoteza cd designerii
anteriori au lucrat perfect perpetueazd solutii slabe si
produce lucrdri neinspirate gi lipsite de originalitate.
Observatia este importantd, dar intelegerea este vitala.
Este vorba de atentie la detalii, determinare si capacitate
de a continua s6 intrebati ,,ce" si ,,de ce" - aceste
calitdti definesc un designer corporativ foarte bun.
Este esenlial sb nu uitati cb activitatea de design
constituie un proces de actiune si c5, in general este
inteles in mod gresit. Studentii, si chiar unii profesionisti,
considerd frecvent designul ca fiind o addugare
permanentS, o activitate cumulativ6, desi, de fapt,
reprezinti aproape opusul, fiind preocupat mai degraba
de descoperire decet de inventie. Rdspunsul la
majoritatea problemelor de design va fi gdsit de obicei
SECTIUNEA 3 PRACTICA iN COMERT
in punerea intrebdrilor cuvenite. Este adevbrat cd rareori
MODULUL 1 2 Design corporativ solutia apare clard de la inceput, dar, dupd ce este relevatd,
. Seminar: Sfaturi de profesionist de cele mai multe ori pare evident6. Designul eficient
nu este posibil fdrd cercetare, investigare si analiz6.
La inceputul carierei mele, agentiei de design pentru
Este foarte important s6 intelegeti ci
care lucram i s-a cerut sd realizeze un program de
designul unui program de identitate inseamnd mult
identitate pentru o companie electricd recent
mai mult dec6t crearea unei sigle. ldentitatea
privatizatd. Designerii principali nu le-au comunicat de
constituie designul total. Fiecare mod in care se
la inceput ju nior designerilor toate informatiile pe ca re
manifesti o organizatie reprezintd o parte din
le str6nseserS, ci ne-au dat o Iistd cu aproximativ 20 de
imaginea ei corporativ6. Sigla nu este dec6t o p6rticici
cuvinte-cheie care sintetizau activitdtile, aspiratiile sl
din imaginea respectivi 9i, desi importante, nu
mediile in care opera compania; cuvinte ca: putere,
inseamnd nimic firi sustinerea celorlalte.
energie, responsabilitate, grij6, nationalsi asa mai
departe. Ni s-a cerut sd realizdm in doud zile cat mai
mu lte desene alb-neg ru pe format A4 - fieca re desen
urma sd descrie unul, doud sau mai multe dintre
cuvintele respective sub formd de imagini vizuale.
Desenele urmau sd fie schitate rapid, spontan, unul
dupi altul. La sf5rsitul celor doud zile fiecare dintre noi
aveam intre 100 si 200 de desene. Dupd aceea am
inceput sd le sortdm pe tipuri si teme. A fost foarte
interesant sd vedem c5, desi lucraserim independenf
produseserd multe desene identice. Desenele respective
ne-au oferit o informatie pretioasd despre imaginile
care existd in constiinta colectivd. Alte desene erau
unicate si s-au dovedit valoroase din motivul opus:
158
 ofereau idei complet originale despre subiect. Dupb ce 7\'
programul ne-a fost dezvbluit, n-am mai fost in stare sa
ne angajbm in acest proces neinhibat de descoperire,
fiindcd eram permanent stanjeniti de cunoasterea
noastrS. G6ndirea creativd se ingusteazd c6nd ii sunt
impuse specificatii.
Procesul acesta de brainstorming produce foarte rapid
o gamd vastd de materiale vizuale adecvate pentru
dezvoltarea unui proiect. Frecvent se poate constata cd
rezultatele finale decurg din asemenea exercitii
preliminarii de cercetare. Materialele produse in aceastd
etapd trebuie cernute cu grii6, pentru a permite ca natura
lor sb devinb evident6. Nu v6 grdbiti sb respingeti nimic,
deoarece abia mult mait6rziu in cadrul procesului se va
vedea dacd ideile pot sau nu sb fie relevante.
in mod repetat de-a lungul anilor genul acesta de
muncS s-a dovedit un punct de pornire valoros. De multe
ori este imposibil sb nu tineti seama de ceea ce stiti
despre un subiect; in loc de asa ceva, dezvoltali idei
initiale prin definirea cuvintelor-cheie, apoi concentrati_vd
asupra lor fdrd referire la alte materiale de cercetare.
Alt aspect important al muncii designerului, trecut
adesea cu vederea, este examinarea informbrii primite
de la client. De multe ori designerii acceptd informdrile
fdrd intrebdri si par sd considere cd o solutie corectb va
insemna pur si simplu o reflectare a informbrii
respective. in practicS, majoritatea clientilor stiu rareori
exact ce doresc si privesc designul ca pe operatiunea
suplimentard addugatd ta sfirgit pentru ca totulsd arate comisie care ajunge la o concluzie colectivd si prezentdrile Spre rdserit. ldentire:::
frumos. Este o eroare enormd 9i de aceea in cele mai acestea sunt cel mai dificil de sustinut. Nu uitati cd este corporativa conceputa c:
multe cazuri prima sarcind este de a-i educa pe clienti prezentarea dumneavoastrb; trebuie sd vd prezentati Rick Eiber Design pentru
asupra rolului si valorii designului. munca inaintea intregului grup si sd rdspundeti la floreria de lux Zen combir:
C6stigarea increderii clientilor este vitald pentru o tusele naturale lfrunze c,
intrebdri fiird sd vb pierdeti controlul. Fiecare membru
relatie de lucru rodnicS. Eitrebuie sd aibd incredere lente paJe si codite
al grupului va avea prejudecdti care-i vor influenta necolorate) cu utilizar::
totalS in dumneavoastrd si in capacitdtile dumneavoastrd. reactia fatd de lucrarea pe care o prezentati. ingaduiti_le sofisticata a spati lor: a:
Le oferiti un serviciu profesionist si sunteti partener in indeosebi spatieree
sd spunb ,,Mie nu-mi place culoarea albastru,,, dar nu
viitorul succes al companiei care vd angajeaz|. permiteti ca asa ceva sd v; distragd de la explicatia generoasA a litere o. : -
Eu apreciez cd nu este intelept sb oferiti mai mult de o numelecompan e ^-:_-:
dumneavoastrd clar argumentatd cd aceea este solutia
idee. Doud solutii il pot face pe client sd aibi impresia cd stare de retiner: c3 --:
corecta pentru lucrare.
aveti indoielidespre una, sau poate despre ambele. Chiar
Eu nu consider niciodatd un proiectterminat, fiindcd
dacb vi se pare cd detineti doud solutii eficiente, trebuie programele de identitate evolueazd intruna. Anualva
sb optati pentru una dintre ele. Dacd clientului nu_i p/ace, trebui sd revizuiti unele aspecte si sd vedeti dacd maisunt
i-o puteti prezenta pe cealaltb la urmEtoarea intalnire.
adecvate, iar informatiile tipdrite vortrebui mentinute
Asigurati-vd cd stiti cine este clientul, poate ca co':iruu si ocazional intinerite pentru a pdstra
recomandarea aceasta pare ciudata, dar de multe ori
3'3sce:rrnea identitatii, .li
persoana cu care discutati zi de zi nu este cea careia ,.
aparline decizia finalS. Frecvent va fi vorba despre c
David Phillips
 Woolmark 0uaker Lufthansa
,.; Siglele si emblemele
'1r. SECTIUNEA 3 PRACT CA iN COMERT
clasice sunt cele care au rezistat
testuluitimpului. Ele slujesc MODJI Lt t2
ca Des gr- corporar v
mod de condensare a realitdtii
complexe intr-o unicd declaratie Domeniul designului
simpld, care poate fi controlat6
si modificatd in timp.
corporativ
Crearea identititilor corporative si a
elementelor lor asociate joacd un rol important in
designul contemporan. ldentitatea inseamn6
diferentiere - am fi pierduti daci nu am putea sd
deosebim o persoane, un produs sau o companie
de celelalte. Deosebirile ne ajute sd definim natura
lucrurilor.
G6ndirea pe termen lung
Atunci c6nd creali un program de
identitate, este esential sd cbutati sd realizati ceva care
si aibd capacitatea de a creste. intotdeauna lucrdrile
de design trebuie sd fie veridice, simple si directe.
Cercetarea
Conceperea unui program de identitate
corporativ necesitd familiarizarea completd cu toate
activitdtile organizatiei care v-a dat comanda respectivd.
ln acest scop trebuie sd puneti intrebdri, sA efectuati
observdri si sd investigati. Fotografiati, desenati si
colectati materiale similare. Examinati at6t compania,
cat si mediul in care opereazd ea. Discutati cu toate
persoanele cu care puteti, din v6rful ierarhiei organizatiei
p6nd la baza ei. Nu se stie niciodatd de unde poate
apdrea sc6nteia pentru o idee. puneti intrebdri precum:
Ce functiilndeplineste compania? Unde le aplicd? Cine
sunt clientii? De ce opereaza asa cum o face? Ce o
asteaptd in viitor? Ce inseamna compania pentru
dumneavoastra? Toate aceste intrebari vi vor ajuta sd
clSditi o imagine a orga. zar ? pentru care lucrati.
160
NrssAY
UPS Nissay
Este important s6 vd 96nditi la mediulin care este cel
mai probabil sd fie vdzut ceea ce creati; de exemplu,
sigla unei companii aeriene este afisatd cel mai vizibil
pe coada avioanelor, nu in anteturile scrisorilor.
Diagrame tip,,pdianjen,,
Acestea sunt instrumente foarte utile
pentru dezvoltarea de idei. incepeti din centrul unei
pagini si scrieti toate cuvintele si ideile pe care le
asociati cu compania, numele si serviciile ei. Dupd
aceea extindeti cuvintele acelea si creati mai multe
legdturi, pentru a obtine o retea de teme intercorelate.
Diagramele de tip ,,pbianjen" oferd frecvent idei sau
demonstreazb relaliiintre idei diferite care nu sunt
evidente initial.
lmaginea corporativ6
lmaginea corporativd inseamnd mai mull
dec6t un semn sau un stiltipografic. Este imaginea tota jb
a unei organizatii, de la paftea cea mai mare la cea mai
micd. Fiecare pafte clddeste o imagine si defineste
prezenta companieiin lume. Felul in care o companie
rdspunde la telefon este la fel de important ca si culoarea
masinilor sale. in trecut, pentru a-si menline imaginea
coerentS, companiile tipdreau directii cbl6uzitoare pentru
design corporativ sub forma unor cdrti de dimensiuni
mari. Asemenea manuale sunt in prezent mai putin
populare, deoarece lucrdrile artistice si informatiile
de
design pot fi controlate si distribuite pe CD_uri.
Atunci c6nd concepeti o imagine corporativd, definiti
ce este sau ce incearcd sd fie organizatia. De aceea este
foarte important ca designul dumneavoastrd sd fie
veridic - s5 reflecte corect realitatea.
Dezvoltarea conceptelor de design
Pe mdsurb ce adunati materiale despre
companie si domeniile asociate ei, este recomandabil ca
 Evolutia siglei. Sigla John Deere este un
simplu joc de cuvinte vizual. S-a modificat
-6;E foarte putin de-a lungui anjlor, desi codita a
f-l inceput sb creasca destul de devreme. Se
observ6 ca, pe m6surd ce compania a devenil
mai cunoscuta, a putut sd reducd nivelul de

@ y((o;1
Trtkj
informat'i incorporat in sigl5.

?1"'^f
hL}l Z,6a

IT4IOLINA, ILE.

(i"k

Ni6 Duqbo .,1 Elementele pictoriale

t_
6"6y
sunt simplificate.

DEED
Brandingu -
mai mentioneeza
in etapele initiale sd intreprindeti cercetdri cat mai vaste. Diagrama de tip piianjen sediu conrpani:
in aceastd fazd nu editali materialele, ci doar adunati-le. este in esenti reprezentarea
in mod similar, nu respingeti nici o idee ca fiind prea graficd a g6ndirii laterale.
Reteaua de cuvinte ce rezulti
excentricd sau experimentalS; deocamdatd este prea
permite stabilirea de conexiuni
devreme ca s-o stiti. in cazulin care compania are deja o intre idei aparent neconectate.
identitate, colectali toate utilizdrile ei pe care le gdsiti.

Dezvoltarea conceptelor vizuale

Atunci c6nd incepeti se realizati imaginile .. Tratamenl
foarte stilizat.
vizuale, aveti deja o idee despre ce intentionati sd faceti,
totusi ar trebui sd vi mentineti deschis fatd de toate
DEERE
sursele potentiale de imagini. Fotografiile, artele
frumoase, imaginile din ziare si reviste, texturile,
cu lorile, su netele, ba ch ia r si m irosu rile - toate su nt
stimulente utile. Nu ignorati crearea de albume si colaje
de atmosfer5. Realizati foi de referintd ale altor identitbti
de la companii rivale.
Ganditi-vd la companie si la telul ei si incercati sd-i
capturali spiritul. O puteti face printr-un semn, un ob JO}IX DEERE
=c:
sau o culoare? Nu incepeti prea devreme sa va fo os :

DE5 J
 de calculator; in aceastd etapd, creionul, h6rtia, penita si
culoriie sunt instrumente mai directe si mai utile.
Explorati scara si diverse medii, dar incd nu vd g6nditi la
aplicatii. Nu vd ticsiti mintea cu prea multe detalii.
Prezentarea
C6nd prezentati o idee este important sd
ardtati in mod clar felul in care ati dezvoltat_o, de la
primulconcept p6nd la designulfinal. Naratiunea este
un instrument util. oferind prezentdrii o structurb
imediatd. Dacd relatati o istorie despre felul in care ati
ajuns sd vd realizati lucrarea, ea va fi mult mai atractivd.
lstoria respectivd trebuie sd aibd introducere, cuprins
si incheiere. Pentru ca sd apdreti increzdtor in sine si ca
ideile sd treacS lin de la una la alta, repetati prezentarea
de c6t mai multe ori. Mentineti-o scurte; nu aveti timp
si povestiti tot ce ati fdcut pentru a ajunge la designul
finisat. O regulS de bazd utild este ca lucrarea sd poatd fi
prezentatd pe 2-6 formate A3.
Ponturi
Probleme de design:
.Aplicarea designului pe obiecte reale este
un mod
foarte eficient de a fixa o idee ln mintea clientului.
r Lucrdrile cu design complex functioneazd
rareori.
o Nu utilizati prea multe culori (maximum trei).
. Creali maiint6i designulin alb-negru.
Aplicare
Toate documentele companiei trebuie sd
fie clar identificabile ca provenind din aceeasi sursd.
Pentru companie trebuie sd alegeti mai multe fonturi;
ele pot sA fie greutbti diferite ale aceluiasi font sau doud
fonturi diferite care se potrivesc intre ele. in general,
evitati mai mult de doud fonturi.
Software
Adobe lllustrator si Macromedia
Freehand sunt doud programe excelente pentru
realizarea de graficd pentru identitate corporativd. Ele
sunt instrumente remarcabile pentru explorarea de
teme ca manipularea si mutatia formelor geometrice.
t6l
Designul anteturilor si machetelor EXE RCITIU
in Europa, marjmea standard pentru
foaia de corespondenti (,,letter size,,) este aproape Design de sigli
Concepeti o siglS corporativd
intotdeauna formatul A4(2jO x 297 mm). in SUA,
pentru,,Tiger Security
mdrimea standard este exprimatb in inchi: B% x 11 inchi
Systems". Mai int6i scrieti
1216x279 mm). Acestea sunt dimensiuni standard cuvintele pe care le-ati asocia
pentru toat5 corespondenta de afaceri din Occident. cu,,tigru" si,,securitate" sau
Atunci c6nd concepeti antetul pentru scrisori, este construiti o diagramd de tip
important sd nu uitati cd intotdeauna clientii companiei pdianjen. Efectuati ceteva
vor vedea foile acestea acoperite de text. in mod schite rapide si cdutati
frecvent, studentii concep antetul pentru scrisori fd16 s5 esenta brandului. Aplicati
verifice felulln care va arbta in combinatie cu un text sigla unui antet, in mod
procesat in mod normal sau fdrd a tine seama de locul uniform si dinamic.
unde poate fi plasat un asemenea text.
Se obisnuieste ca scrisorile sd fie impbturite in trei
inainte de a fi introduse in plic. G6nditi-vd in ce fel o
asemenea pliere va afecta pozitionarea antetului.
Corpul de text al scrisorii ar trebui sd inceapd la o treime
de muchia superioard a foii. Locul cel mai potrivit
pentru numele si sigla companiei se afld de obicei
deasupra acelei prime indoituri. Adresa companiei si a
destinatarului trebuie plasate tot in zona aceasta.
Marginea din st6nga a scrisoriitrebuie sd fie de
minimum 30 mm pentru a permite ca foaia sd fie
perforatd in vederea fisdrii. Detaliile companiei
obligatorii prin lege, asa cum sunt numerele de
inregistrare si numele directorilor, pot fi trecute in
partea inferioard a paginii.
in afard de a respecta cele mentionate mai sus, nu
existd un format absolut fix si este perfect posibil sd
plasati antetul scrisorii in lateralul paginii; asa ceva poate
fi eficient dacd se incearcd promovarea unei imagini
neconventionale, interesatd de design. De asemenea,
meritd sd vd ganditi la lungimea scrisorii pe care o
poate produce o companie specificd. in mod frecvent,
avocatii scriu scrisori lungi, pe multe pagini, in vreme ce
magazinele scriu rareori mai mult de c6teva paragrafe.
Temd corporativd Ponturi
Client: Elephant Plant Hire
Elephant Plant Hire inchiriazd echipamente mecanice . Ganditi-v; la natura
pentru constructii civile si industriale. Echipamentele serviciilor oferite de
respective acoperd o gamd ce incepe de la scule electrice companie.
€--i .lmaginati vi unde va fi zdritd
manuale si compresoare, p6nd la excavatoare si .R=,
'V cel mai des identitatea.
macarale de dimensiuni mari. Mediulin care lucreazd
:{ o Planif icati metodele de
compania este murdar si dur. Compania este noui
aplicare care pot fi utllizate.
si a apdrut prin fuzionarea a doud companii existente. o lndiferent ce metodA veti
Numele are multe asociatii pozitive si nu seamdnd alege, costul va avea
cu al concurentei. implicatii.
Nu uitati cd elefantiisunt puternici, credinciosi, demni '(.i"'.'""i4 . Designul cel mai bun este
de incredere, drdguti si c6 au o memorie excelentS. Desi simplu si unic.
.,--- -.i\\ . Dacd indepdrtati un element
exist5 tentalia evidentb de a descrie animalul, acest
lucru poate sb nu fie necesar sau dorit.
/ tr 'j din design, mesajul central

Cerinte de design: Programul de identitate trebuie sd fie '.JLl( i trebuie sd rdm6nd clar.
. Nu incepeli direct cu lucrul
potrivit pentru utilizarea pe toate echipamentele
pe calculator.
companiei. in plus, trebuie s6 funcfioneze si pe d . Desenatul este un instrument
anteturile scrisorilor, cdrtile de vizitd si alte elemente de valoros pentru creatie.
:'
papetdrie ale companiei. Programul de identitate
trebuie sd identifice proprietarul si in acelasi timp se
promoveze compania.
Cerinte tehnice: Programul trebuie sd poatd fi reprodus
atat in culori, cat si in alb-negru. Aplicarea pe vehicule 9i
alte obiecte tridimensionale trebuie sb tind seama de . Elemente simple.
restrictiile tehnice. in crearea siglelor, problema
este eliminarea detaliilor
inutile si captarea esentei.

ffiilmF-r

lmagini existente.
Ca sursd de inspiratie ,
meritd se creati un colaj
de atmosfe16, adunand
imagini de elefanti din cat
mai multe surse diferite.
m,,F€'
43 -"a
?V-\LnJLn"l-n i r ,.,\r-
ffi
q6
,'' l
L\
,-.r:i:-'

if , { CCll irar:a
pe 3ag n3

^ffi
urmaioare

DES Cl.: CCtrra- 163

 I tr n EtrtrOO $ $ Aboroarea
abstracti - in care

o o 0 trtrtr9## geometria pieselor de

masini slujeste ca bazi
pentru crearea siqlei -

@@@
trtr
trtrggotr contrasteazd cu acelea
care considerd cuv6ntul
,,elefant" ca USP
a companiei.

$ Solutia graficd etegante

functioneazi bine in doud & oo + bq) lt.ig
dimensiuni. Colorarea
{^i
11 8{{ <>Ib=A'-t,
elefantuluiin roz este un mod
r. r)
fv
inteligent de a asocia designul cu
o imagine despre,,elefant" care "& /,{ a,\,\ 2.\ I r
exist6 deja in mintile oamenilor.
o l^l 1/ J
cDcD f Tr tt @ il#_
DDD ffi# if {" ilf,
ffi

t--* @@
E
# @
@
rEriflItl
ur"nnunt
f
^-'
t-;+' a_4_ '\
...i
# @ ro
rot
ffi
^

"d&rF, lFI
o.l
E
El
LA EI
Llri
elephant
rrcD

elepha nt

164
 ff
311r'rll,
i?,.?#

/*lJlrl^t
el eph a nt

LI
I
I
I
Dr;, ar ., l

,trr,iiru pNd.rinn.s

PhL,r!s aL rl.ir):r s Lr rilD.rrrrarrharnl vrr.-q. ct. ( s

Selectia anteturilorfinisate. Cele mai de succes

combind schitele desenate nonconformist cu fonturi e
moderne, elegante. Compania apare astfel denrna d3
rncredere si sotida. dar in acelasi rinp i ov"t . - ,
amuzantS.
 SECTIUI..]EA 3 P;]:_ ,,
IVODULUL 't3 Des crrr t_.e

22222122/zt)2aaralar;az:e
\n \umea desrgnu\u\ pentru \N eb
existd numerosi artisti, designeri si programatori. 1; rtr',Nrrn> r! obiouie r D'4ilv a!tr|! ninN ror i rrrd Dilnr oo conlJint

CAnd veti incepe si activati, incercati si nu vi i o[lornirc s.rvtro

simtiti timorat de jargonul si limbajul lor complicat, ldoer r)ivmq €{r i roJ r.il* nich ir tqo\ trn. tD.der>, ror.iddrl'onit tnes o.

deoarece le veti deprinde pe mdsuri ce veti inainta We ofar you trce rclgn lo destgn tio cad you want.

si, in principiu, este ca si cum ati invita sd umblati

de-a busilea, sd mergeti si apoi sd alergati. Crearea ile \i 1 ileil run your 4.$0D rnto Fslcaror or blJDo\s (aroj. p .rec od hrqn
ouri:! J-(0qr^r iriboird (rrc i kiorronit lnroqriFhrc prorc55. $r crnr ruil
unui site Web poate fi foarte simpla gi vi veti .o10rr anc I de ind rlrrr rr. *irh i u..rntut mil: rLnGh

obisnui s-o faceti daci rezolvati temele propuse in

paginile 172-175.
fd.hnrqc ! | ui ior i L)L]L) N5rr}ds ino a60 r0 I 0lt0 bujl.esr c.rdr ptus
s(afnLnainduK
'Dfanlor.rrjif.iir!ilriltrlu!vrorrrrrypererNnq

. Practicantii din domeniu sunt diversi, de la membrii

::r echipelor mari de programare si design, care se ocupb,
de exemplu, de giganticele site-uri BBC Online, p6nd la
persoanele care doresc s6-si creeze propriul site Web.
in mod evident, intre aceste extreme se intinde un spatiu
urias, iar aptitudinile pe care va trebui si vi le dezvoltali scrnnhg
', www.giraffecards,com
& Iayoul by Gtraflscads
Unele sectiuni ale site-ului
ca designer vor fi determinate de locul pe care doriti sd-l i. iccelr: l!nrfi larqe rorma: !afsparr..rc! ann DhorNraphs ror sr.DNrq
h no: JFnd onqoit iilttorr. ui€ $nr Do: colo!. .oilect or ie lo!(h 0oor 0!.t ry permit utilizatorilor s6 descarce
o, qnli J sc ensu.e yo! r[i:p[ CLTAN l,rr5CR iClrtD oronars
ocupati in spatiul acela. PresupunAnd cd lucrati la un site informatiiasociate, in format PDF
Web mare, puteti juca un rolfoarte specific in cadrul !le 3r! hip0y 1o co l).src !rD
lp.ildtnq holr! or :rud'o t r\. .rei!n! sodr sn.rr:d dclatrs
echipei - de exemplu, de editare si descdrcare a 1n€ nlcrp oetril ro, cin qh,€ iDclr !$ir you \i i: $e &iler
\lhere posrbl€ vou rholtd er err Jpe( r)oq roDs
imaginilor cu modificdri minore ale textului. intr-un iil! roi: rr€r tu no! rh@sr obscdre toofi lnleej you are aDtc io suppty f,Ere

asemenea caz, cunoasterea elementard a unor

software-uri ca Dreamweaver si Photoshop va fi probabil
suficient6. Pe de altd parte, puteti sf6rsi prin a programa
i rilqe :enr!rrr!: r.vc l*
,,aplicatii de comert" online si atunci va fi necesard o or rou r[.te :r. s nlty ,loa,pJions
:emplare r eire 0,0)t o,' rour ilerelrd t3!orr rld !n(rosf t[\ ir rI vour Dr0r,
cunoastere amdnuntiti a limbajelor de programare.
t. -: ; ;: : ..--
Cheia pentru succesu/ oricdrui site Web este
intelegerea publicului. De prea multe ori site_urile Cl.t !q!c lo do@lqrdlq!!rlec r.mrlales
elaleazd graficd ultramodernd si solicitd abilitatea de
folosire a software-ului de cdtre un designer, acord6nd
prea putind atentie celor care frecventeazd site-ul
respectiv si motivului pentru care o fac. Nu este nimic
rbu in a extinde limitele acelea, dar nu uitati de utilizatorul
final: concepefi pentru public, nu pentru dumneavoastrd,
in urmdtoarele pagini vom analiza unele probleme
esentiale, ce vor fi urmate de o temi pe care o puteti
rezolva pentru a vd concepe propriul site Web,

166
 aruDdare c0h
<c+ rl:)
'f,,n
r"I r1.i
j
x
Limbajul de programare
Prima mea implicare in designul pentru
Web a apbrut atunci cand un prieten care studiase
programarea calculatoarelor m-a intrebat daca as putea
concepe interfata unuisite. La momentul respectiv
lnternetulera relativ nou, iar pentru mine reprezenta
o provocare sd creez ceva sd arate excelent in conditiile
utilizarii unei palete limitate de culori pe o zona de pixeli
foarte mic5. Proiectul s-a derulat cu bine si noi doi am
mai colaborat si la altele. Apoi au aparut software uri
ca Macromedia Dreamweaver, care au fdcut ca ideea
invitdrii unui limbaj de programare ca HTML sd fie
fezabilb pentru cei care, ca mine, nu benefic jasera
de o educatie traditionalS in disciplina calculatoarelor
sau in programare.
in prezent lucrez mult pentru site urj bazate pe arta s j
design. Un exemplu: www.gi raffecards.com este Lt n
site simplu pe care utilizatoriill pot accesa de pe cl verse
modele de calculatoare (functioneaza pe toate brolvser: :
principale si in cazul conectdrii lente la Interneti S,r:--l
functioneazb ca punct de informare pentrLl cel cai.
doresc sd afle mai multe despre serviciile de r p:r .=
oferite de www.gi raffecards.com.
L
rl
I
LI
I
- www. a rtu pdate.
Utilizatorii folosesc
co
..' -.
nl
Pentru a Se iltscrie -- ::
CGI se ocupa cle ,. : ::
iifonratii or
Navigarea
in ultima vreme, clientii solicitd site-r-rri
fundamentate pe baze de date, care de obicei permit
actualizare interna. Un exemplu curent este
www.artupdate.com, de a carui remodelare completd
md ocup momentan. De la inceputuri foarte mocleste,
site-ul a crescut enorm si acum ofera la fiecare doub
sdptbmani informatii din lumea artelor pentru mii de
abonati. Asa ceva este ideal pentru un site fundamentat
pe o baza de date. Utilizatorii pot sd se conecteze si sb
acceseze informatii relevante, iar personalul care se
ocupa de actr:alizare poate sd evite multe rutine
plictisitoare de introducere a datelor. Remodelarea
site-ului se afla deocamdatb intr-o etapi de inceput
si deasupra sLlnt prezentate cAteva capturi de ecran.
Vjzjtati www.artLlpdate.com si poate cd, p1nd o veti face,
siie r va fi frindamentat pe o bazi de date. Vedeti dacb
p!reii gasi cieosebirile si, sper, beneficiile schimbarilor.
-a -r''-ra Lrrnre oT, dupa ce ati invdtat elementele de bazd
" = ,'.a' -r,'uis te, vetl dori probabilsatreceti la site-urile
'-.-::.'--=^::i: pe llaze de date,
Chris Jones
 SECTIUNEA 3 P;;C- Lt: . :a . :i-
MODUTUL 13 Design perrr -r \, jeb
Planificarea unui site Web
Designul pentru Web nu diferi de
oricare alt proces de design: cu cat sunteti mai
organizat, cu atat veti avea mai mult succes. in primul
16nd trebuie sd incepeti s6 vd planificati site_ul pe
h6rtie (sau calculator), deoarece planificarea atenti
vi va economisi timp. principalul scop al planificirii
este de a descrie cu atentie arhitectura site_ului.
incercati sd intelegeti felul in care site-ul ii va
permite utilizatorului si se deplaseze prin
continutul siu si apoi cdutati sd anticipati felul in
care i-ar pldcea sd se deplaseze prin site. Un site
Web usor de navigat este esential pentru succes.
Logisticd
. Asigurati-vd cd intelegeti complet
ce se cere din partea
site-ului si cd aveti acces la tot continutul relevant
pentru a-l construi.
. G6nditi-vd din timp la gdzduirea site_ului,
deoarece ea
poate sd afecteze unele aspecte ale felului in care_l
construiti.
Consideratii de aspect
. Mbrimea ecranului. Care este publicultintd
si, ca
atare, ce mdrime de ecran va necesita site-ul pentru
a fi vdzut?
.Tipurile de fisiere. Existd module plug_in disponibile
pentru public, ca sd poatd utiliza Flash sau Ouicktime?
r Mdrimea fonturilor. Existd cerinte
speciale pentru
fonturile mai mari?
o Compatibilitatea browserelor. G6nditi_vd care este
publicul tinte si care vor fi browserele cel mai
probabil utilizate pentru vizitarea site_ului.
Tineti seama de urm6toarele:
o Ierarhie. C6te niveluri va avea site_ul?
. Navigatie. Cum se va deplasa utilizatorulintre
pag ini?
o Active. Ce imagini si text vor trebui generate
pentru a popula site-ul?
. Domeniu. Numele de domeniu va
trebuiinregistrat?
. Gazdd. Unde va fi qdzduit
site-ul?
168
' Harta pentru site Web. Diagrama
ilustreazd secliunile site-ului, subsectiunile
principale si rutele de navigare intre pagini.
De exemplu, puteti vedea cd se poate naviga
de la subsectiunea 1.1 la sectiunea 2, dar nu
si de la sectiunea 2 la subsectiunea 1.1.
SECTION 1
SECTION 2 SECTION 3
i suazr i SUB 3.1
LINK TO
EXTERNAL
SITE
Aspect: m6rimea ecranului
:l;il Motorul de cdutare
Nu uitati cb diferiti utilizatori de lnternet www.google.com este o
vd vorvizita site-ulfolosind monitoare cu diferite rezolutii ilustrare bund a unui site Web
pentru ecran. Existd multe posibilitdti de rezolulii pentru care poate fi v;zut de oricine,
dar cu rezolutii de ecran diferite
ecran, dar cele mai des int6lnite sunt 640 x 4g0 pixeli,
veti vedea maimult sau mai
800 x 600 pixelisi 1024x769 pixeli. Majoritatea site_urilor putin spatiu alb.
,,generale" sunt concepute pentru a fi vdzute pe un
ecran cu 800 x 600 pixeli. Co,gle
Nu uitati: chiar dac6 vd concepeti site-ul in jurul r
rezolutiilor standard de ecran, trebuie sA tineti seama si
de spatiul ocupat de browser- bara de instrumente, bara
de adrese, barele de derulare
-, iar diferite browsere au
dimensiuni diferite pentru fiecare dintre aceste elemente.
640 x 480px
Recomanddri sigure care tin seama de atributele
browserelor sunt (in pixeli): 640 x 480 599 ldlime,
= Co ,gle
290 indltime; 800 x 600 = 759 letime, 410 indttime;
si 1 024 x 768 = 983 lStime, 578 indltime.
Formate de imagine: JpEG si GIF
Pentru utilizare pe Web existd nr."ro"." I
800 x 600px
formate de imagini, dintre care cele maifolosite sunt
JPEG si GlF. in acelasi timp inse, un aspect major in
Cio gl-
alegerea tipului de fisier este genul de informatie pe
care
o salvati. Fisierele JPEG pot contine milioane
de culori
si de aceea sunt potrivite pentru salvarea informatiilor
fotografice. Nu trebuie uitat cd prin salvare apare o
pierdere inevitabilS a calitdtii, deoarece informatiile
despre culori sunt reduse pentru a micsora fisierul. 1 024 x768px

Previzualizare a timPului de
descdrcare anticiPat, bazat
pe viteza modemului.
'-j Cetip de caractere? in
familiile cu serife, fdrd serife si
monotip. fonturile enumerate
mai jos sunt recomandate
pentru grafica Web; aProaPe
toate calculatoarele le detin.
Fonturile cu serife sunt utilizate
in general la tipdrire - serifele
de la capetele literelor aiuta
ochiu\ sa se dep\aseze pesle
pagin6. Tipul fdrd serife este
in general mai lizibil pentru
vizualizare pe ecran, deoarece
djstrage mai putin ochiul.
Serife
Times
Tin-res New Roman
Georgia
Fdrd serife
Arial
Helvetica
Verdana
Monotip
Courier
Courier New
'--- $w
- privitorul nu-l are instalat? Deoarece majoritatea
",-,,
tr-l,I,] j'
!t!'. r'
Y-,.". a' 0"",,1, s disponibil, sau dacd in codul HTML nu specificati un
l"*-*"
& Functia ,,save for web" in
Adobe Photoshop vd permite sd
vedeti imaginea bazati Pe un
domeniu de setdri a calitdtii.
.. ,-
lmagine salvata ca GIF cu
Prin comparalie, figierele GIF au o palet6 de culori
redusd si sunt foarte bune pentru inregistrarea de
informatii despre zone omogene de culoare, de exemplu
siglele sau butoanele monocolor. GIF pot fi utilizate
si pentru inregistrarea diapozitivelor 9i secvenlelor
de animatie.
in ambele cazuri este foarte important sb incercati si
menlineti cat mai redusd mdrimea fisierelor. Multe depind
de publicul anticipat pentru site. Dacd, de exemplu,
concepeli un site Web care sd fie accesat de multe
persoane din toatd lumea, va trebui sd tineti seama cd
nu toti utilizato rii vor avea o conexiu ne lnternet de ma re
vitezd si nu vor utiliza ultimul tip de PC sau Macintosh.
Folosirea opliunii ,,save for web" din Photoshop este o
cale excelentd de a vizualiza calitatea imaginiifinale si
de a anticipa timpul de descdrcare pentru diverse viteze
de conexiune la lnternet. lmaginile ar trebui salvate la
T2dpila dimensiunea finalS in pixeli (nu redimensionati
imagini din programe ca Dreamweaver).
Fonturi
Principalul aspect de care trebuie tinut
seama este cd privitorii vor putea sd vd vadd site-ul in
fontul pe care l-ati ales doar daca au fontu respectiv
instalat pe calculatorul lor. Din acest motiv, atunci c6nd
concepeti site-ul, este recomandac sa ut lzat; anumite
familii de fonturi: cu serife. IE-Z se.'= saLJ nronotip.
Ce se int6mplS insb dac6 includeti un font pe care
browserelor sunt setate in mod prestabilit la Times sau
Times New Roman, dacd un font specificat nu este
font diferit, literele vor fi afigate in Times sau Times
New Roman.
Existb numeroase moduri de a specifica mSrimea
fontului; poate ce metoda cea mai uzualS este de a
atribui o valoare intre 1 si 7 (in ordine crescdtoare de la
1 la 7 ), cu valoarea 3 echiva16nd cu 12 puncte. in ultimii
doi ani, sistemul Cascading Style Sheets a fost adoptat
pe scard largd de designerii pentru Web ca mod de a
controla fonturile, printre altele'
Foile de stil in cascadd
O foaie de stil este un set de instructiuni
anunIS browserul Web felulin care sd prezinte o
care
8 culori
paginS. Foile de stiluri pot controla multe elemente ale
designului site-ului, printre care fonturile, imaginile de
fundal, pozitiile imaginilor si alinierea textului Cartea
aceasta nu-9i propune sd explice toate aspectele utilizarii
foilor de stilin cascadd (Cascading Style Sheets - CSS
asa incAt vom examina doar unele elemente din cadru
temei noastre (a se vedea pagina 173). Pentru lectu ri
suplimentare, consultali bibliografia (pagina 187)
Proiectarea Pentru dilerite
browsere siplatforme
Spre deosebire de proiectarea pentru
tipar, conceperea unei paginiWeb nu este niciodata u,r
proces complet controlabil. Diferite calculatoare si
diferite browsere vor afecta felulin care este afisate
pagina Web. Una dintre primele probleme de care
trebuie si fiticonstient este Gamma (stralucirea ecranuru
Pe scurt, informatiile apar maiintunecate pe PC dec":
pe Macintosh, asa incat orice graficd realizatd pe PC ,, :
apdrea destul de spdldcitb pe Macintosh. in plus.
Macintosh si PC au alte mdrimi prestabilite penlr-
ldtimea literelor si de aceea textul si imaginile vc-
apdrea mai largi pe Macintosh.
Existd multe moduri de navigare pe lnterne:
utiliz6nd in principal un calculator si un browser ;:
lnternet Explorer sau Netscape Navigator. Exista -..,
multe alte browsere-Safari, Opera si Mozilla su-: :::-
c6teva -, insd si alte dispozitive in afard de calcu a:: -_
obisnuit: WebTV, telefoane inteligente si PDA-u r . A: :: -
DESa.:: -. ..'.:

Rezervdri American
Airli nes - vEzut de
lnternet Explorer.
!:It".t
q Round
Ftom: r-:tL, cr +,ii,,ri r-,r,J*
Bezervd ri America n
To:r:itr or rJFnrt t:,r,Ji
Airlines - vdzut
de Opera.
H:t""ir:t"' T! '16u;6 searct' - Fe.P
ca srte-ul dumneavoastra sa poatd fi vizionat de
toate seama de cerintele utilizatorilor de WebTV isi va pierde
browserele si dispozitivele, dar practic poate fi necesar
cu certitudine din clienti.
sd construiti site-uri diferite pentru a fi utilizate de
browsere sau dispozitive diferite. Verificati_vd
Static sau dinamic
permanent site-ul in timp ce-l concepeti, vizualizandu_l
Site-urile si paginile Web pot fi scrise in
pe diverse browsere siintelegend exhaustiv publicul
multe limbaje, dar HTML constituie un punct bun de
pentru care este construit site_ul. De exemplu, un
site pornire. HyperText Markup Language este limbajul
Web pentru cumpdrdturi livrate la domiciliu care nu tine cel
mai popular utilizat pe lnternet. Folosindu-I, puteti
construi documente (paginiWeb) cu text, imagini, sunete
si legSturi spre alte pagini - pe scurt, un site Web.
lnternetul a progresat mult, iar o deosebire majora in
multe site-uri contemporane este faptulce sunt
dinamice, nu statice. Diferenta principa16 este cd, intr-un
site dinamic, serverulWeb creeazi pagina la cerere.
lvl o rn:n q Amazon.com reprezintd un exemplu bun in aceastd
privintS. Atunci cAnd cAutati o carte in site_ulAmazon,
""t", aturu s"3l$ - ra*
F 'nr+
,rFi,nr,:: pagina obtinute este generatb instantaneu in functie
de
criteriile cautdrii; textul si imaginile sunt aduse pe
un
sab\on preprograma\, \ivrbndu_vb )niormalia
releva ntd.
Pe de altd parte, pe un site static
fiecare pagina trebuie
sd fie conceputa si sd existe pe
server inainte sd poatd
rrip - onewdv rL,rllt r_ritL, --I prezentat; informatia pentru o carte
fi
specifica.
EgIJE -Dste _
lfff hlar :I rvtorclnq I lnterfete si navigare
-:s-lt -
Refum Dale Designul pentru Web nu este la fel
cu cel
@l g--i-r 't Tr rvrornnq - pentru tipar. paginile nu trebuie
doar si arate excelent,
1
ci si si functioneze intr_o gamd
largb de dispozitive si
browsere si sb fie intuitive si directe pentru
6) s.t*dul* navigare;
1 ;t
r.,_r,rrdror.j*du"nr"n* trebuie sd stiti unde sb dati clic si
unde sd priviti f'drd sd
vd invete nimeni. Aici e foarte importantd
conceperea
interfetei, iar ca designer puteti juca
un rol decisiv.

6 Round Trip - One Way lltulti r: rt.,

Rezervbri American
Airlines - vdzut
de Safari.

i:I:ilJl ]jloou,o '"''0"; - ,",. l 1,rrr rlrr,tii,rr::

{ T! ,_,r,ir,r,"n Qs.t*aur*
-
AAdurntJge Auvrrd

Variatii
in browsere. Observati redarea formularului
in browsere diferite. Unele cleosebiri
suft subtile _ cum
este caseta pentru oras si aeroDort.
d fe.ita ca l;tirne sj
indltime in toate browsere e 4
:. ir:cs:ltir srnt nrai
vizibile, de exemplu feiu n::.:
J::=.2.=c,,a.rnclaiul.

174
 ec\B Amazon.com: Welcome

E i:-11t i?l Tl !!hup,',*."rn ufu.on..o'i"'..rolioorirubsrjhom€ home -q

O caracteristicd standard in majoritatea site-urilor
jllr '1
'\ri' ' este meniul, prezentat in mod uzual fie ca un 16nd ln
Jewelry
& Watches
amazon.com. V vrm qer I wrsx usr I
t partea de sus a paginii (wrarw.apple.com). fie ca o coloana
(Deta{h*,s thisT)
ce coboard pe paginb (www.cnn.com). lndiferent de
solutie, meniul trebuie sd fie foarte vizibil.
Altd opliune este utilizarea de cadre ce permit
Criii."aljl'ii .."E Get the Amazon.com Visa Card Instanilv! Prrs (lcntt.1i
Cindldniic\
prezentarea simultand a doud sau mai multe paginl, cu
Use Amazon 1 Ctrck to
meniul rdm6n6nd vizibilin timp ce se deruleazd zona
FREE SuFe/ Srve/ Sh'pprn9
@ Saves30*,- make a conrrrbutron
,,continut". Alternativ puteti folosi meniuri derulante
on o'de/. ov.r t25l Edsiest way to make
Restridions ebolv small contributions f ronl sau contextuale, asa cum demonstreazd site-ul
55 to s200.
@ Thc E.srcst Wiy to
American Airlines (www.aa.com).
Asigu16nd coerenta machetei paginilor, ii ajutati pe
@ Save 4oolo on th e O sca r :,1 Klng BrJV
a C.rr
Pre-order utilizatori sd navigheze prin site. Meniurile pentru

m Featured Stores
RetLnn of the KitB-" on DVD norv at 4oolo
ofa. Or pre-order the boxed set of the
Molion Prcturc Triloqv.
6)
dnd
- Get a real oilae
,aso.oltv
wrth no "'.d
hagqling. Over
navigare artrebui sd fie intotdeauna in acelasi loc si sd
urmeze acelasi format. Asigurati-vb cd stiti conventiile
90 percent of CarsDirect
recommend usl deja existente; de exemplu, textul albastru subliniat
60 to 1lttp://ww.amdon.(omlexec/obidorr5ubst.rhome/r€dirrd. hrm[.€t=nh-qar.*url t6; -10]Ae6ffii este folosit pentru a indica o legdturd, asa inc6t nu este
recomandabil sd folositi text albastru subliniat in
'f!ntipiirvww.am.ron..or/.*../obidos/r9i'bro\rse/-/283l55iref.t3Drabr5F9wi.5Fbt{.sF3il02-1C\
scopuri decorative, fiindcd s-ar putea ca utilizatorul sd
^
deducd in mod gresit cd legdturile nu functioneaza.
($ Atentie la adresa URL.
Spre deosebire de obisnuita
,,www. n u medomen iu.com ",
adresa URL contine multe cifre $ Meniurile derulante sau {y Site Web cu cadre. S ::,,
si litere ce aratS cd site-ul este contextuale sunt optiuni larg cu cadre permite, in aces:
dinamic. rdspandite, asa cum se vede exemplu, ca formulareie c -
pe site-ul American Airlines. stAnga si meniu de srs sa
rdmand pe loc in timp ce s:
derulea26,,continutul'

Chlptor. crrd'fi Shtruu Yorohdo

,l! Vteniu orizontal. Pe site-ul r#

. -+;;
Apple (www.apple.com), bara
de meniu se aflS in partea de sus [i,'ro NMk4 $,r1r.]?
[bh. Ncii,S]broy, it r!i. ?i]
^"c'n:::r
a paginii. .
r.sbuseih4cborBe4MDorr22ilri:::l

L'nd.d U ldi r%r( ! leih) 2x:r

NYC L.rt. O,r$'!5 Frs.B'srr-i r2l th,:::r
NYC Eq05rd&do:22 i1a? t:ar
NYC F'J^i Srcb !s l!i.2a:i
NYC lcfr\!ni:9Mry:lt:

Lnlrir!2 Cr lrofb\ ' 1l r"ic?a:r

Lo.d.. r.) b4- pDor, o-. J, ..,
Nr*cr:rtr Ua^ r[@.r ' 1r Jut 23::
ti$.dosrd, hcnr U.o}id >?t !,i, :::
$d^rnrr.n ruh HciD. ,:9r,rrr t:::
!,fj Meniu vertical. Site-ul CNN
(www.cnn.com) utilizeazd un
\LnHot.ld cA h'r€ Kn !?: |a, l:::
meniu care coboari in st6nga
ecranului.
;:,:i.,: j,:,,: :; :t.':r:, Sl sidrFc NM jn $iwi:6

s4.Fc
rlne:rx
rnrdarc ! 5 [!] ?]::

DES C
 Temd pentru design pentru Web
Proiect: Site Web pentru portofoliu
Specificatii software: in aceastd temd vom produce
un site Web pentru portofoliu, care sd contini creatiile
dumneavoastrS. Metodele descrise se bazeazb pe
uti izarea apl icatiei Macromedia Dreamweaver MX20O4
I
pe un calculator Macintosh care rula OS 10.3.
Macromedia Dreamweaver este disponibil ca versiune
gratuitb pentru 30 de zile si poate fi descdrcatd de
la macromedia.com. indrumare de tip tutorial mai
extinse sunt oferite de asemenea pe
site_ul Salvarea imaginilor pentru site
Macromedia.
Exemplul prezentat aici este un incepul Mai ?ntaiasigurati-vd cE imaginea are marimea
elementar si artrebui utilizat mai corectb. Din meniul photoshop selectati
degrabb ca punct de pornire dec6t ca I|AGE > IMAGE SIZE. Asigurati-vd cb sunt
bifate RESAMPLE IMAGE si CONSTRAIN
produs final. Puteti adduga pe fiecare
PROPORTIONS; modificati DPI in 72 si faceti
pagind informatii despre imaginile
prezentate, iar navigatia mai tiebuie rmaginea de 400 pixeli in merimea cea mai
dezvortatd, penrru ca privitorii sb poatd ff::ffTTli:ffi::";:::::ly.:",::[:l
reveni la pagina index.
denumiti fisierut, de exemplu image1.;pg.

1. Creati un dosar pe suprafata de lucru si numiti_l

css ,,website,,. in
acest dosar. creatialte doud dosare, numite ,,images,, si ,,css,,. Dacd
images aveti deja cateva imagini, ele ar trebui salvate la mdrimea relevant;
si plasate in dosarul,,images". Dupd aceea creati c6te o versiune
miniature pentru fiecare imagine si salvati-le cu urmdtoarele
conventii de denumire:
F imagel.jpg thm imagel.jpg
1 > image2.jpg thm-image2.jpg
F image3.jpg thm image3.jpg
Repetati procesul pentru sase imagini.
website , 1.htm - imagei..lpg
.,, 2.htm -_ image2.jpg 2. Lansati Dreamweaver si selectati SITE > NEW SITE. Apdsati tabul
.y 3.htm -_ image3jpg ADVANCED si introduceti ca ,,My First Site,,. Dedesubt veti vedea
.r 4.htm - image4.jpt ,,Local Route Folder" si pictograma unui dosar. Dati clic pe pictograma
.' 5.htm - image5 jpg dosarului si navigati spre dosarul (site-ul Web) pe care l_ati creat in
.; 6.htm - image6.jpg etapa 1. Dup6 ce selectati acest dosar, va fi creatE o memorie cache
css - thm_imagel.jpg pentru site-ul Web (apdsati OK) si sunteti gata s; vb construiti site-ul.

-_ thm_image2.jpg
3. Creati o noud pagind NEW > DOCUMENT si selectatj BASIC HTM L.
y index.htm -_ thm-image3jpg in felul acesta se va genera o pagina goal6. prima pagind a site-ului
-_ thm_image4.jpg dumneavoastrd trebuie salvatE ca index.html sau index.htm, deoarece
- thm_images jpg aproape toate gazdele Web sunt predefinjte s6 recunoascd prima
- thm_image6.jpg pagind ca index.html. prin urmare, mergeti la SAVE AS si salvati
3 fisierul ca index.htm sau index.html in dosarul WEBSITE. Dupb aceea
creati alte sase documente noi si salvati_le ca 1 htm (sau 1.html), 2.htm,
3.htm etc. Ele trebuie salvate de asemenea in dosarul ,,website,,.

4. incepem prin inserarea unui tabel in pagina index. Deschideti

index.htm si mergeti la INSERT > TABLE. Alegeti sase coloane si trei
linii cu lStimea de 500 pixeli. Stabiliti la 0 umplerea celulei dintre text
4 si margini, spatiul si bordurile, apoi apdsati OK.

5. Dati clicin celula din stanga-sus, mergeti la INSERT> IMAGE si

ii"s r;sfoiti-v; dosarele pentru a gdsi imaginile miniaturi pe care le_ati
salvat mai devreme. lnserati thm image1..jpg. Treceti la a doua
celuld si inserati miniatura 2 si asa mai departe, pand ati inserat
toate imaginile miniaturi.

172
 6. Dand clic in celula din stanga-jos. trageti peste rAndul inferior,
evidentiind setul inferior de celule.

7. Mergeti dupd aceea la MODIFy > TABLE > MERGE CELLS. in felut
acesta veti contopi toate celulele in una singurd, permit6ndu_vi
spatiu pentru a scrie cateva cuvjnte despre activitatea
du mneavoast16.

f. in continuare va trebui sd preschimbati fiecare imagine intr-o

legdturd spre pagina relevanta. lmaginea miniaturd 1 se va lega la
1.html. miniatura 2 la 2.html etc. pentru asta, dali clic pe imaginea
miniaturS. in caseta de proprier6ti (WINDOW > pBOpERTIES) dati
clic pe dosar si navigati la 1.htm, creend astfel o legdturd intre
imaginea miniaturd si pagind. Repetati procesul pentru fiecare
imagine. Salvati documentuJ, FILE > SAVE. Add a few words all about
ifhere are options to modify rhe font and size available in the pROpERTIES
9. Desch jdeti 1.htm, ,nserati imaginea mare: INSEBT > IMAGE sj Ni ndow ( WINDOW. PROPERTIES).
.esfoiti dosarele pentru a g6si imaginea f.ipg. Salvati fisierul si ;Pressing a RETLIRN creates a
.e petali pentru 2,3, 4, 5 si 6. htm. Dacd i ndex. htm nu este deja

:eschis, deschideti-l si mergeti la FILE > PREVIEW tN BROWSER jdouble space.

:legeti un browser si testati site-ul. Presupunandcd totul a fost
:xecutat corect. veti avea un site Web simplu. pressing SHIFI, RETURN
icreates a single space

Src ;es,/thm_imagel jpg ,,i'

Link l.htm
8

Un ultim lucru.
lncercati urmetoarele
Cascading Style Sheets (CSS) sunt incorporate in -'
. mqi''-- I
Dreamweaver. Pentru a ad6uga un stil, mergeti la FILE csstyles LdyeE
Deschideli 1.htm si > NEW si selectati CSS STYLE SHEETS > BASIC ARIAL.
lno slUles definedl
dati clic sub imagine. Salvati fisierul in dosarul CSS creat in etapa 1. Pentru a
Scrieti BACK. BACK atasa stilul la pagin6, deschideji index.htm si mergeti la
Evidentiati cuventul WINDOW > CSS SryLES. Dati clic pe tabul drept superior
BACK, iar in caseta de propriet6ti dati clic si selectati ATTACH SryLE SHEET. Deschideli index.htm
si asigurati vd cd este ap6sat LINK. Selectati OK. Textul
J'r
pe dosar gi navigali la index.htm. Artrebui lJse Extemal Edito-
de pe pagina index ar trebui acum sd fie in font Arial.
acum sd avetl astfel cuvantul BACK subliniat
Attach Style Sheer
(ca in imaginea alSturat6)si legdturd directd .U Export...
Design-time..
la index.
Repetati actiunea cu2,3,4,5 si 6.htm.
:€
Help
..fl
.4 Group CSs S:, e: - :-
Rendme Pine C:-:
Add a few words all about the images above. Maximize pa-a ;-:-:
There are options to modify the font and size available int the
PROPERTIES window (WINDOW, PROPERTIES). -:l::"_1"t:=
Pressing a RETURN creates a

double space.

Pressing SHIFT, RETURN

creates a single space
 SECTIUNEA 3 )F;C ,
\IODL Jl r r Des q. oe- . _ a..loara,e

Seminar: Sfaturi de profesionist

pentru multi dintre noi

contactul cu
ambalajele reprezint6 o experienti cotidiand.
Un ? Tinetiseama
supermarket obisnuit depoziteazd 30 000_40 000 de de curbe. Literele
produse ambalate si concurenta pentru si grafica sunt
atentia concepute pentru
cumpiritorilor este cea mai intensi in acest mediu.
a lucra in armonie
Dac6 sunteti sau intentionati sd deveniti designer cu forma cilindric6.
pentru ambalaje, aici vor fi probabil g6site creatiile
dumneavoastrd. Supermarketurile au devenit galerii
ln domeniul bunurilor de consum cu migcare rapidi,
de design pentru ambalaje, unde abundd orori
si reprezentat de majoritatea produselor din supermarketu
delicii. Mergeti si vedeti ce functioneaz6 si ce nu. ri,
multe produse ambalate reprezintd achizitii de cost redus.
Consumatorii pot experimenta cu produse si branduri,
,,Dacd nu-i vdzut, nu va fi cumpdrat.,, asum6ndu-si putine riscuri; spre deosebire. de pildd,
de
cumpdrarea unui DVD player, unde costul mare necesitd
Lucrez, ca profesor si consultant, intr_un domeniu o
| | care implicare sporitd in compararea specificaliilor si aspectului
I I continud sd md fascineze. pe c6nd ficeam parte
din brandurilor, in privinta produselor alimentare implicatiile
consultanta internalionald de design Siebert Head,
am sunt mai reduse. in plus, playerul DVD este o achizitie pe
lucrat cu unele branduri mondiale de v6rf, care
constituiau termen lung, spre deosebire de produsele alimentare,
un portofoliu de clienti demn de invidiat intr-o care
afacere sunt cumpdrate zilnic sau sdptdm6nal. Asta inseamnd
competitivS, Brandurile mari necesitd insd inevitabil cd in
tuse supermarket brandurile trebuie sd se lupte din greu pentru
delicate si subtilitdti de design intr_o manierd a
de tip evolulie, ne atrage atentia.
nu revolutie, iar acest aspect a fost evident in
felul in care am in conceperea designului ambalajelor, factorul
reconceput sigla Mars. produsul necesita o proeminen|d esenlial
este crearea unei atractii care sd sard in ochi. Dacd
mai mare pentru a concura competilia in crestere, nu zdriti
totusi produsul sau brandul atunci c6nd examinati
sigla nu putea suferi schimbdri radicale care sd_i raft urile,
deruteze probabil cd nu-l veti cumpdra.
pe consumatorii loiali. pe de alti parte,
companiile mici si
brandurile noi ingdduie frecvent designerilor libertate
o lntegrarea formei cu grafica duce
creativ5 mai mare.
la un branding puternic
ldentificarea pietelortintd poate duce in zone
nefamiliare. Esentiald in conceperea designulu i
Un proiect paneuropean pentru gelul de dus procter&
Gamble ambalajelor este capacitatea de a obtine diferentiere
Camay a dezvdluit deosebiri nationale
ce trebuiau reflectate
intre
produse si recunoasterea brandului prin
in ambalaj, prezent6nd in acelasi timp o familie utilizarea formei.
Camay Cartonul triunghiular Toblerone, sticla de apd minerald
integratS. in ltalia, gelul de dus era scump
si containerul Perrier, cornetul de inghetatd Ben and Jerry,s
selectat avea doar 110 ml, pe c6nd ?n si sticla
Germania era necesar conturatd Coca-Cola sunt exemple la care formele
un container mare de 1 litru. sunt atet
de distinctive, incet identificd instantaneu
Ca instrument de marketing, designul brandulfdrd a se
ambalajelor mai recurge la citirea etichetei. prin manipularea
reprezintd o metodd eficace din punctul formei si
de vedere al selectarea materialelor, credm caracteristici
costurilor de a c6stiga segment de piatd si care pot, de
explicd de ce multe exemplu, sd ajute la distribuirea, manipularea
ambalaje sunt adesea revizuite, aldturi de sau
introducerea de depozitarea produsului. in sine acestea pot face
concepte noi. Modificdrile acestea sunt benefice pentru ca
ir;
ambalajulsd ias6 in prim-plan, incuraj6nd o achizitie
designeriicare isi cautd o carierd in proiectarea
de ambalaje.
f ry
,
initiald
? ce poate fi repetatS, asa cum a fost cazul
cu ambalajul pentru
Toilet Duck. care a stabilit un standard sectorial
Bill Stewart de produs
pe care concurenta a fost silitd sd_l
respecte.
174

rS) ldentitate puternic6 a
brandului. Branding grafic
clar, care s-a schimbatfoarte
putin de-a lungul timpului.
Cldditi profilul publicului tintd
Succesul in conceperea designului pentru
ambalaje nu se refer5 la c6stigarea de premii la categoria
design, desi, mai ales pentru studenti, aceasta este o treaptd
pe scara carierei in domeniu. Designul pentru ambalaje este
preocupat de cresterea vanzdrilor prin promovarea eficientd
a produselor si brandurilor, simultan cu mentinerea
functiilor de bazd de protectie Fi ambalare a produsului.
Maiales pentru bunurile de consum cu miscare rapidd,
clientiicautb tot mai frecvent solutii de ambalare inovatoare,
care sd combine progresele tehnologice inregistrate in
materiale gi tehnici cu conceptele grafice atintite spre
piete-ni95. De exemplu, unul dintre sectoarele de piatd cu
cresterea cea mai rapidd este cel al semipreparatelor, in
care ambalarea de produse tot mai diverse constituie un
factor-cheie in extinderea piefei, identificand necesitdtile
unuisegment de cumpdrdtori care au bani, dar nu au timp.
Motivatiile sunt modificdrile de ordin demografic, socialsi
cirltural. Orice student de design artrebui sb se implice in
asemenea schimbbri, intruc6t capacitatea de a intelege
modificarea stilurilor de via|d reprezintd un factor esential
in design. intr-o mdsurd tot mai mare, societatea
contemporane trece peste anterioarele tabuuri ale v6rstei,
rasei, sexului, religiei si clasei sociale. Ca designeri, ar
trebuisd recunoastem c5, de exemplu, majoritatea
cumpdrdtorilor de motociclete Harley Davidson sunt
bdrbati trecuti de 50 de ani. Motivatia lor este de tip
aspiratie; ei cautd libertate, rebeliune si putere, care poate
cA le-au fost negate in tinerete din cauza tabuurilor
culturale sau a presiunilor financiare. Translatand aceasta
observatie in imagini grafice, nu vom reprezenta betra ni
pe motociclete, ci vom vinde visul rebeliunii. lndiferent c6t
de elegantb sau moderna poate fi prezentarea graficd,
conceperea cu succes a designului pentru ambalaje
necesitd acest nivel de intelegere pentru a sustine
comunicarea ideii principale spre publicul tintd.
Brandurile caut6 inovatii
Progresele tehnologice joacd un rol
important in designul pentru ambalaje. Trebuie sd
analizdm felul in care ambalajul se va vinde atat de pe
ecranul calculatorului, cet si de pe raft, recunosc6nd
impactul cumpdrdturilor efectuate online de pe lnternet,
Utilizarea cernelu rilor termocrom ice si a vopselelor ca re_si
schimbd culorile extinde posibilitdtile grafice si in scurt
timp ambalajele vorincorpora imagini miscdtoare si
sunete. Studentii la design pentru ambalaje trebuie sd
analizeze toate aspectele designuluiin sine si sd
monitorizeze noile aparitii de materiale si metode,
pentru a rdspunde la cerintele inovatiilor de branduri.
Designerul pentru ambalaje
Designerii care concep ambalaje trebuie se
fie pasionati de design. Aceasta presupune s6 lectureze
cdrti, reviste si informatii bazate pe Web, dar si sd fie curiosi,
critici si buni observatori. Toate disciplinele designului
implicd interactiunea cu oamenii, a9a inc6t este firesc ca
designerii sd ajungd la o intelegere a oamenilor si a stilurilor
lor de via15. Majoritatea agenfiilor de design comercial vor
Ambalaj cu
atribui un proiect unei echipe, sub supravegherea unui
personal itate
manager de studio. in mod uzual, echipa trebuie Amba a ::::-:--
in{ormatd in p(en inainte ca memhrii ei si inceap5 sH o ga-: c= -: :- -
lucreze individual la concepte. Dupd aceea membrii
echipei se vor reuni pentru a examina ideile propuse de cllifc. a: :a-:-_ :
fiecare designer. Rareori o problemA are o solutie unicb
me-:':: t:
si agentiile vor cduta o varietate de 96ndire conceptuald. brara ^:
rll
[%
 SECTIUNEA 3 PBACT CA i'] COI.,'EFI
l\IoDULUL 14 Design pentru anrba aje
Grearea de branduri
Temele ce urmeazS sunt similare celor
reale atacate de designerii pentru ambalaje, dar,
indiferent care ar fi proiectul, abordarea rdmAne
aceeasi: in etape succesive.
lnformarea
Toate proiectele incep printr-o informare
fdcut6 de client, de obicei deparlamentul marketing sau
managerul de brand, iar de cele mai multe ori informarea
scrisd din partea clientuluiva fi extinsi verbal. Pe mdsurb
ce munca dumneavoastr5 va fijudecatd pe baza informdrii
acceptate, este esential ca toate aspectele ei s5 fie bine
documentate. Pdstrati insemnbri detaliate.
Tem6 pentru design ambalaje
(lnformare de Nicola Miller, Smirnoff lce,
pentru concursul studenlesc D&AD,
Corus Steel Packagi ng-Desig n Awards. ) Publictinti: Bdrbatii cu v6rsta intre 18 si
Client: Smirnoff lce
lnformare: Concepeli un container nou
pentru Smirnoff lce care s6-i atrage pe
bdrbatii cu v6rsta intre 18 si 24 de ani.
Designul trebuie sd reflecte pozitionarea
lui Smirnoff lce ca bduturd noud 9i intensd -
neasteptate, masculind si cu o valoare de
incitare,,misterioasS".
lnformatii de fundal: Smirnoff lce originald
avea gustul clasic de l5m6ie, iar Smirnoff
Black lce este tot pe bazd de citrice, dar cu
gust mai pronuntat si sec. Ambele sunt
usor acidulate 9i se servesc frapate. in
prezent, Smirnoff lce se comercializeazd
in doud formate diferite: sticlS si dozd. Desi
Smirnoff lce este lider de pia15 si considerat
cel mai masculin de pe piata bduturilor
imediat consumabile, existd nevoia de
16rgire a domeniului si de atragere de noi
consumatori, indeosebi bdrbati.
176 ' .1. ,,:; i ir::r.ii! i:
Pont
Cititi si recititi informarea.
Verificati intruna designul
creat pentru a vd asigura cb
satisface informarea.
Propunere de brand: O bduturd rece,
inviordtoare si cu gust de alcool, gratie
votcii Smirnoff pure, triplu distilate.
24de ani. Ei acceptd Smirnoff lce ca pe un
brand pe care l-au incercat, dar pe care nu-l
consumd regulat. Ei apreciazd cd Smirnoff
lce este ca toate celelalte bduturi de tip
,,limonad5" imbuteliate si vor bea
Smirnoff lce la sfArsitul unei nopti in care
s-au umplut cu bere. Acest grup respecte
i novatia si diferentierea.
Consideralii tehnice despre design:
.Trebuie conceput designul unui nou
container pentru Smirnoff lce.
o Smirnoff lce este consumatd acasd sau
in localuri, in picioare sau dans6nd, gi
de aceea containerul trebuie sd fie usor
de tinut in m6n5.
. Designul va fi semnificativ diferit de
ceea ce existd in prezent pe piata
biutu ri lor imediat consumabile.
.Ambalajul va comunica pozitionarea lui
Smirnoff lce ca brand premium cu gust
inviordtor,
Cercetarea
a incepe designul propriu-zis este
inainte de
necesard o inlelegere intimb a publiculuitintd. De obicei
aceasta inseamnd depdsirea datelor schitate in informare
si implicd participarea designerului la o cercetare a
stilurilor de viati ale publicului tint5. Obiectivul este
identificarea si asocierea cu grupul consumatorilor
respectivi, pentru a le intelege obiceiurile, dorinlele,
poftele si motivafiile. Este o incercare de transpunere ,,in
pielea" lorintr-o asemenea m6su16, incet sd le poatd fi
prevdzut comportamentul. Poate fi util sb stiti:
. Ce branduri cumpdrS?
. Unde locuiesc - apartament/vil5?
. Ce automobile au?
r Ce alimente consumd?
. Ce mode urmeazd?
. Cetipdevacantefac?
. Ce fel de relatii pot avea?
. Ce emisiuni TV/reviste vizioneazS/citesc?
. Ce bduturi preferS?
.Focalizarea va fi asupra aspectelor
structurale si functionale ale designului,
nu asupra graficii.
. Smirnoff lce are o duratd de viatd de raft
de noui luni.
o Avantajele otelului: plasticitate, aspect
meta lic. termoconductibi litate,
recicla bilitate complet6.
Obligativitdti:
. Designul va fi pentru un container fie de
275 ml (pentru consum in local), fie de
300 ml (pentru consum acasd).
o Se va include sigla actuald.
. Materialul primarva fi otelul.
Ponturi: Sarcina-cheie in aceastd temd
este intelegerea feluluiin care bdrbatii
intre 1B si 24 de ani ar bea Smirnoff lce si
unde ar face-o. Acest public tintd trebuie
sd apard ,,cool" at6tfatd detovardsii de sex
masculin. cet si - impoftant! -fa!6 de
femeile pe care cautd sd le impresioneze.
Dar nu poate fi ceva prea sofisticat sau
exclusiv. Este vorba despre modb
urbanb si credibilitate. Odatd intelese
aceste aspecte, designul va cdpdta formd.
 Lista nu este exhaustivS, dar pdnb vor fi puse
intreb6rile si se va rdspunde la ele, va apdrea un profil.
Deoarece designerii activeazd primar in mediile vizuale,
de cele mai multe ori este preferabil sd ilustrati stilul de
viatb prin imagini, nu prin text. Fotografiile si reclamele
din reviste surprind stilurile de viatd intr-un mod succint
si plin de inleles si reprezintb materiale bune pentru a fi
ar5tate clientului.
in informarea Smirnoff inclusd aici, studentii s-au putut
identifica rapid cu publicullintS. lmplicarea in
documentare a fost amplu demonstratd prin dovezile
fotografice obiinute din cluburile de noapte care, din
motive de decentd, au fost omise.
Cercetarea ar trebui sd examineze produsele
concurentei 9i conditiile din punctele de v6nzare.
Lucrul in trei dimensiuni
O metodd bund este realizarea simultan
aformei si graficii pentru container, in locul unei inaintdri
exagerate pe drumul dezvoltdrii independente a celor
doua, fiindcE astfel se evit5 apllcarea ulterioa16 fortatd a Pont
graficii pe o formd nepotrivitS. De aceea, fiecare formd
propusd ar trebui sd fie insotitd de sugestii referitoare la Desenati in mErime natura i
apl icarea elementelor grafice. Dacd schitele miniaturale candidatii seriosi pentru
pot fi perfecte pentru ideile initiale, orice propunere designul final. Pentru
precizie, folositi fiorarele.
serioasb trebuie desenatd in m6rime naturalS. Designul
Prezentati indltimea fronte a
structural, mai ales in cazul containerelor din sticl5 sau
si .,amprenta" bazei.
plastic modelat, este puternic influentat de alegerea
curbelor si razelor. Modificbri subtile ale curbelor au
efecte spectaculoase asupra aspectului vizual si este
important sd fie precis captate in schite. Unii studenti se
simt obligati sd se repeadd din capul locului la calculator.
Din considerente de vitezd (importantd intr-un proiect
comercial) si pentru a evita ca limitdrile tehnologice sb
vd domine creativitatea, este mai rapid si mai putin
inhibator sd generati multe concepte initiale in format
schit6. Ulterior puteti dezvolta ideile aprobate.
Mai ales pentru designeriicare au inceput abia recent
sd lucreze in trei dimensiuni ori in designul pentru
ambalaje este utild colectarea de mostre de ambalaje

O Concepte initiale. schite, atAt forma, cat si

Prezentarea in schitd a
containerului existent este un
mod bun de a crea atat un nivel
de referinld de la care sd se
porneasci. cat si o scard
indicatoare. Desi sunt simple
elementele grafice sunt deja
integrate in design. Aceasta
este metoda recomandabil6,
in loc de a incerca sA fortati
brandingul ulterior pe o form;
nepotrivit6.

Q Cercetare. Colajul de
atmosferd, doar unul
dintre cele cateva create
pentru proiect, prezintd
publicul tinte intr-un mod
imediat si eminamente
vizual, necesitand putine
explicatii suplimentare. I

Deslgnerul a inclus
informatii despre stilul de
viatd al publicului tinrd,
prezent6nd modd, atitudine
si interes motivational
fatd de motociclete si
automobile rapide.

DES]GN PEI',_:
 produse din materialele la care s-au 96ndit pentru proiect.
De exemplu, dacd ambalajulva fi din sticlb, examinati
cu atentie recipientele pentru a vedea cum sunt integrate
curbele in materialul respectiv, ce raze sunt utilizate in
jurul bazei si vSrfului, cum sunt adbugate inchiderile
etc. De obicei, containerele au aspectul pe care-l vedeti
din motive obiective, care implic5 limitdri impuse de
materiale si de procesele de productie. imprumutarea
acestor caracteristici va face ca designul sd fie mai
realist si mai convingdtor din punct de vedere vizual.
Cercetdrile efectuate trebuie sb indice felul in care
sunt expuse produsele in punctele de v6nzare. pornind
de aici, putef i decide care este partea principald a
ambalajului, adicd aceea pe care o va zdri cel mai probabil
cumpbrdtorul. Ea poate sd nu fie suprafata cea mai
evident6 sau cea mai mare; de exemplu, un cornet de
inghetatd se poate afla intr-o vitrind frigorificd unde ise
zdreste numai partea superioard. intr-un asemenea caz
ar fi o eroare sA concentrati activitatea de design asupra
corpului cornetului, c6nd de fapt v5rful este cel care
Pont
Realizati macheta
containerului din orice
material- de obicei carton
sau poliuretan - pentru a
verifica m6rimea
suprafetelor vizibi le.
Explorati din capul locului
toate optiunile pentru
materiale. Ele vd sunt de
ajutor in stimularea g6ndirii
si chiar ideile nepractice pot
fi modificate ulterior pentru
a functiona in alt format.
efectueaze sarcina initialS de comunicare a informatiilor
de branding si produs. Dupd ce ati determinat partea
principalS, concentrati-vd asupra realizdrii designului
pentru ea, verific6nd c6t de mult este vizibil. Dacd un
container este curbat, grafica va trebui sd actioneze in
cadrul unghiului de vedere, fii16 si dispard partial dupd
circumferinta containerului.
Machetele in mdrime naturald sunt utile mai ales in
cazulcontainerelor modelate. Ele nu sunt modele, ci
simple instrumente pentru a vedea felulin care curbele
sau suprafetele modelate vor ardta in trei dimensiuni.
Materiale si forme de ambalaje
Unele informdri despre designul pentru
ambalaje nu impun materialele, asa inc6t, dacd
informarea respectivd se referd de exemplu la conceperea
unuicontainer pentru miere, va fi logic sd luati in
considerare borcanele din sticlb, tuburile sau borcanele
din plastic, cutiile din tablS si chiar containerele din
ceramicS. Fiecare material are propriile caracteristici,

S Propuneri finale. Conceptele initiale au fost

rafinate si lorma modificatd pentru a imbundtbti
stabilitatea. Au fost analizate ambele produse,
iar designerul a f5cut modele din plastic turnat
sub vid, pe care s-au aplicat culoarea si
elementele grafice ale sticlei.

# b/

lc€

$ Rafinament. in timp ce containerul la manipulare.

continud sA lucreze in formatul
schite si utiiizeazd aceeasi formd
de baz5, designerul incepe s6
exploreze caracteristici mai subtile
ale designului, dezvoltand practic
tema acestui concept. Modele
din poliuretan ale acestei idei,
dar si ale altora, au fost produse
in mdrime natural6 pentru a
testa felul in care se va ,,slmti,,
Consult6nd informarea, ar fi
oare verosimil ca niste tipi
,,cool" sd fie vdzuti b6nd din
acest flacon? Este indeajuns de
masculin? in decursul
procesului de design, trebuie
sd revedeti constanl cerintele
inform;rii, testend fiecare
propunere de design cu
obiectivele specif icate.

178
 avantaje si dezavantaje. Borcanele din sticld asigurd
ca itate si traditie, in gbdu i nd vizualizarea produsu u i.
I
I

Containerele din ceramicd degajd un aer distinctiv ,,fbcut

in casd" si, dacd designul este atrdgitor, consumatorii le
pot refolosi - impoftant mai ales dacd ele poartd un
branding care va fi vdzut permanent si dupd utilizare. A'-
\\
O asemenea consolidare a brandingului este un
instrument eficient pentru mentinerea brandu rilor in
atentie. Dacd se ulilizeazd tuburi din plastic, mierea poate
fi stoarsd direct pe p6ine, deci, apare intr-o ipostazb mai
putin traditionald si oferd comoditate si amuzament, in
loc de a focaliza pe traditie.
Designerii care au urmat cursuri de specialitate pot
considera selectarea materialelor ca o extensie a paletei
grafice. lnstrumentele grafice uzuale continuA sd existe,
insd alSturi de ele apare o casetd noud cu instrumente, /t'z- '
care contine materiale cu diverse proprietdti si conotatii (1" o

emotionale -finisdri de suprafete, texturi si, in unele .t.,

cazuri, capacitatea de a reliefa textul si grafica. 3 )
Etapele initiale ale unui studiu sunt momentele in
care sd explorati aceste optiuni, 96ndind pe scara largi
si analiz6nd toate materialele. Ulterior puteti respinge
unele idei pe temeiuri practice - de cost, de umplere etc. ?v
Deocamdatd insd, consemnati-le pe toate pe h6rtie,
fiindcd probabilva exista un s6mbure care sd poatb fi
utilizat sau adaptat. in exemplul cu mierea, s-ar putea ca

.' {-
borcanele din ceramicd sd fie prea scumpe, dar imaginea
lor poate fi utilizatS pentru a crea un container din plastic

r\
<f '* 1,,," i.a4t
care incorporeazd forma, textura sau culorile originalului.
i
',,
Dezvoltare grafic6 si structurali )
Dupd ce af i ajuns la intelegerea '--.-,1'
ambnunlit5 a informbrii si ati desfdsurat o cercetare
p6nd la etapa in care cunoasteti publicul tintd, piata si
produsele concurentei, puteti incepe activitatea de
conceptie. Practic ea va fi inceput deja, cel putin mintal,
odatd cu progresul documentdrii. ldeile initiale trebuie
acum reproduse vizual, pentru a ingddui explorarea mai
detaliate si pentru a fi dezvdluite celorlalti membri ai
echipei de design. Nu este momentul unor creatiifoafte
finisate, ci doar de a prezenta mai multe idei si de a oferi Conceptele initiale trebuie atragd pe copii spre ingriiirea componenta mals-:
logica de la baza fiecbreia. Acest proces explicativ ar format schlta si sa va
sa fie in animalelor lor. Designerul a s-a tinut seama C -:
trebuisd arate felulin care conceptele dumneavoastrd rezume ideea, iar schitele schitat pe hartie ideile initiale si de grafic,, si ce :-
prezentaie sunt ilustrative in si le-a adnotat pentru a explica
respectd informarea si in care vor ajuta Ia v6nzarea De la aceste conca::
acest sens Proiectu pentru un gandirea dinapoia lor. Putine a pornit
produselor. Desi in aceastd etapb creativitatea nu trebuie dezvolia.::
brand de -r.na pentru anjmale lucruri mai sunt necesare in si graficd ulterioar:
sufocatb de consideralii practice, nu uitati cb doar d: co-3ar : s-e crientat spre aceaste etapd. Observati cd. modele din pollur::.
creativitatea in sine nu este suficientS. Designul pentru cina:::.:i -^J amba aj cares6-i desi forma a reprezentat o rmagrnt rea izate pe:: :,

DES GN ':
 Temd pentru design ambalaje
(lnformare de Mike Nicholls. Tony & Guy Media,
pentru concursul studenlesc D&AD, Corus S,;eel
Packaging-Design Awa rds.)
Client: Tony & Guy
lnformare: Creati un ambalaj structural
insolit pentru o gamd noud de produse
masculine de ingrijire a pbrului, focalizate
peatitudinea,,Generatiei-X,, - tineri
orientati spre ascensiune profesionalb,
nonconformisti, creatori constienti de
imagine in modd si tendinte. Designul
trebuie sd utilizeze calitdtile estetice si
structurale ale olelului pentru a crea
ambalajul unei game noi de produse
masculine de ingrijire a perului,
combin6nd in mod unic identitatea
aceasta masculind cu inexplicabilul
factor X. De asemenea, designul trebuie
LAMB
sd diferentieze produsele Tony & Guy
de concurentd.
Fundal: Filozofia Tony & Guy constd in
personalizarea coafurii fiecbrui client.
Compania tine seama de trdsdturile
fetei, tipul pdrului, gusturile in privinta
modei si stilului de viat6 pentru a
O Modele tridimensionale. produse, indic6nd felul in care
in acest exemplu, machetele individualiza ingrijirea pdrului. produsele
forma de bazd a ambalajului
au fost turnate din plastic, poate fi utilizatd intr-o gamd de de bazd Tony & Guy se v6nd in saloanele
pulverizate cu vopsea argintie produse. Rezultatele sunt de coafuri Tony & Guy si in magazine si
metalicd si decorate cu graficd
realiste si credibile, permit6nd sunt apreciate pentru ambalajele
generatd pe calculator, pentru a machetelor sd fie plasate pe raft
le conferi un aspect realist. Sunt
neconvenlionale si culorile puternice si
si comparate cu produsele
prezentate trei varietdti de directe. Combinatia de folie, metal si
concurentei.
plastic determind un dinamism care
este considerat contemporan si elegant,
ambalaje este o activitate strict comerciald si, finalmente,
iesind astfel in relief pe raft.
creativitatea si inovatia trebuie directionate spre solutii
Publicul tinti: Existd doud game
care sd respecte informarea.
Tony & Guy: Core si lnsights. Ambele
sunt produse de serie mare, dar Core se
Prezentarea luc16rii adreseazd segmentului t6ndr al piefei,
Prezentarea ideilor dumneavoastr6 in pe cdnd lnsights se adreseazd clienlilor
fata clientului este un exercitiu de comunicare si, desi
v6rstnici si transmite senzalia de scump.
tehnicile care utilizeaze fotografii sau imagini generate
Pentru aceastd informare, domeniul
pe calculator au importanta lor, in cazul designului
masculin va fi cel pentru produse de
pentru ambalaje - unde rezultatul final va fi un
obiect serie mare, darin acelasitimp exclusivist,
tridimensional- machetele cu elemente grafice aplicate
ambitios, indrdznet si neobisnuit. in
se dovedesc mediul ideal.
prezent doar 4% din piata produselor
180
Tony & Guy este masculind. pentru
aceastd informare, publicul tinte este
format din:
o 86rbati intre 20 si
30 de ani, care vor
cumpdra produsul pentru uz personal.
. Profesionistii din saloanele de coafurd.
Consideratii tehnice despre design:
o Produsul va fi sampon
si gel de corp de
tip 2 in 1, tratament de conditionare,
volumic sau de ingrosare, produs de
coafare cu cearS sau argild, bdrbierire
sau tratamentul pielii.
oVa fi incorporat conceptul multibenefic _
volum mai mic si performante eficiente.
De exemplu, samponulsi gelul de corp
in acelasi produs asigurd o alegere
simplS si aplicare eficace.
. OIelul oferd avantaje ca: putere,
sigura ntd, plasticitate, aplicarea
tiparului si reciclabilitate completd.
Obligativititi:
. Forma trebuie utilizatd
ca sb asigure
proeminentd pe raft si sd incorporeze
elementul,,Generatia-X,,.
o Se va folosi brandingul
Tony & Guy.
. Olelul va fi componenta primard.
Ponturi: Produsele Tony & Guy sunt
scumpe (in gama ingrijirii pdrului
bdrbatilor). Ce grup social de bdrbati va
vizita saloanele de coafurd? Cei care au
venituri mai mici pot dori totusi sd
cumpere un brand de calitate pentru a
se ingriji acasS; cum pot fi determinati
sd se increadd intr-un produs care p6nd
acum a avut o bazd de clientel6 majoritar
femininS? Desi gama este orientatd spre
bbrbatiitineri, acestia sunt interesati mai
degrabd de stil dec6t de tr6s6turile macho.
Ce telefoane mobile, playere Mp3 si alte
gadgeturi ati gdsi in locuintele lor?
L6ngd ce obiecte ar sta in camera lor de
baie ambalajul pe care l-ati conceput?
 Concepte
initiale. Schitele arate
unele dintre
conceptele discutate.
Formele au fost
pistrate simple si
elegante, evitand
cliseele masculine.
.:c.i
Consideratii legate de :dr

branding si culori
sunt incorporate chiar
in schitele initiale.

i:,! Cercetare. Studentul a

pregdtit un colai de atmosferd
din mai multe surse,
condensandu-l pentru a arbta
tineri care doresc s; arate bine
si pentru care stilul este
realmente important.
i:t, Stil si funclie. Aici s-a tinut
seama atat de stil, c6t si de
functie. in mod similar, puteti
compara un PC cu un Macintosh.
Functia calculatoarelor este in
linli mari aceeasi, dar diferenta
constd in detalii, in felul in care
opereazi si {importantl) in felul
in care arat6. Aceasta oferd un
indiciu despre abordarea
studi u I ui.
_
{D \\9€ !€.i
;ri Propunereafinal6. Propunerea final€ :.:s:
€8" realizatd ca machet; si fotografiata; are ext:- : - ,- -
'a
otel de arc si sdculet flexibil, iar produsul ss: : -
ambalaj printr-o supapd de sens unic ples::- -
partea anterioare. Elementele graf ce ar .:;:
€e qs'soN .l mentinute simple, prezentend numaisigla. i: :: -:
email lucios pe o bazd argintie mata. Des
este puternica, designerul n-a explorat co-: ::
tx toate implicatiile practice: sistemu de {u rc: : -: -:
nu este foarte practic si, ir fo'ma rn ca.e ; .:::
propus, designul poate sd aibb problenr. s s:
necesite modificdri. Principalul este ca proc:s_ ::
concepere afost derulatcomplet, rezuli3.c --
design inovator de ambalaj care detine po::-: :
pentru o dezvoltare ulterioara.
5€k
Qck

d*.*+re-
Nc-bLG
-: Dezvoltarea conceptului.
Conceptul favorizat in acest
caz este de sdculet pliabil,
care oferd o metodd de
distribuire a produsului si un
aspect complet diferite de
alte produse. Conceptul
afost rea izat in schite sl
machete fizice.
 Resurse
Seria de formate A ISO se referd la un
standard pentru mdrimile h6rtiei care a fost Seria de formate A ISO Seria de formate B ISO (netdiate)
utilizat prima datd in Germa niain anul 1922, inchi mm inchi mm
unde continub sd fie numit,,DlN A" AO 13,11 x46,81 841 x 1189 B0 39,37 x85,67 1000x1414
(Deutsche lndustrie Norm). Fiecare format
rezultd din injumbtdtirea formatului imediat
A1 23,39x33,11 594x841 81 27,83x39,37 701 x1O0O
precedent. Din punct de vedere geometric, A2 16,54x23,39 420 x594 82 19,68x21 ,83 500x707
toate formatele aratb la fel, deoarece se A3 1,69x 16,54 297 x42O 83 13,90 x 19,68 353 x 500
injumatdtesc la fel. A0 este primul format si A4 x11,69
reprezintd o suprafatb de 1 metru pdtrat.
8,27 210x297 84 9,84 x 13,90 250 x 353
A5 5,83 x B,2l 148 x 210 85 6,93 x 9,84 176x250
Mdrimile formatelor se referd intotdeauna
la coala tdiatS. Formatele netdiate sunt
A6 4,13x5,83 105x 148 BO 4,92 x 6,93 125 x 1i6
denumite ,,RA" sau ,,SRA". Aproximativ A7 2,91 x4,13 14x10E 87 3,46 x 4,92 88 x 125
26 de tdri au adoptat oficial sistemul A8 2,05 x2,91 82x74 88 2,44x3,46 62 x 88
formatelor A, care este utilizat in toata lu mea, A9 1,46x2,05
cu exceplia Canadei si a Statelor Unite.
37x52 89 ,73 x 2,44
1 44 x 62
A10 1,02x1,46 26x37 810 1,22x1,73 31 x44
Seria de formate B se utilizeazd atunci cand
este necesard o mdrime situatd intre doui RAO 33,86 x 48,03 860x1220
formate A consecutive, ceea ce este relativ RAl 25,02 x 33,86 610 x 860
rar. Spre deosebire de formatele A metrice,
RA2 16,93 x24,02 430 x 610
sistemele britanic si american se referd la
mbrimea netdiatd a colii. Deoarece simpla Seria de formate C ISO plicuri
mentionare a valoriiA sau B poate determina SRAO 38,58 x 50,93 980 x 1 280
inchi mm
confuzii, la specificarea h6rtiei trebuie SRA1 25,02x33,86 610 x 860 C0 36,00 x 5],20 917 x 1297
precizatd at6t valoarea A sau B, c6t si mdrimea SRA2 17,72 x25,20 450 x 640 C1 25,60 x 36,00 648x917
in milimetri sau inchi.
C2 8,00 x 25,60 458 x 648
1

Formula de utilizare a h6rtiei C3 2,80 x 18,00 324 x 4SB

1

Pentru a calcula numdrulcolilor necesare la

C4 9,00x 12,80 229x324
tipdrirea unei cdrti (exclusiv copertele):
C5 6,40 x 9,00 162x229
C6 4,50 x 6,40 114 x 162
Numdrul de exemplare ce va fi tipdrit x Numdrul
de pagini din carte
C7 3,20x4,50 81 x114
@ pe ambele pdrti ale colii = Numdrul de coli necesare DL 4,33 x 8,66 110 x220
C7/6 3,19x 6,38 81 x162
Pentru a calcula numSrul de exemplare ce pot
fi obtinute dintr-o cantitate de h6rtie datd:

Num5ruldecolixNum5r@pdrtialecoliiNl..^.Y
@e {=Numdruldeexemplare

182
Formate de carte in SUA Formate standard de carte in Marea Britanie
inchi mm ln-cvarto ln-octavo
StlzxSt/z i4ox216 inchi mm inchi mm
5x7 3le 127 x187 Crown 9,69 x-/,44 246x 189 1,32x4,84 186x 123
5'rlzx81lq 140x210 Crown
Large 10,16 x 7,91 258x201 7,8 x5,08 198 x 129
6t/ax9 tlq 156 x 23s Demy 10,87 x8,62 276x219 8,5x 5,43 216x138
53/axB 136x203 Royal 12,28x9,33 312x237 9,21 x0,14 234x156
5 5/8 x 8 3/s 143x213

Carte Cooert6 0fset

Corespon- (cretata si
Biblie dente necretate)
{cr'etatd si Tipar (cretatd si Foiri si Mati
inchi mm
necretate) ad6nc Registre Deziar necretatb) mairitbtO circulare Text lnvitati i

16x21 406,2x533.4 +
17 x22 431,8 x 558,8 + + + + +
17 x 28 431 ,8 x 558,8 + + + +
'19 x24 482,6 x 609,6 + + +
20x26 508,0x660,4
21 x32 533,4x812,8
22x24 558,8x609,6
22x34 558,8x863,6
22,5x35 571,5x889,0
23 x 35 584,2 x 889,0
24x36 609,6 x 914.4
24x38 609,6 x 965,2
25 x 38 635,0 x 965,2
26x34 660,4 x 863,6
26x40 660,4x 1016,0 *
26x48 660,4x1219,2 +
28x34 711,2x863,6
28x42 711,2x1066,8 + + +
28x44 711,2x1117,6 + + +
32x44 812,8x1117,6 . + I
34x44 863,6x 1 I17,6
35x45 889,0x1143,0
35x46 889,0x1168,4
36x48 914,4x1219,2 + a
38 x 50 965,2x1270,0 + +
38x52 965,2x1320,8
+
41 x 54 1041,4x 137i ,6
+
44x64 1117,6x1628,6
+
 Glosar
Abandonare lnlocuire a unei scaniri de rezolutie
joasd cu o scanare de rezolutie inaltd inainte de
productia finalS.
Aerograf lnstrument mecanic pentru pictat, care
pulverizeazd un jet fin de vopsea sau cerneald,
folosit in ilustratii, design si retusare.
Aliniere stAnga-dreapta Spaliere a cuvintelor si
literelor, astfel inc6t inceputul si sf6rsitul fiecbrui
16nd de text au acelasi margini verticale la stAnga
si la dreapta.
Autotipie (1 rep/ Proces prin care o imagine cu
tonuri continue este simulatd de un sablon format
din puncte de diverse mdrimi. (2 rep)lmagine
reprodusd prin procesul de autotipie.
Bitmap Caracter text sau imagine g raficd alcdtu ite
din puncte.
CAD/CAM ab r P roiectarelfabrica re asistatd de
calculator; in multe cazuri calculatoarele sunt
utilizate pentru a controla intregul proces de
productie, de la proiectare la fabricare.
CAG abrGraficS asistatd de calculator. ca in
design.
Casetd de rubricd/articol lnformatii prezentate intr_o
publicatie separat de textul si ilustratiile principale,
care sunt cuprinse intr-o casetd fie delimitatd prin
linii, fie avAnd ca baza o tente.
CD-ROM abrMemorie numai pentru citire pe
compact disc. Sistem de stocare fdrd stergere de
capacitate mare - aproximativ 650 MB, adicd
spatiu suficient pentru toatb biblioteca de fonturi
unei matriterii de tipuri de caractere.
CMYK Acronim pentru culorile de bazd cyan,
magenta, galben (y) si negru (k) utilizate in tiparul
cu patru culori.
184
Cod de bare Sablon de liniiverticale ce identificd
detaliile unui produs, de exemplu tara de origine,
producdtorul si tipul produsului, in conformitate
cu UPC (codul universal al produsului); pentru
codificarea produselor existd mai multe formate
d iferite.
Concordanti \ re p/ti p ) P ozitiona re corectd a u nei
culori peste altd culoare sau a paginilor de pe o
fatb a colii relativ la cealaltd in timpultipdririi.
Copyright Drept al creatorului unei lucr6ri
originale de a controla utilizarea lucrdrii
respective. Desi este in general stipulat prin
acorduri internationale (Universal Copyright
Convention), intre tAri existd diferente de aplicare.
in SUA, copyrightul proprietdtii jntelectuale este
stabilit in general prin inregistrare, pe c6nd in
Marea Britanie el existd in mod automat in
viftutea credrii unei lucrdri originale. Dreptul de
proprietate asupra copyrightului nu inseamnd in
mod necesar proprietatea asupra lucrdrii in sine
(sau invers) si nici nu acoperd in mod necesar
drepturile pentru lucrarea respectiv5 in toatd
lumea (drepturile pentru o lucrare potfi detinute
pentru fiecare teritoriu in parte).
Copywriting Scriere de text specific pentru fi
utilizat in materiale publicitare si promotionale.
Corectie de culoare Ajustarea valorilor culorilor
unei ilustratii fie(1 fot)de cdtrefotograful original,
utiliz5nd filtre pentru balansul culorilor,fie 12 rep)
prin ajustarea scanerului color pentru a produce
rezultatul corect. Corectii ulterioare potfi fdcute pe
filmele cu separatii de culoare sau pe calculator,
utiliz6nd o aplicatie de manipulare a imaginilor.
a
Culoare spot (rep/tip)Orice culoare pentru tipar
care reprezinta o combinatie specialb de culori si
nu una dintre cele patru culori de bazd.
Curba Bezier Curba definita matematic intre doud
puncte (puncte B6zier) in aplicatiile de desenare
orientate spre obiect. Curba este manipulate pn-
tragere, de la un punct de ancorS, prin elemente a.
control ce actioneazd asupra ei ca niste magneti
Decupal (1 repl llustratie din care fundalul a fost
indepdrtat pentru a obtine conturul unei imagini.
\2 fin)CarIon de afisare sau coperlS de carte din
care a fost tdiat un model folosind o stantd.
Depisire in c6mp Parte dintr-o imagine care se
extinde dincolo de marginea paginii. lmaginile ce
seintind pAnb la muchia hArtiei, fdrd si mai
permite margini, sunt ,,iesite in c6mp".
Despdrtire in silabe si aliniere (H&J) Rutinele une
aplicatii, care distribuie spatiile corect'intr-un rAnc
de text pentru a obtine mdsura doritd in textul
a I iniat st6nga-d reapta.
Diapozitiv cof or ( fot) lmagine f oto g raf icd p rod u sa
pe peliculS transparentd ca pozitiv color.
Duotone (rep)Doub autotipii create din acelasi
original in doud domenii tonale diferite, astfel
inc6t atunci cA nd su nt tipdrite - in tonuri diferite
ale aceleiasi culori
- se obtine un domeniu tonal
a mai mare dec6t arfi posibilcu o singurd culoare.
Ecran de autotipie Placd de sticld sau peliculd
acoperitd cu un caroiaj de linii opace. Numit si
masci sau ecran de contact, este utilizat pentru a
translata o imagine cu tonuri continue in puncte
de autotipie, in vederea tipbririi.
Editie (tip)firajtotal al unei lucrdri tipdrite si
publicate la un moment dat, fie ca primd editie, fie
dupb efectuarea unor modificdri (editie revdzutb,
editia a doua etc.).
Efect de umbri Zond de ton form6nd o umbri
inapoia unei imagini sau litere, conceputd pentru
a scoate in fatd imaginea sau umbra.
 Legendi:
abr: abreviere fin: fi n isa re si I ega re h6r: h a rtie/fa b rica rea h6
Film final (rep)Film pozitiv sau negativ utilizat
pentru realizarea plScilor, incorporand toate
corecliile si in care autotipiile sunt produse cu
punct cu contrast.
Font Set de caractere cu acelasi design, stil si
mdrime. Pe calculatoarele Macintosh, fontul este
un set de caractere- lltere, clfre si alte simboluri
tipografice - cu acelasi design si stil.
G/m2/gsm/grame pe metru pdtrat (hiir)Unitate
de mbsurd indicAnd calitatea h6rtiei pe baza
greutetii ei, indiferent de mdrimea colii.
GIF abr(Graphic interchange format) Format de
fisier utilizat pentru transferul fisierelor grafice
intre sisteme diferite de calculator prin
intermediul CompuServe.
Grafic (1 ) Tip de caractere derivat din desen, nu
din forme de litere scrise. (2)Termen general,
descriind orice ilustratie sau lucrare artisticd.
Grila liniilor de bazi in unele aplicatii, grild invizibild
de care pot fi fixate linii de text astfel incet liniile
lor de bazd se aliniazd de Ia o coloand la alta.
ldentitate corporative Elemente de design prin
care orice organizatie stabileste o identitate
corespunzdtoare, coerentd si recognoscibilS prin
comunicare si materiale de promovare si distribuire.
lmagine scanata (rep)lmagine care a fost convertite
de un scaner la un format de fisier corespunzbtor
ce poate fi imponatin aplicatie. Pentru designeri,
mdrimea fisierului este importantd, deoarece o
singu16 scanare de rezolutie inaltd in patru culori
pentru reproduceri de calitate poate crea un fisjer
de multi megaocteli, diminu6nd caracterul practic
al operdriicu mai multe imaginiscanate. La
lucrdrile ce contin mai multe imagini, designerii
okrisnuiesc sa (qc.(qze cu scasir\ de \ezo${e jDasa,
pe care le utilizeazd doar pentru pozitionare.
rtiei fot; fotog rafie tlp: ti pa r rep: rep rod ucere typj ti pog rafi e
lndicatoare In unele aplicatii, liniiverticale si
orizontale vizibile, dar care nu se tiperesc, ce ajute
la pozitionarea foarte precisd a elementelor.
lnitial (rep)fermen utilizat pentru a descrie unul
sau toate procesele de reproducere ce pot avea
loc intre conceptie si tipdrire.
infdsuritor Texlcare urmeazd o formi, de
exemplu o ilustratie. Numit si ,,text modelat,,.
JPEG abr(Joint Photographic Experts Group)
Standard pentru compresia datelor.
K abrSimbolfolosit pentru descrierea culorii de bazd
negru, derivat de la placa neagrS, sau cheie (,,key,,),
'in
tiparul in patru culori. Folosirea literei K in loc de
.,8" initial din cuv6ntul,,black" (,, negru ") eviti
confuzia cu ,,blue" (,,albastru"), desi abrevierea
pentru culoarea de bazd albastru este C (cyan).
Legare in unele aplicatii pentru machetarea
paginilor bazate pe cadre, facilitate pentru
conectarea a doud sau mai multe casete de text,
astfel incettextul sd curgd dintr-o casetd in alta.
Lucrare {artisticd) Orice material ilustrativ pregAtit
pentru reproducere, ca ilustratii, diagrame si
fotografii. De obicei, complet diferit de text.
Lucrare de bazi /lucrare neagrd Lucrare artisticd
ce necesitA ad6ugarea altor elemente, de exemplu
pozitive de autotipie, inainte de a fi reprodusa,
Macheti oarba i1) Prototip (,,dummy") de carte
sau publicatie propus in formatul final, legat si
av6nd volumulfinal, dar cu pagini goale.
{2) Model de design aratend pozitiile titlurilor,
textului, legendelor, ilustratiilor si alte detalii.
Macheti layout"
(,, ) Y tzu alizare ce oferd aspectu
genera\ a\ unei \!Lran, I ndr ca n d, de exemplu,
relatia dinrre texi si i !stratii. Termenuleste utilizat
mai corectin contextul pregdtirii unei lucrari
pentru reproducere.
Manuscris (MS/MSS)Textul unui autor inaini::
spre publicare.
Masi de montai/vizor Masd sau cutie cu pa re.
superioari din sticlS transparente, iluminat: c:
jos cu o lumind avAnd balans de culori adecr,::
pentru vizionarea diapozitivelor si coresponc:-:
dintre culori si probe.
Model de culoare Modalitate in care culori e i::
definite sau modificate in aplicatiile graf ce
Modelele de culoare cele mai uzuale sunt RGI
(rosu, verde si albastru), HSB (nuanta, satura: . :
strdlucire) sau HLS (nuantd, luminozitate si
saturatie), CMY, CMYK (culori de baza r si
PANTONE (culori de tip spot).
Montaj Macheta uneia sau mai multor pag r
incorporAnd toate elementele de design ca :e,::
ilustratii si linii.
Original Orice imagine, lucrare artisticb saL:::.:
care va fi reprodusd.
Pagind de gardi Pagina de caite ce contine :r::3
despre editie, ca tipografie, proprietar d3
copyright, ISBN, numar de catalog etc
Paginddeprobi Proba (,,proof") unel :a: - :=
exemplu al stilului de design propLS : j ::' _- .-
hertie, tipar etc.
PaginddetitluPagina,in mod norn-: t: :.::: :
de la inceputul unei carti, care cupr -a:: : _
numele autorului, editura si aite in.:-^-=:
relevante,
I Pagina master In unele aplicatii, peJ -: :
pot Il specilicate atribute ca n_ ra._ r=
text, numerele paginilor, stiiultipL, L :=
 etc., care dupe aceea pot fi aplicate oric5rei pagini
dintr-un document.
Pagini de inceput Pagini ale unei certi ce preced
textul principal, const6nd de obicei din titlu fals,
titlu, prefalS si cuprins (sumar).
Pagini de sf6rsit Ultimele pagini ale unei cdrti,
dupe textul principal, asa cum este indicele.
Recto Pagind de dreapta a unei cdrti.
Reproducere (rep)intregul proces de tipdrire, de
incheierea lucrdrii arlistice sau rezultatului
culegerii, p6nd la tipdrire.
Retezare Tdiere sau mascare a unei ilustratii,
pentru a se incadra intr-o suprafatd datd sau a
inldtura portiuni nedorite.
elemente tipografice 9i formate de paragrafe, p6na
la elementele dintr-un document, utilizAnd
la comenzi special atribuite.
Stilul editurii (1) Stil de onografiere, punctuatie si
spatiere folosit de o editurb pentru a mentine
standardul si tratamentul coerent al textului in
toate publicatiile sale. (2) ldentitate corporativ6.

Strat in unele aplicatii, nivel la care se poate plasa

PANTONE Pantone, Inc. este marca inregistratd
de control al standardelor de culoare, control si
calitate. Este un sistem in care fiecare culoare are
o descriere a credrii ei (in procente) pentru a fi
utilizatd de tipografi. Sistemul este folosit in
toate lumea, astfel inc6t culorile specificate de
orice designer pot fi reproduse exact de orice
tipograf.
Planogrami Plan sub formd de diagramd a
paginilor unei c;rti, utilizat pentru a stabili
distributia culorilor, lungimile capitolelor etc.
Numit si organigramd.
Probd/proof ( tip/rep/typ ) Repreze nta re pe h A rti e,
preluatd de la o imprimant6 laser sau presd de
tipar, placd de cerneald, masb tipograficd, rastru,
bloc sau tip de caractere pentru a verifica
progresul si acuratetea lucrdrii.
Proces cu patru culori (rep/ttp)proces de tiperire
care reproduce imagini complet color prin
utilizarea a trei culori de bazd _ cyan, magenta si
galben - plus negru pentru densitate.
Puncte pe inch {dpi) Unitate de mbsurd pentru
rezolutia unuidispozitiv, ca imprimantd, presd de
tipar sau monitor. Cu c6t punctele sunt mai
apropiate (mai multe puncte pe inch), cu atAt
calitatea este mai bund. Rezolutii uzuale sunt 72 dpi
pentru monitor,300 dpi pentru LaserWriter si
2450 dpi (sau mult mai mult) pentru presa de tipar.
Retusare (fot/rep) Alterare sau corectare a unei un element al lucrdrii create.
imagini, lucriri artistice sau film pentru a aduce
modificdri sau a corecta imperfectiuni. Tehnoredactare computerizat; ( DTp) Activitate
de generare pe calculator a textului, machetei
Rezolutie Grad de precizie - calitate, definitie sau paginii si graficii, urmatd de tipArirea sau
claritate
- cu care o imagine este reprezentat6 sau publicarea rezultatului.
afisatd de un scaner, monitor, imprimantd sau alt
dispozitiv de iesire a datelor. TIFF abr(Tagged image file) Format standard de
fisier grafic, utilizat pentru imagini scanate, birmap.
SiglS/logotip Orice grup de caractere tipografice de rezolutie inaltd.
(cu exceptia literelor duble), ca numele
sau
emblemele de companii, turnate impreune pe Titlu fals (1)Titlul cdrfii tipdrit pe recto al colii ce
aceeasi piesd metalicd. Termenu I este utilizat in precede pagina de titlu. (2) pagina pe care apare
prezent pentru a descrie orice design sau simbol
titlulfals.
ceformeazd s6mburele identitdfii corporative a
unei organizalii.
Verso Pagind de st6nga a unei cdrti, mai exact
pafiea opusd pe fild a unei recto (pagind de
Spatiereselectivi Ajustare a spaiiului (de obicei, dreapta).
reducere) dintre dou5 litere pentru a le optimiza
aspectu l.
Spaliere Spatiu dintre doud 16nduri de text;
termenul englez,,leading,, provine de la f6siile din
plumb (,,lead")ce se introduceau intre rAndurile
de text pentru a mari spatiul.
Specificare Descriere detaliatd a componentelor,
caracteristicilorsi procedurilor unei Iucrdri, produs
sau activitate.
Stil (foi) in unele aplicatii, facilitate pentru aplicarea
unui domeniu de atribute frecvent utilizate, de la

186
Bibliografie
Apeloig, Phillipe, Au Coeur du Mot, Muller-Brockmann, Josef, Pioneer of Swiss
Ed. Lars Muller, 2001. Graphic Design, Ed. Lars Muller, ed. al1a,2001.

Blackwel l, Lewis, 20th -Centu ry Ty pe: Rem ix, Roberts, Lucien si Thrift, Julia, The Designer and
Ed. Gingko Press, 1999. the Grid, Ed. Rockport,2002.

Carter, Rob; Day, Ben si Meggs, Philip, Spiekermann, Erik si Ginger, E.M., Stop Stealing
Typographic Design: Form and Communication, Sheep and Find Out How Type Works,Ed. Adobe
Ed. John Wiley & Sons, ed. a ll-a, 1993. Press, ed. a|!a,2002.

Craig, James, Production forthe Graphic Designer,
Ed. Watson-Guptill, 2000.
Dabner, David, Design and Layout,Ed. Chrysalis
Books,2003.
Dowding, Geoffrey, Finer Points in the Spacing
and Arrangement of lype (seria Classic
Typography), Ed. Hartley and Marks, 1997.
Friedl, Friedrich; Ott, Nicolaus si Stein, Bernard,
Typography: Who, When, How,
Ed. Konemann,1998.
Towers, J. Tarin, Macromedia Dreamweaver
MX 2004 for Windows and Maclntosh (Visual
Ouickstart Guides), Ed. Pearson Education, 2004.
Tufte, Edward, Visual Explanations: lmages and
Auantities, Evidence and Narrative, Ed. Graphics
Press, 1 997.
Wilber, Peter si Burke, Michael, lnformation
G ra ph ics : I n n ovative Sol utio ns i n Contem po ra ry
Design,Ed.fhames and Hudson, 1 999.

Gordon, Bob, Making Digital Type Look Good,

Ed. Watson-Guptill, 2001.

Gutman, Laura, Macromed i a D rea mweaver

MX 2004 Demystified,Ed. Pearson Education,
2003.

Hochuli, Jost si Kinross, Robert, Deslgning Books:

Practice and Theory,Ed. Princeton, 2004.

Hollis, Richard, Graphic Design: A Concise History

(seria World of Art), Thames and Hudson, 1994.

Kunz, Willi, Typography: Macro- and

Microaesthetics, Ed. Ram Publications, 1998.

Muller-Brockmann, Josef, Grid Systems in

Graphic Design, Ed. Ram Publications, 2001.
lndice
accentuare, 1 7
culoare, S9-90
tipografica,88-89
ActionScript, TT
Adobe, software, 60, 61, I 4,
162, a se vedea si
ll lustrator; Photoshop
design pentru Web,l2
albastru, asocieri, 33-34,
.ia
a1bume,52,53,54
aliniere st6nga-dreapta,
4446,85
Alliance, revistd, 137
ambiguitate, 12
animatie,\Neb,I4--77
antet,104,162
Apeloig, Phillipe, 51, 104
armonie, culori,27
asimetrie, 10,11,15
ln machete, 102,103
atmosferd, creare,36
atractie care sare in ochi,
174
bancd de imagini,124
Bauhaus, 82, 1 03
BBEdir,73
Beck, Harry,38
biblioteci de imagini,
116-117,124
Binns, Betty,85
brainstorming, 11 1,'1
exercitiu, 11 1
brand, construirea, 1 50
brosurd promolional;,
temd,'138-143
brosuri,99
browsere,'1 68, 1 69, 170
bunuri de consum cu
miscare rapidit, 17 4, 175
cadre-cheie,44
ca lcu lator
folosire, 18, 51, 152-153
ilustratii, T0-71
monla1,69,122
si ilustratii tipografice, 97
camere foto, 24
digitale,64
carte de film, tem5,
145-141
Cascading Style Sheets,
casete tente, 86-87, 90
cb rti
coperte, 118,120
design, 1 36, 131, 1 44-1 47
format, 98-99,144, 141
format mare, 144
ilustrate, 98, 99, 1 09
mdrimi, 187
1em6,145-147
tirai limitat, 144
cercetare, llu,llz
pentru design de
ambalaje, 116-1ll
pentru programe de
identitate corporativd,
150
cercetarea pietei, '1 10-1
vedeasi profiluri de
a se
client: public tintd
exercitiu 1 10
-1,
Channel Iema, 1 38-1 43
ciorne, 17 , 44,56-51
58-'l 59 marker 117
citale,142
claritate, 83, 84-85, 86
c lie nt
informare, 16,159,176
prezentare, 162,180
relatia cu, 1 36, 1 59
colaje de atmosferd, 53-54
exercitiu 53
coloane,'17
colontitluri, 17
compozitie, 14 15
fotograficS,23
concept,8,9
a se vedea si Gamma
contrarii, exercitiu, '1 5
contrast, 1 06-1 09
culoare, 27,31,36,37
dezvoltare,111,149,
160-162,179
'169 probleme,30
simultan, 28,29
tipografic,88-89,90
tonuri continue,
reproducere, '128
vizualizare,ll3
concursuri cu premii, 153
conditii de vizualizare, 31
constrAngeri financiare, a
se vedea si probleme de
COSTU Ti
contrarii, exercitiu 1 5
coperte, 1 15, 1 18, 120, 141
Costello, Fin, design
catalog, 1 20
creioane,2l
critici,'1 11, 113, 154, 155
'1 '1
Crouwel, Wim, 51, 103
cubulNecker,'12
culoare, B, 9, 26-29, 1 41
addugare digitalS
(exercitiu ), 68-69
aditive, 30
analoge, 21 ,29,36
armonie,2T
asocieri,32-35
avansare si retragere, 28,
10 2A
bazate pe ecran, 30
bazate pe tipar,30
CMYK,2] , 128
codiflcare,33-39, 140
complementare,27,28, interfatd, 170-171
29, 36 linii cSlSuzitoare, 1 38
contrast, 27,31,36,37 revistS, 108,136,131 ,
coordonare,38 138-142
definire (exercitiu), 29 tridimensional,50,
greutate,2S 58-59, 1 77-1 78, 1 80
in culturd, 32 33 Web 68, 1 66-173
intelesuri,35 ziar, 118
lizibilitate,3l design bazat pe ecran, 1 09
plale,2-7 design corporativ, 123
primare,2T design hartd, exercitiu, 39
proportie,36 design pentru ambalaje,
psihologie,32,33-34 58-59, 11 4-181
reproducere,30-31 materiale, 118-179
satu ratie, 26, 21, 34, 36 design pentru reviste, 108,
secundare,2T 136,137,138-142
sustractive, 27, 30 machetS, 141-142
si accentuare,89-90 design pentru Web,68,
terIiare,2T 1 66-1 73
variabilitate,30-31 soflware,-12--13
vibratie,23 si culoare,39
culoare digitala (exercitiu), design sigld, exercitiu, 162
68-69 design tridimensional, 50,
cu rsive, 88 171-118
machete, 58-59
modele, 180
de Bono, Edward,9 design ziar, 1 18
deosebiri intre produse, 1 74 despdrtire in silabe, 45, 46
deosebiri Mac/PC,'1 33, 1 69 diagramd de tip
depdsire pe toatS pagina, ,,pdianjen" ,160, '1 6'1
?6 dimensiuni pixel, '169
desene discu I culorilor, 26, 26, 27
exploratorii,20-21 dispozitiv de vizualizare,
natu 16, 20 '13, 15
desfdsu rata pland pentru dispozitive pentru
cutie, 59 inregistrare,53
desfdsurdri pe doub pagini, Dreamweaver, 60, 1 2-73,
17,100 166,167,169
desig n
ambalaj, 58-59,114 181
carte, 136, 131, 1 44-141 echipamente, 58
corporativ, '1 23 Elephant Plant Hire, tema,
hartd (exercitiu),39 1 63-1 65
embleme, 160 a se vedea si Serifa,83 si ilustratie, 122-123, 1 24 negativa,45
logotipuri serife, 40, 41, 83, 84, 85, Freehand,60,l4,162 identitate vizuald, 1 09, 1'l 8 gi afisare font, 46=17
expunere puncte de vAnzare, 100 ierarhii, 17,88-89 interviuri, 154-155
178 serife tip slab, 81, 83, 89 in site-u ri, 1 68 inversare, 'l3l
extensii de fisiere, 132 Stone,82 galben, asocieri, 33, 35 si culoare,39 invitatie (exercitiu ), 91
Swift, 81, 83 Gamma, 133, 169 lllustrator, 60, 63, 69, 70,
Times, 4'1, 169 GlF, fisiere, 133, 169 70-71,74,162
figuri si fundatie, 10, 1 1 Times New Roman,40, Golive, 61, 73 ilustratii si fotografii, indltime x, 40, 40, 42. 8a
film, fotografic 24 81, 85, 1 69 graficb bazatb pe pixeli 122-123,124 indoire,99
Flash,74-77 Transitional,8l (bitmap: raslerl, 70, 7 1 lmageReady,6S indoituri,98,99
Flightcheck, 1 29 Ultra Bodoni,82 graficd bazatd pe vectori imagine corporativd, 1 58, 160
flori, a se vedea si ornamente Univers,82,88 (orientatd spre obiect), imagini
fonturi,4042,80-83 fonturile companiei, 1 62 alegere,122-123,125,
70,11,14,71 JPEG, fisiere, '133, 168
Avant Garde,82 format, 17, 18,98-99
graficd pentru 1 40-1 41 ; exerciliu'1 23 jurnal vizual, 52,55
Baskerville, 81,83 carte,144,147 a rhiva re digitale, 64-65
teieviziune,95
Bembo,80, 85 fisier, 64-65, 132 digitale, 68-69
grafice temporale, 1 13
Bodoni,40,41,81 ,83 imagini, 133, 168-169 in machetS, 17
granulatie film, 65 Klee, Paul,21
Caslon, 41, 80, 83 revistd, '139
Greiman, April, 104 manipulare,63-69
Century Schoolbook, Sl formate de fisie re,6445, 132 monIare,69,122
g re utate
Century, 41, 83 audiovizuale, 133 procurare,116-117,
de culori,28 legare,99, 142
condensed, 44-45, 85, 89 grafice, 1 33 123-124 legende,17,142
de hartie, 128
extended, S9 forme reliefare, 66; exerciliu 67
de tip de caractere, I 7, 88,
ietrine cobor6te, 49, 49,
,,FalFaces",82 abstracte, I 5 rezolutie, 67 , 129 lineart,129
89,91
fdrE serife, 41,81 ,82-83, alb-negru (exercitiu),'1 3 tipul de caractere ca, linie: plimbarea liniei.
in text modelat, 96
84,88, 103 componente 49-51, 93-94 exercitiu, 2l
(exercitiu ),
grilit, 17 -18, 1 00-1 01, 1 1 5
Franklin Gothic,82 1 2 imagini cu marker, 116,117 liniicdlduzitoare in str
pentru revistd, 139, 140 ,

FuIura, ,82
41 in designul pentru imagisticd linii, tipografice, 86-87.
Garamond,80,83 ambalaje, 174, 177 complex5,69 103
Gill Sans,82 intelegerea,2l dezvoltare, l6l-162 literatura promotional5.
Glypha, 41, 83 relatii, 11 hafta metroului londonez, 38
imprimante, litere decalate, 10
Goudy,83 tonale,21 h6rtie
mini 64 lizibilitate, 100
Helvelica, 41 ,82 tridimensionale, 11 coloratd, 39
si variabilitatea culorii, 3'1 culoare,3l
lmprint, Sl forme de litere 40-41 formule de utilizare, 182
impuls,107 de font, 84
reutate, 'l
Minion 81, 83 accentuare,40,41,42 g 28
indentatii, 39 scard (exercitiu ,31
Modern 81 aperlurd,40,41 marimi, 182
lnDesign, 60, 61, 62, 63 loc, pentru fotog ra' e -=
Officina,82 ca imagini,93 pentru reviste,142
indicatii editoriale, 1 7 lucrdri artistice
Old Style,80-81 inlltime x,40,40,42, si variabilitatea culorii, 31
informare, 16,159,176 pe calcuiator.66
Optima,82 85,85 lipar,128 informatii, organizare, pentru scanar: aa
Palatino, Sl majuscule,83-89 Hiaasen, Carl, coperte de 38-39,86, 112,140
pentru reviste, 139-140 majuscule reduse, 89 cdrti, 121 instrumente,58
pentru site-uri Web, 169 minuscule, 103 High & Mighty, temd, intensitate, a se vedea si machet,, 16-19 .:-:
Ouadraat, 33 prelungiri ascendente si 1 50-1 52 satu ratie anIel,162
Roman secolulXX, S'1 descendente, 42,46 Hochuli si Kinross: interfatd revista, 141-'-:2
Roman, B0-81 serife,40,41 ,42 Designing Books, design, 170-171 SIIE VV.OO /
Rotis,41 forme in relief, 58 Practice a nd Th eo ry, 100 Photoshop,68 stiluri, 102-r l:
Sabon 81, 85 foTografie,22-25
secolul XlX,81-82
Hofmann, Armin, 103 scaner,66 machete, tric -:-s - -:
digitala, 64-65 HTML, 167, 170 interliniere, 46, 46. 84 58-59
 Macromedia, software 60, tipar,126-127 Schwitters, Kurt, 103 cuvinte, 44, 45, 45
162; a se vedea si observatii, lucrul din, 15, procese de finisare, 1 28 sectiunea de aur,14,14 linii,45,88; a se vedea si
Dreamweaver 20-21 productie electronicS, semne,38 i nterl i niere
animatie, T4 ofset, 26
1 132-133 sentimente |itere,44,4445,89
design pentru \N eb,l 2,73 Ogilvy, David, 149 profiluri de client, 175, culoare si,32,33-34 gi font pentru titluri, M, 45
majuscule, SS-89 ornamente, ST 176-177 exprimare, 14-15 si majuscule,44
letrine cobor6te, 49, 107 Ostwald, Wilheim,32 exercitiu, 110 sete ri si minuscule 44
reduse,89 profunzime, iluzie, 1 1, 12, aliniate dreapta, 84, 85 text principal,44
9i
spatiere,44 15,20 aliniate st6nga, 45, 46, 85 spatiere selectivd,44
,,map6" a se vedea si Pagemaker,62 programe de identitate, 158 aliniate stAnga-dreapta, spati u
portofoliu Painter,60 programe de machetare a 4446,85 divizare, l4-15
margini, 17, 100 Pantone, sistemulde paginii, 60, 62, 62, 63, 69 in text modelat,96 bidimensional, 10
pentru antet, 1 62 culori,2l progrese tehnologice, 1 75 sigle, 94-95, 97, 1 60, 1 61 pozitivsi negativ, 12, 13
masd de montaj, a se vedea papetS rie Sanderson's, publicitate, l48-157 Mars, 174 organizare, 10-12
9i vizor de diapozitive temd, 156-1 57 campanie, 150 simboluri zodiacale, spatiu alb,18
materiale, ambalaj, 17V179 paragraf introductiv, 1 07 vizualizare, 152-153 exercitiu, 125 storyboard, 1 14
materiale vizuale pentru Penguin, cdrti 38-39 public, tint5, 110 simetrie, 11, 15 in reclame, 152
prezentare,30-31 perceptie,11, l2 pentru ambalaje, 175, in machete, 102-103 straturi, Photoshop, 68, 69
Matisse, Henri,8, 14 periodice, 138 116-171 site-uri Web subliniere,86,87
mdrime ecran, 168 a se vedea si reviste; ziare pentru site-uri Web,'166, arhitecturS, 1 67
mdrime puncl, a se vedea si perspectiv5,11,15,20 '168, 169
cu cadre,171
mdrime tip de caractere pete,120 punct de fuga, 1 5 fonturi pentru, 1 69 sedintd foto, 25
mdsurl,44,84,85, 100 Photoshop, 60, 60, 63, 64, pu ncte de autotipie, 128, 129 fundamentate pe baze
proportia cu mdrimea 65,68-69 de date, 1 67
fontului,84,85 straturi,68,69 gdzduire, 1 67 tdiere, 58
variere,108 si aparitia pixelilor, 70 OuarkXPress, 60, 61, 62, 63 hart5, '167
tente, 29
medii pentru desenare, si designul pentru Web, sivariabilitatea culorii, legbturi, 171
31 termene, 1 13
20-21 166,169 parametri H & J,46 machetd, 171 tester linen, 1 30
miniaturi, 17, 25, 51, 1O7, si scanare, 66 meniuri, 110-171 tester pentru sit5, 130
112,113 si variabilitatea culorii, 31 navigare, 39,167,168, tester pentru unghiul de
modele, folosire a, 25, 123, 125 pixeli,65, 65 reclame 170-17 1 sit5, 130
montaj, calculatot, 69, 122 planogramd, 107,114 conduse de imagine portofoliu fundamental, text
Mul ler-Brockmann, Josef, planurile paginii,114 151,152 tem6172-173 afisare, 19,44,4647 ,
51, 1 03 pliante,99 conduse de text,1 51, 1 52 Smirnoff lce, tem5, 81-82,83,87
pliere,58, 59 rel iefare, exercitiu 67 176-178 evidentiere,86-87
prezenta re pentru client, reteza re, 1 5 Smith, Alexander McCall, modelat,96-97
naturd moartS, 15, 20 162,180 exercitiu,24 coperte cdrti,120 principal, 17,80-81
naviga re portofoliu, 153-154 fotograficd,23-24 software,60-63 text suplimentar, a se
pagin5,140 portrete tipografice, 97 rezolutie pixel, 168 animatie,-/4-77 vedea si casete tente
Web, 39, 1 67, 168, 17 C_17 1 postere, 51 ritm, 106-109 casete de instrumente, 61 textur5,20
neg ative, f otogr afice, 24, 25 probe de culoare, pentru RNID, tem5,153-155 design pentru Web, fundal,13l
niveluri de intrare, 1 42 corecta re, 1 30-1 rosu, asocieri, 32, 33, 35
3 1 72-73 mecanic, 131
notite electronice, 1 13 probe tipdrite, 128 pentru graficd de tipar color, 126-128
nuantl,26,27 probleme de costuri, 98, identitate, 162 duotone, 1 28
exercitiu 35 100,107 ,123 satu ratie, 26, 27 ,34,36 si variabilitatea culorii, 31 Hexachrome, 127
numerele paginilor, 17 procentaj tonal,26 scanare,66-67 spatiere Mono,127,128
numiri fisiere, 132 proces de productie pentru schirc, 17 , 17 , 57 ajustare,46 paIruculori,27,127
190
 probe finale, 129,131 titluri, 48, 88, 107
tip de caractere titluri de revist5,48,49, 50 urmdrire,44 WebTV, 169,170
afisare, 19,44,46-47,
revist5, 1 39 USP (propunere unicat de www.artu pdate.com,
81-82,83, 87 , 139
titluri de ziare, 118,142 vAnzare), 149 167,167
albe, 85, 86, 90
ton www.g iraffeca rds.co m,
ca imagine, 49-5'1, 93-94
culoare,26,27 166,167
greutate, lT
monocrom,2l van Doesburg, Theo, 103 www.knofler.co.uk, 73
mdrime, 1-/,31,44,
Toni&Guy,temd 180-18j www.nikerunn ing.com, 2
4849,84,85,90 verde, asocieri de, 32-33, 7

text,80-81,139 Toon Boom Studio, 76,77 34,35

tipografie Tschichold, Jan, 8 1, 1 03, vitezl cadre,75
Zapf, Hermann, S'l
ilustrativS, g2-95 104 Vitruvius, 14
pliant {exercitiu),43 tweening, TT vizor pentru diapozitive, 130

Credite
Wendy Chapple (pp. 14-15, 2O-21) este tipograf si ilustrator. predd
este consultant independent de design si conferentiar asistent
cursuri de design la London College of Communication si la Lo^ r
Central St College of Communication, concentrandu_se asupra istoriei
Martin's School of Art and Design. des g-_,
siteoriei vizuale.

Moira Clinch lpp. 122-1251a obtinut MA in lnformation Graphics

de la Graham Goldwater (pp.22-25,64-65) este fotograf, domiciliaza .-
central st Martin's Schoor of Art and Design din Londra. Este
art director Londra si a activat mulli aniin arta fotografice si invatemant.
la Ouarto Publishing plc. in p.=z:-:
este implicatin cercetarea ,,vechilor,, metode fotografice pe
care 3
combind cu noile progrese tehnologice in software.
David Dabner (pp. 1 6-1 9, 26-51 ,56-51 ,7g_9j, 94_1 09) este
actua menre
I

director de cursuri la Foundation Degree in Design for Graphic

David Gressingham (pp. I Sg-1 65) este conferentia r sen ior i -
Communication la London College of Communication si membru n c es ;
al informalional la London College of Communication. Are mu t
lnternational Society of Typographic Designers. Are experientd .1 ::
in experientb in designul pentru identitate si a Iucrat pentru nu.-:_.s
design tipografic publicitar si a lucrat pentru companiile Ogilvy
and consultanti de v6rf din domeniu.
Mather 9i Young and Rubican.

Nick Jeeves (pp. 52-55, 1 1 6-1 21, j 48-187 ) a fost desi g n e r i n

Eugenie Dodd FCSD MSTD (pp. 92-93,136_147) conduce c : : - : _:
= =
o firmd scriitor vreme de zece a ni. Sustine conferinte la co leg ii, p rin i.= ..
londonezd de design specializatd in comunicare creativd. :=
Este Cambridge School of Art.
conferentiard la Kingston University si la London College of
Commun\cation si conduce de asemenea seminarii tipografice
in Malcolm Jobling (pp. 148-157) a petrecut peste 20 de an ^
Danemarca si lsrael. Este coautoare a cdrtii Decorative
Typography, Actualmente pred5 Design forAdvertising la Dunstable
publicatd de editura Phaidon press. Co
Angliei si, in acelasitimp, continud activitatea de liber
orc::
Robin Dodd FCSD (pp. 1O-13,52-55,58_59) a studiat
designul, ChrisJones (pp.72-73,132-133,166_173) a obtinut MA de r:
specializ6ndu-sein tipografie la London College of printing, a
prezent
ln of Art in anul 1g95. De atunci a lucrat la numeroase prorec:3
::
 din domeniul artelor si comunicatiilor, dintre care multe asociate
Webului. Actualmente susline conferinte la St Martin's School of Art and
Design si la Royal College of Aft din Londra.
Chris Patmore lpp.l4-17) locuieste la Lond ra si este autor specia lizat in
tehnologia creativS. A scris manualul The Complete Animation Course si
conduce un site Web pentru creatorii de animatie. Pe plan international a
activat ca designer si fotograf.
Benedict Richards (pp.112-115,126-1291 a studiat designul tipografic la
London College of Communication. in ultimii 15 ani a fost un designer
foarte ocupat. Predd tipografia si productia pentru tipar la London
College of Commu nication.
Catherine Smith (pp. 11G-1 11) predb Personal and Professional
Credite fotografice
Cu multumiri speciale pentru contributiile aduse de studentiide Ia
London College of Communication.
Ouarto doreste sd le multumeascb urmdtorilor pentru ilustratiile si
fotografiile reproduse in aceast5 carte:
LegendS: sg stAnga, d dreapta, c centru, s sus,j jos,fd fundal
10 sg,47 j, 62 j,63 j s9,63 jd,93 s,95 jd Design: lgor Masnlak Design
42 Design: Happy F & B, Gothenburg, Sweden www.fb.se.
Client: Muezul Rohsska, Suedia.
51 s Design: Pepe Gimeno, SL www.pepegimeno.com.
Client: Feria lnternacional del Mueble de Valencia.
53 s Caroline Tatham
64 Canon lnc. www.canon.com
72 s Design:Simon Mellor. Client: Virgile and Stone,
www.vi rgileandstone.com.
73 s Design: Pete King. Client: Knofler Clothing Ltd.
www. knof ler.co.u k.
80 Agfa Monotype Ltd. www.customfonts.com 9i
www.a gfa monotype.co.u k
92 s sg Design: Rubin Cordaro Design www.rubincordaro.com
92 s d Design: Starling Design, Londra
92 sg Howard Lawrence
1 '16 s sg Photolibrary.com www.photolibrary.com
Redactor: Damian Thompson
Redactor artistic: Anna Knight
Designer: James Lawrence
Cercetare iconograficd: Claud ia Tate
Director artistic: Moira Clinch
192
Development la School of Graphic Design de la London College of
Communication. Este autoareaceriiri Design and Layout:
Understanding and Using Graphics.
Bill Stewart (pp. 174-181) a Iucrat ca Packaging Manager la 3M UK
plc. gi ca Technical Director la consultanga de design londonezi
Siebert Head. Actualmente este Senior Research Fellow la Art &
Design Research Centre din cadrul Sheffield Hallam University in
nordul Angliei si a publicat multe cdrti si articole despre designul
ambalajelor.
Shaun Wilkinson (pp. 60-63, 66-71) a realizat facilitatile Computer
Graphics pentru School of Graphic Design din London College of
Communication si este autorul mai multor pachete de software. Din
anul 1 983 este conferentiar senior in grafica pe calculator.
116 s d lmage Source www.imagesource.com
'1
The New York Times Co. CopyrightA 2004lnternational
18 s
Herald Tribune. All Rights Reserved'
120 Design: Hannah Firmin. Autor: Alexander McCall Smith. Abacus.
121 s Design: Richard Ogle. Autor: Carl Hiaasen. Macmillan, Londra.
126 s9,127 j Design: Sweden Graphics www.swedengraphics.com
129 j Design:Vibeke Nodskov, LEO Pharma www.leo-pharma.com.
Client: Pondocilin@.
158 Design: Rick Eiber Design (RED). Cjient: On The Wall.
159 Design: David Carter Design. Client: Zen Floral Design Studio.
1 66 Gi raffecards www. giraffecards.com
161 ,111j Artupdate.com www.artupdate.com
d
168 Google lnc. www.google.com
17O sg,171c sg American Airlines www.aa.com
170 d Apple www.apple.com
17'1 s Amazon www.amazon.com
17'1 j sg Cable News Network LP, LLLP. www.cnn.com
'174 sg Design: Sandstorm Design.
Brand: Miller Lite.
17 4 d, 17 5 s Fotog raf: lvan Jones www.ivan-jones.co.uk
175 j Design: Design Bridge www.designbridge.com.
Client: Rieber & Son.
Copyrightul pentru toate celelalte ilustralii si fotografii apartine lui
Ouarto Publishing plc. Ouarto Publishing plc. a intreprins toate
eforturile pentru a-i contacta pe contribuitori.