Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Organe de Masini Reductor Cu Dinti Drepti
Proiect Organe de Masini Reductor Cu Dinti Drepti
REDUCTOR ORIZONTAL
CU ANGRENAJ DE ROTI DINTATE CILINDRICE
CU DINTI DREPTI
1
CUPRINS
CUPRINS................................................................................................................................................................................2
1. MEMORIU TEHNIC..........................................................................................................................................................3
1.1. Consideratii generale...................................................................................................................3
1.2. Partile componente ale reductorului...........................................................................................4
1.3. Variante constructive...................................................................................................................5
1.4. Lubrifianti....................................................................................................................................7
1.5. Norme de tehnica securitătii muncii............................................................................................8
1.6. Montarea si demontarea reductorului ........................................................................................8
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL.......................................................................................................................9
2.1. Calculul raportului de transmitere a reductorului :....................................................................9
2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul momentelor de torsiune pe arbori.Calculul
puterilor pe arbori..............................................................................................................................9
2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate...........................................10
2.5. Predimensionarea angrenajului................................................................................................10
2.6. Calculul angrenajului...............................................................................................................12
2.7. Verificarea angrenajului..........................................................................................................13
2.8. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.....................................................................15
2.9. Predimensionarea arborilor ...................................................................................................17
2.10. Calculul reactiunilor pe arbori...............................................................................................19
2.11. Verificarea arborilor la solicitare compusa...........................................................................21
2.12.Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor......................................................................21
2.13. Alegerea si calculul de verificare a penelor..........................................................................22
2.14. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare .................................................23
2.15.Verificarea la încălzire a reductorului.....................................................................................24
2
1. MEMORIU TEHNIC
3
Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu axe
mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta: raport
de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa newtoni la
incarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina etc.
Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie, producerea
de zgomot, socuri
Carcasa reductorului: se compune in general din doua parti, corp si capac, ansamblate intre
ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile din centrare sunt necesare pentru
asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori
carcasa este realizata prin turnare avand prevazute nervure de ridigizare si racier. In cazul unor
unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realize si prin sudare.
Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele cu diametru
si lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea momentului de torsiune. Arborele
pe are se introduce micsorarea in redactor se poate executa impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul
conic sau cu melcat motor de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor
are un arbore de intrare si unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori
intermediari. Arborii pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a angrenajelor,
locul de utilizare a reductorului, etc.
Rorile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si fixate axial cu
ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul cand dantura se executa prin
material deficitar se recomanda executarea rotii din doua materiale.
Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la
turatii mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea rulmentiilor se poate
realize cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in acest scop. Reglarea jocului din
rulmenti se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de
sistemul de montare in 0 sau in X.
Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt mansetele de rotatie
cu buza de etnas are si inele din pasla.
Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiind
prinse in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.
Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau vaselina a
rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in baia de ulei.
Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive
de ungere ( canalede ungere, ungatoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de ungere, etc.)
Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este executat sub forma
unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al uleiului. Exista si indicatoare care
4
functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunica
cu baia de ulei.
Elemente pentru ridicarea reductorului: si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele
de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin ansamblarea filetata.
Varianta 1 : Este un reductor cu putere de transmitere mare prezentat în figura 1, cu gabarit mare.
Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu role conice pentru roata condusă, iar
rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenti radiali cu role cilindrice pe un singur rând.
Fig 1.1
5
Fig 1.2 Schema cinematică
Fig 2.1
6
Fig 2.2 Schema cinematică
1.4. Lubrifianti
La angrenajele cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizează în aceste angrenaje depinde de
: geometria danturii, marimea alunecărilor specifice, sarcina, rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant.
Astfel, ungerea poate fi : mixtă, la limită, elastohidrodinamică sau chiar hidrodinamică. Angrenajele din
reductoare se ung prin barbotare în baie de ulei. În acest scop câte o roată dintr-un angrenaj este introdusă
în baia de ulei până la înăltimea unui dinte însă cel putin 10 mm si fără a depăsi de 6 ori modulul. Perioada
de schimbare a uleiului este de 1000 – 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se
schimbă după 200 – 300 ore de functionare. Într-o cuplă de frecare lubrifiantul are următoarele functii
principale :
- reducerea frecării si uzării ;
- protectia suprafetelor cuplei de frecare împotriva oxidării ;
- eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;
- evacuarea căldurii din zona de contact ;
7
1.5. Norme de tehnica securitătii muncii
8
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL
n 1250
n1 = = = 1064 [rot / min] turatia arborelui 1
ic 1.175
n1
n2 = n2 = 298 [ rot / min] turatia arborelui 2
i12
P1 = P ⋅η c = 2.4 [ KW ] puterea arborelui de intrare
P1
Mt 1 = 950000 ⋅ Mt 1 = 21820 [ N ⋅ mm ] momentul de torsiune pe arborele de intrare
n1
Mt 2 = Mt 1 ⋅η r ⋅η rd ⋅ i12 Mt 2 = 74810 [ N ⋅ mm ] momentul de torsiune pe arborele de iesire
M t 2 ⋅ n2
P2 = P2 = 2.346 [ KW ] puterea arborelui de iesire
950000
9
2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate
Pentru constructia rotilor dintate se poate utiliza o mare varietate de materiale: fonte, bronzuri si
in special oteluri laminate.
Otel aliat
41MoCr11 1.8HB+200 0,4HB+155
I 280
=704[MPa] =267[MPa]
10
σ 0 lim 267
σ FP = ⋅ YN Yδ YRYX = ⋅1,1 = 235 MPa .
S FP 1.25
K H = K F = K A K V K Hα K Hβ
unde: KA = 1,25 - factorul de utilizare;
KV = 1,5 - factorul dinamic;
KHα (= KFα )= 1 - factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact(incovoiere);
KHβ (= KFβ )= 1,5 - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de
contact(incovoiere).
K H = K F = K A K V K Hα K Hβ = 1,25 ⋅1,5 ⋅1 ⋅1,5 = 2,81 .
z1 = 22 dinti;
z 2 = z1 ⋅ i12 = 22 ⋅ 3.57 ⇒ z 2 = 79 dinti;
z
u = 2 = 3.6
z1
2 ⋅ Ψd 2 ⋅1
Ψa = = = 0,435
u + 1 3 .6 + 1
M t1 K H ( Z H Z E Z ε Z β )
2
a min = ( u + 1) 3
2u 2 Ψaσ HP
2
11
21820 ⋅ 2.81 ⋅ ( 2.495 ⋅ 271)
2
a min = ( 3.6 + 1) 3 = 86.45mm
2 ⋅ 3.6 2 ⋅ 0.435 ⋅ 612 2
2a w 2 ⋅ 86.45
mn min = = = 1.7
z1 (1 + u ) ) 22 ⋅ 4.6
⇒ mnSTAS = 2 mm
12
Latimea rotii conducatoare b1 = b2 + mn = 44 + 2 ≅ 46 mm.
-Gradul de acoperire
1
ε = [ z1tgα a1 + z 2 tgα a 2 − ( z1 + z 2 ) tgα t ] = 1.7029 ⇒ .ε > 1.1 conditie indeplinit a
2π
π α α
N1 3
9
W
N 2 = [
m ⋅(N2 −0.5 )⋅ +2 ⋅x2 ⋅
tg 0 +
z2 ⋅
in
v
z2
= +
0.5 =
π
N 2 1
0
9
2
0 ⋅
i
nv 2
0 °
= t
g 2
0 °
− =
0,0
14
90
43
8
1
80
2 ⋅ M t1 2 ⋅ 21820
Fn = = = 1056 [ N ]
d w1 ⋅ cos 20 0
44 ⋅ cos 20°
Ft = Fn ⋅ cos 20 0 = 993 [ N ]
Fr = Ft ⋅ tg 20 0 = 362 [ N ]
-La incovoiere
13
Ft ⋅ K F
σF = ⋅ YFa ≤ σ FP
b⋅m
993 ⋅ 2.81
σF = ⋅ 2.8 = 88 .78 < σ FP [ N / mm 2 ]
44 ⋅ 2
YFa = 2,8 - factorul de formă al dintelui
KF = 2,81
Ft ⋅ K H u + 1
σ H = Z H ⋅ Z E ⋅ Zε ⋅ ⋅ ≤ σ HP
b ⋅ d w1 u
14
2.8. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.
15
D p2 − D p1
γ = 2 ⋅ arcsin = 4.81 o
2A
- Unghiul de înfăşurare:
β1 = 180o − γ = 175.19o;
β2 = 180o + γ = 184.81o.
CF ⋅ P
z0 = z 0 = 3.26
C L ⋅ C β ⋅ P0
C L = 0.82 coeficient de lungime
C β = 0.985 coeficient de in fasurare
C F = 1 .1 coeficient de functionar e
P0 = 1.08 [kW ] puterea transmisa de o curea
C Z = 0.9
z0
z= z = 3.62 se alege z = 4
Cz
D p1 ⋅ n 63 ⋅ 1250
v= = = 4.123 m / s;
19100 19100
P 2 .6
F = 1000 ⋅ = 1000 ⋅ = 630 .6 N ;
v 4.123
16
Forţa de întindere iniţială a curelei ( F0 ) şi cea de apăsare pe arbori ( Fa ) sunt egale cu:
Fo = Fa = 1.55 ⋅ F = 977 N
Fc = 977 N
.
Sectiunea
Tip lp h α
curelei Ac
curea [mm] [mm] [o]
[cm2]
SPZ 8,5 8 40±0,1 0,54
Sectiunea
l nmin mmjn f e α r
canalului p
Z 8,5 2,5 9 8±1 12±0,3 38o±1o 34o±1o 0,5
Se face pe baza capatului de arbore: STAS 8724/3-74, iar valorile diametrelor minime
se aleg din coloana b1 pentru ca capatul de arbore este solicitat simultan de catre un moment
de torsiune si un moment de incovoiere, ambele de marime cunoscuta:
1
Tabelul de la pagina 142 din REDUCTOARE, autori: Adalbert ANTAL, s.a
17
Arborele 1: Mt1 = 21.82 Nm => dI = 22 mm;
18
2.10. Calculul reactiunilor pe arbori
Pentru arborele 1:
V1 V2
In plan
vertical
Ft
b/2 b/2
H1 H2
Fc
In plan
orizontal
Fr
a b/2 b/2
- Reactiunile pe verticală
F
V1 = t = 496 .5 [ N ⋅ mm ]
2
Ft
V2 = = 496 .5 [ N ⋅ mm ]
2
- Reactiunile pe orizontală
b
− Fc ⋅ ( a + b) + Fr ⋅
H1 = 2 = −1427 [ N ⋅ mm ]
b
b
Fr ⋅ + Fc ⋅ a
H2 = 2 = 812 [ N ⋅ mm ]
b
a = 66 .5 [mm ]
b = 103 [ mm ]
R1 = V12 + H 12 = 1510 .9 [ N ⋅ mm ]
R2 = V22 + H 22 = 951 .7 [ N ⋅ mm ]
19
b
M iV 1 = V1 ⋅ = 25569 .75 [ N ⋅ mm ]
2
b
M iV 2 = V2 ⋅ = 25569 .75 [ N ⋅ mm ]
2
b b
M iH 1 = H 1 ⋅ + Fc ⋅ ( a + ) = 41795 .5 [ N ⋅ mm ]
2 2
b
M iH 2 = −H 2 ⋅ = −41818 [ N ⋅ mm ]
2
2 2
M i max = M iV max + M iH max = 49016 [ N ⋅ mm ]
Pentru arborele 2:
Ft
In plan
vertical
V1 V2
b/2 b/2
Fr
In plan
orizontal
H1 H2
b/2 b/2
- Reactiunile pe verticală
Ft
V2 = = 496 .5 [ N ⋅ mm ]
2
F
V1 = t = 496 .5 [ N ⋅ mm ]
2
- Reactiunile pe orizontală
20
Fr
H1 = = 181 [ N ⋅ mm ]
2
F
H 2 = r = 181 [ N ⋅ mm ]
2
b = 105 [ mm ]
R1 = V12 + H 12 = 528 .5 [ N ⋅ mm ]
R2 = V22 + H 22 = 528 .5 [ N ⋅ mm ]
b
M iV 1 = V1 ⋅ = 26066 .25 [ N ⋅ mm ]
2
b
M iV 2 = V2 ⋅ = 26066 .25 [ N ⋅ mm ]
2
b
M iH 1 = H 1 ⋅ = 9502 .5 [ N ⋅ mm ]
2
b
M iH 2 = H 2 ⋅ = 9502 .5 [ N ⋅ mm ]
2
2 2
M i max = M iV max + M iH max = 27744 .3 [ N ⋅ mm ]
Pentru efort torsiune constant si efort incovoiere alternant simetric avem α=0,275;
Pentru arborele 1:
σ ech =
M ech 32 ⋅ M ech 32 ⋅ 49381 .9
Wz
=
π ⋅d3
=
π ⋅ 22 3
= 47 .23 ≤ σ ai = 75 [ N / mm ].
2
-Alegerea rulmentilor
21
Pentru arborele 1: rulmentul 6006
d = 30 mm;
D = 55 mm;
B = 13 mm;
C = 10.4 kN;
C0 = 6.95 kN;
d = 40 mm;
D = 68 mm;
B = 15 mm;
C = 13.2 kN;
C0 = 9.5 kN;
C ≥ P3 L ;
60 ⋅ n1 ⋅ Lh
L1 = = 1276 .8 milioane de rotatii ;
10 6
Lh = 20000 h;
P − încãrcarea radialã a rulmentul ui ;
P1 = R1, 2 = 951 [ Nmm ];
P1 3 L1 = 10 .3 [ kN ] < C1 = 10 .4 [kN ].
C ≥ P3 L ;
60 ⋅ n2 ⋅ Lh
L2 = = 357 .6 milioane de rotatii ;
10 6
Lh = 20000 h;
P − încãrcarea radialã a rulmentul ui ;
P2 = R3, 4 = 528 [ Nmm ];
P2 3 L2 = 3.75 [kN ] < C 2 = 13 .2 [ kN ].
- Alegerea penelor
22
d b h l t1 t2
mm
24 8 7 24 4 3,3
d b h l t1 t2
mm
45 14 9 25 5.5 3.8
4 ⋅ M t1 N
pe = ≤ p a ⇒ p e = 21.64 verificat
hld mm 2
2 ⋅ M t1 N
τ ef = ≤ τ af ⇒ τ ef = 10.82 verificat
hld mm 2
N
p a = 90
mm 2
N
τ af = 60
mm 2
4 ⋅ M t2 N
pe = ≤ p a ⇒ pe = 29.55 verificat
hld mm 2
2 ⋅ M t2 N
τ ef = ≤ τ af ⇒ τ ef = 14.77 verificat
hld mm 2
π ⋅ d w1 ⋅ n1
υ= = 2,45 [m/s]
60000
23
- ks este presiunea Stribeck si este dată de relaţia:
Ft u + 1 2 993 3.6 + 1
ks = ⋅ ⋅ Z H ⋅ Z ε2 = ⋅ ⋅ 2.495 2 ⋅ 0,876 2 = 3.13 [ MPa ]
bd 1 u 44 ⋅ 44 3.6
Pentru ungere se va folosi uleiul TIN 82 EP, cu vâscozitatea J50 = 100 cSt .
Între capace şi carcasă se vor folosi ca elemente de etanşare garnituri, iar intre arbori şi
carcasă se va folosi manşete.
Nr dm h D
1 25 7 40
2 35 8 55
24
Randamentul unui reductor cu o trepte de reducere se determină cu relaţia:
η t = η a ⋅ η l2 ⋅η u = 0.974 .
- dimensionarea carcaselor:
- elemente constructive:
25
• Grosimea nervurilor corpului: c = 0,8 ⋅δ = 8mm ;
• Grosimea nervurilor capacului: c1 = 0,8 ⋅ δ1 = 6,4mm;
• Diametrul şuruburilor de fixare a reductorului pe fundaţie
d ≈1,5 ⋅ δ ≈12 mm ;
• Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se află lângă
lagăre: d1 ≈ 0,75 ⋅ d = 10 mm ;
• Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu sunt lângă
lagăre: d 2 ≈ 0,5 ⋅ d = 6mm;
• Diametrul şuruburilor capacelor lagărelor: d 3 ≈ d 2 = 6mm ;
• Lăţimea flanşei corpului şi a capacului: K = 3 ⋅ d 2 = 18 mm ;
• Distanţa minimă între roţile dinţate şi suprafaţa interioară a reductorului:
∆ ≥1,5 ⋅ δ =15 mm ;
• Distanţa între roata cea mare şi fundul băii de ulei: ∆1 ≥ 4 ⋅ δ = 40 mm;
• Distanţa de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului: l1 = 2 mm ;
Temperatura uleiului din baie, în cazul carcaselor închise când nu are loc recircularea
uleiului, se calculează din ecuaţia echilibrului termic:
P2 (1 − ηt )
t = t0 + ≤ ta
λS cηt
2.346 ⋅10 3 (1 − 0.974 )
t = 18 + = 43 .58° < t a = 60 °
12 ⋅ 1.2 ⋅ 0.17 ⋅ 0.974
unde:
t0 - temperatura mediului ambiant (t0=18oC);
P2 - puterea la arborele de ieşire din reductor, în watt;
ηt - randamentul total al reductorului;
Sc - suprafaţa de calcul a reductorului, în m2: Sc=1,2S, unde S reprezintă suprafaţa
carcasei S = 0.17 m2;
λ - coeficientul de transmitere a căldurii între carcasă şi aer;
λ = (8...12) [W/(m2.oC)] dacă există o circulaţie buna a aerului în zona de montare a
reductorului;
26