Sunteți pe pagina 1din 5

LUCRARE DE VERIFICARE 1

1. Definiţi sunetul, fonemul și alofonul!


2. Arătaţi diferenţa dintre articulare şi coarticulare! Şi ilustraţi consecinţele vecinătăţii
asupra producerii alofonelor în următoarele cuvinte: viaţă, ambianţă, amfiteatru!
3. Consultaţi DOOM-ul şi hotărâţi care este forma corectă (există cazuri în care sunt corecte
ambele forme): sandvici/sendvici, paria/paria, ianuarie/ianuarie, topogan/tobogan,
ciocolăţi/ciocolate, îngheţăţi/îngheţate, grep/gref/grepuri/grefuri (fruct exotic),
sunteţi/sunteţi, filologă/filoloagă, chibrituri/chibrite!
4. Stabiliţi câte litere şi câte sunete sunt în următoarele cuvinte: central, maxilar, jazz,
nicicând, fulgi! Faceţi transcrierea lor fonetică!
5. Recunoaşteţi diftongii, triftongii şi vocalele în hiat din următoarele cuvinte: liceu, tăcea
(atenţie, aici semivocala face parte din sunetul č!), deal, maxim, mijlocaş, agreez, pomi,
copii, fragi, ghindă!
6. Demonstraţi că, în funcţie de intonaţie, sensul în enunţului Tu ai vrut să te plimbi în oraşul
ăsta se schimbă!
7. Indicaţi forma corectă a următoarelor cuvinte sau sintagme: şcenă, colidor, fimeie, văz,
celălant, fetele ăştea, brazi/braji, cruzi/cruji, promtitudine – şi explicaţi care este cauza
acestor forme incorecte!
8. Construiţi sintagme prin care să arătaţi cum, în funcţie de poziţia diferită a accentului,
sensul următoarelor cuvinte se schimbă: companie/companie, haină/haină,
mozaic/mozaic, comedie/comedie, director/director, beneficii/beneficii! Exemplu:
companie (companie de soldaţi) vs. companie (companie plăcută, companie teatrală).
9. După modelul cal-car, Ilustraţi funcţia diferenţiatoare a fonemului c în cal, s în ceas, a în
parc, c în câine, c în casă!
10. Identificaţi situaţiile în care x se pronunţă [cs] şi pe cele în care pronunţă [gz]: saxofon,
pix, examen, explic, orodox, box, exemplu, exerciţiu!

1
LUCRARE DE VERIFICARE 2
1. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: maseur, materialist, carioca, furt, strâmţi, liceal,
frustrare, machiat, maistru, desface – şi precizați ce regulă aţi aplicat!
2. Arătaţi care din cele două variante de pronunţie ale expresiei ora exactă este corectă:
[ora ecsactă] sau [ora egzactă]!
3. Identificaţi şi explicaţi rolul semnelor de punctuaţie şi de ortografie din textul de mai jos!
– Moşnege, zise ea, ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!
– Ba pune-ţi pofta-n cui, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns?
Bate acum şi tu găina, să-ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut şi eu cucoşul, ştii tu din
a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus! (Ion Creangă, Punguţa cu doi bani).

4. Corectaţi greşelile din textul următor (copiat de pe o pagină de forum al elevilor de clasa a
VIII-a), rescriindu-l! Apoi identificaţi şi explicaţi trei tipuri de greşeli pe care autorul
textului le-a produs! Care dintre aceste forme incorecte credeţi că au fost produse
intenţionat, cu ce intenţie?

tezele astea chiar sunt porkrii.sunt de acord cu cei care au spus asta.cea mai mare
prostie e k unii care sunt paraleli cu matematik,ramana,sau cu istoria si geografia
sa ia note mari,cum nu au nici la ore,iar la tezele astea, copiaza p rupte.
RUSINE!!!!!!!!!!! sper sa va vina mintea la cap si sa readuceti totul la normal,cum a
fost inainte cu capacitatea

2
LUCRARE DE VERIFICARE 3
1. Între cuvintele de mai jos, identificaţi-le pe cele derivate: înota, înnopta, proces, proceda,
coincidenţă, cooperare, sublinia, subiect, sublocotenent, descrie, deschis, prezice, presiune,
pensiune, peninsular - şi indicaţi prefixele şi sufixele (acolo unde este cazul)!
2. Identificaţi, cu ajutorul unui dicţionar, sensul următoarelor expresii: şoarece de câmp, şoarece
de bibliotecă, mouse, apă grea, apă de munte, apă distilată, apă minerală, apă plată, apă
oxigenată, apă de gură! Acolo unde este cazul, încercaţi să explicaţi cum a luat naştere sintagma!
3. Cu ajutorul unui dicţionar, verificaţi dacă în următoarele serii de cuvinte se întâlneşte derivarea
de la acelaşi cuvânt de bază: gram, program, organigramă; manie, maniac, cleptomanie; omnibus,
autobus, trolebus, minibus!
4. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului frunză!
5. În seria următoare: febra urcă, copilul urcă, copilul urcă valiza, copilul urcă în copac, copilul urcă
în lift, preţul urcă la 10 $, copilul urcă pe cal, copilului i se urcă la cap, identificaţi diferenţele de
sens ale verbului a urca!
6. Construiţi câte patru expresii/locuţiuni cu fiecare dintre următoarele cuvinte: nas, inimă, picior,
mână, deget, sânge!
7. Construiţi câmpul semantic al stărilor sufleteşti pozitive: bucurie, plăcere...! Puteţi folosi un
dicţionar de sinonime.
8. Identificaţi, în seriile următoare, cuvintele care nu fac parte din serie: albă – parfumată –
înnorată - multicoloră; înalt –înfrunzit – îmblânzit – verde; lichidă – colorată – înflorită – îngrijită şi
explicaţi modul în care v-aţi gândit!

3
LUCRARE DE VERIFICARE 4
1. Care dintre seriile următoare conţin doar substantive invariabile şi care doar substantive
epicene? pui-unchi-muncitoare-pronume; cui-pui-pantaloni-Bucureşti-Florii, animal-
pasăre-rinocer-gaiţă; gaiţă-lebădă-pisică-şarpe; rinocer-crocodil-morsă-girafă.
2. Alcătuiţi enunţuri în care substantivele capră şi codru să fie pe rând în toate cazurile (N, G,
D, Ac, V) şi indicaţi funcţia sintactică pe care o îndeplinesc în fiecare enunţ!
3. Indicaţi forma corectă! Pentru rezolvare, puteţi consulta lucrarea lui G. Gruiţă, Gramatica
normativă, din care au fost preluate aceste exemple.
a. avem nevoie de acumulatori / avem nevoie de acumulatoare;
b. a construit o casă cu trei nivele / a construit o casă cu trei niveluri;
c. răspunde elevul Ionescu Radu / răspunde elevul Radu Ionescu;
d. avea o memorie şi o inteligenţă remarcabilă / avea o memorie şi o inteligenţă
remarcabile;
e. cartea care o citesc acum este excelentă / cartea pe care o citesc acum este excelentă;
f. ne întâlnim la ora 17 / ne întâlnim la orele 17;
g. l-am apărat ca coleg / l-am apărat ca şi coleg;
h. urmare solicitării dumneavoastră veţi fi pensionat / urmare a solicitării dumneavoastră
veţi fi pensionat / ca urmare a solicitării dumneavoastră veţi fi pensionat;
i. oricare dintre politicieni poate fi contestat /oricare dintre politicieni pot fi contestaţi.
j. cartea va apare în curând / cartea va apărea în curând.

4. Identificaţi greşelile de orice natură din enunțurile de mai jos şi apoi corectaţi-le! Alegeţi
trei situaţii pe care le-aţi identificat şi explicaţi natura greşelii!
a. Avem decât peşte astăzi la prânz.
b. Din cartea de bucate care ai lăsat-o pe raft am luat o reţetă bună.
c. Aş vrea să ştii că colegii mei sunt toţi mari mâncători de peşte.
d. Nimic ce mi-a plăcut, că mi-a plăcut totul, ….. totul a fost un fiasco. Mi-a plăcut.
e. Gustul iaurtului ăstuia e extraordinar de nemaipomenit.
f. Nu desfageţ produsele!

4
LUCRARE DE VERIFICARE 5
1.Identificaţi funcţia sintactică a cuvântului subliniat! Văd casa. Se vede casa. Aceasta este casa
noastră. El este frumos. El cântă frumos. El este ca un om înţelept. El se poartă ca un om înţelept.
2.Identificaţi atributele substantivale şi indicaţi forma corectă a adjectivelor cu funcţie sintactică
de atribut adjectival!
a. I-am dat fetei înalte/înaltă o rochie pe măsura ei.
b. Utilizarea caietelor cu ordinea paginilor inversată/ ordinea paginilor inversate te poate
zăpăci;
c. Bucuria unei vieţi fermecătoare şi reduse/redusă la frumuseţea lumii l-a caracterizat
întotdeauna.

3. Indicaţi predicatele nominale în enunţurile următoare!


a. Ea nu este aşa. b. Greşeala este de ignorat. c. Câştigătorul concursului este altul.

4. Identificaţi subiectele din enunţurile următoare!


a.Cine vine pe alee? b. Nimeni n-a lipsit de la concert.

5. Îndreptaţi greşelile de acord din enunţul: Băiatului acesta i-am dat nişte cărţi care nu erau a
mele!
6. Identificaţi tipul de acord din enunţurile următoare (acord gramatical, acord prin atracţie, acord
după înţeles) şi, acolo unde este cazul, oferiţi varianta corectă! a. Gălăgia copiilor m-au trezit. b.
Echipajul s-au pregătit. c. Este măsline de vânzare la magazinul din colţ ? d. O parte dintre
vizitatori au plecat mai repede de la expoziţie. e. Este interzis aruncarea gunoaielor.
7. Prezentaţi particularităţile acordului între părţile de propoziţie (recitiţi unitatea de învăţare 6)!

S-ar putea să vă placă și