Metoda experimentului – aplicaţie

Prof. învățământ primar Elena – Diana Chertes

Colegiul Național ”Spiru Haret”- Târgu-Jiu

Experimentul a fost realizat în cadrul activităţii de cercetare pentru întocmirea lucrării

pentru obţinerea gradului I.
Am gândit cercetarea astfel:
Mi-am fixat ca punct de plecare ipoteza conform căreia jocul didactic matematic, precum
şi alte metode moderne de învăţare, metode activ- participative ( conversaţia euristică, învăţare
prin descoperire, problematizarea) sau metode interactive de grup ( brainstorming, metoda
ciorchinelui, metoda Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat, instruirea diferenţiată conform teoriei
inteligenţelor multiple, metoda cubului, etc), vor influenţa pozitiv gândirea divergentă a elevilor,
creativitatea lor, motivaţia lor pentru învăţare şi , implicit, rezultatele lor la învăţătură. Aşadar,
variabila dependentă, care va suferi modificări, este reprezentată de strategia didactică, mai
precis de metodele de predare – învăţare folosite, iar rezultatele obţinute prin testarea
cunoştinţelor elevilor vor putea fi comparate , observându-se modificările acestora.
Voi menţiona, de asemenea, faptul că, în cadrul experimentului – ca metodă principală de
cercetare, am folosit testul , ca metodă de evaluare a rezultatelor elevilor, precum şi o prelucrare
primară a datelor, pentru compararea datelor obţinute.
Eşantionul de subiecţi este reprezentat de cei 26 de elevi ai clasei la care predau ( clasa
a II – a A). Clasa de elevi este destul de omogenă, din punct de vedere al nivelului de informaţii
şi atitudinal, încât cercetarea să fie edificatoare pentru ipotezele fixate.
Am conceput cercetarea pe parcursul predării – învăţării – evaluării unităţii de învăţare
„Elemente intuitive de geometrie”, timp de 6 săptămâni.
La începutul experimentului, elevilor li s-a evaluat nivelul de cunoştinţe despre figuri şi
corpuri geometrice, cunoştinţe pe care le aveau din clasa I, printr-un test iniţial.
A urmat etapa de predare a cunoştinţelor din unitatea de învăţare sus – amintită, unde
s-au folosit metode tradiţionale ( explicaţie, demonstraţie, exerciţiul), excluzându-se în mod
intenţionat jocul didactic, precum şi alte metode active şi interactive. La sfârşitul acestei etape (4
săptămâni din cele 6), s-a aplicat un test intermediar, cu grad mediu de dificultate.
În a doua etapă, s-au consolidat cunoştinţele elevilor prin desfăşurarea lecţiilor sub formă
de joc didactic, iar în cadrul acestora, ca momente ale lecţiei s-au îmbinat cu succes metodele
activ-participative şi interactive de grup. La sfârşitul acestei etape s-a aplicat un test final care a
conţinut de la sarcini de nivel mediu până la sarcini cu un grad mai mare de dificultate.
Rezultatele obţinute în urma celor trei teste s-au înscris în tabele, apoi s-au reprezentat
grafic, la sfârşit datele comparându-se pentru a putea concluziona.
Aşadar, cercetarea asupra eficienţei jocului didactic matematic în stimularea gândirii
creatoare a elevilor şi creşterea calităţii procesului de invăţare a cuprins următoarele trei etape:
 Testul iniţial, înainte de studierea unităţii de învăţare amintite, pentru a vedea
nivelul de cunoştinţe ale elevilor, cunoştinţe însuşite în clasa I;
 Prima etapă de 4 săptămâni, în care s-au predat şi consolidat noţiunile,folosindu-
se metode tradiţionale, omiţându-se intenţionat jocul didactic şi alte metode
interactive de grup; la sfârşitul acestei etape s-a aplicat un test de evaluare
intermediar cu un grad de dificultate mediu.
 A doua etapă de 2 săptămâni a costat într-o perioadă de consolidare a noţiunilor,
folosind lecţii sub formă de joc didactic şi metode active sau interactive de grup;
la sfârşitul acestei perioade s-a aplicat un test final, unde s-au regăsit exerciţii cu
grad mediu până la sporit de dificultate, dar şi exerciţii ce solicitau creativitatea
elevilor.
Testele aplicate au fost următoarele:
 TEST DE EVALUARE INIŢIAL

1.Uneşte fiecare obiect cu figura cu care seamănă :

2.Ornează vasul cu tot atâtea figuri câte îţi sunt indicate în tabelul alăturat :

3. Descoperă regula şi continuă:

4.Colorează triunghiurile care ajută câinele să ajungă la căsuţa lui . Scrie apoi cifra
corespunzătoare .
 TEST DE EVALUARE INTERMEDIAR

1. Scrie numele fiecărei forme geometrice desenate mai jos:

__________________________________________________________________________

2.Scrie ce formă au obiectele din imaginile de mai jos:

3.Completează:

Pătratul are .... laturi de lungimi ................. . Triunghiul are ..... laturi.
Cubul are ..... feţe în formă de .................... .
4.Desenează:

a)un pătrat în interiorul cercului şi un triunghi în exteriorul

acestuia.

a) un dreptunghi în exteriorul triunghiului şi un cerc în interiorul

dreptunghiului.
5.Cine sunt eu?

a) Sunt o figură A B C D
geometrică
plană. Am 4 laturi
de lungimi egale.
Sunt desenat în
interiorul unui
cerc.

Sunt figura .....

b) Sunt o figură
geometrică
plană. Am 3
laturi. Sunt
desenat în
exteriorul unui
dreptunghi dar în
interiorul unui
pătrat.
Sunt figura .....
c) Nu sunt o
figură
geometrică. Sunt
desenată în
interiorul unui
pătrat.

Sunt
o ................
6.Află diferenţa dintre suma numerelor aflate în interiorul triunghiului şi
diferenţa numerelor din exteriorul lui:

_____________________
25
_____________________

_____________________ 92

_____________________ 75

TEST DE EVALUARE FINAL

1. Uneşte cuvântul cu desenul corespunzător:

cerc pătrat triunghi dreptunghi

2. Scrie denumirile corpurilor geometrice:

3. Notaţi în tabel numărul corpurilor cerute

CORPUL NUMĂRUL

Cub

Con

Cilindru

Sferă
 4. Observă desenele şi scrie:

a) numărul triunghiurilor: ......... b) numărul pătratelor: ...........

c) numărul dreptunghiurilor: ............

5. Avem desenul

234

137

223
6.Aflaţi:

a) suma numerelor din exteriorul dreptunghiului;

_____________________________________________________

b) diferenţa numerelor din exteriorul triunghiului;

______________________________________________________

c) suma numerelor din interiorul triunghiului;

______________________________________________________

6. Pentru un colaj, Adrian a decupat 24 de cercuri, triunghiuri cu 8 mai puţine şi 15 pătrate.

Câte figuri geometrice a decupat Adrian în total?

Rezolvare:

Testul iniţial cuprinde, deci, 4 itemi de evaluare a competenţelor matematice ce se referă

la însuşirea noţiunilor intuitive de geometrie ( figuri geometrice şi corpuri geometrice). Am avut
în vedere competenţe privind recunoaşterea figurilor şi corpurilor geometrice şi asocierea
obiectelor date cu figurile/ corpurile geometrice cunoscute( item 1); reproducerea acestor figuri
în desene şi cearea unor modele( item 2); capacitatea de a continua modele repetitive şi de a
completa şiruri de figuri geometrice(item 3); capacitatea de analiză şi selectare a unei figuri
geometrice dintr-o mulţime de figuri (item 4).
Standardele de performanţă au fost următoarele:
Foarte bine – pentru rezolvarea corectă a celor 4 itemi;
 Bine – pentru rezolvarea corectă a 3 dintre cei trei itemi;
Suficient – pentru rezolvarea corectă a 2 dintre cei 3 itemi;
Insuficient – pentru rezolvarea a mai puţin de 2 itemi.
Pentru testul intermediar şi cel final, cei 6 itemi au avut în vedere competenţe sporite în
operarea cu figuri şi corpuri geometrice faţă de testul iniţial:
- recunoaşterea figurilor/ corpurilor geometrice (itemii 1 şi 2 din ambele teste);
- analiza figurilor geometrice( item 3 din testul intermediar);
- analiza unui desen pentru identificarea şi recunoaşterea corpurilor/ figurilor geometrice
folosite( itemii 3 şi 4 din testul final);
- reproducerea în desen a figurilor geometrice, conform cerinţelor – interiorul / exteriorul
unei alte figuri(item 4 din testul intermediar);
- compararea unor desene pentru identificarea figurilor descrise ( item 5 din testul
intermediar);
- deprinderea de calcul matematic în concentrul 0 – 1 000 ( item 6 din testul intermediar şi
item 5 din testul final);
- capacitatea de a rezolva probleme cu mai multe operaţii( item 6 din testul final).
În cazul ambelor teste, standardele de performanţă au fost următoarele :
Foarte bine – pentru rezolvarea corectă a tuturor celor 6 itemi;
Bine – pentru rezolvarea corectă a 4 – 5 itemi;
Suficient – pentru rezolvarea corectă a 3 itemi;
Insuficient – pentru rezolvarea a mai puţin de 3 itemi.
Rezultatele obţinute la cele 3 teste sunt prezentate în tabelul următor:

NUMĂRUL DE ELEVI CARE AU OBŢINUT

TESTUL CALIFICATIVUL

FOART BINE SUFICIENT INSUFICIENT

E BINE
INIŢIAL
19
5 2 0
INTERMEDIAR 17 7 2 0
 FINAL 20 5 1 0

Transformate în procente, rezultatele testelor ar arăta astfel:

Testul iniţial Testul intermediar Testul final
FB – 73,08% FB – 65,38% FB – 76,93%
B - 19,23% B - 26,93% B - 19, 23%
S - 7,69% S - 7,69% S - 3,85%
I - 0,00% I - 0,00% I - 0,00%
Reprezentate grafic, rezultatele ar arăta astfel:

Test iniţial
80

70

60

50

40

30

20

10

0
Foate bine Bine Suficient Insuficient
 Test intermediar
70

60

50

40

30

20

10

0
Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Test final
90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Compararea datelor obţinute

 90

80

70

60

50
Series 1
Series 2
40
Series 3
30

20

10

0
Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Analizând interpretările grafice şi rezultatele numerice observăm că apar diferenţe mai

mari sau mai mici între rezultatele obţinute la fiecare dintre cele 3 teste. Dacă la testul iniţial 19
elevi au obţinut FB, la cel intermediar numărul lor a scăzut la 17, însă testul final aduce ocreştere
nu numai faţă de cel intermediar, chiar şi faţă de testul iniţial – 20 elevi obţinând FB.
De asemenea, se constată faptul că numărul calificativelor de B este constant la primul şi
ultimul test- 5 elevi, la testul intermediar fiind 7 calificative de B( deci creşte procentul
mediocrităţii).
În sfârşit, dacă la primele două teste numărul celor cu S este constant- 2 elevi, se observă
o uşoară scădere a celor ce au înregistrat acest rezultat la testul final – 1 elev.
O posibilă cauză a saltului calitativ realizat la ultimul test ar putea fi implicarea elevilor
în activităţi matematice de stimulare, activizare a învăţării prin metode şi tehnici activ -
participative şi de învăţare interactivă bazate pe joc.
O altă cauză ar putea fi aceea că activităţile matematice s-au caracterizat prin varietate,
diversitate şi atractivitate, atât în conţinut, cât şi în forma de prezentare.