Managementul proceselor

educaționale

Managementul proceselor
Managementul spațiului educațional
și
educaționale
Metode interactive de dezvoltare a
abilităților de învățare la elevi

Chiorean Andrada
Managementul spațiului educațional
șiGrozav Camelia
Metode interactive de dezvoltare a
Radu Ramona
abilităților de învățare la elevi
Stancu Ioana

StăvarChiorean
Roxana Andrada

Grozav Camelia

Radu Ramona

Stancu Ioana

Stăvar Roxana

1
Cuprins
Introducere:...........................................................................................................................................3
I.Managementul spațiului educațional...................................................................................................4
I.1. Importanța managementului educațional....................................................................................4
I.2. Spațiul educațional școlar.............................................................................................................5
I.3. Principii generale privind aranjarea clasei....................................................................................6
I.4. Spațiul educațional online............................................................................................................7
II.Metode interactive de dezvoltare a abilităților de învățare la elevi....................................................7
II.1. Mediul online..............................................................................................................................7
II.2. Predarea online..........................................................................................................................7
II.3. Platforme de predare online........................................................................................................8
II.3.1. Google Classroom.................................................................................................................8
II.3.2. Microsoft Teams...................................................................................................................8
II.3.3. ZOOM...................................................................................................................................9
II.4. Metode interactive......................................................................................................................9
II.5. Avantajele metodelor interactive în mediul online...................................................................10
III.Concluzii...........................................................................................................................................10
IV.Bibliografie.......................................................................................................................................11

2
Introducere:
Realizarea și asigurarea unui proces educațional la nivel înalt și eficient se află într-o
strânsă relație de legătură cu mediul în care se desfășoară întreaga activitate. Mediul
educațional are un impact semnificativ în ceea ce privește formarea și dezvoltarea
personalității elevului. Acesta reprezintă factorul modelator care încuviințează relevarea,
stimularea, amplificarea dispozițiilor genetice prin demersuri educative. Spațiul educațional
școlar înglobează întregimea factorilor, condițiile determinatoare în realizarea procesului
educațional și influențează dezvoltarea și formarea personalității elevilor.

Carmen Cătălina Ioan evidențiază cele două componente ale mediului educațional:
fizică și socială. Partea fizică este reprezentată de către elementele propriu- zise aflate în
spațiul educațional care acționează direct și indirect cu membrii acestuia, iar partea socială
este reprezentată de elemente psiho- sociale a cărei acțiune intră în contact direct atât asupra
individului, a grupului și a întregii comunități.

Învățarea este o activitate realizată în incinta spațiului educațional, fiind manifestată

prin diferite metode, atât tradiționale, cât și interactive. Procesul de învățare desfășurat în
cadrul spațiului educațional cu ajutorul diferitelor strategii, metode de învățare și materiale se
poate realiza în cadrul celor doi poli necesari: educatorul și elevul. Cadrele didactice îşi
stabilesc strategiile didactice plecând de la concepţia pedagogică actuală şi concepţia proprie,
având în vedere conţinutul şi scopul situaţiilor de instruire, distincte tipuri de învăţare,
principiile şi legităţile didactice, sistemul de gândire şi nivelul de cunoştinţe al persoanelor
instruite, spaţiul şcolar unde se desfăşoară activitatea lecției şi timpul aferent ei.

Datorită situației actuale în care se află România, lucrarea elaborată dorește să

evidențieze și să detalieze atât spațiul educațional clasic, tradițional și spațiul educațional
curent: mediul on- line, cât și diferite metode de predare interactive ale lecțiilor, deoarece,
procesul de învățământ se realizează în totalitate virtual.

3
I.Managementul spațiului educațional

I.1. Importanța managementului educațional

Creșterea în evoluție a teoriilor și modelelor educaționale evidențiază maturizarea
aplicativă și cea conceptuală spre posibilitatea clarificării amplificării conceptului în ceea
ce privește domeniul educației, de la asimilarea concepției incipiente și dominant
economic, la cea pedagogică. „Managementul educaţiei sau managementul pedagogic
defineşte, astfel, un tip de conducere superioară a sistemului de învăţămăţământ la nivel
global, optim, strategic, în concordanţă cu cerinţele modelului cultural al societăţii
informaţionale democratice şi ale paradigmei curriculumului.”[ CITATION Sor10 \l 1048 ] 1

În timpului secolului al XX-lea au apărut o multitudine de concepții și orientări cu

ecouri asupra conducerii procesului de învățământ, precum:

 Calitatea resursei umane în centrul atenţiei;

 Conceperea conducerii ca fiind organizarea mai eficientă a activităţilor;

 Realizarea raţionalizării lor prin utilizarea funcţiilor de prevedere, organizare, decizie,

coordonare, control;

 Valorificarea experienţei curente şi a creativităţii celor implicaţi;

 Evidenţierea relaţiilor interpersonale şi de comunicare;

 Participarea la actul decizional;

 Afirmarea nevoii de formare şi perfecţionare a culturii manageriale;

 Orientarea spre criteriile de evaluare centrală pe succes şi calitate;

 Promovarea proiectării şi valorificării cercetării şi inovării pedagogice.

Managementul educaţional are o sferă largă , reliefându-se posibilitatea analizei

procesului şi a altor sisteme din sfera educaţiei (atât formale, cât și nonformale), în vederea
abordării globale şi specifice a succesului în atingerea idealurilor, scopurilor, obiectivelor.
1
Pentru a conduce o şcoală este necesar să existe un sistem corespunzător de comunicare atât la nivelul întregii
şcoli, cât şi la nivelul fiecărui grup de lucru (clasa, catedra). Acesta este absolut necesar pentru a-i permite
managerului să cunoască permanent problemele care apar şi să poată interveni rapid în soluţionarea acestora;
să poată eşalona şi ierarhiza deciziile în funcţie de nivelul structurilor la care se referă. Experienţa personală a
managerului şi stilul său de conducere au o mare importanţă in coordonarea activităţilor şcolare.[ CITATION
Joi00 \l 1048 ]

4
 Însăşi definirea educaţiei ca activitate, sistem de acţiuni de formare-dezvoltare a
personalităţii educatului, de influenţare conştientă, orientată şi reglată către anumite finalităţi,
rezultă cu necesitate şi existenţa unei abordări explicite a conceperii, organizării, coordonării,
evaluării, optimizării continue a elementelor procesului educaţional.

I.2. Spațiul educațional școlar

Spațiul educațional reprezintă conceptul aflat într-o permanentă schimbare, evoluție.
Schimbarea acestuia este constrânsă de modificarea permanentă a educației și a societății în
totalitate. În mod tradițional, activitatea școlară se desfășoară în cadrul incintei școlare,
clădirea. Clasa ca unitate funcţională pricipală a programului, este mijlocul în care se
desfășoară principalele procese educaţionale. Amenajarea clasei în funcție de formă,
suprafaţă, volum stă în modul în care este gândit postul de lucru al elevului şi principille care
stau la baza proiectării: problemele de pedagogie propriu-zise şi normele de igienă complexă
privind cadrul ambiental (culoare, luminozitate, ventilaţie, etc). Forma clasei este determinată
de diferiți factori, precum : obţinerea unui ambient cât mai plăcut; asigurarea unei mobilări
variate din punct de vedere funcţional; obţinerea parametrilor sanitari recomandaţi de către
cadrele competente (ventilare, luminare naturală) şi asigurarea unei construcţii eficiente şi de
durată.

Suprafata si volumul unei săli de clasă se determină în

urma numărului de elevi componenți ai clasei respective
(rezultat al posibilitatilor economice și de acoperire cu cadre
didactice). Se considera ca suprafața optima pentru un elev este
in jurul a 1,5 mp și ca numarul de elevi într-o clasa fluctuând
între 25 si 40 în ceea ce privește planul mondial.

Luminarea şi ventilarea claselor determină hotărâtor

procesele educaţionale. Luminarea naturală se poate realiza prin vitrarea unuia sau mai multor
pereţi ai sălii de clasă. Criteriul principal care este de urmărit în
proiectarea unei săli de clasă este obţinerea unei luminări cât mai
uniforme pe suprafaţa de lucru. Modul de luminare naturală are o

5
influenţă covârşitoare asupra formei sălilor de clasă, impunându-se diferite tipuri în funcție de
forma și mărimea sălii.2

Orientarea claselor se realizează de preferat în direcția sud-est, considerându-se că se

asigură astfel cea mai bună cantitate de lumină. Orientarea către partea vestică este evitată și
nerecomandată datorită temperaturilor mari de după amiază, dar și din pricina oboselii
acumulate de elevi.

Mobilierul educațional ( cel destinat elevilor și cadrului didactic, spațiul de depozitare,

tablele) este necesar să corespundă caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor şi să fie
adecvat spaţiului din clasă, iar reglarea și aranjarea acestuia trebuie să urmărească obiectivele
intructiv- educative ale activităților.

I.3. Principii generale privind aranjarea clasei

 Profesorul trebuie să dețină controlul vizual „rezonabil” asupra tuturor elevilor;
 Elevii trebuie să dețină o vizibilitate foarte bună asupra prezentărilor,
demonstraţiilor, tablei, etc.;
 Materialele didactice folosite trebuie să fie accesibile și să utilizeze un limbaj
adecvat vărstei;
 Zonele în care se circulă şi culoarele trebuie să faciliteze accesul ușor şi rapid în
interiorul și în exteriorul sălii de clasă;
 Aranjarea mobilierului trebuie să faciliteze aranjarea rapidă a elevilor în perechi,
grupuri mici, grupuri mari;
 Sălile de clasă trebuie să fie organizate şi poziţionate astfel încât să evite apariţia
stimulilor senzoriali care pot conduce către distragerea atenţiei elevilor.
I.4. Spațiul educațional online
Datorită situației de actualitate, sistemul de învățământ a suferit majore schimbări în
ceea ce privește desfășurarea activităților de învățare, referindu-ne atât la spațiul educațional,
cât și la durata activităților, a metodelor și strategiilor utilizate.

Spațiul educațional tradițional se eclipsează în întregime: clădirea școlii este înlocuită cu

propria locuință a fiecărui elev, sala de clasă se transformă în camera elevului, materialele
utilizate anterior se estompează în fața unora digitale, iar timpul variază de la o platforma on-

2
Aceste funcţie semnifică aplicarea în practică a programelor de activitate a şcolii.Managementul şcolar
presupune aspect oraganizatorice ca: repartizarea mijloacelor materiale pentru activitatea de învăţământ
(mobilier, laboratoare etc,) şi a sarcinilor didactice, structurarea claselor de elevi, corelarea activităţilor de
învăţământ în cadrul unor orare, activităţi didactice şi extradidactice.[ CITATION Ceo08 \l 1048 ]

6
line la o alta. Deși sala de clasă ia o cu totul o altă formă, nu este de ignorat faptul că lumina
naturală trebuie sa fie nelipsită și suprafața mobilierului utilizat să fie benefică procesului
educativ.3

II.Metode interactive de dezvoltare a abilită ților de învă țare la

elevi
II.1. Mediul online
Sistemele educaționale din întreaga lume trec, din păcate, în zilele actuale prin nevoia de a
se reinventa, dată fiind situația în care milioane de elevi își petrec zilele în casele lor,
asemenea cadrelor didactice. Ce putem face însă în aceste vremuri ca să continuăm să învățăm
și actul educațional să se întâmple? Cum ne adaptăm la predarea on-line? Cum ne poate ajuta
tehnologia acolo unde ea există și cum influențează aceasta procesul de învățare?

Termenul de sistem de instruire online indică totalitatea tehnologiilor, procedurilor,

mijloacelor, participanţilor care conlucrează pentru atingerea finalităților procesului de
instruire.

II.2. Predarea online

Instruirea online se referă la instruirea care se desfăşoară prin intermediul unui
calculator conectat la o reţea, conţinutul educaţional putând fi sub forma unei lecţii
tradiţionale sau a unei sesiuni de lucru colaborativă, realizată cu ajutorul tehnologiilor de
comunicaţie. Materialele educaţionale pot fi prezentate sub forme difertie:

 de text
 grafice
 materiale audio

3
Ca parafigmă, managementul propune un nou model de abordare a teoriei educaţiei şi instruirii, cu implicaţii
directe la nivelul proiectării curricular a educaţiei şi instruirii (care constituie obiectul de studiu al unei noi
ştiinţe fundamentale a educaţiei – teoria curriculumului). Avem în vedere contribuţia pe care managementul
educaţiei o poate aduce la constituirea unei axiomatic a educaţiei eficiente.[ CITATION Rad01 \l 1048 ]

7
  video.

II.3. Platforme de predare online

Există diverse resurse şi platforme care facilitează predarea online, multiple
instrumente educaţionale, având o importanță majoră conceperea și desfășurarea lecțiilor de
către profesor într-un mod atractiv, interesant, de a propune metode şi exerciţii care să-i
provoace pe elevi. În mediul online lecţiile trebuie pregătite cu mare atenţie, materialele la fel,
iar a da un feedback constructiv este obligatoriu.

II.3.1. Google Classroom

Este una dintre platformele recomandate de Ministerul Educaţiei
Naţionale pentru lucrul online cu elevii. Aceasta oferă posibilitatea
atât profesorilor, cât şi elevilor, să încarce materiale, să posteze
diverse anunţuri şi, special pentru profesori, să dea note materialelor
lucrate de elevi şi încărcate aici.

II.3.2. Microsoft Teams

Este o platformă ce beneficiază de un spaţiu de lucru bazat pe chat. Profesorii:

• pot forma rapid clasele,

• pot împărtăşi cu elevii materialele didactice,

• pot posta anunţuri,

• pot împărţi clasele în grupuri mai mici pentru ca aceştia să poată lucra în grupuri la
diverse proiecte,

• pot crea, distribui şi evalua teste, pot transmite şi evalua temele elevilor

II.3.3. ZOOM

8
 Este una dintre cele mai utilizate pentru comunicarea în
timp real. În varianta gratuită permite organizarea orelor cu până
la 500 de participanţi.  Profesorul poate transmite informaţii cu
ajutorul share screen, lecţiile pot fi înregistrate, se utilizează o
tablă virtuală, lecţiile se salvează automat în cloud şi pot fi
revăzute, clasa virtuală poate fi securizată, pot fi accesate diverse clipuri educaţionale de pe
Youtube sau alte platforme.

II.4. Metode interactive

Metodologia didactică modernă operează cu metode
care trebuie însușite de profesor și de elevi pentru a
înțelege cum să studieze, să fie înzestrați, deci, cu metode
active de învățare.
Principiul de bază al
instruirii active este
principiul participării directe, nemijlocite a studentului
în procesul de învățare, care obligă profesorul să asigure
participarea studentului la obținerea performanțelor
preconizate. Instruirea activă, prin particularitățile sale
flexibile de aplicare, asigură implementarea cu ușurință
a metodelor interactive atât în sala de clasă, cât și
online, pe platforme.

Utilizarea metodelor interactive creşte gradul de

activism şi de implicare a elevului la activitate, de la
simplu receptor la participant activ. Interactivitatea
presupune şi o atitudine pozitivă faţă de relaţiile
umane, faţă de importanţa muncii în echipă şi o
deschidere faţă de cooperare, o atitudine de susţinere
a ideilor apărute prin colaborarea cu ceilalţi. Specifică
metodelor didactice interactive este şi
multirelaţionalitatea între profesor şi elevi, între elev
şi colegii săi, pe de o parte, dintre elevi şi conţinut pe de altă parte.

9
 Există o multitudine de aplicații care utilizează metode interactive, concepute sub formă
de jocuri, concursuri, benefice creșterii interesului elevilor.

II.5. Avantajele metodelor interactive în mediul online

 stimularea efortului și a productivității individului;
 formarea capacității de a sintetiza și de a folosi cunoștințele dobândite;
 dezvoltarea inteligențelor multiple;
 stimulare dezvoltării capacității cognitive complexe;
 împărțirea sarcinilor de lucru în părți egale în cadrul muncii în grup / echipă;
 reducerea timpului de soluționare a problemelor;
 reducerea la minim a fenomenului de blocaj emoțional;
 dezvoltarea capacității elevilor de a lucra în echipă;

III.Concluzii
Deși sistemul de învățământ actual a suferit o multitudine de schimbări majore, instituția
cadrele didactice, elevii și societatea s-au adaptat acestui nou model de spațiu educațional și
acestor metode cu grad ridicat de menținere a atenției și interesului elevilor.

Spațiul educațional îi este necesară amenajarea, ținându-se cont de factorii favorabili

învățării, iar predării îi este necesară utilizarea de noi metode și strategii benefice învățării în
situația actuală. Metodele interactive oferă noi oportunități de învățare si formare a
competențelor prin stimulare, implicare și cunoaștere atât în învățamântul tradițional cât și în
cel la distanță. Acestea au demonstrat cu plenitudine aplicabilitatea dar și eficacitatea,
asigurând pe lângă asimilarea obiectivelor didactice impuse și dezvoltarea abilităților creative.

10
IV.Bibliografie
Adriana, B. (2001). Consiliere educațională,Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și
consiliere. Cluj-Napoca: Editura Ardealul.

Ceobanu, C. (2008). Managementul clasei de elevi. Iași: Polirom.

Cristea, S. (2003). Managementul organizației școlare. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Cristea, S. (2010). Fundamentele pedagofiei. Iași: Editura Polirom.

Cucoș, C. (2002). Timp și temporalitate în educație, Elemente pentru un management al timpului

școlar. Iași: Editura Polirom.

I., C. (1983). Perfecționarea lecției în școala modernă. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Joiță, E. (2000). Management educațional. Iași: Polirom.

Pănișoară, I.-O. (2003). cComunicare eficientă-metode de interacțiuni educaționale. Iași: Polirom.

Radu Ioan, J. D. (2001). Tratat de didactică modernă, ediția a-II-a. Cluj-Napoca: Editura Dacia.

S.E, B. (2003). Tehnica învățării eficiente. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

https://www.google.md/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=7&cad=rja&uact=8&sqi=2&ved=0CDwQFjA
G&url=http%3A%2F%2Fcnlr.ro%2F~tucu
%2Fmetode.docx&ei=XeXsU4msFYXD7AbRjYHoAw&usg=AFQjCNGFx0h1-
3TxSURRjcydlvMtxaEfwg&bvm=bv.72938740,d.bGE

https://www.utgjiu.ro/revista/dppd/pdf/2016-03/3_Amelia%20Georgiana%20Boncea.pdf

https://www.twinkl.ro/

11