Sunteți pe pagina 1din 1

Cine suntem?  Cum ne poti sprijini?  Cine ne susţine?

 Proiecte  Blog Contact Donează

Când predai matematica, trebuie


să-i înveţi pe copii să găsească
soluţii la probleme noi, nu să  No Comments  4  30

memoreze proceduri
By CEAE ianuarie 4, 2021 Blog

DONEAZĂ

SEARCH

Search... Search

ARTICOLE RECENTE

Când predai matematica, trebuie să-i


înveţi pe copii să găsească soluţii la
probleme noi, nu să memoreze
proceduri

Pandemia nu i-a găsit pe profesorii


de zică din Vâlcea singuri. Resursa
importantă pe care au avut-o la
„Scoateţi o foaie de hârtie” este propoziţia care a stârnit anxietatea multor elevi, care ştiau că urmează o temută
dispoziţie
lucrare de control. Însă, cu ghidajul potrivit, foaia ţinută la începutul orei de un copil se transformă într-o veritabilă
fundaţie pentru învăţare. În şcolile din Germania, profesorii predau matematica pornind de la înţelegerea intuitivă De ce obţin elevii români rezultate 
pe care elevii o au asupra noţiunilor pe care urmează să le studieze. slabe la testele internaţionale: „Dacă
un elev nu vede aproape niciodată
cerinţe contextualizate la situaţii
La lecţia despre mediatoare, de pildă, înainte să enunţe de niţia acesteia, profesorii le cer copiilor să îndoaie o reale, atunci tendinţa lui naturală
foaie de hârtie pe care este trasat un segment de dreaptă, suprapunând punctele A şi B. este să înveţe super cial”

Cercetătorul Octavian Micu, despre


cum poţi creşte calitatea educaţiei
ştiinţi ce: „Dacă îi dezvolţi de la bun
început curiozitatea de a înţelege,
copilul se va forma în acest fel”

Dincolo de întrebarea când se vor


întoarce copiii la şcoală, trebuie să
ne punem o alta: Cum să creştem
calitatea educaţiei în toate şcolile din
România?

Până să a e că mediatoarea poate de nită ca locul geometric al punctelor egal depărtate de extremităţile
segmentului, copiii capătă o primă înţelegere asupra noţiunii privind la acea cută a hârtiei perpendiculară pe
segment. 

Acest pas are o importanţă uriaşă în procesul de învăţare pentru că în timpul şcolii primare şi gimnaziale gândirea
copiilor este ancorată în concret, este intuitivă şi spaţială, iar o parte dintre elevi au o problemă cu înţelegerea
unora dintre noţiuni, care  li se par  abstracte.

Cu o abordare precum cea de mai sus, procentul celor care înţeleg ce este o mediatoare creşte.

În faza următoare, copiii au de construit ei înşişi o mediatoare, o activitate pe care o vor avea de făcut de multe ori
în timpul şcolii, fără a mai îndoi, desigur, foaia.

Cu ajutorul unui compas, al cărui vârf se a ă în punctul A, copiii trasează un cerc cu raza mai mare decât
jumătatea segmentului AB. Apoi, realizează un cerc similar aşezând vârful compasului în punctul B. Iar atunci când
unesc punctele de intersecţie ale celor două cercuri, copiii obţin mediatoarea. 

În manualul de matematică pentru clasa a VII-a publicat de Ernst Klett Verlag şi utilizat în landul Baden-
Württemberg din Germania, lecţia despre bisectoare este predată într-un mod similar celei despre mediatoare.
Totul porneşte din nou de la o foaie îndoită de hârtie.

Să împarţi unghiului în două părţi egale în acest mod intuitiv (trebuie suprapuse cele 2 laturi ale unghiului) este o
abordare mult mai e cientă decât să-l auzi pur şi simplu pe profesor dând de niţia bisectoarei şi să-l priveşti
desenând-o pe tablă. Apoi, elevii descoperă o proprietate importantă a bisectoarei, că orice punct de pe aceasta
este la distanţă egală de laturile unghiului. Pentru a a a poziţia bisectoarei, elevul trasează 3 arce de cerc cu
ajutorul unui compas – întâi pune vârful compasului în S, iar apoi în punctele A şi B. Unind punctele de intersecţie
ale celor 2 arce de cerc de culoare roşie, elevul a ă poziţia poziţia bisectoarei.

În manualul în care se a ă amintitele lecţii, abordarea este constructivistă şi pleacă de la cunoaşterea anterioară a
elevului şi de la ce poate el percepe şi înţelege în mod intuitiv. Există o preocupare serioasă de a evita oferirea de
soluţii care trebuie memorate de către elevi (care sunt paşii pe care ei trebuie să-i urmeze în diferite situaţii) şi de
a-i încuraja să găsească soluţii folosindu-şi gândirea intuitivă şi cea spaţială. Aceasta din urmă stă şi la baza
rezolvării unor probleme complexe. O persoană care are capacităţi bune de problem solving are de obicei bine
dezvoltată şi gândirea gurativă şi abilitatea de a-şi construi hărţi mentale. Chiar dacă cineva e capabil să
gândească  abstract, el are, adesea în spate, un mecanism de a-şi construi reprezentări intuitive. 

În acest mod de predare a mediatoarei şi bisectoarei un rol important îl are locul geometric, prea puţin exploatat
în şcolile de la noi, deşi cu ajutorul său poţi rezolva şi probleme practice, cum ar măsurarea rapidă  a înălţimii
unei stânci sau a turlei unei biserici.

Să spunem că te a i în punctul A. Dacă te uiţi la vârful turlei, poţi observa că dreapta pe care se a ă acesta şi
ochiul tău formează cu orizontala un unghi alfa. Dacă mergi câţiva paşi mai spre biserică (să zicem 25 de metri),
până în punctul B, dreapta care uneşte ochiul tău şi vârful turlei bisericii va forma un unghi beta.

Trasăm apoi la scară un desen pe foaia de caiet. Astfel, dacă am parcurs 25 de metri din punctul A în punctul B, pe
foaia de hârtie vom avea 2,5 cm (scara este de 1:1000). Din punctul A trasăm un segment de dreaptă care face
unghiul alfa cu segmentul AB, iar din B trasăm un segment de dreaptă care face un unghi beta cu dreapta pe care
se a ă AB. În punctul de intersecţie al celor 2 segmente de dreaptă se a ă vârful turlei. Coborâm apoi
perpendiculara din acest punct pe dreapta pe care se a ă şi segmentul AB. Măsurând segmentul rezultat (cel de
culoare roşie) şi ţinând cont de scara folosită, putem calcula înălţimea turlei, h (este de 47 de metri). Notă: pentru
a nu complica discuţia, nu s-a luat în calcul înălţimea la care se a ă ochiul observatorului faţă de suprafaţa
pământului. 

În manualul de matematică pentru clasa a VII-a publicat de Ernst Klett Verlag şi utilizat în landul Baden-
Württemberg din Germania, noţiunile sunt introduse pornind de la exemple din viaţa reală. Când vorbesc despre
cercul înscris într-un triunghi, profesorii le cer elevilor să taie dintr-o bucată triunghiulară de material cea mai
mare bucată rotundă pe care o pot scoate pentru a o pune sub un ghiveci de ori.

Or, asta înseamnă să traseze cerul înscris în acel triunghi. Pentru a descoperi singuri unde se a ă centrul acestui
cerc, elevii desenează mai întâi un cerc pe o foaie. Apoi, trasează laturile unui triunghi, care sunt tangente la cerc.
Cele 3 segmente verzi sunt egale, ind raze ale cercului. Or, dacă avem puncte egal depărtate de laturile unui
unghi, alfa, atunci ele se a ă pe bisectoarea acelui unghi. La fel stau lucrurile pentru unghiurile beta şi gamma.
Prin urmare, centrul cercului înscris se a ă la intersecţia bisectoarelor celor 3 unghiuri. Astfel, vedem că sarcina
găsirii centrul cercului înscris într-un triunghi se poate rezolva mai intuitiv cu ajutorul noţiunii de locul geometric.

Pentru a a a unde se situează centrul cercului circumscris unui triunghi, copiii au de a at unde este punctul în
care  mijlocul unui vapor, care străbate un canal, va la distanţă egală de trei faruri.

Procedând într-un mod similar, elevii pot a a singuri că centrul cercului circumscris triunghiului se a ă la
intersecţia mediatoarelor celor 3 laturi.

O astfel de abordare a matematicii îi ajută pe copii să înţeleagă logica din spatele regulilor pe care trebuie să le
aplice. Pentru că miza principală nu este aceea de a-i ajuta să devină buni la a utiliza proceduri, de multe ori fără
să le înţeleagă, ci de a-i învăţa să găsească soluţii la probleme noi cu care se pot confrunta în viaţa de zi cu zi .

© 2021 Centrul de Evaluare si Analize Educationale. Toate drepturile rezervate.   


Politica de con dentialitate | Politica de cookie-uri

S-ar putea să vă placă și