Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colaborare: Angela Cutasevici, învăţătoare, Liceul şcolari, diriginţi, profesori, Chişinău, 2006; Album de
Teoretic „Gh. Asachi”, mun. Chişinău; Petruţa Aurora Grecu, familie: Mariana Marin.
învăţătoare, Şcoala Generală nr. 11, Hunedoara, România. Etapa de evocare a presupus un asalt de idei prin
Credit fotografic: Portalul profesorului modern experimentul imaginativ, auditoriul fiind suscitat de
www. didactic.ro.; “Învăţ să fiu”. Ghid pentru psihologi cutia fermecată, care urma să fie explorată prin între-
41
EDUCAŢIE TIMPURIE
barea: Cum credeţi, ce poate fi în ea? La acest capitol şi-au Răspunsurile copiilor la întrebările: Poţi să renunţi la
dat concursul atît elevii, cît şi părinţii. Momentul a generat familie? Este posibil să te descurci singur în societate? au
emoţii: şi-au imaginat că în cutie poate fi un leu, o ciocolată, pus pe gînduri mulţi părinţi:
un pix, un creion, o fişă, o scrisoare; alţii, în special părinţii, • „Deşi părinţii deseori strigă la mine, totuna îi iubesc. Ştiu
au presupus că poate fi o cutie a speranţelor, o cutie ce le-ar că dacă mi-ar explica, aş înţelege şi oricum i-aş iubi.”
putea aduce fericire. Motivaţia a fost stabilită din start: părinţii (Elevul şi-a permis o astfel de destăinuire, dat fiind faptul
au sesizat direcţia de gîndire şi au servit drept model pentru că părinţii lui au lipsit de la ora de dirigenţie).
copiii lor (unii dintre ei şi-au voalat problemele de familie, • „Cine mă va îmbrăca, mă va încălţa, mă va hrăni?” (Sesizăm
anumite lucruri, cu siguranţă, punîndu-i pe gînduri). rolul părintelui de furnizor material, insuflat chiar de părinte).
Ceea ce se ascundea în cutie le-a dat puţină bătaie de cap: • „Părinţii ne cresc şi pentru ca cineva să le aline bătrîneţile. Noi
de fapt, participanţii aveau să vadă doar nişte imagini – cîteva nu putem fără ei, dar nici ei fără noi.”
frunze, ramuri, un om, un pom. Prin activităţi de grup, părinţii • „Poţi să te descurci, dar numai părinţii ne sfătuiesc cum
şi copiii au creeat un enunţ, avînd la bază cuvintele desprinse e mai bine.”
din imagini. Vom releva ideile emise de membrii grupurilor: • „La casa de copii sînt de toate, dar nu şi sărutul drag al
Grupul I: Un om a sădit un pom care a dat cîteva frunze, părintelui. Atunci cum poţi crede că e bine fără părinţi?”
pentru că în fiecare zi omul mîngîia ramurile lui. Răspunsurile părinţilor la întrebările „reporterilor” au
Grupul II: O frunză a chemat o altă frunză să urce pe un servit drept stimulente pentru experienţa de viaţă ulterioară:
ram. Ramul a chemat alt ram şi împreună au hotărît să dea • „Familia e locul unde poţi să-ţi tămăduieşti sufletul, unde
fiinţă unui pom, care a crescut mare datorită omului. apropiaţii te ajută fără să aştepte ceva de la tine. Mulţi nu
Grupul III: Omul seamănă cu pomul. Pomul creşte înţeleg aceasta şi apelează la străini, destăinuindu-şi gîndu-
numai dacă este udat, îngrijit şi iubit. Şi copilul creşte alături rile, deschizîndu-şi sufletele. Cel mai important lucru este
de părinţii săi, dacă este iubit şi îngrijit la timp. să le spui zilnic celor din casă că îi iubeşti, să-i întîmpini
Răspunsurile i-au încîntat pe participanţi, dovedindu-se a fi cu un sărut, cu o îmbrăţişare, să le repeţi cu orice ocazie
un start bun. Gheaţa a fost spartă! Maxima zilei a fost anunţată şi că apreciezi ceea ce fac.”
a captat atenţia celor din sală: Un om fusese o frunză... şi doar • „Părinţii, fraţii sînt persoanele care se gîndesc mereu la tine.
ram cu ram... au izbutit să crească şi să nască pomul... Societatea este dură, deşi poporul nostru e generos.”
Ascultînd comentariile părinţilor, am constatat admiraţia • „Deşi părintele uneori te ceartă, o face mai mult din
elevilor faţă de ei. O linişte binecuvîntată, obţinută atît de dragoste. În felul acesta am crescut şi noi oameni cum-
simplu: Vocea şi părerea părintelui... secade, am creat familii, v-am dat viaţă vouă, vă educăm
Posterul Zîmbetul lui Radu a direcţionat lejer discursul avînd ca model experienţa din copilărie, dojana părinţilor
despre armonia în familie. Cu certitudine, fiecare părinte a fost noştri – bunicii voştri. Trebuie să fiţi ascultători şi să ne
curios să afle părerea copilului său despre dulcele zîmbet al arătaţi respect, prin cunoştinţele aduse de la şcoală, prin
băiatului. Aşadar, răspunsurile la întrebarea „Cum credeţi, de bunele maniere deprinse la ore, prin grija faţă de rude etc.
ce zîmbeşte Radu?” s-au dovedit a fi incitante, iar cel aşteptat a E adevărat, de multe ori venim iritaţi de la serviciu, iar
sosit chiar primul: Pentru că are o familie! Au urmat: Pentru că vocea noastră pare a fi mai ridicată. Trebuie să ştiţi însă
are de toate. Pentru că îl iubeşte o fată! Pentru că are un frate! un secret: în asemenea cazuri, veniţi cu un pupic dulce şi
Pentru că cineva i-a spus o glumă. Pentru că şi-a adus aminte noi, părinţii, uităm de toate grijile care ne macină.”
de cadoul ce i l-a adus tata. O fetiţă a pledat pentru un răspuns Discursurile părinţilor s-au dovedit a fi adevărate confe-
mai dojenitor: Pentru că e prea distrat la lecţie! S-a simţit in- siuni de care, cu siguranţă, vor ţine cont copiii.
comoditatea părintelui, care a destăinuit în faza post-activitate Activitate practică – Posterul Familia mea – a presupus
că a înţeles ce mult îşi admonestează copilul. Excepţional! realizarea următoarelor etape: a) repartizarea filelor identice
Microfonul magic a oferit posibilitatea unei discuţii live des- (individual); b) fixarea fotografiei, a imaginii de familie;
pre realitatea familiilor contemporane, ascunsă după replicile: c) completarea, în parteneriat, a posterului cu semne conven-
Dacă nu asculţi, te duc la casa de copii! Vrei să mor, să ştii ce ţionale, cu elemente decorative (floricele, steluţe, alte orna-
înseamnă a fi fără mamă! Nişte fraze respingătoare, crude. mente); d) coaserea filelor în albumul clasei (temă de casă).
42
EDUCAŢIE TIMPURIE
Prezentarea filelor de album a provocat emoţii plăcute, în- grijă de sănătate, bucuraţi-vă de momentele petrecute împreună.
trucît fiecare cuplu a încercat să le aducă la cunoştinţa publicului Veţi reuşi să mergeţi la şcoală, să faceţi curat în casă, să daţi o
într-un mod original. Expunerea experienţei despre familia petrecere sau să duceţi gunoiul. Aveţi grijă, în primul rînd, de
proprie a constituit un debut pentru mulţi elevi şi părinţi. Efectul “pietrele mari”, de lucrurile care într-adevăr contează. Stabiliţi-
acestei secvenţe s-a înscris sub semnul „avantajului”. vă priorităţile, restul este doar “nisip”.
Pentru etapa de reflecţie am optat în favoarea experimen- Sunetul clopoţelului ar fi trebuit să aducă multă veselie,
tului cu materiale din natură „Familia, pietrele şi nisipul”, care reacţia însă a fost una neaşteptată. Fiecare copil îşi ţinea strîns
a constat din următoarele: a) Se ia un vas transparent şi se pun de mînă părintele şi mai aştepta ceva. Dar ...ne aşteaptă casa,
în el pietre mari (cu diametrul aproximativ de 5 cm). Elevii sînt sînul familiei cu multe clipe fericite.
întrebaţi dacă vasul este plin (Elevii răspund DA.); b) Se toarnă în Marele pedagog J.-J. Rousseau spunea: „Lucrul cel mai
vas pietricele mici. Întrebaţi din nou dacă vasul este plin, elevii important este să vă cunoaşteţi copilul”, or, lecţia la care am
vor răspunde afirmativ; c) Se ia un pumn de nisip şi se toarnă în fost şi învăţătoare, şi părinte (copilul meu fiind elevul meu) m-a
vas, umplînd toate spaţiile libere. Se întreabă elevii dacă vasul făcut să constat că prea puţin comunicăm cu propriul odoraş.
e plin; d) Se concluzionează: Aşa e şi cu viaţa noastră.Pietrele Reveniţi, ori de cîte ori aveţi ocazia, la rugămintea asiduă a
mari sînt lucrurile importante: familia, partenerul, sănătatea copilului vostru, pentru a pune pe cîntar şi a alege valorile:
şi copiii, lucruri care, chiar dacă totul e pierdut şi numai ele “Eu sînt copilul,
rămîn, viaţa voastră tot este completă. Pietricelele sînt celelalte Tu ţii în mîinile tale destinul meu,
lucruri care contează: slujba, casa şi maşina. Nisipul reprezintă Tu determini, în cea mai mare măsură,
lucrurile mici care completează restul. Dacă puneţi în vas mai dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă!
întîi nisipul, nu mai rămîne loc pentru pietrele mari şi pietricele. Dă-mi, te rog, acele lucruri care
La fel decurge şi viaţa voastră: dacă vă consumaţi timpul şi să mă îndrepte spre fericire,
energia cu lucruri mici, nu veţi lăsa loc pentru lucruri impor- Educă-mă, te rog, ca să pot fi
tante. Fiţi atenţi la lucruri care sînt esenţiale pentru fericirea o binecuvîntare pentru lume!”
voastră. Jucaţi-vă cu copiii, faceţi-va timp pentru odihnă, aveţi (Familiei mele – Child’s Aopels).
43