EDUARD

UZUNOV
Regatta Imobiliare:

"Teama de
inflaŃie
generează
plasamente
imobiliare"
20 lei 84 pagini
l
4

10

11

13

18

25
36

41

44

68
P iaþa imobiliarã
DAN SCHWARTZ, MANAGING PARTNER RSM ROMANIA:

"Domeniul imobiliar
nu este nici pierzãtor,
nici câºtigãtor al
pandemiei"
l Dan Schwartz: "Capitala este plinã de case fantomã - proiecte
începute în 2006-2009 ºi rãmase aºa din lipsã de finanþare"
l Schwartz: "Existã fonduri europene disponibile care pot sã fie
folosite pentru transformarea oraºelor noastre în unele moderne"

D
omeniul imobiliar
nu este nici pierz-
ãtor, nici câºtigã-
tor al crizei provo-
cate de pandemia
de Covid-19, con-
siderã Dan Schwartz, Managing
Partner în cadrul RSM Romania.
Domnia sa ne-a explicat: "Este
prea devreme sã tragem o con-
cluzie despre evoluþia pieþei imo-
biliare în pandemie, dar este
foarte probabil ca industria cons-
trucþiilor ºi real estate-ul sã nu fie
neapãrat printre câºtigãtori, dar
nici printre cei care vor fi foarte
puternic afectaþi". Conform dom-
nului Schwartz, existã douã zone
de risc. Una dintre acestea este
cea a spaþiilor de birouri, unde
cele mai multe erau deja contrac-
tate ºi construcþia lor a continuat
în speranþa cã se va reveni la lucru
în spaþiile fizice, ceea ce nu se ºtie
încã. Lucrul de acasã s-a dovedit
fezabil, dar nu foarte eficient,
apreciazã specialistul, subliniind
cã telemunca este posibil de reali-
zat, cã multe companii au identifi-
cat oportunitãþi de scãdere de
costuri dar ori refuzã sã revinã în
spaþiile de birouri, ori îºi limiteazã
Dan Schwartz: "La nivelul general
activitatea în cadrul acestor spaþii, al populaþiei, imobiliarele încã
ceea ce înseamnã cã spaþiile de reprezintã o investiþie. Foarte mulþi nu
birouri vor fi în exces pe piaþã, la
un moment dat. În acelaºi timp, înþeleg însã cã un bun imobiliar este o marfã
România nu este printre þãrile ca oricare alta ºi cã îºi stabileºte preþul în
care aveau spaþii de birouri exce-
dentare, ceea ce înseamnã cã pia- piaþã în funcþie de cerere ºi ofertã. Atunci
þa s-ar putea regla, totusi. Deci când nu existã cerere, preþul scade. Degeaba
efectul ar putea fi neutru asupra
acestui segment, dar un risc
investeºti banii în ceva mare ºi frumos dacã
existã, în momentul de faþã, în nu ai cerere pentru acel bun".
aceastã zonã.
Piaþa de birouri din þara noastrã
înregistreazã atât reduceri ale ce-
rerii, amânãri de decizii, încetini-
rea ritmului de închirieri, cât ºi ex-
tinderi de suprafeþe ºi chiriaºi noi,
adaptându-se, treptat, la noua re-
alitate. Laurentiu Lazãr, partener
executiv ºi liderul local al departa-
mentului de investiþii la Colliers
International Romania, subliniazã
cã trimestrele al doilea ºi al treilea
ale acestui an au fost dificile: "A
scãzut cererea nouã, cea de extin-
deri ºi clienþi noi, cu circa 50% faþã

4 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P iaþa imobiliarã

5
P iaþa imobiliarã
de anul trecut ºi cu aproximativ
30% faþã de cererea brutã, totalã.
Începem sã simþim unele tendin-
þe. În primul rând cred cã este o
schimbare de opticã structuralã
pe zona de mediu de lucru. Vor
creºte spaþiile colaborative, infor-
male, pentru cã angajatorii îºi vor
dori sã aparã colegii la serviciu. O
altã tedinþã pe care o observãm
este cã în perioada aceasta au fost
amânate unele decizii ºi se aºte-
aptã sã se vadã care este impac-
tul. Dacã punem în balanþã rene-
gocieri ºi prelungiri versus relocã-
ri, am vãzut cã prima categorie
câºtigã în faþa relocãrilor".
Conform unui studiu derulat de
compania de consultanþã în do-
meniul imobiliar, 47% dintre so-
cietãþile chestionate doresc sã-ºi
pãstreze suprafaþa actualã de lu-
cru, 86% vor sã lucreze în medie
douã zile pe sãptãmânã de acasã
ºi cam 80 de procente spun cã
pânã în prima jumãtate a anului
viitor cel putin 50% dintre
angajaþi vor lucra de la birou.
Schwartz:
"Bucureºtiul - plin de
fantome de case"
În segmentul rezidenþial, în pri-
mul val al crizei sanitare, imediat
dupã declanºarea stãrii de urgen-
þã, am asistat la o tendinþã a oa-
6 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
menilor de a-ºi investi economiile
în bunuri imobiliare, dupã cum
ne-a spus Dan Schwartz, menþio-
nând: "La nivelul general al popu-
laþiei, imobiliarele încã reprezintã
o investiþie. Foarte mulþi nu înþe-
leg însã cã un bun imobiliar este o
marfã ca oricare alta ºi cã îºi stabi-
leºte preþul în piaþã în funcþie de
cerere ºi ofertã. Atunci când nu
existã cerere, preþul scade. Dege-
aba investeºti banii în ceva mare
ºi frumos dacã nu ai cerere pentru
acel bun. Pe de altã parte, decât
sã þii banii blocaþi în bancã fãrã sã
producã nimic, pentru cã do-
bânzile sunt nesemnificative, mai
bine îi investeºti într-o clãdire sau
un teren, cu speranþa cã acestea
ar putea sã-ºi creascã valoarea la
un moment dat sau sã fie
închiriate".
Dupã prima parte a acestei pe-
rioade, lucrurile au început sã se
echilibreze. Primul val a trecut ºi
oamenii au început sã judece din
nou economic, apreciazã specia-
listul.
Domnia sa susþine cã sunt dez-
voltatori care au lucrat pe stoc cu
bunuri imobilire ºi lucrul pe stoc
este foarte riscant: "Sunt bunuri
cu valoare mare, cu probabilitate
de realizare imediatã micã. S-a
mai încercat dezvoltarea zonei re-
zidenþiale cu banii clientului, atâ-
ta vreme cât a existat încredere în
dezvoltator. Când acestã încrede-
re a dispãrut, s-au întrerupt pro-
iectele. De aceea vedem Bucu-
reºtiul plin de fantome de case.
Sunt proiecte începute în
2006-2009 ºi rãmase aºa, pentru
cã ºi-au pierdut finanþarea. Fie au
fost investiþii nerealist fãcute, fie
pure speculaþii, fãcute de
persoane entuziaste, dar fãrã
capacitatea de a duce proiectul
pânã la sfârºit".
Dan Schwartz ne-a explicat cã,
deºi au rãmas nefinalizate, aceste
case fantomã nu se vând pentru
cã au preþuri prea mari: "Aici ar fi
nevoie de un impuls în special din
partea autoritãþilor locale, care ar
trebui sã ia mãsuri împotriva dis-
trugerii oraºului. Ar trebui sã im-
punã proprietarului reguli con-
form cãrora dacã nu reuºeºte sã
realizeze proiectul, atunci acesta
ori sã fie preluat de autoritatea lo-
calã, ori dezvoltatorul sã fie obli-
gat sã plãteascã o taxã localã atât
de mare pentru respectivul imobil
încât sã fie fortat sã îl înstrãineze.
În alte þãri, taxele pe proprietate
sunt atât de mari încât proprieta-
rii nu sunt interesaþi sã pãstreze
clãdirile dacã acestea nu produc
venituri sau nu se pot vinde. Din
acest motiv, proprietarii sunt im-
pulsionaþi sã reducã preþurile la
niveluri care sã permitã înstrãina-
rea. Pe de altã parte, datoritã ta-
xelor pe proprietate relativ mari,
cei care ar dori sã cumpere nu o
fac decât dacã oferta de preþ a
proprietarilor este rezonabilã. În
acest fel, existã posibilitatea ca
piaþa sã se regleze, iar clãdirile pot
ajunge la proprietari care au ne-
voie de ele ºi au ºi resursele pen-
tru a le întreþine. Am vãzut acum
câþiva ani în New York pe o stradã
aflatã într-o zonã nu foarte selectã
10 - 15 case la rând, de vânzare la
preþul de un dolar bucata ºi pe
care nu le cumpãra nimeni pentru
cã, ulterior, ar fi fost nevoie de in-
vestiþii în renovare. Aici apare
blocajul, ºi aici autoritãþile pot
ajuta intrând în parteneriat cu
eventualii investitori sau chiar
oferind facilitãþi fiscale cu
condiþia efectuãrii lucrãrilor de
renovare".
Potrivit domnului Schwartz, exi-
stã ºi fonduri europene disponibi-
le care ar putea fi folosite pentru
transformarea oraºelor noastre în
unele moderne. Domnia sa consi-
derã: "Eu cred cã este o lipsã de vi-
ziune, de interes pentru imaginea
oraºelor. Cel puþin asta am vãzut
în Bucureºti în ultimii ani. Totul a
fost de faþadã, realmente grija
faþã de oraº nu este vizibilã.
Schimbarea trebuie sã aparã la ni-
velul sistemului ºi a mentalitãþii.
Avem nevoie de un sistem nou,
de reguli simple, moderne ºi
bune, ca sã schimbãm faþa Bucu-
restiului (si nu numai!), nu de re-
guli care sã blocheze orice iniþiati-
P iaþa imobiliarã
vã, ceea ce se întâmplã acum. ªi,
înainte de toate, nu avem nevoie
de corupþie, care în acest dome-
niu este prezentã la orice nivel. Ca
sã obþii autorizaþii de construcþie
ai nevoie de timp îndelungat, de
bani mulþi petru a putea plãti ofi-
cial ceea ce ai de plãtit ºi de bani
pentru a plãti neoficial ceea ce þi
se solicitã sau sugereazã, în mod
incorect".
RE/MAX România:
Interesul locativ al
românilor - modificat
de pandemia de
Covid-19
Potrivit unei analize realizate de
RE/MAX România, noul context
social determinat de criza Co-
vid-19 a adus modificãri în ceea
ce priveºte interesul locativ al
românilor. Astfel, în ultimele luni
a crescut considerabil cererea
pentru achiziþia de case, cu peste
50% în trimestrul al treilea al ace-
stui an faþã de aceeaºi perioadã a
anului precedent.
Rãzvan Cuc, Preºedinte RE/MAX
România, opineazã: "Starea de ur-
genþã, respectiv izolarea socialã, a
reprezentat factorul declanºator
al acestor schimbãri, iar potrivit
informaþiilor noastre, tendinþa se
va menþine. Având în vedere evo-
luþia pandemiei ºi ameninþarea
unei noi situaþii de lockdown, dar
ºi accesul facil la creditare, consi-
derãm cã cererea pentru case atât
urbane, cât ºi limitrofe marilor
oraºe, va fi în creºtere ºi în perioa-
da urmãtoare".
Potrivit reprezentanþilor RE/
MAX, cererea pe segmentul case
la nivel naþional a cunoscut, în ul-
timele luni, o creºtere remarcabi-
lã faþã de aceeaºi perioadã a anu-
lui precedent. Concret, în cel
de-al treilea trimestru din 20202,
a fost înregistratã o creºtere a ce-
rerii cu 54,3% pe acest tip de pro-
prietãþi, faþã de intervalul similar
din 2019. Totodatã, cererea de
case a crescut cu circa 125% în lu-
nile ulterioare stãrii de urgenþã,
respectiv iunie - septembrie 2020
comparativ cu perioada ianua-
rie-martie 2020, procente înregi-
strate cumulat pe segmentele
vânzare ºi închiriere.
Cele mai multe cereri au fost
înregistrate în oraºe mari ale þãrii,
cu o puternicã piaþã imobiliarã, în
top trei fiind Bucureºti, Cluj ºi
Braºov.
Printre principalele criterii de se-
lecþie solicitate de posibilii cum-
pãrãtori sau chiriaºi se numãrã,
preponderent în aceastã ordine -
suprafaþa construitã, suprafaþa te-
renului, locaþia ºi preþul.
Totodatã, specialiºtii au remar-
cat ºi creºterea interesului pentru
apartamentele mai mari, în
special pentru cele cu terase
generoase sau grãdini. La nivel
general, cererea pentru aparta-
mente a cunoscut o creºtere de
17,5% în trimestrul al treilea 2020,
faþã de acelaºi trimestru din 2019.
Colliers: "Trei sferturi
dintre investitorii din
segmentul terenuri
au încheiat tranzacþii
în 2020 sau se
aºteaptã sã încheie
pânã la sfârºitul
anului"
În ceea ce priveste segmentul
terenurilor, un alt studiu derulat
de Colliers International Romania
indicã faptul cã aproximativ trei
sferturi dintre investitorii activi în
acest secor au încheiat tranzacþii
în 2020 sau se aºteaptã sã încheie
tranzacþii pânã la sfârºitul anului,
în ciuda redresãrii economice
care stagneazã din cauza evolu-
þiei pandemiei. Aproximativ 60%
dintre respondenþii la sondaj au
decis sã meargã mai departe cu
toate sau cu o parte din tranzacþii-
le care erau deja în curs în acest
an, în timp ce 19% au identificat
chiar oportunitãþi pentru a iniþia
noi tranzacþii în ultima perioadã.
În pus, deºi existã încã incertitudi-
ne cu privire la dinamica pieþei te-
renurilor în contextul epidemiolo-
gic actual, 62% dintre investitori
se aºteaptã ca situaþia generalã a
sectorului imobiliar sã devinã sa-
tisfãcãtoare pânã la sfârºitul anu-
lui 2021.
7
P iaþa imobiliarã
EDUARD UZUNOV, REGATTA:

"Teamadeinflaþie
genereazãplasamente
imobiliare"
l "Trebuie sã ne gândim serios la reconversia spaþiilor de birouri
în spitale, în locuinþe, în orice, pentru a începe sã producã, altfel
vor fi spaþii goale pe termen mediu ºi lung"

Imobilele, alãturi de aur, reprezintã o investiþie sigurã pe timp de cri-
zã, aºa cum ne-a declarat Eduard Uzunov, preºedintele ºi fondatorul
companiei de imobiliare Regatta.
Domnia sa considerã cã teama de inflaþie genereazã plasamente
imobiliare, iar o investiþie într-o construcþie de bunã calitate în acea-
stã perioadã îºi poate dubla valoarea câþiva ani.
Totodatã, Eduard Uzunov a atras atenþia asupra riscurilor din secto-
rul spaþiilor de birouri, care a fost puternic afectat de pandemia de
coronavirus care a mutat activitatea din birouri în online. Fondatorul
Regatta considerã cã este nevoie de un plan de reconversie a spaþiilor
de birou pentru cã altfel acestea riscã sã rãmânã goale pe termen
mediu ºi lung.
Domnia sa ne-a vorbit într-un interviu ºi despre ce a însemnat pentru
piaþa imobiliarã programul "Noua Casã, despre cum s-au schimbat
preferinþele cumpãrãtorilor în actualul context, dar ºi despre proprie-
tãþile unice din piaþã care atrag atenþia investitorilor.

Reporter: Ce impact a avut pan- dar ulterior pe sectorul nostrum a teama de inflaþie genereazã pla-
demia de coronavirus asupra pie- revenit mai abitir. Acest lucru se samente imobiliare. Imobiliarul,
þei imobiliare? datoreazã faptului cã lumea este alãturi de aur, este cea mai bunã
Eduard Uzunov: Imediat dupã interesatã sã plaseze niºte bani, formã de a scãpa de inflaþie. Dupã
data de 15 martie s-a oprit totul, mai ales pe piaþa de lux, pentru cã cum s-a observant, s-au tipãrit
foarte mulþi bani pentru ajutora-
rea companiilor. Aceastã tipãrire
"Acum suntem în pragul celui de-al doilea lockdown, poate genera în imediata perioa-
dã urmãtoare inflaþie. Cel puþin
iar acest lucru îngrozeºte lumea, cã va trebui sã stea pe piaþa pe care Regatta activea-
iar în apartamente. Noi venim cu variante de oferte zã, respectiv zona de lux, avem
de vile ºi atunci lockdown va fi mai uºor". vânzãri în mod incontestabil. Sã
ne punem în pielea unei persoane
care are 3 - 5 - 10 milioane în ban-
cã. Ce poate face? Dacã îi þine în
bancã se devalorizeazã, dobânzile
sunt extrem de mici, poate chiar
pe minus ºi atunci plasamentul în
imobiliar este o variantã extraor-
dinarã. Acesta poate genera ran-
damente bune sau mai mici, dar
sigure pentru cã, dupã cum ºtim,
cel mai important lucru în imobi-
liar înseamnã locaþie. Cineva care
este sfãtuit bine scapã de orice du-
rere de cap adusã de pandemie.
Reporter: Tot mai multe com-
panii au descoperit beneficiile te-
lemuncii. În ce mãsurã va fi
afectat segementul de spaþii de bi-
rouri ºi ce perspective de revenire
aveþi pentru aceasta?
Eduard Uzunov: Dacã înainte o
clãdire de birouri era ocupatã
100%, acum este 20%, ceea ce, pe
termen scurt ºi mediu, este o afec-
tare teribilã. Piaþa de birouri este
într-adevãr cel mai afectat seg-
ment din domeniul imobiliar. Noi
lucrãm, mai mutãm companii sau
negociem cu proprietarii sau re-
negociem chirii, facem tot felul de
acþiuni, dar cred cã în curând tre-
buie sã ne gândim serios la recon-
versia acestor spaþii de birouri în
spitale, în locuinþe, în orice, pen-
tru a începe sã producã pentru cã
vor fi spaþii goale pe termen me-
diu ºi lung. Se schimbã comporta-
mentul. Eu nu prea cred în tele-
muncã, dar în acelaºi timp mã fe-
resc de spaþiile înghesuite. Tele-

8 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P iaþa imobiliarã

9
P iaþa imobiliarã
munca a devenit, însã, deja o
obiºninþã ºi este, cred, o variant
care va dura. Pandemia sigur se
va finaliza poate odatã cu apariþia
vaccinului, dar comportamentul
oamenilor este ireversibil modifi-
cat. Faptul cã nu o sã ne mai îm-
brãþiºãm, nu o sã mai dãm mâna
cu acelaºi drag cu prietenii cu
care ne întânim ºi distanþarea ace-
asta social, toate vor genera alte
tipuri de comportament. Purtatrea
mãºtii va deveni o obiºnuinþã.
Reporter: Cum s-au schimbat
preferinþele cumpãrãtorilor în
ceea ce priveºte sectorul reziden-
þial?
Eduard Uzunov: În timpul lock-
down-ului mã sunau toþi prietenii
ºi îmi cereau case la Snagov sau la
curte sã se mute pentru cã nu mai
puteau sã stea în bloc. În plus, exis-
ta teama de interacþiune cu veci-
nii, de a pune mâna pe butoane,
teama de a intra în lift. La început
eram toþi foarte temãtori, ulterior
am luat-o mai lejer ºi iatã cã acum
s-a ajuns la peste 10.000 de cazuri
de infectãri pe zi. Acum suntem în
pragul celui de-al doilea lock-
down, iar acest lucru îngrozeºte
lumea, cã va trebui sã stea iar în
apartamente. Noi venim cu va-
riante de oferte de vile ºi atunci
lockdown va fi mai uºor.
Reporter: Investiþiile în imobi-
liare sunt considerate sigure în
10 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
perioadele de crizã. Existã tran-
zacþii în piaþã doar din aceastã
persectivã?
Eduard Uzunov: Marea majori-
tate a celor care cumpãrã pe piaþa
de lux, cumpãra nu neapãrat sã se
mute, ci sã plaseze niºte bani.
Investitorii nu ºtiu exact ce se va
întâmpla cu respectivul imobil, fie
cã se vor muta ei, cã vor închiria,
important este sã facã plasamen-
tul acum pentru cã nu se ºtie ce
va urma. Sunt convins, în schimb,
cã plasând acum un milion de
euro pe un produs de calitate ex-
traordinarã cum sunt apartamen-
tele pe care le propun în proiectul
din Parcul Verdi sau anumite pent-
house-uri la One Developments,
produse cu unicitate, apartamen-
tele de pe Kiseleff care sunt doar 5
la vânzare, în urmãtorii un an-doi,
va valora dublu cel puþin. Produ-
sele noastre reprezintã un plasa-
ment sigur ºi avantajos mai ales
cã ne ocupãm ºi de închirierea
imediatã sau plasarea imediatã
achiziþiei.
Reporter: Aþi amintit de imobile
cu unicitate. Au revenit casele vechi
în atenþia investitorilor în ultimul
timp? Sunt acestea mai cãutate?
Eduard Uzunov: Într-adevãr, lu-
mea s-a deºteptat ºi a început sã
vadã cât de oportun este sã cum-
pere ºi ce valori reprezintã casele
vechi, prin prisma artei ºi unicitãþii
,astfel cã au început sã-ºi îndrepte
atenþia cãtre acesteam, numai cã
mai sunt foarte puþine pe piaþã. În
prezent, avem la vânzare un astfel
de imobil unic. Este vorba de Co-
nacul Reginei Maria din 1 Decem-
brie, conac construit de Paul Paul
Gottereau ºi care a intrat în pose-
sia Principesei Maria, care ulterior
a devenit Regina Maria. Sunt, de-
sigur, ºi alte proprietãþi ºi îmi pla-
ce sã mã interesez tot timpul se-
rios când am niºte case speciale
sau apartamente în imobile deo-
sebite, ca sã le cunosc valoarea.
Reporter: ªi-a pus actuala pan-
demie amprenta ºi asupra preþuri-
lor din piaþa imobiliarã?
Eduard Uzunov: Eu nu am pu-
tut sã cred cã startul l-au dat bãn-
cile. Când am revenit din lock-
down am sunat anumite bãnci
care aveau portofolii de vânzare
la noi ºi crescuserã deja preþurile
cu 10-15%. Ulterior, ºi interesul
tot mai mare în sectorul imobiliar
pentru plasarea banilor a dus la o
creºtere a preþurilor. Culmea, eu
mã aºteptam sã se blocheze totul
ºi preþurile sã scadã. Într-adevãr,
vorbim totuºi de piaþa de investi-
þii ºi vorbim de nivelul cel mai
înalt al pieþei imobiliare.
Reporter: Cum a fost primit de
piaþa imobiliarã programul guver-
namental Noua Casã?
Eduard Uzunov: Încã nu sunt
chiar toate normele ºi nu se ºtie
totul. Este puþin o nebuloasã. În
schimb, suma este limitatã, ºi este
excepþional fapul cã TVA-ul este
5% pânã la valoarea de 130.000
de euro. Pe lângã faptul cã este
un program electoral, Noua Casã
este un program salutabil, este un
lucru nemaipomenit pentru piaþa
imobiliarã. Consider cã în piaþa
imobiliarã TVA-ul ar trebui sã sca-
dã la 5% ºi pânã la suma de 5 mi-
lioane de euro, dar este un înce-
put. Sper ca în viitor guvernanþii
sã se aplece mai mult asupra pie-
þei imobiliare, sã înþeleagã cã este
un sector foarte important ºi un
motor al economiei, generând lo-
curi de muncã ºi având industrii
conexe pe care le ajutã. Piaþa imo-
biliarã eormezã, practic, un lanþ
benefic pentru economia orcãrei
þãri.
Reporter: Ce aºteptãri financia-
re aveþi pentru anul în curs?
Eduard Uzunov: Iniþial am cre-
zut cã vom scãdea obiectivul ci-
frei de afaceri pe care ni l-am pro-
pus la început de 2020, dar mai
sunt douã luni din anul acesta ºi
pare cã vom pãstra sau chiar vom
creºte. Obiectivul era pe la 1 - 1,5
milioane de euro.
Reporter: Vã mulþumesc!
S mart City
SONDAJ FINALCAD:
Industriaconstrucþiilor
dinlumenuestepregãtitã
pentruimplementarea
oraºelorinteligente
raºele inteligente de software pentru construcþii,
O
au fost un punct evidenþiazã cât de nepregãtiþi de
de discuþie încã digitalizare sunt jucãtorii din in-
înainte de pan- dustrie, potrivit cdotrends.com.
demia de coro- Sondajul, care analizeazã viito-
navirus, izbuc- rul digital pentru sectorul mon-
nitã anul acesta, dar acum, în dial al construcþiilor, a examinat
noul context, oraºele fac eforturi opiniile a 400 de lideri din dome-
ca sã devinã entitãþi conectate di- niu, din Franþa, Spania, Singapore
gital, astfel încât sã îºi serveascã ºi Japonia. Conform studiului,
mai bine cetãþenii. 47% dintre respondenþi au spus
Totuºi, un sondaj realizat toam- cã nu cred cã sectorul lor are ca-
na aceasta de Finalcad, furnizor pacitãþi digitale pentru a construi
un oraº inteligent.
Cererea existã, însã. Spre exem-
plu, guvernul francez pune ac-
centul pe inteligenþã artificialã ºi
sustenabilitate pentru Jocurile
Olimpice ºi Paralimpice de la Pa-
ris, programate sã aibã loc în
2024. Impactul continuu al pan-
demiei de Covid-19 este un alt
motiv pentru care sectorul con-
strucþiilor va trebui sã se digitali-
zeze, conform sursei.
Sondajul a constatat cã aceºti
factori determinã jucãtorii din in-
dustria construcþiilor sã regânde-
ascã ºi sã-ºi recalibreze strategiile.
Analiza aratã cã 95% dintre res-
pondenþi spun cã organizaþiile lor
sunt ”oarecum pregãtite” sã co-
lecteze volume mari de date ºi sã
adopte tehnologii digitale.
Dar, obstacolele continuã sã
blocheze progresul. Aproape
douã treimi (68%) dintre cei inter-
vievaþi au adus în atenþie incapa-
citatea de a colecta date în timp
11
S mart City

real, ceea ce este o provocare Strategia privind un val de reno- prioritãþi pentru economia de analizã este decalajul de com-
semnificativã pentru dezvoltarea vãri. Potrivit site-ului Executivului circularã la nivel european. petenþe digitale. Potrivit sondaju-
oraºelor inteligente. Peste un de la Bruxelles, Level(s) este con- Dar, cercetarea Finalcad a evi- lui, 96% dintre respondenþi consi-
sfert dintre cei chestionaþi (28%) ceput pentru a îmbunãtãþi dura- denþiat cã firmele de construcþii derã cã forþa de muncã nu are ca-
au afirmat, de asemenea, cã inca- bilitatea clãdirilor de-a lungul ci- nu sunt pregãtite astãzi pentru o pacitatea de a utiliza într-o oare-
pacitatea de a crea o ”amprentã” clului lor de viaþã, ajutând profe- astfel de abordare; mulþi nu pot care mãsurã instrumentele ºi apli-
digitalã a unei clãdiri sau a unui sioniºtii sã furnizeze clãdiri mai înregistra ºi împãrtãºi, spre exem- caþiile digitale. Aceasta indicã o
activ este o provocare. bune ºi accelerând în acelaºi timp plu, date despre provenienþa ma- nevoie extremã ca firmele de
Depãºirea acestor obstacole va tranziþia Europei cãtre un model terialelor (32%) sau procentul de construcþii sã investeascã în solu-
fi crucialã ºi pentru dezvol- economic mai circular. deºeuri de pe un sit reciclat þii intuitive care pun accent pe ex-
tarea inteligentã ºi Comisia Europeanã (42%). perienþa utilizatorului ºi facilitarea
pentru construcþia Potrivit sondajului, subliniazã cã Le- ”Pentru firmele de construcþii utilizãrii lor. Dar, sursa menþio-
”verde” a oraºelor, 96% dintre respondenþi vel(s) este un ca- este o oportunitate sã adopte di- neazã cã aceastã transformare
potrivit analizei. considerã cã forþa de dru care contri- gitalizarea ºi sã se înarmeze pen- poate fi greu de realizat, în condi-
Amintim cã, în muncã nu are capacitatea buie la proiecta- tru viitor”, declarã Franck Le Ten- þiile în care multe companii încã
luna octombrie, de a utiliza într-o oarecare rea ºi construi- dre, directorul executiv al Final- se luptã cu efectele pandemiei.
Comisia Europe- mãsurã instrumentele ºi rea de clãdiri cad, adãugând: ”Prin prioritizarea
anã a lansat ofi- aplicaþiile durabile, þinând digitalizãrii acum, vor putea intra
cial Level(s) - ca- seama de întregul în tendinþele viitoare, cum sunt
digitale.
drul european pen- ciclu de viaþã. Ca- oraºele inteligente ºi construcþia
tru clãdiri durabile -, drul a fost elaborat ecologicã. Acest lucru le va per-
care este strâns legat de pentru a fi utilizat de cãtre di- mite companiilor de construcþii
obiectivele Pactului verde euro- verºii actori care participã la con- sã-ºi joace rolul lor în crearea unui
pean (Green Deal) referitoare la struirea unei clãdiri, precum ºi de viitor mai durabil, precum ºi sã
un sector al construcþiilor durabil, cãtre cei care gestioneazã siste- acceseze noi fluxuri de venituri
ºi care face parte din acþiunile de- mele de evaluare ºi de certificare, care vor fi cheia redresãrii pe
scrise în noul Plan de acþiune pentru a garanta faptul cã criterii- termen lung”.
pentru economia circularã ºi în le lor reflectã cele mai importante Un alt obstacol major identificat

12 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

S mart City

Chinaconstruieºte
oraºeverzi,dargãseºte
greurezidenþi
C
hina construieºte în
prezent, în afara
oraºului Chengdu
din sud-vestul þãrii,
un paradis urban
mai mare decât
Houston, unde vizitatorii sunt în-
tâmpinaþi de un mare gazon în-
grijit, care înconjoarã un lac artifi-
cial, presãrat cu nuferi, locul fiind
apropiat ca dimensiune de Cen-
tral Park din New York.
Potrivit Bloomberg, acesta este
Tianfu Park City, una dintre sutele
de dezvoltãri ”eco city” din China,
realizate pe terenuri rurale, în
condiþiile în care guvernul de la
Beijing a încercat sã determine
100 de milioane de locuitori sã se
mute din sate în zone urbane
pânã în 2020. Acum, dupã dece-
nii de urbanizare nestãvilitã, care
a permis ca suburbiile sã se extin-
dã în jurul oraºelor mari, eli-
minând terenuri agricole ºi ge- dent care s-a mutat în zona mai
nerând poluare, China încearcã sã sus amintitã în 2013, când era
gãseascã o modalitate mai încã o suburbie neglijatã a Chen-
durabilã de a creºte ºi de a le oferi gdu, adãugând: ”Nu regret deloc
cetãþenilor un stil de viaþã mai decizia mea, valoarea apartamen-
bun. tului meu s-a dublat”.
”Aerul de aici este foarte bun ºi Proiectul ”verde” din Tianfu,
totul este verde”, declarã un rezi- aprobat în 2014, beneficiazã de
Tianfu Park City include sute de acri de
parcuri, însã oraºul are probleme cu
atragerea de rezidenþi.

13
S mart City
sprijin guvernamental ºi numai în
prima jumãtate a anului 2019,
oraºul a semnat contracte pentru
investiþii de peste 300 de miliarde
de yuani (44 de miliarde de dola-
ri). Când se va finaliza aceastã
construcþie majorã, în anul cu-
rent, aproape 60% din zonã va
cuprinde ºase lacuri artificiale, 30
de parcuri ºi alte spaþii verzi. Po-
pulaþia va fi limitatã la 6,3 milioa-
ne pânã în 2030 - un sfert din
dimensiunea celor mai mari oraºe
din China, cum este Shanghai.
”Oraºele noi sunt experimente
în care guvernele pot testa cu
uºurinþã idei inovatoare”, declarã,
conform Bloomberg, Zheng Siqi,
director al Laboratorului de urba-
nizare durabilã din cadrul Institu-
tului de tehnologie din Massa-
chusetts, adãugând: ”Noul oraº
nu trebuie sã aibã de-a face cu re-
zidenþii existenþi, ca atunci când
guvernul redezvoltã oraºe
14 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
existente”.
Abordarea ecologicã a Chinei
este conceputã pentru a rezolva
probleme presante de mediu,
scrie sursa, exemplificând: con-
strucþia pe scarã largã a infra-
structurii urbane ºi a locuinþelor
rezidenþiale a devenit una dintre
cele mai mari surse de gaze cu
efect de serã din þarã. Realizarea
obiectivului de urbanizare a Chi-
nei pare sã producã mai mult de
o gigatonã de dioxid de carbon Mediului. priveºte eficienþa energeticã ºi
suplimentar, potrivit unui studiu În 2012, preºedintele Xi Jinping materialele de construcþie.
realizat de cercetãtorii de la a început sã-ºi accentueze teoria
Universitatea din Maryland. unei ”eco-civilizaþii”, în care dez- Tianfu, susþinut de
În acelaºi timp, atât mediul ru- voltarea ia în considerare costuri-
ral, cât ºi cel urban s-au deterio- le de mediu. Dar, aceasta nu s-a
Xi Jinping
rat. Majoritatea oraºelor mari din tradus întotdeauna în politici Tianfu a înflorit datoritã susþine-
China nu au aer curat, iar calitatea concrete. Liniile directoare guver- rii personale a lui Xi Jinping. În
apei este slabã. Aproximativ 90% namentale privind construirea de 2018, preºedintele Chinei a vizitat
din pajiºtile Chinei ºi 40% din zo- noi oraºe conþin cuvinte-cheie Chengdu ºi a remarcat cã dezvol-
nele umede majore ale acesteia precum ”emisii reduse de car- tarea acestuia ar trebui ”sã evi-
se confruntã cu degradãri, potri- bon” ºi ”protecþia mediului”, dar denþieze caracteristicile unui
vit Ministerului Ecologiei ºi puþine cerinþe specifice în ceea ce oraº-parc”. Drept urmare, a fost
S mart City
înfiinþat un institut de cercetare
Park City astfel încât proiectul sã
devinã ”un model faimos ºi de
succes la nivel global” în privinaþa
urbanizãrii.
Wu Changhua, cercetãtor prin-
cipal la think tank-ul Centrul pen-
tru China ºi Globalizare din Bei-
jing, afirmã cã politicile Chinei
aratã cã Executivul este hotãrât sã
restaureze mediul, dar nu întot-
deauna acest lucru îi motiveazã
pe ”birocraþii locali”. ”Un factor
mai profund de accelerare ar pu-
tea fi subvenþiile foarte mari ºi sti-
mulentele pentru creºterea
economicã”, a subliniat Wu
Changhua.
Dintre sutele de proiecte clasifi-
cate drept dezvoltãri ”eco-city”,
multe nu folosesc strategii dura-
bile - clãdiri eficiente din punct
de vedere energetic, amenajãri
inteligente ale traficului ºi ener-
gie regenerabilã -, potrivit lui
Deng Wu, profesor asociat la De-
partamentul de Arhitecturã ºi
Mediu Construit de la Universita-
tea Nottingham Ningbo China. În
opinia sa, dezvoltatorii îºi promo-
veazã adesea clãdirile ca fiind
”ecologice”, deoarece menþin un
nivel stabil de temperaturã, umi-
ditate ºi oxigen în interior, dar
pentru a realiza acest lucru este
nevoie, de fapt, de un consum
mare de energie. ”Aceºtia echiva-
leazã termenul «ecologic» cu
«confortabil», dar astfel de
proiecte nu au nimic de-a face cu
cele ecologice ºi pot avea chiar
efectul opus”, mai declarã Deng
Wu.
Pentru mulþi locuitori, amenajã-
rile din Tianfu întruchipeazã
”oraºul eco” ºi reprezintã o îmbu-
nãtãþire imensã faþã de oraºele
din trecut, iar aerul curat, apa ºi
strãzile sunt barometre mai im-
portante ale ”eco-civilizaþiei”
decât clãdirile care conservã
energia.
Însã, sursa menþioneazã cã
oraºele au nevoie de afaceri ºi lo-
curi de muncã pentru a creºte, nu
doar de parcuri frumoase.
În districtul central de afaceri
Tianfu, unele companii locale au
fost atrase de subvenþiile guver-
namentale ºi scutiri de impozite,
deºi zona este departe de a fi una
”agitatã”. Lanþuri globale precum
Starbucks Corp. ºi Pizza Hut Inc.
au deschis, la rândul lor, puncte
de vânzare aici, dar problema e
cã nu sunt prea mulþi rezidenþi.
”Este prea devreme ca sã putem
spune dacã Tianfu va atrage de-
stui locuitori”, conchide Siqi
Zheng.
Aceasta este, însã, o situaþie
care s-a mai întâlnit în China. Spre
exemplu, oraºul nou Binhai din
Tianjin, aflat de-a lungul Coastei
de Est, a fost conceput ca o nouã
putere financiarã atunci când fo-
stul premier Wen Jiabao a lansat
proiectul, în urmã cu mai bine de
zece ani. În 2019, doar 100.000 de
persoane trãiau ºi lucrau în Tian-
jin Eco City, proiectul emblematic
din Binhai, departe de obiectivul
guvernului de a avea 350.000 de
rezidenþi permanenþi pânã în
2020.
15
S mart City

Parcãri smart, de 100.000

de euro, în Buzãu
I
nfrastructura rutierã reprezintã
o axã principalã în dezvoltarea
municipiului Buzãu, iar în acest
sens autoritãþile locale vin cu
un nou concept ºi în amenajarea
parcãrilor. Primãria Buzãu a propus
spre implementare, mai întâi ca un
prim proiect pilot, realizarea unei
parcãri smart, supraetajatã, cu lo-
curi special amenajate atât pentru
autoturisme, cât ºi pentru biciclete.
Iniþiatorii proiectului sunt de pãrere
cã acest tip de parcãri reprezintã
soluþia idealã pentru cartierele
aglomerate din marile oraºe. În
municipiul Buzãu proiectul va fi, de
asemenea, implementat, pentru în-
ceput, doar în cartierul Micro 3, pe
o stradã extrem de aglomeratã cu
zeci de blocuri, cea mai mare ºcoalã
din oraº, grãdiniþã ºi o creºã.
Întregul concept a fost fãcut pu- în condiþii de securitate deplinã. zãu constã în faptul cã parcarea zaþie de construire amplasarea ace-
blic recent de viceprimarul Ionuþ Sistemul este cu atât mai eficient este mobilã, astfel cã ar putea fi steia ºi poate fi mutatã atunci când
Apostu. cu cât, practic, conduce la o dubla- oricând mutatã într-o altã zonã mai în cartier nu mai sunt necesare lo-
”Soluþia oferitã de specialiºti este re a locurilor de parcare pe fiecare aglomeratã, dacã se dovedeºte, în curile de parcare suplimentare. Fie-
aceea a unei parcãri modulare de amplasament, chiar la o triplare a timp, cã zona în care a fost pusã ini- care platformã este dotatã cu mo-
tip SMART PARKING cu regim de acestora dacã ne gândim cã aici au þial nu mai are nevoie de acele toare care permit culisarea atât pe
înãlþime P+1 având 15 locuri de fost înainte garaje care ocupau o locuri de parcare. verticalã, cât ºi pe orizontalã, prac-
parcare pentru autoturisme ºi un suprafaþã mult mai mare”, a spus ”Un alt element important este tic pentru montarea acesteia fiind
spaþiu destinat unui numãr de 15 Ionuþ Apostu, viceprimarul munici- faptul cã parcarea este compusã necesar doar un branºament
biciclete, cu sistem de control acces piului Buzãu. dintr-o structurã metalicã cu plat- electric”, a mai scris viceprimarul
ºi camere de supraveghere, adicã Un avantaj pentru municipiul Bu- forme culisante, nu necesitã autori- municipiului Buzãu.
Preþul unei astfel de parcãri echi-
patã complet este de aproximativ
100.000 de euro.
Deocamdatã, proiectul este la
faza de propunere, ca urmare a
unui studiu de fezabilitate cerut de
autoritãþile locale pentru reamena-
jarea terenului de pe strada Peitro-
asele, unde, în trecut, au fost con-
struite mai multe garaje. Pentru a
deveni viabil, proiectul trebuie vo-
tat de consilierii locali, iar apoi
suma ce urmeazã a fi investitã sã fie
cuprinsã în bugetul local.

16 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P iaþa imobiliarã

“AtriaUrbanResort-
unproiectpentru
Bucureºticuingrediente
internaþionale“
(Interviu cu Liria Themo, reprezentant Atria Urban Resort)
Atria Urban Resort este un ansamblu rezidenþial pentru Bucu-
reºti care conþine ingrediente internaþionale, dupã cum ne-a
spus, într-un interviu, Liria Themo, reprezentantul proiectului
imobiliar. Domnia sa ne-a explicat: “Am contactat o firmã cu-
noscutã în domeniul de planificare urbanisticã din Londra pen-
tru a gândi acest Master-Planned Community, þinând cont de
factorii care oferã beneficii sustenabile pentru viitorii
cumpãrãtori.
Architectul Silviu Mihãilescu a dus conceptul mai departe, opti-
mizând, întorcându-ne la cartierele apreciate din Bucureºti,
unde regimul mic de înãlþime oferã intimitate ºi o scarã umanã.
El a proiectat blocuri moderne ºi curate de P+4 cu lift, faþade
albe, ferestre mari, compartimentãri eficiente ºi generoase,
spaþii funcþionale fãrã a irosi sau a epata. Cu Nicolas Triboi, in-
ginerul peisagist originar din Franþa, am împletit clãdiri cu co-
paci dar nimic ostentativ, perspective familiare, am þinut cont
de luminã ºi spaþiu liber. Ca în orice poveste, detaliile te trans-
portã într-o altã lume sau, în cazul Atria, într-un altfel de Bucu-
reºti. Aºa s-a nãscut acest Resort Urban. Piscina este punctul de
atracþie al parcului pentru proprietari“.

Reporter: Cum a fost influenþa- cumpãrãtorii nu au mai putut

tã activitatea dumneavoastrã de
situaþia economicã actualã?
Liria Themo: Pentru proiectul
Atria, criza sanitarã a sosit la scurt
timp dupã ce primii rezidenþi care
contractaserã locuinþe în Faza 1
(160 de apartamente) s-au mutat
în complex, iar parcul central era
conturat cu jocurile topografice,
arborii, piscina.
Fiind prima fazã, încrederea în
proiect a crescut exponenþial
odatã cu respectarea promisiuni-
lor asumate: faþadele, regimul
mic de înãlþime, distanþele, peisa-
gistica, accesele asfaltate etc.
Interesul a explodat, ne-au cres-
cut vizionãrile, numãrul de sem-
nãri.
Apoi, pe fondul restricþiilor in-
troduse de starea de urgenþã,
veni la vizionãri, dar am decis sã îi
þinem la curent ºi sã le furnizãm
informaþii prin prezentãri, filmãri,
tururi virtuale, platforme speciali-
zate pentru a prezenþa ansamblul
la distanþã. ªi, în ciuda imposibili-
tãþii de a avea prezenþã fizicã, în
acea perioadã, am putut sã men-
þinem legãtura cu cei interesaþi,
poate cei care aºteptaserã sã
vadã dacã dezvoltatorul îºi va
îndeplini promisiunea de a con-
strui ceva altfel. Când s-au ridicat
restricþiile, au urmat luni de zile
cu sute de vizionari ºi am reuºit sã
vindem prima fazã în proporþie
de 97% ºi chiar sã vindem 25%
din faza a II-a, aflatã în implemen-
tare, cu termen trimestrul al IV-lea
al anului viitor.
Din fericire, Atria Urban Resort

17
P iaþa imobiliarã
se bucurã de un succes peste
aºteptãri, având în vedere situaþia
actualã. În acelaºi timp, efortul,
grija pentru detalii, echilibrul cali-
tate-preþ, echilibrul dintre locaþie,
aflatã în Sectorul 1 ºi totuºi o di-
stanþare suficientã pentru a oferi
o densitate mai micã, libertatea ºi
lumina, spaþiile generoase, locu-
inþele multifamiliale care oferã in-
timitate, dar ºi beneficiile de
apartenenþã într-o comunitate,
pentru cei mici ºi cei mari, arhi-
tectura modernã, curatã ºi liniarã,
complexul conturat de un parc
verde ºi o peisagisticã bogatã, to-
ate aceste elemente au atras un
public care cautã ceva altfel. Am
reuºit sã oferim ceva care umple
un gol. Nu sunt multe ansambluri
intravilante cu regim mic de înãl-
þime ºi distanþe mari, cu atât mai
mult dacã discutãm de Sectorul
1. Preþurile noastre sunt competi-
tive în piaþã, iar raportul preþ-cali-
18 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
tate este unul excelent. Pandemia
nu ne-a afectat activitatea, ci am
putea spune cã, dimpotrivã, toate
apartamentele cu grãdini din
Faza a doua sunt vândute în tota-
litate încã din faza de construcþie.
Reporter: Înseamnã cã nu aþi
fost obligaþi sã anulaþi/amânaþi
unele proiecte...
Liria Themo: Nu. Faza a doua a
proiectului este ridicatã ºi avan-
sãm în grafic. Ne aºteptãm cã ea
sã fie recepþionatã în toamna lui
2021. Vor fi aproape 400 de apar-
tamente, cu o ratã de 1:1, numãr
de arbori la numãr de aparta- Reporter: Ce alte proiecte deru- proiectele multifazate, operaþiu-
mente. Lucrãm în continuare pe laþi acum pe piaþa noastrã? nile se suprapun, predãri – execu-
Community Master Planul elabo- Liria Themo: În momentul de þie - proiectare. De exemplu, am
rat iniþial de JTP din Londra, care faþã ne concentrãm pe Atria terminat Faza 1, dar în paralel fi-
a fost preluat de Silviu Mihãilescu Urban Resort, în parteneriat cu nalizaserãm proiectarea Fazei a
pe segmentul de arhitecturã. SIF Moldova, pe un teren de nouã doua ºi deja negociam furnizorii,
Pentru conceptul peisagistic, lu- hectare. Echipa noastrã se ridicam structura ºi începuserãm
crãm cu Nicolas Triboi. Reþeta in- mãreºte în funcþie de nevoi ºi pregãtirea acestei faze. Aseme-
ternaþionalã este bine primitã ºi la este nevoie de un timp de aco- nea unui motor auto, eficienþa
Bucureºti. modare, având în vedere cã, în creºte în anumiþi parametri de
P iaþa imobiliarã
funcþionare, astfel cã ne bucurãm
sã putem spune cã avem o echi-
pa legatã, fiecare îºi cunoaºte atri-
buþiile ºi suntem mândri de rezul-
tat. Deocamdatã ne focusãm pe
locaþia din apropierea complexu-
lui Comercial Colosseum.
Desigur, existã ºi alte proiecte
pe hârtie, planuri pe viitor, dar le
vom anunþa la momentul potri-
vit.
Reporter: În ce constã, exact,
conceputul de urbanism sustena-
bil pe care îl implementaþi acum
la noi ºi de unde este importat?
Liria Themo: Dezvoltarea în
mediul urban, din Bucureºti se
face adesea într-o acerbã concu-
renþã cu naturã. Dispar zonele de
casã cu grãdinile cu pomi fructi-
feri, densitatea se schimbã, suste-
nabilitatea suferã, strãzile devin
impracticabile, calculate pentru
un raport de 4 persoane la 300
mp. Blocuri de P+3 sau P+4 sau
P+6 rãsar peste noapte ca niºte
plombe printre gospodãrii. Con-
tradicþia dintre a construi în be-
neficiul rezidenþilor fãrã a oferi
însã un mediu echilibrat, benefic,
într-un parteneriat cu natura ne-a
oferit o paradigmã. Ce ar fi sã
construim altfel? ªi acest altfel
ne-a alimentat de la concept, la
proiectare, la execuþie, pânã la
implementare ºi acum chiar în
sânul comunitãþii. Având o supra-
faþã mare de teren inclus în acest
parteneriat cu SIF Moldova,
ne-am propus sã mergem cumva
contra curentului, ºtiind cã polua-
rea este o mare problemã pentru
Bucureºti, cã sunt mulþi care cau-
tã un altfel de cartier fãrã a-ºi dori
sã plece din oraº. Atria reprezintã
o oportunitate pentru sectorul 1,
unde se aflã ºi noduri importante
de birouri ºi corporaþii.
Drept urmare, am contactat o
firmã cunoscutã în domeniul de
planificare urbanisticã din Lon-
dra pentru a gândi acest Master-
Planned Community, þinând
cont de factorii care oferã bene-
ficii sustenabile pentru viitorii
cumpãrãtori.
Architectul Silviu Mihãilescu a
dus conceptul mai departe, opti-
mizând, întorcându-ne la cartie-
rele apreciate din Bucureºti, unde
regimul mic de înãlþime oferã in-
timitate ºi o scarã umanã. El a
proiectat blocuri moderne ºi cu-
rate de P+4 cu lift, faþade albe, fe-
restre mari, compartimentãri efi-
ciente ºi generoase, spaþii func-
þionale fãrã a irosi sau a epata. Cu
Nicolas Triboi, inginerul peisagist
originar din Franþa, am împletit
clãdiri cu copaci dar nimic osten-
tativ, perspective familiare, am þi-
nut cont de luminã ºi spaþiu liber.
Ca în orice poveste, detaliile te
transportã într-o altã lume sau, în
cazul Atria, într-un altfel de Bucu-
reºti. Aºa s-a nãscut acest Resort
Urban. Piscina este punctul de
atracþie al parcului pentru pro-
prietari. Conceptul nu este im-
portat, reþeta are ingrediente in-
ternaþionale, dar este românesc
pentru Bucureºti.
Reporter: Unde desfãºuraþi
acest tip de proiect?
Liria Themo: Pentru a nu afecta
cartiere cu un urbanism deja sta-
bilit, acest proiect se preteazã pe
terenuri mari în mediul urban
19
P iaþa imobiliarã
unde existã un potenþial de a
încruciºa urbanul cu natura, unde
putem împleti viaþa urbanã cu
nevoia inerentã de deconectare
ºi liniºte. Propunerea noastrã este
unicã ºi este cea prin care ne ºi di-
ferenþiem. De aceea zona aleasã
pentru acest proiect este în Sec-
torul 1, în apropiere de Lacul Strã-
uleºti, cu un centru comercial im-
portant ºi un acces sustenabil.
Reporter: Ce alte proiecte de
investiþii intenþionaþi sã demaraþi
pe piaþa din România?
Liria Themo: Având în vedere
succesul proiectului Atria Urban
Resort, dorim sã pãstrãm concep-
tul ºi sã îl promovãm precum o
marcã înregistratã, urmãrind ide-
ea de “resort” în mediul urban.
Suntem interesaþi de curentul ac-
tual, care are în vedere dezvolta-
rea circulaþiei pietonale, legãturi-
le cu cartierele învecinatate la o
scarã mai umanã, pentru a spori
conceptul de “walkability“. Sun-
tem în legãturã cu autoritãþile lo-
cale, cu grupuri de iniþiativã din
zona urbanã Bucureºtii Noi, cu
20 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
vecinii noºtri. Avem propuneri
venite pe proiecte de agrement,
pretabile locaþiei. Am menþionat
cã noi ne implicãm ºi în comuni-
tate. Nu poþi crea un loc fãrã a
considera nevoile umane, socio-
logice. Clãdirile sunt corpul, oa-
menii ºi viaþa trãitã în aceste pun-
cte geografice sunt sufletul. Aici
implementãm ºi procese de Pla-
ce-Making, prin care încurajãm
participarea rezidenþilor, iar ei
împreunã îºi definesc spaþiul
înconjurãtor pentru a-ºi crea o
identitate ºi o culturã a locului.
Spaþiile comune devin inima co-
munitãþii. 400 de apartamente din Faza þiale. Am vrea sã vedem mai puþi-
Reporter: Care este valoarea adoua sunt antecontractate. ne turnuri lângã case P+1, mai
acestei investiþii? Reporter: Cum credeþi cã va mulþi copaci, mai multã intimitate
Liria Themo: Valoarea proiectu- evolua piaþa imobiliarã în urmã- ºi o densitate ‘’trãibilã’’.
lui la final va depãºi 100 milioane torii ani? Reporter: Mulþumesc!
de euro. Liria Themo: Este greu de rã-
Reporter: Ce cifrã de afaceri aþi spuns. Vã putem spune cum ne
realizat în primele nouã luni ale dorim noi sã evolueze. Dorim sã
acestui an ºi ce estimãri aveþi vedem mai multe proiecte care
pentru întreg anul 2020? preþuiesc sustenabilitatea, care
Liria Themo: Faza 1 este amplaseazã omul ºi complexita-
vândutã în proporþie de 95%, iar tea nevoilor sale în centrul dez-
în momentul de faþã 25% din cele voltãrilor, a proiectelor reziden-
P iaþa imobiliarã

"Impacteste
permanentîncãutare
denoioportunitãþipe
piaþaimobiliarã"
(Interviu cu Sorin Apostol, CEO Impact Developer & Contractor)

Impact Developer & Contractor ºi-a fãcut intrarea pe piaþa imobiliarã din
Iaºi prin achiziþia unui teren de 19.068 metri pãtraþi. Tranzacþia marchea-
zã un pas mare în strategia de implementare a standardelor de locuire
Greenfield ºi Luxuria în oraºe mari din þarã, a nunþat, frecent, compania.
Terenul achiziþionat se aflã în Copou, zonã cunoscutã ca fiind una
dintre cele mai cãutate zone rezidenþiale din Iaºi ºi totodatã o parte
istoricã importantã a oraºului, foarte bine conectatã la principalele
puncte de interes ale oraºului Iaºi. Pe suprafaþa terenului, dezvoltato-
rul va replica modelul ansamblului rezidenþial de succes Greenfield,
din Bucureºti. Astfel, proiectul va fi unul sustenabil, încadrat în cate-
goria clãdirilor verzi, cu certificare BREEAM ºi va include blocuri cu
regim redus de înãlþime, spaþii verzi ample, servicii ce permit locuire la
standarde moderne.
Compania este permanent în cãutare de noi oportunitãþi pe piaþa
imobiliarã, ne-a spus Sorin Apostol, CEO Impact Developer & Con-
tractor, care ne-a vorbit atât despre proiectul de la Iaºi, cât ºi despre
celelalte proiecte pe care le deruleazã dezvoltatorul.
Cu o experienþã de 29 de ani pe piaþã, Impact Developer & Contractor
SA este listatã la Bursa de Valori Bucureºti. De-a lungul activitãþii sale,
societatea a dezvoltat 16 ansambluri rezidenþiale în Bucureºti ºi în
þarã, însumând peste 450.000 de mp construiþi ºi peste 4.000 de uni-
tãþi livrate.

Reporter: În ce va consta mai
exact noua investiþie de la Iaºi?
Sorin Apostol: Proiectul din
Copou va include blocuri cu re-
gim redus de înãlþime, spaþii
verzi ample ºi o gamã variatã de
servicii ºi facilitãþi, îndeplinind
toate premisele pentru un stan-
dard de locuire modern. Astfel,
dorim sã oferim viitoarei comu-
nitãþi rezidenþiale o experienþã
de locuire unicã, în armonie cu
natura, într-o locaþie istoricã
spectaculoasã, completatã de
apropierea de obiective turisti-
ce ºi zone de relaxare precum
Grãdina Botanicã ºi Parcul Co-
pou. Pe scurt, vom implementa
ºi în Iaºi standardul de locuire
Greenfield.
Reporter: Cand va fi demara-
tã/finalizatã aceastã lucrare?
Sorin Apostol: Intenþionãm sã
demarãm construcþia în primul
semestru al anului viitor, ime-
diat dupã obþinerea autorizaþiei
de construire.
Reporter: În ce alte zone ale
þãrii urmeazã sã dezvoltaþi inve-
stiþii imobiliare?
Sorin Apostol: Suntem per-
manent în cãutare de noi opor-
tunitãþi pe piaþa imobiliarã, cu
misiunea de a dezvolta proiecte
sustenabile, la standarde mo-
derne, atât în Bucureºti, cât ºi în
marile oraºe ale þãrii. Vizãm lo-
caþii în care sã putem imple-
menta cele douã modele ale no-
astre de succes: Greenfield ºi Lu-
xuria. Ne uitãm cãtre oraºele cu-
noscute ca mari centre universi-
tare, oraºe care primesc con-
stant un flux de noi rezidenþi,
motiv pentru care cererea de lo-
cuinþe este mult mai mare decât
oferta ºi unde proiectele noas-
tre fanion care se adreseazã seg-
mentelor medium-high ºi high
sã-ºi poatã gãsi cumpãrãtori.
Am identificat ºi oraºe unde
cererea pentru proiecte care
oferã un standard de locuire
modern, cu finisaje premium si
faciliãþi de top, este mare, iar
oferta pe acest segment este
micã. Unul dintre aceste oraºe
este Constanþa, unde în prezent
dezvoltãm un proiect reziden-
þial premium, Boreal Plus, care
include 18 vile ºi 673 de aparta-
mente.
Reporter: Ce alte proiecte
imobiliare aveþi în dezvoltare?
Sorin Apostol: În momentul
de faþã, avem în dezvoltare trei
proiecte rezidenþiale, în Bucu-
reºti ºi Constanþa.
Pe segmentul de piaþã me-
dium-high, continuãm lucrãrile
în cadrul cartierului Greenfield
Bãneasa, cea mai mare comuni-
tate urbanã din sectorul 1 al Ca-
pitalei, care numãrã deja peste
6000 de rezidenþi. Pregãtim dez-
voltarea celui mai mare centru
comunitar dintr-un ansamblu
rezidenþial, reprezentând o pre-
mierã pentru Impact, un proiect
menit sã aducã locuitorilor un

21
P iaþa imobiliarã

"Pe segmentul de piaþã medium-high,

continuãm lucrãrile în cadrul cartierului Luxuria sunt completate de o Ca parte a strategie de extin-
gamã de facilitãþi care anticipe- dere la nivel naþional, anul aces-
Greenfield Bãneasa, cea mai mare azã nevoile rezidenþilor, astfel ta am început construcþia pro-
comunitate urbanã din sectorul 1 al încât aceºtia beneficiazã de un iectului rezidenþial premium Bo-
Capitalei, care numãrã deja peste 6000 de standard ridicat de calitate a real Plus, în Constanþa, într-o
vieþii: acces securizat în ansam- zonã rezidenþialã foarte bine co-
rezidenþi". blu, pazã umanã, supraveghere tatã, Palazu Mare. Ansamblul va
video ºi recepþii disponibile include 18 vile ºi 673 de aparta-
24/7, parcãri exclusiv subterane, mente ºi este proiectat conform
nou standard de confort, prin tãm ansamblul Luxuria Residen- parc privat, centru de fitness ºi standardelor clãdirilor verzi,
includerea tuturor funcþionalitã- ce, amplasat în noul pol de biro- lounge. Locaþia proiectului, având un sistem de colectare
þilor necesare unei mari comuni- uri din Expoziþiei, fiind cel mai între Bulevardul Expoziþiei ºi selectivã, gestionare a deºeuri-
tãþi. avansat proiect rezidenþial din strada Aviator Popiºteanu, asi- lor ºi iluminat eficient energetic
Greenfield Plaza se desfãºoarã zonã. Luxuria Residence este un gurã o bunã conectivitate cu alãturi de infrastructura speciali-
pe o suprafaþã de 32.071 mp ºi ansamblu care ridicã standardul centrele de interes ale oraºului, zatã pentru recuperarea ºi ge-
include o zonã comercialã ºi de de calitate ºi eficienþã energeti- precum parcuri (5 minute de stionarea apei uzate. Pe lângã
servicii, un centru de fitness ºi cã pe piaþa rezidenþialã, fiind condus pânã la Parcul Herãs- standardele premium de locui-
SPA, ºcoalã ºi grãdiniþã de stat, singurul proiect rezidenþial care trãu), spitale, unitãþi educaþio- re, proiectul reprezintã o pre-
zone de promenadã ºi recreere, beneficiazã de certificarea nale, restaurante, cluburi de mierã pe piaþa localã, prin inte-
dar ºi transport public ºi un BREEAM Excellent, ceea ce adu- wellness ºi centre comerciale. grarea unui hypermarket Kau-
punct ISU. Noile spaþii de fitness ce rezidenþilor beneficii pe ter- Primele 232 de apartamente fland, pentru accesul facil al re-
vor completa activitãþile sporti- men lung în temeni de consum aferente primei faze de dezvol- zidenþilor la cele mai importan-
ve pe care locuitorii le pot face energetic ºi cheltuieli. tare au fost deja predate, iar re- te servicii de retail.
în naturã, în Pãdurea Bãneasa, Întreg proiectul, care cuprinde cent s-a efectuat recepþia pen- Reporter: Ce oportunitãþi de
promovând ºi mai bine în 630 de apartamente, este dez- tru faza a doua (268 apartamen- dezvoltare are piaþa de profil?
rândul rezidenþilor Greenfield voltat pe un teren de 22.500 mp, te). În paralel, continuãm lucrã- Sorin Apostol: Pe piaþa rezi-
viziunea noastrã - un stil de via- 42% (9.650 mp) din aceastã su- rile la ultima fazã, care include denþialã am remarcat oportuni-
þã activ ºi sãnãtate prin sport. prafaþã fiind alocatã spaþiilor 130 de apartamente construite tãþi pentru dezvoltarea de pro-
Pe segmentul de lux, dezvol- verzi. Locuinþele din cartierul la standarde de înaltã calitate. iecte sustenabile, eficiente ener-

22 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P iaþa imobiliarã
getic, în special de tipul mi- nu poate acoperi cererea. se generoase, într-un proiect su- tuat pe un trend pozitiv chiar ºi
xed-use pe segmentele pre- Reporter: Cum vedeþi evoluþia stenabil, cu spaþii verzi ºi multi- în contextul actual plin de pro-
mium ºi lux. Acestea sunt tipuri- sectorului în vreme de pande- ple facilitãþi la îndemânã. Mulþi vocãri, înregistrând în primul se-
le de produse pentru care a cre- mie? oameni lucreazã de acasã, aºa mestru venituri din vânzãri în
scut foarte mult cererea în ulti- Sorin Apostol: Proiectele noa- cã simt nevoia unei locuinþe ae- valoare de 212 milioane de lei,
mii ani, datoritã unei transfor- stre în curs de dezvoltare sau risite, luminoase, îºi doresc sã un profit de 8,7 milioane de lei ºi
mãri a profilului cumpãrãtoru- planificate vor continua inde- iasã la plimbare într-un spaþiu o EBITDA de 17,6 milioane de
lui. Cumpãrãtorii sunt mult mai pendent de pandemie. Chiar ºi sigur, fãrã sã pãrãseascã ansam- lei. Ritmul de vânzãri a fost unul
atenþi la facilitãþile unui proiect, pe perioada stãrii de urgenþã, blul ºi sã aibã în imediata apro- susþinut, pânã la finalul semes-
la finisajele locuinþelor ºi la re- noi am menþinut ritmul con- piere magazine ºi sãli de sport. trului fiind contractat 60% din
putaþia dezvoltatorului, lucru strucþiei la proiectele pe care le Noi oferim toate aceste facilitãþi stocul de 487 de apartamente
care încurajeazã dezvoltarea de dezvoltãm, respectând toate în cadrul proiectelor noastre. disponibil în Greenfield ºi Luxu-
proiecte de calitate. Oferta de normele de siguranþã. Credem De asemenea, în condiþiile în ria Residence. La acestea s-au
apartamente premium, precum cã vom asista în continuare la o care noul sistem de lucru hibrid adãugat ºi 102 precontractate
ºi de locuinþe eficiente energe- evoluþie pozitivã a pieþei rezi- devine o normalitate în rândul pentru apartamentele din fazele
tic, este încã scãzutã în majorita- denþiale, deoarece nevoia de lo- companiilor din întreaga lume, noi de dezvoltare, care urmeazã
tea oraºelor mari din þarã, inclu- cuire este în continuare ridicatã. amenajarea unei zone office în sã fie livrate în perioada urmãto-
siv în Capitalã. Aºadar, avem o Ba mai mult, aceastã pandemie cadrul propriei locuinþe este un are.
cerere mare pe segmentele pre- a accentuat nevoia de a locui aspect luat în calcul de angajaþi. Reporter: Vã mulþumesc!
mium ºi de lux ºi o ofertã care într-un spaþiu mai mare, cu tera- Iar faptul cã Luxuria a fost
gândit încã de la stadiul de pro-
iect astfel încât sã includã opþiu-
"Am identificat ºi oraºe unde cererea nea unei camere office în apar-
pentru proiecte care oferã un standard de tament, constituie un avantaj
pentru cumpãrãtori în actualul
locuire modern, cu finisaje premium si context de viaþã.
faciliãþi de top, este mare, iar oferta pe acest Reporter: Cu ce rezultate fi-
segment este micã. Unul dintre aceste oraºe nanciare a încheiat prima jumã-
tate din an compania?
este Constanþa, unde în prezent Sorin Apostol: Impact s-a si-
dezvoltãm un proiect rezidenþial premium,
Boreal Plus, care include 18 vile ºi 673 de
apartamente".

23
T endinþe
Germania scoate
prima sa casã la
imprimantã 3D
n Germania se „tipãreºte” pri-
Î
ma clãdire rezidenþialã, reali-
zatã cu ajutorul imprimantei
3D, în oraºul Beckum, Rena-
nia de Nord-Westfalia.
Casa, construitã de PERI
GmbH ºi proiectatã de MENSE-
KORTE ingenieure + architekten,
care s-a declarat încântat de liber-
tatea de design oferitã de noua
tehnologie, va avea douã etaje ºi
aproximativ 160 de metri pãtraþi.
Noua tehnicã de construcþie este
folositã pentru prima oarã în Ger-
mania dupã ce a trecut prin toate
procesele de aprobare ºi reglemen-
tare în ultimele luni, conform
globalconstructionreview.
Constructorul care se ocupã de
proiect a precizat cã noua con-
strucþie aflatã în desfãºurare este
dovada clarã cã tehnologia de im-
primare 3D în construcþii estre pre-
gãtitã sã fie folositã în piaþa con-
strucþiilor rezidenþiale.
24 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
Proiectul demonstrativ a primit o
finanþare de 200.000 de euro din
partea statului Renania de
Nord-Westfalia, subliniind cã im-
primanta 3D este calea de urmat
pentru construirea de case.
„Acest lucru face din Renania de
Nord-Westfalia un pionier pentru
Germania”, declara recent ministrul
guvernului local Ina Scharrenbach.
Construirea clãdirii din Beckum
este doar începutul utilizãrii tehno-
logiei imprimãrii 3D în domeniul
rezidenþial în Germania, mai multe
proiecte similare fãcându-ºi recent
apariþia în aceastã þarã, susþine di-
rectorul pentru inovaþie ºi
marketing de PERI GmbH, Thomas
Imbacher.
În plus, Ina Scharrenbach a mai
adãugat: „Nu mâine, nu într-o zi, ci
astãzi. Alte proiecte sunt în bucla
de imprimare”.
Totodatã, Leonhard Braig, direc-
tor in cadrul PERI GmbH, a precizat,
potrivit ArchDaily: “Imprimarea 3D
schimbã în mod fundamental mo-
dul în care construim ºi procesul de
construcþie în domeniul rezidenþial.
Fiind prima clãdire de acest fel, o
imprimãm intenþionat într-un ritm
mai lent decât este posibil. Vrem sã
profitãm de aceastã oportunitate
pentru a câºtiga experienþã în ope-
raþiunile de zi cu zi, acest lucru
ajutându-ne sã valorificãm poten-
þialul de a reduce costurile tehnolo-
giei noastre în mai mare mãsurã cu
ocazia urmãtorului proiect”.
Construcþia este realizatã cu aju-
torul unei imprimante BOD2 a pro-
ducãtorului danez Cobod, la care
Peri a achiziþionat o acþiune minori-
tarã în urmã cu doi ani. Imprimanta
de tip portic permite capului de im-
primare sã se deplaseze de-a lun-
gul a trei axe susþinute de un cadru
ºi poate construi un metru pãtrat
de perete în aproximativ 5 minute,
potrivit site-ului ArchDaily.
Directorul de finanþe al Peri, dr.
Fabian Kracht, ºi-a felicitat compa-
nia pentru cã a investit în întreprin-
deri pionieriste precum Cobod.
Operatã de douã persoane, impri-
manta BOD2 urmeazã designul ca-
sei, lãsând goluri pentru conducte
ºi servicii. Lucrãrile manuale, cum ar
fi instalarea conductelor, pot conti-
nua în timp ce se tipãreºte, potrivit
Peri. O camerã monitorizeazã capul
de imprimare ºi straturile de ciment
pe mãsurã ce sunt extrudate. Cu o
vitezã liniarã de imprimare de un
metru pe secundã, BOD2 este cea
mai rapidã imprimantã de pe piaþã,
potrivit constructorului.
Peri susþine, totodatã, cã proiectul
ridicat astfel este format din pereþi
cu cavitate triplã umpluþi cu un
compus izolant ºi a primit toate
aprobãrile de reglementare cu aju-
torul Universitãþii Tehnice din
München ºi a inginerilor Schießl
Gehlen Sodeikat.
Filiala HeidelbergCement, Italce-
menti, a creat materialul ciment,
numit „i.tech 3D”, special pentru
imprimarea 3D. Clientul care se va
bucura de proiectul inovativ este
Hous3Druck, o firmã de design din
Beckum.
Waldemar Korte, paretner
MENSE-KORTE ingenieure+archi-
tekten, a afirmat: “Procesul ne ofe-
rã nouã, designerilor, un grad ridi-
cat de libertate atunci când proiec-
tãm clãdiri. Cu metodele de con-
strucþie convenþionale, acest lucru
nu ar fi posibil decât cu mari costuri
financiare”.
Folosirea imprimãrii 3D în con-
strucþii nu este însã o premierã. De
exemplu, la începutul anului a fost
finalizatã în Dubai cea mai mare
construcþie printatã 3D din lume.
Compania de roboticã Apis Cor a
reuºit sã ridice o clãdire administra-
tive cu douã niveluri, înaltã de 9,5
metri ºi cu o suprafaþã totalã de 64
de metri pãtraþi, construitã cu aju-
torul unei singure imprimante 3D ºi
cu numai trei muncitori, factorul
uman având însã o contribuþie
semnificativã. De altfel, autoritãþile
din Dubai ºi-au propus ca o treime
dintre clãdirile din oraº sã fie
construite prin tehnica imprimãrii
3D pânã în 2030.
T endinþe

25
I nvestiþii
Celmailungtunel
subacvaticdinlumese
construieºteînEuropa
D
upã mai bine de
un deceniu de
planificare, au în-
ceput lucrãrile la
cel mai lung tu-
nel din lume. Co-
borând pânã la 40 de metri sub
Marea Balticã, tunelul Fehmarn-
belt va face legãtura dintre Da-
nemarca ºi Germania, reducând
timpul cãlãtoriei odatã cu inau-
gurarea lui planificatã în 2029.
Tunelul, care va avea o lungime
de 18 kilometri, este unul dintre
cele mai mari proiecte de infra-
structurã din Europa, cu un buget
de construcþie care s-a ridicat la
peste 7 miliarde euro (8,2 miliar-
de dolari), conform CNN.
Spre comparaþie, tunelul de 50
de kilometri (31 mile) care leagã
Anglia de Franþa, finalizat în 1993,
a costat echivalentul a 12 miliar-
26 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
de de lire sterline (15,5 miliarde
de dolari) în banii de astãzi. Deºi
mai lung decât Tunelul Fehmarn-
belt, Tunelul Canalului, a fost rea-
lizat folosind o maºinã de forat, în
timp ce noua construcþie va fi re-
alizatã prin scufundarea secþiuni-
lor de tunel precfabricate.
Acesta se va suprapune peste
centura Fehmarn, o strâmtoare
între insula germanã Fehmarn ºi
insula danezã Lolland ºi este pro-
iectat ca o alternativã la actualul
serviciu de feribot dintre Rrdby ºi
Puttgarden, care transportã mi-
lioane de pasageri în fiecare an.
Traversarea care astãzi dureazã
45 de minute va putea fi realizatã
în 7 minute cu trenul ºi 10 minute
cu maºina, conform constructori-
lor.
Fehmarnbelt va fi ºi cel mai lung
tunel din lume care oferã tran-
sport rutier ºi feroviar, urmând sã
conþinã câte douã benzi pe sens,
plus o bandã de urgenþã, precum
ºi o linie feroviarã în fiecare direc-
þie.
“Astãzi, dacã iei trenul între Co-
penhaga ºi Hamburg, deplasarea
dureazã 4 ore ºi jumãtate”, a spus
Jens Ole Kaslung, directorul teh-
nic al Femern A/S, compania da-
nezã de stat responsabilã de pro-
iect. “Când tunelul va fi gata, vei
putea face deplasarea în douã
ore ºi jumãtate”, a adãugat dom-
nia sa.
Totodatã, Jens Ole Kaslung a
mai spus: „Astãzi mulþi oameni
zboarã între cele douã oraºe, dar
în viitor va fi mai bine sã luaþi tre-
nul”.
Aceeaºi cãlãtorie cu maºina va fi
cu aproximativ o orã mai rapidã
decât astãzi, þinând cont de tim-
pul economisit prin faptul cã nu
se aliniazã la feribot, a mai expli-
cat directorul tehnic al proiectu-
lui.
Pe lângã beneficiile aduse trans-
portului de pasageri, tunelul Feh-
marnbelt va avea un impact pozi-
tiv ºi asupra economiei, pentru cã
reduce distanþa dintre Suedia ºi
Europa Centralã cu peste 160 de
kilometri.
În acest moment, traficul dintre
peninsula scandinavã ºi Ger-
mania, prin Danemarca, se poate
desfãºura fie luând feribotul
peste Fehmarnbelt sau pe o rutã
mai lungã pe poduri între insulele
Zeelandã, Funena ºi peninsula
Jutland.
Proiectul dateazã din 2008,
când Germania ºi Danemarca au
semnat un tratat pentru construi-
rea tunelului. Apoi, a fost nevoie
I nvestiþii
de peste un deceniu pentru ca le-
gislaþia necesarã sã fie adoptatã
de ambele þãri ºi pentru a fi efec-
tuate studii de impact geotehnic
ºi de mediu.
În timp ce procesul este com-
plet din partea danezã, în Germa-
nia, o serie de organizaþii - inclu-
siv companii de feriboturi, grupu-
ri ecologiste ºi municipalitãþi lo-
cale - au fãcut apel împotriva
aprobãrii proiectului pe fondul
problemelor de concurenþã nelo-
ialã sau probleme de mediu ºi de
zgomot.
O pronunþare preliminarã este
aºteptatã înainte de sfârºitul anu-
lui; deºi nu va putea opri sau mo-
difica proiectul în mod semnifica-
tiv, ar putea însã impune studii
suplimentare de impact înainte
ca demararea construcþiei sã
înceapã în Germania.
Între timp, pe fondul mãsurilor
de precauþie pentru a menþine
muncitorii în siguranþã de Co-
vid-19, lucrãrile de construcþie au
început în varã pe partea danezã.
“Proiectul este aranjat în aºa fel
încât sã lucrãm câþiva ani în Da-
nemarca înainte sã putem intra
pe teritoriul Germaniei”, a spus
Kaslund.
Un nou port este în construcþie
în Rrdbyhavn, pe insula danezã
Lolland, iar în 2021 aici va fi con-
struitã o fabricã unde vor fi reali-
zatã cele 89 de secþiuni uriaºe din
beton care vor compune tunelul.
Fiecare secþiune va avea 217 me-
tri lungime, 42 de metri lãþime ºi
9 metri înãlþime. Cântãrind în jur
de 73.000 de tone fiecare, acestea
vor fi la fel de grele ca peste În acest moment,
13.000 de elefanþi. Secþiunile vor
fi plasate pe fundul mãrii ºi mane- traficul dintre
vrate cu ajutor barjelor ºi macara- peninsula
lelor. Cantitatea de oþel necesarã scandinavã ºi
va fi de 50 de ori mai mare decât
cea folositã la turnul Eiffel din Pa- Germania, prin
ris. Peste 2.500 de oameni vor lu- Danemarca, se
cra direct la construcþia tunelului,
poate desfãºura fie
iar producþia secþiunilor de tunel
urmeazã sã înceapã pânã în 2023. luând feribotul
Poziþionarea acestor prefabricate peste Fehmarnbelt
va dura aproximativ trei ani. Se
estimeazã ca va fi nevoie de 8 ani
sau pe o rutã mai
ºi jumãtate pentru a construi lungã pe poduri
tunelul. între insulele
Zeelandã, Funena ºi
peninsula Jutland.
27
I nvestiþii
INVESTIÞIE

ComunaPetreºti
aintratpeharta
industrieideapãrare
omuna Petreºti, Iveco Defence Vehicles a înce- mioane militare, iar începând de prafaþã de 9.000mp, cu o capaci-

C
Dâmboviþa, va put ridicarea unei fabrici pe cir- la camionul cu numãrul 301, tate de producþie de circa 440 de
gãzdui o fabricã ca 9.000 de metri pãtraþi unde toate vor fi produse în þarã. camioane pe an, este compusã
unde vor fi pro- va realiza parþial o parte din cele La Petreºti, Iveco vrea sã produ- din trei linii de producþie cu 25 de
duse componente peste 2.900 de camioane mili- cã o parte din componentele ca- zone de lucru, o linie completã de
necesare camioa- tare pentru MApN. Primul con- mioanelor ºi vor monta ºi linii de tinichigerie ºi vopsitorie cu 9
nelor militare. La 70 de kilometri tract de peste 216 milioane de producþie, reprezentanþii compa- zone de lucru, o linie de finisare
de Capitalã, în apropiere de au- euro a fost semnat cu Armata ºi niei fãcând precizãri în acest sens: cu 7 zone de lucru precum ºi spa-
tostrada A1 Bucureºti – Piteºti, prevede o tranºã de 942 de ca- “Fabrica, ce se va ridica pe o su- þii destinate activitãþilor logistice,

28 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

I nvestiþii
de testare, control al calitãþii ºi ac-
ceptanþã finalã cu MApN. Lotul
de teren pe care ste amplasatã fa-
brica, de 45.000 de mp, ne va per-
mite o dezvoltare durabilã ºi ex-
tinderea acestor activitãþi de pro-
ducþie în viitorul apropiat”.
Contractul cu MapN, cu o valoa-
re de peste 216 milioane de euro
(fãrã TVA), este primul contract
subsecvent dintr-un acord mai
larg ce prevede livrarea a peste
2.900 de camioane ºi platforme
militare încheiat cu Iveco.
Compania mai aminteºte cã
Armata Românã a mai achiziþio-
nat 57 de camioane militare de la
Iveco în 2015 ºi alte 173 de ca-
mioane militare în 2017. Potrivit
companiei Iveco, camioanele
care vor fi construite pentru þara
noastrã sunt vehicule din gama
Iveco High Mobility cu tracþiune
4X4, 6X6 ºi 8X8, în 16 variante
diferite. O treime dintre camioa-
ne vor fi dotate cu cabinã
blindatã.
Prezent la inaugurarea lucrãrilor
de construcþie a fabricii, în luna
august, premierul Ludovic Orban
a vorbit despre aceastã invesiþie:
“Se realizeazã o investiþie într-o
capacitate de producþie în Româ-
nia, o investiþie care valoreazã
aproximativ 50 de milioane de
euro, investiþie care va crea în pri-
mã fazã 200 de locuri de muncã
directe în aceastã capacitate de
producþie, dar, de asemenea, prin
toate contractele cu furnizori au-
tohtoni va genera dinamicã eco-
nomicã, locuri de muncã supli-
mentare. (...) Aceastã investiþie
este realizatã în cadrul offsetului
aferent contractului de înzestrare
a Armatei Române cu vehicule
produse de IVECO Defence. Tre-
buie sã mai spun încã o datã care
este politica Guvernului pe care-l
conduc - fructificarea programu-
lui de înzestrare a Armatei, un
program pe 10 ani de zile, care
prevede alocarea unei sume de
90 de miliarde, aproximativ, pen-
tru dezvoltarea capabilitãþilor de-
fensive, pentru creºterea capaci-
tãþii Armatei Române de a face
faþã oricãrei provocãri. Acest pro-
gram de înzestrare în viziunea
noastrã trebuie sã aducã investiþii
în cadrul politicilor de offset care
sã creascã capacitãþile de produc-
þie din România, care sã asigure
transfer tehnologic, care sã dez-
volte, de asemenea, noi capabili-
tãþi de inovare, de cercetare ºi de
dezvoltare. Programul de înze-
strare trebuie sã genereze o re-
lansare a producþiei de apãrare
din România, atât prin firme au-
tohtone, cât ºi prin firme partene-
re în cadrul acestui program de
înzestrare a Armatei”. Premierul a
salutat decizia companiei de a-ºi
înfiinþa, practic, “cartierul gene-
ral” în þara noastrã pentru Europa
Centralã ºi de Est: “Sunt convins
cã aceastã investiþie este o inve-
stiþie serioasã, va fi urmatã de alte
investiþii serioase, care sã
genereze dezvoltare economicã
pentru România, care sã creeze
locuri de muncã bine plãtite,
pentru cã se ºtie cã în industria de
apãrare, din cauza tehnologiilor
ridicate ca nivel, mâna de lucru
este o mânã cu pregãtire
superioarã ºi salariile în industria
de apãrare sunt salarii peste
medie”.
Potrivit proiectului, construcþia
va fi finalizatã în august 2022.
29
I nvestiþii
INVESTIÞIE DE 1 MILION DE EURO
Oporþiunedeterendin
Buzãu,atestatãînurmãcu
500deani-amenajatã
asemeneauneifaleze
Ana Felea
O
zonã din partea
de nord a muni-
cipiului Buzãu,
lãsatã de izbe-
liºte ani la rând,
prinde viaþã în
aceastã perioadã. Este vorba
despre o porþiune de câteva
sute de metri cuprinsã între cele
douã centre comerciale ºi Biseri-
ca Sfântul ªtefan, pe care muni-
cipalitatea intenþioneazã sã o
amenajeze asemenea unei fa-
leze, cu terase, multã verdeaþã ºi
mori de apã. Autoritãþile promit
un adevãrat paradis urban, iar
pentru asta vor investi acolo un
30 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
milion de euro. tin Toma spune cã va reînvia tra- morile în miniaturã ce urmeazã sã
”Va fi o zonã de promenada cu diþia a ceea ce a reprezentat sute fie amplasate tocmai pentru a re-
lac, gen parc. O zonã frumoasã. de ani la rând Iazul Morilor. aminti de zecile de mori ºi de tra-
Vom avea chiar ºi o moarã de apã Iazul ce urmeazã a fi ame- diþiile vechi ale Buzãului,
montatã acolo”, a spus primarul najat va avea o adânci- care au reprezentat un
municipiului Buzãu Constantin me de 1,50 de metri vector pentru eco-
Proiectul prevede
Toma. ºi va fi conectat la nomia judeþului
Proiectul prevede reamenajarea canalul de irigaþii reamenajarea unei sute de ani la
unei porþiuni de 250 de metri, Iazul Morilor, porþiuni de 250 de metri, rând.
între cele douã centre comerciale printr-un sistem între cele douã centre Primarul Con-
ºi Biserica Sfântul ªtefan. Întreaga hidrotehnic ce îi stantin Toma
comerciale ºi
zonã va fi complet schimbatã. Vor va asigura admi- povesteºte cã,
Biserica Sfântul
fi amenajate spaþii verzi, un canal sia, respectiv eva- aici, în trecut, au
ªtefan.
de apã, locuri de joacã pentru co- cuarea apei. Peste existat zeci de mori,
pii, zonã de promenadã, cafenele, tot va fi plantatã vege- pive de postav, darace
un muzeu, dar ºi mai multe locuri taþie specificã Buzãului, potri- de lânã ºi tãbãcãrii.
de parcare moderne. vitã solului umed care va da o ”Dacã privim în istorie, Buzãul
Unicitatea zonei va fi datã de ia- frumuseþe aparte. s-a dezvoltat în jurul acestui curs
zul despre care primarul Constan- Unicitatea locului va fi datã de de apã. A fost ºi motivul pentru
I nvestiþii
care, în secolul al XVII-lea, la Bu-
zãu s-au oprit sârbii ºi bulgarii,
fiindcã era apã din plin pentru
grãdinile lor. Din el se alimentea-
zã heleºteul din Crâng, cel din
Parcul Tineretului ºi lacul din Par-
cul Marghiloman. Vrem sã creãm
un microclimat pornind tocmai
de la aceastã resursã naturalã fan-
tasticã pe care suntem norocoºi
sã o avem. Vizavi de Iazul Morii, se
va contura un proiect frumos,
astfel încât sã încercãm sã rege-
nerãm Buzãul prin redescoperi-
rea acestei ramificaþii naturale din
râul Buzãu, care avea la 1525 un
numãr de 12 mori, în 1856, vreo
47 de mori, pive de postav, dara-
ce de lânã, tãbãcãrii, mai târziu,
dupã 1900, topitorii de cânepã. În
perspectivã, am discutat cu arhi-
tecþi cunoscuþi ai þãrii pentru a
regândi Buzãul punând în valoare
acest canal natural, aceastã rami-
ficaþie naturalã a râului Buzãu, pe
lângã care s-a dezvoltat oraºul
nostru din timpuri strãvechi”, a
explicat Constantin Toma,
primarul municipiului Buzãu.
Iazul Morilor este atestat docu-
mentar din septembrie 1525 ºi
pleacã din râul Buzãu, de la stãvi-
larul de la Verneºti, curge între
Drumul Naþional 10 ºi apa Buzãu-
lui, traverseazã tot cartierul Simi-
leasca, apoi intrã în subteran, în
dreptul Galleria Mall. Apa curge
prin tuburi pe sub strada Frãsinet,
continuã pe sub blocurile din car-
tierele Broºteni ºi Dorobanþi ºi
iese din nou la suprafaþã spre
balta de pescuit a Asociaþiei
Vânãtorilor ºi Pescarilor.
Lucrãrile ar trebui sã fie finaliza-
te în cursul acestui an. Investiþia
totalã se ridicã la circa un million
de euro. Banii au fost obþinuþi de
Primãrie printr-un credit bancar
contractat pe zece ani.
31
I nvestiþii
Spaþiu de recreere în
valoare de 21 milioane
lei, amenajat cu fonduri
europene
Ana Felea
M
unicipiul Buz-
ãu va avea un
sat de rãchitã,
mai multe
spaþii de re-
crere, locuri
de joacã, ºi zone verzi. Totul va fi
amenajat pe o suprafaþã de
ºapte hectare, în apropierea unui
alt parc din localitate. Odatã ce
proiectul va prinde viaþã, terenul
care acum este plin de buruieni
va deveni una dintre cele mai
32 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
atractive zone din Buzãu, care,
alãturi de Parcul Tineretului, ºi el
aflat în plinã schimbare ºi mo-
dernizare, ar da o faþã nouã zo-
nei de nord a municipiului.
Proiectul este iniþiat de Primãria
Buzãu care are în derulare un pro-
iect de reabilitare cu fonduri euro-
pene. Peste 21 de milioane de lei,
accesaþi prin POR 2014-2020, vor
fi investiþi pentru a crea acest parc
unic în oraº.
”Obiectivul proiectului nostru
este revitalizarea a douã loturi de
teren degradate din Municipiul
Buzãu, pe parcursul a 27 de luni,
prin amenajarea de spaþii verzi, re-
spectiv plantarea cu arbori ºi
arbuºti, plante perene inclusiv ga-
zonarea suprafeþelor, prin crearea
de facilitãþi pentru recreere pe te-
renurile amenajate cum ar fi locuri
de joacã pentru copii, un sat de rã-
chitã, culturi de plante aromate ºi
medicinale. De asemenea, proiec-
tul prevede achiziþionarea ºi mon-
tarea elementelor constructive de
tipul alei inerbate ºi cu dale în iar-
bã, ansambluri de pergole, raste-
luri de biciclete, grupuri sanitare,
instalare Wi-Fi în spaþiile publice,
instalare sisteme de supraveghere
video a spaþiilor amenajate prin
proiect. Se urmãreºte ºi dotarea cu
mobilier urban, cum ar fi bãnci,
coºuri de gunoi, toalete
ecologice”, a explicat pentru
ºansanews.ro Luminiþa Colþeanu,
ºef serviciu Dezvoltare ºi
Implementare Proiecte, în cadrul
Primãriei Buzãu.
Cinci zone de recreere
Întreaga amenajare contureazã
cinci tipuri de zone verzi. Astfel,
prima zonã va avea o suprafaþã de
3.624 mp. Potrivit proiectului, este
I nvestiþii

zona de de loisir, cu spaþii de joacã fiind variantele lor de culturã ºi vin de umbrã”, se aratã în proiect. trolat. Pentru realizarea amenajãrii
pentru copii, zone de umbrã pen- în completarea acestora, perfect Cea de-a doua zonã, în suprafaþã s-au utilizat în primul rând speciile
tru relaxare ºi socializare, cu per- aclimatizate. Prima zonã, ocupând de 20.037 mp, ocupã spaþiul cen- autohtone, rezistente la secetã,
gole ºi mãsuþe de ºah. partea de vest a aleei centrale tral al amenajãrii, dintre aleea completate cu exemplare similare
”Prin propunerea de amenajare transversale, în suprafaþã de 3.624 principalã longitudinalã ºi zona de de culturã.
se contureazã cinci tipuri de zone mp, este cea de loisir, cu spaþii de loisir. Aici, iniþiatorii proiectului Zona a patra, în suprafaþã de
verzi, ce se îmbinã sinergic într-un joacã pentru copii, zone de umbra propun crearea unor grãdini urba- 3.989 mp, este reprezentatã de
peisaj de tip campestru, integrând pentru relaxare ºi socializare, cu ne ce vor avea cultivate plante masive cu o densitate vegetalã
elementele vegetale naturale pre- pergole ºi mãsuþe de ºah. În acest aromatice ºi legume, pentru uzul crescutã, formate din speciile de
zente deja pe sit. Speciile propuse spaþiu, vegetaþia are un rol peisa- comunitãþii locale ºi al vizitatorilor. arbori ºi arbuºti din zona a treia,
spre a fi introduse sunt înrudite în gistic de susþinere vizualã a ”Spaþiul este organizat în forma menite sã delimiteze perimetrul ºi
mod direct cu plantele existente, amenajãrii ºi crearea unor puncte unor alveole plantate, separate de sã acþioneze ca zone tampon pe
alei semicurbe, din pãmânt, ser- anumite direcþii. În cadrul acestor
vind ºi ca drumuri de exploatare ºi masive sunt prezente toate etaje-
INDICATORI MINIMALI întreþinere, sub forma unor grãdi- le de vegetaþie: joase, medii ºi
Suprafatã amplasament - 69.678 mp
ni urbane”, a explicat Luminiþa înalte, generându-se câteva ele-
Suprafaþã construitã - 6.967 mp (10%)
Colþeanu. mente de contragreutate pentru
– Suprafaþã alei din pavele prefabricate - 5.725 mp
A treia zonã este cea mai mare ºi amploarea ºi deschiderea
– Suprafaþã locuri de joacã cu dale de cauciuc - 900 mp
cuprinde o suprafaþã de aproape spaþiului din zona centralã.
– Suprafaþã sat de rãchitã cu nisip – 290 mp
30.000 de metri pãtraþi. Zona a cincea, în suprafaþã de
– Suprafaþã teren de sport – 924 mp
Luminiþa Colþeanu a explicat: 2700 mp, este compusã din mai
– Suprafaþã toalete publice (containere) – 52 mp
”Cea de a treia zonã preia imagi- multe fragmente de alveole ºi
– Suprafaþã spaþii verzi – 62.711 mp (90%)
nea actualã a sitului, cu ierboase ronduri în lungul ºi în jurul circula-
– Suprafaþã alei inierbate ºi cu dale în iarbã – 1.972 mp
înalte, presãrate cu flori de câmp, þiilor principale. Sunt zonele ame-
– Suprafaþã alei din pãmânt bãtãtorit – 545 mp
grupuri de arbori ºi arbuºti ºi ele- najate cel mai strict, atât ca imagi-
– Suprafaþã spaþii verzi pe mijlocul aleilor – 2.700 mp
mente solitare ca accente vertica- ne finalã, cât ºi ca proces tehnolo-
– Suprafaþã spaþii verzi culturi = 20.037 mp
le. Planeitatea suprafeþei a impus gic, fiind formate exclusiv din spe-
– Suprafaþã împãduritã – 3.989 mp
aceste accente cromatice ºi de vo- cii de culturã, cu valoare esteticã
– Suprafaþã spaþii verzi amenajate – 33.468 mp
lumetrie care sã genereze o notã ridicatã”.
de dinamism. Grupurile de
INDICATORI MAXIMALI arbuºti, ierboase ºi perene ºi arbo- Locuri de joacã ºi sat
Valoarea totalã a obiectului de investiþii, cu TVA: 21.149.521,48 lei rii solitari sunt inserate astfel încât
Din care C+M: 17.021.776,24 lei spaþiul foarte amplu ºi cu vizibili- de rãchitã
Valoarea totalã a obiectului de investiþii, fãrã TVA: 17.797.829,30 lei tate pe distanþe mari sã fie adus la Potrivit datelor prezentate în
Din care C+M: 14.304.013,65 lei scarã umanã, sã ghideze privirea ºi proiect, în apropierea accesului
Esalonarea investiþiilor din proiect (fãrã TVA) pasii vizitatorilor în lungul unui joc va fi realizatã o zonã ambientalã
ANUL I (fãrã TVA) – 717.161, 51 lei aparent întâmplãtor, dezvoltat cu locuri de joacã pentru copii
ANUL II (fãrã TVA) – 16.912.074,90 lei spontan, dar în realitate bine con- (grupate pe categorii de vârstã),

33
I nvestiþii
un sat de rãchitã ºi zone de rela-
xare în ansambluri de pergolã (43
bucãþi).
”Una dintre condiþiile esenþiale
pentru ca acest spaþiu sã devinã
dedicat publicului, nu doar tranzi-
tului, este sã ofere suficiente spaþii
de ºedere, aranjate atrãgãtor ºi sã
confere siguranþã ºi confort prin
ergonomie ºi calitate. Astfel, pe
parcursul aleilor se prevãd bãnci
independente cu spãtar (140 bu-
cãþi), dispuse singular sau grupate,
bãnci liniare dispuse perimetral la
locurile de joacã ºi în cele trei alve-
34 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
ole în jurul copacilor (circa 200
ml), propice interacþiunilor so-
cio-culturale, având configuraþii ºi
aspect modern, ºi bãnci tip
pat-ºezlong (12 bucãþi) pentru re-
laxare ºi contemplare, orientate
cãtre aleea dublã. Echipamentele
se vor executa cu precãdere, în
mãsura în care se poate, din mate-
riale ecologice ºi “calde” - lemn
masiv de pin/brad uscat 12-15%,
împletituri rãchitã, protejate
împotriva intemperiilor prin baiþu-
re/lãcuire. Pentru scãri, platforme,
pereþi se vor folosi materiale rezi-
stente în timp – tego antidera- iar în acest moment se evalueazã
pant, okoume, fibrã de sticlã. De ofertele tehnice primite. Parcul
asemenea, se propune dispune- are ca termen de execuþie 27 de
rea de rasteluri de biciclete (6 buc) luni din momentul deschiderii
ºi coºuri de gunoi (60 buc), þinând ºantierului.
cont cã primul pas pentru a
menþine curãþenia este de a
dispune coºuri de gunoi în numãr
îndestulãtor ºi dispuse
convenabil, astfel încât sã fie facilã
folosirea lor”, se aratã în proiect.
Valoarea totalã a obiectivului de
investiþii este de 21.149.521,48 de
lei. Licitaþia pentru desemnarea
constructorului a fost demaratã,
I nvestiþii

BijuteriadinGhencea,
stadionulSteaua
aºteaptãinaugurarea
L
ucrãrile stadionului 2020. Cum situaþia sanitarã este spectatori în tribune. În acest mo- de locuri; Suprafaþa de joc
din Ghencea se foarte complicatã ºi sunt puþine ment, la arena din Bulevardul 105m/68m. Gazon natural ranfor-
apropie cu rapiditate ºanse sã fie remediatã pânã la fi- Ghencea se lucreazã la finisaje, sat sintetic, dotat cu degivrare, dre-
de finalizare, aceastã nalul anului, cel mai probabil, me- suprafaþa de joc este gata, iar ta- naj, sistem de irigaþie ºi încãlzire
arenã stând cel mai ciul de inaugurare va fi programat belele de marcaj au fost deja pentru sezonul de iarnã; Spaþii de
bine din cele trei care în primãvara anului viitor, în spe- montate. Steaua Bucureºti, cazare pentru sportivi (24 de came-
au fost reconstruite pentru Euro ranþa cã va putea fi organizat ºi cu echipã aflatã acum în Liga 3, îºi va re cu un total de 48 de locuri de ca-
disputa meciurile considerate zare); Restaurant; Muzeu al Clubu-
”acasã” pe noul stadion, care va fi lui Sportiv al Armatei Steaua; Spaþii
Arena Naþionalã este destinatã sã gãzduiascã patru folosit ºi pentru antrenamentele VIP (loje ºi parcare); Salã de forþã ºi
echipelor care îºi vor disputa la de recuperare; Punct medical de
meciuri în cadrul Euro-2020, amânat pentru 2021. Conform
Bucureºti meciurile din cadrul prim ajutor; Zona de presã si
cerinþelor UEFA, þara noastrã trebuie sã modernizeze patru Campionatului European din vara sky-box ul în partea superioarã a
stadioane în Bucureºti pe care echipele participante sã anului viitor. De asemenea este Tribunei 1 pentru a spori vizibilita-
desfãºoare antrenamentele. Dintre acestea, Steaua, Rapid posibil ca pe aceast stadion sã tea ºi care respectã standardele
ºi Arcul de Triumf, se aflã în diferite faze de realizare. evolueze ºi echipa naþionalã, dar UEFA ºi FIFA; Sala de conferinþe;
Stadioanele Steaua, Giuleºti ºi Arcul de Triumf se realizeazã ºi formaþia din prima ligã, FCSB. Vestiare pentru sportivi; Magazine;
prin Programul Naþional de Construcþii de Interes Public sau Stadion Steaua, detaliile proiectu- Spaþii tehnice ºi pentru birouri.
Social, derulat de Compania Naþionalã de Investiþii. lui: Cost construcþie: 94.672.020 mi-
lioane de euro; Capacitate: 31.254

35
B irouri

GrajdurileImperialede
laCluj-transformateîn
spaþiideco-working
(Interviu cu Marius Mârzã, Managing Partner Stables)

Stables - un nou concept de serviced office, un spaþiu de
co-working premium - s-a deschis în inima oraºului Cluj-Napo-
ca, chiar în incinta fostelor Grajduri Imperiale.
Grajdurile Imperiului Austro-Ungar, care au gãzduit în trecut ºi
o fabricã româneascã de textile ºi care au o vechime de aproxi-
mativ 200 de ani, au fost readuse la viaþã ºi transformate
într-un spaþiu modern de birouri, destinat antreprenorilor ºi
companiilor care cautã nu doar un spaþiu de birouri, dar ºi o co-
munitate ºi un mix de servicii competitiv.
Stables face parte din proiectul de anvergurã Record Park al
dezvoltatorului imobiliar Speedwell ºi care, împreunã cu The
Office, formeazã cel mai mare hub de business din Cluj-Napo-
ca. Situat pe Onisifor Ghibu 20 A, proiectul este unul mixt cu
spaþii rezidenþiale, dar ºi cu funcþii de retail ºi spaþii de birouri
(pe lângã spaþiul de co-working cuprinde un resturant, o pisci-
nã deschisã cu acoperiº retractabil în cadrul unui club sportiv, o
grãdiniþã, o cafenea ºi un cabinet stomatologic, dar ºi un super-
market al unui cunoscut brand românesc).
Acest proiect este un start-up, în spatele cãruia stau oameni cu
experienþã în proiectarea ºi amenajarea spaþiilor de birouri,
dupã cum ne-a spus, într-un interviu, Marius Mârzã, Managing
Partner Stables.

Reporter: Cum s-a nãscut ideea
înfiinþãrii unor birouri pe fostele
grajduri imperiale?
Marius Mârzã: Cred cã rãspun-
sul la aceastã întrebare ar trebui
sã fie adresat dezvoltatorului pro-
iectului Speedweel; el a fost cel
care a dezvoltat proiectul Record
Park unde se aflã ºi aceastã loca-
þie. Este de apreciat faptul cã, în
loc sã demoleze clãdirea formatã
din douã corpuri ºi sã construias-
cã o clãdire nouã ºi pe o suprafaþã
mult mai mare, a ales sã le reabili-
teze ºi sã le integreze în cadrul
proiectului, revigorând o clãdire
extrem de frumoasã a Clujului. În
momentul în care am fãcut
cunoºtinþã cu proiectul imobiliar,
pentru noi a fost destul de clar cã
acolo va fi viitoare locaþie a unui
spaþiu de co-working ºi, datoritã
faptului cã eu sunt ºi Director Re-
gional COS, a fost ºi mai clar cã
acest spaþiu va fi cel mai potrivit
pentru noul showroom COS din
Cluj. Astfel, având o suprafaþã
mult mai mare decât precedentul
showroom, am considerat cã
vom putea sã oferim mai multe
soluþii din portofoliul COS.
Reporter: Care este, exact, con-
ceptul acestor spaþii de birouri?
Marius Mârzã: Conceptul este
unul destul de clar în ceea ce pri-
veºte funcþiunile spaþiului:
- Serviced Offices sau Co-wor-
king dar cu accent pus pe spaþii
private cu toate serviciile incluse
adresat cu precãdere companiilor
în dezvoltare;
- Ne-am dorit sã creãm un spa-
þiu pentru comunitatea de busi-
ness a Clujului unde sã organi-
zãm evenimente mici ºi medii
într-o locaþie unicã; sperãm cã
vom putea organiza evenimente
cu impact în comunitatea din
care noi facem parte pentru a o
ajuta sã creascã ºi sã se dezvolte;
- Un Showroom în care COS sã
poatã sã îºi prezinte cât mai bine
serviciile oferite ºi capabilitãþile,
atât ale noastre, cât ºi ale colabo-
ratorilor cu care abordãm în ge-
neral proiectele de fit-out: Steel-
case pentru partea de mobilier de
birou la fel ca Narbutas; Datacor
pentru partea de lucrãri de elec-
trice ºi curenþi slabi; Pal Art pen-
tru partea de elemente de mobi-
lier custom-made; Daikin pentru
partea de climatizare ºi ventilare;
Interface pentru soluþiile de par-
doseli ºi mulþi alþi.
- Din punct de vedere al desi-
gnului, colegea mea, Arh. Laura
Dragomir, a implementat un con-

36 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

B irouri

37
B irouri
cept “art-deco” în amenajarea
spaþiului, poate chiar suprinzãtor
în aceastã perioadã, dar acest
aspect a ajutat foarte mult pentru
a scoate ºi mai mult în evidenþã
istoria locului, în momentul în
care am avut sesiunile de brain-
storming pentru crearea brandu-
lui una dintre frazele cu care am
fost toþi încântaþi a fost “Respect
the old to build the future”.
Reporter: Este primul proiect
de acest gen al companiei?
38 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
Marius Mârzã: Da, acest prim
proiect este un start-up, în spate-
le cãruia sunt oameni cu expe-
rienþã în proiectarea ºi amenaja-
rea spaþiilor de birouri. Deci chiar
dacã avem experienþã în proiec-
tare ºi execuþie a unor astfel de
spaþii, acum trebuie sã învãþãm sã
le coordonãm pentru a putea
oferi ceea mai bunã experienþã
clienþilor noºtri. Din acest motiv
am ales-o în rolul de Community
Manager pe Ioana Bejan, ea ala-
turându-se proiectului cu o mare
experienþã în Facility Manage-
ment, demonstrând acest lucru în
poziþiile similare ocupate în com-
panii multinaþionale din Cluj.
Reporter: Mai aveþi în plan sã
derulati astfel de proiecte ºi în
alte zone ºi unde?
Marius Mârzã: Ne dorim ca pe
viitor sã mai deschidem ºi alte lo-
caþii, probabil cã anul viitor vom
identifica zonele unde ne dorim
sã deschidem astfel de spaþii. Pri-
mordial acum este sã învãþãm cât
se poate de mult din experienþa
de la Cluj, fiind funcþionali abia de
douã luni. Dar, categoric, zonele
cãtre care ne uitãm pentru viitor
sunt Timiºoara, Iaºi ºi Bucureºti.
Reporter: Ce alte proiecte deru-
laþi în România?
Marius Mârzã: Din poziþia de
Managing Partner Stables, acesta
este singurul, dar din poziþia de
Director Regional COS (pentru
zona Transilvania) avem mai mul-
te proiecte pe care le derulãm în
Cluj, în acest moment. De curând
am finalizat un proiect pentru o
companie din domeniul automo-
tive/BPO de aproximativ 4500
mp, iar în faza de implementare,
în acest moment, avem aproxi-
mativ 5 noi proiecte, acesta
însumând o suprafaþã de 10.000
sqm în Cluj. La nivel naþional sun-
tem implicaþi în implementarea a
numeroase proiecte de fit-out,
acestea însumând o suprafaþã de
peste 17.000 mp doar în Bucu-
reºti.
Reporter: Cum a fost influenþa-
tã piaþa imobiliarã de criza sanita-
rã?
Marius Mârzã: Criza sanitarã a
afectat destul de mult piaþa imo-
biliarã pe segmental de birouri în
care activãm noi ºi consider cã
efectele ei nu sunt complet vizibi-
le, încã. Multe proiecte au mers
din inerþie pentru cã erau prea
avansate pentru a fi oprite sau
amânarea lor ar fi fost prea costi-
sitoare. Consider cã efectele asu-
pra pieþei de birouri se vor resimi-
ti ºi în 2021. Proiectele de dezvol-
tare sau amenajare se vor relua ºi
oamenii se vor întoarce la birouri,
B irouri
însã, tind sã cred, în a doua parte
a anului viitor. În ceea ce priveºte
serviciile oferite de Stables, efec-
tele se simt puternic pentru cã
oamenii încã sunt reticenþi sã re-
vinã la birou mai ales odatã cu
creºterea numãrului de cazuri,
dar, în aceeaºi mãsurã, flexibilita-
tea pe care noi o oferim este cãu-
tatã în momente de crizã, ajutând
companiile sau antreprenorii sã
se adapteze uºor ºi sã nu fie blo-
caþi în termene lungi.
Astfel, am gãsit ºi oportunitãþi
prin diverse companii care au re-
nunþat la spaþiile de birouri pe
care le aveau sau pe care doreau
sã le închirieze/amenajeze ºi au
dorit sã-ºi aducã oameni în spa-
þiul nostru, pentru cã le oferim o
flexibilitate mai ridicatã ºi costuri-
le generate sunt operaþionale. Ca
în orice situaþie economicã, ºi în
cea pe care o traversãm sunt mul-
te ameninþãri dar ºi oportunitãþi.
În ceea ce priveºte activitatea în
cadrul COS, anul acesta, în regiu-
ne, a fost foarte bun ca rezultat al
muncii depuse în 2019. Încã o
datã, consider cã efectele acestei
crize le vom resimþi destul de
mult ºi anul viitor. Diferit de Cluj,
în Bucureºti urmeazã sã se livreze
mai multe proiecte de birouri,
piaþa având o dinamicã mai mare,
cu mai multe proiecte de birouri
ce urmeazã sã se livreze în 2021.
Vedem un trend bun de dezvol-
tare ºi pe partea de industrial ºi
logistic, unde ne dorim sã fim
mult mai activi.
Reporter: Aþi fost obligaþi sã
anulaþi/amânaþi unele proiecte ºi
care?
Marius Mârzã: Proiecte interne
amânate sau anulate nu am avut,
poate doar ne-am reevaluat une-
le aºteptãri sau ne-am reorgani-
zat pentru a ne adapta mai uºor
condiþiilor generate de actuala si-
tuaþie economicã. În piaþã am
întâlnit destul de multe proiecte
care au fost amânate sau au ex-
tins termenele de finalizare.
Reporter: Ce cifrã de afaceri aþi
realizat în primele nouã luni ale
acestui an ºi ce estimãri aveþi
pentru întreg anul 2020?
Marius Mârzã: Cum suntem
operaþionali de abia douã luni,
vom reveni cu un rãspuns la ace-
astã întrebare în mai 2021. Ca
grad de ocupare a spaþiului sun-
tem la aproximativ 35% ºi, astfel,
ajungem la ce ne-am propus
pentru primele trei luni de activi-
tate, conform business planului.
Pentru COS în Cluj, anul 2020,
cum ziceam ºi mai înainte, a fost
unul foarte bun cu multe proiecte
implementate sau în curs de im-
plementare, ce au generat o cifrã
de afaceri mult peste cea de anul
trecut. La nivel naþional, anul ace-
sta ne vom situa la o valoare simi-
larã cu anul trecut.
Reporter: Cum credeþi cã va
evolua piaþa imobiliarã în urmã-
torii ani?
Marius Mârzã: Cu siguranþã cã
piaþa imobiliarã nu va evolua la
acelaºi ritm accelerat ca pânã
acum ºi vor exista anumite seg-
mente care, probabil, vor stagna.
Construcþiile industriale ºi logisti-
ce probabil cã vor continua sã
creascã la un ritm mai scãzut.
Reporter: Ce preconizaþi vizavi
de segmentul de birouri, în con-
textul în care cele mai multe
companii lucreazã încã de acasã?
Marius Mârzã: Munca de acasã
vine cu beneficiile sale, dar ºi cu
dezavantaje care încep sã fie tot
mai vizibile pentru organizaþii.
Randamentul este mai scãzut,
proiectele dureazã mai mult
timp, echipele nu mai sunt la fel
de unite, training-urile devin mai
dificile ºi, cel mai important, inte-
grarea în organizaþie a noilor an-
gajaþi, toate acestea ducând, în fi-
nal, la o calitate mai scãzutã a
muncii depuse. Consider cã, în
viitor, munca va deveni mult mai
flexbilã, angajaþii vor putea alege
între lucrul de acasã sau cel de la
birou ºi biroul va fi într-un spaþiu
de co-working similar cu Stables,
în proximitatea locuinþei, pentru
a nu petrece mult timp pe drum.
Reporter: Mulþumesc!
39
B irouri
Cu o suprafaþã de aproximativ 1.000 mp, clãdirea Stables dispune
de parter ºi etaj, oferind un spaþiu generos de networking format din
bucãtarie, lounge ºi access la o grãdinã interioarã, un centru de
conferinþã, zone de hot-desking, birouri dedicate ºi birouri private.
Conform reprezentanþilor proiectului, preponderent, spaþiul a fost
gândit pentru birouri private, acestea permiþând o configuraþie fle-
xibilã pânã la un numãr maxim de 20 de persoane, dar ºi birouri de
câte douã pânã la ºapte persoane. O altã componentã majorã si-
tuatã la parter este zona dedicatã socializãrii ºi organizãrii de eveni-
mente, care încorporeazã un centru de conferinþã ce poate gãzdui
pânã la 50 de persoane. Stables oferã ºi 40 de locuri de hot-desking,
sãli de ºedinþã de 4 sau 8 persoane, cabine telefonice, dar ºi servicii
ce descriu un spaþiu de lucru complet: pazã, parcare subteranã, con-
trol acces atât pentru intrarea în spaþiu, cât ºi pentru birourile închi-
se, recepþie ºi serviciul de protocol, biroticã, imprimantã ºi scanner, o
bucãtãrie modernã, apã ºi cafea ºi, cel mai important, accesul la un
mix de comunitate.
Proiectul a obþinut certificarea BREEAM, principala metodã interna-
þionalã de evaluare a sustenabilitãþii pentru proiecte de master-
planning, infrastructurã ºi clãdiri.
Din dorinþa de a pãstra un echilibru perfect între istorie ºi prezent,
proiectul a reprezentat o adevãratã provocare pentru echipa COS
40 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
România (Corporate Office Solutions), care s-a ocupat de ame-
najarea spaþiului, fiind ºi printre primele companii care au ales
Stables pentru relocarea showroom-ul lor din Cluj-Napoca. COS
este parte a Grupului Office Solutions ºi consultant în domeniul
amenajãrii spaþiilor de birouri din 1998, având peste 2.000 de
clienþi ºi peste 15.000 de proiecte finalizate în România, ne-au
mai spus sursele citate.
Stables a luat naºtere printr-o investiþie în valoare de 750.000 de
euro ºi în implementarea spaþiului s-au aplicat principiile noului
sistem de certificare WELL sau Fitwel, care analizeaza clãdirile
din perspectiva de „well being”, starea de bine a ocupanþilor.
„A companion, not just a company” este sloganul care defineste
startul Stables, un partener ce doreºte sã fie un companion pen-
tru acele companii care, în drumul lor spre dezvoltare, au nevoie
de un mediu ºi un spatiu unde sã atingã succesul.
Desprinsã dintr-o companie de mare succes, Stables ºi-a început
propriul drum la Cluj-Napoca ºi are energia ºi resursele necesare
pentru a se dedica în totalitate nevoilor clienþilor sãi. În spatele
noului spaþiu de co-working stau zeci de ani de experienþã în
domeniul design-ului interior de birouri, în care s-a acumulat o vastã
experienþã în livrarea de proiecte complexe ºi integre, în partene-
riate stabile cu clienþi majori.
P iaþa hotelierã
CU POTENÞIAL SÃ DEVINÃ NOUA NORMÃ PENTRU TURISMUL DIN DELTA DUNÃRII
Flotelul - cea mai nouã
tendinþã în turismul
sustenabil
T
uriºtii sunt din ce în ce
mai interesaþi de Delta
Dunãrii, ceea ce presu-
pune cã ºi acest loc
trebuie sã aibã un
trend tot mai modern,
atât din punct de vedere al servicii-
lor, dar ºi în ceea priveºte tipul
unitãþilor de cazare.
Flotelul (hotelul plutitor) repre-
zintã cea mai nouã tendinþã în turi-
smul sustenabil ºi are potenþial sã
devinã noua normã pentru turi-
smul din Delta Dunãrii.
GLO Marine, o companie rom-
âneascã de arhitecturã navalã pro-
pune douã concepte de hoteluri
plutitoare de 4 stele destinate ope-
ratorilor turistici din Delta Dunãrii
sau din alte zone cu apã din Rom-
ânia. Hotelurile au o lungime de
aproximativ 40 m ºi o lãþime de 9,5
m ºi pot acomoda pânã la 28 de
pasageri ºi un echipaj permanent
de patru persoane. Ambele con-
cepte au pe puntea principalã 12
camere duble cu baie proprie (16
mp) ºi un apartament cu douã
camere pentru patru pasageri (36
mp).
Toate camerele sunt prevãzute cu
balcon, smart furniture ºi console
pentru controlul luminilor, televi-
zorului ºi aerului condiþionat. Pe
puntea intermediarã se aflã un re-
staurant cu terasã, iar pe cea exte-
rioarã sunt amenajate un bar, douã
jacuzzi, zona de ºezlonguri ºi zona
de lounge.
Fie cã sunt atraºi de activitãþi în
aer liber precum pescuit, SUP, ca-
iac, fie cã îºi doresc doar relaxare,
turiºtii care aleg un hotel plutitor
primesc garantat o experienþã me-
41
P iaþa hotelierã
autorizare. tul economic actual a redus din
GLO Marine este o firmã de Plaja de opþiuni este una largã ºi avântul iniþial ºi a încetinit dezvol-
45 de specialiºti în domeniul arhitecturii ºi poate influenþa semnificativ pre- tarea proiectului. Suntem într-o
inspecþiilor navale. Prin cele douã birouri þul de construcþie, în special în perioadã de reorganizare în care
funcþie de nivelul de confort dorit încercãm sã mutãm atenþia spre
din Galaþi ºi Bucureºti, GLO Marine ºi de publicul þintã, conform surse- un nou investitor, pentru a nu
oferã servicii complete de design ºi inginerie lor citate. Spre exemplu, o con- pierde din momentum”.
pentru proiecte custom sau soluþii specializate strucþie nouã care sã asigure între Referitor la costul unei nopþi de
24 ºi 30 de locuri de cazare la un cazare, sursele ne-au spus cã acest
de tip ambarcaþiune de agrement sau nivel de confort de 4 stele poate lucru este strâns legat de nivelul
hotel/restaurant plutitor. ajunge pânã la 800.000 – 900.000 de confort de la bord: ”Conceptele
Misiunea firmei este de a contribui activ la de euro. gândite de noi oferã un spaþiu in-
realizarea obiectivelor clienþilor Reprezentanþii GLO Marine tim care sã încurajeze turiºtii chiar
ne-au explicat: ”Noi am observat sã petreacã o zi întreagã la bord
sãi prin soluþii de inginerie un interes sporit în acest segment fãrã a simþi nevoia unor activitãþi
neconvenþionale ºi suport clienþi de piaþã începând cu 2019, însã organizate. Astfel, ne-am gândit la
excepþional pe toatã majoritatea investitorilor opteazã o zonã de ºezlonguri pentru plajã,
pentru convertirea unor structuri o zonã de bar la exterior, o zonã
durata proiectului. plutitoare existente în astfel de de jacuzzi sau o zonã de cinema.
unitãþi de cazare. Rezultatul este o Pentru un astfel de nivel de con-
unitate de cazare care, deºi oferã fort, o camerã dublã poate sã
morabilã, subliniazã promotorii sustenabile, energie regenerabilã,
experienþã unei locuinþe pe apã, ajungã sau chiar sã depãºeascã
proiectului. panouri solare, waste manage-
nu se ridicã la standardele de con- 100 de euro pe noapte”.
Radu Procop, director de marke- ment etc. Mai mult, pentru a redu-
fort aºteptate în 2021. Ideea unui Majoritatea proiectelor de genul
ting GLO Marine, precizeazã: ce nivelul de zgomot ºi emisii, noi
hotel plutitor, proiectat ºi constru- acesta sunt implementate în þãri
”Conceptele GLO Marine includ vom propune cumpãrãtorilor
it special cu acest scop, este încã precum Franþa sau Germania,
estetica ºi confortul unui hotel de varianta de propulsie hibridã”.
destul de atipicã ºi necesitã aten- dupã cum ne-au spus reprezen-
4 stele ºi oferã un spaþiu ideal În momentul de faþã sunt foar-
þia unui investitor cu viziune pe tanþii GLO Marine, care evidenþia-
pentru o familie sau un grup de te puþine astfel de proiecte im-
termen lung, orientat spre calita- zã cã România are un atu unic care
prieteni care cautã sã petreacã o plementate, astfel încât piaþa
te. Încet, încet, vedem cum mulþi a fost exploatat foarte puþin pânã
vacanþã departe de aglomeraþie. este încã în proces de maturare,
investitori sunt din ce în ce mai acum, ºi anume Delta Dunãrii: ”Un
Designul hotelurilor este integrat ne-au spus reprezentanþii com-
atraºi de acest concept. confort la bord de 4 stele, împreu-
în mod firesc cu naturã ºi tot la na- paniei. Aceºtia ne-au transmis cã
Unul dintre cele douã concepte nã cu peisajele extraordinare din
turã ne-am gândit când am decis autoritãþile sunt din ce în ce mai
la care am lucrat este dezvoltat Deltã reprezintã combinaþia care
cã aceste concepte vor fi sustena- deschise la astfel de iniþiative,
împreunã cu un investitor, dar ar atrage cu succes foarte mulþi
bile – am inclus materiale eco ºi standardizand deja procesul de
dupã cum era de aºteptat, clima- turiºti din strãinãtate, deºi poate

42 BURSA Constructiilor nr. 8 / 2020

P iaþa hotelierã
Factori care duc la creºterea cererii de floteluri:
- tot mai multã lume cautã sã schimbe
destinaþiile aglomerate de vacanþã cu locuri cât
mai apropiate de naturã ºi mai retrase;
- tot mai mulþi oameni cautã experienþe din ce în
ce mai interesante ºi unice: amplasarea pe apã a
unui hotel este ceva foarte atractiv ºi
spectaculos;
- hotelul plutitor poate fi relocat, iar turiºtii pot
vedea în acest fel alt peisaj în fiecare zi;
- creºterea veniturilor populaþiei;
- oamenii devin tot mai atenþi la mediu ºi cautã
soluþii sustenabile de cazare;
- tehnologiile pentru a realiza hoteluri plutitoare
sustenabile au devenit în ultimii ani mult mai
accesibile.
Caracteristici sustenabile la hotelurile plutitoare:
- Pot fi relocate în funcþie de necesitãþi, ceea ce
înseamnã cã nu afecteazã mediul aºa cum ar
face-o o construcþie permanentã;
- Folosesc energii regenerabile - solare, eoline ºi
geotermale;
- Au sisteme proprii de reciclare a deºeurilo;.
- Sunt construite din module, cu impact minim
asupra mediului.
sunt deja foarte obiºnuiþi cu noþiu- plutitor sustenabil la preþuri mult
nea de hotel plutitor”. mai mici faþã de acum câþiva ani ºi
existã ºi multe oportunitãþi de fi-
nanþare, prin fondurile structurale,
În prezent, avem de pildã”, spune Liviu Gãlãþanu,
36 de hoteluri Director Comercial GLO Marine.
Angelica Manea, Director Divizia
plutitoare în Deltã de Finanþãri BDO Business Advi-
sory, adaugã: ”Aceste tipuri de in-
În 2018, activitatea turisticã din
vestiþii pot fi finanþate din fonduri-
Delta Dunãrii a avut o creºtere re-
le structurale aferente perioadei
cord, cu aproximativ 70% mai
2021-2027 pentru sprijinirea
mare faþã de 2017 (în timp ce
creºterile înregistrate la nivel de
creºterii ºi dezvoltãrii mediului de
afaceri. Obiectivul acestor fonduri
þarã erau de 6%). Anul trecut, ci-
este de a ajuta IMM-urile sã îºi
frele au pãstrat o creºtere genera-
dezvolte infrastructura ºi serviciile,
lã, de 2%, dar cu o scãdere a nu-
sã îºi gestioneze în mod eficient
mãrului de turiºti strãni, cauzatã,
resursele, sã valorifice potenþialul
probabil, de turismul de slabã
de inovare ºi de asimilare a pro-
calitate.
gresului tehnologic în contextul
În ce priveºte hotelurile plutitoa-
specializãrii inteligente. Prin dez-
re, în prezent existã 36 astfel de
voltarea de proiecte inovative se
unitãþi de cazare în Deltã, cu apro-
va asigura o dezvoltare sustenabi-
ximativ 700 locuri de cazare. Cel
lã a mediului de afaceri din Rom-
mai vechi are 24 de ani ºi cel mai
ânia ºi nu numai. De asemenea,
nou 5 ani.
acest concept se regãseºte în
”Multe dintre hotelurile existen-
te în Delta Dunãrii au recenzii pro-
obiectivele de politici propuse la
nivel de UE în domeniul promovã-
aste, semn clar cã design-ul lor nu
rii eficienþei energetice, reducerii
se potriveºte cu aºteptãrile turiºti-
emisiilor de gaze cu efect de serã
lor din 2020, deci existã o nevoie
ºi protecþiei mediului”.
clarã pentru un design nou ºi
fresh. În plus, tehnologia actualã
permite construcþia unui hotel
43
P iaþa hotelierã
9 Pyramids Lounge -
primul restaurant
turistic din Egipt deschis
la piramidele din Giza
V
izitatorii care ajung în
Egipt se pot bucura de
noi facilitãþi pe platoul
de lângã Cairo, unde
se aflã Marea Piramidã
din Giza ºi Marele
Sfinx, cel mai vizitat sit de patrimo-
niu al þãrii ºi singura minune rãmasã
a lumii antice.
Dezvoltatorii au deschis aici resta-
urantul „9 Pyramids Lounge”, care
acoperã o suprafaþã de 1.341 de me-
tri pãtraþi ºi oferã o priveliºte minu-
natã cãtre piramidele din Giza.
Mostafa Waziri, secretar general al
Consiliului Suprem al Antichitãþii, a
declarat, potrivit CGTN Africa: “Una
dintre problemele cu care ne con-
fruntam întotdeauna era cã oamenii
spuneau cã nu existã servicii specia-
le pentru turiºti, cã nu existã cafe-
nea, restaurant, nimic care sã poatã
44 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
fi oferit vizitatorilor”. impact pozitiv asupra sectorului Sawiris.
Noul restaurant este rodul coope- turistic din þara bogatã în Naguib Sawiris, preºedinte ºi CEO
rãrii comune dintre Consiliul Su- monumente. al OIH, a mai precizat cã obiectivul
prem al Antichitãþii ºi Egipt’s Ora- Magnatul afacerilor egip- principal al grupului sãu
scom Pyramids Entrainment (OPT), tene Naguib Sawiris, este modernizarea ser-
o filialã a grupului Orascom Inve- principalul dezvol- Noul restaurant viciilor oferite vizita-
stment Holding (OIH). Restaurantul tator al platoului, este rodul cooperãrii torilor piramidelor,
este construit într-un cadru subtil a declarat cã ferind în acelaºi
comune dintre Consiliul
din lemn, cu perne împrãºtiate pe proiectul de 301 timp zona de to-
pãmânt care imitã stilul beduin. milioane de lire
Suprem al Antichitãþii ºi ate formele de
Noile facilitãþi sunt uºor de inte- egiptene (19,23 Egipt’s Orascom Pyramids poluare, pre-
grat ºi reasamblat pentru a proteja milioane de do- Entrainment (OPT), o filialã a cum ºi crearea
antichitãþile, iar Waziri a spus cã re- lari) face parte grupului Orascom unei experienþe
staurantul în aer liber oferã „o vede- dintr-un plan mai Investment Holding fascinante pentru
re panoramicã care nu poate fi mare de dezvoltare (OIH). vizitatorii sãi.
egalatã nicãieri în lume”. a sitului patrimoniului Totodatã, acesta a
„Locaþia unicã a restaurantului ofe- mondial UNESCO ºi de adãugat cã are deja în
rã o vedere asupra tuturor piramide- eficientizare a experienþei turiºti- plan deschiderea a încã douã re-
lor din Giza”, a spus ºi al-Anany, con- lor. staurante ºi a unei cafenele la înce-
form CNN, subliniind cã Egiptul „Vom organiza vânzãtorii, nu îi putul anului 2021 într-o clãdire ve-
doreºte sã stabileascã o infrastructu- vom priva de venit, ci îi vom pune în che situatã în partea de nord-vest cu
rã turisticã ºi arheologicã, pentru un locuri potrivite ºi frumoase", a spus vedere la cele trei piramide.
P iaþa hotelierã
„De asemenea, vom introduce în
În 2019, întreaga vizitã în zona piramidelor
Egiptul a înregistrat autobuze electrice ecologice”, a
spus Sawiris.
un record de Schimbãrile de pe platou fac par-
fost închis în mare mãsurã câteva
luni din martie din cauza
rãspândirii coronavirusului.
Acum, Egiptul, care a înregistrat
pânã acum peste 100.000 de cazuri
ternice ale Egiptului, începuse sã
dea semne de redresare dupã ani
de tulburãri politice de la rãscoala
din 2011 care a doborât regretatul
preºedinte Hosni Mubarak. Cu toa-

13 te din eforturile mai largi de dez-

voltare a unor situri turistice cheie
din þarã. Anul viitor, Marele Muzeu
de infecþie cu COVID-19, lucreazã
pentru a atrage turiºti în mijlocul
pandemiei de coronavirus. Astfel,
te acestea, a suferit o loviturã pu-
ternicã odatã cu rãspândirea
pandemiei coronavirusului.

miliarde Egiptean, care va fi cel mai mare

muzeu arheologic din lume, se va
zborurile internaþionale au fost re-
luate la începutul lunii iulie ºi a re-
În 2019, Egiptul a înregistrat un
record de 13 miliarde de dolari în

de dolari
deschide chiar ãn spatele
piramidelor de la Giza.
Turismul reprezintã pânã la 15%
în veniturile din din PIB-ul Egiptului. Cu toate aces-
turism. tea, oficialii au declarat anterior cã
sectorul pierde în jur de 1 miliard
de dolari în fiecare lunã, dupã ce a
deschis restaurante, cafenele, tea- veniturile din turism.
tre ºi cinematografe, precum ºi ho-
teluri, muzee ºi situri arheologice,
toate cu capacitate limitatã.
Înainte de pandemie, industria
turismului, un pilon cheie al venitu-
rilor economice ºi al monedei pu-

45
P iaþa hotelierã
PULLMAN RESORT XISHUANGBANNA
Accor inaugureazã al
40-lea hotel Pullman din
China continentalã
G
rupul hotelier fran-
cez Accor a inaugu-
rat, toamna aceasta,
al 40-lea hotel Pull-
man din China
continentalã - Pull-
man Resort Xishuangbanna -, situat
într-una din regiunile de turism în
plinã expansiune din þara asiaticã,
mai precis în inima resortului Sunac
Xishuangbanna, o destinaþie cultu-
ralã ºi turisticã de 880.000 de metri
pãtraþi din sud-vestul Chinei.
46 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
Complexul include parcurile de dis-
tracþii ºi acvatic Sunac Land ºi Sunac
Mall, un centru comercial cu restau-
rante, magazine de lifestyle ºi modã,
divertisment pentru copii, cinema
IMAX ºi supermarket.
În afarã de Pullman Resort Xi-
shuangbanna mai sunt douã hote-
luri în complexul care include baruri,
clãdiri rezidenþiale, un spital ºi ºcoli.
Aeroportul Internaþional Xishuan-
gbanna se aflã la 20 de minute de
mers cu maºina de acest complex.
Pullman Resort Xishuangbanna
pune la dispoziþia oaspeþilor 412 ca-
mere ºi apartamente, o varietate de
restaurante ºi baruri, 2.900 de metri
pãtraþi de spaþii pentru evenimente,
un centru de fitness, o piscinã în aer
liber, alte facilitãþi de agrement.
Kevin Hou, director general al Su-
nac Resort Xishuangbanna, afirmã:
”Noi, la Pullman Resort Xishuang-
banna, oferim o proprietate creativã
ºi artisticã. Facilitãþile noastre le ofe-
rã oaspeþilor o experienþã culturalã
Dai captivantã”.
Accor este un grup mondial de
ospitalitate care oferã servicii în
aproape 4.800 de hoteluri, resorturi
ºi reºedinþe din 100 de þãri. Cu un
portofoliu ce cuprinde mãrci de lux
ºi economice, Accor are o experien-
þã de peste 50 de ani în domeniul
ospitalitãþii.
P iaþa hotelierã
Marriott deschide un nou
hotel în Fuzhou, China
M
arriott a deschis,
luna trecutã, un
nou hotel în
Fuzhou, capitala
provinciei Fujian
din China - Fuz-
hou Marriott Hotel Riverside, potrivit
www.businesstraveller.com.
“Suntem încântaþi sã deschidem
Fuzhou Marriott Hotel Riverside - al
treilea hotel marca Marriott aici, în
provincia Fujian”, a declarat Henry
Lee, preºedinte al Marriott Interna-
tional China, adãugând: “Provincia
Fujian devine rapid o destinaþie cu o
imensã semnificaþie economicã, so-
cialã ºi culturalã, atât pe plan intern,
cât ºi la nivel global. Suntem extrem
de încântaþi sã vedem creºterea soli-
dã a mãrcii noastre aici, deoarece ne
extindem portofoliul ca sã satisfa-
cem nevoile oaspeþilor noºtri care
cãlãtoresc în aceastã regiune”.
Conform Marriott, noul hotel se
aflã la cinci minute de mers pe jos
de Fuzhou Future Center (FFC) ºi
Fuzhou Digital China Convention
and Exhibition Centre, locul unde se
desfãºoarã Summitul anual digital
din China.
Situat lângã Lacul de Est din Fuz-
hou, hotelul le oferã oaspeþilor acces
uºor la o plajã de nisip lungã de 12
kilometri, un teren de golf, la sporturi
nautice ºi alte facilitãþi de agrement.
Aeroportul Internaþional Fuzhou
Changle este situat la 13 kilometri
sau aproximativ 15 minute de mers
cu maºina.
Hotelul are 318 camere ºi aparta-
mente cu elemente de artã de inspi-
raþie localã. Potrivit Marriott, fiecare
camerã are un sistem inteligent de
întâmpinare care aprinde luminile ºi
televizorul, respectiv trage perdelele
când oaspeþii intrã în camerã.
Fuzhou Marriott Hotel Riverside
oferã facilitãþi de wellness ºi fitness,
inclusiv o piscinã interioarã încãlzitã
ºi o salã de yoga.
Hotelul pune la dispoziþie o gamã
largã de opþiuni de luat masa pentru
oaspeþii care doresc sã experimen-
teze atât specialitãþi locale, cât ºi bu-
cãtãria internaþionalã. Spre exem-
plu, Goji Kitchen & Bar este un resta-
urant care oferã, pe tot parcursul zi-
lei, centre de gãtit live, zone de rela-
xare interioare ºi în aer liber, meniuri
cu mâncãruri clasice asiatice ºi inter-
naþionale.
Restaurantul chinezesc Jasmine este
specializat în bucãtãria cantonezã
contemporanã, precum ºi în mâncã-
ruri autentice din Fuzhou. Restau-
rantul pune la dispoziþie, de aseme-
nea, servicii pentru întâlniri private.
La etajul 26 se aflã ceainãria Dew
Bud, care are vedere la Lacul de Est
ºi oferã ceremonia tradiþionalã a cea-
iului chinezesc. La acelaºi nivel este
amplasat M Club, un lounge exclusiv
pentru membrii ºi oaspeþii Platinum,
Titanium ºi Ambassador Elite Mar-
riott Bonvoy.
Fuzhou Marriott Hotel Riverside
oferã 1.750 de metri pãtraþi în spaþii
de întâlnire capabile sã gãzduiascã o
gamã largã de evenimente, cum
sunt conferinþele, expoziþiile ºi adu-
nãrile sociale.
Grand Ballroom, de 1.050 de metri
pãtraþi, este locul principal al hotelu-
lui, iar foaierul Ballroom adiacent, cu
acces direct la grãdina curþii, poate fi
utilizat pentru reuniuni de bun venit
sau pauze de ceai în timpul eve-
nimentelor organizate la acest nou
hotel care mai are cinci sãli cu faci-
litãþi de videoconferinþã, cu locuri
pentru întâlniri mai mici ºi alte ocazii.
47
F otoreportaj

Infrastructurã integratã
pentru zona orbitalã a
Municipiului Bucureºti
Compania Naþionalã de Adminis-
trare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)
deruleazã un proiect de Infrastruc-
turã integratã pentru zona orbitalã a
Municipiului Bucureºti, care are ca
obiectiv construcþia a peste 51 de
km de autostradã cu patru benzi,
modernizarea a circa 20 de km de
drum naþional ºi realizarea a patru
pasaje subterane dintre care ºi pro-
iectul care prevede Pasajul
Mogoºoaia, peste DN1A, în lungime
de 0,800 km.
Proiectul este cofinanþat de Uniu-
nea Europeanã din Fondul de Coe-
ziune prin Programul Operaþional
Insfrastructura Mare 2014-2020. Va-
loare totalã a acestuia este de 7,3
miliarde lei, de la UE provenind mai
mult de 4,9 miliarde lei.

Fotografii de Cãlin Constantinescu

48 BURSA Construcþiilor nr.8 / 2020

F otoreportaj

49
F otoreportaj

139 de apartamente de pe
strada Nicolae Caranfil din
Capitalã, în modernizare
Imobilul cu regimul de înãlþime 2S+P+9E+E10 DUPLEX+Et.th, cu funcþiu-
nea de locuinþe colective, fiind prevãzut cu 139 de apartamente, ºi cu spa-
þii comerciale la parter ºi etajul 1 se aflã într-un proces de modernizare. Lu-
crãrile începute în luna august a acestui an vizeazã, printre altele, recom-
partimentarea, modificarea faþadelor ºi schimbarea destinaþiei clãdirii.
Proiectantul general este firma One Herãstrãu Tower, iar constructorul
lucrãrilor - Arhitecture & Engneering. Lucrãrile de instalaþii, arhitecturã ºi
peisagisticã sunt prevãzute sã dureze 30 de luni.

Fotografii de Cãlin Constantinescu

50 BURSA Construcþiilor nr.8 / 2020

F otoreportaj

Clãdirecufuncþiunimixte
peºoseauaOrhideelor
dinBucureºti
O clãdire cu funcþiuni mixte se aflã în construcþie pe ºoseaua Orhideelor
din Bucureºti. Imobilul este prevãzut cu o înãlþime variabilã, alcãtuitã din
douã subsoluri, parter ºi 5 pânã la 12 etaje. Rolul multifuncþional al con-
strucþiei va consta în locuinþe colective, comerþ, servicii, agrement, loisir,
spaþii tehnice aferente, parcaj subteran, post trafo. Beneficiarul lucrãrii este
SC Hanner Imobiliare, proiectantul general ºi cel de arhitecturã - societatea
Tecon, proiectantul de structurã - SC Profesional Construct Proiectare , iar
cel de instalaþii - compania D&D Eurocom. Constructorul imobilului este SC
Conarg AG. Demaratã în luna septembrie 2018, lucrarea ar fi urmat sã fie
gata, conform autorizaþiei de construcþie, în aceeaºi lunã a acestui an.

Fotografii de Cãlin Constantinescu

51
F otoreportaj

Piaþa Primãriei din Piteºti -

în reabilitare
Primãria Municipiului Piteºti, din judeþul
Argeº, investeºte în reabilitarea Pieþei Primã-
riei, din strada Victoriei.
Proiectantul general este societatea comer-
cialã Mod Vest Construct 2000, în timp ce an-
treprenorul general este Asocierea formatã din
Tehno Fluid Solutions SRL (liderul Asocierii),
Delta Termo Construct ºi Construcþii Drumuri
ºi Lucrãri de Artã.
Durata lucrãrilor este prevãzutã pentru 24 de
luni, iar data începerii acestora este luna fe-
bruarie a acestui an.

Fotografii de Dan Nicolaie

52 BURSA Construcþiilor nr.8 / 2020

F otoreportaj

Locuinþe colective în sectorul

6 al Capitalei
Societatea comercialã Simart
Arhitecture investeºte în construi-
rea unui ansamblu de locuinþe co-
lective în sectorul 6 al Capitalei.
Complexul rezidenþial are un regim
de înãlþime alcãtuit din subsol, par-
ter ºi 11 etaje. Proiectantul general
este compania Vego Design Exper-
tise, iar constructorul este SC Multi-
consult Adventure SRL. Termenul
de execuþie prevãzut în autorizaþia
de construcþie este cuprins între 24
ºi 36 de luni, data începerii lucrãri-
lor fiind iulie 2020 ºi cea de finaliza-
re - aceeaºi lunã a anului 2023.

Fotografii de Cãlin Constantinescu

53
C ompanii
ÎN CREªTERE CU 22% FAÞÃ DE ANUL TRECUT
EMS Floor Group
estimeazã afaceri de
11,4 milioane euro,
pentru anul în curs
(Interviu cu Claudiu Baciu, fondatorul EMS Floor Group)
Reporter: De când activeazã
compania pe piaþa de profil ºi în ce
locaþii este prezentã?
Claudiu Baciu: EMS Floor Group
este un grup antreprenorial inte-
gral românesc fondat la Turda, în
2010, de fraþii Claudiu ºi Marius Ba-
ciu. Compania, activã în domeniul
prestãrilor de servicii în construcþii,
implementeazã sisteme profesio-
nale de pardoseli ºi lucreazã cu cele
mai performante materiale ºi teh-
nologii cunoscute ºi acreditate la
nivel european. Înfiinþatã în 2010 în
România, compania activeazã cu
trei divizii - EMS Floor Systems, EMS
54 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
Hydro Systems ºi EMS Polishing, pe
pieþele din cinci þãri: România, Bel-
gia, Luxemburg, Franþa ºi Ungaria.
EMS FLOOR GROUP aplicã siste-
me profesionale de pardoseli pe
bazã de rãºini ºi este, de asemenea,
specializatã în hidroizolaþii. Compa-
nia lucreazã cu cei mai importanþi
furnizori de rãºini din Europa, iar
echipele sale de aplicatori sunt pre-
gãtite sã lucreze cu orice sistem de
rãºini profesionale ºi sã aplice orice
tip de pardoseli pe bazã de rãºini
epoxidice sau poliuretanice.
EMS desfãºoarã multiple proiecte
în paralel, în statele unde a câºtigat
proiecte, având cel mai mare efec-
tiv de aplicatori (specialiºti în mon-
tarea sistemelor profesionale de
pardoseli pe bazã de rãºini din
România) ºi anume 80. Aceºtia acti-
veazã în 12 echipe la divizia de par-
doseli ºi în 4 echipe la divizia de hi-
droziolaþii. Capacitatea de aplicare
este variabilã, în funcþie de proiect
ºi de complexitatea acestuia. Existã
proiecte de 1000 mp care se pot
executa într-o sãptãmânã, dar ºi
proiecte de 1000 de mp care se
executã într-o lunã. Aceastã dife-
renþã apare ca urmare a proceduri-
lor complexe de aplicare a anumi-
tor tipuri de pardoseli.
EMS FLOOR GROUP activeazã la
nivel european, fiind compania cu
cea mai mare extindere teritorialã
ce aplicã pardoseli pe bazã de
rãºini sintetice. Grupul activeazã
prin EMS FHP SYSTEMS în România,
EMS FLOOR BELGIUM în Belgia ºi
EMS FLOOR LUX în Luxemburg.
Pe lângã aceste þãri, compania
executã proiecte ºi în Franþa, Unga-
ria, Germania, Olanda, Spania ºi
chiar Nigeria. Relocãrile echipelor
sunt rapide, întrucât existã o capa-
citate logisticã adecvatã, echipa se
adapteazã mereu în funcþie de ne-
voia clientului.
Reporter: Ce rezultate financiare
estimeazã pentru acest an?
Claudiu Baciu: Estimãm pentru
anul în curs afaceri de 11,4 milioane
de euro, în creºtere cu 22% faþã de
2019, avans generat de proiectele
pe care le executãm pe cele cinci
pieþe europene pe care activãm.
Reporter: Câþi angajaþi are com-
pania?
Claudiu Baciu: Grupul de firme
are un efectiv de 140 de angajaþi.
Reporter: Ce proiecte noi are
EMS ºi ce buget are alocat în acest
sens?
Claudiu Baciu: Cel mai nou pro-
iect EMS, lansat anul acesta, este
prima ªcoalã de aplicatori de par-
doseli ºi hidroizolaþii din România
care va oferi unui numãr de 185 de
elevi din zona de Nord-Vest a þãrii
posibilitatea de a învãþa meseria de
aplicator sisteme profesionale de
pardoseli pe bazã de rãºini ºi de a
se angaja în domeniu pe salarii care
sunt extrem de competitive în ca-
zul proiectelor internaþionale. De-
schiderea ªcolii a fost posibilã dato-
ritã finanþãrii europene pe care
EMS a accesat-o, în valoare de
500.000 de euro. Proiectul se va de-
rula în perioada 2020-2022.
Reporter: Cum caracterizaþi piaþa
de profil?
Claudiu Baciu: Piaþa pardoselilor
ºi a hidroziolaþiilor este în creºtere
constantã în fiecare an, avansul
mediu anual fiind de aproximativ
20%. Procentul este susþinut atât
de creºterea noilor investiþii, dar ºi
de mentenanþã, reabilitãri ºi recon-
versii clãdiri.
Dacã hidroziolaþiile se pot aplica
în orice tip de proiect de la spaþii de
locuit ºi pânã la autostrãzi, pardo-
C ompanii
selile industriale au o anumitã limi-
tare deoarece, de regulã, vizeazã în
proporþie de 70% zona industrialã
ºi parcãrile. Tot mai mulþi beneficia-
ri oferã din ce în ce mai multã aten-
þie pardoselilor sintetice, pentru cã
acestea asigurã o realã protecþie in-
vestiþiei.
Reporter: Care sunt tendinþele în
acest domeniu?
Claudiu Baciu: În piaþa de pardo-
seli existã o creºtere, vorbim de o
tendinþã pe care am observat-o în
ultimii câþiva ani ºi care se menþine.
Tot mai mulþi investitori înþeleg im-
portanþa investiþiei într-o pardosea-
lã calitativã.
Reporter: Cum apreciaþi concu-
renþa din sector?
Claudiu Baciu: Ca în orice dome-
niu, concurenþa existã, mai ales pe
anumite zone ale þãrii sau niºe, cel
puþin în România. În piaþa externã
avem access la un numãr mult mai
mare de clienþi, iar concurenþa nu
se resimte la fel.
Reporter: Cum a fost afectatã ac-
tivitatea companiei de pandemia
de Covid?
Claudiu Baciu: La începutul pan-
demiei, timp de o lunã, ca efect al
mãsurilor guvernamentale, a exi-
stat un blocaj pe ºantierele din Bel-
gia ºi Luxemburg, însã am conti-
nuat activitatea în România ºi
Ungaria.
Toate contractele au rãmas în pi-
cioare, nu am întâmpinat probleme
cu rezilieri de contracte cu clienþii
sau furnizorii, am reconfigurat bu-
getele ca o mãsurã de precauþie,
dar am continuat toate colaborãri-
le. Dupã reluarea activitãþii ºantie-
relor am început în forþã lucrãrile,
am contractat câteva proiecte foar-
te mari, astfel cã a fost necesarã in-
clusiv o creºtere a numãrului de an-
gajaþi pentru a putea face faþã soli-
citãrilor.
Reporter: Cum a fost afectat do-
meniul de criza actualã?
Claudiu Baciu: În momentul de
faþã, investiþiile care erau estimate
pentru acest an ºi pentru anul viitor
sunt încã în derulare. Ne aºtepãm ºi
la mai multe investiþii, atât în Rom-
ânia, cât ºi în pieþele externe, având
în vedere toate programele de fi-
nanþare demarate pentru reabilita-
rea economiei.
Reporter: Mulþumesc!

55
I nternaþional
TURCIA IGNORÃ UN ELEMENT DE PATRIMONIU CULTURAL
Ceamaiînaltãclãdirede
lemndinEuropaaînceput
sãseprãbuºeascã
O
rfelinatul Prinki- Clãdirea a fost inclusã în 2018,
po Greek, cea de cãtre organizaþia de patrimo-
mai mare cons- niu cultural Europa Nostra, pe li-
trucþie de lemn sta "celor ºapte clãdiri cele mai
din Europa ºi a periclitate Europa", iar potrivit ah-
doua din lume, valnews.com, în septembrie anul
amplasat în Büyükada - una din acesta, rezidenþii din Istanbul au
cele nouã insule ale Principilor semnalat cã o parte a Orfelinatu-
de pe coasta oraºului Istanbul -, lui Prinkipo Greek a cedat.
a început sã se prãbuºeascã, Clãdirea a fost construitã în anul
ceea ce aratã felul în care Turcia 1898 de arhitectul Alexander Val-
ignorã un element de patrimo- laury, iar o perioadã a funcþionat
niu. ca hotel ºi cazinou -Prinkipo Pala-
56 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020
ce. În 1903, sultanul Abdulhamit
al II-lea a refuzat sã elibereze un
nou permis pentru cazinou, iar
clãdirea a fost vândutã Elenei Za-
rifi, soþia unui proeminent ban-
cher grec, care l-a donat Patriar-
hiei Ecumenice a Constantinopo-
lului. Timp de peste 60 de ani,
între 1903 ºi 1964, clãdirea a fost
folositã ca orfelinat de cãtre Pa-
triarhie, însã a început sã fie ne-
glijatã încã din anii 1960, în con-
textul tensiunilor dintre guvernul
turc ºi cetãþenii greci din Anatolia.
Orfelinatul, confiscat ulterior de
statul turc, a fost distrus de un in-
cendiu în 1980 ºi, expus condiþii-
lor meteorologice nefavorabile, a
cãzut într-o stare de dezintegrare
masivã.
Dupã ce a pierdut un apel în
1997, în faþa unei Curþi turceºti,
Patriarhia Ortodoxã s-a adresat
Curþii Europene a Drepturilor
Omului din Strasbourg, care, în
2007, i-a recunoscut dreptul de a
I nternaþional
deþine proprietatea clãdirii. Pa-
triarhia Ortodoxã a reuºit sã pã-
streze controlul legal al orfelina-
tului în 2010, iar în 2012, Fondul
Mondial al Monumentelor a in-
clus clãdirea pe lista celor mai
ameninþate situri de patrimoniu
din lume.
Patriarhiei Ortodoxe i-au lipsit,
însã, resursele pentru restaurarea
orfelinatului, care necesitã ample
lucrãri în acest sens.
În februarie 2020, Tuma Çelik,
un reprezentant al Partidului De-
mocrat al Poporului (HDP), a atras
atenþia cã orfelinatul "s-ar putea
sã nu supravieþuiascã condiþiilor
de iarnã", menþionând cã este res-
ponsabilitatea Ministerului Cultu-
rii ºi Turismului sã protejeze situl.
Potrivit lui Çelik, în timp ce orfeli-
natul a fost înapoiat teoretic Pa-
triarhiei, acesta a rãmas sub con-
trolul Direcþiei Generale a Funda-
þiilor din Turcia, care a împiedicat
Patriarhia sã preia controlul de-
plin al sitului.
Dupã lupte legale, Patriarhia a
reuºit sã-ºi recupereze certificatul
de proprietate, dar clãdirea este
pe cale sã se prãbuºeascã acum.
În urma apariþiei ºtirilor despre
prãbuºirea parþialã a acoperiºului
clãdirii, Patriarhia Ortodoxã Grea-
cã a anunþat cã va începe recon-
strucþia sitului.
Managerul de proiect, Laki Vin-
gas, a declarat: "Suntem respon-
sabili la fel de mult ca autoritãþile
pentru amânarea proiectului".
Conform ahvalnews.com, multe
situri aparþinând comunitãþilor
creºtine ºi evreieºti care au pãrã-
sit sau au fost forþate sã plece din
Anatolia în secolul XX sunt încã
subiectele unor dispute legale.
Chiar dacã unele persoane
reuºesc sã recâºtige controlul
asupra terenurilor sau clãdirilor
pe care le-au deþinut odinioarã
familiile lor, ele se confruntã ulte-
rior cu restaurarea, care necesitã
lucrãri semnificative.
Potrivit Europa Nostra, clãdirea
orfelinatului are nevoie de o su-
sþinere financiarã de 50 de milioa- La un eveniment
ne de euro ca sã fie restauratã.
Odatã restaurat, orfelinatul din
desfãºurat la
Turcia ar putea deveni un centru Istanbul, în
pentru dialog ecologic ºi inter-re- noiembrie anul
ligios.
Europa Nostra susþine cã pe lista
trecut, Patriarhul
celor ºapte clãdiri aflate în pericol Ecumenic al
se mai numãrã biserici post-bi- Constantinopolului,
zantine din Albania (în localitãþile
Moscopole ºi Vithkuq), Centrul
Bartolomeu I, a spus
Istoric din Viena, mãnãstirile ºi cã "Istoria
schitul David Gareji din estul Ge- orfelinatului ortodox
orgiei, monumentul Buzludja din
Bulgaria ºi Cazinoul din Constan-
grec Prinkipo
þa, România. Pe aceastã listã se ilustreazã istoria
aflã o singurã clãdire din Europa diasporei în
de Vest, fabrica de gheaþã
turbulentul secol XX,
Grimsby, cea mai veche fabricã
de gheaþã din Marea Britanie. perioada de glorie ºi
vremurile grele,
speranþele ºi
greutãþile prin care a
trecut aceasta".
57
P roiecte

58 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P roiecte

59
P roiecte

60 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P roiecte

61
P roiecte

62 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P roiecte

63
P roiecte

64 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P roiecte

65
P roiecte

66 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P roiecte

67
E ditor's Choice

68 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

E ditor's Choice

69
E ditor's Choice

70 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

E ditor's Choice

71
P reþuri medii ale materialelor de construcþii
LIANÞI
Ipsos
Preþ mediu
Categorie UM
(RON, cu TVA)
Ipsos modelaj sac 25 kg 16,63
Ipsos constructii sac 25 kg 14,43

Var
Preþ mediu
Categorie UM
(RON, cu TVA)
Var 25 kg 12,00
Var 20 kg 11,46

Multibat
Preþ mediu
Categorie UM
(RON, cu TVA)
Multibat sac 40 kg 23,82
Adeziv
Preþ
mediu
Categorie UM
(RON, cu
TVA)
Adeziv Ceresit CM 11 sac 25 kg 32,32
Adeziv Ceresit CM 9 sac 25 kg 20,13
Adeziv Duraziv AM15 sac 20 kg 40,46
Adeziv Duraziv AT31 sac 25 kg 17,47
Adeziv Duraziv exterior sac 20 kg 24,87
gresie faianta AM11
Glet
Preþ mediu
Categorie UM
(RON, cu
TVA)
Glet Ceresit CT 126 sac 20 kg 28,01
Preþ mediu Diametru Preþ mediu Preþ mediu
Glet Ceresit CT 127 sac 20 kg 40,15 Diametru (mm) UM UM Dimensiuni (mm) UM
(RON, cu TVA) (mm) (RON, cu TVA) (RON, cu TVA)
Glet Duraziv FP25 sac 20 kg 35,25 45x45x4 buc 64,51
ciment alb PC52 D8 bara kg 3,15 INP 160 kg 4,04
PC52 D10 bara kg 3,15 INP 180 kg 4,04 45x45x5 buc 78,66
Ciment PC52 D12 bara kg 3,15 INP 200 kg 4,04 50x50x4 buc 70,09
Preþ mediu PC52 D14 bara kg 3,15 50x50x5 buc 85,52
Categorie UM
(RON,cuTVA) PC52 D16 bara kg 3,15
Profil laminat (UNP) 60x60x6 buc 117,27
Carpatcement sac 40 kg 22,10 PC52 D18 bara kg 3,20 Diametru Preþ mediu 70x70x7 buc 149,22
UM
Cemrom sac 40 kg 19,66 (mm) (RON, cu TVA)
Holcim sac 40 kg 22,00
PC52 D20 bara kg 3,06 Oþel lat
UNP 50 kg 4,39
PC52 D22 bara kg 3,32 Dimensiuni (mm -
Romcim sac 40 kg 22,50 UNP 65 kg 4,04 Preþ mediu
PC52 D24 bara kg 3,00 lãþime UM
Tenco PC52 D25 bara kg 3,48
UNP 80 kg 4,04
x grosime)
(RON, cu TVA)
Preþ mediu UNP 100 kg 4,04 30x3 ml 3,23
UM PC52 D28 bara kg 3,50
Categorie (RON, cu TVA) UNP 120 kg 4,04
PC52 D30 bara kg 3,50 50x5 ml 8,35
Tenco sac 22,86 UNP 140 kg 4,04
PC52 D32 bara kg 3,50
UNP 160 kg 4,04
Oþel pãtrat barã
6 ml
PRODUSE Oþel beton striat PC 52 bucata UNP 180 kg 4,04
Preþ mediu
METALURGICE Diametru (mm) /
UM
Preþ mediu UNP 200 kg 4,04 Dimensiuni (mm) UM
(RON, cu TVA)
lungime 6 m (RON, cu TVA) Cornier laminat 8x8 buc 13,55
Oþel beton neted OB 37 PC52 D8 bara buc 13,65
Preþ mediu 10x10 buc 18,06
Preþ mediu PC52 D10 bara buc 21,17 Dimensiuni (mm) UM
Diametru (mm) UM (RON, cu TVA) 12x12 buc 26,02
(RON, cu TVA) PC52 D12 bara buc 32,40
30x30x3x6000 ml 5,50 14x14 buc 35,41
OB37 D6 bara kg 3,65 PC52 D14 bara buc 39,54
40x40x4x6000 ml 10,05 16x16 buc 45,99
OB37 D6 colac kg 3,22 PC52 D16 bara buc 52,54
OB37 D8 bara kg 3,65 PC52 D18 bara buc 90,20 Cornier laminat 18x18 buc 57,99

OB37 D8 colac kg 3,21 barã 6 ml 20x20 buc 71,65

PC52 D20 bara buc 74,38 22x22 buc 86,98
OB37 D10 bara kg 3,51 Preþ mediu
OB37 D10 colac kg 3,51
Profil laminat (INP) Dimensiuni (mm) UM
(RON, cu TVA) Panou gard
OB37 D12 bara kg 3,45 Diametru
UM
Preþ mediu 20x20x3 buc 20,96 bordurat
(mm) (RON, cu TVA) 25x25x3 buc 25,80 Dimensiuni Preþ mediu
Oþel beton striat PC 52 INP 80 kg 4,04 30x30x3 buc 31,70 (înãlþime x lãþime)
UM
(RON, cu TVA)
Preþ mediu INP 100 kg 4,04 35x35x3 buc 38,06 2 m x 2,5 m buc 72,52
Diametru (mm) UM
(RON, cu TVA) INP 120 kg 4,04 35x35x4 buc 49,43 1,5 m x 2,5 m buc 56,29
PC52 D6 bara kg 3,50 INP 140 kg 4,04 40x40x4 buc 54,80 2mx2m buc 62,62

72 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P reþuri medii ale materialelor de construcþii
Dimensiuni
UM
Preþ mediu Tablã decapatã Sârmã zincatã
(înãlþime x lãþime) (RON, cu TVA) Preþ mediu
Dimensiuni Preþ mediu Diametru (mm) UM
1,7 m x 2,5 m buc 54,75 UM (RON, cu TVA)
(mm) (RON,cuTVA)
Plasã sudatã 0,8mmx1000x2000 buc 62,34 Sarma zn 1.2 kg 7,04
(grosime 4mm, 1,25mmx1000x2000 buc 97,80
Sarma zn 2 kg 6,47
ochiuri 100x100mm) Sarma zn 2.2 kg 5,88
1,5mmx1000x2000 buc 116,36
Preþ mediu Sarma zn 3 kg 6,16
Dimensiuni (m) UM 1mmx1000x2000 buc 78,69
(RON, cu TVA)
2x5 buc 57,75
2mmx1000x2000 buc 148,43 PRODUSE DIN LEMN
Plãci OSB
2x6 buc 69,84
MATERIALE DE
ASAMBLARE
Preþ mediu
Plasã sudatã Categorie UM
(RON, cu TVA)
(grosime 5mm,
Cuie construcþii OSB 6 buc 32,87
ochiuri 100x100mm) OSB 8 buc 37,66
Preþ mediu
Preþ mediu Lungime (cm) UM OSB 10 buc 44,28
Dimensiuni (m) UM (RON, cu TVA)
(RON, cu TVA) Cuie 5 kg 5,22 OSB 12 buc 52,20
2x5 buc 101,41 Cuie 7 kg 5,22 OSB 15 buc 64,82
2x6 buc 113,77 Cuie 8 kg 5,22 OSB 18 buc 78,51
Cuie 10 kg 5,22 OSB 22 buc 96,61
Plasã sudatã Cuie 12 kg 5,22
(grosime 6mm, Cuie 15 kg 5,22 Placaj Tego Grindã secþiune 10 cm
ochiuri 100x100mm) Cuie 18 kg 5,22
Categorie UM
Preþ mediu Lãþime x înãlþime
Cuie 20 kg 5,22 (RON, cu TVA) Preþ mediu
x lungime UM
Preþ mediu 15 mm buc 166 (RON, cu TVA)
Dimensiuni (m) UM
(RON, cu TVA) Sârmã neagrã (cm x cm x m)
18 mm buc 143,5 Grinda 10x10x4 buc 30,11
2x5 buc 128,59 Preþ mediu
Diametru (mm) UM 21 mm buc 153,93 Grinda 10x10x5 buc 42,90
2x6 buc 150,73 (RON, cu TVA)
Fi 1,2 kg 5,02 Grindã secþiune 8 cm Grinda 10x10x6 buc 50,81
Plasã sudatã (grosime 8mm, Fi 3 kg 5,06 Lãþime x înãlþime
Preþ mediu
Grindã secþiune 12 cm
ochiuri 100x100mm) Fi 4 kg 5,06 x lungime UM
(RON, cu TVA) Lãþime x înãlþime
(cm x cm x m) Preþ mediu
Sârmã ghimpatã zincatã x lungime UM
Preþ mediu Grinda 8x8x3 buc 15,91 (RON, cu TVA)
Dimensiuni (m) UM Preþ mediu (cm x cm x m)
(RON, cu TVA) Categorie UM Grinda 8x8x4 buc 19,43
(RON, cu TVA) Grinda 12x12x4 buc 47,25
2x5 buc 216,77 Grinda 8x8x5 buc 29,74
Sârmã ghimpatã kg 7,09 Grinda 12x12x5 buc 63,56
2x6 buc 271,24 zincatã Grinda 8x8x6 buc 36,28 Grinda 12x12x6 buc 76,94
Grindã secþiune 15 cm
Lãþime x înãlþime
Preþ mediu
x lungime UM
(RON, cu TVA)
(cm x cm x m)
Grinda 15x15x4 buc 75,34
Grinda 15x15x5 buc 100,53
Grinda 15x15x6 buc 119,22
Scândurã dimensionatã
Preþ mediu
Categorie UM (RON, cu
TVA)
Scândura
dimensionata 4 ml mc 765,00

MATERIALE
PENTRU ZIDÃRIE
BCA Macon
Preþ mediu
Dimensiuni (cm) UM
(RON, cu TVA)
15x25x60 mc 391,84
20x25x60 mc 376,84
BCA zidãrie Ytong
Preþ mediu
Dimensiuni (cm) UM
(RON, cu TVA)
60x20x10 Y mc 445,42
60x20x10 Y N+F mc 442,50
60x20x15 Y mc 445,42
60x20x15 Y N+F mc 442,50
60x20x20 Y mc 446,04

73
P reþuri medii ale materialelor de construcþii
Preþ mediu Preþ mediu
Dimensiuni (cm) UM Dimensiuni (mm) UM
(RON, cu TVA) (RON, cu TVA)
60x20x20 Y N+F mc 443,33 100X50X3 ml 25,20
60x20x25 Y mc 399,63 Þeavã rectangularã
60x20x25 Y N+F mc 395,00 barã 6m
60x20x30 Y mc 399,63 Preþ mediu
Dimensiuni (mm) UM
60x20x30 Y N+F mc 405,00 (RON, cu TVA)
15x15x1.5 buc 15,80
BCA Soceram
20x20x1.5 buc 21,31
Preþ mediu 30X20X1.5 buc 30,70
Dimensiuni (cm) UM
(RON, cu TVA)
30X20X2 buc 34,49
10x24x65 mc 371,79
40x20x1.5 buc 36,04
15x24x65 mc 361,19 40X20X2 buc 41,14
20x24x65 mc 357,86 40x30x1.5 buc 39,90
30x24x65 mc 366,80 40X30X2 buc 46,83
Cãrãmidã 50x30x1.5 buc 50,46
Porotherm 50x30x2 buc 59,92
Preþ mediu 50x30x3 buc 82,60
Dimensiuni (mm) UM 50x40x2 buc 60,83
(RON, cu TVA)
375x250x238 buc 8,33 60X40X1.5 buc 60,18
60X40X2 buc 70,22
Cãrãmidã 60X40X3 buc 99,03
Porotherm N+F 80X40X3 buc 135,44
Preþ mediu
Dimensiuni (mm) UM

500x115x238 buc
(RON, cu TVA)
5,95
MATERIALE PENTRU
500x200x238 buc 10,38 FINISAJE
Porotherm Plãci gips-carton
seismic (buc 1,2m x2,6 m)
Preþ mediu Preþ mediu
Dimensiuni (mm) UM Categorie UM
(RON, cu TVA) (RON, cu TVA)
250x300x238 buc 7,76 RB 12,5 mm buc 21,80
250x380x238 buc 9,76 RB 9,5 mm buc 19,40
Buiandrug RBI 12,5 mm buc 32,86
Porotherm Profil gips-carton
Lungime
UM
Preþ mediu CD 60
(m) (RON, cu TVA)
Preþ mediu
0,75 m buc 16,75 Categorie UM
(RON, cu TVA)
1,25 m buc 27,50 CD 60 3m buc 8,27
1,50 m buc 32,24 Profil gips-carton Policarbonat clar/
2,00 m buc 42,86
CD 60 4m buc 11,00
UW 75 transparent
2,50 m buc 53,49 Profil gips-carton Preþ mediu Dimensiuni (mm) UM
Preþ mediu

3,00 m buc 68,10

CW 50 Categorie UM
(RON, cu TVA)
(RON, cu TVA)
4x2100x6000 buc 167,70
Preþ mediu UW 75 3m buc 9,77
Categorie UM 6x2100x6000 buc 265,46
(RON, cu TVA)
ÞEVI CW 50 3m buc 8,87
UW 75 4m buc 13,75 8x2100x6000
10x2100x6000
buc
buc
326,03
353,72
Þeavã construcþii CW 50 4m buc 14,50 Profil gips-carton
UW 100 Policarbonat
Preþ mediu Profil gips-carton
Dimensiuni (mm) UM bronz
(RON, cu TVA) CW 75 Categorie UM
Preþ mediu
42.4x2x6000 ml 7,20 (RON, cu TVA) Preþ mediu
Preþ mediu Dimensiuni (mm) UM
48.3x2x6000 ml 8,20 Categorie UM UW 100 3m buc 11,51 (RON, cu TVA)
(RON, cu TVA)
60.3x2x6000 ml 10,30 4x2100x6000 buc 168,30
CW 75 3m buc 10,35 UW 100 4m buc 16,00
6x2100x6000 buc 259,96
Þeavã rectangularã CW 75 4m buc 14,55
Profil gips-carton 8x2100x6000 buc 328,21
Preþ mediu
Dimensiuni (mm) UM Profil gips-carton UD 30 10x2100x6000 buc 361,77
(RON, cu TVA)
30X10X1.5 ml 5,10 CW 100 Preþ mediu
30X20X1.5 ml 5,30
Categorie UM
Preþ mediu
Categorie UM
(RON, cu TVA) Izolaþii
30X20X2 ml 5,53 (RON, cu TVA) UD 30 3m buc 6,50
40x20x1.5 ml 6,00 Polistiren expandat 70
CW 100 3m buc 12,07 UD 30 4m buc 8,70
40X20X2 ml 6,88 Preþ mediu
CW 100 4m buc 17,45 Grosime (cm) UM
40X30X2 ml 7,70 (RON, cu TVA)
Profil gips-carton
50x30x2 ml 9,82 Profil gips-carton UW 30 Grosime 2 bax 49,00
50X40X3 ml 16,50 UW 50 Grosime 3 bax 49,00
60X40X1.5 ml 11,10 Preþ mediu
Preþ mediu Categorie UM Grosime 4 bax 49,00
60X40X2 ml 11,46 Categorie UM (RON, cu TVA)
60X40X3 ml 16,67 (RON, cu TVA) Grosime 5 bax 49,00
UW 30 3m buc 4,79 Grosime 8 bax 49,00
80X40X3 ml 20,77 UW 50 3m buc 7,85
UW 50 4m buc 12,50 UW 30 4m buc 6,40 Grosime 10 bax 49,00
80X40X4 ml 29,25

74 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

P reþuri medii ale materialelor de construcþii
Polistiren expandat 80 Categorie UM
Preþ mediu
Preþ mediu (RON, cu TVA)
Grosime (cm) UM 70mm buc 0,17
(RON, cu TVA)
Grosime 2 bax 47,00 90mm buc 0,21
Grosime 3 bax 47,00 Plasã armare
Grosime 4 bax 41,99 fibrã sticlã
Grosime 5 bax 47,00
Preþ mediu
Grosime 8 bax 47,00 Categorie UM
(RON, cu TVA)
Grosime 10 bax 47,00
145g/mp buc 108,58
Dibluri
polistiren Vatã de sticlã Isover
Preþ mediu Eco Double
Categorie UM
(RON, cu TVA) Preþ mediu
Categorie UM
120mm buc 0,27 (RON, cu TVA)
140mm buc 0,31
18mp/9mp, 5/10 cm sul 46,00
160mm buc 0,33

Notã: Preþul mediu al materialelor de construcþie a fost calculat pe baza oferte-

lor valabile la jumãtatea lunii octombrie 2020. Comercianþii menþioneazã cã
preþurile pot fi negociate în funcþie de cantitatea achiziþionatã, modalitatea de
platã, termenul de platã, iar transportul este inclus în preþ pentru valori mai
mari ale facturii.
Aºteptãm oferta firmei dumneavoastrã prin e-mail la adresa marketing@bur-
sa.ro sau la numãrul de fax: 021312.45.56, cu menþiunea “Pentru rubrica Pre-
þuri medii ale materialelor de construcþie”.

Altdepozit SRL Dumiserv SRL Velefconstruct

Galaþi Bragadiru Expert SRL
0734/078.793 0734/454.423 Chitila
comenzi@altdepozit.ro vanzari@dumiserv.ro
0760/738.607
http://www.altdepozit.ro/ http://dumiserv.ro/
office@cheresteabucuresti.com
http://www.c
INDUSTRIE PC '99 heresteabucuresti.com/
SRL Târgoviºte
AlvvimarComimpex 0245/610.339
office@ypc.ro, www.ypc
ªtefãneºti
0248/250.650
office@alvvimar.ro MAURS.A.Bucureºti
www.alvvimar.ro
  0744.331.058, 0786.219.385
http://constructs.ro/depozit/

Casas Depot Pais Construct

Com Baloteºti, ºos. Unirii nr. 35 B,
Bucureºti jud Ilfov, 0755/09.14.40
0722/678.956 contact@paisconstruct.ro
vanzari@casas.ro http://www.paisconstruct.ro/

75
 L icitaþii

Câºtigãtorii licitaþiilor
deschise organizate pentru
lucrãri din fonduri publice
JUDET AUTORITATEA ADRESA DATA CASTIGATOR DENUMIRE CONTRACT VALOARE
CONTRACTANTA PUBLICARE ATRIBUITA

A
Arad MUNICIPIUL ARAD Strada: Revoluþiei, nr. 75, Arad, E-mail: 6 oct. 2020
petru.adam@primariaarad.ro;
achizitii@primariaarad.ro, Telefon: +40
257281850/289/350, Persoana de
contact PETRU STELIAN ADAM
Arad Consiliul Judetean Strada: Coposu Corneliu, nr. 22, Arad,
Arad E-mail: achizitii.publice@cjarad.ro,
Telefon: +40 357731100, Persoana de
contact OANA-GEORGIANA MICLE
Arad Consiliul Judetean Strada: Coposu Corneliu, nr. 22, Arad,
Arad E-mail: achizitii.publice@cjarad.ro,
Telefon: +40 357731100, Persoana de
contact OANA-GEORGIANA MICLE
Arad Consiliul Judetean Strada: Coposu Corneliu, nr. 22, Arad,
Arad E-mail: achizitii.publice@cjarad.ro,
Telefon: +40 357731100, Persoana de
contact OANA-GEORGIANA MICLE
Arges MUNICIPIUL Strada STR. NEGRU VODA, Nr. 127,
CAMPULUNG Campulung, E-mail:
investitii_pmc@yahoo.com, Telefon:
+40 0248511034
PORR CONSTRUCT  Acorduri cadru de Lucrari de 6962666.91 RON
intretinere ?i repara?ii drumuri în
Municipiul Arad - 2 loturi
13 apr. 2020 CRISANA PRO Acord cadru covoare bituminoase 10084524.18 -
CONSTRUCT S.A. 19457205.48 RON
13 aug. 2019 PIATRA BALAST Acord-cadru Între?inere Drumuri 952846.28 -
IMPEX  Asfaltate Lot 1 Sector Ineu 2370954.39 RON
13 aug. 2019 PIATRA BALAST Acord-cadru Între?inere Drumuri 797147.29 -
IMPEX  Asfaltate Lot 2 Sector Sebi? 1981706.89 RON
12 iun. 2020 SIACONS EUROTRUST Lucrãri de reabilitare/reparaþii clãdiri în 406222 RON
cadrul subactivitãþii 7.1- Activitãþi de
îmbunãtãþire a condiþiilor de locuit ale
persoanelor din grupul þintã aferente
proiectului: Schimba-ti viitorul!

76 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

L icitaþii
JUDET AUTORITATEA ADRESA DATA CASTIGATOR DENUMIRE CONTRACT VALOARE
CONTRACTANTA PUBLICARE ATRIBUITA

B
Bacau SERVICIUL PUBLIC Strada: Bacovia George, nr. 57, Bacau, 1 oct. 2018 CONEXTRUST S.A.  Lucrari si serviciide intretinere curenta 38442898.83
JUDETEAN DE E-mail: achizitiispjd@yahoo.com, si periodica multianuala iarna - vara RON
DRUMURI BACAU Telefon: +40 234588337/0758119431, 208-2022 a drumurilor judetene din
Persoana de contact LENUTA administrarea SPJD Bacau - Lucrari si
ARDELEANU servicii din perioada iarna - vara
2018-2019

Bacau SERVICIUL PUBLIC Strada: Bacovia George, nr. 57, Bacau, 1 oct. 2018 CONEXTRUST S.A.  Acord cadru pentru Lucrari si servicii e 153855410.24
JUDETEAN DE E-mail: achizitiispjd@yahoo.com, intretinere curenta si periodica RON
DRUMURI BACAU Telefon: +40 234588337/0758119431, multianuala iarna vara 2018-2022 a
Persoana de contact LENUTA drumurilor judetene din administrarea
ARDELEANU Serviciului Public Judetean de Drumuri
Bacau

Bihor JUDETUL BIHOR Strada: Bacovia George, nr. 57, Bacau,
E-mail: achizitiispjd@yahoo.com,
Telefon: +40 234588337/0758119431,
Persoana de contact LENUTA
ARDELEANU
9 oct. 2020 VUTAN INSTALATII Achizi?ia serviciului de proiectare ºi 1739000 RON
S.R.L.  asistenþã tehnicã din partea
proiectantului ?i a execu?iei de lucrãri
pt Centru medical de urgenta
(Stana de Vale si Padis) proiect
ROHU449

Bihor ORASUL STEI Strada Poet Andrei Mureseanu, Nr. 4B, 9 oct. 2020 GAVELLA COM  Servicii de elaborare a documenta?iei 1414542.46
Stei, E-mail: tehnico-economice la faza PT, DE, CS, RON
primariaorasuluistei@gmail.com, DTAC ?i execu?ie lucrãri de interven?ie
Telefon: +40 746408527, Persoana de de urgen?ã la obiectivul
contact Stan Daniel-Madalin Refacere captare re?ea de alimentare
cu apã

Bihor Comuna Sinmartin Strada: B-dul Felix, nr. 105, Sanmartin, 22 sept.
111 Bihor, E-mail: primaria.sanmartin@ 2020
cjbihor.ro, Telefon: +40 259318003,
Persoana de contact Anta Ciprian
STEFANUT & DARIA Executie lucrari de construc?ii ?i dotare 25614433.17
sta?iune turisticã în cadrul obiectivului RON
de investitii “Reabilitarea si
modernizarea statiunii turistice
balneo-climatice Baile 1 Mai, Comuna
Sânmartin, judetul Bihor”

Bistrita- Municipiul Bistrita Strada: Piata Centrala, nr. 6, Bistrita, 14 oct. 2020 AVRIL  Lucrari de executie privind reabilitarea 4196285.05
Nasaud E-mail: achizitii.publice@ termica a blocurilor de locuinte RON
primariabistrita.ro, Telefon: +40 aferente celor 4 obiective de investitii
263224917/+40 263223923, Persoana din cadrul proiectului: ”Îmbunãtã?irea
de contact: Adrian-Petru ?ANTA eficien?ei energetice a blocurilor de
locuin?e Bistri?a 14”

Bistrita- Judetul Strada: Petru Rareº, nr. 1, Bistrita, 5 oct. 2020 MIS GRUP Proiectare, asisten?ã tehnicã ?i 43794997.77
Nasaud Bistrita-Nasaud E-mail: licitatii@cjbn.ro, Telefon: +40 execu?ie lucrãri pentru realizarea RON
0263230741, Persoana de contact: obiectivului ”MODERNIZARE DJ 173,
Elisabeta Ungureanu km 25+309 - 39+842, ?IEU-TEACA, km
42+968 - 54+100, TEACA - OCNI?A
jude?ul BISTRI?A-NÃSÃUD”

Bistrita- Municipiul Bistrita Strada: Piata Centrala, nr. 6, Bistrita, 1 oct. 2020 AVRIL Lucrari de executie privind reabilitarea 4811899.52
Nasaud E-mail: achizitii.publice@ termica a blocurilor de locuinte RON
primariabistrita.ro, Telefon: +40 aferente celor 5 obiective de investitii
263224917/+40 263223923, Persoana din cadrul proiectului: ”Îmbunãtã?irea
de contact: Adrian-Petru ?ANTA eficien?ei energetice a blocurilor de
locuin?e Bistri?a 11”

Bistrita- Municipiul Bistrita Strada: Piata Centrala, nr. 6, Bistrita,
Nasaud E-mail: achizitii.publice@
primariabistrita.ro, Telefon: +40
263224917/+40 263223923, Persoana
de contact Elena GRECU
29 sept. MIS GRUP Execuþie lucrãri aferente obiectivului 30340311.12
2020 de investiþii “Linia Verde de Transport RON
Public Utilizând Mijloace de Transport
cu motor electric sau hibrid sau normã
de poluare redusã"

77
L icitaþii
JUDET AUTORITATEA ADRESA DATA CASTIGATOR DENUMIRE CONTRACT VALOARE
CONTRACTANTA PUBLICARE ATRIBUITA
Botosani S.C. NOVA APASERV Strada: Bld. Mihai Eminescu, nr. 34, 12 oct. 2020 OCSA CONSTRUCTII Extinderea retelelor de canalizare in 65239094.86
S.A. Botosani Botosani, E-mail: SI INFRASTRUCTURA  Aglomerarea Vorona – continuare de RON
achizitii.novasbt@gmail.com, Telefon: lucrari
+40 374106800, Persoana de contact:
Serviciul Achizitii Publice, ec.
Ungureanu Constantin Benone
Braila MUNICIPIUL BRAILA PIATA INDEPENDENTEI NR.1, Braila,   22 sept. MICATIS PROD SRL Acord cadru „Intretinerea curenta si 66689315 RON
E-mail: achizitii@primariabraila.ro, 2020 periodica a strazilor, trotuarelor si
Telefon: +40 239692394, Persoana de aleilor din Municipiul Braila in perioada
contact Marius Radu Surdu 2020 -2023”

Brasov C.N.C.F "C.F.R." S.A. - Strada: Politehnicii, nr. 1, Brasov, E-mail: 3 oct. 2020 NIC-MOLDFINEX REPARARE ACOPERI?URI LA CLÃDIRI 1200000 RON
SUCURSALA violeta.rusu@cfr.ro, Telefon: +40 CU SPECIFIC FEROVIAR DE PE RAZA
REGIONALÃ C.F. 268410709, Persoana de contact: SUCURSALEI REGIONALE CF BRA?OV –
BRA?OV - UNITATE Violeta Rusu Zona Sibiu - Alba - SRCF Brasov
OPERA?IONALÃ
Brasov COMPANIA Directia Regionala de Drumuri si Poduri 6 mar. 2019 HIDROCONSTRUCTIA Acord Cadru Intretinere curenta a partii 17728213.6
NATIONALA DE Brasov, B-dul. Mihail Kogalniceanu, nr. carosabile, acostamente, benzi de RON
ADMINISTRARE A 13, bl. C2, Sc.1 , Et. VI, Brasov, E-mail: urgenta si benzi de incadrare, anul I-IV
INFRASTRUCTURII licitatii.bv@andnet.ro, Telefon: +40 pentru DRDP Brasov - Lot Sibiu
RUTIERE S.A. 268547688
Brasov Compania APA Strada: Vlad Tepes, nr. 13, Brasov, 27 oct. 2020 EUSKADI  Mãrirea capacitã?ii de evacuare a 18204267.88
Brasov E-mail: sap@apabrasov.ro, Telefon: +40 apelor uzate menajere din comunele RON
268407723, Persoana de contact: Hãrman ?i Sânpetru si extindere re?ele
Dorin Hurghis apã/canal în zona Timi?ul Sec com.
Sânpetru
Brasov MUNICIPIUL BRASOV BD. EROILOR NR.8, Brasov, E-mail: 4 mar. 2019 SC MORANI Intretinere si reparare a strazilor de pe 138646373.6 -
achizitiipublice@brasovcity.ro, Telefon: CONSTRUCT SRL; raza Municipiului Brasovi Lot 2 226047155.28
+40 268416550/128/124 RECON S.A.; VALDEK RON
IMPEX S.R.L.
Brasov MUNICIPIUL BRASOV BD. EROILOR NR.8, Brasov, E-mail:   22 aug. 2019 MORANI Lucrari de între?inere ?i reparare a 124836874.57
achizitiipublice@brasovcity.ro, Telefon: CONSTRUCT; EURO strãzilor de pe raza Municipiului Bra?ov -
+40 268416550/128/124 STRADA; VALDEK - pentru Lotul I (Anexa 1): LOT 1 - 186168558.66
IMPEX S.R.L. strãzile din partea nordicã delimitate RON
de str.Zizinului, Toamnei,
M.Kogãlniceanu, Iuliu Maniu (sector
Hidromecanica - str.Al.I.Cuza),
str.AL.I.CUZA, Avram Iancu,
str.Stadionului (sector str.Avram Iancu -
str.Lungã), Calea Fãgãraºului - in lotul 1
se includ toatele elementele
geometrice ale strãzilor: Zizinului,
Toamnei, M.Kogãlniceanu, inclusiv
intersecþiile
Brasov Judetul Brasov Strada: Eroilor, nr. 5, Brasov, E-mail: 6 oct. 2020 CON-A Pod peste râul Olt pe DJ105 la km 13156889.38
constanta.popa@judbrasov.ro, Telefon: 0+660 în localitatea Voila RON
+40 268410777, Persoana de contact:
Constanta Popa
Brasov MUNICIPIUL BRASOV Bulevardul Eroilor, Nr. 8, Brasov, E-mail: 24 aug. 2020 SC RIAL SRL RENOVAREA CLADIRILOR MUNICIPALE 616892.12
achizitiipublice@brasovcity.ro, Telefon: SI A SCOLILOR UTILIZAND RON
+40 268416550/128/232 TEHNOLOGII DE CONSTRUCTII
INTELIGENTE - LOT 2 - COLEGIUL
NATIONAL DE INFORMATICA
GRIGORE MOISIL - CONTINUARE
LUCRARI CONFORM AC
485/17.06.2020
Brasov MUNICIPIUL BRASOV Bulevardul Eroilor, Nr. 8, Brasov, E-mail: 30 sept. SC RIAL SRL REABILITARE FATADE IMOBILE DIN 5544127.07
achizitiipublice@brasovcity.ro, Telefon: 2020 MUNICIPIUL BRASOV - LOT 2 RON
+40 268416550/128/232

78 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

L icitaþii
JUDET AUTORITATEA ADRESA DATA CASTIGATOR DENUMIRE CONTRACT VALOARE
CONTRACTANTA PUBLICARE ATRIBUITA
Brasov MUNICIPIUL BRASOV Bulevardul Eroilor, Nr. 8, Brasov, E-mail: 30 sept. S.C. TETKRON S.R.L REABILITARE FATADE IMOBILE DIN 3835323.9
achizitiipublice@brasovcity.ro, Telefon: 2020 MUNICIPIUL BRASOV - LOT 1 RON
+40 268416550/128/232

Brasov MUNICIPIUL BRASOV Bulevardul Eroilor, Nr. 8, Brasov, E-mail: 30 sept. SC RIAL SRL REPARATII CURENTE SALA DE SPORT 597094.59
achizitiipublice@brasovcity.ro, Telefon: 2020 COLEGIUL TEHNIC TRANSILVANIA RON
+40 268416550/128/232 BRASOV

Brasov Municipiul Sacele Strada Piata Libertatii Nr. 17, Sacele, 19 feb. 2018 EURO STRADA S.R.L / Proiectare si executia lucrarilor de 16381180.1 -
E-mail: primaria@municipiulsacele.ro, LG DESIGN SRL / reabilitare si modernizare 19295418.5
Telefon: +40 268276164, Persoana de FINCODRUM S.A. infrastructura stradala in Municipiul RON
contact Tagarici Gabriela -Elena Sacele

Bucuresti COMPANIA BULEVARDUL DINICU GOLESCU NR 38, 28 dec. 2018 RECON S.A.  Intretinere poduri, pasaje, podete, 1243554.96 -
NATIONALA DE SECTOR 1, Bucuresti, E-mail: tuneluri, ziduri de sprijin lot 1 SDN 11451558.83
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro, Brasov RON
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310
RUTIERE S.A.

Bucuresti COMPANIA BULEVARDUL DINICU GOLESCU NR 38, 28 dec. 2018 SC TEO TRANS Intretinere poduri, pasaje, podete, 696095 -
NATIONALA DE SECTOR 1, Bucuresti, E-mail: CONSULTING SRL tuneluri, ziduri de sprijin lot 6 SAS 8625860 RON
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro,
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310
RUTIERE S.A.

Bucuresti COMPANIA BULEVARDUL DINICU GOLESCU NR 38, 28 dec. 2018 SC TEO TRANS Intretinere poduri, pasaje, podete, 933342 -
NATIONALA DE SECTOR 1, Bucuresti, E-mail: CONSULTING SRL tuneluri, ziduri de sprijin lot 5 SDN Sf. 7770460 RON
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro, Gheorghe
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310
RUTIERE S.A.

Bucuresti COMPANIA BULEVARDUL DINICU GOLESCU NR 38, 28 dec. 2018 SC TEO TRANS Intretinere poduri, pasaje, podete, 768246 -
NATIONALA DE SECTOR 1, Bucuresti, E-mail: CONSULTING SRL tuneluri, ziduri de sprijin lot 4 SDN M. 6908550 RON
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro, Ciuc
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310
RUTIERE S.A.

Bucuresti Spitalul Clinic Sos. Stefan Cel Mare, nr. 19-21, Sector 10 iun. 2020 SAG CIVIL WORKS  Lucrari de reparatii a platformei 382387.2 RON
Colentina 2, Bucuresti, E-mail: betonate din vecinatatea pavilionului
achizitii@spitalulcolentina.ro, Telefon: J, inlocuire si completare borduri
+40 213180666/ +40 213174785 prefabricate si inlocuire capace de
canal

Bucuresti Spitalul Clinic Sos.Stefan Cel Mare, nr. 19-21, Sector 2, 2 iul. 2020 CONSTAR INDUSTRY Lucrari de reamenajare spatii 961870 RON
Colentina Bucuresti, E-mail: medicale-grupuri sanitare si saloane
achizitii@spitalulcolentina.ro, Telefon: Pavilion K
+40 213180666/ +40 213174785

Bucuresti COMPANIA Strada: Piata Natiunilor Unite, nr. 9, 7 oct. 2020 AMBIENTAL LAND Finalizarea lucrarilor de executie la 1523911.86
NATIONALA DE Bucuresti, E-mail: office@cni.com.ro; SRL subproiectul “Reabilitare conductã de RON
INVESTITII SA daniel.popescu@cni.com.ro; aduc?iune apã pe traseul comuna
maria.chisalita@cni.com.ro, Telefon: Moroieni – comuna Mo?ãieni – ora?ul
+40 0213167383/+40 0213167384, Fieni ?i reabilitare re?ea distribu?ie apã
Persoana de contact: IOANA-ROXANA în ora?ul Fieni, judeþul Dâmbovi?a”
TRAPIEL

Bucuresti COMPANIA Strada: Golescu Dinicu, nr. 38, 26 nov. 2018 PRICONS Acord cadru - Intretinere cladiri si 3842109 RON
NATIONALA DE Bucuresti, E-mail: facilitati necesare intretinerii
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro, drumurilor pentru 4 ani - DRDP
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310, Constanta - Lot 5 - SDN Calarasi
RUTIERE S.A. Persoana de contact: Director
Achizitii Publice Buget de Stat Pentru
Obiective de Investitii si RK,
Intretinere si Administrare-Ioana Silvia
Barbulescu

79
L icitaþii
JUDET AUTORITATEA ADRESA DATA CASTIGATOR DENUMIRE CONTRACT VALOARE
CONTRACTANTA PUBLICARE ATRIBUITA
Bucuresti COMPANIA Strada: Golescu Dinicu, nr. 38, 26 nov. 2018 PRICONS Acord cadru - Intretinere cladiri si 804665 RON
NATIONALA DE Bucuresti, E-mail: facilitati necesare intretinerii
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro, drumurilor pentru 4 ani - DRDP
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310, Persoana de Constanta - Lot 7 - SDN Fetesti
RUTIERE S.A. contact: Director Achizitii Publice
Buget de Stat Pentru Obiective de
Investitii si RK, Intretinere si
Administrare-Ioana Silvia Barbulescu
Bucuresti COMPANIA Strada: Golescu Dinicu, nr. 38, 26 nov. 2018 PRICONS Acord cadru - Intretinere cladiri si 2071556.25
NATIONALA DE Bucuresti, E-mail: facilitati necesare intretinerii RON
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro, drumurilor pentru 4 ani - DRDP
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310, Persoana de Constanta - Lot 3 - SDN Braila
RUTIERE S.A. contact: Director Achizitii Publice
Buget de Stat Pentru Obiective de
Investitii si RK, Intretinere si
Administrare-Ioana Silvia Barbulescu
Bucuresti COMPANIA Strada: Golescu Dinicu, nr. 38, 26 nov. 2018 PRICONS Acord cadru - Intretinere cladiri si 1814375 RON
NATIONALA DE Bucuresti, E-mail: facilitati necesare intretinerii
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro, drumurilor pentru 4 ani - DRDP
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310, Persoana de Constanta - Lot 2 - SDN Tulcea
RUTIERE S.A. contact: Director Achizitii Publice
Buget de Stat Pentru Obiective de
Investitii si RK, Intretinere si
Administrare-Ioana Silvia Barbulescu
Bucuresti COMPANIA Strada: Golescu Dinicu, nr. 38, 26 nov. 2018 PRICONS Acord cadru - Intretinere cladiri si 950670 RON
NATIONALA DE Bucuresti, E-mail: facilitati necesare intretinerii
ADMINISTRARE A achizitiipublicebuget@andnet.ro, drumurilor pentru 4 ani - DRDP
INFRASTRUCTURII Telefon: +40 212643310, Constanta - Lot 4 - SDN Slobozia
RUTIERE S.A. Persoana de contact: Director
Achizitii Publice Buget de Stat
Pentru Obiective de Investitii si RK,
Intretinere si Administrare-Ioana Silvia
Barbulescu
Bucuresti Compania Nationala str. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, 22 sept. Asocierea RailWorks Executie lucrari aferente obiectivului: 2723081259.8
de Cai Ferate "CFR" - Bucuresti, E-mail: mariana.kiss@cfr.ro, 2020 formata din Aktor „Reabilitarea liniei de cale ferata Brasov 7 RON
SA Telefon: +40 372843255 S.A.(Lider), Alstom – Simeria, componenta a Coridorului
Transport S.A. si Rin - Dunare, pentru circulatia cu viteza
Arcada Company S.A. maxima de 160 km/h, sectiunea Brasov
- Sighisoara, Subsectiunea 2. Apata -
Cata”
Bucuresti Regia Autonoma Str. FABRICA DE GLUCOZA NR. 3A, 9 oct. 2020 ASCENSORUL Lucrari de modernizare (montare ?i 332000 RON
Administratia SECTOR 2 BUCURESTI, E-mail: COMPANY SERVICE punere în func?iune) a ascensoarelor
Patrimoniului madalina.cristescu@saifi.ro, Telefon: S.R.L. situate in Splaiul Independentei
Protocolului de Stat +40 214091224 nr.202A, Str.Transilvaniei nr.2, B-dul
Bucuresti Elisabeta nr.3-5, Str.Stavropoleos nr.6
conform caietelor de sarcini - S.A.I.F.I. -
2020
Bucuresti MINISTERUL Strada Spiru Haret, Nr. 12, Sector: 1, 8 oct. 2020 STRUCTO PRO EDIL Contract lucrari L/PRET35/2020 - 876706.01
EDUCATIEI SI Bucuresti, E-mail: Lucrãri / de execu?ie o Grãdini?a cu RON
CERCETARII office@schoolrehabilitation.ro, Telefon: program normal 2 sãli de grupã,
+40 0213102207, Persoana de contact cuprinsa în Proiectul privind Reforma
HORIA PALMER HIRTOPANU Educaþiei Timpurii în România

C
Caras- S.C. AQUACARAS S.A. Strada: P-ta Republicii, nr. 7, Resita, 7 oct. 2020 EXPLO MINING COAL Construirea ?i reabilitarea surselor de 11500000 RON
Severin E-mail: aquainvestitii@gmail.com; SRL  apã ?i sta?iilor de tratare a apei în
braunleonard@yahoo.com, Telefon: Re?i?a, Boc?a, Anina ?i Oravi?a cod:
+40 255210090, Persoana de contact: CS-CL-01
LUDOVIC-LEONARD BRAUN

80 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020

L icitaþii
JUDET AUTORITATEA ADRESA DATA CASTIGATOR DENUMIRE CONTRACT VALOARE
CONTRACTANTA PUBLICARE ATRIBUITA
Caras- DIRECTIA DE Strada Piata 1 Decembrie 1918, Nr. 7, 16 sept. SC PROD-FOREST Înlãturarea efectelor calamitã?ilor 89022.45 RON
Severin DRUMURI JUDETENE Resita, E-mail: ddj_caras@yahoo.com, 2020 NIRIS SRL drumurilor jude?ene, jude?ul
CARAS SEVERIN Telefon: +40 255228864, Persoana de Cara?-Severin, LOT 5
contact Topalã Roxana Dana

Caras- DIRECTIA DE Strada Piata 1 Decembrie 1918, Nr. 7, 16 sept. SC EMILIANO VEST Înlãturarea efectelor calamitã?ilor 855082.96
Severin DRUMURI JUDETENE Resita, E-mail: ddj_caras@yahoo.com, 2020 SRL drumurilor jude?ene. jude?ul RON
CARAS SEVERIN Telefon: +40 255228864, Persoana de Cara?-Severin, LOT 4
contact Topalã Roxana Dana

Caras- DIRECTIA DE Strada Piata 1 Decembrie 1918, Nr. 7, 18 sept. JURCA ADRIAN Înlãturarea efectelor calamitã?ilor 367753.3 RON
Severin DRUMURI JUDETENE Resita, E-mail: ddj_caras@yahoo.com, 2020 TRANS  drumurilor jude?ene, jude?ul
CARAS SEVERIN Telefon: +40 255228864, Persoana de Cara?-Severin, LOT 2
contact Topalã Roxana Dana

Caras- DIRECTIA DE Strada Piata 1 Decembrie 1918, Nr. 7, 18 sept. SC CLR DENIS Înlãturarea efectelor calamitã?ilor 1008720.68
Severin DRUMURI JUDETENE Resita, E-mail: ddj_caras@yahoo.com, 2020 MONTAJ SRL drumurilor jude?ene, jude?ul RON
CARAS SEVERIN Telefon: +40 255228864, Persoana de Cara?-Severin, LOT1
contact Topalã Roxana Dana

Cluj Compania de Apa Strada: 21 Decembrie 1989, nr. 79, 12 oct. 2020 AQUA SERV CL22 - Extinderea sistemului de 49359713.22
Somes S.A. Cluj-Napoca, E-mail: delia.craciun@ alimentare cu ap? în zona Vârºolþ - RON
casomes.ro, Telefon: +40 264591444, Crasna - Ban - Cizer
Persoana de contact Delia Crãciun

Cluj COMPANIA Prin DRDP Cluj, str. Decebal nr. 128,   24 apr. 2019 ANTREPRIZA DE Finalizarea lucrarilor ramase de 59567453.02
NATIONALA DE Cluj-Napoca, E-mail: REPARATII SI LUCRARI executat la obiectivul ,,Reabilitare DN RON
ADMINISTRARE A achizitii@drdpcluj.ro, Telefon: +40 A R L CLUJ  76 Sector 2 km 150 + 000 - km 166 +
INFRASTRUCTURII 264432552, Persoana de contact 000 - Etapa 2”
RUTIERE S.A. Adrian Marcel Longodor

Constanta CONSILIUL Strada: Tomis, nr. 51, Constanta, E-mail:   12 oct. 2020 G&M ROAD Servicii de proiectare (PT+DDE), 74660840.67
JUDETEAN licitatii@cjc.ro, Telefon: +40 BUILDING Servicii de asistenþã tehnicã din partea RON
CONSTANTA 0241488413, Persoana de contact: ENGINEERING proiectantului ºi Execuþie lucrãri
Florina Cristache pentru obiectivul de investiþie
„Modernizare infrastructurã de
transport regionalã pe traseul
drumului judeþean DJ 226, Corbu –
Sãcele – Istria – Mihai Viteazu” cod
SMIS 121195

Covasna REGIA NATIONALA A DIRECTIA SILVICA COVASNA, str.Kos   23 oct. 2020 RICIIAS IMPEX S.R.L  Lucrari de construire - refacere Drum 28457.48 RON
PADURILOR - Karoly, nr.5A, Sfantu Gheorghe, E-mail: Forestier calamitat Pârâul Gropii - O.S.
ROMSILVA RA office@sfgh.rosilva.ro, Telefon: +40 Comandãu - D.S. Covasna
267351890

Covasna Judetul Covasna Strada: Piata Libertatii, nr. 4, Sfantu 16 oct. 2020 Drumuri si Poduri Reabilitare drum jude?ean ”Interjud 32671396.97
Gheorghe, E-mail: akizitii@kvmt.ro, Covasna Covasna-Harghita”, tronson Covasna RON
Telefon: +40 267311190, Persoana de DJ 131 km 22+830 - 38+621
contact: Kovács Ödön

D
Dambovita Consiliul Judetean Strada: Tricolorului, nr. 1, Targoviste, 27 iul. 2020 PORR CONSTRUCT Execu?ie lucrãri modernizare drumuri 41662323.97
Dambovita E-mail: achizitii@cjd.ro, Telefon: +40 S.R.L. jude?ene, pentru obiectivul de RON
245207612, Persoana de contact Sorin investi?ii „Dezvoltarea infrastructurii de
Adrian Radu transport jude?ean prin modernizarea
DJ720, DJ720B, DJ711 ?i DJ101B pe
traseul limitã jude? Prahova - Moreni -
Gura Ocni?ei - Rãzvad - Ulmi -
Târgovi?te - Comi?ani - Buc?ani - Bãleni
- Dobra - Finta - Bilciure?ti - Cojasca -
Corne?ti - Butimanu- Nicule?ti - Limitã
Jude? Ilfov

81
L icitaþii
JUDET AUTORITATEA ADRESA DATA CASTIGATOR DENUMIRE CONTRACT VALOARE
CONTRACTANTA PUBLICARE ATRIBUITA
Dambovita Consiliul Judetean Strada: Tricolorului, nr. 1, Targoviste, 22 sept. CHIRULLI ANDREA Contract Execu?ie lucrãri modernizare 36297068.05
Dambovita E-mail: achizitii@cjd.ro, Telefon: +40 2020 drumuri jude?ene, pentru obiectivul RON
245207612, Persoana de contact Sorin de investi?ii Dezvoltarea infrastructurii
Adrian Radu de transport jude?ean prin
modernizarea DJ720, DJ720B,
DJ711 ?i DJ101B pe traseul limitã jude?
Prahova - Moreni - Gura Ocni?ei -
Rãzvad - Ulmi - Târgovi?te - Comi?ani -
Buc?ani - Bãleni - Dobra - Finta -
Bilciure?ti - Cojasca - Corne?ti -
Butimanu- Nicule?ti - Limitã Jude?
Ilfov” LOT 2
Dolj MINISTERUL Strada: Tricolorului, nr. 1, Targoviste, 28 sept. TEAM WORLD REALIZARE PAVILION COMANDAMENT 21830000 RON
APARARII - U.M. E-mail: achizitii@cjd.ro, Telefon: +40 2020 CONSTRUCT SI PAVILION PARCARE IN CAZARMA
02517 CRAIOVA 245207612, Persoana de contact Sorin 807 CRAIOVA
Adrian Radu
Dolj Compania de Apa Strada: Brestei, nr. 133, Craiova, E-mail: 29 sept. FLUID GROUP HAGEN DJCL15 - Proiectare si executie 25114254 RON
Oltenia SA licitatii.apaoltenia@gmail.com, 2020 S.R.L.  bransamente in Municipiul Craiova
poim.apaoltenia@gmail.com,
uip@apaoltenia.ro, Telefon: +40
251422117, Persoana de contact
ADRIAN MITROI

G
Galati ADMINISTRATIA Strada: Portului, nr. 32, Galati, E-mail: 26 feb. 2019 SUPERQUATRO GRUP Acord cadru lucrari de dragare pe 7480000 -
FLUVIALA A DUNARII lisinschi.mihaela.violeta@afdj.ro, / RAPIDE Dunarea fluviala si bratul Borcea - 7837500 RON
DE JOS RA GALATI Telefon: +40 236460016, Persoana de TRANSPORT&LOGISTI Lotul 2
contact Lisinschi Mihaela Violeta CS SRL

Galati ADMINISTRATIA Strada: Portului, nr. 32, Galati, E-mail: 26 feb. 2019 RAPIDE Acord cadru lucrari de dragare pe 9860000 RON
FLUVIALA A DUNARII lisinschi.mihaela.violeta@afdj.ro, TRANSPORT&LOGISTI Dunarea fluviala si bratul Borcea -
DE JOS RA GALATI Telefon: +40 236460016, Persoana de CS SRL Lotul 1
contact Lisinschi Mihaela Violeta
Gorj ORASUL TISMANA Strada Tismana, Nr. 153, E-mail: 28 sept. SC SPRINTSCAN Refacere infrastructura si parte 284591.89
(PRIMARIA ORASULUI achizitiitismana@yahoo.com, Telefon: 2020 EXPLORER SRL  carosabila la strazi, orasul Tismana RON
TISMANA) +40 0253206101
Gorj CONSILIUL Strada: Victoriei, nr. 4, Targu Jiu, E-mail: 19 oct. 2020 YDAIL CONSTRUCT Lucrãri ?i servicii de reparare ?i 176851115.4
JUDETEAN GORJ liliana@cjgorj.ro; S.R.L.  între?inere drumuri jude?ene aflate în RON
camelia.semen@cjgorj.ro; administrarea Consiliului Jude?ean
consjud@cjgorj.ro, Telefon: +40 Gorj
253214006

H
Harghita JUDETUL HARGHITA Strada P-ta Libertatii, Nr. 5,
Miercurea-Ciuc, E-mail:
achizitiipublice@judetulharghita.ro,
Telefon: +40 266207720
Harghita JUDETUL HARGHITA Strada P-ta Libertatii, Nr. 5,
Miercurea-Ciuc, E-mail:
achizitiipublice@judetulharghita.ro,
Telefon: +40 266207720
Harghita JUDETUL HARGHITA Strada P-ta Libertatii, Nr. 5,
Miercurea-Ciuc, E-mail:
achizitiipublice@judetulharghita.ro,
Telefon: +40 266207720
  11 oct. 2019 HAMERLEMN 2004 Construire trotuar pe lângã drumul 1294717.1
jude?ean, în comuna Ciumani, jude?ul RON
Harghita
2 oct. 2020 INTRETINERE Lucrãri pentru aducerea drumurilor, 537594.5 RON
DRUMURI HARGHITA podurilor la starea tehnicã
SRL  ini?ialã în urma unor evenimente
accidentale (inunda?ii, cutremure,
alunecãri, etc).
10 iul. 2019 SC TEO TRANS Lucrãri de între?inere a mijloacelor 1456665 RON
CONSULTING  pentru siguran?a circula?iei pe
drumurile jude?ene din jude?ul
Harghita, pentru perioada
2019 - 2020

82 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2020