Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Blocajele comunicãrii
28
EX CATHEDRA
d) Lipsa de obiectivitate ºi realism apare atunci cînd – concluzii pripite asupra mesajului;
percepþia realitãþii are loc prin prisma senti- – lipsa de interes a receptorului faþã de mesaj;
mentelor personale ºi a experienþei anterioare. Un – rutina în procesul de comunicare.
astfel de blocaj genereazã o comunicare Sidney Shore (cf. Jaoni, 1990) identificã trei tipuri
deformatã, falsificatã sau deturnatã în mod voit. de blocaje ce constituie reale probleme în realizarea
e) Pasivitatea excesivã duce la inerþie, indolenþã ºi procesului de comunicare.
dezinteres, precum ºi la neimplicarea în diverse Blocaje de ordin emoþional:
situaþii de comunicare. – teama de a nu comite greºeli, de a nu pãrea
4. Bariere referitoare la relaþiile individ-grup: extravagant;
a) Marginalizarea. Comunicarea cu persoane – teama de a fi un “pionier”, de a fi în minoritate;
subapreciate, neglijate de societate este foarte – neîncrederea faþã de superiori, colegi, colabo-
dificilã, acestora fiindu-le caracteristic un ratori;
comportament deviat, nerespectarea promisiu- – dificultatea de a schimba modelul de gîndire;
nilor ºi a legilor. – dependenþa excesivã de opiniile altora;
b) Lipsa de autenticitate este incapacitatea de a se – lipsa capacitãþii de a depune un efort susþinut în
exprima în conformitate cu ceea ce simt ºi îºi rezolvarea unei probleme: de la identificarea ei
doresc în mod real. Asemenea oameni sînt niºte pînã la soluþionare.
“actori”, asumîndu-ºi roluri pe care nu le acceptã. Blocaje de ordin cultural:
c) Izolarea se manifestã prin afiºarea unui – dorinþa de a se conforma modelelor sociale,
comportament individualist, teamã faþã de alþii ºi dorinþa de apartenenþã;
de ridicol, neimplicare, lipsã de iniþiativã. – “conformism” la ideile vechi, dar ºi la cele noi;
Izolarea poate fi atît blocaj al comunicãrii cît ºi – slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile.
consecinþa unei comunicãri neeficiente. Blocaje de ordin perceptiv:
– incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;
ALTE TAXONOMII ALE BLOCAJELOR – incapacitatea de a distinge între cauzã ºi efect;
COMUNICÃRII – dificultatea de a determina o problemã sau decli-
Leonard Saules (cf. Tran & Stãnciugelu, 2003) narea capacitãþii, refuzul de a sesiza, de a releva;
considerã cã în procesul de comunicare pot interveni: – incapacitatea de a defini lucrurile;
Bariere de limbaj: – îngustarea excesivã a punctului de vedere.
– aceleaºi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite Zgomotul (semantic, mecanic ºi de mediu) este con-
persoane; siderat, de asemenea, o barierã în transmiterea mesajului.
– cel ce vorbeºte ºi cel ce ascultã se pot deosebi ca Deºi îmbracã forme diferite, constituind reale perturbaþii
pregãtire ºi experienþã; ale comunicãrii, barierele nu sînt de neevitat. Pentru
– starea emoþionalã a receptorului poate deforma înlãturarea lor se vor lua în consideraþie mai multe
ceea ce aude; aspecte:
– ideile preconcepute ºi rutina influenþeazã • Se atacã problema, ºi nu persoana
receptivitatea; Trebuie evitatã tendinþa de a judeca. Convingerea
– dificultãþi de exprimare; unor persoane cã cei din jurul lor îºi vor îmbunãtãþi
– utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze. comportamentul doar dacã sînt criticaþi constutuie o
Bariere de mediu: barierã în calea unei comunicãri eficiente. În loc de: “Tu
– climat de muncã necorespunzãtor (poluare fonicã eºti vinovat pentru aceastã situaþie...”, se spune: ”Sã
ridicatã etc.); vedem cum putem rezolva problema...”.
Didactica Pro..., Nr.2(24) anul 2004
BLOCAJELE COMUNICÃRII
29
EX CATHEDRA
interlocutorului cã sîntem interesaþi de persoana sa, cã volitivã ale copilului/adolescentului. Trower ºi Hollin (7)
îi atestãm contribuþia la comunicare, cã îi respectãm afirmã cã deprinderile sociale insuficient dezvoltate sînt
sentimentele, emoþiile, gîndurile ºi, chiar dacã nu asociate cu performanþe academice scãzute, probleme
împãrtãºim punctul sãu de vedere, avem convingerea cã emoþionale ºi comportamentale, dificultãþi de adaptare
acesta este important ºi valid pentru el. socialã. Aceºti factori declanºeazã ºi susþin sentimentul
Existã ºi alte modalitãþi de a surmonta barierele de de singurãtate, prezent la aproximativ 75% din persoanele
comunicare, de a evita declanºarea ºi menþinerea situaþiei sub 18 ani. Singurãtatea, la rîndul ei, are drept consecinþã
conflictuale: timiditatea, depresia, anxietatea socialã, stima de sine
– planificarea comunicãrii; scãzutã, inabilitatea de exprimare emoþionalã, deprinderi
– determinarea scopului fiecãrei comunicãri; ineficiente de asertivitate, participarea redusã la diverse
– alegerea momentului potrivit pentru comunicare; activitãþi.
– clasificarea ideilor înaintea comunicãrii; Pentru o comunicare optimã este necesarã prevenirea
– folosirea unui limbaj adecvat. reacþiilor defensive (frecvent întîlnite în relaþiile
interumane) provocate de mesajele care atacã persoana
BARIERE ÎN COMUNICAREA EFICIENTÃ COPIL/ ºi care, desigur, trebuie evitate (2).
ADOLESCENT-ADULT Prezentãm în tabelul de mai jos tipuri de mesaje ce
Studiile în domeniul educaþional au arãtat rolul pri- duc la declanºarea reacþiilor defensive ºi modalitãþi de
mordial al comunicãrii în sferele cognitivã, afectivã ºi prevenire a acestora.
Mesaje care provoacã declanºarea reacþiilor defen- Mesaje care previn reacþiile defensive ºi blocarea
sive ºi blocarea comunicãrii comunicãrii
Comunicarea evaluativã conþine mesaje adresate la Comunicarea descriptivã constã din mesaje adresate la
persoana a II-a. “Nu ºtii despre ce vorbeºti!”, “Nu lucrezi persoana I (limbajul responsabilitãþii), focalizate pe ceea
cît ar trebui!”, “Vorbeºti prea mult!” etc. Aceste mesaje ce simte emiþãtorul ºi pe comportamentul interlocu-
implicã judecarea interlocutorului ºi întrerupe torului. “Cînd nu-mi permiteþi sã spun ceea ce cred
comunicarea prin reacþiile declanºate. (descrierea comportamentului), devin nervos ºi
frustrat!” (emoþia ºi consecinþa).
Controlul presupune mesaje prin care, oferind soluþii ºi Comunicarea orientatã spre problemã conþine mesaje ce
sfaturi, avem tendinþa de a controla interlocutorul. “ªtiu ajutã interlocutorul sã identifice alternativele de rezolvare
mai bine cum trebuie sã procedezi, aºa cã ascultã-mã ºi a acesteia fãrã a-i impune soluþia. “Mã gîndesc cã aceasta
ai sã reuºeºti! ” se poate rezolva mai eficient dacã vei pleca singur”.
Manipularea presupune transmiterea unor mesaje de Spontaneitatea este exprimarea opiniilor personale, fãrã
nonacceptare ºi neîncredere în deciziile celorlalþi. “Nu impunerea propriului punct de vedere. “Într-adevãr, este
cred cã eºti în mãsurã sã faci lucrul acesta”. un lucru foarte dificil”.
Neutralitatea transmite mesajul cã persoana cu care Comunicarea empaticã conþine mesaje de înþelegere,
comunici nu este importantã pentru tine. “Lasã, nu-mi compasiune ºi afecþiune faþã de interlocutor. “Înþeleg,
spune nimic, ºtiu ce trebuie sã fac”. te-ai simþit foarte umilit în situaþia respectivã”.
Superioritatea determinã formarea unei relaþii Egalitatea înseamnã acceptarea necondiþionatã ºi
defectuoase de comunicare ºi încurajeazã dezvoltarea respectarea fiecãrei persoane indiferent de nivelul sãu
conflictelor. de culturã, de pregãtire profesionalã.
Sperãm cã aceastã incursiune în problema blocajelor comunicãrii sã fie utilã profesorilor ºi celor interesaþi de
dezvoltarea competenþelor comunicative.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
1. Abric, J., Psihologia comunicãrii, Editura Polirom, Iaºi, 2002.
2. Bãban, A., Consiliere educaþionalã, Editura Ardeleanul, Cluj-Napoca, 2001.
3. Craia, S., Teoria comunicãrii, Editura Fundaþiei România de mîine, Bucureºti, 2000.
4. Gîndea, R.; Gîndea, D., Comunicarea managerialã aplicatã, Editura Expert, Bucureºti, 1998.
5. Roco, M., Creativitate ºi inteligenþa emoþionalã, Editura Polirom, Iaºi, 2001.
6. Tran, V.; Stãnciugelu, I., Teoria comunicãrii, Editura Comunicare.ro, Bucureºti, 2003.
7. Trower, P., Hollin, C., Handbook of social skills training, Pergamon Press, Oxford.
BLOCAJELE COMUNICÃRII
30