Vascularizatia si Inervatia primelor 3 segmente ale 

Tubului Digestiv  
 
1. Cavitatea Bucala 
Cavitatea bucală (cavum oris) reprezintă primul segment al tractului 
digestiv, prin intermediul căruia alimentele sunt preparate pentru digestie şi 
Ingerate. 
Cavitatea bucală este compartimentată de arcadele dentare în: 
A. Vestibul bucal 
B. Cavitatea bucală propriu-zisă 
a. Buzele (labia oris)  
i. Formează regiunea labială a cavităţii bucale, sunt în 
număr de două, superioară şi inferioară şi inconjoară 
orificiul bucal.  
ii. Vasele sangvine formează o reţea bogată mai aproape 
de suprafaţă în cazul tegumentului subţire, ca urmare 
este identificată prezenţa vermilionului. 
iii. Vascularizatia buzelor provine din arterele labiale, 
ramuri ale arterei faciale. 
iv. Inervația motorie provine din nervul facial. 
 
b. Obrajii (buccae) 
i. Constituie pereţii laterali ai cavităţii bucale şi fac parte 
din regiunea geniană a feţei. 
ii. Reţea vasculară reprezentată de artera bucală, 
provenită din artera maxilară, artera transversă a feţei, 
ram provenit din artera temporală şi vene care ajung în 
vena facială. În continuare se mai gasesc vase limfatice  
iii. Ramuri nervoase motorii din facial şi senzitive din 
nervii bucali infraorbitali proveniţi din nervul trigemen. 
 
 
 c. Limba 
i. Limba (lingua) este principalul organ de simţ al 
gustului, având importanţă majoră şi în vorbire. 
ii. Principala sursă de vascularizaţie arterială a limbii este 
artera linguală. De fiecare parte, artera linguală se 
desprinde din artera carotidă externă la nivelul vârfului 
cornului mare al osului hioid 
iii. Sângele venos de la nivelul limbii este drenat în 
principal de venele dorsale şi profunde linguale.  
iv. Inervaţia limbii implica nervul glosofaringian, nervul 
lingual, nervul facial, nervul hipoglos,  
2. Faringele 
a) Arterele faringelui 
Acestea provin din artera faringiană ascendentă, aceasta fiind 
ramură a arterei carotide externe. Faringele mai primeşte mici 
ramuri din artera palatină ascendentă; ramura din artera faciala; 
artera palatină descendentă; ramura din artera maxilară; ramuri 
pterigo – palatine şi artera vidiană, ramuri din artera maxilară 
internă; ramuri dorsale ale limbii, din artera linguala. 
b) Venele faringelui 
Acestea formează două plexuri venoase: plexul perifaringian sau 
superficial ce colectează venele faringiene şi se varsă în vena jugulară 
internă; plexul submucos sau profund ce se varsă în plexul 
pterigoidian, care la rândul său este colectat de vena jugulară internă 
prin trunchiuri colectoare laterale. Plexul profund se află între tunica 
musculară şi tunica mucoasă. 
 
c) Limfaticele faringelui 
Acestea formează două reţele situate în submucoasă şi musculară, 
fiind drenate de următoarele noduri limfatice: 
- nodurile limfatice parotidiene profunde; 
- nodurile limfatice cervicale laterale profunde şi superioare; 
- nodurile limfatice submandibulare; 
 - nodulul limfatic jugulodigastric; 
- nodurile limfatice retrofaringiene; 
- nodurile limfatice cervicale anterioare profunde. 
 
Inervația faringelui 
Nervii faringelui realizează inervaţia senzitivă, motorie şi vegetativă a 
faringelui. 
 
● Inervaţia motorie​ – este asigurată de nervul glosofaringian (nervul 
cranian IX) pentru muşchii constrictori superiori şi stilofaringian; 
ceilalţi muşchi fiind inervaţi de nervul vag (nervul cranian X) şi 
nervul accesor (nervul cranian XI). 
● Inervaţia senzitivă ​– pentru bolta faringelui de nervul faringian al 
lui Bock (ramuri din nervul maxilar, ramură a trigemenului – 
nervul cranian V), în rest inervaţia senzitivă a mucoasei faringiene 
este asigurată de nervul glosofaringian (). 
● Inervaţia vegetativă​ – aceasta asigură secreţia glandelor 
faringiene şi vasomotricitatea faringelui. Este dată de simpaticul 
cervical (prin fibre parasimpatice provenite din nervul vag – 
nucleul dorsal al acestuia şi fibre ale trigemenului – nucleul 
salivator superior). 
3.​ Esofagul 
Vascularizatia Esofagului 
Arterele provin din surse diferite in functie de regiunea traversata de 
esofag. 
- Esofagul cervical este vascularizat de ramuri din artera tiroidiana 
inferioara. 
- La esofagul toracic, sangele ajunge prin ramuri din arterele 
bronhice si intercostale, la care se adauga superior ramuri 
descendente din artele gatului si inferior ramuri ascendente din 
arterele diafragmatice. 
- Esofagul abdominal este irigat de arterele diafragmatice inferioare 
si artera gastrica stanga. 
 - Majoritatea venelor formeaza plexul venos periesofagian drenat 
de vena tiroidiana inferioara in regiunea cervicala, vena azygos, 
hemiazygos, venele bronhice si diafragmatice in regiunea toracica 
si sistmul venos gastric, in special de vena gastrica stanga in 
regiunea abdominala. 
- Vasele limfatice sunt drenate de sus in jos in ganglionii limfatici 
jugulari, traheo-bronhici, mediastinali posteriori, gastrici si celiaci. 
 
Inervatia esofagului 
- Inervatia extrinseca este realizata de plexul periesofagian, alcatuit 
din fibre simpatice din ganglionii simpatii toracali si plexul 
periaortic si parasimpatice din nervul vag si ramurile laringiene 
recurente. 
- Inervatia intrinseca este realizata de plexul nervos mienteric 
Auerbach si plexul nervos submucos Meissner.