Captivitatea babilonică a papilor.

Schisma papală.

Secolul XIV a fost marcat de un nou scandal în Biserica Apusului. După

moartea papei Benedict al XI-lea în 1304 ca papă a fost ales un cardinal francez
Clement al V-lea (1304-1314) primul papă francez. Spre deziluzia tuturor în loc
să se îndrepte spre Italia s-a hotărât să se înscăuneze la Lyon. Cu acest prilej l-a
invitat aici pe regele Franţei Filip al IV-lea cel Frumos şi pe regele Angliei.
După festivităţi el uită să plece la Roma şi îşi stabileşte reşedinţa la Bordeaux,
apoi la Poitiers, apoi din 1309 la Avignon. Din 1309 pâna în 1378 reşedinţa
papală s-a aflat la Avignon. Istoricii apuseni compară această perioadă cu
perioada în care evreii s-au aflat în robia babilonică.
Clement al V-lea a fost un om corupt şi a reuşit să risipească fondurile
Cruciadelor în buzunarele rudeniilor sale. Pentru a-şi consolida poziţia mai
numeşte încă zece cardinali dintre care nouă erau francezi. Tot el reuşeşte să
desfiinţeze ordinul călugăresc al templierilor pentru a-i face pe plac regelui
Filip, iar pe conducătorul acestora Jaques de Molary îl arde pe rug (mai târziu
din rândul templierilor s-a format Adunarea Cavalerilor de la Malta rezultând
mai apoi francmasoneria).
După moartea lui Clement al V-lea vreme de doi ani Scaunul Papal a
rămas vacant. Din cei 23 de cardinali care alcătuiau Consistoriul electoral adunat
la Lyon 8 erau italieni, 1 spaniol şi restul francezi. Aceşti 8 doreau să fie ales un
papă italian care să se întoarcă la Roma. Pâna la urmă biruie majoritatea
franceză care pe 7 august 1316 îl aleg ca papă pe Ioan al XII-lea tot un francez,
care păstoreşte până în 1334. Acest papă intră în conflict cu regele Ludovic
Bavarezul urmaşul lui Filip al IV-lea al Franţei şi Ludovic îl declară pe Ioan al
XII-lea depus alegându-l în 1318 ca papă pe Nicolae al V-lea. Prin această dublă
alegere papalitatea a căzut în disgraţia poporului, ba chiar şi Ludovic cade şi
după doi ani este obligat să-l alunge pe Nicolae al V-lea care părăseşte Franţa şi
se instalează la Roma jucând rolul unui papă fără biserică până în 1330.
Ioan al XII-lea revine la Avignon, iar după moartea sa este ales ca papă
Benedict al XII-lea (1334-1342). Acesta a fost un om lipsit de tact politic şi
adânceşte conflictul cu regele Ludovic. Nici urmaşul său Clement al VI-lea
(1342-1352) nu s-a lasat mai prejos, iubitor al fastului şi luxului, a fost un rob
supus regelui Franţei. El a înăsprit legile fiscale papale şi astfel ura poporului a
crescut foarte mult.
La moartea lui Clement al VI-lea a fost ales Inocenţiu al VI-lea (1352-
1362). Acesta a fost un om curat din punct de vedere moral şi a încercat să
repare ce au stricat înaintaşii săi. Ar fi vrut să organizeze o Cruciadă împotriva
turcilor, şi a încercat să înlăture abuzurile de la curtea papală şi a visat la unirea
celor două Biserici. Moare fără a realiza ceva.