CZU 37.015.

3(478)
SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
DIN REPUBLICA MOLDOVA – PREZENT ȘI PERSPECTIVE
Dorina NASTAS, studentă
Coordonator științific: asist. univ., Inga BACIU,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
Abstract. Le service d'assistance psychologique dans les établissements d'enseignement
préuniversitaire est un élément indispensable du système d'enseignement public, conçu pour
contribuer au développement efficace du processus éducatif, pour capitaliser sur le potentiel
intellectuel de l'étudiant, pour assurer le maintien de la santé mentale. La condition immanente
de l'efficacité du service psychologique est la complémentarité des positions du psychologue
dans la connaissance multispectuelle de la personnalité de l'élève et la solution rapide des
problèmes scolaires dans la collaboration du psychologue avec les enseignants, les parents, les
tuteurs ou les organismes de tutelle, etc.
Serviciul de asistență psihologică din instituțiile de învățământ preuniversitar este un
component indispensabil al sistemului învățământului public, destinat să contribuie la des-

326
fășurarea eficientă a procesului educațional, să valorifice potențialul intelectual al elevului,
să asigure menținerea sănătății psihice. Condiția imanentă a eficienței serviciului psiholo-
gic este complementaritatea pozițiilor psihologului în cunoașterea multiaspectuală a perso-
nalității elevului și soluționarea promptă a problemelor școlare în colaborarea psihologului
cu cadrele didactice, cu părinții, tutorii, sau organele de tutelă etc.
Serviciul psihologic în Republica Moldova a fost creat în anul 1990, dar abia în 1991
Primul prim-ministru al Republicii Moldova independente, dl Mircea Druc, printr-un or-
din, a oficializat şi materializat ideea asistenţei psihologice şcolare în Republica Moldova,
plasându-ne astfel în rândul ţărilor avansate la acest capitol. După cum menționează, Bol-
boceanu Aglaida (2011), „comunitatea academică, managerii şcolari au reacţionat rapid, cu
mult entuziasm, şi, în scurt timp, a apărut minimumul de documente normative necesar,
materiale orientative în domeniul asistenţei psihologice şcolare şi, ce e mai important,
cadre, care după finisarea cursurilor de un an s-au încadrat în activitate nu doar în Chişi-
nău, ci aproape în toate raioanele Republicii Moldova” [1, p. 81].
Este important să menționăm că o contribuţie semnificantă în istoria dezvoltării servi-
ciului psihologic din Republica Moldova, a fost adusă de către Universitatea de Stat
„Alecu Russo” din Bălți. Aici a fost deschisă prima Catedra de Psihologie din republică
(1976). Tot aici, la această catedră au derulat mai multe acţiuni, care au contribuit la for-
marea opiniei publice favorabile instaurării serviciului psihologic în școală şi sensibili-
zarea factorilor de decizie din ţară.
Prin anii 1987-1988 în ziarul „Pedagogul” al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din
Bălţi (pe atunci Institut Pedagogic) a apărut un articol semnat de Bolboceanu Aglaida, cu
titlu „În școală trebuie să se zâmbească mai mult” în care se argumenta necesitatea unui
serviciu psihologic şcolar pentru Moldova. După cum menționează și autoarea, „ideea a
plăcut, articolul a fost preluat de ziarul republican „Молодежь Молдавии” şi publicat cu
titlul „В школах мало смеются” [2, p. 24].
De asemenea, în aceeași perioadă (1988), la Universitatea de Stat bălțeană, în cadrul
secţiei Pedagogia şi metodica învăţământului primar, a început pregătirea psihologilor
şcolari. Absolvenţii obţineau calificarea „învăţător de clasele primare şi psiholog şcolar”.
A fost deschisă specialitatea „Psiholog şcolar” la unele facultăţi care aveau Catedră de Psi-
hologie. În primii ani de instaurare a asistenţei psihologice şcolare dezvoltarea, în acest
sens, a avut loc în tempouri susţinute, asigurând într-un timp scurt necesarul pentru funcţio-
narea satisfăcătoare a serviciilor în cauză.
Statutul dubios al psihologilor școlari, numărul prea mare sau prea mic de copii în
școli, imposibilitatea absolută de monitorizare și creștere a profesionalismului psihologilor
practicieni, remunerarea sub nivelul coșului de consum – toate acestea au dus la faptul că
influențau negativ lucrul psihologului școlar. În acea perioadă lucrul psihologului se baza
doar pe creativitatea lui. [1, p. 82]
Făcând referire la perspectiva de dezvoltare a serviciului psihologic școlar din Moldo-
va, se poate de menționat că principiile generale de dezvoltare al acestuia trebuie să fie în
concordanță cu cele din țările avansate în acest domeniu. Referindu-ne la problema pre-
gătirii cadrelor, trebuie specificat că formarea științifică a psihologilor școlari trebuie să fie
asigurată de instituții superioare de învățământ specializate. [3, p. 26]
Enunțând despre specificul serviciului psihologic și reflectând asupra problematicii pe
care o prezintă acest subiect la etapa actuală, se face necesar de a prezenta opinia mențio-
nată de autoarea A. Bolboceanu (2013), precum că „în prezent instituţiile educaţionale din
Republica Moldova nu au mai puţine probleme de ordin psihologic şi psihosocial, decât la
momentul instaurării asistenţei psihologice, 20 de ani în urmă, ci cu mult mai multe. Cred

327
că sunt suficiente probleme pentru a înţelege necesitatea acută de a dezvolta realizările care
există în acest domeniu, acordând însă serviciului psihologic mult mai multă atenţie şi
eforturi. Este pertinentă crearea unui sistem de asistenţă psihologică, argumentat teoretic şi
verificat experimental, elementele căruia să existe în raporturi de contiguitate şi interrela-
ţionare, prin relevarea specificului şi elaborarea reperelor metodologice pentru toate tipu-
rile de instituţii educaţionale: preşcolare, şcoli primare, gimnazii, licee, şcoli tehnico-
profesionale etc.” [2, p. 25].
Analizând Ordinul nr. 2, din 02.01.2018, Cu privire la „Aprobarea reperelor metodo-
logice privind activitatea psihologului în instituțiile de învățământ general”, constatăm că
obiectivele activității de muncă a psihologului sunt:
a) Asigurarea suportului psihologic pentru dezvoltarea și formarea unei personalități ca-
pabile de autodezvoltare care să posede un sistem de cunoștințe și competențe necesa-
re integrării psihosociale;
b) Prevenirea și combaterea excluderii/marginalizării copiilor în instituțiile de învăță-
mânt general;
c) Identificarea și intervenția timpurie în cazul copiilor aflați în dificultate, în situații de
risc;
d) Conlucrarea cu administrația instituției, cadrele didactice, alți specialiști care asistă
copilul, părinții/reprezentanții legali în crearea mediului educațional favorabil pentru
dezvoltarea copilului [4].
La etapa actuală, specialistul psiholog își desfășoară activitatea în baza următoarelor
acte normative:
 Legea învățământului din Republica Moldova;
 Codul educației;
 Acte emise de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării;
 Literatura metodico-științifică de specialitate;
 Repere metodologice privind activitatea psihologului în instituțiile de învățământ ge-
neral;
 Documentele curente emise de către instituția superioară – Direcția Învățământ, Tine-
ret și Sport, managerul instituției de învățământ, care nu contravin celor elaborate de
către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării;
Analizând specificul serviciul psihologic la etapa actuală, putem menționa că acesta se
desfășoară în următoarele direcții:
 Activități de prevenție/profilaxie presupune prevenirea dificultăților în dezvoltarea co-
pilului prin identificarea factorilor de risc care ar favoriza apariția problemelor în pro-
cesul de dezvoltare și crearea condițiilor favorabile pentru această dezvoltare etc.;
 Activități de evaluare psihologică și psihodiagnoză care presupune analiza auto/sesi-
zărilor din partea copiilor, cadrelor didactice, cadrelor de conducere, părinților/repre-
zentanților legali; selectarea instrumentelor de evaluare în funcție de vârstă și particu-
laritățile de dezvoltare a copilului, scopul și obiectivele evaluării;
 Dezvoltarea și psihocorecția proceselor psihice, terapia și corecția abaterilor în con-
duită, în sfera emoțională și relațională, formarea capacităților comunicative etc.;
 Consilierea psihologică prevede realizarea ședințelor de consiliere psihologică cu co-
piii în vederea prevenirii şi diminuării abandonului, inadaptării în procesul educațio-
nal, depășirii unor situaţii conflictuale, optimizării comunicării, relațiilor interperso-
nale etc., ședințe de consiliere psihologică cu părinții/reprezentanții legali ai copilului,
în vederea prevenirii şi diminuării dificultăților de învățare, relaționare, comporta-
ment, dezvoltarea abilităţilor parentale etc. [4].

328
 În prezent în Republica Moldova asistenţa psihologică, conform statelor confirmate de
Ministerul Educaţiei, se realizează doar în licee. Unităţile de psiholog şcolar care există în
şcoli primare, gimnazii, licee, diverse Centre sau instituţii preşcolare sunt instituite de admi-
nistraţia locală sau de unele organizaţii nonguvernamentale. În funcţia de psiholog şcolar
sunt antrenate cadre cu diferit nivel de pregătire: specialitatea psihologie, studii superioare
universitare din perioada prebolognia; specialitatea pedagogia şi psihologie preşcolară, stu-
dii superioare universitare din perioada prebolognia; studii superioare, ciclu I şi II, perioa-
da postbolognia; cursuri de reciclare, 10 luni; cursuri de formare continuă 2 luni.
Activitatea psihologilor din învățământul general se realizează într-un interval zilnic
de 7 ore, respectiv 35 ore pe săptămână:
 18 ore/săptămână care includ activități directe pentru copii: asistență psihologică, des-
fășurată individual și/sau cu grup de copii, prin activități de prevenție/profilaxie, eva-
luarea psihologică și psihodiagnoză, consiliere psihologică și activități de dezvoltare
personală;
 17 ore/săptămână care includ: activități de consiliere psihologică cu cadrele didactice,
părinții/reprezentanții legali ai copilului, managerii instituției; participarea la ședințe
cu părinții, comisiile metodice și consiliile profesorale.
Salarizarea psihologului se efectuează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 381
din 13 aprilie 2006 cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare
cu modificările și completările ulterioare. Instituția de învățământ asigură pentru buna des-
fășurare a activității psihologului prin repartizarea unui spațiu adecvat, dotarea cu mobilier,
materiale didactice, literatură metodică de specialitate. Administrația instituției asigură des-
fășurarea eficientă a activităților psihologului prin implicare la necesitate a cadrelor didac-
tice, a părinților/reprezentanților legali, altor actori care asistă copilul în dezvoltarea lui. [4]
Concluzionând, este foarte necesar ca serviciul psihologic să devină o componentă in-
dispensabilă a sistemului de învățământ public, cu direcții de activitate definite și cu spe-
cialiști buni, deoarece psihologul prin activitățile ce le desfășoară contribuie la crearea unui
climat psihologic favorabil în instituție, pentru realizarea activităților de suport pentru
copil, familie, cadre didactice etc. El este membrul al Comisiei multidisciplinare intrașco-
lare (CMI) și contribuie la organizarea unui proces educațional incluziv, asigurând dreptul
la educație de calitate pentru toți copiii. La necesitate ori solicitare, psihologul participă ca
membru în diverse comisii create în cadrul instituţiei de învăţământ şi/sau în afara ei, cu
acordul managerului instituţiei de învăţământ.
Bibliografie:
1. Bolboceanu, A.; Bucun, N.; Paladi, O. Аsistenţa psihologică în educaţie: practici naţionale
şi internaţionale. Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2014. 118 p.
2. Bolboceanu, A. In: Aspecte psihosociopedagogice ale procesului educaționale: tradiții,
valori, perspective: Materialele conf. şt.-practice intern. consacrată jubileului de 50 de ani
de la fondarea Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă socială, Bălţi, 27 mai 2011.
Bălţi: S.R.L. Tipografia din Bălți
3. Platon, Carolina (1993). Serviciul psihologic școlar În: Psihologia, Nr. 6, 1993.
4. Repere metodologice privind activitatea psihologului in sistemul de învățămînt general
http://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_nr.02_din_02.01.2018_0.pdf p.2
5. http://incluziune.edu.gov.md/ro/content/rolul-psihologului-%C3%AEn-procesul-
dezvolt%C4%83rii-educa%C8%9Biei-incluzive
Doina RUSU (coord. șt. - asist. univ. Inga BACIU) Optimizarea relațiilor interpersonale

329