Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport

a Consiliului municipal Chişinău

Centrul Metodic Municipal

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII
SERVICIULUI DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ

GHID METODOLOGIC

Chişinău, 2011
Aprobat de Consiliul metodic al DGETS la 24 martie 2011, procesul verbal nr. 4

Elaborat de Comisia metodică a psihologilor DGETS, mun.Chişinău:

Ştefaneţ Diana, specialist principal, metodist responsabil de activitatea psihologilor şcolari
din mun.Chişinău, DGETS
Moraru Emilia, psiholog, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Mircea Eliade”
Mazâlu Ludmila, psiholog, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Dante Alighieri”
Colomeiţeva Iulia, psiholog, grad didactic I, Liceul Teoretic „Alexandru Puşkin”
Pendiurina Tatiana, psiholog, grad didactic II, Liceul Teoretic „Titu Maiorescu”

Contribuţie:
Gorea Svetlana, specialist principal, metodist, grad didactic II, DGETS
Juminski Viorel, psiholog, grad didactic I, CMIOP
Şchiopu Ludmila, psiholog, grad didactic I, Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare”
Chicu Irina, psiholog, grad didactic II, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”
Nicolaeva Anna, psiholog, grad didactic I, Liceul Teoretic „Antioh Cantemir”
Caciurovscaia Natalia, psiholog, grad didactic II, Liceul Teoretic „Dm. Cantemir”
Catlabuga Liuba, psiholog, grad didactic II, Liceul Teoretic „Hyperion”
Golovei Lilia, psiholog, magistru în psihologie, gimnaziul nr.17

Recenzenţi:
Jelescu Petru, dr. habilitat în psihologie, profesor universitar, UPS „Ion Creangă”
Bolboceanu Aglaida, dr. habilitat în psihologie, profesor, Institutul de Științe ale Educației

Redactor:
Climaşevschi Nadia, profesor de limba şi literatura română, grad didactic I,
Liceul teoretic „Mircea Eliade”

Responsabil de editare:
Cujba Valentina, Director general adjunct, DGETS
Zbârnea Alexandra

2
3
 Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………….………5
1. Acte normative…………………………………………………………………….……..7
 Codul deontologic al psihologului şcolar ………………………………………...
………7
 Fişa de post a psihologului şcolar .……………………………………………....
………..9
 Nomenclatorul cabinetului de asistenţă psihologică ………………………….
………....12

2. Acte organizaţional – metodice………………………………………………………...14

2.1. Programul de lucru ……………………………………………………..………..……14
2.2. Planul individual de activitate pentru un an de zile………………………………..16
 Modelul planului de activitate pentru un an de zile ………………………………17
2.3. Registrul Serviciului de Asistenţă Psihologică. Model de completare ……..….….…..25
2.4. Program de psihoprofilaxie…………………………………………………………..28
 Program de psihoprofilaxie „Tehnologii educaţionale în scopul asigurării
colaborării eficiente a şcolii cu familia” (E.Moraru)….….…………………….…28
2.5. Consiliere individuală şi de grup………………………..………….……….…………37
2.6. Psihodiagnoza şi evaluarea psihologică a elevilor…………………………………..37
 Lista obligatorie a metodelor şi tehnicilor de psihodiagnoză …………….……38
2.7. Activitatea de dezvoltare şi remediere ……………………………………..….....…... 39
 Program de dezvoltare şi remediere psihologică „Preadolescentul în lumea relaţiilor
interpersonale” (D.Ştefaneţ) ……………………………………………….....…...39
 Program de dezvoltare şi remediere psihologică „Formarea la adolescenţi a
abilităţilor de rezolvare constructivă a situaţiilor de conflict” (L.Mazâlu)….....….45
2.8. Orientarea Şcolară şi Profesională……………………………………………………..52
 Modelul şedinţei de training în vederea orientării şcolare şi profesionale a elevilor
«Познание себя – ключ к выбору профессии» (D.Ştefaneţ) …………………...52
2.9. Instruirea psihologică…………………………………………………………………..57
2.10. Formarea şi dezvoltarea profesională……………………………….…………………57
2.11. Raportul de activitate anual. Model de raport anual ………………..…..………….….57

3. Acte speciale…………………………………………………………………………….61
3.1. Model de completare „Proces-verbal al psihodiagnozei de grup”……………………61
3.2. Model de completare „Proces-verbal al psihodiagnozei individuale ……………...…62
3.3. Recomandări metodice cu privire la elaborarea notei informative despre rezultatele
desfăşurate ……………………………………………………………………….……63
3.4. Notă informativă ,,Cunoaşterea elevilor – condiţie a realizării unui demers didactic
diferenţiat şi individualizat la înmatricularea în clasa întâi” (model) ...........................64
3.5. Notă informativă cu privire la realizarea examinării psihologice la etapa de trecere din
ciclul primar în cel gimnazial (model) ..........................................................................69

4
Anexe…………………………………………………………………………………………….75
Anexa 1. Proces-verbal al psihodiagnozei de grup ………………………………………….…..75
Anexa 2. Proces-verbal sumativ …………………...……………………………………………76
Anexa 3. Proces-verbal al psihodiagnozei individuale ………………………………………….77
Anexa 4. Fişă de caracterizare psihologică a elevului………………………………………...…78
Anexa 5. Fişă de caracterizare psihopedagogică a elevului (model detaliat)……………….…...79
Anexa 6. Fişă de examinare (pentru elevii din grupul de remediere) ……………………….…..81
Anexa 7. Fişă personală cu privire la orientarea profesională a elevului .....................................83
Anexa 8. Fişă de asistenţă la ore ………………………………………………….……………..84
Anexa 9. Fişă de asistenţă la ore (observaţia activităţii profesorului) ..........................................86
Anexa 10. Психологический анализ урока (наблюдение за деятельностью педагога)…….88
Anexa 11. Anchetă de observare a comportamentului şi a activităţii de învăţare a elevului........90
Anexa 12. Анкета наблюдения за учебной деятельностью и поведением ученика на
уроке…………………………………………………………………………………………...91
Anexa 13. Lista-suport pentru „Fişa de asistenţă la ore” (elev) (L.Golovei)….....…...…………92
Anexa 14. Lista-suport pentru „Fişa de asistenţă la ore” (clasa) (L.Golovei).….………………93
Anexa 15. Registrul de evidenţă a elevilor din grupul de risc …………………………………..94
Anexa 16. Fişă de informare a părintelui cu privire la acordarea asistenţei psihologice….....….95
Anexa 17. Fişă de recomandare la Centru ………………………...……………………….…....95
Anexa 18. Fişa elevului cu privire la rezultatele obţinute în urma remedierii psihologice în cadrul
CDR „Armonie”…......…………………………………………..………………..............….96
Anexa 19. Raport anual de activitate………………………………………….…………..……..97
Anexa 20. Lista metodelor psihologice recomandată în activitatea de psihodiagnoză …..……100

Bibliografie …………………………………………………………………………………. 101

5
 INTRODUCERE

Serviciul de Asistență Psihologică din instituțiile de învățământ preuniversitar reprezintă o

structură organizațională în cadrul sistemului de învățământ din Republica Moldova, care

împreună cu alţi factori, asigură dezvoltarea psihică armonioasă a elevilor, realizarea acestora,
cât şi profilaxia devierilor comportamentale.
Scopul prioritar al Serviciului de Asistență Psihologică din unităţile de învăţământ
preuniversitar rezidă în acordarea asistenţei psihologice şi menţinerea sănătăţii psihice a
copilului la toate etapele de dezvoltare.
Serviciul de Asistență Psihologică este orientat spre crearea condiţiilor psihopedagogice,
care asigură dezvoltarea fiecărui copil: dezvoltarea inteligenţei, creativităţii, capacităţilor
volitive, decizionale şi spiritului de echipă, acceptarea şi respectarea normelor sociale etc.
Psihologul şcolar este specialistul care are menirea şi responsabilitatea de a iniţia un
program de activităţi coerente, bazate pe dezvoltarea pozitivă personală, educaţională şi socială a
fiecărui individ. Psihologul şcolar din instituţiile de învăţământ preuniversitar realizează
următoarele direcţii de activitate: psihoprofilaxia; psihodiagnoza şi evaluarea psihologică a
elevilor, a cadrelor didactice, a familiei; consilierea psihologică; dezvoltarea şi remedierea
psihologică; instruirea psihologică; formarea şi dezvoltarea profesională (Regulamentul
Serviciului de Asistenţă Psihologică din instituţiile de învățământ preuniversitar şi preşcolar,
subordonate Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din mun. Chişinău, aprobat la Şedinţa
Consiliului Metodic Municipal al DGETS din 17 decembrie 2009).
Condiţia esenţială a Serviciului de Asistență Psihologică este complementaritatea poziţiilor
psihologului şcolar şi pedagogului în tratarea elevilor şi soluţionarea problemelor şcolii,
colaborarea strânsă a psihologului cu părinţii, cu organele de tutelă şi curatelă, cu reprezentanţii
organizaţiilor ONG şi/sau APL etc.
O cerinţă importantă în activitatea profesională a psihologului şcolar în instituţiile de
învăţământ preuniversitar o constituie corectitudinea perfectării documentaţiei Serviciului de
Asistență Psihologică.
Documentele necesare psihologului şcolar din instituţiile de învăţământ sunt de trei tipuri:
acte normative, acte organizaţional – metodice şi acte speciale.
În cap. I al Ghidului Metodologic sunt inserate actele normative standard: codul
deontologic, nomenclatorul cabinetului de asistenţă psihologică, Fişa de post. Specialiştii din
serviciul de asistenţă psihologică îşi realizează activitatea în baza Regulamentului Serviciului de
6
Asistenţă Psihologică din instituţiile de învățământ preuniversitar şi preşcolar subordonate
DGETS din municipiul Chişinău (17 decembrie 2009).
În cap. II al Ghidului Metodologic sunt prezentate actele organizaţional-metodice, criteriile
de elaborare şi modelele de urmat. Aceste acte permit de a organiza direcţiile de activitate ale
psihologului şcolar.
În cap. III al Ghidului Metodologic sunt expuse actele speciale, care asigură aspectele de
conţinut şi procesuale ale muncii psihologului şcolar. Completarea proceselor-verbale, a notelor
informative, elaborarea caracteristicilor elevilor, a fişelor individuale, a fişelor de asistenţă la ore
va garanta evidenţa activităţii psihologice, a rezultatelor şi a succesului profesional.
Astfel, călăuzindu-se de actele normative inserate în ghid, psihologii vor organiza şi realiza
mai eficient activitatea corespunzătoare, vor asigura mai plenar calitatea serviciului psihologic în
instituţiile de învăţământ preuniversitar ale mun. Chişinău.

7
 Capitolul I.
ACTE NORMATIVE

Actele normative sunt acte standard pe care se bazează activitatea psihologului.

Specialiştii din serviciul de asistenţă psihologică îşi realizează activitatea în baza următoarelor
acte normative:
a) Legea Învăţământului a Republicii Moldova;
b) Convenţia ONU despre drepturile copilului;
c) Legea Republicii Moldova despre drepturile copilului;
d) Regulamentul Asistenţei Psihologice Preuniversitare în Republica Moldova;
e) Regulamentul Serviciului de Asistenţă Psihologică din instituţiile de învățământ
preuniversitar şi preşcolar subordonate DGETS din municipiul Chişinău;
f) Actele emise de DGETS din municipiul Chişinău (cu referire la serviciul psihologic);
g) Regulamentul intern al instituţiei de învățământ preuniversitar;
h) Documentele curente emise de managerul instituţiei de învăţământ (cu referire la
serviciul psihologic);
i) Regulamentul de atestare a cadrelor didactice;
j) Nomenclatorul cabinetului de asistenţă psihologică pentru mun.Chişinău.

CODUL DEONTOLOGIC AL PSIHOLOGULUI ŞCOLAR

1) Principiul respectării drepturilor şi demnităţii oricărei persoane. Psihologul va

desfăşura activitatea, manifestând respect faţă de trăirile, experienţele, cunoştinţele,
valorile, ideile, opiniile şi opţiunile celorlalţi. Nu va manifesta inechitate pe criterii de
cultură, naţionalitate, etnie, rasă, religie, sex.
2) Principiul competenţei profesionale. Psihologul se va angaja numai în acele activităţi
profesionale pentru care are cunoştinţele, aptitudinile, atitudinile, experienţa şi atestarea
necesare.
3) Principiul integrităţii morale şi profesionale în toate relaţiile. Psihologul va prezenta
într-o manieră onestă pregătirea şi calificările sale oriunde se află în relaţii profesionale.
4) Principiul respectului colegial. Psihologul va manifesta faţă de colegii săi de profesie
onestitate, corectitudine, loialitate şi solidaritate. Este inadmisibil clarificarea relaţiilor
dintre colegi şi colaboratori în prezenţa clienţilor.
5) Principiul responsabilităţii profesionale şi sociale sau principiul „Nu dăuna”.
Psihologul va manifesta o maximă responsabilitate pentru starea de bine a oricărui individ,
familiei, a grupului sau a comunităţii faţă de care îşi exercită rolul de psiholog. El va
acţiona astfel încât să nu cauzeze daune sănătăţii, stării generale sau statului social al
beneficiarului. Psihologul nu oferă informaţii care ar putea agrava starea individului, este
prudent la recomandările oferite.
6) Principiul inofensivităţii şi caracterului adecvat al metodelor şi tehnicilor psihologice
aplicate. Tehnicile aplicate trebuie să corespundă scopurilor cercetării, vârstei, studiilor,
condiţiilor experimentului şi să nu fie periculoase pentru sănătatea individului.

8
7) Principiul imparţialităţii. Este inadmisibilă atitudinea preconcepută sau neobiectivă faţă
de beneficiar.
8) Principiul colaborării dintre psiholog şi individ. Psihologul va informa beneficiarul
despre posibilităţile reale ale psihologiei contemporane în problema vizată, despre
hotarele competenţei şi posibilităţilor sale.
9) Principiul acceptării necondiţionate a persoanei (se referă la emoţiile beneficiarului,
dar nu la acceptarea oricărui comportament). Psihologul nu face judecăţi de valoare sau
judecăţi morale referitoare la viaţa beneficiarului, nu va eticheta individul, nu va pronunţa
aprecieri negative.
10) Principiul confidenţialităţii. Psihologul se angajează să nu divulge informaţiile furnizate
de beneficiar altor persoane, aducând astfel prejudicii psihologice, morale, juridice
beneficiarului. Este obligat să păstreze secretul profesional.
11) Principiul nondirectivităţii. Psihologul nu decide în locul beneficiarului.
12) Principiul nonexploatării. Psihologul nu va profita de persoanele faţă de care manifestă
un ascendent de autoritate. Va evita hărţuirea, comportamentele de abuz faţă de cei care
sunt antrenaţi în activitate.
13) Principiul fundamentării şi caracterului ştiinţific al rezultatelor cercetărilor.
Psihologul va formula rezultatele cercetării în termini şi noţiunile acceptate în ştiinţa
psihologică.
14) Principiul autonomiei. Informaţia obţinută nu va fi discutată cu persoane străine
domeniului psihologiei. Psihologul nu transmite metodele şi tehnicile de lucru persoanelor
incompetente. Va manifesta obiectivitate şi corectitudine.
15) Principiul manifestării preocupării faţă de respectarea standardelor sau principiilor
etice. În cazul violării standardelor etice de către unul dintre colegi, psihologul este
obligat să atragă, cu maximă discreţie şi colegialitate, atenţia acelui coleg asupra conduitei
inadecvate, iar în cazul în care comportamentul non-etic persistă se va adresa organelor de
resort (Comisia Metodică a Psihologilor a DGETS/minister).
16) Principiul formării şi dezvoltării profesionale. Psihologul depune permanent un efort de
menţinere şi dezvoltare profesională prin informarea continuă, prin participarea la
programe de formare profesională de specialitate, prin consultări cu specialiştii din
domeniu.
17) Principiul instruirii şi formării cunoştinţelor psihologice la populaţia Republicii
Moldova. În scopul formării unei culturi psihologice generale, a necesităţii populaţiei de a
acumula cunoştinţe psihologice pentru educaţia eficientă a copiilor de orice vârstă,
specialistul va promova serviciul psihologic prin participări în mass-media: radio, TV, alte
publicaţii.

9
 Model

APROBAT
Director
____________________

F I Ş A DE P O S T
a psihologului şcolar

1. Numele şi prenumele ___________________________________________________

2. Funcţia: psiholog şcolar
a) locul şi data naşterii _________________________________________________
b) domiciliul _________________________________________________________
c) studii _____________________________________________________________
_____________________________________________________________
a) formare continuă (reciclare, stagii, cursuri postuniversitare, masterat, doctorat etc.)
______________________________________________________________
__________________________________________________________________
b) grad didactic _______________________________________________________
c) vechimea în muncă _________________________________________________
d) vechimea în funcţii __________________________________________________

Obiectivele specifice ale activităţii de muncă:

 elaborarea planului individual de activitate;
 pregătirea minuțioasă și desfășurarea fiecărei activităţi planificate;
 participarea la adaptarea conținutului și a metodelor de însușire a programelor
instructive la posibilitățile și particularitățile intelectuale și personale ale elevilor;
 efectuarea analizei psihologice a situației sociale de dezvoltare în instituțiile de
învățământ, stabilirea problemelor de bază, determinarea cauzelor apariției lor şi a
căilor de soluționare a acestora;
 realizarea profilaxiei sănătăţii mentale și sociale, în dezvoltarea intelectuală, emoțională
și personală a copiilor;
 contribuirea la dezvoltarea intelectuală integră a copiilor la fiecare vârstă, formarea
aptitudinilor de autoeducație și autodezvoltare;
 acordarea ajutorului colectivului pedagogic în armonizarea climatului social-psihologic
din instituțiile de învățământ;
 participarea în comun cu cadrele didactice și managerii școlari la pregătirea,
desfășurarea activităților psihopedagogice (consilii, conferințe, mese rotunde etc.);
 acordarea ajutorului specializat părinților (tutelă, curatelă) în procesul educației,
dezvoltării și a formării personalității integre și armonioase a copilului;
 contribuirea la asigurarea activității cadrelor didactice din instituțiile de învățământ cu
materiale științifico-metodice din domeniul psihologiei;

10
  contribuirea la dezvoltarea ştiinţei psihologiei prin răspândirea și implementarea în
practica instituțiilor de învățământ a realizărilor din domeniul psihologiei, prin
susţinerea cu responsabilitate a rolului psihologiei în societate;
 respectarea programul de lucru conform Codului Muncii al RM.

Relaţiile de muncă:
 Ierarhice:
- Directorul general al DGETS, mun. Chişinău;
- Directorul instituției.
 Funcţionale:
- Specialist principal responsabil de activitatea serviciului psihologic, CMM, mun.Chişinău.

Responsabilităţi, obligațiuni, sarcini specifice postului de muncă:

 respectă actele normative ale activității serviciului psihologic din instituție (conform
regulamentului);
 respectă codul deontologic şi etica profesională;
 completează şi păstrează documentaţia în conformitate cu cerinţele şi recomandările de
rigoare;
 contribuie la crearea unui climat psihologic favorabil în instituţia preuniversitară, la
diminuarea situaţiilor de conflict, acordă ajutor corpului didactic în soluţionarea
problemelor vizând dezvoltarea psihică, emoţională, comportamentul copiilor etc.;
 poartă răspundere de calitatea şi precizia examinărilor psihologice, de aplicarea testelor
şi formelor de interviu realizate. Psihologul nu va divulga cheia interpretării testelor
copiilor, părinţilor, pedagogilor, persoanelor străine domeniului psihologiei;
 poartă răspundere de modul de realizare a consilierii psihologice şi a orientării şcolare;
 e responsabil de modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de psihoprofilaxie, de
remediere şi instruire psihologică;
 informează administraţia instituţiei, părinţii, tutorii despre carenţele depistate la elevi;
 oferă informaţii strict necesare individului. Psihologul nu va oferi informaţie, care ar
putea agrava starea individului; manifestă obiectivitate şi corectitudine profesională.
 protejează confidenţialitatea tuturor informaţiilor adunate în timpul activităţii
profesionale. În situaţiile justificate de lege, sau în cazul unei iminente vătămări fizice,
unei posibile crime, psihologul este obligat să furnizeze informaţii confidenţiale, fără
consimţământul celor vizaţi;
 este obligat să depisteze caracterul clinic al problemelor copilului, să-l direcţioneze la
specialistul de profil şi/sau la centre specializate pe lângă DGETS, Ministerul Educaţiei
sau nonguvernamentale;
 prezintă planul şi raportul de activitate managerului instituţiei, specialistului principal,
responsabil de serviciul de asistenţă psihologică;
 prezintă, la eliberarea din funcţie toată documentaţia managerului principal al instituţiei.
Toată informaţia legată de activitatea de psihoprofilaxie, psihodiagnostic, de dezvoltare
şi remediere trebuie să rămână în şcoală (materialul brut şi actele de documentare legate
de el).
11
Competenţele postului de muncă:
a) Cunoştinţe în legătură cu domeniul muncii:
 cunoştinţe în domeniul psihologiei și psihopedagogiei (Psihologia vârstelor, Consiliere
psihologică, Psihodiagnostic, Psihologia pedagogică);
 cunoştinţe de utilizare a calculatorului (Word, Power Point, Excel, Internet etc.).

b) Abilităţi:
a) de comunicare;
b) de prezentare;
c) de realizare a examinărilor psihologice;
d) de consiliere psihologică;
e) de planificare, organizare şi desfăşurare a sesiunilor de training;
f) de organizare şi participare în lucru de echipă.

c) Stilul de muncă:
 orientarea spre valorile general umane şi spre cerinţele actuale ale vieţii cotidiene;
 respectul demnității umane;
 responsabilitate profesională;
 empatie şi receptivitate la problemele socio-umane;
 confidențialitate;
 iniţiativă şi perseverenţă;
 obiectivitate;
 creștere profesională;
 adaptabilitate la sarcini de lucru schimbătoare;
 rezistenţă la sarcini repetitive.

Pregătirea necesară postului de muncă:

 de bază: studii superioare;
 complementare: cursuri speciale de formare continuă în domeniu: psihopedagogie,
metodica predării disciplinei la care prestează asistenţa metodică, utilizarea
calculatorului.

Salarizarea:
Categoria:_________________________________________________________________
Spor la salariu:_____________________________________________________________
Spor pentru vechimea în muncă:_______________________________________________
Prima lunară: ______________________________________________________________

Specialist principal, metodist responsabil de disciplina: __________________________:

___________________________________ _______________________________
(Numele, prenumele) (semnătura)
_________ ___________________________ (Data)

12
 NOMENCLATORUL CABINETULUI DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ*

Codul Denumirea Notă

1. Acte normative
01.01 Regulamentul cu privire la activitatea psihologului şcolar
01.02 Drepturile şi obligaţiile psihologului
01.03 Codul deontologic al psihologului
01.04 Regulamentul concursului municipal „Muncă. Talent. Cutezanţă”.
01.05 Portofoliul psihologului:
 CV-ul;
 Copia diplomelor de studii;
 Copia certificatului de grad didactic;
 Certificatele de participare la seminare, conferinţe etc.;
 Materialele atestării precedente.
02. Acte organizaţional – metodice
02.01 Programul de lucru
02.02 Plan anual de activitate
02.03 Raport anual de activitate
02.04 Registrul Serviciului de Asistenţă Psihologică
02.05 Registrul de evidenţă a elevilor din grupul de risc
02.06 Formarea şi dezvoltarea profesională (materialele de la seminare,
mese rotunde etc.).
02.07 Psihoprofilaxie:
 02.07.01 Materiale de psihoprofilaxie pentru şedinţe cu elevii
 02.07.02 Materiale de psihoprofilaxie pentru şedinţe cu
cadrele didactice
 02.07.03 Materiale de psihoprofilaxie pentru şedinţe cu
părinţii
02.08 Psihodiagnostic:
 02.08.01 Metode psihodiagnostice pentru clasele primare
 02.08.02 Metode psihodiagnostice pentru clasele gimnaziale
 02.08.03 Metode psihodiagnostice pentru clasele liceale
 02.08.04 Metode psihodiagnostice pentru cadre didactice,
părinţi
02.09 Consiliere psihologică (individuală şi de grup, materiale pentru
elevi, părinţi, profesori)
02.10 Dezvoltare şi remediere psihologică:
 02.10.01 Program de dezvoltare şi remediere psihologică a
abilităţilor de comunicare;
 02.10.02 Program de dezvoltare şi remediere psihologică a
încrederii în sine;
 02.10.03 Program de dezvoltare şi remediere psihologică a
proceselor psihice;
 02.10.04 Program de remediere psihologică în vederea
13
 diminuării agresivităţii etc.
02.11 OŞP:
 02.11.01 metode psihodiagnostice OŞP;
 02.11.02 programe, proiecte didactice OŞP pentru elevi
 02.11.03 programe, proiecte didactice OŞP pentru părinţi
 02.11.04 informaţie, programe, proiecte didactice OŞP
pentru cadre didactice
02.12 Promovarea cunoştinţelor psihologice (mass-media: TV, radio,
ziare)
03. Acte speciale
03.01 Mapă pentru fiecare clasă separat unde este inclusă: lista elevilor,
procesele verbale ale rezultatelor diagnosticării, materialul brut al
diagnosticării de grup. Caracteristicile elevilor claselor de trecere
(la solicitarea administraţiei, dirigintelui etc.)
 03.01.01 clasa I
 03.01.02 clasa II
 03.01.03 clasa III
 03.01.04 clasa IV ş.a.m.d.
03.02 Note informative cu privire la examinarea psihologică a elevilor, a
cadrelor didactice şi a părinţilor, prezentate pe parcursul anului în
cadrul consiliilor pedagogice etc.
03.03 Fişe de examinare (Dezvoltarea şi remedierea psihologică)
03.04 Mapă pentru fişele de asistenţă la ore/activităţi
03.05 Arhiva activităţii psihologice (pe 5 ani): registru, plan, raport,
procese verbale, note informative.
04. Mediateca psihologului
04.01 Biblioteca psihopedagogică a specialistului la disciplină
04.02 Revista „Psihologie”, Ziarul „Школьный психолог” etc.
04.03 Soft educaţional (site-uri internet)
04.04 Dotarea cabinetului cu instrumentariul necesar: mobilier (pentru
activitate consultativă individuală, de grup şi pentru relaxare),
casetofon, computer, birotică (mape necesare, pixuri, creioane
colorate etc.)
04.05 Rezervă de fond (material - fişe de răspuns)

*Aprobat în cadrul şedinţei Consiliului metodic al CMM, proces verbal nr.3 din 02.04.2009.

14
 Capitolul II. ACTE ORGANIZAŢIONAL – METODICE

Actele organizaţional – metodice se completează sistematic cu scopul de a asigura munca

de dirijare, planificare şi proiectare a activităţilor.
Actele organizaţional – metodice se compun din:
1. programul de lucru aprobat de managerul instituţiei;
2. planul perspectiv de lucru pentru anul de studii curent, aprobat de managerul instituţiei,
coordonat de specialistul principal DGETS, responsabil de activitatea Serviciului de
Asistență Psihologică;
3. registrul de evidenţă a Serviciului de Asistenţă Psihologică;
4. raportul de activitate semestrial, anual, vizat de managerul instituţiei şi prezentat
specialistului principal al Serviciului de Asistență Psihologică, DGETS;
5. programe de psihoprofilaxie, diagnosticare, dezvoltare şi remediere psihologică,
consultative şi altele.

Activitatea organizaţional – metodică a psihologului include următoarele acţiuni:

 planificarea activităţii serviciului psihologic (lunar);
 completarea registrului Serviciului de Asistenţă Psihologică, a registrului de evidenţă a
elevilor din grupul de risc (zilnic);
 selectarea metodicilor de investigare, a materialului experimental;
 realizarea activităţii de psihodiagnoză şi de evaluare psihologică;
 elaborarea programelor de psihoprofilaxie şi de remediere psihologică;
 analiza activităţii de investigare şi de remediere psihologică;
 pregătirea pentru diverse întruniri metodice şi participarea nemijlocită;
 dezvoltarea şi formarea continuă (participare la seminare conform planului complex al
DGETS, cursuri de perfecţionare a cadrelor la 5 ani, studierea literaturii ştiinţifice şi a
altor surse).

2.1. Programul de lucru asigură organizarea şi desfăşurarea eficientă a activităţii

psihologului. Este elaborat de psiholog şi aprobat de managerul instituţiei preuniversitare.
La elaborarea programului se va ţine cont de norma de lucru a specialistului 40 de ore
academice (Regulamentul Serviciului de Asistenţă Psihologică, municipiul Chişinău,
Regulamentul cu privire la normarea activităţii psihologului şcolar, ord. 3/911 din 27.09.1991).
În Tab.nr.1 vă propunem un model de repartizare a orelor pe săptămână.

Tab. nr.1. Repartizarea orelor de muncă săptămânal

Model
Nr. Conţinutul activităților Dozarea Ore metodice
d/o timpului
I. Psihoprofilaxie - Activităţi de psihoprofilaxie 4 ore 3 ore metodice
- Promovarea cunoştinţelor (pregătirea materialelor)
psihologice
- Asistarea la ore 1 oră
15
III. Dezvoltare şi remediere psihologică 5 ore 4 ore
(pregătirea materialelor
pentru şedinţe)
IV. Consilierea elevilor, părinţilor, pedagogilor 6 ore 2 ore

V. Psihodiagnoza şi evaluarea psihologică 2 ore 5 ore

(interpretarea rezultatelor)
VI. Zi metodică 8 ore

Total 18 ore 22 ore

Orele metodice includ:

1. Completarea Registrului de evidenţă a Serviciului de Asistenţă Psihologică;
2. Planificarea activităţii lunare a Serviciului de Asistenţă Psihologică;
3. Organizarea şi desfăşurarea meselor rotunde, seminarelor, conferinţelor etc.
4. Pregătirea suportului informaţional pentru activitatea de psihoprofilaxie, consiliere de
grup, elaborarea sesiunilor de training, pregătirea prezentărilor în Power Point la diverse
subiecte;
5. Elaborarea materialelor, notelor informative, rapoartelor şi prezentarea lor în cadrul
consiliilor pedagogice, şedinţelor cu părinţii;
6. Pregătirea şi selectarea materialelor pentru psihodiagnoză: bateria de teste, anchetelor,
chestionarelor, fişelor de răspuns etc.;
7. Prelucrarea, interpretarea şi elaborarea recomandărilor în baza rezultatelor obţinute la
psihodiagnoză;
8. Elaborarea fişelor psihologice şi caracteristicelor elevilor, proceselor verbale, fişelor de
examinare a elevilor supuşi remedierii psihologice;
9. Elaborarea programelor de dezvoltare şi remediere psihologică, a recomandărilor;
10. Analiza informaţiei colectate, pregătirea pentru consiliere;
11. Colectarea datelor despre elevii din grupul de risc şi completarea registrului de evidenţă a
elevilor din grupul de risc;
12. Asistarea la ore;
13. Dezvoltarea şi formarea profesională: a) cercetarea literaturii de specialitate (presa,
internetul, biblioteca, Centrele metodice); b) participarea la seminare, mese rotunde,
conferinţe, consilii metodice, schimb de experienţe cu colegii,
14. Realizarea standurilor cu conţinut psihologic.

Program de lucru
Model
Ziua Luni Marţi Miercuri Joi Vineri
Ore de lucru 8.00 – 14.00 11.00 – 17.00 9.00 – 15.00 Zi metodică 9.00 – 15.00

Notă!
1. În cadrul orelor metodice, psihologul nu este obligat să se afle la locul de muncă.
2. La cererea administraţiei instituţiei de învățământ preuniversitar, psihologul este necesar
să se prezinte la serviciu din contul orelor metodice în caz de: situaţie conflictuală în
16
 instituţie, consiliu pedagogic, şedinţă cu părinţii etc. Orele respective vor fi considerate
ore de lucru.
3. Programul de lucru a psihologului este elaborat conform planului de activitate lunar.
Orele sunt planificate în concordanţă cu programul de activitate al instituţiei de
învăţământ preuniversitar (instruirea pe schimburi, orarul sunetelor, întrunirile cu
părinţii, consiliile profesorale, sesiunile de training pentru elevi, profesori etc.).

2.2. Planul de activitate al psihologului pe termen de un an de zile este un document

elaborat la începutul anului de studii (luna august), vizând planificarea activităţilor de bază ale
Serviciului de Asistenţă Psihologică, cu evidenţierea celor trei grupuri-ţintă (elevi, părinţi,
pedagogi), ţinând cont de necesitatea, problema şi specificul instituţiei.
La elaborarea planului perspectiv este necesar de a ţine cont de prioritatea drepturilor şi
intereselor copilului, conform Legii privind drepturile copilului, Convenţiei ONU, precum și în
temeiul actelor normative ale Ministerului Educaţiei, inclusiv și a Regulamentului Serviciului de
Asistență Psihologică.
La planificarea activităţilor e necesar de a ţine cont de volumul general de timp utilizat
anual şi săptămânal, de normele orientative de distribuire a timpului pentru fiecare tip de
activitate, conform „Regulamentul cu privire la normarea activităţii psihologului şcolar”, nr. ord.
3/911 din 27.09.1991.
Planul anual este aprobat de managerul instituţiei, coordonat cu specialistul principal al
DGETS, responsabil de activitatea psihologilor şcolari.
Schema de redactare a planului perspectiv va fi prezentată cu distribuirea activităţilor
preconizate după direcţiile de activitate.
Activitatea de psihoprofilaxie va include desfăşurarea lecţiilor, seminarelor,
comunicărilor cu elevii, la consilii profesorale, adunări de părinţi etc.
Activitatea de expert constă în participarea la consilii, comisii, adunări administrative, în
scopul luării unor decizii ce necesită explicaţii psihologice a situaţiei.
Activitatea organizaţional-metodică se bazează pe munca în orele metodice: analiza şi
planificarea activităţii, cursuri de perfecţionare, cercetarea literaturii de specialitate, elaborarea
programelor de dezvoltare şi remediere psihologică, participarea la seminare instructiv-metodice,
conferinţe, reuniuni metodice,dotarea şi amenajarea cabinetului de asistenţă psihologică etc.
Vă propunem un model de plan de activitate pe termen de un an de zile.

17
 Model

Aprobat Coordonat
__________________________ _________________

Planul perspectiv de lucru

pentru anul de studii 2009-2010
Emilia Moraru,
psiholog şcolar, grad didactic superior,
Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, mun. Chişinău

Obiective:
 Studierea procesului de dezvoltare a personalităţii elevilor;
 Evidenţierea precoce a particularităţilor copilului, care pot cauza apariţia dificultăţilor, dereglărilor în dezvoltarea intelectuală şi a personalităţii
copilului;
 Prevenirea comportamentelor cu risc în rândul elevilor;
 Formarea deprinderilor de autoreglare a emoţiilor, comportamentului etc.;
 Realizarea consilierii individuale (în grup) cu elevii în baza problemelor de instruire, dezvoltare, autodeterminare, relaţii interpersonale cu
adulţii şi semenii, autoeducaţie;
 Facilitarea stabilirii relaţiilor interpersonale bazate pe parteneriat, prietenie între profesori şi părinţi.

Nr. Termen
Conţinutul activităţii Destinaţia Forma Note
crt. de realizare
1 2 3 4 5 6
I. Activitatea de profilaxie
Ore de clasă cu elemente
1. Propria mea persoană. Cine sunt eu? 07-11 septembrie Elevii cl. I-IV-a
de training
2. Eul ideal – Eul perceput – Eul real. 21-25 septembrie Elevii cl. V-VII-a Comunicare
Ore de clasă cu elemente
3. Cum mă văd ceilalţi? Cum aş vrea să fiu? 05-09 octombrie Elevii cl. V-VII-a
de training
4. Am dreptul să decid. 12-16 octombrie Elevii cl. V-VII-a Discuţie/Dezbateri
1 2 3 4 5 6
Învăţătorii cl. I Adunare pe
Particularităţile psihologice de vârstă ale elevilor din Septembrie,
5. profesorii care predau Comunicare lângă director
treapta primară, gimnazială (clasa a I-a, V-a) a IV-a săptămână
în cl. a V-a
Pe parcursul anului La solicitare
6. Familia şi comunicarea cu părinţii Elevii cl. a II-XII-a Comunicare
şcolar
Comunicare/sesi La solicitare
7. Tehnici de comunicare eficientă în grup Septembrie - octombrie Elevii cl. a V-VIII-a
uni de training
Particularităţile psihologice de vârstă a şcolarului mic Octombrie, Părinţii elevilor Şedinţă cu
8. Comunicare
şi riscul dezadaptării a II-a săptămînă claselor I părinţii
Sesiuni de La solicitare
9. Mi-e frică. Depăşeşte-ţi emoţiile 19-23 octombrie Elevii cl. a VIII-IX-a
training
10. Cum pot reuşi în viaţă? („Cheia succesului”) 09-13 noiembrie Elevii cl. a X-a Dispută
Presiunea grupului şi comportamentul pasiv, agresiv şi La solicitare
11. Noiembrie Elevii cl. a II-XII-a Comunicare
asertiv
Şedinţa
Nivelul de cunoştinţe şi modul de adaptare şcolară a Învăţătorii claselor a
12. Noiembrie Informaţie consiliului
elevilor la treapta primară (clasele I-a) I-IV-a
pedagogic
13. Profesia: avantaje şi dezavantaje 03-04 decembrie Elevii cl. IX-a, XII-a Dispută
14. Modele de viaţă, modele de carieră 07-11 decembrie Elevii cl. a IX-X-a Dispută
Comunicare/sesi
15. Autocunoaştere şi realizare 14-16 decembrie Elevii cl. a VII-IX-a
uni de training
16. Eu şi cariera profesională. Planuri de viitor 17-18 decembrie Elevii cl. IX-a, XII-a Discuţie
Şedinţa
Nivelul de cunoştinţe şi modul de adaptare şcolară a Profesorii ce predau în
17. Decembrie Informaţie consiliului
elevilor la treapta de gimnaziu (clasele a V-a) clasele a V-a
pedagogic
Decembrie, I săptămînă Părinţii elevilor Comunicare Întrunire cu
Nivelul de cunoştinţe şi modul de adaptare la treapta
18. Decembrie, a II-a claselor I părinţii
primară şi de gimnaziu a elevilor
săptămînă Părinţii elevilor cl.V-a

19
 1 2 3 4 5 6
Rolul relaţiilor interpersonale: elev-elev, elev-profesor, Şedinţa
Profesorii ce predau în
19. în adaptarea cu succes la treapta liceală Ianuarie Comunicare consiliului
clasele a X-a
pedagogic
Comunicare/sesi
20. Managementul conflictului 18-22 ianuarie Elevii cl. a X-XII-a
uni de training
Profilaxia comportamentului autodistructiv: strategii Elevi, profesori,
21. 29 ianuarie Masă Rotundă
psihopedagogice de prevenire a suicidului părinţi
22. Comportamente cu risc pentru sănătate 01-05 februarie Elevii cl. a X-XII-a Informaţie

Cum să evităm situaţia de a deveni victimă a traficului Sesiuni de

23. 15-19 februarie Elevii cl. a V-IX-a
de persoane? trainning
Realitatea lumii profesionale: ieri, azi, mâine. Masă
24. 26 februarie Elevii cl. a IX-XII-a
Prejudecăţi despre anumite profesii Rotundă
La solicitare
25. Aspiraţii ocupaţionale – Job-ul meu ideal 15-19 martie Elevii cl. a VIII-IX-a Comunicare

26. Despre interesele profesionale şi domeniile de Părinţii elevilor Comunicare la La solicitare

Conform planului de
activitate a elevilor cl. a IX-a întrunirea cu
activitate a diriginţilor
părinţii
Influenţa comportamentului agresiv, pasiv şi asertiv La solicitare
27. Aprilie Elevii cl. a VII-X-a Comunicare
asupra stimei de sine
Comunicare, La solicitare
Succesul pe care ţi-l doreşti la examen poate fi obţinut! Elevii claselor
28. Mai sesiuni de
Stresul examenelor absolvente şi părinţii
trainning

1 2 3 4 5 6
20
 Seminare, sesiuni de training pentru profesori
Diminuarea comportamentului agresiv la Cadre didactice care Sesiune de
29. Noiembrie
preadolescenţi predau în cl.a V-IX-a training
Sesiune de La solicitare
30. Promovarea respectului şi stimei de sine în şcoală La solicitare Cadre didactice
training
Sesiune de
31. Disciplina – modalitate de influenţă psihopedagogică Martie Cadre didactice
training

32. Forme ale inadaptării şcolare şi factorii care le explică La solicitare Cadre didactice Comunicare

Lectorii pentru părinţi

Rolul părinţilor în dezvoltarea personalităţii copilului La solicitarea
33. Pentru părinţi Informaţie
şi socializarea diriginţilor
La solicitarea
34. O viaţă nu costă nimic, nimic nu valorează cât o viaţă Pentru părinţi Dispută
diriginţilor
Părinţii claselor a I-
35. Familia – factor al succesului sau insuccesului şcolar Octombrie Masă rotundă
XII-a
La solicitarea
36. Cauze şi perioade de criză în familie Pentru părinţi Comunicare
diriginţilor
Prăpastia între generaţii (stiluri de comunicare în La solicitarea
37. Pentru părinţi Informaţie
familie) diriginţilor
La solicitarea
38. Consecinţele educaţiei incorecte în familie Pentru părinţi Informaţie
diriginţilor

1 2 3 4 5 6
39. Cauzele şi căile de soluţionare a conflictelor în familie La solicitarea Pentru părinţi Informaţie
21
 diriginţilor
La solicitarea
40. Profilul psihosocial al elevului la etapa de trecere Părinţii cl. a IV-V-a Comunicare
diriginţilor
La solicitarea
41. Sănătatea psihică, morală şi fizică a familiei Pentru părinţi Comunicare
diriginţilor
La solicitarea Adunarea de
42. Comunicarea şi relaţiile părinţi – copii Pentru părinţi Comunicare
diriginţilor părinţi
II. Activitatea de psihodiagnoză
Stabilirea gradului de maturitate şcolară pentru studiile
1. 10-18 septembrie Elevii cl. I Testare
în treapta primară
Studierea nivelului de adaptare a elevilor: Testare,
cl. I – la treapta primară; 26-30 octombrie anchetare,
2.
cl. V-a – la treapta gimnazială; 09-13 noiembrie observare,
cl. X-a – la treapta liceală (elevii noi veniţi). 16-20 noiembrie convorbire
3. Studierea relaţiilor interpersonale în clasă Pe parcursul anului elevi Sociometrie La solicitare
Testare,
4. Studierea personalităţii adolescentului 05-16 octombrie Elevii cl. a XI-a
anchetare
Testare, Elevii noi
5. Examinarea multiaspectuală a elevilor cl. a X-a Noiembrie Elevii cl. a X-a
anchetare veniţi
I săptămână
6. Studierea relaţiilor interpersonale: profesor-elev Elevii cl. a X-a Anchetare
decembrie
Studierea dezvoltării intelectuale şi emoţionale a elevilor Testare,
7. 15-19 februarie Elevii cl. a IX-a
cl. a IX-a anchetare
Anchetare,
8. Studierea intereselor profesionale pentru treapta de liceu 08-12 februarie Elevii cl. IX-a, XI-a
convorbire
Testare,
Examinarea multilaterală a elevilor cl. a IV-a (pregătirea
9. 14-20 aprilie Elevii cl. a IV-a observare,
pentru treapta de gimnaziu)
convorbire
1 2 3 4 5 6
III. Activitatea de dezvoltare şi remediere psihologică (*Orele şedinţelor se stabilesc în funcţie de programul de activitate al instituţiei)

22
 Dezvoltarea proceselor psihice la elevi Luni* Şedinţe de
1. Elevii cl. a I-IV-a remediere şi
Miercuri* dezvoltative
Diminuarea tulburărilor comportamentale la elevi Şedinţe de
Marţi* Elevii cl. a V-IX-a
remediere
2.
Diminuarea tulburărilor emoţionale la elevi Şedinţe de
Vineri * Elevii cl. a IV-XII-a
remediere
Dezvoltarea încrederii în sine, în forţele proprii Luni * Sesiuni de
Elevii cl. a V-VI-a Decembrie
Miercuri * training
3.
Dezvoltarea şi formarea abilităţilor de comunicare Marţi * Sesiuni de
asertivă Elevii cl. a VII-VIII-a Martie
Vineri * training
IV. Activitatea consultativă
Consilierea individuală şi în grup a elevilor pentru:
prevenirea / diminuarea abandonului şcolar, soluţionarea
Luni,
unor probleme personale sau de grup, depăşirea Consultaţii
13.00 – 15.15
1. situaţiilor conflictuale, automodelarea personalităţii, Elevii cl. a I-XII-a individuale şi în
Miercuri
creşterea eficienţei personale, stabilirea unor relaţii grup
14.00 – 14.45
interpersonale optime, cunoaştere şi autocunoaştere,
optimizarea comunicării etc.
Consilierea individuală şi în grup a părinţilor (la
solicitare) privind funcţia educativă a familiei, rolul
Vineri Consultaţii
2. familiei în formarea personalităţii copilului, dificultăţilor Părinţii
12.00 – 13.30 individuale
în relaţia părinte-copil, managementul conflictului şi
dezvoltarea personală
3. Consilierea individuală a cadrelor didactice: discuţii cu Marţi Profesorii Consultaţii
diriginţii în vederea stabilirii problemelor specifice 12.00 – 13.30 individuale
fiecărei clase şi identificarea cazurilor problemă;
elaborarea şi comunicarea unor materiale informative pe
temele: managementul clasei, tulburarea de atenţie şi
hiperactivitate, tulburările de învăţare; participarea la
orele de consiliere la solicitarea diriginţilor, a cadrelor
23
 didactice, a părinţilor, a elevilor; implicarea în
soluţionarea unor situaţii conflictuale elevi-profesori-
părinţi; cunoaşterea elevilor; prevenirea şi combaterea
eşecului şi dezadaptării şcolare; managementul stresului
Părinţii, elevii cl. a
Consultaţii individuale şi în grup cu privire la rezultatele La solicitare martie, Consultaţie-
4. IX-a, diriginţii de
testărilor şi alegerea profilului la treapta de liceu aprilie informaţie
clase
V. Alte activităţi (*ore metodice)
Dotarea Cabinetului de Asistenţă Psihologică cu
materiale şi instrumente de lucru
1. Îmbunătăţirea continuă a bazei materiale (chestionare, Permanent
teste psihologice, referate, cărţi, broşuri, ziare educative,
reviste ş.a.)
Studierea documentelor cu caracter normativ şi aducerea
2. După necesitate
la cunoştinţa celor interesaţi (elevi, profesori, părinţi)
Informarea administraţiei, diriginţilor de clasă despre
Conform planului de
3. rezultatele obţinute în urma testărilor psihologice
activitate
efectuate
Asistări la lecţii în scopul observării elevilor şi a Conform orarului
4.
grupului de elevi stabilit
Participarea la Consiliile Profesorale şi la întrunirile Conform planului de
5.
metodice ale diriginţilor şi cadrelor didactice din liceu activitate
Organizarea şi participarea la întruniri metodice, Conform Planului
seminare teoretico-practice a psihologilor şcolari la nivel Conform planului de complex DGETS
6.
municipal şi naţional activitate

1 2 3 4 5 6
7. Participarea la simpozioane, cursuri de perfecţionare Periodic
oferite de sistemul de învăţământ sau alte instituţii,

24
 fundaţii sau asociaţii în calitate de cursant sau formator

În funcţie de
Studiu de cercetare:
8. Semestrul întâi necesitatea
„Calitatea relaţiei profesor-elev, elev-profesor”
instituţiei
Contribuția la organizarea şi desfăşurarea concursului de Concurs de Conform Planului
9. Februarie Elevii cl. a I-XII-a complex DGETS
desene „O lume fără droguri” desene
Comunicări, Conform
sesiuni de planului de
Organizarea Săptămânii Sănătăţii cu genericul: training, activitate a
10. „Sănătatea – o valoare pentru individ şi societate” sau 21-28 aprilie Elevii cl. a I-XII-a masă rotundă, Liceului
„Sănătatea fizică şi mentală – cerinţă a vieţii” invitarea şi
întâlnirea cu
experţii
Elaborarea si completarea documentelor de înregistrare
11. şi evidenţă a activităţii de consiliere şcolară, Permanent
psihoprofilaxie, psihodiagnoză etc.
Conform Planului
Pregătirea şi participarea la Conferinţa municipală Teme de
12. Aprilie Elevii cl. a IX-XII-a complex DGETS
„Muncă, Talent, Cutezanţă” cercetare
Pregătirea şi participarea în cadrul Consiliului metodic DGETS
13. A III-a marţi din lună Şedinţă
municipal al psihologilor şcolari

25
 2.3. Registrul Serviciului de Asistenţă Psihologică este un document oficial, care
permite atât structurarea activităţii psihologului din instituţia de învăţământ, în general, cât şi
determinarea volumului de muncă a psihologului, aprecierea indicilor de îndeplinire a tuturor
activităţilor efectuate, în particular. Registrul se prezintă managerului instituţiei pentru aprobare
şi specialistului principal, metodist responsabil de activitatea psihologilor şcolari, DGETS, în
perioada monitorizării activităţii. Registrul Serviciului de Asistență Psihologică include direcţiile
de activitate a psihologului şcolar, notele informative semestriale şi raportul anual. Psihologul
este obligat să completeze zilnic Registrul, în timpul sau imediat după realizarea activităţilor,
respectând înregistrarea consecutivă a datelor.
Vă propunem un model de completare a unor compartimente din Registrul Serviciului de
Asistenţă Psihologică.
Model
Consiliere individuală
Luna Octombrie
Nr. Data Numele, Grupul Problema Notă
d/o Prenumele ţintă, clasa
1. 02.10 R. I. profesor Dificultăţi în relaţiile profesor - elev
2. 05.10 C. I. elev, cl. Relaţiile elev-profesor
3. 05.10 G. M. elev, cl. Conduita la şcoală
4. 07.10 B. A. profesor Lucrul cu copiii din grupul de risc
5. 08.10 T. T. părinte, cl. Particularităţile specifice vârstei
adolescentine
6. 08.10 V. S. elev, cl. Dependenţa de calculator
7. 12.10 D-na P. diriginte, Particularităţile specifice vârstei
cl. V M preadolescentine
8. 12.10 G. M. elev, cl. Probleme de relaţionare în familie
9. 13.10 M. I. elev, cl Depăşirea timidităţii
10. 13.10 G. A. elev, cl. Relaţiile între fraţi
11. 16.10 B. M. profesor Îmbunătăţirea relaţiilor profesionale
12. 19.10 M. S. profesor Comunicarea profesorului cu elevii
13. 19.10 F. M. profesor Relaţiile tensionate între profesor şi
elevi
14. 19.10 B. A. părinte, cl. Rezultatele testării psihologice a fiului
15. 21.10 C. A. elev, cl. Instabilitatea emoţională
16. 23.10 B. V. elev, cl. Autocunoaşterea
17. 23.10 C. I. elev, cl. Cum să-mi asigur succesul şcolar
18. 23.10 M. S. profesor Disciplina în cadrul orelor
19. 26.10 Z. D. elev, cl. Insuccesul şcolar
20. 27.10 P. V. elev, cl. Particularităţile specifice vârstei
adolescentine
21. 28.10 S. N. profesor Rezultatele testării elevilor clasei
22. 28.10 B. A. părinte, cl. Sentimentele de frică ale copilului
23. 28.10 I. O. elev, cl. Recăsătoria mamei
24. 28.10 I. A. părinte, cl. Cauzele schimbărilor în conduita fiicei
25. 30.10 I. A. elev, cl Dependenţa de fumat
26. 30.10 S. N. profesor Lucrul cu părinţii plecaţi peste hotare
27. 30.10 N. A. elev, cl. Relaţiile cu noii colegi
28. 30.10 D.T. Elev, cl. Despărţirea de domnişoară
26
 Consiliere de grup
Luna Octombrie
Nr. Data Grupul Nr. Problema Notă
d/o ţintă/clasa particip.
1. 05 elevi/9-A 11 Importanţa relaţiilor pozitive între membrii
unui grup
2. 10 elevi/8-B 13 Prezentarea rezultatelor în urma testării de
grup
3. 12 profesori 7 Cauzele şi riscurile comportamentului deviant
4. 18 Elevi, cl.6 5 Influenţa emoţiilor negative asupra
comportamentului
5. 19 profesori 6 Impactul plecării părinţilor peste hotare
asupra elevilor
6. 21 Elevi, cl.5 5 Statutul social în cadrul grupului
7. 21 Elevi, cl.8 5 Riscurile influenţelor negative din partea
grupului
8. 23 Elevi, cl.7 6 Sarcinile comune – modalitate de consolidare
a grupului
9. 25 Părinţi, 9 Parteneriatul familie-şcoală în depăşirea
cl.5 problemelor de adaptare
10. 26 Profesori 5 Modalităţi de abordare a copiilor din grupul
de risc
11. 29 Profesori 6 Depăşirea arderii profesionale

Total consilieri în luna octombrie: 39

Consiliere individuală Total Consiliere de grup Total Total
consilieri individuale consilieri de grup participanţi
Grupul Elevi / copii 15 Grupul Elevi / copii 6 45
ţintă Părinţi 4 ţintă Părinţi 1 9
Cadre did. 9 Cadre did. 4 24
Total 28 Total 11 78

*activitatea de consiliere diferă de la o lună la alta. Numărul de consilieri depinde de dominanta

activităţii, şi de specificul instituţiei de învăţământ.

Activitatea de dezvoltare şi remediere psihologică (de grup)

Semestrul I

Subiectul: Familia – promotor al valorilor Codul T17

Grupul ţintă: elevi cl.7-9 (familii temporar-dezintegrate)
Forma de activitate: training
Obiectiv general: dezvoltarea relaţiilor interpersonale preadolescent-părinte, axate pe valorile
general-umane

Nr. Data Clasa/ X X X X X X X X XI XI XI XI XI XI XI

d/o vârsta Rezultate
N.P. 05 07 12 14 19 21 26 28 03 05 10 12 17 19 24
1. B. Ion 8-A recup.
27
 2. B. Iurii 8-A recup.
3. C. Ala 7-A parţial
4. C. Elena 8-B a recup.
5. H. Maria 9-A a parţial
6. I. Ana 7-A a recup.
7. M. Ina 8-B a recup.
8. M. Mihai 8-A a Nerecup.
9. M. Ana 9-A recup.
10. M. Vlad 8-A a recup.
11. P. Ada 8-B parţial
12. R. Irina 8-B recup.
13.
14.
15.
16.
Total şedinţe 15
Total elevi / copii 12: recuperare 8, recuperare parţială 3, nerecuperare 1.

Nr.
d/o Data Conţinutul şedinţei Notă
1. 05.10 Stabilirea regulilor de grup; cunoașterea; evaluarea
aşteptărilor şi temerilor
2. 07.10 Construirea relaţiilor
3. 12.10 Ce este o familie?
4. 14.10 Eu şi familia
5. 19.10 Relaţii în familie
6. 21.10 Ce oferă preadolescentului familia în care lipseşte un/ambii
părinţi?
7. 26.10 Ce oferă adolescentului familia în care lipseşte un/ambii
părinţi (continuare)?
8. 28.10 Pentru o familie mai bună
9. 03.11 Ierarhizarea valorilor
10. 05.11 Valorile în universul meu
11. 10.11 Importanţa valorilor
12. 12.11 Necesitatea valorilor. Valorile mele
13. 17.11 Cum devii proprietar de valori
14. 19.11 Familia – şcoala valorilor
15. 24.11 Valorificarea potenţialului grupului. Evaluarea finală

Concluzii şi recomandări: participarea sistematică în cadrul şedinţelor, implicarea activă în

diverse simulări, joc de roluri, dezbateri au condus la cunoaşterea valorilor general-umane şi la
acceptarea lor. Abilităţile formate în cadrul sesiunilor de training au contribuit la dezvoltarea
relaţiilor interpersonale favorabile dintre preadolescenţi şi părinţi din familiile temporar-
dezintegrate. Obiectivele au fost realizate, obţinându-se o recuperare majoritară. Elevului, care
manifestă în continuare relaţii deficitare cu părinţii – se recomandă consiliere individuală.
Notă: Pentru a stabili îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale preadolescent – părinţi, în urma
realizării şedinţelor de training, se recurge la testare şi retestare.

28
 Activitatea de dezvoltare şi remediere psihologică (individuală)
Semestrul I

Nr. Numele, Clasa/ Program Termeni Total Fişa Rezul-

d/o Prenumele grupa, Problema activitate de şedinţe personală tate
vârsta (cod) realizare nr.
1. C.V. Cl. I/ Dezvoltarea atenţiei şi Oct. 8 1.10 Recup.
7 ani memoriei
2. F.M. cl.I/7 Diminuarea anxietăţii Oct. – 8 2.10 Parţial
noiem.
3. F.V. cl.V/1 Adaptarea şcolară Noiem. - 12 3.10 Recup.
1 dec.
4. V.L. cl.VII Dezvoltarea încrederii în sine dec. 6 4.10 Recup.
/13
Total şedinţe 34.
Total elevi / copii 4: recuperare - 3, recuperare parţială - 1, nerecuperare - 0.
N.B. În Registrul Serviciului de Asistență Psihologică numele, prenumele se va indica
deplin.

2.4. Psihoprofilaxia
Psihoprofilaxia reprezintă un sistem de măsuri de prevenire a tulburărilor în dezvoltarea
psihică a personalităţii şi de creare a condiţiilor psihologice, favorabile pentru dezvoltare.
Psihologul are funcţia de a preveni tulburările în dezvoltarea şi formarea personalităţii.
Activitatea de psihoprofilaxie se desfăşoară individual sau în grup (elevi, părinţi,
profesori). Forme de realizare a psihoprofilaxiei sunt: comunicare/prezentarea informaţiei,
discuţie, seminar, training, masă rotundă ş.a.
Programul de psihoprofilaxie este elaborat după algoritmul: subiectul, codul, instituţia,
numele, prenumele persoanei, funcţia, data, durata, grupul ţintă, scopul, obiective, forma de
realizare, metode şi procedee, resurse, bibliografie şi desfăşurarea activităţii cu indicarea
etapelor.
Vă propunem un model de proiect al activităţii de psihoprofilaxie.
Model
„Tehnologii educaţionale în scopul asigurării colaborării eficiente
a şcolii cu familia”

Instituţia: LT „Mircea Eliade”

Elaborat: Emilia Moraru, psiholog, grad didactic superior
Grupul ţintă: cadre didactice
Durata: 120 min.
Obiective: La finele activităţii participanţii vor fi capabili:
- să sistematizeze, în baza materialului oferit, formele de lucru cu părinţii;
- să definească elementele unui proiect al şedinţei cu părinţii;
- să identifice strategiile necesare pentru ameliorarea comunicării şi cooperării între
familie şi şcoală;
- să elaboreze planul de desfăşurare a unei şedinţe cu părinţii.
Tipul activităţii: sesiune de training
Tehnici: joc didactic, Ş/VŞ/Î, G/P/P, mozaic, lucru individual/de grup, chestionar de evaluare
29
 Resurse: postere, marchere, acuarelă, fişe, scotch, şireturi, Anexe, Chestionar de evaluare
Bibliografie:
1. Băban Adriana. Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere. Cluj-Napoca, 2001.
2. Coama Traian. Şedinţe cu părinţii în gimnaziu, idei-suport pentru diriginţi. Polirom,
2001.
3. Dorohoi D. Culoarea. Ed. Stefan Procopiu, 2001.
4. Mureşan P. Culoarea în viaţa noastră. Ed. Ceres. Bucureşti, 1988.
5. Revista de psihologie aplicată. Revista Centrului de Studii şi cercetări psihologice
Universitatea de Vest din Timişoara. anul 2. nr. 1, 2000.
6. Vasmas Ecaterina Adina. Consilierea şi educaţia părinţilor. Bucureşti, 2002.
7. Voda C. Ştiinţele naturii. Ed.Aramis. București.
8. Arborele lumii.

Desfăşurarea activităţii:

Nr.d/o Activitatea psihologului Activitatea participanţilor

1. Salutul (5 min.)

2. Evocare (10 min.). Formarea comunităţii
printr-un joc didactic Acuarela.
Folosind culorile numite de profesori,
obţine, pe foaie, din linii drepte, un
amestec, pentru a demonstra necesitatea
colaborării între părinţi, elevi, profesori.
Posterul pe care s-au propus culorile este
afişat, pentru a urmări procesul.
Fiecare participant îşi spune numele şi
numeşte culoarea care îi corespunde
personalităţii, motivând alegerea.
Primesc un material despre caracteristicile
fiecărei culori din spectru (Anexa 1).

3. Moderatorul Participanţii, după ce scriu, trec şi

Propune profesorilor să scrie pe postere,
individual, ce ştiu despre formele de lucru
cu părinţii (tehnica Ş/VŞ/Î) (10 min.).
4. Moderatorul
Propune un joc (13 şireturi, îndoite la
mijloc în mână) pentru a forma perechi
(10 min.).
5. Moderatorul
Pentru a lucra în mozaic, antrenează
profesorii în jocul Trenuţul (5 min.).
După joc moderatorul întreabă
participanţii: cum s-au simţit în rol de
locomotivă, dar de vagoane?
Subliniază importanţa faptului de a avea
încredere în forţele aproapelui, dar şi de
responsabilitatea ce-ţi revine în timpul
lucrului (5 min.).
6. Exerciţiul „Mozaic” (25 min.).
Moderatorul propune participanţilor să
formeze echipe a câte patru persoane
30
completează prima rubrică a tabelului Ştiu
(Anexa 2).
În G/P/P, pe fişe formulează întrebări,
pentru a completa cea de-a doua rubrică –
Vreau să ştiu.
Se aşează într-un rând, unul în spatele
altuia, ţinându-se de mijloc. Primul –
locomotiva – ţine ochii deschişi şi conduce
pe unde vrea şi crede, iar ceilalţi –
vagoanele – ţin ochii închişi şi urmează
locomotiva.
a. Se grupează câte 4 membri;
b. Se numără de la 1 la 4;
c. Formează grupuri de experţi şi învaţă
 fiecare (numără de la 1 la 4, aşa cum stau materialul propus pentru a-l preda
în timpul jocului). colegilor (Anexa 3, 4).
1. Ce voi face?
1. Cu ce voi acţiona?
2. Cum voi acţiona?
d. Experţii revin în grupele iniţiale şi, pe
rând, începând cu 1,2,3,4 predau
Moderatorul aminteşte că după mozaic, materialul studiat.
au a completa a treia rubrică a tabelului Completează rubrica Am învăţat, pe o fişă
început (10 min.). de la grup.
7. Moderatorul Vor lucra în 4 grupuri:
Propune profesorilor să elaboreze paşii 1 gr. – şedinţă la început de an;
pentru o eventuală întâlnire cu părinţii (20 2 gr. –şedinţă la sfârşit de an;
min.). 3 gr. –şedinţă tematică: Impactul străzii în
dezvoltarea personalităţii copilului;
4 gr. – şedinţă urgentă în legătură cu
plecarea de la ore a clasei (Anexa 5).
8. Moderatorul Coordonează lucrul şi În final, fiecare grup prezintă, pe poster,
prezentările (10 min.). paşii unei întâlniri.
9. Evaluarea (5 min.) Participanţii completează Chestionarul de
evaluare (Anexa 6).
10. Ritualul de adio (5 min.).

Anexa 1
Efectele fiziologice şi psihice ale culorilor – culoarea în procesul de învăţământ

Definiţia culorii ca noţiune psiho-fiziologică subliniază faptul că suntem influenţaţi în mod

remarcabil de culoare, care ne provoacă stări, trăiri şi sentimente atât de nuanţă, cât şi de
saturaţie. Informaţia culorii se obţine atât pe cale vizuală, prin intermediul luminii care induce
simţul văzului, capabil de recepţionare a peste 90% din totalul cunoștințelor asupra obiectelor şi
fenomenelor din natură. Culoarea accentuează puterea de memorare a omului prin trăirile pe care
le induce. Ne amintim toată viaţa de un peisaj montan, un tablou celebru, o persoană, mai ales
prin intermediul culorilor care ne-au fermecat la primul impact cu acestea. De multe ori, bolnavi
si pesimişti, am primit suflul vieţii prin impactul cu o culoare vie, care a indus în sufletul nostru
optimismul necesar însănătoşirii. O singură culoare induce plictiseală, monotonie, dacă este
privită mult timp. Ne plac peisajele, tablourile, unii oameni, încăperile pentru că sunt
caracterizate prin îmbinarea armonioasă a culorilor. O adevărată armonie cromatică studiază
valoarea de combinaţie a culorilor şi echilibrul cromatic.
De fapt, nu culorile în sine, ci valorile cromatice obţinute prin combinarea, dispunerea,
armonizarea şi echilibrarea valorilor diferitelor tonuri şi nuanţe cromatice sunt cele care îşi pun
amprenta pe sufletul omenesc. Studiul culorilor, armonia lor, impactul asupra vieţii noastre a
preocupat o pleiadă de cercetători care şi-au adus contribuţia la cunoaşterea mecanismului
vederii în culori, la interpretarea interacţiunii dintre om şi culoare şi a influenţei culorilor asupra
psihicului, a puterii de memorare, a stării de sănătate. Fără culori, fără lumină am fi mult mai
săraci, mai neliniştiţi, şi am pierde puterea de a înțelege şi de a stăpâni unele fenomene naturale.

31
Având în vedere cele menţionate mai sus, reprezentăm, pe scurt, domeniile în care viaţa şi
culoarea interferoasă în beneficiul nostru.
După cum știm, există culori calde şi culori reci, care produc diferite senzaţii de la
încălzire, voioşie, dinamism, la senzaţii de rece, frig, linişte. Culorile calde cum ar fi: roşu,
galben, oranj, sunt vesele, luminoase, dau senzaţii de dilatare a spaţiului prosoetime.
Culoarea roşie este o culoare foarte caldă, excitantă, care mobilizează fluxul de idei.
Roşul este o culoare care ridică tonusul muscular, activează respiraţia, creşte tensiunea arterială
şi induce o senzaţie de cald. Excesul de culoare roşie devine chiar obositor din cauza acestor
efecte fiziologice.
Galbenul este cea mai veselă culoare şi mai puţin obositoare dintre culorile calde. Ea
influenţează funcţionarea normală a sistemului cardio - vascular şi stimulează nervul optic.
Galbenul induce o senzaţie de apropiere, de căldură, dinamism înviorare şi satisfacţie. Deci,
galbenul menţine prin aceste stări psihice capacitatea de concentrare, mobilizare, cât şi vigilenţa.
Totuşi, dacă este privită îndelungat, dă senzaţii de oboseală.
Oranjul are aceleaşi efecte ca şi galbenul. Oranjul induce optimism, veselie, impresie de
sănătate, sociabilitate, emoţii plăcute. Culoarea portocalie accelerează pulsaţiile inimii, menţine
presiunea sanguină, favorizează secreţia gastrică, digestia.
Culorile reci cum ar fi albastrul, violetul, negrul, induc o stare de calm, rece, agonie, frig.
Ele “micşorează“ spaţiul si induc pesimismul, îndoiala şi tristeţea.
Culoarea verde, deşi considerată o culoare rece ea facilitează deconectarea nervoasă,
favorizează meditaţia, contemplarea şi asocierea de idei.
Albastrul este o culoare foarte rece, odihnitoare, induce calm, linişte interioară, nostalgie,
favorizează procesele de inhibiţie şi încetineşte activitatea mentală. Prea mult albastru dă
senzaţia de depărtare de infinit, creând aceasta stări depresive. Albastrul, de asemenea, scade
tensiunea arterială, tonusul muscular, calmează respiraţia şi micşorează frecvenţa pulsului.
Culoarea violet este rece, neliniştitoare şi descurajatoare. Fiind o culoare compusă din
roşu şi albastru, are efecte contradictorii, inducând senzaţii de optimism, nostalgie, atracţie şi
repulsie, calm relativ pe fond de nelinişte. În plan fiziologic, violetul intensifică activitatea
cardio-vasculară şi pulmonară.
Negrul este o culoare neutră, rece, depresivă, reduce activitatea mentală şi activitatea
metabolică inducând stări depresive, de nelinişte, de disperare. Fiziologic reduce mult activităţile
vitale, scade pulsul, minimalizează capacitatea de răspuns la stimulii de mediu ambiant.
Albul ne face expansivi, puri, robuşti, luminoşi şi încrezători în forţele proprii. Albul pur
şi intens provoacă contracţia pupilei şi a mușchilor globului ocular, de aceea el este obositor.
Tonurile de gri, rezultând din amestec de alb cu mai mult sau mai puţin negru, sunt neutre
şi estompează efectele culorilor pure, sau scot în evidenţă strălucirea lor, în funcţie de raportul
dintre alb şi negru.

32
 Anexa 2
Tehnica „Ştiu, Vreau să știu, Am învăţat”

33
 Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Anexa 3
Modelul parteneriatului elev-părinte-profesor
Graficul reprezintă relaţia elev-părinte-profesor prin prisma principiului egalităţii
părţilor. Este de înţeles că, în mediul şcolii, relaţiile fundamentale se construiesc între elevi şi
profesori. Dar, pe lângă aceşti doi actori primordiali, intervine şi un al treilea actor, părinţii. În
această relaţie, părinţii dobândesc o poziţie intermediară. Acest element este important, deoarece
sprijinul părinţilor este foarte important pentru implicarea elevilor şi pentru asigurarea
convergenţei acţiunilor educative. Cercul reprezintă comunitatea în ansamblu, iar triunghiul
echilateral reprezintă mediul şcolii. Observăm că relaţia între cei trei actori direcţi ai
instituţiei şcolare este una simetrică. Laturile triunghiului exprimă egalitatea.
Prin urmare, relaţia dintre elevi, părinţi şi profesori în cadrul mediului şcolar
trebuie să devină egală, pentru ca elevii să poată participa activ şi responsabil la viaţa
comunităţii.

Fig. Modelul parteneriatului

elev-părinte-profesor
După cum observăm, principiul egalităţii
părţilor, aplicabil în relaţia de parteneriat, schimbă
viziunea privind relaţia elev-părinte-profesor.
Astfel, în cazul realizării unor activităţi de
participare activă şi responsabilă la viaţa comunităţii,
elevii nu mai sunt văzuţi ca "subordonaţi", ci ca
parteneri egali. Printr-o asemenea abordare elevii îşi
pot dezvolta mult mai eficient şi durabil calităţile
personale şi interpersonale:
• comunicare permanentă cu cei din jur
(familie, şcoală, colegi, comunitate
etc.) – elevii culeg informaţii, le sistematizează, le
transmit, lucrează în echipă etc.;
• motivare şi disponibilitate dezvoltată
pentru învăţare – elevii acceptă provocări,
caută soluţii, evaluează;
• intuiţie şi flexibilitate – spirit de relaționare şi de solidarizare cu ceilalţi,
capacitatea de a stabili priorităţile;
• capacitatea de a coordona – încrederea în forţele proprii şi în cele ale echipei,
capacitatea de a organiza evenimente, capacitatea de a evalua acţiunile personale şi ale
altora etc.
Pe termen mediu şi lung, tratarea elevilor ca parteneri egali va aduce efectele estimate:
responsabilitate, seriozitate, capacităţi noi, ataşament faţă de şcoală şi faţă de comunitate,
încredere în instituţiile comunităţii, o mai mare vizibilitate a şcolii în comunitate.

Anexa 4.
Familia – partener în educaţie
Motto:

34
 "Şcoala, pentru a da roade, are nevoie de sprijinul conştient şi de colaborarea părinţilor.
Educaţia dată în şcoală se dovedeşte a fi muncă irosită şi ineficace, dacă familia e ostilă şi
indiferentă"
H. H. Stern - Educaţia părinţilor în lume

Într-o lume dominată de globalizare, într-un secol al vitezei, în care tehnica evoluează
rapid, când tot mai mulţi oameni îşi fac un crez din proverbul "timpul înseamnă bani", găsim din
ce în ce mai puţin timp pentru copii noştri.
Pe fundalul transformărilor prin care trece societatea umană, importanţa educaţiei capătă
dimensiuni majore. Cei implicaţi în educaţie vor fi responsabili de calitatea omului format şi de
integrarea lui rapidă în viaţa socială.
Educaţia începe în familie, prima colectivitate umană, microgrupul în care începe
socializarea individului şi care trebuie să asigure modelul unui comportament adecvat. Copilul se
va umaniza în funcţie de relaţiile socio – afective şi de formele de cultură şi muncă pe care i le
prezintă mediul familial. Climatul afectiv al familiei condiţionează calitatea dialogului emoţional
şi răspunsurile comportamentale ale copiilor.
În familie trebuie să domine dragostea, educaţia şi disciplina. Rolul familiei este
incontestabil.
Părinţii sunt primii educatori, ei le formează cele dintâi comportamente, începând cu
noţiunile de igienă personală şi colectivă, regimul de viaţă, de odihnă şi de muncă. De la cea mai
mică vârstă se monitorizează dezvoltarea proceselor psihice: atenţia, memoria, gândirea,
imaginaţia şi deprinderile de comunicare.
Familia asigură copiilor sentimentul siguranţei şi îi ajută să depăşească obstacolele
inerente vieţii, educându-i să devină persoane responsabile, adaptate timpului în care trăiesc.
Realitatea socială îi determină pe părinţi să petreacă mult timp la serviciu şi, în multe
cazuri, să plece să muncească în străinătate. În aceste situaţii, copilul rămâne mai puţin
supravegheat, iar responsabilitatea formării lui le revine bunicilor, şi, mai ales, dascălilor.
Cei "7 ani de-acasă", sunt decisivi pentru dezvoltarea ulterioară a existenţei lui. Familia
este factorul educativ, care monitorizează individul uman în perioada cea mai îndelungată a vieţii
lui. "Profesorii educă şcolari buni, iar mamele cresc oameni buni".
Tranziţia de la un sistem totalitar, în care libertatea individului era la cote minime, la un
sistem democratic, bazat pe economia de piaţă, creează de multe ori confuzii la nivel familial,
individual, social. Aceste schimbări survenite în societate au conferit şcolii dreptul,
responsabilitatea majoră pentru educaţia copiilor, drepturi de a corecta greşelile în educaţie,
primite în familie şi, mai ales, de a suplini unele dintre funcţiile acesteia.
E adevărat: rolul familiei nu poate fi preluat total de nici o altă instituţie, mă refer, în
special, la aspectul afectiv. Şi totuşi şcoala, a doua instanţă de socializare, după familie, preia
multe dintre sarcinile acesteia.
Dascălul, în calitatea sa nouă de manager, care este tot mai mult promovat de
învăţământul modern, trebuie să coordoneze, cu maximă eficienţă, relaţiile cu părinţii,
transformându-şi-i în aliaţi şi colaboratori. El e veriga între şcoală şi familie, e educator şi
partener al educaţiei, e consultant al părinţilor, este "o făclie care se stinge luminând pe alţii".
Se ştie că nici o şcoală nu-şi poate realiza conţinutul, sarcinile şi scopul final, dacă nu are
sprijinul familiei. Modul cum interacţionează părinţii şi dascălii îşi pune amprenta pe formarea şi

35
instruirea copilului. Colaborarea dintre familie şi şcoală presupune o comunicare eficientă, o
unitate de cerinţe şi de acţiuni, urmărind acelaşi ţel: binele copilului.
Nu trebuie niciodată să uităm că a educa este mai greu decât a instrui. Tocmai, în acest
sens, este nevoie de colaborarea dintre familie şi şcoală.
Familia susţine, aprofundează şi amplifică neîncetat acţiunile educative ale şcolii, iar
şcoala se sprijină permanent pe experienţa de viaţă a copilului dobândită în familie.
Colaborarea şi comunicarea sistematică între părinţi şi dascăli, cooperarea în anumite
momente, atmosfera destinsă dintre ei contribuie la sporirea eficienţei învăţării şcolare.
Părinţii trebuie implicaţi permanent în activitatea şcolii, nu numai atunci când apar
probleme. Colaborarea familiei cu şcoala nu trebuie să se rezume doar la susţinerea bazei
materiale a învăţământului, la sporirea confortului în sala de clasă prin colectări de fonduri,
sponsorizări, reparaţii. Unde este posibil, părinţii trebuie implicaţi în luarea deciziilor:
modificările orarului, pregătirile şi programele suplimentare ce vizează atât rezultatele la
învăţătură ale copiilor, cât şi comportarea acestora în colectiv etc..
Familia susţine şcoala, supraveghind elevii când îşi efectuează temele, îndrumând şi
încurajând lectura suplimentară, folosirea timpului liber: se implică şi în cadrul activităţilor
extraşcolare: excursii, tabere, vizite, vizionări de spectacole, concursuri. În realizarea acestor
activităţi, familia este susţinător material şi moral şi adesea chiar participant direct.
Un alt prilej în care familia este alături de şcoală este organizarea serbărilor, care au
menirea să consolideze relaţia: copii – învăţător, învăţător – părinţi, copii – părinţi, copii –
copii.
O altă modalitate de colaborare este participarea la serate speciale, la sărbătorirea unor
evenimente ale clasei, inclusiv a zilelor de naştere în colectivul de elevi, la acţiunile caritabile,
etc.. Astfel, părinţii se pot cunoaşte mai bine, pot găsi împreună noi căi de implicare în viaţa
şcolii.
Părinţii pot deveni parteneri în educaţie, având dorinţă, timp şi posibilitate financiară de
a juca un rol important în activităţile şcolare. Acest parteneriat e frecvent, mai ales, în
învăţământul primar.
Concluzia: activitatea didactică poate fi sprijinită prin intermediul familiei.
Avantaje pentru toată lumea: copii, familie, şcoală. Copiii se simt importanţi şi
responsabili când se văd participând alături de părinţi.
Într-un parteneriat real, familie – şcoală, funcţia educativă a şcolii se întrepătrunde direct
cu funcţia şi îndatoririle familiei, ambele instituţii completându-se reciproc în educarea şi
creşterea armonioasă a elevului. Părinţii zidesc temelia marelui edificiu, supraveghează nu doar
primii paşi ai copilului, ci şi pe următorii. Noi, dascălii, revărsăm din cupa înţelepciunii şi a
pasiunii, punem în balanţă toleranţă cu exigenţă şi astfel, împreună, contribuim la modelarea
fiinţei umane, ghidându-ne de afirmaţia lui Plutarh „elevul e o făclie pe care să o aprinzi astfel
încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie".

Anexa 5.
Pregătirea învăţătorului / dirigintelui pentru şedinţa generală a clasei

*Salutul şi introducerea.
*Familiarizarea cu principiile educaţionale urmate de liceu/şcoală.

36
*Explicaţia clară a scopurilor propuse spre realizarea în acest an şcolar.
*Aşteptările colectivului profesoral de la elevi şi părinţi.
*Informaţii generale despre programul de audienţă a profesorilor şi a administraţiei şcolii, şi
căile de rezolvare a posibilelor probleme.
*Normele de vestimentaţie şi regulamentul general al şcolii.
*Drepturile, îndatoririle părinţilor.
*Declaraţie de principii, privind modalităţile de testare şi anunţarea rezultatelor testelor şi
lucrărilor scrise (după necesitate).
*Calendarul evenimentelor şi datele importante ale activităţilor elevi-părinţi.
*Ore – şedinţe de primire a părinţilor.
*Tabel nominal cu părinţi care se oferă pentru sponsorizări sau alte activităţi de susţinere a clasei
sau a unităţii (dacă este cazul după necesitate).

Pregătirea învăţătorilor / profesorilor de specialitate pentru şedinţele cu părinţii

*Prezentarea generală a programei şcolare.

*Prezentarea obiectivelor a standardelor.
*Discuţie cu elevii despre proiecte şi activităţi speciale.
*Recomandări cu privire la tema de acasă.
*Datele, perioadele întrunirilor.
*Timpul potrivit pentru contactarea profesorului.
*Alternative de verificare: evaluarea activităţilor scrise, intervenţiile şi răspunsurile orale,
proiectele şi portofoliile elevilor.
*Dosar informativ pentru părinţi (materialul se va trimite şi părinţilor care au absentat de la
şedinţă).

Sugestii pentru reuşita întrunirilor cu părinţii

*Creaţi un mediu plăcut pentru ca participanţii să se simtă bineveniţi.

*Fiţi prietenoşi şi cooperanţi. Ascultaţi cu atenţie, puneţi întrebări şi comunicaţi informaţii.
*Prezentaţi dovezi specifice activităţii elevului, care să reflecteze succesele şcolare şi motivele
de îngrijorare: note la teste, note la proiecte, aprecierea participării la lecţie şi exemple de teme.
*Începeţi cu lăudarea unui aspect al activităţii, al caracterului sau al personalităţii elevului.
*Treptat, orientaţi discuţia spre acele aspecte care necesită ameliorare. Subliniaţi politicos, dar
ferm, necesitatea de a se concentra pentru a îmbunătăţi rezultatele:
- calitatea muncii;
- comportamentul;
- deprinderile de lucru în clasă etc.
*Solicitaţi de la părinţi sugestii despre modalităţile de susţinere a procesului de obţinere a
performanţelor copiilor. Cum pot participa părinţii la soluţionarea lor (în raportul de parteneriat,
ce trebuie să existe între familie şi şcoală)?
*Adoptaţi, împreună, un plan de monitorizare, o listă de comunicare eficientă etc..

Sugestii pentru părinţi cu privire la temele elevilor

37
Este important ca familiile să ştie că au un rol semnificativ în experienţa şcolară în ciclul primar,
gimnazial şi liceal, continuând să se implice în rezolvarea temelor. Explicaţi părinţilor că este
important să discute cu copiii despre teme şi despre activităţile şcolare. Aveţi mai jos o listă de
sugestii şi indicaţii pentru a sprijini implicarea familiei. Atât implicările exagerate, cât şi lipsa
totală de cooperare a familiei complică munca profesorului sau învăţătorului. O listă
asemănătoare poate să vă ajute la delimitarea şi direcţionarea aşteptărilor dvs., ar permite şi
părinţilor să-şi găsească rostul şi locul lor în facilitarea muncii dvs.
*Demonstraţi copilului că rezolvarea temelor este o prioritate importantă în activitatea zilnică.
Ajutaţi-l să facă o planificare a temelor. Activităţile extraşcolare nu trebuie să se interfereze cu
efectuarea temelor
*Nu rezolvaţi dvs. temele copilului, dar spuneţi-i că sunteţi gata să-l ajutaţi.
*Încurajaţi copilul să-şi planifice din timp realizarea temelor. Nu lăsaţi pregătirea pentru seara
din ajun.
*Familiarizaţi-vă cu activităţile copilului, răsfoind caietele, notiţele.
*Încercaţi să vă daţi seama la ce disciplină(e) se descurcă copilul dvs. şi care prezintă dificultăţi
pentru el. Urmăriţi dacă apar modificări în această direcţie. Observaţi ce face atunci când nu
înţelege o temă sau o noţiune.
*Creaţi un spaţiu de studiu liniştit pentru copilul dvs.
*Dacă există fraţi, surori mai mici, explicaţi-le că fratele (sora) are nevoie de linişte şi de
susţinere. Realizarea temelor este o activitate serioasă şi e bine dacă nu-l deranjăm.

Ce mai poate să facă un profesor / învăţător pentru a obţine o comunicare eficientă cu

părinţii?

*Salută pe cei prezenţi.

*Demonstrează dorinţa de a asculta şi a răspunde în mod corespunzător.
*Stabileşte o atmosferă deschisă şi de încredere.
*Dovedeşte respect pentru preocupările părinţilor.
*Nu etichetează părinţii şi elevii.
*Păstrează profesionalismul într-o manieră de lucru neautoritară.
*Demonstrează empatie şi preocupare sinceră pentru succesul elevilor.
*Recomandă soluţii pentru problemele apărute.

Anexa 6.
Chestionar de evaluare
Exprimă-ţi părerea despre formulările de mai jos, acordând note de la 1 la 10.
Cunoştinţele dobândite îmi sunt utile. Nota: ..................
Timpul rezervat activităţilor în grup şi discuţiilor a fost suficient. Nota: ..................

38
Moderatorul a avut un comportament asertiv. Nota: ..................
Sugestii pentru activităţile viitoare: …………………………………………………….................
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………...........................................................................................
Alte observaţii:
……………………………………………………………………………………………………
..........................................................................................................................................

2.5. Consiliere psihologică

Consilierea psihologică reprezintă utilizarea într-o manieră abilă şi principială a relaţiei
dintre psiholog şi clientul (copil, cadru didactic, părinte), în scopul de a susţine şi a favoriza
cunoaşterea de sine, autoacceptarea, maturizarea şi dezvoltarea resurselor personale. Relaţia
dintre psiholog şi client este o relaţie de încredere, participare şi colaborare reciprocă.
Scopul fundamental al consilierii psihologice îl constituie:
 funcţionarea psihosocială optimă a persoanei sau grupului;
 consilierea copiilor şi adulţilor în problemele ce ţin de dezvoltare, instruire, educaţie.
O şedinţă de consiliere se va organiza respectând etapele consilierii, codul deontologic al
psihologului. Durata consilierii individuale a elevului – 45 min., a părintelui – 30 min., a
cadrului didactic – 60 min.; a consilierii de grup – 60 min. (conform „Regulamentul cu privire la
normarea activităţii psihologului şcolar”, nr. ord.3/911 din 27.09.1991).

2.6. Psihodiagnoza şi evaluarea psihologică a elevilor

Psihodiagnoza şi evaluarea psihologică reprezintă o formă de activitate complexă a
psihologului şcolar din sistemul învăţământului preuniversitar, orientată spre studierea
psihologică aprofundată a copilului pe parcursul perioadei de instruire, pentru cunoaşterea
particularităţilor psihice individuale şi capacităţilor personale prin intermediul metodelor şi
tehnicilor psihologice, pentru identificarea cauzelor și mecanismelor insuccesului şcolar,
inadaptării şcolare etc.
În activitatea sa, psihologul se va conduce de lista metodelor şi tehnicilor de uz intern
pentru cercetarea dezvoltării psihice, emoţionale, caracteriale a elevilor.

Lista metodelor şi tehnicilor de psihodiagnoză recomandată

în activitatea de cercetare a elevilor cl. a I-XII-a
Aprobată la Comisia Metodică a Psihologilor 23.08.2010

Treapta primară
Nr.d/o Denumirea Codul

39
Clasa I. Examenarea nivelului de pregătire pentru şcoală
1. Test „Determinarea maturităţii şcolare” Kern-Jirásek nonverbal 1.01
2. Test „Căsuţa” (Н.И. Гуткина) 1.02
3. Metodica „Dictare grafică” (Д.Б. Эльконин) 1.03

Clasa I. Adaptarea şcolară

1. Ancheta „Aprecierea nivelului motivaţiei şcolare” (Н.Г. Лусканова) 1.04
2. Test „Casă-Copac-Om” (J. Buck) 1.05

Clasa a IV-a. Cercetarea multiaspectuală

1. Test ŞTUR-IV (rom.), ГИТ (rus) 4.1 / 4.5
2. Matricile Progresive Standard (J. Raven) 4.2
3. Test „Stări psihice” (H. Eysenck) 4.3
4. Proba de corectură (Toulouse-Pieron; Bourdon-Amfimov) 4.4

Treapta gimnazială
Nr.d/o Denumirea Codul

Clasa a V-a. Adaptarea şcolară

1. Sociometria (J. Moreno) 5.1
2. Test „Anxietatea şcolară” (Phillips) 5.2
3. Metodica „Determinarea climatului psihologic” (Душабаев) 5.3
4. Ancheta „Motivaţia de învăţare” (М.Р. Гинзбург) 5.4
5. Test „Stări psihice” (H. Eysenck)* 4.3

Clasa a IX-a. Cercetarea multiaspectuală la etapa de absolvire a cl.IX-a

1. Chestionar de personalitate (H.Eysenck) 9.1
2. Chestionar de aptitudini comunicative şi organizatorice COS-1 (В.В. 9.2
Синявский, В.В. Федоришин)
3. Chestionar „V-aţi ales bine meseria?” (D. Super) 9.3
4. Chestionar „Harta intereselor” (modificată)** 9.4
5. Chestionar de personalitate (J. Barrett)** 9.5
*pentru elevii noi veniţi
**la discreţia psihologului

Treapta liceală
Clasa a X-a. Adaptarea şcolară
Nr.d/o Denumirea Codul
1. Test „Determinarea nivelului autoaprecierii” (L. Savca) 10.1
2. Chestionar de personalitate (T. Leary) 10.2
3. Test „Cercetarea motivaţiei de învăţare” (М.И. Лукьянова) 10.3
4. Metodica „Determinarea climatului psihologic” (З.Р. Душабаев) 5.3

2.7. Activitatea de dezvoltare şi remediere

Activitatea de dezvoltare şi remediere reprezintă un sistem de măsuri, orientate spre
diminuarea tulburărilor psihologice şi comportamentale ale persoanei cu ajutorul mijloacelor

40
speciale de influență psihologică, prin păstrarea individualității persoanei. Activitatea de
dezvoltare este orientată spre crearea condițiilor social-psihologice pentru dezvoltarea integră a
copilului, iar activitatea de remediere – spre rezolvarea în procesul dezvoltării a problemelor
concrete de învățare, ale sferei cognitive, emoționale sau de comportament.
Activităţile de dezvoltare şi remediere se realizează individual și în grup, respectând
particularităţile de vârstă şi diversitatea formelor: sesiune de training, exerciții de dezvoltare.
Activitatea individuală şi de grup se realizează în formă de şedinţă cu durata de 30-45 min.;
sesiunea de training se desfăşoară de la 60 până la 120 min.
Programul de dezvoltare şi remediere psihologică se elaborează după algoritmul:
subiectul, codul, elaborat (N.P.), grupul-ţintă, scopul, obiective, forma de realizare, resurse,
durata, bibliografie şi desfăşurarea programului cu proiectele fiecărei şedinţe de training în parte.
Programul de dezvoltare şi remediere psihologică include de la 6 până la 12 şedinţe, în funcţie de
problemele depistate, luând în consideraţie particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Vă prezentăm două modele de programe de dezvoltare şi de remediere psihologică.

Program de dezvoltare şi de remediere psihologică

„Preadolescentul în lumea relaţiilor interpersonale”
Codul ________
Elaborat: D. Ştefaneţ, psiholog, DGETS
Grupul ţintă: preadolescenţii.
Scopul Programului: formarea abilităţilor de relaţionare interpersonală la elevii preadolescenţi,
care întâmpină anumite dificultăţi.
Obiectivele principale ale Programului:
 dezvoltarea capacităţii de înţelegere a altor persoane;
 dezvoltarea sentimentului de apartenenţă, de încredere şi susţinere reciprocă în grupul de
elevi;
 dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi de cooperare la preadolescenţi;
 formarea coeziunii de grup;
 însuşirea mijloacelor de interacţiune cu alte persoane.
Forma de activitate: training.

La elaborarea programului trainingului am urmat indicaţiile metodice cu referinţă la

desfăşurarea activităţilor în grup‚ la organizarea trainingurilor, la instruirea preadolescenţilor
(И.В. Дубровинa, М.Р. Битянова, К.Э. Рудестам, К.В. Фопель‚ С. Кэррел, И.Г. Малкина-
Пых, Л.Ф. Анн ş.a.). Tematica trainingului a fost structurată în 17 şedinţe a câte 1 oră 30 min.,
o dată pe săptămână. În total 34 ore. Fiecare şedinţă a fost elaborată în conformitate cu
următorul plan:
I etapă. Preliminară: salutul, care include exerciţii de prezentare, de creare a atmosferei
de colaborare, cu caracter de diagnostic a stării curente a participanților, efectuate în
conformitate cu necesitatea de a crea o atmosferă de lucru în grup;
Etapa a II-a. Tema propriu-zisă: prezentarea şi dezbaterea problemei, exerciţii de
relaţionare interpersonală;

41
 Etapa a III-a. Debriefing-ul sau reflectarea: consolidarea cunoştinţelor şi informaţiei,
reflectarea sentimentelor şi experienţei acumulate;
Etapa a IV-a. Ritualul de adio. Evaluarea şedinţei.
Accentul de bază în timpul şedinţelor a fost pus pe lucrul în grupuri mici. La fiecare
şedinţă a fost efectuat câte un exerciţiu energizant, scopul căruia era divers: micşorarea tensiunii
participanţilor, a oboselii, relaxarea, stabilirea unei atmosfere prietenoase, dinamizarea sau
înviorarea grupului etc.
Tematica şedinţelor a fost următoarea:
Nr. Denumirea Scopul
1. „Să facem cunoştinţă” Crearea în grup a unei atmosfere confortabile, binevoitoare, de
încredere şi siguranţă, stabilirea regulilor de grup
2. „Eu sunt Eu şi aceasta-i Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de autocunoaştere şi
minunat!” cunoaştere interpersonală
3. „Nu există drumuri Formarea şi dezvoltarea capacităţii de apreciere și acceptare a
ușoare” diversității umane (diferenţelor)
4. „Distanța în relații” Dezvoltarea capacităţii de a delimita distanţele personale.
5. „Stabilesc relaţii” Formarea şi dezvoltarea deprinderilor stabilirii contactelor
sociale
6. Relații de încredere Dezvoltarea abilităţii de a stabili relaţii de încredere cu celălalt
7. Relații de prietenie Consolidarea colectivului, formarea şi dezvoltarea relațiilor de
prietenie în colectiv, îmbunătăţirea relaţiilor în colectiv
8. Relații colegiale Optimizarea relaţiilor în colectivul de elevi
9. Relații de conflict Dezvoltarea şi achiziţionarea abilităților de soluționare a
conflictelor.
10. Comunicarea în Dezvoltarea abilităţilor utile în comunicarea interpersonală
relațiile interpersonale
11. Relațiile interpersonale Conştientizarea influenţei caracteristicilor vârstei preadolescente
și vârsta preadolescentă asupra relaţiilor interpersonale
12. Relațiile cu familia Optimizarea relaţiilor părinte – adolescent
13. Relațiile cu profesorii Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare cu cadrele didactice
14. Relațiile suportive şi Dezvoltarea sensibilităţii faţă de anturaj, capacităţii de a acorda
empatice ajutor şi susținere
15. Relațiile asertive Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de interacţiune asertivă
16. Relațiile asertive (2) Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune asertivă
17. Evaluarea progresului Consolidarea materialului, evaluarea progresului participanţilor,
Finalizarea trainingului consolidarea relaţiilor de prietenie

Bibliografia:
1. 855 de jocuri şi activităţi. Ghidul animatorului. Chişinău: Unicef, 2006.
2. Beşleaga D., Mazâlu L., Moraru E. ş.a. Psihoprofilaxia – direcţie de activitate a
psihologului şcolar din instituţiile de învăţământ preuniversitar. Chişinău: Sirius, 2009. 128
p.
3. Bogorin Veronica, Tudose Ruxanda. Jocul de-a viaţa. Exerciţii pentru orele de dirigenţie.
Cluj – Napoca: Eikon, 2007. 124 p.
42
 4. Cartea mare a jocurilor. CIDDC. Chişinău, 2003. 272 p.
5. Educaţia prin mandatare. Filozofia şi etica nonviolenţei. Manual pentru formatori.
Chişinău: Colograf, 2001. 90 p.
6. Les Giblin. Arta dezvoltării relaţiilor interumane. Bucureşti: Curtea Veche, 2000.
7. Manes Sabina (coordonator). 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor. Manual
pentru psihologi, consilieri şcolari, profesori, asistenţi sociali. Iaşi: Polirom, 2008, 204 p.
8. Moldoveanu Iosif, Coadă Claudia, Platon Daniela ş.a. Deprinderi de viaţă. Ghidul
profesorului: cl.5-7. Chişinău: ÎEP Ştiinţa, 2005. 188 p.
9. Shapiro D. Conflictele şi comunicarea. Chişinău: Arc, 1998. 320 p.
10. Toleranţa şi competenţa socială. Ghid metodic pentru formatori. CDT. (Cartaşev S.).
Chişinău: Reclama, 2004. 210 p.
11. Turchină Tatiana, Tomşa Sergiu, Boldişor Veronica ş.a. Deprinderi de viaţă. Ghidul
profesorului: cl.10-12. Chişinău: Prut Internaţional, 2005.
12. Анн Людмила. Психологический тренинг с подростками. СПб.: Питер, 2007. 271 с.
13. Битянова М.Р. Организация психологической работы в школе. М., 2002.
14. Бурнард Ф. Тренинг навыков консультирования. М., С-Пб: Питер, 2002.
15. Вачков И. В. Основы технологии группового тренинга. Психотехники. М.: "Ось-89",
2000.
16. Евтихов Олег. Практика психологического тренинга. СПб.: Речь, 2004. 256 с.
17. Зарипова Ю. Поверь в себя. В: Газета «Школьный психолог», № 16/2007.
18. Кори Джеральд. Теория и практика группового консультирования. М.: Эксмо, 2003.
640 с.
19. Кэррел С. Групповая терапия с подростками. СПб: Питер, 2002. 224 с.
20. Малкина-Пых И.Г. Возрастные кризисы – справочник практического психолога. М.:
Эксмо, 2004. 895 с.
21. Рудестам К. Групповая психотерапия. СПб.: Питер, 2001. 384 с.
22. Руководство практического психолога: психологические программы развития
личности в подростковом и старшем школьном возрасте. Под ред. И.В. Дубровиной.
М.: «Академия», 1998. 128 с.
23. Сгурская Л.В. Межличностные взаимоотношения учащихся и их изучение:
методические рекомендации. Калининград, 1996, 23 с.
24. Столяренко Л.Д. Основы психологии. Ростов-на-Дону: Феникс, 1996. 736 с.
25. Фопель Клаус. Психологические группы. Москва: Генезис, 2001. 256 с.
26. Фопель Клаус. Создание команды. Психологические игры и упражнения. Москва:
Генезис, 2003. 400 с.
27. Фопель Клаус. Энергия паузы. Москва: Генезис, 2006. 240 с.

Mai jos vom prezenta, pentru ilustrare, una din şedinţele realizate.

ŞEDINŢA nr.2. „Eu sunt Eu şi aceasta-i minunat!”

Scopul: Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de autocunoaştere şi cunoaştere interpersonală.

Obiective:
 să recunoască propriile trăsături, individualitatea şi unicitatea sa;
 să aprecieze gradul de satisfacţie a relaţiilor sale cu ceilalţi;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală;
 formarea unei imagini de sine pozitive, dar realiste;
43
  dezvoltarea atenţiei; dezvoltarea capacităţii de stăpânire a impulsivităţii.
Metode şi procedee: lucrul individual, lucrul în grup, completare de fişe, discuţie în grup mare,
mișcarea browniană.
Resurse: fişa de lucru „Tricoul meu”, creioane colorate, flipchart, markere, hârtie A4, fişa de
lucru „Bingo”, fişa de lucru „Cercul relațiilor interpersonale”.
Bibliografie:
1. 855 de jocuri şi activităţi. Ghidul animatorului. UNICEF. Ch., 2006. p.149
2. Кэррел С. Групповая терапия с подростками. СПб:Питер, 2002.
3. Зарипова Ю. Поверь в себя. Программа психологической помощи подросткам. В:
Газета «Школьный психолог», № 16/2007

Desfăşurarea activităţii:
Motto: „Primul pas spre a avea relații bune cu ceilalți este de a avea relații bune cu sine
însuși, de a te accepta pe tine însuți. Pentru aceasta e necesar să te cunoști pe tine însuți”.

1. Salutul „Întâlnirea” (5 min.). [3]

Grupul stă în cerc în picioare. Pe rând, fiecare se prezintă și face o mișcare, un gest, ia o
poziție, încercând să demonstreze dispoziția sa în acest moment. Cel ce se prezintă face un pas
înainte. După fiecare prezentare, tot grupul repetă numele și mișcarea văzută.

2. Exercițiul „Tricoul cu deviză” (25 min.). [2, p.124]

Obiective:
 realizarea unui proces de autocunoaştere şi cunoaştere prin intermediul colegilor;
 crearea unei imagini pozitive și realiste despre sine.
Descriere: Moderatorul anunţă: „Fiecare om se prezintă în fața celorlalți. Ați observat,
probabil, tricouri pe care găsim diferite desene, cuvinte, atât în față, cât și pe spate. Partea din
față, desigur, este destinată de a fi citită. Cu alte cuvinte, reprezintă „Eul social” al persoanei. Iar
partea din spate este „Eul ascuns”, partea personalității dvs. ascunse de ceilalți oameni. Acum, vă
rugăm, în partea din față a tricoului să reprezentați personalitatea dvs. cum este văzută de alții,
iar pe partea din spate – reprezentați personalitatea dvs. așa cum este în realitate, dar ascunsă de
ceilalți. Utilizați desene, simboluri, cuvinte, diferite culori pentru a reda emoțiile ce vreți să le
expuneți. Timp limită: 15 min.
În continuare fiecare, pe rând, își expune tricoul întregului grup. Iar ceilalți membri pot
oferi imediat feedback, punând întrebări.
Reflecție:
 Cum ați lucrat?
 A fost ușor sau greu să vă prezentați în faţa grupului?
 Ce ați simțit când vi s-a oferit feedback?

3. Exercițiul „20 de Eu” (20 min.). [3]

Obiective:

44
  autocunoaşterea şi intercunoaşterea;
 creşterea respectului de sine;
 să recunoască propriile trăsături, individualitatea şi unicitatea sa.
Instrucțiune: „Răspundeți de 20 de ori la întrebarea cine sunt eu, cum sunt eu? Utilizați
caracteristici (trăsături, interese, emoții etc.) ce vă reprezintă. Fiecare propoziție trebuie să o
începeți cu lexemul „Eu...”. La finele caracterizării personale, fiecare va citi răspunsurile sale”.
Membrii grupului ascultă atent și memorizează cu cine se aseamănă și ce caracteristici îi
sunt proprii.

4. Joc energizant „Palmier, Elefant, Taur”(5 min.). [1, p.149]

Obiective: dezvoltarea atenţiei; dezvoltarea capacităţii de stăpânire a impulsivităţii.
Descriere: Participanţii stau în cerc, iar moderatorul stă în centrul cercului. El le explică regulile:
va arăta la o persoană şi va numi una din figurile jocului: „elefant”, „palmier”, sau „taur”. În
acest moment persoana şi cei doi vecini ai săi vor arăta figura respectivă. Cel care va greşi, va
înlocui moderatorul şi va continua jocul. În timpul jocului, moderatorul denumeşte un animal,
dar, pentru a încurca copiii, le arată altceva.
Se solicită să reprezinte următoarele figuri:
 „elefant” – cel din mijloc se apucă de nas cu mâna dreaptă, mâna stângă o introduce în
spaţiul format, iar vecinii – imită urechile lui;
 „taur” – cel din mijloc se apleacă şi ţine degetele arătătoare ale ambelor mâini la tâmple,
imitând coarnele lui, iar vecinii mişcă piciorul de lângă persoana din mijloc, imitând un
taur înfuriat gata să atace;
 „palmier” – cel din mijloc ridică mâinile în sus şi uneşte palmele deasupra capului, iar
vecinii imită crengile laterale, înclinând corpurile în direcţii opuse;
 „crocodil” – cel din mijloc ţine mâinile întinse şi bate din palme, imitând gura, iar vecinii
„înoată”;
 „mixer” – cel din mijloc ridică mâinile deasupra capetelor vecinilor, care se învârtesc în
jurul axei sale.

5. Exerciţiul „Bingo” (20 min.). [3]

Obiective: cunoașterea de sine, cunoașterea reciprocă, comunicarea interpersonală.
Descriere: Fiecare participant primește formularul „Bingo”. Apoi, prin mișcare browniană,
comunică cu ceilalți membri ai grupului și caută persoana căreia îi corespunde una din
caracteristici, rugând-o să semneze în pătratul corespunzător. Primul care strânge câte 3
semnături în fiecare pătrat strigă „Bingo!”. Cel care a strâns numărul necesar de semnături,
trebuie să numească persoanele ce au semnat. Jocul continuă, până când vor fi câțiva câștigători.

Fişa de lucru „Bingo!”

Cântă la un instrument Se ocupă sistematic Unicul copil în Niciodată nu a stat la
muzical. cu sportul. familie. spital.
Îi plac zilele ploioase. Are pistrui pe față. Și-a schimbat locul de Nu fumează.
trai.
Iubește matematica. Dorește să sară cu A zburat cu avionul. Are animale
parașuta. domestice.

45
Își face o agendă Iubește să se bronzeze Are rude în străinătate. Poate să șuiere.
zilnică. la soare.
Nu-i place laptele. Doarme duminicile Poate să joace șah. Poate să înoate.
până la 10.00.

6. Ancheta „Cercul relaţiilor interpersonale” (10 min.).

Obiective: să recunoască şi să evalueze gradul de satisfacţie a relaţiilor interpersonale.
Descriere: Fiecare primeşte fişa de lucru „Cercul relațiilor interpersonale”. Participanților li se
cere să aprecieze pe scara de la 1 la 10 puncte gradul său de satisfacție a relațiilor personale cu
părinții, profesorii, colegii, prietenii etc. Li se va explica faptul că, cu cât sunt mai mulțumiți de
aceste relații, cu atât sunt mai aproape de 10.
Comentariu: Cu cât mai mult roata se apropie de perfecţiune, cu atât vă este mai ușor în viață,
având niște relații eficiente cu cei din jur.
Fişa de lucru „Cercul relaţiilor interpersonale”

Părinţi Profesori

Fraţi
Colegi

Bunei
Prieteni

Vecini Mediu
7. Ritualul de adio (5 min.).

Program de dezvoltare şi remediere psihologică

„Formarea la adolescenţi
Prieteni a Colegi
abilităţilor de rezolvare constructivă
a situaţiilor de conflict”
Elaborat: Mazâlu L., psiholog şcolar, LT „D.Alighieri”, grad didactic superior

Donn Djon spune, că dacă ar fi fiecare dintre noi o insulă, viaţa ar fi simplă şi plictisitoare,
dar, deoarece nimeni nu poate exista separat de societate, conflictele sunt inevitabile. Noi trăim
în lumea conflictelor de la naştere până la moarte, fiind martorii acestor fenomene de la cele mai
neînsemnate până la cele mai mari confruntări interstatale, cum ar fi războaiele mondiale. Atât
timp cât în societate vor exista contradicţiile, divergenţele ce apar cu prilejul alegerii şi luării
unei decizii de a acţiona, în care se ciocnesc poziţii, convingeri şi motive opuse, va exista şi
conflictul.
Mediul şcolar găzduieşte conflicte de natură specifică. Aici sursele conflictelor rezidă în
caracterul particular al activităţii (predarea, învăţarea şi formarea) şi în tensiunile care survin în
procesul interacţiunii dintre actorii principali. În instituţia şcolară, se produc toate tipurile
recunoscute de conflicte interpersonale, intergrupale, intragrupale, grup-individ, dar ele se
prezintă ca şi conflicte între: elevi - elevi ; elevi - cadre didactice; cadre didactice - cadre didactice;
cadre didactice - foruri de conducere; cadre didactice - persoane /instituţii externe. Lipsa unor

46
competenţe pe care trebuie să le deţină fiecare dintre cei nominalizaţi contribuie la generarea
situaţiilor de conflict, printre ele se enumeră:
 lipsa abilităţilor de comunicare asertivă/eficientă;
 abilitatea de a adopta decizii corecte;
 competenţa de explorare a soluţiilor de alternativă;
 viziuni sumbre, negative asupra situaţiei de conflict, existenţa rivalităţii interpersonale;
 necunoaşterea strategiilor de abordare constructivă a conflictelor.
Aşa cum explică Morton Deutsch, (Deutsch, apud, Boncu) specialist în dinamica
grupurilor, când o situaţie presupune competiţie, succesul oricărui membru al grupului
înseamnă eşecul altuia, iar această formă de interacţiune este numită "interdependenţa
potrivnică".
Dimpotrivă, conflictul devine mai puţin probabil când succesul oricăruia dintre membrii
grupului sporeşte şansele de succes ale celorlalţi membri. Aceasta formă de interacţiune este
numită "cooperare" sau "interdependenţa motrice".Medierea conflictelor şcolare, program
dezvoltativ pe care poate să-l desfăşoare psihologul şcolar, va fi orientat anume la formarea
acestor abilităţi şi competenţe. Unele dinte aceste deprinderi pot fi formate şi dezvoltate în
cadrul unui antrenament de training psihologic, constituit în funcţie de necesităţile
adolescenţilor care se va axa pe strategia nr.1) dacă părţile implicate într-o situaţie de conflict ar
ocupa o poziţie de orientare cooperantă, dar nu una competitivă, ar avea mai multe şanse să se
angajeze într-un proces constructiv de soluţionare a conflictului. Formarea abilităţilor
constructive de rezolvarea a conflictelor îi va ajuta pe tinerii (preadolescenţii şi adolescenţii) de
astăzi să se autoafirme în mod eficient în societate.
Programul este orientat pentru elevii de 12-17 ani, care va conţine 12-14 şedinţe, cu
durata de 60/90 minute. Subiectele abordate pot fi:
 Lumea conflictelor;
 Cauzele generatoare de conflicte;
 Tipurile conflictelor;
 Rolul valorilor în relaţiile de conflict;
 Asemănările şi deosebirile conflictelor;
 Deciziile şi strategiile de abordare a conflictelor;
 Tehnici de mediere a conflictelor şcolare.

Activităţile pot fi construite în baza unor blocuri:

BLOCUL 1. Autocunoaşterea şi stima de sine.
BLOCUL 2. Asemănări şi deosebiri.
BLOCUL 3. Tipurile conflictelor.
BLOCUL 4. Emoţiile trăite în conflict.
BLOCUL 5. Managementul comunicării.
BLOCUL 6. Relaţii interpersonale.
BLOCUL 7. Negocierile în conflict.

BLOCUL 1. AUTOCUNOAŞTEREA ŞI STIMA DE SINE

Activitatea 1.

47
Obiectivele: Cunoaşterea cu membrii grupului; stabilirea relaţiilor; enunţarea scopului
programei; formarea abilităţilor de respectare a normelor grupului în procesul desfăşurării
programei; formarea abilităţilor de a putea identifica situaţiile conflictuale.
1. Salutul - poezia "Suntem buni".
2. Enunţul scopului.
3. Prezentarea membrilor grupului.
4. Cunoaşterea cu regulile grupului.
5. Exerciţiul "Bun venit/spargerea gheţii".
Toţi elevii se aşază într-un cerc. Li se urează tuturor bun venit în clubul "Enigma". Li se
explică că se vor antrena în câteva activităţi, astfel ca toată lumea să se simtă bine şi să se
obişnuiască unii cu alţii. Li se spune elevilor că au zece secunde să se gândească la o mişcare a
corpului reprezentativă pentru fiecare. Cu cât mai creativi sunt, cu atât mai bine.
Se prezintă pe rând şi arată propria mişcare. Se cere ca fiecare să-şi spună numele şi să
explice mişcarea făcută, dar să-şi amintească şi numele şi mişcările tuturor celor care deja s-au
prezentat.
6. Discuţia la tema „Ce este conflictul?", „Ce căi de soluţionare a conflictului cunoaşteţi?"
(Anchetă).
7. Exerciţiul „Încercăm să aflăm mai multe despre alţii".
Li se spune elevilor că s-au transformat, în mod miraculos în persoana care o iubesc mai
mult şi că trebuie să se poarte ca ea. Elevii trebuie să se descrie în faţa echipei, prin intermediul
ochii persoanei pe care o iubesc. Li se aminteşte că trebuie să se poarte, să arate şi să vorbească
la fel ca acea persoană. Li se dă un exemplu : „Bună, mă numesc Aliona şi am 48 de ani. Sunt
bunica Mariei şi o iubesc foarte mult. Îi place mult să citească…" (se caracterizează Maria).
8. Evaluarea dispoziţiei în 10 puncte.
9. Salut de rămas bun.

Activitatea 2.
Obiectivele: Dezvoltarea abilităţilor de respectare a normelor grupului; formarea deprinderilor de
a-şi exprima gândurile şi sentimentele despre problemele personale; dezvoltarea abilităţilor de a
ne crea o imagine pozitivă despre noi înşine, a-i deprinde să-şi exprime sentimentele când sunt
lăudaţi şi când laudă pe cineva.
1. Salutul "Bună ziua, soare".
2. Evaluarea dispoziţiei iniţiale (cu mutrişoare).
3. Jocul "Salata de legume".
4. Lucrul cu fişa "Cine sunt eu?".
Elevii trebuie să răspundă la întrebările din fişa de lucru Nr. 1. După ce au complectat,
elevii trebuie să mimeze calităţile pe care le-au admirat.
5. Discuţie: Cum să susţinem o discuţie pozitivă cu noi înşine?
După un oarecare criteriu, se alege un elev care primul îşi va lăuda o calitate. Ceilalţi, pe
rând, repetă calitatea premergătorilor şi o enumeră şi pe a sa.
6. Exerciţiu „Să încercăm a face un compliment".
7. Jocul „Perechile".
8. Lucrul pentru acasă „Persoanele deosebite ale săptămânii".

48
 Se aleg câte trei persoane pe săptămână, cărora, la fiecare întâlnire, li se spune câte un
compliment sincer.
9. Totalizarea zilei: discutarea în grup a activităţii date.
10. Rămas bun prin îmbrățișare.

Activitatea 3.
Obiectivele: A-i deprinde să definească conceptul "respect de sine"; să poată explica ce legătură
între respectul de sine şi conflicte; exersarea obişnuinţei de a putea identifica aspectele pozitive
ale sale şi ale altora; educarea deprinderii de a putea explica existenţa diversei perspective asupra
lucrurilor; formarea empatiei în grup.
1. "Salutul prin mimică".
2. Evaluarea lucrului pentru acasă.
3. Jocul "Căciula".
4. Exerciţiul "Discursul la o petrecere".
Imaginîndu-şi că sunt la o petrecere, ţinînd în mână un pahar cu suc, pe rând, elevii ridică
paharul şi rostesc un discurs laudativ la adresa lor.
5. Jocul "Scaunul în care te simţi bine".
6. Transmiterea pe cerc a sentimentelor de fericire.
7. Jocul "Fulgi de zăpadă".
În urma unei instrucţiuni date de experimentator, elevii trebuie să rupă anumite colecţii ale
unei foi de hârtie, astfel ca la sfârşit să obţină un fulg.
8. Evaluarea dispoziţiei în baza sistemului de puncte.
9. Rămas bun: Poezia "Suntem buni".

BLOCUL 2. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI

Activitatea 4.
Obiectivele: A-i deprinde pe elevi să evalueze, în mod obiectiv părerile oamenilor, să vadă două
aspecte ale unei probleme; să poată explica de ce sunt periculoase stereotipurile; a exersa
abilităţile de a explica conceptele: prejudecaţi, discriminări.
1. Salutul prin prezentarea numelui sau printr-o istorioară.
2. Evaluarea dispoziţiei iniţiale prin lansarea unei poziţii.
3. Jocul "Transmite mărul".
4. Exerciţiul "Ştirile de seară".
Fiecare elev trebuie să prezinte o informaţie pozitivă şi alta negativă despre un element,
despre un grup. Apoi se discută de ce este important să vedem de fiecare dată două aspecte ale
aceluiaşi lucru?
5. Exerciţiul "De aceeaşi parte a drumului".
6. Exerciţiul "Bargonezii şi ruterienii".
Li se citeşte copiilor două povestioare. Una despre bargonezi şi una despre ruterieni,
bargoniezii fiind un popor bun, liniştit, iar ruterienii, dimpotrivă, rău, duşmănos. Apoi se
desfăşoară o discuţie: - Ce v-a făcut să credeţi că toţi ruterienii sunt răi; - ce v-a făcut să credeţi
că toţi bargonezii sunt buni? În continuare li se zice elevilor că aceste ţări nu există cu adevărat.
Se explică definiţia prejudecăţilor.
7. Evaluarea dispoziţiei în baza sistemului de zece puncte.

49
8. Jocul "Transmite căldura".

Activitatea 5.
Obiectivele: A-i deprinde să scoată în evidenţă problemele de echitate; educarea abilităţilor de a
pune întrebări în mod tolerant; de a putea lua decizii; antrenarea abilităţilor de a putea purta o
negociere.
1. Salutul prin strângerea de mâini.
2. Jocul "Şoseta".
3. Evaluarea dispoziţiei.
4. Exerciţiul "Turnul Babel".
În timp ce elevii din fiecare subgrupă au o sarcină de a construi o statuie din membrii
echipei, fiecare dintre ei trebuie să-i trateze pe ceilalţi conform cărţii de vizită pe care le au pe
spate. Exemplu: un elev are scris pe spate "Fă tot ceea ce îţi spun", ceilalţi membri trebuie să
repete mereu aceste cuvinte. La sfârşit, urmează discuţia: cum v-aţi simţit într-un anumit fel…?
5. Jocul "Cifra 3".
6. Exerciţiul "Maria spune".
Toţi participanţii trebuie să îndeplinească tot ceea ce spune Maria. La un moment, Maria
spune ceva ce e imposibil de îndeplinit. Toţi sunt confuzi. Începe discuţia: de ce nu trebuie să
acceptăm şi să dăm sfaturi...
7. Exerciţiul: “Negru şi roşu”.
Participanţii sunt chemaţi la masa de negocieri unde vor hotărî cum să acţioneze în timp ce
lucrează cu banii, astfel încât nimeni să nu piardă sau să se îmbogăţească pe seama altora. La
final urmează discuţii.
8. Evaluarea zilei de lucru.
9. Salutul de rămas bun.

BLOCUL 3. TIPURILE CONFLICTELOR

Activitatea 6.
Obiectivele: A-i antrena în analiza propriilor idei despre conflicte; să identifice sursele principale
ale conflictelor; să înţeleagă cum propriile valori le influenţează căile pe care le aleg pentru
rezolvarea conflictelor.
1. Salutul.
2. Jocul „Căciula”.
3. Discuţia „Sursele conflictelor”.
4. “Dicţionarul conflictelor”.
Elevii, grupându-se în perechi completează, cu mai multe variante posibile propoziţia “Un
conflict este...”. Apoi un elev selectează aspectele pozitive, celălalt elev din pereche, pe cele
negative. Ambii alcătuiesc câte o definiţie. Urmează discuţii.
5. Jocul “Facem salata”.
6. Exerciţiul “Ochi pentru ochi”.
Se cere de la elevi să se gândească la cât mai multe enunţuri, probe despre cum să ne
purtăm în situaţii de conflict. Exemplu: “Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Urmează discuţia
enunţurilor. Proverbele ne indică nişte căi de rezolvare a conflictelor.
7. Evaluarea dispoziţiei.

50
8. Salutul de rămas bun.

Activitatea 7.
Obiectivele: A-i antrena în identificarea poziţiilor şi intereselor de bază ale părţilor implicate în
conflict; a-i deprinde să utilizeze diverse procedee de negociere; a-i familiariza cu drepturile
copiilor.
1. Salutul prin transmiterea unui compliment.
2. Evaluarea dispoziţiei cu mutrişoarele.
3. Jocul “Facem salata”.
4. Exerciţiul “Fabrica”.
Li se spune participanţilor că sunt muncitorii unei fabrici. Ei trebuie să negocieze cu
locuitorii oraşului, care-s revoltaţi din cauză că fabrica poluează aerul şi apa din râul din
apropiere. Mai întâi discută în grupe aparte, apoi toţi împreună. La final, discuţii: A fost greu sau
uşor să decideţi asupra soluţiei conflictului? De ce?..
5. Jocul “Îl văd”.
6. Exerciţiul “Numărul corect”.
Cinci voluntari trebuie să negocieze asupra unei formule, care va fi aplicată de ei când vor
lua decizia cum să acţioneze cu cifrele pe care le au în mână fiecare, de la zero la nouă, atunci
când grupa va cere o cifră de la 0 la 45. Numărul să fie alcătuit din suma cifrelor ridicate de cei
cinci participanţi. La final, discuţii. Fiecărui elev i se dă fişa cu regulile negocierilor.
7. Discuţia “Scutul meu de protecţie”.
8. Evaluarea dispoziţiei.
9. Salutul de rămas bun.

Activitatea 8.
Obiectivele: Să poată să definească şi să scrie ce este violenţa; să poată uşor găsi multiplele căi
de rezolvare efectivă, tolerantă a situaţiilor de violenţă; dezvoltarea capacităţilor de a face
distincţie între aptitudini, sentimente şi comportamente.
1. Salutul.
2. Jocul „Acul şi aţa”.
3. Exerciţiul „Unde ne întâlnim cu violenţa?”. Discuţia se organizează în grupe a câte trei
persoane, unde se răspunde la unele întrebări. Apoi în cercul mare se declanşează discuţii,
unde se discută în baza altor întrebări:
 Cum ar arăta societatea noastră dacă nu ar exista violenţă?
 Există multe manifestări violente în societate?
4. Jocul „Şoseta”.
5. Exerciţiul „Nu-mi spune aşa ceva!”.
Fiecare îndeplineşte cu fişa de lucru “Nu-mi spune aşa ceva!”. Exemplu de întrebări: Ce
exprimări/cuvinte (în adresa dvs.) v-ar înfuria nespus de mult?.. Urmează discuţii.
6. Exerciţiul „Minte şi inimă”.
7. Jocul „Să râdem“.
8. Salutul de rămas bun.

BLOCUL 4. SENTIMENTE TRĂITE ÎN CONFLICT

51
Activitatea 9.
Obiectivele: A-i deprinde să identifice ce sentimente au oamenii în situaţiile de conflict, ce
rol joacă sentimentele în situaţiile de conflict; să poată să argumenteze importanţa empatiei în
situaţiile de conflict; să clarifice ce interese de bază au oamenii în diferite situaţii conflictuale.
1. Salutul.
2. Jocul „Dacă aş fi o floare"?
3. Discuţia „Despre sentimentele oamenilor în situaţia de conflict".
4. Exerciţiul „A ne pune în pielea altcuiva".
După desfăşurarea unui joc cu papucii, li se explică elevilor că, într-o situaţie de conflict,
trebuie să fim atenţi nu doar la sentimentele proprii, ci şi la sentimentele celorlalte persoane.
Discuţie: Ce înţelegem prin empatie?
5. Jocul „Îl văd!".
6. Exerciţiul „Sticla de lapte".
Li se citeşte elevilor o situaţie după care urmează discuţia: Cum ar fi putut cei doi să-şi
rezolve problema fără ca să intervină a treia persoană?
7. Evaluarea dispoziţiei în baza baremului de zece puncte.
8. Salutul de rămas bun.

Activitatea 10.
Obiectivele: Să poată identifica lucrurile pe care le apreciază cel mai mult în viaţa lor, să
recunoască opţiunile multiple pe care le putem face când trebuie să decidem cum să ne purtăm
într-o situaţie de conflict; a-i deprinde să folosească brainstormingul în timpul soluţionării
situaţiilor de conflict.
1. Salutul.
2. Jocul „Căciula".
3. Exerciţiul „Nava cosmică".
Se citeşte o povestioară, ca urmare, subiecţii trebuie să ia decizia: să numească cinci lucruri
care sunt cele mai importante pentru ei. Urmează discuţii.
 Cum aţi ales cele cinci lucruri?
 A fost greu să luaţi decizii?
4. Exerciţiul „Decizii dificile".
Se citesc istorioare neterminate, iar copiii trebuie să ia unele decizii. Situaţiile sunt dificile.
Discuţii: Există oare în fiecare situaţie o singură soluţie corectă?
5. Jocul „Transmite fructul".
6. Exerciţiul „Capacele de sticlă".
7. Jocul „Recunoaşte cine vrea să comunice cu tine".
8. Salutul de rămas bun.

BLOCUL 5 . NEGOCIERILE ÎN CONFLICT

Activitatea 11.
Obiectivele: Dezvoltarea abilităţilor de a analiza sentimentele, dorinţele celor aflaţi în
dispută; de a identifica soluţii, reciproc acceptabile, ale conflictului; exersarea utilizării
strategiilor de a face faţă conflictelor din familie.
1. Salutul.

52
2. Jocul „Recunoaşterea colegului după miros".
3. Exerciţiul „Alegerea justă".
Perechile constituite din doi membri se gândesc la o situaţie conflictuală. Apoi analizează:
despre ce fel de conflict e vorba; cine sunt părţile implicate; ce simte fiecare persoană; ce vrea să
obţină fiecare persoană; ce soluţii le-aţi propune voi? Urmează discuţii în cercul mare.
4. Exerciţiul „Prietenul secret".
5. Exerciţiul „Urcând pe scară".
Se discută cei cinci paşi pentru a depăşi în conflict.
6. Exerciţiul „Filmul serial".
7. Jocul „Primirea şi transmiterea senzaţiilor tactile".
8. Evaluarea dispoziţiei.
9. Salutul de rămas bun.

Activitatea 12.
Obiectivele: Dezvoltarea abilităţii de stabilire a unui cod de comportament responsabil
pentru rezolvarea conflictelor; antrenarea în discuţia despre soluţiile posibile despre
soluţionarea/depăşirea unor încălcări ale drepturilor omului, în şcoală.
1. Salutul.
2. Jocul „Într-un picior"?
3. Discuţia „Divertisment pe aceeaşi temă".
4. Jocul „Nu mă împinge".
5. Jocul „Fă complimente prietenului secret".
6. Jocul „Transmite căldura".
7. Salutul de adio.
2.8. Orientarea Şcolară şi Profesională (O.Ş.P.)
Orientarea şcolară reprezintă un sistem de acţiuni socio-educaţionale şi de ordin
psihologic formativ în vederea valorificării optime a resurselor umane prin integrarea adecvată a
fiecărui om in circuitul social al valorilor umane. Orientarea profesională reprezintă un sistem
de măsuri psihopedagogice îndreptate spre optimizarea procesului de angajare a tineretului în
câmpul muncii în corespundere cu dorinţele, aspiraţiile şi aptitudinile formate, şi în corespundere
cu cerinţele de pe piaţa muncii. Orientarea profesională presupune evidenţierea particularităţilor
personale, intereselor şi capacităţilor fiecărei persoane în scopul acordării ajutorului în alegerea
raţională a profesiei, maximal corespunzătoare posibilităţilor individuale.
Orientarea Şcolară şi Profesională se efectuează individual şi în grup (elevi, părinţi,
pedagogi).
Forme de realizare a Orientării Şcolare şi Profesionale pot fi: consilierea, psihodiagnoza,
comunicarea, prezentarea informaţiei, discuţia, întâlnirea cu expertul (CMIOP), seminar, training
ş.a.
Vă prezentăm un model de şedinţă de training în vederea orientării şcolare şi profesionale
a elevilor.

Model de şedinţă de training în vederea orientării şcolare şi profesionale a elevilor

53
 Тренинг «ПОЗНАНИЕ СЕБЯ – КЛЮЧ К ВЫБОРУ ПРОФЕССИИ»

Учебное заведение: школа №33.

Дата: 08.10.2008.
Длительность: 45 минут.
Целевая группа: IX кл.
Автор: Штефанец Д.
Цель: самопознание, расширение представлений о мире профессий.
Задачи:
 Познание своих способностей, желаний;
 Эмоциональное погружение в будущее;
 Усвоение стратегии выбора профессии;
 Соотнесение жизненных ценностей с профессией;
 Познание особенностей различных профессий;
 Самопознание.
Литература:
1. Кабина Ирина, Радзик Татьяна, Тренинг для подростков «Я В МИРЕ
ПРОФЕССИЙ»// Школьный психолог. № 48, 2003.
2. КАЗАРОВА Екатерина. Проблема выбора. Программа психолого-педагогической
поддержки профессионального самоопределения учащихся// Школьный психолог.
№ 2, 2007.
3. Пряжников Н.С. Игровые профориентационные упражнения. Методическое
пособие. М.: Издательство «Институт практической психологии». Воронеж: НПО
«МОДЭК», 1997.
4. Пряжников Н.С. Методы активизации профессионального и личностного
самоопределения. М. Воронеж, 2002.
5. Резапкина Г. Я и моя профессия. Факультативный курс для учащихся 9-х
классов.//Школьный психолог, № 14, 1999.
6. Резапкина Г.В. Программа предпрофильной подготовки для 9-х классов
«ПСИХОЛОГИЯ И ВЫБОР ПРОФЕССИИ».

Ход занятия:
1. Приветствие.
Выбор профессии является очень важным моментом в биографии человека,
влияющим на все сферы жизни. Самоопределяясь, вы выбираете друзей, увлечения,
любимые предметы, темы самостоятельных творческих работ, спецкурсы. Поэтому очень
важно научиться выбирать сознательно, мотивируя свой выбор.
На выбор профессии влияют различные факторы:
 Социокультурный фактор подразумевает субъективную оценку престижности и
значимости профессии;
 Социоэкономический фактор – оценку материального положения в результате
овладения профессией;
 Социально-психологический – связан с влиянием семьи и друзей;

54
  Психологический фактор определяется особенностями характера, способностей,
личностных качеств.
Что нужно знать, чтобы осознанно принимать решения? Прежде всего – свои
особенности и возможности. Затем – особенности того, из чего предстоит выбирать. Далее
– свои цели и желания, ожидания и представления о будущем. Именно на эти вопросы мы
и будем отвечать в процессе занятий.

2. Игра с мячом.
Цель: эмоциональное погружение в будущее.
Учащиеся встают в круг и в случайном порядке перебрасываются мячом, называя
ассоциации к слову «будущее».

3. Упр. «Дом моего успеха». 4 группы

Цель: стратегия выбора профессии.
Участники объединяются в 4 команды. Каждой команде предлагается на карточке схема
«Дом моего успеха» (приложение 1). Необходимо ответить на вопросы: что я хочу, что я
могу, что я должен делать для выбранной будущей профессии.
Каждый человек хотя бы раз в жизни выбирал себе профессию. Чтобы принять
правильное решение, необходимо учесть множество факторов – свои желания,
психологические возможности, а также потребности общества.
Существует формула выбора профессии, которая в общем виде показывает, как
сделать оптимальный выбор.

ХОЧУ + МОГУ + НАДО = Стратегия профессионального успеха

В месте их пересечения - правильный выбор профессии.

4. «Ценностные ориентации».
Цель: соотнесение жизненных ценностей с профессией.
Участникам предлагаются на карточке следующие ценности:

Здоровье Бескорыстная забота о благе других

Интересная работа Жизнерадостность
Наличие хороших и верных друзей Чувство юмора
Признание, слава Умение принимать обдуманные решения
Познание, интеллектуальное развитие Твердая воля
Общественная и политическая активность Терпимость к взглядам и мнениям других
Развлечения Честность
Свобода Трудолюбие
Счастливая, семейная жизнь Деньги
Творчество Уверенность в себе

Задание: «Необходимо проранжировать эти ценности с точки зрения того, какие из них
позволяет реализовать выбранная вами профессия».

5. Игра «Угадай профессию».

55
Каждому участнику на спине приклеивается лист с названием профессии.
Задача: задавать закрытые вопросы, чтобы угадать профессию.

6. Анкета «Моя будущая профессия» (приложение 2).

7. Рефлексия, ритуал прощания. «Что важного о себе вы узнали сегодня на этом

занятии?»

Приложение 1.
ДОМ МОЕГО УСПЕХА

56
 Профессия _________________________

Надо

Могу

Хочу

Приложение 2.

АНКЕТА «Моя будущая профессия»

Ф.И.О. _____________________________________________
Класс _______ Школа __________________Дата _________

1. Дата рождения ___________________________

2. Какую профессию и учебное заведение вы выбрали?
Профессия: _________________________________
57
 Учебное заведение: __________________________
3. Какую профессию советуют вам выбрать?
Родители __________________________
Учителя ___________________________
Друзья ____________________________
4. Какие школьные предметы вам нравятся больше всего? ___________________________
_____________________________________________________________________________
5. Чем вы любите заниматься в свободное время? __________________________________
_____________________________________________________________________________
6. Какая область деятельности вас больше интересует? (нужное подчеркнуть)
a) Естественно-научная (математика, физика, химия, биология, медицина, геология,
сельское хозяйство)
b) Общественно-научная (история, философия, экономика, право)
c) Гуманитарная (литература, журналистика, лингвистика, педагогика, психология)
d) Искусство (музыкальное, театральное, изобразительное, вокальное)
e) Определенные интересы отсутствуют
7. В каких кружках вы занимаетесь дополнительно? ________________________________
8. В какой работе класса вы принимаете активное участие? __________________________
9. Какие профессии вас привлекают? Назовите их __________________________________
10. Ваши отметки по следующим предметам:
Алгебра ____ Геометрия _____
Физика _____ Литература ____
Химия _____ Русский язык___
Биология ___ Иностр. язык___
География __ Трудовое обучение ___
История ____ Черчение ______
11. Сколько времени вы делаете уроки? _________________________________________
12. Имеются ли у вас хронические заболевания? __________________________________

2.9. Instruirea psihologică

Instruirea psihologică reprezintă o formă de activitate complexă a psihologului din
sistemul învăţământului preuniversitar, orientată spre formarea, la pedagogi, elevi, părinţi sau
tutori, a culturii psihologice generale, a dorinţei de a utiliza cunoştinţele acumulate în activitatea
cu copiii sau în interesul propriei dezvoltări complexe, la fiecare etapă de vârstă.
Forme de instruire psihologice pot fi: orele de psihologie, comunicarea, prezentarea
informaţiei, discuţia, seminarul, trainingul, masa rotundă, olimpiada, TVC-ul, serata, săptămâna
psihologiei, Ziua uşilor deschise, clubul de psihologie, ziarul etc.

58
 Psihologul va promova şi va susţine cele mai înalte standarde ale disciplinei, va contribui
la dezvoltarea psihologiei şi a societăţii, în general, prin comunicări în mass-media: TV, radio,
publicaţii.

2.10. Formarea şi dezvoltarea profesională

Această activitate presupune informarea permanentă a psihologului, participarea la
programe de formare continuă (cursuri de perfecţionare cu durata de 3 săptămâni, seminare,
conferinţe, mese rotunde, training-uri, confirmate prin certificate de participare), studierea
literaturii ştiinţifice, publicaţii.

2.11. Raport de activitate anual

Raportul de activitate anual reprezintă o comunicare scrisă, elaborată de psihologul
şcolar, care cuprinde indicatori cantitativi şi calitativi ai activităţii Serviciului de Asistenţă
Psihologică pentru un an de studii. Este prezentat în cadrul şedinţei Consiliului profesoral,
aprobat de directorul instituţiei şi prezentat specialistului principal, DGETS.
În continuare, vă propunem forma unui raport anual, care se elaborează în baza
rapoartelor semestriale.

Raport anual
cu privire la asistenţă psihologică
realizată în cadrul Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din mun. Chişinău,
anul de studii 2009-2010

Psiholog Emilia Moraru, stagiu psihologic 18 ani, grad didactic superior

Numărul de elevi în instituţie 1060, clase 32, cadre didactice 55.
Obiectivele pe anul curent de studii:
 Studierea procesului de dezvoltare a personalităţii elevilor;
 Evidenţierea timpurie a particularităţilor copilului, care pot cauza apariţia
dificultăţilor, dereglărilor în dezvoltarea intelectuală a personalităţii copilului;
 Prevenirea comportamentelor cu risc a elevilor;
 Formarea deprinderilor de autoreglare a emoţiilor, comportamentului etc.;
 Realizarea consilierii individuale şi în grup cu elevii în baza problemelor de instruire,
dezvoltare, autodeterminare, relaţii interpersonale cu adulţii şi semenii, autoeducaţie;
 Facilitarea stabilirii relaţiilor interpersonale bazate pe parteneriat, prietenie între
profesori şi părinţi.
Numarul de activităţi de psihoprofilaxie în anul de studii 2009-2010

Numărul de Forme de activitate Numărul de

măsuri pentru Informaţie Discuţii Seminare Masă rotundă participanţi
Elevi 25 9 3 1 1080
Părinţi 24 1 880
Pedagogi 2 2 88
Total activităţi 51 9 5 2 2048

59
 .Subiectele cele mai relevante ale activităţilor de psihoprofilaxie:
 pentru elevi: (3subiecte)
* Cum mă văd ceilalţi. Cum aş vrea să fiu?
* Drepturile Omului – încep cu Drepturile Copilului;
* Cum pot reuşi în viaţă („Cheia succesului”);
* Eu şi cariera profesională. Planuri de viitor;
* Comportamente cu risc pentru sănătate;
* Realitatea lumii profesionale: ieri, azi, mâine. Prejudecăţi despre anumite profesii;
* Succesul pe care ţi-l doreşti la examene poate fi obţinut! Stresul examenelor!
* Autocunoaştere şi realizare.

 pentru părinţi: (3 subiecte)

* Familia – factor al succesului sau insuccesului şcolar;
* Influenţa montajului psihologic asupra dezvoltării personalităţii copilului;
* Adolescentul – oportunităţi şi riscuri;
* Cauze şi modalităţi de soluţionare a conflictelor în familie;
* Stiluri de comunicare în familie;
* Despre interesele profesionale şi domeniile de activitate a elevilor;
* Portretul psihosocial al preadolescentului.

 pentru pedagogi: (3 subiecte)

* Diminuarea comportamentului agresiv la preadolescenţi (training de 3 ore);
* Disciplina – modalitate de influenţă psihopedagogică;
* Modalităţi de intervenţie educaţională în abordarea psihologică a comportamentului
autodistructiv la elevi (training de 3 ore);
* Prevenirea violenţei în şcoală (comunicare şi prezentare în Power Point).

Activitatea de consiliere în anul de studiii 2009-2010

Grupul – ţintă Tipul de Numărul de Total consultaţii

consiliere participanţi
Elevi Individual 176 176
De grup 1023 28
Părinţi Individual 83 83
De grup 809 24
Pedagogi Individual 66 66
De grup 90 6
Total 2247 383

Subiectele abordate în cadrul consilierii au fost:

cu elevii: (3 subiecte)
 soluţionarea unor probleme personale sau de grup;
 depăşirea situaţiilor conflictuale;
 stabilirea unor relaţii interpersonale optime;
 automodelarea personalităţii;
 creşterea eficienţei personale;
 comportamente cu risc de sănătate;
 cunoaştere şi autocunoaştere etc.
cu părinţii:(3 subiecte)
 funcţia educativă a familiei;
60
  rolul familiei în formarea personalităţii copilului;
 dificultăţi în relaţia părinte-copil;
 consecinţele divorţului asupra dezvoltării personalităţii;
 managementul conflictului şi dezvoltarea personală.
cu pedagogii:(3 subiecte)
 discuţii cu diriginţii în vederea stabilirii problemelor specifice fiecărei clase;
 identificarea cazurilor problemă;
 elaborarea şi comunicarea unor materiale informative temele: managementul clasei;
cunoaşterea elevilor; prevenirea eşecului şcolar etc.;
 factorii implicaţi în suicidul elevilor.

Elevii incluşi în grupurile de dezvoltare şi remediere psihologică în anul de studii

2009-2010

Tipul de remediere Total elevi Rezultatul remedierii

Recuperare Recuperare Nerecuperare
parţială
De grup 30 25 3 2
Individual 10 10
Dezvoltativ/ grup 105
Total 145 35 3 2
Numărul de şedinţe: de grup – 48, individual – 70.

Notă! Şedinţele de remediere au fost aplicate în scopul: dezvoltării conduitei asertive şi a

comunicării interpersonale eficiente; dezvoltării comunicării constructive; dezvoltării
încrederii în forţele proprii;
Training psiho-social: „Eu şi relaţiile mele” – training dezvoltativ de 6 ore pentru elevii
claselor a V-a (3 clase - 105 elevi).

Activitatea de psihodiagnoză în anul de studii 2009-2010

Grupul - ţintă Forma Nr. de subiecţi Subiecţi cu rezultate

diagnosticului joase
Elevi Individual 65 Nu sunt
De grup 586
Părinţi Individual
De grup
Pedagogi Individual
De grup 48
Total 699
Numărul de tehnici utilizate: 22.

Notă! Au fost anchetaţi 452 elevi şi 38 cadre didactice, conform Ordinului nr.2440 din
04.12.2009, DGETS, cu privire la anchetarea cadrelor didactice în scopul desfăşurării procesului
de instruire eficient în instituţiile de învăţământ preuniversitar din mun. Chişinău.

Participări la seminare, conferinţe din cadrul DGETS şi /sau alte programe educaţionale
(ONG):

61
  Participarea la seminarul teoretico-practic al psihologilor din mun. Chişinău, liceul
„Nicolae Iorga”, cu subiectul: „Bazele teoretice şi metodologice ale trainingului psiho-
social: caracteristica, etapele, scopul, pregătirea şi organizarea”;
 Participarea la seminarul teoretico-practic al psihologilor din mun. Chişinău, liceul
„Gheorghe Asachi”, cu subiectul: „Rolul serviciului psihologic în diminuarea tulburărilor
comportamentale ale elevilor”;
 Pregătirea suportului informaţional şi participarea, în calitate de moderator, în cadrul
Seminarului teoretico-practic pentru psihologii din mun. Chişinău, liceul „Natalia
Dadiani”, cu subiectul: „Modalităţi de intervenţie educaţională în abordarea psihologică a
comportamentului autodistructiv la elevi”;
 Pregătirea suportului informaţional la subiectul „Prevenirea violenţei în şcoală” şi
prezentarea în Power Point pentru directorii din instituţiile de învăţământ preuniversitar
din sectorul Botanica;
 „Metode şi tehnici de lucru cu copiii rezidenţi ai Centrelor de Plasament şi pregătirea lor
pentru re/integrarea în societate”. Comunicare cu elemente de training în cadrul
seminarului teoretico-practic pentru managerii şi asistenţii sociali ai Centrelor de
Plasament al Copilului din mun. Chişinău, organizat de Direcţia Municipală pentru
Drepturile Copilului în colaborare cu Centrul de Plasament „Regina Pacis”.

Concluzii şi sugestii:
 De clarificat orele de lucru ale psihologului, reieşind din sarcina didactică de 18 ore
săptămânal, după cum sunt remuneraţi, conform grilei de salarizare.
 Scrisoare-Adresare în instanţele superioare cu privire la grila de remunerare a
psihologului pentru a evita neînţelegerile cu administraţia instituţiei de învăţământ
preuniversitar privind, orele de lucru ale psihologului.

În concluzie: planul de activitate cu privire la asistenţa psihologică în Liceul Teoretic „Mircea

Eliade” a fost realizat cu succes, conform obiectivelor propuse pentru anul de studii 2009 – 2010.

Emilia Moraru, psiholog, grad didactic superior

Data prezentării: 15 mai 2010

62
 Capitolul III. ACTE SPECIALE

Actele speciale sunt cele, care asigură aspectele procesuale şi de conţinut ale muncii
psihologului. În categoria acestora intră:
 Examenul psihologic şi concluzii;
 Procesele verbale ale psihodiagnozei (individual, grup);
 Notele informative cu privire la cercetarea psihologică a elevilor;
 Fişa de caracterizare psihologică a elevului (la solicitare);
 Fişele de examinare (elevii din grupul de remediere);
 Fişa de asistenţă la ore;
 Fişa de orientare a elevului la Centre specializate („Amicul”, „Armonie”, „Neovita”,
„Centrul de sănătate emoţională” etc.).
Actele enumerate sunt de uz intern şi accesul altor persoane este strict interzis.
Ele se păstrează în cabinetul de asistenţă psihologică şi vor fi prezentate specialiştilor din
domeniu.

Vă propunem model de completare a proceselor verbale cu privire la realizarea activităţii

de psihodiagnoză.

Proces-verbal al psihodiagnozei de grup nr.1

Clasa: I-a Vârsta: 6 – 7 ani Data: 15.09.2009

Metodica: Kern-Îyraseck.
Scopul: determinarea maturităţii şcolare la copii.
Examinator: Emilia Moraru, psiholog, grad didactic superior.

Nr. Numele, Proba nr. Proba Proba Nivelul NOTA!

Prenumele 1 nr. 2 nr. 3
1. AC 1 1 1 3/n. m/sus mediu N
2. BM 1 3 1 5/n. m/sus mediu N
3. BV 5 2 2 9/n. mediu N
4. BPR 3 2 1 6/n. m/sus mediu N
5. CA 2 4 2 8/n. mediu N
6. CM 1 1 1 3/n. m/sus mediu N
7. CO 1 5 1 7/n. mediu N
8. CE 3 2 2 7/n. mediu N
9. CI 3 1 2 6/n. m/sus mediu N
10. DM 1 1 1 3/n. m/sus mediu N
11. DT 1 1 2 4/n. m/sus mediu N
12. DD 1 1 1 3/n. m/sus mediu N
13. GO 3 2 2 7/n. mediu N
14. GA 3 2 1 6/n. m/sus mediu N
15. G D 2 1 1 4/n. m/sus mediu N
16. MP 2 1 2 5/n. m/sus mediu N
17. MN 2 1 2 5/n. m/sus mediu N
18. MM 1 1 1 3/n. m/sus mediu N
19. PP 2 1 2 5/n. m/sus mediu N
20. PA 3 1 2 6/n. m/sus mediu N
21. SG 2 4 2 8/n. mediu N
63
22. SC 1 4 4 9/n. mediu N
23. TC 2 1 4 7/n. mediu N
24. TT 2 2 3 7/n. mediu N
25. UI 3 2 5 10/n. mediu N
26. VA 2 1 1 4/n. m/sus mediu N
Notă: „N” – norma.
Total: 26 elevi
Concluzii: Am constatat că gradul de maturitate şcolară este mediu şi mai sus de mediu.
Rezultatele obţinute denotă pregătirea bună a şcolarului mic pentru trecerea la treapta primară şi
stabilirea noului statut de „elev”.
Psiholog Emilia Moraru semnătura: E. Moraru
Rezultate *: psihologul notează observările cu privire la rezultatele obţinute (grup de remediere,
norma, direcţionare la centru specializat etc.).

Proces-verbal al psihodiagnozei individuale Nr. 2

Nume, Prenume: A C; Instituţia: Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, mun. Chişinău

Vârsta: 11 ani; Clasa: a V-a; Data: 29.09.2009
Scopul examinării: determinarea nivelului de anxietate şcolară; autoaprecierea stărilor psihice la
elevi; cercetarea inteligenţei verbal-logice a elevilor.
Examinator: Emilia Moraru, psiholog, grad didactic superior.

Examinarea datelor
Nr Tehnica/Metodica Valori brute Nivelul plasării
1. Chestionarul Phillips ( 8 factori) F.1 – 45,4%; F.2. – 36,3%; F.3 Anxietate şcolară
– 23,07%; F.4 – 50%; F.5 – moderată
50%; F.6 – 40%; F.7 – 40%;
F.8 – 37,5%.
2. Test de personalitate (după An. – 11; Fr. – 10; Ag. – 9; N. mediu
Eysenck) Rig. – 13;
3. Test Raven (proba nonverbală) 51/128 N. m/peste mediu
4.
5.
6.

Concluzii: În urma probelor aplicate, conform rezultatelor, elevul A.C. din clasa a V-a a obţinut
nivel mult peste mediu a inteligenţei verbal-logice, nivel mediu de autoapreciere a stărilor
psihice, anxietate şcolară moderată.
Recomandări: Consiliere psihologică individuală cu privire la rezultatele testărilor; participarea
la şedinţele de training dezvoltativ de o zi, organizat pentru toată clasa.
Psiholog Emilia Moraru semnătura E.Moraru
Recomandări metodice
cu privire la elaborarea notelor informative
(examinarea psihologică, asistenţa la ore, desfăşurarea unor acţiuni cu caracter psihologic)

64
Cerinţele de bază faţă de nota informativă în baza unui sondaj multiaspectual efectuat:
1. Caracterul laconic, concret al expunerii materialului factologic;
2. Continuitatea logică a părţilor componente ale textului notei informative;
3. Argumentarea tuturor afirmaţiilor din text;
4. Precizarea aspectelor care ar exclude posibilitatea oricăror interpretări subiective (se
exclud categoric afirmaţiile de exemplu „Îmi place...” „Nu mi-a plăcut”).

A. Etapele de elaborare
I. Etapa introductivă indică subiectul examinării psihologice, numărul asistenţelor la ore,
desfăşurării unor acţiuni cu caracter psihologic; scopul, persoana responsabilă. În elaborarea
părţii introductive psihologul şcolar poate lua drept puncte de reper întrebările: „Ce?”, „Către
cine?”, „Când?”, „Pentru ce?”.
II. Etapa analitică expune rezultatele psihodiagnozei, apreciază, evidenţiază cauzele, lacunele
care au fost depistate.
III. Etapa finală apreciază finalitatea activităţii realizate, a calităţii competenţelor şi abilităţilor
elevilor, conform particularităţilor de vârstă, axate pe caracterul pozitiv al educaţiei; conţine
recomandări, conform actelor normative.

B. Conţinutul notei informative

I. Partea introductivă:
Subiecţii supuşi examinării;
Termenii de examinare;
Subiectul/problema examinării;
Obiectivele examinării;
Programa şi materialele (bateria de teste şi metodici aplicate);
Examinator.

II. Partea analitică:

Caracteristica generală a problemei examinate în cadrul activităţii preconizate (rezultatele
obţinute în urma metodelor aplicate);
Aspectele pozitive şi strategiile de soluţionare a întrebărilor incluse în programul de examinare;
Stabilirea relaţiei cauză-efect care a contribuit la obţinerea rezultatelor urmărite;
Trebuie de răspuns la toate întrebările din programul de examinare şi de apreciat eficienţa tuturor
soluţiilor care au contribuit pozitiv la rezolvarea fiecărei probleme. Este necesar de a evidenţia
factorii care au contribuit la obţinerea succesului şi a stabili cauzele apariţiei aspectelor negative
ale activităţii de examinare (inclusiv cunoştinţe insuficiente).

III. Partea generalizatoare:

Generalizarea rezultatelor analizei, concluzii;
Stabilirea formelor de lucru cu elevii problematici;
Elaborarea recomandărilor concrete cu includerea aspectelor asupra cărora se va lucra în
continuare;
Stabilirea termenilor examinării psihologice repetate;
Semnătura autorului notei informative;

65
Data întocmirii notei informative.

Vă propunem 2 modele de note informative.

Notă informativă
,,Cunoaşterea elevilor – condiţie a realizării unui demers didactic diferenţiat şi
individualizat la înmatricularea în clasa întâi”

Perioada de examinare: septembrie 2010

Grupul ţintă: elevii claselor I
Responsabil de examinare: psihologul şcolar
Scopul:
o Examinarea gradului de pregătire şi maturizare şcolara a copilului la momentul
înmatriculării în clasa I;
o Identificarea copiilor nepregătiţi de şcoală, din punct de vedere socio-emoţional;
o Identificarea grupului de copii ce pot manifesta inadaptare şcolară în clasa I.
Obiectivele intermediare:
• determinarea nivelului de dezvoltare intelectuală (nonverbală) a copiilor în momentul
înmatriculării în clasa I;
• determinarea nivelului de cunoştinţe generale ale copilului;
• cercetarea nivelului de dezvoltare a atenţiei voluntare;
• examinarea nivelului de dezvoltare a voluntarităţii şi motricităţii.
Metodele de examinare multaspectuală:
1. Metodica Kern-Jirasek;
2. Chestionarul pentru elevi N.S. Gutchina;
3. Metodica „Căsuţa”;
4. Metodica „Dictare grafică” (D.B. Eliconin).

Motivaţia alegerii temei de examinare a elevilor înmatriculaţi în clasa I:

„Întrucât natura şi societatea umana progresează prin diferenţiere şi nu prin uniformizare,
interesul adulţilor nu trebuie să fie tocirea particularităţilor individuale până la dispariţie, ci
respectarea lor, pentru ca prin educaţie şi instruire, fiecare individualitate să poată fi transformată
într-o personalitate complexă, capabilă să creeze noi valori materiale şi spirituale”.
Una dintre direcţiile modernizării învăţământului contemporan vizează flexibilitatea
instruirii şi educaţiei pentru a asigura dezvoltarea competenţelor şi aptitudinilor fiecărui elev, în
raport cu propriile posibilităţi intelectuale.
Problema instruirii diferenţiate nu este nouă, ci numai modul de abordare. În acest sens,
aria activităţii serviciului psihologic şcolar în preocupările sale s-a extins:
 în scopul de a cunoaşte mai bine copilul la intrarea într-un nou mediu de instruire,
precum şi în perioada trecerii în alt ciclu de învăţare, în vederea proiectării şi desfăşurării
unui demers didactic flexibil, centrat pe elev, prin respectarea particularităţilor de vârstă
şi individuale;

66
  iniţieri unei activităţi instructiv-educative mai variate, nuanţate, ţinând cont de faptul că
elevii sunt diferiţi;
 în vederea promovării unei acţiuni complexe de asistenţă a copilului (medicală, socială,
psihopedagogică). Orientarea demersului didactic diferenţiat va viza adaptarea activităţii
de învăţare, îndeosebi, raportarea conţinutului, a formelor de organizare şi metodologia
didactică la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere, la ritmul de
lucru.
Toamna anului şcolar 2010 – 2011 a adus în clasele I un contingent de copii cu vârsta
cuprinsa între 6 ani şi 7 ani şi 10 luni.
Examinarea elevilor clasei I se realizează în baza planului de perspectivă a activităţii
serviciului psihologic şcolar, ce presupune intervenţia şi desfăşurarea de viitor a unor activităţi
de dezvoltare şi de remediere a proceselor psihice.
Ipoteza de lucru: dacă vom cunoaşte nivelul de dezvoltare cognitiv şi psihomotor al
şcolarului mic la intrarea în clasa I, vom putea interveni eficient cu scopul formării personalităţii
copiilor şi ajustarea la standardele maxime permise de particularităţile lor individuale, precum şi
în vederea adaptării lor la treapta primară.
Au fost utilizate şi alte metode de acumulare a datelor: asistenţa la ore şi observaţia
sistematică; analiza produselor-activităţi, convorbirea.
Au fost supuşi examinării multiaspectuale: 109 elevi dintre care: 53 fete -48,62%; 56
băieţi - 51,37%.
Din discuţie cu copiii, am constatat că:
 59 elevi au frecventat grădiniţa 3 ani - 54,12%;
 25 elevi au frecventat grădiniţa 2 ani - 29,93%;
 25 elevi au frecventat un an grădiniţa - 29,93%.

În continuare propunem interpretarea rezultatelor metodelor de psihodiagnostic aplicate.

l. Metodica Kern-Jirasek (Tab. 1)
Scopul: determinarea nivelului de maturitate şcolară a copiilor înmatriculaţi în clasa I.

Tabelul 1. Nivelul de maturitate a elevilor claselor I

Clasa Nr.elevi Mai sus Mediu Mai jos de
Mediu mediu
I-,,A" 32 20 9 3
I-“B" 28 17 4 7
I-,,C" 22 19 0 3
I “D” 27 20 4 3
Total 109 71 17 16

Am constatat următoarele date: 71 elevi – nivel mai sus de mediu, 17 elevi – nivel mediu,
16 elevi – nivel mai jos de mediu şi scăzut. Astfel putem afirma că 14,6% dintre elevi pot
manifesta dificultăţi la etapa de adaptare şcolară.
Nivelul general al dezvoltării intelectuale a copilului este potenţialul care poate fi
valorificat în procesul instructiv-educativ, el se datorează câtorva factori: factorul ereditar, nivelul
de investiţie al familiei şi al societăţii, precum şi munca asiduă şi sistematică a copilului.
Generalizând, putem spune că elevii preponderent sunt pregătiţi pentru înmatricularea în clasa I.
67
 Pentru copiii care nu sunt pregătiţi suficient de şcoală, psihologul va crea grupuri de
remediere psihologică şi dezvoltare a proceselor psihice.

2. Chestionarul pentru elevi (după Gutchina) (Tab. 2).

Scopul: determinarea nivelului de dezvoltare a gândirii verbale.

Tabelul 2. Nivelul de dezvoltare a gândirii verbale

Nivelul*
Clasa Nr.elevi Înalt Mai sus Mediu Mai jos de Minim
Mediu mediu
I-,,A" 32 15 10 5 2 -
I-,B" 28 - 18 10 - -
I-,,C" 22 15 6 1 - -
I “D” 27 19 6 2 - -
Total 109 49 40 18 2 -
*nivelul de dezvoltare a gândirii verbale se calculează în funcţie de răspunsurile copilului.

Am constatat următoarele rezultate: 49 elevi manifestă nivel înalt de dezvoltare al gândirii

verbale, 40 elevi – nivel mai sus de mediu, 18 elevi – nivel mediu, şi doar 2 elevi – nivel mai jos
de mediu. Aceste date ne vorbesc despre faptul că elevii posedă cunoştinţe generale. În grupul de
remediere psihologică vor fi incluşi cei 2 elevi (1,8%).
Nivelul general al dezvoltării gândirii verbale a copiilor depinde de următorii factori:
nivelul intelectual al părinţilor, nivelul comunicării şi receptivităţii părinţilor la rugămintea
copilului de a-i citi o carte, de a discuta o secvenţă de film, discuţii şi plimbări la natură în
procesul cărora copilul cunoaşte, întreabă şi înţelege.

3. Metodica „Căsuţa” (Tab. 3)

Scopul: determinarea nivelului de dezvoltare al atenţiei voluntare.

Tabelul 3. Nivelul de dezvoltarea al atenţiei voluntare

Nivelul
Clasa Nr.elevi Înalt Mediu Mai jos de mediu Total
I-,,A" 32 15 15 2 32
I-,B" 28 12 14 2 28
I-,,C" 22 17 2 3 22
I “D” 27 19 4 4 27
Total 109 63 35 11 109

În urma analizei rezultatelor, am depistat următoarele: 63 elevi manifestă un nivel înalt al

dezvoltării atenţiei voluntare şi motricităţii, 35 elevi – nivel mediu, 11 elevi – nivel mai jos de
mediu. 10% elevi care au demonstrat nivel mai jos de mediu vor fi incluşi în grupul de dezvoltare
şi remediere psihologică.

4. Metodica „Dictare grafică” (Tab. 4)

Scopul: determinarea nivelului de dezvoltare a voluntarităţii.

68
 Tabelul 4. Nivelul de dezvoltare al voluntarităţii
Clasa Nr.elevi Nivel Mediu Mai jos Minim Total
înalt de mediu
I-,,A" 32 25 7 - - 32
I-,B" 28 22 6 - - 28
I-,,C" 22 17 5 - - 22
I “D” 27 20 7 - - 27
Total 109 84 25 0 0 109

În urma analizei rezultatelor am constatat dezvoltarea voluntarităţii la elevi: 84 de elevi au

nivel înalt de dezvoltare, 25 de elevi au nivel mediu.
În concluzie menţionăm că, elevii supuşi cercetării psihologice îndeplinesc indicaţiile
adultului fără a-şi sustrage atenţia, acţionează în corespundere cu regula, ceea ce asigură succesul
lor şcolar pe viitor.

Interpretarea rezultatelor probelor de cunoaştere a elevilor, după prima aplicare

Copilul de 7 ani este mai competent în realizarea sarcinilor cognitive, dezvoltarea fiind datorată
formării şi maturizării structurilor cognitive, care potenţează capacitatea operaţională a gândirii.
Probele au creat o imagine integră asupra dezvoltării la vârsta de 6-7 ani, mai ales, la vârsta mai
mică şi în zonele de deficit ale acestei dezvoltări. Cea mai mare diferenţă s-a constatat la
dezvoltarea gândirii nonvervale şi atenţiei voluntare. Aceste date confirmă că copiilor le este
greu să se orienteze spre un model, întâmpină dificultăţi în percepţii spaţiale, ale coordonării
senzomotorii.
Punctajul obţinut de către unii elevi la proba de determinare a maturităţii şcolare a fost
mai mic, deoarece nu au frecventat grădiniţa. Din rezultatele aceleași metodici, am constatat că
unii copii ştiu să citească cursiv, cunosc şi scriu cu litere mari de tipar, nu doar propriul nume, ci
şi alte cuvinte. Au un vocabular bine dezvoltat, exprimare coerentă, expresivă.
Concluzii:
Metodicile de determinare a maturităţii şcolare, a atenţiei voluntare, voluntarităţii,
chestionarul pentru elevi au confirmat pregătirea copiilor de etapa primară.
Examinarea la început de an şcolar demonstrează că o cunoaştere profundă a nivelului de
dezvoltare a elevilor permite alegerea strategiilor didactice potrivite de predare-învăţare şi
evaluare, de stimulare şi corelare a relaţiilor interindividuale şi de încurajare a învăţării, prin care
elevul asimilează noţiuni şi comportamente care influenţează pozitiv dezvoltarea personalităţii.
Comparând rezultatele obţinute, în urma aplicării probelor şi a analizei rezultatelor
activităţii elevilor, pe parcursul lunii septembrie, am constatat prezenţa competenţelor de bază,
solicitate de prima etapă a perioadei de adaptare, pe care le antrenează învăţătorul, ţinând cont de
recomandările sugerate de psiholog.
Recomandări: Cunoaşterea psihologiei elevilor facilitează proiectarea întregului demers
didactic axat pe strategii de învăţare activ-participative, prin intermediul cărora se conturează
identitatea distinctă a grupului de elevi. Demersul didactic va fi orientat spre formarea:
- responsabilităţii individuale (se evaluează frecvent performanţa fiecărui elev);
- interacţiunii directe (elevii se ajută unii pe alţii, încurajându-se şi împărtăşindu-şi ideile);
- interdependenţei pozitive (elevii realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun sfârşit
sarcina de lucru a grupului);
69
- formarea bazelor deprinderilor interpersonale de integrare în grupul mic (luarea deciziei,
încrederea reciprocă, comunicare şi întrajutorare);
- procesării în grup (elevii efectuează evaluări reciproce, pentru a vedea cît de bine şi-au atins
scopurile şi cît de eficienţi au fost în cadrul activităţilor organizate la nivel de grup).
Se recomandă următoarea literatura metodică de specialitate învăţătorilor clasei I, în
scopul cunoaşterii particularităţilor de vârstă a şcolarului mic:
1. Allport G.W. Structura şi dezvoltarea personalităţii. Editura Didactică şi Pedagogică.
Bucureşti, 1983.
2. Badea Elena. Caracterizarea dinamica a copilului şi adolescentului de la 3 la 18 ani cu
aplicaţii la fişa şcolară. Editura Didactica şi Pedagogica R.A. Bucureşti, 2000, p. 12-16.
3. Clinciu Aurel Ion. Metoda de determinare a nivelului dezvoltării motorii şi cognitive a
copilului preşcolar mare. Editura Psihomedia. Braşov, 2005, p. 3-23.
4. Constandache Mirela. Profesionalism şi competenţa în cariera didactică. Editura Ex
Ponto. Constanta, 2006, p.40-45.
5. Coaşan Aurelia, Vasilescu Anton. Adaptarea şcolară. Editura Didactică şi Pedagogică.
Bucureşti, 1987. p. 34-38.
6. Cosmovici A., Craciunescu R. Metode pentru cunoaşterea personalităţii. Editura
Didactica si Pedagogica. Bucureşti, 1972. p. 43-56.
7. Creţu Carmen, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 2001. p. 56-
72.
8. Dan Elena. Şcolarul şi particularităţile vârstei lui. Editura Medicală. Bucureşti, 1984. p.
22-34.
9. Dicţionar de pedagogie. Editura Didactică şi Pedagogica. București, 1979. p. 35.
10. Dragu Anca, Cristea Sorin. Psihologie şi Pedagogie şcolară. Editura Ovidius University
Press. Constanţa, 2002. p. 43-47.
11. Eazar Alexandru. Situaţii motivaţionale favorabile învăţării de tip şcolar. Editura
Didactica si Pedagogica. București, 1998. p. 3-10.
12. Şchiopu Ursula. Aspecte ale adaptării în perioada micii şcolarităţi. Editura Didactica si
Pedagogica, Bucureşti, 1998. p. 44-46.
13. Verza Emil, Verza Florin Emil. Psihologia vârstelor. Ed. Pro Humanitatea. Bucureşti,
1994. p. 51-62.

30 septembrie 2010 Ludmila Mazâlu, psiholog

Nota informativă * cu privire la realizarea examinării psihologice
la etapa de trecere din ciclul primar în cel gimnazial

LT „D.Alighieri”
Termeni de realizare: aprilie-mai 2010
Grupul ţintă: elevii claselor a IV-a
Responsabil: Mazâlu L., psiholog şcolar
Scopul:
determinarea nivelului de pregătire generală al elevilor la etapa de trecere din ciclul
primar în cel gimnazial (elevii claselor a IV-a);
identificarea grupului de risc printre elevii claselor a IV-a, ce pot manifesta inadaptare

70
 şcolară la etapa de trecere şi adaptare la ciclul gimnazial.
Obiective:
 Studierea nivelului de dezvoltare intelectuală a elevilor clasei a IV-a la etapa de
trecere;
 Determinarea nivelului de cunoştinţe şi pregătire generală la etapa de trecere din
ciclul primar la ciclul gimnazial;
 Cercetarea nivelului de manifestare al agresivităţii, rigidităţii, frustrării şi anxietăţii
şcolare;
 Examinarea nivelului de dezvoltare a proceselor psihice;
 Identificarea tipului de motivaţie şcolară;
 Cercetarea prezenţei anumitor factori perturbatori ai personalităţii;
 Studierea modelului şi tipului de educaţie şi relaţionare în familie, între părinţi şi
copii;
 Determinarea climatului şi confortului psihologic al copilului şi al grupului şcolar;
Metodele de studiere:
1. Matricele progresive Raven;
2. Testul de determinare a nivelului cunoştinţelor generale la etapa de trecere (ŞTUR-4 );
3. Proba de corectură (Toulouse-Pieron);
4. Metodica de studiere a tipului de motivaţie şcolară;
5. Metodica de studiere a stărilor psihice (Eysenck);
6. Metodica proiectivă (Desenul kinetic al familiei).
Total elevi supuşi examinării: 87 persoane.

Motivaţia cercetării: Pentru a preveni inadaptarea şcolară sau un eşec şcolar, la etapa de
trecere şi adaptare în ciclul gimnazial, se realizează examinarea multiaspectuală a elevilor din
clasele a IV-a. Este aplicată o baterie de teste şi metodici orientate spre determinarea gradului
de pregătire psihologică al elevilor la ciclul gimnazial.
În urma aplicării şi realizării examenului psihologic, elevii au demonstrat următoarele
rezultate plasându-se pe următoarele niveluri:

l. Matricile progresive Raven (Tab. 1)

Scopul: determinarea nivelului de dezvoltare intelectuală a elevilor, spiritului de observaţie,
gândirii.
Tabelul 1. Nivelul de dezvoltare intelectuală a elevilor claselor a IV-a
Testul Raven
Clasa Nr.elevi Nivel mult Peste Mediu Mai jos de Inferior
peste mediu Mediu mediu
IV-,,A" 28 5 10 9 4 -
IV-,B" 26 - 17 4 4 1
IV-,,C" 33 7 20 2 4 -
Total 87 12 47 15 12 1

Nivelul general al dezvoltării intelectuale a copilului este potenţialul care poate fi

valorificat în procesul instructiv-educativ, el se datorează câtorva factori: factorul ereditar,

71
nivelul de investiţie al familiei, al societăţii, precum şi munca asiduă şi sistematică a copilului.
Conform datelor prezentate în tab. 1, am constatat: la nivel mult peste mediu s-au plasat 12
elevi (14%); mai sus de mediu - 47 elevi (54%); mediu -15 elevi (17%); mai jos de mediu -12
elevi (14%); inferior - 1 elev (1,2%)
Generalizând, putem spune, că elevii preponderent, sunt pregătiţi pentru a trece în ciclul
gimnazial, iar elevii care au manifestat un nivel mai jos de mediu, ceea ce constituie 14, 9%, vor
fi luaţi la evidenţă de către psihologul şcolar, fiind incluşi în grupul de remediere psihologică.
Dacă copilul posedă un IQ mediu sau înalt, dar reuşita este scăzută, cauza poate fi: lipsa
interesului faţă de carte, a cunoștinţelor, a motivaţiei şcolare, a perseverenţei din partea
profesorului şi a familiei, a dificultăţii în relaţia profesor-elev.

2. Testul cunoştințelor generale ŞTUR-4 (tab. 2)

Scopul: determinarea şi evaluarea rezultatelor şcolare, a facultăţilor mentale ale elevilor
în procesul de instruire la treapta primară.

Tabelul 2. Nivelul de pregătire generală la diverse discipline al elevilor claselor a IV-a

Testul ŞTUR- 4
Nr. Clasa Nr.elevi Mai sus Mediu Mai jos de
Mediu mediu
1. IV-,,A" 28 10 10 8
2. IV-,,B" 26 2 21 3
3. IV-,,C" 33 12 6 15
Total 87 24 37 26

Conform datelor prezentate în tab. 2 am constatat: mai sus de mediu - 24 elevi (28%);
mediu -37 elevi (42,2%); mai jos de mediu -18 elevi (29,8%).
Generalizând, putem spune că elevii, în general sunt pregătiţi la diferite discipline, cele
mai multe greutăţi ei le-au întâmpinat la subtestul „Limba română” şi „calcul matematic”, fapt
care trebuie luat în seamă de viitorii profesori la aceste discipline.

3. Proba de corectură (atenţie, tab. 3)

Tabelul 3. Nivelul de dezvoltare al atenţiei la elevii claselor a IV-a

Nr. Clasa Nr.elevi Înalt Mai sus Mediu Mai jos de Scăzut
de mediu mediu
1. IV-,,A" 28 8 6 12 - 2
2. IV-,B" 26 9 9 6 2
3. IV-,,C" 33 16 1 8 5 3
Total 87 33 16 26 7 5

Conform datelor prezentate în tab. 3, am constatat: n ivel înalt manifestă 33 elevi (38%);
mai sus de mediu -16 elevi (18%); mediu -26 elevi (30%); mai jos de mediu -7 elevi (8%);
scăzut - 5 elevi (6%).

72
 Generalizând, putem spune că procesele psihice responsabile de succesul academic al
elevilor sunt la un nivel mediu de dezvoltare, iar elevii care au manifestat un nivel mai jos de
mediu, fapt care confirmă presupunerile anterioare, vor fi orientaţi spre dezvoltarea acestor
procese psihice.

4. Determinarea tipului de motivaţie şcolară (Tab. 4)

Scopul: identificarea tipului de motivaţie şcolară.
Conform rezultatelor prezentate în tabelul 4, constatăm că din cei 87 de elevi manifestă
motivaţie internă 57 de elevi, motivaţie externă -14 elevi şi motivaţie mixtă – 16 elevi. Dorinţa
de cunoştinţe apare nu doar prin cerinţele venite din exterior de la părinţi, profesori, societate,
dar şi din necesitatea de a cunoaşte pentru viitor.
Tabelul 4. Nivelul de dezvoltare al motivaţiei şcolare al elevilor claselor a IV-a
Nr. Clasa Nr.elevi Externă Internă Mixtă
1. IV-,,A" 28 7 18 3
2. IV-,3" 26 3 18 5
3. IV-,,C" 33 4 21 8
Total 87 14 57 16

5. Test de personalitate „Autoaprecierea stărilor psihice” (Eysenck, Tab. 5)

Scopul: Identificarea stărilor psihice (anxietate, frustrare, rigiditate, agresivitate).

Tabelul 5.Nivelul de dezvoltare a stărilor psihice al elevilor claselor a IV-a

Nr. Clasa Nr.elevi Anxietate Frustrare Rigiditate Agresivitate
ridicată ridicată ridicată ridicată
1. IV-,,A" 28 3 5 - 2
2. IV-,B" 26 5 6 2 -
3. IV-,,C" 33 3 8 5 3
Total 87 11 19 7 5

Nr. Clasa Nr.elevi Anxietate Frustrare Rigiditate Agresivitate

moderată moderată moderată moderată
1. IV-,,A" 28 20 11 - 2
2. IV-,3" 26 12 14 2
3. IV-,,C" 33 29 17 5 3
Total 87 61 42 7 5

Nr. Clasa Nr.elevi Anxietate Frustrare Rigiditate Agresivitate

scăzută scăzută scăzută scăzută
1. IV-,,A" 28 6 12 - 2
2. IV-,3" 26 9 6 2
3. IV-,,C" 33 1 8 5 3
Total 87 16 26 7 5

Analizând datele obţinute la cele 4 componente ale stărilor psihice (tab.5), constatăm că
unii elevi manifestă unele temeri în legătură cu trecerea de la un ciclu de instruire la alt ciclu
73
necunoscut. Din cei 87 de elevi 11 elevi manifestă o anxietate ridicată (12,6%); 19 elevi –
frustrare ridicată (21,8%); 7 elevi – rigiditate (8%); 5 elevi – agresivitate (5,7%).

6. Metodica proiectivă (Desenul kinetic al familiei)

În urma interpretării rezultatelor testului “Desenul kinetic al familiei”, am constatat
următoarele: în 57 de familii predomină atmosferă armonioasă, axată pe înţelegere, respect şi
comunicare asertivă, în 22 familii - atmosferă tensionată plină de neînţelegeri şi conflicte, iar în 8
familii copiii suferă din cauza plecării părinţilor peste hotare.

Concluzii: generalizând rezultatele prezentate, putem susţine că elevii claselor a IV-a (87
elevi) sunt pregătiţi de etapa de trecere la ciclul gimnazial. Elevii care vor întâmpina greutăţi în
relaţionare şi adaptare vor fi luaţi la evidenţă de către psihologul şcolar, dirigintele şi profesorii
de discipline, inclusiv părinţi.
În scopul prevenirii inadaptării şi eşecului şcolar la trecerea elevilor în clasa a V-a,
cadrele didactice vor ţine cont de Aspectele psihopedagogice ale formelor eşecului şcolar (vezi,
mai jos, suportul informaţional).

ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE FORMELOR EŞECULUI ŞCOLAR

Forme ale eşecului şcolar în plan pedagogic
a) Nereuşita şcolară poate fi :
 episodică - lacunele cuprind o singură temă sau un singur capitol dintr-o disciplină de
învățământ;
 la nivelul unui semestru - lacunele se referă la o serie de teme, sau capitole dintr-o
disciplină de învățământ; insuficienţele se manifesta prin incapacitatea de a folosi
raţional operaţiile mentale, activitatea de învăţare este slab organizată;
 persistentă - lacunele se înregistrează la majoritatea materiilor, ritmul de învăţare al
elevului este scăzut.
b) Repetenţa, caracteristică prin insucces persistent, lacune la mai mult de trei discipline,
deprinderi de lucru şi autocontrol slab dezvoltate, atitudine negativă faţa de învățătura, în
plan social: abandonul şcolar; excluderea sociala şi profesională; analfabetismul.

Formele de manifestare. În practica şcolară, insuccesul elevilor se manifestă de la dificultăţile

"aparente" sau "accidentale" până la repetenţie sau abandon, fiecare fiind trăită individual, la
nivelele specifice de intensitate, profunzime şi persistenţă şi avînd consecinţe multiple asupra
traseului ulterior, şcolar, profesional, viaţă personală, socială etc.

Cauzele nereuşitei şcolare pot fi grupate, după natura lor, în:

1.cauze fiziologice, care se referă la tulburări somatice, neurologice şi endocrine sau patologice;
2.cauze de ordin psihic, ce se exprimă prin registrul insuficienţelor elaborării intelectuale,
inteligenţă la limită sau sub limită, tulburări de comportament;
3.cauze de ordin social-familial, de exemplu :
- cauze generate de structură restrânsă sau lărgită a cadrului familial,
- relaţii intrafamiliale negative;
- stări psihocomportamentale negative;
74
 - insuficienţă material - financiară şi de habitat,
- nivel cultural scăzut în cadrul familiei;
- condiţii igienico-sanitare precare ;
- atitudine ostilă a membrilor familiei faţă de copil;
- nivelul scăzut de comunicare umana intrafamilială;
- situaţii conflictuale.
4. cauze de ordin pedagogic ce vizează toate componentele câmpului educaţional, relaţiile
profesor – elev, activitatea de consiliere pedagogică a părinţilor, gradul de implicare al
familiei în activitatea de pregătire şi asimilare a cunoștințelor de către copil.

Modalităţi de remediere
Varietatea formelor de manifestare şi complexitatea cauzelor insuccesului şcolar impun
conceperea şi aplicarea strategiilor de profilaxie, care formează direcţii complementare:
strategiile de tratare diferențiată şi individualizată a elevilor; concomitenţa demersurilor de
stimulare a succesului şcolar şi diminuare a eşecului.
Strategiile trebuie concepute unitar şi aplicate concomitent sau corelate, temporal, la
nivel. Un diagnostic corect al eşecului şcolar nu poate fi stabilit decât printr-o colaborare strânsă
între şcoală-familie, copil-părinte-profesor şi psihologul şcolar. Aceşti factori educaţionali
efectuează, mai întâi, studierea cazurilor particulare al elevilor rămaşi în urmă la învăţătură şi
etapele în care se găsesc, apoi analizează cauzele posibile care au determinat acest efect negativ
şi elaborează strategii de remediere. Așadar, proiectarea, realizarea şi evaluarea procesului de
instruire şi educaţie trebuie să aibă în vedere factorii succesului şcolar, dar şi pe cei care conduc
spre insuccesul şcolar.
În scopul prevenirii eşecului şcolar sau a inadaptării şcolare, poate fi implementat un
program tridimensional.

Program de intervenţie în depăşirea eşecului şcolar

Activitatea de prevenire a inadaptării şi eşecului şcolar este complexă. În realizarea ei
este necesară o coordonare eficientă a tuturor factorilor educaţionali în care, desigur, şcoala şi
familia deţin prioritatea. În acest scop, se propune:
Pentru elevi:
Organizarea grupelor de psihocorecţie şi dezvoltare personală orientate spre:
creşterea încrederii în sine a copilului prin îmbunătăţirea imaginii de sine;
stimularea motivaţiei copilului pentru învăţare;
valorificarea potenţialului personal prin implicarea în acţiuni educaţionale.
Acţiuni interclase:
întâlniri cu elevii din diferite clase, de niveluri diferite de dezvoltare, în vederea
schimbului de experienţă proprie privind modalităţile şi condiţiile de învăţare în clasă, în
grupul de prieteni, în familie;
dezbateri şi discuţii la nivel de grup, de părinţi, de familie şi de clasă cu tema ,,Succesul
şcolar asigură reuşita în viaţă?".
Pentru părinţi:
organizarea lectoratelor tematice pentru părinţi, în dependenţă de problemele şcolii,
elevilor, părinţilor;

75
 implicarea, prin participarea activă a părinţilor în diverse activităţi şcolare;
respectarea şi implementarea recomandărilor oferite de psihologul şcolar de către părinţi,
profesori, elevi;
organizarea dezbaterilor în colectivele de părinţi cu tema ,,Familia – o instituție cu rol
fundamental în viaţa copilului".
Pentru profesori:
organizarea seminarelor orientate spre: „Cunoaşterea psiho-comportamentală a
preadolescentului şi factorii de risc”;
realizarea vizitelor la domiciliu şi discuţii cu părinţii copilului, despre cauzele
absenteismului nemotivat, plecarea de la ore, nepregătirea sistematică de lecţii;
discuţie cu părinţii, elevii şi profesorii cu tema ,,Empatia şi relaţia interumană, factor al
realizării personale şi sociale”.

24 mai 2010 Psihologul şcolar: Ludmila Mazilu

*Nota informativa despre realizarea examinării psihologice la etapa de trecere din ciclul primar
în cel gimnazial este prezentată în cadrul consiliului profesoral şi se anexează la Procesul-
verbal.

Anexe
Anexa 1
Proces-verbal al psihodiagnozei de grup nr. ________

Instituţia _______________________________clasa _________ vârsta ______ data ________

Scopul examinării______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Tehnica/metodica ______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Examinator ________________________

Prelucrarea datelor
Nr Nume, prenume Valori brute Nivelul plasării Notă *
76
 1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.

Concluzii _____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Recomandări __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Psiholog __________________________________ semnătura ___________________
Notă *: psihologul notează observările cu privire la rezultatele obţinute (retestare, grup de remediere, norma etc.)
Anexa 2
Proces-verbal sumativ nr. ________

Instituţia _____________________________Clasa ________ Vârsta ______ Data ________

Scopul examinării______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Tehnica/metodica ______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Examinator ________________________

Analiza datelor pe niveluri

Nr. N.P. Kern- Căsuţa Dictare Rezultate*
d/o Jirasek grafică
77
Concluzii ___________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Recomandări __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Psiholog __________________________________ semnătura ___________________
Rezultate *: psihologul notează observările cu privire la rezultatele obţinute (grup de remediere, norma,
direcţionare la centru specializat etc.)
Anexa 3
Proces-verbal al psihodiagnozei individuale nr. ________

Nume, prenume________________________________ Instituţia _______________________

Vârsta _________________clasa ____________ data ________________________________
Scopul examinării______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Examinator _________________________
Analiza datelor
Nr Tehnica/metodica Valori brute Nivelul plasării
1.
2.
3.
78
4.
5.
6.
7.
Concluzii ___________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Recomandări __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Psiholog __________________________________ semnătura ___________________

Proces-verbal al psihodiagnozei individuale Nr. ________

Nume, prenume________________________________ Instituţia ________________________

Vârsta _________________clasa ____________ data ________________________________
Scopul examinării______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Analiza datelor
Nr Tehnica/metodica Valori brute Nivelul plasării
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Concluzii ______ _____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Recomandări __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Psiholog __________________________________ semnătura ___________________
Anexa 4
Fişă de caracterizare psihologică a elevului (la solicitare)
Data completării ________________
Nume, prenumele _______________________vârsta ______ clasa ___ data naşterii ______
I. Date despre familie
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
II. Date medicale (dezvoltarea fizică şi starea generală a sănătăţii)
_________________
_____________________________________________________________________________

79
 III. Procese intelectuale şi stilul de muncă
1. Nivelul de inteligenţă ________________________________________
2. Limbajul __________________________________________________
3. Memoria __________________________________________________
4. Gândirea __________________________________________________
5. Atenţia ___________________________________________________
6. Spiritul de observaţie ________________________________________
7. Imaginaţia _________________________________________________
8. Motivaţia __________________________________________________
9. Stilul de muncă _____________________________________________
IV. Conduita la lecţii şi în colectivul clasei
1. Participarea la lecţii ______________________________________________
2. Disciplina la lecţii________________________________________________
3. Participare la viaţa colectivului clasei ________________________________
4. Aprecieri ale colectivului de elevi ____________________________________________
________________________________________________________________________
5. Statutul în grup ______________________________
6. Aprecieri ale profesorilor, dirigintelui _________________________________________
________________________________________________________________________
V. Trăsături de personalitate
1. Tipul dominant de temperament _____________________________________________
2. Emotivitatea _____________________________________________________________
3. Trăsături dominante de caracter
 Pozitive
___________________________________________________________
 Negative __________________________________________________________

VI. Interese, înclinaţii, aptitudini

______________________________________________
___________________________________________________________________________
VII. CONCLUZII __________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

VIII.Prognoza de dezvoltare a elevului _________________________________________

___________________________________________________________________________

Psiholog __________________________________ semnătura ___________________

Anexa 5
Fişă de caracterizare psihopedagogică a elevului (model detaliat)
A. Date generale:
Nume, prenume...........................................................................................
Data naşterii...................., părinţii (studii, loc de muncă), ..........................................................
........................................................................................................................................................
Adresa ............................................................................................................................................
mediul familial: familie complexă, lipsa unui părinte, părinţi vitregi, fraţi, surori mai mari sau
mai mici, alte persoane apropiate de familie; atmosfera şi climatul educativ: înţelegere deplină
80
între părinţi, părinţi şi copii; familia în curs de disociere, dezorganizată; condiţiile de viaţă şi de
muncă ale elevului: favorabile, satisfăcătoare, nefavorabile.
B. Date medicale: dezvoltarea fizică şi starea generală a sănătăţii, comoţii cerebrale, boli
Somatice cronice.
C. Procesele intelectuale şi stilul de muncă:
Nivelul de inteligenţă: capacitatea de înţelegere, puterea de judecată, priceperea de a compara,
de a analiza, de a sistematiza, de a selecta esenţialul, de a stabili legături, funcţionalitatea şi
operaţionalitatea cunoştinţelor dobândite; spiritul de cercetare;
Percepţia: spiritul de observaţie: foarte bun, bun, superficial, slab dezvoltat.
Atenţia: capacitatea de a fi atent în timpul lecţiei ________________________
Comutarea, stabilitatea, concentrarea, distribuirea, volum, mobilitatea (în timpul lecţiei, jocului,
altor activităţi).
Productivitatea la lecţii: înaltă, medie, joasă.
Memoria: volumul ...................................................., viteza ..........................................................
Memoria: mecanică..................................................., logică............................................................,
de scurtă durată...................................................., de lungă durată..................................................,
Gândirea: intuitiv-plastică…………………….…, verbal-abstractă..............................................,
teoretică.................................................................,
practică...................................................................,
creativă.................................................................., critică................................................................
Limbajul: vocabular bogat, exprimare uşoară, clară, frumoasă, coerentă; exprimare corectă, dar
rezervată; vocabular redus, sărac; exprimare incorectă, anevoioasă, ticuri verbale.
Imaginaţia şi creativitatea: tipul de imaginaţie; capacitatea de a stabili corelaţii, manifestarea
inventivităţii, a creativităţii; caracteristici: foarte bogată, inventivă, de nivel mediu, redusă;
capacitatea creativă.
Motivaţia: intenţia de a cunoaşte, încadrarea în disciplină şi conţinutul activităţii; interes sporit
pentru cunoaştere; nota meritată dorită; tendinţe spre creativitate, descoperire; participare activă,
perseverenţă, consecvenţă, satisfacţie de reuşita şcolară.
Stilul de muncă: elevul lucrează: sistematic, temeinic, cu interes pentru cunoaştere şi acţiune;
organizat, ritmic, rămânând în limitele manualului; inegal, alternând pregătirea conştiincioasă cu
perioade de lenevie, inconsecvenţă, manipulează cu nota; nu învaţă sistematic, studiază numai
pentru a obţine note de trecere, are lacune mari în cunoştinţe; caracteristici: foarte sârguincios,
puţin sârguincios, superficial, leneş.
D. Conduita la lecţii şi în colectivul clasei:
 Participarea la lecţii: intervine cu completări; participă activ; are contribuţii spontane; e
greu antrenat, participă numai când este solicitat; liniştit, parcă e absent; răspunde numai în
urma observaţiilor repetate;
 Disciplina la lecţii: disciplinat; receptiv la observaţii şi îndrumări; disciplinat numai în
condiţii de constrângere; nereceptiv la cerinţe; nedisciplinat; gălăgios, antrenează şi colegii
în abateri; lipseşte nemotivat de la ore; are preocupări laterale în procesul instructiv-
educativ;
 Participarea la viaţa colectivului clasei: autoritar, bun organizator şi animator; se
integrează în colectiv, bun executant; rezolvă sarcinile repartizate fără iniţiativă; se
sustrage de la activităţi, lucrează din obligaţii; retras, izolat, nu se integrează în colectiv, nu
participă la activităţi extraşcolare;
 Aprecieri ale colectivului de elevi: bun coleg, sensibil la greutăţile colegilor; apreciat
81
 pentru rezultatele la învăţătură; preocupat mai mult de sine, egoist, individualist;
neacceptat; respins de colectiv.

E. Trăsături de personalitate:
1. Tipul dominant de temperament:
 extravertit (deschis, comunicativ, sociabil); introvertit (închis, rezervat, puţin sociabil); tip
combinat;
 coleric: impulsiv, nestăpânit, uneori brutal, cu dispoziţie optimistă, vesel, sentimente
puternice, super - excitabil;
 sanguinic: energic, vioi, uşor adaptabil, vesel, realist, controlat, stăpânit, sociabil;
 flegmatic: liniştit, domol, lent, reţinut, interiorizat, comod, indiferent, capabil de
concentrare puternică;
 melancolic: rezistenţă redusă la efort, extrem de sensibil, uneori trist, gânditor, capabil de
analiză fină.
2. Emotivitatea: hiperemotiv, excesiv de timid, emoţiile îi dezorganizează
performanţele; emotiv, dar fără reacţii dezadaptate; controlat, stăpânit cu preţul
unui efort; calm, echilibrat, foarte calm, uneori nepăsător.
3. Trăsături dominante de voinţă şi caracter:
 pozitive: fermitate, hotărâre, hărnicie, conştiinciozitate, temeinicie, punctualitate,
modestie, politeţe, spirit de responsabilitate, spiritul autocritic, încrezător în forţele
proprii, dornic de afirmare;
 negative: nehotărâre, timiditate, laşitate, necinste, neîncredere, nesinceritate, lipsa de
tact, nestăpânire, indiferenţă, lipsa iniţiativei, responsabilităţii, lenevie, superficialitate,
nepunctualitate, lipsa autocriticii.

F. Interese, înclinaţii, aptitudini deosebite: de ordin intelectual; ştiinţific; tehnic; artistic;

sportiv.

Concluzii (apreciere generală a personalităţii, asupra dominantelor şi resurselor, asupra modului

de valorificare a acestora; recomandări, privind activitatea instructiv - educativă ulterioară):
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Prognoza de dezvoltare a elevului:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Anexa 6
FIŞĂ DE EXAMINARE nr._____
(pentru elevii din grupul de remediere)
1. Numele şi prenumele ____________________________________________ vârsta________
2. Şcoala ____________________________________________________ clasa ____________
3. Scopul examinării ____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Date despre familie ___________________________________________________________
Componenţa familiei, tipul familiei (completă /incompletă, divorţ, nevoiaşă, plecaţi peste hotare, degradare etc.), starea materială
_____________________________________________________________________________
82
 5. Relaţii interpersonale în familie _________________________________________________
_____________________________________________________________________________
6. Sfera emoţională _____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
7. Situaţia şcolară ______________________________________________________________
Reuşita, purtarea

_____________________________________________________________________________
8. Relaţii cu colegii _____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
9. Trăsături de caracter __________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
10. Atracţii patologice ___________________________________________________________
11.Interese ____________________________________________________________________
12. Rezultatele investigaţilor.
13. Program de dezvoltare şi remediere psihologică ___________________________________
_______________________________________________________________codul ________
14. Termeni de realizare _________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
15. Concluzii cu privire la rezultatele participării la şedinţele de dezvoltare şi remediere
psihologică ___________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
16. Recomandări generale ________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
12. REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR
Data, testul Rezultatele obţinute Note
Testare

83
Retestare

Psiholog ___________________________________________ Semnătura _________________

Anexa 7
Fişă personală cu privire la orientarea profesională a elevului
(după necesitate)

Nume, Prenume.............................................................................................clasa...........................
Nivel IQ...................................... nota medie................................................................................
Discipline preferate (nota)............................................................................................................
Discipline mai puţin preferate (nota)...............................................................................................
Preferă să lucreze cu..........................................................................................................................
Tipul de personalitate.........................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
84
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Aptitudini...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Interese...............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Activităţi extracurriculare...............................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Realizări şi performanţe (domeniile)................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Determinat / nedeterminat.................................................................................................................
Profesiunea optată........................................................................................................................
Domeniile recomandate (cu cele mai mari şanse de afirmare): .......................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Locul posibil de studii .......................................................................................................................

...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Data...................... Psiholog .......................................

Anexa 8

85
Nr.d/o I. Activitatea de învăţare Aprecierea Observaţii
1. manifestă activism
2. este atent/ă
3. este perseverent/ă
4. înţelege şi realizează sarcina
5. manifestă responsabilitate
6. reacţionează la observaţii
7. adresează întrebări de clarificare
8. deţine deprinderi de activitate
independentă
II. Relaţii cu colegii
1. statutul elevului/ei în clasă: lider,
preferat, acceptat, respins, izolat
2. atitudinea elevului faţă de colegii săi:
a) prietenos/oasă
b) tolerant/ă
c) cooperant/ă
d) indiferent/ă
e) agresiv/ă
f) violent/ă
III. Relaţii cu profesorii
1. atitudine prietenoasă
2. atitudine politicoasă
3. rezervat
4. lipsa de contact
5. brutal/ă
6. impertinent/ă
IV. Comportamentul/conduita
1. respectă Regulamentul intern al
instituţiei de învăţământ
2. disciplinat/ă
3. stăpânire de sine
4. absentează frecvent de la ore
5. provoacă situaţii conflictuale
6. limbaj vulgar
V. Motivaţia
1. prezenţa motivaţiei
2. manifestă interes
3. curiozitate
4. mobilizare
5. răbdare
6. cu iniţiativă
FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA ORE

Data_________ clasa________ obiectul_________________ profesor___________________

Numele, prenumele elevului/ei ___________________________________________________
Scopul________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

86
Nr.d/o VI. Starea emoţională Aprecierea Observaţii
1. dispoziţia
2. emotivitatea
3. stabilitatea emoţională
4. reacţii afective
VII. Alţi indicatori

CONCLUZII:_________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

RECOMANDĂRI:_____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Data Psiholog
Anexa 9- a fost scoasă!
ANALIZA PSIHOLOGICĂ A LECŢIEI
87
 (OBSERVAŢIE ASUPRA ACTIVITĂŢII PROFESORULUI)

DATA________CLASA________PREZENŢI_________ABSENŢI_______DISCIPLINA_____________
NUMELE, PRENUMELE ÎNVĂŢĂTORULUI/PROFESORULUI___________________________________
SUBIECTUL OREI_________________________
SCOPUL ASISTENŢEI_________________________________________________________________________
OBSERVAŢIILE

1. Formularea obiectivelor lecţiei: da nu

2. Particularităţile organizării activităţii profesorului:
Pregătirea către lecţie (cunoaşterea structurii şi conţinutului lecţiei, determinarea scopurilor psihopedagogice ale
lecţiei, pregătirea morală către realizarea lecţiei)
pregătit nepregătit

Gradul de pregătire a cadrului didactic

concentrat neconcentrat

Capacitatea cadrului didactic de a capta atenţia elevilor: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Capacitatea de muncă în procesul desfăşurării demersului didactic: energic pasiv

Raportul de solicitare dintre: memorie gândire

Raportul activităţii de: reproducere creativitate

Raportul dintre stimulare şi impunere a elevului către activitatea de învăţare: stimulare impunere

Raportul cunoştinţelor asimilate: cunoştinţele predate de profesor găsite şi asimilate de sine stătător

Activitatea independentă de învăţare a elevilor este: înaltă scăzută

Raportul dintre control, analiză şi evaluare: de către învăţător/profesor elevi

Cadrul didactic în procesul de predare/învăţare a aplicat formele de lucru:

frontală de grup individuală

Cadrul didactic a utilizat strategii de lucru:

prelegerea explicaţia prezentarea informaţiei povestirea descrierea

discuţia exerciţiul asaltul de idei dezbaterea gândirea critică observaţia

lucrul cu manualul cercetare studiu de caz activitatea practică

conspectul de reper evaluarea în scris evaluarea orală alte activităţi

Fixarea rezultatelor activităţii:
activitatea în grup lucrul cu manualul activitatea independentă

oral scris ilustrativ

3. Specificul activităţii elevilor:
Nivelul de pregătire a elevilor pentru lecţie:
pregătiţi nepregătiţi

Capacitatea de implicare în desfăşurarea lecţiei:

rapid lent
88
 Numărul elevilor activi:___________
Nivelul de interes al elevilor faţă de procesul de predare /învăţare:
interesaţi indiferenţi
Capacitatea clasei de a lucra împreună (nivelul cooperării ):
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4. Interacţionarea profesor - elev
Climatul psihologic____________:
Atmosfera de cooperare şi conlucrare_____________:
Dispoziţia şi fonul emoţional_______:
Manifestarea atitudinii de respect a profesorului faţă de elevi:
Adresarea către elevi: а) nume de familie
b) prenume
c) nume, prenume
d) diminutive etc.
Stilul de relaţionare al cadrului didactic cu elevii:
autoritar democrat liberal

Respectarea particularităţilor de vârstă a elevilor de către cadru didactic :

da nu uneori

Abordarea individuală a elevilor : da nu uneori

5. Concluzii :

Realizarea demersului didactic: creativ cu elemente de creativitate fără elemente de creativitate

dozarea timpului este logică lipseşte logica

Evaluarea demersului didactic: realizat nerealizat

Scopul lecţiei: realizat nerealizat

Subiectul lecţiei: dezvăluit nedezvăluit

Tempoul lecţiei: înalt scăzut

Volumul activităţii realizate: înalt scăzut

Utilizarea timpului în procesul predării/învăţării: raţional iraţional

Propunerea temei pentru acasă: până la sunet după sunet cu anumite explicaţii fără explicaţii

Dozarea temei pentru acasă: maxim minim mediu

Notarea elevilor:
«10»- «9»- «8»- «7»- «6»- «5»- «4»- «3»- «2»- «1»-
cu unele comentarii fără comentarii

Concluzii şi recomandări:

Cadrul didactic asistat : _______________________(semnătura ) Psihologul _________________(semnătura)

Anexa 10

89
 ПСИХОЛОГИЧЕСКИЙ АНАЛИЗ УРОКА (НАБЛЮДЕНИЕ ЗА ДЕЯТЕЛЬНОСТЬЮ ПЕДАГОГА)

Дата _________
Класс ________ По списку учеников в классе ________ Присутствовали на уроке ___________
Предмет __________________________________
ФИО учителя _______________________________________________________________________________
Тема урока _________________________________________________________________________________
Цель _______________________________________________________________________________________
Наблюдение на уроке

1. Формулировка учителем цели урока: да нет

2. Особенности самоорганизации и деятельности учителя:
Подготовленность к уроку ( степень овладения содержанием и структурным компонентами урока, степень
осознания психологической цели и её внутренняя готовность к её осуществлению )
готов не готов

Рабочее состояние учителя в начале урока (собранность)

собран не собран

Умение учителя быстро и полно овладеть вниманием класса: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Рабочее состояние в ходе работы: энергичен пассивен
Соотношение нагрузки на: память мышление
Соотношение деятельности: воспроизводящей творческой
Соотношение побуждения учащихся к деятельности и принуждения:
побуждение принуждение

Соотношение усвоения знаний:

в готовом виде в самостоятельном поиске

Самостоятельность учащихся: высокая низкая

Соотношение контроля, анализа и оценки: учителем учениками
Учитель использовал такие формы работы как:
фронтальная групповая индивидуальная

Учитель использовал такие формы работы как:

объяснение сообщение беседа рассказ устный опрос
письменный опрос описание наблюдение диспут проблемный
поисковый мозговая атака лекция упражнения
конспектирование работа с книгой практическая работа
другое
Закрепление результатов работы:
работа в группе работа с учебником самостоятельная работа
устно письменно наглядно

3.Особенности деятельности учеников:

Рабочее состояние в начале урока:
собраны рассеяны
Скорость включения в общую работу класса:
быстро медленно

90
 Количество активных учеников:______

Степень интереса учеников к происходящему:

заинтересованы безразличны

Способность класса работать вместе ( уровень сплочённости ):

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4. Взаимоотношения учителя с учениками.

Психологический климат:
Доброжелательная атмосфера:
Положительный эмоциональный фон настроения:
Уважительное отношение учителя к ученикам:
Обращение к ученикам по: а) имени
б) фамилии
в) смешанные
г) другое
Стиль взаимоотношения с учащимися:
авторитарный демократический попустительский
Учет возрастных особенностей учащихся:
Учёт индивидуальных особенностей учащихся:

5.Выводы по уроку в целом:

Урок : творческий с элементами творчества нормативный
не нормативный логичный не логичный
Итог: подведён не подведён
Урок цели: достиг не достиг
Тема урока: раскрыта не раскрыта
Темп урока: высокий низкий
Объём выполненной работы: большой малый
Использование времени урока: рационально нерационально
Домашнее задание дано: до звонка после звонка с пояснением без пояснения
Дозировка домашнего задания: недостаточное превышенное оптимальное
Количество оценок за урок:
«10»- «9»- «8»- «7»- «6»- «5»- «4»- «3»- «2»- «1»-
с пояснением без пояснения

Общие выводы и рекомендации:

Психолог:

Anexa 11

91
 Ancheta de observare a comportamentului şi a activităţii de învăţare a elevului

Scopul: de a stabili atitudinea psihologului, a profesorului faţă de elev (pozitivă sau

negativă).
Ancheta a fost întocmită după principiul Diferenţialului semantic, metodă propusă de
Charles E. Osgood, (1952, 1957), pentru a determina perceperea individuală a caracteristicilor
persoanei.
Psihologul, profesorul apreciază gradul de dezvoltare a elevului, ţinând cont de cele 12
calităţi-perechi, folosind baremul de 7 puncte: 7 – foarte înalt dezvoltată, … 1 – deloc
dezvoltată. Calităţile din coloana stângă reprezintă perceperea pozitivă a elevului. Calităţile din
coloana dreaptă reprezintă perceperea negativă a subiectului, prezenţa trăsăturii negative.
Calcularea rezultatelor se va face în dependenţă de punctajul total acumulat de fiecare
elev la fiecare treaptă. Se calculează media sumei punctajului stabilit de psiholog, profesori
pentru fiecare calitate bipolară. Cu cât e mai aproape de cifra 7, cu atât e mai înalt nivelul de
acceptare a elevului de către profesor. Dacă este mai jos de 3, atunci acest elev întâmpină
dificultăţi şcolare, se presupune existenţa carenţelor în dezvoltarea personalităţii lui. Elevii cu
nivel scăzut de dezvoltare vor fi supuşi psihodiagnozei şi apoi incluşi în grupul de dezvoltare şi
remediere psihologică.

Fişă de răspuns
ANCHETA DE OBSERVARE
a comportamentului şi a activităţii de învăţare a elevului
(adaptată D. Ştefaneţ)

N.P. elevului _________________________clasa __________ dаtа _______________

Disciplina _______________

Apreciaţi dezvoltarea următoarelor calităţi ale elevului, folosind baremul de 7 puncte: 7 – foarte înalt dezvoltată,
… 1 – deloc dezvoltată. Calităţile din coloana stângă reprezintă perceperea pozitivă a elevului. Calităţile din coloana
dreaptă reprezintă perceperea negativă a subiectului.
În fiecare rând bifaţi varianta aleasă în tabel.

Caracteristica elevului/polul 7 6 5 4 3 2 1 Caracteristica elevului/polul

pozitiv negativ
Învaţă cu interes Învaţă fără interes
Calm Neliniştit
La lecţie e disciplinat, atent Nedisciplinat, neatent
Comunicativ Necomunicativ, timid
Elev deştept Elev slab la învățătură
Încredere în sine Neîncredere în sine
Paşnic, stăpânire de sine Conflictogen, agresiv
Prietenos Egoist, ostil
Responsabil Iresponsabil
Deschis Închis
Activ, cu iniţiativă Pasiv, fără iniţiativă
Cooperativ cu colegii Necooperativ cu colegii

Anexa 12
АНКЕТА
92
 наблюдения за учебной деятельностью и поведением ученика на уроке

Анкета составлена по принципу семантического дифференциала. Выявляет

эмоционально-личностное отношение психолога, педагога к учащемуся. По каждой
шкале (полярному суждению) определяются баллы по 7-балльной шкале следующим
образом:
7 6 5 4 3 2 1
+3 +2 +1 0 -1 -2 -3

Шкалы (полярные суждения) в данной анкете можно изменять в зависимости

от целей исследования.
Далее в списке учеников, участвовавших в исследовании, проставляются
баллы, полученные по каждой шкале различными педагогами напротив фамилий
учеников. Так, например: Анна Б. по первой шкале получила от 5 учителей -
предметников баллы - 61544, и так далее по всем шкалам.

Бланк ответов
АНКЕТА
наблюдения за учебной деятельностью и поведением ученика на уроке
(aдаптированная Д.Штефанец)

Ф.И. ученика _________________________класс __________ дата ___________________

Предмет _______________

Оцените уровень развития следующих парных качеств учащихся, используя 7 бальную шкалу: 7 – высокий
уровень, … 1 – низкий уровень. Слева - положительные качества, справа отрицательные качества

Положительный полюс 7 6 5 4 3 2 1 Отрицательный полюс

Учится с интересом + Учится без интереса
Спокойный + Суетливый, тревожный
На уроке дисциплинирован, + Недисциплинирован,
внимателен невнимателен
Общителен + Нелюдим
Сильный ученик + Слабый ученик
Уверенный в себе, независимый + Неуверенный, зависимый
Неконфликтен, невозмутимый + Конфликтен, раздражительный
Дружелюбный + Враждебный, агрессивный
Ответственный + Безответственный
Открытый + Замкнутый
Энергичный, с инициативой + Пассивный, без инициативы
Сотрудничает + Несотрудничает

Anexa 13
Lista – suport pentru „Fişa de asistenţă la ore” (elev)
(caracteristici şi indici utilizaţi în completarea rubricii: observaţii şi alţi indicatori)

93
№ Caracteristici Indici (nivel)
1. Aspect exterior plăcut agreabil neadecvat neglijent
2. Organizare organizat mediu cu fluctuaţii dezorganizat
3. Pregătire foarte bun bun mediu slab
4. Erudiţie erudit insuficient ocazional lipsă
5. Potenţial intelectual înalt mediu slab foarte slab
6. Limbaj literar dezvoltat mediu redus foarte redus
7. Vocabular literar popular vulgar bogat mediu sărac
8. Exprimare uşoară medie greoaie corectă incorectă
9. Defecte bâlbâială blocaj în vorbire ticuri
10. Atenţie foarte atent atent distras neatent
11. Spirit de observaţie foarte bun bun slab dezvoltat superficial
12. Imaginaţie creativ reproductiv bogat sărac
13. Creativitate inventiv ocazional şablonat slab dezvoltat
14. Comunicare degajat afectiv susţinut tensionat
15. Sociabilitate sociabil mediu nesociabil retras
16. Colaborare activ suficient insuficient lipsă
17. Independenţă independent dependent sigur nesigur
18. Sârguință foarte sârguincios sârguincios puţin sârguincios nesârguincios
19. Pasiune pasionat pasiv indiferent
20. Mobilizare total parţial insuficient lipsă
21. Interes înalt mediu mic lipsă
22. Participare la lecţie activ, intervine are contribuţii e greu antrenat, inactiv, răspunde numai în
cu completări spontane participă numai parcă e urma observaţiilor
când este solicitat absent repetate
23. Disciplina la lecţii disciplinat receptiv la disciplinat nereceptiv la nedisciplinat gălăgios,
observaţii, numai în cerinţe antrenează şi
îndrumări condiţii de colegii în
constrângere abateri
24. Însuşiri aptitudinale lucrează repede, rezolvă corect, dar lucrează greoi, cu nu lucrează
rezolvă uşor şi un timp mai erori, nu se
corect îndelungat încadrează în timp
25. Dispoziţie bun schimbător vesel visător meditativ trist rău retras
26. Emotivitate hiperemotiv emotiv neutru timid
27. Stabilitate emoţională echilibrat neechilibrat nervos controlat (cu efort)
28. Stăpânire de sine foarte calm calm mediu iritabil
29. Reacţii afective pozitiv periodic negativ lipsă
30. Extraversiune/ extravertit intravertit tip combinat
intraversiune
31. Trăsături de voinţă şi pozitive: ferm, hotărât, harnic, negative: nehotărât, nesincer, lipsit de tact,
de caracter manifestate conştiincios, temeinic, punctual, modest, nestăpânit, indiferent, lipsit de iniţiativă, de
politicos, cu spirit de răspundere, cu spirit răspundere, leneş, superficial, nepunctual,
autocritic, încrezător în forţele proprii, fără spirit autocritic, puţin încrezător în
dornic de afirmare forţele proprii
32. Răbdare înalt mediu slab lipsă
33. Anxietate înalt mediu scăzut lipsă
34. Frică înalt mediu scăzut lipsă
35. Nervozitate înalt mediu scăzut lipsă
36. Atitudine faţă de pozitiv negativ indiferent
observaţii
37. Agresivitate lipsă strigă ameninţă sare la bătaie
Adaptată L.Golovei
Anexa 14
Lista – suport pentru „Fişa de asistenţă la ore” (clasa)
(caracteristici şi indici utilizaţi în completarea rubricii: observaţii şi alţi indicatori)

№ Caracteristici Indici (nivel)

94
 1. Activitate înalt mediu slab lipsă
2. Atenţie înalt mediu slab lipsă
3. Forma de lucru frontal individual grup perechi
4. Limbaj literar dezvoltat mediu redus foarte redus
5. Vocabular literar popular vulgar bogat mediu sărac
6. Exprimare uşor mediu corect greoi
7. Eficienţă înalt mediu slab lipsă
8. Participare înalt mediu slab lipsă
9. Colaborare înalt mediu scăzut lipsă
10. Mobilizare total parţial insuficient lipsă
11. Comunicare degajat afectiv susţinut tensionat
12. Sociabilitate sociabil mediu nesociabil retras
13. Implicare înalt mediu slab lipsă
14. Înţelegere înalt mediu slab contradicţii
15. Susţinere reciproc mediu lipsă indiferenţă
16. Dispoziţie bună meditativă tristă rea
17. Interes înalt mediu slab lipsă
18. Atmosferă interesantă captivantă indiferenţă plictiseală
19. Norme morale respectate mediu respectate puţin respectate nerespectate
20. Observaţii binevoitoare critice atacuri evidente atacuri
ascunse
21. Respectarea opiniilor înalt mediu scăzut lipsă
22. Căldură, entuziasm înalt mediu slab răceală
23. Pasiune pasionat pasiv indiferent lipsă
24. Stăpânire de sine foarte calm calm mediu iritabilitate
25. Reacţii afective pozitive negative lipsă fluctuante
26. Stabilitate emoţională echilibrată neechilibrată nervozitate
27. Răbdare înalt mediu slab lipsă
28. Anxietate înalt mediu scăzut lipsă
29. Frică înalt mediu scăzut lipsă
30. Nervozitate înalt mediu scăzut lipsă
31. Atitudine faţă de pozitiv negativ indiferent atacuri
observaţii
32. Atitudine faţă de elevi pozitivă elevi privilegiaţi elevi ignoraţi negativă
33. Atitudine faţă de pozitivă negativă indiferentă
profesor
34. Climat psihologic confort tensionat indiferenţă afectiv
35. Tip de relaţii prietenie amiciție reci duşmănie

Adaptată L.Golovei

Anexa 15
Registrul de evidenţă a elevilor din grupul de risc

Registrul va fi completat în modul următor:

95
Nr. Clasa, Forme de Termeni
d/o N.P. vârsta Problema susţinere (început
psihologică -sfârşit)
1. Plămădeală Ion cl.II-A, Indisciplină, -Asistenţă la ore 30.09-
8,5 ani nereuşită şcolară -Consiliere 24.12.2009
-Consilierea părinţ.
-Psihodiagnoză
-Remediere psihol.

96
 Anexa 16

Fişă de informare a părintelui cu privire la acordarea asistenţei psihologice

Stimate __________________________, Numele, prenumele părintelui_________________

(Numele, prenumele părintelui)
sunteţi invitat la psiholog.
Data _________________ ora ___________
Locul ________________________________
Psihologul ___________________________
(semnătura)
(Nume, prenume)
i s-a adus la cunoştinţă că
Numele, prenumele elevului _________________
Clasa ________________ vârsta ________ ani
I se recomandă şedinţe cu psihologul cu scopul
_________________________________________
_________________________________________
Semnătura părintelui _______________________
Notă ____________________________________
_________________________________________
_________________________________________
Data ____________ Psiholog ________________

Anexa 17

Fişă de recomandare la Centru ________________________________

Date generale despre elev:

Numele, prenumele ________________________________________
Instituţia de învățământ _____________________________________
Data, luna, anul naşterii_____________________________________
Clasa ________
Scopul ________________________________________________
________________________________________________________
Numele, prenumele părintelui_____________________________ semnătura ____________
(În caz de refuz, părintele semnează și în scris își expune motivul refuzului de a frecventa
centrul)
Data eliberării „–––––„ ––––––––––––––
Director adjunct/Psiholog ________________________________
Tel. de contact _________________

Anexa 18
97
 Fişa elevului cu privire la rezultatele obţinute
în urma remedierii psihologice în cadrul CDR „Armonie”

Numele, prenumele elevei (ului)_______________________________________________

Data, luna, anul naşterii______________________________________________________
Instituţia de învățământ _____________________________________
Perioada frecventării CDR „Armonie”:_________________________________________
Frecvenţa activităţilor: sistematic, periodic, episodic.
Implicarea în activităţi: activ, pasiv, cu interes, indiferent, etc.______________________
Concluzia psihologului (succintă descriere: psihodiagnoză, psihoconsiliere, remediere
psihologică, numărul de şedinţe şi frecvenţa)
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Recomandări pentru diriginte
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
_____________________________________________________________________________
Recomandări pentru psiholog
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
_____________________________________________________________________________

Directorul CDR „Armonie” L. Savca

Specialistul de la CDR „Armonie”

Data

Notă! Dirigintele, psihologul este responsabil de îndeplinirea recomandărilor propuse de către specialiştii CDR
„Armonie”. Fişa este transmisă de către specialistul CDR „Armonie” psihologului instituţiei de învăţământ.
Anexa 19
98
 Raport anual
cu privire la asistenţa psihologică
realizată în cadrul instituţiei ____________________________,
pentru anul de studii ____________

Psiholog ______________________, stagiu psihologic_______, grad didactic _________

Total elevi _________, clase___________, cadre didactice_______ în instituţie.
Scopul şi obiectivele pentru anul curent de studii:
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Măsuri de psihoprofilaxie realizate în anul de studii 201_ – 201_:

Grupul ţintă Forme de activitate Total Total
Comunicare/ Discuţie Seminar/ Alte măsuri participanţi
Informaţie training activităţi
Elevi
Părinţi
Pedagogi
Total
Subiectele cele mai relevante:
 Pentru elevi: (3-4 subiecte)
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
 Pentru părinţi: (3-4 subiecte)
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
 Pentru pedagogi: (3-4 subiecte)
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
Consilieri realizate în anul de studii 201_ – 201_:
Grupul ţintă Total consilieri Total participanţi
Elevi Individual Individual
grup grup
Părinţi Individual Individual
grup grup
Pedagogi Individual Individual
grup grup
Total Individual Individual
grup grup
Problemele abordate în cadrul consilierii au fost:
99
 Cu elevii: (3 subiecte)
  
Cu părinţii: (3 subiecte)
  
Cu pedagogii: (3 subiecte)
  

Psihodiagnosticul în anul de studii 201_ – 201_:

Grupul - ţintă Forma Total participanţi Subiecţi
diagnosticului nivel scăzut
Elevi Individual
De grup
Părinţi Individual
De grup
Pedagogi Individual
De grup
Total
Numărul tehnicilor utilizate: _______

Elevi incluşi în grupurile de dezvoltare şi remediere în anul de studii 201_ – 201_:

Tipul de Rezultatul remedierii Total
remediere Recuperare Recuperare parţială Nerecuperare
De grup
Individual
Numărul de şedinţe: de grup_______, individuale _______.
Şedinţele de dezvoltare şi remediere psihologică au fost aplicate în scopul:






Formarea şi dezvoltarea profesională:

a) seminar, training, masă rotundă, conferinţă etc. - tema, locul desfăşurării, forma de participare):
 local: 1.
2.
 municipal: 1.
2.
 naţional: 1.
2.
 internaţional:
b) comunicări în mass-media: TV, radio, publicaţii ş.a. ______



Asistări la ore:
Cl. I Cl. IV Cl. V Cl. IX Alte clase Total

100
 Numărul de elevi incluşi în grupul de risc: ______
Specificaţi: ........................................................................................................................................
................
…………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………..

Numărul de elevi orientaţi în alte Centre: ______

Specificaţi: ........................................................................................................................................
................
…………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………..

Concluzii şi recomandări:
..................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..

Sugestii cu referire la subiectele seminarelor organizate de DGETS pentru viitor:

…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..

Psiholog: ______________________ Data prezentării_________________

Anexa 20
Lista metodelor psihologice recomandată în activitatea de psihodiagnoză
(după necesitate)
101
 Treapta primară
Nr.d/o Denumirea Codul
1. Testul „Adaptarea şcolară” (P.Jelescu, R.Jelescu)
2. Testul „Determinarea autoaprecierii” (Dembo-Rubinştein)
3. Proba de corectură (Toulouse-Pieron; Bourdon-Amfimov)
4. Testul „10 cuvinte” (L.Stog), memorie vizuală (Леонтьев)
5. Testul „Al 4-lea de prisos” (Т.Н. Дубровина)
6. Cercetarea creativităţii, imaginaţiei
7. Metodica de diagnosticare expres a capacităților intelectuale (МЭДИС)
8. Testul „Nivelul de inteligenţă” (R. Amthauer)
9. Anchetă „Învăţătoarea mea” (В.Кореневская)
10. Testul „Stări psihice” (H. Eysenck)
11. Chestionarul de personalitate 16 PF (8-12 ani; R.B. Cattell)
12. Testul motivaţia şcolară (М.И. Лукьянова, Н.В. Калинина)
13. Metoda proiectivă „Animal inexistent” (Т.Д. Марцинковский)
14. Desenul kinetic al familiei (R. Burns, S.Kaufman)
15. Metoda proiectivă „Şcoala mea”
16. Sociometria (J. Moreno)
17. Invitaţie la autocunoaştere (20 de “Eu”)

Treapta gimnazială:
Nr.d/o Denumirea Codul
1. Testul ERIŞ (evaluarea riscului de inadaptare şcolară)
2. Testul intelectual de grup (ГИТ)
3. Matricile Progresive Standard (J. Raven)
4. Testul de inteligenţă (Bontilă)
5. Testul ŞTUR-1
6. Testul 16 PF (R.B. Cattell)
7. Chestionar de personalitate (Л.Н. Собчик)
8. Metodica „Propoziţii neterminate” (J.M. Sachs, S. Levy)
9. Chestionar de delimitare a intereselor (Л.А. Йовайши)
10. Testul Holland
11. Testul „Determinarea orientării valorice” (M. Rokeach)
12. Desenul „Familia animalelor” (А.Л. Венгер)

Treapta liceală:
Nr.d/o Denumirea Codul
1. Chestionar de aptitudini comunicative şi organizatorice COS-1 (В.В.
Синявский, В.В. Федоришин)
2. Chestionar de personalitate (H. Eysenck)
3. Chestionar de personalitate FPI
4. Chestionar de personalitate (Leongaard)
5. Propoziţii neterminate (J.M. Sachs, S. Levy)
6. Scala de anxietate (Spielberger, Taylor)
7. Chestionar de agresivitate (Buss şi Dark)
8 Ancheta lui Thomas
Bibliografie
1. Aspecte ale psihocorecţiei // Coord. L. Savca. Chişinău: Sirius, 2003. 196 p.
2. Beşleaga D. Dificultăţile relaţiilor interpersonale în vârsta preadolescentă. În: Psihologie
Pedagogie Specială Asistenţă Socială. 2009, nr.2 (15). p.72-76.
102
3. Bolboceanu A.Cunoaşterea elevului: consiliere şi orientare (ghid metodologic pentru
formarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar). Chişinău: Ştiinţa, 2007.
4. Bolboceanu A., Litai R. Metode de studiere a competenţelor psihosociale în copilărie la
evaluarea la debutul şcolar. Chişinău. IŞE, 2003.
5. Ghid pentru practica psihologică a studenţilor anului II a Facultăţii de Psihologie şi
Psihopedagogie specială. Chişinău, 2001.
6. Jelescu P., Beşleaga D. Remedierea psihologică a dificultăţilor de relaţionare
interpersonală la preadolescenţii contemporani. În: Psihologie Pedagogie Specială
Asistenţă Socială, 2010. nr. 3 (20). p.27-39.
7. Racu I. Psihodiagnoza. Statistica psihologică. Chişinău: UPS „Ion Creangă”, 2005. 240 p.
8. Registrul Serviciului de Asistenţă Psihologică. Chişinău: Sirius, 2010.
9. Regulamentul Serviciului de Asistenţă Psihologică din instituţiile de învăţământ preşcolar
şi preuniversitar subordonate DGETS din municipiul Chişinău. Chișinău: Sirius, 2009.
10. Platon C. Serviciul psihologic şcolar. Chişinău: Epigraf, 2001. 167 p.
11. Savca L. Psihoteste. Vol. I, II. Chişinău, 2008.
12. Shapiro D. Conflictele şi comunicarea. Chişinău: Arc,1998.
13. Ştefaneţ D., Mazâlu L., Moraru E. ş.a. Psihoprofilaxia – direcţie de activitate a
psihologului şcolar. Chişinău, 2009.128 p.
14. Ştefaneţ D., Mazâlu L., Moraru E. ş.a. Familia – garant al stabilităţii emoţionale a
copilului. Chişinău: Sirius, 2010. 104 p.
15. Vîrlan M. Direcţiile de activitate ale psihologului şcolar (ghid). Chişinău: UPS „Ion
Creangă”, 2005. 281 p.
16. Битянова М.Р., Азарова Т.В. и др. Работа психолога в начальной школе. М., 1998.
17. Битянова М.Р. Организация психологической работы в школе. М.: Совершенство,
1997. 298 с.
18. Венгер А.Л. Психологические рисуночные тесты. М.: Владос -Пресс, 2005. 159 с.
19. Немов Р. Психологическое консультирование. М.: Владос, 2001. p.247-276.
20. Немов Р. Психология в 3 кн. Кн. 2. Психология образования. 2-е изд. Москва:
Просвещение, Владос, 1995. 376 с.
21. Овчарова Р. Справочная книга школьногопсихолога. 2-е изд. Москва: Просвещение,
1996. 351 с.
22. Овчарова Р.В. Технология практического психолога образования. М., 2000.
23. Организация деятельности Службы психолого-педагогического сопровождения в
системе образования Новосибирской области. Новосибирск, 2005.
24. Организация и содержание деятельности психолога специального образования. М.:
АРКТИ, 2004.
25. Практическая психология образования: Учебник для студентов высших и средних
специальных учебных заведений/ под ред. И.В. Дубровиной. М.: ТЦ Сфера, 2010.
26. Пряжников Н.С. Методы активизации профессионального и личностного
самоопределения. М. Воронеж, 2002.
27. Психолого-медико-педагогическое обследование ребенка. Комплект рабочих
материалов. / под общ. Ред. М.М. Семаго. – М., 1999.
28. Рогов Е.И. Настольная книга практического психолога. Учебное пособие: В 2 кн.-
2-е изд., перераб. и доп. – М.: Гуманит. изд – во ВЛАДОС, 1999.
29. Семаго Н.Я., Семаго М.М. Проблемные дети: основы диагностической и
коррекционной работы психолога. М.: АРКТИ, 2000.
30. Семаго М.М. Рабочий журнал психолога образовательного учреждения. – М., ТЦ
Сфера, 2004.

103