Subiecte examen Managementul Proiectelor

1.Termenii definitorii proiectelor şi managementului proiectelor.

Acquis comunitar: set de cerinţe pe care legislaţia românească trebuie să le respecte(UE). România,
la momentul aderării, a introdus acquis comunitar în 30 de domenii.
Contribuţie proprie: valoarea pe care solicitantul finanţării proiectului o pune din “buzunarul”
propriu.
Costuri eligibile: costui ce pot fi “dovedite” în acte şi care se încadrează la costuri efectuat în scopul
proiectului.
Deviz estimativ: necesarul estimat al fondurilor necesare. Dacă se depăşeşte acest deviz, banii vor fi
plătiţi de solicitantul finanţării.
Dezvoltare durabilă:
Dosar de licitaţie: dosar ce trebuie prezentat de firmele ce participă la o licitaţie.
Eligibilitate: condiţiile pe care un proiect trebuie să le deţină şi să le demonstreze.
Evaluarea impactului+indicatori de impact: impactul pe care un proiect îl are asupra comunităţii
(omului).
Matricea cadru logic: “rezumat al proiectului”-prezintă într-o manieră logică modul în care proiectul
va fi derulat.
Portofoliu de proiecte: ansamblul de proiecte, cu avantajul că preţurile vor fi scăzute.
Acţiune eligibilă:
Realocarea fondurilor:
Solicitant: cel ce depune propunerea de proiect, beneficiar al finanţării, în cazul în care proiectul este
acceptat.
Specificaţii tehnice: elementele tehnice ce trebuie respectate în cadrul proiectului.
Sustenabilitate: durata unui proiect finanţat de către Uniunea Europeană 1-3 ani, max.5.
Termeni de referinţă: grup ţintă, durata proiectului, echipa de proiect, echipa trebuie să fie
eterogenă.
2.Factori care au favorizat dezvoltarea managementului pe proiecte şi definiţii ale
noţiunii de proiect.
Factori:
 Creşterea presiunii clienţilor care doresc finalizarea proiectelor într-un timp cât mai scurt;
 Necesitatea de a asigura coordonarea şi controlul activităţilor din cadrul proiectelor;
 Creşterea exigenţelor privind performanţele tehnico-calitative ale proiectelor;
 Intensificarea concurenţei;
 Apariţia proiectelor de dezvoltare la nivel macroeconomic.
Definiţii:
 Proiectul a reprezentat o inovaţie managerială.
 Are drept scop orientarea resurselor pentru obţinerea unui produs printr-un proces nerepetitiv cu o
eficienţă mai mare.
 Comisia europeană: “Un proiect reprezintă un grup de activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă
logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite, formulate de client”
 Guvernul României: “Proiectul este un scop bine definit, care este prevăzut a fi realizat într-o
perioadă determinată şi în limitele resurselor alocate şi căruia îi este ataşat un set de reguli obiective
şi activităţi.”
 Standardul francez X50-105: “Proiectul este un demers specific care permite structurarea metodică
şi progresivă a realităţii ce va veni. Proiectul este definit şi executat pentru a da un răspuns la nevoile
utilizatorului sau a unui client, şi implică definirea unui obiectiv şi a unor activităţi de întreprins,
folosind resursele date.”
 PMBOK Guide: “Un proiect este un effort temporar asumat pentru a realiza un produs, un serviciu
sau un rezultat unic”
 Standardul britanic BS6079: “Un proiect ar trebui să aibă următoarele trăsături:
o Să fie nerepetitiv;
1
Subiecte examen Managementul Proiectelor

o Să aibă o noutate din punct de vedere managerial;

o Să implice risc şi incertitudine;
o Să aibă rezultate impuse, o calitate determinată, parametrii de siguranţă;
o Costurile să fie clar menţionate, iar resursele impuse;
o Realizarea să se facă printr-o echipă constituită în mod special.”
3.Caracteristicile unui proiect:aspecte fundamentale, entităţi participante, aspecte
specifice proiectelor, riscuri asociate.
Aspecte fundamentale:
Proiectul se caracterizează prin:
-acţiune unică
-succesiune logică de activităţi componente
-caracter inovaţional
-risc, constrângeri de timp, resurse, cost, sarcini şi responsabilităângeri de timp, resurse, cost, sarcini şi
responsabilităţi
Entităţi participante:
 Clientul (beneficiarul proiectului): o persoană fizică sau o organizaţie, firmă sau întreprindere.
Clientul este cel ce intenţionează să exploateze proiectul respectiv pe durata sa economică şi de viaţă.
El investeşte bani pentru realizarea proiectului, deci este (şi) investitor.
 Finanţatorul: o bancă, un organism ce asigură sursele de finanţare, ce creditează clienţii pentru
realizarea proiectului.
 Proiectantul: o instituţie de învăţământ, un institut de cercetare, compartimentul de cercetare
dezvoltare al întreprinderii, o firmă de consultanţă. Rolul său este de a realiza toată documentaţia
tehnică pentru realizarea proiectului şi de a elabora astfel studiile de fezabilitate în urma cărora
clientul poate obţine credit de la finanţator.
 Furnizorul proiectului (contractantul principal al proiectului): o firmă, o întreprindere care are
capacitatea de a realiza proiectul cerut de beneficiar, o bancă, un program de dezvoltare care alocă
resurse financiare. De asemenea, se pot angaja subcontractanţi pentru realizarea anumitor părţi din
proiect.
Aspecte specifice proiectului:
 Un proiect se compune dintr-un ansamblu de activităţi, fiecare activitate având caracter de unicat, e
specifică unui anumit proiect. Pentru proiectele ample, activităţile componente se descompun.
 Orice proiect are o durată de realizare strict determinată, un termen calendaristic de început şi unul de
finalizare. Aceste termene sunt clar stabilite în contractele ce se încheie între cele două
părţi:beneficiar şi furnizorul proiectului. Depăşirea duratei presupune penalizări, respectiv costuri
suplimentare suportate de furnizorul proiectului. Pentru realizarea acestei caracteristici există metode
şi tehnici de programare a proiectelor: metoda drumului critic, metoda PERT(program evaluation and
review technique).
 Orice proiect are alocat un anumit buget, realizarea proiectului solicitând încadrarea în costuri strict
determinate.
 Proiectul poate fi privit ca un sistem tridimensional, ce cuprinde: dimensiunea umană, dimensiunea
financiară şi dimensiunea tehnică.
 Pe parcursul realizării unui proiect intervin o serie de factori aleatori ce determină apariţia unui grad
de risc, în ceea ce priveşte realizarea proiectului în termenul prevăzut, respectiv încadrarea în
costurile prevăzute.
Riscuri asociate:
 Riscul politic (orice proiect este dependent de gradul de stabilitate politică)
 Riscul financiar (asigurarea resurselor financiare necesare realizării proiectului)
 Riscul de creditare care afectează clientul (rambursarea creditului şi a dobânzii aferente)
 Riscul juridic (factori legislativi)
 Riscul de realizare a proiectului – încadrarea realizării proiectului în timpul prevăzut şi costurile
prevăzute
2
Subiecte examen Managementul Proiectelor

 Riscul de operare – problemele ce apar după ce proiectul devine operaţional

 Riscul de piaţă – competiţia ce ar putea afecta rentabilitatea economică a proiectului.
4.Elementele cheie ale unui proiect, clasificarea proiectelor, conceptul de management
pe proiecte.
Elementele cheie ale unui proiect:
 Realizarea unui produs nou, unic;
 Folosirea unei structuri temporare unice;
 Utilizarea eficientă a resurselor limitate;
 Ordonarea activităţilor după un calendar optim care trebuie respectat;
 Desfăşurarea unotr lucrări cu caracter complex şi eterogen.
Clasificarea proiectelor:
1) După obiectivul specific de realizat al proiectului cuprinde 4 tipuri:
a) Proiecte de construcţii, petrochimice, miniere şi extractive;
b) Proiecte industriale – relizarea unui produs specific;
c) Proiecte de management;
d) Proiecte de cercetare.
2) În funcţie de numărul de organizaţii implicate în realizarea proiectului există 2 categorii:
a) Proiectele realizate integral în cadrul unei întreprinderi în care întreprinderea este beneficiar, furnizor
şi proiectant;
b) Proiectele în care sunt implicate mai multe organizaţii.
3) În funcţie de nivelul economic la care ne raportăm:
a) Proiecte la nivel microeconomic: beneficiarul este o întreprindere, se asigură implementarea strategiei
întreprinderii respective;
b) Proiecte la nivel macroeconomic: pot fi la nivel local, regional sau naţional. Se asigură implementarea
strategiei şi programelor guvernamentale.
4) În funcţie de exprimarea valorică a rezultatelor obţinute prin exploatarea proiectului:
a) Proiecte ale căror rezultate nu se pot exprima valoric: proiecte de reconversie a forţei de muncă,
proiecte de asistenţă socială.
5) După mărimea proiectului:
a) Proiectele mici:
 Au termene de maxim un an
 Au valori reduse
 Predomină angajările part-time
 Au cerinţe tehnologice modeste sau medii
 Permit o urmărire directă zilnică
b) Proiectele medii:
 Au termene cuprinse între 2 şi 3 ani;
 Au valori medii
 Permit angajările part/full time
 Au cerinţe tehnologice medii
 Urmărirea se realizează prin raportări
c) Proiectele mari:
 Au termene lungi, mai mult de 3-5 ani
 Au valoare ridicată
 Predomină angajările full-time
 Au cerinţe tehnologice performante
 Apelează la instrumente şi programe specifice
 Urmărirea se realizează prin raportări de control

3
Subiecte examen Managementul Proiectelor

Conceptul de management pe proiecte.

Managementul pe proiecte reprezintă procesul de planificare, organizare şi control al proiectului, de
la iniţierea până la finalizarea acestuia, cu scopul de a realiza un obiectiv viabil din punct de vedere
funcţional şi financiar, asigurând respectarea standardelor de calitate, a costurilor şi termenelor de execuţie.
Managementul pe proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată, în vederea
soluţionării unor probleme complexe, dar precis definite, cu un puternic caracter inovaţional ce implică
aportul unei game de diverşi specialişti integraţi temporar într-o reţea organizatorică specifică.
5.Domeniile managementului proiectelor. Sistemul de management pe proiecte.
Obiectivele managementului proiectelor.
Domeniile managementului proiectelor.
Managementul timpului:Activităţi gestionate:
 Finalizarea proiectului la termenul stabilit
 Planificarea justă în timp a resurselor
 Replanificarea în timp a derulării proiectului
 Predicţia problemelor înainte de apariţia acestora
Managementul resurselor materiale: Activitaţi:
 Alocarea la termen a resurselor materiale necesare proiectului
 Proiectarea şi desfăşurarea activităţilor în conformitate cu resursele alocate
 Resursele alocate să prezinte eficienţă maximă
Managementul resurselor umane: Activităţi:
 Asigurarea disponibilităţii în timp a persoanelor implicate în proiect
 Asigurarea că persoanele din echipa de proiect îşi cunosc sarcinile
 Asigurarea îndeplinirii corecte a sarcinilor
 Rezolvarea conflictelor
Sistemul de management pe proiecte:
Managementul pe proiecte este, în fapt, un sistem de management complex alcătuit din 7 subsisteme:
1. De planificare a proiectului, care trebuie să asigure elaborate structurii proiectului, stabilirea
necesarului de resurse umane şi materiale, dar şi elaborate bugetului de cheltuieli;
2. De organizare (matrice organizaţională): se stabileşte echipa de realizare a proiectului, managerul de
proiect şi relaţiile între membrii echipei;
3. Informaţional, necesar pentru culegerea informaţiilor privind stadiul desfăşurării proiectului: are
caracter operativ şi se realizează prin şedinţe operative de lucru cu o anumită frecvenţă;
4. De control care trebuie să asigure standardele de performanţă şi să evalueze cadrul în care sunt atinse
aceste standarde de performanţă;
5. De ambianţă culturală (atitudini, percepţii);
6. De resurse umane (motivaţie materială şi spirituală);
7. De metode şi tehnici de evaluare a factorilor de risc.
Obiectivele managementului pe proiecte.
Se focalizează pe următoarele aspecte:
 Realizarea proiectului în termenul prevăzut (minimizarea timpului de realizare)
 Încadrarea proiectului în bugetul alocat (minimizarea costurilor)
 Realizarea performanţelor tehnico-calitative (maximizarea calităţii)
6.Resursele definitorii proiectelor. Avantajele şi dezavantajele managementului
proiectelor.
Resursele definitorii proiectelor.
Managementul proiectelor este procesul prin care managerul de proiect planifică şi controlează
sarcinile care sunt cuprinse în proiect, gestionând resursele aferente proiectului. Prin resurse se definesc:
 Operatorii: executanţii, funcţionarii şi conducătorii reprezintă tot atâtea categorii de personal angajat
al organizaţiei care dezvoltă proiectele

4
Subiecte examen Managementul Proiectelor

 Mijloacele financiare: banii reprezintă sursa cea mai generală, cu ajutorul căreia se poate achiziţiona
oricare altă resursă umană, tehnică, etc.
 Echipamente: utilajele reprezintă resurse în condiţiile în care îşi aduc un aport la dezvoltarea
proiectului
 Timp: includerea timpului în categoria resurselor reprezintă un demers total dar justificat prin
influenţa pe care o are asupra proiectului.
Avantajele managementului pe proiecte.
▲ Dezvoltă caracterul interdisciplinar şi concepţia sistemică în rezolvarea unor probleme complexe prin
impunerea unor echipe de lucru pluridisciplinare.
▲ Rezolvă eficient şi în timp relativ scurt (la termenul, nivelul de calitate şi de cheltuieli prestabilite) o
sarcină complexă care în mod obişnuit ar fi finalizată cu apreciabile probleme de organizare şi
finanţare, cu consecinţe majore asupra activităţilor curente.
▲ Prin delegarea de competenţe şi atribuţii asupra directorului de proiect, echipa managerială de vârf a
întreprinderii se poate ocupa de problemele generale ale organizaţiei.
Dezavantajele managementului pe proiecte.
▼ Mediul extern este prea puţin cunoscut
▼ Resursele previzionate sunt inferioare celor necesare sau nu sunt operaţionale la timpul planificat
▼ Nu există referinţe sau modele care să jaloneze demersurile planificate.
7.Parametrii care influenţează variantele organizatorice specifice managemtnului
proiectelor. Tipuri de structuri organizatorice specifice managementului proiectelor.
Parametrii:
1. Amploarea proiectului
2. Noutatea proiectului
3. Perioada de realizare a proiectului
4. Numărul şi potenţialul personalului societăţii sau structurii organizatorice
5. Distribuţia specialiştilor în subdiviziunile organizatorice
6. Caracteristicile climatului de muncă
7. Personalitatea managerului de proiect
Tipuri de structuri organizatorice specifice:
 Organizarea funcţională
 Organizarea pe proiecte
 Organizarea matriceală
8.Organizarea funcţională: caracteristici, avantaje şi dezavantaje.
Avantaje:
▲ Se asigură flexibilitatea în utilizarea forţei de muncă
▲ Se asigură stabilitatea şi disponibilitatea forţei de muncă
▲ Anumiţi specialişti din cadrul firmei pot fi utilizaţi simultan în mai multe proiecte
Dezavantaje:
▼ Managerul de proiect nu are autoritatea decizională în ce priveşte rezolvarea problemelor specifice
proiectului
▼ Lipsa unei viziuni de ansamblu a proiectului, determinând o motivaţie slabă a membrilor proiectului
▼ Sistemul informaţional al proiectului e lung şi greoi, ceea ce determină luarea deciziilor cu întârziere
▼ Clientul proiectului nu are legătură directă cu managerul de proiect
9.Organizarea pe proiecte, organizarea matriceală: avantaje şi dezavantaje.
Avantajele organizării pe proiecte:
▲ Managerul de proiect are deplină autoritate decizională privind realizarea proiectului
▲ Managerul de proiect are legătură directă cu clientul proiectului respectiv. Se asigură punerea în
aplicare mult mai rapidă, respectiv a cerinţelor clientului
▲ Se asigură viziunea de ansamblu asupra proiectului ce determină o creştere a motivaţiei membrilor
echipei de proiect

5
Subiecte examen Managementul Proiectelor

Dezavantajele organizării pe proiecte:

▼ O astfel de structură implică o creştere a costurilor, când se realizează simultan mai multe proiecte.
Avantajele organizării matriceale:
▲ Managerul de proiect are autoritate decizională în ceea ce priveşte partea administrativă a proiectului
▲ Managerul de proiect are legătură directă cu clientul
▲ Există viziune de ansamblu asupra proiectului
▲ Fiecare proiect are dreptul la utilizarea resurselor din compartimentele funcţionale
Dezavantajele organizării matriceale:
▼ Apar conflicte între managerii de proiect privind alocarea resurselotr din compartimentele funcţionale
▼ Generarea de conflicte determinate de dublă subordonare a membrilor ce realizează proiectul
respectiv.
10.Ciclul de viaţă al unui proiect: etape, principalele faze şi jaloane, documente
standardizate.
Etape:
1. Programat: integrat într-un cadru coerent la nivel naţional/regional
2. Identificat: în relaţie cu nevoile grupurilor ţintă
3. Formulat: definit într-un mod fezabil
4. Finanţat: adesea de diferiţi contribuabili
5. Implementat: activităţi îndeplinite pentru a obţine rezultate
6. Evaluat: pentru a explica şi a trage lecţii din experienţă
Principalele faze şi jaloane:
1. Programare ► Plan de Dezvoltare a ţării ►Arii prioritare, sectoare, programare în timp
2. Identificare ► Studiu de Pre-Fezabilitate ► Decizie privind ce opţiune se va studia mai departe
3. Formulare ► Studiu de Fezabilitate ►Decizie privind întocmirea unei propuneri de finanţare formale
► Propunere de finanţare preliminară
4. Finanţare ► Propuneri de finanţare ► Decizia de finanţare ► Agreement de Finanţare
5. Implementare ► Rapoarte de monitorizare şi progres ► Decizia de a continua conform planificării
sau de a reorienta proiectul; Decizia privind nevoia de schimbări
6. Evaluare ► Studiu de Evaluare ► Decizia privind folosirea rezultatelor în programarea viitoare
Documente standardizate:
1. Rezumat
2. Context istoric
3. Analiza sectorială şi a problemei
4. Descrierea proiectului
5. Supoziţii, riscuri şi flexibilitate
6. Aranjamente de implementare
7. Factori de calitate
8. Anexa:cadrul logic
11.Conţinutul etapelor de programare, identificare şi formulare cu evidenţierea
scopului, a factorilor implicaţi şi a produselor generate.
Programare:
Scop: Stabilirea cadrului privitor la obiectivele pe termen lung şi priorităţile sectoriale pentru
cooperarea în ţară/regiune.
Factori implicaţi: Factori de decizie politică la nivel înalt din ţara parteneră şi instituţia/agenţia
colaboratoare.
Produs: Document strategic
Identificare:
Scop: Identificarea şi selecţia ariilor relevante de intervenţie şi ideilor de proiect pentru studii
ulterioare.

6
Subiecte examen Managementul Proiectelor

Factori implicaţi: Oficiali superiori ai instituţiilor colaboratoare, ai ministerelor ţării partenere,

grupurilor ţintă, beneficiarilor şi consultanţilor.
Produs: Succinta descriere a proiectului ce va fi dezvoltat şi Termeni de referinţă pentru estimare.
Formulare:
Scop: Un proiect bine definit şi formulat compatibil cu criteriile dre evaluare.
Factori implicaţi: Formularea proiectului implicând toţi “stakeholders” relevanţi.
Produs: Un document de proiect competent (satisfăcând criteriile de calitate) care este baza pentru o
propunere de finanţare.
12.Conţinutul etapelor de finanţare, implementare, evaluare cu evidenţierea scopului, a
factorilor implicaţi şi a produselor generate.
Finanţare:
Scop: Agreementul de finanţare şi asigurarea resurselor proiectului.
Factori implicaţi: Comisie internă şi relevantă.
Produs: Agreement de finanţare semnat
Implementare:
Scop: Implementarea proiectului spre atingerea obiectivelor sale.
Factori implicaţi: Echipa de implementare a proiectului, instituţiile corespondente, beneficiarii şi
eventual monitori externi
Produs: Ex.rapoarte de monitorizare a proiectului, rapoarte anuale
Evaluare:
Scop: Considerarea şi formularea lecţiilor învăţate; Concluzii pentru programare şi acţiuni ulterioare.
Factori implicaţi: Parte externă neutră şi toţi stakeholders relevanţi.
Produs: Raport de evaluare.
13.Principii fundamentale ale managementului ciclului de proiect. Instrumente şi
tehnici de managementul proiectelor. Modalităţi de analiză a problemei: Diagrama
cauza-efect, arborele problemei.
Principii fundamentale:
 Analiza problemei, utilizând diagrama cauză-efect, arborele problemei, analiza SWOT, cadrul logic
matriceal, etc.
 Elaborarea cu atenţie a documentelor esenţiale, pentru fiecare fază, în scopul asigurării informării
complete şi corecte a factorilor de decizie.
 Consultarea şi implicarea permanentă a factorilor interesaţi.
 Formularea cu claritate a obiectivelor proiectului, în conexiune cu nevoile grupului/grupurilor ţintă
identificate şi concentrarea eforturilor asupra realizării acestora (arborele obiectivelor).
 Înglobarea elementelor de asigurare a calităţii în elaborate propunerii de proiect.
Analiza problemei.
Diagrama cauză-efect, arborele problemei, analiza SWOT, cadrul logic matriceal sau alte instrumente
de analiză menite să identifice cauzele unor aspecte ce trebuie remediate, ierarhia problemelor, legăturile de
cauzalitate,etc.
Etape:
1. Definirea precisă a subiectului analizei, precum şi a cadrului analizei;
2. Identificarea problemelor majore cu care se confruntă grupul/grupurile ţintă;
3. Prezentarea analizei într-un format clar, uşor de înţeles, cu ierarhizarea problemelor/
necesităţilor/cauzelor.
Diagrama Ishikawa
Instrument grafic folosit pentru a explora şi prezenta păreri în legătură cu cauzele de variaţie pentru
un proces. (Mai poartă denumirea de diagramă cauză-efect sau diagrama “os de peşte”).
Scop: Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme identificate. Aceste
cauze sunt apoi analizate pentru a fi îndepărtate. De asemenea, diagrama ilustrează relaţiile care se stabilesc
între cauzele determinante pentru un anumit efect.

7
Subiecte examen Managementul Proiectelor

Conduce la îmbunătăţirea gradului de înţelegere a problemelor complexe. De regulă, se realizează pe

hârtie sau pe tablă, dar există şi programe pe calculator care pot fi folosite în acest sens.

Arborele problemei.

14.Analiza obiectivelor: etape, arborele obiectivelor, matricea actorilor cheie.

1.Descrie situaţia care se creează după îndepărtarea problemei;
2.Verifică ierarhia obiectivelor;
3.Ilustrează relaţia mijloace-finalităţi sub forma unei diagrame (nu este altceva decât transpunerea în
formă “pozitivă” a diagramei Ishikawa).
Arborele obiectivelor.

Matricea actorilor cheie

Factor Caracteristici Interese şi Senzitivitate la Potenţial şi Implicaţii asupra
interesat -socio- aşteptări: teme deficienţe: proiectului:
economice -interese transversale -cunoştinţe -posibile acţiuni
-structura -obiective (egalitatea de -experienţă necesare
-statut -aşteptări şanse, mediu, -contribuţie -modalitati de
discriminare,etc) -resurse abordare
FI.1
FI.2

8
Subiecte examen Managementul Proiectelor

 Factori interesaţi: denumirea entităţilor participante la analiză

 Caracteristici: informaţii asupra caracteristicilor factorului interesat, rezultate din natura activităţii,
structurii şi statutului său
 Interese şi aşteptări: datele furnizate de actorii interesaţi
 Senzitivitate la teme transversale: datele ce rezultă pe aceste teme din acţiunile anterioare ale
factorului interesat, din declaraţiile acestuia, din ceea ce se conturează în urma discuţiilor purtate în
timpul analizei
 Potenţial şi deficienţe: informaţii bazate pe declaraţiile entităţii în discuţie, a dovezilor furnizate, a
disponibilităţii exprimate în cadrul analizei
 Implicaţii asupra proiectului: date referitoare la acţiuni suplimentare ce trebuie cuprinse în proiect
pentru realizarea sa, la condiţionalităţi instituţionale, la modalitatea de tratare a anumitor probleme cu
multiple soluţii potenţiale precum şi unii potenţiali factori de risc.
15.Analiza strategiei: alegerea strategiei, criterii de alegere a strategiei.
Cum procedăm?
1. Identificaţi obiectivele de neurmărit
2. Identificaţi obiectivele de urmărit
3. Grupaţi obiectivele pentru a obţine strategii posibile sau componente(grupare pe verticală)
4. Estimaţi care strategie reprezintă o strategie optimă corespunzătoare criteriilor agreate
5. Determinaţi Obiectivul General şi Scopul Proiectului
De la Analiza Strategiei la Logica Intervenţiei
 Completaţi formularea obiectivelor
 Selectaţi o strategie
 Completaţi arborele strategiei selectate
 Formulaţi obiectivele
 Transferaţi obiectivele în “logframe” (logica intervenţiei): OG, OSP, Rezultate, Activităţi
 Revedeţi obiectivele
 Identificaţi posibile activităţi
Criterii de alegere a strategiei
 Urgenţa
 Importanţa dată de grupul ţintă
 Contribuţie la reducerea inegalităţilor
 Complementaritate cu proiecte finanţate, alţi donatori
 Acceptabilitatea socială
 Relevanţa pentru strategia de aderare agreată de economia/ţara parteneră
 Potenţialul şi capacităţile exitente (ale grupului ţintă).
16.Matricea cadru logic: definiţie, structură, definirea termenilor.
Definiţii:
 Este oglinda întregului proiect şi asigură o elaborare corectă şi realistă a acestuia.
 Matricea cadru logic este o metodă de prezentare a conţinutului unui proiect într-un mod în care este
posibilă stabilirea logică şi sistematică a obiectivelor proiectului.
 Aceasta este reflectată în relaţiile cauzale între diferitele niveluri ale obiectivelor, pentru a putea
verifica dacă aceste obiective au fost îndeplinite şi pentru a stabili ce ipoteze (factori), din afara
controlului proiectului, pot influenţa succesul său.

Structură:
Matricea cadru logic se prezintă ca un tabel cu patru coloane şi cinci rânduri, conţinând principalele
elemente ale unui proiect şi relaţiile dintre ele:

9
Subiecte examen Managementul Proiectelor

Logica intervenţiei Indicatori verificabili Surse şi mijloace de Ipoteze

în mod obiectiv verificare
Obiectiv(e) general(e)
Obiectiv specific
(Scopul proiectului)
Rezultate
Activităţi Mijloace Costuri
Precondiţii
Definirea termenilor:
 Obiective generale: explică de ce este proiectul important pentru societate, în termeni de beneficii pe
termen lung pentru beneficiarii finali şi mai larg, beneficii pentru alte grupuri. Obiectivele generale
arată cum se încadrează proiectul în politicile regionale/sectoriale, ale guvernului/organizaţiilor
implicate şi ale CE.
 Prin urmare, proiectul nostru nu va putea realiza singur obiectivul(ele) general(e), ci numai va
contribui la realizarea acestuia(ora) îpreună cu alte proiecte.
 Obiectivele specifice (scopul proiectului): sunt obiectivele care trebuie atinse prin implementarea
proiectului. Scopul trebuie să fie rezolvarea unei probleme centrale care trebuie definită în termeni de
beneficii sustenabile pentru grupurile ţintă.
 El defineşte ceea ce dorim să realizăm prin proiectul nostru pentru a rezolva nevoile grupului ţintă.
 Trebuie să existe un singur scop al proiectului.
 Rezultate: sunt “produse” obţinute ca urmare a desfăşurării activităţilor, a căror combinaţie va
conduce la realizarea scopului proiectului.
 N.B. Referirea generală la “Obiectivele proiectului” acoperă obiectivele generale, scopul proiectului
şi rezultatele.
 Activităţi: acţiunile specifice care trebuie întreprinse pentru a produce rezultatele. Ele sintetizează ce
se va face în proiect.
 Mijloace: resurse (intrări) materiale şi nemateriale necesare pentru a desfăşură activităţile (cum ar
fi:personal, instrumente şi tehnologie).
 Costuri: costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor identificate (mijloacelor).
 Indicatori verificabili în mod obiectiv: descrierea operaţională a obiectivelor generale, scopului
proiectului şi a rezultatelor.
 Surse şi mijloace de verificare: arată unde şi sub ce formă pot fi găsite informaţiile privind
realizarea obiectivelor generale, a scopului proiectului şi a rezultatelor.
 Ipoteze: sunt acei factori externi (condiţii) care nu sunt influenţaţi de proiect, dar care pot afecta
implementarea sa şi sustenabilitatea pe termen lung. Aceste condiţii trebuie îndeplinite pentru ca
proiectul să poată reuşi.
 Precondiţii: condiţii care trebuie îndeplinite înainte ca proiectul să înceapă.
17.Managementul obiectivelor. Formulare şi determinarea razei de acţiune cu
planificare.
Formularea obiectivelor:
Obiectivele generale reprezintă enunţuri cu privire la ce vă propuneţi să realizaţi prin derularea
proiectului, în contextul unor strategii mai ample la nivel regional, naţional şi european.
Obiectivele generale sunt mai greu măsurabile, ele indică mai curând direcţia pe care îşi propune să o
urmeze proiectul, perspectiva pe care ar putea să o deschidă acesta.
Obiectivele specifice sunt rezultatul unui efort de operaţionalizare a obiectivelor generale. Trebuie să
fie în mod obligatoriu măsurabile.
Formularea obiectivelor furnizează un instrument de evaluare, deoarece astfel sunt stabilite
standardele prin raportarea la care se pot măsura progresul şi relizările.
Un obiectiv bine proiectat va include:
1. Ce va fi realizat la sfârşitul proiectului, ca evidenţă în schimbarea comportamentului, servicii noi,
informaţii noi sau alţi indicatori.
10
Subiecte examen Managementul Proiectelor

2. Condiţiile în funcţie de care se aşteaptă să se întâmple ceea ce e prevăzut mai sus.

3. Criteriile în funcţie de care vom şti dacă obiectivul(ele) au fost sau nu atinse.
4. Limita de timp în care aceste se vor întâmpla
Determinarea razei de acţiune şi planificare.
Odată ce obiectivele au fost formulate, următorul pas este luarea în considerare a posibilelor căi de
soluţionare a problemelor, stabilirea metodei de intervenţie.
Formularea obiectivelor, identificarea grupurilor ţintă şi dezvoltarea metodei de intervenţie fac parte
din determinarea razei de acţiune şi planificarea propunerii de proiect.
Cele 5 arii a razei de acţiune a unui proiect sunt:
1. Rezultatele/beneficiile (impactul larg asupra societăţii/grupului ca întreg)
2. Beneficiarii care vor utiliza ieşirile pentru a genera rezultatele/beneficiile
3. Ieşirile pe care beneficiarii au nevoie să le folosească pentru a genera rezultatele/beneficiile
4. Munca necesară pentru a produce ieşirile
5. Resursele (umane şi financiare) necesare pentru susţinerea muncii de reproducere a ieşirilor.
18.Definiţia monitorizării, clasificări, definiţia evaluării, clasificări.
Definiţia monitorizării.
-Colectarea, analizarea şi utilizarea informaţiei cu scopul de a asigura controlul managerial şi luarea
deciziei.
-Oferă informaţie managementului pentru:
 Identificarea problemelor în implementare
 Rezolvarea problemelor
 Evaluarea progresului proiectului faţă de plan
-Activitate managerială sistematică
-Are loc la toate nivelurile manageriale
-Foloseşte raportări formale şi se axează pe comunicare informală
-Concentrată asupra resurselor, activităţilor şi rezultatelor cuprinse în proiect (Matricea Cadru Logic)
Clasificări.
I.După tipul de parametrii monitorizaţi:
 Monitorizarea activităţilor
 Monitorizarea obiectivelor
 Monitorizarea rezultatelor
II.După tipul de organisme implicate în activitatea de monitorizare:
 Monitorizarea internă a proiectului (realizată de către managerul de proiect şi responsabilii
nominalizaţi din echipa de implementare a proiectului)
 Monitorizarea externă a proiectului (realizată de către reprezentanţii specializaţi ai finanţatorului).
Definiţia evaluării.
-Evaluarea: verificare sistemică şi obiectivă, a unui proiect în desfăşurare sau finalizat, din
perspectiva analizării designului, eficacităţii implementării şi a rezultatelor sale.
-Evaluarea constă în aprecierea (de regulă independentă de organizaţia care face implementarea) a
impactului pe care proiectul îl are asupra mediului (ecologic, economic, social, demografic, legal,
etc.).
-Pe lângă studierea impactului, evaluatorul culege informaţii de la toate părţile implicate în proiect
sau afectate de acesta.
-Raportul de evaluare conţine fapte, concluzii, recomandări, lecţii învăţate.
Clasificări.
I.După momentul evaluării:
1. Evaluare ex-ante (analiza ideii proiectului – Studiu de fezabilitate)
2. Evaluare interimară
3. Evaluare ex-post (finală şi evaluare de impact)
II.După organizaţiile implicate în activitatea de evaluare:
1. Evaluare internă (realizată de către echipa de implementare a proiectului)
11
Subiecte examen Managementul Proiectelor

2. Evaluare externă a proiectului (realizată de către reprezentanţii organismului de finanţare a

proiectului).
19.Definiţia auditului şi diferenţa dintre monitorizare, evaluare, audit.
Definiţia auditului.
Extern managementului de proiect, ca şi evaluarea, auditul este diferit de aceasta prin obiective:
evaluarea urmăreşte impactul, pe când auditul este preocupat exclusiv de respectarea, în cadrul proiectului, a
unui set de proceduri prestabilite.
Diferenţa dintre monitorizare, evaluare, audit.
Diferenţe/ Monitorizare Evaluare Audit

Asemănări
Ce? În mare parte analize În principal analize asupra eficienţei, Verificări tradiţionale pentru
de eficienţă şi eficacităţii, impactului, relevanţei şi a vedea dacă operaţiunile şi
eficacitate, este o durabilităţii politicilor şi acţiunilor de documentele financiare sunt
activitate managerială sprijin. în conformitate cu obligaţiile
sistematică legale şi contractuale.
Cum? Analize rapide şi Analize detaliate Verificări ale documentelor
continue, cu folos financiare şi ale respectării
imediat pentru unor proceduri prestabilite.
îmbunătăţirea
acţiunilor în
desfăşurare, de
importanţă cheie
pentru îmbunătăţirea
performanţelor.
Cine? Monitori interni sau Evaluatori externi specializaţi în Auditori externi sau interni,
externi proiectului subiectul evaluării persoane acreditate.
Când? Periodic (cu frecvenţă O dată sau de două ori, esenţial este la În timpul sau după
mai mare decât sfârşit pentru a trage învăţăminte din implementarea proiectului.
evaluarea şi auditul) trecut şi a orienta acţiunile viitoare,
dar se pot face şi în timpul
implementării: mid-term evaluation,
pentru a (re) orienta implementarea

20.Termeni specifici cererilor de finanţare. Funcţiile managementului proiectelor

(conţinutul lor).
Termeni specifici cererilor de finanţare.
 Proiect: un ansamblu de activităţi planificate care se adresează unei probleme specifice, îşi propune
să atingă obiective specifice, în limite de timp bine definite (are un început şi un sfârşit bine
determinate) şi beneficiază de fonduri limitate.
 Propunerea de finanţare: un document scris prin care solicitantul cere fonduri unui finanţator
pentru un proiect. Propunerea dre finanţare (aplicaţie, cerere) trebuie să conţină elementele esenţiale
ale proiectului, cât şi acele elemente care pledează în favoarea solicitantului.
 Finanţator: o persoană sau instituţie (guvernamentală sau privată) care oferă sprijin financiar unor
organizaţii, instituţii sau persoane pentru a rezolva o problemă, în baza unui contract, fără a urmări în
schimb alte avantaje decât binele comunităţii.
 Finanţare: oferirea în administrare a unor fonduri financiare în scopul realizării unui program/proiect
ale căruia specificaţii sunt agreate în somun de către finanţat şi finanţator.
Funcţiile managementului proiectului
 Planificare: gândire anticipativă privind etapele ce trebuie străbătute pentru atingerea obiectivelor

12
Subiecte examen Managementul Proiectelor

 Organizare: alocarea resurselor proiectului, stabilirea şi delimitarea proceselor, ţinând cont de

planificarea făcută
 Implementare – coordonare: punerea în practică a celor planificate, armonizarea deciziilor şi
acţiunilor
 Control: aprecierea progresului obţinut în direcţia obiectivelor
 Conducere: direcţionarea oamenilor implicaţi prin analiza opţiunilor, luarea deciziilor şi
comunicarea lor
Planificare:
 Dezvoltarea scopului, obiectivelor şi strategiei proiectului
 Stabilirea activităţilor proiectului şi a resurselor necesare
 Dezvoltarea de scheme de lucru pentru stabilirea relaţiilor logice dintre activităţile proiectului şi
punctele critice
 Realizarea programării în timp a proiectului pe baza schemelor de lucru
 Realizarea unui plan de protejare a resurselor proiectului
Organizare:
 Stabilirea structurii organizatorice a echipei de proiect
 Identificarea şi repartizarea rolurilor membrilor echipei în cadrul proiectului
 Definirea politicilor, procedurilor şi tehnicilor managementului proiectului
 Alocarea resurselor materiale şi financiare pe activităţi
Implementare-coordonare:
o Pregătirea şi derularea activităţilor proiectului
o Instruirea personalului
o Supervizarea
o Armonizarea deciziilor şi acţiunilor individuale
o Monitorizarea resurselor şi activităţilor
Control:
 Ce se monitorizează şi care sunt aspectele relevante prin prisma celor 4 elemente caracteristice
(resurse, activităţi, rezultate, impact)
 Stabilirea criteriilor şi indicatorilor de performanţă
 Stabilirea standardelor de performanţă (calitate, proceduri, costuri, încadrare în timp,etc.)
 Stabilirea şi implementarea unei scheme de monitorizare şi evaluare a progresului organizaţiei în
direcţia dorită, integrată în planificare
 Stabilirea unui sistem informaţional între membrii echipei de proiect, între aceştia şi restul
organizaţiei şi între aceştia şi ceilalţi factori interesaţi
 Planificarea revizuirii regulate a strategiei în funcţie de rezultatele evaluării
21.Conţinutul politicii de coeziune economico-socială a Uniunii Europene. Instrumente
financiare, obiective, la nivelul Uniunii Europene. Tipuri de fonduri şi domenii de
finanţare. Prezentarea conexiunilor relevante pentru strategia de la Lisabona şi Planul
Naţional de Dezvoltare.
Politica de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene.
Instrumentele financiare, cunoscute sub termenul “fonduri structurale şi de coeziune”, sunt percepute
astăzi, ca elemente caracteristice construcţiei europene. Încă de la origini, proiectul european a avut ca
preocupare reducerea dezechilibrelor între statele membre.
Art.158(130a) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE) prevede: “Comunitatea se va
orienta spre reducerea inegalităţilor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în
urmă a regiunilor cele mai defavorizate”.

13
Subiecte examen Managementul Proiectelor

Obiective, Fonduri Structurale şi Instrumente

Obiective Fonduri structurale şi instrumente
Convergenţă FEDER FSE Fond de Coeziune
Competitivitate FEDER FSE
Regională, Ocupare
Cooperare Europeană FEDER
Teritorială
Infrastructură, Pregătire ajutoare Infrastructură ambientală şi de
inovaţie, investiţii pentru ocuparea forţei transport, energie reciclabilă
de muncă
Toate statele membre şi regiunie Statele membre cu VNB sub 90
Instrumente structurale:
1. Fonduri structurale
a. Fondul European de Dezvoltare Regională FEDER
b. Fondul Social European FSE
2. Fonduri de coeziune FC
Conexiuni relevante

14
Subiecte examen Managementul Proiectelor

22.POSDRU – conţinut, caracteristici, zone de intervenţie, termeni specifici.

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane:
 Document al statelor membre care stabileşte o strategie de dezvoltare în domeniul dezvoltării
resurselor umane, cuprinzând un set coerent de priorităţi pentru a căror realizare va fi utilizată
asistenţa provenind din Fondul Social European
 Creşterea competitivităţii caitalului uman pe piaţa muncii presupune o serie de măsui specifice care sa
vizeze atât sistemul de educaţie şi formare, cât şi individul, benefiiar al educaţiei şi formării
 Pentru realizarea acestui obiectiv se va acţiona atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de conţinut al
educaţiei şi formării pofesionale
Educaţia şi formarea iniţială şi continuă reprezintă elementele esenţiale pentru asigurarea
competenţelor cheie, cunoştinţelor şi abilităţilor necesare formării şi dezvoltării unui stoc de capital uman
educat şi competitiv.
Intervenţii:
 Dezvoltarea sistemului şi a ofertelor de educaţie şi formare
 Resursele umane din educaţie, cercetare şi formare continuă
 Beneficiarii de educaţie şi formare
Termeni specifici:
 Axa prioritară: una dintre priorităţile strategiei unui Program Operaţional ce cuprinde un grup de
operaţiuni legate între ele şi care au scopuri specifice măsurabile
 Domeniul major de intervenţie: domeniile/sectoarele în care vor fi direcţionate
intervenţiile/resursele alocate din fonduri structurale în vederea realizării obiectivelor/scopurilor
definite la nivel de axă prioritară
23.Finanţarea proiectelor din fonduri structurale pentru România, în perioada anilor
2014 – 2020.
În perioada 2014-2020, România va beneficia de o alocare totală de circa 28 de miliarde de euro din
fondurile structurale şi de coeziune şi FEADR. Din această sumă 21 de miliarde de euro vor fi alocate
programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale, iar 7,5 miliarde vor reveni Programului Naţional
de Dezvoltare Rurală.
În ceea ce priveşte programele finanţate din fonduri structurale alocările sunt urmtoare:
 9,1 miliarde euro pentru PO Infrastructura Mare
 6,5 miliarde euro pentru PO Regional
 3,6 miliarde euro pentru PO Capital Uman
 1,26 miliarde euro pentru PO Competitivitate
 382 milioane euro pentru PO Capacitate Administrativă
 300 milioane euro pentru PO Asistenţă Tehnică
Noul Cadru Financiar Multianual este aplicabil pe o perioadă de şapte ani, între 2014 şi 2020, şi a fost
elaborat pentru o Uniune Europeană care cuprinde 28 de state membre.
Principalul instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile Europei este Politica de Coeziune
(PC) care, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European
(FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), va finanţa următoarele obiective în statele şi regiunile membre: “Investiţii
pentru creştere economică şi locuri de muncă” (obiectiv finanţat din toate fondurile) şi “Cooperare Teritorială
Europeană”(finantat doar de FEDR).
Prin CFM 2014-2020 România are alocată, pentru Politica de Coeziune, suma de 21,825 miliarde
euro, sumă care va fi indexată cu inflaţia de-a lungul celor şapte ani.
Pentru că România se află într-un program de asistenţă, cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar de
Invstiţii, va beneficia de o prefinanţare de 4% din această sumă. Totodată, rata de cofinanţare de 85% pentru
proiectele finanţate din Fondurile Structurale va putea ajunge la 95%.
Noul Cadru Financiar Multianual, inclusiv prevederile referitoare la alocările pentru România, va
intra în vigoare odată cu aprobarea acestuia de către Parlamentul European.

15
Subiecte examen Managementul Proiectelor

Cum va folosi România fondurile europene pentru perioada 2014-2020

Priorităţile de Obiectiv tematic
dezvoltare ale
României
Competitivitatea 1.Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi inovării
2.Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare
3.Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a
sectorului pescuitului şi al viticulturii
Oamenii şi 8.Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă
societatea 9.Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei
10.Investirea în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot pacursul vieţii
Infrastructura 2.Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare
7.Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura
reţelelor importante
Resursele 4.Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele
5.Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
6.Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor
Administraţia şi 11.Creşterea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă
guvernarea 2.Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare

16