ESEU - Regimul democratic in Romania interbelica

Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, provenind

din cuvintele grecesti: demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea
poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul
universal și suveranitatea națiunii.
La sfarsitul Primului Razboi Mondial, Romania s-a regasit in tabara
invingatorilor alaturi de Antanta. Aceasta victorie i-a permis indeplinirea
obiectivului pentru care intrase in razboi si anume infaptuirea unitatii
nationale. Romania Mica formata de A. I. Cuza in anul 1859 urmeaza sa se
uneasca cu Basarabia la 27 martie 1918, cu Bucovina la 15-28 noiembrie 1918
si intr-un final cu Transilvania pe data de 1 decembrie 1918 si formeaza
Romania Mare.
După 1918 viaţa politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltare
democratică fundamentată pe introducerea votului universal în 1918, pentru
barbatii de peste 21 de ani, cu exceptia magistratilor si cadrelor militare si pe
adoptarea în 1923 a noii Constituţii ce avea la baza principiul separarii
puterilor in stat: puterea legislativa, puterea executiva si puterea
judecatoreasca.
Scena politica in Romania in perioada interbelica a fost dominata de doua
ideologii democratice: neoliberalismul reprezentat de Partidul National
Liberal si taranismul reprezentat Partidul National Taranesc.
Neoliberalismul reprezenta interesele burgheziei, industriale si financiare
a unor meseriasi sau intelectuali. Acesta fost dezvoltat de personalitati de marca,
precum: Ştefan Zeletin, Mihail Manolescu, Vintilă Brătianu, Victor Slăvescu,
care au adus importante contributii la teoria si practica industrializarii, punctul
esential al doctrinei neoliberale. Ei au accentuat rolul industriei si au întrevăzut
o strânsă legatura intre industrializare, modernizare si consolidarea
independentei politice. Sustineau in plan economic doctrina – “Prin noi insine”,
in plan social dorea intarirea pozitiilor burgheziei iar in plan politic promovau
dezvoltarea democratiei parlamentare. La conducerea acestui partid in perioada
interbelica s-a aflat guvernul condus de Ion I. C. Bratianu, Vintila Bratianu, Ion
GH. Duca si C. I. C. Bratianu. Acestia domina viata politica in perioada
interbelica, in perioadele 1922-1928 si 1933-1937. Unele dintre cele mai
importante masuri legislative adoptate de cate Partidul National Liberal se
numara “Constitutia” din 1923, “Legea minelor” din 1924, “Legile de unificare
administrativa ale statului” din 1925 si “Legea primei electorale” din 1926.
Luna august a anului 1947 duce la dizolvarea Partidului National Liberal,
puterea politica in Romania fiind preluata de comunisti, insa va reaparea pe
scena vietii politice dupa 1989, cand regimul comunist paraseste Romania.
Taranismul a reprezentat a doua ideologie democratica din Romania
sustinuta de Constantin Stere, Ion Mihalache si Virgil Madgearu, care au pus
bazele Partidului Taranesc in 1918 reprezentand interesele lumii rurale. In urma
fuziunii cu Partidul National Roman din Transilvania, ia nastere Partidul
National Taranesc. Conducerea acestui partid a fost asigurata de Iuliu Maniu si
Ion Mihalache. Doctrina lor era “Politica Portilor Deschise” fata de capitalul
strain, iar conceptia lor era ca Romania trebuia sa devina un stat predominant
agrar. Acest partid s-au aflat la guvernarea tarii in perioada dintre anii 1928-
1931 si 1932-1933. In prima guvernare, pe plan intern au adoptat legea
administrativa, pe plan economic, legea monetara, legea pentru ameliorarea
terenurilor degradate, legea pentru înființarea de silozuri, legea pentru plantarea
drumurilor publice si legea pentru organizarea creditului Funciar Rural și a
creditului agricol si pe plan social, legea pentru revizuirea împroprietării, legea
pentru retificarea tratatului de muncă încheiat între Franța și România. In cea de-
a doua guvernare s-au remarcat legea controlului averii funcționarilor publici,
legea pentru unificarea asigurărilor sociale, înființarea jurisdicției muncii, ,
înființarea impozitului pe venitul global etc. In urma inscenarii de la Tamadau
din iulie 1947, Partidul National Taranesc se dizolva, liderii fiind arestati, insa
acest partid va fi reinfiintat in 1989, odata cu revenirea Romaniei la democratie.
Din punctul meu de vedere, politica regimului democratic a avut un
impact major asupra istoriei tarii, Romania dezvoltandu-se pe plan economic,
social si politic in acea perioada in urma unor evenimente ce s-au remarcat,
precum infaptuirea reformei agrare si electorale, introducerea votului universal
si improprietarirea taranilor, oferind drepturi si libertati cetatenilor.