MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Facultatea Drept

Catedra Drept Public

REFERAT

„Concepţia de integrare a Republicii Moldova în Uniunea

Europeană”

1
 Cuprins

Introducere…………………………………………………………. …….….3

Capitolul I………………………………………………………….……….4-6

Capitolul II………………………………………….……………….…….7-13

Capitolul III.………………………….……….………….………… …...13-14

Concluzii……….…………………….………………………..……………..14

Bibliografie…………….………………………………………..….………..15

2
 Introducere
„Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei. Este unicul mijloc de a
permite sutelor de milioane de muncitori de a regăsi bucuriile simple şi speranŃele care fac ca
viaŃa să merite a fi trăită... De ce n-ar exista un grup european capabil să dea un sentiment de
patriotism extins şi de cetăŃenie comună popoarelor înspăimântate ale acestui continent
turbulent şi puternic ?“
Winston Churchill, Ridică-te Europa!, Zurich, septembrie 1946
Uniunea Europeană este o familie mare, iar noi suntem o parte din ea, dar ne având puteri
să spunem asta și să o demonstrăm,stăm separați de ceilalti.
Procesul de integrare a ţărilor membre ale Uniunii europene reprezintă un exemplu de integrare
totală prin care diferitele economii naţionale urmăresc să formeze o nouă entitate economico
socială mai vastă, echilibrată, substituind progresiv elementelecomponente.
Pentru Marchal, unul din teoreticienii de referinţă în teoria integrării, un astfel de proces este “
integrare teritorială” deoarece se referă la “un fenomen care, într-un spaţiu delimitat geografic,
este total în ce priveşte toate elementele vieţii economice, sociale,tehnice şi politice”. La această
definiţie Marchal mai adaugă cel puţin încă două: “fuziune progresivă a economiilor naţionale pe
toate planurile, în primul rând economic şi apoi, prin forța lucrurilor, pe plan social şi în final
politic”şi “intensificarea (consolidarea) solidarităţii care domneşte sau trebuie să domine între
diversele elemente ale unui ansamblu”
Integrarea Europeană este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe şi interne al
Republicii Moldova. Acest proces reprezintă pentru statul nostru un imbold de a asociere ăn care
Uniunea Europeană este casa în care locuiesc mai multe comunități de țări, din care facem parte
și noi,dar din diferite motive în UE încă nu ne-am încadrat. Din păcate, Republica Moldova,
abia la 28 noiembrie 1994 a semnat doar Acordul de Cooperare si Parteneriat care a intrat în
vigoare la 1 iulie1998. Documentul stabilește cadrul juridic al relațiilor între Moldova și UE în
domeniul politic,comercial, economic juridic, cultural-stiintific și are ca obiective susținerea
Moldovei în:consolidarea democrației și statului de drept cu respectarea drepturilor omului și a
minorităților prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic; dezvoltarea durabilă a
economiei și finalizarea procesului de tranziție spre economia de piață prin promovarea
schimburilor comerciale,investițiilor și relațiilor economice armonioase. În mai 2004 Republica
Moldova a fost inclusă în Politica Europeană de Vecinătate a UE,evoluția căreia este marcată de
Declarația Comisiei privind Consolidarea Politicii Europene deVecinătate din decembrie 2006 si
Declarația Comisiei Europene din decembrie 2007 privind prioritățile de dezvoltare a PEV.

3
 Capitolul I
1.1. Scurt istoric asupra conceptului de uniune a națiunilor europene.

În principiu este de remarcat faptul că unul dintre primii, care au conceput o uniune a
națiunilor europene a fost contele Richard von Coudenhove-Kalergi, care în 1923 a
scris Manifestul Pan-European. Ideile sale l-au influențat pe Aristide Briand, care la data de 8
septembrie 1929 a ținut un discurs în favoarea unei Uniuni Europene și a unei Ligi a Națiunilor,
și care în 1930 a scris „Memorandumul privind organizarea unui Regim de Uniune Federală
Europeană” pentru guvernul Franței, care a devenit primul guvern european, care a adoptat în
mod oficial principiul. Primele idei privind crearea unei europe unite datează încă din secolul al
XIX-lea, marele scriitor francez Victor Hugo, la Congresul amicilor pacii (1849) a lansat idea
crearii "Statelor Unite ale Europei". În cadrul acestui congres, Victor Hugo a vorbit despre "ziua
în care toate natiunile continentului se vor uni într-o societate suprema si vor forma o fratie a
europei, fara a pierde caracteristicile remarcabile ale identitatii lor"[1]

1.2. Scurtă incursiune istorică privind integrarea RM în UE.

„Ideea integrării europene” şi-a croit drum în mediul politic moldovenesc cam în această
perioadă: „Situaţia a început să se schimbe după alegerile parlamentare din 1998 şi, chiar dacă la
nivel de acţiuni n-am mers prea departe, cel puţin la nivel de idee „calea europeană” a ocupat un
loc de frunte”.
Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au fost formal lansate odată cu
semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare și Parteneriat, care a intrat în vigoare
la 1 iulie 1998. În prezent UE și RM dezvoltă o relație din ce în ce mai strânsă, aceasta mergând
dincolo de cooperare,până la integrarea economică treptată și o aprofundare a cooperării politice.
Documentul cu privire la „ Concepția integrării europene a Republicii Moldova” a întîrziat
foarte mult. Şi nu este clar de ce se numeşte "conceptul" şi nu "strategia naţională" după cum
este cazul în alte state? Să ne amintim faptul că, încă în noiembrie 1993, Preşedintele Mircea
Snegur a trimis o scrisoare către preşedintele Comisiei Europene, Jack Delores, propunînd
încurajarea elaborării unei baze legislative şi politice ce ar reglementa relaţiile dintre RM şi UE.
[2]

Semnarea Acordului de Parteneriat şi Colaborare (APC) dintre UE şi RM (în 1994) şi intrarea lui
în vigoare (în 1998) a însemnat recunoaşterea oficială a Moldovei ca partener al UE în vederea
[1]
Ben Rosamond, Theories of European Integration, Palgrave Macmillan, 2000, pp. 21–22.
[2]
Moldova, cel mai mare beneficiar de asistență europeană din lume pe cap de
locuitor, Deutsche Welle, 12 iunie 2014

4
dialogului politic şi al cooperării juridice şi economice.
Totuşi acest acord, spre deosebire de "Acordul de asociere" al Uniunii Europene semnat cu ţările
din Europa Centrală şi de Est (de la Estonia pînă la Bulgaria), nu a însemnat în nici un caz o
etapă premergătoare aderării de mai departe la Uniunea Europeană. Acesta, mai degrabă, a avut
menirea de a "europeniza" tînărul nostru stat şi de a apropia organizarea statală, economia şi
viaţa socială de criteriile UE stabilite la Copenhaga (1993) pentru potenţialii membrii ai UE.
Din păcate, pe parcursul anilor 1998-2002 acordul dintre Uniunea Europeană şi Moldova a fost
implementat destul de încet. Straniu, dar acordul nu a fost modificat, în ciuda noilor accente în
politica şi practica de zi cu zi de transformare a Republicii. Ambele părţi - atît Bruxeles-ul, cît şi
Chişinăul - recunosc că potenţialul Acordului de Parteneriat şi Cooperare nu a fost exploatat la
maxim deocamdată. Iată de ce în anul trecut s-a decis ca colaborarea dintre părţi să se axeze pe 5
domenii: armonizarea legislaţiei, cooperarea vamală şi transfrontalieră, combaterea criminalităţii,
studierea posibilităţilor de cooperare în cadrul spaţiului de liber schimb şi investiţiile. [3]
După părerea Occidentului, în ultimul deceniu Moldova a fost în aşa-zisa "zonă cenuşie" - zonă a
nedeterminării geopolitice. Dar chiar fiind şi în această situaţie, statul a beneficiat deja de o
asistenţă în valoare de 240 milioane de Euro în cadrul programului TACIS şi al altor programe
de asistenţă. Apoi s-a anunţat că Moldovei i se vor aloca încă 50 mln Euro în perioada 2003-
2004 pentru stabilizarea macroeconomică, asistenţă socială, stimularea sectorului privat şi a
exportului, precum şi pentru reforma administraţiei publice şi a sistemului judiciar.
Opţiunea către Uniunea Europeană este un puternic stimul pentru Moldova, deoarece va
contribui la democraţia, stabilitatea internă şi securitatea externă a ţării.
Actualmente Moldova este un stat fărîmiţat, situat la periferiile Europei unite, existenţa căruia
este pereclitată de "conflictul îngheţat" din Transnistria. Eforturile de reintegrare a ţării într-un
"stat comun" îi vor permite Moldovei să folosească problema transnistreană în calitate de
argument constructiv: reglementarea conflictului nu va avea efecte durabile dacă nu va exista
perspectiva de integrare europeană a Republicii Moldova, dacă nu va exista speranţa, şi pentru
Transnistria inclusiv, de a se bucura pe viitor de beneficiile asocierii politice şi economice la
Uniunea Europeană.
Propunînd noi iniţiative în vederea integrării europene, inclusiv în vederea soluţionării
conflictului transnistrean, nu trebuie să uităm de realizarea deja existentului Acord de Parteneriat
şi Cooperare între Republica Moldova şi UE.

[3]
Mariana Argint, Concepția integrării europene – in sfărșit… Sectiunea XIII – septembrie
2003.

Avantajele aderării la UE:

5
 crearea organelor comune (inclusiv la cel mai înalt nivel) pentru examinarea tuturor
problemelor legate de parteneriatul şi cooperarea între RM şi UE;
 crearea unui cadru juridic "funcţional" prin racordarea legislaţiei Moldovei la legislaţia UE;

 adoptarea regulilor generale de comerţ internaţional;

 trecerea treptată la condiţii normale de concurenţă, fapt care în final ar trebui să sporească
eficienţa economiei;

 suport financiar din partea UE în vederea dezvoltării domeniilor de bază ale statului nostru,
ceea ce ar facilita realizarea reformelor economice şi sociale.

Una dintre direcţiile prioritare pentru Republica Moldova în realizarea APC este facilitarea
accesului produselor sale pe piaţa europeană, ce s-ar materializa într-o zonă de liber schimb între
RM şi UE. Avînd în vedere că la momentul de faţă Moldova nu poate să-şi asume obligaţia de a
crea o zonă de liber schimb cu UE (pe motivul concurenţei slabe şi posibilităţilor administrative
insuficiente), UE este gata să examineze noi posibilităţi de acces al produselor moldoveneşti pe
piaţă sa, în limitele stabilite de OMC. [4]
La moment pentru Moldova este mult mai reală participarea sa la procesul de integrare sectorială
în UE. Se are în vederea acordarea Moldovei unor facilităţi comerciale autonome, după care va
urma un acord privind zona de liber schimb, dezvoltarea infrastructurii, controlul de frontieră ş.a.
În ceea ce priveşte vectorul european al Moldovei, ar trebui bine cîntărite toate argumentele
"pro" şi "contra". E adevărat că, deja în viitorul apropiat, în calitatea sa de nou vecin al UE,
Moldova va putea conta pe creşterea volumului de asistenţă financiară şi tehnică, simplificarea
regimului de vize, precum şi accesul la noi pieţe.
În acelaşi timp, în cazul în care Moldova nu va fi "pregătită", unele dintre aceste facilităţi se pot
transforma în probleme. Astfel, adoptarea unor norme şi standarde tehnice unice în Europa a
simplificat circulaţia mărfurilor pe piaţa sa. Avînd în vedere acest lucru, Moldova va trebui să
asigure "ajustarea" standardelor şi normelor sale tehnice, precum şi a procedurii de evaluare a
conformităţii la cele europene. Tergiversarea acestui proces va împiedica accesul produselor
moldoveneşti, în special al produselor alimentare pe pieţele europene. [5]
Un alt moment important ar fi atragerea de investiţii străine. Pentru aceasta este nevoie de a
îmbunătăţi urgent climatul de afaceri. În caz contrar, după lărgirea UE, anume vecinii
noştri,noile state membre ale UE vor deveni principalii beneficiari ai subvenţiilor europene şi

[4]
http://gov.md/europa/ro/content/rela%C8%9Bii-rm-ue
[5]
http://www.moldova.md/md/europa/

6
 Capitolul II

Strategia europeană a RM pentru perioada 2007-2013

Strategia europeană a RM pentru perioada 2007-2013, adoptată de către Comisia la 7 martie

2007, are la bază Politica Europeană de Vecinătate, Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-RM
şi Planul de Acţiuni. [6]

2.1. Politica Europeană de Vecinătate

Prin politică europeană de vecinătate, UE oferă și țărilor vecine o parte din beneficiile pe care
le pune la dispoziția statelor sale membre, consolidând astfel stabilitatea, securitatea și
bunăstarea în regiune.

DG ECFIN contribuie la politica europeană de vecinătate (PEV) prin:

1. monitorizarea și analizarea evoluției economice și financiare a țărilor PEV;

2. desfășurarea periodică de dialoguri economice cu țările partenere;

3. gestionarea asistenței macrofinanciare;

4. asigurarea coordonării cu instituțiile financiare internaționale.

Politica europeană de vecinătate se adresează câtorva dintre statele aflate în imediata vecinătate
a UE, care au frontiere terestre sau maritime cu aceasta. Relațiile cu alte țări vecine fac obiectul
unor acorduri diferite.
Obiectivul politicii europene de vecinătate (PEV) constă în împărţirea, cu ţările vecine, a
beneficiilor care rezultă din existenţa UE, ceea ce contribuie la creşterea stabilităţii, securităţii şi
bunăstării tuturor. [7]
Politica europeană de vecinătate îşi propune să prevină apariţia unor decalaje între Uniunea
Europeană extinsă şi vecinii săi, oferindu-le acestora din urmă posibilitatea de a participa la
diferite activităţi ale UE, printr-o cooperare mai strânsă în domeniile politic, economic şi
cultural.
Această iniţiativă politică ambiţioasă, lansată în 2003, prevede transformarea treptată a relaţiilor
comerciale şi de cooperare tradiţionale, în vederea obţinerii unui grad de integrare mai ridicat
între UE şi ţările vecine. Pe plan economic, PEV le oferă acestor ţări relaţii comerciale
preferenţiale, o participare pe piaţa internă a UE, o legătură mai bună cu Uniunea (de exemplu,

[6]
http://infoeuropa.md/uniunea-europeana-si-moldova/

[7]
http://www.undp.md/border/Pol_vecin_ue.html

7
 în sectoarele energiei, transportului şi telecomunicaţiilor), posibilitatea de a participa la
anumite programe ale UE şi o asistenţă financiară şi tehnică substanţială.
Avantajele politicii europene de vecinătate

Politica europeană de vecinătate prezintă avantaje economice care pot fi considerabile. O mai
mare convergenţă legislativă şi normativă cu UE, în special în domenii importante pentru
îmbunătăţirea accesului pe piaţă, ar trebui să conducă la accelerarea investiţiilor şi la
intensificarea ritmului de creştere economică, mai ales dacă la aceasta se adaugă un grad mai
ridicat de liberalizare a comerţului, în sectorul serviciilor şi al produselor agricole.
În comparaţie cu acordurile-cadru semnate de UE şi ţările vecine, PEV îşi asumă un rol mai
important de catalizator în realizarea reformelor structurale şi în aplicarea unor politici
macroeconomice solide. Dar progresele concrete la acest capitol vor depinde în continuare de
angajarea acestor ţări în procesul de reformă.
Pentru a asigura reuşita PEV, ţările vecine participante vor trebui să garanteze că angajamentele
asumate în cadrul acestei politici sprijină strategiile naţionale de dezvoltare şi corespund
capacităţii lor instituţionale şi tehnice. În acelaşi timp, UE va trebui să garanteze integritatea şi
funcţionarea concretă a pieţei sale interne. [8]

Planurile de acţiune ale politicii europene de vecinătate

Planurile de acţiune ale ţărilor partenere se află în centrul PEV. Acestea sunt documente politice
care stabilesc obiectivele strategice ale cooperării dintre ţările vecine şi UE. Planurile conţin, de
asemenea, o listă globală de priorităţi pentru părţile implicate. Una dintre priorităţile majore este
stimularea creşterii economice prin îmbunătăţirea condiţiilor care fac posibile investiţiile
durabile şi creşterea productivităţii. Printre celelalte obiective politice favorabile creşterii
economice, care au fost incluse în planurile de acţiune, se numără:

- realizarea şi menţinerea stabilităţii macroeconomice prin aplicarea unor politici monetare

şi fiscale prudente

- dezvoltarea cadrului pentru serviciile financiare în vederea îmbunătăţirii accesului la

finanţe, asigurări şi alte servicii financiare importante pentru întreprinderi

- eliminarea obstacolelor administrative, legislative şi normative care pot împiedica

înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor

- garantarea siguranţei în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, aplicarea contractelor şi

protecţia investiţiilor
[8]
http://infoeuropa.md/politica-europeana-de-vecinatate/instrumentul-european-de-vecinatate-
si-parteneriat-2007-2013.

8
 - îmbunătăţirea politicii în domeniul concurenţei

- continuarea procesului de liberalizare a comerţului

- eliminarea restricţiilor privind fluxurile de capital

- realizarea unor reforme instituţionale şi judiciare, inclusiv consolidarea capacităţilor

- sprijinirea cercetării şi dezvoltării şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei

combaterea corupţiei.

Politica europeană de vecinătate contribuie la stabilitatea, la prosperitatea şi la dezvoltarea

durabilă a ţărilor situate la frontiera cu Uniunea Europeană (UE). Această politică face obiectul
unei noi strategii mai ambiţioase, pentru a se ţine seama de progresele efectuate de ţările
partenere şi de noile provocări cu care acestea se pot confrunta. [9]

2.2. Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC)

Integrarea Europeană este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe şi interne al

Republicii Moldova. 
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza juridică a relaţiilor dintre Republica
Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în
vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. Acest aranjament asigură baza
colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca
obiective susţinerea Moldovei pentru: 
a) consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a
minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;
b) dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă
prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase. 
Relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană sunt instituţionalizate prin intermediul celor trei
structuri responsabile pentru intensificarea dialogului politic şi monitorizarea implementării
APC: Consiliul de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE şi Subcomitete de
Cooperare RM-UE şi Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.
Republica Moldova a semnat la 22 februarie 2005 la Bruxelles Planul de Acţiuni RM-UE în
cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Planul de Acţiuni RM-UE este un document care
include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru atingerea acestor obiective. Implementarea
Planului de Acţiuni va avansa semnificativ armonizarea legislaţiei Moldovei, a normelor şi

[9]
http://infoeuropa.md/politica-europeana-de-vecinatate-pev/

9
standardelor sale cu cele ale UE. Îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor incluse în Planul de
Acţiuni va crea condiţii pentru avansarea la un alt grad al relaţiilor cu UE.
Politica de integrare europeană a Moldovei se bazează pe doi piloni principali: (a) realizarea
Planului de Acţiuni Moldova-UE şi (b) valorificarea posibilităţilor ce derivă din participarea
Moldovei la iniţiativele regionale din Europa de Sud-Est – Pactul de Stabilitate, Procesul de
Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) şi viitorul acord CEFTA modificat. Acestea sunt două
direcţii prioritare ale proceselor de integrare europeană a Moldovei, care deseori se suprapun şi
se complementează.  Există un consens politic în ceea ce priveşte realizarea celor două obiective
prioritare ale Republicii Moldova: integrarea europeană şi reintegrarea ţării. În conformitate cu
prevederile APC-ului dialogul instituţionalizat între Republica Moldova şi UE se realizează prin
intermediul următoarelor structuri de cooperare:
Nivelul politic:

-
Consiliul de Cooperare RM – UE, care se organizează anual la nivelul înalţilor oficiali
(Prim-ministru/Comisarul pentru Afaceri Externe şi PEV, Înaltul Reprezentant al
Consiliului UE/Preşedinţia UE) şi are scopul trasării direcţiilor strategice a dezvoltării
relaţiilor RM-UE;
-
Comitetul de Cooperare RM-UE se reuneşte anual la nivelul funcţionarilor publici de
nivel înalt în vederea examinării tendinţelor directorii ale cooperării sectoriale RM-UE;

-
Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE, care se reuneşte anual la nivelul Şefilor[10]

2.3. Planul de acțiuni UE – RM.

Planul de acțiuni UE-RM prevedea intensificarea relaţiilor politice, de securitate,
economice şi culturale şi “împărtăşirea responsabilităţii pentru prevenirea conflictelor şi
reglementarea acestora, dar şi o serie de noi perspective de parteneriat dintre UE şi RM.
Complementar, la 4 mai 2006, RM era acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în
cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est.
La 1 decembrie 2005 debuta activitatea Misiunii de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene şi
aveau loc încercări de rezolvare a conflictului transnistrean.Misiunea Uniunii Europene de
asistentă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) oferă asistenţă de ordin frontalier, vamal şi
fiscal guvernelor RM şi Ucrainei.
Printre alte instrumente financiare adresate RM, mai menţionăm Iniţiativa Europeană pentru
Democraţie şi Drepturile Omului cu un buget de peste un milard de euro şi un acord cadru între
BEI şi RM.
[10]
http://www.mfa.md/relatiile-moldova-ue/

10
 La data de 21 decembrie 2009, la Bruxelles, s-a desfăşurat cea de-a XI-a reuniune a
Consiliului de Cooperare RM-UE, care a adoptat o declaraţie comună în care sunt susţinute
eforturile RM şi menţionate acţiuni în perspectiva apropierii celor 2 părţi. Reprezentanţii UE au
recunoscut aspiraţiile europene ale RM, au fost iniţiaţi paşi concreţi în vederea creării Zonei de
liber schimb cuprinzător şi aprofundat, a fost declarată intenţia de a lansa în 2012 dialogul cu
privire la liberalizarea regimului de vize. De asemenea, a fost discutată problematica
transnistreană şi a fost confirmată continuarea cooperării în căutarea unei soluţii viabile pentru
conflictul transnistrean. [11]

2.4. Republica Moldova în contextul Parteneriatului Estic

Uniunea Europeană a inclus în programul „Parteneriatul Estic” („Eastern Partnership”)şase state
ex-sovietice – Belarus, Ucraina, Moldova, Armenia, Georgia şi Azerbaidjan, aceste ţări
bucurându-se de o deosebită atenţie şi sprijin. „Comisia Europeană [CE] a anunţat că politica
„Parteneriatului de Est” nu este un preludiu pentru o următoare extindere, dar urmăreşte scopul
de a semna „acorduri de asociere” cu Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi
Azerbaidjan în următorii ani. Acestea sunt menite să atragă cele şase ţări mai aproape de UE prin
intermediul comerţului liber şi vize gratuite, precum şi întâlniri regulate la nivel de ministere de
externe. Totodată, reprezentanţii CE subliniază că aceste acorduri ar trebui să tempereze Rusia în
ambiţiile sale din est”. „La etapa actuală, nu suntem în poziţia de a oferi perspective de
aderare”,  – a declarat preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso. „Noi putem să mergem doar
pe un drum mai lung, până la statutul de asociere. Consider că o relaţie de asociere contează mult.
Aceste relaţii de asociere sunt maxim ce putem face fără a da startul unui proces de aderarela UE”, – a
mai menţionat Barosso. Republica Moldova chiar daca este considerat ă în prezent țara cu cel mai pro-
european guvern, totuși în acest sens se cere de menționat faptul că „Republica Moldova este o ţară mică
şi, prin urmare, mai uşor de absorbit pentru UE”.
Concurenţa dintre Republica Moldova şi Ucraina în contextul procesului de integrare eurpeană
pune în discuție problema în care RM ar fi  o poveste de succes a Parteneriatului Estic. [12]
„Republica Moldova poate fi considerată o poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic
pentru că a folosit într-un mod foarte eficient instrumentele oferite de acesta”, a declarat şeful
Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schubel. El a subliniat că este vorba, în principal,
de acţiunile Chişinăului din ultimii doi ani şi jumătate: “Alianţa pentru Integrare Europeană a

[11]
http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/20030615/
[12]
Igor Klipii. Evolutia cadrului politic al problemei integrarii europene. In vol. "Moldova si
integrarea europeana", ed. "Prut International", Chisinau, 2001

11
reuşit să formeze o întreagă reţea de contacte la Bruxelles şi în numeroase capitale europene,
care au ajutat ţara să implementeze o serie de măsuri prefigurate de Parteneriatul Estic. [13]

2.5.Factorul rusesc în contextul apropierii RM de UE

Vecinătatea estică este un măr al discordiei între cei doi actori geopolitici regionali, UE şi
Rusia. Cu regret, Rusia are o influenţă în ceea ce priveşte procesul apropierii statelor din
vecinătatea estică de UE. Interesul declarat al Moscovei este neadmiterea extinderii NATO în
spațiul post-sovietic: Deși Kremlinul nu are obiecții, la modul declarativ, cu privire la UE (UE
este principalul importator al gazelor și petrolului din Rusia, deci contribuie din plin la formarea
bugetului statulului rus), este clar că în legătură cu RM și Ucraina, între statutul de membru al
UE și al Uniunii vamale Euroasiatice al acestora, Moscova ar prefera prezența lor în uniunea
estică. Kremlinul exercită presiuni asupra Kievului și Chișinăului, ca și asupra tuturor statelor
din ”vecinătatea apropiată” („blijnee zarubeji’ie” este un termin folosit în Rusia, care
desemnează statele succesoare ale URSS, altele decât Federația Rusă, și are o semnificație mai
mult politică decât geografică).

Puterea dură a Rusiei vs. cea a UE în domeniile economic şi energetic

Rusia UE
Preluări de infrastructură  Sancţiuni inteligente: încetarea demersurilor
(Belarus, Ucraina, Moldova şi Armenia) de cooperare, neacordare de vize
Preţuri diferenţiate la energie (exemplul
Reducerea asistenţei financiare
Ucrainei)
Embargouri de gaz şi petrol Evaluare critică prin Planurile de Acţiune
Blocade comerciale (vin, legume, carne etc.) 
ale Moldovei şi Georgiei
 De fapt, Republica Moldova este o victimă a Federației Ruse la toate capitolele din tabel.
Fără identificarea unor piețe noi (altele decât cea tradițională rusească) pentru producția
moldovenească și fără găsirea unor surse alternative de gaz și carburanți, Rusia va avea și în
continuare o influență mare asupra politicii Guvernului de la Chișinău și va încerca să determine
cursul acesteia spre Est.  
ste clar că fără soluţionarea conflictului din zona nistreană, nu va avea loc o aderare a RM la
UE. Moscova folosește conflictul nistrean, pe care îl păstrează ”înghețat”, ca mijloc de presiune
asupra Moldovei în temperarea avântului său pro-european. [14]
[13]
Dirk Schubel: Republica Moldova o poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic,
6.12.2011
[14]
 http://gov.md/europa/ro/content/rela%C8%9Bii-rm-ue

Capitolul III

12
3.1. Acordul de Asociere dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană
Un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană este un tratat internațional între E și o țară din
afara UE, în cazul nostru Republica Moldova. Acordul de Asociere UE - Republica Moldova va
crea un cadru de cooperare în domenii precum comerțul, politica de securitate și cultură. Totuși,
aceasta este mai mult decât o simplă cooperare. Acordul de Asociere va permite de a construi o
integrare mai profundă atât din punct de vedere politic cît și economic dintre țara noastră și UE.
 Acordul de Asociere include: un Acord de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, ceea ce va
reduce barierele în calea comerțului între UE și Republica Moldova, contribuind astfel la
creșterea economiei noastre. 
3.2.Etapele Acordului de Asociere RM-UE.
1. Negocierile pe marginea Acordului de Asociere au început în 2010 și au fost finalizate la
începutul acestui an. La Vilnius, am făcut un pas important, cunoscut sub numele de "parafarea"
a Acordul de Asociere cu UE. Acest lucru înseamnă de fapt că, ambele părți aprobă prin ştampilă
acest Acord. Parafarea acestui document însemna un vot de încredere în Republica Moldova și
progresele pe care le-am făcut, dar mai sunt încă multe de făcut. 
2. După parafarea la Vilnius, avocați, traducători și experți vor revedea textele convenite ale
Acordului pentru a se asigura că nu există motive de incertitudine. Textul este apoi tradus în
limbile oficiale ale tuturor statelor membre UE. Acest proces durează aproximativ 6 luni. Odată
ce acest lucru este completat este necesară o nouă decizie a Consiliului European, care reprezintă
statele membre ale UE. Odată aprobat, acest Acord va fi semnat oficial de RM și UE.
3. Etapa finală a procesului este cunoscut sub numele de ratificare: după semnare Acordul de
Asociere trebuie ratificat de Parlamentul Republicii Moldova, parlamentele celor 28 de state
membre, şi de Parlamentul European înainte de a intra în vigoare.
Date semnificative pentru REPUBLICA MOLDOVA:

28 iunie 2014 Cabinetul de miniştri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea
Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană, pe
de altă parte, semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles.

2 iulie 2014 Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost
ratificat în plenul Legislativului.

La ședința plenară a Parlamentului European din 13 noiembrie 2014  au votat în favoarea
ratificării acestui document,  535 deputaţi,  contra  - 94 deputaţi,  s-au abţinut - 44
deputaţi. [15]
 [15] Legea nr.112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica
Moldova, pe de o parte, și UE și CEEA și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

13
Concluzii.

Republica Moldova se află într-un proces de cooperare strânsă cu instituţiile Uniunii

Europene în cadrul Politicii Europene de Vecinătate( Parteneriatului Estic). Deşi situaţia
economică din ţară, atât conform rapoartelor instituţiilor oficiale de monitorizare, precum și ale
experţilor, dar şi după cum este percepută de populaţie, nu este favorabilă, iar rezultatele în
negocierile dintre RM şi UE sunt îmbucurătoate. UE salută accelerarea recentă a dinamicii
relaţiilor sale cu Republica Moldova. UE este pregătită să aprofundeze aceste relaţii în cadrul
Politicii Europene de Vecinătate şi să negocieze în curînd un nou acord ambiţios cu Moldova.
Acest Acord va depăşi actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare şi va cuprinde obiectivul unei
zone de liber schimb aprofundate şi comprehensive, care va fi stabilită din momentul în care
Republica Moldova va fi pregătită să suporte efectele liberalizării complete a schimburilor
comerciale cu UE.

Toate acestea ne permit să sperăm într-un viitor mai bun, întrucît UE este o perspectivă reală și
destul de avantajoasă pentru RM, iar semnarea acordului de asociere va contribui la
îmbunătățirea calității vieții cetățenilor noștri în mai multe alte feluri. Consumatorii vor
beneficia, de exemplu, de produse mai calitative şi mai sigure, care vor răspunde cerinţelor
tehnice și standardele UE. Întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia pe deplin de drepturile
concurenţiale care strict funcţionează în spaţiul UE. Tot noi, cetăţenii Republicii Moldova vom
beneficia, de îmbunătăţirea cadrului legal în domeniul mediului, sănătăţii, securităţii şi a
sistemului nostru judiciar, care vor corespunde legislaţiei europeane. 

Bibliografie.

1. Ben Rosamond, Theories of European Integration, Palgrave Macmillan, 2000.

2. Dirk Schubel: Republica Moldova o poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic,
6.12.2011.
3. Deutsche Welle, Moldova, cel mai mare beneficiar de asistență europeană din lume pe
cap de locuitor, , 12 iunie 2014.
4. Elena Prohnitchi, Valeriu Prohnitchi. Elemente si principii strategice de integrare in UE.
Chisinau, IPP, 2003.
5. Igor Klipii. Evolutia cadrului politic al problemei integrarii europene. In vol. "Moldova si
integrarea europeana", ed. "Prut International", Chisinau, 2001.

14
 6. Legea nr.112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica
Moldova, pe de o parte, și UE și CEEA și statele membre ale acestora, pe de altă parte.
7. Mariana Argint, Concepția integrării europene – în sfărșit… Sectiunea XIII – septembrie
2003.
8. Oleg Serebrean. Politică şi geopolitică. -  Chişinău: Cartier, 2004.
Adrese web:
1. http://gov.md/europa/ro/content/rela%C8%9Bii-rm-ue
2. http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/20030615/
3. http://www.mfa.md/relatiile-moldova-ue/
4. http://infoeuropa.md/politica-europeana-de-vecinatate-pev/
5. http://www.moldova.md/md/europa/
6. http://infoeuropa.md/uniunea-europeana-si-moldova/
7. http://www.undp.md/border/Pol_vecin_ue.html
8. http://infoeuropa.md/politica-europeana-de-vecinatate/instrumentul-european-de-
vecinatate-si-parteneriat-2007-2013.

15