ISTORIA ROMÂNILORO

CURSt FiCUTCI LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCI

DE

D. PROFESORO V. A. URECHCA
MEMDRU ACADEMIET ROMANE, blEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIET SPANIOLE, ALla
INSTITUTULUi ETNOGRAFICil DIN PARIS, ETC.

PUBLICATÙ

SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI,

DE

COMITETUL6 DE STUDENT! Al FACULTI1E1 DE LITHE DIN BUCURESCL

SERIA DE VOLUME PENTRU 1774-1786.

TOAGETJT.A.7 I-

13UCLIRESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOOL
16, STRADA Domnax, 16
18 91
 J. POPESCD BAJENAItU
AUTOR ..r2se Lk_
V 0 LeZebi:67.2azapinOz.
skaZi.R.AN

Ceitrei binevoitorulil

Totl scriitoril nostri de istorie national& au despretuitil secolula

XVIII i, cualificandu-la de epoca a Fanariotilora (1), ail Eden licio-
narula de adjective exprilnandil ur5, i disprett1 pentru acesta
CArtile néstre didactice eat resimtitil de asemenea neconscientd indi-
gnatiune a istoriciloril nostri (2). i ala, in numele patriotismuluI
romanismuluI, aceste c54, fie pentru scéla primará, fi5, pentru
treca cu o repec,liciune de fulgera asupra unuI Intregil secola din istoria
patrieI (3). Una din cele mal bune istorii a Orilortl române, acca a
multù regretatuluI T. Lauriantí, carte care numeroF11 ani aù fostù aprépe
privilegiat5, pentru Inv6tämlntu1t1 secundaril, când e vorba de DomniI
fanariotT, abia d6r5, de le Inregistrézä numele. In vre-o 20 de file, Istoria
Româniloril de A. T. Laurianil Incbide perickla atattl de important&
de la 1774-1821. Aprépe junAtate de secola In 20 de file! i sà, se
noteze, c5. In acésta, estindere de 20 de file cea maI mare parte este
consacrat6 evenimenteloril din Ardealt1 (4).

Am ar5tatil in urma cum nu este adevèratil, c. numai de la 1711 (de cand esto
obiceiulü a se incepe epoca c)isa a Fanariotilord), ail fostd domnT grecT, ci i ma! nainte,
cum si ca de la 1711 inainte nu domnira numal grecT, ci i romani, orl destinOtori din
grecT, de mal multe sute de anT romanisatT. Intre 1711 2;;i 1774 (de cand incepe acestù'
volumd ald scrieril nóstre) avurämtl, la Moldova, domnT romanT : Mihai Racovita, Const. Ra-
covita, Ioand si Gregorie Calimah, Gregorie i Mate! Ghica, Gregorie Alex. Ghica F,:i
numai dol domni greci: Constantind i Ioand Alavrocordattl! Asemene la Muntenia, intro
1714-1774, nu avuramd fanarioti, decat pre Alawocordatù si pre Manoli Giani Roset, cacl
CantacuzeniT, Ghiculescii i Racovitescil sunt Romani, orT de secoll impaminteniti. Alai cu
staruinta dobandescil FanariotiT tronurile tarilord n6stre, numal dup. vestita pace de la
Kuciuc-Kainargi, cum se va vedé maT la vale. Véda-se ce am scrisd noT despre interve-
nirea Greciloril ca factord politicd i culturald intre Romani, Inca de la Alexandru celd
Buntl, si mai alesd de la Vasile Lupu. Véda-se i cursuld nostru de literatura (Bucuresci,
1885. pag. 20, etc.).
PAO, i barbatii filo-rometni din miscarea nóstra de la 1848 in c6ce, ad fosta luati
de acestil curenta In cari se aflad istoricil nostril. Asia Edgar Quinet in «Les Roumainsu
(VI, 1886).
Ba unii din din scriitorii mergd i maT departe: tagaduescd Domnilord fanariop, orl
presupusi fanarioti, si insusT dreptuld de a se numi Donna. Aa I. lidiad numia Bei,
Istoria Romanilord de acesta. Bucuresci.
26 de file sunt consacrate de Arond Floriand periMeT de la 1716 1821, i din a-
ceste ntnnaT 13 pentru evenimentele de la 1774 1821! (Vecli nAlanualil de istor. Principa-
tului Romanieb, BucurescT, 1839.)
2 V. A. IIRECIIIÀ

Acuff' maI recentil o altä, carte didactic& secundará, acea a d-luI pro-
fesora Xenopola, cuprinde aoéstä-§1 peri6dä din istoria nósträ, in 8 file.
Nu mal estinsä, este pertratarea periócleI acestia In cartea de istorie, utili-
satä tota pentru 1nv6tämintula secundara, a d-luI profesora Gr. Tocilescu.
Aci inc5, spatiula de aprópe jum6tate de secolti e cuprinsil in 2 pagine.
Nu mal vorbimil de estinderea datä de cáte-va cärt1 actualmente In
usti la scolile primare, cärti semnate de nume mal obscure.
Cu tota respectula ce am pentru bärbatI ca ceI mai sus numitl,
banuescil, cá unja din eI aa pututil fi rätäcitl numaI de exageratula
sentimentalismti si ca aù sacrificatil acestuia datoriile loril de istorid,
datoril, earl ara fi trebuita s&-i oblige a nu trece cu atata repeliciune
asupra unei jumètät1 de secola. Mal multi* Insä ail các,lutil In asemenea
er6re din lipsa de isvére. Pentru istoria nóstra maI vechiä istoricil
no§tri modern1 ai pututa consulta destula de numeróse chronice natio-
nal° si esterne; pentru a doua jumätate a secofulul ala XVIII-lea, numaI
In cele din urma c,lile s'a adusa luminá.
Inc& si inainte de publicarea documentelora relative la secolula
XVIII-lea, culese de d-la Odobescu In archivula francesa si de Hurmu-
zachi In cela de la Viena, noI ama fostil dobAndita veden l cu totula noue
propril, din cercetarea a preste 1.000 documente, relative la secolula
ala XVIII-lea, fie In posesiunea misträ, fie In archivele publice si private
din térk documinte a cärora flint& este panä, ast4II necunoscuta apr6pe
tuturorti acelorü, carl att redactata una manuala de istorie a patriet
Una mare neajunsa a resultatil din ignoranta istorieT documentatä
a secolului ala XVIII-lea: tòte generatiunile carI aa trecutil prin scó-
lele nóstre, aa vNuta acesttl secola prin prisma, via coloratä, dar aci
1nselät6re, a romtinismulul. Una mai mare r6i1 Incä a provenita din necer-
cetarea de aprépe a fapteloril Domnilora grecI, orl petrecute in timpula
domniiloril acestora: generatiunile actuale sunt nevinovatil convinse,
numal de la 1821 incepe tótä activitatea natiunel In multiplele directiunl
culturale, sociale si politice. Cu Lazäril si Asaki, si mai alesù cu Tudor('
Vladimirescu vora sä-§I esplice nouelu generatiunl totl pasiI filcutl de
românime In secolula de fat& De aci marl erori de -UM natura. Istoricula
pelte da séma do fenomenele, ce observä inc& de la inceputulti
secoluluI ala XIX-lea; omula de stata nu are posibilitatea a Innoda firula
politictl; legiuitorii, in necunoscintä, de tota ce s'a fäcut pentru admi-
nistratie, justitie, finance, nu mai departe decát cu o jum6tate de secola
In urmä, croescil In bobote legi si regulamente, ce le puteail gäsi multa
mai bune indärätula lora, In loca sä le copieze de la FrancesI, sétl
Germanl, de nu se potrivesca de loca pe talia Romanuldf... Cine nu
 ISTOR1A ROMANILORt 3

scie in ce hausti a ajunsil legislatiunea nóstra, din causa acesteI sisteme,

care se putea inlatura, décä in loon de a ceti codice sträine, am fi cer-
cetatil ma): de aprópe propria nóstra organisare, ca stain, In tóte direc-
tiunile el. Acésta nu s'a facutil §i parlamentele n6stre §i ministerele,
carI mal multti séú maI pupal constitutionalmente, an nascutil acele
parlamente, ail orbecatil, din causa dispretuldi nejustificabilil alù istorici-
loril no§tri pentru secolulil XVIII-lea, i noue Penelope, ail esutil
testi panza fara sfar§itil cu ite incurcate, a a§la lisei reorganisarl a patriot
Ca sa pótá tese acéstá panza désa i durabila, lipsesce la suveica
tesetorilorti 6medi de statil, mosorulil cu ata romanésca. Firele dupa
acelil mosorn nu le voril avé de la legiuitorI strainT, ci numaI din cer-
cetarea proprieloril documinte ale natiunel.
Iatä de ce min socotitù noI, ca nu este un studin din istoria nós-
tra mai urgentil reclamatil, ca cal'étiza pentru top ace§fi de fata, ca
studiulù secolulul alÌ XVIII-lea, secolil, precum arétariimn, aprópo cu
totulil necunoscutil, ba chiar falsú cunoscutü, déca' cunoscinta se p6te
numi o in§irare, mai multi.' sal maI pupnú chronologica, de DomnI
de rèsbae, dintre Rusia, Turcia i Austria.
Da, cate-va monografil s'ail incercatil cu referinta la secoluln
XVIII-lea. Avemil, buna-óra naratiunea résbaelorti dintre Ru§1 §i Turd
a d-lul Xenopolti; dar acestea le putemn citi i in cartile francese ori
germane destulil de numer6se, fackdil istoria Rusiei i Turciei, sal
numal câtil a until anumitil résboiti dintre aceste puterl, din secolulti
alil XVIII-lea. Läudamil osirdia Xenopolti, dar ne permitemil de a
(pee, ca din istoria läuntrich a MoldoveI §i a MuntenieI maI de loon
n'a atinsil in monografia acésta. Nu mal amintimil de cate-va alto mo-
nografiY, cu tendinta speciala, sal politica, séù sociala.
Cele ce precedil sunt pentru a legitima decisiunea ce amt.'. luatil, sa
publicamti, la cererea junimeI studióse, cursuln de aIstoria _Romanilora»
Irateural irú, ce la prima vedere &aril pare) stranin. Mi am :

scrierile de istorie a Româniloril pentru secolii anteriorI celdi aln

XVIII-lea, orI cat sunt susceptibile de amendare §i de desvoltare, potil
incá servi nouelor generatiudi. De curêndü volumele publicate de Inv&
tatulti. colegil de la Universitatea de Iai, d-nuln Xenopoln, puse In
manele nouelorti generatiunI, istoria nósträ, vechia i medie, destulii
de bine facuta, ca sá putemil Intarlia publicatiunea propriuldi nos-
tru
Din acesta Insá, cugetaramil, ca este oportunil §i urgentil sá publi-
cämn o serie de volumene, cuprinc,lêndil secoluld alú XVIII-lea. !Oa dar
publicatiunea cursulul nostru, inauguratil mal Irataiti la Ia0 in 1857
4 V. A. URECIIIÀ

apoI continuatù de la 1864 Novembre la Facultatea de litere din

I3ucuresd, se va face In modula urmatortt :
Seria III: volumene asupra secolulul XVIII-lea impärpte ast-feltt:
a) volumene cuprinléndtt istoria Românilorti de la 1699 (pacea de Kar-
lovitz) pang la 1774 (pacea de Kuciuk-Kainargi) ; b) volumene cuprin-
Ondti istoria Romä.nilord de la 1774 la 1786; volumene cuprin-
lêndti istoria Românilorti de la 1786 la 1800; d) volumene tratändil
despre aniI 1800-1821 §i e) volumene despre anii 1821-1848.
Dup.' publicarea acestel seriI, averna in cugetti sä publicämti
cea urm ätòre
a) Seria II de volume, cuprinc,lêndà istoria Rom5milorti de la 1601
(m6rtea luI Michaiti Vitézulti) la m6rtea lui Vasile Lupu §i Mateiù Ba-
saraba; §i b) volumele cuprinlénda istoria aniloril 1654 la 1699.
In fine, de ne vortt Ingädui h6trânetele i oboséla munceI, mai
cugetämti sä publicäma 0 seria I de volume, cuprinc,landil secolulti
alti XV-lea, de la meirtea lul Stefanù cela Mare (1504), OM, la m6rtea
lul Michaiti Vitézulti. Nu promitemil a descinde §i maI multa In tre-
cutulti nostru. Mai Intâiú pentru c ne tememti, cl nu vomi.1 ajunge
sá vedema intrupate mkarti cele treI sera mat susil promise §i apoI
§i pentru alta motivü, ce nu ne sflima a-111 spune cititoruluI nostru :
nu credemil, ca pelte cine-va face istoria cea maI vechiä a n6strä, istoria
colonisärM 0 a coloniiilorti romane din Dacia, déca nu este bine Inar-
matt' cu studiula epigrafieI latine i grécä. A0eptämtt ded cu mare
multämire istoria aceleI peri6de de câtl-va secolI de la péna altora.
cáta pentru perieda de la ceca ce noI ama altä-datä, re-
stauratinnea Principatelora, iar nu de,scalecarea a dona, orI-cAta cute-
zämti a lice, ea prin studiula nostru §i acéstä perieklä, a fostù pe
alocurea luminatä cu noue §i needitate documinte, nu promitemil a
o publica, läsanda timpuluI sá aducä, noue isvóre i generatiunilortt
urmat6re sä le utiliseze i sä ajungä, la o lucrare mal perfectä, cleat
cum astä-ll am puté-o face.
De altmintrelea, cu referintä la acéstä, peri6d6, mú publicatti i vomti
mal publica diverse monografil menite a face cunoscutá seria de do-
cuminte inedite din colectiunea nósträ.. A0a. este, In prima linie, mo-
nografia «Schita din sigilografla nationala» (1).

(1) Bucuresel, Tipografia StatuluT 1891.

 ISTORIA ROMANILORO
1774-1786.

Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Isv6re.

Pacea de la Kuciuk-Kainargi constitue, pentru Principatele romAne,

un momentil férte importantil din istoria lora.
Prin pacea acésta, dintre Rusia si Turcia,. Principatele romane, Mol-
dova si Muntenia, intra Inteo l'asa noua politica, sociala i, vom çlice,
chiar culturala. Cu pacea acésta, din 1774, Rusia, vechiù factoril la
faptele nationale románe, cAstiga in Orientil si mal alesii in Principatele
néstre, o situatiune diplomatica deplinù vklitä si de marI consecinte.
Unú fenomena straniii se semnaléza anca atentiuneI istoriculul, dela
aniI 1774. Prin tractatulfi de pace de la acésta data, Principatele s'ara
paré, ca, gravitânda In jurulfi RusieI victoriése, ají O, se bucure de
domnii mai lungI i mal. minarle. Din contra, nestabilitatea continua,
ba chiar e si mal mare, iar la Domnie ajungil familil de fanariott
pána acum necunoscute èrilorù române, ca Ipsilante, Moruz, Caragia,
Sutu, Mavroghene, Angerliu ... Se péte çlice, ca, adevèrata epoca' a
fanariotilorti tncepe, sub patronagiula RusieI, de la pacea din 1774,
iar nu cum s'a sustinutti cu Nicolae Mavrocordatii.
6 V. A. URECHIÀ

Inainte lnsa de a studia acésta peri6da din istoria Románilora,

vedema earl sunt isv6rele de care, la acesta studia, avema a ne servi.
Is?)6re. Chronicele néstre maI Insemnate nu trecl peste pacea
de la 1774. Canta termina scrierea sa In anula invasiunei
din 1769. Ela 1ncheie lucrarea sa dicénda, : «pana aid ati fosta
dornnia de la Turd, iar de aicea se steipcinesce tera de impgratia Ho-
schul24.»
Canta presimtia o mare schimbare In starea politica a patrieI sale.
Enache Kogälniceanu se adlncesce ceva maI multa cleat Canta, dar
nu ajunge decat pan& la 30 Ianuarie 1774. Chronica luI Enache Co-
gälniceanu cuprinde tnsä una adaosa, la fine, atribuita copistulul ulte-
riora, adaosa care merge cu §irula istoriel pang la 25 Iuha 1774,
adica dupa lncheerea pacel de la Kuciuk-Kainargi.
Una anti isvora românesca de consultata asupra paceI de Kuciuk-
Kainargi este descoperita de noI. Biv-vel stolnicula Dumitrache, boerti
munténa, care j6ca una rola In evenimentele de la 1769 §i Inainte
panä tarc,lia In secolula ala XVIII-lea, a scrisa una férte importanta
memoria, cuprindênda istoria r6sboiulul dintre Ru§I i Tura pana la
1775 (1). Scrierea stolniculul Dumitrache a strèbatuta Ora la nol de0
nu In original, ci trite° copie fäcutä, de Nicolae Manu Pite§teanu In
Augusta 22 anula 1782 (2).
Déca cronica,rula Canta se pare multamita de Muscall, stolnicula
Dumitrache este prea putina arnica aid lora. EIü, precum vomti avé
ocasiune sä ar6tämil, apartine until partida politica ce te mirI sa-la
am, orI-cat de mica fia, Intro Roman)", In acele lile, cand se parea
ca prile néstre lncepeaa sä resufle sub protectiunea armelortl rusescI.
Stolnicula Dumitrache este din mica partida anti-musalésca.
Ala treilea isvora importanta de consultata este a Chronografula Wei
romanesci de la V64-1815 serial de Dionisie Eclisiarchula, la anulit
1814.»

Vecg Memoril presentate AcademieT nomfine in 1887-1888 de V. A. Urechill, la

pag. 169.
Vag in biblioteca Mus'éuluT din Bucuresef codicele cu No. 835. Vecg asemenea codicele
No. 399 din biblioteca AcademieT, care cuprinde o copie fidell dupre celil de la Mus60.
 ISTORIA ROMANILORt 7

«Tesaurula de monumente istoricen ala regretatuluÌ Papia Ilariang a

publicata editiunea princeps a acesteI lucrar!, in tomula ala doilea ala
sél Dionisie Eclisiarchula uresce pre Turdi, ride de Nemtl §i sine cu
Muscalil. Lucrarea luI este multa inferiérd lucrare! stolniculu! Dumi-
trache, pe lângd ea e scrisd multl ani mai tár4ia, la 1814, pe cánd
stolnicula Dumitrache a scrisa de-viszt(1).
Una isvora interna' ce nu paterna a-la trece cu vederea este i fragmen-
tula de chronicd séa «Istorie a prea puternicilora impératI otoman!, adunatá
§i alcdtuità pe scurtti de d-luI Enache Vácärescula dicheofilax a bisericei
cel mari a resärituldi i sp5,tarti ala ValachieLD Enache Va.cdrescula este
din partida anti-rusd, dar i amica ala PortiI. Cata tinu ocupatiunea ru-
sesea, adia, pana la pacea de la 1774 Enache Vdcärescula emigrd in Tran-
silvania spre a nu da m'Ana cu Ru§iI. !ti opera sa, Enache Vacärescula
afta, mijloca sá vorbésch i de domnil Românilora §i de faptele lora.
Lucrarile §i insemnarile Archimandritului BartholomeI Mdzäreanu,
descoperite asemenea de no! (2), inca se cuvine s'a le considerama ca
o tánt'anb; istorica. 1\lä'zdreanu este dintre cei mai caldurql partisan!
a! Muscalilora.
Const. Radovicl din Golescl, mare logoféta de téra de josa ala Princ.
Valachiel incá, a publicata la Buda (1826) o mica «adunare de trae-
taturile» dintre Rusia i Turcia, cuprindéndil de la pacea din 1774,
pánä la pacea de Acherman 1826 de i intr'o traducere de multe orl
de neinteles (3).
O filadd in quarto de 12 file tipärita, sub Alex. Ipsilante fard indi-
catiune de ana §i tipografie, dar de sigura in tipografia Mitropoliel
din BucurescI, are titluld In rqiu : aIlatierif a pré puterniculdi Impérata
Sultana Hamida, care s'ají data prin rugaciunea ob§tel, ce s'aa trdmisa
cu deputaff, d-lul paharnicula Stand Jianula i d-lu! modelnicerula Du-

(11 Vecli in anexa la acésta pagina despre Dionisie.

Vedl aMemorib presentate AcademieT Romano in 1887-88 de V. A. Ureohia.
Adunare de tractaturile ce s'ad' urmatil filtre pré puternica Imp6rAtie a RusieT
Malta Pérta, insa numaT acele caer sunt pe séma Principaturilord ValachicT i MoldovieT,
incepute de la pacea ce s'a savèrsitil la Kainargi in anuld 1771 i pAnd la cea de acum
de la Acherman 1826, talmacite de Constantin RadovicT din GolescT marele loeof. de Ora
de josd a Princip. ValachieT, in 120, Buda, 1826 in craiasca tipog. a Univers Ungare.
8 V. A. IIRECHIL

mitracbe, prin recomandatia pré InältatuluI Feldmarsalil Petru

cätre pré slävitula pragil alta. Impärätiel., Inclatä dupä incheierea
päceI intre linpnérAtia rusésc i Intre P6rta otomänésa, in cea d'In-
täiù domnie a M. S. Alex.
Posedemä in colectiunea misträ unù codice manuscrisil din 1798,
cuprinOndä egalmente diverse tratate dintre Rusia si Tin.cia i hatise-
rifurI, constituinda ast-felil i acestù codice o fäntänä important& istoricA.
Vomil consulta passim §i cele 11 volume din Uricarulti D-luI T.
Codrescu.
Archiva istoricä si Dacia literarä, a d-lul M. Kogälniceanu i Magasinulil
istorica pentru Dacia alä. regretatiloril Lauriantt si Bälcescultä, incä ne
potù da informatiuni relative la peri&la istoric& de care ne ocupämil.
In Biblioteca Academiei esistä ung codice fOrte importantù pentru
studiuld nostru. Este «Se'ma vistierief Moldovei pe 1776» (1). Nu °uncís-
cemil documinte mai propriI a lumina starea läuntricä a tériloril ca
budgetele si semile.
Archiva istoricä a d-luI B. P. Hasdeil inch" passim ne va da docu-
minte de consultatil
Dar, nicAirl mal ca profitil, mal veridicil, mal luminatil nu voma
culege informatiunl despre Comenl i fapte si mal alesti despre starea
térer In telte directiunile, ca in propriile documinte esite din cancelariile
domnescl: anaforale, pitacurl, judeckI, eartï desaise si regulaminte. De
natura acésta, pänä, asthc,11, publicate sunt putine si anume o serie de
documinte din condicele domnescI a lui Constantinù Ipsilante si Ca-
ragea, ambele codice Insä apartin'endil secolului alii XIX-lea (2), decl
prea departe de momentula ce ne preocupl
Domnulil Lahovary membru alú Curta de Casatie a publicatil in
ConvorbirI Literare sub titlulti de «hcirtii vechï» cate-va documente ce
ne voril puté servi in timpil.
In cartea tratánclii despre 17m/die institutiunï ale .Romanid (1882), de
Brezoianu 11106 vomil puté spicui.
Vedl si documentuld din 1776 de la Gr. A. Chica, domnuld Moldovel din arch. se-
minaruluI Veniamind din IasI si Hrisovultl 1u1 Const. D. Moruzi din 1779 din Arhiva Ro-
mAndscd 1I-175.VedI Lefile i veniturile Moldovel in 1776 de Petru Rascanu, liasT, 1887
Vedi Tes. de n'Ion. de Papid. Vedl Docum. istorice de P. Teulescu. 80 Bucuresel, 1860.
 ISTORIA ROMANILORt 9

Condica de legI a d-lul Alexandru Ipsilante(1) si mal apoI acea a

.Calimach cauta sä se impuna atentiunei istoriculul, ca nisce adev6rate
isveire. Mal importante fantanI Insä r'émânil pentru not condicele di-
vanurilorti domnescI de la 1775 In ccíce, condice inedite si din earl
noI IntaiasI data amil estrasa sute de documinte de o lnsemratate
extraordinara, nu numaI social, economic& si culturalä, dar si politica.
Catre aceste documinte din condicele domnest.I vomil adäogi o serie
mare de documinte, acte particulare, duph care avemù. copil bune,
°and nu posedemil chiar originalele.
In fine o serie de fântânI istorice ne ofera studiulù miscAreI lite-
rare dintre 1750 si 1809.
Inca de la invasiunea rusésca care se termina cu pacea de la Prutil,
din 1711, este de notatil o miscare literarl i istorica In serviciula
fasel politice In care intri Principatele prin interventiunea RusieI In
afacerile el interne si externe. Itomânil scriitorI simtù nevoia a se ocupa
de istoria si de limba Rusilorti, orY a pune la dispositiunea acestora
tratate de gramatich çi dialogurI; In care Aluscalii sa Inv* graiultt
romanescil. De aci, repetimtl, se nasce o destultt de avuta literaturä,
care merit& téth atentiunea istoricului. Dositeiil Mitropolitulti descriindil
minunele lavreI de la Chievil. (2) clb', la sfársitulti secolural alù XVII
una din primele impulsiura acesteI miscArl literare, bibliografice slavo-
románe.
Déc'á, gramatica cea maI veche romanésca astKi nu mal este, cum
se credea panä maI eri, gramatica luI Vacä'rescu si acea a luI Dimi-
trie Eustatievicl brasoveanulti, din 1757 (3); déca archimandritulil Ma-
zareantilti preda JectiunI de gramatica românésca la scella publica' din
mânästirea Putna duph pacea de la Kainargi; totusI uflazgovorilen
slavo-romane ale luI Strilbiski (4) si maI alesù «lectiunile de grama-

Cea pentru Moldova vedi-o in manuscriptulü de la Biblioteca din IasT. Vedi Uricara.
V. 396.
Vedl despre acesta cele ce ama isdi in Mironii Casting, T. Il. pag. 491 VedI cartea
Dosofteia aVi6ta si petrecerea sfintilora.» 1682. pag. 161 verso.
VedI manuscrisula din bibl. Academig sub N.
De acestea vorbesce Merit' Scholeriniii in manuscriptula grarnaticel sale : Lec-
goalie" din IasI 1789.
10 V. A. TIRECHIL

flea modovenéso i ruséseä, a lul 'Meal Scholeriu, tipäritä la Ia0

1789, cum 0 gramatica românésa a luI Macarie sunt de naturä a
ne da informatiunl preti6se asupra mi§chreI culturale, cu impulsiune
politicä, din a doua jum6tate a secolulul alti XVIII.
Dupäi, ce 1n0rarämil aci principalele isve,re interne puse la contri-
butiune maI 111016 pentru istoria anilorti de la 1774 Inainte, lectorulil
s'ar aqtepta sä, aducemh §i bibliografia externä, adicd, isvárele din OPT
sträine, incepéndil bura-6r5, cu «Essai particulier de politique, dans le-
quel on propose un portage de la Turquie européenne par M-r C. (Cara) 6,
Constantinople 1777D, 0 pänä, la minunata colectiune Odobescu çi Hur-
muzachi, dar preferimil sá citàmù aceste isvòre externe In note pa-
ginare, am6suratil cum ni se va presinta ocasiunea, spre a nu prelungi
maI multú acéstä notitä a isv6relort) cu 1n0rarea imediatä i preten-
ti6s5, a unel bibliograffi externe, cuprindêndil serien l la care adesea pcite
numaI In tréatil sä ne referimil.
Destulil ca. In fruntea bibliografiel externe punemil coleqiunea de
documinte IIurmuzachi-Odobescu.
Nu vomil neglige de a consulta i codicele inedite saù publicate de
GreciI, maI multü sati mal putina invètatl, carl aú träitti In Principate,
sail earl numal i le-ail dedicatil la domnI i boerfi românI cu dare
de mântl. Lucrarile moderne ale activulul colegil de la Facultatea de
teologie, Erbiceanu (1), cele, atAM de spornice ale d-luI Emile Le-
grand (2) din Paris, cum 0 lucrärile mal vechI ale luI Sathas (3) i Ma-
rino Vreto vor fi consultate cu multä,
In acéstä. serie de isvòre, bine Intelesti, intrà chronicele luI Dionisie
Fotino §i a fratilorti Tunuslil (4), cum 0 Cronica In grecesce a tntêmplà-
rilorù dintre 1768-1812, din colectiunea Academie române, tradusä
de d. Erbiceanu la pag. 497 a Istor. Mitropoliel din Ia0.
La loculil cuvenitil vomil face usti §i de importantuld documentil ofe-

Vegf Revista Teologia. IasT, pe totT aniT ineependa ea 1883-87.

Legrand (Emile), Recueil de poemes historiques relatifs it la Turquie et aux Princi-
pautés Danub. Paris 80 1877. Généalogie des Itlavrocordato. Paris 1880.
MearhEtovocvj 13taLo0vIwri Enamata K. N. 1A0A. Venetia 1872.
Very Fotino, edit. gréci, `Ictoptuçci fla),at Awaccs. Viena 1818-1819. Tunusli,
'IcrcopEoc Tril; 13XaxEc4. Viena 1806.
 Medalia b'àtut..6 In1774
in on6rea lu i RUM 1 ANITOV
 ISTORIA ROMANILORtt 11

rail Academiel, in MaiAl 1889, de d-15 N. Kretzulescu, documentil scrisil

In grecesce §i fdcéndti cu atata exacta*, descrierea starel miserabile
a Orilorti románe sub Fanarioti. Acestii importantil documentil neflinda
Inca publicatil 1111 damil In anex& la acestil volumtl.

II.

Pacea semnatä in 1774 Mitt 21 (dupà stolnicula Dumitrache semna-

rea paciI s'a fäcutil la 15 Iuliti) (1), la art. 16 Inserie 11 puncte cu re-
ferintä. la Principate. In tomulil din urmil ala seriel istorice, 1699-1774,
annA adusti intregil acelii memorabilti tractatil Aci vomil rememora numaI,
GO prin art. 16 Rusia Intórce PortiI otomane t6t5. Basarabia cu tóte cetätile
precum : Achermanù, Chilia, Ismailil, Bendera etc. Impreuna cu ambele
Principate. Pórta se 160, a acorda amnistie tuturorti locuitoriloril
din aceste pArtI; a nu se atinge de libertatea religiunel cre§tine §i
a onora elerulil ; a restitui fériloril teritorulil din jurula Bräilel, Ho-
tinuluI, Benderuldl §i a celorti-lalte eetätI, cu top locuitoril (PO raele;
a nu reclama niel ung arierata de socotelI vechI ; a nu cere de la të-
rile române niel o dajdie §i niel o platO pentru Mt& vremea r6sbo-
iulul cum §i a nu reclama niel unù tributil lncá pe doI anl din qiva
ratificarei tratatuldi ; acestil tributù redusil la cifra ce se plAtea pe tim-
pulti Sultanulul Mahomedil alil IV-lea va 11 trimisil la Constantinopole
prin deputatfi din térà; niel o altä dare séii angara nu se va impune
Principatelora ; Domnil acestoril dou6 Principaturl voril avé cáte unil
representantil cre§tinù pe 15110, P6rta otomanä, respectatl dupä drep-
tulil gintiloril ; volt put6 emigra din térile románe lmpreung cu OM
averea loril In curgere de unil ana de la ratificarea tratatultil °A-earl
din locuitoril $6riloril române. Dar principala disposipne care carac-
teriséz5, tratatula de la Kuciuk-Kainargi este dreptultt ce-vi reservä
Rusia, ea sä intervina, prin mini§trfl s61 de la Constantinopole, la OW
trebuintele cele lntamplätóre ale Principatelorti. Cu acéstä dispositiune

(I) Ve dl Memoril de V. A. Ureohia, 1889. pag. 268.

12 y: A. IIRECIIIÀ

incepe protectoratula legalù alh RusieI asupra Principatelorh române,

protectorath care va da loch la o serie neterminabilä de evenimente
de mare gravitate pentru tenie mistre.
Indata ce Musunoglu tntäri pacea la Kiuciuk-Kainargi, la Au-
gusth acelasI anil 1774 «se adunarà fa S-ta Mitropolie din Bu-
curescI, céta bisericéscil boeriI ri cu sfatti alesera deputatl
pentru Pòrtd,» pe Constantinti Cocoresculti biv-vel slugerti si pe autorulti
chroniceI de care mal susti vorbirämh, stolniculh Dumitrache, pe atuncI
biv-vel medelnicerti.
Divanulh t6reI muntenescI dete la mkna deputatilorti s'él dou'é arzurl,
din care unulti este conservath istoriet de catra insusl unuld dintre
cel dol deputatI munteni, stol. Dumitrache in chronica sa. Acestil arzil
importanth cen PorteI revenirea la vechile privilegil i indepenclenta
(slobozenia) a rel, aréta apèsarea suferitä de Ora, cu désa schimbare
de DomnI si prin cererea indesitä de mucarerurt Divanulh muntenesch
cere decI PorteI revenirea la vechile drepturI i anume
Ca si din vechime domniI sä se aléga din paminten1 i sä fie in-
taritI de Pérla pe viatä.
Sä nu se platésca tributti mai mare si niel o dare alta decát ce
se platea sub Sultanil Mahomedti alú 1V-lea.
Sä nu OM fi functionarüalù Orel' fie-care ipochimenh, adicä Grecil.
Judecätile dintre Turd i crestinl sä se facä prin hotarirea nestramu-
tala a Domnulul. Marturiile crestinilorti sa se asculte; nimenI din pa-
mintenl sä nu fie trasY aiurea cleat in Ora, «fiindil tara in -Loth chipulü
slobocla.» Preth de sánge sá nu se cérä.
CadiI. i pasiI dimprejurh sa nu p6t6 trece prin Ora cu niel unù felti
de pricinä.
Negutitoril turdi sä nu OM in tra in Ora decát cu speciala in-
voire de la pasiI i zäbitil marI vecinl. Negutitoril turcI sä nu Ora
face comerciil deckt cu ridicata i numal la tèrgurI i sä nu aiba
case, praväliI, ciflicurl, morl, slugl saù slujnice din pamintenl, dupa
vechiulti obiceitt Negutitorit turd sa nu pótá arunca arvunä la locuitorI,
adicä seleam achceasi.
Tao mosiile din jurult1 cetätilorti sä se intérca proprietarilorh
 ISTORIA ROTAINIL0R6 13

márastirilorli i boerilora päminten1 r6máinda sub stäpânirea DomnuluI,

care va desphgubi pe boerI si pe mänästirI. (1)
Orasula Flocil s'a fie lasata porta pentru tara. Pasa' si niel allI Turcl
sä nu OCA trece prin tara si de cum-va vre-unula va fi Ingärluita sä
vira pentru vre-o trebuintä particularä s'A nu céra gdsduire i osp6-
tare ci sá i le procure pe comptula propria.
Locuitoril tërel sä nu fie apucatl pentru socotelI saú datoriI vechI.
Sä nu fie apucati locuitorif tèrel de haraci, când treca Dunärea. Cel
cari se turcescii peste Dunäre sä-sI plätéscg datoriile ce pa In tara, s'A'
00, fi adusI. là judecata' In arä, s'd fie lipsitl de mostenirI, dupä, ve-
chiula privilegia ala è'ref. Imbrätisarea legeI otomane este opritä cu de-
s'évésrsire In Muntenia.
Casabasaltoula sä Inceteze, cäcI cumpOrarea de °I pentru Tarigracitt
s'ar puté face prin negutätorri Oree): saa pämintenI, cu maI multa In-
destulare ì färä asuprire a locuitorilora. Mucareaua, t'inda una mote-
rismos, s'A inceteze.
Vitele ogiagulul de bostangii de la Mangana sä nu mal' fie admise
in térä la Jegalie. SA se acorde deplinä iertare tuturora i sä se ina-
poieze färä platä robil, bärbatl si femeI robiti dintre locuitoriI térel.
Tat'ä frumésele cererl cuprinse in arzula divanuldi muntenescil Ala
(1) Tata insusi arzula aci analisatil si in cari mai sunt unele cererT nenumärate in
analisä:
Rugdciunea cea supusd cdtrd Prea Pidernica i drépta 1mp6rdtie, i cererea de mita sa
a ticellosiloril el supusl iaste acésta :
NoT cei dinceputa plecati i supusi al prea puterniciT ImpäratiT, Mitropolitulü, Episcopil,
Arhimandritii, EgumeniT i teta partea bisericésca ; boeril d'intáia, de ala doilea Id ala
treilea trepte, boernasii, Cäpitanii, Zabila', si toti locuitorii täriT rumanesti, printeacésta
de obste si plecatä a ruístra anafora, ne rugama i arätäma : ca dinceputa, fiinda diea-
fendefsitä tara nesträ sub umbra i ocrotirea a prea Inältatei Imp6ratil, si in tata felula
sloboda i cu deplina volnicie osebitä; din vreme in vreme cate putina, putina din
lenevirea unora Domni, í Iäeomia altora, s'ea intimplata a se pune la uitare, si nebt-
gare de séma priveleghiurile cele de tota felula, slobozenia nesträ.; si a sa dezghina la
multe parti ale taril multe locuri ale nestre s't a intra cate putina', putinü felurT de felurl
neoteriznif, i scorniri grele, cu adesea schimbari Domnilora, i cu cererea a dese muca-
rerurT, in care vremi gasinda ftu-santa si hazelelile cele dinprejura, n'ea lipsita a ne face
räti in tota felultl; pentru care ne-ama indemnata de multe ori sa cerema mila de la drep-
tatea prea Inaltei Impè'ratii; dar din pacatele nástre, aceea nu o ama' nimerita din apracsia
Domnilora tärei. Deel rezemandu-ne la cea multa dreptate i iubire de 6menT a prea mal-
14 V. A. tIRECHIA.

doilea arzll nu ne este cunoscutti. Fosta-a elú relativü la alegerea nou-

lui Doma'? Insusi stolniculti Dumitrache neglige de a reproduce alù
doilea arza, pe care llü considerá mal putinù importantil.
Incá lnainte de redactarea arzuriloril cei doi deputatl alesI de diva-
nulù din Bucuresci, stolniculù Dumitrache i slugerulù Cocor6scu ple-
cará. in Augustù 3 spre Focsani spre a se pune la dispositiunea lui
Romantov.

Nu totù asemenea se petrecurá lucrurile la Iasi. Mitropolitulù, Epis-

copil i unú. numéril considerabilil din boerI, In primele lile din Au-
gusta plecarä de la Iasi spre Focsani, ca sä. se Intelég5, cu Romantov.
Totl acestia Irnpreun i cu Mitropolitula se inteleseserä cu boerii di-
vanistI r'émasI tri Iai numai asupra punctului de a se cere ca Domnù
alli MoldoveI pe Grigore Alex. Grhica. Mitropolitulti Gavrilii, de care Ro-
mantov era f6rte nemultámitù, precum vélurämti in ultimul4 toma an-
teriorti (1), cu mare anevoie putu primi de la Rornantov Invoirea sä
teI Impèratil, cutezama a aréta plecate cererile n6stre cele mal josa serse i ne rugamti,
O. ni se dea starea n6stra cea d'inthia,yrinvrednice, de inchinaciune'imparatestI hatise-
rifuri, cu intärire osebitil a fiestes-diria cererI i priveleghiurile nóstre.
«DomniI nostril, ca din vechime, s'A se aléga dintre oi paminteni, i prin plecata
(1) Posedema actelele din care se constata: 1) Carl sunboeriI carI ad ceruta prin dono-
senie la Gral.(' sä se dea Moldovel pe Grigore Voda Ghica i aId doilea, c acésta donosenie
catre Grafulti a fostri trimisä, din Iasl prin Mitropolitulti Gavrilü, Episcopula de Husl, Hat-
mana, V. Razu, Vist. Ionitä. Canta, Spät. Conache, Pah. Const. Palade si Stoln. C. Balsa.
5i aid -treilea ea acésta deputatiune a fosta opritä in cale, la Etarlada, de una curiera
ala lul Romantov. Atuncl Mitropolitula. Gavrila serse din Nicorescl la 9 Augusta 1774 Gra-
fuluI Romantov cele urmatóre
Prea luminate Graf
Bunátatea InaltimeI Tale cea din inceputa arAtata &Va mine, insotita cu multe facerl
de bine, mè face sii socotescil fOrte indelungata trecerea vremel de cand n'am vaqutti a
InaltimeI Tale slävita persóna, de care vedere, dorita fiinda ca sii ma invrednicesca ama
purcesa, de la Iasl, impreunä, cu catI-va boeri, ca sii venima la FocsanI spre inchinaciu-
nea L Tale, si viindil pa'nä, aicl aprópe, m'aa intalnita und coroera cu luminata cartea In.
Tale, scriindu-ml ca sa nu mè ostenescü a veni, nefiinda sciutä, zabava ce vel* av6 In. Ta
la FocsanI; care Insciintare m'aa ramita s'A continesca aci apreope de FocsanT acésta, dorita
calétorie; cu apropierea loculul, fiindti-ca mi-s'a adaosü dorire a vedé pe In. Ta, amù orin-
duita pe iubitorula de Dumnecleil Episcopti ala Romanulul ca s'a vie spre inchinaciune
In. Tale, din partea mea, prin care ma roga ca de va fi cu voia In. Tale, ski mi sa dea
voie s vid si ea, ca de fatä sO. mè invrednicesca a mè inclina ca unula ce sunt
Al Inältimei Tale... 1774, Augusta 9, din Nicoresct
(semnatti) Gavriil Mitropolitit. (Uricar VI).
 18TORIA ROMANILORt 15

mérga 0 ela In Fogani. Acolo, lar nu la Ia0 se decise compunerca

§i trimiterea arzuriloril 0 ala cereriloril diverse mai josil aduse. Tota
aci se alesera §i dol deputan cad sa duca arzurile la PeIda, anume Spa-
taruld Cuza §i Pitarula Chirika. Asemenea decisiuno luata de boeriI §i
Inaltula dug adunan la Focsanl, nu o vklil cu ochi bunI, o suma din
boeriI divani§tI réma0 In Ia0. In numele acestora Banulti Manolache
Bogdanil, Lupu Bal Logofkulti, Vorniculil Grigore Krupensky, Postel-
niculii Arghiri, Banula C. Greceanula si Pah. A. Niculcea adreséza Mi-
tropolitulul o scrisòre pnà de imputarl, cad peste cele hotarlte la Ia0
s'ail facutti cered i lucrä'd tAinuite lortt §i constata, cä, a:la dar iar41
sunt In Ora tarafwri, adica partide, cad se du§mAnescil 0 se ln§ala
uncle pe altele.
Simtinda Romantov despre nemultAmirea acésta a boerilo ril r6masI
In Ia0, dispuse, ca arzurile pregälite In FoganI s5, fie tr5mis e la Ia0
prin-Banulil Iancu Razu ca s5, le semneze to boeril Divanulut Vister-
niculil Ioanil Canta serie despre acésta Mitropolitulul care s'a tntorsil
la Ta0, cele urmät6re:
«Cu plecatà scrisóre insciintilmil pe preost. vóstrA pentru arzurile ce stint
sä se trill-16VA la Tarigradd cu doT boierT, pentru privilegbiile 6reT, ca tiilmit-
cindu-s1 pe rusie, le-ail aratatti d-luT polcov. Zovodofski cândii art gasitti

nóstri anafora sl se intirésa, da catri, prea, InAltata impArltie, 0 81 fie nesuparatT si ne-
strAmutatT in t6ti viéta lora. iar 8i dup1 ce-sT vord da sfirsituld vieteT lord, alegerea de
Domnd nod si se facl iarisT di la nol, si asa si se intirésel de la prea puternica Im-
pArAtie.
eSi ni si rinduiascit geize tAril néstre, dup& vremea din clilele celuT intru slivire po-
menitd Sultana Mehmet al 4-lea. si A se indrepteze condica dupi obiceiuld de atuncl, sco-
t6ndil bitaaturile si cele nouit scornirT s'i si nu cérl vre-o alti dare , pre care geize a nóstri,
sl o aducit unuld din boeriT piminteni, si 81 o facii, teslimd la impArit6sca ourte dup1
celd vechid obiceid; si si nu intre la dregAtoriile tArel nóstre, fies-care ipochimen, prin
porunci, sad intealtd chipd.
«La jilbile de pricinT, atitd cele politicestT, catil si cele de vinovltil, ce vord av6
crestiniT asupra Turcilord, sad Turcil asupra crestinilord, i crestinü cu crestind, 81 aibi in-
Wire nestrimutati otarirea DomnuluT, WI de a nu si maT face apelatie la davalile cresti-
nilord' i a Turcilord, si sit asculte mArturiile crestinilord, dupi fermanurT i fetfale, ce sint
date tevaturin, si nime din pAmintenT sit nu si faci igzar, &lid sit nu si ridice de a se
judeca aiurea fiindd tara n6stri in totil chipuld slobodi; care acestd feld de preveleghium,
iaste dinceputd cinstitd sl intiritti; si pretd de singe sit nu cenit, dupi vechiuld obiceiti;
si cadiT ceT din prejurd i oasiT si altiT si, nu se amestece la ale tAreT n6stre, cu nicT und
16 V. A. trItECHli

vreme MärieT-sale grafu, i scotadd meadéoa HotinuluT, si din ortosoda

altele ce ad socotitti Maria sa, le-ad data la Zovodofski, poruncindu-T, ca sá
se serie pe curatd, i sa gAtésca,' i &aline de recomandatie, i ofiteruld, ca sa
se pornésca la Tarigraciti, dimpreuna cu boeriT moldovenT, cu boeril muntenT,
totd la unti locü, i viindií d-luT polcov. ne-ati araatti cele poruncite, iar a-
seara ne-ati disd, ca sá arëtlind i numele acelorti doi boerT ce vord sá mérga
si cu arzurT de la Tarigradtí, ca sti le serie numele in podorojna i in pasporta
si in cArtile de recomandatie; cäruia d'andu-T ee'spunsti, ca sl rnfale locurile des-
chise 'Ana vorti veni acel doT boerI de la Ta0, cu mânie ad rëspunsti, cà nu
se péite, de vreme ce cartile Muntenilorti s'ad &Ha i trebue dimpreunl cu
ale Moldovenilorti sA le dea la grafulil, ca WA se iscalésca, totti odatä.; i asa
am arblatti pe spät. Cuza i posteln. Chiricá pe care i-ati alesti Archiereii
boeriT ce ne-amd intAmplatil aicea la Focsani, iar astadl de diminétá disd
din porunca d-sale polcovniculuT, cA tOte cArtile iscAlitti Maria sa grafuld
suntd gata, cum si oficeruld ce este fanduita sà mérgA impreuná cu boeriT
s'ad gAtittl. i sá trimitemd i noT arzurile la IasT cu und boerü inadinsti sa
mérga i sa vie cu arzurile gata, cum mal in grabä, ca sà pornésca la Tari-
gradti, d'impreunti cu MunteniT, de vreme cA i Petersohn, solulti moschicesctl,
a purcesti la Tarigradtt, mergAnclil incetti, incetti, ca sl-lti ajunga boeriT pe
drumti, i sa' mérgl d'impreunA; flindii pentru patru boerI, s'a facuttl de la Ma-
ria Sa grafulti podorajna sl mérgl in menzild, ca sá peltä ajunge pe soluld
Petersohn pe drumtl. DecT iatA arzurile s'atí f'ticutd, dou'e', de pe cunt s'a geisiti
cu cale de catre Maria sa grafula , adicA celti d'Antaiti pentru multämire si cc-
rerca MArieI Sale luT Grigore Voda intru adeverinta privileghieT ttlreT, iar in-
feld de pricia, i catT din Turd void veni pentru negutatorie la tara nóstra, sti nu p6ta
a veni Mil, de apodixis de la imprejurenil pasI i zabitiT ceT marl; i eel ce vord veni cu
buna apodixis, sa nu Oa arunca arvuna adeca seleam alteeasa la pamintenT, in potriva
priveleghiurilord slobozenieT néstrelsi dupä ce vord vinde i vord cumpèra marfa lord
cu redicata, numaT la tirgurT, Indatä sä, se inteirca, i sä nu aiba, case, pravaliT, ciflicurl,
morT, slugl sad slujnice din prunintenT, dupa vechiulti obiceld'.
'Rite mosiile cele ce suntti Orin testi_da bastia dinceputd sa, ni sä intóreä. Langa acésta,
tara rumandsca Bindil-ca din vechime avea schela orasuld dá FlocI ne rugarad sä fie si
acum numita schell la meld iced pentru lesnirea negotieT t6ri1 dupa vechime, precum
Vezir Caslasa i Cefliculd Ciungulil ala luT Esat Efendi i to:Re satele i ostróvele ce suntrt
pin prejuruld cetatilord ca nisce pärti ale tèreT, most' ale mängstirilord, boerilord pitmin-
tenT, sa rämäe iarasT sub stapanirea Domnuldi, cu nepägubirea de drepiuld Boerilord sta..
panT i Bisericilor.
«PasiT i altiT, Cu fiel und feld de pricia sa nu Vita trece prin iar cine-vasT de
se va intampla a trece, pentru a lord trebuintä particulara, sá alba a plati de la sinesT
ugiret, cheltuindti de la sinesT pentru meiindea luT, dupa vechiulti obiceid.
LacuitoriT t'e'reT rumanescl sti fie in tad feluld nesupäratI de off-ce feld de socoteli sad
datorii vechT, i trecéndil in pärtile turcestI, peste Duare, sä nu se supere de haracid si
 ISTORtA ROMLNILOR6 1?

doilea arzd se arata privileghiile obicinuite i alte cererI, tu rugaminte

catre devletd, de pe cum din citirea lora te vei pliroforisi prea S-tia Sa ; care
arzurr iata ca s'ad trimisd prin d-lui Banu Iancu Razu, caruia din porunca Ma-
riel sale GrafuluT s'a datti i podorojna, ca sa mérga i sa vie in graba cu ar-
zurile iscalite, dupa obiceid, d'impreuna cu acegtI dor boerr ce sunt numitT,
ca sa mérga la Tarigrada. Deci, P. S. Parinte, la acésta nu trebue nimicd
baya, ci indata iscalindu-se arzurile din partea bisericéscii i politicésca, puin-
du-se i pecetT, de pe obiceid, sa se trimita iar cu d-luI Banu lancu Razu, cum
mal in graba, ca nu cum:va sh se turbure M. S. Grafultf din zabava n6stra.
lar carde din d-lord boeriT va fi la prepusd, cum cif aceste lucruri nu sunt
cu voia i porunca M. S. Grafului, sA iea insu§T arzurile i carpe ce s'ad scrisd
catre prea puternica Impdratie, sa vie aci i mntâiü sa cerceteze i sA deslu-
§ésca adevéruld, i aflandd, ca aceste lucrurT sunt frä voia çi porunca GrafuluY,
atuncl cu t6ta dreptatea sA rupl çi arzurile i cartile; iar allfindti ca sunt cu
porunca Grafului, atuncT sa li dea, ca sa, le tramita sa nu perdemd vremea.»

Visterniculli Canta, prin pasagiulti din urma a scrisérei sale catre Mi-
r6spundea tntr'unti modii indirecta la scris6rea blinuitóre de
la 15 Augustil a Logoffitului Lupu Balsa si a celoril-l-alti boeri din Iasi.
Zizania dintre divanisti nu are tóte consecintele rele ce putea sa pro-
duca, gratia ingerintel lui Rumiantov, ce se dovedesce din t6te actele
mal susù aduse.
Boeril divanisti din Iasl iscalescil arzurile comunicate de Visterni-
pentru chipuld de Smbracamintea lora dupi, vechiuld obiceid i da sa va intimpla ajunge
cine-val flindd subt vinA i spre sciparea da pedépsa luT se va lepada de legea luT, acela
da este datord cui-vasT sA alba a-T plati; da are cu cine-vasT judecati al se aduci la ju-
decata, si In hotarele tiriT nòstre schimbarea de lege sa nu si faca; iard de-sT vord schimba
legea cine-val din painintenT atara de hotarele tiref n6stre, acela sa remaie lipsitd de
mostenirea parintésca si a rudenieT, care este iarAsT dupa vechiuld priveleghid ala taril
n6stre.
«DI vreme ce cu pricina da casabasalic se pricinuea mulle asuprele la tara t'Ostra, ca
silnice hrapirl locuitorilord, ne ruglind sa lipsésca si de acum inainte acea slujba, mal
v6rtosd cA economia de ol pentru Tarigradd, pote sa se taca. i prin negutatorT gelepl
prin pamintenT, ca maT multa indestulare; asisderea si lipsésca i mucaioreaoa ce este ca
und neoterismos, din care sa. pricinueste alte asuprell, cum si venirea vitelord ogeaculul
dé. bostangil spre varatecd de la Mangalia la Jegalie In tara sé. nu mal fie.
aNe rugama sa se dea pretutindenea cligute porund, atitti pentru desivérsita nepo-
menire ce ni s'ad daruitd pentru cele trecute, ata o pentru intòrcerea rara de plata a
robilord ce s'ad robitd din patria néstra, parte barbatésca si femeesca, cu tira nezatic-
nith intárcere la patria lord, aritindd totd d'a-una Inaltata P6rta, cea osebita milostivire
la intamplarile vremeT.»
%stork Rom5n7cP6 de V. A. Ureeldd, 2
18 V. L tiREttirt

culi1 Canta. Din aceste arzurT, dou6 la num6rti, nu avemil decat

publicatil tn Uricarri, tomti VI, pag. 219. Din ala doilea nu po-
sedemil nimicri. In acestasi -Loma din Uricarti, la pag. 422, aflämil tna,
unele cererI destinate totil cAtro POrt5, si incredintate deputatiloril Cuza
si Chirica. ktà aceste puncte :

a) Alegerea DomnuluT sa fie desprc noT, sa ramae statornica la Domnie liana

.la sfirsitula vietel sale, si urmatorulti Domna iari4§I do pamintenT sa so aléga.
Dirulti OreT la Pérta sa fio precurn a fosta in vremile imparatier luT Sul-
tana Mehemeda ala IV-lea si sa triméta la Tarigradil ca boeril pamintenT, pre-
cum acésta s'a pomenitd si la legatura pacel de acum.
TurciT sa nu fie volnicT a avé ciflacurT, case, tamaslicurT, in tara, niel
sa imparta banT inainte pe luerurT de negutatoriT ci maría lord sa o vinqa
cu dcradicata, si ce art"' avé de cumparata sA cumpere, i sa se intérca la lo-
culti lorü, iar sa nu unible din locil in loca, prin tara, care acesta fela de fir-
mand (leapururea ad data devletula, Domnilorti, i inca i bumbasirT trimitea
Pérta spre infranarea Turcilorti.
NimenT din parnintenT sa nu se faca ihdar la Tarigrada dupa obiceiula
vechia, pentru orT-ce pricina arti fi : ci aci sa se caute pricina fie-caruT cu ju-
decata DomnuluT. Si orT-carl din pamintenT va avé judecata cu TurciT, sa nu
se judece la alte judecatT i cadiT, ci, numaT aicea la DomnT, çi marturiile cres-
sa so tie in sail la judecata; cacT aci nefiindd Turd traitorT, nu so
pate avé martorT TurcT, carT la acésta este si fetva turcésca'.
Sanguerituld sa nu fie.TurciI sa n'aiba 'voie a lino slugT i slujnice din
pamintenT, i moiile néstre stramosescl ce avemil pe langa sarbaturT, sa fima
volnicT a le stapani si a lua venitula lord, iar TurciT sa nu se amestece. Caro
'acésta este aratata in puncturile pace!. Si care din pamintenT din bunt' voia
lorti (insa. in tara turcésca) se vord turci, sa mostenire nimicii din ave-
rile parintilorti lora. Asisderea ptiminteniT ce vora umbla prin tara turcésca,
nu so supere cu cerero de haracia, flindú tara acésta do buna voie inchinata,
de pe cum si tate firmanurile ce s'atl scrisa de la Parta pentru Moldova pana
acum o arath' ca este. . (1)

Arzulii divanula Moldovei, sari maI bino a boerilorti din Focsanl

amintesce dar, cci, Moldova s'a Inchinatti Portil otomane din slobod6, vointa
str6mosilorri lorti; ei certi, ca pLtmmntul.tt 6rel sit r6mAng autonoma si

(1) Uricard. T. VI, p, 422.

 igTORIA ROMINILOBt

volnicù In stiiptInirea sa. El mal cera i tòte cele-lalte pronomiI ale

tèrel precum le aveati sub Sultanulti Mahomed ala IV-lea. Arètândti apol
c5, stingerea §i neorindueala t6reI, vine din faptuld, c5, la domnia ei intra
str6inl neispitip la chiverniséla pämtntescilord trebl §i pricint i tncá,
aceOia se schimbh fiírte desti, de se särkesce téra cu indesitele mu-
carerurl, boiaril din Divanuld Moldovel cera, ca und dreptd ahí ve-
chel autonomiI, ca DomniI t6reI sä se alégá dintre pämtnteni §i
!le pe viatä.

Dupti ce ad subscristi astti-feld de arz-magzar §i asemenea cererl,

Divanuld MoldoveI se grabesce a trimite §i o donopnie c6,46 Grafuld
Rumiantovti, Insotindil cererile din arzurt. BoeriI se r6gä povt4u-
ésca Rumiantovil, ca nu cum-va «aceste cererl ale n6stre sa se socote'sca
de adra Devletula turcescil nesvferite i ca o indrasnéla necuviinciései din
care p6te set ni se pricinuiasal vre-o striceiciune, dupd starea »
Boeril adaugd i ei, pentru noI preticísa informatiune, ca aceste cererl
ale lora sunt mal dinainte cunoscute lora cel le primesce fi Romantova.
Boerit astd-feld protestad ére-cum, ca n'ad fostCi liberl In mi§carea
lord, cä actele semnate de din0 le-ati tosta impuse.

In fine sosirä la Foc§anI arzurile cu deputatil moldovenl. De multa

a§teptati acolo deputatil muntenl. Stoln. Dumitrache ne spune In is-
toria sa, cá mare§alul Rumiantovd, (en z5.bovi In Focaril 35 de lile,
Intêmplandu-se a fi bolnavd.» Din actele de susti noI tntelegemti,
nu atáld b6la fu causa tntarlierei, ci tmprejurärile cu pregAtirea ar-
zurilortt moldovene.
Intre acestea Insä se lmbolnävi deputatuld munteand Const. Coco-
rescu, care fu lnlocuitd de divanuld din Bucurescl prin biv-vel medel-
niceruld lIagi Stand Jianu. Acesta sosi In Foc§anI aducêndd cu sine
arzurile muntene, dupti ce le semnase §i tntArke cu sigiliulù tèrel, Di-
vanuld din Bucurescl.
Cetirea arzurilord de mal susd ne arétä, c5, Rusia, care prin pacea
de la Kainargi dobandise independinta CrimeeI, independintá atAtti de
fatalä apol Vátarilorti, pe de-o parte prin art. 16 din acelaFp tratatd
20 V. A. tfliECIlli

se mulp,mia cu una minimum de privilegiI acordate Principateloril

de cátrá Turcia, iar pe de alta' parte, pe sub mânä, intetia Divanu-
rile române, sá cérá tota mal multil §i sä Indrumeze astil-fehl t6rile
spre independintd. Facemil noI Ore din acéstá constatare o acusatiune
pentru Rusia? Nu, negre§it; chiar décá protectiunea Rusiel pe la 1774,
In sensual arètatil s'ar documenta r6O intentionatä, pentru viitoril, is-
toriculii nu pote sä-I aducá imputärl, c'ácI causa era pe atund generosa
ap6ratä, §i In definitivo independinta, orI-cAtil ar fi crec,lutil Rusia, cá,
va servi vederilorti ei politice, avea sá, fie, precum o vedema astä4I,
o mare dolAnd5, a térilorri nóstre.
O altä. observatiune ne suggerä, cetirea numeloril deputatiloril a1e§1
de divanurile din Bucurescl kii Ia§I, ca sä ducá arzurile la Constanti-
nopole. De ce ace§tI deputatl sunt ale§I din boerimea de mana a
doua ? Boerimea de m'Ana ItntOia gásia, pare-se, exorbitante cererile din
arzurl §i el se temeati de a se compromite Inaintea Devletuluï, orI a
viitoriloril Domnl. Este póte o banuialä, gratuitá a nósträ, dar nu ne
sfiimil de a o face, cunoscêndO deprinderile bizantino ale boerimeI din
secolula XVIII.

Abia la 9 Septembre deputatri t6riloril potil pleca din Foc§anI ln-

soR1 de una oficera rusa, poruciculil Dumitrie Ivanovict Rumiantovti
dete deputatilora o carte de recomandatiune &ALCA Izet Mehmed Paa
carele de cur'enda succedase rOposatuluI vizial Musun Oglu (1).

(1) Aducemd acestA caree nu dupl cum e publicata in tomuld VI alii UricariuluT pag.
428, ci dupl cum ne-a conservat'o Stolniculd Dumitrache in opera sa :
aPrea Stralecitil Inalte Trizirii, ara Polla OthomaneptI, Izet Mehmet Papa, prea cinstite
Dómne, D6mne.
nDupg. sävirsirea pace! ceT vednice intre ImperAtia RusieT si Malta Mil OthomänescA,
s'ad facutü cunoscutd legIturile asezernintuluT la totT locuitoriT, tuturord breslelord Prin-
tipatuluT MoldoviT i ValachieT, Cu care asezlminturT sint ei datorT, sl, intre iaritsT supt stä-
pänirea InalteT Pory, si sil fie pazitl intru t6te priveleghiurile si dreptätile lord, carele faca
norocirea acestord nordde. La care alesiT si mi mal marT filtre obrazele bisericestl, Mil
si ceT politicestI dintr'aceste &me chse PrintipaturT ml-ad cerutd voe, ca O. pòtä alege din
boeril lord und deputatlic, cu tritmiterea la Prea Malta Pòrtii, ca sa se arete despre partea
a tc.iteT obsteT lora, pleaciunea si umilinta, si ca sä faca plecatele lord arätärT, in soco-
tinta unord cererT, la care eT pohtescd sä cAstige in scrisd rezolutie, FO intärire imperätéscli
bine plAcutl.
 ISTORIA ROMINILORtf 21

Deputatil rilorù Române treoú Dun'Area pe la Därstortí si la 19

Augustil, aprelpe de satulii Canara, sunt intérnpinatT, ne spune
trisusT deputatulii Solniculú Dumitrache, in Istoria luI despre aceste eve-
nimente (1), de cAlre un capi-olan alù luI Gr. Ghica, treandti cu veste
la Moldova, c'ä acesta a c'Ap6tatù Domnia.
In Bucurescl boerff se impärtirä in dou6' tabere : partisanI aï MI Ma-
mie Rosetil (2) si partisan1 aI lul tefariti Perscoveanu din Craiova. Ca
sä ajung6 la unil resultatti, ambele partide apelaa la Feld-maresalulii Ru-
miantova, ca elù sä recomande pe ambil candidati la P6rtà, iar Pewta
sä Int'AréscA pe care va vrea. Rumiantovil indréptä pe Divanti, sä se adre-
seze insusl la Pértä . . . Rusia scia cAte nemultä'mirl producea Peirta
Cu nerespectarea vechiuldi dreptil alú ériloril de a-si alege 1nses1 Dom-
nitoriI si nu cäutase s'A stipuleze prin tractatulit de la Kainargi vre-unil
articohl in fav6rea aceluf dreptti alü tèrilorti române, ca sä

«Ne puténdd ed a me impotrivi la und lucru de folosd ca acesta ins5 de a-vi aräta
supunerea i umilinta la stäpanuld lord, me silesca a le gräbi acésta, dändu-le voe ca sä
mérgä. la Tarigradti, eel ce aducd acestea, caril s'aii alesd deputaff despre partea Moldovel:
lanake Cuza vel Spatard, i Ianake Chirik vel Pitard : iar despre partea ValahieT Vel Slu-
gerd Cocorescu, si Vol Medelnicerd Dimitrache. Prelungirea afláril mele intr'aceste
unde am comändäluitd in t6t5, curgerea räzboiuluT, am pututd pricepe, °AM stricg-
ciune i färämare, ad suferitd 16cuitoriT ; si maT yertosd pentru acea pricing, indrasnesdi
a recomändui in bunätätile InältimiI tale; cunostinta ce am di pentru a sa inimä, spre
facerea de bine, ni6 face a nädäjdui, cb,' nu va lipsi, cu denadinsuld a mijloci la Prea Inal-
tuld Sultana, pentru rugäciunile ce aceste dou6 nordde, vord pune la picierele scaunuluT
intru care el se rofigä milostiviriI sale, ca spre indestularea lord, sá vad5, cä sä, impli-
nescd fägAduintele cele legiuite, intäri e in buna pläcerea lord, prin leggturile asezämin-
tuluT celd dupä urmä säversitd, intre dou6 imperätit
«Nu am ed niel o indoialä, cum cä numitil deputatl, se vord intórce cum mal färä
zäbayä, in patriile lord, aducendil bucuria, printr'o implinire milostivä, ce sä va face la
aretärile lord; si rämänd cu deosebitä, socotintä,
Ald inältimil tale, gata spre totd feluld de slujbe,
A el imperätesce märime, prea milostiveT i prea augustel mele stäpäne,
Ginärald Feldmaresald comendird ostilord Sale, si cavalera de bite felurile de ordine
Rusestl.» Rumianfov.
Vedl MemoriT presintate Academiei in 1888 de V. A. Urechiä, pag. 281,
Manole Rosetil, in fata Turciei continuä, a se cjice Domnuld. ValachieT. Eld face acte
dornneseT pang in Decembre 1774. Asa ild vedemil la 16 Decembre soriindd, impreunäcu Pa-
triarehuld Sarnueld, cAtre Mitropolituld Grigore II (celd destituitd de Roseta Vodä i inlocuild
cu Grigore III, dar care nu putu fi ipopsifiatd din causa invasiunel rusesel), rugändu-lü sä,
ierte cele petrecute, flindd din causa evenimentelorti. (VedI Albumuld Mitropolitilord Valap
hiel, de d. Erbiceanu,)
22 V. A. UREMIA.

nu-I lipsésa, nicl In viitor, ocasiunea de intervenire. MultamitI ca la

Moldova ail dobanditù pre protejatulti. lorti Grigore Ghica, RusiI refusa
de a linpa'ca cele douè particle din Muntenia si, de siguril,
P6rta va nemultami pe ambele partide, numindil de la sinesI
ant' candidatil propriil alù eI, trimiteail pe ambele partide sä se intelégà
directil cu P6rta
Banuimt" chiar, ca, inarclierea plecarel deputatiunil .din FocsanI nu
este straina acestui plant. SLolnicula Dumitrache ne spune, ea Ina de
la 13 Augustil, (cum a aflatil la Canara) domnia era data de Turcl
luI Alexandru Ipsilante. Ba chiaril atátil era de mare graba Ruilorù, ca
la sosirea deputatiunel Vérilort", numirea noilorù DornnI sa fie unti faptil
caftanula de domnie, In lipsa luI Grigore Ghica l'a
lmbracatil unü fiú alù acestuia, care in totil timpulú rasboiuluI din urmil
residase impreunä, cu dómna-sa la Constantinopole (1).

S6, urmarimil de o cam data deputatiunile române.

Petersohn Ambasadorulil rusescil, care se lisese, ea va merge incetti
ca ajungä deputatiunea, n'a mal fostti intalnitil de ea In cale.
Cu cincl vile inainte elú ajunsese la Stavrodromil. Aci sosi in 26 Au-
gust(' deputatiunea. Ea se adresa la Petersohn, sa mijlocdscä audienta la
P6rtä. Elciulil rusescil trimise ViziruluI scire despre sosirea deputatilorti
Moldovenl i Muntenl, prin dragomanulti Sinior Bizanie francesulti, cum
IIÙ numesce Stoln. Dumitrache. Reiz efendi Ismailù Bei in primulii mo-
mentil primi ou multämire asemenea cerere, dar Intèmplandu-se toomal
cheretismosa pentru noulú Vizareta, se amânä lucrula. Apol mat supra-
veni i ceremonialulil clarel de cuca lul Alex. Ipsilante, la 30 Septembre,
asa cá numal la Octombre in 4 se maI gandira la deputatiunile din
Bucuresci si Iai. Acum, serie Stoln. Dumitrache, aú dust' mal antait1
pe oficerulil rusil venitù cu deputatil, cu cartea cea Cara Vizirulú,oi-
(1) Vecri MemoriT de V. A. UrechiA, pag. 281. Acestti faptil este raportatti si de cAtre
St. Priest Ambasadorult1 FrancieI la Constantinopole, cgtre Ministerulti de esterne aIG Fran-
cieT, cu nota dätatä. din Con st. In 1774 Octobre 3 (st. n.) in care se (lice: «la Principauté
de Moldavie a été donnée au Prince Grégoire Ghica, prisonnier des Russes et son fils a
été revétu du caftan à sa place. On peut regarder la nomination de celui-ci comme un
premier acte de complaisance de la Porte envers la Russie, à laquelle il est notoire, que
cet homme était vendu depuis longtemps». Col. Hurm., tomulil I, vol. I, pag. 906.
 ISTORIA ROMINILORt 23

céndu-le deputatilord, ca alía voesce Pòrta, sä nu mérga dinpreund cu

deputatil Rusia dobAndise ce4 pläcuse si acum nu se mal pre-
ocupa de sérta deputatilord români ! Acestia dovedird,, mal alesd Mun-
tenil, o energie si und patriotismd de laudd, stäruincld necontenitd pe
langii Petersohn, ca sä ajungd la resultatuld misiunei lord.
Minunatil povestesce Insusi Stoln. Dumitrache téte demersurile depu-
tatiuneI, pänä sd ajungd a sea° de la Nrtd..hatiserifurile solicitate
de Principate. ata Intrégä, ac6std, povestire a vredniculdi si bunulut
romand Stoln. Dumitrache :
«ApoI intorckdu-se ofichialula inteaceeasl qi ne duso si pa flor AntAi5 la
numitula Reiz Etendi, apoY la Kihaia Beia, si de acolo la Vezirula, caruca
andu-T arzurile, dupá ce le-aa cetita, nea5 intrebata de aa mal fosta vre-
unula din noT alta-data la Tarigraa, sa5 do seim5 vre-unula din noT limba
turcésca, si toyí ama r5spunsa, ca nu scima, niel ama mal fosta alta data,
(jara inie atuncea irnT era alti seselea mergerc). ApoT ne alesema cu un: «pela
(prea bino), yema instiinta pa prea puternieula impérat5.» Si asa ne-am intorsil
jara in Stavrodoma la gazda' ; iara dupa dou5 4ile numitulti Bizanie dragomanul5
si Timarova sccretarula lur Petreson Polcovnica, incepura a ne 4ice, cA Pérta
tánjaste da sederca n6stra in Stavrodrom5, (din care pricepuma si sfirsitula
trebiT,) iarti la s6pte ale luT Octomvrie, mal cu d'adinsulti statura de noT si
no mutará' la diplo fanar, fiindu-ne tosta si gasita gaza, undo ama sequta (,lile
15, adica Orla la 22 ale luT Octomvrie. Iara atuncT priiminda o cuto de la
boeril simpatrioV, poruncindu-ne, sa cun6scema pe Maria Sa \roda de Domml,
eu supunere si impreuna sä lima sirguitorT pentru castigarea pronomiurilora
tiireT. Si mersem5 la 23 do ne-ama inchinata MariT sale, si no-aa data si noue
rada de ama mema in alaia, (cu iubitil MarieT sale fir: Beizade Constandina)
i Dimitrasco si cu boeriT etpaiuluT) la Babiul Humaghiun, aduckdu-se tuiurile
la Saraiti. Dupti acca in multe rindurT ama mers5 si ámll suptirata pe numi-
tulti polcovnied Petreson si ne-a5 prelungita, ca are purtarea m5stra de grija,
iar la Dechemvrie 1 simtinda noT si loculú unde s'a inchipuita izvodulti pro-
nomiurilorti, amtt asteptatti (lile 10 si vèykda, ca nu ne mal chiama, amti
facuta si ama data din partea nóstra acesta raporta f (

«Cettrei Cinstitulti Polcovnia si Cavaleril Petreson Elcift Rusia

De la Deputaffi Valachiel
Raportd.
«Dup. capitula care se coprindd la imparatestile tractaturT pentru prono:).
miurile patrieT ristre, precum ni s'al data in seris5 subt iscalitura Prea Indlta-i
24 P. A. IJEECHIÀ

tuluT Feldmarsalti Graf Petru Alexandru Romantov, ne-an trämisd simpatriotil

deputatT cu arz MI% malta Pórth, ca sh le aducemil zmerita n6stra inchinh-
ciune; i ca prin ajutoruld Durnitale, sä ne chstigtimti vechile pronomiurT, ce le
aveamti in véculn celuT slàvitù intru pomenire Suhang Mehmetn alti patrulea.
Acum dar (precum ne-amti insemnatti vorba) vedemii, ch malta Pórth, spre unile
cererT voesce, iarti pentru allele le va da cu alte umbre, iar nu precum le cere
téra, si cu acestea se atingti intocmelele ce s'ati legiuitti intro impnratT prin
tractaturT. NoT dar sintemil numaT DeputatT, i dà vreme ch Dumnea-ta, duph
aceleasT tractaturT, al putere sh cuvintezT, i sh aducT aminte pentru
threT néstre, ne rughmti sà staT çi sà ne ajutT, ca sà dobAndimti deplinti cele
care le cere Iéra. lar de nu, incaT sh staT ca sh ni se dea Hatiserifti pà acele
10 capitula, cum le-ati legiuitü impnratil in tractaturT.»
«La acestil raporta ne urni cu respunsti la numitulti shti sicritarti,
acela iln purta ph Dumnealul dä nag', si ph acela fosta läudándti Dum-
nealuT Reiz Efendi, ch este pectnacul Olan. i tocmaT la 16 ale luT Dechemvrie
ne chemarh, in desér5'., la Stavrodrom, atatti ph noT, cat si ph boeriT MoldovenT,
si cetinda izvodulti, (cAcT unulti era pentru amândou rile), Bizanie Drago-
manulti, flindti fath i Petrison, vnlumn, cA maT tóte cererile era' serse ph
dosti ; i indestule amti grAita i ne-amü rugatti, dar n'ati prinsti locù, eh aceln
qisti secretarti ne prididea cu gura, ch este_bine, pang ce s'ati mâniatü, alesti
child I-arriti ceruttl izvodultì, ca socotimn intro noT, precum ne invntase
unti crestinti. AtuncT l'ati dustt eln c Cu Bizanie dragomanulti
la P6rtä, iar noI, cu tóte eh ne-ati qisti sh rhmhnemil pe acea nópte in Stavro-
dom, nu le-amti maT datd ascultare, ci amti trecuta la Tarigradn. lar a doua4,1i
Dechemvrie 17, dhz-da-diminétä, ne chemarl boern Capichehaele la P6rth, pen-
tru qiva bunh de la Prea Inältatula Vezirü, carele ne cuvinth «lath, cererile vi
s'an fácutú, ci Domnulti (fArA pricinh arntath, de vre-o gresalä mare si dove-
dith,) nu se va maT schimba. Ci dar sh fiçi cu credin0 c Cu supunere,
guitorl impreung, pentru adunarea raelelorti, ca sh se hälkluésch pA locurilo
lord; i iarAsT vetT avé milele impnratuluT», iprocT, çi shrutându-T poala
esitti ducêndu-ne la DumnealuT Ismailti Beiti Reiz Efendi, carele asemenea
qickdu-ne, intinse la mâna DumnealuT prea CinstituluT Dragoman Costache
Moruz, Hatiserifurile, unulti alti DomnieT M. Sale luT Vodh, ci altulti ph chipulti
da pronomiurile tnreT, poruncindu-T, ca sh le trimitä duph MAria Sa Vodä, fiindü-
eA din Tarigradti cu cite-vasT 1i1e maT nainte.»

DeputatiI munten1 plecarä la 21 Decembre, 1774 din Constantino-

pole, ajunserä pe Alexandru Ipsilantil la Eschi-Stambulil §si de acolo
impreunä cu Domnitorulii se Indrumarä spre 13ucuresci,
 ISTORIA ROMANILORt 25

Indatä dupa ce se respändi in publicú scire de incheierea paceI de

la Kuciuk-Kainargi, la Constantinopole familiile fanariote se agitara
energicil, dóra voril prinde vre-una din domnil. Ambasadorulil francesil
de pe Fang& Pórta, Otomana, Saint-Priest, scriindtt ministrului din
Paris, dela Constantinopole la 3 Sept. st n. 1774, semnaléza acéstä
Ora de domnie a Grecilor6 si arétä : cReiz-Efendi, la staruinta

multoril Grecl, ca s5.-I numésca Domnl in Principate, li-a respunsil Mae

sect', licêndu-le, ca de óre-ce acestea dou6 provincie nu ail s5, dea
subsidil dol anl, la ce tréba sa se grab6sca numirea de DomnI la ele(1).»
Ambasadorulil &armed' mal crede, ca Muscalti retragêndu-si ostirile
din Principate, vorii lua cu el eel mal multl din locuitori, earl dupa
tractatulik ce ail incheiatil ail voie sà emigreze inteunil termenil
arfia c5, voril remAn6 OH° pustil. MaI esprima i altA temere Saint-
Priest, acea ca prin tractatil läsandu-se Muscalilorti facultatea de a
evacua Principatele färä termenil fixù, «D-dea scie de nu va fi una pre-
testa ca sd conserve Masada in Principate ani intregi vre-o arare.»
La 17 Septembre st n. Saint-Priest scriindil de la Constantinopole
MinistruluI gil din Paris, 11 vestesce, cà aesecutiunea tractatuluI pare
ca merge inainte. Peste 15 lile, Valachia va fi evacuat5.
Pérta va fi numitil domnitorulti ; e vorba despre urn"' 6re-care Mano-
ladle Serdaru, care are acest6 titlu de domnil de aprópe 4 anl de
Asa dar era vorba la Constantinopole de Manole Rosetil, unulti din
ceI dol candidatl al Divanultil muntenescil, dar numele PérscoveanuluI
n'a strebatutil in publiculil tarigrAdeanil.
In aceasl corespondent& Saint-Priest aratä, ca Pérta nu va puté
retina, la stäruinta Rusieli, de a numi domnil si pre Ghica : eace16
Ghica vindutù de multa vreme curtil de la Sant-Petersburg, si carele
anume sa-16 ja MuscaliI prisioneril in timpulil rasboiultan
Intealtä scrisóre a sa eaträ Ministrulù afacerilorii sträine din Paris,
cu data din Constantinopole, din 3 Octobre 1774, anunta neastep-
tata numire la domnia Munténä a dragomanuluT Alecu Ipsilante. Mol-
dova a fostil data luI Grigore Ghica ....
Saint-Priest maI spune Mi-

(1) Co1actiunea Hurnnizaki, Supl. I, vol. J, pag. 904.

26 V. A. IIRECHIX

nistruluI sèt, c5, dénsulil n'a lipsitù sa insinueze PortiI, cà släbiciunea

el de a cede astfela la tete exigintele Muscalilora Ii Incuragéza, numaI
a pretinde totú mal multa (1).
Despre staruinta pusä de MuscalI In faverea nouel domniI a lul Ghica
In Moldova atestä §i nota luI Kaunitz cätre Thugut, din Septembre
1774 (2).
Cat privesce pe Alexandru Ipsilanle, elù s'a arètatil catre Thugut
arnica' altit Austriel §i Austria e gata a-Y da dovelI de bunä vointä.
Acésta resultä, din corespondinta dela 17 Novembre 1774 st. n. a luY
Thugut catre Kaunitz (3).
Niel Gr. Ghica nu va intärglia, maI alesù cunoscendil cele ce Inch'
prin tractatulil secreta de la 1771 le planuia Austria fat5, cu Turcia,
nu va Yntárc,lia, çlicemü, sa cerce i dû o apropiere de Austria. Socrulti
DomnitoruluI Moldovel, Iacovache Rizu, curtenesce la Constantinopole pre
internuntula Austriacti Thugut. In 19 Novembre st vechia 1774 Aroma
afla pre Gr. Ghica scriinda direct(' lul Thugut, ca sä exprime recu-
noscinta lul i curteI imperiale austriace «pentru bunatatile sale catre
mine din trecutù §i din timpula de fa.» Domnitorulil care avea sa.
cadä, jertfä, intrigilorû Austriel, promite prin scriserea trimisa din Cu-
cuteni, de Fang& Ia0, «Thugut Ole dispune de d6nsula In tot('
va crede capabilil de servi (4).»

IIurm. Supl. I, vol. I, pag. 906.

Hum. vol. VII, pag. 104.
Hurm. vol. VII, pag. 107.
WS lugs! scris6rea luT Ghica :
oNe pouvant douter de votre amitie pour moi, clout vous avez vottlu en donner des
preuves dans ces occa,sions, à Mr. Tacovake Riso, mon beau-pere, je prends la liberté de
vous adresser la présente, pour vous assttrer de ma reconnaissance envers vous et de
celle, que je dois è. votre Imperiale Cour, pour ses bontés envers moi, par le passé comme
par le present.
Je vous prie de disposser de moi dans tout ce, que vous me croirez capable pour vous
servir; en quoi je tácherai de vous témoigner le cas que je fais de votre maid, ayant
l'honneur d'etre pour toujours avec la plus particulière estime et un attachement sans
bornes, Monsieur,
Votre tres humble et tres obeissant serviteur.
Hurm. vol. VII, pag 107. Prince Gr. Ghica,
 7,cnar-v
...!..y.1!!!
Add

.2 Jred

Reproducere dupa yravura din bibl. Academiei

V. A .U. Ist. Rornêrt.
 ISTORIA ROMANILORII 27

III

Numal la 3 Februarie 1775 (1) face solemna sa intrare in Bum-

resdi Alexandru ipsilante, cu o pompä adev'ératil bisantinl Alaiula in-
tra'rei este decretata de cti,tre chiara domnitorulti. In tóte detaliile luI
si meritä sä fie pastratä suvenirea acestuI alajú (2) care alajú probézA
ca téra nu mal primea pe domnitoril sal cu bucurie spontanee, ci
serbärile de felula acesta eraa organisate si impuse de susa.
Dar cum se póte explica lnardierea venireI In Ora a lul Ipsilante
peste patru lunl de dile? Niel una documenta din colectiunea Ihtrmu-
zachi nu ne dà luminä asupra acestuI punctil.
Intèmpinat-a numirea luI Ipsilante, care a fosta o surprindere pentru
Divanulti din Bucurescl, vre-o opositiune din partea Rusiel ? Nu po-
sedemil documente, earl sà ne indreptatésa a sustine afirmativa. Totusl
numal asprimea iernel n'att pututa opri ealétoria lul Ipsilante, mal
°And ela a fosta numita inc'ä In dilele cele bune de tómnä. E multi!'
probabila, prin urmare, eh Rumiantova, impresionata de indignarea, orl
cat de ascunsA, a ambelortí partide muntene, partida lul Manole Roseta
partida luI tefanti P6r-,scoveanu, va fi provocata prin Petersohn
apol prin urmasula acestuia, 6re-care remonstrante la Constantinopole.
Curánda lnsä aceste dificultan vora fi Inlaturate. Alex. Ipsilante, bar-
nica si istetti, promite tota ce i se cere de elciula rusesea si de inter-
nuntula Austriel si chiar si In OM, prin caimacamil sal', nu Intardie
a-vi constitui o partidà, care prov6c5, trimiterea din partea Orel de
arzurI multdmitóre pentru numirea luI Ipsilante. Insusl maresalula Ru-
miantovti, Intelesù ou Ipsilante, prov6c5, din partea Divanuldf, Inca din
Noembre 1774 (st n.) asemenea manifestatiurif de multämire
Stoln. Dumitrache ln cronica sa ne spune, «prinanda o carte de la
boerii simpatriotl, poruncindu-ne, sa" cunóscema pe 111. S. Vodei de Dowd
cu supunere, d mpreunci sirgaitor% pentra cktigarea pronomi-
ilorti t6rei, mersena la 23 Octom,bre, de ne-ania inchinata .M. Sale.»
Ve41 cronica 1111 Stol. Dumitrache in Memoril, de V. A. Urechig 1887/88, pag. 283.
Vec1 Aron Florian (Manual de istoria Princ RomanieI) pag. 160.
Vec,11 anexa corespundOteire.
28 V. A. URECHLK

Saint-Priest in raportulii s'ég cAtre Mihistrulil de afacerI sträine din

Versailles, cu data de 3 Novembre st. n. 1774, spune °A : «o nouà de-
putatiune a sositü din Valahia, ca sá recunòscA pe domnitorulil
de Pòrtä. Se atribue acestil demersù maresaluluI Rumiantovil, care vo-
esce sä tnläture orI-ce intárc,liere (1).»
Se insalä. Saint-Priest: n'a sositä o nouä deputatiune din Muntenia,
ci, precum Véc,lurämti maI susil, in cronica Sto. ln. Dumitrache, acéstä,
recum5scere a lui Ipsilante s'a fäcutil in numele Orel, de atre depu-
tatil Stol. Dumitrache si Pitar. Jianu.
IntArlierea cälätorieI lui Ipsilante nu a provenita nicl din necesitatea
de a sta elù la Constantinopole pentru a dobéndi hatiserifulil solicitatü
de arzulä Divanulul din BucurescI. In adevèril unulil din firmanurile
SultanuluI Hamidil este doUnditil deja in Novembre 14, 1774, iar
2-lea, celü mal importantil, este de la data turd, 1188 la mijloculil lui
care face dupä data crestinä 1774.
Insemnätatea firmanuluI lul Sultanti Ham idù, data in urma päcel de
la Kiuciuk-Kainargi, este deosebitä, cäcI constitue pentru ambele Prin-
cipate instrumente de prosperare ce abia le puteail spera ambele tèrl,
ca o consecintä a art. 16 din tractatulil de la 1774.
Dämil aci in anexä (2) aceste firmane, unulü dupà traducerea ce
pästratü Stoln. Dumitrache, la finea cbroniceI sale (3) si alti 2-lea
dupä textulti publicatü de Ipsilante Vodà.
Sultanulü Hamidti tsI intemeiazh firmanurile pe tractatulti din urmä.
Cu Rusia i ordora, prin celü de la 14 Novembre, 1774, eäträ top cadiI,
naipiI, aghiniI i zabitil de pre Dunäre, sä nu mai intre niel unulti din
Turd in pämintulil t'éreI románescl i sá fie amnistie generara pentru
orI-ce Románü.
Alexandru Ipsilante ducêndil Orel asemenea amnistie generalä
asigurindu-I unti nizarnü, prin care, sub marl pedepse, era °prat' ori
ce turcil de a mal intra in Ora', asigura DomnieI sale adesiunea una-
Ilurm. Supl. I, vol. I, pag. 908.
Vecp anexa No. V.
AlAturgma sub No. 6 si alit"' hatiserifti alU luT Sultaml Hamidil, care acesta este resul-
tatulü de Stoln. Dumitrache si de Jianulti, ca r6spunsti la arzulti re1 munteneset
Acestil hatiserifil este tipgritil chiar sub domnia WY A. Ipsilante in unii in quarto de 12 Me,
 1§TORIA ROMINILOO 29

nimä atèrel. Partisanil lul Manole Rosetti, Domnil, cum vèlurämil, alta
datä rénduitti de P6rtä, nu puteail sä, nu graviteze in jurulil luI Ipsilante,
creaturä totil a Porti'l otomane. BoeriI emigratI in Transilvania, tndem-
natI de Samoa' Barom) de Bruckenthal succesoruhl lul Auersberg la
presidia) guvernulul Transilvaniel, de a se Intérce in téra lorti si a
se pune la dispositiunea luI Ipsilante, care si elti se declarase amid!
alù Austriel, revinti in jurulti nouluI Domml.Ia Fangä noulil Domnil
vine si acea parte din boerime, care nu voia sä se dea nicI cu Turcil
nicI cu Muscalit Amnistia acordatä de Sultanil Ilamidú prin firmanulti
de care vorbimil, complectä concentrarea ërei In jurulil lul Ipsilante.
Chiar i Stef. Pêrscovénulti e luatil de Ipsilante in Divaml, ca logoretil
de téra de josti.
Negresita mai remänil icI colea catt-va nemultämitI; aceia In 1775,
precum vomil vedé la tinapti, se vorti grupa In juruld lul Candesculti,
spre a lncerca, o conspiratiune contra nouluI
Ipsilante Ii compune Divanulti din boierI pämintenl; dórä pre spa-
tan). llù ia din amiciI propriI, strä'inl; acela fu Stef. Misolo.
Cu deosebire face bine-venitä pentru Intréga térä, domnia lui Ipsilante
firmanuld celd alü doilea, provocatil de deputatiunea Jianulul i a
Stoln. Dumitrache.
Sá analisämil acesta firmanti (1).
Sultanti Ilamidú scriinda firmanuld la adresa lui Ipsilante incepe prin
aminti de cele dou'é magzarurl ale DivanuluI din Bucurescl aduse la
Peirtä' de Jianu i Dumitrache, ha nu uitä a se intemeia si pre cere-
rile si rugäciunile prin graiù acute de numitil boerl.
Sultanulil maI recumisce, c6', s'a fäcutil multä pustiere t6rel : «din
«pricina celont grabnice, dese si preste obiceiti schimbä'rI de DomnI,
cum si prin inchIcArile ce ail suferitt1 Ora In vremea räsboiulan Sul-
tanult1 promite «GA DomniI 'AAA nu voril face vre-o vinä adev6ratä,
si v6dutä si 'An& nu se va face acést'ä, vinä bine cunoscutä' si
de obste infältisatä, niel inteunil chipü sä nu se maziléscä.» CAM pen-
tru därile cAtrá Turd, firmanulti promite, eh' Ora nu va nial' pläti de-
cAt orânduitulti haracI si va fi scutitä de orl-ce alte d'art
(1) Vedl anexa No. V.
 V. A. ukscHil

Haraciulti Orel' este iertatti pe doI ani de (Pe de la ratificarea tracta-

tulut Haraciulil se va pläti la fie-care 2 anI, aduckdu-se directa la
Constantinopole, prin unti boera românti. Pentru socotelele cele vechI,
Sultanulti renuntä, a le mal urmäri.
Pentru pricinile dintre Turci si itornâni 41 face SuHang Hamidil o
parte maI mare decát o cerea arzultt Divanulul din BucurescI.
Aceste pricinl vorti fi cercetate de caträ celti ce va fi pe lángä Domnti
Divanti-Kiatibi. impricinatiI vorti avé apela la cadiula de la Giurgiu.
NumaI In pld de mostenire si de clironomil este primitä, märturia cresti-
nilorti contra Turcilorti.
Criminalii earl ail s'évérsitti o Grim& In Valachia, sä se trimét5, la
politiile ce vorä fi apr6pe de hotarele WO, ca acolo sä, se pedepséscä
de zabitfl turd.
Cislanele In locuri cuprinse din läuntrulti Valachiel de c5,trä Turd, sä.
se desfiinteze, ca sä, nu mal p6t5, intra nimenea din Turd In Valachia,
deck negutittoril venifi Cu tescherele recunoscute de Domnitorti.
Se restitue proprietariloril lorti românI, particularI si monastirI, mosiile
din jurulti cetkilorä ocupate de TurerOrasulti de FlocI se rezidesce,
spro a fi portil alú Româniel pre Dunäre In interesulil negotuliii t6reI.
NegutätoriI turd sä, nu alb& mosiI In Valachia, nicI paseä, vitele.
Vizirii i mani funcionad turcescl, carI pentru pricinI bine-cuvIntate vorti
trebui sà trécä prin Valachia, sä, nu ikprovisii farä de platà i sä nu
cérá mai mult1 cal de menzilti, deck se va ar'éta prin firmanil la maim
SupusiI Valachiei nu vorti pläti haracia cälätorindil preste Dunke.
SupusiI ValachieI sunt liberl a purta orI-ce haine i pod6be voescti.
Cat privesce cererea t6reI, ca crestiniI turcitl sä se lipséseä de drep-
Wig clironomieI, P6rta recun6sce In parte Intemeierea acestel cered.
Detaliile se potti vedé, de ceI care urmärescti istoria dreptuluI, din
anexa n6strä, 5.
In privinta oiloril de trimisti la Constantinopole pe banI, firmanulä
desfiintéz'ä cashabasil asupritorI i lag, ea cump6rarea oilorù s5, se faca
de gelepI crestinl, dupä unti anume nartti.
So ridicä musecaiaua, Mica impositulii de zacharele. Se dispune a se
alege hotarulti Orel dupre matca Dunärel.
 IstoRIA hontimi.oRt 31

Se dispune, ea boeriile ValachIe i MoldoveI s5, se dea la cel mal

a1e0 1ntre pämintenl i fired.
P6r15, 10 reservä dreptula de all ridica cherestele din muntiI
plätindu-se täierea din visteria Wet
Cererea téreI pentru ca vitele cifliculuI MangalieI sä nu pä§uneze
pe pänfinturile ValachieI, este aprobatä de firmanii.

Din cele de susil se vede, GA preste punctele prevëc,lute la art. 16

din tractatula de la Kuciuli-Kainargi, tërile române aü mal dobanclita
tmbunätätirl §i seutirl lnsemnate.
Aducênda eu sine0 asemenea hati§erifurl, repetimil, Alex. Ipsilante
nu putea sä nu fie primitil de 011, cu bune sperante, de §i primirea
oficialä de la 3 Febr. 1775 In Bucurescl, nu era din spontaneitatea
Orel, ci poruncitä prin pitacti clomnesca de alajú.
Ocupatiunea rusésc5, a Munteniel, Saint-Priest Insu0 care o prev6-
quse lungä, maI apol In 3 Novembre st. n. 1774, in paportul'a sè'il &aril
Ministrulti afaceriloril stréine In Paris, çlice, cá a Incetatù cu
cá Valachia este completü evacuatä (1).
Rumiantovù s strémutä, de la BucureseI §i merge la Ia0, Inc& Inainte
de anulti noil. 1775.
Evacuarea Munteniel se face cu mari greut541 de tòtä natura §i maI
alesù financiare..
in timpula ocupatiuneI rusesel se Mtuse monedä de aramä din tunu-
rile turcesci cu marca Intrunitä a ambeloril Principate. Acéstä moned5,
se substituise argintulul çi aurului. Stoln. Dumitrache In chronica sa
spune cu indignare, anal in facsimele din acéstä rnonedá, c,ice, c'd : «cu
prisn5, de tucia lntr'acestil chipù, ne mäturar5, marghioliI §i paralutele
de argintti!» Eatä cum era acéstä monedä aa 4is5, romänésc6.:

(1) Hurrn. Supl. I, vol. f, pag. 908.

32 V. A. IIRECIIIX

In adevéril, Rumiantovil, care avea s'a primésca, de la visteriele të-

riloril romane suml importante vérsate cu titlulil de tmprumuta prtru
trebile ostirel de ocupatiunI, In gologanI de acestia romanescI, la eva-
cuare ceru visterielora restituirea sumelora datorite, nu mal multa In
baúl romanesci, ci In arginta si aura, despretuindil baniI de arama
bätutl de Rusia ciliar la Rohozne langá Cernaup (1). Visternicula Canta
din Moldova patimi multa din causa, ea se opuse una momenta la ase-
menea scótere din téra a tota argintula si aurula. Dar despre acésta voma
avé ocasiune ceva maI la vale a grai maI multa.
Procederea financiara a MI Rumiantovil no aduce aminte o carica-
tura din una jurnala umoristica italiana de pe timpula cand Lombardo-
Venetia apartinea Austria Aquilla bicepta a AustrieI cu ambele capete
manca galbenI si lire de arginta italiane, si sloboslia pe josti bancnote
austriace. Indignatula gazetarti seria flub gravura: con che paga? con
guel che papa o con quel che c...?
Visternicula Canta putea réspunde si despre Rusia : cu moneta fidu-
ciara, pretina, nationalk care a ingenuchiatù deplina térile române.

inainte de a urmari mal departe faptele politice cu referinte la Orne

romane, miscarile diverse ale RusieI, surprinptórea invasiune austriaca
din Bucovina ..., socotimil utila a ar6ta cum apreciaza Hamer pacea
de la Kuciuk-Kainargi si consecintele el pentru Turcia si tntregula
Orienta (2). Era lice :
«A &1st(' negresita efectula intémplärel, ca, acésta pace (de la Ku-
ciuk-Kainargi) fu semnata in timpa de sépte óre si coprinsa de 4 orI
7 articole, numéril gata de semnificativa pentru spiritula superstitiosa
ala Otomanilora; dar nu din Itntamplare fu semnata In liva aniver-
sala a tratatuluI de la Pruta, chiar In locula unde Weissmann si atatea
din braviI lui calusera, cadí asa fusese vointa generalisimuluI rusa s'i
a plenipotentiarilora, carI voiati säll r6sbune astfelti de perderea ce
armata rusésca suferise in acela loca. Una lnv6tämtnta maI mare, o
resbunare mal nobila fu, ea acesta resbela, tnceputa sub auspiciile cele
VedI Uricarg Tom. VI, pag. 430.
Ved1 edit. trances din Paris. Tom. XVI, pag. 398.
 1ATORIA ROMIN1LORd 88

mal triste printr'und tratam'entO brutahl ce avu de suferitil unil mi-

nistru ala' uneI puterl amice, atuncI candil pleca stindardula sacru
pe care resbelü ilú acuse si mal cruntil fetva fanatica, care botarla ea
bunurile i viata MoldovenilorO, Valahiloril i Poloniloril sá fie in prada
soldatime1 furi6se, se termina cu o pace care declara natiunea cretina
cea maI neamica a Portel, protectóre a Moldovenilortl, Muntenilorti
In genere a tuturoril popórelorti de religiunea lul Christa, cata si a
bisericilor6
«Noca de la Kainargi, prin influOta ce a esercitatù asupra sOrtilora
TurcieI, tine mijloculti tntre pacea de CarlovitO i acea de la Adria-
nopole ; in faptá tratatele incheiate in intervalulü, care desparte pacea
de Carlovitá de acea de la Kainargi al o influinta -Iota atatti de putinil
decisiva, ca i tratatele de la Sistovil i BucurescI, cuprinse intre pazca
de la Kainargi i acea de la Adrianopole. Pacea de la Kainargi .se
deosibesce inca de acea de la Carlovitti in acea, ca Rusia..., de asta
data trata singurá cu Pórta, respingAnda hot'aritoril orl-ce interventiune
directa din partea puteriloril Europene...
«Daca pacea dela CarlovitO a pusil capëtù invasiunilorti Turciloril
ca poporti esentialmente cuceritoril i I-a inchisil in hotarele lora na-
turale, pacea de la Kainargi, proclamandil independenta Tätariloril
asigurandg Rusiel eetatile dela fruntarie: Ociacov i Kilburnu, Kerci
Ienicalaa, aù pusil imperiula Otomanù «h la merci» de Rusia ; acéstä,
pace este causa nenorocirilora nenum'érate care de atuncl aù coplesita
Turcia si ea notéia incep.utula viitóreI disolutiuni a acestuI imperiu,
celti puVrai in Europa (1).»

IV.

Ipsilante. Reformele
Laurianù In istoria sa pentru scólele secundare inchide istoria dom-
niel lui Alexandru Ipsilante si a lul Gr. Ghica (de la Moldova) in trel
rêndurI. EIO dice: «AmêndoI acesti domn1 guvernarä Orne cu multa
(1) Histoire de l'Empire Ottoman de Hammer, tradusä, din I. germanä, de I. T. Hel-
lert. T. 1. 8 Paris 1839.
toria Rorndn lo-il de V. A. Urechill. a
84 V. A. u1r8Cm1

intelepciune, inflintar cóle, ridicarä, fabrice si biserice si fäcura re-

forme bune pentru administrarea dreptatel (1).»
Putina, prea putina pentru dol DomnI insemnatli
Afirmatiunea neultatuluI profesora este justä, de anti fella, dar cu
desèvtrsire nedocumentata.
Ne propunemil decI a o documenta, dupa datoria istoricula
In ce situatiune afla Alex. Ipsilante téra Muntenéseä ?
Muscalil lasail la 1775 téra redusä, In tóte privintele. Mull locui-
Lori 'emigraserbi i Mite veniturile Orel eraii sleite, In urma räsboiulul
si a ocupatiuneI grele rusesci. Sätenil plätinda bira la visterie erati
ImputinatI, nu numal prin emigrare, ca sà scape de podvecjile ostireI
rusescl, dar si prin abusurile asez6minteloril esistente : scutelnicil fi

Institutiunea scutelnicilora avu o origine bun& Domnitoril, In inte-

resula impoporarei t6ri1ora române pustiite, (Meat"' prin hrisóve si ca
r6splatiro pentru servicil adese-ori, dreptula de a face a slobap» , sate
din locuitori adusi de preste hotara, de ori-ce némil sä fie fosta. Acesti
locuitori eratt ascutiti» de darile catrá visterie, pe una timpa 6re-care,
spre a li se Inlesni asezarea. CeI scutitI lucraa, ori plateail ceva, daa
ceva la proprietarula mosieI pe care se asezaa.
Cu timpula «scutelniciI» nu se mal adusera, de peste hotara. Abu-
sula interveni i ispravniciI, earl' aveaa constatarea locuitorilora ce se
pretindeaa adusl de preste hotara, cumpèrati cu darurI de cci intere-
sap, 1nchideati (AA i Iásaü sa fie constituitl scuteln,ici din chiar locui-
torn pamInteni, In paguba, visterieI tèrel. LocuitoriI pamintenI scrisI lntre
scutelnici nu reclamaii nicI el, cacl aflati. In «scutelnicie» o situatiune
preferabila la cea de dajnicI catra visterie.
Poslufnicit, In timpula mai vechia eraa si el 6meni adussi de preste ho-
tara, cu hivoire domnésch, data prin anume hrisova, pentru slujba vre-uneI
manastirf. Mai apol Domnitoril lntinserä favórea si la boerime. Totusi
nu puteail aduce boieriI, ca poslusnicI, de preste hotare, deck 4, cela
multa 6 indivic,II, spre a-li servi ca chelaria, padurariti, erghelegia
(1) Ceva mal multe informatiunI despre domnia lul Alex. Ipsilante a datd Floriand
Arond in aManuald de istoria Princ. RomAnieT» (Bucurescl1839) pag. 160-164.
 IgTORIA RomirtmoRit gg

doI treI ca argatt Abusula interveni si aci si In 1006 de 4-6 poslus-

nicI si aceia luatI de preste hotare, fie-care boierti, boierAnasti, ma-
rastire, schitti, ba chiar si simpli negutätorl de pe ultima tréptä, doban-
dirá poslupiei férte numerosI, din chiar locuitoriI pämtntent Posluplicia
deveni unil venitil aid posesorulul de poslusnicI, carI In loctt de a fi
dulli,plätiati ceva banI sttipaniloril loril si erati scutitl de teSte därile si
angariile visteriet Crilsiati interesulg lorti, sä se fac5, poslusnici, chiar
si locuitoriI fruntas'i, ba mal alesil aceia, cad scäpati de birurI, iar
stäpanil knit Inc& ICI primiatt maI bucurosI, c5, avêndil stare, era' mal
sigurl cä-s1 voril pläti regulatil clarea convenitä caträ ei (1).

Unil alai abusä, care imputino, birnicil visteriel tltt faceati Mitropo-
Multi si Episcopit
Acestia primiati pe fie-care anti de la preotil si diaconii de miril o
dare numitä «ploconula Vladiedt». Cu cat erati maI multI diaconI si
preop, cu atatil sporia suma de incassatil cu titlulti de ploconfl.
De aci, hirotoniri peste trebuintele reale ale cultuluT, maI cu sém5.
In vremI incurcate si In mazilil de domnie, cu consimtimintulti unoril
marI vistierI si cu complicitatea ispravnicilorti de judete. La finea seco-
luluI alti XVIII ajunsese acestil abusil acolo, c5., mal ales& In judetele
märginase, ca la Teleormanil, Olta ...., se gäsiail sate de popI färä ca
unulti O. scie carte. Negresitti c5, t6ranulti preferea sa plAtéseä VlAdic5:1
ploconulti anualti, dead sä fie dajniculti visteriet Apol unde pul avan-
tagiultt, ca preotula 10 scutia de dajdil si pre fil, ba chiar si pro gineri ?
O altä categorie de uscutip» erati mazilil si uneamurile».
DescendentI din boierI si fostI slujbasI ai Wei, ei eratl scutitl de
unele (WI, ca vinäriciulii, dijmäritula ... Dar éth, cà si simpli Wadi, cu
dare de manä, gäsescil ispravnici lacomi de barii, carI pentru mit5, ti
treat In catastisele visterieI, ca mazill orI neamurt Unil cap61.5, chiar
hris6ve de recunóscere a unel mazilii, orI ca neamurl. Ce nu póte face
banulft In o téra coruptä ?
Mal se lmputinatt birnicii Orel si cu abusulil tnmultirel opostelnicei-

(1) Ve41 memoriula grecescil presentata Acad. Románe de d. N. Kretzulescu, despre

situatiunea tèreI romanescl dupl Alex. Ipsilante. Anexa corespungátére.
26 A. URECHIX

lorù"». Fiindcii acestia scutiti de vináriciti, dijmäritti, a,poI 641 säteni

fruntasi nu puteati deveni scutelnicI, poslusnicl orI preotl, cäutati sti
se fac5, macartt postelnicd.
Si cu Ole aceste institutinnea vechiä a postelniceilorù cerea ca el sä,
se tragá din boerime.
Reclusa astfelti téra birnicä, Domnia se vedea silitä, spre a subveni
la nevoile eI si ale administräreI rel, s'a recurga la birurl indirecte de
totti felulti. Lista acestora biruri amti véc,fueo deja anteriormente.
Därile, ca dijmäritulti, vinàriciulú, pirpära, oeritulti, vama de °rase,
cärninäritulta, garclaritulO, etc., se dadeati In intreprindere anualä, cu con-
tracte séti pon t114, adicä conditiunile In earl aveati sä fie percepute.
IntreprinOtorii mil, de ordinarti, grecI hametisitT, venitl cu Dornnulti
str6inti. E1 cumpérati aceste veniturI la «cochii veach'i» , adec6 la licitatiune.
«Ponturile» erail numal do forma, Gaol Intreprinc,lkoriI, taxildaril,
prelevati clarea nu clupa ponturi, ci In moat abusiva, destulti sä se fia
Intelesti cu administratoriI judetulul, cArora le faceati parte buna din
banfi abusivil perceputI. Marele memoriulti grecescti pre-
sentatil Academiel de da N. Kretzulescu (I), scie de bite Acestea abusurI,
dar av'endil i elá partea luI la ele, tace i rilu le bagä In sém5.. Deed
se liitämplä ca sä ajungh panä la urechia DomnuluI i acesta, ffinclti
ceva mai cinstitti, vrea sà cerceteze lucru mal de aprépe, visterniculil este
carele face lucrulti. musama. Déca Domnitorulti totti tramite
vre-unti teftergiti In judete, ca sá cerceteze mal de aprópe, acesta se
duce, dar Indatä, ce sosesce acolo, 6menil visterniculuI se Intelegti lesne
cu elú. Trämisulti Domnescil se intórce la BucurescI aducérichl Domnito-
rulul informatiunea, ca pira e mincin6s5., n'a gäsitti niel untt abus, nicI o
nedreptate s'évêrsita. Cânclii lucrulti e proa mare si nu péte fi taghcluith
cu desévêrsire, teftergiulti ilú micsoréza, llú atenuiazä din ce In ce
Intr'atata, IncAtti visterniculti sa 1)6tà sä doveclésca, ea e o
bagatelä. Décä, cum-va vre-untl naivil. de locuitorti vine InsusI la Bucu-
rescl cu jalba, celti mal adese jalbele lorti nu ajungti Oa, la Domnti, cacI
Visterniculti este intelesti cu logorétulti Divanului, care citesce jalbele

(1) Yell anexa deja eitatä.

 ISTORIA ROMINILORtt 37

la Domnd. Dar si déca, se citesce vre-o jaiba, de logof6td,

aceajalbá o trámite tota la vistierd. Acesta poruncesce, sa, se dea
la mana jtiluitorului cartea VisterieI Catre ispra,vnicI, poruncinclil s5,21
faca,' dreptate, in termenI forte mangáiosi pentru jaluitord. Ajunge já-
luitoruld la ispravnicti si dreptil satisfactiune, ispravniculdIi aplicá unti
num6rtt de lovituri la falangá inchide. «Gandésed-se dar flecine
ce suf6rti sërmanil séracl in Ora Romanéscá! (1)»
Si nu numal cu visterniculd cu dârile pátesce téra itsemenea ne-
dreptätT, ci si cu totI si cu téte ramurile cele-lalte de administratiune.
ZapciiI mal* alesd din judete sunt cu adevérata biciuld lui Dupá
cum sunt inte1es1 cu visterniculd in privinta abusurilord cu percepe-
rea clárilord, totú asemenea sunt intelesl i cu marele vornicil i cu
'nardo logoltd cu marele s'Atara orI hatmand.
IspravniciI, carI att pialad banI pentru isprávnicatuld lord, tina sá si-I
scebtä cu mare camätä. Pentru acésta el recurga la totd feluld de abu.
surt i mal' intéitt scutescd, pe comptuld lord, de däri cAtre visterie,
décà nu sato intregI, apoI cate und num6rti de locuitorI in fie-care
satd. Cu taxildarii amú vèc,iutù, cá se intelegti si Impartil jafurile; cu
boeril de prin judete se intelegil de asemenea i att clela eI veniturl,
(lela asa çliii scutelnicl i poslusnick
Se mal Intelegü cu eI çi in privinta cjilelord de ciad, a sätenilord
nescutip. In loca de. 12 çlile pe antt clacá, cand mosieruld este intelestt
cu ispravniculd, t'éranil muncescd fárá de niel o socotélä i in loca
ca pentru munca lord silità primésca, el platá, ispravnicil se fo-
losescil din mita ce le dati boeriI mosierI. Dijma tdranilord clánasl o
plátescù orI o dad In natura, indoitd i Intreitil si n'ad cul sä reclame
contra nedreptátii, márginindu-se a emigra din satd In satü pana ce
trecd peste botare.
ca i când prevaricatoriI i abusiviI ispravnicI de judete nu erad
de ajunsil pentru ruina téreI, maI aveatt acestI ispravnicl dreptuld de
a numi ei directú pc zapciI de oc6le sal piase. ZapciiI plátead avaeturi
ispravnicului i decI tincad sä se despägubésefá dupre spinarea admi-

(1) Memoriulil grecesca presentatti de D. N. Kretzulescu la Academie.

38 V. A. IIRECHIÀ

nistratiloril lord. Domnitoril se multämead ca zapciil sà istovésed la vreme

darile din plasä. In contra abusurilord zapciilorù cul sä se jäluiasca
nenorocituld locuitoril? La ispravniculd lntelestt cu zapciuld?
Justitia, chiar °And nu era in jocil interesuld zapciuluI, orI a 'spray-
niculul, nu exista in judge. Ispravniculti era si administratoril i ju-
decatoril pará la domnia luI Alex. Ipsilante. Interesele administrgiunei
fat& cu clasele administrate, tragead in cumpèna judeckilord mai multd
deck dreptatea.
1Iotia era o adevdrata institutiune de statil. Hop erail intelesI maI
totd-d'auna cu ispravnicii i zapciiI. Cu dinsiI impartead práuIe lord.
PutinI din hotI prinsl in judge ajungeail la judecata Divanuldi, cacI
ispravnicil le dädeati drumula pe banI.
Pentru buna orênduialä in 041 i paza de hotI se infiintara pe langä
zapcil asa li§iI polcovnicI i ca,"pitant De fie-care judetti era und pol-
covnicti. AcestI polcovnicl pläteati i eI avaieturI pentru polcovnicie
deci, la rênduld lord, cautail sh se despagubésca de la judgent
Polcovnicri ail sub dinsiI slujitorl scutitl de clärl. Alta sorginte de
abustt: el scutescil de därI locuitoril, earl' nu facti fungiunea de slu-
jitorI, ci stail pe la casele lord deveninda contribuabill clirecti aI

Abusuld cu slujitoriI llù facti i ispravnicit Nu este ispravnicil de

judetil, caro sä, nu scutésca, sub nume de slujitorl cate 30-40 de daj-
nicI, in profituld pungeI lord.
Singura clasä din Ora care se arétä maI scutita de abusurile de carI
pätimesce intréga téra, este acea a iznafurilord sal breslelord. Grgie
organisgiunel sale, care 1I asigura ung feld de self-governement, brésla
se sustrage de la administrgiunea i justitia generala a t6rel. Maimaria,
starostele i cu sfatuld celord 12 bdtranl, judecä pricinile dintre bres-
lasI i apèra interesele bresleI In fata guvernulul.
De sigurd breslele lrica suferd de numerósele &VI la earl' sunt
pusI negutatorisi i meseriasiI. Lista acestord därl este si ea mare, dar
cele maI multe avêndil a fi percepute de °We und slujbastt aid bresleI,
iar nu de catre taxildarl orI agenV ai fiscuhfi, tot sunt mal scutiV
de abusurI membriI din bréslä. Despre aceste dael ale breslelortt cat
 ISTOR1A ROMANILORtt 39

despre därile generale ale Orel avemil Inca a ne ocupa mal departe.
Aci numal se cade a ad'ä.ogi informatiunea, c& str6inil nu erail supu0
la Of° aril° co pläteati locuiforii pamlntenl. Pogonaritulil
vacaritula sträinilorù, sunt birurI maI scalute dead ale locui-
toriloril paminteni. Brésla platea darea prin cicl adica proportional& cu
averea §i c4tigula fie-caruia.

SA vedemil acum ce face noulil domnd Alexandru Ipsilante pentru

a lmbunatati trista stare de lucrurI ce o AA la venirea sa pe tronulil
tèreI Muntenesct
Elü 10 OKA atentiunea mal 'nainte de bite asupra sfeiteI visteriI a
t6reI. Ori câte reducerl a dobanditil téra din birurile catre Turcl prin
pacea de Kuciuk-Cainargi i hatHerifuhl dobanditti de stolniculti Du-
mitrache §i de Jianu, nu maI putinil téra are a pläti, dupa alù doilea
anti de scutire, PorteI otomane, 619 pungI de bani sal 309.500 lei,
darula bairamuluI 90.000 leI §i daruhl Richiabie 40.000 leI, In
pe anti 439 mil §i 500 lei. De uncle se voril ha ace§tI banl ?
Alexandru Ipsilante voise sâ remedieze la lipsa banilora din visterie
fac'endil sá inceteze, macar In o firma parte, abusulil scutelniciloril i ali1
Neputênclil fara de a revolta contra lui boerirnea, sa le
taie cu totultt venitulù abusivil alü scutelnicilora §i alt.! poslu§niciloril,
Ipsilante se multami, prin hrisovulil sëù, ce damil In anexa (1), sa fi-
xeze num6rulil limitatù de scutelnicI, la care va avé dreptii fe-care
rangil de boerie. Cu acést& m6sura visteria cap6ta unù num6ril con-
siderabilil de birnici, iar boerii dobandinda acum prin lege cea-ce aveatt
Om& acum prin favóre §i abusil, nu mal facurá vorba mult'a §i se mul-
tamir& cu dispositiunea Domnitorulul.
Boerii trebuira sá primésca cu aka mal bucuro0' dispositiunea Dom-
nitoruluI, relativa' la scutelnicl, ca li-se dedea scutelnicI, nu mal multi"'
cu obligatiunea anterióra de a 0-i aduce singurI din strainètate, órnenI
nesupu0 la (raffle catre visterie, netrecuti in catasti§ele eI, ci dintre
recunosandti ispravniciloril dreptula de a se scklé din lu-

(1) Vag anexa corespunclèteore.

40 V. A. IIRECHIL

visteriel scutelniii boerilorft cu singura clausä, cá acesti luçil scu-

c,lil

telnici 81 nu fie luai, niel dintre fruntasi, niel dintre cel codal, ci din-
tre mijlocasi. Acesti scutelnici mal târçliù nu munciati boerilorti lora, ci
le plätiati o dare anualä de la 70-80 la 100 lei pe anti. Afar5, de acésta,
boerilorti li se reservä dreptultt a avé tot-d'a-una intregil num6rulti de
scutelnici. Pe datä ce móre unulü, boerulil coro pecetlecitti pentru untt
nott scutelnicti in locultt mortuldf.
Nu tarlitt boerimea va introduce unit nott abusti, declarAncla mortl' pro
scutelnici cari träescti i doLandindti pecetluiri noue pentru untt al()
doilea rêndit de scutelnict Ba fricA, sub cuvintil eh pe mosia lortl
untt num6ril legiuitti de scutelnicl' i cá zapciii dreptulti sä intre
Intr'ung satil scutitti, nu tarçlitt boerult1 scuti, mituincltt pe ispravnicT, untt
numèrtt cu multù maT mare decat cela ce avea drepta dupä rangti.

O altl lucrare a Domnitorului aro in vedere scírtea nenorocitului te-

ranti. Domnitorulti voesce a margini abusurile sub nume de clacä,' si de
dijmä. Eltt face acésta prin pitacula domnesca urnatoril:

«Dupii obiceiula ce este pentru totT cálT sunt seqaorT pe mo§iile straino,
sa aiba i sitteniT ce vora fi locuitorT pe movía ot sud . . . a clacui
stapanuluT de mosie cate 12 4ile de omti, filed numaT ceT ce vorti fi casnici
vrednicT de munca, iar holteir sit nu se supere §i daca sit o faca r6nduri
rêndurT, de la inceputula primavereT pang la sfirsitulti t6mneT, in 9 lunr, iar
nu totti deodata; iar child nu va avé stapanulti mosid lucru sa-T pue sa
lucreze §i va cere ca sa ja banT do la dinsiT, atuncl sa :ala a da fie-care cas-
nicil pentru acele (Pie eke unii zlotri pe anti, iar nu mal ; §i dijma incti
sa o dea pe deplina din tóte semanaturile cate vortt al/6 pe mosie, dupa obiceia,
iar din legumele ce le vorti avé prin grädinl, de tréba caselorti lora, supti-
rare sa nu li sa faca; vina i rachia sa nu fie nimenea volnicT a vinde, fiirii
numaT totdauna vinulü çi rachiulti sett sa-lti vinçiii, iar and nu va al/6 de
vindare, atuncea care din satenT va vrea sii vinçii, intaia se merga sit se aseze
cu ispravnicelula, ce va fi avênda orinduita acolo la acea mosio i luAndu-§1
voTe ala sa vinda, cad acésta la voia stapanuluT mo§ieT este. Asijderea
aiba a lua i de capra cate banT 2 pe anti si de matca de stupT eke banT 3,
iar pentru vitele ce vort1 avé pentru tréba caselora, de subata sil nu se su-
pera. Asemenea si care m4e va ajunge in balta, sil ja qeciuiala din 10 pescI
untt pesco, WI din 10 bani unii banti, dupä obiceiti. par de nu veal urma vro-
 1STORIA ROMKNILORg 41

unil din eel ce seat pc aceste mosiI, la téte, dupil cum poruncimii mar susil,
d-v6stre ispravnicY aY judetuluY pc unulil ca acela facqf sit se supue, cä
asa este porunca Domniel. mole (1).»

Ipsilante intelese, &A nu era de ajunsa sä dea carte domnescä pen-

tru ca abusurile sä lnceteze, ci cà trebuia sä reorganiseze administra-
tiunea ci justitia Ora Afarä de autoritatea satuluI, judetulti, primula
organa de achninistratiune, este vätavula de plaiù sail de plasä.
Vätavula de plaia e Insärcinata cu paza plaiuluI de hop, tAlharl,
furl de dobitóce. Ela judecä gAlcevele micl dintre locuitoriI plaiuluï,
reseryncla pricinile mai marl pentru ispravnica ct judecätorula de judeta.
Vätavula de plaiü are la dispositiunea lul pentru paza
cke-va sate de pläie§I. Din acestea sate ela rInduesce poteca0 de c,li
népte pe tòte chile çi potecile plaiuluI. Satele de pläia0, poteca0,
faca slujb5, cate. o c,li pe ana ci pentru acésta sunt scutite de podvoc,fi,
clacä ci angaril.
Vätavula de plaia are ca léfä dreptula de a lua de la turmele ce vial
in OM câte una miela mica 0 °Ate una ca0 de fie-care stAnä (2).
Alexandru Ipsilante nu introduce in vätä0a de plaia una agenta noa
administrativa, ci numaI dispune, ca acesta sä nu mal fie numita de
°ALM ispravnica, dupä bunt) placula lul, ci prin pitacti domnesca, ca
astfela sä fie mal independenta de ispravnica c sä fie scutitil de ava-
ieturl cäträ acesta. Era pito In acéstil mésurä o sldbire de legAturl
intre ispravnica ci vätava, dar Domnitorula spera, din acéstä slaire sä
cil§tige administratil.

Cond. No. 2 a Itif Alex. Ipsilante. Fila 29 fi verso.

Carte de vritäsie de plairt. Vatavuld de plaid este insärcinatÙ sä, pAzésc5,plaiula cu
pliliasff potecasI, diva i ricíptea i s aiM purtarea de grij pentru hop' si talhaff si furl
de dobitòce, i sä, päzésc5, i satele praiesescT, sut nu fugä, sal sä, trécä, peste plaitt. Satele
acestea sunt scutite de podvodl i angarale si A' nu clacuiasei fie-care plutiaü decat o di
pe anti. SA' ia de la turmele de di ce villa in t6r.a, cate untl meld mica din acea prima-
varä, si cate unt1 casü de stänä. Vtaavuld sä, judece gälcevele miel séü de curviI dintre
pläiesI, iar pricinile maI marl sunt reservate ispravnicultif de judetti. Acesta pòte judeca
si pe vittavuld de plaid si globi. La 1776 s'aú trämisil viltavI la plaiurile din judetultt
Slam Ramnicil, la plaiulti Slánicü i Pirscovti din Buz611, la plaiulti de pe Buatl i Te-
leajintl din Saactí, la plaiulti Campina din Prahova, la plaiurile Jalici si Dâmbovita si la
plaiurile Nucusora i Dambovita din Musceltl. (Vedl fila 14 verso de la Cond. No. 2.)
42 V. A. IIRECHIX

Zapcii1 de p1ä0 din judete, organe atatil de puternice ale abusuriloril

ispravnicilora, carora zapciil platescil avaieturi, Inca atraga atenpunea
luI Ipsilante. Ela voesce sä, 1mbunät4esca aceste organe administrative
§i dispune, ca alegerea i numirea lora sa nu mai lia pe séma isprav-
ci pe a Domniel. Credênda ca boernawla §i liultt de boera
art' fi mai pupal lacomi deal eiocoida renduita zapcia de isprav-
nica, Domnitorula dispune, ca zapciii sa, se aléga dintre fil de boerl §i
boerna0 locuitorl in judetele respective §i sä se renduiascä, in slujba
Cu pitacú domnesca. Memoriula great presentata Academiel de d-la
N. Iiretzulescu, recunèsce cá mesura lul Ipsilante a fosta bun& §i cä,
«pe catil timpa s'a tinuta i 'a pastrata acésta orènduialuí, locuitorii
nu suferea nicl de superarI, niel de necinstirto

Aläturea cu ispravnicula eratt douò felurI de polcovnicI : unula ostä-

atarnéncla de Spataria 0 In Bucuresci §i de Aga, i altula care
In fruntea until numera de slujitori, avea sá constitue potera judqului
pentru urmarirea hoplora. Ipsilante puse pro polcovnicil ace0ia in afar-
nare directa de domnie, pentru ca scutindu2i de havaieturile ce plateaa
eel-I-alp polcovnici atre Spatarula i catre Aga, F,ift dandu-le plata din
visterie, sa nu comita abusurI In judeta. Pe de altä, parte ace0a eratt
§i 6meniI de incredere aI DomnuluI faä cu mi§carile boerimeI din
judepi. Nu tarditt insa., sub pretexta ca se numesca polcovnicI, Spa-
tarula 10 aroga dreptula de a-i alego i a-I numi dinsula, iar alegerea
atuncl incepu sä, produca avaieta pentru spatara ; polcovnici ast-fela
numip de Spataru vora deveni iara0 lipitorl sugat6re sangelul neno-
rocitilora locuitori din judep (1).
(1) Iata o carte de polcovnicie militara:
Condica domn. dela Alex. Ipsilante No. 2 fila 26.
Carte de polcavnicie ot Tdrgoviftea.
Datamd cartea Doinnid mele . . . pre carele dupa. alegerea (l-sale Vel aga, l'ama fa-
cutd d-nia mea polcovnicd si purtatorti de grip peste cazacil ot Thrgovistea, ca sa. fie cu
sirguiall i staruinta la poruncile ce i-se vord da de catre D-nia mea prin D-ld Vel aga;
poruncimd D-nia mea si voua tuturord cazacilord dela acésta polcovnicie, pe susil nurni-
tuld aveft de polcovnicd, fiinda supusT la celea ce va porunci, a orT-care din voI se
va arta cu impotrivire, are voie dela Domnia mea numituld polcovnicd sa-I faca certare
dupa vina sa. 1776.1i
 ISTORIA ROMANILORt 43

Ca polcovnicl de judete de categoria administrativa, Ipsilante preferä,

iarä,s1 pe fil de boeri si bocrenasì, pentru a-1 aivernisi, cadí li-se platea
din visteric cate 20 leI pe luna MI
Pentru paza judetuluI de hotI eral si ceipitanii rénduip In judete pe
la margine. PolcovnicI sunt pe restula judetelorii lipsite de cApitani.
La 1779 se r'enduescil nol polcovnicl (1).

O categoric de Impiegatl inferiorI In judetil este vornicoluld. Alexan-

dru Ipsilante o mentine prin organisatiunea sa administrativä.
Vorniceluld este rênduitil prin carte domnésca. Vornicelulil depinde
de vel Vorniculti din BucurescI. E16, ca si vätafula de plaiti, judecti pri-
cinile miel ; gl6bele de la pricinI sunt In folosulil mareluI vornica, mal

(1) Cdrtile de polcounicie ce s'ovil orénduitit pe la judefe dispunil, di :

\redel-1dd a efipitaniT renduiV in judete s'i pe la marginT cautá d. stee la loculd sed
de pazA, orenduescd pentru locurile remase far5, de pazA pre polcovnicl, de paza de hotT,
aperarea negulAtorilord si afacerT ale centruluT.
PolcovniciT vord aduna cate 30 de slujitorl Ornen! instrlina0 (nu satenT) si-1 vord duce la
isprilvnicie, unde li se va da biletil pe chipulti lord si vord avé chizasT de purtare bunfi
(La Buzed, Prahova, Dambovita Muscel si Slobodia, vord forma cate 20 slujitorT). Acestl slu-
jitorT vord fi scutitI de tifite dajdiile. Polcovniculti 61 stea la capitala judetuluT cu slujitorii set.
«ce déca ara audi cg undeva in judetd s'ad ivitti hotT si facetorT de red, cu scirea isprav-
niculuT sed cu porunca luT Vod6 s6 grill' dimpreunA cu totT ámeniT tereT dupft dinsil ca
sá-T prindI negresit.0
PolcovniciT stall sub vel Spatar.
VoclI le ordonA sa nu cásuneze superare satelord, orT cheltueff.
Are Polcovniculd de la visterie cate 20 talerT pe lunS, si sl nu dea la nime plocond
spAtArescd.
1779, Martie 16.
PolcovnicT sunt la 1779
D. Stoenescu, la Jud. Dambovita.
C. Lupoian u Prahova
George Sandagiu u Vlasca
Iordache Rudeanu » Ilfov
Gheorghe Sainoi u Meheding
Ionit5, Seulescu Post. Gorj.
La RomanaV (s'a scrisd Caimacamulul sá renduésa omd harnicd O sA trimitl numele
in scristi).
Vladd Titeanu la Musceld.
Alex. sin Stoln.-Scarlat la Buzed.
Tallase Postelniculd la Saac.
Tudoran proin. Polcovnicd la Arges.
Mate! log, za tala, Olt.
44 V. A. IIRECHIÀ

vértosil pripasurile de vite l'ara stapánd, le luad vornicieI sub purtarea

lora de grija §i le restituiatä proprietarilord pe plata de colactl, insä
de cala 1 talerd banI 20, de bivold bani 100, de vaca banl 100, de
rimatorl banl 20, de ciie i °nra. barif 10. Asemenea vorniceii facead
isp4ituri1e stricaciunilord de vite prin bucate §i prirniaù i o gl6ba
de fie-care vita, care a fäcutil stricaciune: de cald banl 40, de bivold
banl 40, de vitá bid' 20, de elie §i capra banl 10, de rimatorI 1)&11'
8. Domnitoruld autoriséza pe rnarele vornicil a rinclui vorniceI in telta
téra, dará.' de jucletele unde ispravnicil ard vrea sa lea asupra lord
acésta slujbä (1).
Institutiunea vornicelului i maI alesd vinderea de vol vornicil a ava-
ieturiloril vitelord globite, catre ispravnicl, a fosa."' sorginte de multe §i
strighteire la certi nedreptäti fácute bietilord locuitorl, &M'ora li-se rapead
vitelo une-ori din °cene, ca apol sa fie globii stapániI lord, ca pentru
vite de pripasd.
A opri abusurile acestord. vornicel Inca a fostil o grija, manifestata'
a Domnitorului Alexandru Ipsilante.
Decl aü Mulata a fixa sumele. -ce maril vornicI vord avé dreptuld
sA ja de la plaiurl, ca sä inceteze abusuld: Ne putòndil a stirpi cu
cles'évérlire réuld din care se folosiad mariI VornicI ai 'éreI, cela putind
Alex. Ipsilante 116 imputin'a fixánclil sumele urmätére ale havaetului
talen
60 Vätafd de plaiuht Rômnicuhl-SMnicil Rônanicii.
100 Plaiulù SIgnicti
jud. Buzeti
70 » PirscovuluI j
200 despre Buz6A1
jud. Saac
200 TeleajinuluI j
120 » PrahoveY, jud. Prahova
90 Ialom4eI
jud. DAmbov4e1
1
80 » Dambovitel I
80 » Nucsoret
1 jud. Muscehl
60 » DArnbov4e1
80 » ArefuluT
1/ jud. Argesti
70 » LovisteT

(1) Cond No. 2, Arch. Stat., fila 62 verso.

 ISTORIA ROMLIsTILORt 45

talen1
130 Plain16 Coziet
120
1 jud. Valcea
» Hurezulul
90 » Valcand
1 jud. Gorjil
90 » Novacit
60 » MunteluT, jud. MehedinV (1).

Este loot.' aci s5, lnregistramb i mesura luata de Domnitoril relativa

la vala'§ia de tiganl domnesci, de §1 intereséza numai 6 mica parte a
populatiuiiel Orel.

Vatavuld aduna biruld de la tigant tramite la veld arma. Se recu-

n6sce -tiganilord dreptuld de a ambla prin tad .téra dupil hrana : «pe unde
voril ilmbla i vord sedé, suhatd sal chirie sä nu li se ja ver pe ce mosie
ar fi, domnésca, manastirésca, boerésca ort megiesésca, numat fórte sa se fe-
résca de stricaeiune, a nu face la livedt de fad si de p6me séil la araturt
vil. . . Uncle-0 vortl ara el' bucate, stilpanuld mosiet le va lua dijmA dupil
.

iar mat multú sup6rare sa nu li se faca, nicT cail lord de olacd sil nu
se ieie, niel sa se supere de globnict Domnitoruld poruncesce isprav-
niciloril de prin judge, capitanilord de margine, vamesilord din tergurT, villa-
siloril de plaid, parcdlabilord de prin sate si altord slue domnesct, manästireseT,
si boerescl, sa nu supere iganil i sa nu-1 judece altù slujbasil straind, fara
nurnat vätavuld lord, la sfedele dintre ei. Iar cand vorü fi pricini mat mart eu
altt pilmintent intre et, sà trimita pe impricinap' la Domnie spre judecata ; «asij-
derea ort unde vord dovedi nisca-va igant haimanale, fugiV din téra turcésea
ski din Moldova, ort din téra ungurésca, supusl ver pe la cine, pentru unit ea
aceia viltafuld sa aiM purtare de grija sA serie numele lord la vol armasuld
In catastifuld visterieT, intre cel-lalt1 -tigant domnesct Tara de va fi unit veniV
din viltasia altuia, apuce sa le ia banif birtdul i sa-1 dueil la urma Ion,
andu-i pe séma vatavulut lord impreuna cu baniI ce i-o fi luatil de la dinsuld.
De se va intêmpla de se va insura nescar-va .tigan't domneset luandil tigance
manastiresct seta boeresct, numat vatavuld sil nu aiba voie a despärti cunu-
niile, fara numat prin scirea DomnieT meleist voril lua acel stapant schimburt»

Ton la 1775 s'ail renduitil until specialti vatafil de tiganI cu ree-

dinp, In Focsani, care, sä, tinä séma de totl iganhi intratl din Moldova,
stranga pe toti pe lava, trag5, mal in céce, atatil pre

(1) Cond domn No. 2, fila 83.

46 V. A. [MECIDA

acestia cât i pre ceI ce voril mal esi. Tiganil odatä intratl in Ora
romänésch nu mal aù voie a se trit6rce In Moldova (1).

Dupä ce a organisatil ast-felti pe micil agentl din plase i plaiurl,

Ipsilante si-a purtatù atentiunea asupra abusurilora ce comiteail isprav-
nicil, prin faptulil cä aveail si administratia i justitia judetulul. Cu tòte
acestea n'a cutezatil din primulti momentil sä schimbe lucrultt i 15.-
sandfi a se ocupa de elù mal de aprópe ceva mal apoI, la noulti codice,
ce Inca' din 1775 att proiectatii sä dea rérel, de o carn-dará a con-.
statatù numai r6ulil din starea actuará, prin urmátórea corte doinnésca:

«Davat gopdm.. Socotindti Domnia mea in tre cele-lalte folosit6re trebuinte pen-
tru locuitoriT deobste a fi cea indreptarea i oarmuirea judetelorti, am
orénduitti la fie-care judetti ate 2 boerT, unulti a fi judeedtorg i altulii a fi
ispravnieg Insa judecgtorulti nu numal a se numi cu catahrisis cea mal' dinainte,
ci a si fi in fapta, pentru ca sa caute dreptatile locuitorilorti i s'a ispravesch
pricinile ce vord avé ; cum si la judetulti... orAnduimtl D-nia mea pe (Mur
impreung cu d-luT... sá autatT adica trebile judeatorescl i trebile ispravni-
cu totil dinadinsulti i cu tebtrt silinta:DecT, de vreme ce acésta una-data
pana a vrea Domnia mea a da nizamulg edil desherOtil sia bine intoemi starea
judefelorzl i a p.a, face trebuintg de a fi ispravnicil judecatorula deavalma,
unde i d-trë vè orênduimti ispravnicT ijudeeàtorT asta una-data si sg aibä a
cauta ispravniculti trebile judecatorid i judecatorult1 trebile ispravnicieT dea-
valma. lar dupg ce cu ajutorulti lut D-q.et1 V01141. pune lucrurile la orAnduiala
cu indreptarea Vérei dupa potta D-nieT mele, atuncl vomti deosebi a fi jude-
catorulti numaT la ale judecatoriel i ispravniculti numaT la ale ispravnicieT.
Poruncimil D-nia mea si vou6 tuturorti locuitorilorti acestuT judetti i mazill,
breslasl si capitanT i slujitorT i locuitorT si VeranT, s'a fii cu cäquta su-
punere la numitiT boerT orênduitT de Domnia mea, ca sti p6ta se'vêrsi poruncile
D-nieT mele (2).»

Nu tärditi lnsä, Alex. Ipsilante, adresä ispravnicilorti o nota circu-

lare cu instructiunl demne de bah' atentiunea, pentru administratiunea
justitia, ce sunt datorI a da locuitorilorti din judete.

Fila 25 si verso a condicel domnescI.

Cond. dom. No. 2, fila O.
 ISTORIA ROMIN1L0Rg 47

lard acéstä, importantä. circulare: (1)

«D-vésträ ispravnicilorrt din judetuld . . . . sanAtate, din jälbile noroduluT
vedemil, ca dupit atetea poruncT i invetilturl ce avetT dela Domnia mea, in ce
chipd sit urmatT In pricinele de judecatT ale locuitorilorti, cum si la pricinele
de vina de hotiT, WV' nu suntetT uringtorT, de care fórto turburatd
Domnia mea si iatä strasnictt v poruncimil pentru t6te deosehitil :
Judecatile noroduluT sti le cautatT cu t6ta dreptatea i dupa ce vetT hotari,
sa dati carte de judecatä la fata pricineT ce yeti cauta, care sa o cititT la amen-
doue partite, ca s'a' mitt hotarirea si de s'ail odihnitü amendoT sit scrietT in
carte, ca s'ad odihnitil si sa facetT i implinirea co se cuvine, iar de are vre-o
parte de a face apelatie, sa le punetr cji de sorocd in scrisil, fatii flindit amendoT,
ca stt scie i unultt i altultt giva cea orênduitä, 'care sorocil sa-lit datT la mâna
aceluia ce are a face apelatie i cândil la soma' nu va urma a veni, D-v6stra,
Para de a mal astepta a veni de aicT MumbasirT, sa trimetet1 slujitorT, ca
de voia luT, sa-lit trimetotI la Divand pro cola ce cauta a face-prelungire.
Pro celd ce remâne datoril i (pee ea nu are a plati, sa cercetatT de sta-
rea lut i cândd lit vetT dovedi ca nu p6te primitT sorocula ce oren-
duesce pravila çi cu chezasil said slobogiti fail de a nu-lit sine ; iar

cAndil va fi vre-unuld red de platä i avendil putere nu vrea sa platésca, pen-

tru unuld ca acela sa insciintatI Domnier mele soroculd ce i-atI datil si
lejuld ce are si cu poruncä (lela Domnia mea in scrisit, veti vinde dintre ale
lui si vets! face implinire, iar MI de porunca dela Domnia mea in scrisd nu
sunteff volnicT a face vinlare do averea cuiva. Asijderea i çieciuialá far% de
a nu lace implinire sit' nu cutezatT a lua dela cine-va, ci &And se face impli-
nirea atuncT (la qeciuiala celd ce ica, iar nu celd ce vi-se pare d-vóstra.
De glae fòrte sa vê feritT a nu cuteza sä globitT pe cinevasT, macard
cu cAt de putintl, eu pricina ca ari vinuitil in vre-unti felil de chipd, pentru
cit acestea cu totuld ridicatrt Domnia mea. CA de este cinevasT in ving,
sa se carte cu b'ataie, ferindu-se a nu o face pentru unit hatärtt sért pizma.
lar pentru pricinT mal marl earl ati villa de 1)&14)4 sit insciintatT Domniel
mete.
Asijderea sa seitT, ca' mulerea pentru barbatil orT pentru frate, oil pa-
rinte pentru feeiord, sett ruda pentru ruda nu se inchide, niel sa vinovatesce,
macard pentru datorie, sért verT pentru ce feld de vinrt, de nu va fi fostd che-
zasil sett amestecatd in pricina.
Pentru protopopi, capitanT i zapciT de al flind-crt ad fostd
venitd DomnieT méle jalbl in trecutele qile din unele judete, cum al protopopii

(1) Condica 2, fila 72 verso.

48 V. A. VRECHIX

Ong dmeni in fire, inchiqI pe la casele lorú, i globindu-I 1-ati sloboOitti;

pitaniI §i zapciI iarä§I asemenca avändti grosurI pe la casele lorù, fäcêndti ho-
tarirl i inchiOndtt de sine§I pentru pricinI de judecatA; iatä ve dämtl Domnia
mea stra§nicrt poruncä, sä arétatI §i lorO §i sä fitI §i d-véstril cu purtare de
grijä, a nu cuteza la nisce fapte necuviinciése ca acestea: a globi §i a sine in
fiare pe la inchisorr pe la casele lortt, pentru ca de vomti auli cà inch' se
urmézg acéstä catachris, nu numar acela vorti fi pedepsitI, ci §i ispravnici
lorti vetI fi in vinä, pentru nepurtarea de grijä ; cad D-nia mea pentru acca
avemti oränduig ispravnicI pe la .judete, a cäuta pricinile norodulul
§i la cele ce se cade a fi i protopopulti, sti-1 datI de scire §i sh-1ìi chiamatI de
fatii, qi pe celtt vinovatti de pricini maI mid, cum am çlisti, cu Wale sä se o-
sIndéscri ; iar pentru vinä mai mare srt insciintatI DomnieI mele.
Pentru hotI §i MatorI de räutAtI, earl' sunt dovediV in faptil de hotie,
si v pgräsitI de a-1. globi §i färä de a nu-I trimite aci, séti 0116
pe la inchisorile d-v. Indelungate aile, ci fäcêndu-le ecsamenulti cu bung cer-
cetare, ftirä de vre-unti feltt de interesti, in 3 gile multil in 4 eile, 'Anti le
vetl säv'èr§i cercetarea i ecsamenulti, sä.-1 trimiteV aci, ca .sä li se facä otrtrirca
§i pedépsa clupg pravilä ; nicI srt asuprip pe cineva§Ifärä de bung cercetare §i
färg de faptä doveditä, ca sä-I globiV §i apol sä-I
Pentru cApitanI, slujitorfi do la jud*, sc4I poruncile ce sunt date de
catre Domnia mea, pe largti, care trebue sii fie trecute la condica judqului acolo
citindil le vetI intelege. i atät pentru aceea v poruncimä, cAt §i pentru po-
tera§iI de aci am poruncitti §i d-sale vel spatär, ca sä nu fie volnicl de sine-§1
a face vre-o pornire, cu pricinti cii ati auc,littt de hot( §i sä piece prin sate sti
apuce locuitoriI §i sA feed supärärI séti jafurI §i necazuff locuitorilorti, ci cand
ve0 intelege, el' se simte undeva0 de niscaI-va hop., ori s'ati intêmplatti
faca vre-o pradä séti autate la vre-untt locü, atund d-v. stt.-1 trimitetI ca sti
le iea urma, (lar de va fi trebuinlg §i de potere de aid, ne yeti insciinta nu-
rnaI déchtti §i cu porunca D-niet mele se voril trimite de aci de la polcovni-
(mitt potera§O ; iar fär'cle seireai porunca Domnici mele sä nu aibä a face pornire
§i a ambla prin judete ; cum §i slujitoril asemcnea färä de pricinä trebuinciésti
färtt de a nu fi trimi§I §i poruncitI de d-v. sh. nu-1 ingtiduitI, i atuncea cu
porunca DomnieI mole, chncl se vorti trimite potera§I, tot sä avetT purtarc de
grijä, ca sii vedeV cum se 01.tii prin judete, ca nu cum-va, cu pricinq um-
bletulta duprt hoV, sg facä niscaT-va asuprelI, jafurI locuitorilorti, séti vre-o
cheltuialti §i framântäturä sateloril ; cä' pentru acea or6nduitti a lua din
cele ce vortl gäsi asupra hotilortt, dupg poruncile ce s'ati scristi inch. din
anuini trecutti, ci când 11 veÇi vedé purtä,ndu-se. räti, sii ne i insciinOtl prin
d-luI vol spat. Asemenea §i slujitorif aù sä se pedepséscrt férte, chid vorti faee
sup5rArI i nedreptV locuitorilorti.
 ISTeRIA ROMINILORt 40

«Pentru t6te acestea, nu in putine rindurl v'am scris cartile D-niel mele, lutind6
fnvtitatura i poruneä, i urmare nu vedemil Ci ca sa nu putetT a v6 indrepta
la urma vre-unultl, ca nu atT sciutti hotaririle cum sa urmatT, iatä si acum pe
cu ponturi v artittimil, care puindu-le inainte-v6 acestea, sa lo pazitT
in t6til vremea, ca sa nu cadeff in urgia DomnieT mole. i nu numaT pro ceT co
cartile Domniel mele sa-T primitT a le cauta jalbele, ci i l'ara de cap-
tile DomnieT mele viindti i jaluindu-se, sa le cautatT de dreptate ; pentru ca
filtre jalbele noroduluT, ce se del D-nieT mele, vedemti pricinT miel de putinù
lucru, care s'ar pu-té sev6rsi de acolo, fara de a nu maT treptida OraniT pe
aci, i D-tre nectlutându-le, de nevoie vintl de pe la departate locurT, pentru
lucru putinil, i li se pricinuesce maT mare stingerea ; ci dar, când i (lupa
aceste poruncT, cari cu putero pe larga v scriemti, nu vetT fi urmatorT la
vre-una dinteacestea asemenea, i iarasT vomti vedé pe vre-unulti ea a facutil,
in maro urgie i pedépsa ilü vomti pedepsi. 1777, Iulie 6.

V.

Religiunea sub Ipsilante.

Sosita la BucurescI In 3 Fev. 1775, putine dile (lupa aceea, la o-
casiunea liisatuldi de seca de postula mare, Divanulti, prin marele Bana,
tinu Domnitorulul urmatorula cuvinta, dista. Oratien, dupti vechiula
obiceia. E si o bucata Merara, care se cuvine a fi cunoscuta :
«Lucru pläcutil luT maT multa deck alte bunatatT, P. I. D6mne, ne
Invtittimti din D-4e6sca scriptura, cum ca este multamita ce se face de ciara
ceT multamitorT, pentru ale luT facerl de bine ; dreptil acea dar si nout5 ne-
vredniciT proslavindti sft. numele luT, ii multamimil de tóta facerea de bine si mi-
lostivirea ce arata catre noT, carel() dupa nemarginita milà cu starea ce te-ati
orlinduittl pe M. T. nouti ittireT acestia, ne-atí bucurattl de amti ajunsti la
inceperea sfantuluT i mareluT posttl, a caruia usile deschic,16ndu-le,
glasurT de rugaciunT, ca prin curtitenia postuluT sa lumineze lote simturile celo
sufletescT ale M. Tale, precum si cele trupeseT sa le Intarésca i inplinindil cur-
gerea postuluT, sa invrednicésca pe M. Ta sa tu T stalparT in m'AA, cu bucurie,
ca se int6mpinT pe pazitoruld M. Talc, atad la intrarea in Ierusalimtl, cat si la
invierea din morminttl, pe carele multa"mindu-lil cu huna obladuirea co facT
M. Ta noroduluT stl,ti, ce ti l'ati incredintatü, sti-ti daru6sca vecTnica pace, cea
ce atl claruit'o mucenicilora s6T, sa predelungésca hotarele scumpel vietT a M.
Tale, s'a te bucurT de gata supunere a to'reT i éra sa se bucure de inte-
/gloria Romdniloril de V. A. Ureehid. 4
56 V. A. ditEttui

lépta obläduire a M. Tale ; Ora sä cun6sca pe M. Ta, ptirinte milostivtl, si M.

T. inteinsa sä, te nildtijduescT, ca in nisce fiT ; si asTa cele dou'e' pärV fäcên-
du:le una, sä bine-voiasch Impëratulti ceresca a fi in mijlocú, precum insusT
la evanghelie aù filgäduitti si s'a,' blagoslovéscä, amindouii pärtile in tóte
vi*T M. Tale. De vreme dar, ce acum la inceperea postuluT s-ta bisericä po-
runcesce a ierta unulti pe altulti, ca cu fete i inimT curate se inträmä in cur-
gerea luT si de vreme ce urea omenéscA, iar maI virtosti cci supusI etitre stripänti,
nu potti fi färä greséla inaintea stäpänilorti si, de acea i noT smeriOT i prea
plecatiT supusT, aducênclä rugaciune de umilintä, plectimti genuchile inimilortt
nóstre si cerenill de la stäpanulti nostru lertaciune de t6te cele ce vomtl fi
gresittl inainte M. Tale si Domnulti Dumneclett sä. invrednicéseä pe M. Ta intru
imp'e'rrqia cerurilorti la adunarea, cu ceT antaiti chiamatT, aming (1).»

Ipsilante linea la conservarea deprinderiloril vechI, ca acea de a face

Divanulil °rape Domnuluì la inceputula postulul si la s'érbIttorl. Ip-
silante se preocupb, seriosù de indreptarea simtulul religiosil in térä.
In acestil scopù elü °Anta' reorganiseze biserica si debe, intre altele,
chrisovulti relativii la mönästirl ce dArnil in nota aci (2).

Cond. No. 2, (fila 19 si verso).

((Cu mila luT Dumneqeti fiindtí nol orinduitT acestti domnescil scaunti ahí
t6teI ttireT Ungro-Vlahiel i grtsindä inteacéstä Ora haosulti neorändueleT ca
si mal inainte de facerea lumel, pentru anarhia de atätia anT i afländti intu-
nericult1 intre judecrttorT diii lipsa luminel pravililortt si mil de miT de gre-
sell la alisverisurT, pentru aceste pricinT de mal susti numite, amtl socotittl,
ca mal inainte decat t6te lucrurile, sA contenimti anarhia locuitorilortl, im-
ptirtinda la toV cu ce se cade i sil punemil intre judecrttorT lumina povä-
IttireT prin pravile, ce amü alcätuitü cu mare ostenélti, d'Ancla nizamil i cum-
pata drept4eI prin nafta la coi ce factl alisverisurT i indreptândä prin aceste
ca la untt trupti si la cele ce lucrézrb impreunä sufletuluT ; ntizuimtl acum
chiar la lucruld sufletuluI, ca untl maT mare la cinste, mrtcarti cA altt doilea
la ; ala cilruia sunettt datorie maT mare fiinda inchinäciunea si lauda
ziditoriuluT, ce se sevärsés&e In sfintele locasurT i bisericT,7 precum qiee
psalmistulä, am socotitti i pentru acestea a orindui cele trebuincióse, cu-
viinci6se i folosit6re i mäcartl cä, obltiduimä acéstä micil stäpänire, dar no
silinati a o inclrepta dupà asemg,narea ceT marT stilpânirT, fiindtt-cA dela ea amil
luatti ii fiir0 i stäpftnirea, precum clice apostolult1 Paveltt : «nu este strtpänire
decAt dela D-qcti, iprocI» DecT din chrisóvele ce ni s'A ar8tattl pcntru sfintele
mtinilstirT ce se aflä inteacestä de D-O.eti prizitti crestinésca tera nóstrtiortiOn-
du-le in felä de felti starT, i rinduelele cele intocmite de ctitorT neurmate,
amti socotitti, ca o mare datorie a nóstril, sä le aducemti la orinduiala cea
«Ala si pentru Kinovie puindä maT mare sirguin0 (fiinda-cti aceste sunt
 LI
ISTORIA ii0MiNILORd DI

Déc5. Alex. Ipsilante avu inima bun& c6,tre biserica nationala, elfi

si se numescil adev6rate möntistirT) si cetindil cu mare luare aminte randuclelo

ce li s'ati facutti pentru dinsele, amil laudatil rivna cea de D-ricti iubita a a-
celord pururea pomenip ctitorT domnT, amti socotitil ea trebue si noT, cold co
ni s'ati incredinOtil, cu mila lul D-leil, ocarmuirea DomnieT si amid ce ne-amil
luminatil óre-.i cum, dupti m'ésura sfinteT inviitaturT (la care intelepciunca cea
de susti ne-amil invrednicitil a ne impartäsij a alego si intari cele bune orin-
duelT cu carple nóstre, iar cele ce nu s'ail sè'Orsitil a le implini.
«,$i pentru ca sa nu ne arkamil numai cu cuvIntuld, ca ingrijimti pentru
aceste, iar nu folosimil in fapte, iata dar, ca intarimil tóte dreptatilo loril si mi-
lele cele maT de inainte, nescilOndti nimicil, ce inca adaugamti la uncle si altele,
le si damil chiar acestd dart', adeca a fi nesupè'rate si in pace la orl-ce cerero
si dare se va intampla, afar% numal din cele rinduite la scèle, folosit6re de obste
all de banT, alcatuite cu deosebitti chrisovd, fiindd-ca acésta dare amil socotit'o
a fi cuviinciósa do la m'önilstirT ; iar ca sil se folosósca din veniturile lord si din
muele domnescT si O. nu se Oa* in zadard indestularea ce ail din Tetarea
dajdiiloril, ci pentru a eheltui in trebuinte cuviincióse si de sufletil folositére,
poruncirnd sa se urrneze aceste mal jest" orinduell :
Kinoviarhuld si proestosuld mönastireT fiindil in iced de tata 01 kinovieT,
sa pérte grija cu dragoste parintésca de ceT-l-alp ce se sihatrescil impreuna Cu
elti, pentru tóte cele trebuincióse lord, impilrtasindil pre toP cu hrana de o
potrivá si cu asemenea imbracaminte, cum si la slujbe Intaid eld sa impli-
nésca cu fapta rinduiala supunereT si sa se faca pro chi pilda celord-l-alp. SA
fie impodobitil cu viapi ciestita si fara de prihana si inca nefiindil lipsittl de
sciinta sfintelord scripturT, ca di 1)60 povatui pre ceT-1-alt,T fratT totti-d'auna prin
cuvintuld inv4atureT la celo spre mantuire si sa fie destoinicil a primi chi
singuril gandurile celorti-l-alp &tip, ce se ispitescd, iar de nu, sa MIA duhovnicil
Cu praxisti ajutord la acestti lucru, implinindil acésta mare datorie duliovni-
nic6sca, grijincld din OM puterca, ca sa sporésca parinpl spre lucrurl bune,
pentru buna orInduialii a mdnastiriT si cea mal mare decal OW sa párte grija
de Mina 1mpodobirea siantuluT locasd si sa' sè'vArsisca OM slujba bisericeT
de peste and, dupa tipicil, si fiinclti-cil eld este in mdnastire ca und capd top
ceT-1-altT sa fie plecap ca unuT tata si sa i sa supue la tóte, pentru numele
DornnuluT, ca unuia ce privigh6za pentru sufletele lord.
Fiesce-care mdnastire sil MIA slcevofilaka crescutti din milnastire si in vrista
biltrânetelord, inteleptil si cu minte si prin fapte cunoscutti de credinciosa, la
ald 6:Ha mana sa se 1ncredinteze prin catastiliti curatil, iscalitil (insa nu de
top parinpT, pentru taina, ci de eel' maT vrednicT de credinpi) t6te odórele md-
nastirescT i vesminturile si dull i hris6ve si seneturile mönristireT si totti venituld
mdraistireT sa se adune in mana lifi, purtandil grija de tóte, neatingéndu-se de
nimica, sprc a cheltui lucru obstescil numaT la tréba luT, séd sa dea sloboqcnie
la alpT a cheltui in zadard, niel sa lase a se strica carpi() bisericeT si sinetu-
rile de sewed i de mole, ca va da sérna pentru t6te si se va si osindi pen-
tru nepurtarea de grip. Pcntru care lucru, trebue °data pe st'pttimana sa le
caute tóte, avAndil si ajutord vre-unuld din ceT vechT aT mdnastirel, crescutd
In mtinastire si credinciosil, ca intAmplandu-se vre-odatil sa cada in b6la slce-
P6 2 V. A. tritECTIII

fu destula de culta i de politicil, ca 85, acorde protectiunea §i la bi-

vofilaka, orT sti móra, sà scie ela Mote pima la Mil maT mica lucru, spre a nu
se pierde nimicil dinteasele.
Este de mare trebuinta a avé §i iconomil, nu strgina, nicT venitti de cu-
rancid, ci §i elü sti fie crescutti in manastire §i Cu sciinta de Vote ale mani-
stirel, vrednicti de a chivernisi tóte ale manastireT, spre spora §i a implini
trebuinta fie§-caruia, sä slujésca cu credintA §i in frica luT D-00, neatingên-
du-se, orl cheltuindil cele de ob§te la tréba luT, séti vre-uneT rudeniT a luT, §i
pentru téte cheltuelele ce va fi trebuinta la ob§te, sa aiba ela catastiha curata,
de OM luna, §i dé la skevofilalca, de la care trebue sa iea §i trebuinci6sa
cheltuiala. pe OM luna, care catastiha si se iscalésca §i de ceT-1-a1tT parintI aT ma-
nrtstirel, pentru credinta, ca sA aibá archiereula loculuT din ce si se pliroforiséscA,
(flint% trebuinta) de starea fie-carel manastirT, fiinda-ca numaT la acesta (lama
voie ca sA cerceteze acestea, ca nisce lucrurT cuvióse i afierosite la cuvio§T i sA
nu se sfetésca cuvintula la ob§te, fiindtí cii dinteacesta lucru nu numaT ca
nu se face vre-una tolosa, ci se intêmpla de multe-orT de aduce §i pagubti.
lar do so vor arta, ca n'ati ieconomisitù bine, atuncT, din porunca néstril, se
va face cercetare, iarafg cu scirea archiereuluT.
De vreme ce in aniT trecutT, din imprumuturile fin; de cuvinta all in
caputa manastirile la grele datoriT, pentru acésta embodisim, ca de acum
inte sti nu fie mönastirile slobode a se imprumuta farti de trebuinti mare ;
insti §i atuncI ficAndu-se zapisù iscalita de skevofilaka i de economa, §i aré-
tindu-se la pastorulil eelil mare §i ela sciinda din socotelile dosolipseT datula §i
ca nu sunt indestule veniturile manastirescl a iconomisi trebuintele ma-
nastirescr, sa dea voi ea se imprumuta numaT Cu cat va fi trebuinti §i sa inta-
résci §i cu mina sa zapisula §i sii pérte tótá grija, ea iarti§I din buna icono-
mie a veniturilort1 mtmastirescI sa rasplatésca datoria (cad ceT co vora imprumuta
cu a lord numaT isalitura, se vora osandi §i voril pläti dinteale sale cea-ce Watt
imprumutata §i ceT ce vor imprumuta numaT cu iscalitura egumenuluT nu vora
aye niel o putere a cere de la manastire); §i pentru ca sa nu se facl paguba §i
nedreptate la ceT ce se imprumuta, voimú sA fie cunoscuta acesta §arttí la
totT imprumutatori1 §i sa aiba tota-d'a-una grija archiereula loculuT pentru buna
stare a m6nastilora §i O. nu se lase niel de cum a se schimba sal a se instraina
mo§iile manastirescl. Oprimù' incil de acum inainte a nu se da In arendit ve-
niturile moiilorü manastirescI, pe doT-trer anT, ci numal pe un anti, i atuncl de
A a avé m6nastirea folosa mal mare, fiinda-ca mal bine este parintiT mi5nAstirescl
a stringe veniturile moiilorü, ca-sa foloséscrt mantistirea, decit ceT ce cump5ra
venitula. i de acum inainto m5nastirile si nu mal aiba voe a cumptira mo§iI,
ci maT bine este sa lucreze cele ce all in mina §i sA meremetisésca cele stri-
cate, §i de va ramine vre-una prisosa din veniturile mantistireT si se pazéscil
pentru alta trebuintA mal mare.
Findil-cìt capula tuturora 0,utatilora este schimbarea atiese a egumeni-
lora, §i mal vêrtostí schimbarea luT skevofilaka, carele este credinta de pad od6-
relora bisericescl, a§ijderea §i a economuluT, pentru acésta voima, ca sti fie
ace§tia in dregatoriile lorti in t6ta viata lord neschimbatT, ace§tia sunt
ca o temelie la téta evtaxia §i nestramutarea manastiriloraiar de va fl trebuinta,
 ISTORIA R0MANILORt1 53

sericile altorti religiuril. Asa in cond. No. 3 de anaforale, afl5rnù ur-

matorulil chrisovil acordatil catolicilora din C.-Lungil :
«Cartea Bisericei Bara(ilorti dela Cdinpu-Lurtga suda Museela
«Davatu gam. BisericeI Baratilorti din orasulil Câmpu-lungti, ca srt aiba a
tiné si a scuti lude 2, insil Oment streinT, pentru care aducandri adeverintil do

din vre-o gresélà mare, a se sc6to acestia, sh nu se facä acésta asa indatil
filed de chibzuire, ci prin anafora deobste sh se arete pricina la arhiereulh lo-
- culuT, si acela cercetandil cu deamenuntultt, i incredintAndu-se, c acole cu-
vinte sunt drepte, si so pricinuesce scandelà i pagubh mònàstirilorù, atuncT,
prin scirea Nóstril, are voie obstea sit aléga altiT, ca sh-T pule in loculil lorh.
Cum ch' se cacle a prirni pe top ceI ce vial la chinovie, porunca DomnieT
mistre cu glasil mare dice; numaT sh-1 cerceteze cu caduta cercare, de se facti
chlugarT cu gândü de nfintuirea sufletuluT loril si in firea lorti fiindti, iar nu
din vre-o alta pricinh nilzuindh. sa se intrebe inch accla ce vine la vhinovie,
la ce slujbl ah fostil, si ce meserie ati avutti? ch de va fi fostti slugh si ail
ltisatil pe sttipanulil sCú, sétt °stash fiinclú i ati fugitti, pre uniT ca acestia maT
bino este a le da invetiltura si a le deschide ochiI, trimitêndu-T la stephnil
precum i apostolultt Pavelh a filcutti, trimitendil inapoT pre Ovidih la Fi-
limonti ; iar de va fi cal co vine la chinovie insuratil, nieT de cum sit nu
se primésch, chef acela nu este stäphnti trupuluT sett, fiindti-crt s'ati Impreunatti
o-dath de Dumnedch si nu pOte a se depiírta do muierea luT, earl chnd se
va invoi cu muierea luT, i 'atuneT prin scirca PLIstoruluT terel sil fie primitti.
lar de va veni cinevasT veduvrt fiindh, avéndil copil nevarsnicT, se cad° a fi
induplecatil maT multil la ingrijania copiilorti lui, decht spre a se face chlu-
grirti, eitel acéstrt stare de ehlughrti art datil voie Domnulti a o face nescine
din proerisis, iar dragostea chtre celü maT aprópe alii seil, ah poruncith, ca
unti lucru de mare trebuintrt, si ce este maT aprópe deck copiii ? Sit se iea
aminte inch si vérsta Mora ce vinti la chinovie, cticT ceT nevérsnicT nu se
euvinii a se primi, ca stt nu pricinuiasch scandelii la obstie, juchndu-se la lu-
crurile do shrguinth, mal vartosil filcéndu-se impedicare la ceT ce se sitals-
tresch, fiindti-crt fielénulti mestesugesce vérsta cea tintirrt spre a o aduce la
aluneeare.
So cade ceT ce ah imbratisath viata chlughréscit numal deal sh taic mal
intaiti tóth innädirea alisverisurilorti ce ail avuttl maT Inainte in viata lorü, ca
prin diata do mOrte sri aseze bine ale lorti, imphrtindh mostenirea lorti la eel
ce aveati datorie sil-T caute la betrânete si la rudeniile lortt, orT la alth cinevasT
ce ti-se vortt paré ch esto cu cale ; iar ceca ce le-va mal remhno sh o dea
la mentistire, uncle se voril invrednici a se tunde si sit rtimh' ie necItitite in vecT i sti
nu se supero mentistirea de acéstit, nu numaT de rudeniT, ci niel de ceT maT
de aprOpe. Inch si citi insusT de se va chi si va vré sh iea inapoT ceea ce ail (lath
la menhstire, sh nu póth', nicT et se aseultemäcarti, ca unh lucru ce s'art afierosith
luT Dumnedeti ; acesta ca unulti ce ail primith stirricimea de bung voia luT,
trebue sä se multhmésch la bucatele do obste, co se punti inaintea luT i sh
se imbrace cu imbrilehmintele cele de obste, ce se imparth la top, prin bla-
54 V. A. IIRECHIX.

la dumné-lortt ispravnicil judetuluT, cä sunt str6inT cu adev'ératd, sä li-se dea

pecetluitultt Domniel mele, pe numele i chipuld lord, ca sa fie nesuptiratT
despre rindultt dajdiilord. Asijderea st aiba a scuti si ale BisericeT drepte
bucate, de oeritti oT una suta, de dijmarittl una alai', si de pogonarita pogéne
doug-spre-Oece, ce le are biserica in dealuld Topolovenilorti, cum si de villa-
vinula ce se va face inteacea vie, i una vierd, iarìiï oma strAinü, care si

voslovenia proestosuluT, iar sa nu se plâng i sa tanjasett de prostimea lora,

fiind-crt s'att lepAdattl de lume i de cele ce sunt in lume ; iar de se va in-
têmpla a cadé unula ca acesta intru neputinta i b61a, atuncT trebuie a i-se
orindui i hrana maT cuviinci6sa, cu cäutare in spitald celd de obste aid ch-
lugärilorti, purtancla grijä de dd.
Pentru cel ce se trimetd la poslusanie, poruncimti ca sa so caltitorésca
cu adeverinta proestosuluT, ca de se va intémpla sa-111 intalnésca- pe drumilémenY
Domnescr, séd aT archiereuluT, sa pétil a creta, ca implinesca poslusania su-
puneret Trebue inch' srt mal scrie proestosuld intfacea adeverintä i vremea cat
are s'o faca afara, inteacea poslusanie, cum si loculti uncle se trimite,ca sa nu me-
tachiriséscti r'éti acole adeverinte, sec,lêndtt (le-vi petrectt çlilele gall din m6-
nastirT, spro viltamarea sufletelord lord, ca sa nu pricinuiasca scandelä la ceT din
afara, rätticindd si si ratacindtt si pe altiT ; ipre unil ca acestia, uncle se
vord gasi sa-I princ,la si infatiseze spre cercetare, ca iea ckluta certare.
NicT de cum sä, nu fie slobocilT eel' ce s'ati inchinatti metanie la o mantis-
tire sa se mute la alta, iar de va avé vre-o prielna asupra proestosuluI, sa alergo
la arhiereulil loculuI, i cand arhierculti, va cun6sce din cuvintele lora vrc-o
vatamare sufletulul lord, sit icononfisésca mantuirea lora, orT cu ce mijloca
va socoti. Iar de-T vord vedé arhiereula ca o face din usurinta minteT 'era,
çi sunt nedesteinicl, dupti una si a doua invAtaturä trebuie pre uniT ca acestia,
ce nu se indreptéza cu cuvinta, sa li-se faca i cortare, ca sa nu dea si la eel-
rea pildä de nestatornicie. Oprimtt hied si pre proestosil miinastirilord
a primi vre-und calugard tunsti de altiT in manastirile lord, fiindtt-ca acésta nu
numaT stricA starea calugärilorti, coa fa'gaduita de eT o-datä pinit in sfarsita, ci prin.
teacestea se aduce la manastire tota felulti de scandela ; pentru acésta se cado
sä se pedepsésca nu numaT fugariula, ca untt ipotactisti, ci maT vértosti ceT co
primesca pro eT, ca uniI ce peal opri neorinduiala si se aréta nebägAtorI de sémä.
Oprimd a intra mirenT in chinovie, ca und lucru cu primejdie, macarti
de se va arta i cu evlavie, ci inca sa fie opritil a nu obraznici spre a metahi-
risi mirenif in mönästirT chntece lumescT, ca sA nu facä smintéla la buna orin-
duiala calugärilord. lar de se va intémpla a intra, orT chliltera flinc15, séd pentru
evlavie, se cade sa séc,la cu tétä intelepciunea, petrecada i cli i népte i sä
iasa apoY neatingêndu-se nimicil do ale mtinastirel, ci maT virtosa sä ajutoreze
sa miluésca pre sihastri, ca pe nisce saracT i rugatorT catre D-c,lett pentru
eT i pentru tag lumea ; i acestea nu numal pentru chinovie le orinduimd,
ci i pentru cele-l-alte mönastirT, co nu sunt chinovie, ci sunt asezate pentru
alte multe bunatatI, cu aceste trebuinciése poruncT Ni se pare Nouë,
crt nu numaY nu facernd vre-una lucru inpotriva orinduelelord ctitorilord, ci
inch. mal *test' ajutoramd la scoposuld lord, cea vrednica de lauda orinduialä,
 ISTORIA ROMANII.ORtf 55

acela sä fie nedajnicti intru nimica, pentru cit acéstit mila att avut'o biscrica
$i dela alff rilposag fratT DomnI, precum adeveréztl Hrisovuld DomnieT sólo
rdposatulul Grigorie Veda Ghica Cu let. 7242.
«Dreptta acea dara i Domnia mea, Ni-amd milostivitd de amti Inoitti acé-
sta mila de mal susd ardtatti, $i de ob$te poruncimid nimcnea intru nimica
de cele ce maT susil se cuprinde, suptirare sa nu faca; cit asa iaste porunca
DomnieT mole, i saam receh. gvmd. 1775 Iunie 28.

ca sa pótìl acestil felti de mtintistire sa urmeze acestea far% de euvintil, care-

le s'ati ptirutd lord el este bung, folositord i mantuitorti de suflettl, iar nu
cu pricing de lipsirea veniturilord, st se scaga facerile de bine ce le orinduimil,
sétt sä fie lipsite möntistirile (la care sunt afierosite acestea) de ajutoruld lord
celd prin putinta. De vreme ce egumeniT acestord mdntistirT, cand cheltuescd
veniturile, séti cand le mistuescd $i nu ad dovada niel de veniturile earl
stringd, nicT de eheltuelele ce le fad!, fiindia-ca sunt numaT singurT egumenit
skevofilaka i economT, din care acésta urméza de multo orT s'a se cheltuéseti
facerile de bine cele orinduite do ctitorT, ii sa se isteriséscil mdnastirile (la
care sunt afierosite) de ajutoril i sit se stingrt pomana ctitorilorti din pricina
acestel rele economiT ; pentru acésta, ca und lucru trebuinciosti, poruneimd
sa se pilzésca t6te cele maT susil numite orinduelT atatti de skevofilalea i de
economT: do imprumutare, de vinderea venituriloril, de cumptira.'turT de mo$iT,
de tunderea calugarilorti, i e$irea la poslu$anie, ca nisce lucrurT ce sunt spre
tinerea $i intemeiarea mdrastirilord, cu care nu numaT ca so sine $i se ptizesce
economia cea din afarä, ci mal virtosti pentru binele mo$iilord milnastireT
pentru urmarea facerilorù' de bine co mai susti s'ad numitti.
«Acestea tóte chibzuindu-le improuna cu P. S. Sa parintele Mitropolituld aid
Ungro-VlahieT cu iubitoriT de D-leti parintiT EpiscopT i gasindtl aceste lu-
crurT folositóre de obF,4e $i la fiti$-care, hotarimti ca in vecl sti se pazésca celti
maT micit lucru, orinduindil nazirù acesteT trebT pre maT sus numitiT arhierel.
DecT rugamd $i pre ceT din urma nóstra fratT DomnI, carT din Pronia cea de
susti se voril alege $i se vorti invrednici acestuT scaund domneseil, sa ingrij6scit
pre maica n6strit con de ob$te, s-ta luT D-Oeti biscrica, prin paza cea cu dea-
mänuntulti acesteT de D-Oeti iubitt bun'a' orinduiala a milnastirilord, de vreme ce
aceste orinduelT nu sunt ale n6stre isvoclirT, nicT lucrurT scóse din mintea nóstra,
ci sunt asemilnate cu ale sfintilorti parintl Vasilie i Teodord Studitulta Efrem
Siru, i procl, ceT ce scriti de orinduelile mönastirilord, Mort din nauntru
din afara. Pentru acésta, intru intilrirea acestora i pentru paza cea nesmin-
tita a acestora -VA°, sunt destule 1,1a'stemurT, afurisenil i infrico$arT
de legiltini nedeslegate in hrisóvele D-nilorù' celord maT dinainte, nu le adao-
gamti i noT, ci maT vArtosil naclajduimd cit DomniT ceT pravoslavnicT, prea
multù prin dragoste, Eat prin intricoOrT de ee'splätirl se voru indemna spre a
face bine, de vreme ce unuld este vrednicd de lauda $i de cununti, iar col-
laltd este lucru prostil i vrednicil de defaimare. DecT pentru acésta s'a data
acestd domnesculti nostru hrisovti, de fata fiindd P. S. parintele Mitropolitulu,
iubitoril do D-cleti EpiscopT i ceT de bund némil credincio$T bocriT ceT mad
al DivanuluT Domniei mele, intärindd hrisovuld acesta çi cu credinta prea iu-
56 V. A. IIRECHIÀ

Totil asemenea acordd luteranilord dreptuld de construi bise-

rica din BucurescI. (Aroni.1 Floriand çlice, ca acestd chrisovil a fostd data
luteraniloild dupd stäruinta MinistruluI suedez din Constantinopole (1).

bitilord LIT al D-nier mele Constantinil VV., Dumitrascu VV, etc.)) Acesta liri-
sovd ilá atemil §i in grecesce, cu aditogirea vorbelorti : (ald doilea)
Ira ri¡v ilyip.ovfav 77ttoiv iv Oevt îvzaegapa a Boxepsee, v zolq acurripico
krcomocK6) i68oFtixoacji Una, w.tex Ktpcx (lipsesce /una) b'rep iinacqtoOiv
(rupta) clia6C(X64v oycecry mtpozokl. Mal urmézà in condica No. 2: 1)
IIrisovuld dela Mircea Vodá dotandd manastirea Cozia in 6896 M.aiü 20. 2)
Dela Leona fiula luT Stefand Vodä. Aceste unce ati servita luT Ipsilante la
redactarea chrisovuluT de susa. Am publicatti in memoriile presintate la Aca-
demie in 1887-1888, (pag. 69) una chrisovti de la 1626, cela maT vechid re-
lativa la chinovif, scristi in românesce. Compare-se acesta chrisova cu ala lul
Ipsilante.
(l) Veql aIstoria principatului RomAniel», pag. 164. (Bue. 1839). Eatä hrisovtat copiatii
de nol dupä original, dar aflätor i in copie in Cond. 3, fila 228.
Chrisovulù' Safilord. 1777, lidie 4.
«DomniI i obladuitoriI cArora li se incredintéza i li se da sub staptinire
tarT i noroadc, de la sunt alesT si intiltatT la acea inalta i prosItivita
stepenä a DomnieT, spre octirmuirea nor6delord si a politiilora, netagiiduita da-
torie ad dar a pazi si a inttiri politiilc-sale, spre immulti supusula stia
norodii, revarstindu-si Domnia sa milostivire catre toata obstea, precum
volnicT sunt a da si a dArui din domneseile lucruk orT spre cinc-la va nas-
tavi decI dar, obic1nuitù lucra este, prin cetdp fi prin politit marl, muge
Eunt scaune de Crù'il fi Domnit, de se afid multa adunare de noroda, fi nu nu-
mal dintr'al petmentulta acequia, ci si din strainl i sunt primiti i ocrotitt totT,
avêndu-si fiesce-care némù, i din sträinT, dupd rituld se'd, deosebite case spre
a-§1 face rugaciunea lord catre D4ett ; prccum i aci In orasulii Bucuresa, deo-
sebitÙ de catolict, de armen1 fi de ovni, ce sunt birniel prea puternicel impifrel(iX
fi ati biserici pentru ruga lord, afländu-so aci spre locuinta cati-va din rituln
selsesdi carl fdcêndil rugeiciune la Domnia mea, ca mi le deimd roe sd-0 facd fi o
bisericutd aja in orafuli2 Bucuresel, in locula unde arc azuda ì mal 'nainte,
le fie pentru inchindeiune cutre Dumnedefi, dupd ritulsu s'O, i socotindil Donada
tnea, cci nici de striedciune nu este orafului" a avé fi eï bisericii, fi cd nid zd-
tignire norodului sti nu fie spre a se tniulti fi a se intdri politia acésta, mar Vértosa
ea vtiOnda Domnia mea la mtina lord si Hrisovulli r'éposatulut Domnil Con-
stanting Mihaiù Gehan 1?acovità Vvd. ot 1753. Noem. 1, ca care datil vos
de-fi ait bisericutet aci in BucurescI i dupá ce ad sav6rsit'o aú i miluit'o, ca
sa alba a tin6 aieT in pamintula tareI 6 pogóne de vio si o sutil de stupl,
rimatorI i ol o sutil, i t6te aceste bucate sá, fie in pace si iertate, stupil
rimAtoriT de dijmaritil, i oile de oierita, i nimenT de nimicti la aceste bu-
cate si vinula co va face in vil de vintiricia, niel o supdrare sa nu faca; dar
dlipa vremI s'ati stricatti acea biserica, decT dupti rugticiunea lora, ca fisco
strainT ce sunt, nu i-am trecuta cu vederea, niel am lasatti a fi de totd ne-
 ISTORIA ROMANILORtt 57

Acordânclii protectiunea sa eterodoxilor6, Ipsilante nu uita de a fa-

vori, dupä obiceiula timpulut, pre Gel carl treceail la religiunea or-
todox'a." in moda voluntara (1).

socotitl, cu nebagare de séma, i pentru ca s cunósca, d. nu sunt spro

oropsire, ci orinduiala lorti legeT lora, dandu-le o indemnaro de liniste,
ca orl catI ara vré de multI sa.vie ale! spre locuinta, m'am milostivita Domnia
mea asupra-le i le-amti data vore, sa-sr facts bisericutd in loculli ce l'ail cumpe-
rata', unde maY. 'nainte, i asemenea ca aceea, le dthnii volnicia de-
sevirOtti, ca sä-s1 alba Cu pace bisericuta, ce vora face la loculti ce s'a nzoniti2
mal susií, care este in mahalaua Stejarului, insei numal bisericuta acesta, lar ltfl
fi cu alte imprejmuiri de zidil a.lijderea orinduimil acei bisericutcY penfru ajutorii
milele ce le-ati avutù de la réposatulti Domna Constantinù Mihaiù Gehan Ra-
covita Vvd. ca intocmar dupti cum se coprinde maT in susil asemenea sit le
alba si de acum inainte ; dreptù acea poruncirnù Domnia mea si Domnier Ostrà
booriI slujbasT, orr de ce trépta yeti fi si vé vetr orindui cu aceste slujbr, s'a
avetr a vé feri de aceste bucate cu suma ce serie mar susù ale bisericuter
sescr, nimenT niel unti tela de supérare de nimia' s'A nu facetr, ca orI-carele
i-ara supra cu ceva, cat de putina, peste porunca Domnier mele, unir ca acer
bine sa scie, cA maro scarbti i certare vorti avé de catre Domnia mea; si pen-
tru ca sA alba biserica acésta neclintitú mila cc i-amti rînduitü Domnia mea,
i-ama intarita brisovula acesta cu insasT credinta Domnier melo. Ico- Alex. 16nti
Ipsilante \Toda i cu credinta prea iubitilorti Domniel mole fi! Constantina
Vocla i Dumitrasco Voda, marturir puinda pe totr cinstitil i credinciosir bocrI
ccT marT al' DivanuluI DomnieT mcle : Pan Nicolao Dudescu vol. Banù, Dumi-
trache Ghica ve! s'AL, Nicolae Brancoveanu vel vorn. de Téra de Susti, Badea
firbeitt va. vorn. de Tora de Josti, *tetan Priscovénu vol. log. de Téra de Susa,
Dumitrasco Racovita vol. log. de Téra de Josti, Enache Vactirescu vol. vist.,
Costache Ralet vol. post., Radu Slatinénu ve!. clucer, Scarlata Manu vel. co-
Dimitrie Varlam vel. paharn., I6n vel. atol., Dumitrasco Racovitä
slugera, Stefanti vel. pit., si ispravnica Dumitrache Racovita ve]. log., Gri-
gorie Balasache 2-lea log. si s'a scrisa hrisovula acesta intru alù traca ana
dintru intaia Domnio a Domnier indo, aicT in orasulù scaunultir Domnier mele
Bucurescr, la anir de la zidirea lumir lét. 7825, iar do la mantuirea eT 1777.
De Petrache log. de Taina. 1777. Tulle 4.
(1) Iatá, unele esemple:
Carte de aculad a lui Mihaid Botezatu.
«Davat gvntd. Acestti orna anume nimia (lela Temisvarti, carele viinda din
stréinatate cu sotia Nemtdica, de a primita provoslavnica credinta, precum
no adeverimti Domnia mea din cartea Mariel séle réposatulur intru fericire
Alexandru Scarlatù Ghica Veda', m'ama milostivita i Domnia mea printea-
césta carie a Domnier mole, do l'amù' iertatù de tóte daldiile i orinduefile
verl' cato vora esi dela Visteria Dumnier mele peste aria in Téra i aicT in
'n'irga, de niel unele \rala sea supérare sA n'AA, i ne avênda niel unù felti
de chiverniséla pentru hrana vietir lora, i-amti iertata Domnia mea, si o pra-
58 V. A. IIRECHIX

Nu putemil qice, a din punctula de vedere nationala, ci totil din

sentimentil religiosü, Domnitorulil acordä, scutiel si fol6se bisericeI ro-
mâne din BraFiovil si preotilortt acestd biserid (1). OrI-cum, lucrulti
nu era r6il!
vrtlie a luI, rachierie, aie'l in BucurescT, sit fie scutitil §i aperatrt de fumitritil §i
de cäminrtritil §i de t6te angariile ce sunt pro pràvìtht i cilrciume ; pentru
care poruncima Domnia mea §i DominieT talo vol. Agit i vol. cilpitane za do-
rabanti §i altorü zapcir de aid din tArgil, vec,l6ndil cartea DomnieT mele totl
sit aveVf a ve feri de mal susù numitu a nu face nice o superare peste po-
runca DomnieT mele; intealtù chiptt sit nu fie, cil a§a este porunca DomnieT
i sawn recek ginnd. 1775 Junio 26.» (Cond. 3, fila 99.)
Eata alta carte din Cond. 3 fila 160:
Cartea Ni lonifa Botezatulft, de aparare.
«Dovat qvind. Dupä. jaiba ce a data DomnieT mole fonitä Botezatultt din
evreT, atttindil cum eit: elü de felult1 luT ail fostil evre i din multit rAvnit
ce ail avutil at trasù la pravoslavnica credintri, §i aü cerutil dela Domnia
mea, ca sa fie nesuperatil despre rindulil drijdiilorrt i orinduelilorq
MO cartea DomnieT mele de aperare, dupä acéstä jalbA Domnia
mea la Domnia luT ve]. log. de Part cercetatil, Domnia luT dupà cercetarca ce
i-ail filcutil, ail aretatit DomnieT mole, cum ert atfitil eli, eta §i tatitiü sett, din
botezatT din evreT i acum se aflä, pe deplinù in pravoslavnica credintit cu -6%1
orinduiala el; dreptil acea darà m'arn milogtivitù Domnia mea asupra
§i data acestil carte a DomnieT mole, ca sit fie in pace §i iertatT des-
pro rindulil clàjdiilorù, nimine intru nimieü valtt sétt superare sit nu le boil;
a§a este porunca Domniel mele, i main receh. grind. 1776 Ianuarie 4.»
(1) Eata unele acte relative
Cartea Protopopului de la Biserica din satu Scheig, ca set fle oile apgrate
de saigii, cari strangü ol Impëratesci.
«Vätavulul §i ciobanilortl de la oile sfintiel sale ProtopopuluT Stefanil dela bi-
serica Scheilorti, din Brwvil, ca sit aibh' a apera printeacéstä carte a DomnieT
mele, de cAträ saigiT, earl stringt101 ImptirateseY, pentru c'á aicl la Domnia mea
aù data jalbil, cum cit le fad" multe superiirl §i asuprell filrä do calo i fiträ
dreptate, oile in silii, i fail de niel o tocmélit §i altele; acele oT nu cit
nu lo sunt de vin4are, ci de vinqare le are, numal va ca sh' le vindrt cu pro-
ulù dreptù acea am data Domnia mea acéstii carte a Domniet mele, ca
s'd aibäl a apera de acestil feliu de zulurnurT, i oile ce le va avé de vindare
sil le d6 cu voia cu buna toemélit §i cu pretulit iorù, cu banT gata, iar nu
In silt §i Alit de pretil ; intealtù chipil srt nu fie ; i saam receh. gvind. 1776
Februare 26. Cond. 3, fila 155.
Una alta acta din Cond. 8, fila 133:
Chrisovulft a patru preop de la biserica din Schell& de langa cetatea
Brasoviclui.
«Acestoril patru preotT anume ce sunt la S-ta bisericit din Scheiù
 1STORIA ROMANILORI1 59

Tat' asemenea considerämil i ajutérele acordate la maï multe bisericl

de lanza cetatea BrasovuluT, ca sa aiba a finé pro pamintula Ord Domniel melo
ale lora drepte bucate ; oT opta sute, adica fe-care preotti eke dou5 sute, iar
de catre «Domnia mea sä fie in pace si iertate aceste oT de oierita, asijderea
pastoril de la oT, fiindti 6meniT strainT din cea téra i nefiiinda secjiitorl aci
In pamintula Orel Domnier melo, Inca sa fie in pace de OW dajdiile i orin-
duelile cate vorti esi pe anti in Ora, de la visteria DomnieT mole; asemenea
si caiT lora inert sa fie in pace de °Mead si do alte angariT, i cand veal da
altiT cu carp' iscalite, iar acestia tota sa fie nesuptiratT, pentru cA acésta
a avut'o acestI preotT inca mar dinainte vreme, precum ne adeverima Domnia
mea din hrisovulti DomnieT sale féposatuluT Grigorie Ghica Vodil, cu lOt. 1758,
ce-la v6c,lu Domnia mea intarita si de Domnia si rgposatula Scarlatti Ghica
Vvd. si de Domnia sa r'éposatulti Alexandru Scarlata Ghica Vvd. cu insesT
pecetile Domniilora sale ; drepta acea i Domnia mea m'am
printeacesta cinstitü hrisova ala Domniel mele am inoita si am intarita
mila acestora patru preotT de la Santa biscrica din Scheiu de langa cetatea Bra-
sovuluT, ca sa o aiba i sä se pazésca i nesträmutata intocinaT poruncima
dar Domnia mea boerilorii, ce vetT fi cu slujba oierituluT i altorti dregtitorT
zapciT, sa avetT a lasa oile si alte numii1orü preotT si pe pastoril ce volt fi
la acole oT, i intru nimicü sup6rare srt nu le facetT, cacT orl-carele peste po-
runca DomnieT melc, séa va cuteza a face catusT dealt supttrare, i unula
ea acola sa scie ca va petrece scarba si se va certa de catre Domnia mea;
si am intarita hrisovulti acesta cu insäsT credinta DomnieT mele I6n Alcxandru
Ipsilante Vvd. i Cu credinta prea iubitilorti DomnieT mele fiT Constantina Voda,
Dumitrasco VodA, si cu totT einstitiT i credinciosiT boerT ceT marl al DivanuluT
Domniel mele : Pan Dumitraehe Ghica Vol. Banti, Nicolao Dudescula Ve!. Vorn.
de Téra de susa, Radu Vacarescu Ve!. Vorn., de Téra de josti, Pana Filipescu
Vel. Log. de Téra de sustl, Stefanti. Prascovénu Vel. Log. de Tora do josil, Ste-
fanil Misoglu Ve!. Spilt., Ienache Vacarescu, Ve!. Vist., Scarlata Caragea Vel.
Post., Dumitrache Racovitil Vel. Clucer, Ienache Ve!. Paharn., Constantinü Va-
carescu Vol. Stolnica, Manolache Cretulescu Vel. Comisti, Dumitrache Vel. Slu-
aerti, Nicola() Vol. Pitarti, i IspravniciT Pang. Filipescu Vel. Log., Gheorgache
Mavrocordatil 2-lea Log., si s'a scristi hrisovulti acesta in anula dintru intaia
Domnie a DomnieT mele, aicT in ()multi scaunulul DomnieT mele Bucurescl,
la Mt. do la mantuirea lumeT 1775, luna luT Septemvrie 28 de Dumitrache
logoftituld za taina.»
Alta Carte de mil?! a Protopopului Stefanft dela biserica din Schein,
Bragovulut pt. 20 cal. (Cond. 3, fila 142-143).
«Davad. gvdvm. ProtopopuluT Stefand (lela s-ta biserica a Scheilorti din Bra-
sova, ca sA aibà cu acéstà carte a DomnieT mele, a tin6 aid in térti, la pasune
20 cal' ce-I are impreunà cu oile, i nimenea niel unti fela de supgrare sa nu
le facA, pentru ea' fiindti preota de alta Orà i aflandu-se protopopa, acésta
milA ati avut'o cela care dupa vremT s'ati aflatti protopopti la acea sfinta bise-
rica din Scheiti, precum ne adeverima Domnia mea din cartea DomnieT séle
60 V. A. IIRECIIIÀ

din Silistria §i din partea acelui locù. O influinp necurmata, aù avutil

Domnii nostril in peninsula Balcanicá (1).
Compare-se chrisovuld chinoviiloril, de Ipsilante data, cu cele ante-
riére, de organisare a miThAstiriloril, mal alesil cu acelil de la 1626 ala
litI Mironù Moghilá Barnoski din Aloldova §i se va vedé, cum legea
s'a perpetuatil in Principate, cáci dup6 150 de ara, Alex. Ipsilante spuno
bisericeI aprépe aceleasl lucruri ce i le spunea Mironil Barnoski.
rliposatuluI Costandina Mihaiti Gehana \Toda ot. lét 1763. Ded i Domnia
mea m'am milostivita de am data voie mai susa numituluT protopopa, sa-.T
tic in paco i fara sup5rare, pentru obiceiula ce este de datí strtiind de vitelo
lortí co le tina la Osuno aicT in tC)rá, ; drepttí aceea poruncimil Domnia mea
si Dumné-v6stra ispravnieilortí aT judetuluT si ahora slujbasT, verl unde i in ce
judeta se va afla aceT caT, aT maT susa numituluT preota, y5d5rdla cartea acésta
a DomnicT mele niel una t'ola de sup5rare sil nu le faca, ci sil feritT sa
le datT pace de t6te, ca asa este porunca DomnieT mele. 1775 Noentvrie 12.»
(t) Iatil una actil din Cond. 3, fila 213:
Chrisovul'A sfintei Mitropolii dela celaba Dretstorit de peste Dunetre.
«Lucrurile cele co prin iubirea de Dumnedea dupa placere cu euviinp se
faca si se savarsesea de cata blagocestivf_li iubitorT do Christosa DomnT, care
dela Dumnedea sunt alesT, ~ara ca pota cun6sce la ota obstimea i prin
alte mijlóce de fapte bune, iar maT al6sa' i vrednica de lauda este evlavia
cueeria Domniilora sale, catra sfintele i dumnedeestile lacasiurT, unde do apu-
rurea sii. slavesce numele mareluT si a tottí puterniculuT Dumnedea, ci dar si
Domnia mea, flinda cu acesta Onda cucernica &atril sfintele luT Dumnedea
16easurT i mänlistirT, socotima Domnia mea si pentru sfanta i dumnedeiasea
Metropolie din cetatea DarstoruluT de peste Dunare, la care so cinstesee si se praz-
nuesce hramula taierd cinstituluT capa ala santuluT slavituldf proroctl inainte
mergatoriuluT i botezatoriuldf Ioana, fiinda-ca acésta sfanta Metro polie aa «tosta
zidita i inalrata de r'éposatula Ghica Gregorie Voda cela dupa imanta vre-
milora de duna, apoi dupa vrenzI fosta surpata zidirea curta de jura fnprejura ,
cata rgmasese iztaz, i biserica inca se darapana, ne cutezanda a drege cinevag,
'infra acésta stare ají mersa pana intru a doua Domnie a reposatului Gregorie Ghica
Vodti ala doilea, Candil Domnia sa, cu harnicie, mijlocinda &Ara puternica stapa-
nire aa scosa flrmana Imp5ratesca, prin care i s'ají data voe, eu neopritä, poz-
volenie, si asTa prin ajutoriula DomnieT salo si prin osardia Metropolituldf ce aa
fosta atuncT, de iznóva s'atl zidita si s'ail inaltata curtea do jurtí imprejurtí
s'atí dresti i biserica, i s'ati facuta si case, dar cu multa cheltuiala i datorie;
drepttl acca i Domnia mea indemnandu-rni5, ca prin 6re-care ajutoria de paila,
din venitulti domnesctl a no face noT ctitorT, printeacesta cinstittl hrisova ala
Domniel mele dama si orincluimti paila acestel sante Metropold, sa, adra a lua
pe tota anula cate 500 bolovanT sare de la ocna Slanictl, bolovard marr alesT,
care la vreme sit fie volnica trirnisulti farti do niel-o zaticnéla a o radica, si
ad sti o vinda, ati sa o duca unde vora vrea, i niel vamesiT, carnarasil
 RomiNmoRtt 61

Biserica avea, pentru administratiunea el judetand, ca i astkll, pro-

topopi.
ProtopopiI eral numitI de Mitropolitil i EpiscopT, dar nu puteail di-s1
esercite functiunea in judete, pana ce Domnitorula nu li dhdea si al
carte de volnicie.

s. nu-T supere de nimicil, ca sh' fie mila acesta a acesteT sânto MetropoliT de
ajutorti si de inttirire, iar Domniei mete si rtiposatiloril parintilorti, mosilortí
si stramosilortí Domniel mele vesnicá pomenire, pentru ca mila acésta o ati
avutti sfanta Metropolie si de la altT fratI DomnT, precum ne-amtl adeverittl Dom-
nia mea, atatil din hris6vele Domniel-sale frateluT Gregorio Ghica Voda ot
let, 7277. Asijderea inoimil i Domnia mea mila acésta, precum arét6 mal sustí ;
adeverinill Domnia mea hrisovulti acesta cu insusT credinta DomniT molo hi).
Ales. Ipsilante Voivoc15, $i cu credinta pré iubiçilora DomnieT mele fa, Con-
stantinti Vvd., Dumitrasco Vod., i marturiT punemil Domnia mea pe totT ein-
stitiT i credinciosa boerI ceI marT al DivanuluI DomnieT mele : Pan Scarlattl
Caragea Vol Ban, Nicolae Stirbehl Vel Vor. de Téra de sustl, Badea Stirbeiti
Vol Vorn. de Tora de josù, Ioantí luliano Ve! Log. de Tora de susti, Dumitrasco
Racovita Vel Log. de Tora de josti, Stefantl Misoglu Vol SpPit., Nicolae
covénulil Vel Vist., Costache Ralettí Vol Post., Raducanu Slatinénu Vol Clucieril,
Scarlatil Manula Vel Comisù, Dumitrache Varlaamtí Vol Pahar., Mana Vol Stol.,
Teodosie Tigara Ve! Slugerù, Constantintí Ve! Pitara, si Ispravnictí Ioanù Iuliano
Vol Log., lordache Mavrocordatil 2-lea Log. S'ati scristí hrisovult1 acesta in alil
traca anù ahí Domnier mole aicT in scaunuld orasulul BucurescI, in luna Martic
21 la lét. 7285, de Constandintí Dascillultí slovenescti.»
Eata una alta acta din Cond. 3, fila 214-215:
Chrisovii a doné' sfinte biserici din epaMia Metropolia Drasta.
«DomniT i obladuitoriT ceT alesT de Dumnedetí, dirora li s'atí incredintattí
stilpilnirT de Val si de noróde nu se indestuléztí numaT pc politieesculti norodil
a-ltí aduce la stare huna ci indreptare, ci maT v¿Irtosil prin lucrarea celorti fo-
losit6re de sufletil, care este milostenia, ci maT alesti la sfintele luT Dum-
nedeil 11ScasurT, unde neincetattl se prosltivesce numele mareluT c atotti pu-
terniculuT Dumnec,leil; dreptil acea dará çi Domnia mea insciintandu-mii pentru
(loa; sfinte bisericT, ce se ala' in Eparhia sfintil séle Párintele Metropolitulul
Drilstorti, chirtí Partenie, insa una in Casabaola Babadagra, la caro se cinstesce
si sil prilznuesce hramulil sfiintuluT slilvituluI mareluI mucenictí Dimitrie si
alta in satulti Cernavoda, la Bogazchioiu, la care se prAznuesce hramul5 sInn-
tuluT phinteluT nostru Nicolae arhiepiscoptl Mirelortí dela Lichia, filctitoriulti
de minunT, ci incA socotindti Domnia mea, olí pre langa alte laude si prinóse
co se aducti luT D-deti in sfintele bisericl de pravosIavnica crestinT, esto bino
prirnitü si mirezma titmìtieril candelelortí si a Molinera, acestea sunt
spre slava luT Dumnedea si spre pod6ba çi cinstea bisericei, si indemn5t6re
spre evlavia pravoslavniciloril crestira, bine voimil Domnia mea de
acestea (tour: bisericT, orinduimti ca sl aiba a lua in totT anil cate tal. 50 pe
62 t. A. ttRE1111

In 1775, cu ocasiunea noue'l Domnfi, se relnoescii tori protopopil

din 17 judete. Domnitorula le da la fie-care urnatérea carte de re-
cun6scere, din care se pelle vedé i preocupatiunile Domnitoruldi din
respectula moravurilorti:
«Davat gvdvm pre carde Fati fácuttt P. S. Sa p5rintele Mitro-
politula protopopa la sud. . . . . ca sä aibä volnicie cu acéstri carte a Dom-
niel mole, s5 cauto slujba protopopieT din aceltt judeVi §i sá. alba a judeca
t6tri partea biscricéscrt, dupil pravi15, insá. de amestecarea sAngeluT §i de r5pi-
rea fetelorti, pe uniT ca aceT sg-T glob6sc5 pe fie-ce care dupä putinta lora,
ins5 pe caro ila va afla in vin5 mare, séti de amestecarea sangeluT, séa de
impreunarea co nu s'ad crujutti, lada de rudenie, s5-T ducä la P. S. Sa prt-
rintele Mitropolita, ca srt le faca judecata dupa pravilä. Pentru care iatrt
poruncimti Domnia mea molitveY tale. protop6pe, O. nu care cum-va sii. indrils-
neseT, afittnd vira de amestecare a sángeluT, sétt impreunare a crtrora se cade
sa se despartéscA, §i de la uniT ca aceia veT lua mitá. i voi lása, v&,16nda in-
sciintarea P. Sale parinteluT MitropolituluT, bine s5 scif, cti cu pedépsa biseri-
c6sca f6rte te veT pedepsi, de nu veT urma porunceT ce ti se d'A. Poruncimti
Domnia mea qi ispravnicilora dinteacesta jude$ i vour3 cápitanilora,
vame§ilora dupg timpurT, väta§ilora de plaii pârcillabilorti de prin satele

aria din varna DomnescA, sä fie pentru tämâie, unta-de-lemna, §i fAcliT, insit
Epitropu (lela biserica sffintuluT Dimitrie sA iae ace§tT tal 25 la 4iva sfiintuluT
Dimitrie, iar cela dela biserica sfAntuluT Nicolae sá iae tal. 25 la cjiva
tuluT Gheorghe, ca s5 fie acestora sfinte bisericT de ajutoria §i de intArire, iar
Domniel mele i ráposatilora prtrintilora, mo§ilortt i strámo§ilorti DomnieT
mele ve§nicìt pomenire, fiinda-cti acéstä mil5 o ati fosta avutti §i de maT ina-
inte vreme, precuma ne-ama adeverita Domnia mea, atiitil din hrisóvele altorti
fratT DomnT, atta §i din hrisovu DomniT séle frateluT Grigorie Ghica Voivocla,
ot 16t. 1769. A§ijderea §i in urma n6strA pohtima pe alV fratI DomnI sit ino-
iasca mila acésta i cu hrisóvele Domniilora séle, i spre a lora ve§nicä pome-
nire; am intrtritti Domnia mea ltrisovulti acesta cu insu§T credinta DomnieT mole
Io. Ales. Ips. Vvd., i cu credinta prea iubitilorti Domniei mele fiT Constan-
(fina Vod5, Dutnitra§cu Voc15, §i cu tota sfatula cinstiVlora §i credincio§ilora
boierilorti ceT marT aT DivanuluT DomnieT molo: Pana Scarlata Caragea Vol
Bana, Nicolae Stirbeia Ve! Vorn., de Téra de susti, Badea Stirbeiti Ve! Vorn.,
de Téra de josti, Stefana Mioglu Vel Spilt., Nicolae Brâncovénula Vol Vist.,
Radulti Slatineanulti Vel Clucerti, Scarlatti Manu Vel Comistl, Dumitrat.he Var-
lama Vol Paharn., Tanti Vel Stoln., Teodosie Tigara Slugera, Costandinü
Ve! Pit., §i Ispravnica Ioanti Iuliano Vel Log., i Iordache Mavrocordatü 2-lea
Logf., §i scrisa IIrisovula acesta in ala treilea ana ala Domnii DomnieT
mete aicT in scaunula ora§uluT BucurescT, in luna Mart. 21, let. 7285, de Con-
standinti DascAlulA Slovenescti.»
 ISTORIA ROMINILORtf 68

clomnescI, manastirescI i bisericescI, vè'Onda cartea acésta a DomnieI mele,

totY s'A aveV a vë feri de judecata S-teT biserici, nimenT sa nu se amestece
fara de numai orincluitula protopopti, ccT orT-carele se va amesteca in judo-
cata bisericéscil, bine s'a scie ca rea scarba i certare va parece do catre
Domnia mea» (1).

In interesulil religiuneI, Ipsilante ajuta preotil, cu scutirI diverso

maI alesú intinde scutirile §i la fiiI de preop, spre a-I Indemna sit ur-
meze In cariera parintiloriA lorü. Ditmù In notA aci dou6 acte de acéstii
natura (2). Din cela alü doilea so vede e& la bisericI se tineaü cuvin-
türI (didaltii), carI de sigurü eral In românesce, ca s fie trOlese.
Cond. DomndscA No. 22. 1776. Arh. Stat.
Vocla acorda scutie, i liucJI cuviosuluI Alexie Icrokirica dola Metropolia din
Bucuresci, carde fiinda-ca se afla slujinda deapururca i nelipsitti, nevoindu-so
a face didahil sarbatorile i Duminicile pe la sfintele bisericl, spre folosula su-
fleteloril crestinilorti, dupa cum ne adeverima Domniea mea din anaforaoa P. S.
sólo Parinte Mitropolitulti, cum ca fára lenevire i tara pregeta urméza acésta
huna slujba, m'am milostivita Domnia mea etc Cond. 3, pag. 146 v.
Din condica Domnésea No. 6, la fila 78, Mitropolitultt Grigorie cu anafo-
raoa din 1777 Iulie 31 qice :
«Preotil din cAte trele eparchiile att datil dou6 jaibo catre noT, una catre
Maria Ta inchinfind'o, iar alta noug scriind'o, dupa a carora jalbe nu lipsima
a ar6ta Maria Tale cea cu rugaciune cercre a lora: precum tate breslele vora
sa aduca po ficioril lora la brésla parinteseti, asa si preotil ceT ce aa feciori,
invaVa cartc si se soco-tosca vrednici do a primi darulti preotieT, so silesca
a-I face preoV i aI Risa diadosI la bisericT, insa (linda-ea' de noi nu se heroto-
nisesea ficioril preo0scI farii, de numal dupa m6rtea parinOlora lora i unde
este trebuinp, satelc nevNandu-I herotonitI, ti supara la °isla', dimprettna
ca satenI asezt3ndu-I ; care acésta nesuferind'o niel preota niel ficiorii
lora, uniI se stramuta prin alte sate, alta se faca slugI la unula i altultt,
aiçi intra intealte bresle i putini ri5mAna spre ajutorula satelorti i totT ficioriT
do preoV ce sunt hotar4I la vremea trebuiMel sa se hirotonisesea, nepu-
têncla sit mai traiasca pe lftnga parinti si sub invaptura lora, co li-o faca
pururea, pentru orinduielele biscricescI, se desnedajduesca i amestechndu-se cu
alte slujbe, se faca nevrednici de cinula preotesea. Preota nu supara pro Ma-
ria Ta, ca so ramttie ficiorii lora l'ara de dajdie, ci se r6ga, ca coi ce vorti fi
alesI i ipopsiV de a so hirotonisi, sa fie orinduip cu o dajdie deosebita,
usóra, ca sa platésca Orla la vremea chirotonici, iar hirotonindu-se sa intre
eI in orinduiala dajdeI preotilortí, fiinda-ca cu acea dajdie aflAndu-se &ose-
bitl' pana la chirotonic, pota sa sécla pe lânga pärintT, ca sa ;ny* ale preotia
caro invaViturI noI le cerema dela dînil aula vitt s'a iea darula preotiet»
Domnitorula I. Alexandru Ipsilante la 1777 Septembre 10, clice cit: «t'inda ett
numarula preotilorti este orinduita cu hotarttre, ca aIÇI mal multI pesto orla-
duita suma sa nu intre fara numaI in locula acelora cand vora muri si va
64

VI.

Organisarea justitiet
Sá venimO acum a ne ocupa de organisatiunea justitiei sub Alexan-
dru ipsilante.
Chiar in anula sosirei sale in Bucuresci, 1775, inteligentulil Dom-
nitoril s'a §i pus(' sa serie §i sä, compileze o pravila. «De vreme ca
vedemil, Vice elü, cum ca la pricinile ce se caut5,, une-orl se aréta obi-
ceiurilo pamIntului, alte-ori se anerisescil, §i hotaririle se fact" clupa
gandulti fie-Garuia, fara de a nu le tntemeia In pravild, §i acésta pen-
tru ea' nu ail vre-o orênduita pravil'a a obiceiuriloril; cercetandO obi-
ceiurile §i intarindil cele cu cale cu caVutele tndreptarl, adunandil §i
alte pravile, ama lacutti o pravild, care 0 dupa ce vomit arNa-o la top,
talmacind'o 0 pe limba románhca vomil §i tipari-o (1).»
Pana ce acésta pravila, scrisa mai tntiiil in grecesce, sà fle «araatd
la top, talmacita i tiparita,» Alexandru Ipsilante organisa instantele, earl
at a judeca pricinele i vinele, .prinurmatorulti chrisova, din 1775,
chrisovii din care vedemil, ca citi organiséza 4 instante superióre de
judecati, Vise de elú «Depertamenturi». Unu O din acestea este nu-
mitù de criminalionP,» pentru ca are a judeca crimele
delictele. Eata actula
«IIrisovti cu ponturT in co chipd sa urmcze D-loril bocriT judeciltorT de pe
la rênduitele mese. (Cond. 1I, fila 43:)
«Pcntru orinduiala Depertamenturilortl de judeciltl.
«I6-.) Alece. Ion Ipsilante Vv. cu mila 1'0 Duntneqe4 Domnil. (etc.)
«Vrtmdil Domnia mea ca sil ica t6te pricinile do judectitl ale lo-
cuitorilora, nu numaT dupb.' pravilil, Cu t6t5 dreptaten,"ci i Iäruí zilbav5, ca

fi trebuintä . . . . » primesce propunerca de susil, (LAM core prealabila ale-

gem intro ficioriT de preotT, pe ceT vrednieT i earl voril apoT STL ajung5 preotT.
Acestia a1e1, sil se lege, cum cA voril pune Vita silin0 la inv6tiltur5 si ace-
stora s5 li se pule o dare mal mic5. i deosebit5.
(I) VedI documentula de mal la vale.
Posedema una asemene add in originala'. Ved1 qi Conclica domndsca No. 2 (Alex. lp-
silante Voda), fila 43.
 WO= ROMINILORt 65

nu se stinge 6menir i sä nu cheltuésce amblandtt in judeckr multe vreme,

pentru acésta ami orinduitù 4 intocmite depertamenturT. Celü d'antaitt, asezatil
Cu boerir marl mazilr de-n trépta antaia ; cclii alt1 II-lea cu din cer-l-altT ; celti
ala 111-lea asemenea si celti de alti IV-lea asemenea.
Dintr'acestea dar, unu/ii si caute numar judeckile de criminalionü, iar cele-
lalte trer, pricinT ce sunt pentru lucrurr i datoriT.
Depertamentula de criminalionii, asezatil cu deosebitT boerT, are a urma pe
tke lilele necurm. atti cluterile i hoteririle, dupe pravile, in localuld orênduitil
la Domnésca néstre Curte, cu tke orênduiala sa, adece.: alti 2-lea si alt1 3-lea
armasii, armaseT, zapciir puscarieT, logofiter i altr trebuinciosT, gait numar
de Sambeta i Dumineca.
Cat pentru vinovatr, orT de Mari de la ispravnicti se trimetù, séti aicr se
prindù, si se inchiçie la puscerie i numaT deck si se aréte DomnieT mele.
InteacestasT chipti si aibe condici deosebite armasulti, in care se tréce nu-
mar deck numele vinovatilorti, aretândtt de s'aii trimisù de la ispravnicie, séti
de s'ail prinsù aice i aducéndii condica, se se arete i si se pecetluésce de
No!, cu hotkirea de a se judeca i sa nu se ceisnései de vel armasil, mar 'nainte
pane a nu se cerceta de judecaiä, care si dea in scrisù ce felti de pedépse se
cuvine a se face acelora, dupe oranduiala praviler, aretandti i capetele i sa
arete Domnier mele, cu anatora scrise in condice. i cercetarea si se face Pare
de zabave, ca oft curêndù si se osandésce, ség in grabe si se indrepteze
si se slob6de de la inchisére.
Ce16-1-altti Depertamentü are a ceuta, a judeca si a face alegere
de judecatä, ce sunt pentru lucrurr i indatorir, i se' urmeze cauterile i ho-
teririle sale dupe pravile, urmandti i obiceiulti pemintuluT, care acum ama
hoteritti si se energhisésce in pravile. Si are si acesta a se aduna la curte
cu 2 logoleter de Divanù i cate 2 de 5 bresle : 11 zapcir si fie nelipsitr.
si tie condice deosebita, intru care si se tréce téte cele ce se cauta inteacestù
depertamentù.
depertamentti, asemenea de o potrive la putere, ca cele-l-altil de-
pertamentil, si pezésce totti aceeasT orinduiale, dupe cum s'att çlisi maT susti.
departamentù' mal mare deck acestea, asezatù cu boierT marl ma-
zilT de intaia trépte, are si acesta si se adune in domnésca n6stra curte, afare
de Joia i Dumineca, i dupe prat*, flindil trebuinte, si la vre-una din casele
si judece se face alegere pricinilora celorù' orinduite la acestti de-
pertamentti si din porunca n6stra de ismíve si caute i pricinT ce Wail cAutatù
In ce1A-1-altù Depertamentù, ce i este maT micti deck acesta ; i de se va
intampla vre-unulti din eel ce se pricinuescti, si nu se multemésce la oterirea
aceluT Depertamenta si va cere Divanil, sä urmeze i acestù mar alesti Deperta-
menta cu cauterile i hoteririle sale, dupe pravile ti obiceiurile pemintuluT, ce
letona Romanilorel de V. .d. Ureehid. 5
66 V. A. liRECHIÀ

s'atl hotaritti acum, purtandu-se judecatoriT cu mare cercetare, fara de pismuire

si cu luare aminte si de este sa strice vre-o data vre-o hotarire a Deperta-
mentuluT celuT de josti, sä o strice cu pravila, cu cuvintti vrednicri i dreptti
si cu anafora, iar nu cu vorbe subtirl i sa nu cuteze cinevasT din judecatoriT
acestia, orT a sparge, séti sä ie scrisele a celul-l-altti Departamentti ce s'ail dattl
la cola ce se pricinuesce, fiindti-ca acésta nurnaT Domnia mea avemil a o face
de isn6va cercetandti aci pricina, de fata, in Divanuhl DomnieT mele.
Asemene depertamentuld acesta are O. urmeze lucrarea drepthleT sale cu Vita
orênduiala, InsA, treT logofeteT, 4 logofeteT de Divang i cate 2 asemene de la
fiesce-carele zàpciü i altT trebuinciosT slujbeT. SA se tie dar si la acesta De-
pertamentA condica deosebitti, Intru care sa se serie t6te cele cautate. La aceste
3 DepertamenturT sit fie si cite 2 vorniceI r"OnduitT, ca sA se tramitA, fiinda tre-
buinta, de la judecata, orT pentru vre-o cercetare, orT pentru ca sá caute semne
hotare, cum si alte asemenea.
Asemene si din ceT rênduitT sa pazésca la usile Depertamenturilorti, ca sa
nu lase pre nimene, orT-ce felti de omù ar fi, sa intre inlauntru, fara de numaT
pre co! car' pricinuescti i dupa orAnduialA pre eel ce face trebuinta a-T chiama
judecata.
Divanula DomnieT mele este sa se fad. de 3 orT pe s'éptLimanti, Dumineca,
Mercurea i Sarni)lita. Insä Lunea i Mercurea sa se caute pricinile ce sunt
pentru lucrurT i indatoriT, a carorti pricinl hotarire s'ati facutti de cele-l-alte
DepertamenturT i neodihnindu-se ceT-ce se judeca s'ail cerutti la Divanti, orl
dupti vointa Néstra, sétt dupit cererea lorti, cu judedata, amti otaritil a esi d'an-
taiasT data la Divanulti DomnieT mele, iar Sambata sa catamil vinovatiile. Iar
candti vre-o parte din ceT ce se judeca, nu se va otlihni la hottifirea celuT
maT de josti Depertamentü, si va face apelatie la celii maT de susti Deper-
tamentü, dupa ce se va cerceta a aceluT maT de josil DepartamentA hotarirea
Cu Vita pravilnicésea luare aminte si se va Intäri ca o dréptä i dupä pravilä,
iartisT nu se va odihni, ci va core apelatie la DivanulA DomnieT mele, se va
infáÇia cu celti ce se judeca si se va mal cerceta pricina i cand se va gasi
otaririle ce s'ati facutil de la acele 2 Depertamenturl drepte i cu cale si se va
cun6sce cum ca de-n destrOnare i pismä nu se odihnesce, unula ca acela este
sa se pedepsésca de catra Domnia mea spre pilda i altora.
Vel LogorétiT datorT sunt sa gatésca Divanulti DomnieT mele, sa pule la
orênduialA zapciiT, ca sil alba gata po cei ce se pricinuescii, cu OW cele tre-
buinci6se, adeca : cartY de judecatti ale celort1-1-alteDepertamenturT, i sineturl,
marturiT, cum si alte asemenea, pentru ca sa nu iasa la Divanti negatitl
pentru ca sa nu se Indrasnésca cinevasT, din ceT ce se judeca, sa dica cti-I lip-
sesce cutare scrisóre, séil cutare marturie, fiindti-ca unult1 ca acela, este sa se
departeze, i Ve! LogotetiT vorA avé a rëspunde pentru lenevire i nepurta-
 iSTOMA ROMINILORt 67

rea de grija. lar Divanulti DomnieT mele sg se facg Cu t6ta obicTnuita po-
doaba.
AmindoT D-loril Vel Logofetf, de 3 off pe s'épOrnang, Martia, Joia §i Vine-
rea adunandu-se, sa caute condica de ravw §i. aductIndil pe zapciT, sa cer-
ceteze de s'ail cautatil, de s'ati s6var§itil pricinile jaluitorilortt, de ail venitil
rëspunsurile de pe afara §i mumba§iril eel trime§I §i cele-l-alte. Catre aceste
sr. MIbà purtare de grip' spre a sevër§i intaiti pricinile celoril de afara §i eel
maT vechT, ce att data jalba mal dinainte, acoja intaitt sr. se judece §i nu sg
dea rêncitt celoril de curandil, pentru hataril.
Cand de isnóva sa cauta vre-o hotarire a vre-unur maT de josil Deperta-
mentti, sa nu se chigme judecgtoriT aceia §i sa se intrebe in ce chipil §i pen-
tru ce ail hotaritil acelti felil acea pricing, fiinda-cg acésta este atacsie, de vrerne
ca ace§tT judecatorT cate ail a c,lice le-ail scrisil in cartea loril de judecata. Sa
se tie condicT deosebite intru care sa se tréca in perelipsù' t6te ra'va§ele ce
se dart §i in ce chipil sa oranduesca §i hotarirea DomnieT mele §i zapciulil,
cu létulti, luna §i c,liva. Aceste condicT sä. fie la totT logofeteiT, care dupg dato-
rie, dup. ce se orênduescil ravwle, sr, le serie in condica, precum s'arl qisti
maT susù' §i apor sr, le iscglésca §i a§a sg se dea jaluitorilorti ; cum §i cele
ce se orênduescil pentru pricinT a se cauta afara, la judete, cu aoestaT ehipil,
dupa ce se iscglescil, s'a' se pecetluiascg ; ca de se va gasi veuntt rava0 datil
In mama' de zapciti sétt jaluitorilorti, netrecutil la condicg, sa se pedepsésca,
cercetandu-se celt1 vinovatil.
De se va intêmpla in vre-o sptilmang sil se stringa judecatT multe, sti ne
insciinteze D-lort1 Ve! LogofetiI, ca sg facemtt §i intealta ji Divanil, sa nu aro-
tepte eel cu pricinile.
Pentra judeatorI. Pentru ca sg urmeze ale judecatiloril, nu numal cu bung
orênduiala, ci §i dupr. pravilg §i dreptate, pentru acésta amti alesil boerT ce
scitt a-CAM pravila, cat i obiceiurile pamintulut §i i-amil oremduitil judecatorf
la numitele 4 DepertamenturT. DecT judecatoriT totT, dupg netilgaduita datorie,
sg se stranga la DepertamenturT de diminétg, sa judece §i sa faca alegere a pri-
cinilortt ce vorti veni, cu tail felultt de nevointa', cercetare §i luare aminte,
urmandtt orêndueleloril pravileT qi arëtandu-se spre ceT ce se judeca, cu dul-
cétg, far' de niel unù feltt de pismuire §i cu des'e'var§itg nepartenire la nicT o
parte. Sa asculte cu bung luare aminte, fge de mahnire, Vote cuvintele celoril
ce se judeca §i sg nu cuteze vre-unulti a injura pe cineva0, sétl sg-lil oprésca
de a-§T arta OM curgerea priciner lul, orT-ce felil ar fi, fiindti-ca de va face
vre-unulti vre-una dintr'acestea, se va pedepsi. Canonulil judecgtoriloril de orT-
ce tréptg ar fi, sr, nu primésca in casa sa vre-unulti din ceT ce se judeca,
ca sa asculte, orT jaiba luT, sal r6spunsulti, fiindil-ca acésta este mare strieg-
ciune, de vreme ce inteacesta0 chipil negre§itil sr, smerduesce auclultl s6i1 §i
68 V. A. 1111E01711i -
apol se discolifsesce a nimici dreptula si asTa stinghirézA si pre ceT-1-alV ju-
decAtorT la hotArire, si dinteacésta face trebuintA sA se zAbovéscA hotAririle.
DecT, ceT ce se judecA, cate indreptArT si rëspunsurT ad a lice, sl le spuie
tate inaintea judec'AOT, ca fiinda curatd gandula judecAtoriloril de alte s6pte,
s1 nemeréscA cu lesnire si far' de pismuire dreptula jalbilora pirisiloril si
rdspunsurile pirltilora, sA se scrie insgsl cuvintele carT le i;licd. JudecAtoril,
cu socotélA de obste, in cercetare de °I:10e, si Cu ganda de obste, totT sA ho-
ttirésol fArl de a nu se socoti unula séd doT dinteinsiI, cli, ela este stApand ala
otArIreT, ski mal mare decat cer-l-altT la lucrarea acésta a judeateT ; jude-
cAtoril sA. ail:A manile séle spglate intru Dumne4ea si intru pravilA, adecA,
sA fie tem6torT de Dumnelea si dre0 si sA nu-sT intine manila séle cu pri-
mire de darurT si miturT, eAcT cand vre-unulil din judecAtorT se va ar6ta cA
ail luata mitl, unula ca, acel A grea se pedepsesce.
De se va intêmpla pricinT multe, sA fie datorl top' judecAtoriT de a se stringe
la Depertamentd, la ceasil orinduitil si sl caute deobste pricinile, iar nu unulil
séti do!, fiindil-cA cAutArile si hotAririle trebuesce sl se facA de fatA, iar nu pe
sub ascunsil.
Judecatoril feorte bine sr" iea aminte, sä nu hotArésc5 altele de fa0 si apoT
sh iscAléscA pe sub ascunsil alte hotArirT, impotriva hotArireT aceT de faVi,
fiindd-cl grea se pedepsesce.
JudecAtoriT sl nu intre nicT-odatA in vre-o nedreptate, ail pcntru prietesuga,
séd pentru rudenie, ad pentru frica vre-unuI obi aza maT mare, iar carele din-
tre judecAtorl se va afla judecanda cu hatara de prietesugil séa de rudenie,
si va cAuta spre °brazil, iar nu spre dreptate, grea se pedepsesce.
Asemenea si celti ce se silesce de vr'unti obraza maT mare si se va afla cl
face nedreptate si nu ne va insciinta, éste O. se pedepsésed fürte grea, spre
certarea bicisniculuf ce s'a temutil mal multa de sila aceluT unti boilril ca si
dinsula, mAcar si mal mare in 4ilele acelea, deca.t de Dileti, de pravilA si
de No!.
JudectitoriT aT vinovAtiilord, sil urmeze la cercetArT si hotArIrT asupra Ile&
torilora de rele, cu unil ganda, dupA pravilA, si NoT cercetanda ale lorti, fatA
funda In Divana, SambAta, si gäsindd oranduirea dréptA si dupl pravilA, orT
vomil cumpaa-o, orT voma intAri-o.
Cel ce se cercetézA de cAtre judecAtorr pentru vre-o fapt'A rea, de vorti mAr-
turisi indatA cele ce intrebT, sa nu se crécslA numaT cleat de judecAtorT, fiindil-
cA p6te, séd de frica pedepselora, ski din uriciunea vie0T lord, sa mà'rturiséscA
cele ce n'ati fAcutil. Pentru acésta, judecAtoriT sb'. cerceteze si sl caute si alte
semne pe din alarA.
Niel din judecAtorI, nicT alta cine-vasT dupl afarA, sl nu dea capil si pravilA
la mána unuia séd altuia, cu care turburA socotéla si gandurile judecAtoriloril, ce
 ISTORIA ROIANILORt 69

facd la pricina ce se cautg, ei prelungesce hotAririle, din care prelungire se pri-

cinuesce stricAciune la amindoud päAile ce se judecl. lar care din cel dupl
afarA se va intreba, sä aibA slobolenie degvéreitd sli mérgA la judecatA cu pra-
vila acea ce va avé ei aréte aceld capti ce se cuvine la pricina ce se cautil,
pe carele judecAtoril crec,16ndu-ld cuviinciosd ei alcAtuitd la pricinA, sA-16 pri-
méseä fArA de pismuire.
Din judecAtoril de a doua tréptA, a acelord 3 Depertamente cercetándd pri-
cina, inv`etatl §i isbutitT (ispititT ?) la ale judecdfiloril, dintr'acestia de se va in-
têmpla trebuinta, vomd orindui in loculd unuia din doT ispravnicT judetelord
ei in loculti sèd vomd orándui altulet la Depertamentd.
Iar judecAtorilord acestord tuturord de la cAte felurT DepartamenturT, pen-
tru ca sO aibA ei indestularea lord, ca mal multa s'A se siléscl ei sA se pgzéscA
curag, le dgmti léfä, pe lung, dupl orinduiala ei starea fie-cAruia.
De vreme ce vedemd cum ch. la pricinile ce se cautA, une-orT se eral obi-
ceiurile pOrnintulul, alto orT sA anirisésce, ei hotgrArile se facti dupO gánduld
fiecOruia, Mea de a ei le intemeia in pravill, ei acesta, pentru el nu ad vre-o
orênduitä, pravilä a obiceiurilord ; cercetAnclii obiceiurile li intArindd cele cu
cale, cu c4lutele indreptarT, adunAndti ei alte pravilT, amd fAcutd o pravilO, care
dupi ce vean"' arita-o la totl, tillnulcind'o fg pe limbo, románésci, vonnl
qi tipari-o, ca socotincld ei cinstindü ale pravileT, sil judece ei sA hotArascA
de pe pravilA ei sä. urmeze de pe acea. lar pana a se ti:pdri acea fi a se areta
de fatd, judecAtoriT sä. urmeze cercetAndil ale pravileT.
Pentru cel ce se judecd. Gel ce se judecA de orT-ce feld de rênduialti séd tréptA
va fi, orT tëranü sed boiArd, orT de bund nema, sétt prostti, sä, ésA la judecatA cu
totd fauld de evlavie ei cucernicie. CAnd cine-vaeT din ceT ce se judecA, obrAz-
hicesce, séd aruncá, judecAforiloril, in lAuntru la Depertamentd, cuvinte de ocarA
ei de necinste, orT stApAnindu-se de fumurT, séti rezemânduse la vre-und °braza
mal mare, pro unuld ca acela, orT-ce felti ard fi, sA-15 aréte judecgtoriT indatA
prin anafora, scriinda §i in ce chipti a obrOznicitti, pentru ca s'a se hotAréscA
de cAtre Domnia mea cilquta luT pedépsä, spre intelepciune.
CAnd cine-va, din cel ce se pricinuescd va alerga la vre-und obrazd mal mare
ei acelti obrazd va insciinta judecAtorilord, ca sä. se diafendifséscl, unuld ca
acesta, adecA ce ad alergatd, sä. se pedepséscA dupl orênduelile pravileT.
Gel ce se judecl, sä. cun6sel pre totT judecAtoriY de o potrivA la putere ei sA
nu socotéscA pe vre-und judecätord mal mare, séti mal micti, séd stápáhil allí
hotilrireT.
Pentru zapcil. ZapciiI sä, ala totil feluld de ascultare ei supunere la jude-
cAtorl.
InsueT zapciiT sA aducä pre cel ce se judecA, la judecatl, ei sä, stee li el de
fatl, pAnti cAnd vord lua sfireitd pricinile acelora ei sO nu-1 trimitA cu logo-
70 V. A. IIRECHIÀ

fetT §i cu zapciT de aT lori, fgrg numaT când va fi trebuintg, cu ceau§iT

Fgrg de hotärirea judecgtorilord sg nu indrgznéscg zapciil a face vre-unù he-
reket asupra vre-unora din cel ce se judecg, páng când se va da hotgrire
sg iea hotgrirea de la noT pentru sév'èr§ire.
ZapciiT O. nu se indrgsnéscg a aduce la DepertamenturT fárg de scire §i färg
de veste vre-unulti din cel ce se judecg, ci intAiil sg-T arte rgva§ti de jalba
ce este impotriva luT, §i sg-T dea sorocti de una ski de dou6 vile, adecg dupg
cum va fi §i pricina, ca s'A se ggtéscg ; iar de va fi °mg ca dupg-ce va afla-o,
p&te sg fugg, ski sa se ascurnlä, pre unulti ca acela pue la pazg, séti
lase luAndti und bunti cheza§5, pe ornü, cu scirea judecgtorilortl.
ZapciiT fgrg de scirea judecgtorilora sä. nu dea sorocil la cine-va§T, sétí
lase, cu niel unti felti de pricing.
Pre cela hotárttui., de-1 va fi gre§ala lur de vinováltie, sg-Iti tie zapciiI pfing
când voril lua hotgrirea DomnieT mele pentru pedépsa luT ; lar de va fi pen-
tru banT séti lucrurT, sä-Ri siléscg spre desëvgr§ita hotärire, !Ira de a nu mij-
loci alta' nimicù. Iar de va cere sorocti, iarä'§T prin insu§T judecgtoril, s'a, se
cerceteze de i-se cade a i-se da sorocti §i atti? §i de este omulil vrednicti de
credintg ? i dupg hotgrirea ce voril gäsi cu cale §i cu dreptate, sä se facg. lar
de va fi boerti, cele hotgrite s'A se aducg intälti la Domnia mea hotgrirea jui-
decgtorilorti, pentru ca sä. se urmeze dintr'a néstrg poruncg. OrT-ce felii de obrazil
aril fi, cela hotgritti sg nu vincyä lucrurile sélefgrä de scirea §i voia n6strA,
ci sá se facg anafora dupg orênduiala pravilelorü, §i mal întâiti sá se intgréscg
de cgtre Domnia mea.
DecT aceste or'enduelT ce amil hotgrátil Domnia mea a se urma §i a se
lucra §i in faptä a§ezändu-se §i in scrisù printeacestti domnescil ala Dom-
niel mele hrisovti, dupg ce s'ají cititü intru auqulti tuturora in Divanti, a
fi cu totit in deob§te insciintap §i a sci fie-carele datoria sa ; pentru ca sg
so pgz6scà in tòtä vremea asemenea i sä se ggséscg de fatg intocmirea
acestorti orênduell, poruncimti D-tale Vel Logoféta, sA se trécg in condica
DivanuluT, dupä acésta sä. se dea la S-ta Mitropolie, ca sg se pgzéscä in-
tru pgstrare, intärindd Domnia mea hrisovulti acesta cu insg§T credinta Dom-
niel mele IÑ Alex. lemil Ipsilante Voevod, martorT fiindù i prea iubiÇii fil Dom-
niel* mele : Const. Voevodti, Dumitra§co Voevoda cinstitiT boerT
marT aI .DivanuluT DomnieT mele : Pan Dumitrache Ghica Vol Ban, Pan Ni-
colae Dudesculil Vel Vorn. de Téra de sust, Pan Radu Vgcgrescu Vel Vorn.
de Téra de josti, Pan Pang Filipesculti Vel Logofatí de Téra de susti, Pan
Stefanti Pri§covénu Vel Logofatt de Téra de josti, Pan Stefanti Mi§oglu Vel
Spgtarti, Pan Ienache Vgcgrescu Vel Vist., Pan Scarlatil Caragea Vel Post.,
Pan Dumitra§co Bacovitá Vel Cluceril, Pan Ienache Vel Paharn., Pan Con-
stantinil Vgatrescu Vel Stolnicil, Pan Manolacho Kretzulescu Vel Comisti, Pan
 ISTORIA ROMANILORTI 71

Hagi Dumitrache Vel Slugerti, Pan Nicolae Vel Pitad' i Ispravnicti Pan Pan.
Filipesculü Vel Logorétti. Si s'a scristi hrisovult1 acesta in alù doilca anil
mntâieí Domnie a DomnieT mele, aice in éra Românéscg, in orastí scaunuluT
Bucurescr, la anult1 de la zidirea lumel 7284, iar de la späsenia lumeT 1775,
de Constantinti Dasclilulti slovenescti de la sceila Domnésca ot Sf. Gheorghe.

Numele cari sunt martore la acesta acta insemnatil, ne arét5, c5.

Domnitorulil avea in sfatula séti pre totI boeriI cel maI desteptI si mal
bunI românl. SingurI Spatantlii i Postelnicula sunt nume grecescl. Iacá
incà o-datä constatata, c5, déc5, téra a avutil de suferitil multa sub
domnia fanariotilorti, maI rara acestia ail administrat-o cu fanariotI,
ci cu boerI pdmintenl : C6da de toporil i pádurea !
Nu este lucrare oti6sä de a se pune in comparare chrisovula orga-
nisanda justitia, la 1775 luna Septemvrie, i insusI codicele de legl, care
fu publicatil numaI in 1780 Septemvrie, adic5, dupá 5 anI dela chrisova.
Codicele luI Alexandru Ipsilante s'a tipärita numaI la 1780 la tipo-
grafia MitropolieI din BucurescI. Este una 40 de 48 de file, pe dou6 co-
leme, din carl una cuprinde textula greca si cea-l-altä textulti roma,
Titlula codicelul este numaI In grecesce (1). In fruntea pagineI
cu titlu este o vignet5, avêndil la mijloca scutula cu corbula tinêndil
crucea in plisca çi sérele si luna sub corcíná, cu spad5, si buzduganil.
La stânga privitoruluI este o figurá intitulará «Dreptatea» tinênda cum-
p6ná la o m'Ara si spada la alta. La partea dréptá, s-tu Alexandru
Patriarchula TarigraduluT, alù cäruia nume ila purta Domnitorula (2).
Iatä titlula completa':
ITNTArMA'TION NOM1KO'N.
Hipt ebtaVocg, nal to5nu.5+ixovzog inC/A7C8 TI51, npvcylpitov, xact TI-5Y bcppotiaiv Tor.) TCpCVTOCIT6TOU
13),a.xEaq rthv &vonówcwv itq Ti) 7COXLTMOV. OkL Tiig el; Tò ih-15 ànocpeccitog ctilv dç T5TCOV 41£1
30USZ5ELOCOV 6no6icewv. Kal cop.pwvEc tthv TOTC:7J5V i6Ev.wv, Tan,/ (14 tt Ti) nXetstov ivxpIrpet Tsvo-
Ovan', !JET& Tetív Bucrloceliv acata:Tu6v. flp65 Ficv.pt6i) Toti Scv.o:Ecio camPr4i1tccv, nut npbg Tò TCOV ITTOX(51,,
IT%1ITÒ tp6nou 2cve7topiasov.
(1)0,onov1lriiv napà TO5 'Eus.GecTevco5 Eoporrecto xo.1 litTu)sonp4nic,ccitoo ilisp.6voç nacriq 05T-
1poAccxErzg. xoptou nopíoo 'Icoccvvoo A)46.v8pou Iwavvoo 'TIAótvri Botf,66th. Xatà
xp6vov r-i¡g 0.e01.71101:T8' elo'co5 AvOeveiv.g. Iapapxo-wrog TO5 ITCLVLSpOXOTLCOT6TOD kTponoMTB, Kupíu
nopEo PpyrropEoo. Ntiv Toncaq, nparcov inSoùiv etç Pw1lat.v.41v %al nc'apcov TV:t5vrav. 'Ev Tfi TonoTpa-
cpiq vg iiTcoTárnç Myrcpon(Ascoq 'Otyfypo6axEccç. 'Ev ETEL c corripEy CATC. %flTei jilvaEenT6p.epEov,
Vecrí faesimilea intregeT pagine, la finele volumula
72 V. A. URECHIÀ

Iatä, prefata acestul codice:

«I6) Alexandru Lin Ipsilante V. V. Cu mila luT Dumneded Domnti si °bra-
duitord a tòta Ugro-Vlachia.
«Cu cat éste trebuinciosd povätuitorulti la und calätora, ce va sa tréca in
locurY pustiT, ca sa nu ratacésca din drumil, in locurT neamblate si cu cat are
trebuinta de lumina unuld ce amblä intru intunericd, ca sa nu dea preste
präpastiT si adáncaturT, atat sunt de trebuinciése si pravilele la o politie,
ca printeinsele sii se povëtuiasca, spre chipzuirea dreptateT si a adeväruluT
si sa nu gresésca intru cea mal trebuinci6s6 si a téte1 buneT orênduiell pa-
zitérea, adeca judecata luT Dumneded (cad noT dupre chipuld celd Dumne-
deescd, nu numaY avemil a stapini pe pamintd, ci si a judeca duph asemä-
narea judecatoruluT tuturord, ni s'ail daruitd).
«*i macard ca intru sciinta si chipzuirea omuluT sunt 6resl-care schinteie ale
dreptater semgnate, dupa care fiesT-care, déca ard voi, péte O. se povätuiasca
spre dreptate, dupa. cum este disd : «cea-ce tie nu place, altuia nu face», cacI
intru acésta, coprind6t6re porunca téta pravila si tag dreptatea se intelege,
dar fiincld-ca curgerea anilord nu incontenesce de a schimba si a preface pururea
pricinile vieteT céle intêmplatére, pentru acea face trebuintä a avé o povatä.
mal pe larga. Dreptd acea, miluindu-ne Dumneded cu Domnia acestuT Prin-
tipatti, pe langa cele-l-alte facerT de bine ce ne-amd straduitd sa ar'étamd la
top de obste, si deosebitd la fieste care, am socotitd Domnia mea, ca acésta
este cea maT de folosd, nu numaT pentru buna petrecere a locuitorilord, ci
si pentru cinstea lord; pentru, ca alta maT multa defaimare nu péte a fi la
und norodd, si mal vêrtosti la cela de bung credintä, deck a vietui fara de
pravilä, adeca, séti sa nu aiba pravilT, séd sa nu urmeze dui-A pravilT. Intea-
cestasT chipti am aflatd Domnia mea pre locuitoriI ValachieT, care macard
ea une-orY urma impärätescilord pravilT, celord de obste, si alte orT obiceiurilord
celord pamintesd, care obiceiurT cu cuvintd ca sunt din vechime, se sirguia
spre a avé intarire. Dail cu téte acestea, niel pravilele pururea intr'untl
chipd Rama, niel vechimea obiceiurilord nesmintitti tinea. Ci, nand cu pravilele
strica obiceiurile, cand iaräsI cu obiceiurile se impotrivia pravilelord. Dreptd
acea, din inceputuld DomnieT mele, din multele grijT, care pururea ne coprindü,
parlejindd vreme, cu neincetato ostenelT am strinsd Domnia mea, insa din pra-
vilí cele ce sunt mal trebuinciése spre povata judecatilorti, jai% din obiceiurT
am alesd cele mal dese urmate in téra, asemënandu-se 6resT cum si cu pra-
vilele. Pe langa acestea si altele éresT care povetT, de insine alcatuindd Domnia
mea, din jalbile si pricine ce pe téte dilele se aducd la auduld nostru, acum
la ald séselea and ald DomnieT mele, (ce cu mila luT D-ded curge), am asezatil
noua alcatuita pravilä, ca und isvoda si indreptare tuturord cebra ce se vord
 ISTORIA ROMINILORt 73

afla judecandii, cu sfatd de ob§te §i cu adeverirea P. S. S. Mitropolitulut, a

iubitorilorti de D-çleil EpiscopT 0 a Velitilord boerilord DomnieT mele, ca
printeinsa povetuindu-se, drepte sg faca 0 ef hotgririle judecgOlord §i tot! ceT
napastuitT sg-§T afle dreptatea lord la limanuld bunelord pravilT, FO la totl su-
pu§iT noOri sa se arete biruit6re dreptatea. Cad judecata, dupg cum mil gisti,
este a luT D-gled. Dreptd aceea, catT s'ati invrednicitd acesteT dreggtoril de ju-
decittorT, se cuvine bine a sci, ca pentru orT-ce pricing vord judeca, celd ce se
va osandi de caträ din§iT tare, de dreptate, WI cu dreptate pentru orT-ce feld
de ving va fi, de o va obicni (odihni,?) Cu multgmitg §i fgra de carte% hotgrirea
judecatiT, nu maT remane a se osindi la judecata cea viit6re, pentru ca acestg
parnitntésca judecatg este a insu§T luT D-4eti judecata ; dar val de judecatoruld
acela ce va mitui la hotgririle judecgtilord, pentru voie veghiatg, séd va strica
dreptatea pentru luare de mitg, ski va trece cu vederea dreptatea pentru pizmg,
cad infrico§atti cuvintii va at*, ca und strâmbii judecgtord, de catra drep-
tuft' judecatord, in giva cea Infrico§ata a nefatarnicef judecgtr cer viitelre, qi nu
numaT acolo, ci §i aicT aflandu-se de Domnia mea, cu orT ce mijlocd viclenindd
la hotgririle judectiOlorti, sg scie, ce niel inteund chipd nu va puté scapa de
grea pedépsa DomnieT mele. Decl maT intaid a§ezgind orênduiala depertamen-
turilord, dupg care se cuvine a se indrepta t6te depertamenturile cele marT §i
cele miel, §i spre orênduiala lord hotaramti inteacesta§T chipti....»

Duph acésta urmézä materia codicela Acésta nu este numaI rela-

tivä la justitie, ci coprinde dispositiunI de natura cu totula regulamen-
tarä. Asia, chiar la primula capitolii, codicele regulézä, çfilele cand se
va finé Divana gospoda si felula pricinelora ce acesta va avé sa
cerceteze (1).
La Cap. II se coprinde obligatiunea pentru depertamenturY, de a tine
condicI de anaforale prin logofep cu praxis asi la telte depertamen-
turile s'a pazésca' afar& la use zapciii ceI micI al vatasilora, ca sä, nu
lase calabaliculil 001 de prisosa a intra unde se face judecata.»
La capit. pentru judecatorl (fila 8) iaräsl nu avemil decat dispo-
sitiunl de procedurä, sal chiar numal regulamente de ordine si disci-
plinä'.
aJudecatoril sa-0 pazésch manile lora curate catre Dumnelea si catre
pravin, adeca sä, fie cu frica lul Dumneleti, drepp si sä nu ¡ea miturl.»

(1) Ve41 anexa corespun46t6re.

74 V. A. IIRECHIÀ

La casti de indoiala tn vre-o pricina, judecatoriI sa arete Domnulul

casulti, «ca sä iea de la elü pov6turI §i invètatura, In ce chipil sà hota-
rascä'.»
La pag. 9 este capitolil pentru vechilI. E naivä dispositiunea I-a,
care slice, ca judecatorulti sä nu osândesca pe vechilti, ci pre edit' pre
care tliá represinta
La altil capitola afiamil o bunä dispositiune, care opresce pe cei pu-
ternicI de a patrona la judecatä pricinile celorü maI slabl, in interesulil
inlaturareI nedreptäteI pe calea favoritismulul (§ 4 de la fila 9 verso.)
0 bun& dispositiune In sensulil egalitätel este cea de la § 7 fila 10:
«cel ce se judeca, de orI-ce tréptä voril fi, sá stea In picióre cand se
judeca i färä de ilicù, f6rte cucernicI §i cu supunere, gräindil cu sme-
rire i r6spunOndii cu orêncluialä bunä la cele ce se vorti lntreba,
judecata este a luI Dumneqeil.»
Alta dispositiune bunä este cea dela § 1, fila 10 verso, prin care
se hotaresce, ca judecata sä se faca de fat5. 0 cartea de judecata sa
se citésca intru auclulti celuI osanditil. Hothrlrile verbal° nu maI sunt
valabile.
La fila 11 este póte pentru tntaia0 data introdusa in limbá, vorba
apelatie. Acestil dreptil de apelatie este importanta i destulil de bine
aaranfatil.
La fila 12 se determina rolulú zapciiloril ti mumba0riloril. Prin §
6, zapciiI sunt opritI de a inchide pre cineva farh' hotarlre §i fara carte
de judecata.
Ca sä tnceteze abusulil eiob6telonl ropii, adeca a banilortl, ce se
luaú ca amendä, dela eel ce eraa adu0 la justitie, prin mumba0rI, zap-
cal, sett copal-de-cask Ipsilante defige taxele legale (fila 12 verso.)
Copilulti-de-casä §i pithärnicelulti iea taxa cea maI mare, iartt aproqiI,
arm4eil i lefegiI iaù numaI pe jumsetate taxa.
Pe langa judecatoria Divanurilortt §i Depertamenturilorti, codicele Ip-
silante recunósce o judecatorie a mareluI Spataril. Ac6stä, judecatorie,
de care vorbesca § 1, dela fila 13 verso, este ca o politie a ora§ulut
Judecatorulil dela Sp5laria mare nu are a judeca deck pricinile, ce se
intémpla in mahalale §i intre bresle, dar §i acestea chiar numaI fur-
 ISTORIA ROleiNILORtt 75

tisagurile, precurviile, abdtäile 6menilord celord mai prostl, ce se in-

témpld hare (MO de betivl de carciume, de injuräturi si are a su-
pune sub pedépsä, pe eel vinovag la acestea. Tara nu are a judeca
alte pricinl politicesd, si ale Oraniloril, pentru cd pravilile ostä-
sescI numal pricmI ostasescl judeca i cercetézä, iar nu si cele poli-
ticescl, dintre earl stint i acestea, la care darnd voie sd judece acéstd
judecätorie, numaI pentru inlesnirea i odihnirea locuitorilord celord
prostI i pentru buna petrecere i orênduiala mahalalelord.» Cel ju-
decatI la judecAtoria SpdtärieI aù apeld la Divanuld Velitilord boierl.
Judecdtoria dela Spätärie este numal pentru a ajuta judecAtoriel luI
Vel-Aga. La acéstd judeatorie se defer& pricinile, ce le pote judeca
judechtoria Spdtarulut Vel-Aga maI are volnicie des6vérsità pentru
buna orênduiald a térguluI, pentru effindtate, pentru a nu face vicle-
sue' eel ce vindil, etc.
Institutiune bung este acea a judechtorieI de judetd, instituitä, pre-
cum v6c,lurdmil, mal !Maid prin circulärI, lar In codice trecutd la fila 14.
Ipsilante arétä, c5, a instituitil judecdtoriile de judete, cu condicard
judetiand, ca sd eviteze locuitoriiorù cheltuelele cu drumulil 'Ana la Bu-
cures& Judechtoril de judete sunt datorI sä judece pricinile cele po-
liticescl ale Oranilord, dup5, obiceiurile pämtntesdi i pravilele din acestd
codice, iar pentru pricinele plugdresd «sä, se urmeze pravililord ce-
lord orénduite pentru plugarl, care si acestea acum deosebitd s'ad
tAlmAcitil pe limba romanéscd.» Judecdtorri de judete nu potd judeca
causele criminale, precum de uciderl, precurvil, räpirl de fecière,
hainfi cdtre obste, fura de sfinte, hotfi etc.; acestea se judecd la Dom-
nie, dupd ce ispravniculd a Multi"' «examenele lord» (Art. 3, fila 15).
O fòrte important& dispositiune aflämd la fila 15 § 5, prin care se
infiinta o adev6ratä tabulc1, avadd a se serio In deosebite condid telte
documentele mosiilord din fie-care judetd.
Dupd ce Ipsilante a inflintatil judecdtorI in judete, apoI, la fila 16
§ 11, laräsI incuviintézà, ca i isp-ravnicil cand vorti avé timpù liberü
sá iea parte la judecatä impreund cu judecdtorula, dar acéstä volnicie
este mal multa pentru pricinile dintre t6ranI i mosiert
Aice este loculd sà aducemd, tot(' din codicele Ipsilante, in intregime
76 V. A. URECHLk

paragrafurile, earl se refera la drepturile i indatoririle locuitorilorù säterl

Eatä-le :
Locuitoriuld are se lucreze cace stepanului movier cAte 12 lile intr'und
anti, iarA de se va aveza stepanulti movid cu dinviT maT pe putine ile, vi se
va dovedi una ca acésta, se nu OM in urme se-T silésce pentru 12 file. De
vreme ce nu numal cl invoite cu dinviT insuvl ele, ci se cun6sce, ce acésta
este vi invelAciune, pentru vre-ung interesti ale see.
SA dea otavtina la douti 4ecT vedre o vadre, iare sl nu-T silésce se dea
banT, afare numaT de se vora aveza intre dinviT vi se vorti invoi amendoue per-
tile, atatti stepaniT viilorti, cat vi stepaniT moviilore. De vreme ce acéste otaltine
se vede ce este vechiti obiceiti pemintescti i cu dreptate, dupe cum ne-amil
adeveritti Domnia mea, atatil din hris6vele men'estiresci, cat vi din celea boe-
reset Dare pentru ca se nu se nepästuésch seraciT din incerceturile ce va in-
dresni se face vre-unulti din vinAricerT, la scrisulti vinariciuluT (de vreme ce
stepaniT moviilorti iaü otavtine dupe acelavl catastiche alú vin'ericerilorti) pentru
acea amt.' mal micvoratti Domnia mea vedrele de otavtinti, orenduindti acestti
felti de vedre insemnate cu fierulti domnescti, spre a se lua otavtine cu aceste
vedre, iare nu cu altele; decT orI-care se va dovedi celcanda acéste hoterire,
se se pedepsésce intocmai ca eel' ce face viclevugurT in cumpene i in mesurT,
a ell-oat orenduiale spanzure de la insuvT puterea stepanitorulta a fiesce-care
politil.
Nu póte a stidi cine-vavi vie fed. de voia stäpAnuluT flare cand
fere de a nu lua voie va sedi cine-vavT, in 1°4 ce era alesti de stb.panulti
movieT mal dinainte pentru trebuinta luT, atuncT sä-vT pia* ostenéla; iare cand
va sedi in loci'', ce nu era de trebuinta stepanulul, atuncT nu se vinuesce atAtti
celti ce at seditil Are voie, pentru ce stapanuhl movieT are a se folosi cu obicT-
nuita otavting.
Cand stepanulti moviei nu va pune vinù O. se vine pe movia luT, atuncl
p6te locuitoriulti cu voia stepanulul movieT, sA vinde, dande cate talen l unult1
de bute i cate o vadre
cand nemerniculti, adece locuitorulti ce vade pe movia altuia, ivY va pA-
resi via luT, in treT ani depline, nelucrate, atund stApanulti movieT se' arete
DomnieT mele i dandui-se scire, i Inca de unti anti soroctl, de nu o va
lucra nicT inteacelti anti, atund se o stepanésce stApanulti movieT. Inse aceste
sor6ce de treT anT vi de unulti, s'e se caute cand nu se va intempla' vre-o in-
tâmplare de mare nevoie.
Locuitorulti are se dea clecialA la stepanulil pemintuluT, pentru tòte ro-
durile ce va face pe movie, afare numaT din gredinile ce are imprejurule case!
luT, pentru care nu are a da nimicti.
 ISTORIA ROMINILORtf 77

LocuitoriT, pentru finulil ce voril cosi pc mo§ia ce §edti, orT pe alta, ail
sa dea dijma, din 4ece dal de flub' una.
Pentru grâulù i oriulti, ce sémana, aù sà dea din 4ece clar una. Nu-
maT sa aiba datorie locuitorulti a cara dijma acea cu insu§1 carubl sail la aria
stäpanulur mo§ier, dupa obiceiti; iar când, sail din lenevire, sail din nebagare
de séma, nu va urma dupa cum s'at'i clist i i§r va radica i graulti lur totg,
atuncr ispravniculil judetulur, sa al& a face implinire staptinulur moOer.
Pentru porumbil ail sa dea din 10 banip una.
Pentru stupT aul sa d ea de Oil matca cate banT 3, iar pentru roill nu
all a da nimicti.
Pentru caprele, ce ail locuitoriT, aù sa dea stapanulur mo§ier, de evil cate
bani doT, atatil vara catil §i iérna.
De la stanele ce voril fi pe mosie, are sa lea stapanulti mo§ieT dupa aqe-
zamIntulil ce va face, WI branza, sat banT.
Locnitorir, pentru rtmatoriT ce vora avé, nu ati a da nimicil stäpanulur
mo§ieT, dar niel sa. indräsnésca bage rimatoriT lorii in padurile cele oprite,
adeca in acelea ce vorii avé deosebite stäpaniT mo§iilorti pentru vinlarea ghin-
qeT, ci mntâiú sa se tocmésca cu stäpaniT, §i a§la a§ezandu-se sä-T bage, iar catT
voril indrasni sä-§T bage rimatorir lord fära de tocmala, uniT ca aceia sa. pia-
tésca stapanulur mo§ier pretubl acela ce putea sa iea §i de, la alg
Locuitorulil de va fugi, sail de va muri fara de a nu avé mo§tenitoril
de aprépe, ski de departe (de nu va fi datoril la visterie) stapanesce cela cu
rno0a gradinille aceluia, cu totT copacil col roditorT.
Stapanulti mo§ier alego celil maT bunil locil alO mo§ieT pentru trebuinta
lur, dar nu are voie sa iea loculti, ce s'a deschisti §i s'a lucratti mar 'nainte de
catre locuitorr.
Niel unil romauil nu are volnicie sa vineze pesce in eleqteulti stripanulur
moOer.
Niel unti romanil nu are volnicie sa. vîncJä vinO sail racial pe mo§ie, Mr'
de voia stapanulur, sail sa alba Meanie, Pa'r' de numar de se va a§eza cu sta-
panulil mo§ieT, cum mar susti s'ail 4isit
Locuitoruld nemernicil nu pote sg. faca m6ra, acesta este a o
face stapanulil moqier.
La balVt sunt slobo4T locuitorir a vana pesce, dandil stäpanulur
adeca din 10 pescr
Loculil ce-10 va cuati nemernicula, aded. locuitorulti, ca semene,
sail sa faca fînù, séti grading, nu pote stapanulti mo§ieT iea.
Dela perdelele de or, ce sunt cu fataciune pe mo0e, are sa lea stäpanulti
mo§ier de t6ta perdéua cate untl mielú §i cate talerT unulil, §i ail a vedé
acolo perdelele dela blagove§tenir pana. la S-tu George.
78 V. A. trRECHlit

X. Când stApAnulil mosieT nu va avé de lucru, sA lucreze locuitoriT cele

12 lile de daca, atuncT locuitorulil sä dea chte unä zlotil de casA, i sä nu
aTbA volnicie stApánulti mosieT, cAnd nu va avé de lucru pe mosia aceea ce
seda aceT locuitorT, sA-1 duc5 la alta mosie a luT, departatä, ca sA-T clAcuiascd
acelea 12 (pie, M'ara numaT de va fi cea-l-altA mosie aprépe de cea ce se aflä
cu sederea, ca de douë, séti celti mulat treT césurT, si de nu volt puté sä-sT
isprAvéscl lucru si trebuinta cu aceT lucrAtorT ce-1 are pe Ins'AsT acea mosie.

Capit. urmátora tratézá de datoriile ispravnicilora §i cauta s'A 1m-

putineze abusurile lora §i a slujba§ilora subalterni acestora. NicI acesta
capit. nu aduce dispositiunl de coda civila, séa penala.
Tota asemenea este i capitolula urmätora de la fila 20 verso, care
tratézá despre vorniceI, cam In sensula circurarilortt, de care maI susa
ama vorbita.
Dispositiunl de coda civila incepa abea la verso ala pag. 21, unde
se tratézá mal habla despre zestre. Nu infra in obiectulil nostru de
a studia dispositiunile codiceluI In privinta acésta ; totu§1 gäsima cu
cale a mentiona, ca zestrea remane inalienabila, (Mea s'a constatata
prin fòia de zestre, trecutd In o condica §i pastratä condica la o ma-
nastire (1). FratiI ceI gracI sunt datorI sä, marite pe surorile lori, dupA
putere §i cinstea némulul lora.
La § mo§tenirilora, fila 20 verso, fata m'Al-Rara nu maI are drepta la
mo§tenirea parintelui.
La cáminula pärintescil nu are drepta de mo§tenire decAt partea
barlAtésch, ca s'a nu piarc,1á numele familia Cu tòte aceste se reserva
femeei dreptula de protimisisa.
Averea mortului se face In treI pArtl: o parte pentru sufletula mor-
tuluI, o a doua pentru sotula r'émasa §i copiI i a treia pentru pa-
séa mo§il mortului.
Cei carl mora farä, copil §i t'ara rude, sunt obligatI a l'asa a treia
parte din avere la cutia de milostenie. Asemenea i aceia ce las& tes-
tamenta, séa diata.

(1) Mal% de casulil de forth majorg, chnd de exemplu zestrea s'a ;stricatil de ostirT
vrAjmasescT, de tálhaff, de foca, de cutremuri1, de inundatimil, d6c5. nu se dovedesce, eh
sopita si-a salvatd numaT lucrurile luT din asemenea cataclisme.
 I8TORIA ROMINILORtf 79

Trecema asupra cap. urmätóre tratânda despre Epitropit

Asemenea asupra capitoluluI pentru ImprurnuturI, pentru chizesie
constatama la cap. dobOnc,leI, cá acésta se limitézä la 50 talen l de punga
de banI.
Se scie ce plagä era In ambele principate camäta ; deci dispositiunea
márginênda camita, era bine venità.
Dar dispositiuni importante vina apoi la capit. pentru protimisisa. Am
aratata ce importan tä a avuta dreptulti de protimisisti In istoria pro-
prietátfi române i cum mosia a r6masa in mina Românilora gratie
acestuI privilegia. (1)
Ipsilante märginesce protimisula la fratI, la nepotl de frati, la unchia
si la copiiI lora (fila 37, verso). Protimisa aa incg, copártasil in mosie
de si n'ara fi rude, vecini i locuitoril cu cari Impreura lsi platesce
birula seù. Eatä si o speciala dispositiune relativä la protimis : (2)
« 6) Alex. Ionti Ipsilante Vv.
«De vreme ce ni s'ati adusti aminte pentru uncle pricinf, ce sunt cu indoiala,
In ce chipil se cade a se cauta dupA pravilA, Am socotitil s scrienill i intru
acéstit si s'a deslusimil cele de pravile rénduite. i intAiti, ni s'ati ariltatri pen-
tru dreptulti de protimisii, ce Mi rudele, pArtasiY, vecinil i datorniciI la lucru-
rile nemiscAtére, ce se vinda, in cAtA vreme adecIaú dreptula de protimisd?
§i cAnd acestil felil de protimis5 se stinge ? Pentru care, dupa pravilA,
cu cea cuviinci6s1 deslusire, cum c cAnd cine-vasI va vré sA vinslA nemis-
ditorulti sé'A lucru, are netAgAduitä datoriesd dea veste intdid la ruda lid ce are
de avalma stapdnire, iar de nu va fi acelif feld de ruda, sd dea veste la cele de
aprGpe a ha rude, de sus'd si de jaez, ad. si nepoff, fra(if, copiif de fraff si de
unchf, iar nu si ma multù. Dupd acésta la partas 1, mdcar si straint, cu care
pòte sd fie amestecatd mosia aceea, in una la imprejuras1i impreund birnicii.
Insa impreund birnicif, (ficemd, cela-ce plùtescü ddj d iia lord intr' o mahala, sed intr' un ii
Dupd acésta la cef ce ori in ce chipii se impreund cu vre-o parte a acelei
mosif. lar de se vord lepgda a,cestia top, cap adecd aü protimtsisd, atund fdrd de
temere sd anda aceld nemisaltord lucru, la verf-care s'ar inttimpla. Soroculd dar
de protimisisd se det, la cel ce sunt de lata, de 30 de pe, iar la cef ce lipsescd,

Vedl volumula I din seria de la 1700. Aci voina repeti mime c prin respectarea
legel protimisului, proprietatea a rèrnasa in mAnile Romanilora ai n'a trecuta atat de hita
lesne in acea a Grecilorti, Evreiloril, Armenilora -camittarI etc.
Condica domnésca No. 2, 1776, Nombre, fila 55.
80 V. A. tlitECIIII

luni 4; in cat celd ce are protimisisd" §i este de laÇä and se face 0 sinalagma,
adeca schimbarea vinderel 0 a cump6ratéreT aceltd nemi§dtorti i acela nu is-
cdlesce schimbarea, sd fie de totd lipsitd de jaiba lui, dupe" trecerea a 30 qile sd
nu fie nici de cum primitil; iar de nu va fi acela de fati, sd aibti a porni jaiba
de protimisisil in vremea sorocului de 4 luni i sd priméscd aceld lucra de la cum-
greitori, platindd prefuld ce all datù' acela 0 nu maT multil, flier pentru dobandl,
nicY pentru trebuinciósele cheltuelT, care p6te Va fi facutil cumphtitorula, fiindil-
cA nicT cump6rAtoruluf nu i-se va cere rodurile ce ail luatti inteacea vre
me, nicT sa se fad, andelogosil a dobAndeT 0 a r6delorti, ci una pentru alta :
dobanda pentru rodurT ; lar cheltuelele ce va fi facutil cump8ratorulti, sA le
pérdA, de ail sciutil ea ati avutù altulil protimisisie , s5. fie spre pedépsa
gl6bA, la unulti ca acela, pentru nebAgarea in séma, ce aréta la pravila ;
soroculd de 30 de dile, la ceT ce sunt de fatà §i de 4 lunT la cer ce nu sunt de
fata, are a se innum6ra, din qiva aceea, cand ail aflatti vindarea cal ce are
tin protimisise , (care 0 cu jurgmintil este datoril s'ä incredinOze judecata, ca
atuncT aù aflatti vindarea) §i nu din c,liva cand s'a facutil vindarea. i intr'a-
ceste soróce, de 30 dile la ceT ce sunt de fa1,6, 0 de patru lunI la ce1 ce lip-
sescti, se stinge protomisisil.
«Se mai gdsesce in rénduld pravileloriZ i de 4 ani sorocit, dar acesta s'ail g6-
sitti cu cale pentru eel ce lipsesat departe, orT pentru trebuintä de oblte,
sld pentru ald lord insql, séd flindil surgunifi, séd robifX, sea popriti ca vre-o
pricind deosebitd, cum de rezmerifd, 861 alte asemenea.
«Aqijderea, dal% de maT susti numitele obraze ce ail «tin protimisisd » §i
dupl ce se voril lep6da toV, de se va intêmpla niscaiva datornici al acelui
vorù' fi gata sd cumpere aceld lucru, ca acelaez pretil ce al data strè'-
inii, sti se protimisescd acestia decat strNnii, qi deceit aceftia sd se protimiséscd acei
ce ad sd iea mai multil, dupà cum fi acésta in rênduld pravililoril se vede
«Alil doilea ni s'ati arkatil pentru protimistl de cele nemiqcAtóre, ce se in-
partil in trimisie, care trimisie se face intr'acesta§1 chipti, impartindu-se adeca
periusia mortului in treT i dându-se o parte pentru pomenirile mortuluT, alta
la obrazult1 ce va trai dintre sotT cea-l-alt6 la p`arinOT obrazuluT celuT mortti
dintre soV. De se indreptéza pArinOT obrazuluT celuT mortil sA iea acele ne-
mi§c6t6re, care la impArtélg se dall obrazuluT ce traesce dintre sofi ; deci pen-
tru ca i acestii-felil de jalbe sà iea sevär§ire dupA pravilb, i dreptil, hotarimil,
ca in vremea ce se face impartéla periusiei acelui obrazd mortil sd se pretuiascd
ca 6meni de credinfd, alefi intr'adinsil spre acésta, impreund ca boieruld domnescii ,
orénduitil spre acestil feld de prefuiri, curatd i adearatd prefuire, dupd care sel
se numere tòtd periusia in haul, din care sd deosebescd intaiü a treia parte pen-
tru pomeniri, vréndil Domnia mea ca acea parte negrefitd in bani sd se dea, iar
nu in lucran i nemifcdtdre, dupti cunt prin deosebitil hrisovd Domniei mele pe
 ISTOBIA ROMINILORC 81

arNamil pentru danii fi pravoslavnice lucruri, rescumpërfindu-se cele pentru

pomenirT nemiFat6re de catre amêndou6 párOle, ce impreunit clironomisescil
pe mortti ; §i cu alá doilea cuvmntü, slt se deosibéscd acea a treia parte, ce are
811 iea obrazulil, ce trtiesce dintre sof1, i aceia in ban séü in lucrurT nemi§cát6re,
prOlindu se numaT cele nemi§cat6re, la a cárora nemi§cgtòre lucrurT cumpë-
raro sa se protimisésca parintil séú frafil mortulul ale rescumpera, ca nisce feuda
(0.0a) neamuluT aceluT, dela care §i cuvintulil celi¿ firesdi fi dreptii nu slob6de a
se lipsi, acesta protimiszl set se pdzéscei in veme orenduitcl, asemenea cu ma1
SUSii numite sordce de protimisisù , adecti de dile 30 fi de lunr 4, negrefitg, ne mal
prelungindu-se nimicii vreme, cu acestii mzjlocú sa se taje desgvAr§itil §i cele-l-alte
cuvinte in zadaril §i pricinuirile.
«Dreptil aceia, dupá acéstá deslu§ire §i luminare a pravileT ad a urma de acurn
inainte, t'ara záticnire judecatile PrincipatuluT nostru acestuT, la cilutilrile i ho-
tiiririle a aceluT felt1 de pricinT, pana ceind se va obfli fi cea de no1 facutcl antho-
loghie a pravilet, care pentru tac jalbele scristl, 1775 Noemvrie.» Acestil
chrisovü IIÜ avemti i in textil grecescil.

Ipsilante acorda, decl, protimisula in urma tuturora rudelort §i cre-

ditorilora i dintre creditori, celul ce avea sä ia suma mal mare.
La fila 41 verso, codicele cuprinde importantule capitola ahí ho-
tärniciilora. Constantinil Mavrocordatb hotärtse hotarnichle prin patru
judeeäti : 1) de 6 boerI; a 2-a de 12 boerI; a 3-a de 24 i a 4-a de
48 boert
Ipsilante desfiintézä judecata color(' 48, de sigurii mal' multa din
causa greutatfl de a se aduna atätia boert
Trecema asupra capitoluluI de-spre tiganl; asupra capit. hele§teelora ;
asupra cap. moriloril noue §i constaame, cä, codicele se terminä cu
capitoluld paragraffilora §i a termenilorú panä la care se potil porni
procese. Doue-lecl de anI revolutI, procesultt pentru avere nemi-
§eät6re nu mai pote a se face, (leca cele ce o mo§tenesce, o are cu bunä
credinta.
In fine codicele prevede çlilele In care nu pata locuitoriI sä, fie tra!;1I
la judecata. A§a in luna lul Aprile i Tulia §i de la 15 Septembre la
Octobre 15, nimenI de M'ara nu p6te fi trasil la jude'catä In ora§e.
Asemenea fin 12 lile ale Cräciunulul, In prima septemanä a postuluI
mare, In sept. patimilorti §i cea luminatä. Intr'acestea doue septemán1
niel birurI §i angarii nu se potil cere de la locuitorl de cata, ispravnict
Morid Romdnilord de V. et. Ureehid.
S2 V. A. MECHO,.

VII.

Cultura publicet sub Ipsilante.

Dupa ce analisaramil organisatiunea justitieI, care orI cat de neper-
fectä, este unil pasta. Inainte, cadí cauta a lmputina abusulil si a protege
dreptatea celul slabil, se cuvine sä amintima si ce a facutti, destep-
tult1 Domnitorti Ipsilante, pentru cultura férel.
Dama In anexa numer6se documente din Domnia luI, prin care Ipsi-
lante da scutiri diverse, bisericilorti çi servitorilorti loril i mönästirilorti.
Unele din aceste hriseive ne aducil lntre motivele de scutirl si esis-
tinta vre-uneI sc6le alipita pe langa o bisericä séi intínastire. AsIa
bunä eirä, este chrisovulil mönästirel Coltea, pre Muga care, sub Alex.
Ipsilante, esista nu numaI spitala, dar si scòlä publica.
Mal importante, din respectula culturel, sunt lucrarile, dispositiunile
Domnitorului acestuia, cu referintä directa la sc615.. Mal Intâiü Alex.
Ipsilante orêndui cercetarea stareI in care se aflail scélele din Bucu-
prin urmatorulti pitacù Domnescil:
«Io Alexandru Ipsdante Voevodfc i Doninü, (1).
«Pré sar4ia ta, pärinte Mitropolite, vr'éndti Domnia Mea a vedea scéla elinéseä
la starea cea mal huna care péte a fi, cu dascälT buril i cu ucenicl multY,
care prin silinça daschlilorti sh se procopsescä, atattl feciora de boiltrY, catil
alOT de mal' josti, étä randuirnil pe Pré San0a ta, s. cercetezY, ce réncluéll avé
scéla elinésa, adecä cap daschlf era, ca,V ucenicl avea, ce matimate le para-
dosia, cate clase, cate cata léfá avea dascaliT si de unde anume li se da ? Ase-
menea i pentru scéla slavonésca : catT daschll era, panâ la cati ucenicI avea,
ce invetäturil le da, si lefa dascälilorti de unde i cate catil E se da ? Dupä
acésta sä facl, Pré sfintia ta, cercetare de starea de acum la ce rênduélà se
aflä, atattí elinéseä catti i slavonéscä, catI dascall sunt, si de sunt bunT, In-
v4aff, si de se silesca spre procopséla ucenicilorti, ca-V ucenicT aù i ce in-
VétaturT le paradosescg anume, cum ami:1 (Asa mal susil, cate catä' lefa se dä
dascäliloril, de unde anume si de ati scéle, la ce locurT anume ? de Oto cer-

(1) Se afFA in Arch. Stat. in sect. istor. sub No. 51. L'arn publicatil intAia An. scol.
1863-1864.
 ISTORIA ROMINLLOlifr 83

cetandil, pré sfin0a ta, cu anafora sa insciirOzt Dormid mele. Acésta am

mea. 1775 Februarie 1.» serieDomnia

LL. S.

In 1775, Decembre 30, Ipsilante dete chrisovula prin care organisá

o Epitropie obstésa, de 8 boerl, 4 din cl. 2-a si 4 din cl. 3-a, aju-
tatI de 6 logoferf. Acéstä, epitropie are epistasia si purtarea de grijä,
a tuturorti trebilorti obstescI si se vorti ocupa : 1) Pentru mestesugurl
si altele folositésre pämtntuldi si pentru isnafuri; a 2-lea) cu podurile ora-
sulul si ala 3-lea cu scélele.
In chiar chrisovula de orkiduire a Epitropiel obstescI, Domnitorulti
Alex. Ipsilante qice boerilorti epitropl : 4.576 orénduimti epistap al sc6-
lelorti, care cu ajutorulti luI D-leti se vorti aseza, ca sa s6vòrsitI °Ale pe
largti prin domnesculti chrisovil pentru acésta v6 arkämti; fiindti dar
mal dinainte trebuinp, ca sä se zidésc5, scellä, sä, Ingrijiti ca sä, se faca
planulti, care mi-lil vet1 arèta si sá se gatéscá, felurimile cele trebuin-
ci6se si mesterft, ca In vreme sà se lucreze cu cele rênduite.»
Deja In 1775 Martie, Alex. Ipsilante tntärise o anafora a boerilorti
pentru reIntocmirea a dou6 scoll din BuourescI, dar numal In Ianuarie
1776 dä,Ipsilante definitivula chrisovil de reorganisare a Invètámlniulut
Etá acesta chrisovil In tòtä tntregimea luï, dar In tra.ducere, fiindil-cá
nu posedemil decAt textulti grecesca :

«Nimicil atan catre bunn train si adeverata fericire contribue 6menilortl, sén
ca sa m6' exprima poeticesce, spre buna lorn vetuire si fericire, ca inv6,tatura
incalqitä in sinti si imbratisatà de sufletele fragete. Cand tóte bunurile materiale
aril veni cu imbelsugare in viata omuluT, totusT acestea nu pottl sa faca pe
cela ce le posede, fericitti, pe cal timpti lipsesce invatatura.
«Invatatura e o pocIóba, care fémâne sigura, gata celoril vi!, cat si celorn
mort.T. CM ea (inv6tatura) ne invéta, sa examinamil ce e adev6ratil si buntl, prin
nisce regule fórte exacte, sa traimn si sa lucramil dupa. raOune ; iar in fapta
ne servesce de bunti conducatorti, de óre-ce premerge dreptatir si intelepciu-
neT si celor6-1-alte virtutl, si ne da economica tioi chiarn politica Ffi ne face sa
ne indeletnichrat cu teoriT ; si nu numaT ne face s5 ne ocupamn Cu cele de
pe pamintn, invatandu-ne sii examinamn natura lora, si sil masuramti distante
de tarl, hotare si marT, ci, inaintandti si maT departe, sa devenimn aerianT (sa
 84 V. A. IIRECHII

ne înälçàmù cu mintea in vazduhd) plimbandd °chit nostri la cele de suet

scormonindil (examinândil) cele ce sunt in eterd i descoperindd miscärile,
cursurile si distantele corpurilora cerescI ; i in urma ajungemd i sa cun6-
scemü, cal ne sta in putinta, i sa laudamil pe Dumnaileti, a totd fäcatoruld,
tocmaT ceea ce ne face fericitT, sa castigamd cunoscinta lucrurilord

«De asemenea ea impodobesce i infrumusetéza cuvintuld celord dela am-

vona ; iar pe 6meniT *privatl II aréta bunl cetatenT, de 6re-ce II face sa in-
trebuinteze numaT ratiunea i sä nu aiba altd scopd, deck binele comund.
D'aceea cele mal celebre orase, earl se distingd in privinta bunelord legT,
acum i alta data, facd, ca 6meniT sa se ambitioneze, nu dupa avantage i fo-
16se banescT, ci dupa intelepciune (sciintä).
«Asia dar tocmaT despre dinsa (invatatura) gräimd aicT, ea una caro este
tutulortt de mare folosd in viata, maT multd chiar ca cele-lalte bunurT,
suntemd dispusT, ca sá combatema, prin orT-ce modd, pe acel earl se opund
celorti c,lise de noT. D'aceea ingrijandd cat se 1)4:Ste, mai cu sémá de fol6sele
earl aduce ea straluciteT nóstre DomniT, däruita noua din partea luT Dumne-
cjea, am aflatd ea e de o trebuintä neaparata, infiintarea i imbunätatirea se6le-
lord si internatelord prin térk carT sunt menite a deschide pirae nesecate
mantuitére acelora earl hranescii dragostea invataturel, i acelora, earl prin bine-
facerile el, dorescti sä se ridice din starea ro-rd jósnica.
«DecT7 fiindd-cii am gäsitd in sc6la Domnésca din BucurescI catedre vacante
In presentti, neglijate din causa imprejurärilord temporale, isc6la lipsita de mij-
16ce, ca sa pótä sa intretintt mal muiçi deck doT profesorT, cum sunt acum, unuld
pentru limba i filologiä, i altuld pentru cursurile inalte, am crOutil Ca nu e
bine, ca O. o läsamd tad astd-felii, i sa nu o ridicamd la o stare mar buna.
DecT, condusT de acésta grip generósa, nu numaT am orênduitd si am imbu-
natatittt totil ce a fostil in neregula i tottt ce mi s'a parutd cri e putind, ei
am dus'o, prin mijlócele cuvenite, pana la punetuld acela; ea, aceT earl s'ad
adapatd din ea, O. nu maT alba setea de a cauta untt alt5 isvorti. Pe lânga
acésta, amd hotttrittt sa infiintrund alte doua scarf (institute) inferi6re, in cele
done' episcopiT, una in Craiova si alta in Buzatt, la earl sa póta sri mérga, &ea
vreatt, aceT tinerT, ce hra'nescil dragoste de invatäturä, spre a invata lectiile
gramaticale si poetice. De asemenea am inflintatil, aci in BucurescI, sc61a cea
vechiä de dialectuld slavonù, fiinda trebuinciosd i acesta, pentru cetirea
hrisévelord vechT DomnescT, call s'ad scristt in anea limba, astd-feld ca pri-
mindd profesoruld ce clupa timpil se numesce, léfa anuala din veniturile scóleT,
sri ingrijésca de scolariT s1, dupa hrisovultt nostru Domnescd, care se pu-
blica inainte. Dar asemenea, in tóta téra nóstra Domnésca, in fe-care oraseld
am pusti dascalT, aka de limba rel, cat si de limba slavonésca, pentru ea
 ISTORIA ROMANILORt 85

s nvete HOT cunoscintele elementare, ca ajungênd5 aceOia (copiiT) in virstrt,

sa nu fie ignorantY. In cat despre conducerea acestel §colT d'aicT din Bucu-
rese, credemil de cuviinta, ca sä. expunemil §i in presentultt brisova Domnescù,
ca s se pastieze nestramutate, tóte cele cäte s'ati hotaritti de noT deja pen-
tru interesulti §i binele eT.
Am numitti profesoff 6 la numtirti, speciali§tT in fie-care curstt alù lortl ;
2 pentru cele gramaticale, 1 pentru matematicT, adeca : de aritmetica, geome-
triä §i astronomiä (cosmografia), pe länga acésta §i de istoria, §i unultt de sciin-
tele naturale, 1 de teologia', §i unulù' de limba latinä §i italiana. lar celti de
sciintele naturale sa predea in limba elena, urmânda pe Aristottl, §i pe comen-
tatorii s5T. In eat despre celti de matematicT, déca s'ar ineempla sa nu posede
limba elenä, sà predea, séti in cea latinä, séti in cea italiana, adeca in acea, pe
care o cunósce mal bine. lar 16fa anualä a fie-caruia din ace§tI protesorT, sa
se dea, dupa gradulti de aplicare (silinta) i de capacitate a pers6neT, urmän-
du-ge apreciarea §i hotarirea DomnieT mele.
Ingrijindti in aeelaVi timpti de §eolariT lipsiti de mijlóce, ca ace§tia sa
caute numaT de carte, scutitT fiindti de orT-ce altä. grija §i preocupare,
pentru trebuintele vieteT, poruncimti, ca sä dea de ale mâncareT i haine tre-
buincióse la 60 din §colarT i anume la 12 din fie-care clash', carT sunt cincT,
dui-A cum spunemü mar la vale ; iar grija acestora s'o Ode pentru tot-d'a-
una epitropiT ale0, dupä timpù, despre care vomil vorbi la stir§itultt pi.esentuluT
nostru hrisovti ; iar ipistatiT (intendentiT) ceT numitT de noT, sä. s8v'er§6sett po-
runcile nóstre, fac'èndti cele ce trebue, i pregatindti fie-care lucrurile dupti
cum se cade, (lanai pe fie-care cJi eke o mas'a profesorilorti cu elevil ce so
vorti alege, i procurändù de dou5-orT pe anti, la ceT 60 qcolarT haTnele tre-
buincióse, tóte de acela§5 felti (uniformä) §i sä dea séma'. despre Vote, Po
fie-care anti cätre EpitropiT numiT. lar fiinat-ea epistatiT susti-4i§T aT seólel
sunt acefa§T cu acer ce am5 oraduitil la alte servicif, wet' dot osehitr al
scóleT, adecä unulti din ceT d'intäT i unulti din alù doilea anti sA primésett pc
fie-care antt, din veniturile §e6leT, o mie patru-sute-patru4ecT (1.440) gro§T (let) :
celti din eel d'intg o mijo opt-lecT (1.080), iar celti de alit' doilea treT-sute §ése.
lecT (360). Dar in fie-care clasä numimti untt eforti, sétt pedagogii, barbattl cu
vaza §i bunä purtare, earl datorT sunt sA supravegheze pe baetl in tóte
carile i umbletele lor5, in catil niel unultt din §colarT sa nu se p6rte
§i sit rtu fie lene§ti. In fie-care camera. de §colarr, (pe care le voimii spati6se,
in at sa p6ta fi ocupate de multi), sa pazéseil cate untt servitor5, care sä
ingrijéseà de curatenia §i de cele-l-alte trebuincióse elevilorti.
BaetiT ce all sa intre i sa duca viata in §c61a, O. nu fie mal miel ca de
7 anT in v'èrsta, niel pre de altä parte prea inaintatr, séti nisce lene§T i greoT,
In cat sit abatä buna-vointa a celori-l-altI ; i aceia sa fie nobilT, adeca fiT de
 86 V. A. ITRECHli

boerl, dar cadutr in sgracia, sat scoboritorT din boerl, earl se chiama.
sat 0 strainT scapataV precum §i mojicT çitgranT, cärora li este data, agri-
cultura i pastoria, 0 se distingil in privinta lucrareT parnintulul, sal pascerea
viteloril.lar bäeii negustoriloril i lucrätoriloril, ceT earl aril don, dupa ce capëta
cate-va cunoscinte de carte elemental* sa fie scutitT de §c616, i sa imbrali-
§eze o meserie, dupa cum consimtil parintil Iorü, av'èndil in vedere inclinarea
lord firésca. Mara de copiiI lipsitT de mij16ce, earl potil a se hrani 0 a se im-
braca din ale §c(51el, dupá cum am disti, ace, cal, din eel cu stare bung,
vreati sa facá parte din elevil internT, ca sà stea i sa mänance la masa co-
muna, aceT sunt datorT sa platésca epistatuluT §eòleT, dupa analogia, pentru hrana
la mânchrile ce li se punù inainte. EleviT incepgtorT, dupa. ce se volt
esercita, in continuù, pe timpil de treT anT, numaT la carte (citire i gramatica)
apoT sA. incépa i limba latina, ca in curet de treT anT in acela§T timpù,
alba destula cunoscintà de limba gréca §i lating, dandu-li-se de inv'étatil pe
ceT mal insemnatT din autoril acestoril limbY. Dupa. acea, pe rêndil, in 3 anT
sa se ocupe, diminéta, cu poetica i retorica, facêndil teme de limba elena §i
latina, §i mal cu séma cu studìulü «moraleT» luT Aristotù. lar dupa pranzil sa
se predea limba italiana, déca ar vrea cine-va s'o cunósca. TocmaT astù-felil
esercitatT fiindù, in cursil de 9 anT, i posedAndit cunoscinte destule a-CAM in
privinta celorù gramaticale, cat 0 a celoril enciclopedice, §i mar cu séma avêndil
o esperienta satisfacaóre de cele-l-alte limbT, sa mérga apoT ca sa urmeze
, in treT anT intregT, sá se predea, in timpulù' dimineteT, arit-
metica §i geometria, iar dupa prânztl (p. m.) elemente din istoria, cu geo-
grafia istorica, in orT-care din sus-disele dialecto. Dupa acésta, diminéta, sa
se asculte filosofia luT Aristottl, iar dupa prânzil astronomia (cosmografia). Dui-A
ce inv'étatura despre fie-care sciinta. li este suficienta, sa ésa, apol din §c61a,
aléga-§T fie-care viéta ce doresce, séú bisericésca sal politica (civilA). Iar
cele cincT clase din care, am qisti mal sustl, ca vomil alege 12 §colarT se-
rae!, sunt acestea : I-a este acea a incepaoriloril, car! urméza 3 anT hide-
letnicindu-se numaT cu gramatica ; a II-a e acea a inaintatileril in virsta, §i
duréza totù trel anT, in earl' materia percursa va fi limba grécä. i latina; a
treia, tot de treT anT, cu limba gréca §i latinä, gramatica, poetica §i retorica,
urmate Vote acestea de teme pentru esercitifi, precum 0 de limba italiana;
in a IV-a se va preda, aritmetica, geometria §i istoria cu geografia ; a V-a i cea
din urma va avea, ca materia de invèlatil, sciintele naturale (fisica) i astro-
nomia. Pentru earl vrai s'a imbrati§eze cariera bisericésca, oraduimil
in prea sánta mitropolie, unti clascä',Itt pentru sacra teologia, incercatil in pri-
vinta cucernicieT §i ortodoxieT (drepteT credinte) ; acolo potù frecuenta §i el,
totT ce!-l-altr din §colariT ajun§T deja in stare, ca¡I doresat O. se initieze in-
teinsa, precum i unù altù dascahl pentru musica. Pentru améndoT ace§tia
 1STORIA ROMINILORiff 87

orenduimil sa li se dea plata din partea Mitropolier, totil-cra-una prin bine-

voitórea consimtire si a Prea santier sale Mitropolitulil Ugro-Vlachier, parintele
nostru in Christosa, de óre-ce zelula sai pentru invetatura e mare, si de
óre-ce dorimil inaltarea clerulur.
«Pe l'Anga acestea poruncimil sa se facä urmatórele, in folosulil scolarilorit
Dupa ce diminéta se scóla din patil,. totT in scurtà vreme sa se imbrace, sa se
spele si sa se curete, apor sa mérga in santula templu;spre a aseulta s-ta le-
turghia, iar dupa intórcere, sa citésch' singurT, pana' la ora cea hotarita a lectiilorti,
cAnd sunt datorT ca tot'l sa vie in localula determinata ; apor dupa ce ail cititil
si dupa. ce 6re-cum att convorbitti intre eT, si sT-aa facutil datoria, O. mérga
la masa comuna. Dupa pranza, scolariT fie-carer clase, impreuna cu eforula, sett
pedagogula lora, sa se stringa la untí loca si sa convorbesca intre el, orl sa
faca gimnastica pentru miscarea corpuluT, in timpil de o ora, apol sa citesca
fie-care in parte, Oita la timpulti lectiiIorti de sera', si conveninda iar sa as-
culte pe profesorT, si dupa intórcerea din clasa, sa citesca iarasT fie-care sin-
gura.--Iar in timpula Duminiciloril si 4ileloril s6rbatorescr, ca sa nu r6m'ae
far% lucru Vita 4iva, sa citésca lectiile ce ail ascultatü, o mar cu séma BA li
se catehiseze din partea profesorilorti, si inv6täturile sacre ale credinter nóstro
ortodoxe, (in aceste qiie, sat si printre qilele gpt6m'aner, sa ésh o data, séti de
dou6 orT, cu eforula loril, si cate o data si cu profesorula, in locurr, carT nu
sunt departe de scóla, si acésta numaT pentru esercitia), iar sera sa convie cu
totir la masa comunä', si sa cineze impreunä, iar dupa cina, care trebue' sa fie
frugalti (cump6tata), dupa ce trece o ora', cand nu trebue de loot' sa vorbésca
1.65, ci cum se cade, sa se duca cu top in santulti templu, si dupa ce se rega
In domunti sa se interca fie-care in locuintele loril, si sti se odihnesca pe patil,
BALA când vrea sa derma, at si când nu vrea, si tóte acestea sa se faca in
ore prescrise si cu clopotelula. Aceluia care vrea, sa i-se permita sa citésca
pe patii, aprim,lit-i-se o luminare, sett o faclie (lampa) in fie-care apartamenta
pentru tail, nóptea. -- Asupra tuturora acestora sa, supravegheze pedagogula
despre caro am vorbita, care ingrijesce despre ordinea, traiultt si buna pur-
tare a elevilora, dupti modula ce am espusil mar susa. Deca *vre-unultt
dinteinsir se vede ca se pérta eat, punendil pe ce!-l-altr in desordine, acela
sa se pedepsésca, niel de cum supusa la bataie si biciti, ci prin mijlóce aco-
modate imprejurarilora, dupa cum numaI peclagogia ne invetti; iar intrarea
si inscrierea sa se faca fie-caruia din cer 60 elevrs'éracT, despre care am
vorbita mal susa, nu prin favorurT, niel prin mijlocirea altora, niel prin alta moda
de partinire, ci dupa aprobarea profesorilora, cu frica luT Dumne4ea, priminda
pe aceT carr merita si ail inclinare naturala catre carte, dupa ce eleviT apro-
batI de dinsir, voril da o promisiune in scristi, ea nu vora pleca del seóla
pang la fine, ci ca vortí asculta tóte cursurile. De asemenea si escluderea unuia
88 V. A. URECHIÀ

din eT, déca se intamplä, sa nu se facl din url, ci cu motive plausibile. Téte
acestea se vortt s'év'èr§i prin scirea §i voia serisl a DomnieT mele.
«Dupä ce am rênduitil acestea in modulti de susti, in privinta profesorilorti §i
elevilorti, traiuluT §i progresuluT lorti la inv6täturl, ingrijindl nu mar putinil des-
pro inflintarea §i stabilirea accstorti institute de invgtilmintti, am hotaritti ca
sa le facti 8it se sustie pentru totti-d'auna prin veniturT sigure. Clutandil la
sfintele m5nristirT, ce se glsescti prin OM Ora néstra, Domnésc5., i luandtt
in vcdere scopulti urmaritil de reposatiT lorti titorT, aded, cl ati inzestratil
aceste sfinte loca§urT cu mo§iile lorti, cu scopti de binefacere, nu numaT ne-
dreptii, ci §i necucernicii am judecatil cit este, ca sä* se fructifice de dtre vis-
teria Orel lucrurT earl sunt consacrate luT Dumneleti ; voindti pe de altä
parte a repara o fapta necuviinci6s6, de cat-va timpti introdusl, §i in acela§T
timpti a asigura scopulti ctitorilorti, ca lucrurile consacrate de din§iT luT Dum-
nei,lett, sl nu aducl altri serviciti, decat cola pläcutti ILA Dumne4eti, intaiti am
crequtil t6te mtínastirile din térti . . . §i le-am orénduitti ast-felri (sfintele
mtinästir1), in cat fie-care din ele sä se sustie prin ordinea introdusA de noT
supunéndu-ne uneT economiT severe, dupa cum se péte vedé in chrisovulti
edatti de noT anume pentru acéstl. parte. Jar ca O. p6tä s6 ne servésd pen-
tru treburile, de care am vorbitti, in acela§ti timpti pi6se li de unti folostt
comunil, le am data institutuluT de curêndil organisatti aid de nol, orêndu-
indti, ca fie-care din localitatile mtinästirilorti sl plgtésd pe anti o cantitate
mid de banT, adecä dui-A analogia vcniturilorti lorti, cantitate care, de la
téte, se ureil la suma de gro§T (lel) 6.000. lar cele luate dela alte mönästirT,
care qi acestea sunt scutite de a pläti vistieriel neistre Domnescl, tiindu-se de
mringstirile date, plätescti pe fie-care anri, gro§T (le!) 4.000, dupl catastifulti
pecetluitil Ott destinatiuneT lorti
«Pe langl aceste, Ve'Ondil eh' preotiT, carT sunt r6spanditl prin OM téra néstrl
Domnéscä, sunt . . . §i el numgrulti lorti e de 3.500, dupl catastifurile aré-
tate de cätre Prea sfintia sa Mitropolitulti, Domnulti Grigorie, respectabilulti
nostru parinte §i de catre cuvio§iT episcopT, am orênduitti ca fie-care din eT
sä dea pe anti cate 3 gro§T (lel), din earl jumëtate pentru cutia mileT (elei-
mosinel), iar ceT-1-altT jum'étate pentru §c6lä, dupl., cum pe largil se cu-
prinde in chrisovulti nostru Domnese5, datii separatil §i anume despre plata
preotilorti, care OM se urea la 15.000 leT 250 gr., ail sit so dea de doul orT
pe anti susil lisuluT institutti, atátil ca platä profesorilorti, cat §i ca hranl i
imbradminte pentru §colariT grad §i färä. mijléce, §i pentru cele-l-alte chel-
tuielT trebuinciése, pentru earl se va face anualti socotélä, care sä se scrie
inteo condiel osebitg, atatil veniturile cat §i cheltuielele §i se voril pe-
cetlui cu pecetea néstrA Domnéscl. ; de asemenea sä se serie in condica nu-
mitä cArtile qc61el, §i eke altele se lasä pentru §c616 de cltre bArbatT cucer-
 ISTORIA ROMINILORC 89

niel i iubitorT de Dumnedea, séti in banT, séti in obiecte, i sá se manipuleze

bine i piosa de catre epitropT. Iar pentru carp* sä fie unti epistata, ski bi-
bliotecarti credinciosti, ca sa OM a le pästra cu siguranta, si când va avé
cine-va trebuinta sä i-se dea spre uzù, dupa ce capta o adeverintä din par-
tea luT i apol sä ingrijéseà sä le reia i sa le depunä. la biblioteca. Tao acestea
ast-fela orênduindu-le i vrênda ea s'a se esecute cu strieteta, numimti ca eforl
si pe P. S. Mitropolita ala Ungro-Vlachiel, si pe cesí doT prea iubitI de Dum-
nedett episcopY, celti din Buztiti i cela din R6mnicil, si pe prea nobiliT nostri
boerl al acesteT stralucite Domnir, dela Banulti celti mare pang la marele Pos-
telnica, earl sunt datorI sä supraveghieze tóte lucrurile seóleI de &Are epi-
tropI si epistatl, in modula afetatti in presentula chrisova Domnesca, in catt
nimica dinteinsulti sa nu se tréca cu vederea.
«De asemenea si din cele ce anuala se stringa din fie-care m6nastire in
prea sfinta Mitropolie, in comunä. intelegere cu Mitropolitula, episcopii i cu
boeril, sa se faca cheltuelile necesare ale seólel prin epitropT, asupra carora
tóte noT avemü sä supraveghema, fiinda numal de datoria profesorilorri, ca
ne anunte indata despre starea scóleI, a elevilorri si a lectiilora ; iar când vomti
cauta socotelele anuale si ni se va infatisa registrele i condicele, déca vomil vedé
ea' din veniturile susti Oise séti din donatiunT, va fi ceva de prisosti, gandin-
du-ne, voma procede dupa trebuinta: séa le vonal depune, ca sä se intrebuinteze
pentru scolT, séti vomil märi numOrulti bursierilorti. Pentru intarirea, continua
supraveghere i siguranta a tuturora acestora, am facutri presentula chrisovrt
alti nostru domnescti, sperändti ea i ceT earl ne vora urma pe acesta trona
domneseti, férte stalucitT DomnI, vorti pastra nestramutate cele eke se face
cunoscutti prin acestti chrisova, de óre-ce privescil folosula comunti íi binele
acesteT cucernice Domnil i intärindu-lti prin propria nóstra credintä, pre-
sintäinù martorT, pe prea iubitiT fil aT Domniei nóstre, Constantinti-Voda
Dimitrie-Voda, si pe prea onorabiliT i nobiliT i credinciosiT marl' boerT al' Di-
vanulul DomnieT nóstre : Dimitrie Ghica mare Baal, Nicolae Dudescula
mare Vornica de téra de susa, Raducanu Vacarescu mare Vornica de téra
de josti, Banula Filipescu mare Logofati de téra de josti, Stefanti . . . .
mare Spat:aril, Jónti Väcarescu mare Vistiera, Scarlatil Caragea mare Pos-
telnica, Dumitrascu Racovitä mare Clucera, Preda Pro-vana mare Paharnicti,
Constantina Vacärescu mare Stolnica, Manolache Kretzulcscu mare Comisti,
Hagi Dimitraehi mare Slugera, i Nicolao mare Pitarti. S'a fäcutti presentulti
aid nostru chrisova, in altt II-lea aria alti DomnieT nóstre, pe scaunulti nostru
domnesca din BucureseT, prin boerula nostru marele logofela Alexandru, in
anula 1776, in luna luT Ianuarie, care scriindu-se in condica DivanuluT de
ala II-lea alit' nostru Logofëtti George Sutu, poruncima ea sä. se pastreze cu
siguranta in prea sf. Mitropolie.» (Tradusa de Murnu).
90 V. A. IIRECHIÀ

A§Ta dar nu numal In Bucuresd esistä §cóle ci In tcítä téra. In ca-

pitalele din judete esistä §colI numat romanescT. Iatä ce ne va es-
plica posibilitatea pentru guvernula din 1775, de a gäsi numèrula con-
siderabila de functionarI, de Wtá categoria, cu sciintä de carte. i nu
numal colï publice esistail In tríte pärtile, ci §i coli private. Däma
In. notä unú acta din 1777, din care se va constata esistinta unorii
asement §colI private i moduli] cum una din ele, acea din Ploescl,
a ILA Barbu Dascalultr, s'a transformata In§cellä public& (1).

Trebuinta de tnvètäturä tncepuse a fi simtitä §i am constatatir Incá

din istoria evenimentelortl din inainte de 1774, atätti esistinta ace-
stet trebuinte culturale, cât i neintemeierea tesel, ce unit o sustinil

(1) Condica No. 6 (domndsc54 Arch. Stat.

P. I. D6nine,
«Duph' jaiba ce a dath M. Tale Barbu Dascillulti din orasulh Ploeseilorti,
la lét. 1776 Noem. 4, pentru ca fiindh luminatg porunca'M. Tale de a se orên-
dui a fi fcólet. domnéscg la acela orasti Ploescl, spre invgtgtura copiilorti i ase-
z8ndu-se numitulù jgluitorti dascälti, cu jaiba s'a rugatil M. Tale, findh
scgpätatil i Cu copiT sà i-se orénduiasca i luT din mila M. Tale 6re-care aju-
toril pentru chiverniséla vieteT, si In. Ta ne poruncesee, ca sh" luamù séma
jalbeT ; vol sci M. Ta, ca dupg cercetarea ce Pa'curgmti, asTa ne incredintarginti
de atuncT inceice sä energhisesce acesta, adecg in totti chipulil se silesce, spre
invëtätura copiilorú, i am fostil insciintatil M. Tale, de atuncT, socotindil
isT va cäp'éta hrana vieteT de la pärintiT copiilortt ce-T invétg, dar acum viindtt
iaräsT inaintea nòstrg, ne arétä, cum ch de la pgrintiT acelorti copil niel o criu-
tare nu are, si este cu greü, neavêndti de nicgerT, niel o chivernisélg maT
vêrtosti afländu-se in sciipatAciune i lipsk cere mila M. Tale, dupg strgduirea
ce face cu invätätura copiilor. DecT ar6t5mil M. Tale, cum la Tärgoviste orasti,
din luminata porunca M. Tale, se afIg dascälil asezatti pentru invätätura co-
piilorh, care î este Ida pe lung, florinT 5, asTa i PloescI este orash si de va
socoti mnaltü intelepeiunea M. Tale, ca sg aseze si acolo la Ploescr des6vêrsitti
daschlti, sà invete copiiT i sä-sl aibil i elti totti aceasT léfg, cum are Dascii-
lulti de la Tärgoviste; cum va fi porunca M. Tale ; iar de nu, cum va lumina
duhula sfantti pe Ingltimea Ta asTa va fi, i aniT MgrieT Tale de la Domnulti
Dumnesleh rugämh su, fie multi' i norocitT.
Grigorie Mitropolitula Ugro-Vlaltid, 1777. Augusta 11.
Asupra acesteT anaforale, Vodg h Alex. Ipsilante a pusti, in 1777, Aug. 26,
acésth resolutie :
«Dupg cum ati gb'sitti cu cale si de trebuintg P. S. Sa pgrintele Mitropolita,
asTa sh urmeze, i rênduimil iargsl la P. S. Ta, ca aez1 ou rênduita Mai.»
 ISTORIA ROMkNILORT1 91

pina astáll, cd Domnia fanarioticä, ar fi fostil iezitil ori-ce curgere

de isvoril culturala românescil. Mal* mula lumia, va aduce asupra §c6le-
lora, reorganisate de Alex. Ipsilante, budgetula generala alil §céleloril
ce amil descoperitil In una din condicele domnescI din Archiva Sta-
tuluI, pe care-16 dämti in nota (1).

(1) Condica Domnéseil No. 7, din 1778 si inainte. Iatä statulti lefilorti das-
aflora si spesele diverse scolare la 1780 Mart. 17, precum s'att aflatti in acéstrt
condicä la fila 186 verso si inainte.
«Lefile dasceililoril fi envidio-4' copiilora pe o lund.
«TalerT 125, dascälulti Manasi ; 50 Dascalulti Neofitg ; 45 Dascälultt Teodorti ;
30 Daseálulti Pantazi ; 30 Dascalulti Anastasie latinulti, acestia top dascálT do
S-tu Saya ; totalti 280 talen. 75 talen T la un-spre-clece dascälT de Eparchia P.
S. S. Pärintele Mitropolitù, totalt1 355 talen, insä :
Talen: 25, Constandinti Slovanu cu Ipodidascalulii, aicea in BucurescT ; 50,
la alp lude 10 daseäli de prin orasele de afarg Po talen T 5, insä: 5, unultt
la PloescT suda Prahova ; 5, unulù la Thrgoviste suclii Dâmbovita ; 5, unulti
la Câmpu-lungti sudil Muscelti ; 10, dol la Pitescl si la mönästirea Argesti suda
Argesil ; 5, unulti la Slatina sudti Oltti ; 5, unulti la Rusi-de-Vede suda Te-
leormanti ; 5, unulti la Ggesci sudti Vlasca ; 5, unult1 la Gherghita sudtt 11-
fovù ; 5, unulti la UrzicenT suda Ialomita.
40 la cind daseälT din eparclria BuzfiuluT ; 20, untt dascalti la gramatica in
Episcopie, ing : 10, doT la Tirgu-Rimnicil si la FocsanT suda Slam-Rimnictt ;
5, unultt la Buzett ; 5, unulti la Saacti, totalil 40.
65 la 7 dascälT din eparchia Rimnicù, insä : 30 talen l untt dascalti elinescil
la Craiova, in mitoculti episcopier ; 10, untt slavonù ipacil acolo ; 25, la alp
5 dascAlI românescT in 5 judete, insä : 5 talen T unulg la Romanap ; 5, unula
la Válcea ; 5, unulil la Gorjti ; 5, unulti la Mehedinp, totalii 65 talerT.
176 la Ludi 44 ucenicT, Po talen l 4, insä : 4 talen T Antim, ierodiaconfi ; 4,
Pavlu Sin-Petru ; 4, Dumitru Sin-cämärasù Zaroiane ; 4, George Sin-MateT RA-
tescu, post. ; 4, Toalla allí GrämäticuluT cämäreT ; 4, Serafirnù Ieremonachti ;
4, Nichita ; 4, Grigore Ierodiaconti; 4, Nicolae; 4, Ioanti ; 4, Metodie; 4, loanù
Pamioti ; 4, Pavlu Sofialäti ; 4, Costache Micsunescu ; 4, Costache alti Post.
Constantinù Pamberfi ; 4, Mihailti Sin-polcovnicù' Ionitá'. Psimeno ; 4, Constan-
dial, nepot. Stolniceser Sultana ; 4, George alti luT Pfitrascu Logoffitù ; 4, George
Sin-Dumitru CApitanù ; 4, George alti doiceT Ot curtea gospod. ; 4, Apostola-
che Sin-post. Hristodorti ; 4, Teofanù monachfi, ot Dragomirno ; 4, Alexandru
TirnovicT ot pärintele Griveno ; 4, Canelo Peloponisis ; 4, Atanasie Peloponisis ;
4, Antonie Peloponisis ; 4, Hrisantil ierodiaconti ; 4, Ioantt de la Larisa (?) ala
arhimandrituluT Ioano ; 4, Partenie ierocliaconfi de la Antiohia ; 4, Georve
Vasilitt de la Ioanina ; 4, Hristodorti ot tans.; 4, Barbu Sin-Grigorascu do la
Grecr; 4, George Sin-Enacheval de la CáTnenT ; 4, Nicolatt NiconatisT; 4, Ioa-
nichie ieromonachtt ; 4, Toa* 4, Diamandi vnuk rfiposatuluI Episcoptt Rimnicti ;
4, Procopie Ierod. vnuk dasalulti Neofitti ; 4, Dumitrache Sin-Iordache post.
92 V. A. IIRECHIÀ

Anal 1775 este bogatil de documente din directiunea §colarä.

inregisträmil aci câte-va earl ati r6mas necunoscute pang astall :
Bocrulti Mihailil Cantacuzino Biv-Vel Spiitar, dupA ce a ridicat mönttstirea
Colea, a fiícuttl ltIngri m6niístire §i o §c4515. (1). Domnitorulil pentru cheltuiala
eT consacrti prin hrisovü dijma de la Ocna SIgniculuT.

In 26 Aprilie 1775 (2), Alexandru Ipsilante Incuviintézä ca mönä-

stirea Obedeanula din Craiova, sh nu mal fie mitoca ala mönästiret
Primesce acésta §i episcopula Chesarie, mäcaril ca Muth', Obedeanulii
o Inchinase Episcopiel.
Localula din mönästire se destinä a servi de locuintä doctorulul ce
se va Intämpla dup5, vreme In Craiova §i undf seminara, care sä pre-
gätésc5, candidatI la preotie, inv6ttindft cele orénduite 0 trebuincase la
ace'sta 0 lutind4 adeverintet de la dascalii ce se vora orendui
la acésta nidnastire, apol sä se arète la Archiereti, spre hirotonisire.
Domnitoruhl gäsesce asemenea regulare conforma cu diata ctitorulul
Obedeanu, ca sä fie In mònästire : «Spitalti nu name trupesc4, ci 0
sufletescil.»

Miuletti ; 4, Sin-post. Ecaterina ; 4, Grigorwu Clinceanulti ; 4, Teodoril Pe-

leponisiosti ; 4, Ianacache Popa Panaiotti Costoriano ; 4, Nicolae Braileanu, to-
talt1 176 talen.
Sinopsisii
Talen: 355 dascilliT din eparhia P. S. pilrintele Mitropolitú ; 50 dasaiT din
eparchia Buzgii, 65 eel din eparchia Rimnicti §i 176 ucenicT 44 po talerT 4,
totalil pe o lung 636, adicä §ése sute treI4eci §i §ése tocmaT.

I@ Alexandra Ipsilante Vv. etc.

«Acéstil, stung de talen, 636 lefile dascaliloril a t6t5. - éra §i hrana pe ucenicl
ale§T lude 44, al §c6leT ot S-tu Saya, cum se arétä la acéstä Ne, sit se dea
pe tòtä luna, cu incepere de 1 Ianuarie 1780, prin mâna P. S. S. Pär. Mitro-
polar', din rênduitulti venitti aid véleloril, dupii hrisovulil Domniel mele. Tolico
pisah, gvml. 1780 Martie 17.»
veoi condica Domnéscl dela Archiva Statului cu No. 3, pag. 20 verso, chrisovult1
mbnAstireT Coltea.
Urmezl in anexä chrism-tilt", ce am MUM in cond. Domndsc6, de la Archiva Statulut
cu No. 3.
 ISTORIA. ROMiNILORt 93

Ipsilante, ocupAndu-se, precum am v6çlutil, de scolile din Ora, nu

negligia, In interesula influenteI ce voia sä pästreze la Constantinopole,
de a ajuta si scélele din Orienta; asa In Cond. No. 3 de la Archiva
Statulul, la pag. 35, din 1775 Aprilie, afläma chrisovulO pentru talenI
300, milä, pentru Patriarchie, ca s'O tina cele dou6 scoll, elinä si araba,
çlice Vocll-Ipsilante: asi avkda nol mare dragoste, ca sä vedemil spo-
rinda si isbutinda Invlätura, nu numal aicea, unde Dumnelea ne-aa
däruita acésta obläduire, ci si la altä parte, care are trebuintä. . . »
In 13 Augusta 1775, Domnitorula Ipsilante se ocupä de sctila Dom-
nésca dela S-tu George-vechiti. Din chrisovula dela acéstä datä, se con-
stata, c5, acum nu maI träesce dascalula Popa Floreo, caligrafula Dom-
nesca cela vestitü, ci c5, dascälii actuali, amênduol paminteni, sunt
Constantina si Dragomira ; c5, dascálil rênduitI 0,a plan, dela Domnie;
cit intre ucenicil sc6lel sunt nu numaI copil paimIntenI, ci si sträinI
de prin alte ten. In fine, Domnitorula acordä diverse scutirI celora
doI daseän dela sc6la slavonéscá, si românéscA dela S-tu George-vechia,
dupä pilda vechilora si batranilora repausatI DomnI. Acestil chrisova are
de märturie pe fiI lui Vodä Constantina si Dumitrascu si pe boeriI
urmátorI

PanA Dumitrache Ghica Vol Banti, PanA Nic. Dudescu Vol Vornictl de Ora-
dc-susti, PanA Radu VäeArescultt Vol Vornicil de Iéra-de-josti, Pan Pana Fili-
pescu Vol Logot. de Téra-de-sustl, Pan Stefanil Parscovénu Vel Logof. de Tora-
de-jostl, Stefanü Misoglo Vel Spät., Enache VA'cAresculti Vel Vist., Scarlat5 Ca-
ragea Vel Post., Dumitrascu RacoviO Vel Slug., Const. Ianole Vel Pach.,
N. Bèrscanulti Vol Stol., Manolache Krquleseu Vel Comis., Barbu Stirbeiti Vol
SlugerA, Niculae Vel Pitara. Ispravnica allí acestuI chrisovil e numitti PanA Fi-
lipescu, LogofiltA ala preI-de-susti.

Décá la manästirea Obedeanu se institue una seminaria, putema

constata, cu documenta, c5, biserica totA mal numèra In stnula sèa unil
bärbati InOtati. In documentula greca donata AcademieI Române de
d-la N. Kretzulescu, In Maja 1889, documenta scrisa In primiI anl al
secoluluI XIX, dupà Alex. Moruzi, se amintesce de decäderea bisericeI
din causa abusuluI Mitropolitilora si a Episcopilora, carI pentru banI
94 V. A. tRECIiii

preoteati sate IntregI de Oran't nesciutorI de carte (1). Totu0 vedemil,

ca celil pupal biserica Metropolitan& din BucurescI, poseda unù pre-
dicatorù In 1775, de care Metropolitula era f6rte multamitil, 0 Dom-
nitorulù Ipsilante prin chrisovuld din 20 Noembre (1775), II' acorda, ca
r6splatire, scutiri i patru luçII; acesta era cuviosulù Alexi Erochirica,
acarele se afra slujindil de-a pururea f0 nelipsitü, nevoindu-se a face
didachiI, sérbatorile §i Duminecele pe la sfintele bisericI, spre folosulù
sufletelorù crWiniloril, dupa cum ne adeverimil Domnia mea din ana-
foraua Prea sfintieI sale Pärintele Mitropolitù, cum di fära lenevire 0
farä, pregetù urrnéza acésta bunä, slujba.» Acestù documentù pusù In
comparatiune cu desthrOrea din anuiù 1889 a predicatoruluI MitropolieI
din Ia0, lash' observatoruluI de ganditiV (2)

Artele Inch sunt In 6re-care desvoltare sub Alex. Ipsilante.

Pictura num6rä, destuI representantI, pentru ca el sa constitue loje
§i Inca de dou6 categoril de bresle : brésla zugravi1orí de zidariI 0
brésla zugravilorù de portrete etc. D'amil In mítá unù curiosil pro-
cesti (3) pentru tnOtAtura zugravie'l a unul copal, iladu.
lata acesta pasagia din acula citata: aMitropolitula si EpiscopiT din vreme aflanda
prileja, maT cu sérna in vrenturT incurcate si in maziliT de DomniT, prin mijlocula Marilorti
VistierT si ala Ispravnicilora de judete, fäceaa diaconT s'i preotT nepriceputl mal cu séma
in judetele marginase: la Teleormana si Oltenia (Oita) se gasesca sate uncle sunt ceT
mal multi tèrani preog si diaconl, fara sa scie carte, si altil din fruntasT qi nu numaT di
el insusl se scutesca de darT si angarale, ci si flil si gineril lora.
Archiva StatuluT, Condica Doinnésca No. 3, pag. 146 verso.
Condica No. 4, 1779. Iunie 10.
Constantinti zugravu urmaresee pe fiula luT Radu copal de casa, cael acesta
a data la elti pre fiulti stql sa se invete mestesugulti zugraveleT. L'a inv'qatti
cate tal. 30 pe anti unula si 1/9 anti, cat atis'éc,lutti la elti socotindti cä nu
va fugi Ora la sorocti (era de 14 aril') i-ail araatil tota mestesugulti si cu mes-
tesugula luT se hranesce si cere sa-lti OA la lucrulti zugrävieT.
Hoteirirea Gospodit .
«Negtisindu-se Cu cale ornü slobodti a se tiné ca una robti, fa'riti de voie,
s'a hotarita al fie nesupgrata Radu copila de catre Constantinti, hranindu-se
cu mestesugultt lift unde va gasi aci. lar luT Constantinti, cacT rail avutti la
mestesugti, sa-1 dea plata cea-ce se va gasi cu cale de catre mesteriT zugravI,
socotindu-i-se catre acésta talerT 30 pe anti si care sa aiba a-1 tiné Constan-
tina in sérna.»
 ISTORIA ROMNILOR.6 95

Musica cap6tä si ea organisare specialä.

LäutariI constitue corporatiunt
La 1775 se rénduesca vätafl de lautarl, cu dreptultt de a lua de
la tie-care nuntä câte unti lett s't unù ploconil de la fie-care lautartt
de '33 de ban't.
Sub Alexandru Ipsilante se Infiintézä la 1776 fabrica de bartiä (1).
Prin chrisovultt acesteI fabricÌ de la apa Leuta pe Batiste se c,lice, c5,
acéstä fabria, este fòrte trebuinci6s5. «atclitipoliUef (adica Statuluf) cu
trebuinta scrisorilortt, cat bisericei cu tiparitul4 cartilora.»
Este bine indicatä necesitatea culturalä ce Ipsilante cu patriotil
1

boeti din sfatultt lui, Indestulatt cu fabrica de bartie, altt cáreia chrisovt
este datil aci In nota (2).
Am aratata ca prima fabrica de bartie a inflin¡at'o Mateia Basaraba. Nesciinda d6ca
yola* trai ca sä ajunga Cu publicarea volumelora relative la inceputula secolultil ala XVII,
daa aci, In anexa, documentula ce ea am descoperita relativa la acdsta. fabrica de barde.
Eaki chri,sovula harturghiei:
«De vreme cä niel este lucru mal bunil i mal Dumne4eescil sub s6re, de-
cat binele i folosulti obstid si niel ca este lucru mal slavitil i mal laudatil
in lume decat cela nesciuttl a-lti face sciutil si a castiga pre ceia-ce Cu cea-co
le lipsesee ; datorie dar ail DomniI i obladuitoril t6ri1orti ca uniT ce sunt ca
nisce ptirintI aT patrieT, a se sili si a se nevoi, nu numai pentru ceia-ce aducu
iolosti la o parte, ci mal alesil pentru cela-ce cun6sce ca este de obste
folosü noroduluT si de podóba si fala patrieT, nevoindu-se a aduce si a 016
In stapanirea sa 6menI cu mestesugurI ce nu se ea in acea téra si pe ceT
ce vinil din voia lorìi a-T ocroti, a-T ap6ra i a-T ajutora, ca deprinOndu-se
paminteniT la mestesuguif straine, intâiú sa fie de cinste i podóba politieT
a doua sa nu aiba trebuinta a aduce din strain6tate acestù felil de lueru. In-
teacésta ingrijire i trebuinta aflandu-ne a pururea, cu care ne silimti in U:46
totti felulti de luerurT, ce aril puté fi de folosti t6riT si alü locuito-
Cuchipulú

rilorti, ce Dumne4e6sca pronie ne-ati incredintattl, spre sporirea economicT t6reT

acestia, spre iscusinta meteugurilor i spre aclausulti i bivsugulil acesteT
politiT, cumpanindil folosulüt6reT, ca orI-care din negutatoriI s'arti puté lucra
aicea in pämintulil t6re1, sa se protimisisca de cea-ce vine de afard, decT intre
altele, ce de eurêndtl, cu ajutorulil luI Dumnecletc, aú inceput6 de se lucrézti,
incep6ndu-se havturghii adica, facere de hartie, una ce s'ail facutil inca din
çlilele DomnieT séle reposatulil Searlattl Ghica V. V., cu t6te cele trebuincióse
ergalil, la apa ColentiniI pe mosia PundenT a D-luT Biv vol Vist Dumitraseu
Racovita si alta, care s'el inceputil acum din noti sa se faca la apa Leuta
pe mosia Batiste! suda Prahova, a schitulta Turbatir, din suchl Ilfovìi, care alta-
data maT fostil in téra acestù mestesugt1 de fala t6riT i fórte trebuinciosti
atila politief, cu trebuinta scrisorilorti, edt qi bisericel cu tipdriu1i2 cartilorei.
 96 V. A.

VIII.

Breslele, industria comerciulü sub Ipsilante.

Importanta ce am arkatii In urma, c5, au avutil tota-deauna orga-
nisarea breslelor& In Stain15 romanti, ne indemna a consacra acestora,
aci unti capitolil special&

((lar maT virtosti folose ob§tieT, una a, cerpiturile ce se aflA pe la florae,

care nefiindu-le de trebuinte are vrea se le lepede, dendu-le pentru trébe har-
turghiilorti, pe plate cu banl, nu le pegubesce, a doua cäqi suma banilore ce
se cuvine a se cheltui pe Baia ce vine din alte pArtT, nu iesä. din tére afare,
ci remene iare§T aicca in Ore, de se politifsesce §i pentru cad din nesciute
s'a fecutil §i aceste me§te§uge sciute §i aCt ce§tigate téra, ce nu avea, cea
ce-1 lipsia. Tate §i Domnia mea dupe mare rivne ce avemti se se se interne-
ieze §i se isbutésce aceste me§te§ugil in téra acésta, bine vremil a da mena
de ajutorti la acea ce este de trebuinte.
«Drepte acea, prin aceste hrisove ale DomnieT mele, femme acestti mile
Domnésee acestorü doue harturgliiI prin ponturile ce se aréte :
1. Funde-ca cu multe cheltuiale §i ostenéle s'atil adusti acestil me§te§uge cu
facerea hertieT in acéste tell de Nicolae §i Iane Lazan i se nu aibe volnicie
altulti a maT face harturgil, hire numaT ace§tia care s'ati aretate cu ateta pro-
temie §i revne spre pod6ba politiel §i te.reT.
La amendoue acestea harturgie se aTbe a sine liude 40 pentru trebuinta
lucruluT, inse 6menT streinT dupe cum i-ati avute renduiti pentru cea una bar-
turgie care este flicute maT inainte pe apa ColentineT, cu hrisovule reposatuluT
Domnti Alex. Scarlate Chica Vv. ot léte 1768 §.1 ale DomnieT sale Grigore
Ghica Vv. ot léte 7277 Martie 20, iar acum aceT liude 40 se-1 imparte la a-
mendoue harturgiile.
Ace§tT liude 40 se pletésce inteunii anti de °me pe talerT 4, call face
peste tottl talerT 160 §i se respundil la cemara DomnieT mele cu §ferturT, inse
la sfete George §i la sfete Dumitrie, prin mena mal suse numitilore, iar nu
intealte chipA, i sit dea la cämare chte 20 topurT hArtie i cende s'are in-
templa a se instrAina unule din ace§tia see a muri, se' caute altI se pue la
loce, iar suma de banT sit umble tote d'auna pe 40; orT unde s'are trAmite
unule dinteace§tia liude, see pentru stringerea cerpiturilorti sae la alte trebT
ale harturgiT, in pace se-§T aibe umbletele lore fare niel o zetignélä de &are
orT-care zapciti, cecI cine i-ar supera de ceva§T, zmintindu-I poslu§äniile in care
s'ati tremise unulú, ca acela se va pedepsi de calm Domnia mea.
0 prevelie ce o yore tiné in Bucuresci pentru vimblarea hertiel, intr'untl
anti se fie in pace de vatne, de fumarite, de coterite §i de poclonulti ceme-
re§icT, de schimbule galbenilorti, de felinare §i de téte altele der' obicInuite §i
neobicInuite, de nimicil se' nu se supere, iar de la unii anti inainte o vame se
pletésce, iar de cele-lalte ce sunt numite mar suse, tote se fie aperate acea
 ISTORIA ROMiNILORtf 97

Acést5 institutiune, Impreun5. cu industria i comerciulti nationala

ail prima(' dela Ipsilante o protectiune
Sub acestil Dornnti se tnfiint67.1 i bresle nou6, orT sà reorganiséed din
cele vechl, precum: brésla croitorilorti ; brésla croitoriloril din Craiova ;
brésla mAcelariloril ; br6sla brutariloril ; brésla cojocarilorti din Baca-
resol i Craiova. Damti In anex5, cate-va hrisóve relative (1).
Favorisarea comerciuluI nationalti este cu stäruint5, urmaritA de Ale-
xandra Ipsilante. Mal marele Staroste alù negutatoriloril are juridictiu-
nea aprópe deplin5, pentru tóte procesele negutitorescI. Aducemti aci
d. ex.: cartea negutitorilorti bogasieri §i macelari din BucurescI, din
care se vede In ce moda se favorisati comerciantil
«De vreme ce toV päminteniT negutitorT, bogasierT, margelarl ; de aicea din
oraquld BucurescT, cu jaiba ce ad data DomnieT mele, arätilnda, ea mal inainte

prävalie i pentru catit hartie se va sc6te din Ora' ara'rä, negutiltorula cum-
pärtitord sA plätescl vamg, la 100 doT.
CAW, cArpa se va stringe orT de aicea din térä, séti o va aduce din pär-
tile straine, vannä, sä. nu platésca, ca una lucru ce niel in vimprile vämilora,
niel in catalóge nu se coprinde, nefiindtt pfina acum niel de pomenita.
La mo0ile unde aù facuta morile i namestiile harturghiilora, dup. a§e-
zilmintula ce ad facuta cu stäpfinii mo0ilorti, pentru hacula ptimintuluT, pe fies}-
care aa sA dea adetuld dupä tocm616, cu ra'rà nicT unú adaosil chirieT, mrtcara
§i in vremea viitóre intrânda mo0i1e intealte mânT, aü cu vinclare, ski cu mo§-
tenire, orT cu vre-una schimbil ; tota in acestd pronomiona sä fie tocmelile §i aye-
zäminturile pä'zite i nestrilmutate, fait de niel und adaosti. Dreptd acea pentru
maT bunä. statornicie §i lesnire la energhie alil wztimintuluT acestora mal susil
numite harturghiT, intärima Domnia mea hrisovula acesta, cu ins6§T credinta
DomnieT mele hi Alexandru Ioana Ipsilante Vv. 0 cu credinta prea iubitilora meT
fiT Constantina Vv., Dumitra§cu Vv. 0 cu tota sfatuld cinstiOlora §i credincio0-
lora boerilora celord marl aI divanuluT DomnieT mele : Pan Toma Cretulescu
Vel Ban, Pan Nicolae Vel Vornic de Téra de suet, Pan Badea *tirbeid Vel
Vornica de Téra-de-jostí, Pan I6n Juliano Vel Log. de Téra de stisti, Pan Du-
mitravo Racovita Vel Log. de Téra de josii, Pan tefand Mi§oglu Vel Spätard,
Pan N. Brancoveanu Vel Vist., Pan Scarlatd Caragea Vel Post., Pan Mano-
lache Brancoveanu Vel Clucerü, Pan Scarlatil Manu Vel Comisd, Pan N. Fi-
lipescu Vel Pah., Pan C. Ghica Vel Stolnicil, Pan Stefana Cioranu Vel slugera,
Pan Const. Giurgiu Vel Pitard §i IspravniciT Pan Iónil Iuliano Vel. Log. §i Pan
Gheorgache Mavrocordata aid doilea Log. 0 s'a &visa hrisovulil acesta
and ala DomnieT mele, aicea, in orwila scaunuluT Domniel mele, in Bu-
eurescl, la anuld späsätora 1776 Augusta, de Constantinü dascAluld slovenescd
ot sfete Gheorghe vechia.
CO Cond. 2, fila 63. Velf anexa respectiva.
Merits Rozednilora de V. A. Urechid. 7
98 V. A. URECHIX

ati fostd vechid obiceiti la brésla negutatorésca, adeca : strOiniT, cre§firil §i

armenT, cand veniatt cu marfa aid in Bucurescl, nu-§T deslega marfa lord
fara scirea stArostieT, §i fAcandti cercetare acelord strOinT de vrea ca s'A se a§eze
aicea, sa-§1 iea dajdia, a§Ta avea voie de§i' deslega marfa §i o vindea cum vroia,
iar ca sA se a§eze aicea cu dajdie, se tocmea cu negutitoril strainT
§i vindea marfa cu ridicata, iar a vinde cu marunti§uld nu eratt volnicl, §i
cum ca nimenT din negutitoril strainT nu erad volnid a deschide prAvAliT la
targulti de atarl, ski la t'èrgulti CuculuT §i se vini,la marfa, iar dela rezmeritil
in c6ce aù inceputil a se strica aceld obiceiù, i oare§-cum cine vinde marl'
cum voesce, §i, osebitd, la qile de tèrgti mergti §i la Vergul21 de afara al la tPr-
pail Cueulul §i intindti prAvAlit §i vîndú cu de a mAruntuld §1 prävaliele negu-
titorilorti pAmintenT, ce sunt in launtruld tArguluT, standd WA' necT unti ali§veri§ti,
de rOmanti mArturile nevindute. i a§Ta, din pricina acelorti strainr ad rtimasti
cu grele datoriI. A§ijderea negutitoriI eel cu pravaliT, ce vinda mar% §i n'ati
avuttt obiceiti nevinendu-§T maría sa o §i croiasca' eT, sa o faca §i haine, ci
mu§tereuld, dup. ce I§T tArguia marfa, o da la croitord osebitti de l'-o croia §i
facea haine, iar dela o vreme inc6ce obi§nuindu-se uniT din negutitorT cu pea-
valiT de metahirisescd §i me§te§ugulti croitorid, care dupa ce i§T vindtt marfa
o §i croiescd §i lucréza haina, eT singurT, §i la aly negutitorT iarayi sunt
de nimicil ali§veri§d, remanandu-le marturile nevindute. DecT pentru acésta, °fin-
duindu-se de cAtre Domnia mea de s'ati cercetatti de catre d-luT Vel Logof.
de Téra-de-susti, s'ati adeveritti cum ca jaiba lord le este adevOrata §i ca s'ad
pazitti meld obiceid mai inainte. A§ijderea maT jeluit-ati margelariT, eel' ce vim%
matase cu dramuld, cum ea arü veni strAinI ce aducti matase dintr'alte partT
ca ad avutti vechid obiceid de nu erad volnicT a tiné prAvAlil §i pe afarl
prin tArgti, sä vinqa matase cu dramultt, ra'rA numaT aduc'ènd-o (lela help' sa
vinga matase cu ocaua §i cu jumaatea de oca §i pana la 20 de dramurT, iar
mal josti de 20 de dramurT necT cum sa nu vinc,la, ci numaT matasariT pa-
mintenT sti fie volnicT a vinde matasea cu dramuld §i cum le va fi voia ; care
pentru acésta spre dovada arsétarl o carte a reposatuluIDomnd Constantinti MihaT
Gehan V.V., ce a vOlut-o Domnia mea, cu létil 1754 Ghenarie 23, intru care
scrie, el acestd obiceiti s'a urmatti §i mal nainte, avadu-§T a§ezamintti mar-
gelariT cu Armenii intre din§iT prin zapise date uniT la mana altora, iscalite de
dumnélorti VelitiT BoerT, din Ode reposatuluT Domntt lirlrigore Chica V.V., pe
acestti obiceid ce s'ati fostti urmatil §i mal nainte. DecT aceste tae dovedin-
du-se adevOrate, ca din vechime s'ati urmattt, am datti i Domnia mea acésta
carte la tOta brésla negutitorilord ptunintenT, bogasieri §i margelarT, din ora-
§ulti BucurescT, Cu intarire, ca sA aibA a se sine §i a se pazi acestti obiceitt
§i de acum inante, nestrAmutatd, insa sa se ferésca §i el de acum inainte a
nu scumpi pretuld mArfel, dup. cum s'ati obi§nuittt dela o vreme inc6ce, adeca
 ISTORIA ROMANILORTI 99

sa o ia dela aceY cu ridicata cu unti pretri micù i s'o vInga Cu unri pretti
mare, cat nu va fi cu cale, cad pentru acésta le facema Domnia mea cere-
rile obiceiurilora §i ()prima pre alp straini, iar de vora cauta a vinde tottí
cu prep' scumpti, bine sa scie, el t6te aceste cererT le vomil strica qi vomil
da voie tuturora a vinde, ca sä fie eftinatate. 1776, Iulie 12.»

Eta Inca unil actil prin care se recun6sce negutitoriloril din Craiova
dreptulil de a tmpedica negutitoriI strainI sä, deslege mail& de yin-
dare Cu de a .m6runtulti:
«Cartea negutitorilorù din Craiova, ca nu fie volnicl negufitoril stritin1 a vinde
marfa ce writ aduce cu ananuntulii, ci numa1 cu ridicata.
«De vreme ce la Domnia mea dote jaiba negutitoriT de la Craiova, cum ca
el ail vechiultt obiceiri, ea nimenT din negutitorif strainl, ce vorti veni cu orT-ce
felti de mart& dintealtä parte, nu este vrednicti, ca sa vinclä cu amò'runtulti, ci
iara§T cu ridicata sä. o cumpere dela el negutitorif de acolo pamintenT §i pentru
ca sä li se pazésca acelti privilegiti, cerura, ca §i de catre Domnia mea sti
se intärésca. Care orênduindu-se de Care Domnia mea la dumnéluI Vol Logof,
ca sA cerceteze, de le este cererea cu cale §i de ail fostri acela obiceia, dum-
néluT ati n§tiintattl Domniel mele, cum ca cererea lorti este cu cale ai Mina
orênduialti, dupre cum ne adeverimti Domnia mea, atatil din cartea Domniel sale
reposatulä Alexandru Ubica V.V., cat §i din cartile Dumnélora boerilorti caT-
macamT, ce ati fostti dupa vremT. Dreptti aceea amti Intarita Domnia mea acesta
privileghia, ca nimenT din negutitoriT sträinT ce voril merge cu marfa la Cra-
iova, sä nu fie volnicl a vinde cu anAnuntulil, ci Cu ridicata, cum §i orT-ce
marfa ce va trebui, iara§T sä nu fie volnicI a cump'éra cu amëruntula ci cu ri-
dicata dela negutitoriT pamintenT. Pentru care poruncimti Domnia mea d-tale
Vel Bane, boerti caimacame, i polcovnice dela Craiova, sa dap totti felulti de
mana de ajutorti negutatorilorti prunintenT, ca dupa cum me susti poruncimti
a§Ta sa se urmeze, ne ingaduinda pe alp negutitorT strainT a cumpgra, séti a
vinde mar% cu amtinuntula, ci cu ridicata, ca a§Ta este porunca Domniel mele.»
1776, ¡anuario 16. (Cond. 2, fila 58 verso.)

Tota In interesula comerciului, Domnitorulil Ipsilante a fostil strtnsil

In acordarea dreptulul de tèrga, shoal séti bâlciü, pe la moOile
Ciind acestil dreptil l'a acordattl, Ipsilante a filcutil acésta in favdrea vre-
unel biserid, séú c151e (1).
(I) Cond. No. 2, fila 64 verso.
In 1876 lad 62 s'a datil carte luT Mateia sin Neculae Savoid I eu fratiT AT) sa fad,
100 V. A. lit3cmi

Rana si de comerciula midi s'a preocupatil Alexandru Ipsilante.

1A'6, una actù din care se constata protectiunea ce acorda olariloril
fabricantiloril de vase de lemnii:

«De vreme ce la t'èrguld ce este obiclnuitd sä se rack acum inteacestil s6p-

ttimanil, pe marginea Bucurescilorti, lhngit oborti, vtldumil Domnia mea o ma
obipuire urmhndu-se, crt osebitti care coprinde in catalogri a se lua varnä
domnéscrt, vame§ir pe deasupra mal iaü chte 4 vase, care socotindu-se pretuld
acelord vase, cuprinde altrt vamä. Asemenea qi ceT ce sunt orinduitT cu vama
agéscA, pe lângl vamä iaráT iad de card chte douti vase; asemenea §i vtitafulti
de precupetl §i viltafuld de arabaga iarä§1 fie§-care osebitd iad de card chte 12
parale §1 a§ta séracit locuitori, call dupe la depärtate locurr vinil pentru pu-
%inti chivernisélä a lord §i pentru indestularea Bucuresciloril, suprhndu-se
ptigubindu-se de athte luäri, î1 cä'escù' venirea lord, nealegêndu-se la urmä
folositi de ostenéla lord. DecT aceste cunosc'èndu-le Domnia mea de rele, le
qi hotilrimil: vameOT DomnieT, numal ceca-ce se cuprinde in ca-
talogil sil ja, mica' de varuld cu vase de lemnil parale 20; de carultt cu vase de
pamintil zmil4uite parale 20; de carulù' cu vaso de pämintri nezmil4uite parale
10. lar cele-l-alte chte 4 §i chte 2 vase sä lipséscii a se lua. *i de la cine ad
apucatrt de va fi luatd vame§iT panti acum,ä intórcit inapor. Vame§iT agescT
sä dovedéscA acésta cu vre-und catalog' vechid obielnuitil, care dice do 10
parale la carulti cu ceje i cu vase zmältuite, i de 5 parale la caruld cu vase
nezmitAuite i aO'a sä la, Insu numaT acele parale, iar vase §i cofe niel cum
sä nu la §i ce ad apucatil sti ja, asemenea sit int6rcti. Vätafuld de arabagiT,
dela careto ce all venitil cu chino cu acole vase in tC3rgil, numaI 2 parale de
card sit ja, insti dela eel ce sunt ptimintenT cre§tinl, iar cele-l-alte parale ce
aü luatil pAnd la 11, sti aibtti a le int6rce deplind. Iar vätafuld de precupetT, de
vreme ce Domnia mea Incìt ma' nainte de acésta precupia am ridicat-o, a nu
fi nicT mticartí a se poment, poruncimil §i co ail luattl vittafuld de prec,upeVf sil
intórcrt totil deplind qi precupetT de voril fi in Cergil, sri lipséseä; i sit facri
vindare de vase in§i§T aceia earl ail adustl lucrurT de Mara, cu prettl ce se
cuvine, dreptil la stäpanuld mo§ieT ; cea-ce vord dovedi OraniT acoja cu marfii,
di ait fostd obicciuld a da pentru vrc-o dijmä a locului, aceea numaT sit dea,
lar maT multd nimicú sil nu incarce poste obiceiuld vechiri, neci srt se ptigu-
béseti a da.

térgit la satulti Lup6ia din Mehedintl, pentru ca din venitula tòrguluI sit isprAvdscA biserica
de piatrA inceputa a se face acolo si neisprilvita din causa rezineriteT; venitulit va conti-
nua a fi alit bisericel pentru intretinerea el. TOrgulit se va lace de 3 orl pe anti : la S-tuld
Nicolae, SI. George si Sf. Dumitru.
 ISTORIA aomAimontr 101

«Poruncimil Domnia mea acestá hotarire, acum inteacestil ceasü sA se strige

cu pristavd, acolo, in mijloculd t6rguluT, intru auc,lutil a totil noroduld si cela
ce va urma a pAgubi cAt de putind pe srmaniT t5ran1, in potriva hotArirel
mele, fórte se va pedepsi si ce va fi luatd mal multa ild vomil puna de va
int6rce indoitti. 1775, Maid 29» (1).

Nu numaI prin a§ezOtnintele bresleloril §i prin chriseive de felulil

celorti mal susti aduse i a celorti de fundatiunl de fabricl, e mani-
festO sistemula protectionista In industrie i comerta, sub Alex. Ipsilante,
ci §i din tarifele vämilorti resultit acéstä convingere.
Ipsilante, bunOòrä, continua ca i alti Domni vechl a protege vinulil
rachiula din Ora, contra vinurilord §i rachiurilor0 strdine (2).

Cond. No. 2, fila 31.

l'AA un4 chrisova relativa:
«De vremo cd niel und lucru nu este mal dreptd i mal cu cale la datoria
Domnilork egrora incredintatù de la D-c,led stiipAnirT, decilt folosuld Obstiel
voi si a nu l'Asa und lucru din care se pottl cea mai multil parto a obstieT
folosi, maT vèrtosil pilmintenT, cAstiga numal uniT i aceia strilinT; spre a-
césta si Domnia mea dintru Antilias data do and ne-ati incredintatil Dom-
nula D-Oeil sub a n6strd obldcluire acestil puímîntú crestinescil, sirguitorT
fostil, téra a o întári, pe miel si pe marT a-T indestula, atAtù in alte chipurT
mijlóce, cum si din rodurile pdminturiloril a se folosi ; intre alte agoniself din
roelurile ce are acésta de D-cjett blagoslovitd térd flindd una si vinqarea vinu-
Mora si a rachiuluT a fostd din carT se folosescil i mar! si miel, cum artitilmil mar
josil, i maT inainte la altT fratT Domni opritü a nu veni aicT in térd vinurl i rada
din 6'rT strdine, ca sd se pótA trece ale pAmintuluT, i noT din anula dintAid
ald DomnieT-n6stre ami" data poruncT intdrinda aceld obiceik cu hotdrire, la
ispravnicT din t6te judetele VireT, ea sa fie popritù' a nu veni niel cum vinurT
rachid strAine ; clara dupd acésta viindu-ne jillbT de la ldcuitoriT mArginasT,
cum cd sunt lipsitT de vind, i v0ndil i Domnia mea, ed in anir vremiT de
rdsmiritd, cele mar multe viT dintru acestil pdmintil, din pricina resvriltiriT vre-
milord, ail fost rtimasd pAragine nelucrAtóre si nu era vinuld tZireT cu indos-
tulare ca AntAid, de acea pana' a veni viilo ttiriT la starea lora amil
a veni numaT pe la acele locurT de margine vinurl striline, ca sit nu fie
16cuitoriT ; insd cu acésta porunck cd numal acolo pe margine, undo cu ade-
viiratil va ri lipsd i trebuintk iar in judete mal inc6ce sd nu intre in térk
niel aicT in BucurescT sil nu fie slobosli a aduce. Dard acola ce cautd negustoria
de acestil !cid de vinii i rachid, cu pricina acésta s'ad obrAznicita printea-
scunsd a aduce, Amplancld locurile, inda r5m5sese vinurile t6,reT fArd de necY
una felil de dictare, pricinuincld o pagubd si o nedreptate pAminteniloril de obste,
citr5mAnea cu o cheltuialb,' grea cu o trudii ce filma la lucruld villoril ; caro
acésta cunosc6ndu-o Domnia mea, cd este cu nedreptate a se folosi si a se in-
destula alta cu alisverisurile vinurilord ce adued i pdmintenil sd ptigub6scd
102 V. A. Mad.

Pentru a protege 0 a inlesni comerciulti, Ipsilante 1u i alte

Burl% A0a, reorganiza menzilurile (po0-ele).

vinurile leek, i fiindil-c6 din mila luT Dumne4efi, dela pace inc6ce, totT de obste,
mart §i micl silindil spre lucrarea pämintuluT, uniT destupfindil celea päräsite,
altif din telinä apucându-se si curritindil locurT multe aù' ra'cutil vil noué !Corte
cu indestulare, i cu mila lul este vinulii de ajunsil §i nu ail Mmasil
cuvintù intru acéstä vreme a qice, cá &lea' vinurT de térä iiu sunt de ajunsii,
séri nu pota ajunge din Muffle podgoriT si dela vale pe la satele märginel, ciicT
nu numar pärtile podgorieT s'ail Amplutù de vial, ci prin judete dela vale s'ati
fäcutil pretutindenea vil nou6, do unde potil si acolo sä ajungä pe la OW satele
marginif; pentru acésta dará, cu buna vointa Domnief mele, am primitil rugä-
ciunea Prea sfintiel sale alesuluT de D-deil pärintelui nostru Metropolitù
Ord, alù sfintiloril de D-Oeti iubitorT pärintit EpiscopT alü RömniculuT
BuzäuluT §i a totT Dumnéloril Veliilortí Boerì earl prin anafora ait ariStatil
DomniT mole §i acésta, cá cu vinc,larea si cu negustoria vinurilorù de aicT nu
numaT sttipaniT mo§iiloril se *Ugh' §i se ajutorézI in dou6 mijléce, una cä.
vinulü§i rachiulti facti intre ale sale vii le vindil pe mosir, pe la orase,
alta ea §i de nu ail vinil §i rachiù vre-uniT din stapâniT mo§iiloril, se invoescil
cu ceT ce ati §i se ajutorézil uniT cu altiT, ci tótá cea mal multä parte din lo-
cuitoriT täreT ce sä aflä in judetele de susii, agoniséla loril este acésta, care in
pädure, crangurT, märkinT, stidescil live4I de prunl, pe unde alte &AT n'ail fustti ;
mal vértosil câte-va judete, cum Dâmb., Arge§il, Mu§celti, Valcea, Gorjiù, Me-
hedintr, ra'c'enda rachiti de prune sumä de vedre, le vindil, §i cu acésta-§T tinù
viata §i ceT ce nu potti a lucra viI; §i de pe aceste téte este §i altä folosire
a ob§tiel mal mare, ea nu puting suml de banT se varsä in MO, téra pe fie§ce-
care anti la lucrulil viiloril §i se ajutä gracimea cea-ce nu ail altä ajungere §i ra-
zimä numaT la munca mânilord. DecT darä, hotärimti §i printeacestil Domnescil
alil nostru chrisova, adeveritil cu insu§T Domnésca néstrA iscälitura §i pecete,
Intárimá ca intru teal sä fie popritil a nu maT veni din pärti sträinc vinti, ra-
chill §i holercä, ci nurnal alil pämintuluT vinuí, rachiti sä se vinqä, iar
strilinil, yell dela care parte, nimenT volnìcù sä nu maT fie a aduce qi a vinde,
mAcaril cu orT-ce prettl, sloboc,lenie sá nu se dea, ci intru ate zAticnitil sä fie,
iar care cu in§elAciune seit vicle§ugil s'ar indräzni a scéte, verT multe, yell pu-
tine, totù sä se ja in séma EpitropieT färá de intércere de banT, plátindit i va-
mesiT i cäpitaniT §i zärafil pe unde se voril afla cä ait trecutti, glébä la cutie §i
sä se si pedepséscA. Insä dupa cum Domnia mea, folosimil pe primintenT cu
acésta, oprindil venirea vinurilort i a rachiuriloril sträine, asTa §i pämintenil,
de la mare pAnä la midi, datorT sä fie a päzi vinlarea vinulta cu pretil cu-
viinciosù si dreptti, färä a nu se lä'comi cu pricina oprirel aceloril sträine, sä
sue pretulti vinulul §i alil rachiuluT maT multit decAt se cuvine, ce, dupä vremT,
dupg urmarea rodiriT anulul, sä fie §i pretulil vinulul §i aid rachiuluT. A§ijderea
datorT sä fie, orT Boeriù orT Mònästire, séti mäcaril veff-cine voril avé mo§iT §i
sate pe margine, a-sT aduce vinurT printr'acele sate ale marginiT, in t6tA vre-
mea purtindtt grijá de a nu fi lécuitoril pärtil loculuT de la -vale lipsii, iar
and vre-unir din stapant nu vorti avé purtare de grijä a duce vinurT §i ra-
atuncl sä. aréte preotulti si cu säteniT la Ispravniculil judetuluT, ca Isprav
 ISTORIA ROMINILORII 103

Acéstä reorganisare a poteloril uur i satelo de pe le'urile,» mart

undo erail aezate pote.
Din not& (1) se 1)&6 vedé acésta. De acum lnainte nu vortl

niciT sä insciinteze pe stäpâniT mosieT

i sil-T 4ieg. sä punt% vinti i rachiti,
cánd nu vorti urma a pune, pricinuindil orT-c5 nu are vial i rachill, sat ea'
nu péte, pentru depärtarea loculuT, atuncT volnicT sil fie IticuitoriT aceluT satil
a cump5ra vinil i rachiti, insg totil de aicT din téril, iar nu strilinil, si sA pile
el nepopritI, nefacêndu-le stäpániT mosiel niel unti MO do cerero
bantuiala pentru adetulti ce ail stApâniT mosier a lua, ci sä fie ap5ratI
nelAntuitT de nimenea. Acéstä hotilrire suntemil filrg de indoialg, cä i altl fratT
DomnT care in urma néstra se vorti invrednici cu obliiduirea acesteT crestinestI
Orr, socotindtt dreptatea pàmîntenilorü, folosultí löcuitorilorti, si lar mal vér
tosti altt CämäreT DomnescI folosti, cu multirea viilorti i a vinuriloril co s'atl
flicutil, care din vreme in vreme merge sporindu-se, eilnd se va (afla) hotgrirea
acésta a opri vinurile straine, voril bine-voi a intäri i el Domnescile sale
chriséve ; pentru care poruncimti dug, D-v6strg Veliilorü LogofetT, dupg.' ce
se va trece acestil chrisovtí in condiel, sä. se dea in pästrare, improung cu
anaforaua pgrintilortl ArhiereT, si a d-lorti Veliilorü BoerY, la sfinta Mitropolio,
ca sà fie bine pAzitä, adeveritä cu insäsT credinta DomnieT mele IG.). Alex. Ioanil
Vvd, i cu a pré iubii1orü Beizadele, lii al DomnieT mele: Constantinti Vvd,
Dumitrasco Voevodtl, i cu mä'rturia cinstitiloril i credinciosilortt Boeri-
lorti celorti marl' al DivanuluT DomnieT mole Pan Nicolao Dudescu Vel Bantt,
Panit Filipeseu Ve! Vornicti de Téra-de-susti, Stefantt Prescovénu Vol Vornicil
de Téra-de-susti, Manolache Brancovénu Ve! Logof. de Téra-de-susti, Grigorio
Billénu Vel Logof. de Téra-de-josti, Scarlatti Grecénu Ve! Vist., Iordaehe Ma-
vrocordatti Ve! Spät., Teodorache Negri Ve! Post., Istrate Cretulescu Vel
Radu Golescu Vel Paliar. Dumitrache Colceagtt Vol Stoln., Searlatti
Ghica Vel Comisil, Constantinti Sutulti Vol Slugerü, Constantintt Nicoloscu
Vel Pitarti, i Ispravnicti Manolache Bráncovénu Vol Logof5til, i s'ati scristi
hrisovulti acesta intru aid 6-lea anti dintru AntAia Domnie a Domnier mele,
aieT, in Orasulil scaunuluT DomnieT mele Bucurescl, la aniT de la zidirea lumiT
7289, iar de la nascerea D-luT DumneOeti si mântuitorulti nostru Isusú Christosil,
1781 in luna luT Iulie, de Constandinti log, za taing.»
(1) iltA chrisovula relativa la menzila:
Anultt 1775, Octomvrie.
«Datoria Domniloril si a obläduitorilorti de t5rI si do stgptinire netäggduità
fiinda spre a vedé i celo mar de aprépo i pro a eguta si trobile cele mal
mid totti cu o rivnit i silinà ca si cele mal marl, si a don i do interesulti
fiesce-cäruia, ca i insus1 de alti stAl i Domnia mea, dintru inceputO, de cand
ni s'ati incredintatti din Dumnecleésca bunä vointä, stäpânirea acesteTt5rT, pu-
rurea fiindti rivnitortt de implinirea acesteT datoriT, priveghindO si in qi §i in
népte, spre a vedé i cele maT de departe, ca si cele maT de aprépe la cáto
nevoT ale acesteT privirl, amt.' vOutit netrebnica eurgere (prin eke ne-amti lu-
minatti de la pärintele luminelorti, de la care se pog6r6 ota darea cea bung,
totti darulti celti de sevärsitti), nu am trecutil cu vederea spre a lace in-
104 V. A. IIRECIIIX

fi obligate satele sti, dea cal la menzilil, ci voril 11 call cump6ratl de

dreptarea ce stag cuvenitil, precum in fapt6 sunt vgdute pururea la tog cre-
dinciosiT supusit nostri, vréndil a ne arta cAtre tail pAmintula oblAduirer nóstre
nu numaT Domnil cu stArAnire, ci si pArinte cu libovù ; intro altele dar ce
amti cunoscutù vrednice de indreptare, v&I'6ndri si orênduiala menzilurilorù a
se purta cu o curgere de totù in potriva cuvintulul celul cu cuvintil, intAiti
a fi menzilurT in OM téra si a nu impArtAsi de dinsele cer ce all trebuintä
de dinsele, a fi cu oranduialA fórte silitA si tiranicA; BA oranduescil sate intregl,
si la acésta pAtimesce judetulù; se orêndueseti 6menil ceT mal de frunte si la
acésta pAtimesce satulù; dar acestora li se dati cal de undevasT ? nu li se
del, pentru cA de aceea se del 6meniT ceT mar de frunte, cAcT el cal, si bine
dar perindu-le vitelo lorq li se daù altele ? Niel acésta; ca sunt iar el datorT sa
puie altele in locti. Fie si acésta, dar 'Meal le plAtesce cineva pentru ostenéla
vitelorti ? niel acésta ; dar hrana dobitécelora ? si acésta de la d'ensir. i astii-felti
pan/ cAnd ? pAna and sfirsindù totù' si ne mal putandù sta, se sparge mizi-
lulù, fuge satulti, si in urmA este datorù judetulti sl dea altù sata ea si cola
d'inthiù, si judetula urinézA asemenea pAnA se sparge, cAcT nu póte birui cu
cel nemernicT of6nduelele, si asTa cAtA pagubl tò'rel si visterieT, cAtA neodihng
ticAlosilorti locuitorT, cata greutate si aceloril ce mergü cu olacele ! ea de multe
orT negAsindil cal la o poste, trecti pe aceT cu care vine de la cee-l-altA, si acel'a
ne putêndri 0116, obosesca, si asla sunt silitY a r6mAne din cAliStorie, sal
a lua caiT locuitorilorù, ce-T vorti intêmpina si a-i lAsa in drumt, si de multe
ori ne intêmpinAndti niel locuitorT, a se stanjini din grabnica sa cAltitorie, si
asTa pAtimesca la acésta, pe scurtil, si menzilurile, si satele, si judetele, si cA-
16toril, si ceT ce mergil cu menzilurT, si ceT ce VorA sl mérgA si nu ail mijlocti,
si in scurtù pAtimescù toV, cAcT pätimescui eel mal mul0. Dar a fi totti acestr
menzilgiT si slujitorT si la acea cApetenie, unde r6mAne acéstA netrebniel urmare?
tréba menzilulul sa pórte, ad la tréba slujitorieT sl urmeze? de cal de olacurT
85. ingrij6scA, at dupl fAc6torl de rele sl alerge? AcéstA dar patimA de obste,
si de obste II putemù dice, cAcT pAtimescil ceT mal mulV, mAcar cA pang acum
curge cu ung mijlocil, ca cum ar fi fostti nebAgatà in sang, ca cum nu ar fi
fostü pricinuitóre de atAta stricAciune la atAtea, dar socotindu-o cu adAncti, nu
putemti suferi a vedé at'Ata norodù sub aceità patimA, ci hotAriing mal v6rtosù
a pune acéstA indreptare in lucrare si in faptA, cu tarie si strAsnicie, ne cAu-
Linda niel inteunù chipti, niel la cheltuialg, niel la paguba DomnieT mele, nu-
maT sil ja s'év'èrsitil si sv'ersitil bunil, ea sa vedemii amnia mea pe acestI ce
se necAjesdi inteacéstA pAtimitóre inv61uire a-sT dobandi repaosulù si inles-
nirea sa, precum printr'aceste ponturT orAnduimti cu des6vé'rsitA hotArire.
1-iù. TotT call dui-A la -OW menzilhanelele, ce s'ail or'énduitil pe la locurile
cele trebuincióse, sA se cumpere cu cheltuiala DomnieT, si sA fie Domnescr.
2-lea. Hrana acestora cal sA fie de la Domnie, si cheltuiala se va plAti pe eta
va ajunge din baniT ce se vorti stringe dui-A ogerittl cAutAndu-se socotéla. 3-lea.
Menzilhanelele dupe orAnduitele locurT sA se fad de cAtre ispravniciT judo-
/eloril inteacésta-sT chipù : o ogradA mare de gardil v'èrsitA, si in ogradA graj-
durT de ajunsti, dupe m6sura cailorii; totù in ogradA casA pentru menzilgiT,
totù in ogradA 3-4 case pentru mosafiriT ce mergù si vial. 4-lea, Surugil
 ISTORIA ROMANILORt 105

Ora, cum si hrana loril nu va mal fi pe spinarea salelortl. Surugiil

volt avé iota, asemenea, de la Domnie si scutélh de la birtl.
ortmduima la fiesT-ce cal . . . . cate una °ma, care sa fie june ne-
insurata, pentru a fi slobocla pururea in téta vremea. Acésta dupa cea deosebT
ce va sä fie ap5rata de OW d'ajdiile, sä i se dea si léfa de la Domnie, pe luna
cate haul 90: acestti surugia deosebT de pecetluitii ce este sa i se dea de la
visterie pentru a se cun6sce ca este deosebitil din birnicT, sil i se dea si untl
semna de alma cu pecetea Domnésca, care sa-lt" pérte, precum si fimirasiT,
pentru a se cun6sce, ea este deosebitil si din slujitori. 5-lea. La fie,T-ce men-
zilhanea, atata pentru paza drumuluT de 6menI r'él, cat si pentru ca sa nu se
OM inpotrivi spre a plati ugerita ceT ce treca Cu menzilurT, ama oraduitil o
capetenie de slujitorT, cat s'ati gasita a fi cu cale, precum in catastichula colt'
pecetluita dela visterie s'ad asezattl, care capetenie de slujitorT sa fie si men-
zilgi-basa, adica purtatora de grija si a menziluluT aceluia ; oré'nduima si una
beslid, dor, dupa loot' si dupa trebuinfa. SlujitoriT sunt datorT sa. fie dupa
cum poruncima in orênduiala ce amti facuta pentru slujitoriT si capitanT. 6-lea.
De va fi sata la acela menzild si capitanie, si menzilhanéoa sä. se faca afara din
sata aprépe, iar nu in satil. 7-lea. La menzilhanéoa Bucurescilorti ami hotaritti
sa facemil dot capitanT de menzilgir cu caftana si cu maciuca, sub ascultarea
dumnéluY Vel Sp:Atari'', ea si Vel capitana za lefegiT, care sal! alba rindultt
dupa Vel capitanti za dorobantl; acesta sä, fie incarcatti cu WO, tréba tutulorti
menzilurilora din Ora, sä alba deosebita catastiha si condica, intru care sa tréca
numele tutulorti color(' ce merga si via', cu ar5tare de undo et venitti si
unde s'a dust'. 8-lea. Ori-cine va veni de afara din - éril, cu menzild, capitanulti
de la margine sa-1 dea carte de menzila, si toV ceT altr capitanl dupa la ca-
pitäniT sa-i dea cal sa-sT ja ugeritulti de fiesce-caro calil cate banl 10 de césil,
iar &And va avé fermana inama, v54êndu-la si zabeta de besliT, sa i se dca
carte intru care sa se coprinc,16, ca sa nu platésca ugeritulti, sa-la tréca in con-
dica sa, dar pentru ca sa nu péta zabetulti de besliT, luanda dar, sa spuie
minciunl .... cum ca. serie menzila embru-inamil, sa aTba datoria si capitaniT de
la menzila, cela dupa urma pe unde va sa iasa din Ora, O. caute menzila,
cmbru, de serie, mama si asIa sa-la tréeä in catastihula stia ; intaiti cine va
vrea sa mérga de aicl cu menziltl, sa' aiba voie sä mérga de aicl platindu-sT
ugeritulti, insa cu carte Domnésca, iar nu fara de carte Domnésca. 9-lea. Men-
zilurT sa nu dea capitaniT dela margine flied numaT la ceT ce volt avé men-
zilti embru, sétt Fermana, ski mehtupa caträ noT, atata de la Tarigraa, cat si
dupa margine, sal menzila buiurtiurT de la PasT, WI carfile boerilord nostri,
capT-chehaéle, urmanda la ale ugerituluT precum amil poruncittt la pontula de
alit noudlea. 10-lea. Una' logof5ta orênduita din adinsa sub Vel capitanT de men-
zilue, care sa alä purtare de grija a menzilurilora, sa tréca in condica nu-
mele celora ce vintt, si acelortt ce mergü fail ugeritti, si de dinsultt sa se
serie t6te carOle DomnescT pentru menzilti. 11-lea. TofT ceT ce iaa car0 DomnescI
pentru menzilti, de orT ce trépta séti or'enduialä va fi, sa platésca orênduitula
ugerita, dal% numaï de la cel ce se vora oréndui in car* lora sa nu platésca
ugeritultk, aceia sa. nua plätésca, care aeestea carfT, sat la intércerea luT, séa
la loculd care are sa tréca, pe urma de nu va fi sa se intòrca, sa se ia cartea
106 V. A. IIRECIIIi

Aliäm6sur6 fu bfflintarea 1n BucurescI a une carvasarale stabile.

de capitana, celti ce va fi la menzilulti dela margine, sit se triméta aicT la Vel

capitana, cu séma a téta stipaimana, adeca ce s'a urmata ca sa se tréca in
condica, sa se pazésca ca nisce sineturT in vremea socoteleT. 12-lea. TotT ca-
pitaniT §i ceT dela margine §i ceT-1-altT aT menzilurilorti, pe cine va trece pe
la menzilula s5a, séti Cu ugeritti, séti Ara ugeritti, séti cu menzili, séa i fara
menzilti, tréca in condica sa, §i in OM sëptëmana sa trimétä catastiha
curatti anume pentru catI va trece pe la menzilula sü §i cu pricina inscristi
a fie§T-caruia, §i catastihula triméta la Vel capitana de menzilurT, saga
tréca in condica sa pentru socotéla i s'a' ni-la arä'te. 13-lea. CatT banT se vortt
stringe dupa ugeriturT, la t6te capittiniele, sá aTbá sti-f tramitä capitaniT pe OM
spttimana, aid, cu catastihula ce-la scriemtt mal susa. 14-lea. Catt mere' §i
VinÜ cu menzilurT, &A nu li-se dea la menzilurT carute, ci numaT caí, dar sá se
afle la menzilhanele i carute, care le avema orênduite in catastihti, ca orT-cand
va trece cine-va, carT sá aTbá trebuintä de carutä, séá pentru neputintà, sat
pentru alta trebuintä, sa dba vole sa ja, dar sti platésca deosebittt ugeritti cate
banT 60 de carutä, lianá la cea-l-altä menzilhana, afarti din ugeritulti cailora.
Ala 15-lea. Cail de la unti menzila ajungCncla la cea-l-altä menzilhanea, sa
a-I intérce inapoT surugiil fara de a nu put6 tréca inainte, nicT cu sila, niel
cu voe nimenea, sétt sa-1 surdisésca mal departe. Ala 16-lea. ispravnicil pricincle
lora le vorti ar6ta cu slujitoriT judeteloril, carT ca nisce slujitori, sunt datorT sa
alba cail lord, §i sit se pedepsésca cancla vora zabovi peste ceea ce se cadc, pre-
cum am hotarita in orênduelele ce amil facutil pentru slujitorT ; iar cu menzila
sa nu se triméta slujitorT, nicT omulti lorù, fara numal and se vora intêmpla
pricinl grabnice §i trebuinci6se, care pentru ca sa se pazésdi §i pentru ca sa.
se faca cunoscuta, dup. ce va ajunge aicT, de voma cun6sce, ea aù fosta tre-
buinta de menzila iT voma da cartea DomnieT mele, pentru intércerea luT, intru
care sä coprimja, cum ea de vreme ce ail venita cu trebuinci6sa pricing sa nu
platésca necT pentru venirea luT, necl pentru int6rcerea luT ugeritulti, §i aceste
cartT ale n6stre sit' fie iar la Vol capitanulti de menzilurT, ca sa le scrie in
condica i sa se pazésca §i acelea inse-§T ca nisce sineturT, ca sä se va,1á la
socotéla dupä ala treT-spre-Oecelea ponta ; iar cand se va vedé ea nu att. fosta
trebuinta, ca sa se trimétä cu menzila, sa se faca tacsila ugeritula, §i pentru
venirea luT §i pentru int6rcerea lul de la ispravniciT judetuluT, prin marafetulti
luT Vel capitana. AM 17-lea. De vreme ce menzilhanelele sunt afara din sate §i
din casabale, voma orêndui mijlocti cu care sa se gaséscä la menzilhanea cele
maT trebuinci6se pentru mancarea §i hrana acelorti ce mere' §i vinù. Ala 18-lea.
Cap sunt trectitorT §i aá in manele lora menzilti embru, i menzila buiurultiurT,
dându-le menzilurT capitaniT dupa, margine, dupg miflocula ce in pontulti de
aid 9-lea §i ala 11-lea sA poruncesce, sa-1 povèlu1asca spre cala cea drépta, §i
cea maT pe scurta, §i sä nu-I aduca prin BucurescI Para numaT de vora avé
maT sustl çliii i vre-unti Firmanti sétl vre-o carte catre noT. Aceste Vote dupb.'
Domnésca acésta a n6strá orCnduiala, ce s'aa facutti prin ponturT, poruncimti ca
sa se pue in fapta §i in lucrare, (Panda deosebite poruncl ale n6stre cinstitilorti
credincio§ilorti boerilora DomnieI mele, dumnéluT Vel Spatarti, §i dumnéluT
Vol Vist, pentru ca sA vedemil pe totT supu§il no§tri odihnitT §i la acéstä pri-
 ISTORIA ROMiNLLORt 107

Acést5, institutiune avu tndoitulü scopù: de a inlesni comerciulti 0 de

a spori veniturile rneínAstireI i spitaluldi dela Colea (1).

IX.

Cempulungul4 sub Ipsilante.

Cu deosebire aú favorisata Alex. Ipsilante oraquld C.-Lung(' prin
sprecialil chrisovù (2). Privilegiile acordate negutatorilorti din C.-Lungil

cing, cu multämita Domniel mole. DecT pcntru insciintare de o4te s'ati datti
acéstä Domnéseä a nóstra prin aezttmintil carte in chipti do brisovii, care
dupe ce se va trece in condica VisterieT, sA so pAzésca pururea la SI-ta Me-
tropolie ; i s'atf datti la velétultt 1775, in luna luI Oetomvrie, la ahí doilea
anti, intru intaia Domnie a DomnieT N6stre, aia in téra Romän6scil, in oralulti
scaunuluI DomnieT mele BucureseT, i Watt scrisil acesta prin a§ezämintil carte,
de Constandinti dascälultt slovenescti de la §c6la DomnieT mele cea slovenésca
ot SfântuluT Gheorghe celti veehiti.»
(NaiaUt au a sa rang)
Alexandra kind lpsilante Vowed&
(1) Carle pentru unì Wit ala möncistirei Col(ei, ce s'ail data, pentru, ea sd
se facd carvasara fi sa- se dea, la m6n,d stire pe anti cdte tal.
«De vreme ch' aid in orawhi Domnief mele BucurescI, ne Iiinda cea maY
de trebuintä ce este a fi, adecä carvasara pentru federea Yamefului celui mare,
care carvasara trebue sei se ajle la unù locü ca acela, In mijlocula tgrgulul, fi um-
blandil carvasaraua a fi din locii in locù', le era forte peste Wind, Wig Vame.,sului
tuturoril 62nenilorg carvasaralei, cat fi negustorilorii ce vinii etc marfet ca care,
ca poveri grele. Decl dcrendii Domnia mea fi acéstä discolie, atätti VamepluT,
cht i negustorilorti, i ve6ndtt ca sA facemti sä. se scie unde sti. fie carvasaraua,
sä fie negustorilorti mat cu lesnire, amti poruncitil Domnia mea, ca sä so
gä'séscA unti locti ca acela, i gäsindu-se untt locti sterpti alA sfinteT mrnuYstiri
Colfea,in mijloculit Vergulu1, §i vrAndti Domnia mea, ca sä facemti venitti
m6nästireT, ah primit6 i Epitropulti sfintel möntistirl de ail' ziditüfpi ah filcutti
case §i magasiT l Cu tóte cele trebuincióse, §i a§Ta pentru folosulti intinästireT
§i ajutorulù spitalului, amt.! bine-voitä §i mitt legatä printeacesta carte a Dom-
nieT mele, ca de acum inainte, in OM vremea, sti fie nestegmutatä aceste case
cu carvasara, §i sA aiba a lua mönästirea dela Vel Vame§ti, pe totti anulA, cate
tal. 180 nelipsitti, pentru care amti datti cartea Domnier mele sfinteT milnl-
stirT de intArire pe acéstä intärire. ii saam recelt. gvmd. 1778, Noemvre 10.» (Con-
dica No. 3, fila 256.)
(2) Chrisovulit Ord fenilorii din orafulii Cdmpulungului pentru milele ce aft.
«Costea judeWlii cu 12 pargarl §i cu totT orägenir, cAtI sunt din °rapid Dom-
nieT mele din Campulungti, ea sä fie in pace fi iertap de lucrulii Domnescll qi de
108 V. IL IIRECHII

Bunt extraordinaril de largt Dup6 chrisovulii din notti, se constituesco

unti adev6ratil statti In statti. Ipsilante acordândti asemene favorurI Câm-

vama m6ndstirel din ora#1, fi de vama pitarilorsd de la zboru sfetii Rie prorocu,
ver-cine vorii vinde, sea cine va cumpera un d cald, und bo'd, una 6ie, ail pesce,
ai orl-ce, sd nu ab et a lua dela dinOi van, dupd cum a avutii obiceid de nu ad
datii vamd acestui orad niel odiniórd, i sa nu aibd nimenea voe a cumpera locd in
orafd, niel boeriii mare, nicl slugd Domniscd, nici slugd boerescd, séi2 sd cérd dela
Domnia mea locd in ora7ii , sea vadli de mdrd, sec delnifd in campii, get nescai-va
mosiT, sea viT, sea verT-ce de ale acestoriä oräsenT, ci numai ordpnit sei fie vol-
nici a cumpera unii dela alfil, ri de vor'd fi qi datori nescal-va oräsenr, ail pe la
boerT, ail pe la alp' 6menT de tell, i li se va intämpla aceloril orasenT inert°
si nu vorti avé cu ce pläti, sa nu fie volnicT acer datornicT sä vinqut la alit'
parte, off-ce ar remâne dupa mertea aceloril orasenT, ci numaT iar la oräsenT
sa ala a vinde. Asijderea i pentru rîndulù judec4i1 orasuluT, numai judetuld
pargaril sá aTb5. a judeca pe orasenT, iar Ispravniculd judefului sea altd cine-va
sei nu Wei voe a se amesteca in judecdOle lord, si sa fie in pace si ertafi de fu-
: veri-care din ordena ar merge cu carele lord set incarce pesce dela o baltd
set nu dea fumdritd, lard numaI sd albd a da la sf inta möndstire din Cámpulti-
lungil, de la unil caril de pesce, °ea cinc!, dui-A cum le-ail fostä obiceiulti
'maT dinainte vreme. Asijderea ci pentru erbaritti inca sä fie oraseniT in pace
nesuptiratl pentru vitele ce se vorti taia la scaunele de carne din Câmpulungil,
pentru vitelo ce se voril Ufa la scaunele do carne, care faciI temna pe
&WM viilorù, çi pentru alte vite ce vorti strInge pentru hrana lorú, neo! do
cum erbaritil sa nu dea, precum n'ail data necI odiniéra. $i iar Eá fie in pace
iertatT de ciohodaritti ; earl din oräsenT se vorti hrani cu me§tesugulil cisma-
rieT sa nu dea ciohodäritil, mäcarti ca din vremea räzmeriteT perqendu-se car-
ati fostil avutil suptirare, darä de vreme ca amù doveditä Domnia mea,
ca ati fostil iertal ci mal dinainte vreme, le-am intäritil si mila acesta iaräsT pre-.
cum ail avutil si mal nainte vreme ; ci pentru gostinäritil Inca sä alba a-cl scuti
ordlenii ramatorT o mie pe anti; vrêndä sä.-T duca sä-T limp la Brasovtl sa nu
dea gostinarita pe acéstá suma de ramatorT ce scrie mal sus; ci verl-carT din
or4enT s'arä hrani cu negustorie, vinqêndil matase c alte maruntisurT pro la
têrgurT, necT de cum sa nu OM supärare de cotaritil, dui% cum niel alta data
nu ati mal datti; asijderea sa nu fie nimenea volnicT sa aducá vinti ci sa vinla
In oraca, neci din boeri, neci slu.0 Doinnesct, neci boeresct, fled Omni, sea mdcard
ce feld de omd ar fi, lard flume insu,s1 ore4eni sd eincid viral intr'acestd orael,
iar altulO nimenea ; si nimenea din teranT sä. nu fie volnicT a incarca verl-ce
povara din orasti, 'Ana' nu vord ;blear= anttlid ordenil, atatti preste terta vre-
mea, cat si la zborulii sfetii lije prorocu; asijderea si pentru rindulti dijmari-
tuluT si alti oerituluT, verI-care boertí ar merge cu aceste slujbe la acestil
judettl alO MusceluluI, sa alba a le da oräseniT pentru cheltuiala lorti, numaI
unti pränqti de bucate si caro din orasenI ar avé sA platesca oeritü sett' dij-
maritä, sä dea de nume numaT Po banI treT4ecT, iar altti nimica maT multa
supärare sa nu le faca, dupä cum ati avutil obiceiä si mal dinainte vreme, si
sä. albA volnieie oräseniT din Câmpulungti, sä nu ingäduiasca pro nimenea din
strainT a se /Irani in orasti, en nieT unO fail de negustorie, ci numaI orapnil
 ISTOILIA ROMANILORC 109

pulunguluI, nu Mom, de altmintrelea, deal sâ se conforme unel vec111

institutiunI, amintinda vechia descalecare a t6rel. la Campulungil.

X.

Birurile sub Ipsilante.

- érä, care are scoll, bisericä organisatä, case de sänätate, orT spi-

sä se hränéscA inteacelil têrgti. Asijderea i pentru orriscnir, earl' at vil in (16-

lulù' Pitescilorti, pe mosia mönästireI Radului VodA, i pe mosia m5ntistirel Nu-
cetulur, in (Muhl Ciocilnescilortt, O. nu MIA vole egumeniT necT ocliniérA a le
face alte obiceiurl nou'é, fArA numaT sa albil a plilti orAseniT vinàriciulú Domnescil
din 10 vedre o vadrti i otastina pìtrnîntului'duprt obiceitt i dupti ce va scéto
vináriciulü Domnescil afará, apor sA le ja otastinA, i pentru pArpAru sl aTbA
a da de cramti Po banT 12, iar pentru putinile cu strugurT, ce vortí face pen-
- tru tréba easel Tort!, sA nu-I supere; necT alte zAciuiale, din livedile de pomI co
voril avé pe la viile loril, sa nu le ia, i O. nu arbil vole slugile, séti tiganiT
acestoril m6nAstirT, sA mi5sure vinulü ce-Iii vorti lua din vinAricitl i otastinA
ca mama lord, fiírA numal aceia cu bucatele, sA arbti a-s1 ingsura vinulù, co vorti
fi sti dea, cu mAna lorti, i cu vadra dréptA de dece oca, pentru
jalbh la Domnia mea orAsenir pentru acésta, icêndti, cA ad mare nedreptate
ne lAsAndu-T s5.41 mils6re bucatele cu mAna lortl; çi sA arbA volnicie orAseniI
sti-sT vindti vinurile in Mil pe la crAmile lorti, precum ail avutil
mar de nainte; si lar sA arbA ortísenir de CAmpulungil a sttipAni nisce muntI
ce sunt aT orasulur din Descaliciitérea pireI, ce sunt acolo In sud Musceltl,
dupA cum i-ati stäpAnitti i pAnti acum. Asijderea i pentru verT-care din boeril
DomnieT mele voril merge sti fie IspravnicT 3colo, la acelti jude0 alti Musce-
lulur, sti nu albti. vole a supi_lra pe orAsenr, pentru ffinti séti pentru lemne,
pentru calil de &mil, séti pentru alte pentru cA fiindil acestil orafil la
locula de munte i cu anevoie a se hreini, ne finda locil de aràtur i Jlindú ertatI
de 161e aceste cate scriü mal susg bled mal dinainte vreme, dupel mu am WON
Domnia mea ltrisovulii rgposatului Doinnie1 sale Miltaitl Yodel Racovifel, pentru aceste
in qi obiceiurt, Domnia mea Ina' m'am milostivitù de i-am iertatri, ca sti fie
in pace si nesup6ratT si am intAritti hrisovulil acesta cu totil sfatulti cinstitiloril
credinciosiloril boeriloril aT Divanulur DomnieT mele : Pan Dumitrache Ghica
Vel Bantl, Nicolae Dudesculil Vel Vor. de Téra-de-susti, Radulü VAcArescult1
Vel Vorn. de Téra-de-josti, Filipescu Log. de Téra-de-susti, Stefanti Prescovénu
Ve! Log. de Téra-de-josil, Stefanù Misoglu Vel SpAt., Ianache VAcArescu Vel
Vist., Scarlatù Caragea Vel Post., Dumitrasco RacovitA Ve! Nicola()
Vel Pit., Ispravnicu PanA Filipescu Ve! Log. Si scrisil hrisovulti acesta
In anulti d'intAiù alil DomnieT mele aid in orasulti Domnier mele Bucurescl
la lét. dela zidirea lame! 7283, iar de la nasterea luT Christosti, 1775, Februarie
15, de Constantinil dascAlulti slovenescti ot. sfeti Gheorghe Vechiti.» (1)
(1) Cond. 3, fila 249 351.
110 V. A. URECIIII

talurI, cutie de ajutorarea eelorù grad, tipografil, fabrice de hártie ;

o térä, care Imparte binefacerile séle culturale 0 de WM' natura la téte
popérele vecine; o térä, In care esistä, libertatea de cultil; o térä," care
protege comerciulil qi industria, precum abia ast541 amù lnceputil a
Intelege, cá trebue sä, o facema noI, nu este o térä, sèlbaticà. A0a térà
este Muntenia, pe timpulil luI Alex. Ipsilante.
Dar se va scumpil pläteatl Romänil binefacerile luI Ipsilante;
:

birurile era' marl' §i multiple. Mal Inaia, aceste birurI, Ipsilante a

cäutata sä, le reducA pe catil era posibilti. A0a, cand a fostù obligatil
de Turcia, sá reducä, oieritulil, pogonoritulii sträinilorti, Ipsilante a
redusil tnsu§i, cu chrisovulii din 1775, Noembre 13, acestti
pentru pämintenI (1).

(1) In Condica No. 2, fila 65 verso, vedema ca, in 1776, vacaritula strainilora, care aa
In téra cal, bol, vacT, bivoll, este de vita cate banT 66, iar pentru birsaniT din Transilva-
nia numaT 33 banT. Eata i chrisovula din 13 Noembre 1776, prin care Ipsilante amintesce
si de multe alte imbunatatirl i usurarl aduse comerciuluT i in genere tare :
loi Alexandru Ioanú Ipsilante Vv. Dontnii
«De cánd stee'mosulti Adam, pentru p'écatulil neascultärei lipsitä
Dumnecleescile acele darurr pedepsitä cu (sudorile obrazuluT sui sà
mänânce pänea sa), atäta elù cht i toi ceT ce se tragiä din némulti luT, povä-
tuindu-se, sOil mal Vertosil, s'a' qicemti, flinda silitl de dare acéstä trebuin0
a ilret omenescT, cu tòtä silina i strädania se sirguia la aceste dou'e', adecil
la lucrarea ptimintulul si la pästorie; acestea era(' bogäÇiile lorú, acestea erall in-
destularea lorti; la acésta cäuta bizuirea i iubirea lorti de cinste ; din mul¡irea
acestora se cun6sce silina i iscusirea lorü, dintru care se laudä, cum impo-
Viva se §i defälma, ca nisce nevrednicT si de nimidi ceT ce nu le urma; acestea
dupä ce pricinuesca indestulare i biIugü, impodobesdi i infrumusetéza o-
rasele i politiile, lucrarea pämintuluT cu arinile, viT, grädinT, IivcjT, copad
altele asemenea; iar 'Astoria, viata a c'äria este maT nealcatuitä, nevinovatä
§i me dulce, purtându-se ici i colea imprejurulti oraselorti, cu turmele i cu
cirechle i pricinuindl frum6sa vedere la ceT ce privesdi, impodobesce cu pieile,
Cu Irma qi cu cele multe felurT trebuinci6se imbräcäminte ce se fad dintr'acestea.
Acestea singure dupg ce dail la celti ce se silesce si la celii ce se odihnesce
Vote cele ce sunt trebuinci6se pentru a binevieItii, resplätesce Cu indestulare
ostenelele i silintele luT, cu mijlocire, cA dupä ce isT face téte trebuintele luT,
cu ce prisosesce, seil prin schimbl, ca mal nainte, ski prin vingarea, care s'ail
flicutä dui-A aflarea monedeloril, sä dobándéscA i alte bogrqiI. Aceste t6te so-
cotindu-le obläduitoriT i chivernisitoriT ceT me inteleptT i ceT mai inainte
ditorT i eel ce al grijittt pentru starea cea bunä i indestulatä a supusilorti
lorti, cum atätii in istoriile cele vechT si nou6, cât i in vremile de acum le
 ISTORIA ROMiNILORt 111

Eatä, cam earl erail &rile aflate i mentinute sub Ipsilante :

1. Vama dela hotartt (1) qi vAmile din orap.
Ami vNuttt cum vama de férguitt 11141orti din BucurescI a fostA scqutà.

vedemil, att pusti i punt' totti-d'a-una tétä silinta $i strädania la inmultirea

acestora, silindull pre supu$iT lortt, gäsindti mijléce, häräzindii cinste i privile-
gbiurT la aceT mal Cu silintä, protimisindii in téte alte me$tequgurT aceste clout%
IfigAduindti resplätiff i darurT, orênduindù' 6menT iscusiÇ i procopsit1 spre
a face cererT i bAgArT de séma, pentru inmultirea i lesnirea acestoril doui5
spre a le trece in catagrafiT, cu mijlocti ca sti se afle in c,liva de astAll alcA-
tuirT coprinctére de téte pe largil, cu caneme de inv6taturT i bägärT de sémä,
de vremT, de gräsimea pämintuluT, de locurT $i de alte multe, $i in scurtti
s'att catadicsitti i imp6ratiT, ca luânclü plugt1 in$i$T la inceputulti lucräref, BA
dea pildä vrednicA de minune i cu acésta ati stivAr$ita spre a birui firea
spre a face multe locurT neroditére i sterpe pline de rodire. i spre a lua cu
indestulare rédele osteneleloril sale, rodirea qi bielqugult1 celti förte minunatti,
bung a$ezare, spre inlesnirea a OM negutitoria bine credinciéseT Foi do D-Octi
päziteT acesteT OA a DomnieT mele Ugro-VlabieT iaste afarl din cuprindere
paragrafir i intr'unti gradll $i stare cAt nu numaT pricinuesce minune la totT
ceT-1-alff, ci i zavistie, unde s'att invrednicitti i numirel de Kelerü alA prea
lAudateT i pobfäluiteT imp'ératitérel cettitT ; intr'unti cuv'entil indrtiznimil a (pee,
cA dintr'aceste curge mierea i lapte $i se ktgAduesce la fe-care, ca i ptimin-
tula acela alA fägAduinteT i härlzesce cu hielugA rodurT multti inmultite
de multe Hurl de chipurT i acestea cele mal bune i ca o muma cu dra-
goste chiamä cu brate deschise pre totT flit st.I cef cu silintA i cu cucerie, ea
folosésa totti de o potrivA i cu bil$ugti sA-T imbogátésea i sä-T indestu-
leze la orT-ce chiptt arA vré sä o cerce, adecit la rodurl, la vite, la stupT, la
zaharele $i la téte acele-l-alte. DecT arù trebui locuitorif slävindti pre Domnula
D4,105, ca s'att invrednicitti a avé acea dupä datorie multämire $i pentru in-
su$T folosulti lorti stt fie de sine$T indemnatT i sä sirguéscA cu cea destivérfoitil
silintä i bucurie la huna lucrare eT, la inmultirea vitelortt, $i la orT-ce altä
felti de zaherea, ca çi eT sit träéscA cu indestulare i negutitorindu-se cu pri-
sosti, &A se afle la odihnti i sit trimitA indestule zaberele la capanulti impt3rA-
tescti, dupl numele KeleruluT, ce s'atí invrednicitti, precum dicemti mal susti,
sä feel orl-ce alto negutitorif dobänditére; btinuindti dar Domnia mea, cg, sétt
din lencvire, séti din altä pricinA trecti cu vederea grija i silinta cca darit
acestea, a$ijderea i interesultt i indestularea lortt i gre$escil prea multtl
cAtrA D4,1ett i WI% Domnulti lortl i cäträ insu$T, de la inceputulti ceT d'intäitt
Dumnei,leésel bunä-vointti DomnieT néstre, n'amti lipsitú, ea sti indemnämtt si
cu cuvintulti i cu fapta, i prin cärtT, i prin alte indemnärT amtt poruncitti
In totil chipultt pre eel ce in aniT trecutT le Pacea atätea r'éutiitT i nedreptätT,
hrtipindu-le lucrurile pe cht preçA vrea, incArchndu-I cu dobânï férte grele
pentru baniT ce-T da maT nainte, care se numia : selim ahceasa, i filcandu-le
(1) Condica Domndsc5, din 1775 dela Alex. Ipeilante (Arch. Stat. sec(. cliplomatictt) No. 2.
Acdstrt conclicl cuprinde, lntre alte acte importante, until catalogil de vamA indreptatd
dupà eatalogula M. Sale rtiposatula Alex. Scarlatti Ghica VoivodCt la lault1 1767. VedT anexa.
112 V. A.

Eatä, unil acta relativti la vama de Ploescï :

«Inqtiintarea vamesuluT *tefani, pentru birultt ce ati sa dea olaril din Ploescr,
cate 200 banT de cuptorula de óle pe dreptulti de vin(lare dela gura cupto-
ruluT, iar scoOndtt la targti ca carulé, va plati cate 25 banT de carultt cu óle
douti vase, iar ceT ce cumpgra dela elá, orT la ce ttlrgti vorti duce, unde
viudo acolo platesce, de carti ball: 40 si patru vase ; iar aicT tu Verga de afara
latí vameqiT de cara banT 30 si douti vase, asTa s'a obicInuittt.»

atate alto reuttitI, carT sunt fcírte cunoscute la totT, pentru lesnirea negutitorieT
si 't'arel i darilorti, amti rincluitti negt4itorT de cinste crestinT pamintenT
strainT, amti alesti i cu mila prea puterniceT imptirAiT si din negutitoriT turcI
pro ceI mal de isprava i cunoscutT i negutitorT cu chezasT al CapanuluT, amtt
datti tarT poruncl si la maT susti çliii, ca sá urmeze negutitoria lorù fara a
indrazni sa faca cea maT mica nedreptate i sup8rare s5racilorù, ski sa aduca
sila la pretti: sa se tocmesca si sa cumpere cu banI gata, dupa pretulti celtt
ce merge si cela ce se cade. Asijderea socotindti, ca nu care cum-va cinevasI
avêndti trebuinta s'ar sili ca sA imprumuteze maT nainte de vreme (lela cineva
din crestinT bata cu aseztimintti, ca sa-T dea la vreme marfa, ama hotaritti,
decat la 10, un-spre-e,lece, adeca la 10 unultt mal multa dobanda sa nu pla-
tésca, i celtt ce imprumutéza sa nu alba vote a cere maT multé decht acestea.
acésta imprumutare s'ali lasatti a se face numaT de la crestinT, iar (léela, va'
indrazni cinevasT a o face si de la turcT, se va pedepsi greti, dupti atate po-
runcT ce s'att daté, schilele gatite pentru mal multa dobanda i inlesnirea lortt,
pc matrapazI i-amtt popritO, cererile cele afara de obiceiti ale Vamesilorg
acésta vaina a AgieI de teta amé ridicat-o. i de vreme ce DomniT cer maT
denainte, pentru ca s'a sporésca dajdia oerituluT, att daté cartT pe la strainT cu
scatItimintti, ca sa platésca maI putinti decat päminteniT, aceste cartI, macarti
nu se pazia, ci lua ocrita iar depila', (lar aü daté drépta pricina la mal sustt
(PO strainT, ca sa' pretindisésca i sa céra in toi aniI scac,15mintulil acesta
si in alte chipurT si in totl aniT se facea acésta prigonire, unde in anulé 1-itt
ala Domnid mele, (linda-eh' ati inceputO iaräsT a face aceste cererT, atatil pen-
tru ca sa indemnamti sa vie spre maT multa inmultire a oilortt, cal i pentru
ca sa lipséscä acésta cerere, ce se facea a pururea, scaPnclti 41/2 banT amti
hotiiritti ca sA platésca cate 12 banT. DecT de vreme ce n'amti suferitti ca sa.
nu dobandéscà strainiT acésta Infla a DomnieT mele, iar paminteniT, carT maT
virtosil se cacle s'A se folosésca din folosula patrieT lorti, sa fie lipsitT de &risa?
pentru ca sá indemnamtt inca mal multé, precum mal susti pe largO scri-
emii, spre a se sili cu sirguiala la ale pastorieT i inmultireT oilorti, mitcartt
ca din vechime platia oerité totti-d'a-una cate banT 16 si jumgtate, lata Domnia
mea am iertatil si pro dinsiT aceT 41/2 banT si hotarimil, ca sa plätésca ton
de obste cate banT 12. Pentru intärirea i incredintarea a careia otarirT amé
daté acestù prea cinstitti si bine inchipuitti ala nostru Domnesca
Jata fundé prea sf. Mitropolité, iubitoriI de D-qeti EpiscopT, cinstitir blagorod-
niel i credinciosil bocrI DomnieT mele, care hrisovil poruncimil d-le Vel
Logofete, dupa ce se va ceti intru auqulti tuturorti, trecadu-se atatti in con-
dica DivanuluT, cat si a visterieT, sa se dea la s-ta Mitropolie a se pazi in pas-
 ISTORIA ROMINILORtf 113

í fereiria din BucurescI era unù monopolü in favórea unuT in-

AS'araria
treprin46torü, insä dupä anume nafta. Pe 1778 1782 aflämil sarea pisatä cu
5 banT ocaua i nopisatä cu 4 banT, i ferulù' dupä unü nartù detailatù.
Luminaritulii de cera din BucurescT. Acestù monopolli era limitata prin
nafta.
Caldarldil Domneseg pentru t6til téra intreprinOtorulti lua cate 10 banT
de 100 de oca cantAritä.
Fiondritidg Bucurescilortt.
Acéstä dare se plätea pentru pravaliT, séti carciume i pivnite, elasate in dou6
categoriT : categoria I-a plätea 51/2 talen l banT 6; categoria de mana a doua
talen l 21/2 bani 36; pràvuilia i carciuma mai mica: talen l 1 banT 48.
Intreprinq6torulti lumüritulul avea datoria sA scutesctl münästirile marT
pivnitele vclitilorrt boerT.
Mal era si una alta fumaritù' c,lisù ala bal(iloril.
Tòte satele carT erail asezate pe langä biatT plateatt acestù futnärita ; fie-caro
casa. de srtteanù platea cate 76 banT, ca sä aibh dreptula de a prinde pesco färä
deosebitil plata*.

trare. *i am poruncittl, ea sä se faca' Domnescile n6stre cärtT, ar6tát6re de

maT susù Oisele mili si poruncit6re, elt do acum inainto sä se scie de obste,
ca inteacestasù chip:1 va sä se ja dajdia ocrituluT, cate bani 12. Rugand5 dar
si pe alliT frat1 Domnl, ce in urma n6stril, din D-qeésca bunavointa se veril
invrednici a oblädui scaunultt acesteT intru Christosù bino credincióse t6rT,
s'a binevoiascá a intäri i pilzi nestr6mutatù acéstä mila, co de obste cu t6ta
téra ainù fäcutO, ca i Domnulti binevoiaseä a-1 päzi pro Domnia
lora in viatä pacTnidt, in linä petrecere i sil luminezo si pre ce! ce ~O fi
«avEcopr» (sic; i cdiahl aT Domnier lora, spre a le ptizi bundle intocmirT
asezäminturT ale DomnieT sale nestramutate. Si ama intäritù cu instisT vointa
DomnieT mole lib Alexandru Ioanù Ipsilante <Tv., martorl lada i prea iubitiT
DomnieT mele fiT Constantinù Voevodü, Dumitraseo Voevodtt si ll-lorti cin-
stitiT i credinciosil boerT velitT aT DivanuluT DomnieT mele : Pan D. Ghica Ve!
I3anù, Pan N. Dudescu Vel Vorn. de Téra-de-susù, Pan ltadulil Vácarescu Vel
Vorn. de Tora-de-josù, Pan Panä Filipescu Vel Log. de T6ra-de-susti, Pan §te-
falla Parscovénu Vel Log. de Tora-de-josü, Pan *tefanil Misoglu Ve! SIAL,
Pan Ianache Väcä'rescu Ve! Vist., Pan Scarlatù Carae.ea Ve! Post., Pan Du-
mitrasco Racovitä Vel Clucerü, Pan Ianache Vel Pah., Pan Const. Vactirescu
Vel Stoln., Pan Manol. Cretulescu Vel Comisa, Pan IIagi Dimitrie Vel Slugerü,
Pan Nicolae Ve! Pitan'', i ispravnicù Pan Filipescu N'el Log. *i s'ají scrisù
hrisovulli acesta in allí 2-lea -anù ala intaei DomniT a DomnieT mole, aicT in
Tora rumanéscä, in scaunula orasului BucureseT, la anulti de la zidirea lumeT
7284, iar dela Ispásenia eT 1776, in luna Noembre 13, de Constantinü
lultt slovenescù ot sf. Gheorghe vechiti (1).»

(1) Condica No. 2 (Arch. Stat.), fila No. 47 verso.

Istoria Ramdnilor8 de V. A. Ureehid. 8
114 V. A. URECHIL

Cerdritula era taxa pe céra. Se platea de oca, 3 banT in téta téra.

Siipundritula din Bucurescl si din cele 17 judete. TotI eel* ce lucrati sti-
pund Cu cherhanale, erati datorl srt dea de fie-ce oca de stipund eke unti band.
Gostindritula peste OM téra ; se stringea de la negutitoril de rimatorT cke
8 banT de fie-care rimatord.
Seirdritula munfilora. Acéstti dare se preleva in judetele R.-Saratti, Buz'éti
SecuenT dela totT 6meniI din muntt carT nu plateatl sarea. Fie-care casnicil
platea o dare de 66 bant
illajdritula era darea ce plateati vindétoriT de pesce présptitti, fie de halta,
fie de helested, ski de garla. Se lua de fiecare cart' de pesce présptitil talenI
1 si banI 12 si treI oca de pesce. Carulti de pesce saratti platea de fie-care

vita de la card eke banT 220. Se scutea pescele de lielesteti, ski de Dambo-
vita, ce era adusii in BucureseI altil-fehl deck cu
Ierbù'ritula pentru tka téra : dela top catT aveati vite de negutatorie, fie
pentru salhana, fie pentru Watt' la scaune, se pereepea de fie-ce vita mare
eke 24 banI si de ke si capra eke 8 bar&
Vaina tutunului. De la toti ceT ce vorti avé tutunti de aicea din téra
pentru exportatiune se va lua eke ung band de oca.
Cdmindritala. De butea de vial vinduta in carciuma se platia 72 de
Venituld caminärituluT se platea numal la BucurescI si era venitil aid
marelui paharnicti si aid cuparulut Acésta dare nu o platesal m6nastirile
boeriT mart
Cotdritula. Se platea antreprenorulul pentrn intisurarea vaselord Cu vind
cate 60 de banT de bute.
Difindritula. Antreprenoruld preleva clarea pc stupT si pe rImatort Pen-
tru unti porcti se platea 13 banI; purceiT de la 3 lunl in susti se socotea dol
purck dreptd und pored.
Tutundritula Cultivatorif de tutund platead eke 4 talen l vechT de po-
gond i eke unti iiloconti de nume banT 80.
Pogondritula strdinilora era data in intreprindere pe fie-ce judetd. Se
percepea de la viile strainilorti, earl' nu erati legati cu dajdie la visterie, de
totd pogonuld eke doI talen T vecht Perceptoril acesteI darT crag opritT de a
supra pro contribuabilil strainT, cu sederea i mancarea pro la el.
Cotdritula la mai:fd. Fie-ce negutitord, care vinde marfa cu cotulti in
téra, s'a OA a da de téta pravalia cate und talerri vechiti cotaritd pe and si
ploconuld camarasiel cand este camarasie nouti.
Privilegiula cafenelelortt. Dupe condica No. 2 a luT Alexandru Ipsilante,
Lila 27, se scie, cit batutuld cafeleT i pravaliile uncle se vinde bdutura de ca-
fea in Bucurescl, este venitti a MI Ve! Cafegitl. Nimenea nu era liberti de a
deschide eafenea, ski de a tiné tachinisa in Bucurescl deck Vol Caiegiu, care
 ISTORIA. itomiirmoRtr 115

avea dreptuld sä ailA 3 cafenele in Bucuresd cu tachmisulil lortt. Orl-care

alte pravalil de cafenele se deschidead cu invoire, platead dare deosebita.
Gardureiritulil, dupà condica No. 2, fila 26 era venitti aid lui Vel Armasti.
Acesta prin 6menil sta preleva de la t6te viile prin Vote délurile o dare de
la gardurile nefacute, orI pirlézurile stricate. De Ile-caro pirléza stricatil lua
52 banl ; de fie-care vrajnitä deschisil 300 haul. De vitelo cari factt strica-
eiune prin délurI, de rimatorl' cate 50 banl', pentru tescovina bara 133; de
tocitóre bara 45 si de fie-care bute de vinti cate o vadra.
Venitta parpeiriticlu'i pe judetele unde se facea villa, se preleva cate 12
buff de fundtt de bute i putina de stejard, i cate 6 banI de tumid' de pu-
tinä de braid. Acesttt venitd era aid Spatarulta ald doilea.
VindriciuN era venitd domnescil deosebitil de celd de susii. Domnito-
ruld acorda parte din acesta venita m6nastirilord, scolilord i altortt per-
s 6ne.
0 erit uric' era taxa pastorilortt, call din Ardéld venead cu 011a pasiune
In muna rel. Ipsilante scrtqu taxa i pentru paminteni {-Una obligata de
Turcia a o scad6 pentru pästoril ardelenf.
0 dare euriósa, care era numal pe plaiurile de la munte, fu acea a
soimilord in natura, earl' se trimeteatt la Constantinopole.
Pe langa aceste clarl platead breslele i neguOtoril darI speciale.
Apol (Wile directe in banl pentru birurile care P6rta otomana, sub dife-
ritele numirI, nu puOnti ingreuiad datoriile t6ranuldi cAtre visterie.
Déca micsorarea birurilord Alex. Ipsilante n'a putut'o face rnal' mare, sa
nu ultamd, ea .téra era datóre sä dea Turciel, chiar i in urma paceI de la
1774, sume importante í anume : 309.500 lel, claruld Bairamuluï 90.000 lel'
daruld Richiabe 40.000, adica preste 439.500, suma importanta care Ora
trebuea sä o plat6sca pe larma spesele atattt de sporite ale administratiuneI
justitieT, sporite prin creatiunea de lea, earl in mintea lui Alexandru Ipsi-
lante avead sA impuOneze abuzurile functionarilortt.

XI.

iarnul Turcilorli sub _Tpsilante.

Ore-car:I Imbunatatir'l din respectulti angaraleloria, Turciel se acord5,
Orel In 1774.
Aceste Imbun5f54irl provina mal alesa din faptula ne5mbl5.reI Tur-
oilorù Ora pentru adunarea zachareleloril i altoril articole de
Indestulare a Tarigradului.
116 V. A. IIRECIIII

Aducem5 aci firmanulil de la data turca 1189 (dup5, cond. No. 2, a

lui Ipsilante) tri privinta oprireI Turciloril de a mira prin 01.5, pentru
zacharele si a relatiunilortit Craiovenilor5 cu :

«Lauda Domniloril din némul5 MesieT, celil ce este alosa intre meghistanil
turmeT lui lsusù, celti de acum Domnti ala t5reT RomanescI, Alcxandru VV.,
bune fic stivérsirile. Indatil ce-tT va veni acéstil a néstril inaltil imp5rátéscá
poruncil, In scire fie, ea Valahia i Moldavia, fiindtt cheleril altt inaltel
mole imptiratiT, este in grija mele, ca sil se pazésert si s'a* se diafen-
dipsésca de orT-ce nedreptate saracile ale mal sus(' 1isc memleketurl. Caro
din prieina trecuteT rezmerite aú ciiqutil In multe prápil(lenn i ne-
statorniciT, iaste vointa imp5rittieT mele, ca sit se gonésca nedreptele miscárT,
carT sunt pricina a risipireT i prilpádirilorù, dupti inalta imptiratescula meil
firmantl, ce '111-1 datti impodobitti cu hatihumaium, intru care se cuprinde le-
Oturile a stilreI ceT bune si a linisteT intáritti i s'ail adeverittl cu
cele de multe orI date snntele mcle i imp5ratesd poruneT, ca sil nu intre in
launtru in Valahia nimenca altil dupe la serhaturI daril din ce! numOratT
orénduitT negutitorT i ca sa se pedepsésca catT alta neorêncluitI ara \Té sil intre.
Aeum (lar inscrisele ce s'A trimisti la inalta Pértá de ciará Muhafizulil DiiuluT,
vezirult1 mea Mehmet5 Pasa si in mahzarultt ce s'ati trimisti dela locuitoriT
cu ilainuli cadiuluT dc acolo, de vreme ce ne seria, cum cá judetcle
CraioveT, carT sunt supuse la mal susti nisul5 memlekettt, fiindil roditére
imbelsugate i invecinate cu serhaturile DiiuluT ) de vreme ce locuitoriT mal
susil nisuluI serhattl, intistia. data se negutátoria cu CraioveniI si-s1 trecea vre-
mea lora pana la inceputulil rasboiuluT a-T diafendipsi si a le cump6ra za-
herelele lora acolo, unde astepta i acum maT susti VidinuluT, ca sa trami din
mal susti çiisele judete, ea si mal inainte, zaherelele sa-sT gonésca lipsa ;

auc,lindu-se de iinp5rittesea mea porunea ce s'atl datil, (lupa cum s'ati (lisa
maT susri, ca sa nu calce nime de la hotarele dupe imprejurtt in Valaltia,
din pricina poprireT a eumpaárel untuluT i ahora zaherele, deosebT ce s'att
ocaoa de ungí la 50-60 de paralc i acésta cu gretl a se afta, de 'reme ce
catra accstea s'ati datil In vilégil, cum ea i raelele Valahier sunt IertatT doI anI
de haraeT, raelilc ce! mal chivernisitT ati inceput5 a-sT trece vitelo i zaherelile
lortl in Valahia ; care i acésta fiind5-eit iaste o pricina a lipseT colora trebu-
inciése. rugatil sit se faca firmanil, ca sa aducá Craiovenil la Dii5 zaherelile
cele de multe felurT, care estt din cele mal sustt lis° 5 judcte, sal sil se or5n-
dttiascii locil de t'irga inaintea cettiteT i unde se numesee Calafattl, i trime-
tt,ndil mar susa çiiiT raele zaherelile lortt, cu scirea celort1 mai marI, ca sil
Sc vInnil dupe pretult1 lora la maT susil lisulti t'irga si sil se opréscil de a
 ISTORIA ROMANILORtt 117

maT trece si de a se maT saliislui de acum inainte ralle decindea. DecT

de a nu so da la alta parte niel una graunte din t6te zaherelile, carT so lace
in Valahia, ci t6te sa vie la indestulata mea P6rta, macara ca este o pricina
care aa intrata in ortmduiala cu strasnice poruncT, si lucru l'ara de ortmduiala.
cadí inmultirea hritind 1ocuitori1or Impèraltiei mele, spinzurit din zaherelile
Valaidel ; cu t6to accstea, de vreme co este adevtirata, cum ca niel inteo
vreme pana acum n'ati cita formarla de a nu se da nicaire zaherea din maT
susa numita Ora', si este vt'Aluta si la totT cunoscuta, cum-ca i imprejmuirile
DiiuluT sunt rodit6re si semënaturile lora multe si eftinatate si indestulare la
aceste judete din imprejurula DiiuluT, fruí de smintéla', nu s'aa gasita a
Cu cale la milcle ImpaatieT mele do a trage lipsa i ncavere locuitoriT ser-
haturilora de cele trebuinci6se. Pentru accea, de vremc ce s'ail socotita a fi
cu cale, ca sa se faca imptiratésca mosaadea, ca raclilo colora maT susil Oise
5 judcto (pazindu-se insá cele maT josti serse asezaminturT) : Dupa ce voril
trimito zaherchsle lora cele de indestula la prea 'Malta a mea 136rt5, do huna
voia lora merg&Kla cu ale lora caice trectInda la Dial, cole-l-alte rodurT ce
vora se6te sa le vinqa la locuitoriT serhatuluT. Pentru caro s'A data acésta im-
p'ératésca a n6stra inalta i strasnica porunca i catea tino cela ce estT Domnil
ala Ore! Rumancscl, fiinda-ea s'A data si alta' porunca inaintea acestcia catre mal
susa 4isulülquhafiza i catra judecatoriula DiiuluT i cata zabitula enicerilora
catra altT zabitasi i azale btranT al serhatuluT, ca totT col ce MI zahercle sa-sT
tréca zaherelile lora cu caice de ale lora. de huna voia, eu purtare do grija a
zabitilora ce-1 veT ortmdui pe la margenT, tu cela ce esa Domna ala tOreT
RumanescI si sil le trécá in locula co se va ortmdui do catea raelele partilora
cebra din partea CraioveT, cu marafetula amtmdorura partilora, adeca colora
ce sunt in marginca Valahiel i acelora du cea parte de Dunárea, adeca
in campula DiiuluT, i sa le vinqa cu nartula, caro curge, platindu-se prctula lora
cu banT ; iar pcntru kerurile de mancare ce ara vré sa lo tr6ci.1 raelile de-
cindea de Dunare, sil nu se silésea pentru de a int6rce necT de vre-o dajdie
pcntru cara, necT do cerero de vaina, necT dc calcare de paminta, necT de alte
dajdiT si sa nu se supere do cererT dajdieT, urmanda intoemaT dupa sfintele
poruncT, i sa nu se supere de haracia si de altc pricinuirT prelungirT inde-
lungate, pazindu-se tescharùoa ta cea pecctluita ce veT da-o. Si pentru ca sa nu
se urmeze pricinT intre raia i intre scrhatlaT, sa nu dca serhatlaT necT inteunù'
chipa banT imprumuta la raele inaintea vremeT, Oic6nda ca la vremca rodu-
rilora sá aducetT cutare zaharea, i cel co vora da sa se pedepsésea i sa nu
se dca ascultare la acela lela de davale, ci numaT sa cumpere zaherelilo ce
vora aduce de buna voia raelele, i indata sa le platésca pretula lora cat va
cuprindo çi sil se diatendipsésca i sa se ajutoreze in tota chipula. i candil
vre-o inté'mplatóre miscare a vre-unia impotriva acestuT a§ozAmintil se va arta
118 V. A. IIRECHIÀ

la zebitT §i la aceT bel ce se yore trimite de cAtrA tine, boierT, aceT netrebnicT
sä se aduce, sä se pedepséscit. Si pentru ca sit' se silescl mal suse disule Mu-
hafize §i spre a le poblicarisi ski a-le arta acestea, mal suse di§i-
lore serhatliI, ca cu aceste mijlocù sä nu intre nimerif in läuntru in Valahia,
s'ail date firmane §i earl din§il §i cAtre tine i trimise. DecT dupe, ce
veT intelege pricina, s'A te sileseT ca raelilo acelore 5 judete a ValallieT, dupit
ce voril trimete zaherelile cele de indestulare la prea malta mea politic, tre-
cendti zaherelile care le yore scelte la Diie cu caicele lorù, pentru isgonirea
stenahoriel serhatliilore ce ati pentru cele trebuinciése §i s'A le vindA la din§iT
de bung voTa lore. i pentru ca sit se insciinteze §i sä pule intru audulti rae-
More, cum cA se vorti pAzi despre partea serhatliilore in tote chipule maT
susil disele a§ezilminte §i cum ea' yore pliiti pe§inti depline, §i Dire', do lipsA
baniT zaherelilorti ce -yore cumpera. Cittrit acésta, pentru ca sit cheltuescT
taà puterea ta spre a areta §i a insciinta la zabitiT serhatuluT anume pentru
ea sa pedepsésel cu marafetule lore, pe cAtl se vorti purta in potriva a§ezrt-
mintuluT §i yore supera pre raielele ValahieT, s'ati date aceste inalte alA nice
firmane. DecT poruncesce, ca dupA ce va sosi, luerAnde dupl cuprinderea luT
cea vrednieg de ascultare §i supunere, s'A fug' de cele in potrivil. A§Ta sit soil foi
la sfintitulti semnule acesta sA daT credinte. La mijloculä luneT luT
velétuluT 1189 (1775).
(S'a trAmisti copie la 5 judete peste Oltti, fila 17 Cond. 2, fila 17 verso, 18
§i 19.1

JatA acum i circadrile adresate de Domnitorti c5.tre cele 17 ju-

dote, pentru nizamulit Turoiború, rinduincla p6zitorl de oprire a intr5,-
reI Turciloril In tér6:
Carte deschisä la 17 judete pentru nizame de TurcT. «Dumnea-v6strA isprav-
nicilorü sud .... s'AnAtate. SuntetT Dumné-v6strà insciintatT do hotArirea
§i bunavoire a nu trece s'a umble prin terii necT cum Turd fAcetorT de reu-
tAtT, séti sA face'. cheltuelT, superArl §i silo raialelore, necT pricinT de datoriT §i
socotele vechI sä caute §i sä cérii, ce téte sä' fie nepomenite. Acum
Domnia mea insciintare, cum ea' la unele judete are fi venitti TurcT serseliT
de AmblA, ne avende necT unti fold de te§cherea la mAnA, mAcare eä M. Sa
pap §i totT zabitiT serhaturilore dupit marginea de dincolo aA poruncit dela
pré puternica imperAtie, ca se nu dea te§cherele §i a§Ta aceT serseliT, fare, de
voie §i sloboc,lenie dela nimenea, rancid DunArea inghetatä i avende inlesnire,
treed in tére. hotesce. DecT dupe. fermanurile imperelescT, ce §i pane.' acum
s'ati date de pe la Maria lore Pa§iT §i zabitl serhaturilorti marginel §i dupre
hati§erifulti ce s'ati date §i acum DomnieT mele, am orinduite sA vie d-lul
 ISTORIA ROMANILORt 119

Ismailti Aga Besléga cu neferiT d-sólo prin judete i unde va alla TurcT Am-
bländti prin térá sä-ï ridice i sà-T trécä la M. S. Uzun Vales°, si M. Sa are
poruncrt dela prea puternica imptirätie, cum sä urmeze Cu uniT ca acoja. Dar
pentru mal grabnicä urmare acestuT nizamù, iatrt' mal intäiä' acum trimeternü
pe acestil ca sit fie in judeta, cäruia i data la mânä. buiurdiu
DomnieT mele si pre cuprinderea fermanulul impërätesctl, carele venindia, sil
avetT a-T da si Dumnevésträ ajutorti. 6menT vrednicT i unde se va fi d'Anda
inteaccha judetii TurcT, sit mérgrt sä'-I ridice i sä-T gonésca din pä'mintulä
iar neintelegéndü a se intérce de voia lona atuncca ducetT
dreptia la M. S. Uzun Valese» . . . De vorü veni TurcT cu tescherele dela
pasT si zabitif serhaturilorä, sä'-T trimitä la Domnie la BucurescT «pentru crt cu
teschercle ce vorii avé, iaräsT la Domnia mea va sit-T faca havalca i Domnia
mea srt iaic buiurultal. 1775 Ianuarie 25.»
Telrgurile unde orênduitti a fi pei zitorl pentru Tara
FocsanT in Slam Rémnicti, ung Odo-basa. Buztati in Buztita idem.
PloescI in Prahova i ViilenT in Saac, unta baraictaria sc4Zitoria la Ploescr.
Orasultt din Ialomita supusä la Lipca Agasi din Lichirescl, iar la LichircscT
in Ialomita unta Lipca Agasi, carde sa aibti. sub ascultarea luT pe Odo-basa
de orasä si cha s'a päzéscii marginea pana la BertescT.
Oltenita i CioctmescI, Ilfovü, unta sacjiantaril setoril la Oltenita.
Ilodivoia in VlasCa, unü Odo-ba§a sePtoria in Ilodivoia.
Rusi-de-Vede i Zimnicca, Teleormanä, unü Odobasa setliltora la Zimnieca.
Slatina Oltä una Odo-basa seqétoria la Udai.
PitestT ii Argesiil, Argesiä una baraictarü set,h_ltoril la PiteseT.
Tärgovistea, DAmbovita, idcm.
La Craiova : muteferica Odobasa cu cincT neferT, care sä' se orénduiascá citte
unulti la Gorjä, MehedintT, Doljä, RomanatT i Välcea.
Dintre acestia ce voril s'a trimitä sit nu fic niel unü serhatlitä dupre mar-
gine. Totaha 16 6menT.

Alexandru Ipsilante a ziditil beiliculit pentru Turca, carI veniail la

Bucurescl In misiunI, spre a scuti pc particularl de gázduirea
a ziditil de asemenea palatti domnesca in jurulti mi5ndstireI
Voda, acolo unde astaqI este Archiva Statulul. Asemenea a ziditii casele
de la Radu-Vod5., (1) astàçii ruinate. LuI se datoresce relnoirea MarcuteI,
lar DòmneI séle Ecaterina (2) zidirea bisericeI S-ta Ecaterina unde
se allá scella normará', a SocietAtel pentru invòlátura poporului romana'.
VedT actele anexate.
Era Ilca luT Constandina \roda Moruci dela Moldova.
120 V. A. IIRECHIL

XII.

Mësuri de edilit ate.

Vorbindtt de edition construite In BucurescI, e loculil
c5, edilitatea publicä" 1nc5, n'a fostil neglijat5. sub Alex. Ipsilante. Am
fédutil In1lintat5, Epitropia oWésc5,, care primi grija
a pavelelort). (1)
Podurile aù nazirie specialä.
Ipsilante Alexandru se preocupà de lipsa de ap5, bunä In BucurescI
aduce apä de isvòre din departare, mnfiinândù doub' cimeli princi-
pale, cu urmätoriulti chrisovil :
«Din Dumnecleiasca râvnit indemnAndu-mb' spre cele folosit6re i cu lauda
de podóbä' la starea politieT i spre buna petrecere a noroduluT, am pusti
Domnia mea de s'ail alcittuitii aid in orasulti BucurescI doug f6ntâni, una in
t6rgula din läuntru, pe ulita ce se gice din BoiangiT, si alta pe Podu-Mogos6ieT
la mahalaua S-teT M6nästirT SärindarT, insä cu apä din isvóre adusä, din de-
pärtare cu mare cheltuialä, spre a se adäpa obstea cu apA curatA i limpcdc,
maT alesil in vremT zlot6se, atrial gArla DilmboviVI trecilt6re printeacestti orasti,
curge turbure i cu multe necurMeniT ; decT pentru buna starea lorî, spre a
fi prtzite i pururea drese, amù or6nduitti Domnia mea pe Dumitru Cäp. su-
iulgi Basa, ca sa fie purtatoril de grip., i orT-ce stricaciune se va int6mpla sit
aibä eUt a le drege cu cheltuiala luT, afarä numaT cândil va fi trebuintit de
a se face alte f6ntiinT si a mal aduce apri, intealte locurT, chi la acésta
sä nu aiba a face, iar la dresuld acelord f6ntânT sä aibä a cheltui de
la dinsuld si a purta grijä, orênduitil Domnia mea pentru cheltuiala
ostenéla luT 161 pe lunä. câte talen l 60, care 16Pa' sit aibti a lua din veni-
tulti poduluT, ce sit iea dela cari5le i butile cu vinti ce intril in orasti, care
acéstä ma a luT s'a' aibrt a o lua dela BoeriT EpitropiT cutii i clumn6-
lord boeriT Epitropil sä aibil a purta grijä totii-deauna a fi drese fôntânile. Asis-
derea cutil Domnia mea milä, ca chi si tart casa luT sit fie scutitä
apä'ratt't de t6te arile i angariile, ce va esi peste anti in Org, i s6 aibä, a
scuti oT una sua cincI-4ecT la vremea oierituluT, cum si 50 stupT i rimatorT
la vremea dijmä'rituluT, i sä aibit i patru lude scutitT i apgraff de t6te diti-
dub i angariile, ce vorti esi preste anti in térä dela visteria DomniT mele,
care scutelnicT sit fie pentru trebuinta i ajutoriulti luT, i anal vre-o-data
(1) Verna aduce in anexit diverse acte relative.
 ISTORIA ROMINILORtf 121

ca unti orna i-se va IntAmpla marte, acéstrt purtare de grijA i privilegiu

aiká copiiT luT ség din rudeniT avênda mestesugulil accsta, i pentru ca sà fie
nestramutate acestea tate ce le-am ortmduitt" Domnia mea, am intilrita Dom-
nia mea hrisovula acesta cu insilsT credinta Domnil mole 16 Alexandru lana
Ipsilante Voevodil, i cu credinta prea iubitilort" Domniel mole fiT Constandinti
Vocki, Dumitrascu Voda, martorT puntmdtt si pe totT cinstitiT si credinciosiT boerT
ceï marT aï DivanuluT DomnieT mele: Pan Dumitrache Ghica Vol Banti, Ba-
dea Stirheiü Vel Vorn. de Tora de susa, Nicolac Brtmcovénu Vol Vist., Du-
mitrasco Racovitil Vel Vor. de Tora de josa, Ienache Muruzi Vol Log. de
Tora de susa, Grigorie Baleanu Vel Log. de Tora de josa, lenache Vácilrescu
Vol Spttt., Scarlata Manu Vel Post., Nicolae Filipcscu Vol Cluciera, Stefanil Bi-
bescu Vol Paharn., Dumitrache Vol Stoln., Costache Sutu Vol Comisa, Alecsie
Nicolcscu Vol- Pit. ; i s'ati scrisa hrisovula acesta Inteala . lea ana din

întâia Domnie a DomnieT mole aicl In orasult" DoxnnieT mole, Bucuresa la aniT
dela zidirea lumiT . . . Octomvrie 1, iar dela späsania el' 1779 (1).

XIII.
Conspiratiune sub Ipsilante. Cum VA considerati Puterile.
Din espunerea de mal susù lectorulil a pututù vede, c Domnito-
rula Alexandru Ipsilante nu este dintr'aceia despre °mi treI orl patru
rindurl ajungft pentru a-1 califica domnia (2).
Acestil Domnitoril este demat de tòt'A atentiunea istoriculuI, atáta
chtil privesce organisatiunea generalii a férel catti si pentru bunele
lul plec6r1 câtre térà, plecArI caria arétä mal demnil de lauda' de-
cat multI DomnI de origine curattt românesch.
Cu tòte anevointele luI Alex. Ipsilante de a ferici Ora, chiar in
anuliii 1775 se tram6 o conspiratiune contra luI, conclust de boerula
Cándescu. Complotuli1 fu descoperitù i Cândescu fu datù judeciitei
carea condamnA sd-s1 piarc,1à boeria, i sá,' fe imbrácatil in hainc të-
rAnescI, preâmblata prin stradele capitaleI apol 135.tutil la r'és-
l'Antele stradeloril si aruncata in fiare si temnità(3).
La Pozírtá. Ipsilante se bucura Lie huna opiniune.
Fila 295 a condieei Ipsilante, No. 2.
Vec,li in Anexe téte miele relative la administratiunea lui Ipsilante.
Aron Florian allianua/4 de Istoria Principatutia Romaniet» (Bucuresel 1839) pag.. 162.
122 V. A. URECIIIX

Din una firmanil insotita de darurl, ce Sultanula tramite luI Ipsi-

lante, se vede acésta buna opiniune, de care Domnula MuntenieI se
bucura la analtulit De,vletg», cat i cum ca, Domnula munténa lu-
crase la potolirea uneI rebeliunI de la cetatea turca Adah-Cale.
Ét5, firmanula acesta ce amú aflata in fruntea codicel lul Alex. Ip-
silante, esemplarula 4n posesiunea P. S. Vladica de Rômnicu-Valcea
(in 19O). Firmanula este de mana, In copie ; §i lice cum ca :
«Ademti Isaliha §i Bekira, &LIP mortuluT riegepa, ce ail fosta inclii§i in cetatea
Adali, ati caqual ceradù' de la noT ertarea Mora gre§ite §i milostivire. Pentru
care, dupä prea inteleptulti imparatesca alti nostru eugeta, cc awing spre a ne
miliostivi 0 a milli' pro col earl se apuca de pulpele milostivireT nóstre, am data
inalta n6stra porunca, scrisa cu insa§limpLiratésca mana, catre numitulti vizirti
Oa nostru, daruindu-le acestora iertarea ce ail cerutti. Tara in cele dupa urma,
ati sositti qi ale tale catre noT scrisorT, vestitóre, cum cä dupa cuprinderea
imparatesceI nóstre poruncT §i dupa a nóstra imparatésca vointä, numitula
vizirtt aid nostru ail adusti pre numitii trap aI RegepuluT, afara din cetatea
Mali §i I-ati tramisti cu t6ta familia lorti §i cu eel ce avea inclinare cu din-
§iT in patria lora. Iar cetatea Adali al dat'o in mana capigii-bap curtii n6stre,
numitul Dervi§a-Bei, de care acésta ne-amtiincredintattl, §i din scrisorile nu-
mitulul vizira ala nostru, ce in urmä al venita §i a§ia cu ajutorula luT Dutn-
neqetl al luatil slir§itti §i acésta grija a lucrurilorti despre Ada ; éra tu, ca
e§tI din slugele cele credincióse ale prea puternicei, neclintiteT §i vecTnicii n6stre
imp&iitiT §i din cele earl urméza spre calea cea drépta, ridicatti de insu§1 a
nóstra mana §i ramura de drépta nóstra.' sciditd, care dupa firésca ta dreptate,
intelepciune qi credintá te-ai artitatti cu osardie spre cea dupil placere stiv'èr§ire
a tutulora trebilora la call te-aT orinduitti §i de ca.nd ti-am incredintata dom-
Ma Valahiel aT ocarmuita intru dreptate, cu care silinta §i privighere t6te
trobile eke privescti asupra ta ski ti s'ati poruncitti de proa puternica nóstra
imp'ératie intocmaT dupä inaltulti §i proa dreptula cugetula nostru §i dupa
trebuinta inte'mplarilora vremeT, éra' mar v6rtost1 cela ce la pricina Adali,
te-aT aratatti cu credinciósa rivnä §i cu silinta de a insciinta maT inaintea
tuturora de sfir§itula acesteT pricinT §i OW aceste s'aa ar6tatti f6rte pläcute
§i laudate do clitre a nóstra' marire qi nu putinti no-am(' bucuratti, cacT qi
inteacesta te-ai silita ale a-tí (sic) araa catre noT credinta ta cea cu supu-
nere ; fiT trainda apururea §i te impärtil§esce de mana cea imbel§ugata a I'm-
paratescilorti nóstre mili, sciindti insä cl dup'ä, dovecple ce pan' acum avema
de a ta multa soli* §i. intelepciune §i dupä cea din adancul inimeT plamada
a credinteT qi a dreptatei tale, nadajduirna §i de acum inainte proa multe
 ISTORIA ROMANILORC 123

slujbe urmat6re imptirätescel n6stre vointo si de fata avemti buna vointä

dragoste ciitre tine osobitä. Läuclaildull cele &Anti:116 i maT din urma dupä
slujbeT tale Çi lo r6splätim4 spre faccre de bine cu impt:rätesccle
n6strc darurT, trimiOndult o blanä de samurti i unti calti jute, cu pod6be de
aura, Impreung i cu acéstil Inaltä poruncä, care s'ati serisü spre lauda celoril
trecute slujbele tale, dupä cea maT dinainte serse cu a no5stril slantti
Ci dar indatil co va sosi aci frriptirätésca m5strä porunc5, ver primi-o cu fn-
têmpinare luminòsä i blana dupä ce veT silruta-o cu cAtJuta supuncro, o veT
imbraca i asemenea saruttinciti i darlogii caluluT, î1i veT mncálica i dupii sti-
versirea obicrnuitulu alaiui, ver urma de a face cäqutcle rugAciunT &arc cclri
prea inaltti pentru a n6strä indelungatá vietuire, strOucitii stare.»

XIV.

Consideratiuni asupra politice europene.

Dup'd ce Rusia obtinu conditiunile cunoscute prin tractatula cola
Kainargi, Rumiantova maI facu pre Turcia s5, primésc6 dou6 conditiunI
suplementariI (uni'l icù secrete). Ele sunt la Martens, Ilecueil des traités,
tom. II, pag. 287 si la Hammer, tom. XVI, pag. 493 (1). Pi-in Intftia
Rusia obtine 4 milióne ruble spese de räsboia. A doua se referd la
plecarea flotel rusescI din Archipel5.
Atilta era de mare c5,§tiguri1e Rusiei la Kuciuk-Kainargi, c5, ea Ins5,0
se sfiia d'a le face cunoscuta EuropeI. La 3 Septembre 1774 lincti. Thugut,
Ministrula austriactl, nu avea o copie de pe ele 0 numal dupà,' cele ce
aflas5. seria Curtii sale la Viena raportultt s'éti (vec,l'i IIammer, ton]. XVI,
pag. 495), In carl arétà, cit Rusil potti acum In cate-va ore lua Con-
stantinopole i c6, de acum eI nu voril mal face rasboiti Turciei la
Durare (2).
Deja In 17 Augusta 1774 Thugut scrisese la Viena: «Déca la aceste
esemple de o frenesie incredibilà, se adaoge réoa administratiune a
PorteI, care viciata In fundamentele séle, pregatesce de ca-va
ca anume §i mal bine de cum n'ail pututil sit fad, armele RusieI,
distrugerea acestul imperiil de Orientti, vomti fi convin0 c'd necl o
(1) VeOT anexa dup5, Hammer, t. 16. pag. 493.
(2) \red! a nexa din Hammer, t. 16, pag. 496.
124 V. A. IIRECHIÀ

clatä, o natiune gata a dispare din scena politica nu va merita mai

pt4ina compatimirea celorti-alte pop6re &cat Otomanil ; din nefericire
evenimentele ce se petreca In a,cesta momenta In acesta imperia vorti
esercita In viitoriù cea mal mare influinta' asupra politiceI celora-l-alte
state, si vora da nascere la rele si la turburari nesfirsite (1).»

Dar Francia, cu ce ochi v6c,lu pacea dela Kuciulc-Kainargi? (2)

In documentele Odobescu aflamascris6rea lui Choiseul catra S.-Priest,
din 8 Augusta 1774, c,licêndu-1: «vous profiterez de tous les moyens
possibles pour faire sortir la honte et le clanger des conditions auxquelles
le Divan veut se soumettre. Si les Russes obtiennent un port sur la
Mcr Noire, s'en sera fait de l'Europe pour les Turcs.»
Francia care lmpinsese pe Turcl la 176D In rasboiula contra Ru-
siei, in lav6rea Poloniei, nu póte fi multamita cu tractatula dela, Kai-
nardgi, care tocmal intentionata nu pomenea de Polonia, ba Inca nimicca
t6te tractatele anteri6re ale Rusiei cu Turcia, prin carl so ocupasera
de afacerile poloneze !
Dar Francia merita totusi multa imputare Amintésca-si lectorula
care era 'Aroma Versaliulul relativa la tractatula scorch."' ala Turciel
cu Maria Tereza, dela 1771 (3).

XV.

Gregorie Ghica Domiturti, Moldova

Am vNutti cum, cu ajutorula InriurireI muscalesa Grig. Ghica

revine la domnia Moldova Acosta putuse lucra libera la asigurarea,
ca,ndidatureI séle In Moldova, caci pctrecea de mal multù timpti in Iasi,
reintorsti din Petersburg, unde-si petrecuse pretinsula exila. Francia

Hammer, editiunea francesii din 1830, tom. XVI, pag. 503.

Veql «Marie Antoinette, correspondanee secrète entre Marie Th6r6se et le C-te de
Mary Argenteau,» publi6e par Mr le chevalier Alfred d'Arneth et M. A. Geffroy, 3 vol., 80.
Paris, 1874.
Veql volumula ultimil din seria II-a.
 nil 011M° ommomm....
ii1111 111111101111
 ISTORIA ROMANILORtr 125

si Austria vedeaa In avenirea la tronula MoldoveI a lul Gr. Ghica una

triumfa ala politicel rusescl (1).
Investitura lul Gr. Ghica sosi la 14 In 28 Septembre 1774, pe
când Incä Rusii nu esiserà din Moldova, carI continuará'. a o ocupa si
In Octobre.
Sub lnriurirea muscalesca, téra MoldoveI, profitiinda de trecerea prin
tér5, la Constantinopole a Principelul Repnin Nicolae, ca ambasa-
dora ala Rusiel, In 27 Februarie 1775, Ila Insärcinézi1 cu mijlocirea
la Pórtá, In favórea unora din drepturile antice. M'Ana In anexä,
cum e reprodusa In Uricara, tom. VI, pag. 452 (2).

Ca si când boerimea, téra, s'ar fi Ingrijata de efectula ce avea sä,

produca la Constantinopole m'alta lora, cer'enda respectarea vechilora
privilegiI, chte-va dile apoi, la 3 Martie 1775, aceiasI boierI trimita
una noa arza ctitrà Pórtä,', In cuprindere inulta maI umilia si con-
cesivä, (3).

Ambele acto nu se resimta de' Ingrijirea ce trebuia prov6ce In

Moldova intrarea In Oct. 1774 a ostilorri austriaco in Bucovina. Déc'd
St.-Priest, In 17 Decembrie 1774, serie MinistruluI s'U' la Paris, ea
«il n'est pas facile de cleviner le motif de cette invasion, ni b, que] ti-
tre», apol Ore Divanulti Moldava necI ela nu pricepea ce Insemnézil asia
invasiune austriacri?
Am v'éc,luta cä, Austria Isl pregalise aseinenea rumpere a Bucovinei
dela Moldova, IncA' In 1771, prin tractatula secreta cu Turcia. Gh. Ghica
Domnitorula, de care Lauriana dicea, cà, ca si Ipsilante din Valachia,
guvernézd Ora InteleMesce, ocupandu-se de linburatdtirea sc6lelora
a bisericilorri, putea elù perde din vedere miscarea ostireI austriace din
Bucovina?
Negresita c5, nu putea Gr Ghica s'a* ignoreze cAt de rëa vric,lutri era
elti la Viena. Thugut In nota cdtre Kanitz, din 17 Augusta 1774,
Alliturtlind portretulil acestuI Dornna alti MoldoveI, cual am data i pre ala tul
Ipsilante.
Vedl anexa.
Vecri anexa dupil Uricara, tom. VI, pag. 450.
126 V. A. IIRECHIA.

serie l'Amura-tí, c, numirea lul Ghica In una Principatti vecinti cu

rile prea Inaltei CurtI nu póte fi, din mal. multe puncte de vedere, con-
formá cu interesele acesteia, mal intAiti pentru-c5, In prima luI Domnie,
comandantulti C. R. dela fruntarie n'a avutil a se láuda de purtarea
luI, apoI din causa sprijinuluI de lita ce-I da Rusia si Prusia, care spri-
jinti prob6z6, cä Ghica a fostil tnelesù cu Rusia, la isbucnirea räsbo-
iuluI si cá 06 a datù serviciile séle fiincl6 Dragomana alü PorteI,
la tratárile cu emisarulti prusianù Rexin, sprijinindu-Ki ln dauna CurteI
ImpérAtescl din Vien.a. (1).
Numal dupá ce Thugut V6c,Iù °A nu póte impedid, numirea la dom-
nia Moldovei a lui Gr. Ghica, numaI atuncI se preface cä elü tocmal
voIesce pre Gr. Ghica Domnù si-s1 d.& aerult1 d'a stárui i ela In fa-
vórea luI Gr. Ghica, cu socrula cáruia, Iacovacbi Rizu, Thugut era
prea bine 11-016st-t.
Ipsilante dela MuntenI, simindù slábiciunea Turciel fatä cu Austria
se gräbi sä, se apropie, si elù, In tainá, de Austria. Spune acésta Thugut lul
Kanitz, in 17 Nombre 1774, i chiar cero Thugut Curtel s6le, ca ea
sá manifeste luI Ipsilante bunavointa ei (2).

XVI.

Administrafiunea ha Gr. Ghica in Moldova.

Încä lnainte de pacea dela Kuciuk-Kainardgi administratiunea in-
terimará a Moldovel simtise necesitatea, Imbolditä, de Rumiantoff,
(lea féreI o nouálegislatiune dupä pida RusieI. O comisiune a fosal' nu-
mitá In Rusia pentru acestasl scopù. Rumiantoff a indemnatilpre Mitropoli-
tula Gavrilù, sá puná pe cine-va s6 traducä In românesce decretulti Im-
p'érátesel Ecaterina «chtre orênduita epitropie preste alcátuirea uneI
nouò legiuitóre condice», decreta cuprinc,16ndlI instructiunile Impèrátescl
de avutil In vedere la redactarea noului codice. Aceste instructiuni
publicate la Petersburg la 1768 Aprilie 8, In tipografia senatuluI, sub
(I.) Doc. Hurm., T. VII, pag. 103
(2) Hurm., T. VII, pag. 107.
 ISTORIA ROMANILORtt 127

semnatura tmOrateseI Ecaterina, aù fostù traduse In romanesce de

Logof. alù II-lea Thonia, la 1773, Augusta 16. Mitropolitun Gavrilti
Cu a caruia cheltuiala s'ag tipàritù traducerea. In prefata opuluI, de-
dicandu-IO generalulul Feld-marealti Petru AlexandrovicI Rumiantoff
recumasce, cà dupa Indemnulti aceluia tradusti °TWO de pe limba
grecesca §i tiparitti §i adaoga ca. : aPatriotil mei vorti num6ra
acésta intre alte bune lucrari a slavireI tale cea mal antaití §i mai
covIr0t6re.» Mi tropolitulü constatanda apoI bunatatea principiilortl le-
gislative 0 ca ele vortl face fericirea némuluI, déca va avietui sub
acestea folositére pravile», nu uita Insa a adaogi, ca, acésta fericire a
némuluI Moldovenesca este subordinata 0 la vietuirea lul : antra starea
cea neelintita a pronomiilorii vechi.»
Era aVía qicêndil la ordinea qileT, in ambele Principal°, cestiunea ve
chilorù drepturI ale Orel' fata cu Turcia §i Divanurile ambelorti 00'
sperati redobandirea acelorti drepturI, in urma rasboiulul din tre Rusia
Turcia.
Traducerea Logof. Thoma nu a avutil de siguril vre-o influinta
mare asupra legislatiunel moldovenescI, orl cat instructiunile EcaterineI
sunt inspirate adesea din lucrarile filosofilorti celorti mal Inaintati aI
Europa Aceste instructiunI era' numal o enunciare de principiurI
adesea putinil concordante cu guvernula absolutistic6 alù Tanilorù. A0a
de exemplu § 34 proclama egalitatea tuturorü locuitorilorù lnaintea
legeI, dup5, ce la § 19 de la Cap. III proclamase ca ((con f ncinsù cu
stapanirea cea proa Inalta, este isvorulil a t6tà politicésca stapanire
putero.» Va sa (pea egalitatea tuturorti sub biciulù despotismuluI; prin-
cipile umanitare ale enciclopediOlorti puse In serviciulti absolutismulul
muscalescil !
Intréga lucrare a Ecaterinel nu aduce o In0rare de articole concrete
unui codice de legi, ci numal ofilosofiedscei judecare a valoreI
civile, penale 0 politice, in care lectorulO Intalnesce cele mal lnaintate
vederi ale enciclopedWilorti francesl, ale scrierilorti luI Voltaire, alaturea
Cu enunciarea principiilora absolutismulul celul mat netermuritil.
Publicatiunea in Ia0 a lucrärei acestia n'a pututù av6, repetimil, niel
unü resultatti practicti In legislatiunea Moldovel i Gr. Mica luandil
128 V. A. ITRECHa

fránele guvernulul, (410 pacea dela Kuciuli-Kainargi, nu s'a folosita Intru

nimia"' de traducerea Logof. Toma.

Cu multù inferieird este administratiunea luI Gr. .Ghica In Moldova

comparaa cu acea atätti de activä de prev'éc,l'étére a lul Alex. Ipsi-
F,4i

lante, de la MuntenI. Este de luatti In consideratiune, cu bunä sémä,

atilda constatämti acestä inferioritate, si situatiunea multa mal roa in
care continua', a fi Moldova, din causa invasiuneI austriace In Bucovina
si a preocupatiuniloril politice ce ocasionézA luI Gr. Ghica acestil eve-
nimenta.
Nu putemti, pentru Domnia luI Gr. Ghica, urma metoda de cerco_
tare ce ami1 intrebuintatti pentru acea, a lul Ipsilante (Alexandru) dela
MuntenI, cäcI posedemil despre Moldova, mal putine documente. To-
tusl. afirmàmù, cá, Domnia luI Ghica este mal putinti importantä ca a
Domnulul Munténil.
Cu ota acéstä inferioritate, nol, fatä cu putinele documente ce ne-ati
venitü pänä acum din Domnia luI Gr. Ghica, cu referinta la guvernulti
administratiunea MoldoveI, totti putemti a constata nu numal bune
aplicarI ale luI Gr. Ghica, bune intentiunI ale lul, 1'45, cu Ora asupra
caria este rechiämatti a domni, ci si o anumitä organisare, In tòte
directiunile : administrativä, judec5,torésca, financiarä, culturald, etc.
Administratiunea i justitia MoldoveI, precum mal susù arétarämti,
continuà si o bunä parte din secolulti dupre vechea or-
ganisare a secoluluI luI Vasile Lupu. In o anafora a hoerilorti din 1819
pentru vechile pravile ale MoldoveI, acestia arétii DomnitoruluI care-I
provocase, cu tidula domnéscä din 29 Octomvrie, si-lIntrebase despre
pravilele cu °mi sä ca,rmuesce téra MoldoveI, cum ca pravilele lul
Vasile Lupu tipArite la 1646 ati fostti aplicate in tér5, panà la luce-
putula véculdi trecutti i adause apol Cu pravilele ImplSrätesci impre-
una Cu legiuirile imperiale ale luI Justinianti i Leonil cu sinopsisil
alü Vasilecalelora, introducerea a pravililorti luI Theofllú Antichirsorti
Armenopolo BoeriI divanistI adaugd cá, alcrituitti chris6ve
cuprincptóre In deosehite pricinI pentru obiceiurl pdmIntescI... (1).
(1) Uricaril, tom. IV, pag. 207.
 ISTORIA ROMINILORtf 1.29

In adevérd o anumitä condicä de legi nu mai aflämil la Moldova

lnainte de asla disuirt «AseçlérnIntuld Moldovel» data de C. Mavro-
cordatti la 1741. Acestil asegémIntù cäuta sä mat Indrepte eke ceva
din relele deprinderl ale slujbasiloril, sä currne strigatére abuzurI, ame-
nintândil pre culpabilI cu aspre pedepse. Nu se schimba totusI rnultü réua
administratiune i niel se Indrepta mersulil justitieI In Moldova cu
ìnîatulü lul C. Mavrocordatti si Gr. Ghica tu purta aten-
tiunea asupra lntregel administratiurif i justitil. Déca dInsula nu dete
MoldoveI, ea Alex. Ipsilante Orel Romanesel, untl anumitt) Codice de
legi, nu mal putinti averna dela ela o serie insemnata de dispositiunl,
cuprinse In Codicele manuscriptti, ce se pästrézä In biblioteca semi-
narulul Veniamintt dela Socola. Acestil codice, din 1776 Septembrie,
merith -WM atentiunea istoriculul si dedi aducema analisa luI.
Codicele 1)&0, nota urmätére :
«Acéstä Condicä de ased'émintil a fericituluT intru pomenire DomnuluT Gr.
Ghica Vv., fAcutil la 1776, Septembre 1, cu iscälitura i pecetea M. Sale, intru
care se cuprindil multe ased'éminturI obstescT aV.=.1reT; pre care afländu-o
smeritulti Archimandrittt Ioasaftt Frumusanu la unti ipochimenil säracti, i soco-
final, cá acesttt asedè'mintil se cuvine a se afla tot-d'a-una pàzitü in capitalultt
Orel, o amti cump6ratti cu douë sute leT si o am il incredintatil in prea cin-
stita mänä lnalt. Pré osfintitulur Mitropolitù alá Moldovei Kirio Kirio Veni-
aminù Costaki, rugändti pe Pré o sfin0a Sa, ca sti se pästreze de a pururca
In Archiva SfinteT MitropoliT, unde se afla i alte multe asedtiminturT a Ora
DecT orT-cine s'arti ispiti dupti vremc a o instrAina (lela sfinta Mitropolie, sä
fie sub archieresculti blAsternù al I. Pré S. Mitropolitù' i alil tuturorti pré sfintI
archierel (1).»
Va sä, glicA adevëratula titlu alú condicel nu maI esistä. Esistä Insä
din condicA chiar Inceputultl, cädl avernil intregti documentula dela
Grigore A. Ghica, care servä ca prefatä la Intréga condieä, (2). In acestù
Despre acéstä, «condicd» a scrisa in 1887, (la0) D. profesora' Petru Itäscanu, o bunil
tea, cu titlula: «Lefile i veniturile Moldovei in 1776».
faä, .acesta chrisova ce se aflä% si in codicele manuscrisa din archiva Acad. No. 154:
Noi Grigorie Alexandra Ghica V. V. Bojao Milosteiù Gspdaril Zenzli
Moldavskoi.
«De vreme cä din ciasultt ce att binevoitù D-deiasca Pronie de Ne
Ne ail suitil iarAsT la alù nostru domnesctt i strAmosescil scauntt alit
Rorndnilorii. de V. A. Urechid. 9
130 V. A. IIRECHIX

primù chrisovil Domnitorula Gr. Ghica aréta, ca 11-ati propusti sä, in-
lature legile i obiceiurile nedrepte, precum se curatá, neghina din
grtiù. Dreptil aceea aù rupta s:i aú surpatil tòte condicele vechT, ce
fostil pana acum asec,latil acéstä, nou'a domnéscá condica de ve-
niturile boiariloril si alto rênduiele, «care prin desevêrsita cercetare
aflandu-se drepte si ara' de suptirare locuitorilorti 01.4 s'ají scrisii
as:ecjatil, ca sh se urmeze asemenea si pe deplinil a pururea.»
Primulù obiectti ce-si propune asezzImintulil Domnitorulul Ghica este
de a fixa hotarite lefT pentru boerii slujbasl, ca sa se stirpésca abu-
surile resultanda din luarea de avaieturi i ploc(me dela, slujbasiT su-
balternI, c'äci si aceia desbrkail pe tr3ranI si pe saracT, sub pretexta
de a-si plati acele avaieturl i ploc6ne.
Amti arètatil aiurea, ca subsista Impartirea boerimeT In treI clase si
anume: velii boeri, starea a doua i cea a treia.
Domnitorula Grig. Ghica dispune, ca de la veniturile incassate In
visterie si anume din venitula sferturilora, ahí afittorintel, alci dajdii-
lora, mazililora, negutitorilora §i ruptqllora, sil se ja rasura cate 14
parale de totil leulù. Suma adunata din rilsuri sa constitue unil con,
deiti osebitti, care sa nu se amestece in veniturile visterieI domnescT,
ci sil, se num6sca Ghenicona» venitulú

t6reT acesteia MoldavieT, Cu neadormitti cugetti amù fostil i suntemti, soco-

tindtt de-a pururea indreptarea sttireT i buneT rinduiale, attitti in eel marT, ctit
si in ceT maT miel boiarT si in totT de obste, spre odihna ce se eu\ inc cu
dreptate a avé de cAtrìi. sttiptmulti i obltiduitorulti lora. Deci precum multe
din cele ce sunt drepte si la bunii avismdtt statornicic
prin indelungatrt obicTnuire se lacti ca o legiuitti pravilti; al'a si din cele ne-
clrepte Eirti de cale, prin multa curgcre de anT, asemcne rtimtinti statornice.
i
Din care uncle din cele nedrepte i fi-ira de rinduialti, din obltiduitorT ce att
domnitti maT inainte de noT intr'acéstä de D-dett ptizitti térti; altele i de insusT
Domnia mea in cea dîntâiü Domnia a n6strti, orT deseviirsitti cu totulii s'ají
trtiatil i s'ati desrtidacinatti, sal spre maT bunti rinduialri preftict.ndu-se s'ati
asedattt. Dar multe inca din cele nedrepte ati si mal rmasti care iarrisT in-
tr'acéstä da acum de D da' dttruitti Domnie a místrti avhillti desevrirsitti pur-
tare de grijti cu ctiduta luare aminte, i cu amiiruntulti socotindti, unele precum
negbina din grtitt curatindu-le, altele la cca mai folositére stare si rinduialii
le-am adusti si le am aseqatil. Insti una din cele trebuinci6se de a se indrepta
ati lostti i obicciulti ce s'ati urmatil prima acum, de se stringea la uncle bocriT
din multe feliuri de lucrurT o orinduitti suma, care pré putinti folosti aclueca
boierilorti ce se impttrttisia ; i niel o analoghie nu avea, cu a lorti trebuin-
 ISTORIA ROMINILOO 181

Acestù venitti se va administra de o epitropie specialä, compusa din :

Vol Logol6til, Vol Vornicti, Vel Spätaril i Vel Banulti din timpil.
Acésta epitropie va concentra räsurile in osebitä cassä «thesavro fila-
chion,» In Sf-ta Mitropolie.
Din acésta cassa epitropia va plati lefile slujbasiloril dupt1 manda
tele cuvehite, pe fie-care luna, oprindí de la fe-care léfa cate 1/2 de leil
la sutil,. Acéstä retinere va servi pentru mili. Retinerea acésta nu se
va face de la funcionara turci, dela cioliodarI, dela satirl, dela copiii
de casa, dela tufecciI, dela levintI, dela mechterl, dela ceausI, dela
brésla grajduluI domnescil, dela brésla lul Vol Ispravnicil de curte
gospodil, si de la suma de 1000 de leI rInduitä, sti se dea beceruluI
pentru cuhnia gospodti.
Nu numaI dela veniturile maI susil ar'étate intrandil in visterie se
iaú rásurI pentru lefile boerilorti slujbasi, ci si din alte dan. Asla ve-
nitulú celeI marl e constituitù din rasura de 3 leI la punga
de 500 lei din venitulti desetineI, a vadraritulul, a gostinel, a ~el si
a ocnelorù, cand se \d'IR! la Kokil-Véchl, adecá la licitatiune, sal déca
'aceste veniturI se cautä In regie (credinta) rasura de treI leI se platea
din visterie.

ci6se cheltuiell, spre seviIrsirea colori cOute la starea boeriilorú lora pentru
obstie, i spre a judeca cu osArdie, dupd datoria dregatorieT lora; iar la alis-
verisulti locuitorilorti, multd zäticn6Pit i pagubd aclueca, cum si mare scumpete
se pricinuia in t6te; asijdere i in roclurile ce sunt spre indestularea brand!
6menilorti ; Cu unti cuvintti la tati obstie se pricinuia strimbtitate, si asu-
prelnicrt sup6rare. Care uniT si din ceT ce at domnitti maT inainte de noT, me-
tahirisinclti multe felurT de chipurT, aà vruttt sd le indrepteze; dar totil n'ati
pututil sevi5rsi scoposulil ljuneì vointel lora. Spre acésta dar aflanclil noT acum
troposuld cela mai folositorti cu care dephrthitchl i ridicândil strickiunea
paguba, ce se pricinuia dintr'aceste nu numaT pe boiariT nostriT ce se afld in
dregAtorie, srt indestuldmil de trebuinci6sele 1Qrti cheltuielT, ce înc i óre-ce
cAstigti sti aib, spre respldtirca ostenelelorti si a purttireT de grija dregdto-
riel lora, cum si spre odihna obstesculuT noroc16, care se supra maT inainte
cu acole in multe felurI veniturT asuprelnice. Dreptil aceea, rupêndti si sur-
pânclti tóte condicile vechT, ce ati fostti prind acum, hotärimrt Domnia mea,
ed de acurn inainte dupä acéstä nourt domnéscd Condicrt de veniturile boe-
riilorti si de alto rinduelT, care prin des6v6rsita cercetare aflAndu-se drepte si
t'Ara de sup'érare 16cuitorilora tr3reT, s'att scristi i s'ail asezattl, ca sä, se urmeze
asemine si pré deplinti de-a pururea; i sà se dea la fiesce-carele venitti dupd
stepena i rinduéla boieriel sólo, atad din räsurT, pe tót5. luna, cum si alte
132 V. A. IIRECIIII

Sumele din acéstä rásurä sunt preste léfa /ti suma fixa rénduitil Vel-
LogofétuluI (250 lel pe lunä").
Hatmanuld are preste ida rênduith (350 lei) una venitù anuala de
1576 lel dela slujbas1 afèrnândù de dinsulil i pentru asemenea fo-
lese hatmanula e datorti s'a" rênduiascA strejile pe la mabalale cu slu-
jitorl de ajunsti si cu zapciI de credinp,, ca sä strbjuiasa neadormitil
de cu sérá pâ,n5, la
MaI lnsemnatii este venitulti. Visternioulul celuI mare, care pre lângä
ida rênduitä (300 lel pe lung) primea cate o pung5. de 50014 peste
totù 2500 leI, dela cumpérAtoriI desetineI, a vAdrAritulul, a gostinel,
a vámeI, si a cena
Postelniculil cela mare primIa o pungA de bani dela cump6r5.toriI
vämil si o alta dela cumpèratoriI ocneI. Apol, preste léfa regulatd,
(500 leI pe lunä) primia ploceme dela slujbasiI inferiorI In sumh de
1506 lei, preste avaietula caftanelora cAndil se boeresce cine-va. Cal-
tanulil de Vel Logoféta 0,115, la Vel Post., se p15.tea 100 de lel ;
de Vel Spât., pAnä la Vel Stol. 80 de la 50 de leI costa caftanulil,
dela Vel Med., pâ,n5. la Vel atr. tane maI Incolo de 30 si 15 ler
Vel Aga. pre l'angä, léfa sa primia 13O9 lei plocona de la slu.jhasil
agieI i dela toV starostil de negutitorl si meseriasI.

veniturT ce sunt rinduite la fiesce-care dregätorie. Precum se arétá anume la

velip bojar, la ala doile, ala treile, si la toçi cal se cuprinda inteacéstä, nouti
Domnéseä Condicä; i acesta venita pe t6tä luna, sh se dea din venitultt
cIferturilorti i agiutorintiT, cum si din n'Asura clajdiilora
neg4itorilorti si a ruptasilora, care s'att asee,latil si s'ají hotärita sä se iea eta°
patru-spre-c,lece paraIe de totti leultt rasura; i sä nu aibä niel una amestectt
Cu cele-l-alte veniturl ; niel sä se numésch' venita a visterieT gspod ; niel sä
se stringá la visteria Domnésclí ; ci sa se numéseä, z(Ghenicona» venitulti bo-
ierilortt. Asupra ctireia trébä, rinduima Domnia mea si EpitropT: pe d-luT
Logof., pe d-luT Vel Vorn., pe d-luT Vel Spät. si pe d-luT Vel Banù, carii dupä',
vremI se ~tí afla inteaceste dregatoriT, ca sä fie purtätorT de grijä, sä string'á,
ja pe tottt cIfertultt ce va iesi pe Iérá, si pe téta dajdia mazililorü, ne-
gutitoriloa, si a ruptasilorti, cum si la agiutorinte, acesttt venitil de maT susa
numitil ala räsurilorti, °Ate 14 parale de tottt bula, pe suma tablelortt viste-
riel, in deosebitä Cassa thesavrofilakion, in Sfinta Mitropolie, insä, banT, färti
pricinä de scildere. Din care venittt sä, se impartá si s'A se de pe t6th' luna,
fiesce cäruia, dupä Condica acésta, nesmintitti ; incepêncltt de la 15 çlile a lu-
neT pana la sfiritultt luneT, sa dea tuturora finduita 1611, luândti rinduitula
logofe-Ola si sarnosa, spre indreptarea luT, intäitit de la rinduiVI epitropT rä-
 ISTORIA. ROMANILORtt 133

Apoi doI lel de fie-care carciumä mare §i una lea de carciumä, micä,
asemenea 30 baniI grosului de la ceI ce se liberéz6 din hichisorl. A-
semenea 8 parale de fie care präväliä, lnsä acestea parale serviatt la
lntretinerea a 21 felinare In Ia0 §i plata fanaragiiloril. Aga are Irisar-
cinarea sä tie sträjI pe la respintiile stradeloril §i zapcii do credintä
sà sträjuéscä neadormitù de cu séra pánä la gitiä.
Nu inträ In cadrula cursulul nostru in§irarea leIilorù i a plocéne-
lona tutumai slujba§iloril; acestea se potil vedé in anexa cuprimpndii
lntregula codice. Aci vomil estrago informatiunile numai din care se
potil Intelege dispositiunile administrative §i judecätorescl esiständil sub
Gr. Al. Ghica.
Aeëmîntulú acesta pastréz5, Impärtirea MoldoveI In judetele urmil-
tére: Sucéva, Nérntulù, Romanula, Bacää, Putna, Tecuciti, Covurluiti,

vasti de porunc5, ca sà dea ribduita 1éf. dup. Condicil. Iar câtil pentru ida
bresfilorti sä ica rávasti iscalita de zapciultl Iorí, artitAndil cilt1 banl si pe co
lun5. Si dupil ce se va da rinduita léf5 dup5 Condica acésta, catT banT vorti
maT prisosi sa se dea la Domnie, pentru deosebita MI a altora aT Cu4eT gspd.
cu deosebitá f6ie cu pecete Domnéscil. Insä pe tótä suma baniloril ce se vortl
da pe fiesce care luna rinduita léfA, stt se oprésca de EpitropT de la totT si
fiesce carele, la o sut5 leT jumtitate de lett. CarT banT, chtT so voril face pe
acést5, socotéla, stt se (lea cu f6ie Cu pecete gspd. la locurT scApgtate si lip-
site de chiverniséla hraneT lora. Si asa nestr6mutatti s5. se urmeze (lupa Con-
dica acésta, intru care Watt läsattl la unele din boieriT, si o sémti din veni-
tulti ce ail fosal i mal inainte in Condicele vechT, care aflatil a fi
drepte. cu cale si fárA sup5rare, ca sil se urmcze i stt se ica, care Con-
dica am inttirit'o i cu a nóstrit Domnéscil iscalitur5 i pecete.
Si poftimil Domnia mea si pe Pré Osfintitulil Mitropolitil alú MoldoveT, ca
prin darulü ArchierieT Sale, stt lege si s'A opréscil volnicia colora ce ara cu-
geta i artt vré a strica acésttt bung orinduialii, ca sA inrkläcineze iar5sT cele
ce s'att desrädäcinatil.
Grigorie Ghica V. V.
(L. P. G.) 1776, Sept. 1.
msA milcarti cil so poruncesce mal susti ca sit se popréscg de ciltra EpitropT
dela toV si fiesce-carele la o sutil leT jum'étate lett ca sil se (lea milostenie ;
dar (lela TurcT, dela ciohodarT, (lela satArT, dela copiiT din casii, dela tufecciT,
dela levinO, (lela mehterr, dela ciausT, dela brésla grajdiulul gspd., (lela brésla
luT Vol Ispravnictt de Curte gspd., dela totT acestia sil nu se popréscl acea
jum'étate letí la o sutil leT, fundA órnenT siiracT. Asemine si din una mitt leT
ce sunt rinduitT sl se dea beceruluT pentru cuhnia gspd. iartisT s5 nu se po-
préscg.
134 V. A. IIRECHIÀ

Tutova, Vasluiú, F5Jd11Î, Grecenl, Codrulti, Lapuna, Orcheiulti, Soroca,

CernAutl, Dorohoiti, BotopnI, Ilárlàulù, CArlightura §i Ta0i.
In fruntea celorù maI multe din judete sunt ca §i la Muntenl, dol
ispravnicl (1). Pe alocurea ispravniculil e numitil staroste (CernAutI,
Putna, Covurlui) §i (2), Serdari (3). La Boto§anI era una Vornicg.
IspravniciI inc5, ati lefl §i veniturI determinate prin condica luI Gr.
Ghica. Aceste lefi sunt maI peste totil de 400 leI pe lun6. Numal
ispravniculil de Cirecen1 are 100 la i celil de Codru 30 lei, iar celti
de Cernautl 150 lel ; pe 'Angra aceste lea fixe ispravnicil ail ploc6ne
anuale dela inferioril 1°1'5, séti din anumite d'AA prelevate dela totil ca-
rultt, séti c6ruta Incàrcatil, care trece In judetil, de peste hotaril, cu
°A-ce marIA (4).
Atributiunile ispravniciloril sunt apròpe acelea ce le-amil vNutil
pentru ispravniciI munteni, In condica luI Alex. Ipsilante. i aci avemil
ace1a§1 amestecti, aceea.§I confusiune, Intre atributele administrative §i
judiciare.
Condica lul Gr. Ghica stabilesce registre pe la juclete pentru inre-
gistrarea tuturoril pricinilorù judecate i oròndueleloril ce se vortt face
din porunch, amenintAndil pe ispravnicil alAtutI dela dispositiunI, cu
pedepsirea prin divanil. Decl o institutiune identic6 cu acea dela MuntenI.
Condica lul Gr. Ghica nu se ocupà de lmpiegatil subalternI ispravni-
dedil delrä pentru a-I arta obligatI sä le dea anumile plocóne.
DispositiunI mal staruitiire aflilinti In condica lul Ghica cu referintA
la hoti i uciga§I, la rênduiala pripasuriloril, la qeciuiala perceputà dupà
baniI primitl prin justitie, la rufetulil podariloni, adech a celoril Insärci-
natI cu facerea paveleloril In Iai, la diferite veniturI precum §i la pri-
vegherea cantarelortt §i a mësurilorti.
Câte-va dispositiunl relative la sate exisf5, In acesti, condic5, vor- :

niceluliá din sala este obligatil, lmpreunä cu sateniI, sà tocmiSscA va-

cara pentru ph'scutulti vitelorii säteniloril; asemenea herghelegiI pentru
La GrecenT, Codru, Cgrliggtura si pare chiar cit i la CernAutl era numaT unula
Hatmanultt era insit din vechiil si pärcalabil Cerngutilortít, care mal avea si untl staroste.
Ispravnicult1 de CovurluT este numitil i Páralabil.
La Lapusna i OrcheI.
Vedl anexa.
 ISTORIA ROMAIsTILORt 135

call lorì i pästoril pentru ol si rlmatorI, plãtiì toff acestia ca i ji-

taril pdzitorii tarinilorú prin cisld Intro sätenl. Diverse msésuri politie-
nesci din sate se potù vedé din anexd. O bunä dispositiune a 1111
Gr. Ghica este supresiunea corporatiunel de matrapagii, adecà. de pre-
cupetl. Domnitorulti dispune, ca i Ipsilante, cd articolele de necesi-
tate a traiului, sd nu se mal v105, de precupetl, ci numal de Véranii
directù produc'étori.

Din condica lui Gr. Ghica se potù lila informatiuni i despre pu-
terca armatä, a Molclovel, dela 1776. .Acésta era cu totultt redusä, asia
cd armata servia mal multa ca o strajd láuntricá i ca slujbas1 ad-
ministrativi pusI la indemAna ispravnicilortl, starostilorii, armasului mare
si a hatmanului.
Hatmanulil avea sub clinsultt pre seimenil cle curte, pro seimenil
hätmd'nescI, clàraii, lefegii, dräganiI, leventiI i vòndtoril. Cate 47 de
indivic,li constituiail uni.1 stógù, avòndil trel zapcii: stegarti, odobasil
ceausä. Trambitasi, tobosarI, sermacI nu lipsiaù la multe cete, nu nu-
mal din Iasi, dar si din judete.
efii superiori, presto eel trei zapcii, patru cdpitani de leventi,
clipitanulil de lefegil, de drhganI si de vònätorl.
SA nu uitdmil pe coi treI bu1ubas1 ai hdtmaniel si pe sotniculä,
ség sutasula. Mal susil este stegarula hitmàniei, basa-bulubasa, po-
vel-capitanti, etc.
Din condica resultä, °A se gásiaü vr'o 660 de 6men1 In asemenea
armatä, sea strejd pdmlntéscd. Cci maI numerosi eratt seimeniI hät-
mdnesci si de curte.
Aga Ma, avea, sub clinsulil 43 de cä,pita,n1 de baltagil, 280 de sei-
metal', 47 darabanl si 47 de rosil.
Fie-care minis teriü: postelnicia, visteria, avea óre-cum céta sa
speciald.
Postelnicia avea lipcanl i cälärasi de Tarigraclii i beIii crestini,
top sub ascultarea polcovnicului postelniciel. Armasulú celil mare,
ajutatil de ispravnicuhl de armAsei, avea pentru paza temnitelortl ar-
masei, darabanI si mechteri.
136 V. A. IIRECHIX

Vaiafula i ceausula de aprolI comandaa apror,11 i fustasI de gardä

carl stäteaa sub una'. vornica.
Vatafula de copri i vatafula de visterie, ou doI ispravnicI subor-
dinatI lora, comandaa 100 de copil din casi, In judete eraa In unele
0,11. pantirl (Sucéva, Némtu, Bacia, Romana, Dorohoia, CerniutI,
Botosanl, Ilàrláü, Cirligitura si Iasl.) In I3acia, Romana si CArligd-
tura erai1 si 24 timirasl iar la Nérntu si Bacia eraa si 140 pliiesì,
carl, sub cipitanI de margine, pizeaü granita, la ordinele marelul hat-
mana. In alte judete eraú ciliras1 (TecucI, Vasluia, Tutova, Codru,
Lipusna, OrheI); la Putna eraa slujitoriI stirostescI, asemenea la Co-
vurluia si la Grecenl. La Covurlma erail si 22 de vozarl pentru
Dunäre.
Organisatiunea pantiriloril si a cilärasilora era uniforma',; aveaa chi-
haia, stegara i ceausa: La slujitorI chihaia se numea odobasa, la
cazad l sotnica, la pläiesi vatafa, precum fama vOutil numita si In
organisatiunea munténd. Dornnitorula Gr. Ghica, In prima domnie,
reorganizase mica ostire i urcase tifra eI la 7.000 de 15menI si 12
tunurI (1).
Este maI multa ca probahila, cà in urma evenimentelorü, carl se
termini cu pacea de la 1774 nu se mentinuse cu deplindtate ostirea
organisatä in prima domnie a luI Gr. Ghica, c'äcI altmintrelea, de
ar fi avuta Gr. Ghica la IndemAnä, la 1775-77, Gel. 7.000 de ostasI
cu 12 tunurI, cuvintula Domnitorulul, in diferendula cu Austria, era s'a
fie avuta o greutate mal mare.
(1) Letop. torn., pag. 157. Étii, ce se dice aci despre acéstä Oste:
«Tara Domnulil cu aFiï bojarI cu t6t11. 6stea atk mersil la Codru, (inaintea
Tatarilorti) av6ndtt multa si frum6sa 6ste, de vreme ca slujitoril
aü fostù f6rte miluiV, ce cu slujitoril de curte si cu dorobantiI adgeyf (agiescl?)
cu vênatoriT i cu pantirif ce era cu léfa' din Ora, era treI mil de (5menI
pedestrime; asijderea i calárime: I3oiaranasI, CopiI de casa, ce le l'acusa Gro-
gorie Voda tutulorq sulitI zugravite cu prapore, Armase'', Aprodl i alte ru-
feturT, caresI cu stégulil sëù. Constantina Costaki cu t6til slujitorimea IIatmanid
cu alÇï slujitorI de Iéra, ce-I l'acusa cu Ida; Iordache Serdaruhl cu top' La-
pusnenii i Orheenir i SoroceniI ; Lupula Serdarulti de mazilI cu toyf maziliI.
calarimea fäcutti 4,000 de 6meril; iar peste totil ati fostil 7,000 de
eiment 6stea luI Gregorio Voda, fara de curte gospodil i l'ara de 6meniI ce
era pe lana hoierir cel marI, avênchl Gregorio \roda si 12 pusce cu slicaluse.»
 M'ORLA ROMANILORtt 137

In Domnia uftima Domnitorula Gr. Ghica mal avea §i o gardä de

corpil compusa din cate-va sute de arnautI.

XVIII.

Financiile sub Gr. Ghica.

De mare ajutoril istorieI este cercetarea budgeteloril §i semilorti
anual ale uneI t6r1 (1).
Ii sérnä, mal lesne, istoricula afla ioina cea mal fidelä a situa-
tiunel uneI 6r1. Budgetele sunt une-orl pline de bune intentiunI; se-
mile 1110, spunii ce aü devenitil bundle intentiuni In practica.
Din acestil puncta de vedere, ca sä, apreciamil Domnia lui Gr. Ale-
xandru Ghica, se cuvine sä, analisämil una din semile MoldoveI de
sub Domnia luI. Luämil pre cea ineditä inca, din 1776, care se Os-
tréza in biblioteca AcademieI, cu titlu : «Séma visterief in care s'ait in-
okeiatit cifertulü ala arclarei birului &el, ce s'ait scosit la lulie
dajdia d'int4i4 a mazililorü i a negutettorilora i a rapta,ilorü i slajba
desetinei i cifertula ala doilea ce s'oí scosü la Augusta 1276, fiindü
Visternicti mare D-lui Nicolae Bosetti.»
Din acéstä, séma se vede, cá, principalele veniturI ale visteriei eratt
cele urmátére:
a) cifertulti d'intaitt aiü aec;15,reI biruluI. Acesta clferttt s'a aec,latil
(lupa tablele facute de ispravnicl de pe la tinuturI.
Va sä çlicä, pentru a se arunca birulil acesta directil, se facuse o
prealabila catagrafie, una recensiminta alá
Nu ne dà séma numòrulti birniciloril, dar insemnanclti sumele per-
cepute din fle-care judetil, ne putema face idee de importanta popu-
latiunel acestora.
Taca unele cifre:
2.569 leI dajdia tin. SuceveI «care, dice s6mi.l. are peste pufintis na ~lije
Moldovel»; 5.465 MI Némtula, bez leY 35 a lipovoniloru, ce sunt a se In-
(1) Comparg veniturile i spesele MoldoveT dela 1776 cu cele din 1785 aretate in ( Viag-
gio in Valachia e Moldavia» (edit. Milano 1853 pag. 136 si 143). VOY acestea in anexa
la ac6stit paging,
138 V. A. IIRECHIÀ

cArea la eTfertulti luT Septembrie ; 2.446 Romanuld; 4.365 Bdeituld ; 7.035 Put-
na ; 4.816 Tecuciulii ; 2.859 Covurluiuld ; 3.637 Tutova ; 1.687 Vasluiuld; 2.442
Fillciuld; 810 Greceni1; 302 Codru ; 7.056 Lapusna °Hiel; 5.450 Cernit'uti ;
3.042 Dorohol; 2.213 BotosanT ; 2.500 IIArlal; 4.393 IasiT (tinutuld) ; 774 Tir-
gulti IasiT cu jidovi i armenii pdminten't i armeniI strani.

Totti venitulü acestel cldjdii taie suma de 65.202 leI. D6c5, impar-
imù acéstä." surná, cu 2, suma biruluI, af1mú abia 32.601 birnicl in
1776 In Moldova.
La acestil venitil se lua, «rdsurb) ate 14 parale de lea.
Venitultt fu percepu(il de «N ligase Scortescu» , cum se vede numele
IttI chiar In séma ce analisilmil.

Nu totl sätenil, i cu atâù mal' pupa' boeriI erail cuprin0

ceI carI plätiaù dajdia de susù. Ba boeril mal aveatt i scutelnicI,
una num6rii óre-care de «lizup» de origine strä.'in6, orI celg
nu dintre pamintent De asemenea scutelnicI aveail nu numal boerfi,
ci §i mrmästirile, spitalele.
Tata, dupä sérna ce studiemil, principalil scutitorI de litcp i °Me ciitl
anumo scutia

Mitropolituld scutia 50 liu4T; Episcopuld de Romand 20 HOY; Episcopal

de HusT 20 liwiT; MateT Mica Spdtard 50; 'Vidria lord Beizadca Di
mitrache i Alexandru 20 'huy ; Mdria sa Beizadca Mavrocordatil 20 liuqi
Vasile Razu Veld Logofail 50 liuql; Constantind Rusetd biv-Veld Logoftitd
50 liu4T ; Costalie Konalie biv-Veld Vornieil 50 liugl ; loand Cuza biv-Veld
S'Atara 35 liucJI; C. DonicT biv-Veld Spdtard 35 HOY ; Anastasalie Ramandand
biv-veld Spiltard 35 liu4T ; G. Beldimand biv-Veld Band 25 liuq1; Alex. Ne-
eulcea biv-Veld Paharnied 20 litai ; Match:1 Hurmuzalie Paliarnicu
15 liuqT; Costind Negri biv-Veld Stolnicü 10 liuql ; Neculae Buhustl biv-Velu
Stolnicd 10 lit* ; Enalie Kogà'lniceanu biv-Veld Medelnieerd 6 lituy; Monsu
Saberd (?) 4 liu41; Spitalulil S-tu Spiridonti 12 liuql ; M'éndstirea Socola 5
litli,1T; Gheorghe Dascaluld 2 liu4T ; Evlogie Dascaluld 2 liugT ; Vätafulti dela sc6lia'
1 liude.

Mal se scutiag de biril i satele ce purtail po§tele, i anume pe finja

Ia0-Tecucia-Foc§anI
 ISTORIA ROMANILORT1 139

In 1776 furä scutitI inca si 14 liudl, carl lucra' la tin. Covurluia

«la Galiona.»
CAte una galiona de 41 12 coi lungime erail datorI ambii domnI (Mol-
dovéna i Atunténa) sä-s1 construésca dupà o dispositiune a Portel,
lnarmata cu tunurT. (1)

Dupd dajdia de 2 leT, sema Inscrie darea mazililora si a ruptasilora,

strInsä tota prin 111iltalache Scortescu. Acéstil dare e Inscrisä cu 1755
leI, dela mazilT, negutitorl pämintenl din IasT, din FocsanT si din Bo-
tosanT, dupa tablet, cu pecetea gospoda.
RuptasiT däcleail 1.450 leT, bez rasurile, cá.te 14 paralo la lea.

Ala 3-lea venita : desetina. Perceptora fa Lupulti Nacula. Desetina

se vInda la Kokiivechi, adech la licitatiune. Kir4ä Lukak,i o pm:1 In
1776. Ea produse 46.992 lel pe I-iula clferta.
Dela desetina se scutirä :
300 stupI al Beizadelcloril ; 67,000 stupI ridietttura la bojen i glupinesele
sk-acc i M'ara de avactul5 crac 3 let de punga ala d-ltei Vel Logorditlta pe suma
cumptiriltureI i afaril de 500 leI avaetula d-Ittl Vel Vistiera i 150 loI os-
teitéla diacului de Visterie, ce stringe sItYba desetinet, datt de desahija peste suma
etanpèratúre.

Dupä pida cifertuluT i, Cu miel deosebirl la IncassarT, sunt veniturile

clfertulul urmätora. In total(' la veniturl se 'inserid 158.338 leT (fila 29).
Multa era redusä térä la 1776, In urma resbeluluT, care so termina
Cu pacea dela IsTuciuk-Aainardlli. La nevoile rásboiulul se adaosese
faptula ridicAreT din téra a banilora de arginta si de aura i lnlocui-
rea acelora banI cu banI de bronza bätuti de Rusi, cu marca ambo-
lora 16,14, precum deja v'éc,luramil.

I) n'Ercpocnázrivav ot 86o 4iyett6vec Ttç MaxonoTBrAvi.mc vrzurtvfoonv ntrACITO; pi me, t.;

noact. aTakt6vc. p+ixouç 'm'Iza,» 411 rà app.o.rdicouv %al pi TEc agy+ifil tktrx,
)ocp.apta, Isctl eirtípug » Ariavaatoo Kotorpoo TtIrri)sy.vtoo sxrIlaLMOTLIttLIV %O. IZO...TEMO/9 TWV etç Ew-
aexa ptatov O' %al I' 1TCO:rcp.sta. vriv AXinztv (1453---1789), publicad. dupg manuscriptulu
din ndrdstirea Sinaia de catre Arhim. Gherman A?rioychu :sic4troo, yol. 80. Constanti-
nopole 1870,
 140 V. A. URECHIX.

In séma visteriel, de care ne ocupamil, nu infra' birurile i venitu-

rile, carI se incassan directù ca apanage a Domnitorulul i Dómnel.

Cam pe ce se cheltuian veniturile cuprinse In sema ce analisarämn?

Se plätea haraciuln cätra Pórtä, care de altmintrelea acuma era iertatil
pe doI ant Dar déca haraciulti era iertatn, nu maI putinn, In séma de
la 1776, aflämü numerése sumI platite la Constantinopole, prin Kapi-
chihaiale i spätaruln Iacovache Rizulú. Aprópe niel until condein nu
gäsimil in séma acésta In folosuln culturei nationale. O cheltuiala im-
portanta este acea cu menzilurile, acleca, cu postele. Satele insareinate cu
menzilurile erail scäglute de biruri si totusl Intretinerea menzililorn
In 1776 a costatn 49.986 leI, pentru drumurile Focsanl, Werladn, Vas-
lul, tefanescl çi Iai (1).
S'a cheltuitn la 180.000 de lel pentru camara gospod.; 66.252 leI
pentru pivnitele domnescI ; 52.000 darurI i mili, 112.000 ispravnica-
tuln. curteI ; cate-va miI de leI pentru dunalmale i iarbä de puscä chel-
tuita la solemnitati, precum In 1776 Mlle 30 la primirea Hatiserifulul,
asemene la dunalmaua din Sept. 1 acelas1 aria, la sosirea ambasadorulul
Repnin, etc. S'an cheltuitù cate-va sute de lel pentru caftanele date
la boeriI si la unil TurcI.
Cheltuell de óre care valóre deosebitä nu aflätun in séma din 1776
decat miel sume, precum cump6rarea unui lexiconn, facerea de sté-
gurI pentru seimeniI hatmanescl ai curtiI i pentru arnautl, scéterea
de robI dela tätarI çi turcl, lntretinerea a clouë bisericl domnescI,
cheltuiala alegerei hotaruluI Moldovel despre TatarI, In 1776, Augustù ;
69 lel s'an datil cheltuialä gazeturilorn dela Brasovn, pe 6 luni, cheltuell
prin doctoril Dragache, Fotache si I. Caragea, etc. O importantä cheltuialä,
taia Intretinerea agentuluI de politica la Viena. La rubrica intitulata
cheltuelile VieneI aflamn trecuta suma de 71.547 let Din totala sumiti
a räsurilorti constituindn lefile slujba,silorn In Condica luI Gr. Ghica
resultä, ea venituln generalù alùtnreI la 1776, a tostn de 694.103 lei (ra-
surile sunt 242.936 lei).

(1) Fila 39 a semel.

 ISTORIA RomANiLoRti 141

XIX.

Sc6lele.
Cu laudä se cuvine sá citarna rolula lui Gr. Ghica in istoria cul-
turei nationale. Gr. AL Ghica se preocupa de starea §ailelora inca din
primula momentil ala anterbirel sale venir.' la Trona. Ela indémnä pe Di-
vana, in 1765, N'ahí, sä cerceteze starea §c6lelora §i sä le imbunätlésca.
Divanula t6reI, compusa din Mitropolitula Gavrilii, Stefänitä Roseta Vel
Logof., Manolache Costache Vel Logof., Ioana Palade Vel Vornicti,
Vasile Constantina Vel Vornica, Ioana Sturdza Ve1 Vornica, Andro-
nach Vornicù, Ioana si Iordache Canta Visternicl, Vasile Roseta
Vasile Razu Hatmard, Manolachi Ve! Spffara §i Iordache Baka Vel
Post. presentézá Domnitorului, la 1 Iunia 1765, anaforaua urmat6re:
Prea ineil(ate Dómine,
«De vreme ce dumneqe6sca pronie, cea maI nainte vt-Wtóre i seiut6re a
Oto, care pururea voIesce cele de folostt, cele de mAntuirea tuturor6, bine ati
voittt de ati inAltat6 pe Mária Ta la acest6 prea 'Malta scaunti altt MárieT T61o,
incredintAnd6 MárieI Téle cArmele oblàduìreiOrel acestia, ca o dréptá mosto-
nire, ca stt innoescl i sti adaogI, aducadti spre mal bunA s'évtxsire facerile de
bine cu care s'ati invrednicit6 i s'att indestulatil patria n6strA de la repo-
satil i pururea fericiOI Ultra pomenire str'émosif 'Me, si mal virtosti
de la reposatula unchiultt MárieI Téle Grigorie Ghica VV. ; carele mal inainte
ptimintulti fiindti intelenit6 intru prostie i neroditoriti de cele cuviinci6se si
cinstite petreceri politicescI, Mitria Sa l'att fácut6 roditorti i Fati impodobitil
cu invt4titurr si Fati infrumusetatti cu cele trebuincióse facerr, precum lucru-
rile insusl mArturisescti ; a cáruia MAria Ta, impreunA Cu numele, al mosto-
nit6 i scaunul6 i dreptatea i. firésca milostivire, i blAndete i rivnti spre
pod6ba i folosulti patrier nóstre, incA cu mal mare dragoste i ferbinte do-
rire, de care mulOmimil dumnet,leesceI pronil, care ne att invrednicittt a avé
pe Märia Ta Domn6 i oblAduitor6 si din cAldura inimilorti nóstre rugAmil
pro proa puterniculti Dumnegeti i sëvérsitorulti a tóte bunát4ile, prin a cti-
ruIa voint6 Domnii domnesett, ea sA päzéscA pe Mafia Ta nestrtimutattt intr'o
neclintitA stare la prea luminatti scaunultt MárieI Tale, cu linite paclnicti
Cu viatá indelangatA i norecitA, ca sA te bucurI i Mária Ta infra s6vi'Tsi-
rea acelor6 ce s'att inceputtt prin rivna i mila AlttrieT Tale, spre pod6ba
142 V. A. IIRECHIÀ

folosuld supu§ilorti MtirieT Tale. Dintr'alte facerT de bine a Marie" Tale, cea
mai mare §i de folosd §i de mtintuire sufletéscii §i pod6ba politicéscii, este
rivna §i dorirea oca ferbinte, care al Miiria Ta pentru a§e4area scdlelorti eli-
nescT, care acesta va face nemuritord numele Miíriel Tale §i pomenirea vecT-
nici foi pururea stiititére, pentru el mare folosti §i pod6bi va pricinui patrieT
ndstre, §i striiiniloril, ce veal nilzui aicea la invtitäturil, spre a ciíria laudi §i
deosebiti cinste §i Iniltime §i fericire a celord ce o vord cti§tiga, indestulti
sunt qisele inteleptuluT Solomonti §i a InteleptuluT Sirand, §i ale altorti filo-
soli din ceT din afari, §i din piirintiT bisericeI, fiindd lucruld cola mal plicutti
luT Dumneqed, (lee& t6te cu care maT dinadinsuld se asérndni 6meniT luT
Dumneqed, din care se pricinuesce dreptatea §i cele-l-alte cuviinci6se facerT
§i petrecerT politicescI, §i cea maT mare sciinti a credinteT eel adevilrate §i
sufletéscri mantuire ; pentru care lucru sufletescti §i folosulti patrieT n6stre
ca si fie nestrdmutatti, ne poruncesc" Maria Ta, prin luminata tidulii a Mg-
rieT 'Me, si socotimd, ca sit le a§eqe und venitd pentru sc6lele elinescT, care
sii fie de a pururea statornicil pentru plata dascililorti §i pentru chiverniséla
ucenicilord strifinT, §i a celorti stiracT cc vord nizui aicea.
«Dupil luminata porund, a tniltimeT Tale aduntmdu-ne la S-ta Mitropolie, am
stitutd de am socotitd, ca sit se afle chipti ca acela de statornicii a§eqare a
veniturilord §c6leT, §i pre dal ad datti socotéla n6stri, InsciinVimii pe Willa
Ta. De va fi mila MiirieT Tale, sit se TPrte ajutorinta preotiloril, sett cea de iarnii,
séti baniT mucareuluT de vérh', caro veT socoti Wr\ia Ta, ca si se adaugi ace§tT
,-

banT la bani" §c6leT, ce sunt obicInuitI de dad weotiT, a§i§derea §i venitulti

(lela ()era, ce s'ad ficutti la §c6la dela Sfânta Agora, de lua eke und band
de drobil, de vreme ce acca §c61ii, (dupá cum te veT Insciinta §i Maria Tal
s'ail stricatd §i Wad pustiettl, am socotita ca sil se ridice aceld venittt de acolo
§i si se lege de §c6lele acestea de aicT ; a§ijdere §i münilstirile, de vreme cri
din pimintuld acesta s'ad inzestratii cu mo§iT, cu tiganT §i cu alte veniturl,
§i de vreme ci, scoposulti reposatilord Domni ce ad ziditil §i ad inzestratd aceste
mdnistirT, era ca sti fie de folosulti ob§tieT, §i sit impirtii§ésci §i altiI din acea
mili, §i de vreme ea §i Mina ta a! iertatd ajutorinta mdnistirilord, am so-
entail ci este cu cale §i cu dreptate, ca sil dea §i mdnistirile óre§I-eare aju-
tord la §c6lelo acestea, din mila fericitilord ctitorT, fie-care mtinistire pro ctitti
se va socoti dupi putintii, iari1§T pentru pomenirea ctitorilorti ; §i acestea ve-
niturT de se vord a§e4a, socotimd crt vord ajunge de destuld pentru plata
dascililord §i pentru chiverniséla uceniciloril, §i pentru cumptirarea organilord
§i a cirtilord trebuinci6se §i socotimd ci vorti fi statornicT ; iarii, botirtirea cea
desëv'ér§itä rtimAne la proa 'Malta §i lesne cunoscr3t6re intelepciune a MAO Tale
Alti iniltimeT Tale eitre Dumneqeti fierbinte rugitord 1765 Iunie I.
(iseilitti) Gravrilti Mitropolitulti MoldoveT.
 ISTORIA ROMiNILORt 143

Proa plecate slugele AltirieI Tale.

(iscalitl) Steanità Rossetù Vel Logof., Manolache Costache Vol Logof., Iénti
Palacio Vel Vornicù, Vasile Constandinti Vel Vornicti, loanti Sturza Vol Vor-
nicti, A ndronachi Vornicti, Vasile Rossetti Hatmanti, Vasile Razu IIatmanti, Ioanti
Canta Vol Visternicù, Manolache Vol SOL, Iordache Balsa Vol Post., Iorda-
che Canta Visternicti (1).

Asupra acesteI anaforale Domnitorulil pune resolutiune; prin care iarth

preotilorti darea pentru banI mucarelulul si II obligd la clarea de 2
leI pentru scòle ; elù opresce a se mal da ba,nI din térd pentru scon din
orientil ; supune tòte menästirile la o contributiune proportionald a
averel lorù In favèrea sc6leloril nationale si mal cu sémA amintindu-si
de fundatiunea sc6le1oril dela miThästirea TreI ErarchI, sub N'asile Lupu,
ordond perceperea veniturilora dela acéstá mòndstire si c,lice, termina-
ntInda resolutiunea sa : «sd se facä toff (banii) o soma cu izvoclù cu-
ratti si sd se arete Domniel mele, pentru ca sd se asocie venitulti
acesta si la hrisovulil ce s'a' se facd pentru starea si asec,larea
» Acésta' resolutiunc din 6 Junio, 1765 (2) a fostù urmatd de

Veql pag. 47 i 48 Uricarti t. VII.

Iatil textula resoluOundl [lupaUricarù, tom. VII, pag. 47:
«Tú-) Grigore Alexandi7u Ghica VV.
«Bojio milostio gospodarti Zemli MoldavscoI, cetindu-se anaforaua acésta ina-
intea Domnil mole, pentru unti sufletescA i dumnedeesctl ca acestil lucru,
ce este sá fic pentru folosulti i procopséla norodulur acestel de Dumnedet1
p'äzite örï, Domnia mea am gasitti cu cale cele ce se cuprindti intru acésta
anafora, socotite de sfintia sa PArintele Mitropolitulti si de Domnialorti totI ve-
litiI hoerl, i hotiIrimti pentru baniI mucareulta ce da preotiI maI inainte vreme
la visterie, Domnia mea l'ama iertatti, lAstmdu-se ca s'a' lipséscrt lângâ ceI 2
lel ce da preotil pc anti pentru haniI scéleT, i banulù co se lua pânà acum
de totti drobuIù de sane (lela cera si se da la scéla (lela s'Anta Agora, am so-
cofia' c'd mai cu cale este sá fie si s'A ràrnâie hanulti acesta pcntru scòla
deck pentru scélele (lela alte pilrtI sträine. lusa pentru niönästiri, Pré
Cm-tac Mitropolite, vel face isvod6 i veI punc téte münAstirile pc fiero care
dupre putinta cI, si dupre cum veI socoti cti se cade ; si la acéstA socotélti
vorti intra atkii mönästirileOreI, ckti i mònh'stirile Erusalimulul, sftinta Agora,
a Sinaiel., i altele. lar mrmAstirea Treisfetitele, datad de banil ce veI ort,ndui
sfintia ta ca se dea pcntru se61e dupre starea el, sti se mal' adauga peste aceia
iard,T ce veT soceti sfintia ta, pentru venitulti scéleloril ce ati rtmduitti repo-
satulti Domnulti Vasile Voevodti, actea, pentru feredeti i pentru treT sate anume
i pentru looulti unde ati fosal scélele i Fati
fticutti schimbii Egumenulù cu Dima Suiugiulti si apoI haniI preotilorti Cu ha-
144 V. A. 1311ECHIÀ

chrisovultt de reorganisare a invkáturilorti din térä si a fundatiuneI

aia disel AcademiI, din Novembre 15, anultt 1765.
In anexä dämti acestil chrisovil In VA& cuprinderea luI (1):

nulti dela ()ma i Cu baniI manastirilorti qi cu baniI §c6lelorti, sg se faca top

o soma cu isvoda curata i sä se aréte Domniei mele, pentru ea sa se a§ec,le
venitula acesta i la hrisovulti ce este sg se faca pentru starea §i wc,larea
§c61elorti eline§tI, intärindu-se anaforaua acésta cu a Domnil mele iscalitura
pecete (L. P.) 1775 Iunie 6.»
Iscalita, Ith Grigore Ghica VV.
(1) Uricara tom. I, pag. 71. Amintima aci chrisovulüscOle1ort1 din prima domnie, dela
1747.
«I6.) Grigore Ghica VV.
«Boj. milost., gospodartt zemlii MoldavscoI. Facema scire tuturorti cuI se cade
a sci pentru rêndulti §còlelora de inv6pitura carter, de vreme ce in éra a-
cesta din nepurtare de grija a domnilorti neohicInuindu-se maI dinainte vreme
a se itté §c61e de invKatura, era multg prostie, cg §i eel puternicI, ce cu
puterea lortt pnea dascala pentru copiiI lora, Inca' i Cu inv6ttitura cea dese-
vêr§itti nu se procopsia, r'émáindil cel maI mulp tota neinvëtap, iar prosti-
mea cu totula se afla lipsip de podóba învèäturei. i fiinda-ca ,161ele sunt
ca o fântâng, din care se adapa ob§tesculti norocal cu inclestularea inv4aturel
§i a intelepciuneI, care inv6tatura face pe tottl omulti a cun6sce Dumnec,leirea,
a pricepe legea cea pravoslavnica, a procopsi pe 6meni cu infrumusetarea
vorbeI, §i practica cuvintelora, a invrednici a se face preop iscusip §i dascalI
invtitap, de la care curge multa folosti, atatti bisericescti cat §i politicescti.
Cu puterea invèläturel, i sfinpl prtrinp ati biruitti eresurile, §i afl luminata
sfanta biserica, impodobind-o cu multe caneme de cantarl §i laude, §i pre top
ne indérnna §i ne invata a ne sili cu invëtatura. Acesta dar ravnindil i dom-
nia mea, care dupa ce dumnec,leésca pronie ati rênduitil a Ni se da stepena
domnid acestel rï, indata atuncea in domnia ântAiti am cercetatti §i pentru
wciamintulti §c6lelorti, §i intaiti am fostti facutti acestti wciaminta, rênduinda
§i a§eqanclii sa fie patru §c61e Cu patru dascalI, una elinésca §i alta grecéscil
§i alta slavonéscg, §i alta românésca, iar léfa dascalilorti se orênduise asupra
boerilorti cu boeriff, §i a dregatorilora. Dar pe urrnä cunoscênda C Cu acesta
w(l'émintil nu vora puté sta §c6lele, fiinda-ca era cu supt;rare i boerilortt
se pricinuia smintéla §i cu schirnharea boerilorti, §i neputêndu-se scerte banii
la vreme, nu lipsea jälbile dascalilora ; v'écp.ridti domnia mea Ca se da o pri-
cing de stricare §c6lelorti, §i fiindd trebuinp a se gasi altti chipa de a§e(,16-
mintil cólelorú, maI intemeiatil §i statatoriti, ama socotita domnia mea, Wanda
blagoslovenie §i de la pré sfintia sa parintele Mitropolitulti Ora §i a sfinpilorti
séle Episcopilorti, i Cu totti sfatultt nostru, d-lord séle boeriI ceI marI, alma
alesti hotarandti w4area c61.elorti de s'aa facutti inteacesta0 chipú. Fundó
ca. 'Ana la acea vreme preopl platea daj die cate patru galbenf pe antt, doI
galbenI la S-tu Gheorghe, §i 2 galberif la S-tu Dumitru, s'ati iertata dajclia
lord, ca &I nu dea ei alta dajdie farä numal odatg inteunti and §c(51elorti, earl'
banl sa-I strIngà sfinpa sa parintele Mitropolitula, §i sa platéseä lefile dasca-
 ISTORLA. ROMINIL010 145'

Nimic nu ne Indreptätesce a dice, a Gr. Ghica In ultima sa dom-

nie, n'a mäntinutil sc6la mare, academia, dupä chrisewele anteriére.

Mora, si din baniT ce-1 maT prisosesca din lefile dascalilorti, intamplandu-se la
acea vreme aicea, i reposatula fericitula intru pomenire sfintia sa Patriarehula
stIntuluT mormInta Kira Chrisantie {1), dupa cererea i pofta sfintieT sale, s'atí
orênduitii sa se dea una sutä lel pe anti ajutorti, i sfintuluT morminta pen-
tra de acolo, si altT banT ce voril prisosi, sa, fie de chivernisela eopiilora
celora strainT i s6racT pentru imbraelmintea i hrana lorti ; care asedamintil
s'ati mntäritü çi cu chrisovula domniel mele, a nu se stramuta. Si acésta aye-
dare fiinda sorocita Cu bung rânduiala, nu era a se da niel odata smintéla,
se6lelorti de vre-o zatignire ski stricare. NumaT dup5, mazilia nóstra
fratele nostru domnia sa Constantinil Voevodri, i socotinda sa faca alai a-
sedäminta, fleéridti rénduiala a se plati lefile dascalilora. de la visterie, i sa
nu se mar supere pe preotT, cu o nadejde ea' puté birui visteria, aa stri-
cata asec,larea nóstra. Dar pe urmä' viincla fratele nostru Domnia sa Ioana Veda O
visteria, dupa cum pururea se aula cu multe trebuinte, nu s'aa pututti plati lefile
dascalilorti dela visterie, i el data o pricina : stramutarea f,;e61C1Ortl. Ci acum dar
miluindú Dumnedea de am venitti i eu a treia Domnie la stramosesculti scau-
nula nostril, i cercetânda de finclula se6lelorti, n'ain suteritti a ri-lmäne ora-
sulti acesta Para se61e de inv8taturil, ce am tocmita si am asedatti iartisT acole
patru scóle eu patru dasealT, precum aü fosta mat inainte, 16fa doscali-
F)4i

loril am orênduiro iarasT dela preotY, iertandu T pe dinsii de alte dajdit : sà dea
el numal unti galbenti inteunti anti pentru seóle, însil deee potronicT la S-tu
George si dece potronicl la S-tu Dumitru. Care bani sa-T stränga sfintia sa
Parintele Mitropolitula ce va fi, si dela sfintia sa sa iea dascalil lefile lora,
'ins& dasealula celti mare elinesca 360 lel, i alti doilea daseäla 120 bel, si
dascalula sloveneseti 130 leT .si cela romanesca 100 leT, acesti banT pe ju-
m'c'tate sil li-se deje la S-tu George, si pe jumtitate la S-tu Dumitru i din
ceT-l-altT ban' ce mal prisosesce, tail pe r6nduiala cc facuse i mar inainte
100 leT pe anti sil se deie la sfäntulti Morminta pentru sc6lele de acolo, si
sa se chivernisésca i copiiT sträini, i s'éract cu hrana i imbracamintea,
purtatora de grip.' sa fie ì acestora tota ìnsuï sfintia sa Pärintele Mitropa-
Insa ce va cuprinde trebuinta copiilorti celora stee'inT, i s6racT, Cu is-
voda Gospoda sil se rênduiasca, sa-T dea Sfintia sa, si sil faca cautare çi sc6-
luânda séma dascalilora de douë orr intr'unti anti, cu ce felti de silintä
sti pórtil asupra inv6tatureT copiilora, si fiesce care copal cum se invata,
la ce se sporesee. Datoria sfintiel séle sa fie a cerceta acestea t6te, si ale asea.
Insa socotindu-se, ea uncle tinuturT fiindtt departe nu potti ajunge tot.' locui-
toriT cu copiir lorti, la seólele dela Tal, i maT vêrtosii ceT s6racT fàrà putinta,
pentru ca sil cuprindä.. sa se impartasésea totT de acésta milà, s'ati socotitti
la treT EpiscopT a tgriT sil se mai asede treT sc61e slavonescT i rotranese, la
treT EpiscopiT, la Romana, i RadautI si la MO. Pentru care sil aibil purtare
de grija sfintiile séle Episcopil a gäsi daseälT invätatl la slovenie, oft 0 la ro-
(1) Dämil in anexA mal multe informatiunl despre relatiunile lul Gr. Ghica cu palriar-
culese in archiva patriarchieT dela Con4antinopole si in diferite alto isvère.
¡gorja Romdnilora de V. d. Urechid. 10
146 V. A. ttliECIni

Nu numaI oóla cea mare de la Mitropolie a atrasil atentiunea lul

Gr. Ghica, ci si scella moldovenéscA din Sft. Nicolae.
ÉtA pitaculd luI Grigore Alex. Ghica de reorganisare a acestei scoli
din Maiil 1776:

manie, orI din ceT esitT din sc6lele dela Jai, ori dintr'altiT, i sil aseçle la fiesce-
care Episcopie cate o sc616 de invèlätura copiilorti, i acel trel dascälI dela
acele trer sc6le, sä fie datorl a se sili cu invétatura copiilorti, atatù cu sêr-
bia catti cu romania, i léfa lord s'aü rênduitil cate 80 leT de dascälti pe
aria, care banl sä-I iea pe jum'étate la S-tu Géorge i jumëtate la S-tu Du-
mitru; 'Mg sfintia sa Pärintele Mitropolitulù sä, dea aceT banT din baniT preo-
010111, ce aré% mal susti, la mana Episcopilorti, i Episcopil sä plätésch das-
cälilorti, i acel dascAll sil .ainä i scutélä, de birulti visterieT, niel ung banti
s'a' nu (lea, numaT sii. päzéseä, slujba lorá, grijindu-se de invétätura ;

iaräsT sfintiile séle EpiscopiT, sä, facä necontenitti cercetare scélelorti, adese
luandu-le séma, cum invatä copiiT si la ce se sporescti ? ca i daseäliT sä se
silésdi, si copiil sä se procopsésca Cu inv'étatura lora. Iar pravitoriu si zap-
ciu Cu puterea domnéscA a se implini acestea t6te, sä fie D. Vel Vist., i cand
s'a implini afluid sä ainä a lua séma acestorti banl, de unde s'ati
si ce ati r6masti, i izvodti lämuritti sá arete la Domnie. Ci dar precum s'ati
aseqatti rênduiala acestoril sc6le, sá stea nemutatà i nesträmutatà, iar cine
s'ar ispiti a sfätui ca sä, mute si sii. strämute acéstä pomanä,
ce s'ail fäcutti de folosulti obstieY, care este podóba tilrel, cu odihnil i cu
nesupérare si a boerimeT, i cu odihna preotilorti, lipsindu-se de acea daj-
die ce da maI inainte, i färä pagunä. V6reT si a visterieT, cine va indräsni a
se atinge de stricarea acestuT aseOmintti i dintru a caruia pricina se va lipsi
acestil folositorni izvorü, orI Domnti va fi, orT boierti sfätuitorti, unja ca aceia
sä alba blästemultz sfintilortz pärintl acelorti 318 aT SoboruluI a tòtä lumea de
la Nikeea, i de al nostri a patru a Ora' sfing arhiereT, carT maT
josti, ca de unti Soborü s5, fie datl anatemiI. Si intärimti hrisovulti acesta, in-
taiti cu a n6strä incredintare, Grigore Ghica VV. si cu a prea iubitT
Domniel mele, Scarlatti i Matheiti, i cu tata statulti nostru, boerir divanu-
luI Domniel mele, Kostaki Razu Vel Vornicii de Ora de josti, i Radultt
Racovitä Vel Vornicti de téra de susti, i Georgie Hat., Parcalabti Sucevski, i Ali-
stara Chrisoscoleu Vel SIAL, i Enaki Vel Post., i Dumitrache Calmasulti Vel
Bantt, i Dimitrasculti Paladi Vel Paharnicti, i \t'asile Rosetti Vel Vist., i Ilic
Kostaki Vel Stol., i Vasile Razula Vel Comisti. Si pentru mai mare intemeierc
arnti poruncitti cinstita §i credinciosuluI boeriuluT nostru d-sale Sandulti Stur-
za Vel LogofItet ca sä serie si a n6strä pecete sä pue; i s'ati scristi bri-
sovulti acesta aicea in orasulii Eilorú, in a treia domnie a DomnieI mele,
de George Vrabie Logofkti de talniI. Velétil 7256, Decembre 25 dile.
16.) Grigore Ghica Voevodti. (L. P. Gospodti).
Nikiforti Mitropolitulti MoldoveT, Iacobti Episeopultt RädäutuluT, Ioanikie Epi-
scopulti RomanuluT, DorofeT Episcopulti HusuluT.
IscAlitT i totT boeriT de susti arkatT.
Procit. Vasile Vasilev Budiescu, Biv Vel Vist.
 ISTORIA ROMINILORd 147

Grigore Alexandru Ghica VV.

«Bojio milostio Gospodar zemli Moldavskoi. Facemil scire cu acéstä. carte a
domniei mele, pentru sc6la domnéseä de aicea din orasulti IasY, ce este la
biserica Gospodti Sft. Niculai, pentru earl' cercetândtli domnia mea, am aflat'o
férte la pr6stà stare, si fiindti acésta trebuinciòsä pentru invëtätura si pro-
copsélä copiilorti ai obstesculuI norodti, binevoindti domnia mea. dintru a
n6strà inimä i curatti cugetti, cum Academia de aicea din orasulii Iasi! am
pus'o la stare si orinduialä, asIa i acéstá moldovenéseä scélä am aselat'o la
bunk' cale, ränduina dascälI, atätti pentru invëtätura cärteI chtti i pentru gla-
surI i alte bisericescI cântärI, CII léfä hotäritä cAt sä iaie fie-care daseälti
de la Epitropil Academia din venitulti ce se stringe dupä hrisovulii Gos-
podti, flindti-cä i acéstä sc6lä moldovenéseä, domnia mea am dat'o sA fie
totti sub purtarea de grip.' a Epitropilorti AcademieI DecI domnia mea, soco-
tindti silinta i ostenéla ce se pune atatti de &Ore Gheorgbe biv ispravnicti
de aprocill, ce s'ati fäcutti pisaltui, catti si de &are Gheorghe Evloghie biv is-
basti, dascälulti sc6leI acesteIa, earl' acestia am6ndoi s'ati invoitti i s'ati apu-
catti, ca impreuna sä fie la inv6ttitura cärtiI, cátti si la cântärile bisericescI
spre procopséla copiilorä, cum si unit \Tagil ce este pusti prin alegerea
Etä osebitti de orinduita léfil a acestorti treI de mg susti pomenitI,
domnia mea milostivindu-ne asupra lorti insti,. le-amti datti
acéstä carte a domnieI mele prin care hottirimil, cA de a pururea Gheorghe
biv ispravnicti de aprocI, psaltulti, i Gheorghe Evloghie biv isbasti dascifiulti,
sA aibâ amândoI patru lii scutelnia adicti câte doI liii de oral, i ose-
bitti unulti liude scutelnicti sA aib'ä vätavulti, care scutelnicY sä fie pusI de
Vel Vistieril la isvodula scutelnicilorti, care este in Visterie cu pecetea
Gospodd. Asisderea acestI tra adicg psaltuill i dascálului i vätavulti, sä. aiba
pe totti anulti acéstä ridicAtura: la vremea desetenfi, treï sute stupT ; la vre-
mea vä,dräritulul patru sute vedre vinti si la vremea gostineI una suth oI,
earl' ridicäturI sä. aihä a le lua acestia, dupä cum le vorti impärti Epi-
tropiI Academia Si poruncimil domnia mea d-tale Vel Vist., cA de vorti fi
slujbele acestea : desetina, vildräritulti i gostina pe vinqare, sä alb's; a pune
acestea radicAturl la ponturI, ca sä le tie in sérnti cump6ratoriI slujbelorti
afarä din suma visteria iar de vorti fi date in credintä, atuncea sá se ridice
cu pecetea Gospoclti, i acéstä carte sä, se trécti in condica visterieI, ca sit se
päzéscä urmarea el deapururea nestramutatil. NumaI i numitiI daschlI curios-
cêndti mila DomnieI mele, datorI sä fie precum s'atl apucatti, sA puie cäquta
silintá spre invëtätura i procopséla copiilortl, a obstesculdf norodtt, ce vorti
fi la scéla acésta, cA asIa este porunca Domniel mele.»
Grigore Ghica Voevoda.
Procit. Vol Vist. L. S. 1776, Maiù,
 148 ". A. UREMIA

XX.

Teranii sub Gr. Ghica.

Déca din respectula scélelorti laude se cade luI Gr. Al. Ghica, nu
totti astil-felil putemil se, greimil de elii, din respectule protectiunel ce
a acordatti saténuluI plugaril. Amil verilutil manifestate tendintele boe-
rilorü, sub ocupatiunea ruséscA, de a dobendi sporire de qlile si de
munce dela terani. Boerimea nu perde timpil si indate, dup5, ce se
instaléze, noula Domna Gr. Al. Ghica, intre, cu anafora la elil, dupà
provocarea domnésch, ea sA pertracteze tri divane chestiunea orenduelii
dintre stapeinif de mo0i 0 dintre locuitork Domnitorule a cerute di-
vanuluI referatil : «In ce chipti a fostil din vechime obiceiulti acesta,
cum s'ail urmatil mal pe urinà si in ce chipti socotitI ca se, se urmeze
acum ? ca prin domnésca hotArire a Domniei We sä se pule ea la
cale, ca si cel cu mosiile se, fie odihnitI si locuitoriI Inca sä, scie ce
este sa fie darea lorti pentru adetiulti mosiilorti si ce slujb5, se, lace,
ca se, rememe, si el odihniff fare, a nu se maI supera mai multil peste
hote,rire. Dec1, dupe. porunca Aleril. 'Me, Ounandu-ne si fäcendil Intre
no1 asupra acesteI pricinl cercetare si sfatil ... n boerii aducti conclu-
siunile lore la cunoscinta Domnitorulul. Ei fad' istoriculti chestiunil
agrare sub Mavrocordata si cera DomnitoruluI, nimicil mai pupa
dechl din 10 lile, una de munce,, dela locuitori, in loci'l de cele 12
din pontula stabilittl de IVIavrocordattl si In plus dijma. Acésta dis-
positiune este cuprinse, in anaforaua ce de,m5 in anexa, din 14 Aprilie
1775. (1).
Deja in Domnia sa anteriòrä Gr. Ghica a fosta datil unil decrete In
cestiunea munceI lucuitorilora de pe mosiI boeresci, menestirescI si
rezAsescl. Cu decretulti see din 7270 (1766), Ianuarie 1, prin 15 ar-
ticole, sett ponturl, Domnitorulil Gr. Ghica limitase qilele de boerescù
la 12 pe anti (2), dar preste çlilele de boerescil adä.ugea diferite munci

Uricar0. tom. I, editia a II-a, pag. 133 si Istoria MitropolieT de Iasi, pag. 304
Vedr Uricara, tom. II, pag. 217.
 ISTORIA 80MiNILORO 149

neprevNute tn ponturile luI Mavrocordata. Chrisovula ins& din 14 Apri-

lie 1775 ne aréta pre Gr. Al. Ghica ficénda boerimeI noue §i grele
concesiunI contra l'éraniloril. Aceste concesiunl nu prea corespundeaa cu
poruncile date la intrarea sa In Ia§.1 la prima Domnie, ca sa fie totI
slujba0f1 cu mare dreptate gracilora (1). Putina corespunda asemenea
concesiunl §i cu apreciarea ce se face DomnieI luI Gr. Ghica 1n Istoria
general& a Daciel de Dionisie Fotino (2).
Se cuvine, spre a fi drepti, s& adaogima, cum aceste concesiunl
cute boerilora, dari fostil acordate din primula momenta. Mal Intaiti
boierilora, la cererea dela Gr. Ghica de o c,li boerescil din 10, Voda 4ice,
ea «a gasita cererea ob§tésch, dupa elú drépta i cuviinciésa, dar starea
loCuitorilora de acum i prilejula nefiinda Intru acésta cu tridemanare, n'aCt
läsatil a se Implini acéstä dréptA, i potrivita cerere, ce Intru chipuire
dupa starea de acum a§eatil ponturI 61 lile (!!!) Intr'una anti
dijrna a 10-a dintre téte.»
Mal apoI, In Sept. 30 anula 1776 Domnitorula gasesce, cá atata hoe-
rescti nu era de ajunsil pentru mo0erl §i adaoge : ullotilrima ca peste cu-
prinderea ponturilortt ce s'aa mec,latti, sa fie Indatorire aka locuitoril §e-
i,l'étorl pe mo0i1e boerescl, séa manastirescI, a mal lucra fiesce-carele
pe OM anula 2 elitd la orI-ce va avé trebuint& stapanula mo0eI, sa
Intocmésca iazurile §i morile, fiinda i pentru a lora trebuintil, sa dea
ajutora la tocmirea acareturilora de pe mo0I, iar din nos.... sil le
NG& stapInulil cu plata....
Mal pune sarcind pe sätenI i cate o podv6dO pe anti, aduc'énda
stapanuluI mo0el lucrurI pentru casa loril «trisa cu departare in`ésurata»
0 pe langa aceste sa aduca la curtea mo0erultil i cate 2 care lemne
de foal'. Preste téte aceste mal opresce pre t6ranl a vinde vina §i
spirtése i constitue monopolil din aceste pentru proprietarula mo0eI(3).
Enache Cogalniceanu narandtt prima domnie a lui Grig. Alex. Ghica
la Moldova, din Fehr. 1764, ne-a arsétatil pre acesttt Domna lnzestrata
cu multe calitäll

Chronicele luT Canta qi Enache CogAlnicénu.

Tom. III, pag. 121, traducerea de Cr. Sion.
Uricard, tom. VI, pag. 26.
150 V. A. IIRECHIÀ

Prima luI faptA de a serie chiar de la Galati vestituldi Stavarachi,

la cererea boeriloril pAmintenI, s'A nu vie In térA, c'AcI voril boe-
riI pAmIntenI §i prirnescil sä, fie capichihaia, a fosta fAcutil o
escelentä, impresiune In Moldova. Nu maI pupal bunA impresiune a fostil
fAcutil asupra claseloril de josil a tèrAnimel, poruncele date noiloril
ispravnicl de pe la judete : «ca sA fie cu mare dreptate
nelngAduincla pe nime sä-1 calce §i s'A-I nApA'stuéscA, cad de va auc,li
G&W de putinil, GA aù pAzittí hatArula cuI-va i va veni vre-unti sä-
racil sA se iAluiascA, atuncea cu mare pedépsA-I va pedepsi, fAcêndil
marI dreptAtI tuturortl(1).» Grigorie Ghica ordona boerilora sA se p5,-
zésc5, de a lua mitä, de pe la sAracl §i le licea cA : «de va veni la
urechile MArieI Séle, sä, fie in sciinta tuturorti, cA se va pedepsi Cu.
mare peclépsA nesocotindu-I niel pica de hattra, de va fi §i boiera
mare, orI §i rudä, de vreme cá Dumnec,leil l'atí trAmisti. Inteacesta
pAmIntù ca s'A pAzéseä, pre sAracl i s'A-I fie milA de dln§iI.»
Era In telte vorbele luI Gr. Ghica pronosticil de Domnie bunä,
liniOit6re bietei ten.
Amintirea fapteloril lui din prima domnie nu putind contribui, pe
lângä influenta ruséscA, (2) la revenirea luI In tronula MoldoveI dui:4
pacea dela Kuciuk-Kainargi.
Cu telte bunele lul Insu§irI §i pornirl, Gr. Ghica, care In prima dom-
nie combAtuse luxulti. (3) inliintase fabrica de postavil, regulase biru-
rile In modti maI u§uratoril pentru Véranl (4), se ocupase de edilita-
tea Ia§ilorti (5) ; lnfiintase Academia §i cele-l-alte §colI etc., in dom-
nia ultimA puinù timptl §i règazil II dete afacerea cu Bucovina, ca
sA Ingrijésc5, tota cu acela succesil de administratiunea §i justitia Mol-
dovei. Ceea-ce e tristtl, e cä, t6raniI furá sacrificatI boerimeI, cum maI
susti vègurAmil. Etä, de ce boierimea Ilú ceruse Doman . . Istoria

Letop. I, III, pag. 260.

a.. Zu der von Rumänzow verlangten Ernennung des Gregor Ghika zum Gospodar
der Moldav ihre Zustimmung gab...» Geschichte des Osm. Reiches, de Johann Wilhehn
Zinkeisen. Tom. 6, (Gotha 1859), pag. 88.
Letop tom. III, par. 262.
Letop tom. II, pag. 261.
Letop tom. II, pag. 262.
 ISTORIA ROMANILORII 151

nu peite sä ascundä acéstä faptä a WI Gregorie Ghica, chiar °And fig

laudä pentru purtarea luI In afacerea Bucovinel.

Bucovina.
Revenindd la istoria evenimentelord politice de sub Gr. Ghica, sour-
tämd lnsirarea mal departe a documentelord, earl se potd afla In co-
lectiunea IIurmuzaki, pentru aniI 1775-1777. Nu vornd intra in amä-
nuntiml asupra acelord acte, carl astädI stall la Indämäna
Amú Védutti cä pretextuld pentru Austria de a rumpe dela Moldova
frumésa Bucovina, a fostti sà-sl dea o cale de comunicatiune cu Galitia
si Pocutia. In locd Ins& de und drumil, Austria räpi und teritoriu de 178
mile germane pätrate cu 233 orase si sate, cu muntil Gel mal frumosï,
cu pädurile cele mal bogate, cu sesurile cele mal roditòre, In fine
cheia MoldoveI dupä' märturia InsäsI a lui Kaunitz (1).
Dupä ce Austria ocuph Bucovina (2) sub pretextd de a-sl deschide und
drumd cAtre Pocutia, ea näscoci apoI pretexte nouë cu care Gerd, sa-1
justifice uorù positiunea.
Devenindil stäpänä peste Pocutia, Austria pretinse, cä Moldova in-
calcase din vechime hotarele acesteia i ceru Portel restituirea pämln-
turiloril incalcate. Astd-feld Bucovina Intrégà, necontestatil stäpânitä de
Moldova de secoli, era reclamatä de Austria, ca pämintd aid Pocutie
Bisum teneatis ! In nota sa Kaunitz cAtre Thugut, din 20 Sept. 1774
ministruld austriacti serie ambasadoruluI s'éd din Constantinopole, des-
pre hotärlrea guvernuluI din Viena de a lua In stäpAnire Bucovina,
«ca o pertinentä usurpatä de Turdi. asupra cäreia Austria are drep-
turI In virtutea cesiunel In pärtI a republicel Poloniel catre Casa tm-
përätésc5,.» Deja In 6 Sept. 1874 Kaunitz vestise pre Thugut, c5, d'Indatä
ce RusiI vord pleca din Bucovina, vulturil Cesaro-Cr5,escI vord fi plantati
In Bucovina (3).
M. Kogälniceanu in brosura «R6pirea Bucovinei» i Kaunitz in actulti de 7 Februarie 1775
Ordinea de ocupare a Bucovinei fu dat5. de Kaunitz, 20 Sept. 1774.
«La Question d'orient au XII-me siècle» de Albert Sorel (Paris, 80 1878) pag. 296.
 152 V. A. IIRECHIÀ

Austria proceda prin ocupatiunea BucovineY i apoI inventa pretin-

sele séle drepturI In numele Pocutiet Dar ea nu-si realisa planula
decAt dupà, ce se Moil pacea dela Kuciuk-Kainargi i dupä ce cum-
prä pe Rumiantof cu 5.000 galbenI si o tabacherä de aura impo-
dobitä cu brilante (1).
Amésurata cum Rusiï, intelesI cu AustriaciI, desertaa judetele din Bu-
covina, Inaintarä in ele ostirile austriace, earl invadarà téra la 1 Octobre
1774, calendarula noa. Insäsl Rusia, In nota °We Thugut, din 20 Sept.
1774 calificd fapta Austriel de se'ma-volneeie 0 In actula din 20 Ianuarie
1775, In nota luI Kaunitz atre Thugut se vede neindoiosa, cd miji6cele
prin care Austria scia c5, va isbuti sd-si aproprieze Bucovina eraii: frica,
eoruptiunea si alte mij16ce conving6t6re. In adevéra, maI pre susa de
bite prin coruptiune isbuti Austria sd smulgä dela Turd conventiu-
nea pentru cesiunea BucovineI, din 7 Maia 1775 (2). TreI çlile dupà
semnarea conventiunel, la 7 Maia, ea a fosta ratiticatä si In 3 Iunie
1775 Thugut serie luI Kaunitz, cá Pérta a si numitil comisara pentru
regularea graniteI Moldovene, pe una Tachir-aga pre care ela, Thugut,
arétd 1111 Kaunitz, ca s'A se siléscd sd-la conrupä cu banI, cu alâta maI
multa, cä i MoldoveniI se silesca sd-la tragd In partea lora, fie si prin
darurI.
Grigore Alexandru Ghica, avênda sciintd de conventiunea din 7 Malt',
insärcinézd pre socrula ski Iacovache Rizu, ca sd mijlocésed la Thu-
gut, ca la alegerea granitelora sd lase MoldoveI cela putina orasula
Sucéva, fosta resedintd a Domnilorti moldovent Thugut rëspunde lul

(1) Kaunitz catre Thugut. 7 Febr. 1775. Ambasadorele Venetiantl Contarini serie in 10
Dec. 1774 despre aceste darurl i ciice ea pe langa sabatiera Rumiantoff primi 6.000 ga-
benI iar nu 5.000.
(2) VeclI anexa dup. Uricarula tom. IV, pag. 244. Veril colectiunea Hurmuzalii. VeqT
brosura «Rapirea BucovineI» pag. 59. Anexiunea Bucovinel la Austria a ridicata certe,
clamorI In Europa. (cL'on crie beaucoup contre cette opération, serse Impératu1t1 in 23 No-
vembrie 1774; mais nous nous chargeons seuls de vider à l'amiable ce différend avec la Porte;
je ne comprends pas comment d'autres auraient à le trouver mauvais». Adev6rulti. ca,"
Rusii nu contracliceall pre Austria in acésta. Ambele state, Austria si Rusia. serie Al-
bert Sorel (La question d'or. au XVIII siècle p. 295) se indruméza spre alianta ce aveati
si incheie cati va anl apt «Rusia, (lima Thugut la 3 Septembrie, cata sä, se astepte ca,
la restaurarea Imper. otomanti», les provinces, situ6es aux frontières des Rats hdréditaires
deviennent le partage de la Cour Impériale (Austria).... »
 ISTORIA ROMINILORIZI 153

Rizu, tara reserva, ca refusä asemenea lucru si-i spune, ca acun6sce

purtarea VoivoduluI Ghica s'i uneltirile lul secrete, cu care In decur-
sula negociatiuneI s'a Incercatii necurmatil sä strice Austria» Thu-
gut serie 1111 Kaunitz, ca, nu-I nimicil de asteptata dela Voivodulil
Ghica, cela plinù de apucaturi veninése fatä cu Austria, dar ca de o
cam data, pana, la lncheerea definitiva a demarcatiuneI, Ghica s'A, fie me-
nagiatil prin vorbe frum6se si sperante nehotarlte, «cari nu ne obliga,
la nimica . .. . .» Thugut In nota acésta de la 3 Iunia 1775 se da
.

pe fata, ca pregatitoril peirel luI Gr. Ghica.

In acesta actil ala luI- Thugut catre Kaunitz apare luminosa pur-
tarea frumelsa si nationalä a lul Gr. Ghica. Cu mulla desteptaciune
si multa devotamenta ella a cäutatil sä impedice räpirea BucovineI,
lmpingêndil si pe Divanula t6rei la proteste In acesta sensa. In alta
nota a luI Thugut catre Kaunitz, din 17 Iunia acelasi anil, ministruli1
austriaca din Constantinopole arétä din noil, el «MoldoveniI §i t6te
cele-l-alte creaturl ale lul Ghica, urrnéza a se folosi cu multa lndärat-
nicie de cele mai estreme mijleIce pentru a destepta In tete partile ura
In contra conventiunel incheiata, cu P6rta, cu care ocasiune eI ti dati
teta silinta a presenta cesiunea de bund void a unel bucatI atatil de
bogatä din téra, ca cea ne maI pomenita släbiciune a induce pre &nena'
de aicl in ratacire tete aceste lucrurI sunt dovecri nouò despre
rèutaci6sele lucrarI ale lul Ghica.»
Kaunitz e férte bucurosil, ca Peirta a trimisil una' singurti comisartt
hotarnictl, «cacl mal usord ni-16 putemil castiga prin darurt» In 3 Iuliii
1775 Thugut cere luI Kaunitz sa-i pratésca 16.889 fiorinl, carI 1-a chel-
tulla pana acum cu deosebitl functionarl al PorteI si cu comisaruhl
hotarnicil Tachirii-aga. Acestuia-1 va pläti mal. apoI 1.000 galbeni preste
ce I-a maI datil si-I va promite si alte remuneratiunI ulteriOre, déca se
va purta bine la facerea hotarnicia
Pe ce cal âmblase Austria fará cu Principatele minarle, Inca dela
1699, dela pacea dela Carlovitz, am arè'tat In anterielrele volume. Niel
In o imprejurare antEri6ra aniloril 1771, nu s'oil data Mata pe t'ata
(1) Nota din 20 Iunia 1775.
154 V. A. ITRECH1À

acele scopurl pedido ale Austriel, cu referintá la t6rile románe, ca la

acéstá datá §i in aniI urmátorl.
La 1771, In tratatulil celtl secreta cu Turcia, Austria ceru o recti-
ficare de hotare despre Moldova (art. 2) i prin art. 3 alta despre
Moldova (1).
Francia uitändti vechia sa politicá traditionalk de lmputinare a putereI
Austriel, politic& care-vi avu culminanta In pacea dela 1648, fácu gre-
Ola*, incá dela 1771, nu numaI a nu desaproba tendintele de exten-
siune teritorialá a AustrieI, dar Me& a §i stárui In fav6rea lora, sub
cuvInta, c5. Austria combätea §i impedeca extensiunea Rusia A§Ia In
10 Septembre 1771 Regele FrancieI seria la Constantinopole, cá a
vëutù cu multdmire cd, Curtea de la Viena se ocupä, de acelea0
carI le nutresce §i guvernultt francezti. Ba Incá acestil guvernti
Invita pre Curtea din Viena, ca ea s.& exige dela Rusia conditiunl maI
onorabile i maI putinù dure pentru imperiult1 Otomanti (2).
Rusia simtindil cá Francia, orl cata de cáçlutá, era o ajutät6re pu-
ternicä. Austriel, recursese la o metoclä mal apoI repetitá : Implkátésa
Rusiel promitea, sä, cedeze Moldova iYalachia Austriel : «qui les ren-

Art. 3. Fiindti-a, locuitoril Valachiei si al MoldoveT n'ati ineetattl de mal multi ani
sa turbure linistca fruntariiloril TransilvanieT i sa-si intinda «lcurs usurpations sur le tcr-
ritoire de LL. MM. II. et RR, pour qu'a l'avenir il ne subsiste plus aucun pretexte d'usur-
pation ni de transgression, on recherchera et distinguera â l'amiable les anciennes bornes
incontinent après la conclusion de la paix, et dans cet arrangement encore, on s'appliqaera à sa
tisfaire la Cour Imperriale.
Rusia propuse, ca sa faca pace Cu Turcia, prin declararea ValachieT i Moldovei de
stattl indepenclentti.
St -Priest seria luT Choiseul, in Maiti 17, 1771, despre conditiunile de pace ale Rusiel :
«il est impossible de former des prétentions plus avides et plus insidieuseq... En effet, l'Empire
Turc se trouverait par la bridé, tant au-dehors qu'en dedans... Les Principautes de Mol-
davie et de Valaquie n'en auraient (din independin(a) que le nom et seraient sous la di-
rection d'un administrateur... (rusqe)...0
Choiseul respundea in 17 luliti, 1771, ca: «Les dedommagements pécuniaires que la Porte
peut accorder à la Russie ne nous intéressent nullement, ni meme la Cour de Vienne...0
dar ca Francia e interesatii, ca autoritatea RusieT sa nu se intincla sub vre-o forma Ore-
care asupra Principatclorti... Si niel c5. pote Francia vedea cu indiferinta stabilirea neli-
mitatil a Rusiei pe Marea Negra...» (Doc. colect. Odobescu).
Ce orbire ! Pre Rusia o opria d'a se intinde spre DunAre si marea Negra., si AustrieT,
Francia-I liisa campa liberü L.
 ISTORLA. ROMINILORtt 155

drait aux Turcs, si elle le voulait.» Kaunitz serie despre acéstä hotärtre
a RusieI luI Thugut internuntiula AustrieI la Constantinopole.
Cum nu era sä 'fie Indemnatä Austria de a usurpa mAcara Buco-
vina, când, sub protectiunea inconscientä a FrancieI, Maria Tereza pu-
tuse una momenta spera posesiunea ambelora Principate! NumaI cAnd
nu 'Ate, Kaunitz se märginesce a cere, fie si pe banl, Valachia cela pu-
tint' si fie si chiar numaI Oltenia, a cäreia posesiune momentan5,
la Inceputula secoluluI XVIII, nu o uitaserä la Viena. «Le but secret
de la Cour de Vienne est toujours de se ménager la cession de la.
Valachie Autrichienne, pour laquelle elle donnerait jusqu'à 12 mil-
lions». Kaunitz negocia si cu TurciI i cu RusiI In 1774. Turcilora le
cerea cela putina Oltenia, iara la Petersburg : «un morceau de la Mol-
davie, qui convient aux nouvelles acquisitions en Pologne.»
In aceste negociatiudf, repettl, ministrula francesa de Vergennes
sprijinea conditiunile AustrieI.
Trista rola este acela. ala 1111 Ludovica XV In aceste afacerl po-
litice: ela a perduta cu totula din vedere interesele Franciel!
Mal intâiú despre Moldova si Muntenia, care In trecuta serviserä
politica Franciel, In diverse rIndurI, noula ambasadora francesa la
Constantinopole, primise In 30 Maia 1774 de la Paris instructiunI
din care se vede, GA guvernula francesa scia bine, ea' Austria numaI
de formä va cere independinta MoldoveI i ValachieI, dar c5, apoI le
va läsa cum sunt.
In forum interiora ala lul, Priest, scia lush' bine, cA. «l'hypo-
St.
thè,se que la Cour de Vienne veuille s'unir Cc la Porte pour la sauver du
danger e'minent de succomber aux efforts de la _Russie , me semble peu
vraissemblable.»
In adevéra GA nu putea rémiine nimënuI indoialä de ceea ce voia
Austria, de elre-ce ea invadase exabrupt Bucovina cu ostiri
St. Priest merge si maI iute decAt guvernulti s'éa, In sensulti Aus-
trieI : In 29 Ianuarie 1774 serie lul Choiseul, di ce atAta vorbä de
clacä: «La cupidité de l'Empereur d'Autriche se borne au vieil Orsova
et à un angle de la Moldavie, entre la Transilvanie et la Pocutie
C'est peu de chose...
156 V. A. BRECHIÀ

Auc,litl! Bucovina, c'est peu de chose!

NumaI In contra RusieT se märginesce acum lupt.a FrancieI. In 8 Au-

gusta 1774, Choiseul serie luí St. Priest : «Vous profiterez de tous les
moyens possibles pour faire ressortir la honte et le clanger des condi-
tions auxquelles le Divan veut se soumettre. Si les Busses obtiennent un
port et le droit d'avoir une force navale sur la mer Noire, g'en sera
fait de rEurope pour les Turcs!
Dar intinderea AustrieI, pe care o combatea altä, data Francia, ce
a devenita ?
f:tä resultatele stapetnireI la Curte a Dòmnel de Pompadour si a uneI
Dubary!
St. Priest intervine energica si se face pacea de la 21 Iulia 1744.
«La payx de C. Cainardgi, lice Salaberry, (1) se fit sous la médiation
de la France.»

Austria profit& de ratacirea Franciei. Pe de o parte Kaunitz pro-

pune guvernuldi francesa, ca basä noua pentru o politica comuna
franco-austriaca In Orienta, pastrareaImperiuluf otomang in Europa.
Solutiune minunata era acésta, care nu tarliti va fi si acea a luT
Pitt, celebrula ministru englesa. Dar de la enunciarea until principia
la realitate, Austria se pricepea cum s'a-s1 the& propriele interese. Dec1
Kaunitz scria despre Irnperiula otomana, «qu'il n'y a point d'esperance
qu'il se soutienne longtemps . . que dans cette, hypothèse, il serait de'si-
.

rabic que la _Russia ne put, par ses forces maritimes, saffire et le ren-
verser »

Dar de ce acésta lingrijire ?

Ca nu cum-va Rusia sa rémAxia singur5, posesórä, p'amintulul Tur-
ciel si ca s'o silésca a recurge la cooperatiunea Austriei, «ce qui ne,
pourrait qu'entrainer un arrangement sur les conquëtes 2t la convenance des
deux Cours.»
Décä nu era sup6rattíre pentru Austria si pentru Rusia interveni-
rea Prusiei, de sigura ca cuceririle a la convenance des deux Cours pu-

(1) P. 76, Vol. IV.

 ISTORIA ROMINILORtt 157

teaù sä ajungd 'Ana In Siretù §i la Dundre, pentru Austria §i Rusia.

Kaunitz, vederi, era harem brutalmente sinceril!
ApoI Choiseul totti nu pricepea
lar la Constantinopole SL Priest numia oficialil pre internunciulil
AustrieI «notre ami.»
«Notre amin silitù fu sd-0 mArginésca pofta de cucerire la Buco-
vina. Cucerire! Ce termenù impropriù pentru a designa invasiunea
Bucovinel si rémânerea In ea a ostirel invaddtére prin corumperea
DivanuluI turcescù si a hrl Rumiargov!
«Notre ami» seria ministruldf francesù St. Priest, GA Bucovina este
«une bagatelle! »

Cu trista spoliatiune a Bucovinel urmézä i mòrtea lui Ludovicil

XV si avenirea la tronù a luI Ludovicù XVI. Acum se pdru unù mo-
mentù, cd Franta va reveni la vechia politic& nationald, fatä, cu Austria.
Nejustificata invasiune a Bucovind de oVirea Austriacä e desapro-
batä de guvernämIntula nouluI rege. Acesta serie ministrulul francesù
din Constantinopole, In 2 Decembre 1774, ca ambasadorula austriacti
din Paris, comitele de Mercy, n6g5. invasiunea MoldoveI, de si e afir-
matä de ambasadorulil de Berlin si de Petersburg, unde lucrula a
Malta rea impresiune. «L'ambassadeur impérial désavoue formel-
lement tout accaparement en Moldavie, soit avec moi, soit avec ceux
des ministres étrangers, qui lui en parlent. Nous aimons mieux re-
fuser croyance aux avis multipliés et caractérisés qui nous reviennent,
que de suspecter la bonne foi ( !) et la franchise du ministre autri-
chien, que rien ne forgait d'user d'une restriction (ala se lice min-
ciunel In termenù diplomaticù' ?) mentale dont la vérification des faits
ne tarderait pas A. la convaincre.»
Frederic ala Prusiei nu gdsesce interesula WI In märirea Austriel
pan& In Siretil, dar Incepe a se deprinde cu posibilitatea, ca Austria sd
pästreze Bucovina. De ce ? Pentru GA regele PrusieI hotdr/ sä-si Intinlä,
posesiunile In Polonia, läsändil pe Austria sd dobandésca In h-
nWe de la Turd compensatiuni «plus qu'équivalentes.»
In acesta sensù serie Frederic ambasadorului sëù Zegelin din Con-
158 V. A. ultEctIli

stantinopole: «De ne pas instiguer la Porte contre les Autrichiens sur

l'affaire de Aloldavie (1). »
Dar °And Frederic v6o;lu c5, In Polonia nu se maI putea intinde,
iute serie iarài lul Zegelin, ca : «On se tromperait fort si on croy-
ait que la Russie et moi .... am vedé cu ochI bunI acéstä, sporire
teritoria15, a Austriei.
La Paris representantula AustrieI, comitele de Mercy, nega, cum
véc,lur6ma, invasiunea Bucovinel, si se ruina de procederea guvernului
mal alesa véenda dispositiunile guvernämIntuluI nouluI rege ala
Francia
Dar la finea anulul 1774, ministerula francesa se domiresce, ea,' in-
vasiunea Austriacä In Bucovina e reala. E1á serie luI SI;. Priest, cd
comitele de Mercy a marturisita In fine, GA' Austria a ocupattl «un
petit terrain, dit la Bucovine,» cu titlula de revendicare, ca apaqi-
nénda când-va Pocutiel... Guvernula francesa' desaprobà din mil ; «on
916 voit pas sur quels titres la maison d' Autriche fonde sa re'vendication.»
Durere c5, asemenea desteptare a Franciel fu de scurt5, duratä.
TreI lunI mai tArc,lia guverramIntula francesa trece la aprecien l po-
litice diametrala opuse, revine la adoptarea primelora impresiunl ale
lul St. Priest de la finea domniel luI Ludovic ala XV. Ce deosebire
Intre 20 Decembre 1774 bun5,-(5r6 i ordinea ce regele d5,' in 31 Maia
1775 luI St. Priest, c5, la ocasiunea negocierilora AustrieI cu Turcia
roi ne peut que vous recommander de rendre a la Cour de Vienne tous
les bons offices qui dépendront de vous.»
Ba Inch' guvernula francesa, tratézà, In 30 Aprilie urmAtora, de apre'-
«juge's» din partea Turcilorg, resistenta lorti «pour une cession de ter-
ritoire que rien ne ne'cessite ni ne justifie.»
Deja la 18 Maia 1 775 guvernula francesa seria lui St. Priest :
«Nous voyons avec plaisir que vous étes persuadé, que la Cour de
Pétersbourg n'agit point 6, Constantinople pour aigrir les Turcs contre
la Cour de Vienne ... et que Cathérine II ne cède point à cet égard
aux instigations et 5, rexemple de la Cour de Berlin.»
Mai multa! Culmea derisiunil : regeluI FrancieI d5, Austria trista
(1) Nota luI St. Priest din 17 Februarie 1775, Hunnuzalti.
 1STORIA ROMiNILOILt 159

misiune d'a termina diferendulii : «La Cour de Vienne nous a confié

la conclusion de son traité avec la Porte concernant les limites de la
Illoldavie e.'!) Le Roi a marqué la satisfaction la plus vive et la plus
sincère de cet évènement (2 Iulie 1775).»
Péte sä fie abheratiune maI mare!
Si de ce acésta? Pentru ca regele avea de sotie pe Maria Antoi-
neta, fiica MarieI Tereza; pentru di la Berlin nu se maI aproba inva-
siunea Austriel In Bucovina §i Austria convingea Curtea dela Versailles,
ca cea ce displace la Berlin, aceea este bung pentru Francia 0 Austria.
De aceea ce strigatil lirica de placere e0a din péna luT St. Priest
la 17 Mara 1775, «ea bine °A s'a s1ir0tù o data cu contestatiunile
PorteL L'accommodement entre la Porte et Vienne sur les limites de
Moldavie, vient d'être conclu.... L'important est que les contestations
aient pris fin !...»
Curêndil Insa Ludovic XVI se de§tepta, dar numaI pentru o cli-
péla, din somnula In care-16 afundase Kaunitz. In Septembrie 1775,
Ludovic XVI, serie lul St. Priest : ((Si la Cour de Vienne trouve qqs.
avantages dans les usurpations graduelles et successives, elles ne sont
que précaires, puisque le Roi de Prusse, s'autorisant de l'exemple, donne
chaque jour plus d'extension aux siennes et se forme un corps de
puissance, qui sera un jour bien incommode et vraissemblablement très
funeste à la Maison d'Autriche.»
Asemene scapäratura luminésa In mintea politicilorA Franciel nu
serva la nimica. Curtea era mal putinte ca traditiunea §i ea logica ;
In 19 Maid 177G, guvernula RegeluI Ludovic XVI interveni °Jidda la
Pòrta, sprijininda pretinsa revendicatiune a Austriel asupra Bucovina...
Asemenea revenire tardivä §i nefolositére a guvernulul francesù asu-
pra erorel sale politice nu scuza lnaintea istoriel pre St. Priest, care
era supèratil pre Domnitorulil Grigore Ghica alCi Moldovei, ea resist&
§i amenintä de a nu da AustrieI Bucovina. Cand nemuritoruld Domntt
e asasinatil de Turci la Beilicti, dupa instigatiunile AustrieI, St. Priest
declara ca : «II est notoire que cet homme e'tait vendu Cc la Bussie de-
puis longtemps!»
Nu aducernii aci numerésele corespondinte cu referinta la cestiunea
160 V. A. IIRECHIA

Bucovinel, din colectiunea Odobescu, cAcI se pota vedé In volumula

respectiva din colectiunea Hurmuzaki si nu arna face deck s5. In-
greuiämti spesele publicatiuneI cursuluI nostru. In planula nostru inträ
de a reproduce cu preferintä documentele interne si necunoscute. De
altmintrelea, In cele maI de susa nar,ate credema a fi data In sub-
stantä Intelesula documentelora din colectiunea Odobescu si o still-
cientä esplicare a atitudineI politice a principalelora state Europene,
In cestiunea BucovineI.
Nu vomt stärui maI multi."' nicl asupra documentelora din tom. VII
ala colectiunel Hurmuzaki, preste ceea ce maI susa ama mentionata si
din care s'a v&,luta de ajunsil mijlificele puse In miscare de Kaunitz si
de Thugut, pentru a ajunge la spoliarea Moldovel de frum6sa sa pro-
vincie Bucovina.

In privinta roluluI jucata de Gr. Ghica In cestiunea Bucovinel amti

citita, icl colea, unele lncercarl de a micsora Inaintea posteritkil In.
semnätatea aceluI rola. Nu voia urma pro detractoriI luI Gr. Ghica.
OrI-cari fie corespondintele luI cu socrula s6a Iacovache Rizu ; orl-ck
de putinti corecta fie purtarea luI Rizu, Gr. Ghica care a plätitti cu
viata, fie si numaI Incercarea lul de a lmpedeca räpirea BucovineI,
ne impune respecta si admirare. Sängele WI este protestula tèreI 1'46
cu actula de spoliare alti Austria Atka e de siguril acésta, GA Austria
nu se va crede, din causa acelul protesta ala Orel, sigilata cu skigele
luI Gr. Ghica Vodä, cä la prima ocasiune guvernula Austriel va cere
TurcieI, la pacea de la istova 1791, o nouà confirmare a tratatuluI
de cesiune a Bucovina CA Gr. Ghica si-a fäcuta datoria de Domna
ap6rätora ala pämIntulul Orel era si sentimentula Moldovenilorti con-
timporanI. Boeril earl cu piositate si cu pericolula vietel, contra po-
runcilora turcescI de a se da corpula luI Gr. Ghica la cânI, lla Ingroparä
In tainä la o bisericä afarä din Iasl, nu faca numal actil de crestinl,
ci si de recunoscintä nationalä. Enake Kogälniceanu cântända cu versa
duiosti uciderea MI Gr. Ghica (1), este representantula regretelora In-
tregel Moldove pentru gloriosula martira.

(1) Vegi anexa la acdstA paginA.

 ISTORIA ROMANILORII j6i

Naratiunea ucidereI lul Gr. Ghica In casa dela Beilicù din Ia§I, este
deja Mud& de condeiù mäiestru i nu ne vomil maI incerca a o re-
face, .märginindu-ne a o da in anex5, (1).

Thugut In raporturile sale catre Kaunitz, de la Inceputulù anuluI 1775,

aretandft dificultAtile ce put-lea Gr. Ghica pentru a salva c'5,t mal multù
teritoriù din Bucovina, la ocasiunea fix5rel' fruntariilorù (2) confirm&
de ajunsil credinta Moldovenilorti, c5, Gr. Ghica cu t6te demonstratiu-
nile de politetä c&tre curtea de Viena, VI-a fäcutil datoria de Domnil
roman& Acusärile ce Austria lace Divanulul MoldoveI i luI Ghica, cá
stäruescil pe länga Rusia, &V& voril impedeca m5,caril In parte spolia-
tiunea Moldovel de Bucovina, nu sunt miclurat6re meritelorù luI Gr.
Ghica. Stäruintele aceste prov6ca 6re-care acte favorabile Moldovei din
partea Prusiel tO a Rusiel (3).
alma In anex& conventiunea dintre P6rtä §i Austria dela 7 Maiù
1775 dupä IIurmuzachi (4).
Prin art. 3 alù acestel conventiunI Austria IV mal Iasä deschisä o
p6rta de estensiune In paguba Moldovel §i MuntenieI, sub pretextd de
rectificare de fruntarit Amú vëutù§i vomil maI vedé de multe ori pus&
In practic5, de Austria asemenea sistem& de cotropire !
In 25 Maiù st. n. 1775 Thugut serie lul Gr. Ghica anuntandu-I con-
clusiunea conventiunel cu Pérta relativä la Bucovina. La 29 Maiù st.
1775 Gr. Ghica respunde lul Thugut, ceea ce era nevoitù sä respunlä
unù Domnù In situatiunea lul. In actulù acesta de politet5, Domnito-
rub) subliniazä, ca perderea BucovineI a fostù : «une perte bien con-
sidérable pour la Moldavie.» Domnitorulti simtindu-se amenintatti, se
refer& la relatiunfie socrului sea Iacovache Rizu cu Thugut, ca BA se
conving& acesta diplomat6, ea Domnitorultz MoldoveI nu va mal lace
acte de natur& a supera pe Austria. Sunt uniI carI imputä luI Grigorie

VecIT anexa la acésta pagina.

Hurmuzachi, tom. VII, pag. 112 qi urmaOrele.
Hurmuzachi, tom. VII, pag. 146 qi urmatórele.
Hurm. Tom. VII, pag. 159.
letona Ronidnilora de V. 4. Urechii, 11
162 jf. A. ni/Ecia

Gbica scrisórea acésta, ce o dämil In anexä, (1). MaI dreptil lusa ju-
decä Thugut sentimentele românescI ale lul Gr. Ghica, cand scriindú lui
Kaunitz la 3 Iuniù 1875 ii spune, cä cu t6te protestatiunile de amicitie
ale 1111 Gr. Ghica, Austria trebue sä se astepte din partea lui la acte
de impotrivire i ImpedecArI, relative : «dura die gegen?viirtige Zer-
stlielasvg seines Ffirstenthumes», (la lmbuchtirea actualä a principatu-
lul ski).
In 6 Iunia st. n. 1775 se face ratificarea conventiunel Incheiate cu
P6rta relative la Bucovina (2).
Pentru Infierarea eternä a politiceI care a isbutitil sá rumpä dela
sInultt Moldovei frumósa sa provincie Bucovina, aducemtl In anexa ra-
porturile lul Thugut cätre Kaunitz, ar'étandil baniI ce aù cheltuitù pentru
a dobitndi cesiunea Bucovinel, prin coruptiune (3).
Unuliii din instrumentele lui Thugut este Dragomanulf.t PorteI Costache
Moruz. Nu numaI prin banl Austria résplätesce luI Costache Moruz ;
raportulti luI Thugut cätre Kaunitz intervine si In fav6rea familiei a-
cestuia (4).
Actele urrnht6re, relative la delimitarea Bucovinel despre Moldova,
corespondinta numerósä in privinta acésta, nu potil afla loca In acéstä
lucrare a nósträ decAt In anexä (5). Din raporturile comisariloril si
ale luI Thugut se póte vedé stäruinta minunald a DomnitoruluI Gr.
Ghica de a se reduce cat maI multa, pe terenti, pämtntulil cedatil
AustrieI. MaI cu sémä dorinta Turciel de a mentine pentru sinesI po-
sesiunea HotinuluI si a districtului sèi Inthrziazä terminarea demar-
catiuna Acéstá dorintä a Portel de a Ostra Hotinulil a lmpedecati) do-
bAndirea de la Austria a Sucevel doritá de Gr. Ghica.
futre acestea, la finea anulul 1775 si 1776 Rusia si Prusia Incepil
interveni pentru a impedeca prea marea estensiune a AustrieI In
Moldova, §i acésta silesce pe Austria la 6re-carI concesiunl §i la grä-
Ved anexa dupá, Hurmuzachi, tom. VII, pag. 170. Vedl i anexa t'upa Ihirmuza-
chi, tom. VII, pag. 201, documenta 120, pa,g. 285, doc. CLXI din 17 Sept. 1776,
Vedl anexa dupá IIurmuzachi, tom. VII, pag. 171
F.4i 175.
Vecg anexa Hurmuzachi, tom. VII, pag. 180-183, 188, 196, etc.
Hurmuzachi, tom. VII, pag. 186.
Ved1 anexa la acésta, pagina.
 ROMiNILOitt 163

birea delimitAril. Totusl conflictele Inca nu sunt aplanate, In Aprilie

1776, dar In 12 Mani acelasI ant) st. not). Pérta, la Indemnulksi ala
FrancieI, semnézA conventiunea prin care se cedézA Austriei orasula
Rohatina si se stabilesce fruntaria pAnA In tinutula Hotinulul (1).
In aceste negociatiunI Gr. Ghica care tinea sA pAstreze Moldovei Su-
céva, vechia capitalA a MoldoveI, si nu vedea unü interesa de a 1'6-
mat-16 Hotinula, cetate turcéscA, ceea ce dAdea ocasiune numal de su-
pérare Orel; desilusionata si de putina protectiune ce gAsia Moldova
la Petersburg, In asemenea grele ImprejurArI, se arétA multi) maI m15.-
diosa fatA cu Austria. Acésta o recun6sce Insusl Thugut raportandii
luI Kaunitz, In 16 Maia (st. n.) 1776, despre Incheerea conventiuniI
pentru stabilirea fruntarielora BucovineI (2).
De Indatä insA ce Gr. Ghica vede, GA guvernula austriaca depAsesce
preste dreptAtile Orel, chiar dupA conventiunea de curindil Incheiatä,
eh."' intervine la Constantinopole. Acésta dA ocasiune AustrieI sä-la con-
sidere din not ca réa intentionata (3).
Se ivesca diferite conflicte de juriSdictiune Intre Domnitorula Gr.
Ghica i Generala Spleny din Bucovina (4) cu referintA la mosiile din
Bucovina, posesiunI ale boerilora rémas1 In Moldova. Reclamatiunile
boerilora si a DomnitoruluI supérA pe Austria si o InAspresca din ce
In ce mal multa In privinta lui Gr. Ghica.
In 27 Augusta stila n. 1777, Generalula Spleny publicA In
manifestula imperiala adresata locuitorilora noueI provincilBucovina
ali-
pite la Austria, In cuprinderea urmAt6re :
«Noi, Maria Terezia, eu Mila lu Dumneqat
AA. RimuluI impërgtés`a, véduva eraiasä dela téra Ungurések Buhamia,
Dalma0a, Cruatia, *lavonia, GaliVa i Ladomeria, (iprocl) Arhicneghina de
Austria, Cneghina dela Burgundia, tiria, Carintia, Ecarniolia, Mare Dòmna
dela Ardélti, Mare grafina dela Moravia, Cneghina dela Brabant, Limburg, Lu-
Ve4I dup& Hurmuzachi, tom. VII, pag. 277.
Hurmuzachi, tom. VII, pag. 283.
Emanuel Tessara dice luI Kaunitz, 6. «was Herr freyh. v. Thugut von diese Man-
nes (Ghica) boshaften Ranken und wiedrigen Gesinnungen bei verschiedenen Gelegen-
heiten erwahnt hatte, etc »
Vecli Hurmuzachi, tom. VII, pag. 291 0 292,
 V. A. IIRECIIII

tänaburg, Geldria, Sertburg, dela Slegia de susti, i de josti, Dimilant, Man-

tuoa, Parma, Platentia, Gvastala, ausfitT si Zator, DOmna dela Evevia, Grafina
dela Hapspurg, Flandria, Tirol, Hanonia, Chiburga, Ghertia si Gradisca, Mar-
cografina dela stintulti imuluT stapinire, la Bargati, la LauznitT de susti si de
josti, Grafina dela riamor, D6inna dela Marhia, Slavonia si la Mihainia, ré-
duva, Cneghina dela Lotringia si Bar, Mare Cnegina dela Toscana, i proci,
i proci.
«La totT si fiesce-caruia ce sunt locuitorl inteacésta Bucovina destricte, care
orT unde ce satti sétt mosie att aicé de stapánescil cu care sunttt aT nostri su-
pusT sati podanT, si protectia néstra sunt vrednicI a avé : Adeca tuturorti Mi-
tropolitilorti, ArhiepiscopT, EpiscopY, ArhimandritT, DicheT, EgumenT, ProtopopT,
PreotT si DiaconT, BoerT, MazilT, ruptasT, si la t6ta prostimea, orase, tirgurT,
sate, si la tétä obstea, atâtil parte Bisericésca, cum si lumésca, vé adeverimtt
intttitt a nOstra Impériltésca si Craiasca ma', gándil bunt' si totti binele ea-
rora nof cele arétate maT josti arkamti si insciintare facema.
(Fiindti intre a nOstril pré inaltata curte, si intre stralucit6rea turcésca 136rtil,
prin una in trecutulti anti adunata comisie, la care dela améndou6 curtile att
fosta trimisT plinopotintl séti vichill: Adeca despre partea n6stra pe generala
Feldmarsal Leitnant taronii Barco si despre partea turcésca pe Tahir aga, gra-
nita, intre téra MoldoviT, dimpreuna si cu partea ce este sub stäpinirea eetätiT
notinulul a raeleT turcescT, si intre ace-e1r , se numesce Bucovina de-
strict, care noug din vecI ne este data, din apa NI truluT pAna la Ardélti uncle
se impreung 3 granite, Ardélultt, Moldova, Bucovina destrictü, care se nu-
mesce pietrile rosil hothrindti si intarindd inteaméndou'é partile, cea desti-
virsittl odihna si liniste, dupa cum este hotaritù si de top' sciutti cu t6t5 sta.-
panirea sub prea inalteT n6stre puterT, cu t6te orasele, tirgurT, sate, ape, codri,
supusT si podanT, atatti partea bisericésca si lumésca, si in scurtù cu tatt
stapinirea ce pote sa fie, chtre a n6stra tesarésca si craliasca, curte, mosteni-
torilortt, si celorti ce in urma n6strä la cor6na vortt fi, lasattl si cu totultt in vecI
ramanitorT ne este data, dupa ase4érnintuld inscristi ce rail facutù plenipo-
tentil de maT susil pomenitT, ale carora iscalitura ce este data unultt la mtlna
altuia adeveresce.
«Drepttt acésta, de alta nu este trebuintrt, fara numal ca locuitoriI acesteT
Bucovine destrictti, atatil partea bisericésca si mirenésett', cum si téta obstea,
prin ivéla sa faca supunere si juramintil, ca sa se adeveréscrt aT nostri cre--
dinciosT, supusT podanl, ca printr'acestù juramintti pe t6ta dreptatea si ase-
qarea catre a nOstra purtare de grije si dragoste parintésca de a pururea stt
fie nadajduitT, care not totti-d'a-una, si maï virtostt la rinduiala ce va sa se
faca inteacésta Bucovina destrictil, care dénsiT vomil argta.
«Dec1 poruncimti, ea totT si fiesce-care ce inteacésta Bucovina, orT-ce stapi-
 ISTORIA ROMINILORd 165

nescti §i sub stApinirea §i ocrotirea néstrA sunt, adecl care sunt inteacestti
de§trictd §ed'aorT, la diva ce este acum insemnatä, dupA cum mal josti se
jurAmintultt sä fad.. Fiindti-eä acestd impodobitd §i cinstitü juramintil
este s'A fie aicea in CernAutl la Octombre : qi intAid Calendarulti vechitl, aid
anuluT acestuia 1777 : trebue darä totT MitropolitiT, ArhiepiscopiT, EpiscopiT,
ArhimandritiT, DicheiT, EgumeniT, cum din partea boerimeT : boerT, mazilT,
rupta§T, §liahticI, atitil eel ce sunt§t.'.ddtorT aicea, cum §i ce! (ce) (1) sunt afarà
§dcgitorT, §i inteacéstä BucovinA sunt mo§ina§T, la 29 Septembre calendarulti
vechid, &A vie aicT la CernAutT, insA pentru ceT ce sunt §dcidtorT afarA din cor-
cloud §i aà mo§ie aicea, de nu vorti puté insu§I sA vie, séti din depArtarea
drumuluT, sat de altä neputintA, din pArintésea milà sunt ldsaff de venirea lord
§i potd sa trimitA pe vechilulii lord; insti pe vechiluld ce-14 vord trimite
cartea de vichilicil, dupii copia ce s'att trimesti supt slovA 2, §i acela vichild
la qiva insemnatä sil se afle aicT. Pentru partea mdn'AstiréscA, atAtil cAlugArif,
cum §i cAlugArite, care sunt §ecititorl inteacestil de§trictd, a§ijderea protopopiT
§i preotiI, ca sA OM face jurämintuld cu credintA, sA trimite fiesce-cäriia mù'-
nAstire copie de jurAminttt sub slovä 4 §i de cAtrh' fiesce-eare mdrastire
cAlugArT orT cAlugärite acea copie de jurämintil sä se isetiléscii de total soboruld,
§i de cAtre mdnAstirel cAlugArT aceld jurAmintil iscAlitd prin egumenI, cu 3
cAlugiirT la 29 a luI Septembre sä, se afle aicT la CernAutT, iarA mdnAstire
sA trimitii pe vechilulti lord; care vichilti s'A aibA carte de
dupA copia ce s'ail trimisd, §i dimpreunä eu jurAmintuld amid iscàlitù, aceltt
vichild sA se afle la sorocu ar'étatil ajo! la CernAuff.
«ProtopopiT §i preotil ace§tia dupa cum mal jostt se va arta, vord face ju-
rAmintulti de credintä AntAiti pe la satele lord, §i dupA acésta li se poruncésce,
ca fiesce-care protopopti in ocolulti sdti s'A adune preotiT sdI la und locd, §i
sA se alégA doT din preotT, §i aceT doT preotT ale§T dimpreunA cu Protopopuld
lord, la diva insemnatà sA se afle aicea la CernAutl, ea sA intAréscA jurAmin-
tuld §i aicea.
«CeT co sunt §eddtorY in acéstA Bucoving de§trictd, prin ora§e, tirgurT, sate)
tilrgovetf, tdranT, li se poruncesce ca prin totti §i in totil boulA, adecil ora§e,
tirgurT, sate, se vord trirnite ofiterl din preunA cu Mazill, §i in fiesce-care locd
totti noroduld, adecA in tirgurf judecAtoruld §i Cu tirgovetiT, in sate vorniculti,
qi frunta§iT, sAracT, slujI boerescI i altiT, in besericä de.chisä sA se adune, §i
AntAitt preotil, diaconiT, §i totT tirgovetiT, sAténiT, duptt copia de jurämintd ce
s'att trimistt sub slova d (5) vorti jura, §i aceld juramintd sa se iscAléscrt, de
preotT, diaconl, de vornicd, §i de patru frunta§T,.§i sA se alégA de cAtrA sa-

(1) Acesti1 «ce» lipsesce In manuscriptulil dela Cornisiune,

166 V. A. IIRECIIIÀ

ténT, doT frunta§T, ca dimpreuna cu vorniculú, sa se afle aicea la CernäutT la

29 a luT Septembrie.
«Asijderea §i jidoviT ati a jura juramintù cu credinta catre nol, nu numaT
eel ce sunt §el'étorT in tirgurT, ci §i eel de prin sate, sa se string% la calla-
lula lorú i nu numaT juramintultí ce s'a trirnestl, sub slova e (6) inaintea
ofiterulul rînduitù sa jure, ci i fiesce-care sa se iscalésca.
«Deer, de vréme ca nor tuturorti d-v6strä, cer ce suntetr intru acestil de-
§trictti seqëtorT, MitropolitT, ArhiepiscopT, EpiscopT, Arhimandriti, DicheT, egu-
menT, gi la téta partea besericésca, spre aflarea insuqT dumné-véstra aicea la
Cernat4T, iara ceT ce sunt §e'létorT afara din cordonù, carT nu va puté sa vio
insu§T, vichilil dumné-v6stra, sa-1 trimetetT aicT. Cum si ProtopopiT si din ceT
ale§T preotiT, judecatoriT tiraurilort, tirgovetiT, vorniciT, i sateniT, i proci, la
29 Septembre sä vä aflaV aicea, ca la 30 a luT Septembre fiesce-care sa se
afle la cantararia CernautuluT, ca sa se tréca numele dumné-véstra la proto-
colt'', cum si de la vechilT sa se péta lua cartile de vechilicti, vOciêndu-se de
ati venial toff ; noT nadajduimil pe credinta véstri ca pré inalter néstre po-
runcT v6 vetT supune, cu cat mal virtosti arOtandu-v6 cu credinO, mila ce Taste
sa fie, si nu o prardetT.
«Cu hotarire v6 arOtamti, cA dupa cum jurtimintulti, de maT susil pomenitO
sub slova d (4) invederatä adunare in aululii tuturorti i cu inaltarea a trel
dégete a maineT drépte dumné-vòstra liA vetTjace, asémenea fiesce-care isca-
litura juramintuluT cu mana dumné-v6stra liA ve0 iscäli. Asijderea nadajduimù,
ca dupa cum prea inalteT ProtectieT nústre, §i parintesceT bunatate, de-a puru-
rea yeti' niclajdui a o ca§tiga, asémenea de-a pururea v`é vetT sili, ca nisce
supust i ascultatorr podanf, spre implinirea juramintuluT vA vetT ar'éta.
«S'ail data in CernautT prin alA nostru la acésta tréba orênduitii Comisariti
Ala prea inaltateT TazaresceT si craesceT marirT, Camaraqil alA ched de auril,
Generalii-Maiorti, comandirti de la Bucovina de§trictil, si la acésta cinstita
tréba PlenipotentO-Comisarti.
s'ati tiparitil in tipografia episcopieT Blajulul din Ardélii, 1777, August(' 27.»

Din acestil actil Inca vede istoriculti dou6 lucrurl : 1. ca nu s'a gá-
sitú ung Moldovénii, ned chiar din Bucovina, atatil de miselil ca
s5, Imprumute condeiula s6ti la scrierea luI, cum dovedesce limba cea
stllcitä, In care e compusil si 2-lea, cá i prin acestil actil de jurà-
mInta i chiamarea la Cernäutl de delegatl din OM Ora anexatä,
Austria voiesce sä legitimeze usurparea prin o specie de plebiseitil
locuitoriloril din t6ta Bucovina.
 ISTORIA ROMiNILORTI 167

Intre aceste relatiunile dintre Rusia si Turcia se 1Mispriserà din ce

In ce mal' multú. P6rta se pregatea de räsboiti deja pe la finele lui
Octobre 1776. In asemenea Imprejurà',r1 Gr. Ghica, urittl de Austria
consideratil la Constantinopole ca omii ahí RusieI, li simtia posi-
tiunea din ce in ce mai amenintatä.
Muscalii cereal PorteI plata speselorti de räsboitl conformil tratatu-
lul suplimentarti altt pacel de la Kuciuc-Kainardgi, i amenintati cu
rilsboiti In casa de intardiere a plätel. In asemenea Imprejuräri, la Con-
stantinopole se plänuise In tainä mazilirea luI Grigorie Ghica. Lucruhl
esto vestitil la 17 Octobre st. n. 1777 luI Kaunitz (1). Pe diva de
11 Octobre st. n., 1777, se scie lucrulti In Constantinopole. Con-
stantinii Moruz este hotsárltil de Pérta sa succéda lul Grigorie Ghica.
La 16 Octobre st. n. urma sä fie semnatä numirea lul Constantintt
Moruz, (lar deja cu putine dile maI 'nainte Divanulti trimesese la Iasi
pe Kara-llissarli-Ahmed Bey insotitti de doI ennenI de incredere, ca sa
ja In primire administratia Moldovel, pAnä la sosirea nouluI
La 17 Octobre st. n. 1777, corespondentulti lul Kaunitz nu scie,
ce s'a inlâmplatù la IasI cu Gr. Ghica. I raportézä mal multe versiunl.
Duph una din aceste, Gr. Ghica lnsotitil de garda sa de 300 arnäutl,
s'ar fi refugiatil In sigurantä In tab6ra ruséscA aflät6re in apropiere
Moldova. Allá versiune dicea, ca Capigi-Basa fusese lnsärcinatti, ca In
sînulù DivanuluI sá maztlésca pe Domnitorti, despre care mazIlire Dom-
nitorult1 Gr. Glfica n'ar fi avutil niel* o presimtire mäcarb.
In 4 Noembre st. n., 1777, acelasi corespondentù ala 1111 Kaunitz
ii serie despre uciderea luI Gr. Ghica, spunêndu-I, ea la 21 Octobre
detalii maI deslusite despre nenorocitulti principe, care a fostil
omorita la Iasi, i alti °Ami capa a fostil adusil la seraití de cátre
unti trimisù extraordinara alti lul Mehmed-Bey. Capula nefericituluI
principe a fostil expusil la P6rta seraiului 1-a çli färä niel o inscrip-
tiune, iar a 2-a si a 3-a qi cu inscriptiunea urmätóre :
«Precedentele culpe tiente do Greg. Ghica, Principe de Moldavia, Iiindu-I
mal inainte iertate, fu manita prea milostivil din noti cu Dornnia Moldovel;

(1) Hurin., ton]. VII, pag. 302,

168 V. A. ITRECHIÀ

gi cu t6te ca supusir Moldover furl in curgere de dor anT scutitT de tributti

de orr-ce alte greutatr i dan; totu§r lisulù Domnitoril, impotriva
poruncr, sup6rêndil §i ingreuindtt cu &Ail pre supu§ir incredintatT luT,
dela el tributulil i alte greutatr impunêndu-le §i stórcerT, de s'afi Primittl con-
tra lur multime de jaluirr; pe Una aceste, improtivindu-se elú, i cu pre-
texte neingrijindil de datoria de a provede §i a tramite (la Constantinopole)
zahereaoa ce i-se poruncise a trimite, se facu de nevoie mazilirea ; pentru
acesta scopti fu trimisa marita suprema porunca, ca impreuna cu familia
copiii luT sa villa la Constantinopole, ca sa rezideze in casa lur de Ora. Dar
elù cu tea mandria i dispretulil ar6tandil ca nu voiesce a asculta de ordi-
nele supreme inalte, §i avadil inca §i indräsnéla i cutezanta a se esprima in ne-
sabuitT §i grozavr terminT, repugnantr demnitater §i cinster strä'luciter PortT,
pricinuindil nimicirea lur, a trebuitil sa fie ucistl ; a§a este pedépsa
re-voitorr, candil nu se supunil porunciloril inalte ale straluciter Portr! (1) »

Nimicù adev6ratii In ac6stl acusare. Austria insg, 10 ajunsese seo-

!

Kaunitz comunica corespondentulul Tessara, eel maI sunt motivele

pentru cari Turcia a ucisil pe Grigore Ghica, in scrisòrea sa din
21 Noembre 1777 (2).
Kaunitz acusä, pre Gr. Ghica, sal pretinde c5, aiÇil racuzà, de instru-

«Le precedenti colpe comesse di Grigorio Ghicca Prencipe di Moldavia,

essendogli state per lo avanti perdonate, fù clementissimamente anche aggra-
ziato di bel nuovo del Principato di Moldavia ; e quantunque i sudditi della
Moldavia siano stati, per il corso di due anni consecutivi, dispensati ed esentati
dal Tributo e dà ogni altra gravezza o imposizione ; nulla di meno detto Pren-
cipe, contro l'Eccelso Comandamento, avendo vessato ed oppresso li suaccennati
sudditi, prendendo da essi loro si il tributo, che altre gravezze ed esazioni
sono venuti contro di lui quanta& di lamenti ; oltre à questo, essendosi egli
opposto, ed avendo con pretesti trascurato e negletto anche di provedere e
spedire le provisioni. che glierano state comesse ed ordinate, era divenuta
necessaria la di lui deposizione ; sicche à tal intuito fù spedito Eccelso su-
premo Comandamento, accioche con la sua famiglia e figliuoli venga A. Con-
stantinopoli per rissiedere nella sua casa di campagna. Ma egli con tutta la
fierezza e sdegno, dimonstrandosi non volere ubidire e sottomettersi alli suac-
cennati Eccelsi supremi ordini, ed avendo avuto la presunzione e temerita di
esprimersi anche con eccendenti ed enormi termini, repugnanti alla dignita e
decoro della fulgida Porta, e cagionanti la di lui annihilazione, ha fatto duopo
la di lui morte ; sicche il castigo di quei malvaggj che non si sottomettono
alli supremi ordini delta fulgida Porta, è questo.»
nurmuzachi, tom, VII, pag. 81.1,
 1STORIA ROMANILORt 169

rnentil alû Rusiel si cAcI n'ar fi trimisil zaherelele datorite la Con-

stantinopole, si cà l-ar 11 apropriatil multe averI cu cari sä fug& in
statele vecine, adecä, in Rusia.
In totil casula amù véc,lutil cum Constantinù Moruzi era patrona-
tul tii lul Thugut i ne esplicämä chiä,marea la tronulil Moldovel a aces-
tuia prin irifluenta atistriacei, care a profitatil de incordarea de rela-
tiunl pentru a delätura de la tronulil Moldovel pe Gr. Ghica Vodä.
Zinkeisen (1) narânchl uciderea lui Gr. Ghica scrie, cá acésta era
consideratä maI multti «far eine gegen Russland gerichtete Demon-
stration» si totil asemenea : «da einer der entschiedensten Vertrater
der Kriegspartei im Divan (le boute-feu le plus ardent de la guerre),
der bisherige Pfortendolmatsch Mourusi, zu Ghik'as nachfolger er-
wählt wurde» (o demonstratiune indreptatä contra Rusiel ... ea unula
din partisanil cel mal energiel al partideI räsboiulul din Divanil, Gehl
ce Om& acuma fusese Dragomanulti Portel, Moruzi, sá fie chigmatil a
succede lul Ghica).
Negresitil cá Divanulú PorteI se gr'äbi sä desmintä aceste versiunl.
«Pe Ghica ucisa pentru pedepsi de crimele séle si nu trebue
In acésta sä vac,I6 Rusia niel cea mal micä animositate, sétt o de-
monstrare de inäsprire de relatiunl contra RusieL»
Cum se Impacail aceste esplicAri Cu lnarmarile ce se fäceail de Tur-
cia ? Ea réspunde eä ea nu doresce nimicú mal multia «als die Erhal-
tung des Friedens» (ca mentinerea päceI). Weá pe fruntaril adunä
trupo, Turcia face acésta «nur aus Vorsicht für alle numal ca
asigurare pentru orf-ce lntèmplare ! (2)
Rusia, care simti jocula Austriel, in aceste imprejuräri, nu voi
Intetésca eérta. Ecaterina, in 18 Februarie 1770, scrisese luI Voltaire
despre Gr. Ghiea care era atunel la Petersburg cä «il a beau-
coup d'esprit.» Voltaire rëspunsese Impérätesei Rusiloril, in 10 Aprilie,
1770: «Pour le hospodar de Valachie (Gr. Ghica) puisqu'il a de l'es-

Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa von Johann Wilhem Zinkeisen.

Sechster Theil, (pag. 191) 8°, Gotta, 1859.
Idem.
170 V. A. urtEerni

prit, il restera à votre cour... Je me mets aux pieds de Votre Malesté,

comme le lIospodar de Valachie et envie sa destine'e... (1)
Ji invidia sérta!
'épte anI dupá aceea, uciderea DomnitoruluI celul plinù de spirita,
nu provoca. dela Tarina RusieI, mäcarti unt protesta energicil catre
Nra. Din contra, vestitulfi Panin convinse pe Ecaterina, ca este bine
a primi esplicatiunile, de maI sud'. ale Porti1. Pe la milloculii luI No-
embre §i dete Ecaterina PorteI unù ròspunsù «mate» blândú. Acesta
parveni la Porta la Reis-Efendi prin de Staloielf; la 14 Decemb. st. n.
Aù trebuitti sä, se &Masca §i Stakieff §i ceI din Petersburg, cand
aflará apoi, ca. Reis-Efendi primi cic Medid v6dita nota cc. mit siadicher
Kalte ad referendum (2).»

XXII.

Constantinü Moruzi.
Cu Constantinù Moruzi (3) o nouä familie strAiná ii deschide calea
la tronurile romänescl. Damil In anex5,--tota ce se pote pänä astaça
spune despre originea Moruzesciloril, pre car4 Dräghici In «Istoria .21161-
dovei» 11 qice «de vitd lazased», Familia Moruzi era lncuscrità cu a
Mavrocordatilortl (4).
Despre domnia lul Constanting Moruzi la Moldova, Manolache Drá-
ghicI se esprimä In termeni destula de favorabill. °mil care mult1 anl
fusese Dragomana alii Portel, cunoscèndil tOte persónele influente in
Constantinopole, Constantinü D. Moruzi isbuti s5,-0 strecére Domnia
In Moldova mal lungil timpti decat cine-va se putea a§tepta. Nu
contribui la acésta, lneuscririle numere:6e ale séle, prin cel 4 fiI §i 5
fete, cu atafea familfi importante din Ora §i din Constantinopole (5).
Vedl opore complete de Voltaire. T. 61, pag. 347, 362. Paris 1830.
Zinckeisen. T. VI, pag. 191.
DrAghicI, Istoria MoldoveI (lasT. 1857). Tom. II, pag. 45.
In unO uricO, din Martie 20, 1782, Constantinù D. Moruzi cit6z5, pro amosulu Dom.
niel méle Nicolae Mavrocordatil VV.» (arch. Stat. Doc., mOnastireI Aronti-Vodii, Pachet(.1
I Bis. Doc. 23.)
(6) Fiji lul Constantinil Moruzi fur5 : Alexandru, care apoT domni in ambele Principate,
 ISTORIA ROMANILORt 171

De altmintrelea nu putemil dice, c5, administratiunea 16reT sub C.

Moruzi, a fosta maT rea deck a altoril Domn1 anteriorT.
Afacerea fixäreI fruntariiloril despre Bucovina preocupil In catti-va
pre noula Domnù. Documentele din colect. Hurmuzaki (T. VII) arétil
rolulrt puinù favorisändil Moldova, ce Moruzi a avuttt In negociatiunile
relative la acele fruntariT (1).
Pregtitirile noué de rasboai ale Turciel, ocasionézO MoldoveI, sub
C. Moruzi, multe greutätT, cu Inarmarea cetätilorti, lucrare pentru care
noulti Domnitorti fu silita s impun6 téreT grele podvedI i angariT.
Si Cu tóte aceste greutät1 ce apèsail din noù asupra t'éreT, C. Moruzi,
ca sä se facä pläcuta TurcieT, s'a gräbita (In Noembre 1777) a pro-
pune Portel : «das er sowohl zu Kriegs als zu Friedenszeiten eine ttirki-
sche Besazung einnehmen und auf eigene K6sten unterhalten \voile (2).»
In urma terminärel afaceriT delimitAriT Bucovinel, C. MOrlai s'a o-
cupatù cu regularea cea nouä a districtelorti din spre Buvovina. In
acésta urmandti, gândimù, dorinteT generale, de a se conserva, In tértl,
amintirea vecheT capitale a Moldovel, Suceava, C. Moruzi aprolA pro-
punerea Divanulul, de a se reconstituí judetulti, aprópe totti Incorpo-
ratil la Bucovina, din fragmente sectionate dela judetele limitrofe
a se numi acestil judetil asia reconstituitil, Cu vechiula nume alù Su-
ceavd, dandu-I de capitalä mioulù orAselti «FetIticenii».
Cu perderea BucovineY, financele Orel suferir6 o reducere destulil
de Insemnatä. Se pare totusT dupà asertiunea Postelniculul
Moruzi nu ar fi ezitatO a reduce si rusumaturile.

llumitru, care fu Dragomana ala Portet Acesta la 1812 lug trista parte la rump erea Ba-
sarabieI dela Moldova, ceia ce-I aduse si luI peirea, cum vorna vedé; lorgu, victimä, si
acesta ala intrigilora din Constantinopole, ca i ala patrulea frate Panaiotale. Fetele furl : Sul-
tana, maritata cu Visternicula Scarlataki Sturdza, boierü férte avuta i influenta in Mol-
dova; Catinca, soVa Visterniculul Sandulake Sturdza; alta fatä maritata cu Poste!. Ar-
ghiropolu, fanariotd influinte in Constantinopole; a 4-a fatä Roxandra, maritata cu Beizadea
Iancu Calimaha frate cu Scarlata Calimaha (Domna la 1806) si Raluca Postelniculdi Ca-
harhi, care trai in Petersburg cu mare luxa. Vede-se cum gineril lui Costache Moruzi
sunt de preferinta Postelnice i Vistiere. Se scie ca aceste eraa functiunile cele mal :im-
portante si de mai mare incredere, sub fanariotI. (Vedl Draghici, T. II, pag. 46.)
VedI anexa.
Hurm. Tom. VII, p. 314. «Ca ela sa intreOnä, atata. in timpa de räsboia cata si in
timpa de pace o garnizóna turca, pe proprie/e lul spese.»
172 V. A. IJRECHIA.

Ca si Alexandru Ipsilante de la Muntenl, C. Moruzi nu introduse

in Divanula Moldovel i mal alesil la primele postuti, multI fanarioti.
In anulti când iï termina domnia (1782) Divanulil lui C. Moruzi
e compusil din acestl boerl : Ioanù Cantacuzino Vel Logofetil ; Stefanil
Sturdza Vel Vornicil ; N. Rosetil Vel Vornicil ; Tenache Cantacuzino
Vel ; Darle DonicI Ve! Banil ; Sandulache Sturdza Ve! Comisil;
erbaral BuhusI Vel Paharn.; Manolache Donicl Vel Stol. ; Nicolae han-
gen i Vel Aga ; Const. Cantacuzino Ve! Serclara." Vel Post. fu Iorgaelte
lar Teodoril Balsa fu Spatartl (a maI fostil Spätarti si Iordache Canta-
cuzino).
Intre Ispravnicil de judete nu aflamil decat iaräsI putine nume
straine.
Nu totI acesti hoer"' aü fostil In Divanil de la lnceputulil domniel
luI Const. Moruzi. In acestil Divana ail mai fostil si illanolache Boy-
clanri mare Vornicil i Toanù Cuza mare Spätaril, panti In Augusttl
1778. Acestil din urmä fusese scosil din Spa-taxi°, anca de maI Ina-
inte de data acésta.
Orl cattA Moruzi mentinu In Div,mn.inajoritate, elemente nap°.
nale, boerimea era multil agitatä, intetita d Muscali, earl nu puteafi
sä, se impace cu domnia luI Moruzi. Eral In Moldova, maI multü cle-
at chiar In Muntenia, doi126 curente politice acelora earl gra-
vitail In jurulil Domnitorulul Moruzi i cu elù In spre Turcia si Aus-
tria, si alü acelorü earl' ascultail de instigatiunile Musoalilorù. Acestil
din urmä se Inteti multt prin miseliile ce comitea iístea turcä in Mol-
dova, la ocasiunea treceril spre Hoting si alte cetatI, carl cum spu-
serämil se puneail In stare de apèrare, In prevederea unuI
räsboiil cu Rusia. Ambasadorele francesil din Constantinopole, St.-Priest,
scriea la Versailles, ea lnsusl Moruzi se jeluise la Constantinopole
contra purtäril multorg pasale, cari, cu ostirea turcéscä de 8-10.000
6menI, In plinä pace, prädail i împilaù unele judete ale t6rel. Mult1
Moldoveni, sate lntregI, erati In asemenea /mprejurarI solicitate
de agentil MuscalI, sä emigreze In Rusia.
Dintre boiern DivanuluI erail uniI In talna Intelesl cu Muscalil.
moment6 C. Moruzi s'a intrebatti elü InsusI despre unja de conduita po-
 ISTOitlk nomimonli

Mica ce trebui sá ina. Prin una trimesa ala s6a, Casarati, la Viena,
Moruzi, apol, dupd indemnula ambasadoruluI francesa din Constantino-
pole, solicitá protectiunea Atistrin El(' se declarrt gata a urma dupd,
povétuirile guvernulul din Viena (1).
Cu °U pregatirile de rdsboia ale Rusiei eraa mal energica realizate,
cu alta agitatiunea intre boerimea moldavA era mai intetitä. Ca §i
In Muntenia, unde Ipsilante avu de a reprima incercarea de conspi-
ratiune a boerulul andescula, C. Moruzi se vèçlu, In Augusta 1778,
In fata unel mi cttrI pregátitil contra lul de csátr5, mal mult1 boierl
Logof¿Stula 13615.nescula, Dármánescula, Canta Spatariula, Chminarnla
Romano, din carI unil intrigaser5, deja In 1777 contra luI Grigorie
Gliica
Dintru a Ghicill dontnie,
Ai Centblatil cu virlenie,
Cu fuga lorií la 'Taitas',
Pirindii pe D01111121 de l'alai » (21.
TotI ace0a, instigar' de Muscall mai multa deck doritorI de o domnie
nationald, cercara', s'd compromitil pre C. Moruzi in ochil Portel, de-
nuntandu-la prin aeftalc» la Pasp. dela Benderil, portilla turca cela maI
la Indemanä cumpératorilora. Acele «eftale» saa denuntiirl, serse de
boierulti DärmAnesculil, ajunserä la aulula lul C. Moruzi, din causa
neabilitäteI omulul trämisil de boierl cu ele, la Bender. Dar nu erati
acel boierI maI susa numitl capa complotulul, ci, panä, in fine, se des-
coperirä de citpetenii, fostulii SpOtara Cuza (BArbosula) §i cu Manolache
Bogdana Vel Vornieula.
C. Moruzi, prinse lirnbä de acesta complota, in care intrasert totil
mal niult1 boieri, crtcI DArmOnescula §i cu Cuza
. pre nuelri
çlice in versurile sale Enache Kogillniceanu :
«TrAgAndu-1 in acestü sfatil

Vedi anexa.
VedT in anexa ,Stihuria asupra peirel luT Mannlache Rogdan Ve! Vorniett i a luT
Toanti Cuza biv-Vel Spiltara de Enaebe Kogillnicénu.
174 4i.

Prin giurämintulil ce li-ail data,

SA fie top intr'unil cuvIntil
La lucrulil ce-ail Inceputtl »

C. Moruzi
«rApedi In DArmilnescI
TotA alesI 6menl domnescI,.
Cum si la cel de mal susil
PomenitI l'acestA prepusil,
adusil pre toti la curte ... »
ConspiratoriI furä, aruncatI In fére In beciurile palatulul domnescil.
Darmanescu biltutù In Inchisére denuntii. pe Balanescu, dar maI cu
acuzá de instigator(' de vicleanit pre vorniculil Bogdanil.
F,3i

Moruzi aria cä, Bogdanti aspira chiar la domnie i cá pentru acésta

i Mouse partidä tnteo sérnti din boerI. Bogdan(' denuntá Turciloril pre
cel earl nu era(' Intelesp cu dlnsula vi-I ar6ta, cá sunt partisani
§i cA i insus# Moruzi lucrézá ca unii haina. Reclamatiunile
acestul domnil la Constantinopole contra purtitriI o§tirel turcescI dela
cetátile din Basarabia, era de naturä. a Intäri acusOrile secrete ale lui
Bogdaria. Solimana paya dela Bender(' era Int esil cu Bogdan(' §i acésta
nu pupa' ademeni boerimea sA asculte de Bogdan&
Därmänescu boierI fiinda arestati, Bogdan(' totu§I spera
cá eI nu-la voril denunta §i In taina lndemna pe D'Ormänescu sA fa-
ghduiascä, totula, ca eh.'" ii scap6. DarmAnescu, torturata In trichisére,
unde era tin.utti, m'Arturisesce tot(' §i Intr.° c,li, pre cAnd vornicultt Bog-
danil venise la divan('
se arta voiosil
la vorbA
Vorbindü cu fiesce-care,
Cu unil chefti si cu'o imblare,
Vr6ndil sti fil acoperitti,
La cea ce era vtiditti,»
de o-datii, cttridil se gAndea la modulti cum ar putea sä,' salve pre
boerii din temnitO
«Vede pe basil ciohodarti,
Care stAndu-I dinainte,
 ISPORiA ROMINiLORd 175

II dice aceste cuvinte :

«Porunca-T MäriT séle
Ca sä fiT la inchis6re ! »
LuAndu-lá de subtiúrá
Il scoborirà pe scará.
Din Vornicia cea mare
Se v6du la inchis6re,
Intr'uni1 beciti intunecosti,
La curte, tocmal din dosá,
Pe o saltea, la párnintti,
Unde nu-T blitea niel v(Thtti,
La vreme de nádusélà,
Cu pripà cu ferbinOlá,
In vreme de calda vérá,
Ardênclti ca i inteo parti,
In luna luT Iulie
Bogdana fu multe dile cercetata in inchis6re de 6menil DomnitoruluI,
mai alesti de noula Spátara Caragea care-la Indemna sa márturiséscA
a.devérula. Ademenittit de iscusitula Spätara, Bogdana ar6t6 unde se
allá copia actuluI trimisa la Pasá, a casa la ela, sub macatula unuI
pata ascunsa. Acést5, copie era scrisA chiar de Bogdana i iscálitd
de elti si de Cuza, carI semnaserá si pre ceI-l'alt1 boerI. Constantina
Moruzi védênda acesta acta, gási cu cale a nu implica In acusarea
de vícIenia pre boera nesemnatl cu propria lora mán5 si urmári pre
Bogdana si pre Cuza. Domnitorula raportä Imprejurärile la Constan-
tinopole, denuntânda negresitft la rIndula sèa pre Manole Bogdana
si pe Spätarula Cuza, &à aft fosa din cel carl aú lucrata cu Muscala
In ultímele evenímente, pre °Anda din contra apòrá de hainlactt pro
Logof. Vasile Costache Razultl, pre Logof. Ionià Deleanula, pre Vis-
ternicula Iordache Balsa si altiI, pre cari Bogdanit 11 denuntase ca
partisanI aï Muscaldoril.
n'El a mal astepta r6spunsa de la Pórtá, Moruzi se grábi a con-
damna la mórte pre Bogdantt si pre Cuza, iar pre Därmánescu Ila
arunc5, In Ocn5, ca mal pupa vinovata. Enache Kogálniceanu In sti-
hiwile In care ne-a pástratil naratiunea uciderel acestorft boierl, no
spune, cá Domnitorula chiärna la Augusta 18 (1778), pre marele ar-
 V. A. itimend

masti Balü, dupä ce Divanultt hotärise peirea celorti doI boieri

ordonil, sä mérgä cu gealatulti In Inchisére sä le taie capulti. Bogdanti
era de o staturä mnaltá, chiposil,. °mil lnv'étatti i cu mare prestigiil
In térä. Arniaulú Balú, omti tînërù i sfiosil, pap ca soldatulti tri-
misù iea capuld lui Marius in mlastinele dela Minturne: rèmase
incremenitil tnaintea luI Bogdantl !
«Tu nu estI de armasie,
Fiindil slabti tare la fire ! »
Il qice Constantinil Moruzi afarä din slujbä, cu grea ocar
Domnitorulti trimite pe condicarulti Domnescil sä sceltd din temnità
pre unti Pavelti Soroceanulil, cäpitanulti, din care domnitorulti hottiri
sh facä gelatultl, care sä, ucid5, pre ceI dol boierl. Acesta refuz5, :
«pietmclti : nu sunt gelatti de boierI,
Ci sunt giambasil de muieri ! »
séti Domenico Sestini (1) in cartea sea «Viaggio in Vala-
cilia e Moldavia» ail ar'étatil cu GAO,' repugnantä aú fostil tot-d'auna
Românil pentru pedépsa de mórter--De &Ate orI acésta niel era posi-
bilä, cáci refusail Oa, i hotiI functiunea de gelatil. Numai bätutil cu m5.-
ciuca armäséscA si Imbätatil cu holerca, Soroceanulti se supuse a tdia
capulti celorù doI boieri. Vadä-se in anexä naratiunea greanicei sce-
ne, petrecute atuncl In beciurile curtel domnescl, asia cum o descrie,
cu rele versurI, dar cu multü coloritil, Enache Kogalniceanu (2).
Constantinil Moruzi, desteptil cum era, Intelese, c5, uciderea lui Bog-
danti, boerti la care poporulti privia cu lncredere, era departe de a-I
fi Inmultitti amiciI tnOrg. Eltt se gräli decI a impune thcere murmu-
obtinêndil de la Pórtä, pe banI i prin jocil de marl influente,
unti firmanil aprobAndil uciderea celoril dol boieri si autorisandil pe
Domnitorulil Moruzi sä, desfäsure si pe viitorti aceasI energie pentru
inàbusi orI-ce agitatiune In Moldova.

Vomä argta aiurea cum ac6stä opera pänäastàci atribuitä lui RaicevicI, ItalieniT
o punä pe numele lui Domenico Sestini. voi despre ped6psa cu mOrte, pag. 107, edi-
tinnea de Milano din 1853.
Ved1 anexa.
 iSTOR1A ROM 111110 R11 In
Damd. In anexa acestd firmand, chipa cum s'a arfan tradusd In ar-
chivuld de la ddesa si s'a publicatd In Archiva Romcin,e'sca (1).
C, Moruzi cugeta, cä, numai prin frica, cu amenintatére firmane tur-
cescI Inca nu-VI péte mentine domnia. DecI cauta face favorabill
pre boeri pro alte cal. AsIa ne esplicamd chrisovuld din 15 Aprile
1779, prin care reintaresce condica lul Gr. Ghica fixandd lefurile
avaieturile boerimeI. Mai mula' Inca: prin acestd chrisovil C. Moruzi
mai Imbunatatesce sérta unora din boerI i acordà din nod folosinte
la catl-va pre cari nu-i capatuise asedamintuld lul Gr. Ghica. Chriso-
vuld acesta mentine casa separata' pentru administrarea venitulul adu-
natd din rasura de 14 parale asupra dajdiilord, asupra
breslelord, negutatorilord. S'a Véduti ca din acestd venitti avea a se
plati lefile i avaieturile boerilord.

Fie prin asemenea concesiunI, fie din causa complicatiunilord pe tetta

c,liva mal mari ale politiceI externe, C. Moruzi isbuti sà Impace pe
boieri pana' Intr'atata, ca la Inceputula anului 1782 el se adunara la
Mitropolie si sub omoforuld MitropolituluI Gavrild facurä juramIntiI ea
vord r'émilné credinciosI celul de Dumnec,led rInduitti Domnitord si
stapánd ald Moldovel C. Moruzi. Acestil acta ce dämil In anexa (2) nu
va Impedeca, precum mal departe vomil vedé, mazilirea lui C. Mo-
ruzi, chiar In 1782.

La acésta mazilire contribue In parte si cérta diplomatica dintre

Pérta Otemanä si Rusia si Austria in privinta stabilirel In Principate
de consull, sed agentI comercial
Acéstä, cestiune a lnfiintäril de consulate se agita cu multa sta-
ruintä dupa pacea de la Kuciuc-Kainargi. Perta Inca In 'unid 1780
nu primise Infiintarea unui asemenea consulatd din partea Rusia Ea
nega Rusiel acestil dreptd de a stabili und consuld In Muntenia, Mol-
dova i Basarabia, sub cuvintil ea acesta n'a mal fostd pana acum
cá s'ard calca stipulatiunile capitulatiunilord Moldovel i MuntenieI cu

Tom. U, pag. 196.

Vall anexa la =ésta paginii.
Istoria Eornaniloru de V. A. Urechitt, 12
 V. A. IIRECHIX

Turcia, earl oprescil Inflintarea In Principate de tribunale str'äine.

precum ar fi aril consulatelorti si acésta aril provoca r6scòle din partea

Dar despre acéstä cestiune a consulatelorti, care, cum cliserämti, con-

tribui la mazilirea luI C. Moruzi, se cuvine a ne ocupa In deosebI maI
la vale.
Aci ne r'émitine, pentru a termina istoria domnieI lui C. Moruzi,
inregisträmil câte-va mésuri luate de elti cu referintä la desvoltarea
tèreI tri diferite directiunl.
Din respectil alü financelorti notämti chrisovulil luI C. Moruzi,
s6rteI augeiilorti dela ocnele din judetulti Bac'ati. In 19
Maiil 1779 acestù chrisovil acordä cioanasilorti plata de 3 banI pentru
drobula de sare -Matti (1).
Din 1780 Ianuarie avernti de la acestasI Domnitord unti chrisovti
prin care se scutescti preotil i diaconiI de ddrile &are visterie si de
banii gio de ajutorinta. Servitorii bisericescI vorti pläti lnsä câte 60
bani pe anù In mânele Mitropolitulul si Episcopiloril. Este asta-felti
dare analliga Cu cea instituitä prin_-chris6vele predecesorilorti DomnI
In folosulti scòleloril publice. Moruzi prin acestasI chrisovil donézä
pe fie-care anti 1.200 lei epitropiell scòleI din Tarigracla apentru uce-
nicil ce sunt la lnvòtätura, duprä cum pre largil se arétà prin osebita
grecesa chrisovil alù domniei mele (2).»
Deja In 1778 C. D. Moruzi a fostil däruitti 700 leI pe anti din venitulti
vameI, scòlel grecesdi din insula Patmosti (3).
Nu aflarämi) panä, ast5,c,l1 documente de la C. Moruzi atingéndil sc6-
lele din térä si nu putemil a-I aduce, niel laudä, nicI imputärI in pri-
vinta acésta.

C. Moruzi a acordatil protectiunea sa bisericel din térä. Posedemil

mal multe documente confirmändil acésta (4).

Veql doc. rufet. eauggiloril dela T.-OcneT, veig cond. doc. qaug, copia No. 34 i 36.
VecIT anexa la acdstg paging.
Veg.( anexa la ac6stg paging.
Ve4T anexele.
 ISTORIA ROMANILORtf 179

Ca si Gr. Ghica, C. Moruzi a protegiata povernele din térä, prohi-

bêndil introducerea spirtòselora din Polonia, cu bita insistenta amba-
sadorulul francesa din Constantinopole de a se tnlätura acéstä, prolii-
bitiune. Negresita Imputinarea venituldi vitmel ce resulta din acésta
prohibitiune era in paguba casetel domnescI. C. Moruzi o fiicu to-
tusI, pentru a multämi pe boierI, carl aveaa de asemenea numercíse
fabricl (1).

XXIII.

Afacerea Consulatelor4. Pregeitiri de retsboia.

Revenimü, pentru a stärui maI multa, asupra afaceriI infiintärh de
consulate rusescI si austriace, cá'cl de la diva instituirii acestora in
tenle române a tnceputa o stare de lucrurI inraitä si mal cu sémä
d'atuncI datézl räsboiulil Intreprinsa contra térilora romane pe cale
economicä, industrial& si comercialà.

Insumetiti de sòrfa, armelora, Rusil voiaú sä, impunä, PorteI oto-

mane, dupá, 1774, tate vederile lora SupusiI otomanl de origine greca,
munitI cu patente rusescl, tarl de protectiunea ambasadoruluI rusesca,
faceaa necontenite acte de nesupunere chiar in Constantinopole.
De aci se näscurä, numer6se conflicte si contestatiunl, carI devenir&
motive de animositate tntetitä intre cele douè natiunf. Syria, Egype-
tula, Bagdadula, Bassora fue& agitate de revolte si divisiunI fomentate
de Rusl. Moheea chiar, pan& in 1777 fu la discretiunea unora cete de
GrecI si de Albanezi, intretinutl de MuscalI cu banl si arme.
Pe langa acésta, Pcírta otomank intetitä, de Francia, ridica tota fe-
lula de dificult5t1 la aplicarea articolelora din tratatula de la Kuciuc-
Kainardgi. MaI cu sérná afacerile din Crimeea luaa pe tótä, diva o
directiune uritä din punctula de vedere ala Rusiei. OtomaniI si Ru-
sa se acusaa reciproca de cälcare a tratatulul at privesce Crimeea.
Rusia acusa pe Turcia, c5, lntretine agitatiunea si indémnä la nesupu-
(1) Vecli in anexii documentele din colect. Hurm. relative la afacerea spirtáseloril.
180 V. A. llftECII1A

nere pe Mari. .Atuncl, precum maI susa aretaramil, i RusiI si Tur-

cil reIncepura pregatirI de rasboia. Interventiunea Francid, acum, care
vedea pe Turcia nepregatita pentru una noti rasboia, interveni In
sensa de a se evita acest rashoia, lectorula o póte urrnäri In numer6sele
acte publicate In colectiunea Odobescu i Hurmuzachi (1.).
Nu credemù utila sà aducemti, chiar ad, maI multe lamurifi i ne
marginima a aminti, ea anula dupa uciderea lui Gr. Ghica, 1778, trecu
In esplicatiunI Intre Rusia i Pórta otomana. Aceste esplicatiunl pe cale
diplomatica se faceati la sgomotula otirilorù puse In miscare. Prin-
cipatele nóstre, dar maI cu séma .Moldova, avura multi) de suferita
din causa acestora pregatirI de rasboiù ale TurcieI. Rusia In acesta
anti da una manifest') prin care se plAnge contra TurcieI si ca In
contra tratatulul de pace Pòrta nu voesce sa, recunósca independenta
Crimeei si pe Sahin-Ghirai de Han ala el, Sultanul favorisanda pre Se-
lim-Ghirat P6rta provóca o Conferintä cu Rusia pentru a aplana difi-
cultatile. Sultanula trimite la acéstä Conferinta pre Zanicli-Ali-pasa,
lar ca dragomanù ala luI pre Athanase-Comnen-Ipsilante (2). La 7
Septembre plenipotentiariI ajunga la Caa. Impacarea cu Rusia se lam
totusl la Ainaly.Kavali In 21 Martie st. n 1779, prin mijlocirea comi-
teluI de St.-Priest, ambasadorula Franciel. Prin acesta nog actil Rusia
remase ulteriormente d6mna In Crimeea i Cubanti.
In acestasI anti, 1779, Athanasie-Comnen Ipsilante dice, ca Domni-
tonal Moldovel, Constantina Moruzi, a propusa Portel, ca DomniI vii-
torl aI MoldoveI sa platésca la suirea lora pe trona 300 pungl de
bani In loci) de 134. Ne esplicama acésta propunere a luI Moruzi, ca
una mijloca Intrebuintata de ell), pe de o parte pentru a Ingreuia do-
bändirea de altil a tronuluI pe care ela 116 poseda, si pe de alta pen-
tru a-si face prieten1 la Constantinopole In momentele cand in ter:a
ucidea pre Manolache Bogdan') si pro Ioanti Cuza.
Dupd sfatula acestuiasI Domna, C. Moruzi, TurciI construirä la Is-
maili) o cetatate mare de aperare contra Muscalilorti.
Dupa terminarea cestiunei CritneeI, guvernulu rusesca Incepe cu
Veql anexa.
Vecji opera acestuia deja cita15, pag. 619, etc.
 ISTORIA ROMiNILORe 181

staruinta campania sa diplomatich cu referinte la lnfiintarea do agenrf

consulari In Wile Dunarene.
In anula 1780 acésta campanie e dusa cu energie. La reclamatiu-
nea Itusilora In afacerea consulatelorri, Nrta r6spunde MinistruluI ru-
sesctit prin o lunga nota explicativa a refusuluI (1).
(1) Nota explicativl a Sublimer Por(f ciltre trArnisulti Rusier, in cestitmea
infiintiirel unur consulatil In térile romae, (1780.)
(\oI. 166, D. 97.)
Traduction d'une note de la Porte a M. l'Envoy6 de Russie, communiqt«;e
a M. de St.-.Priest.
Toutes les nations et toutes les Cours conviennent que l'objet principal des
trait& qui se concluent enteclles est la tranquillité et la sCireté des peuples,
qui sont la base du bon ordre des Etats et l'ornement des provinces. 11 est
certain que ces traités consistent en des engagements ; c'est pourquoi, en ap-
profondissant et en examinant avec attention les termes qui sont un com-
mencement du traité conclu entre la Sublime Porte et la Cour de Russie,
«savoir que «cette amiti6 sera observée de la part des deux Cours et des
«sujets respectifs de telle manière qu'ils ne se permettront réciproquement
«aucun acte d'inimitié ni de prejudice tant en secret qu'en public,» il est evi-
dent que la Cour de Russie doit se prêter aux circonstances, au temps et it
l'arrangement amiable, non settlement des articles dont le contenu n'est pas
determine, mais memo de ceux qui sont clairs et expressifs.
La demande que la Cour de Russie fait, d'établir un consul en Valachie,
Moldavie, Bessarabie est susceptible des plus grands inconvénients et ne peut
qu'entrainer la subversion de l'ordre politique; on expose â Monsieur l'En-
voyé les véritables raisons qui sont cachées dans cette affaire. Monsieur l'En-
voyé n'ignore pas les desagréments que les Ministres de la Sublime Porte
ont éprouvés, les mauvais propos que tenait le peuple, les peines ciu'on a
eues pour lui faire entendre raison, enfin les obstacles qu'il a fallu surmon-
ter pour motive en execution les engagements stipules dans le traité. Si le
public entend dire aujourd'hui que la Russie veut établir un consul dans la
Valachie, la Moldavie et la Bessarabie, comme il n'y a point d'exemple de
la residence d'un pareil olficier clans ces provinces de la part d'aucune Cour,
la sensation que telle nouveaute fera clans nos confins nous jettera dans le
plus grand trouble, et les °sprits turbulents profiteront infailliblement de cette
circonstance pour mettre it execution leurs mauvaises intentions.
Il est de notorieté publique que les productions de la Moldavie, de la Va-
lachie et des autres frontières circonvoisines consistent en biés, orge et autre
comestibles, ainsi qu'on commerce de vins. Les denrées que ces provinces
produisent ne sufasent pas pour la capitale. Leur transport est un avantage
reserve aux marchands de cet Empire, auxquels ce commerce ne iburnit pas
meme des moyens sullisants d'entretien. L'article des provisions de bombe
est privilegie clans toutes les Cours, et les denrees qui iendront mate de
182 V. A. IfRECIIIi

Cu tail refusulil TurcieI Rusia hotgresce tr6miterea tut Lascarov

In calitate de consula alù ValachieI i alú Moldovel i comunia Por-

la Russie, ne pourraient kre transportées ailleurs des que cette residence im-
périale en aurait besoin. Le commerce de la Russie, ayant pour base les pri-
vileges accordés A la France, l'Angleterre et autres nations les plus amies,
y éprouvera dans les deux principautés toutes les facilités possibles relative-
ment aux genres qu'il y peut exploiter, ainsi que par le passé, sans gull
soit besoin d'y établir des consuls. Jamais aucune Cour n'y en a eu et celles
m'émes qui en sont les plus voisines et qui y font un commerce n'ont ja-
mais demandé d'y en établir. Quoigue la Porte soit en droit d'user de récipro-
cité, elle n'a cependant jamais fait résider personne de sa part ni dans les Etats
de la Russie, ni dans ceux des mares Puissances.
L'objet de l'établissement des consuls et des drogmans est de s'expliquer
avec les gouverneurs et les commandants dans les affaires qui peuvent sur-
venir aux marchands des Cours européennes qui ne savent pas la langue
musulmane. En Valachie et Moldavie, les négociants russes s'entendent avec
les habitants du pays; on y facilite leur commerce, les princes ayant pleine
autorité dans le maniement des affaires, il n'est pas douteux qu'ils ne pro-
tègent les commergants suivant les capitulations, et jusqu'A present il n'y a
eu aucune discussion A cet égard. Il n'y a pas d'exemple que ceux qui font
le commerce du vin pour la Russie et les marchands russes qui vont dans
ces provinces aient été inquiétés, tant pour cet article que pour celui de la
vente des fourrures, sur lequel il n'est jamais survenu de contestation, quoi-
qu'ils ne paient qu'un droit de douane très-médiocre. Dans cet état de choses
la Sublime Porte espère que la Cour de Russie ne voudra pas l'établissement
d'un consul, vu qu'elle n'en peut tirer aucun avantage et que cet établisse-
ment, au contraire, ne peut être que nuisible A la tranquillité de la Subli-
me Porte.
Il est de fait que l'établissement de consuls en Valachie, Moldavie, Bessa-
rabie et dans les Echelles de la Mer Noire n'est point expressément stipule
dans les capitulations impériafes et l'énonciation générale de tous les fieuves
et de tous les lieux ne peut signifier, amiablement parlant, que ceux où de
tels officiers seraient utiles au commerce russe sans nuire au gouvernement
du Pays. 11 est A présumer que les plénipotentiaires ottomans n'ont jamais
entendu cette expression généralisée que pour les Echelles de la Mer Blan-
che, comrne une identité d'avantages avec les Frangais et les Anglais, dont
les privileges doivent servir de base pour les arrangements de commerce. 11
est de méme dit à la fin du sixième article de la convention explicative sign&
Ayanli-Kavak. que «pour prévenir tout malentendu entre les deux Cours
«au sujet du commerce on en traitera separément et en prenant pour base
«les capitulations aceordées aux Frangais et Anglais, pour y adopter autant
«qu'il sera possible le commerce de Russie, les deux Empires sont conve-
«nus de procéder incessamment et par des conferences particulières A tout
«ce qui A rapport A cet objet.» Il est clair que l'insertion de ces termes si
précis a pour but d'assurer la tranquillité respective et le maintien de la bonne
harmonie, en réglant de cas semblables que font naître les vues de com-
 'STOMA ROMANI:LOW:I 183

tel acéstA numire. Vizirula refus5, recunóscerea luI Lascarov pe ace-

leasI motive pe carI deja le adusese In actele anterielre (1).
Intervine in cestiune si St. Priest ambasadoruld Franciel. Acesta
recunósce, c5. Rusia are dreptil, dupa tratatula dela Kticiuc-Kainardgi
si nu Incuviintéz5, refusultt TurcieI, dar lice, cà ar putt; P6rta, Id-
céndil uza de art. 1-iil, sä r6spundá In scrisa d-lul de Stakieff re-
presentantula Rusiei, «que ce serait un acte de préjudice pour elle
merce. Cet article-ei est sans contredit la principale des dispositions propres
A prévenir toute espèce de malentendu.
Si l'on examine attentivement les conditions du traité relativement it la Va-
lachie et it la Moldavie, on y verra stipule le maintien des privileges dont
ces deux provinces ont joui de tout temps en toutes choses. Depuis qu'elles
sont sous la domination ottomane, elles ont un regime different de celui des
autres provinces de l'Empire, non-seulement pour le tribut, les impositions
et les autres charges publiques, mais encore pour la plupart des objets civils,
et politiques dont leurs Princes ont la directiun. C'est un département séparé
distinct des autres départements, et dans lequel les officiers des Odjaco ne
singèrent point. Depuis l'époque de la conquête de ces deux provinces, il
n'y a point eu encore de juges musulmans établis, et vouloir y établir un
consulat d'office dont le nom même est inconnu a ces pcuples, c'est un acte
contraire it. leurs privileges et qui ne peut manquer d'exciter des rumeurs
parmi les Boyards et les Rayas. 11 est incontestable qu'ils s'en plaindront ;
leur proximité et leurs relations continuelles avec les habitants des frontières
accréditeront de plus en plus des bruits populaires, et il en résultera inévi-
tablement du désordre et des querelles fréquentes.
En supposant l'établissement d'un Consul russe en Moldavie et en Va-
lachie, les Cours, dont les privileges de commerce doivent servir de baso A
ceux de la Russie, demanderont pour elles le même établissement. Cette in-
troduction de ce nombre d'officier des Cours gtrangères dans les provinces fron-
tières et sans échelles de navigation maritime ne pout qu'entrainer des in-
convénients majeurs pour la paisible administration de leurs Princes. Or, les
places frontières, situées sur les deux rives du Danube sont la clef de l'Em-
pire ottoman et les chefs-lieux de la conservation politique ; et c'est un principe
avéré chez toutes les Puissances de ne point laisser une Puissance étrangère s'ap-
procher de leurs forteresses et de leurs places de guerre. Si une Cour quelconque
voulait établir des Consuls et des officiers sur une des frontières de la Cour de
Russie, il est bien certain que celle-ci ne le souffrirait pas.
La Sublime Porte espère que son ami, Monsieur l'Envoyé, voudra bien pe-
ser ces considerations de nécessité absolue que lui dicte l'amitié et, en se
rappelant l'assertion souvent réitérée au nom de sa Cour, qu'elle no voulait
point troubler l'ordre de l'existence politique de la Sublime Porte, révoquer
la disposition actuelle et excepter cet objet de ceux qui doivent are la ma-
tière des conferences particulières convenues entre les deux Empires.
(1) VedT actele dup4 IIurmuzachi, colectia Odobescu, 987 etc.
184 V. A. ITRECHIX

d'introduire dans les trois provinces susdites un officier public de la

Russie, lequel, sans le vouloir, serait pour resprit inquiet de ces peu-
ples un signal de troubles et d'agitation; qu'ainsi ramitié qui unit les
deux empires autorise la Sublime Porte A demander A, la Cour de Pé-
tersbourg de retirer cette nomination et de ne destiner des Consuls
que dans les lieux oit les peuples sont accoutumés à, ces officiers
étrangers (1).
In definitivti, St. Priest nég6 TurcieI dreptulil de a refusa recunòs-
cerea agentuluI rusesdi In principate, qicênd'd c'd pòte Plirta priveghia
purtarea c,lisulul agentil §i s'd-la märginésch,' numaI la afacerile de co-
mercia' §i c6,' in orI-ce cast' 11 pare preferabil6 s'd suporteze Turcia Ore-
earl inconveniente, deck sd refuse a respecta In totula uni1 tratatil
de pace.
In privinta acestel cestiuni eac'ä ce (pee §i de Vergennes, ministrula
din Versailles, cAtre ministrulil s6ti din Constantinopole : (2)
«Rusil, de ordinara destula de domolT in afacerT, sunt cate o-dat'a' grabitT
de a se folosi, maT cu sérna canal e vorba d'a se face lucrurT, earl pot fa-
vorisa opiniunea desvoltariT puteriT loritTe.kfinga acestea, forma guvernuluT
lord usuréza inflintarea de posturT nou6 c'and necesitatea o cere.
«Este sigura, Domnule, ea numirea unuf onsultí in Valachia, Moldavia si
Basarabia este prematura si prejudici6sa pentru TureI, (lar este ea fondata pe
drepta ? Reis-Efendi n'a discutata in cunoseinta de causit acesta punctil in
prima scrisére ce v'a adresat'o, si este probabila ca' Curtea de Petersburg
nu va voi a-la abandona, déca tratatele o autorisa. Marturisescti chiar, ca a
vrea sa caracteriseze numirea acestuT consula ca una actil de dusmanie, séa
de prejuflia. este din partea Tureilora una procedeti putina convenabila.

(I) Idem 988, ve cll anexa.

Versailles, le 73 Add 1780.

(2) «Les Russes, d'ordinaire assez lents en affaires, sont quelquefois pressés de
jouir, surtout lorsqu'il s'agit de faire des choses qui peuvent favoriser l'opi-
nion do l'accroissement de leur puissance. D'ailleurs, la forme de leur gou-
vernement facilite la création de places nouvelles al ant que nécessité l'exige.
«11 est certain, Monsieur, que la nomination d'un consul en Valachie, Mol-
davie et Bessarabie est prématurée et inquiétante pour les Tures ; mais, est-
elle fondeo en droit ? Le Reis-Effendi n'a pas discuté savamment ce point
dans la premiére lettre gull vous a fait écrire, et il est probable que la Cour
 ISTORIA ROMiNILORtt 185

«AtI fricutil ferte bine, Domnule, de atI consiliatil pe Reis-Efendi sA se mär-

ginéseA valora cuvintele luate din prejuditiulil ce Perta se teme d'a in-
t'empina, prin resedinta unuI consulri ruseseti in aceste provincil. Vd tt cá,
sc,riserea Dumnea-vestril a fAcutil efectd i eil Reis-Efendi a revenitil cu stA-
ruintà asupra ideeT, cä numirea de consull trebue sA fie obieetuld conferinte-
lord carl urmézA a se tino in consecinta ultimeI conventiunt Acesta mijlocd
de opositiune la vederile RusieI este maI puinii isbitord decAt ceiú AntAid.
Cu elù se dA timpit ImpLirAteseY, ca sA vaq'a déca tréba meritä s'a causeze
ingrijire Turcilorrt i sA cérA niscal restrictiunI in casultit unde acestia ard fi
obligatI srt consimtä la acéstA noutate.
«Regele a aprobatil, Domnule, hotArirea ce at luatil de a nu te gräbi sA
r'espunqI la scriserea a doua a dragomanulur Porta Era bine s'a nu sporimd
incurcatura ministeruluI otomang pun6ndil cAldurl in discutiunea uneY afacerI
care se incrucisa cu altele deja destuld de neplAcute pentru dînsuió. Décri, pre-
cum se pare, Domnule, i s'arétá ingrijire la ocasiunea laptelord putind im-
portante prin ele insole, carI aìt alarmatil Perta, devine necesard sA l'ad pe Reis-
Efendi sá intelégA, cA de aci, 'nainte pete sá se astepte, cA vorri nasce adesea
incidente, carY ard face supérare luI i DivanuluI, décA le va socoti premeditate
ascunclAndd reaua vointA a RusieT; din contra, reducêndu-le la justa lora
valere i tratAndu-le ea afacerI curente, inevitabile intre vecinI, aductmdd la
regularea lord und spiritil de pace si de conciliatiune.»

de Pétersbourg ne voudra pas l'abandonner si les traités l'y autorisent. J'avouc

même, que vouloir caractériser la nomination de ce Consul comme un acte
d'inimitié ou de préjudice, est de la part des Tures un procede peu conve-
nable.
«Vous avez tres-bien fait, Monsieur, de conseiller au Reis-Effendi de se bor-
ner à fairc valoir les raisons prises du préjudice que la Porte eraindrait d'é-
prouver par la résidence d'un consul russe dans ces provinces. Je vois que
votre lettre a fait impression et que le Reis-Effendi s'est rabattu sur l'idee
que la nomination des consuls devait 6tre un des objets des conferences qui
doivent se tenir en conséquence de la dernière convention. Ce moyen d'op-
position aux vues de la Russie est bien moins choquant que le premier. 11
donne du temps pour Mire envisager à l'Impératrice si la chose vaut la peine
de causer de l'inquiétude aux Tures, et pour demander quelques restrictions
dans le cas où ceux-ci seraient obligés de consentir â cette nouveaute.
«Le Roi a approuve, Monsieur, le parti que vous avez pris de ne pas vous
presser de réponclre A la seconde lettro du drogman de la Porte. Il était bou
de ne pas augmenter l'embarras du Ministere Ottoman, en mettant de la cha-
leur dans la discussion d'une affaire qui se croisait avec d'autres deja assez
désagréablcs pour lui. Si, comme il y a apparence, Monsieur, on vous té-
moigne de l'inquiétude a l'occasion des faits peu importants par eux-mtmles
qui ont alarmé la Porte, il devient nécessaire que vous fassiez sentir nu Reis-
186 V. A. IIRECHa

Reis-Effendi persista ins5, in interpretarea ce dadea mal cu séma

ultimuluI tratatil dela Ainaly-Kavak, cà Rusia adec5, n'ar avea dreptù
s'a numésca agentl consularl In Principate, pe cAt timpù alte puterI Watt.
St-Prlest informända pre ministrula WI din Versailles despre starea
negociatiunilorti referit6re la cestiunea stabiliril consulatuluI rusescil,
face observarea plina de prevedere a viitoruluI : « Vous connaissez trop
bien l'esprit des Valaques et des Illoldaves pour ne pas voir très-aise'-
ment qu'un consul de Russie dans ces provinces serait fort incommode
aux Princes qui les gouvernent et el la Porte dont ils &pendent dans les
cas en question.»
La 2 Octobre 1780 cestiunea continua a desbatutä pe cale
fi
diplomatica. St.-Priest scrie ministrulul sè'ti din Versailles, ca nu scie
ce fat& va lua refusulil Portel de admitere a luI Lascarov. El(' de-
clara, c5, va urma instructiunilorti lul de Vergennes.
Cinci-spre-c,lece çlile dupa aceea St.-Priest comunica la Versailles in-
formatiunea, ea Stakieff, representantula Rusie'l din Constantinopole, in-
sistä, din ordinea Imp6rateseI Ecaterina, asupra primireI lui Lascarov,
care o af1á conforma cu ultimulù tratattl de pace.
Intre acestea se schimba Reisul-Effendi. Cela noti insist5, pe Lang&
St.-Priest, ca Francia sa intervin5, In afacerea consulatuluI rusesca
sa facá pe guvernulil din Petersburg sa lntel6g5,, cá prin pacea de la
Kuciuc-Kainardgi nu se acorda Rusiel dreptù de consulatil decAt acolo
unde aù consull i cele-alte puterl europene.
De Vergennes r6spunde lusi S.-Priest, la 24 Octobre 1780, ca
afacerea acésta a scornit'o Potemkin, grape influenteI sólo pe lang5,
Imp6ratésa Ecaterina. Ministrul5 din Versailles constata Incäpètinnarea
lu'l Potemkin i a Impèrätesel Ecaterina §i apoI statuesce pe St-Priest
ca sá staruiasca sa lmpedice «que cette bagatelle ne devint la cause
d'une rupture.»

Effendi que, d6sormais, il peut s'attendre qu'il naitra souvent des incidents
qui feraient son mallieur et celui du Divan, s'il était dans l'idée qu'ils sont
prémédités et décèlent la mauvaise volonté de la Russie; au contraire, en
les réduisant à leur juste valeur et les traitant comme des affaires couran-
tes, inévitables entre voisins et apportant dans leur redressement un esprit
de paix et de conciliation.»
 ISTORIA ROMINILORt 187

La 16 Noembre st.n. 1780 St-Priest arétä, ministrului sèù ca a sf5,-

tuita pe Reiss-Effendi sä, cedeze cererel rusescl, sä, prim6scà stabilirea
unuI consula pentru Muntenia, Moldova §i Basarabia, dar cu condi-
tiune, ca acela consula sä, resideze In vre-una porta ala MäreI Negre,
'Duna-61A la Cetatea alba (Akerman) i färä, de a avé dreptula sä,
trateze despre afaceri cu Domnitorii Principatelora altmintrelea decat
In scrisa.
Pórta admite In acela momenta stabilirea de consula rusesca pen-
tru acele treI provinciI, dar fixAnd'a resedinta lui tntr'una °rasa de sub
jurisdictiunea turcéscà a?t raison de l'incompatibilite' des Princes de Mol-
davie et de Valachie sur les discussi ns qui pourraient suirvenir entre les
Busses et leurs sujets.»
Stakieff nu voesce sä al6g5, orasula de resedintä, ci a06ptä,, In De-
cembre 1780, instruqiunI de la guvernuhl säü. Pórta Insäsi nu india
localitatea, dar prin ambasadorula francesa insinu5, pentru Silistria,
care este resedinta unuI pasä i comandantula militara ala celora trei
provinciI In calitate de seraskiera. Dupà mull& insistentä a luI St.-Priest,
Stakieff primesce Silistria, ca resedintä a comiteluI Lascarov, in prima
jum'étate a lunel Decembre 1780 si Divanula emite Beratula necesara.
Acum cestiunea se pärea terminatä, dar Potemkim e nemultAmita
cu solutiunea datä, si St.-Priest vestesce la Versailles, In 16 Martie
1781, cä,' impèrätésa n'a aprobata stabilirea consululuI la Silistria
cere ca Lascarov sä, pa& alego Bucurescil sétl IasiI de re§edintä.
St.-Priest inddmnä pro Turd sá cedeze §i esplica lul Stakieff Bera-
tula In acesta sensú, c5, are voe sä, stea in orI-care din orasele din
cele treI provincil, Silistria fiindu-I indicata ca resedintä neobligatorie.
O nouä, schimbare de vizirtl putea sa inlesnésc5, terminarea dife-
rendulul, cu explicatiunea 10 St-Priest, dar lucrula se Wigan' tota
anula 1781. Turcia cauta a-si legitima refusula dupä,' acela ala Dom-
nilora românI de a primi unti consula rusesca. Nu-I vorbä, P6rta ce-
rênda avisula acestora Domnitorl, pe sub mii,n5, le ordona, prin ca-
puchehaiale, s5, dea rèspunsa negativa.
Intre aceste, la Constantinopole revine representanta ala RusieI Bul-
gakow. Acesta conduce negociatiunea cu mare energie i In Decembre
188 1r... A. IIRECIIIX

1781 dobändesce recunéscerea consulului generala rusesca cu rese-

dinta la Bucurescl. Nota luI Saint-Priest cätre ministrula afacerilora
strdine din Versailles, din 24 Decembrie 1781 (ice: «L'alfaire du con-
«sulat de _Russia dans les provinces de Valachie, de Moldavie el de Bes-
«sarabie est termine'e ?t la satisfaction de la cour de Petersbourg, selon
«sa demande. A la ve'rite, la demeure du consul a etc' fixée à Bucarest
aquoique M. de Bulgalcow eut propose' qu'il fut libre au consul de résider
«oic il voadrait dans son de'partement, mais le Beis-Effendi, dans une
«entrevue avec le ministre lui a signifié, que la cliose etait infaisable en
ecette forme. Ce dernier, pour 6ter toute inquietude sur la conduite de
e son consul a affirmé qu'il est autorise' à priver cet officier de son em-
«ploi an premier juste sujet de me'contentement qu'il donnera au gouver-
«nement. J'ai eu lieu d'être flatté, 111r., de la confiance que le Beis-_Ef-
afendi m'a te'moigne'e dans cette occasion. Il m'a fait pre'venir de toutes
«ses &marches en me demandant conseil, et je crois n'avoir pas peu con-
tribue' à la de'cision qui a eu
Francia, prin intermecliula cäreia se Mouse tratatulti din 1779, lucrii,
decl, la resolvarea cestiunei consulatuldi Rusesca Intr'una spirita fOrle
conciliantti.
Exemplulil Rusiel de a stabili agenti comercian In Principate este
indatä urmata si de alte puterI. Inca din anteri6re evenimente ama
v6c.,luta, cum principalele state europene at" Intelesa, di. la Duniire
In Marea-Négr'd aveaa interese comerciale de patronata. Colectiunea
de documente Odobescu coprinde numeròse raporturI catre guvernula
francesti arétändu-1 folésele ce Francia art' puté trage, din respec-
tula comerciuldi, din relatiunile cu tèrile de la Dunärea. Se cerca me-
rat lnfiintarea de consun francezI In aceste pärtI.
alma in anexä Memoriula din 26 Maiti 1782, adresatil ministrului
de Vergennes, de cunoscutulti scriitora Garra, pleclAncla pentru infiin-
tarea until consula francesa. la BucurescI, cu jurisdictiune asupra Mun-
tenieI, MoldoveI si BasarabieI, dupà exemplula Rusiel. Acesta memoria
péte sà arèle lectorului ce producte putea Francia schimba cu prin-
cipatele (1).
(i) Vecyf anexele la aceslilicapilolft.
 iSTORIA ROMINILORCT 189

Austria, precum maI departe voma vedé, nu va intArc,lia i dInsa

de a stórce dela Turcia Beraturi pentru numirea primulul s'ea agenta
In Principate, In persóna cunoscutuluI. Raicevicl. Asemenea va face
Prusia.

XXIV.

Fuga flilore't Ipsilante. Illazilirea.

La linea anulul 1781 se 1nregistréza una neasteptatti evenimenta
la Curtea Muntenia In 17 Decembre acela anti se Intémpla fuga ce-
lora doI fil aI DomnitoruluI munteana, de la Bucurescl la Brasova
apol la Viena.
Dionisie Fotino esplica acésta fuga; prin dorinta lora de a visita
Orile EuropeI. Lauriana o numesce «J'apta neintele'pta.» In Istoria ocie-
siastied politied a luI Athanasie Comnenti. Ipsilante (1) se da o espli-
catiune mal plausibil. Domnitorula Alex. Ipsilante voesce sa insére
pe Beizadea Constantina, fiulti s'ea, cu o f6rte frumósä t'ata de la Fa-
nara (... T.CV&. Xfav 6)przEr» Ouvu.puiyaccolv). La acésta Insotire consim-
tise si mama Beizadelei, Dómna Ecaterina. Dar la acésta casatorie
se opunea bnnica juneluI principe, care voise, ca ela sa faca una
maritagia politica, luAnda in casatorie pre fiica lui Beizadea Alexan-
dru Calimah. Acésta era o copia de abia de 7 anI.
Atundi Beizade Constantina se lntelege cu frate-s6a mai mica, Du-
mitru i ambil fuga la Brasova.
Acésta Intamplare se gráleseti neamicil lul Ipsilante a o presinta
'in moda nefavorabila Sultanulul. Se spunea la Constantinopole, ea junil
principI nu vora intárc,lia s'a' fie urma.t1 la Ardeala si de catre Dorn-
nitorulti Ipsilan te, tatala lora.
Pe langä Ipsilante petrecea, la data acésta, In calitate de secretara,
RaicevicI, de la carI juniI principi primiaa i óre-care lnvétatura. Nol
13anuima ca fuga tinerilorti principI n'a fostù necunoscuta Intru clita-va

(1) VedI Istoria ac6sta, ediliunea de la Constantinopole, 1870, la pag. 627.

190 V. A. 1JEECIIII

de cAtre Raicevicl, care nu tArliti devine factotum altt politiceI aus-

triace In Principate. (1)
Din causa amesteculul luI Raicevicl In afacere pututil legitima
la Peirt5. bânuelele, ca Ipsilante era tntelesil cu Austria (2).
In 18 Decembrie 1781 Alexandru Ipsilante Intr'o scris6re catre
Eichholz din Ardeal, indata dupg fuga fiilorü s61, Ii serie

«Impin0 de curiositate giuvenila ato plecatti de aci rara voia mea dol fiT a
meT, spre a visita acele partT. Prin scrisérea de fata vestescti acésta Exce-
lenteT V6stre, rugandu-o, sa nu le permita a intra acolo §i in casto de vora fi
deja sositT sa-1 inapoieze, incredintandu-T in mánile rude1 lora Caminariulù' Ion ita
pe care MI trimita anume pentru acésta. Sunt sigurtl ca E. V. cu obicinuita
sa amiciVe va contribui cu OVA silinta sa a-ml face acésta fav6re §i a më
(3).»

(1) Acésta pare a fi 0 credinta luT St.-Priest care serie din Constantinopole, 26
Ianuarie 1782, catre afacerile straine despre demisionarea DomnuluT re'reT-Ro-
rnaneseT, Alexandru Ipsilante i numirea luT Nicolae Caragea la domnie :
(Vol. 168. D. 10.)
C-ple le 26 Janv. 1782.
«Le 18 de ce mois, on a déclaré" la déposition du Prince de Valachie. Un
événement assez singulier l'a engagé b. demander lui-même sa démission. Ses
deux Ills, fig& l'un de 17, l'autre de 19 ans, ayant prix le prétexte d'une par-
tie de chasse, se sont enfuis en Transylvanie avec une espéce de goztverneur
allemand qu'ils avaient auprès d'eux et qui les a vraisemblablement induits
cette fausse démarche. Jis n'ont pu 'are rejoints par les gens que le Prince
a fait courir après, avant leur entrée b. la quarantaine autrichienne et se sont
refusés obstinément à revenir. Alors, on n'a pas plus eu d'autre parti à prendre
que de les réclamer du gouverneur de Transylvanie ; mais celui-ci ayant
biaisé dans sa réponse, le Ore a recouru en droiture à la Cour de Vienne.
Craignant cependant que dans l'intervalle ses envieux et ses ennemis à la Porte
ne l'accusassent de collusion avec ses enfants et ne lui attirassent quelqu'e ca-
tastrophe soudaine, il a cru prudent de renoncer à la Principauté. Sa &-
mission a été admise purement et simplement et le ferman lui en a été
adressé à lui-m6me par ses Capi-KiaTas, contradictoirement à l'usage d'en-
voyer un commissaire turc pour le ramener.»
(2)Inteo scrisòre de la 29 Dec. st. n. 1781 Raicevid cu t6te acestea esplicA generaluluI
Eichholz, c6 tineril principl aü fugal asunt acum 36 de ore si cA atl facutti acésta Mt%
altd scopt1 ane altro motivo, ne altro oggeto che la curiositA di vedere paesi stranieri.»
(Hurm. tom. VII, pag. 332.)Acest5, insistentiti de a esplica inutilmente motivula fugal bei-
zadeleloril prov6c5. tocmal Minuélà in mintea n6striti. Ve4I si doc. 187 din acelasl
Iumüsi paging.
(3) Hurm. Tom. VII, pag 331.
 ISTORIA ROMANILORt 191

Beizadea Constantinti era de 18 anI, cu Ora blondù, unú frumosil

Dumitru avea numai 16 anl dar era tnaltti si robusta. In
néptea de la 28 Decembre st. n. la 8 ore séra, imbracatI In haine nem-
tescI si Insotitl de dol servitorI junl ca si el, din carl UflU1Ù, Vasile, ro-
mânti din Brasovti, plecarä GAMO din Curtea domnéscä dela BucurescI.
Péte-se in adevéril esplica acéstä faptä ou Inlesnire PorteI otomane ?
Nenorocitulti tata serie In telte partile si se régá de top sä-1 tri-
mita Indäratti pe fiil sei, sä-1 oprésca de a merge lnainte si se de-
clara gata a-I ierta. Vélé-se aceste corespondinte in tom. VII din co-
lectiunea Hurmuzachi.
Dintr'una din aceste se 1:Me pricepe intentiunea tinerilorti principl
de a lua servicitt In ósea austriaca. Generalii austriacl Preiss
Eichholz Indémna prin scrisorI pre tineril principl s'a se Inteirca la
BucurescI. Acestia irisa, In 8 Ianuarie st. n. 1782, scriti generalului
Preiss si Impératulul Iosif II-a spre a le esplica motivele pentru carI
ati fugitil de a-casa i pentru care nu vorti a se maI intérce acolo.
El cera dreptula de a c5,1étori Inainte, dela Timestt, unde erati retinutl.
Voril sa mérga la Viena sä esplice verbalti Impératuldi afacerea
In scrisérea catre generalulti Eichholz (Ianuare 1782) fratil Ipsi-
lante esplicá motivele fugeI lord asIa : (1)

Cà dorescti s'a servéscA pre imp6ratultt dupà putere i pentru

sacrifice viéta chiar.
Cà prea sunt rii trataV crestiniI in Turcia.
CA in Turcia omulti e nesiguril pe vi4a sa;
Ca dela plecarea Abateluf Panzini, fostulti lorù inv6Vitorti, nu mal* ati
dela cine se instrui in Ora in frum6sele litere.
Maltratarea ce sufërti dela pärintiI

(1)1. 11 grande desiderio che habbiamo amendue di servire Sua Maesta Imp.,
in tutto quello che la nostra capacita puol permetterci, pronti di sacrificare
tutto al suo nome, ed anche la nostra propria vita.
Che un uomo in Turchia, basta che non sia Turco, è disprezzato,
privo d'ogni privilegio, e per dire meglio riguardato come un schiavo, sia
Principe, sia Signore, sia un vilano. La quale cosa credo che sia una causa
sufficiente per un uomo che ha un piccolo principio d'onore e di sentimento,
Che un uomo in Turchia non puol mai esser sicuro di niente ne
manco della sua propria vita lacia del bene o del male. G1' che si vede da
192 V. A. unEcniii

Intr'o Ii ftirá sui scie de ce, i-aCt pusa la inchisóre pe 20 de (file si era sii-T
trimitA chiar i la gr6pa ocneT, unde se pedepsesci.1 ucigasiT.
6. S'a' nu se téma" Austria de sórta tataluT lorü, ca se bucuril de multa' con-
siderare la Pórtli, are multT amicI pretutindenea i cä, va sci s'a se justifice,
nu este elti de vinä la fuga copiiloril luT.
tanti e tanti Principi ô particolari che sono ogni giorno trucidati e sacrifi-
cati, senza aver mancato in niente, e spessissime volte dopo aver fatto anche
del bene.
Il grand' amore che nudriamo nel nostro cuore per le belle lettere,
cosa che non si può acquistare in quelli paesi per mancanza d'uomini degni
ed istruitti, tanto yero che dopo la partenza del degnissime signor Abbate
Panzini non 6 stato mai possible d'ayer un uomo dotto e §appiente per poter
profittare qualche cosa.
La crudel maniera e poco degna di noi, colla quale ci trattavano i nostri
genitori, che parevamo esser più tosto schiavi che loro proprj figli. Tanto
yero che, per non render la lettera troppo lunga, lasciando tutte le altre dis-
grazie e malanni che finora habbiamo sofferto, non vi 6 un mese che siamo
stati in arresto per lo spazio di piu di venti giorni, e non solo ma anche ci
hanno trovati degni d'esser mandati nelle saline, luoco destinato per li as-
sassini di strada, e non per uomini d'onore come pretendiamo d'esserlo noi.
Qual fosse, non habbiamo mai potuto sviluppare la nostra colpa. Almeno se
non sarà stato il falso rapporto di qualche vile corteggiano. La quale cosa
ha cagionato che tutti ci vedevanc_i fitolo con un occhio di disprezzo,
tanto che il mcnomo uomo non ci considerava per mente. Spero che Sua
Eccefienza leggendo tutte le nostri ragioni non puol far di meno che darci ra-
gione, con tutto ci6 che hábbiamo tralasciato molte altre cose che avr6 l'o-
nore di spiegarle guando mi permettera di venir à Cronstad.
Nella questione fattaci dal signor Ajutante, se questo puol portare qualche
spregiudizio al signor Principe nostro padre, rispondo di n6. I. Perch6 gia
il Principe ha fatto il suo dovere, ha mandato della gente dopo di noi, non
mancherà di scrivere a Constantinopoli per farci domandare della Porta, e
per suo mezzo farsi ritonare, se si potra. II. Gode d'una grande considera-
zione nei stati della Turchia, il che contribuir& molto a non farli sospettare
che noi siamo fuggiti coll' avviso del Pricipe. III. Che il Principe ha molti
amici tanto in Constantinopoli come nei altri paesi della Turchia, e prego
signor Generale di non prestar l'orechio a tutto quello che diranno o scri-
veranno, perch6 lei deve esser persuaso che 6 la verita stessa quello che ho
l'onore di scriverle ; ed ancora prego sua Ecccllenza di voler bene darci un
momento più presto una risposta favorevole, e di perdonare anche tutti li falli
che avr6 commesso in questa lettera per la ragione che non scrivo in Ita-
liano, e se qualche idea 6 espressa con contusione, avrò Ponore di spiegarla
meglio, allora che Sua EcCellenza mi permettera di vederla. Mentre che hab-
biamo l'onore di dirci con piena stima ed ossequio,
Di Sua Eeeelenza Servitori Umil-mi ed obligat-mi.

Constantino Ypsilanti, Donetrio Ypsil«nti.

 Mal A ROMANILOR6 193

Chiar directù la Imperatorele losiftt II se adreséz5, energiciii ti-

i

nerl, cerênduI 0.4 admita in 6stea austriaca «per esser salvati dalla
massima barbaria che regna, in quelli paesi, e dall'ignoranza ove quasi
tutti sono immersi.»
In 23 Ianuarie 1782 intervinù la generalula Preiss Metrop. Grego-
rio, Episcopuld Inmnicului Filarettl, Banulti Ghica, §i marele spatarù
Toalla Vacarescu (1). Acésta cerero a lora este datata din Brnov(i.

Este de prisosti s'A stäruimti a urmäri pro juniI principi In escur-

siunea lorù stranie prin Ardélti. Ne Inapoirea lorù, copa minori, In
mânile atatoril boeri trämi§i de Alex. Ipsilante, pe urma lorti, esto
pentru noI o proba mal multil, c. fapta lora nu a isvoritti numal din
sburdäciunea copililrésca, ci c m'Ana Austriei conducea acésta afacere.
Unti momentil Alex. Ipsilante ar fi pututti a nu-VI perde la Con-
stantinopole bunulù creditil din causa fugirei celort doi fii ai lui.
Insusi Internuntiulil austriaca IIerbert raportéz5, Ministrului ski Kau-
nitz, cum ca Ipsilante continua a se bucura de bunä opiniune §i dupa
rapta Hora s'a Alarde Vizirù, Muftiulù, Reis-Effendi vortt sil consi-
dere acésta fapta aftIr nichts anders als eine blosze jugendlische Aus-
schweifung (2).» Acésta la 26 Ianuarie 1782 (stila
Nu era Insa §i credinta lui Alex. Ipsilante. Din scrisorile Hora s61
c5, pe data ce juniI principl fugisera din Bucuresci,
scit" ca Ipsilante avea de gâ,ndil sa renunte la domnie. «Cosa che do-
vrebbe certamente arrivare se noi anche non fossimo fuggiti, essendo
gia il tempo destinato per governare il Principato di Valachia, dopo
quatro cinco mesi finito, ed essendo ancho l'interesse particolare del
Principe nostro padre, di non restar più Principe (3).»
Se pOte d. In mintea lul Al. Ipsilante sa fi trecutti Ondula de a se
demite, mai cu séma dupa sértea cumplita ce avu Domnitorulfl Mol-
dovel, Gr. Ghica. In ori-ce casü, acésta fact.' eltá Indata dupa eveni-
Hurtn. VII, pag. 343.
Hurm. VII, pag. 344.
IIurm. T. VII, pag. 339: Acestil lucru s'ar R int6mp1ata chiar d6c5. no T n'ama fi tosta
cAcT peste 4-5 lunT se implinia timpulil de guvernare a ValachieT i fiindii acdsta
in interesulti particularil alS PrincipeluT tatSlú nostru, de a tia inca eta ca Donatitorg.
Iator'a Rominilorii de V. A. Urechid. 13
194 V. A. tIRECIIII

mentulil fugeI Hora s'él. In Ianuarie 1782, junii Principl sciéti deja
de acésta decisiune a tataluI loa' si o ar'étara', prin scrisèrea lortt catre
Imperatorulti Iosifil (Dunque domandando lo stesso Principe la sua
demissione, e facendoci anche riclamare della stessa Porta...).
Scriitorulil greca Atan. Commen Ipsilante amintesce despre acéstä
demisiune sé1.1 istifa, care POrta invoesce lui Alex. Ipsilante so dea si
pe data, la 6 Ianuarie, stiluRi vechiti, 1782, este si inlocuittl In dom-
nia tèreI Munteniei, prin dragomanulii PorteI, Nicolae Caragia, paF,4inclù'
ca dragomang In loculé acestuia Miliai
Din anexa nésträ se potil vedé diversele acte ce se schimba lntre
guvernulti Austriel, Turcia si Alex. Ipsilante, cu referinta la extradarea
celorù doi principi si trämiterea lora la Constantinopole (1). Din Bu-
curescI Alex. Ipsilante serie ultima sa epístola catre gener. Preiss In
25 Ianuarie (5 Febr.) 1782. In acesta acta da se rOg5., sä fie intorsI fifí
siM In Ora, l'ara de voia lora, ca uniI ce sunt minori si Incà si de-
ca aù' luattl cu ei «dela roba e dela cut& (2).»
MaI rémase nesupératil Alexandru Ipsilante cate-va çlile in Bucu-
resol (cum arad i Herbert internuntiulil AustrieI In nota sa din
25 Febr. stila noil, 1782, catre guvernulti austriacil (3), apol pléca spre
Consiantinopole, unde sosi la 4 Martie si se instala In casele séle de
la Curucesme (4).
Din Constantinopole Insä interveni si singuril si prin guvernulti tur-
cesctt pentru estradarea minorilorti s'él fiI. NumaI pe la finca lui Aprilie
reusesce Alex. Ipsilante sä-si recapete beizadelele, dup5, ce pentru a-
cesta, Alex. Ipsilante cheltuise peste 1.000 pungl de banI (5).

IIurm. T. VII estrasti din Doc. CCII, CCIIT, CCIV, CCV, CCVI.
Ilurm. T. VII, pag. 353.
Ilurm. T. VII, pag. 354.
(41 Atan. Comnen Ipsilante, pag. 026-028.
(5) Acelasi /oc. cit.: o'F(ataosv (ncip Tit; .,6o 7.0.ta;o.; 7.otrattrh,WL¿Vc yez Toil)q
l'ipitAvirAv El; T:fiY .116).1, ¡:0);EFAVE notrael.a. 1.):T.ip Te< 1000 7.0. Tanto,' Ttriv 7.rhit5V Chtt LO ;

ii.+Ivrip Too 67.05 o iv ?Av(v.TwAtro); TiAilep.); zoti iterf (;)1,:,

).tiv iYV ikpicao; Tetp.o: Tor) ;EP):ipou, WAt ;Ve qirk).3Y Ec7.0).0110+1.18: T6 Tí: '7), fAi.rc4)4) cfory'ry,
 ISIORIA ROMANILOO

XXV.

Nicolae Caragea.
Din notele lul St Priest de la 26 Ianuare st. n. 1782 qi a luI lIer-
bert &are Kaunitz, cu acea§I datà,', se Insciintéza Europa despre schim-
barea din domnia preI RomânescI §i lnlocuirea luI Ipsilante prin Ni-
colae .Caragea.
Representantulti FrancieI la Constantinopole serie despre noult Domnù
urmatérele
«Sultanulü a numitù Domna Munteniel' pre D. N. Caragea Dragomana
PofleI §i acesta posttt din urmii s'a datti luT Miliailù Draeo. lmI pare 16rte
rtitl (WO D. Caragea, care-mi este arnica de 12 anI §i mi-a flicuta esentiale
servicit
«Mg credtt datorü a v6 preveni, cä noula Domnù alt.& Valachiet mi-a trä-
misO vorbä', cii. doresce sä ata§eze in serviciulti sé'ü pe D. Laroche , ...» (1)

Internuntiula IIerbert amintesce rolula ce Nicolae Caragea l'a

ca vechilil de dragomana la negociatiunile ultimului tratatil, cum dln-
suliA este multù bine vèlutti de marele vizirú i In strinse
cu Reis-Effendi §i cum apoI a culesil numaI laude In functiunea de
dragomanil i CA s'a arRatil prea devotatil intereselorti represen late la
Constantinopole de Herbert. Nicolae Caragea, qice internuntiula, ar
fi pututil fi biinuitil din causa protectiunei ce all& daM I-a acordatil
representantulil Franciel din Constantinopole, care l'a losta ajutati1
cu bant IIerbert respinge bilnuiala ce avuse unil momentù i Insutu
(1) «Le G-d Seigneur a nominé Prince de Valachie le Sieur Nicolas Caragea,
drogman de la Porte, et ce dernier poste a été rempli par M. Michel Draco,
frère de celui que vous avez laissé ici dans cet emploi avant votre &part
et qui fut ensuite décapité.
Je regrette extrèmement le Sr. Caragea qui est de mes amis depuis 12 ans
et m'a rendu des services essentiels.
Je crois devoir vous prévenir, M., que le nouveau Prince de Valachie m'a
fait témoigner désirerait d'attacher le Sr. Laroche à son service, igno-
rant, je pense, gull est à celui du Roi. J'aurai le temps de recevoir \ otrc
réponse avant d'iAre dans le cas d'y donner ou refuser mon agrément,»
106 V. A. URECHII

Thugut despre devotamentulil luI N. Caragea la interesele austriace. Pe

data ce capka investitura de Domnil, N. Cara gea comunica internun-
tiuluI austriaca increclintarI despre devotamentulil sètt pentru Curtea
de la Viena. Herbert declara ca nu cere de la noultt Domnitoril deck
respectula capitulatiunilortt ce Austria are cu Turcia i mal alesil pro-
tegiarea negutatorilora austriacI din Téra Muntenésca i mentinerea
linisteI i bunel ordine pe granite.
InsusI IIerbert curn5sce pre Nicolae Caragea de oma, care de si
nu e Inzestratil cu untt talenta deosebitil, este Insil barbatil
si cumptstatil, care cuprinde afacerile cu minte sanatósil si Indemana-
tica (1).
Iscusitil era, da, Nicolae Caragea. Feciorula unul great tarigradeana,
Constantina Caragea, ela se ridica prin iscusinta si prin cultura in-
telectuala a familieI séle la demnitätl marI. Familia lul Caragea era
cunoscuta in tèrile romane, de multl anl. Deja pe la 1727 traise In
I3ucurescI una doctoril Caragea (2). La 1764 aflamil pre George Caragea
ca dragomana ala Portel. La 1769 Ghica Grigore Voda de la Mol-
dova, are ca gramaticil pre Constantina Caragea.
La aniI 1770 murindil la Constantinopole clragomanula Portel
Bacovita, urrnéza In dragomanatil biltranula doctora Scarlatil Caragea.
La 1774, In timpula resbeluluI i pawl la Incheierea paceI de la
Kuciuk-Kainardgi Alex. Ipsilante este dragomana In locula lul Scar-
latil Caragea.
N. Caragea, una momenta e impedicata de a cieveni dragomana,
clisputandu-i-se, Inainte de uciderea luI Gr. Ghica, acesta postil, de ca-
tra Constantin Moruzi. TotusI fu vechila de dragomanil si In atare
functiune se insinua In inima luI Constantina Moruzi, care apol insusI
starui, ca. Nicolae Caragea sa ajunga dragomana, candil eiù, Constan-
tina Moruzi, ajunse Domnil ala Moldovel (3).
Priceputa si desteptil, N. Caragea, primula care deschide unel noue
fa.miliI fanariotice, calea la tronurile romane, simtia bine, ca cele-lalte

Ilurm. Tom. VII, pag. 345, vajl anexa.

M. Comnen Ipsilante, la anii 17:17.
Ilurm. T. VII, pag. 34G, veql anexa dela ae6sta pagina..
 ISTORIA ROMANILORt 197

familil, earl pAnd acum se deprinseserd a se succede la tronurile

Moldovei si Munteniel, nu potil a-1 don i lungä si linistitd Domnie
Dar Inainte de a se apëra de intrigile fanariotiloril, avea de a-0 face
acceptatä Domnia de caträ puterile europene, carI se agitail cu gitin-
duri diverse in politica orientald.
Herbert, v6lurdmil, credea, cà Caragea e o noud jucdrie In mAnile
Austriei. Istetula fanariotti, care scia ce rola avusese Francia, de curênclil,
la tratatula din 1779, se fdou bine v'élutia si de St. Priest, represen-
tantula Franciei la Constantinopole, ceréndu-I ca .secretara pre La _Roche,
carele va fi pentru Francia o gaxantie, ca N. Caragea lucrézd In sensula
politicel francese. St. Priest, in nota dela 16 Februarie, 1782, scrie Minis-
trulul sèú dela Versailles, cd s'a Intelesù cu Caragea, «alti chruI caracteril
timidt1 n'ar sci sà aibä leghturl cu Rusia. Scopulti lui unic (!)
de a aduna avere si de a-si aseqa fetele, se Impacd cu fidelitatea ce
e datoril Portel; de aceea intentiunea luI este de a veghia de prea de
aprelpe la totil ce se petrece la otarele Austriace, si a vesti totulti aci.
La acéstd trébä Iï propune sä utiliseze In modia speciala pro La
Roche, «cu carele nu-mi va fi cu neputintä de a fi in corespondintd
si voifi puté utilisa ad i descoperirile lui (1) »

(1) «Mon ancien ami,» N. Caragea noulti Domnil, «dont le caractère thnide
ne saurait comporter des liaisons avec la Russie. Son but unique étant d'ac-
quérir de l'aisance et d'établir ses filles, s'accorde avec la fidélité qu'il doit
la Porte, aussi, son intention est-elle de surveiller de tr6s-pres ce qui se
passe aux frontiòres autrichicnnes, pour en rendre compte ici. C'est à quoi
il se propose d'employer sp6cialement le Sr La Roche avec lequel il ne me
sera pas impossible d'C'tre en corresponclance et je pourrai faire usage ici de
ses clécouvertes.»
La acésta, Alinistrulti din Versailles rspunde luI St. Priest. in 7 Maid 1782
«Les circonstances vous ont bien servi, Air., en placant en Valachie un
nouveau P-ce, dont vous pouvez avoir la confiance et quant au Sr de La
Roche, comme la Porte doit se souvenir de la vérité des rapports qu'il lui
faisait avant la dernière guerre, elle ajoutera foi à ce qui lui viendra de ce
còté. S'il observe tranquillement ce qui se passera sur les frontiimes de la Russie
et des Etats autrichiens, s'il se mélie surtout des nouvelles polonaises, il est
le meilleur correspondant que le Alinistère ottoman et vous puissiez avoir dans
ces contrées.»
Insusf La Roche, serie Alinistruluf, la Versailles, in 13 Iuniti 1782, cele ur-
ma6re din Bucurescl :
«Ayant rempli comme j'ai pu mieux , la Oche que M. le C-te de St.
198 V. A. IIRECHIX

DecT, N. Caragea pare hotArltil a sta In bune relatiunT cu Austria, pc

ciind curtenia i pe Francia.. . OrT-cat çlice St. Priest, ca din mum
.

timiditate,t earacterulia sat' (?) N. Caragea nu va ave' legaturt ea Itasia,

nol nu ignoramil, cit lucrulti ef,i din contra. Dar acésta se va vedé maï
la vale, la loculil si. Aci vomil aminti numai dä, N. Caragea, Insotinda
dupil tratatuln dela 1779, pre ministrulil Turciel, ducadil la Peters-
burg tratatulii ratificatil de POrtä, avusese ocasiune sit fie cunoscutil la
Curtea HusieT §i pote chiar apreciatil.
De aci vine, c5, niel Austria, niel Rusia, niel Francia nu vklil cu
()chi nefavorabilI ajungerea abilulia N. Caragea la tronula muntenescil.

Priest m'avait donnée ci-devant en Pologne et de l'acquit de laquelle cc

Ministre aura sans doute bien voulu rendre compte en son temps A V. Gran-
deur, j'attendais patiemment qu'on disposAt autrement de moi, lorsque le nouveau
P-ce de Valachie, à qui j'étais lié d'amitié depuis maintes années, est venu
me proposer de m'attacher à sa personne, en qualité de secrétaire pour la
correspondance étrangere. Quelque avantageux que soit ce parti et quelque
pressé que j'aie été aussi de l'accepter, parce que mon traitement ne suflisait
pas A la dépense que je ne pouvais me dispenser de fairc, j'ai tarde de me
rendre, et j'eusse fini par refuser si Alr. de St. Priest ne m'avait assure en
dernier lieu que V. Grandeur, instruite A temps de la chose, avait daigne y
dormer son approbation et jugé, qui plus est, que je pourrais être utile en
Valachie A plus d'un égard.
«Je me mets conséquemment en devoir de vous faire, Monseigneur, mes très-
humbles remerciments pour ce gracieux aveu (fui seul me décidant à reprendre
mon ancienne carriere, peut me mener A une petite fortune, et me garantir,
en l'attendant, la continuation de la bienveillance comme de la protection de
V. Grandeur, qui connait mieux que personne le besoin que j'ai de l'une et
de l'autre ; car enfin, il n'y a rien de stable dans ce strvice-ci, et si les avan-
tages que j'ai lieu de m'en promettre se réalisent, je dois m'attendre à les
racheter par bien des désagréments, et Dieu veuille encore éloigner les
dangers.» tHurm. Vol. II, supl. I).
PuOnil mat' tArOia Caragea mal cere una ala doilea secretarti francesa care
servéseä, sub La Roche. (VOI Vol. H, supl. I., Doc. XXX).
Din Versailles se raspunde lul de La Roche in 29 Septembre 1782 (stag noti)
«J'ai applaudi, Mr., au parti que vous avez pris de vous attacher au nouveau
P-ce de Valachie, parce que je suis persuade que la connaissance que vous
avez des affaires de Pologne et de Russie peut vous rendre très-utile A la Porte
ottomane qui se fie d'ordinaire aux Princes de Valachie et de Moldavie pour
etre instruite des choses qui peuvent l'intéresser dans ces deux Etats. Je sais
d'ailleurs, Air., que vous avez assez approfondi la politique qui convient A la
Porte, pour maintenir votre Prince clans une moderation qui puisse influer
bvureusement sur les dispositions du G. Seigneur.»
 ISTORIA ROMINILOR6 199

XXVI.

Le gateau, tare.
Trataltula relnoita de Turcia la 1779 este numai una férte scuriti
popasa tri mersula RusieI spre Constantinopole. Ultimele vietoriI ale
acesteia 11 Intetiserä pofta de lntindere pe séma imperiulul turca.
Identica apetita venise çi Austriel In urma acapérärel lesnicióse a Bu-
covina Ultimele Impärtirl ale nenorocitel PoloniI, la carI avu parte
si Prusia, arétaser i acesteia posibilitatea de noue dobandi. Francia si
Anglia catil maI puteaa echilibra i impedica noile planurI de exten-
siune teritoriale !
«Le giteau turc» era calificata turcesca In diverse bro-
surI ce se publicarä in aniI acestia, propunenclil, diverse combinatiunl
pentru lmpärtirea placinteï.
Anula 1782 se petrecu 1n pregAtiri de räsboia In vedere secrea
cu Impärtéla «placintei».
Nu averna niel una interesa a urmäri pasa cu pasti si di cu
lntre 1782-1792 mersula inainte ala acestul p1D..na, care in parte
l'a realisata Austria astäc,II, atribuindu-sl Bosnia si Ertegovina, färd
niel o cheltuialä de órnenI i iérbä de pusa In Europa centralä se
forrnézA dou'è curente politice : unula care ar'éta, cb, e o rusine ca
Turcia cea barbarä sä maI cläInuiascA In Europa cretina si cere alun-
garea Sultanilora In Asia ; i alta curentil, care cerea mentinerea TurcieI
In interesula echilibrulul europeana. Voltaire, curtesanula EcaterineI II,
Volney, Carra, etc. sunt din curentula ImpartireI «pideintei otomane», iar
Peysonnel si de Chénier in «Révolution del'Empire Ottoman» se vora pune
In fruntea scriitorilora apèrätorI TurcieI.
Nu voma aduce aiel citatiunI din scrierile acestora, de óre-ce ele
furà publicate putinI ani dupil 1782. Voma reveni asupra lora mal apoI.
La aniI 1783 numaI avema de semnalata alti factorI politicI, maI
puternicl deck scrierile de specia celora ce amintirilmil.
Interventiunea luI Frederik, ala Prusiel In afacerile Orientulul se
Mott atuncl simtitA. In 3 Augusta 1783 regele serie Ministrulul s'éti
200 V. A. URECIIIÀ

Gaffrin din Constantinopole i il ar6t6 minunatil planurile

si ale Austriacilorti de a-0 impaili pl'olcinta (Otean) turcésc6,* (1). Fri-
derili destept5, Europa asupra acestora planurI marl. Dar lndatà Garra
va propune s'd fie impkath Prusia, dându-i-se iel parte din «placintei» ,
cum se va vedé mat jog'.
In mijloculti. acestora agitatilinI politice ale AtistrieI, PrusieI, Ru-
siel i FrancieI, situatiunea Domniloril din Principate este Mae nesigurA.

Mai pe fat'a, se dati aspiratiunile rusescI prin memorhila remisù Portel

de ambasadorulil rusescil, cu data din 19 Noembrie 1782 (2).
Prin acestil memoriù, Rusia Intelésà cu Austria agitii cestiunea Prin-
spre a-si acopen i fapta urmärità In Crimeea, d'a contopi
acea térá in pämlntulti rusesel Dicea Memoriuli, c'd Turcia, dela pacea
din 1774, nu lncetase d'a aduce stavile la avantagele ce Rusia do-
bAndise prin acea pace. Intre aceste stavile memorita punea : procecIlt-
rile Turciel fatzl cu Moldova si Valachia.
Prin art. 3 din Mentoria Rusia imputa anume Turciel, GA' nu Ince-
téza de a ctilca legdmintele el In vedere cu Principatele. Rusia le-a
restituitil la 1774 TurcieI cu_conclitiúrfeespresä,, cal libertatea i pri-
vilegiile acordate de Mahometil IV locuitciriloril lorti voril fi méntinute
in Intregime i cá Rusia va avé dreptulti de a intercede In favérea
Turcia trisá este mereù gata a ruina aceste térI schimbAndil adese
DomnitoriI lorù i aruncândú asupra lorti sarcinI, carI apas6 pre bietiI
locuitorI.
Rusia, sprijinità de Austria, cere decI Turciel, prin « MemoriA » , ca
«Moldova si Valachia s5, fie tratate, conformil cu pacea din 1774
ca s'a,' nu mat fie nicI o echivocitate, sä*, se esplice Turcia cu Rusia
asupra .tributulul ce Principatele voril avé de plAtitù pe viitorti, cum
si despre oborirea saroinilorú Introduse prin violent:A si abusurI (3).

IIurm. Tom 6, pag. 403.

Vedl Memoriula presentatil Portii de trimesula Rusiei asupra abusuriloat din Prin-
cipate, in 19 Noembrie 1782.
Dès la conclusion de la paix, la conduite de la Porte ott. démontrait con-
tinuellement son désir de mettre des entraves aux avantages que la Cour Im-
périale clo ltussic avait acquis 6. si juste titre par le traité signé à Kanargili
 ISTORIA ROMINILORtI 201

Rusia, care de abia semnase noulti trata-hl dela 1779 se preg6tea

pentru unti noti ra'sboiti stabilindù lntelegere secreta', cu Austria §i cauta
pentru acésta ori-ce pretexte. Rusia °huta aliai, nu numaI la Viena, ci
in Venetia, precum se vede acésta dintr.o scrisòre din 10 Septem-
bre 1782 a luI Caragea cätre Pórta Otomard. Din Viena aü venitti
informatiunI lui Caragea, cá, Austria trimete cAte-va regimente la frun-
tariele Turciel sub pretextil de a stArpi hotdile ce se faceatt pe acolo.

le 10 Juillet 1774. Les difficultés qu'elle a falles sur le passage des vaisseaux
marchands russes de la mer Blanche dans la mer Noire, les troubles passés
en Crimée, ses procedes A regard de la Moldavie et de la Valachie, joints
plusieurs autres faits et circonstances, ont suffisamment fait connaitre ses
intentions de vouloir éluder ses engagements.
En concentrant ainsi les différents procedes de la Porte, les griefs de la
Cour Impériale de Russie contre elle se réduisent essentiellement aux trois
points suivants :
2° Que la Porte ottomane ne cesse de contrevenir à ses engagements
vis A vis de la Moldavie et de la Valachie. Il est notoire que la Cour Im-
periale a rendu ces deux provinces par le traité de Kainardgik sous la con-
dition très-expresse, que la liberté et les privilèges de ses habitants subsis-
teraient en entier, et qu'en leur faisant éprouver d'un côté tous les ménagements
possibles, il serait reservé de l'autre A la Russie le droit d'interceder pour
eux. Mais, malgré cette stipulation et quoique la Sublime Porte se soit engagée
A conserver A l'une et A l'autre Principauté tous les privilèges dont elles jouis-
saient sous le règne de Mahomet IV, elle est prête A. les ruiner par des chan-
vements fréquents d'Hospodars aussi bien que par de différentes autres char-
ges et oppressions qui en accablent les pauvres habitants.
S. M. 11-npératrice de Russie a résolu d'employer encore le seul et dernier
moyen qui lui reste pour l'arrangement définitif de ses affaires avec la Su-
blime P.: Celui de se joindre avec S. Majeste l'Empereur des Romains son
intime et fidèle allie qui, en egard au voisinage de ses Etats et A l'union par-
faite qui subsiste entre les deux Cours Imperiales ne peut envisager avec
indifférence cet état de choses, pour faire è la Porte ottomane, par le Sous-
signé, eonjointement avec le Ministre de S. Majesté l'Empereur, une represen-
tation énergique renfermant les derniers termes de ménagement et de con-
descendance auxquels S. Majesté l'Impératrice veut bien se preter par rapport
. . . ......
aux griefs susdits.
.
3° Que la Moldavie et la Valachie soient traitées conformément A la paix
de 1774, et pour ôter tout equivoque là-dessus, que l'on s'explique sur le
tribut qu'elles auront à payer A l'avenir, ainsi que sur l'abolition des chames
introduites par violence et par abus. (Hurm. T. II supl. L pag. 22.)
202 V. A. URECH1À

Caragea avea la Viena mal mult1 agentI secreV i tntre acestia pe

Abatele Ayola. Acesta In 29 Noembre 1782 serie Domnitorulul, c11 Aus-
tria la primulii semnalil va lucra In intelegere cu Rusia contra Tur-
ciloril (IIurm. Tom. VI, pag. 376.) E probabiltt ca spionil ori agentit kit
Caragea II cladeari numaI amelo informatiunl carl convenia lul Kaunitz
ajungä prin Caragea la Constantinopole. i asemenea informatiunl
mal tot-d'a-una false se pläteati. de Caragea kirte scumpri.
Ayola In Ianuarie 1783 II cere 1.000 de galbent, ca &ir& o putea
descoperi, cu ajutorulil Iorü, décä pregatirile de räsboiri ale Austriet sunt
seriòse, ori numal cu scopil de amenintare ?
Fran(a simtindü tntelegerile dintre Rusia si Austria cäuta sä, consi-
lieze pe Thirta de a evita räsboiubl, satisfAcendri cererile Rusiet (1).
Francia Indénmä din noil pe Turcia In 1782 Noembre, sä cedeze (2).

II urm. Doc. 38, 39, 40, 41, pag. 23 si 24.

In 22 Maiti 1781, deja scrisese St. Priest : «L'état de faiblesse oft cette
nation est réduite, est une raison pour que la France ne puisse contracter
d'alliance avec elle.» Apol sA nu se Impinga Turcia la untl noti resbehl . . .

«nous venons de voir comment s'est faite et terminée la derniére guerre avec
les Russes. 11 en serait au moins de même avec la Maison d'Autriche, la
puissance contre laquelle il semble que nous puissions nous trouver dans le
cas de désirer une diversion de la part des Turcs.» St. Priest nu doresce sil
incépti Turcia räsboiü cu Austria, cit acésta va profita spre a-1 cuceri provin-
ciile, «principalement celles qui lui assureraient le cours du Danube et un
débouché sur la mer Noire. Elles me paraissent tellement à sa convenance
que je ne puis penser qu'elle ne les convoite souvent . .»
.

Office remis à la Porte par M. de St. Priest le 24 Novembre 1782.

«Le concert des deux Cours Imperiales pour exiger de la Porte les 3 articles
y mentionnés rend inutile l'examen de la question de droit
«Mais on espère démontrer A la Sublime Porte qu'elle trouvera des avan-
tages réels, dans la nécessité où elle est, de les accepter.
«Le premier article regarde le libre transit de la mer Blanche A la mer
Noire de toutes marchandises du cru de la liussie.
«Le troisième article qui rappelle les stipulations du traité de Kainardgi en
laveur des Principautés de Valachie et Moldavie produira aussi l'avantage de
soulager ces deux fertiles provinces des vexations particuliéres que notoire-
ment ellos soulIrent au détriment de la culture et des subsistances que Cons-
tantinople en recevrait sans cela en bien plus grande quantité.
 1STORIA ROMANILORtI 203

Gratie acestoril consiliI, pe la inceputulti. anulul 1783 se credea

Inc5. In posibilitatea mentinerri pAcel, cu t6te cá acestá creclintil a
fosttt de fúrte scura durata, Gaol la Petersburg clocemi planultt unorti
combinatiunI politice nuo6 orientale. Era vorba, ca Potemkin ca-s.,11,

pete coróna t6ri1orti. romanescI unite si sä, devind regentulti imperiu-

ldi greeù restabilitù, panà,' la majoritatea Principeldi Constanting.
Se publica, cum am qisti, cätre aria acestia una numérti °onside-
rabiltt de brosurì propunêndti. ImptIrtirea Imperiuldi turcesca. Se cu-
vine a ne ocupa de una mai alesfi cu titlultt : Essai particulier de
politique dans level on propose un partage de la Turquie europeenno
par Monsieur C***. (Constantinople ? 1787).
Autoruld acestei brosurl este InsusT vestitultt Carra, cum resultA
in nota dela pagina 4, unde vorbinda de Principate, c,lice c5, : « On
donnera bientôt une histoire complète des deux provinces de Valachie et
de Moldavie,» istorie, care, precum se scie, a si fostil publicata de Carra.
Acesta propune isgonirea Turcilorg din Europa §i impärprea t6reI lortt (1).
«Il reste A observer A la Sublime Porte, que si les deux Cours Impériales
exigeaient même davantage, il serait très-imprudent de s'y refuser. Pour-
rait-elle se dissimuler qu'en cas de rupture ses provinces de Valachie et de
Moldavie seraient envahies sans coup férir par les forces autrichiennes qui
pourraient même aisément devancer au Balkan les armées ottomanes tou-
jours lentes A se rassembler. D'un autre côté, la flotte occupée A la défense de
la mer Noire, ne laisserait-elle pas la Blanche A. la merci des escadres Russes ?
«On croit devoir, en finissant, prendre la liberté d'inviter la Sublime Porte
déclarer immédiatement par écrit aux Ministres des deux cours impériales
son acceptation pure et simple des trois articles proposés.»
(1) «Je conviendrais de livrer et abandonner A la maison d'Autriche la Va-
lachie et la Bulgarie jusqu'aux montagnes du Balkan qui sont les frontières
naturelles de la Rumélie et de la Thrace ; avec la Servie oit est Belgrade,
la Sclavonie et la Bosnie, sans y comprendre la ville de Raguse. Au Roi de
Prusse, la Moldavie et la Bessarabie ; tout cet espace entre le Niester et le
Danube jusqu'A leurs embouchures dans la mer Noire, en passant par la Po-
logne mineure, la Russie rouge et l'Hatitie dont il aurait un terrain de quinze
milles de large ; et en remontant le long de la Prusse occidentale, par un
terrain également de quinze milles de largeur, jusqu'A Dantrzik qui ferait aussi
partie de son domaine, comprenant d'un autre côte, dans ce même partage,
la Courlande et la Samogitie, par la raison que les pays ci-dessus nommés
ne suffiraient point pour le maintien de la balance politique de l'Europe.
A la France l'Isle de Candie, celle de Chipre, la Morée, le Négropont et
une grande partie des Isles de L'archipel grec.
204 V. A. URECHIX

Carra core, çlicem, supresiunea Turcilorti din Europa §i nu in fa-

v6rea nationalitätilortt din peninsula Balcanica §i din Principate, ci spre
VenetieI, Austriel, Prusiel
In mijlocula acestort" planuri i cioplituri de state, Rusia si Aus-
tria continuatt pregAtirile lor de räsboitt.
Pe de alt5. parte lnsä Rusia anexa tèrile tätärescl ale CrimeI (1). Inca
din Mart. âmbla svonultt, c5. principele Potemkin §i-a vindult" tottt ce
poseda In Rusia, pan5,' §i palatultt §i diamantele, jurandü, &A nu se va
maI Intúrce la Petersburg, pänä nu va fi suveranula Orilorti de la
Dunäre (2).
Cu t6te aceste simptome de räsboitt, ambasadorulil Franciel din Con-
stantinopole, prin raportulCt sò'il din 17 Iulie 1883, tota mal credea ln
posibilitatea neizbucnireI ostilitàilorú pânä In anula urmatorCt, chcl
Franta sfätuia, cum vèlurAmti, pe P6rtä sä nu incépà iar rilsboiultt (3).
Regele de Prusia Indemnä í elù' pe Turcia la o aliantä cu dinsultt,
lar Sultanult" nu primia acesta decAt cu conditiune ca i Franta sä
fie in aliantä.
Franta lush' refuza sä, se alieze cu unû stata a0a de slabitti ca altt
Turcief, dar nu mal putinti, recunóscemt", cà guvernula din Versailles

Quoique j'aie démontré que la Russie Kit des quatre principaux Empires de
l'Europe. lo plus vaste et eilt le plus grand nombre d'hommes; cependant
politique voudrait en ve cas là, soit pour la dédommager de la cession de la
Courlande, soit pour d'autres causes, que cette puissance s'étendit encore
dans la Crimée et occupfit tout le pays entre le Boristhène et la mer d'Azof,
eelui oû est situé Oczaliow jusqu'à la rive occidentale du Niester et aux Iron-
tiéres de Podolie. 11 ne serait pas juste, en politique s'entend, quo l'Agleterre
filt comprise dans ce quadruple partago. Elle possède un si grand domaine
sur les mers des deux Indes que ce serait évidemment la rendre maitresse
de tout le commerce de ce globe, que de lui accorder une part au partage
de l'Empire Ottoman. Quant à la Ilollande, il lui est inutile d'avoir des pos-
sesions et des ports dans la Méditerranée. L'industrie infatigable de ses ca-
boteurs la met dans le cas de faire le commerce indifféremment partout.
D'ailleurs cette Puissance n'est point en état par sa population de former des
colonies dans ces parages méridionaux ; et ses trésors sont assez grands pour
balancer par leur poids seulement l'une des cinq Puissances ci-devant dési-
gnées.» (Essai particulier de politique, pag. 27.)
(I.) Doc. 46, pag. 26 llurm.
Doc. 44, pag. 26 Hum.
Dunn. Vol. 11, supl. I, pag. 27.
 ISTORIA ROMINIL0116 205

se Ingrijea de consecintele desflintärel imperiului turcescil. As la la

26 Martie 1780 se presentase la Versailles ung memoriù in care se
ar'éta ce ar resulta pentru Turcia si pentru Europa din Intinderea AustrieI
peste Durare. picea memoriula «Quel parti l'Empereur ne tirerait-il
pas du Danube s'il en possédait le cours jusqu'A son embouchure, s'il
devenait maltre d'établissements sur la mer Noire ? Ces nouvelles acqui-
sitions... répendraient la vie en Hongrie et dans ses pays héréditaires
qui languissent maintenant faute de débouchés... En supposant qu'il se
proposa d'abord pour bornes à ses conquêtes... les rives du Danube... petit-
on croire que les faibles Sultans défendissent longtemps leur capitale,
le reste de leurs provinces européennes contre une puissance formi-
dable et qui les accablerait dès qu'elle le voudrait ? On ne pourrait
guère se flatter que ce moment tardat ù. arriver dès que rEmpereur
serait parvenu jusqu'à la mer Noire. Maitre ainsi depuis les bouches
du Niester jusqu'ä rextrémité du goife Adriatique, quelle masse énorme
pèserait alors sur le reste de l'Europe ? On ne peut y penser sans effroi ..»
Pap' cu acestri pericolt1 ce memoriuM constatii din Intinderea Aus-
trieI, s'ar fi cuvenitil sä se fa constatatil i pericoluld décä In locti de
Austria s'ar fi Intinsil la Durare celäl-altil vecing alä nostru, Rusia. Fran-
ca i astAciI, fAcea o gresélä : vrêndil sá combatä pe Austria
(astäglI pre Germania), cäuta a se apropia de Rusia.
Cu MI6 acéstä gresélä, In care pära In fine Francia totil nu cdc,lu,
la Versailles se cristalisa ideea, ea salvarea TurcieI si a Europel de
panslavisma si de pangermanismil. stä In aceea, de a se crea intre a-
cestI doI marl factori "politicI unú gala nofi, compusil din principa-
tele române (1).
Rusia prinse planulti in shoal si Gala unù momentil realiseze
In folosulil el. Vomil vedé pre ImpérAtésa Ecaterina urmärindil acestil
planù Ora la pacea dela 1792. Décä nu unil statil, care sä coprinclä
pre Romani.' si t6tä peninsula Balcanicä, sub °or 6na KneazuluI Con-

(I) »II devient tout aussi int6ressant pour la Russie que pour nous, que ce soit un
peuple faible... qui garde les clefs de la mer Noire...» D'aceea Rusia si Francia... trebue
«s'opposer A tout agrandissement de ce caé, de la Maison d'Autriche, dont la puissance
petit Ctre inquiOtante....»
20(3 V. A. nitECIIii

stantinù (1), celé putinü Ecaterina voia uné regata românil in favelrea
lul Potemlcim.
UrmArindil asemenea planurl se facé de Rusia marI pregatirl de
rdsboiil 1;ii se Intetescil pretentiunile el la Constantinopole, Intre aniI
1779-84. Dar despre aceste vomil vorbi maI la vale (2).

CAt pe ce Franta sO admitá acestO imperiO in favOrea principeliff ConstantinO

inarelut duce ala Rusiel
011 ne peut nier, Mr, que le projet des deux Coztrs imperiales de renverser
l'Empire ottoman ne paraisse gigantesque et qu'il ne semble inhne dans son succès
danyereux pour la monarchie autrichienne, par le rapprochement de l'Empire russe
dont le volume est clejet ch:ntesuré mais il n'est peut-Nre pas impossible que les
interets des deux Puissances ne se concilient. En examinant la carte de Danville,
intitulée 3-e partie de l'Europe, on y voit que l'Empereur s'adjugeant la Va-
lachie, la Moldavie, la Servie, la Rascie, la Bosnie et l'llerzégovine aurait pour
frontières de ses Etats, depuis la mer Noire jusqu'au Golfe Adriatique, cette
chaine de montagnes que les Turcs nomment le Ballian. On y observe encore
que cette énorme extension ne serait cependant qu'un arrondissement et que
le eours entier du Danube offrirait à cet Etat, par la mer Noire et la Pro-
pontide, des débouchés des denrées, qui manquent aujourd'hui A la Ilongrie et
la Transilvanie. En formant de ce qui est en desa du Balkan, c'est-et-dire de la
Valachie, Albanie, la Grece, la Mor& eLl'Archipel une souveraineté en faveur
du P-ce Constantin 11, fils du Gd. Duc de Russie et l'établissant à Constantinople,
on éviterait la rettnion de l'Empire Grec à l'Ampire Russe, que la politique autri-
chienne n'aurait pu admettre."
St. Priest, din Constantinople 16 Februare 1782 (1).
In 1783 Iuliü se mal' propuse impärtirea «pletrintei» asta-fela
«L'invasion de la Turquie est facile A exécuter par les deux puissances qui
la menacent et ce ne doit pa q étre l'affaire d'une carnpagne si le G. S. n'est
pas secouru. Le partage de cet Empire, doit done 6tre le but qu'elles se sont
proposé et on estime que les raisons de convenance le détermineront ainsi
qu'II va être expliqué.
«La Russie aura dans son lot la Moldavie jusqu'au Danube, les Tartares
d'Oczakow, la petite Tartarie, la Crimée, et il n'est pas hors de vraisemblance
de eroire que dans la suite, la Circassie, la Georgie, et la majeure partie du
pays entre la mer Noire et la mer Caspienne, ne passent sous la domina-
tion de cette puissance ainsi que le commerce de la Perse, de l'Inde et de
l'Asie.
«L'Empereur aura pour sa part tout le pays, depuis le Danube jusqu'A Cons-
tantinople et la Méditerranée, ce qui comprend la Valachie, la Bulgarie, la
Servie, la Romanie, la Livadie et la Morée.» (lIurm. Vol. II, supl. J, pag. 28.
Ve41 in anexit douä alte proiecte asemenea).

(1) 'litem. Vol. U, supl.

 ISTORIA ROMINILORt 207

XXVII.

lar(0 a facerea Consulatelora.

Amfi v'équtil insistenta pusa de Rusia pentru a dobándi recunúsce-
rea luI Lascaroff ca agent]) ala sëü pentru cele douè provinciI romane.
In 15 Iuniti st. n., 1782, Laroche, secretarulti lul Caragia, serie Minis-
trulul franceza de Vergennes, ca deja e stabilitù la Bucuresci
rusesctl ea,' acesta se pregatesce a numi vice-consulI prin diferitele
scale din Bugiac si din ambele principate Moldova si Muntenia.
La linea anului 1782 Rusia Mlocuesce pre Sergiil Lascaroff In con-
sulatulil din Principate prin leant Severinti (1), care cu mai multa ener-

(1) Fermanula Padiphului dal-A Voivodulii din Moldova acela din Muntenia
§i cReg PasiI din Oczakov, Bender ì Hotin. ordonându-le a da onorurile cu-
venite ConsululuT general é pentru Principatele danubiane Iwan Severin,
Decembrie 1782.
(Din Archiva Coe. Reg. din Viena.)

Traduction littérale du Ferman qui accompagne le Béral.

Contenu du Toura du SuWrit Abdul Harald Han, fils du Sultan Ahmed Han
toujours vietorieux.
«Commandement hnpérial adressé aux Paellas d'Oczacoff, de Bender, et de
Chotin, à tous les juges et leurs vicaires, qui se trouvent dans les trois Pro-
vinces ci-dessous specifiées, et aux Princes de la Moldavie et de la Valachie.
«Soit notoire A. Vous ci-dessus mentionnés après que mon présent Comman-
dement Impérial Vous sera parvenu, comme quoi le plus illustre parmi les
Grands de la Nation Chrétienne, l'Envoyé de la Cour de Russie, résidant au-
prês de ma Sublime Porte, Chevalier de Bulhaszow (dont la fin soit hereuse)
ayant notifié A ma Sublime Porte, par un mémoire muni de son cachet, que
le noble Russe Assesseur Serge Lascaroff, qui par un Bérat Impérial avoit
été fait consul général pour vaguer aux affaires des marchands et passagers
Russes qui vont et viennent, tant par terre et mer, que par des fleuves, dans
les provinces de la Bessarabie, Valachie et Moldavie, qui selon qu'il a été
convenu résident en Boucharest pouvoit toutes les fois qu'il le croiroit né-
cessaire pour les affaires du commerce aller et résider à lassi et en général
dans tel autre endroit que ce soit de ces trois Provinces, sans que personne
puisse l'en empêcher, venoit d'être rappelé par sa cour pour être employé
ailleurs, et qui sa place étant restée vacante, il avoit été donné le Bérat Im-
périal, portant que le conseiller de cour Im an Severin, Noble Russe, avoit
été conformément au Traité et de la manière de son prédécesseur, fait A la
place de cc dernier, consul général clans les susdites trois provinces de la
208 V. A. tRECHIX

gie deck Lascaroff, sh agite Principatele i pre cre0n1 contra Turciel.

Am v6c,lutil ea Austria nu intarc,lie a cere si. aib5, §i ea consulil 1n
Principate. In Junio 1782 se lapse scirea In BucurescI, cä, o sä soséscà
curênda dela Viena und felil de Consulil, sub titlu de «secretara au-
licü
Ace16 cine-va este Raicevicl (2) Raguzeanula «ci-devant secrétaire
du Prince de Valachie déposé. Cet homme est déjh arrivé à Bu-
charest. Des lettres de Raguse disent qu'il y a écrit que rEmpereur
ravait nommé son Consul dans les trois provinces. Quoiqu'il en soit,
rinternonce n'a point fait demande d'un Bérat pour ce prétendu
consul (3).»

manii.re ci-dessus spécifiée, a demandé Lui soit donné un commande-

ment Imperial pour que le dit Noble Russe conformément au sacré Bérat,
(fui lui a été accord6, puisse entrer en fonction de son consulat, que contre
le contenu du Bérat on ne lui fasse la moindro molestie ; qu'on ne s'ingere
point dans les affaires, qui regardent son consulat, et que toutes les fois
trouvera nécessaire, par rapport aux affaires du commerce de son consulat,
Waller ou derneurer avec sa suite dans tel endroit que ce puisse étre des
susdits lieux, qu'on ne lui fasse aucun obstacle. En conséquence de quoi, mon
présent commendement Impérial Lui a été accordé afin qu'il puisse entrer en
fonction de sa charge de la manière ci-dessul spécifiée. Et j'ordonne que
quand le consul arrivera avec le présent commandement Impérial, Vous
ci-dessus nommés devez Vous comporter selon son contenu au quel on doit
obéir. C'est ce que Vous devez savoir et prker foi à ce singne sacré. Donn6
Constantinopole au commencement de la lune Iafer l'an 1197. C'est it dire
vers la fin du Décembre 1782. (Vomg vedé maT departe modulg cum Ivang
Severing a fostg primitg la BucurescT).
(1) «Avec le titre de Secrétaire aulique actuel de la Cour Impériale et Ro-
yale serait envoyé pour protéger et diriger le nouveau commerce qu'on
se proposerait d'ouvrir à la faveur des cours du Danube, du Sireth et du
Nicster ; mame déjà un Vaisseau nouvellement construit est parti de Vienne
avec une riche cargaison en manufactures de l'Autriche pour Kilia-Nova, oil
l'on établira un comptoir. Un second, chargé de vins et d'eaux-de-vie de
la Georgic, suivra de prés ce premier pour la même destination. Le tout sera
réparti delà, tant pour Cherson, où il y aura un autre comptoir, ainsi que pour
Constantinople. Nous ignorons au reste jusqu'à présent si la mission de ce
quelqu'un sus mentionné est avouée ou non par la Porte Ottomane, ce qui
no laisse pas de nous embarrasser.»
(9) VegT despre RaicevicT ce (lice Sultzer in opera sa despre Principate. Sultzer
fosta rivalula si competitorula luI Raicevidt la Consulatula austriaca, de aceea fla cam
maltratézil.
(3) Hum. Tom. II, supl. T. Doc. 34. VecIT vi actele din Tom. VII relativo.
 IgtORIA R0MANILOR6 c209

Introducerea lui RaicevicI ca agentù' comercialil alCi AustrieI nu prea

a fostù lesne primitd de DomnitoriI Principatelorti.

Temerea care oprise pe Turd de a primi lnfiintarea de Consulate

In téra românä, fusese legitimataindat'A cu sosirea lul Lascaroff. Acesta
devenise centrula de gravitare alCi utuloril boerilora. Sal6nele nouluI
agentù fur& mereil pline de acestia. Lucrulil lncepu a displacé Dom-
nitorilortl i ti vomù vedé intrandù In luptä fátisd cu ambi'l agentI
rusescù i austriacù.

XXVIII.

Mazilirea lu,i ConstantinaMoru2i. Alexandra Mavrocordatfi

Deli-Bey.

Incuragiatù In primele momente de resistinta TurcieI de a primi

pe Lascavoff, Constantin Moruzi avu ocasiune de a li nemultämitO
si de purtarea acestuia In Prineipate, de intrigele ce tesea Cu boo-
rimea.
Rusia nemultämitd i dlnsa de Constantinù Moruzi, intriga la Con-
stantinopole, pentru mazilirea luI, sub cuvIntil, cá Domnitorulti Moldo-
veI a primitil eel' pre Lascaroff In MO.
In curêndù aceste intrigi vorù dobAndi resultatula urmdritù. Dup'd
4 anl i cateva lunI de domnie, Constaniinti Moruzi se vede mazilita.
St: Priest in nota trimisd la Versailles cu data : Constantinopole 10
IuliO st. noù 1782, vestesce mazilirea luI ConstantinO Moruzi, dupd in-
trigele RusieI (1).
In loculil lui C. Moruzi P6rta numesce Domnù pre Alex. Mavro-

(1) «Le Prince de Moldavie vient d'avoir sa &position. Je ne sais encore si elle
est volontaire. On soupgonne ici qu'ayant assez mal regu à Jassy le Sr Las-
karow, l'envoyé de Russie s'en sera plaint et qu'on y aura fait droit en ré-
voquant le Prince pour profiter de l'occasion d'annuler l'accord entre les deux
Puissances, oft la Porte s'est engagée à laisser les Princes en place leur vie
durant s'ils se conduisent bien. Le successeur est fils du Prince Constantin
Mauro Cordato, qui fut tué au commencement de la guerre derniére contre
/es Russes.»
Istorla Romaniloril de V. A. Urechill. 14
210 V. A. 1311tChti

cordatil, feclorula lui Const. Mavrocordatti. Acestil. Domnitorti purtd,

In unele serien i numele de Deli-Bey. Dräghici esplicä acéstä pore-
flindil-cä «era furiosti si neastimpératti.»
Scurta domnie a acestuia, Dräghicl o Imple numal Cu plimbärile
típtilü prin ()rasa, ducendtt falanga dupà el, ca sä batä la WO pro
mOcelaril si brutarii, cari vindeatt marfä rea, séti cu cumpene strambe.
Pe t6tO qiva Domnitorula arunca care de One si de carne pe ulite
pentru pedépsa neguttitorilorti abätutI. «Deci, orI cand esia Deli-Bey
In tiptilti, vedeal säräzimea anablandO dupti dinsulti cu cardulti sä
agonisésca ceva.»
Décä, este sä, credeinti pre DräghicI, apoi nu numai negutátorii In-
selatorl aveati sä tremure de frica lul Deli-bey, ci si diferiii slujbasi,
carI cutezata sä ja niel mäcaril o para mità pe cilt Limpù domni
Deli-Bey Alex. Mayrocorclatti.
Dar acesta nu fäcea tréba boerimei. De aceea el intrigará, prin con-
sulul si e probabilti si prin agentulti Raicevici.
DrAgbici spune, cà boerii ati Indemnatil pre negutAtori sà proteste
contra proceclArilorti Domnitorului fat& cu ei. NegutAtoril declarà,
sub niel o amenintare nu vorti mai continua comerciulti
Sprijinindu-se pe reclamatiunea negutOtoriloril, boerii ducti o campanie
energicii, contra Domnitorulul.
AcestO räsboiti tainicti purtatti de boeri contra lui Alex. Mavrocordatil
este ajutatti si de conflictulti Domnitorului cu RaicevicI agentulti
austriacti.

Intre mésurile administrative luate de Alexandru Mayrocordatti, se

cuvine a aminti cele urmäteire :
1. Evreii fuseserä scosi din sate de Grigorie Alex. Ghica Inca' din
prima domnie i asemenea la a 2-a, opriti fiindti de a lua mosiI In
arendä orl a tine cArciume, din causä cä Ingenuchiati satele cu Incär-
cAtura datoriilorti pe bèuturl.
Aceste mésuri le conservase si C, Moruzi (1),
Venindil Domntt nog Alex. Mavrocordatti, EvreiI sperà a dobandi dela
(t) Vecy Arch. Rom. T. II, pag. 181.
 iSTORIA RUMANILOR6

elú revocarea dispositiuniloril de prohibitiune a stabilirei lora prin sato

Domnitorulil trimite cererea lorù la Divanulti tereI si boerii divanistl
presentézA la 24 Noembre 1782 anafora cätre Domnitoril, prin care
facil istoriculü acesteI mesurI importante administrative si economice
si propunil DomnitoruluI mentinerea eI in interesulti säteniloril (1).
Domnitoruhl Alex. Constantinti Mavrocordatil pune asupra acesteI
anaforale in 28 Noembre acelasi anil, resolutiunea urmätére :
Domnia mea voimti ca tog sà aibä 1inite i dreptate in té,ra
acesta si de catre nime viclenit1 i jtifuitY sil nu fie, pentru aceea Domnia mea
hottirimrt, ca jidovif ettfl se allii in Ora acésta, stí locuiascrt prin tArgurr, dupti
cum sunt asedatT cu dreptate caute aliveriu1ù lorti ; iar prin satele
OreT niel de cum s'A nu fie volnicT a locui, niel a face alisveristt en vinc,tare
de b6utura i oranarir prin sate, cgcï cu viclenie Ii pagubescil i pfuesdi (pe
locuitorr), inttirindu-se acéstrt anafora cu a n6strrt domnéscti pecete.»

Cestiunea opriril Evreilorü de a locui prin sate a remasil pânà astaqI

la ordinea cpleI, dar nu se cuvine a-i da alte esplicatiunI, cum s'aft
Incercatù chiar In c,lilele néstre uniI din Evrei, voindti sá probeze Eu-
ropei, c5, Românil sunt capabili de persecutiuni religiése. As1dc,11. ca §i
acum 100 anI inderatil, cestiunea Evreiloril era o cestiune economicä
socialä çi chnd boeril DivanuluI lul Alex. Constantinil Mavrocordatil (2),
carI aveati personalmente de castigatil din arendarea cárciumiloril si
mosiiloril la Evrel, propunil el Irisa mesura prohibitivä, istoricula are
ocasiune plAcutä si destulti de rara, de a läuda acéstä, faptä a boe-
Hora' divanistI.
2) 0 altil mesurä totù de naturä ec onomicä a fostil desfiintarea vol-
nitilorü de horiled, adec5, de rachiil distilatil din bucate.
In Maiii 1783 mal mulp locuitori cera' DomnitoruluI voie sä fac5,
nite, pe cândil alg locuitorl s'ají jàluitù luI Alex. Mavrocordatil i ati

Ve41 anexa dup., Arch. Rom., Tom. II, pag. 179-182.

BoeriT Divanulul luI Alex. Constantina Mavrocordatd de la inceputula anuluT 1783
sunt Marele Logof. Dimitrie Sturdza, marele Logof. Constantina RoseLil, Vorn. Nieolae
Roseta, Vorn. Niculache Canta, Vorn. Gh. Sturdza, Vorn. Lascarache Roseta, Hatmanula
Constantina Roseta, Vorn. Iancu Caragea, Post. Alexie Misoglu, Vist. MateT Canta si Ba-
nula Nicolae Balsa.
212 V. A. TIRECHIR

cerutt sä nu se facd velnite, cädi este lipsd de päne, Domnitorult con-

la Mitropolie nu numal pe boeriI divanistI, dar si pre unil din
fosti1 divanistl (1) si le ordond sd-I supura referatt de cele ce \Tort
crede de cuviintd In cestiune.
Adunarea acésta, 6re-cum extraordinark resolvd lntreba,rea cerAndia
desfiintarea si a velniteldril existente, «ca sä, se clesrdcli-Scineze cu to-
tult o rëutate ca acésta din pdmintult nostru.» Boeril amintesct cum
locuitoriI cdp'étândt mat bunt prett pe bucate la velnite, ca sä, aibd
dreptult d'a le vinde la acestea, turner apd prin gropile uncle pästrat
bucatele de le stricat, &del sub Domnia anteriérd, a luI Moruzi, nu-
mal bucatele stricate puteat fi vIndute la velnite. De aci urma lipsa
de bucate In térd. Boeril mai constatä, 6, nu este o pagubd pentru
säteant de a nu bea horilea «fiindt-cd In locult horilcel aice se face
rachit, care este si cea mal bunä b6uturä decät horilca, c5,c1 se
lace din pede, prune, din tescovine, din drojdiile vinulul i din
vinult ce se stricd si nu este bunt de Mutt (2).»
3. 0 altä Mésurä, luatd sub Domnia lul Alex. Mavrocordatt privesce
stirpirea botilort din t6rd. Domnit rult rov6c5, Divanult prin
Domnéscd sd-I propund mésurile prin car se p6te stêrpi hotil, carI se
ar'étaser5, In prirra-véra anuluI 1783, In rn, m6ril mare. BoeriI adunän-
du-se propunt Domnitorulul o specie de nizamg, pe care Domnitorult,
In 24 Mait 1783; dupd doué dile lit aprobä IntocmaI. Prin Intaiult
punctt alù acestui nizamt boeriI cert pedépsa cu spanzurät6re a tu-
tulort hotilort doveditI ca. at Moult ucidere «spre veghiarea si al-
tora. CA'cl pedépsa morteI Inteleptesce i Mir-Al-16a, pre ceI maI multI.»
Prin punctult alù doilea se dispune, ca furii de vite si de alte fur-
tusagurl mari, la prima data sä pliltésca tòtä paguba i sä, sufere In-
chis6re In temnitä, cerandu-se cu bätaia dupä, vinovätie. Dupà acésta
säi, se trécd fapta lntr'o anumità condicd i apoI sä, se elibereze pe
cbezdsie. La cash de recidivä furult va fi bätutil pe tòte stradele Ja-

Asia erail Ioand Canta fostil Logof. mare,Lupuld Costache fosttl mare Vornicrt,Io-
nitA Canta fo9ttl mare Vornicti, Iordache Balsa mare Visternictl, Iancu Canta mare Vis-
ternicii, Iordache Canta Spätaril, Depasti Sp5tartl.
Ve(II anexa dupil, Arch. rom., tom. II, pag, 183-187.
 ISTORIA ROMANILORO 213

silord i apoI data pe und timpti la grepa ocnet Iar chndd si a troia
6r5, va fi prinsti ca furd, boeriI Gerd sa fie pedepsitil Cu múrtea. Gaz-
dele furilord iead aceeas1 pedépsä ca si InsiI furiI. Satele unde se In-
tòmpla o hotie, set' ucidere, sunt constituite réspunc,lételre, décä nu aflä
pe furl séd ucigasI.
Printr'acestd nizamti boeriI divanistI Isi constitue und vechid dreptil
senioriald. Niel und säteand nu are vole sä Amble In tell la trebile
luI deck munitil de und biletti de identitate, numitü révasti, dela
stäpAnuld satulul. erad si sate färä de boerl ca stàpâni, ase-
menea rdvase putead fi date In asemenea sate de care preotti,
de vorniceld.
In fine Divanuld cere, ca sä alégä dintre slujitorii tinutulul Orheid
si ald Sorocel, «6'41 orti li de trebuintä» (5menI vrednicI, cu armele
lord i cu zapcil dintre dinsil si acestia unitI cu din Leven(, prin
scirea HatmanuluI, «sä, se rênduiasca pe la locurile unde se va so-
coti de trebuintä, ca prin marafetulti ispravnicilord de pe acolo sä
ble duph talbarI sä-I princrá (1).»

Al. Mavrocordatil n'a fostd mazilitil In urma nemultämirilord boori-

mel, ci din causa energicel sale purtärl in cestiunea infiintarel Con-
sulatulul generala austriacti In pers6na luI RaicevicI.
Ssa. Inregistramd iincA principalele acte cu referintä la acéstä ces-
tiune, atkil din partea lui Caragea cht si a lul Al. Mavrocordatd.
Férte curéncid dupd, sosirea liii Caragea In Bucurescl aflä, cà Aus-
tria, urmilndd In acésta pre Rusia, tine sä alb& si ea und agentil
speciald comerciald In Principate. La 9 Iulie 1782 Caragea serie Vi-
zirului o notä prin care areta, eä RaicevicI, care 7-8 anl fuses° In
serviciuld Jul Ipsilante-Vo4 e und omti rdd, viclénd i intrigantil
dä a Intelege, cä fuga copiilord fostuluI Domnd a fostil tieluit4 de eld.
Dupd, acéstä fugä RaicevicI «s'est echappe' à Vienne», unde nu incelézá
pAnä acuma a aprinde scânteile discordieI si a lntrebuinta totti tim-
puld sdd la instigärI i machinatiunI (2).
Arch. ist. II pag. 187 190, Ve(II anexa la ac6stA pagin.
!Turin. T. VII.
214 V. A. IIRECHIÀ

Pro acestil °mil Austria voesce a-lil numi Consulil generahl In Prin-
cipate, dar «pour no pas exciter tout d'un coup les soupc,ons de la S. F.
se abtine de o cam data de a conferi luí RacevicI altd titlu decal
de «secretara». Raicevici va pleca de la Viena peste vio oece oile
si va veni la Bucuresci, cu misiunea de privighiatorti ali1 navigatiu-
nii pe Dunare si allí afacerilora supusilorti austriaci. Deci, qise Ca-
ragea, tota ca si Consula are a funciona, dupa cum serie luI \rod&
confidentul6 gil din Viena. aCaracterulii urltù si turburatoril alii acestui
°mil, adaoge a serie Caragea catre Viziril, este generalmente cunos-
cutil si de acésta elil a Insciintatil pre Vizirulti, chiar dupä douê lunl
dela sosirea luI In BucurescI. Caragea se tanguesce asemenea si de
purtarea Consult.]lul rusescil Sergiii : «Si la réunion de ces deux
hommes méchants, ici aura effectivement lieu, ils nous donneront tant
d 'affaires que celles de la Province de S. S. Hautesse courront risque
d'être négligés par la.»
E positiva ca N. Caragea se opunea la numirea luI Raicevicl s'i din
causa ca-i scia legaturile 1111 cu Ipsilante, fostulil Doma, si cà nu pu-
tea ignora, ca fostulil Domnù lucra prin Austria, sa-si recapete domnia.
Adevératti ca si Raicevicl, o data sositil la BucurescI tsI face o da-
torie din a gräi WI de Ipsilante «pour faire a cour au successeur» cum
116 acusä si Al. Ipsilante intio conversatiune a sa cu IIerbert, inter-
nuntiulti AustrieI la Constantinopole, din 1782, Septembre. Aceste cu-
vinte vise de Al. Ipsilante nu eratl numai o gluma, ci o credinta
adana a lul, ca numirea lul Raicevicl ca agentil austriacil in Princi-
pate era spre paguba lul si spre paralisarea lui in lucran l ulteri6re
De aceea nu numal Caragea, dar si Al. Ipsilante staruia sa nu se faca
acésta numire.
Intre aceste, la 19 Noembre st. n. 1782, Sultanult1 dete noula be-
ratil catre Principate pentru tnlocuirea Consulului generalil rusescil
Serghie Lascaroff prin Ivan Severin. L'amii adusil mal sue].
Amil adusù mai Indaratil si acte aiétandil réua purtare a lui Raice-
vici In Principate. In curênchl, la reclamatiunile luI Caragea, se adaoga
si ale 'di Al. Alavrocordattá, Domnulti Moldova La inceputulil anului
1783, Raicevici provOca si dobndesce (lela Porta unil fermanil rea-
 ISTORIA ROMiNILORt 215

tivil la lndestularea unora pretinse reclamatiuni a unoril negutatori din

Brasovil.
Reclamärile Domnilora si intervenirea lui Alex. Ipsilante nu impe-
dicii, numirea, In Sept. 1783 a luI Raicevici de agenta cesaro-cräesca
pentru Principate. Kaunitz vestesce acésta lui Herbert. Totusi nu do-
bândesce Herbert Indatä recun6scerea luI PaicevicI. In 12 Octobre
1783 Herbert presintä, Portei recunóscerea lui RaicevicI, cu memo-
riula ce dämil In anexä (1) si prin care Internuntiula lasä a se crede cd
Domnil Cara gea si Alex. Mavrocordata acum nu mai se Impotrivescil
la acésta numire.
In instructiunile secrete date de Kaunitz se spune, cä, cererea recu-
nóscerel lui Raicevici ca consult' generala, o face Austria 1° pe basa
art. 11 din tratatula dela Belgrad, care asimilä pe Austria la nati-
unile cele mai amice, In privinta favorurilortt relative la comercia; 1n-
tre cari lavori cea intAia este de a avé magistrati i protectori natio-
nail ; altt 2-lea pe basa art. 5 dela tratatula de comercifi dela Pasarovitz,
care dä, Austriel dreptil a stabili consulI, vice-consuli i agentl pre-
tutinden1 unde ail si alte natiuni.
Kaunitz se sprijinea pe una tratatil ce nu maI exista. Singuril art.
11 din cela dela Belgrada &idea cererei Austriei 6re-care legitimitate.
Kaunitz prevedea casula cânda Pérta art" ft. r6spunstl, cä nu are dreptfi
sä, impunä Domniloril romanl agenti sträinI. S5', se rfispunclä Portel,
serie Kaunitz, cä, acéstä obiectiune nu-si mai are val6re, de Ore-ce
Pérta a impusa deja untt agenta sträina, pre Gehl rusescil. Kaunitz
consilia sä se facä P6rta sä Intelégä, c5, presinta unui alù doilea agenta
strfiintl la BucurescI, arù. mar modera tocmai pre cela deja admistt
In cererile si pretentiunile
Cat despre Raicevici, Kaunitz adaogd, cä trainda de untl anti si trel
luni la Bucurescl s'a purtatil asia, ca totI se lmpacä cu ela si nu se
p6te invoca contra lul oficiula ce a avuta altä datä pe läng5, Alexan-
dra Ipsilante.
De astä-datä isbutesce Herbert. La 16 Octobre 1783, cand deja nu
mai era Caragea Domna Munteniei, isbutesce Austria sa capete firmana
(1) Veq1 anexa clupA Hurmuzache, T. VI, pag. 40G 40t$,
216 V. A. IIRECHIA

cdträ noultt Domnitorti. M. i.ttu, prin care i se ordonä sá recumiscA

pre Raicevidi de agentù Cesaro-regescil (1).
De abia este recunoscutil ca agenta, i Raicevicl aduce destule greu-
ttitl i Incurcäturl lui Alex. Mavrocordatii. Dämti In anexa o notä, atrà
Domnitortt, prin care, In 7 Noembre 1783, Raicevici relncepe o afa-
cere de delimitare de hotare despre Transilvania, si acus5, pre Dom-
nitorti, cä, permite hotilIcärI comise de Moldoveni In Ardealti.
Apoi In curêndti venindtt insusi dela Bucuresci la Iasi, Raicevici se
OKA' ICIrte uritti cu Alex. Mavrocordattl, asia In at Domnitorulil, o-
fensatil de insolentele agentului, se vede silita a reclama din nott contra
lui la Constantinopole. Dämti In anexä actula de reclamare, care pelte
ar6ta umiliatiunile la cari de acum lnainte att sä fie espusi Domnil
Ord fatä, cu agentii Austriel i aï Rusiel.
In 21 Noembre 1783 Herbert r'éspundendil PorteI, care i-a ar6tatil
plängerile lui Alex. Mavrocordatti, desaproba purtarea lul Raicevicl cu
Vodä si vestesce lucrulit la Viena, dar vestesce si pre Raicevici In 26
Noembre stilt! flat 1783, despre demersula sòä. Intre aceste Raicevicl
suscitéz5, noue conflicte cu Alex. Mavrocordatti, cum se péte vedé lucrulti
din actele ce dämti In anexA. InsolenteuI Raicevidf se opune cu
destu15, demnitate Alex. Mavrocordatü. Amestecultt ce cautä a aduce
In tdrä acesttt agentù austriacti este nepomenitil i provòcä Intetite
reclamatiunI din partea lui Alex. Mavrocordatil. Aceste ImprejurAri nu
vora avé imediate consecinti, dar nu vort lipsi de a ap6sa pänd In 1785,
In cump6na din care va esi actultt de mazilire a lui Alex. Mavrocor-
data, acta ce In 12 Ianuarie 1785 IIerbert se va gräbi sä-ltt anunte
lul Raicevici complimentändu-ltit de isbánd5, contra Domnului : «je vous
fais mes sincères compliments pour étre débarrasse' de cet exfravagant (2).»
Alex. Mavrocordatù resistä, cu energie la atacurile lui Raicevidi, mai
alesù câtil fu la putere, la Constantinopole, protectorula Céti Reiss-
Efendi Ismail. Totusi se crede obligatti a face unele concesiunl fatä,
Cu pretentiunile luI Raicevicl. Asia dete In 9 Martie 1784 untt chrisovti
In faverea comerciantiloril de bol, armeni, supusi Austriei. Acestti
(t Ve(IT firmanula in anexa dupa Ilurrn. T. VII, pg. 408.
(2) Hum. Tom, VII, pag. 429.
 1STORIA ROMKNILORI1 217

chrisovti este de altmintrelea o reinoire a altuI chrisovil datit acelortt

negutätorl de unchiulti lui Alex. Mavrocorclatti, rèposatulti Ioanù Nicolae
Mavrocordata. Proprietaril de mosil tnchiriati pásunate aceloril negu-,
tätorI, apol se intelegeatt Intre ei spre a scumpi acele imar, ha une-orl,
sub cuvintti de protimisù, le luaú din mána unuI negutätorti arendasil
spre a le da altora, care cadeatt prettt maI bunù. Chrisovulti opresce
sub peclépsä asemenea procedimente.
Totil o datä chrisovulti fixézä darea c,lisä a corndritului pentru boa*
negutätorilortt Armeni supusI austriacl la Mg leù §i unti potronicil de
bott i tutti. leú 60 banI de vamil la esportare. Asemenea voril pläti
vita fugitä i opritä in sate, de pripastt ale dol leI. Pentru alte vite
ce vora avé ArmeniI in térä (dará,' de boil de comercitt) vortt
pentru vacl, cal, iepe darea disä Conita, cate 40 aspri de captt de
vitä. Sunt scutitl mânzil i viteii. Vitele ce vora cumpëra la bálcitt
pentru esporta, vortt fi scutite de Conitä de vortt fi esportate panä in
clou6 lunl de la cumpérare.
Pentru can ce präsesca insiI In hergheliile loa'. (1), Armenil nu
vora pläti vamä la exportare in Polonia, dar pentru altI cal i vite
orI-ce alta productù voril cump'éra In téril si le voril exporta, orI vortt
importa, vortt pläti vaina, dupä tarifulti fixatti. Acestil tarifil era pe
basa de 3%.
Chrisovulti hotäresce Inca, cä Armenil negutätorI supusl AustriacI vorti

(1) Hurmuzachi Tom. VII, pag. 417 coprinde chrisovulti in tav6rea neguttitorilora armenT
supusl Austriaa contrasemnatti de marele Visternica Enache Cantacuzina. Ela este pu-
blicata si in opera «Osservazioni storiche naturali e politiche intorno la Valachia e Mol-
davia» publicatä la Neapole in 1788, la pagina 293. Acéstä opera a fosta tradusa in limba
germana cu titlula «Bemerkungen über die Moldau und Valachey in Riicksicht aut Ge-
schichte, Naturprodukte und Politik, Viena 1789.» Mai cunosca o editiune, traducere din
limba italiana' de profesorula Riehl cu «Geschichte, nattirliche Beschaffenheit und
Verfassung der Walachey und Moldau.» tiparita la Strassburg in 1790. Acésta opera este
pana, asad): atribuit5. luI RaicevicI, dar la 1853 Fruttuoso Bocchi a publicat'o la Milano
sub numcle lul Domenico Sestini. Acesta bärbata a visitata ce e dreptula érile mistre
este cunoscuta scriitora despre Orienta, dar nu ne putema pronunta in moda defi-
nitiva, déca ela sét1 RaicevicI este adevératula autora. Opera de care ne ocupama a fosta
tradusa in limba francesa in 1822 si tiparit5', la Paris cu titlula «Voyages en Valachie
et en Moldavie», de Lejeune, professeur de littérature, ex-professeur particulier de S. A.
le Prince de Moldavie. Vecrt i Uricar, T. II, pag. 145,
218 V. A. IIRECRII

avé st plò.téseä, Desetina pe stupl i porci, câte 10 dinarI de bucat6.

ApoI eau Armenilora supu0 Austriad nu se voril puté lua de 'acta.
iTudeckile dintre Armerii i supusil jöreì, vortí avé apela dela 'spray-
niel la Divanulil Domnescil ; In casil când vre-untl supusil Austriactit
ar comite vre-unil delictü, Ispravnici1 volt" puté Incarcera,
pedepsi de a dreptulil, voril trimite la Domnie Indatä, cu ar6tarea
faptel lortl, spre a se puté procede dupA coprinsulti veehilorù tratate
urmate la Constantinopole.
A0a dar prin acesta chrisovil Alex. Mavrocordatil aplica In térA ca-
pitulatiunile PorteI cu Austria. Nu tárliti Pòrta va da firmanil de apli-
care §i a tratatelorti sólo de comerciti, precum maI la vale vornil vedé.
Tótà abilitatea Domnitoriloril de acum Inainte va sta intr'acea,
voy(' elude In practich clispositiunile tratatelorti tncheiate de Turcia cu
vecinft no§tri. Alía, supunêndu-se la taxa de 3°10 pentru vamà, multi
Domnitorl din ambele Principate voril decreta tarife autonome
importultl, orI exportulti unorft articole, orI scutinda, séü fin-
putinéndd taxa vamall
AplicaVunea formal& a tratatuluI de comercia cu Turcia se face prin
firmanulil Portel adresata noultd Doma' alti\téreY Muntenesd,
t.4u, dela finea lul Maja 1784. Acestayi firman(' a fostil comunicatil
lul Alex. Mavrocordatii, Domnulil Moldove1 (I).
(Din; Raceolta dei Trattati e delle princioali con-
venzioni concernenti il commercio e la navigazione
dei sudditi Austriaci negli stati dela Porta Otto-
mana. Viena 1844.)

(1) Firmano rilasciato al Voivoda della Vallacltia, Michele Suizo circa la

disposizione di commorcio per i sudditi e mercanti
Essendochè i bastimenti mercantili della Corte Tedesca, amica e vicina della
Sublime Porta, fin dalla pace di Belgrado hanno commerciato sul Mare Bianco
senza che fosse loro permesso di navigare sul Mar Nero, ora la sudetta Corte
ci ha pure richiesto, per mezzo del suo Ministro Residente presso la Nostra
Sublime Porta, il di cui fine sia felice, di permetter loro amichevolmente, che
possano entrare coi loro bastimenti tanto dai fiumi riel Mar Nero, e da (pesto
nel Bianco, come viceversa. Per essere quindi compiacente verso la Corte
Imperiale ed avuto riguardo all' antica ainicizia e buona vicinanza, abbiamo
Noi stimato cosa ben fatta, di dare il Nostro permesso e consenso Sultanico,
che in avvenire i mercanti Tedescbi possano esercitare liberamente il loro
commercio per torra, per mare e sui iiumi. A (tuesto scopo fu da parte della
 ISTORIA ROMINILORt 219

XXIX.

Noulaliai i.er ift ala Porfel.

sain GheraI, ln Octobre 1782 abdicase guvernamIntula CrimeeI
pre care Ru§iI pusera mana; Rusia In acela§I timpti baga trupe 1n
Ulirania polona §i printeunil manifestil din 8 Aprile 1783 Incorpora
Crimea, insula Tamanil §i totil Cubanulti (1). Acéstä, Incorporare de te-
ritoril, manifestata cu sgomotti, apta spiritele In Constantinopole In de-
cursulil restuluI anulul 1783. Nu credema necesaril sä aducerna din co-
lectiunea Hurinuzaki i Odobescu actele d'anda sérna de cele ce se petre-
ceati In Divanulii turcescil §i In Constantinopole cu referinta la afacerile
acestea cu Rusia Turcia Inarméza serios. Din Asia sosescil la Dunare
peste 160.000 de o§ten1 Turcl.
Francia Impedeca isbucnirea rasboiuluI lndemnandil pe Turcl la con-

Sublime Porta emanato e consegnato al sudetto Ministro Imperiale un Sinedo

o Documento autentico munito del sigillo, che contiene in otto articoli alcune
disposizioni sul commercio. Ora siccome le promesse contenute nel dette Si-
nedo devono essere indubitamente e necessaremente osservate e rispetate,
nonchè servir° per sempre di norma, fu levata dalla nostra Cancellaria di
Stato una copia autentica, munita del sigillo del Reis-Efendi, tanto del detto
Sinedo, quanto dell' ivi citato Trattato di commercio di Passarovitz e spedita
a Voi, che siete il detto Voivoda acciochè li facciate registrare ambidue,
perche ambidue vengano mantenuti, osservati e presi per norma, dietro cui
avrete a regolare le vostre azioni e il vostro proceder°, osservando scrupo-
losamente le promesse contenutevi riguardo ai mercanti Tedeschi ed evitando
ogni cosa, che potesse eservi contraria. A Tiesto scopo ffi emanato e rilasciato
il presente Supremo Comando, in forza del T'ale vogliamo e ordinamo, che
guando mediante le due annesse copie autentiche sarete venuto a conoscere
gli articoli fissati, si dal detto Sinedo commerciale, come dal Trattato di com-
mercio di Passarovitz, abbiati cura di far registrare le due sudette copie e di
vegliare affma& il loro contenuto venga sempre osservato e presso per norma,
che mettiate scrupolosamente in esecuzione le condizioni espressevi riguardo
ai mercanti Tedeschi, che regoliate dietro a (fuelle le vostre azioni e il vostro
procedere ed evitiate finalmente ogni cosa che possa eservi contraria, ecc. ecc.
Dato a Constantinopoli nel principio della luna di flegeb 1298, cioè verso la
fine Maggio 1784.
Simil copia fu trasmessa al Voivoda della Moldavia Alessandro Maurocordato.
(1) Veql artCwoln (ion de l'Empire Ottoman» par Alr. de Ch6nier, pa. 233 (8°, Paris, 1789).
220 V. A. IIRECIlli

cesiunl pentru a evita realisarea proectelora de Imparpre a Turciel In-

tre Rusia §i Austria. Aceste proecte le-amii fäcutil deja cunoscuta.
Saint-Priest in 25 Tunie 1783 vedea In lncorporarea Crimeel la Ru-
sia proectula lmpërätesel pentru o invasiune ulterichl a imperiulul oto-
mant1(1).
In momentulil cand Rusia pregätea aservirea Crimea Ministrula sétt
din Constantinopole agita §i cestiunea Principatelorti. In e§echierulil po-
liticel muscalescI, erail figurI de greutate cele dou6Principate. Pentru
masca mi§carile din Crimea, MuscaliI, intele0 cu Austriacil, agitati la
Constantinopole afacerile Principateloril. Pe cand Austria In 1782
remonta cavaleria, cumpérandil cal In Principate, Lascaroff, consululti
ruseseti era tare §i mare In Bucuresa casa luI nu se de§erta de boerime
Caragea devenise In curèndti unti instrumenttl In mânile intrigan-
tulul Consula. Ambasadorult1 rusti din Constantinopole, Bulgakof, care
reclama i imputa Porta cá schimbase pe Domnii RomanI contrariti
tratatului dela Kuciuk-Kainargi, dadea lul Caragea cea mal larg5, pro-
tectiune §i pe sub ma.ra Impingea pe Caragea In contra luI Raicevici,
multi Austria
Bulgakof staruia energicti pe lang5, Divanula Turcescti In sensual
memoriuldi presentata PorteI la 16 Noembrie 1782, eu referintà la
respectuld capitulatiunilora Principatelorti (2). Precum v'éc,lurämti
de atuncI din Noemvrie 1782 Francia prin St. Priest Indemna P6rta
sìS primésc5. cererile Rusiet

In 17 Tulle 1783 St. Priest asigurà pre guvernula s'66 din Versail-
les, ca% cu tòte simptomele resbelice elti sperti, c'd pacea nu va fi tur-
burat& (3).

(I) Colect,. Hure., vol. If, supl. I. pag. 26.

Veqf asemenea documentele 40 (pag. 28), 52 (pag. 20), ce dama in anexil.
Veql Mémoire remis â la Porte par l'Envoyé de Russie le 16 Novembre 1782, la pa,
316, etc.
D. de St-Priest dare Atacerile strtiine despre dispositiile PorOT de a
multämi eererile RusieT.
L'internonce imperial a pris la peine de passer chez moi pour me préve-
nir que son (frogman ayant été aujourd'hui à la Porte. le Reys-Effendi lui
 ISTORIA ROMINILORC 221

mire aceste, tocmai atuncI cánd Ministrulq rusesdi din Constan-

ti nopole reclama lntre altele stabilitatea domniilora din Principate, Pòrta
mazilea pre Caragea, sacrificându-la vederilord austriace.
La acéstä, mazilire nu credemil CA a fosta sträina si Alex. Ipsilante (1).
Una momenta' Caragea isbutise sà obtinä dela P6rtä exilula din Con-
stantinopole a lui Ipsilante Impreura cu fiil s61 (2).
Din acesta exila Alex. Ipsilante putu In curénda s5, fad, a fi rechi6mata
la Constantinopole (3).
Spre linea anultd 1783 Ipsilante se agitä din not] c5, clòra va re-
chp'éta domnia munténii. Se documentéz& acéstä miscare cu nota in-
ternuntiultd austriacil Herbert catra Kaunitz (4). Totusl nu isbutesce
Ipsilante, ci Pérta, la instigatiunile luI IIerbert, dà tronula munténa
luI Mich. Draco Sutu, dragomanula eI. St. Priest In raportula s6ii din
17 ha 1783, pretinde cá mazilirea luI Caragea s'a fäcuta pentru
dInsula prea fácea s5, tipe supusiI sé1 si se conducea ca una imbecila (5).
St. Priest serie, ea noula Domnil Mich. Draco este una orna de spirita
hotärlta, iar Ipsilante dice, a Mich. Sutu sat Draco este °Intl de
slab& capacitate. OrI care fie apreciaren Insusirilora noulul Domna ala
Muntenilora, imprejurdrile politice contribuirá ca ela s'ä aibA o domnie
mai lung& deck a fostil a luI Caragea. La Roche este atasatil secre-
tart' si pe läng5, noula Domna Mich. Sutu, lucru de care se felicita
ambasadorulti francesa din Constantinopole. Protectiunea ambasadeI

a dit nettement d'assurer son Ministre que la Porte est déterminée à donner
satisfaction à la Russie dans la réponse eatégorique qu'elle exige ; mais il a
demandé un délai de huit jours pour pouvoir faire admettre la chose au
Muphti et aux principaux gens de loi.
(Hurm. tom. II, supl I, pag. 27.)
Caragea mazilitil rnerse la Constantinopole unde petrecu Cu liniste On& la m6rte.
«Le ci-devant Prince de Valachie a été exile à Rhodes avec ses deux fils, sans autres
motif, que la jalousie qu'ont les Grecs du Fanal de sa fortune et la cupidité des Turcs
pour l'en clépouiller. Il lui faudra acheter son rappel.» Acesta exilit la insula Rodos se
intiunpla iii Septembre 178-2. Hurrn. Tom. II, supl. I, pag. 21. Vedl i Atanasie Conmen
Ipsilante in opullt séù citata, pag. 629.
«L'ex-prince de Valachie et ses fils ont été rappellés de leur exile.» St. Priest ert-
tre afacerile str5ine, in 25 Februarie 1783.
9 Augustil 1783. Ilurim Tom. VI, pag. 404.
Hum. doc. 47, pag. 27.
222 V. A. thEefili

francese In momente and Rusia nu-§I ascunde planula de Impartire

a TurcieI cu Austria, asigura noulul Domna, repetama, o domnie ceva
mal trainica decat cea ce o avusese Caragea.
Negociatiunile luI Bulgakof cu Divanula nu fur& Intrerupte din causa
mazilireI lul Caragea ci continuará, St. Priest merea sta'ruinda pre
langa Divanti, ca elü sá facd concesiunI RusieI spre a evita rasboiula.
Cu asemenea scopa Sultanula emite una noa' Hati§erifa In 1784 la
Inceputula lul Ianuarie st n., adeca la finea anulul 1783d up5, calen-
darula vechia. Dam(' In anexa acesta hatift3eriftt tradusa In limba italiana
In «Osservazioni istoriche, Naturali e Politiche intorno la Valachia e
Moldavia» la pag. 270.
Cuprinsula acestul noa hatiserifa trimisa Domnitorilora Al. Mavro-
cordata alft MoldoveI i Mich. Sutu ala MuntenieI, nu este decat o
repetitiune a dispositiunilora din tratatula dela 1774 (1).
Istoricula Salaberry esplicä causele carI aa' Indemnata pre Divana
sa, semneze noua conventiune cu Muscalil, in virtutea Mafia s'a data
Principatelora acesta noti hati§eriffi, In modu la' urmatora: «Divanula
Intelese (cand Rusia ocupä. Crimeea)anal multa ca orI-când era de
nevoie sä fie domede Turcia In vedere cuymprejurarile, chiar &ea
o notiä transactiune ruinesh i s'ar impune. Imperiula otomana se v6c,lu
cu totula isolata : Impartirea Poloniel, speranta unei noue spoliatiunI,
unja cele treI curtI dela Berlin, Viena i Petersburg In moda de a
asigura acesteia neutralitatea dou6. Perspectiva until tratata
de comercia' cu Rusia, i speranta de a Inlatura influinta AnglieI la
(1) VecjI anexa la acésta pagina. Vag IIurm. Tom. VII, pag. 420. Acesta acta noa fu
semnata la Constantinopole in 8 Ianuarie 1784 st. n. Despre acésta noug, conventiune
serie Chénier : «La guerre paraissoit inévitable à la fin de 1783, lorsque les obstacles, qui
avoient retardé le succès des négociations, furent applanis, et le 8 de Janvier 1784, la
Porte et la Russie signèrent à Constantinopole une convention, qui avoit pour base la
reconnoissance de la suveraineté de l'Impératrice sur la Crimée, l'isle de Taman et le
Cuban; le peuple, auquel, on laissa ignorer les clauses de cette convention, vit revenir
avec plaisir les troupes qu'en avait fait passer sur les frontiéres. La Porte, cependant, bien
loin de renoncer à ses préparatifs, pressa la construction des vaisseaux et la fonte de
l'artillerie; on continua de réparer les places frontiéres; les canonniers, qu'on exerçoit
deux fois la semaine, faisoient toujours de nouveaux progrès; et on fut en Rat, en 1785,
de garnir de canons les batteries et les torts qu'on avoit construits à l'embouchure de la
mer Noiro (pag. 238).
 ISTortIA 1/0mANILORtt 223

curtea de la Petersburg, silird cabinetulft din Versailles sil menajeze pe

Impérätésa i sh Indemne pre Divanil de a negocia In loca de a combate.
Curtea de Londra fu singurd, care cu scoptt de a se rèsbuna In contra
Ec'aterineI II, care refuza sa retnoiasa, tratatulil de comerciù cu dInsa,
se silia sa Impingd pe TurcI de a almea armele. Ambasadorula Ainslie
redige insusI, dice-se, réspunsult1 la manifestula RusieI ; dar Anglia, nu
dedea luI Abdul-Hamid, niel flote, niel ostire. De aceea se semnd noula
tratatil la Constantinopole In 1784, In Ainche-Kavac séti Chioscula
Oglindelortl.
Prin acesttt tratatil se consacril, triumfulti putereI si a suprematieI ru-
sescl i Turcia consimti In moda solemnil la cesiunea Crimeei catre
Ecaterina II. (Pag. 94 i 95).

Alexandra Mavrocordatil (firarulti ).

De abia se promulgase In Prfncipate noultt hatiserift1 din 1784, prin
care din nott P6rta se lega de a nu schimba Domnitoril filrä vinä, ve-
ghétd, i cu t6te acestea Alexandru Alavrocordatil este sacrificatil, precum
arkardma, la fmea anuldi 1784, si Inlocuittt prin vèrulüsèù, iards1 Ale-
xandru Mavrocordatil, actualil dragomanù ahí Portel. In nota internim-
pulla' Herbert cdtre agentultt RaicevicI, din 12 Ianuarie st. noù 1785,
apare liimuritil cá mazilirea Domnitorulul Molciavti a fostil provocatd de
Austria : «Memoriulti ce ti-am comunica-tù cu altd depesä, serie Her-
bert, nu póte deck sd fie contribuitil la acéstd maztlire (1).» Despre
noula Domnd Herbert se exprimd ea este unil omú blândtt «raison-
nable, police' par le long séjour qu'il a fait à Pétersbourg et rompu mente
aux affaires.»
In local noului Doma' la Dragomanatti vine A. Calimacbi.
Parid la sosirea In IasI a noulul Doma' C5,imdcdmia o avu boerultt
Bibica (2).

In altá, notá., din 26 Ianuarie 1785 Herbert dice : «J'esp&re que la déposition de ce fou
de Prince fera adopter par le Di\ an des mesures plus raisonnables.» T. VII, pag. 428.
Vedi Hurm. T. VII, pag. 429. Doc. CCXVIII.
 224 V. A. tIREcini

Manoladle DrägicI In Istoria MoldoveI ice cá noula Domna Alex.

Mavrocordata a fosta cunoscuta sub numele de Firarula (?) «pentru
cd att fugita la Ru§1.»
Acelea§1 familif aprépe cad le aflardma in Divanurile anterhírelora
DomniI sunt §i In Divanula lul Alex. Ioana Mavrocordata. La 1785
Decembre 28, Divanula era compusa din D. Sturdza Ve! Logof. de
téra de josa, N. Roseta Vel Logof. de téra de susa, Lupula Costalii,
Iordache Canta, Lascarache Roseta, N. Bala, VornicI; MateI Canta
Vel Vist., Scarlata Caragea Vel Agá, C. Catargiu Ve! Spätara, C.
Ba§otä, Vel Bana, C. Caragea Vel Comisa, I. Racovitä, Vel Cdmära§a,
M. Costache Vel Pah., Ionitä Roseta Ve! C5'.m., Toma Iamandi Vel Sto!.
Domnia luI Alex. Ioana Mavrocordata Firarula este pre cht scull&
pe at'atil agitata §i nenorocitd.
«Cum s'a suita pe scauna, tke hnpotrivirile elementelorti s'aa res-
bunata pe Ora, serie DräghicI (T. II, pag. 48), mal Antdia o f6mete
din cele maI grele s'a ar'étata cu domnia luI odatä, §i a contenita Cu
dinsa, alt./ doilea, vrajba dintre boierI §i asupririle poporuluI sporeaa
necontenita.»
ca §i cand atAta nu era de ajunsa, incendiile bantuirä Ia0 In mal
multe rênduri. Curtea Domnéscd arsd. Voda se mutä In case private ;
arda §i ele. Se mutä iar in alte case private; asemenea arda. O noud
ardere de case lnchiriate de Domnitora faca cit acum boieriI refuzaa
sd mal dea casele lora cu chirie pentru Domnie. Poporula supranumi
pe nefericitula Domna cu titulatura de «Pirlea Yoda.»
Alex. Mavrocordata puse sa se restaure curtea Domnéscd, dar de
ea nu se folosi, precum maI departe voma vedé.
Agitatiunile §i nenorocirile aceste nu erail unicile cari Ingreuiarä,
scurta Domnie a luI Alex. Mavrocordata. Mal grele sunt pentru térd
pretentiunile sporinde ale luI Raicevid. Acesta inventä, In 1785 o nouä
cestiune : aa lisä a desertorilora.
Se scie c5, multe sate se populaserd In ambele Principate, prin In-
flintare de «sloboclii» din locuitorI immigratI din Ardeala. Raicevid
ceruse deja DomnuluI anteriora Inapoirea acelora locuitorl In Ardeala
sub mime cä sunt desertorI din armatd. Deja In 10 Feb. st. noa 1785
 ISTORIA ROMiNILORO 225

Herbert gratulana pro noulti Domnü de suirea sa, pe tronulti Moldo-

va 116 provocase sa reguleze acésta" cestiune «embronillde par le Prince
de'pose'.» «Ii4elepciunea d-tale, c,lice Herbert DomnitoruluI, va afla so-
lutiunea cu atatil maI lesne, cà noI nu ceremü alta ceva dedit
acea fidelitate cu care noI (Austria) restituirnü MoldoveI «robit», sat*
sclaviI 0gal-a (1).»
De unde veni dificultatea estrad5reI acestorü pretinsl desertorl?
divanisLI era6 interesaV a nu-vi despopula salde si linpingeaü pre
Domnitor6 la resistint5., ce istoria ar fi fost'a multamitti s'o vadà por-
nit5, din tinù sentimentil maI generosil, fie acelü nationalil (c5.61 de-
sertorii erail Romani"), fie acelü umanitaril.
In asemenea stare de lucrurI, Domnitorula Al. I. Mavrocordatü, déca
ceda exigentiloril luI RaicevicI îi fnslrSina simpatia boerilorti ptigu-
bitI In interesele lori, i dédi respingea pretentiunile luI RaicevicI,10
f5,cea din Austria neamicü de temutü, la Constantinopole. Situatiunea
nu era de locil placut5A Iat5, si In acéstä, Imprejurare una din cau-
sele, carI vora explica fuga liii Alexandru Mavrocordatü In Rusia si
abandonarea neasteptatii a tronuluI.
Pe laugh' cestiunea pretinsiloat desertori» maI agitä, RaicevicI
acea a protectiunri i lnlesniriloril de datil pastorilorti Ardeleni, carl
p5.sceati oile lorü In téra. Acést5, cestiune privea maI multi.' pre Dom-
nula Muntenia Herbert pentru a obtine de la Domnulü NIunténa
cele ce voia In ces;tiunea «p5storiloril», nu se sfiia de a insiircina
pro Raicevicl amintésc5., cum Alex. Mavrocorclat alú MoldoveI a
fostil mazilitil, din causd cà a fostù pupal docilti Au8tricI. «L'exemple
de la disgrace da Prince de Moldavie pourra, rendre plus complaisant
Je Prince de Valachie, qui, au besoin, et s'il conlinuait d'étre ré-
A,

tif, vous pourrez insinuer cjuil ne suffit pas de s'assurer la bienveil-

lance de la Russie, mais que pour se soutenir il doit aussi avoir pour

(1) Ifurm. T. VII, pag, 432. In 11 rebr. 1785 Herbert vestesce lui Raicevid conversa-
tiunea ce clii a avutil in Constantinopole cu noul0 Dornnü ain MoldoveT, despre desertori
In 12 Febr. chi aceluiatg agentil instrucOunT despre acéstil. afacere i despre pristorit
ardelent Ved1 anexele duprt lIurm. t. VII, p. 435, 436, 438, 439, 444, 450, 451.
Istoria Romdnilorfi de V. 4. Ureehid, 15
226 y. A. IIRECIII1

nous les ménagements nécessaires, attendu que les deux Cours Im-
périales sont inséparables en toute °hose.»
Aclevrmulil este ea IIerbert recomanda lul RaicevicI intretinerea de
bune relatiunl cu Consululti generalil rusescti Severina. Prin nota de
la 12 Fcbruarie 1785 Herbert serie luI RaicevicI, cá. «exista cca maI
perfecta armonie filtre d. de Bulgakow si mine (Herbert), fundad, pe
ordinele curploril n6strc, pe vechea n6stra cunoscinta si pe 6re-care
analogic in modula nostru de a vedé afacerile. Amfi profitatù de acésta
spre a-I recomanda interesele n6stre (adecù ale Austriel in Priveipate)
s¿i sti serie cu energie In fav6rea nóstra ConsululuI generalil Severinil.»
Se pare cà armonia ce exista intre Herbert si Bulgaliow la Con-
stantinopole, nu prea era identica lntre Itaicevicl i Severinil. Acesta
nu putea vedé cu oeliT buni estinderea influenteI luI ItaicevicI Intre
boierI.
Domnia luI Alexandru Mavrocordatti, agitatä astil-feb.-1' In decursulfi
anuluI 1785, nu este o domnie dela care istoriculil pite astepta do-
cumente constatandil mersuli1 inainte alù t6reI.
Din acésta Domnie clanill, In anexampnele acte ce al' strilbatutil
pana la noI. Intre acelea sobornicescil pentru daniT,
schimburl i vinc,lilti i pentru tigant séma din multe jalbe
ce ni s'al datti, c,lice Alexandru Mavrocorelatil, In acestil chrisova, din
28 Decembrie 1785, si din neconlenite pricinI de judecatI ce sunt
pe hita cjiva la Divantt pentru darla de MOP,4a, de vii, de case, si de
locurI de case i livedi i ancle In care danil locuia numaI
tiuinuitù viclesugil ce se metahirisea de catre ceI maI mulV » Dom-
nitoruhl intelege prih acestil viclesugti eludcrea legel protimisultil
voesce prin chrisovula sëù sobornicescil a Impedica ascmenea abusti.
Divanul6 convocatil la Mitropolie, fiindil de faVa Mitropolitula Gavrilli
archierel aI t6reI, s'a ocupatil de intrebarea acésta, si ají
constatatil, eh se facil daniI de 6meni din starea de »sil si s6raci. In
favórea celorti puternicI chivernisiti, fara sa existe Inruclire, &el nu-
mal prin abaterea dela legea protimisuluI vindù' proprietatI, ascun-
c,16ndil vivderea sub nume de danie. «Ce preVli nu da unti bogatil in-
teresatti de mosie, pentru ca sà gasésca chipil a se face rezep in
 ISTORIA ROMINILORO 227

mosifie altora?» Este cunoseuta sistema acésta si a fosttl practicath

si dupä Regulamentula organicil chiar. Cate mosiI rezeesc aù fostil
desfiintate prin bagarea lntre rezesI a vre-undi strèinù, cump6randa
o particica din mosie, séti prin danii de specia color(' contra caroril
se ridicil Alexandru Mavrocordatil!
Sobornicescult1 chrisovil, In art. 1, 2, 3, 4 reguléza cestiunea Da-
si nu le tneuviintéza deck lntre rude «si Intre ceI de stare
de o potriva si de ekre tad starea la mòntistirI si biseria» Legea pro-
timisulut este Ingräditä cu noue dispositiura, hotarInclu-se publicatiuni
de 6 luni vestibire vêncrére1 unel proprietati, ca ceI In dreptil de pro-
timisù p6t5. rèscump6ra mosia. Mosia amanetata n'o pòte stilpani
lmprumutätorulil ci i pentru vinderea amanetuluI se face publica-
tiune de 6 lunl.
Prin art. 5 si 6 chrisovula se ocupä si de sehimburile de proprie-
tap. Aceste schimburi nu vor6 fi cu calcarea legel protimisult4 §i nu
se voril face deck Cu lnvoirea DomnuluI.
Prin art. 7 m(mastirile sunt oprite a vinde prop. rietRile clobandite
dela titorl iniel le voril puté schimba «fiesee-eum, ci canch:i va ti tre-
buinta de a face vre-unil schimbil» sa fie 11105ie pentru mosie i «sa
se cerceteze Intalil de Mitropolitula téreI si de catre Divanà i gasin-
du-se a fi cu cale si mal de folosil mònastirel, prin lncredintate cer-
cetarI, asIa sa se fac5, iar altmintrelea de se va face sa nu se tie
In séma niel Intr'una chipti.»
Aceste disposithinI se iea6 cu neretroactivitate.
Art. 8 si 9 din soborn. chrisovil cuprinde monstru6se nizamurl rela-
tive la tigant (1) Este o reinoire a chrisòvelora relative la tiganI, ale
luI Greg. Ghica bkranulil i alt ha Gr. Alex. Mica \Todd, de care
mat In urmd am'a vorbittl. Divanulil continua de a opri casatoriile In-
tre molclovanil i tigana i declara nevalabile casatoriile aceste. Copiii
nascutI din asemenea casatoriI sunt considerati tigani ! Niel chiar ti-
ganula i tiganca «iertap» nu potil a contracta unil matrimoniti cu

(1) Deja in 12 Septembre 1785 Domnitorulti dele speciahl chrisovù pentru kiganT.
Veql in bibl. Acaderniei Co(licele No. 35, pag. 119 125.
228 V. A. IIRECHIX

Moldovanù i MoldOvana, i numal la a doua generatiune inträ In cirep-

tulù (art. 7).
Acestil asec,16inintil alt" lui Alex. I. Mavrocordatù convenea boerimiI
multa, de aceea si fu In vig6re pAna Laráiti, ciliar si dupa Regulam.
Organicti. Michaild Sturdza, la 1835, Ojee d. T. Codrescu (1) Fa retipit-
rial i ra tinuti_l In Ola vig6rea, ca lege speciala.
Este de observatil c5, promulgarea acestuI cbrisovù sobornicesca In
forma In care ram analisatil a trebuitil sa Intèmpine dificultar' din
partea Domnitorulul, cadí Divanulil, 116 prov6c5, cu anaforaua sa din
14 Augustù 1785 si Domnitorul'a nu pune resolutiune pe acesta ana-
fora deca In Octobre acelas1 anti. Domnitorulti esplica 6re-cum acésta
Intarc,liere prin resolutiunea pusä, pe anafora c,licênda :
«DupA ce s'ail cetitti analoraua acésta inaintea n6s1rti, sfil1ut-an0
Domnia mea de ama cercetatil i ama socotitil acésta i aftándil socotinta
P. S. S. PilrinteluT Mitropolita si a domniiloril sale velitiloril boierT pentru t6to
acestea ar6tate maT josti f6rte Cu dreptate i spre odihna obstieT, iatti dar &A
Domnia mea incá asemenea cà hotArimt),,si itàrim, ca sà urmeze de acum
inainte si in vecl de catre top' de obste la tc e pe depila', dupre cum se'
coprinde hotilrirea prin anaforaua acésta care s'a intrtritil cu a n6strá domnésca
iscáliturA i pecete. DecT poruncimtl Domnia m a, ca sti se facA i osebitti
nostru chrisovil de intiíriturA pentru t6te acestea, sit tic Intru statornicie de a
pururea in vecT (2).»

Cum se face ea intarirea data fiind6 In Octobre, chrisovulil se pro-

mulga numaI In 28 Decembre 1785? Ne este permisa sà banuima ea
asemenea Intarqiere de cind lunI era In folosulti cui-va. Aiuti ar'étatil
deja cum Grecii venitI cu DomnitoriI cautail sa se faca proprietarl In
téra. Legea protimisulai era o stavila seriósà. Anaforaua Divanulul din
Augustil 1785 Intarea din noti legea protimisuldi i acésta a Irebuitil
sa nu placa strainiloril interesati de a se face proprietarI in Moldova.
De aci amanarile promulgareI chrisovulul sobornicescil.

Uricard T.11, pag. 00. Amti reprodusil in anexii intregd sobornicesculd chrisord dup.
Codicele manuscriptd din bibl. AcaciemieT No. 34, pa. 113-119.
VedI in anexa anaforaua Divanuldi dupdUricard. Tom. IV, pag. 31 si Codicele Man.
ald AcademieI No. 34.
 ISTORIA ROMiNILORti 229

SprijinitI de legea protimisuluI i incuragiatI de chrisovulil dela 28

Decembrie 1785, se pare c5, multl ritizes1 cautar5, recapete mo-
siile clela cumpèratorI cu nerespectulil protimisuluI. NumerOse revendi-
catiuni se faci71 la Divanult1 t6reI, macciril c5, prin chrisovil Alexandru
Ioanti Mavrocorclata avusese precautiunea sä prevad5, neretroactivitatea
dispositiuniloril din chrisovti, adeci, respectula vtnc,liirilorù faccite prin
simulate danil cu schimburl.
Stiiruinta mare a rtizesilortl frustratl In dreptulil loril de protimisil
a trebuitil 5L supere nu numaI pe Grecil abusivii lmproprietaritI, dar
si pre unfi din boerfi pamintenI, carI cu aceiasI metOclii, de cumpë-
rilturl simulate prin &Anil si schimburI 1%4 rotunjiser5, mosiile. De aceea
Divanult1 i Domnitorulti se gindesca si patru lunI duptt promulgarea
cbrisovuluI, la 1 Mait'i 1786, dal) unil anti elirisova care amenintil, pre cel
carI reclam5 prin judecattl mosie, de a fi supusI, candtt judecata va
dovedi nedrépL5. reclamatiunea (pare c5, judecata n'avea s'o facLI cel
interesatl!) nu numal la plata de g161A, dar inc5, «spre pilda altora
batendu-se ca toiege la pírta cure l gospod, sa se tréca numele, acelord vi-
clent intr'ace'sta Domne'sca a Divanului condica ca dupa
aceea sa fie cunoscup sciu(, deirett, sa na li se mca dea ascultare
se'a vre-o marturie, de vora da pentru wl-ce, la care i ca juraminta in
sénia sa nu se tie, ci de apururea sa se socotésca ca nisce émeni de pri-
sosita viclen1 &ep i intocnza't cu tdlharii
POte-se monstruositate mat mare!
Dar atiita, ni - e de ajunsti, chrisovulil mal dispune (si aci se vede
In contra cuI era Indreptatil) cfi: «de, se va intempla vre-unulu dintr'aceia
odluitor) Aci fie la Mania mazililora se'a a negutitorilora se'a la alta
sti se dea in bird ea tera.»
Va sA chat boeril, intre carl i Grecil nu voril fi consideratl ca «a-
colisitori» de mosii, viI, livec,li, iganl, dughenI, ci numai treptele no-
boerite !
Ca dovadii oh' reclamatiunile boerimil relative la propriettlt1 nu
intrail In chrisovulti monstruosti pe care mal susil Ilù analisarttmil, pOte
sta cartea Domn6sc5., cu aceasI data ca i clirisovultl prin care, boerult1
\Task OnofreI, fosta visterniofi, capi.',45, de la Domnitortí si Divana dreptil
230 V. A. IIRECHIÀ

In mo§ia Zagarancea din judetula Ia§I cu paguba mònästirel s-teI Vi-

nerI din Ia§I (1).
Alexandru Ioanti Mavrocordatti, spre multdmirea negreitti a lul Rai-
cevicI reinoesce in 1785 Iunie 14 chrisovultt in favórea negutitorilortt
armenI sup4 austriacI (2).
In privinta negutitoriloril pilminten1 inc5, gdsimil dela acestafg Dom-
nitoril unti chrisova din 1786 Noembrie.
Prin acestil chrisovil insd Domnitorulti pe de o parte recun6sce uncle
scutirl ale negutitoriloril, reinoesce unele din drepturile autonomice ale
bresleI, dar pe de alta supune pre negutitorI la dare de biril cätre
visteric, (ondeara ca prin aris6vele veda se hotdria sd nu fie supcsfratl
de biruld visterid,» voril pläti negutitoril dupä chrisovtí Cate 15 leI
pe anti de fie-care nume, jum'étate la s-tu Gheorghe §i jum6tale la
s-tui Dumitru. Voril mai pldti cale 5 parale rasura la leú pe acéstä
suma. De fie-care dughiand se va maI percepe la slujba ajutorinteI
cdte 25 lel lipscdnie, 20 161 bra§ovenie §i bländrie §i 15 leI bogasieriile
§i ale 14 parale de 104 räsura. Se mal* adaoge negreittl vama de 3%,
cotdritalil câte 60 banI de dugheand pe antä. §i d'arde Catre ora§ti. (3)
Décd tinernù sérnd de scutirile dobändite de Austria pentru negu-
tiltoriI supu§I ai sei, vedema pe acetia privilegiatl §i decI negutäto-
rula romana' in conditiune:maI desavantagiósä. chrisovulä luI
Al. Mavrocordatil este mal putinti protectionistil decht anteriórele chri-
s6ve domnescl §i deck chiar chrisovulti din Septembre 1783 alti pre-
decesoruluI Domnil Al. Constantinti Mavrocordatil. La 1786 s'a infiin-
tatil la Wirldti o fabricd' de sticle (4).
Rufetulil ocneI a ciipétatil de la Al. I. Mavrocordatil ca §i de la
predecesorulil sëù cbris6ve de scutirI.
Din Moldova in cursula domniilorú luI Const. Moruzi si Alex. Ma-
vrocordatil suntemti s'éracl de date scolastice (5). liste neindoiosil Insä,
(1) VecjI Uricara. Tom. XII, pag. 311.
(9) Idem tom. II, pag. 149.
VeclI in anexa aceste dona chrisáve, dupa Uricara, tom. II, pag. 37 si 43.
VecIT chrisovula din Septembrie 1785 si cela din 1783 incOce, dupa Uricara, tom. II,
pag. 172, 175. VOI in an'exa chrisovula ce ama aflata intre doc. Delenilora.
Se scie ca condicele DivanuluI domnesca' din Moldova in numara fOrte mare aa arsil
impreuna. cu Curtea Domndsca la 1827 Iulie 19. NoT amü descoperita totusT cate-va la Mi-
tropolia din IasT, de care, mal alesa pentru inceputula secoluluT XIX, ne vomCt folosi.
 ISTORIA ROMANILORt 231

oh' Alex. Ipsi'ante, cum vomti vedé, apucandtit tronultit MoleloveI la

1785, acesta orI-citt de desilusionatil de nerecunoscinta
a nutrittit vederl Guile §i pentru §c6lele din Moldova. Din nenorocire,
de putintit timpil se va bucura Alex. Ipsilante, c'dcl suntemtit In spre
c,liva a noue rdsbòie intre Ru§I, TurcI §i Austriacl.
Cum cd institutiunea c(51elorti era intrat'd deplintit tntre ale t'éret
In Moldova, se pòte vedé din faptula, cä Logof. Gheorgache In «Con-
dica ce are 'infra sine obiceiti vechia i nog a Prea inaltatilora Donna»
scrisä, in Iatz11 (1762 Noembrie 5), arétd cá§c6lele atit obiceiultit de atf tri-
mite ucenicI, a doua c,li dupti, bobotézd, Impreund cu dasalri, do spunti
Domnitorilortit engornit Acésta se repetia §i la alte sitrbdtorI (1).
Progresulil limbel romdne In cc5le . demonstrd nu numaI di-
verse lucrdrI, earl ati sLrbäluti pand la nol, dar i constatarea co
face Gheorgache, cà chiar de la domnia lul M. \rod& Itacovitd nu se
mal gäsiati deal dintre b6trlinI §i Mae putinl uricarl cunoscti3torI
de limba slavond (2) Din nenorocire, cl6cà dascdlula ct")lest' slavonesct
nu mal pune la craciunil pe unultit ciin ucenicl sá çlicà engomiontit sla-
vonescil, In loculd limbeI slavonescI, alitturea cu limba romanéscii, pii.-
§esce limba elinésch. Gheorgache ne arétd cum a dotta c,ii duptit diva
nascerel nu vine la Curte In Spittäria mare numal dasctillultit romanesctit
cu uceniculti sù, sá died cuvIntare romftnescd, ci se maI presinta,
§i Inch' In prima linie, §i daschliI intäitit §i alCi douilea grecesctit, cart
eI incd punil ucenicI de c,lictit engomiéne In grecesce. De sigurtt' cd
bac§if;m1i1 ce Domnitorultit, prin mana Vistierniculul, dedea dascalilortit
grecI i ucenicilorCi 1°61, era mal mare deal cele date clascaluluI
uceniculul, care grilia romänesce (3).
Din respectulti cultureI generale vomtit avé a reveni In stucliultit nostru
asupra intregeI mi§cdri culturale pentru înlregCi secolultit
Cate-va m'ésuri de edilitate publicd gásimù luate i sub domnia
luI Alex. Ioanti Mavrocordatil.

Letop., tom. III, pag. 309.

Idem, pag. 305.
Cheorgache, Condica obiceiurilora. Letop. III, pag. 305 306.
232 V. A. IIRECIIII

Podurile, adecä, pavelele orasului Iasl i spitalulti SE Spiridontl,

primita (5re-carI Ingrijiri cle la Domnitortt.
In 1784 Iunitt 25, ail arsil palatulti Moldovel din Constantinopole
(Bogdan Serai) si acelil alti féreI Romanescl (Vlah-Serai), carI nu att
mal tosta rezidite, margininclu-se Domnitoril i lntr'acestia si Alex. I.
Mavrocordatil a Inchiria pentru agentii téreI case particulare.

XXXI.

.2116rtea Mitropolitalat Gavrilü (Calintachil). Conflictaî biserica.

Mertea Mitropolitului Gavrilti Calimachil, in 1786 Februarie 20, oca-
sionéza,' avenirea episcopului de Romana la scaunulti metropolitanil.
La acéstä, ocasiune, In istoria bisericel moldovene se petrece untl
evenimentù ce suntemil datorl a nu-16 trece cu vederea. Untl archi-
mandritil grecil de la mtmästirea Barnovslii din IasI «pornindu-se din
iubirea de cinste, Inca la bella riVosatuluI Mitropolitil, a amblattl pu
chipurile ce a pututil Fa se faca edil Mitropolitti (1).»
Iacobil se insinuä, lesne pe langa Domnitorulil grecil i acesta-i pro-
mise mitropolia. Dar tòtä boerimea çi cu episcopI cat sim-
tira intelegerea dintre Iacobtt si Doninitoril, incepur5, cu mare energie
o campanie de resistinta.
Amil arëtatil In urma, cum prin hotarlre sobornicésca si cu carie
de blastemil a tottt clerultt Moldoveanil, s'a fostil opritü ridicarea pe
tronil de Mitropolitil Episcopil in Moldova a vre-unui straintt. Boerii
si biserica arètara DomnitoruluI, cá nu era in opositiunea lortt de a
primi ca Mitropolitä pro grecultt Iacobil, o pornire contra vointel Dom-
nitorulul, ci, cá cereatt numaI respectarea une regularI anieri6re, le-
gata cu strasnica carte de N'astenia. Boerii cerura de Mitropolitil pro
Leonti, episcopultt de Romanil, «a caruia i némulti 81'36 este din ev-
gkenisii paminteni si viata sa, vrésta f¿i vrednicia, in bunù ipolipsis
catre toti, flindil si Girad' alti rt3posa,tulul Mitropolitit»
(I) Notita istoricií din archiva cpiscopiei de Roinantl, apud. Melchisedec, in Cronica
Romanultil i a episcopiei de Itornanii.» Buouresci, 1875, tom II, pag. 128,
 ISTORIA ROMINILORII 233

Iacobù cästigase nu numaI curtea In favOrea sa, ci i patriarchia de

la Constantinopole. De acolo nu lipsira stäruintl i amenintarI cAtre
principaliI boerl din Divana, dar acestia se purtarä bine pAnä In fine.
Patriarchia amenintA s'A refuse egdosisulti obicInuita la alegerea prela-
tilortt tèrel. BoeriI nu tinurä sémä de acésta, i Domnitorula se vèdu
cedeze la stäruintele t'éreI si astil-fela Episcopulti de Romana
Leona, veni la tronuld MoldoveI i SuceveI. Istoriculú Athanasie Comnen
Ipsilante amintesce :

«A inuritti Mitropolitulu Moldo-VlachieL decI Dornnitorula Moldovei Al. I.

Mavrocordata, orna l'ara esperienta i Jara evlavie catre cele sfinte, neluandu
consimtimintula Patriarchulul ecumenicil pune Mitropolitu pe Episcopulu de
Romana si serie Capiehiliaialei Misoglu si spuna Patriarchului, sa serie nou
luI Mitropolitü carie de felicitare. Sinodula a data in scrisa scire PorteT des-
pro acésta fapta neobicInuita si arara din can6ne. Domnitorula a tosta acusatti
si s'a botarita mazilirea la L'a ajutata ceva Capitanù Pasa, indemnata de
Mavroglieni dupa staruinta lui Misoglu. Cu tòte acestea s'ar fi scosa din Dom-
nie, tara indoiala, déca Vizirula nu ar fi fosta si chi mazilita (1).»

Coniliclulti cu Patriarchia iea 'o fas á acutä. Misoglu bänuinchl c5, Si-
nodultI ccumenicil protest6z5, contra alegereI Mitropolitului Leona, la
Indemnulil lui Samuilti, archiepiscopulil EfesuluI, ba cà acesta fu ciliar
autorulil actuluI de acusare ahl lul Mavrocordatil c5.tre PCrt5,, cliel-
tui 300 pungl de bani impärtite la demnitariI Divanulul si isbuti, la
marea nepacere a PatriarchuluI si a Sinodulul, s'A fie isgonitù archicp.
EfesuluI, din Constantinopole la eparchia lul.
Cum °A Sinodulil era agitata, flinciti cumpëratil de grecul6 Iacoba,
dela münästirea Barnovslii, se vede si din amestecula zarafuluI Pe-
tral:e din Constantinopole In miscarea archiep. Samuili1 ala EfesuluI.
Pctrache agita si In faverea familieI Moruzi, s'ajunga la Domnie (2).
OVTICae: b Mokao6kazEuç Zrtv bMrco-Oc'evarell; 5Aki4rimIpoç luoivvou Almopoxop;ATo,,
túç altpriY.TO ;tal fin 204E6).0.64r: El; TeL Xtopiç rx;oaty To5 oixourevoto5 flatpteepxou p.etahitet.
Tbv Tuip.civov 111Tp6TCOX:10 tjç 310)3rAECK, %al Tpelfet ,c(;) 111Eankoo, Km/me-tape:e tou, yec
tìtj ¶4) Ilwrptclprg rpecirg coyzecrittx6v. 66yo,loç toiTcrlyvg &aove:fi:atoo xect
Tcap& .mv6voc rATO6 rproo, nurf.ev T pu tp o v er6yptv ti ç 1-16peuv. Itavraop.'rN b 1tÇ WA't li-
Trapucia01 riwa:ç TOO. etc. (pag. 643) din opultilui Atan. Comnen Ipsilante (Const. 1870).
Pag. 616, Atan. Conmcn Ipsilante.
234 V. A. 1JRECHIX

Nog Ora ei triumfAtére in lupia contra luI Iacobtl grecuhl, impe-

dicandu-lil de a deveni Mitropolitil, nu putu totusI impedica ca acestil
strginil sá n'ajungh Episcopti. Mavrocordatti i cu al sei, earl lua. -
seed banl de la Iacobtl, nu vorti sá restitue sumele primite si dar gt1.-
sesca cu cale, ca in loculil 16satil vacantil de Leonti prin trecerea luI
ca Mitropolitti, sá fie numita de-a-dreptula la episcopia de Romang mi-
tuitorulil ion', strAinulil Iacoba.
Boeril si cu notal Mitropolittl îï Nett din noil datoria impotriv in-
du-se la acésta notia incercare de acare a hotrtrireI sinodale din
1753 (1).
Resisth ta boeriloril si a Mitropolitulul nu sunt tinute in semil de
Domnitoril i astil-fela Iacobtl isbutesce, sá fie Episcopil de Romantl, cu
OVA.' indignatiunea Orel si macartt cá Divanulli propunea alt1 candidaff
anume: archimandritulil Benedictil Egumenult1 mónástirel Rica i iero-
monachulti Ioreslü, dichiulú episcopiel Husiloril. Se pare c5, noulti Mitro-
politù panä. In fine conlucrarea sa la acarea hotarlreI sino-
dale oprindil alegerea Greciloril la scaunele episcopale ale rel', did
sitntirea noulul episcopti de Romanil nu se filcu la Mitropolie si de are
Mitropolitultl, ci la mònästirea Dancu din IasI, miThAstire dintre cele
inchinate.Ipopsifiatorii adec5, sfintitoriI lui Iacobil furá doI archiereI
gred i cu pä.rerea nóstrd de 1.66 trebue sä aclttogima pre 1(1'11gá acestI
doI strAinl si pre unil archiereil românil, Iacobil de la Husl (2).
Vorbinda de avenirea la scaunulil episcopalti. de Romantt a strainulia
Iacobil, inv'etatultl i bunulil Romântl, actualulil Episcopil de Romanti
P. S. Melchisedec, dice oh acesta «era untl aventuraril dela Fanaril, ca-
role lmbrAoattl in haine preotescI c6uta prin lume norocil.» i ceva
mal departe : «Episcopatulti acestuI strAinil a fostil o adevëratä, calami-
tate pe Episcopia Romanuldi cu eparchia el si o rusine pentru biseria
Consecintele aù justificatil In totulil téma cea mare si m'ésurile rigu-
r6se ce ail fostil Mate de Sinodulil Orel contra admitereI
la episcopate. Ne comp tAndil numaI pre sprijintilil moraltt re avea

Vecll Cron ica RomanuluI si a episcopieT de Romanii, tom. II, pag. 123 si 124.
Idem pag. 116 si noti(a istoricl din archiva episcopieI de Romani."' apud Melchisedec.
«Cronica RomanuluI» pag. 123. voi apendice la cronica Ilui1orü, Melchisedec pag. 138.
 ISTORIA ROMANILORt 235

In Fanar5, Iacoba a atrasti in parte-si prin presenturI in obiecte

scumpe iin bani, favelrea Domnuldi si a deosebite peraíne ce aveati
trecere la Curte si pe la boierI. Intre persónele mituite, incepêndil dela
Doma', se gAsescil : o Domnità, o Vornicésà, Visternidl, PostelnicI, Spä-
tarl, IspravnicT, Slugerl, ëtrari, rara i slugi din curtea domnésc5.:
doctorulil, portarulg-bas6 cu cafegi-basa, ciimArasuliä,
psaltulb, diaconulù, grámäticulti (1), etc. Tóte aceste cheltuell nebu-

(1) PtA ce dice despre acésta «Cronica RomanuluY»

«Insemnare de banii ce s'ara fi data de raposatula Episcopti de Romana, la
obrazele arltate mal giosa, dup. arkarea (5menilord riiposatuluI.
Lel
12.000 SA' prepunil luatI de Spht. Costache Caragea, lusa' 10.000 leï, din
50.000 lel ce s'A ntiMita luaV de domnie, din care suma' insusI
VodA ad disti ct aa luatù numaI 40.000 leI, si 2.000 leI ce-aa
prin mana ha' Constantinti biv Vat. de CAmarA.
5.000 Pe care are zapisti de datorie Dum. post. Scarlatti Caragea, pentru
care i s'ati pusil amanetti herghelia rè'posatuluI : iaste prepusa cA
p6te s'a' fie rusfeta acéstA sumh de banl
1.000 IneFele ce s'al dAruita, tij D-sali post. si Dum. Spat.
7.500 Luminatil Domnitil SultaniI, (ing a101 icù sA-I fi data 12.500 leI),
beza und inela zmaragdti de o mie de Id, si o flére de diamantl,
tefaricurI ce i-al mal' data.
2.000 Rusfetti portariuluI Nicodimti ; insA :
500 lel prin pol4a luI Alexandri Vam. ot GA141, cu Kiriacti Ana-
stasiu.
500 leI prin m'Ana luT Stefana Archidiaconti.
1.000 lel' prin mana a insusI rtiposatulta;
MAcarti cA singurti rtiposatula Episcopa ar fi disa ciltril Gram.
Gheorghil, cA ar fi datil 8.000 lel' rusfetti portariuluI Nicodima
tota nu se multtimea, insA Cu una zapisd de datorie ce i-ar fi
data, bezti alto peschisurr ce-al data portAresel'.»
In urmarea acestorti descoperirI, Mitropolitula a imputernicitd cercetarea,
dAndu-I cela mal seriosa caractera : a data o carte de blAstema infricosatù
asupra tuturorti casnicilora iostuluI episcopa, i asupra tuturora celora ce
\Tora fi sciinda ceva asupra originel acesteI datoriI, si nu vora descoperi la
cercetare, cele ce voril fi sciindti despre acésta.
Cercetarea acésta s'a urmatti in Mitropolie, in luna luI Decembrie, in pre-
sirqa a insusI Mitropolitului Leona. S'ati adusti de faVá amploi41 grecI ai luI
Iacova, a nume : fostulti dichiù Monachulù Procopie, Ieromonachulti Sofro-
nie, fostult1 Archidiacona Stefanti, Ieromonachulti Atbanasie, si dupá ce li s'a
cetita cartea de blAsterna a MitropolituluI Leona, ceI dintAl trel al data ur-
mAtérele detaliurl despre intrebuir4area banilora ce constitue datoriile r6mase
asupra Episcopiel de la Iacovd :
236 V. A. IIRECHIX

nesel urcatti la o suma colosahl., peste 100.000 leT (1) pe comptula

«Dupä blästemuld archierescd ce ni s'ad datd, argttimti in frica luT Dum-

neqeti;i prin cugetti curattt märturisimil, precum in jostt aretà :
Cele ce marlurisescil eú Procopie monacha, pro in Dicha
Le
25,000 Mi-ati spusil r6posatulti, prin rostirea cuvintuluI s6O, cà ati dattt
la curtea gospod dupä ce s'a sävérsitti archierett.
10,000 Att dattt altt doilea rinda eändl din poruncil ad fostd adusd la Iast.
15,000 S'ah' mal* data la curtea gospod, cara' banT s'ad trimisti (lupa ce ad
esittt r'éposatuld in eparchic, i s'ad data prin mana hiv cilpitanuluT
de lefegii Constantind Manu, ce este acum vätavtt do crimara.
zapisuld de acéstä suma a rmasil la curte, si nu s'a maT luatti,
bezii und zapistí de 10.000 leI ce ati fostd datti réposatuld la curte,
ca sà plAtéscrt baniT pänil la sfeti Dimitre.
50.000 facti datT la Curte.
2.000 S'A datil rusfetd d-sali Spät. Caragea, prin intima luT Constantinti
vätafti de ca'mara, precum de acestr banT iscalitura re'posatuluI a-
deverézit
500 S'ati datti prin misma mea luT Alexandri vamesti de la GalatT t i-att
trastt 1)010 aice la JasT, la dumne--luT Basa Kiriacd Anastasiu. De
i-ati datti d-sale portarbasa NicodimO, hez altI han' ce i-ati datd
rtiposatult1 cu mAna sa aicea la IasT.
3.000 S'ad dattt peschisd pc la uniT i altiT zahard i cafea, care s'a cum-
p'ératti dela Riga hagi Constantinti i de la Sanduld tovaräsulti
cum si dela Procopie Niti bacal.
«Und césornicil de atta' s'ad dad grämäticuluT alü doilea.
«O citaré datti luT Constantintt vätavd do crtmarä.
«O citaré i tina sala aläge i 50 leT s'ad data luT T6derd Chitäretulti.
«Una sala aläge i und ghermesittl, data popelul Pentelie, la
GalatT.
Und fustanlicti aganbanr viltavuluT Saya ot Tutova.
Subscristt : I1pox67ctog tiova.zòq Irpúrfiv antatoq.
Cele ce mdrurtsesci eü Sofronie Ermonach,A.
«Untt incIti cu piatrà zmaranda, mi-a spusti rilposatuld cIt pretuld luT este
1.000 leT, care, datti märiI sale DomniteT SultaniT. Cum si o 116re cu dia-
manturl, care aceste le-amd dusd impreunä cu vamesulti Ianc Vardalacti, insä
pretuld fleireT nu mi-att spusd r6posatulil cu cât att cumpòrat'o.
«O tabachere baga, cu una inelti do aurtt cu piatrà diamantil, sétt smarandil,
nu .titi minte bine, s'att datil prin m'Ana mea dumi-sale doftoruluT Casttmil.
«O citaré de bindie, i nisce testemelurT bune §i o tabachere baga, s'ati datti
pe§chesti d-sale portariuluT Nicodimtt.
(1) Caleulemdd galbenultrt in valóre de 5 lel veehl , suma cheltuit5. de Iaeobil
se ridia, la 20.000 galbenI austriaei,
 ISTORIA ROMANILORO 237

viitoruluI episcopatti, sum'a care absorbea veniturile EpiscopieI pe le-

cinif de ant Si In adeVéril o a si redusil la cea mai mare miserie.
«Unti fustanlicil de aganbani albA cu rindurI, datiA luI StavorA biv v.
VistierI.
«Una civitü, datù diaconuluI Antonü, de l'aù' dusù tAtAne-stiù, bez banI
ce i-ati data.
Subscrisa : Eurfpovío; lepolLoverzos.
Cele ce inörtirisesc eü Stefanli Archidiaconü.
Lei
500 S'A clattl prin m'Ana mea d-sale portariuluI Nicodimü.
«O pAreche paltale de aura, si 50 le!, s'art datù vorniceseIluI Moruzti.
«Unù césornicil de argintù i tabachere baga, si unti ghermesitù cu
flor'', datti luI Caligi basa.
«Citaren, i tabachert i zarurl, datil domniilorù'-sali ispravni-
citilorti de Romanti.
«S'aü mai dAruitil césórnice, i tabacherI i altele unora i altora,
fiindil-cuí la scrisulil daturilorti acelorü lucrurI aù fostù Neculae
Psaltú : i elti scie anume.
«Una gearü i alte lucrurI dAruitti d-sale sluger. Andonie ot
GalatI, and i-ati botezatil o copilA, care lucrurI le-aü (dusil) An-
tonasil diaconit
«S'aù mai dAruitù protopopilorü i 6menilorli caseI, samillAgen
citarele, i stambolsan.
Subscrisü : Et6cpavw vp(Irriv tipztatá.x.ovw
Din declaratiunea celni de alti patrulea Ieromonachulii Stefanti; carele
se vede cti fuscse grAmAticulti luI lacovil, se vede, cà mortulti Episcoptl a
trimesa la lasI ctrà cApitanulil de lefegn, o sumA de 30 pungI de bani, spre
a se plAti do unù sinetù ce avea terminulti 15 Augustil. Banit aceia ati intratil
In mAna SpAtaruluT, carele a opritù din el. 2.000 lel, din care a urmatil, cti la
terminù nu s'ail pututù plAti banil top' dupti sinettl. Acele 30 pungi de banI se vede
cA aft fostù destinate pentru Vodti ; cAcI Mocha indatA primi dcla Visternicü
scris6re prin care liti intreba, din ordinulti DomnuluI: pentru ce nu plAtesce
bann ? lucha a ordonatil luT Atbanasie serie dupre cum se petrecuse lucrult1
Pe urmA, Tacobti, citindù r6spunsulti, in carele se spunea, cfi bann aceI
2.000 lei opritù de SpAtarulti, s'a resgAnditil, a ruptù scris6rea, dictilidti
gramaticului sA laca alta, in caro s'A nu pomenescA de aceI 2.000 lei opriti
de Spiltariulii, ata aceia suntti «rusfetti», i péte sA audA Vodri,
a luatù rusfetil ; iar SpAtariulti, informAndu-se cA acésta s'a descoperitil dela
dinsulù, va cAd6 in urgia lui, i atuncI, «suntù perdutù !» De aci se vede,
cA SpAtariulti acesta era o pers6nA influentA la curte ; cA Iacolul litt mituise
si pe dinsulti, dar îi maI r6mAsese datora cu acelù resta de 2.000 leI, pe care
si l'a luatù citi insusi, ctiOndu-I in mAnti baria trimisI de facobil desi desti-
natI pentru Mg Din aceia cti in incassarea banilorü acestora este amestecatil
Visterniculii, se vede, cA VodA îT trAsese partea luX din visterie, si Iacobil
238 V. A. URECIIII

Ca sä, pa& a se despAgubi de asemenea chelluell, Taca(' puse ta

t(Ste functiunile episcopale greci si steIrse eparchia in tòie modurile, ti-

r'emäsese datora visteriet De aceea i Visterniculti Domnula se ingrijiaa

de restituirea acelorti banI de Iacobti.
Reproducema insasT declaratia luI Athanasie, data' in Mitropolie la 7 De-
cembrie :
«Fiinda-ca in anula 1786, luna Iunie 5, ea sub-semnatulti am intrata In
serviciti la fericitula slantula Iacoba (1) Episcopula de Romana; i fiinda-ca
al in acelasT anü in luna Octombrie, aù implinita datoria obstésca, i fiinda-
ca elti a r'émasti datora cu o insemnata suma de banI, carT ati rémasti necu-
noscutI unde s'el data, si Hindú-ea a urmata carte de blastemti, ca sul artite
fie-care din 6menir fericitultif ceca ce scie ; i fiindti-ca am fosta intrebata
de pré sfintitulti Mitropolita pentru acésta, in frica luI Dumnedeti si in curata
consciintä marturisima inaintea cerescului Dumnedea si a pré sfintituluT Sta-
pana, ca avé'ndti fericitultt mare nevoie ca sa platésca una sinetù' de treT-decT
de pungI pentru diva de 15 Augusta, si trimit6ndti baniI la lasi in m'Ana Dom-
nuluI Capitana de lefegiI Constantinti, ca sul dea acolo unde elti scia, Dumnealul
Spatariula a Minuta din acer banI douti mii de la Deci neputéndu-se la diva
terminuluI a se plati celo 30 pungI, si hindú intrebata prin scrisére de Dom-
nia sa Visterniculti Domnulti MatheY din ordinulti séle : pentru ce
intardiaz1 cu plata ; mi-a ordinata sa seria re'spunsa in acésta afacere, cum
ca cap banl a trimisa la IasI eral in deajunsù ca sul platésca datoria mentio-
nata; dar s'ají impartita §i la altI creditorI. Pe &Anda ea faceama réspunsula
ar'étamti i despre cele (loa: mil', pe carI le-aa retinuttl D-lur Spatariula,
ela mi-a luata scriscírea din mana si a rupt'o, dicênda, cul arel banT data
rusfeta, si nu trebue sul scie niment, si mal' alesù cä acea scrisére péte sa
fie cunoscuta de Inaltimea sa, si déca D-10 Spatariula s'ar informa de acesta,
ela (Vladica) dicea, ca este perduta ; cae! clarea acestorti banI trebuia sa fie
férte secreta. Aceste sciti, acestea marturisesea inaintea duliovnicesculuT
mea parinte i sfantula Mitropolita, care a tosta rinduita de Inaltimea sa s'a
m'e cerceteze, ca s'a nu cada sub pré greula blastema ala pré sfintieT séle,
Drepta aceea i subscriti cu propria mea mtma. 1786, Decembrie 7.»
'A acodotoq `lepotirivecp:; (2).
(Originalula in Docum. Episc. Rom.)
In fine resumandu-se resultatula cercettirilora, s'a constatata, ca datorielc
luI Iacova provina parte din nisce datoril facute de cla de pe candil era Egu-
mena la Barnovslii, care acum cadeat Una in sarcina EpiscopieT : o suma

Acestil cillugara greca' ~inda pe sacrifurulil Iacobil: felicita i Malta arétii,

elit nu avea niel' o ideie despre moralitatca crestinil : virtutca si viciult1 la dinsulti eratl
identice. (Melchisedec)
Observilmil, cul atâtü declaratia acésta, cAt si anteriòrele art.:tila ale Grecilora sunt
scrise in limba grécui, pentru cul el nu sciart romAnesce. Arétuirile celorrt-l-altI 3 sunt
de atuncI traduce si in romitnesce; iar acéstA ultimA se plistr6vrt numaT in grecesce, de
pe care acum s'a tradusù romAnesce.
 MIAJA Rem.buLaat 239

nèndil pentru sine pttn5, i baniI có1elorù i vinc,16ndil ciliar si pro-

priet6tI ale Episcopiel, In contra legiloril. Fugeail servitorii altarulul
din eparchia luI Iacobtí, care In cotro putea, numai s5, scape de dit-
rile cu care acesta séräoia clerulil!
Intr'o visità a0a çiisà pastorala prin eparchie, dar in realitate pentru
a aduna, In persOn6, noue plocéne, IacolnI se imbolnavi la Focanl si

de 10.'280 leI. Restulti cuprinde halla i obiectele ce a data Iacovti mitä

spre a puté, s'A se faca Episcopti de Romanii. Din banif cheltuitI de elü pen-
tru acesta scopri s'att pututtt constata numal 82.709 leI 114 banY. Att rmasti
*Metí sub btinuialtt mal multe pers6ne, cArora s'ar fi impitrtittl incA suma
de 16.500 lel. Nu s'a pututti constata ce suma se va fi cheltuitti pentru o
multime de obiecte preci6se, i materil de imbracAminte, pentru coe6ne
boierI, presentate de Iacobti, spre a-sl" atrage fav6rea lorti.
itá insemnarea dctaiatä, despre tóte acestea :
«Insemnare de cal* batir era &toril r6posatulti Episcopil inca fiindtt egu-
mena la milnrtstirea Barnovski, si pentru catti sumA de banI ati datti rusfetti,
la deosebite ptirtT, dupä ce s'att chirotonisittt Episcopti, precum in josti arétä.
Lei BanI
1.000 Dumi-sale
1.000 Archimandritulta Ghedeon, ot Barnovski.
1.000 Dumi-sale slugerultd Andone.
1 650 Gramaticulur 1ordache.
1.500 Luf Miser Iane Vardalacti.
1.500 *atrariulti Toma Cozma (1).
360 S6crAI luI Vasilache Theodorti.
500 Suroril portariula
1.500 LuY. Miser Panda Cavacti.
10.280
Cap bani s'ail (lata rifesfeturl la pa'r(1, si s'a0 chellifilii.
50.000 S'A dattt la Domnie.
2.000 D-sali SOL Carage.
1.000 Tij s'A datti inele D-sali post. i D-sati sph't. Car.
2.000 S'att data portariulta Nicodimti.
5.000 Cheltuiala chirotoniel: si cacle si zahilat.
1.000 Cheltuiala la straile r6posatulta si a 6menilorti casa
1.000 Unti engolfti Cu smaragdurY cincI si unti poiasti cu pétrrt verde.
500 Cheltuiala ce-ati filcutti rttposatulil in 30 c;file cAnd l'att adusù la IasI.

(1) Tradip spune, c. Torna-Cosma era de origind Tigand. Poseddridd avere prin
F.4i

servicide fdeute vre-unid Domad fanariotil, eld deveni boerd. Torna-Cosma este ctitoruld
uneI biserici din IasI, in suburbia Pileurarilord, care pand as1ilc1 pórt numele lut lila
este de aseminea ctitoruld MilndstireI Dobrusa din Basarabia.
240 V. A. ITRECITIX

muri la 25 Octobre, dupsá o pà.'storie de 8 lunI fdr5, 5 dile. Poporulti

Véc,lu In acéstà grabnica mòrte pedépsa luI Duinneglet) contra celui care
despretuise cartea de bl'a'stemti a sinoduluI tc'weI si In contra dispo-
sitiunilorti el se acuse episcopil.Dispretul6 natiunel pentru Iacobii se
manifestA si In faptulti, ca nu fu lnmormIntatù. In episcopia de Romanil,
ci la o bisericA din Focsanl si afarà chiar, cum nu era obiceiu16sà
se IngrOpe EpiscopiI.Mai multa tric6, se pare eh* indignatiunea po-
pular5, merse pttnit acolo, ch. cadavrulti lui Iacobil fu desgropat6 si
aruncatù la cttni. Numal pietatea crestinésc5, a unuI necunoscutil a
culesü cadavrul6 si l'a aruncata pe o sandrama, uncle sthtu mal' multe
(lile 111ra sepulturä (1).

2.000 Cheltuiala ce s'A ra'cuti1 la alù doilea taxidil, si la ingroparea

reposatuluT.
1.209 114 Alte cheltuelI mAruntisurI cu deosebitil izvodti.
500 Una billa de aura ce s'atl data VorniceseI lui Moruztisi banl.
16.500 Acel' prin prepusti dap, precum in potrivh
92.989 114 facti.»
«Insemnarea de acele prin prepusil c s'aril fi datil la obraze precum se
cuvintézil de obste :
insà. : Lei
«Milrii sale DomniteISultanii 7 500
«D-sali post. Bibica . 5.000
«D-sali post. Caratze, (lupa analogia luatil fratele Dumisali 2.000
«PortariuluI Nicodinul, hez de ceI ce ail luatO, arï.")tg1 . . . 2.000
16.500
Oscbittl de acéstii ar6tatti sum5, s'ati datil la osebite obraze, harhalurT, florl
cu diainanturY, inele cu diarnanturT, cerceI cu smaragdurI, cincI trahirele cu
mArgAritaruil, briiVirY cu milrgrtritaril, césórnice de aurti si de argintti, ta-
bachere bune, gearinibnle, agambaniI, citarcle, ghermesiturI, boceél5curI,
amílígele (*) i altele, care acca mare cunoscintil p6te cercettIndil sti le [die.»
(1) P. S. Melchisedeal dice, c5, desgroparca luI Iaeob ar fi fusta faeula de o bandrt
de TiltarT, cari praclaù prin Vira de josri i creduserrt ctí. \Toril grtsi m'ere cu acestrt episcopfi.
Cum niciliurT nu Mil-una mentiune de o invasiune dc tiltarT sub domnia luT Al. Mavrocor-
datti, no'f stilruima mal multa' pe lAngit versiunea n6strri.

() EsplicAma cAti-va termenT neusitatT astrtc11. dupc himuririle date de o pers6nrt cu-
noscëtòre in ale vechimeT: Aganbani, alminterea Seraiil: o materie alba tesuta cu argintfi.
o materie de culòre albastru-inchistl. Gearurr: Salurl de prima calitate, tesute
din p'éril de cilmil5 si cu florl cusute cu mAna, provenite din Arabia si din Persia. --
,lam-alaqea: literalü insémnil marfil de Sam (numele loculuT unde se fabric". -- in Asia), o
materie de haine. Harhal: coliete. Trachilele: rnArgele. (Cron. Roman. de Melchisedecti.)
 4,i,10A,,
.
..itp.,

),
mi gi,

ic,Ipnitegaza.

[stoma Rom. V. A. Upechia, Oripalul Academiei )

ALEX. 00AN MAVROCORDAT

'DO MN U MOLDOVE I
1785 - 1786
 I8TOR1it RomiiilLat 241

De episcopulil anticanonica scApA episcopia_de Romani'', dar

nu §i de datoriile marl In carI acela o ltisä. afundat'A §i despre care
In note se potil vedé lucrArile §i cercetarile räcute din ordinea Mitro-
polituluI Leonti, §i In anexa ce punemil la acéstA paginA (1).
Mitropolitula se ocupA nu numai cu regularea stAreI materiale a
EpiscopieI de Romani", ci §i cu regularea administrAreI eI provisorie.
Pe data furl destituitl totI GreciI din Episcopie, clerid §i laid, la
aplausele Ord i, nu ne Indoim, cu tét5. displAcerea Domnitorulta.

XXXII.

Fuga ha, Al. Mavrocordat4 in Rusia.

eAcesta stApanitorii, clice Manolachi DrAghicI, niel o fericire

adusil Ord cAt a domnitO, fàrá numal ostenélit §i duren» (2).
DriighicI n'a documentatil asertiunea luI, dar din cele ce nol
ami1 adusü maI susil, ese tntemeiatA depling acusarea acésta.
Nemulárnirilo crescénde ale téreI de o parte, de allá parte situa-
tiunea totil mai rea, In care se pune la Constantinopole, fad' pre Al. I.
Mavrocordatil s'A IntelégA, cA nu departe este capétulil tristel sale dom-
nil. Ceca-ce cu deosebire amenintA nu numaI domnia, dar i viata luI
Al. I. Mavrocordatil este disgratia In care cade la Constantinopole Reis-
Efendi-Ismail-pa§a, In primele lunl ale anului 1785 (3).
Al. I. Mavrocordatil cAutA, dândú banI MinistruluI rusesctio din Con-

Ve(11 anexa dupri Cronica Romanulut tom. IL pag. 135-138.

Istoria Moldova pag. 49.
D. de Choiseul ditre d. de Vergennes despre pericolulil ce ameninta pc Mavrocor-
data, Domnulti Moldova
Constantinople le 13 Mai 1785.
L'ancien Reis Effendi, Ismail-Paella, d'abord privé de son gouvernement de Bosnie et
ensuite condamné à une prison perpétuelle dans la forteresse de Famagouste, vient d'étre
arrété, et l'ordre de sa mort est parti. On assure que Sam Effendi qui l'avait remplacé
it Belgrade ne tardera pas it éprouver le méme sort et je ne sais si le nouveau Prince
de Moldavie, Maurocordato, pourra échapper au danger d'avoir rem sa fortune du mal-
heureux clout on vent anéantir jusqu'aux dernii.res créatures.
Morin IlondnVorii de V. A. Ureela. 1
242 V. A. tilitC111i

stantinopole, sh-si mentina situatiunea, dar nu isbuti si cheltuéla fu

aprópe zadarnicä. Mai multi bani dadea Alex. Ipsilante!...
Totusi sacrificiile lui b5.nescI 116 apropiara i mal multa de Rusia.
Istoriculü Moldoveanü DraghicI ne spune c5, Al. I. Mavrocordata
Fit-a läsatù tronulil si a fugitil in Rusia si Gà nimeni n'a pututil
afla pOn5, astac,II causa acestei fugiri, uni.1 secreta cunos-
cutti. numal de dinsulil i greil de talmticitü, ca' niel o pricina, poli-
tica nu se arkase care sa-la ameninte, decat boeril fanarioti prepunea
s5, fi simtitil mal Inainte ruperea ce era sa fie Intre 136rt5, cu Peters-
burgulil i ca s'O scape de cursa rasboiulul s6ü de alte r6spunderI
grele ce puteail sa vie asupra sa ca DomniA, a preferitil sà fuga In
Rusia dedil s5, mérg5, la urma sa; mulp Inch talmacescü supositia
acésta cu maI vii temeiuri incredintancla adeca, ch are si corespondinte
secrete cu cabinetulti rusescü si ca* princléndu-se o scris6re de acele
la ambasada turcésca din Petersburg, Firar, indata ce s'a Insciintatil
de tmprejurarl, a trecutil Nistrulù cu mare grábire si in secreta de n'a
siintita nimeni duca lui din orasti panà a doua qi, M'ara. de 4-5
boeri, catre cari s'a destainuitü si le-a incredintatil st5,panirea.» (1)
Laurianü nu 6xplich de loca acésta fug5, si niel n'o amintesce, ci se
marginesce a spune ea in 1785 Pórta depuse pe Alex. Mavrocordatü
din Moldova, denuminclil In loculü luI pe Alex. Ipsilante (2).
Niel o explicatiune nu gasimil In Fotino, iar Athanase Comnen Ipsi-
lante spune, cà la 3 Decembrie 1776 se mazilesce Domnulii Moldovei
Al. L Mavrocordatil si se da domnia fostului Domnil ala Munteniei Alex.
Ipsilante. Mazilirea a fostil voluntarO si s'a rinduitft caimacaml Mol-
dovel inca petrecénclti la Iasi mazilitula Doma". Se pare c5, in urma
ma,z1lirel, ori din téma s'a nu fip chitimatia la Constantinopole
dea indrept5,ri carI, date sai ng date, puteaü sa-1 compromith viata,
sgü pentru a nu rèmane mai multa timpü In tér5, ca maza', se ho-
tarl «inplanda vigilenta caimacamilonl» sä fuga in Rusia (3). Din vor-
Istoria MoldoveT, IaT, 1857. Totn. II, pag. 48-59.
Istoria Rornânilorü. Bueuresei, 1873, pag. 664.
Veql Analele AcademicI Ilometne, seria II. Tom. II, 1879 80. Paz. :)33. Mili ce qice
AtItanasie Comnen Ipsilante :
«Alex. Mavrecordatü a fugar' in Rusia de bunil voie mazîIitì, dupri. ce a in-
 iStORIA ROMAN1LOR8 '243

bele luI Athanasie Comnen mal resultA, cä Domnitorula mazlliLù r6-

mane sub privegherea caimacamilort.
Si Ins4 Dräghicl spune mal departe, cä «totl boeriI aA rémasil in-
frico§atI cum voril rèspunde la Pértä, pentru vinovatia DomnuluI, apu-
andu-1 de ce rail làsatù sà fug5, din térä.» (1) De acea boeril vorti
trimite arzil la Constantinopole spre a se justifica, spunéndil eä.
In secretula acesteI fapte. Pórta, In imprejurArile politice in caro se
aria, primi de bune explicatiunile
Acele ImprejurárI politice erail In adevèril amenintät6re. Comitele
de Férrières Sanveboeuf sosinda la Constantinopole In 1785, la Int6r-
cerca luI din calkorie In Persia, aflä, In acéstä, capitalá, ved rAsboiulti
nu va intarlia de a isbucni Intre Rusia §i Turcia. In Ianuarie 1786
o fregatä ruséscä inträ in timpula nopteI In Bosfora, l'Ora ca gardele dela
ceráti sá bage de sémä, §i a doua çli TurciI se gäsira In fata unul vasil
rusescú, care putea sá fi adustt chiar §i trupe pânä, In portula capitalei
-Turcien Divanula se tângui de acésta MinistruluI rusescil, iar acesta
se märgini a explica faptula icêndù, cA din causa ceteI, comandantula
vasulul n'a bägatil de sérnä unde-li.1 duceail, curentele. La Constanti-
nopole insä, se fOcu convingerea, cá Muscalil potti intr'o buná dirni-
nétO a se gasi cu flota loril In Constantinopole i a bombarda Ora;iulil.

§elatti pe Caimacama din 1a0', lutinda qi banl multI, printre care §i sumele
ce se cuvinca sA, rè'inânä pentru Ipsilante (Domnula cela urintitoril) din A.ja-
torinta §i din alte dar): ce elü Mavrocordatti) apucase a stringe cu
pare ....»
«La 3 Septe,mbre mazilindu-se Domnulti MoldoveT Alex. Ioanù Alavrocor
Doinnia s'a datti fostulul Doma' ala Valachiel Alex. Ipsilante. Cu t6te
cti birulú OreT era numal de pungT 134 i le! 30, totu§T pentru Domnio lp-
silante a data marT sume si extraordinare darurT SultanuluT i ViziruluT, cuin
luT Reis Ketab Ata Bey, apr6pe 4000 de pungi. N'ar fi domnitti, déca nu
i-arti fi luatti pe nedreptil i cu sila ViziriT §i altiT pe fie-care anti maT multa
de 300 pungT, dupti ce pentru rechitimarea din exila a datti 600 pungT, in
cht (luT Ipsilante) nu maT rtimasil bani.
«DécIi insti ar fi sciutti cti se va declara rilsboitl, ar fi pltititti sil nu dom-
néseä. !»
(Al/tan. Co»lnen Ipsitante, pag. 647)
(1) Venindil scire ((le fuga liti lpsilan te) la Constanlinopole capuchehaialele Steranit buida
Misoglu si Manolo Arghiropolo, ,ginerele doctorulta Luca din Salonic, furli aruncati in tem-
Uita la Mogyur Aga.
(Alh«n«sie Confiten Ipsilante)
244 V. A. MECHli

Acesti) faptì, venial Cu pupa duph publicarea manifestulul Ecate-

rineI (1) trebuia sd fie agitatti nu numai pe Turcil din Constantino-
pole, dar si mica curte din Iasi i sà fi contribuita la fuga lui Al. I.
Mavrocordatil, mulit bänuittI de Divanulf.1 turcesca pentru relatitmile
lui secrete cu Rusia si attita combatutil de pairiarcliie si de sinoclulti
bisericei grecescl.

XXXIII.

N. Caragea doninesce cu frica de r&cdle.

Sà ne intércemil, trecênclti de la Iasi la Bucuresci, spre a cerceta
mai de aprúpe si din respectulil administratiunel interne, domnia, de
care in moda mal in generalti ne-amtt ocupattl, a lui Nicolae Caragea.
Sà frunzärimil din vrafula de documente inedite ce dämti in anexä
pentru scurta domnie a lul Caragea, spre a vedé lntru &ail Munte-
nia, care avusese until bunú administratoril i stapänitorii In Al. Ipsi-
lante, continurt evolutiunea sa spre progresti si culturä.
Alai 'nainte de tOte amintim, crt noulü Domnitorti fusese ridicattí
clomnie din o familie noutt fanariotä.
NeavCndtt de ajunsil bani, a ordonatti. Divanului Alunténil sa adune
crrabnicti o dare extraordinarà de chte 10 lei de cash. Asemene or_
dine trämise Inca din Constantinopole, aflä o seriésä resistintä intre
boieri i Caragea fu silifi a se multami numaI cu 6 lei de casä. A-
céstä dare dete 600.000 lei, earl se trämiser5, lui Caragea. Floriantt
Arontt amintinda acestil factü, mal adaog5. i informatiunea, cd Cara-
gea aduse cu sinesI, din Constantinopole, «o sumä mare de strainl
ciírora data cele mal multe slujbe ale t'éreI». (2)
Despre domnia lui N. Caragea Laurianil nu qice alta deck ea a
fticutii marl' estorsiunl de ba,ni, earl adusti. detronarea.
In Dionisie Potino nu aflämil decttt abia Inregistratrt domnia
N. Caragea (3).
(I) Vedl anexa dupilUricara, tom. VI, pac). 62.
Manuala de Istoria Prineip. RomemieT.13ueuresei 8 1839.
Trad. de Sion Tom. 11, pa. 173.
 ISTORIA ROMANILORO 245

Spicuinda condicele do documente ale scurtei lul DomniI, af15.ma fap-

tele urm5.t6re maI momentòse :
1. Nemultamirea erescénda a Ora ap6sat5. sub stòrcerile luI Ca-
ragea se exprima din ce In ce maI cu Intetire vi in locurI publico.
Atuncl N. Caragea dote una pitad'. Domnesca oprinda conversatiunile
politice In Calivenele,. Este Cu data din Septembrie 1, anula 1782 vi
e in cuprinderea urmat6re :
Nicolae C. Caragea V. V.
«D-ta Vel Aga, amil luatü Domnia mea insciiiAarc cum cri pe la Cahvendtle
din BucurescT sedti 6menif la musaverea i vorbescil multe felurimI de
lialturf carl nu li se cade, pentru care ama poruncitil Domnia-luI Vol SIAL
dar mal vértosù Domniel téle itf scriemù, ca unulti ce D-ta aT zabitlicuM
in liluntrultt tárguluT, sit poruncescI strasnica ccloril ce ini priIvilliT de cali-
venele, cit de acum inainte sri nu se cutcze a mal îngidui inAuntru calive-
nolcloril pre nimenI sit faca vorNi de Domnie, pentru Devlettl pontru alte
havadisurf, die' de vornti audi, nu vomil cauta niel \Toma cerca p...e cela cc
ati flicuta verba aceea, ce insusT pre ceI ce tina ealivenelele if OM it pedepsi
strasnicil. Si pentru ca sit scie de acésta mai dinainte, a le ar61 cit avemii
a oradui spionI inteadinsil pentru acésta si de vomil gAsi ea' totil nu s'ati
parasitti i iar'cisI se urméz'ci, sit scie cit noi amü esita din p6catulti pedopsolor5
Cu artitarea cc le facemti mar inainte. Tolco pis. Gvdm. 1782 Sept I. (1).

Totti-odata Caragea iea mi.'surI de a impedica orI ce tntrunirI de

n6pte, prin alta pitaca cu aceeavI dat5,, catre marele SpAtara vi marele
Aga, ca sf1. vestésed obvtia, cit dupa ce bate toba de straja de sera ni-
menI sit nu maf Amble prin orava ['ara de casa de neurnitä, nevoie
In acela casa orl-cine ar fi (cc:artesana sa de ajara, sel fie datorift a
anibla ea felinarit numai &ea are nevoie a ambla sa fie datorec
a respunde strajnieului r'espantiaydza.»
Domnitorula ordona s'a fie arestati top' col fart felinara i in casa
de recidiva,' sä fie aduvl inaintea Domnitorulul spre a-vi da sema (2).
Nu numal vorbele prin cahvenele le opria N. Caragea ci i relatiunile
Orig. documenta este in proprietatea n(pstrii. NI3. S'a serisCt asemene i la Vd
Sp tarCt.
Oond. Dotnnescil, No. 9. Ara. &gula
246 V. A. IIRECHIÀ

boerimel Cu sträin'étatea. Asia elù pedepsia greil pe Toma Calinescu,

punea s6-1i1 bará In velégil si apoI sä-16 esile la Znagovil ca turburá-
toril si amestecdtoril i mai virtosil dusmanti cAcl a cutezatù
pttisi peste hotariä.. . .

8ta actele relative

Cartea de suryltinnidca a lu Toma Calinescu, din 1782 Septembre 2.
«De vreme co Torna CAlinescu biv vätafti za Paharniciel, cu netrebnicie si
multä obrAznicie indri-isni de a pov6tui si a pune la càï rele cu sfaturt Indo-
arte i cu lesnire des'évérsirea relelorù urmärt pe frate-sM cela
Mihat Cälinescu, intát a se face läsätoril de patria sa si a fugi färä scirea Dom-
niet mele la plírtI sträine, mat vêrtosil cä. incä poruncitq era de a fi zäticnittl,
iar chi cu ale sale netrebnice päreri, ulü facu a fi rgá urmiltorti de se ari.ltä
cu impotrivire la buna orinduialä obläduiret Véret si-16 Mar a fi cu nesupu-
nere, la ale cAruia rele urmärt dupä pravilä, cu tati dreptatea este a se pe-
depsi cu relspunderea de viatá, &Uf cu a lora rea urmare, se putea da pildti
si la altt pämintent Si de aceea dupà dreptti, vrednict sunt de a lua indoitá
pedépsä, mat virtosti cà fácêndua la sLiv6rsirea acesteT role urmärt, de a
ciíruia märturie dcte incrt mal 'nainte intrebatù fiinclü numitulá Torna, nu nu-
mat cá a tägtiduitii acestea tac si n'a vrutil sä ne spue in ce chipa i pentru
co a 'Muta una ca acésta, ci îucá cu obräznicie indrásnindu-se a grifitti Cu
graiù neinfranatti cAtre oránduitt velitt boi.árT. Dreptù acea dar, pentru
tòte ale luT netrebnice urrnärT, ca unula ce se aflä a fi unù netrebnicti, tur-
burglorg i amesteceitorg i mas!, vértosg dumang qi de r'e:g voitorg la linistita huna
petrecere a obstiet, dupä dreptil fost'arnù hotaritifft a-t respläti cu rspunderea
de viatä, dar pentru hatirulti a multora obraze ce mijlocirá i pentru mila
b6trâneteloril mamet brui, iatä, it micsorämil pedépsa si in locult1 r6punerea
vietet, cu Divantt hotärimil, cà batendu-se in vilégg, spre a se face pildä de
inv6tAturä, tuturoril celorilt asemene lut, s'a.' se trimitä, la Znagovïr sàsécrá acolo
la inchis6re in tati vremea vie0t lut. 1782, Septembre 2 (1).
Alta carte din 1782.
Augustii 25 etitre Egumenulti de Znagovù s. primése6 in mUilstire sub
pazä pe surgunituld Mincu sin &Alinéala, care 111 de scirea i invoirea Dom-
niet «ad epichirisitg faptei de vinovcitie, feiréndu-se fugarig i lasiltorii patria ha

(1) La Oct. 12, 1782 Vodg N. Caragea, ii iart. cu resolutia pusrt pe jaiba mamei lora
Maria Cillinescu. Ea se acusa a ea e vinovata, e atuncT «bietultl copili1, l'a adusil in
lltuntru, nesocotindil a fi o gresa16,» (Fila 38, com./. No. 9.)
 ISTORIA ROMINILORII 247

cu t6te c i si nu iasei din Patria iar elil cu nesupunere,

fcïrd de Domnésca sloboclenie ai fugiti2 facendii infelaciune viclene
Pedépsa Ii cra maI mare «dar noI milostivindu-ne asupra bartmetelora
rugticiunile mameï sale, Ha orinduimti la osinda surgliiunliculuI sub paza
ZnagovuluI.»
nil duce la mantistire zapciulti spättirescti.

Pentru a opri esirea din térà a Mora nemultämitI, carI ara fi pututa
duce reclamatiura peste hotare, Caragea Infiintâ «pilsusula» i dä cir-
culari la vAtasiI de fruntaril prin carp legate, din 1782 Iulie 31, cAtre
jud. VAIcea, Gorja çi Meheding, sà nu lase vätasiI de plaiurl a trece
nimenl fàrà de révasa i päuù, niel in colo niel in cóce.
Sti dea de stire Domniel ce °ma a intrattl In térà.
Ét5, circulara:
«Fiinda-cti nizamuld margind si ale intreirilorti Ore este o trail din cele
si mai dintaiti la datoria n6strtt, care ne silesce pururea diva i n6ptca
a ingriji ca sä fie bine przitä ; de accea multe felurI de poruncI v'ama data
cu ponturT i pov6tuirI pe larga, ca pe tóte drumurile mail si mid ce treat
prin plaig si la fiesI-care potecä sr avetl potecasI aeplint, carI stt nu lip-
séscA mrcarti una césil din locula de pazti, ci sti se afle gata la piciorti
cu arme diva i nóptea, panr,-ï. va veni vremea schimbatuluI, ea sti intro
cci ee sunt de Alicia i pentru ca sti putetY imprna tóte drumurile i pote-
cile eke are plaiulti. De aceea sunt rinduitI acum potecasI mar multi* de-
ck eraa in alte vremi maI inainte. Asijderea anatt scristi si ispravnicilorti
judetulul ca sr, v cerco de avetI la Vito trcbuinci6sele locurI paznieT
or6nduitI, si de päzesca aceï or(,,nduitI cum se cade séti lipsesca duptt
alte trebuintI, mrcara cit ispravnicil dupti, r'éti näravulti lora, earl sunt obis-
nuitI oil a diafendefsi orI a nu cerceta lucrurile cum se cado, ne-ati rtispunsil
cti suntetI urintitorI.poruncilorti i cä päziti marginea cum se cade, eu num6-
rulti de potecasT trebuinciosl la fie-care locti, dar Domnia mea ne artittindu-no
ntidejclea numaI inteacésta, nu ama lipsitti precum niel lipsima, a vt; cer-
ceta insi-ne Domnia mea, osebita, in t6tri, vremea, prin felurI de alte mijléce
ce avemti j chiar pc la potecile trimittmdil cerctitorI, amti
cate-va din potecl dupil la unele plaiurI devenite färti de paznicI,
potecasiI ceï rinduitI duptt alto trebf i angariI, pentru care ftictmdti strâns6re
vprú trebui ca sti dea séma pentru ce nu sunt paznicil potecasI dupti po-
runcä, pe la aceste potecI? Ati r6spunsti spro indreptare, cä nu potil ajunge
potecasiI, fiinda trirnii uniI dupti v6nata pentru plocóne, dupti pàstràvï, dupti
248 V. A. URECH1X

smeura sa adune si la alte ca d'alde acestea, lueru care Domnia mea nu le

aveamti porunea dath. de acestea niel le voimti, ci inch' cu totulti le-amil
dicatti. DecI acésta no-att adusti la mare turburare, cum sa ye cutezaV a ra-
dica potecasiI din tréba Domnésca, (lela paza piaiuriiorú i sä-1 trimeteV
umble dupä smeura i dupä vênaturI pentru plocòne? Pentru ce voY nu sun-
tcÇT ? Pentru ca sà vg faceV ciocoi interesele véstre, a tedmite pes-
chesuri inc6ce i ineolo, risipitI elmeniI din slujba potecilortl sä re'mae plaiultt
deschistt. Sa seip (lar, ca de astä(II inainte de voiti maI auqi ca nu v'aff pa-
rasittl i faceV fa'orämarea órnenilorti pentru vinaturI, zmeura, pastravI
d'alde astea cu nume de plocéne pentru cutare boerl séti pentru prietenil
vostri, orI din sinesl séti din porunea ca V-ati scristi cutare boerti te-
mt,sndu-te mal multii de frica aceluI obraztt decát de urgia n6strä, te-aI cu-
tezatti i radicanda pe poteeasI si pe plaiasl, aü lipsitù vre-unil din poted si
art facuttl cal de pupil eusurti la paza hotaruluT vomti tramite de te
va ridica i filed aqI maI face altà cercetare mar multti te vomti pedepsi in-
susI acolo in plaiù, cu repunere de viata, si nu te va puté ajuta si a te scapa
nimenea. Acestea scristi i intr'alte rindurI i v'amti artitatti, cA pe-
dépsa la vina pazif marginel este mórtea, dar v'éc1êndu-v8 ea in capulti vostru
pesemne a intratti ca. acestea sunt numai infricosarI, amt.' hotaritti cu adevtiratil
a face in faptä acésta ce n'anatt voittt pang acum a o face, fiindti-ca nu mai
putemti suferi ale v6stre cusururl. i asia atuncea numaI vA vetI inviIta cum
sa slujitT la porunca DomnuluI si ce felti sa" paziV nizamulti margineI. lata
acum deosebitti de acestea maI trimestl de iznéva ponturI pe largtt
pentru nizamulti margineI. Acésta ! 1783, Genarie 10 (1).

Ca sä pétä, trece peste hotard logofetelul6 Lupulil, la AugustiA 1782,

1i fabric& 1nsu0 unil pasugt
Din acéstä causä, la 1782 Augusta 13 logofetelulil Lupulù o trä-
misil la ocnä, ca «plastograplalü unorfc isedlituri pe rè'veqit de drumit» cz-tre
faptä este egala cu acea de «ealpuzang ». Lupula v.oise cu acestil rd-
vasù de drumil sA fugä in Ardealú, cAcI Voda llg urmäria pentru
maltratase nisce locuitort
Niel pe Turd nu-1 läsa voiosù N. Caragea sä intre In Ora. Con-
formil nizamuluI, N. Caragea scrie cäpitanilorti dela Dui-area, in 1782
Decembre 9, 20 cärtI legate, prin earl le imputà, c6 nu pazescü bine
marginea §i cä, pentru mitei lasä Turd sA intre In térä, contra niza-
(1) Condica No. 9,
 ISTORIA ROM ANILORO 249

muluI dobòndittl, «de care sunteti vinovatf kind la mirte.» De voril ltisa
s5, maI trécd Turd pe interesú orI din bicisnicia lora, «cu pedepese
de mórte te vontA pedepsi Bra de niel unit' fehl de milostivire.»
Cutezarea de a se opune la ordinele Domnitoruldi era In adev6rti
grea pedepsita sub N. Caragea. Étd unù pitacti care dovedesce acesta:
Pitacti eatrel Vel Arma0 s'a' pòrte prin targtt pe Curcea paredlalndii, cu doT
eimenT din satulia Miigura (V1a§ca) ce sunt la inchisóre, ekT s'ati impotrivitù'
la porunca domnieT §i aú sAritil de al bàtutü pe copilulg din casd. Purtttn-
du-T prin targil sa le strige vina, ca de obiceiti, i apoT cu zapciù harnicil sa-I
ducti la satultt lorti unde stt-I pedepsésca cu bàtaie la WO eke una sutil de
toege in fata copiluluT de cas'a Witutil. 1783, Ghenarie 13. (1)

O curi6s6 catagrafie face N. Caragea cu scopil de a opri portulil

de arme, uniforme §i «caiafete» nelegan §i märginincla de la arme
pre orl-cine nu apaqinea regulatil la o brésra, °V&A,. Téma de micArI
§i r6smirite nu este str5in5, §i la acéstä porunca domn6sc5., in cuprin-
derea urm5,t6re

Carte cettre Vel Spat. i Vel Aga. 1783, Febr. 14.

«CinstitT i credincio§iT hoer! Domniel mele, Domnia ta Vol Spatard Dom-
nia ta Vel aga i tuturortí zapciilorü marl §i mid din breslele DomnieT méle, ve
Mown(' Domnia mea scire, cà vointa DomnieT mele pururea §i intru tóte
pornità ea sä-§T gilséscA fie-ce brash': orinduiala sa, care s'a se §i pazéscti ne-
strtimutatil, flindt trebuintil de a se face §i Catagrafia aicT in ora§ultt DomnieT
mole BucurescI, amü poruncitù Domnia mea de le-amil datil pecetluirT do la
Visteria DomnieT mele pe la tòte breslele Domniel méle cum i pe la altele
pentru ca sä fie cunoscutT §i sciutT ceT ce se Oa in slujba Domnescil §i a
iar cel-laltT totT dupà coprinderea ponturiloril ce vi s'ail data sit intre
In orinduelile ce sunt poruncite acolo. Iar pentru neferiT, tufecciT i deliT in
curtea DomnieT mele amti poruncittt de li data sineturI de la Cámara
Don-miel mele, fie-cilruia pe chipult1 st;i1, cum §i neferilorti arnrtutT din brésla
SpätArieT §i Agiel indt anal poruncitil de li datil asemene sineturT ale D-tre,
spre adeverintg ea se allá in slujbil. Acum dar, de vreme ce ne-amil însciin-
atá mea, cum ea multT din ceT cc li-se adapa gândulú, sea de a face
fapte rele §i bliIstemtitiT,* sétt a se apt.ra de dajde cu viclqugù, se imbracä

(1) Condica No. 11.

250 V. A. IJRECHIX

cu port(' ca neforiT din curte, sat din breslele DomnieT vóstre, adecà cu malo-
tole, cu poturT, purtiinclti §i arme, pentru ca sí nu fie cunoseutI eti nu so
al% intr'acéstä slujbä, §i cu acésta pricinuescti, intAitt necinste osta§iloril Dom-
nescT, ca se aflä asemenea cu din§iT 6menT notrebnicT, alti doilea pricinuesett
§i fapte netrebnice §i viclelugurr §1 alte multe nenorocirT, cari§i niel intr'una
chipti nu sunt suferite DomnieT mele. Iatä de isn6vä inteadinsti §i Cu mare strä§-
nicie v poruncimrt, ea intaiti sä, ar'étatT acéstä poruncä la t6te breslele Dum-
ne-v6stre sä o vaqä, pentru ca sä seie fie-care neferti, slit tie sinetulti
dinsuld in t6tä vremea, §i a§Ta sil se6tetT pristavti, ca sá publieitT porunca
DomnieT mele in totil ora§ultt BucurescT, sä, scie fiesce-carele, cä aveT stra§-
nicrt poruneä a face mare cercetare §i pre orT-care vetl afla fat% de acestù
felti de sinetil, care sä asemene cu chipulti luT, avetT §i poruncä' §i voie,
verT arnrtutti, verT päminténti, verT slugti boeréscrt, verT m6nristiréscii,
pe earl' vetT grtsi in sinetti a nu fi osta§ti Domneseti dintr'aceste treT breslo
§i a purta chiafetti de osta§ti, sa-T Waft' hainele, luatT armele §i cl-ta Vol
Spätarti po unulti ea acela, ca unti nesupusil porunceT DomnieT mele, stia §i
facT surgunti, unde veT gäsi cu cale, dupit starea ficsce-ctiruia, fro' de a maT
a§tepta altä porunca dela not Ci dar sá scitT hotärittl, cti acésta e vointa de-
stSv6r§itä a DomnieT mole a se urma §i avema sá facemti in multe eltipurT
iscodirT §i cereetarT, pentru ca srt vedema de suntetT urmätorT poruncel, §i de
vomil dovedi eä v'atT purtatti, orT cu lenevie, orl cu hatîrù, sä scitT crt no
voina tulbura 16rte asupra-v i no yeti da pricinrt de a viS dojrtni cu mare
seArbti §i pe zapciiT D-tre ce vorti mitui pe de ace§tia §i iT vorti trece cu
vederea IT vomti pedepsi fórte stra§nicil §i v poruncimti Domnia mea, ca
sä ne datI §i insciintare pc t6tä qiva ce cereettirl açi facutil ? pre ciltl atI
sitti dinteacesta§T chipti ? §i cu ce mijlocti atT st'war§itil porunca DomnieT mole
spre a-T pedepsi ? CrtoT ou hottirire voimtl a se st1v6r§i acéstti poruncti a Dom-
flier mole.»

XXXIV

Cut dele slujbele N. Caragea ?

De unde vine sfiéla i temerea WI N. Caragea In domnia tarei, he'd
din primula momenta ala urclireI s6le pe trona? 6re boerimea pii-
niinténa era t6tá impotriva lui ?
Aronit Florianti ice, ce e dreptula, cà acesta domnitora a adusa
cu sine multi GrecI i c'd le-a data sluibele t6rel. Ne temerna o este
 ISTORIA ROMANILORt 251

0 in Florianti totti vechiulti elisa alù istoricilor5 no0ri : unit domnit

firma nu putea set nu dea slujbele la Greet.
Adev6rulti este insa in documente §i ele ne aró ta slujbele rel, cele
mal multe déca nu tòte, pe manile boerilorti pamintenI(1).
In magistratura nu aflarnil asemene nume str6ine, decat proa pu-
tine i acele de impaminteniti de cal-va ant

(1) Asa in 1782 nu aflarna alte numirl de ispravnicT deck cele urmatúre:
La Prahova : Manolache Cretulescu, in locula cluceruluT Radu Barcaneseu.
Vlasca : Gregorie Greceanu in locula pitaruluT N. Argintoianu.
Saac : Scarlatù' Campineanu biv. Vel Stol. in loculù Capit. Brinier).
Greceanu.
Buza: Iorgake Rusetti in locult1 slug. Greg. Ilrisoscoleo (1).
In anula urmatora 1783 éca ce ispravnicT Alma :
13uzat : Biv. Ve!. Sardara MateT Fiticoianu, dela Mart. 17.
Prahova : Pos. Const. Vacarescu, Mart. 17.
Vlasca : Pitara Armagù, Ghen. 4.
Telcormana: Stoln. Balaceanu, Mart. 11.
Muscelii : Biv. Vel Pah. Anastasie, Ghen. 4.
Argesa : Pah. Prejbeanu, Ghen. 4.
Olta : Slugera Ioniçä Caia, Ghen. 4.
Oita : Medeln. Grigorasco Grecianu, Ghen. 4.
Romanaff : Greg. IIrisoscoleo, Ghen. 4.
Valcea : Pitar Ianache Farcasanu, Ghen. 4.
Dolja : Medeln. Scarlata Iliotu, Ghen. 4.
G orj : Biv Ve! Serd. Antonake, Ghen. 4.
Gorja : Clucera Iordache Paianti, Chen. 4.
MehedintI: Biv. Ve! Stoln. Coste i Ionita Glogoveanu, biv Ve! Stolnieu,
Gben. 4.
In Aprilie 26 1783 altI ispravnicT :
Buza: Vasilache Armasu, in locula SlugeruluT Iordache Ruseta.
Dilmbovita : Raducanu Filipescu, in locula StolniculuT Florescu.
Ill'ova : Ioni Florescu Stoln. in locula Pah. Varlaama.
Telcormana: Medeln. Stef. Vacarescu in locula Medeln. Gligoric.
Argesa : Alecu Cocoräscu in loculù BarbuluT Vacilrescu.
Muscelù : Pitara Dumitrache Perdicaru in locula Caminarului Zaharia.
MehedintI : Serdarti Alex. Farfara in locultt Stoln. Coste.
RomanatT : Clucera Vrusin in locula Pitarultif Farfara.
Oita : Clucera Stan in locula Medeln. Grigorie.
La Iunie 2 léta 1783 se schimbara la Doljg, \Wm, Tcicormanù, Vlasea,
Ilfova i Slam-Ramnicil k2).

Condica No. 9.
Condica No. 9, fila 114, etc.
252 V. A. URECHIÀ

Iata. bocriT judecAtorI, la 1 Aprilie 1783, cu budgetulil

«Catastifil de boieriT rinduitT la depertamenturT unuld de 7 si altulti dc 8
judeciitorr, si la Depertamentulti de criminalionti, aice cum si dela Divanulti
CraioveT i la criminalionti de acolo, i de boieriT epitropi aT cutieT i de ju-
dectitorT ai judeÇclor i 16fa in ce chipa li s'att or6nduitil pro 1 Aprilie, 1783.

Depertanteida, de Opte.

ti. 120 D-16 Div Vol Cluc., Istrati Cretuleseu

60 Medeln., IIristea
70 Dumitrake Breazu
60 » Grigoric Asanti
60 Setrara Constantinti Filipescu
50 George Canal°
50 s s Antontt Fotino
30 Biv 3 log., Ionitit Grecianu (1).
510 Totalti.
Depertameidil de optIt.
Pe lunil
ti. 100 D-la Div Ve! Clucerti, Dumitrake Fotake
90 » » » Pah. Mavrodin
70 Serd., Theodorake Tufl
80 s Biv Ve! Medel., Tanake
60 » » Vasilake
50 Pantazi
50 D. Melitupciu
60 s Al. 2-lea Vist. Alcazi
30 Div 3 log. Negoitti
590 Totalti
Depertament4 de Crintinalionn.
Pe luna
ti. 100 D-16 Biv Vel Pah. Sefendake
100 » » » Stoln., Dumitrake
60 s Medel., Stefanti Vilcarescu
60 s » MihaT Pop escu
50 Slugerti Tigara

(1) In 1782 ()cimbre 1, fusese nurnita la aces10 aDepertamentit», Constantinti Alcazi 131v
Vel Vist cu b5fa de 60 leI pe lun5, 'cond. No. 9, fila 29 verso.)
_
ISTORIA ROMINILORE 253

Pe lun a
60 » N'ist., Millilit5. Greceanu
i-50 » Div Ve! Gramaticti Iordanti.
460 Totalti.
Divanulii Craiove1
Pc lunii
ti. 250 D-luT Biv Vel Bang lanache IIrisoscoleo. CaImacamti.
300 » Div Vel Vorn. Praseov6nu.
90 » Div Ve! Paharnicti Jianu.
90 » » » *tirbet
50 » Slug. &Mat
50 » » Const. Otetelevanu.
50 » Slug. Ionitri Argintoianu.
50 » » Crgsnaru.
70 » Medal. Scarlattt Mott,.
26 » Alti treilea logoftitti cu hartii1.
40 » 4 logofetr.
1.006 Totalti.
Crintirtalionil de Craiova.
Pe lu nit
ti. 40 D-liff Clucerti Barbu Ninescu.
30 » Const. Biv. Ispr. za Curte.
30 « Const. Tirnoveanu Biv 3 loe.
30 » Biv 3 vist. Siilcianu.
10 »Logof. Pu§crtrieT.
140 Tota15
Boerii Epitropiei ob.sfesri.
Pe Nat
ti. 100 D-liff Biv N'el Pall. Vilara.
100 » » » Stoln. Fiilcoianu.
100 » » » » Durnitrache (1.)
100 » » » » Nicolae
30 » I3iv clue. Zab. Burke.
50 » » Vel Val-Ile§ Stefani
30 » » » Vist. Pascalti.
20 » Iordaelie Ceau0 Ciirpini§teanu.
20 » Anastasie GiIrdeseu

(1) Auloralil endicelaT de la 1769-1775

MI V. A. URECH1X

Pe luna
30 D-luI Grigorie Bra§oveanu
20 » Post. Mate! BerendeI
20 » Const. Post. Bambere
20 » Dumitrache Longoti
20 » Ianache Ciubucciu
50 » 4 Log. cu hfirtia.
710 Totalil

Niel el-liar ea judecaltorI la tinuturI nu prea vederat GrecI, orl strAinl

rIndui v.

Judeceitorti jude(eloril (1).

50. R6mnicti. etr. Toma Arionil
¡50. Buz. Modeln. Const. IIrisoseolco.
70. Saac. Vorn. Mate! Cocorescu
50. Prahova. Medeln. Movi1L1
50. Ialomita. Sett-. Mate! CiocArlanil
40. Brovil. Polcovn. Dumitrache
40. Dâmbovita. Pole. Cioranil
50. Vla§ca. Pitartl Dragiinescu
50. Teleormanti. Post. Stamate
60. Musee15. Costake Viitavil
60. Arge§t1. Clue. Stanil BucOnescu
50. 010. $erbanil Post. Plopénu
50. Romanatt 3 Vist. Zetreanu
50. Valcea. Rusiii 3-lea Logoftat
50. Doljti. Polo. DriighicI I3ribeanu
50. Goijil. Pole. Manolache.
50. Mehedintl. Mihaiti StiucA.
870 Totalil ti. pe lunri.

(1) Unele modiflcarl In 1783, Aprilie 20 Miami!:

Slam-ROmnica. atr. Toma Ariona Inlocuita prin Pitarula Alexe
Ialomita. atr. Mate! CiocArlana » » Alexianu
DAmbovi(a. Pole. Ciorana » » Aga Ilrisoscoleo
Wilma. Treti Log. Rusia o o ala cloilea Vist. Praia Bujoreanti
Dolja. Polcovn. Draglaceanu » » Gaianula
Asemenea uncle modificar! la Divanula CraioveT.
Medeln. Scarlata Iliota. .
3-Ica Log. Constantinil T:Irnovcanu la Depertamentula de criminaliona.
 1STORIA ROMANILORt 255

Amd vèçlulù, studiincld organisarea trireI sub Alex. Ipsilante, o& In

BucurescI, pe lang5, tribunalele ordinare, maI judecati unele procese
miel' i Spätaruld si Aga. Sub N. Caragea, pe lâne..5, SpAtarti çi Ag.,..1
se rInduesce câte und anumitti judecátord. Acestia furä, :
Judeciltoril la Spatilrie: Sto!. Alexandru Greceanu, Cu 1éf de 100 leT; §i
Pah. Cocorescu judecritora la Agie, cu 90 le! léfa' pe lunri.
In Divanulti OreI, la 1783, afrAmd de asemenea mal mult1 boerI
pdmintenI, ca Logof. Dudesculd, Banuld Pana', Filipesculü, Ve! Vorn.
Dumitrache Racovitd, Vorn. Stefanti Prascoveanu, Logof. Greg. Bit-
lianu, 13iv Ve! Vist. Scarlatd Greceanu, etc.
Caimacamti Craiovei era pAnii, la 8 Iunie, 1783 Ianake IIrisosco-
leo, iar dela data acesta Vodd rinduesce band pe Dumitrache Chica,
ca : ut6te trebile pazle1 loczdza cate dupa obiceiii se czarina la dregato-
ria d-séle, set se caute prin dumne'-lza (1).»
Repetamd dar, si aci, dà (166, DomniI GrecI aü filcutti multa rt.'.tt
tt,Irilord române, coda de topora In miinile lord a fostd adesea boie-
rimea
Din numele mal susd aduse nu apare osad& informatiunea lul Aron
Florian di, N. Caragea, a adusti cu sinesI o mare multime de rana-
riotI i °A le-a data slujbele Vira E posibi1 cà aceI G recI venitI
cu nould Domnd erad mai multa IntreprinptorI de iraturi, de dttri
indirecte.

XX)CV.

Administra(iunea Teranullí.
In genere, N. Caragea nu-111I pare sil fie fostd und bdrbatil neinte-
ligentd. Eld s'a preocupatd de mersuld tutora institutiunilorti Ora
Iii administratittn,e n'a, Introdusil noutittI, dar a datd energice
prin carI cu ocna i cu bAtaia ameninndil, cerca dela logo-

(1) Condica No. 9, fila 129, in

256 V. A. 1/11ECH1X

fetel, ség grämäticii din judete, le recomanda s pue pe raporturile

ce se trámiteati la centru: locuiri, judetulti (1).
Sii scitT, cg a cäruia scrisóre, orT romAnéseä, orl grecéseä, vomti veth5 f;ti
duprt acésta färä de insemnarea de judetti, de locti, jurdmintù amù irteuttl, in-
tr'aceIrt céstt sä trimitemil sä ridice in hére pe logofëtù sétt grilinatieti ce
ave0 fi aducêndu-lii aiel se va bate la seard §i trimetemü la ocnri, ea cu
acésta sii facemil pildä. ì celorrt-laltI.» 1783. Febr. 28 (2).

De scirtea t6ranulul n'a fostil Caragea indiferentil Avemtl cate-va clis-

positiunl bune de la acestil Domna:
1782. Aug. 13. Circulara la 4 judqe: Ilfovrt, Prahova, Secuenit i Buztiti.
«Ami luatù Domnia mea inseiintare, cum cA uniT din stiipAniT
EgumeniT de pe la mrmilstirl, boerT, archiereT §i altI boerinasl, dupil ce s'art toc-
mita maT dinainte vreme cu uniT din locuitorI de le-art data crAngurT, pridurI
märticineturl, prin a§ed6mintri ea sä le curete, sit le facit 1ive4I de fänete sil
§i le stripiinéseä aceT muneitorT, si eT sii ja numaT dijma dupä ce s'art
ostenitil §i destupatti i le-art curätitil acele locurT cu multä. trua,' panä
le-art adusii la stare de le-art fAcutrt livedT de fati, ...» estimpil proprietariT
mosiilorri ieati de la s'Aten! \Toda ordonä sil se respecte dreptuirt
earT art fileutri currttura, i maT cere §i o statistieä. ar8tAndri anume
«ce moqie? stiipânulií mo§iel ? Cu Indreptarea ce vetT face : curiiturile, ce le-ati
luattit ce ftIntt a fostrt ?

Pentru mersulil agriculturel si In prevedere mai alesil cu exportulil

grtmeloril pentru Constantinopole, Domnulil oblig& pre sätenT a ara, a
ara la timpil i rnultù. (3)
Deja anteriormente Voda ordona.se acésta regula prin 18 car(1 legate la IspravnicT,
ca sa insemneze in car(ile ce tramita catre M S. jude(ula si locula de unde seria.
Decembre 21. Cond. No. 9, fila 52 verso.
Cond. No. 9, fila 93 verso.
17 atril la ispravnicT ca sa puna pe locuitorT sa semene mai de timpuria. Le ordona
ca de la 9-10 Martie viitora, acanda esima din iarna, sil fie scosl siaeniT Cu plugurile
la semënatula de meia, indemnandu-1 si silindu-T sil, are din destula ; iar pentru ceT ce,
nu vara avé s'entinta, mal virtosa carT pana acttm nu se obicInuesca a seména moja
funda fostl inv'étatl numaT cu porumburT, va poruncima sit 11(T D-tre ispravniciloril da-
torT a cauta si orl cu ce mijlocil si de unde ve(T sci sit le gilsi(T negresita, ca
sa nu ramána fara de aratura. 1783, Febr. 13.
Cond. No. 9 fila 82 verso.
ActIsta circulará e repetita in 1783, Martie 2.
 ISTORIA ROMINILOR6 257

In interesulti agricultureI N. Caragea repeti In 3 Aprilie 1783 disposi-

tiunea c5, In Aprilie t6ranulti sa nu fie trust] In judecatI (1).
Asernenea nu eratt niel sub Caragea chi5.matI sateniI In judecata tu
luna Iulie, ca sä-§I [KM cauta de munca campulul (2).
Vacan ta ora i de culesulti viilorti de la 15 Sept.-15 Oct. Niel*
la judecata de judec5.torie judeténa, niel la Divantt sa nu fie nimenI
aduF,41. Si sa se dea drumulti cu unil ceasti maI lnainte chiarti celorti
cu pricine Incepute maI dinainte, ca s1-.i cauto de vii, porumbuil
araturI de gratt (3).
Ori cate vexatiura s'ati pututti face Oranulul de agentiI DomnescI,
nu t6te eratt de siguril cu scirea i aprobarea lul N. Caragea. Iata
unti casa In care acesta pedepsi cu gr6pa, ocnel dol agenti fiscal! abu-
zivl :

Carte la Caintaeamulli Craiovei Ianake Hrisoskoleo, din 1783, Aprilie 28.

Stoica Logofiltulti si Constantin Driighicioiulii, ce ail 1ostii cu
slujba lumtiritulta 1351tilortl in judetultt Doljti, impotriva vointelt DomnieT mole
Cu neintelegere la atiltea rindurT de poruneT ce deobste peste t6tri vremea
pentru slujbasT i zapeff, ce Arnblii in judete cu ofi-ce feltl de trébii, a se purta
blAnd* cAtre locuitorT si a nuT necriji cu fapte i urrnArI ftirli de cale si filrrt
de orinduialil, s'atl ar6tatri acestia cu nernilostivire cu vrAjmAsie asupra a doué
s6race muieri vt.iduve, una (lela satula Nedeia si alta dela satun't WicesiI, pre
earl' v&luve pentru ciict ati lipsitri dela bordeele lorri, in care sedea si nu le-ail
gtsitri ca st le c6rit s platéserr furnilritultl, cate parale 22, indatA pusil
de le-atl tuiaLri cumpilna si (lela unil bordeirt si dela stricatil hica-
più in care locuia, Mil, de a nu le da vrerne nimiett a le gtisi la intòrcerea 1°1'4
sétl a doua 6rti a maT cerca; care acésta ré, urmare a lorrt cercetfindu-se din

Carte la túte ispravniciile, ca in luna luT Aprilie sä. nu tragil pe Incuitori in jude.
catil, vremea arelturilorA."
(Cond. No. 9, fila 102.)
Carte la ispravnicT, a nu trago pre locuitorT in judecata in viit6rea lull& a luT Tulle,
cad( este timpa de strinsukt bucatelora si de cosita. Pre ceT adusT la judecata, sa grabitf a
le ispravi pricina, ori sa le pue alLa scrod). 1783, Iunie 22.
Cond. No. 9, fila 139.
NB. Mal' apol Caragea ordona sIt fie vacanta si in luna Augusta, tom in intere3ula agri-
cul t Lira
(Cond. No. 9, fila 141.)
Cond. IX, fila 31 verso.
Ittoria Romdnitoril de V. A. (Treehill. 17
2'68 V. A. Mella

porunca n6strA, doveditil adevrat i niel insisl putut'o tagädui,

muncinda numaT cu pricinT a se Indrepta ; pentru care macara cA D-ta ne scriI
ca al pusa de ata platitil 6 lef pentru parale 60 ce s-aa socotita pretula ce-
lora doug cumpene, dar neputtalda suferi D-nia mea a fi numaT attttti pedép-
sa lora, a trece cu vederea relele urmärI ale unora ea acestora, carT Tara de
niel o sfial i temere de poruneile nústre si rara de milostivire aa lema
asupra unora sarace vgduve, una lucru ca acesta ; iatä, pentru pilda altora
slujbasT i zapcii, ama hotarita a-T pedepsi Cu ocna ; pentru care si osebita
poruncit la mana de zapeiti fact3nda, o trimetemü D-le, ea prin marafetula D-le
sa-T ridice i bagandu4 in butuce sa-T dueä la oena, ca sa se peclepsésea. Ci
dar sä aratI vina i hotarirea pedepseI lora ce ama hotarita D-nia mea a
li-se face citinda cbiara la Divanù de lata Intru auqultt tuturora, botarirea
acésta, ca sa auqa cu totiT, sa se sli6sca i altiI de urmarT rele i apoT
trimità la cama negresita. De care sa nema rgspunsa (lela D ta de skAr-
sirea poruneeT. 1783 Aprilie 28 (1).»

datA N. Caragea a surgliiunilti peste Dunare pe unil Glieor-

Ole Deliu oacl a jilfuitil untt sala
Carte la Ve! Spat. din 1782, Decembre 8 sit faeä surghiuna peste Duna-
re pe una Gheorghe Deliu, cacT tramisa de Voda In o afacere in juclete,
j'afuita prin sate si ati insultata i pre eapitanula dela Oltenita. lnsusr acestu
capitana sala tréea peste Dunare (1).

XXXVI.

Justitia sub N. Carageu.

N. Caragea a mentinuttl organisarea justitiel cum o l'Asase Ipsilante.
Institutiunea condicarilorti de judete e cu Ingrijire pAstratà. Aeestia
ea r6.splat5. aveart dile 3 lude si vora preleva taxele urm6L6re
Dela carte pentru mosie mare tal. 2.
» » mieä » 1.
Pentru vie mare tal. '2.
» mica » 1.
tiganü, de saleta, banT 60.
ImplinirT, la tal. 100 tal. 2.
Cond. IX, fila 31 verso. NB. Inchiderea le-a fosta dela 28 Aprilie pe 15 que.
Cond. No. 9, fila 56 verso.
 MURIA nomiraLoRd 280

Dar cléc5. N. Caragea mentine institutiunea condicarilortl, étä ce

instructiunl &A, cu referint5, la el si la justitie In genere, si maI alesil la
alegerea condicariloril :
«Ar fi o pomenira vrednica, déca ceT rênduiti la condica . . arti cauta tréba
.

acésta cum se cade, far' de cusuril , lar nu cum ail fostil pana acum
numai nume de condicari, far' de a face slujba i tréba aceea pentru care
sunt rênduii : I sa serie in condicrt t6te pricinile de judecati ale noroduluT
ce se cauta de ispravnicT i do judecatorT, spre a se afla trecute in tótit vremea
cu t6ta ornduialalor, cu hotarireasi implinirea ce s'aa facutil, duprt care clanclil
la mana celuT ce ail castigata judecata, cartea sal anaforaoa, sa (lea si la mana
celtil ce n'ail rdmasrt odihnita adeverinta prin care s'a arete anume sorocula
ce s'art pusa acelora de a veni la Divand ; iar celora ce art rdmasil odihnitI i mul-
truniti de hotaririle de acolea, sa li se lea adeverinta iscuulitit cu martori, cit s'aa
multamitil, sit trimita si aice la logofetia Divanului Domniel mele, prin d-lorrt is-
pravnicT, asemenea condica pe t6te lunile, de elite pricine judecati s'art cantata,
ca, cam' va veni alce vre unalil de Ora Cu jaiba, sit aibrt adeverinta drepta do-
vadä QUM cit ail fosta la ispravnici, pentru ca intre jalbile ce dail DomnieT
mole locuitoriT de téra, vedema ca col mai multi i Cu pricinT micT niel art
cercatil macara a merge la ispravnicT, sét1 la judecatorula judetuluT sa o ju-
dace si cand Cara El r6masil odihnita de acolo atuncT sa vie pe aice, ci
plecata direpta la divana sit jaluéscil, cu cheltuiala l cu trépadil, prin Bucu-
resci, caro acésta ne aduce la multa mirare pentru ce o faca si din ce curge?
In vreme ce Domina mea avemil ispravnicT i judecatorT pe la judete inteadinsa
orinduiti cu leafa din visteria Domniei mole, pentru o lesnire a locuitorilora
la pricinile judecatilora ; el orT ca D-tra ispravnici si judecatori nu'I primitT
judeca faril a nu aduce porunca de la noi, care acésta de Aroma audi-o
atI facut-o la vre unula si nu 1'4 primita, sa scitT ea cu mare tulburare no
vomil porni asupra unuia ca aceluia ; ori cit pentru alto trebuinte ale lord,
viinda in Bueuresci, arunca si la Divana cate o jalbil-doa i cu strigarea cea
pc piritiT lorrt alce silindu-se a insela Divanulil, cu cuvinta ca art fostil la
ispravnici si n'art allatti dreptate, séa pentru ca sa apuce i sa in cate una
sinettt de porunca domnéseil la mana; i pentru uniT ca acestia, ca sa le lip-
s6sca ostinintile si o cheltuialti' ce faca si nu o cunoscil de sinesT, cereanda
Divanult1 pana a nu merge la ispravnici i judecatori, i ca sa alba si Diva
nula rdsuflare sl 6r4T-care usurare despre unele jalbr ca acestea, cari se pota
ispnìlvi prin ispravnicT i judecatorT ; iata de acum inainte avemil a face ota-
: pang nu vora ar6ta adeverinta logofëtuluT de judeta, cit ail fosta la is-
pravnica judecattl acolo si ail rtimasa a seni la Divana, cererea
lora sa nu tic pnirnitit; lar avadil la maul adeverinta, se va cauta si pricina
 V. A. uftEcinI

in cdfidicile ce se trimetti pe lunT de la judete si de se va vedé ca este

trebuinyi a veni la Divana aceeas1 pricina si ca urmatil cea-l-alta' parte
a se aria la sorocti, asTa se face atuncT cu cuvénta drepta volnicie asupra
aceluia de ridica si de ala aduce cu mumbasira i cu trépda.
«Ala 2-lea, fiinda-ca ama véquta necurmata ghIcevurT i pricinI pentru za-
logirT séti vincjarr de veniturr din venitula de mosiT si de orr-ce lucru, i pen-
tru alte asec,laminturr, ca s'aa facuta printriascunsa i cu alta iconomie i s'ati
vinduta la émenT stréinT, carT sunt opriY a cumpéra, ea sa lipsésca i aces-
tea, sil l'iba a se trece in condica judet,uluT Oto vinqarile de veniturT i mosir
si de orT-ce fela, s6t1 zalogire, son aseslaminta de va fi cu orénduiala Diente
si s'a' se adevereze de logotéta, ca este trecuta in condica, ea sa se créqa la
orI-ce judecata de adevérate acole zapise ; iara fara arétarea in concita, s'a
nu aiba statornicire nicr una l'ola de aseciaminta. Pcntru uncle ca aceste
pentru alte trebuinciése povétuirT ce se va (ladea a se da asupra logoraulur,
de a le pazi, care se vort1 aréta anume prin caryle co li-se voril da la ramr,
qicema, ca' cela ce se va réndui la tréba acésta trebue sa fie orna alcsa, cu con-
deia bunti, din boierinasiT judeyilur. i iata D-nia mea pentru bincle i folo-
sula locuitorilora i lesnirea Divanulur, care péte a se pricinui dintr'acésta,
pobtima a da din visteria nóstra Ha la acestI logofey elite talen l .... pe luna
°salta de mila scutelnicilora co ant aceT logofey, ca sa se multamésea spre
a cauta tréba la caro s'eta' orênduitti, cum se cacle si a se feri de niseareva
jafurr. Dar fiinda-ca acésta voima D-nia mea s'a' o punema in fapta, vii porun-
cima s'a' avey a cerceta intre boierinasir judqulur, ca sa gäsiy ipoliimene ca a-
cestea, pro carele sa' avey a-la trimete alce, la D-lur cinstita i credinciosa
boierula D-nieT mole Vel logoréta Dudescu, Cu insciintarea D-tre catra
da in scrisa, i d-luT cereetându-la i cunoscéndu-la vrednicti ni-15 va arta
prin d-luI se va aseqa la tréba acésta, eu nume Logofin alù judepdusi, cu
16ra ce artitama mar susa, anda la mande luT cartea Domnésea de logofe(ie ;
irisa eautay sa nu socotiy, ea dóra acésta o facema D-nia n6stra numaT pen-
tru mila i chiverniséla i sa ariltay orT-ce fati de oma ca bagay la chi-
verniséla, cacI acésta este tr6ba la care vomil sil fie negresittl orné cum se
cado si cu slujba lul sa se chivernis6sca. Aceste, i fiy sanatosT. 1783 Ju-
nio 21(1).

In contra abuzuriloró din judete, N. Caragea a dató mal* multe po-

runa Publicamii aci pre una, din Ianuarie 1, anuló 1783, prin care

(1) Posedlind o circularA originalä.

 !STOMA ROMINILORt 261

Domnitorulil manifesta 6re-eare bune-vointa nea0eptatä, pentru sat&

nulil românil:
Carle deschisel la 17 jude(e Cu pouquiri qi ce cht:01 sa' urmeze pentru
ale jude(ulul qi ale Visleriel.
«V'd facemil in scire ch de când Domnulti Dumna,leti Ni-a incredintatu
norodulq acesteT crestinescI tt.irT sub alit DomnieT mele oblikluire, a pururea
v'amil scrisù si totil telulù' de strasnice poruncT Cu invtitäturT v'amti &AO, nu
numaT pentru ale visterieT trebuinciòse cererI, ca duph nethghduith datorie
in vremea lortl sä le stivi-irsiV, ci si pentru intregimea judetelorti, cumphni-
rea satelorü, ca tòte sh fie inteo drépth stare, cum si pentru cisle, sh avetT
tottl felula de priveghere a si le lace locuitoriT intre eT si duph stare §i pu-
tore, cht de putin nenhphstuindu-se unil de cätre altiT ; asemenea si de jafurT,
nAphstuirT sh feritT pro locuitorT; s'A nu atillima Domnia mea, eh s'ati filcutil
cea maT mich luare peste dreptate cuT-v4, flighduindu-v6 cit celii co va fi in-
tocmaT urmatorq poruncilorti DomnieI mele, nelipsitil sa fie de milä si sh i-se
inmultésch ipolipsis, iar pe care Ha vomii dovedi impotrivitora buneT Dorn-
nieT mele voinV, nu numaT ch-lit Aroma lipsi din mila ce se AA' si a pu-
rurea dorind'o nu o va putea dobAndi, ci ca pro unù vrhjma§(1 drepthteT ilu
vornù pedepsi. Acum din ale locuitoriloril jAlbT si maT alesù de la at nostri
credinciosT Corm:HIT, ce dupà vremI iT trimitemil cu trebT pe la unele judete,
ne adeveriing, ch nu doar voitl a phzi poruncile DomnieT mele, ce maT sustii
c,licem5, ci la t6te suntetT rat-voitorI si impotrivitorT ; Anthill, ch satele, in cum-
peinirea ce se cade, nu le avetT, una din multa amelie si nebägare de sémrt,
cu caro v'c' purtaV, alta din orbirea rtqfeturilorti (putemù (,lice si a mituirilorti)
si din hatirurile vou'O' vegheate; alti douilea, el scutelniciT mönästirescI si hoe-
rescT nu sunt 6menT duph cuprinderea ponturilora Domniel mele, ci frun-
tasiT satelorti, si cine are chte 5 6, séti si mal multI cu pecetluiturile
DomnieT mele, printre aceia maT irit1 si pre altil, unii fiindù nesupusT po-
runcilora si vol neasculthtorT si le si lasatI de in sate intregT cu totulti
numindu-se scutelniciT cuthruia. Pentru certe tot-d'a-una ne vinù jalbe si sun-
temil incredintatT, ea ceT mal prost1 si mal blâne,116menT sunt nhphstuitT apu-
rurea. Amti intelesù si de 6res-ce jafurI, ce se facù, care rgmAnti a se des-
copen la cercetarea ce avemq Domnia mea a face, si atuncT fe-caro 41 va
lua rtispltitirea duph fapta sa. lar pentru cumphnirea satelor5 si inselhciunea
ce voI insi-v6 o facetT visterieT, cu scutelniciT fiindil fruntasT, cu sate a le tiné
orT-cine intregl cu nume de scutelnicT, si printre 10 séü 20 ce sunt cu pe-
cetluiturT sh aibä si alV atâtia, cum si pentru cisle de nu si le facil sateniT
pe dreptate, fòrte nesuferitil fiindil aululuT DomnieT mele, ch singurT vedetT
262 v. A. IIRECHIX

desghinarea judetelor6 séma visterieT la ce stare atT adus'o din ale vóstre
fapte, cu tótä dreptatea ne pornisernù cu turburare iärà milostivire asupra-ve
si era ca dupl ce cu grele trepede ye vom6 aduce, sà ve facernù cäluta pe-
depsä. ea intealtri chip6 vedem6 el tcmere nicT de Dumnecleti, niel de al6
vostru sufletti nu avetT, ci pre unil din ticrilosil locuitorT i-atT data in prilpastia
säracicT, pre altiT i-atl ta'cuttl de nu simtti nicT de cum ea* sunt sub supunere;
ci acéstä datà o mal trecem6 cu vederea. scriemtl, cu jurämintil in-
credintfindu-ve sä päräsitT acele rele i netrebnice urmärT, sä cump'iinitY
satele, mare si mica, dup'ä a luT stare, intru o drépta cumpänä i afarà din
scutelniciT ce vorti avé pe a man'ä pecetluiturile gpd. rosii tipärite, cu numele
chipulti fie-cgruia, pre cel-l-altY sä se dea in birti, pe la tóte satele de undo
vorti fi selénd6, färä, numaT pe la menästirT i boerT le vetT läsa (peste
scutelnicT) ale 4-5 6menT, insa nu pe la tóte moii1e, ci numaT pe unde le
veal fi starea caseloril, in cAminurT unti ispravnice15, un6 chelarti, unti boiärti,
unti herghelegiti, untt stupariti, iar nu mar multT. TotT ceT ce data ose-
bit6 cärtile DomnieT mele de seutelniciff pe 6merif strainT, de vor6 fi tiindu
pämintenI sä. se iea i sa se dé la bir6 cu satele. JäluitoriI ca,t1 aú luatù cär-
tile DomnieT mele pentru släbiciunea betrâneteloril, de alte betejunT, capetele
lor6 sä. fie aperate, iar prilejurile dupä dreptate stl-T intre in cisle. CAtI din
teraniT birnicT, cu vielesuet alcätuindu-se cu vre-uniT din mazilI, iT vor6 fi trasil
la sines1 vor6 fi adaos6 la orT-ce ajutor6, sA dea hire la sate, satele sä-sT facä
cislele pc dreptate, sti. nu ne maT vie jalbä, cä este partinit6 cine-va. De ja-
furl si de cheltuelT pre toff sà-T feritT, piizindu-ve si de inselätorie, cä de nu
vetT fi nicT cum urmätorT, vom6 trimite de ve vortt ridica pro eta° unulti din
voT cu grelo trepedo i Wit milostivire ye vomti pedepsi, de ve va lua urgia
luI Dumneqti, ca pre nisce nemultämitorT mileT i nesupusT poruncilorri Dom-
nieT mele. i ca sä. nu avetT la urrnä cuvint6 de indreptare, datorT
a publicut porunca acésta intru atolulti tuturor. Peste tóte acestea, dupti, pri-
mirea acestor6 poruncI, ve mar qicern6 i pentru scriqeminturile ce atT
tat6 c'ä atT fácutti satelor6 la dajdiile trecute, sä. cautatT sä ne trimitetT catastiliti
iscAlit6 cu satele pe anume, i cu suma ludelor6 i numele fiesce cäreia dtij-
ail', la care le vetT fi fäcut sctiqeminturile. Asijderea si de plata conacelorti,
prin osebit6 catastih6 sA aretatT dela fe-care satti pe anume? ce naturd s'art luatti
cu cat li printr'a cuT mânä anume, care le asteptämti cu celti
maT trimisti st, ne soséscti impreunä cu carte de insciintare ctitre Dom-
nia mea. Poruncimtl i voue pâralabilorti, duprin sate, i tuturor6 locuitori-
lorti, cine vetT avé 6menT luatT din sä'teni1 dajnicT, sä mergetT aretatT d-lorti
boerilorti ispravnicT, dupa poruncile ce ail, de nu vorti urma si nu
vi-T vor6 da, pro eel ce vor6 fi tinutT maT mult6 peste scutelnicT cu pece-
tluiturT si preste aceT 4-5 6menT aT easel, ce qicernti maT susti, sä venitI unulti
 ISTORIA ROMANILORC 263

ski doT de la una sala, sa, jaluiti DomnieT molo, §i nu numaT ca v6 vetT
ca§tiga dreptatea, ci se voril pedepsi aceT ispravnicT. (1783, Ianuarie 1.)

E loculti sä, amintimil cä, §i de vechea plaga: hofiile,, s'a proocu-

patil Caragea (1) dorindtt s'o starpéscA.
Do legile prel incá s'a ocupat N. Caragea prin urrn6torultl:
Pitac4 cettre boerii judeceitori.
«La vremea ce cu mila luT Dumneqeti amil sositil la domnescula nostru
scaunil, ne-ail arkatil sfatulil Domniel mele o condica de pravila §i rinduiala,
care cu destula, luare aminte s'ati alcátuitil, Cu sfatti de ob§te, in domnia
DomnieT Sale frateluT nostru Alexandru V. V. §i s'a tiparitù pe limba grecésca
§i romanésca in ora§ulil BucurescI, la létil 1780 luna luT Sept. Decl intreban-
du-ne sfatulil boeriloril celoril marT al DivanuluT DomnieT mele, de gasimu
cu cale a se urma §i in Domnia néstrá totti acésta orinduiallí, la caro iiindu
O a nústra huna voluta, de vreme ce alcatuirea acésta s'ail facutil cu sfatu
de ob§te, amil poruncitil dar a§Ta s'a' se urmeze. Dar iiind-ca la numita con-
diel list. 90 titlulil : Pentric judecatorI, cap. 2 qice : «judecatoriT sa se arillo
cu dulceata' Catre cel' ce se judeca §i rara de pisma sat Mrirnicie, l'ara', de a
nu cauta la obrazti cuTva§T, séil sä, so arao cu pizma §i vrajma§ie catre cine-
va0, niel' sa injure pe cineva§T din ceT ce se judeca; a§i§derea §i la cap. 5
qice : «judecatoril eand judcca sa §acya totl cu orinduiala férte buna, l'ara a

(1) Tata' in resumatù circularea relativa:

17 Cetr(1 legate la ispravniell de ju,de(e.
\Toda a allatil ca prim,Venda hotil, ispravniciT Je iail tottl co se gasescP alu
lora §i il trimetù numaT cu examenü (cercetarc). «Pc altiT ir slobociiti luan-
du-le ru§fetil, fara a-T trimete aice la Depertamentulli pu§carieT, sa-§I iea pe-
dépsa dupa pravila, §i suntetT pricina unora ca aeelora de se apucä iara§T de
hotie, precum s'el §i prinsil unulti acum, hot ce ail fostù' prinsil mal inainte
§i luandil ispravniciI dare de banT l'atí fostù slobotlitil.» II mustrk' de acésta
§i ordona s'a nu se maT intample aVa ccva, sub pedépsa mare, §i sa nu se ica
averea hotiloril borfwg, M'ara din ceea ce ail drepttl a lua potera§iT candil ii
prindtl, din cele ce se gäsescti asupra 1°1.6, «teite cele-l-alte intregT s'a aveti a
le tramite cu hotii impreuna', cu fòie anume aicI la Depert. pu§carieT .... spre
implinirea pagubel paguba§iloril dinteacelea prin mana d-luT Vol Arma§ti dupa
vechiulil obiceiti, curn §i din cele nemi§catére lucrurT, case séti altil ce voru
avé hotiT . . .. Candil se va dovedi ca, atT luatil dintealil hotiloril le vetT intérce
cu mumba§iril §i Cu trép'éda.» 1783, Februarie 11.
(Cond. No. IX, fila 63.)
In Februarie 21 (1763) iarAsI repet6, oireularea despre hotT (m'id. No. 9, lila 91 verso.)
264 V. A. IIRECHIX

nu face alte vorbe i glume sal sä prigon6scri la cercetilrile ce vortí face,

ci cu totultl sä ia aminte la ascultare i s citéscä cu mare luare aminte car-
sineturile ale aceloril co se udecg, pänrt la cea maT mich, i sä nu se
grabésca la hotäriro, ci sil iscodéscä mal cu ami.inuntulti pricina, cu minte
curatä i linistitä, i filrä de prigonire, sä'sT cumpilneascit gändurile färä de
pizmuire si top cu unti ganclti sit botärascii ceea ce li se vort1 'Area cit este
dreptti. i fiind-c6 de a judeca dreptil judeciitoriT inteaceste punturT spänzurt
de a fi Met' de pizmuire, flirt de mänie, WA de a cäuta la °brazil cuIvasT,
poruncescil Domnia mea, de a se päzi acéstä bunil orinduialui, cu dulcépi
bländete cAtre ceT ce se judecä ; care acestea ciind nu se va päzi,
impotriva gänduluT Domniel mele, sä'sT aducä aminte ceT ce nu vorti päzi
acestea, orT ce obraza va fi din judeciltorT, la ce felti de gresalil vortl cuidó.
Ci dar pentru a fi feriy de cele co se voril pute intêmpla, iatil printeacestti
domnescti pitacti, intärindti acéstä. orinduialä, poruncima sit aibil a se purta
Cu orinduiala i cinstea ce se eade la judectitorie, fiind-ca judecätorultl inchi-
puesce Po insusT DumneOeti: sit nu necinstéseä pe nimene i sä se socotéscil
intocmaT ca cand ama fi insusT noT de fatil peste dìnii in fruntea lorti. Acésta
este voia DomnieT mele i tic-cine pentru binele sü sit se feréseä de impo-
trivire. Acésta poruncimil 1782, Oct. 25 (l).

Una' din boerl luasera rtula obiceia de a apela in afacerile lora la

Plirtà. N. Caragea Indémnä p1e boerfi DivanuluT sà proteste la Con-
stantinopole contra uneI asemenea deprinderl; decI prin Arzula t6,reI
Romanesci §i ala Domnului cälre Pért5, se ceru sä nu mal slobòdä
PeIrta firmane la ceI nemultämitl cu judecata DivanuluI rei, GA n'are
136rta a se amesteca In acésta §i amestecula aduce scildere ipolipsu-
lul DomnuluI §i ala dreptätel. t6rei. In a§Ia .casa a fostil una negutä-
tora, Gheorghe, care a dobAndita firrnanú, sä fie din noa judecatà pri-
cina luI de Cadiula din Giurgiu, dupä ce Divanula Orel nu a gäsita
cá avea ela dreptate (2).

Condica 9, fila 49 verso.

Cod. IX, fila 17 verso.
 ISTORIA ROMINILORt 265

Biserica. Sc61a.

De bisericd (1) si sc6là n'a cAutatil multil, dar nicl le-a neglijatil.
In Septembre 22, anulti 1782, Domnitorulil c16 importante instruc-
tiunl (circul5.0) dare ispravnicI, relative la protopopI i biserici, si
opresce abuzivele taxe prelevate de el de la crestinI. In uncle puncte
se potrivesdi cu cele ordonate de Al. Ipsilante (2).
«P. S. Mitropolitulil prin anaforaua dela 13 ale luT Augustù ne-ati arkatù
obiceiulti i datoria ce ati protopopiT, maT virtosti ceT de pe afara, intru care
serie, cum eh' dupil ce sunt clatorT maT intiat a griji §i a cerceta de podaa
sfintelorii biserieT, de sfintele tainc, cum s le tie preotiT, de botezukt prun-
culuT, de orCnduiala slujbef bisericeseT, cu ce taxà' sit se stivt,Ir§esc'd §i cu co
chipd s petrécil ob§tia preotieT, dupri cinstea daruluT, §i cum sa Indemne pc
cre§tinT, la paza bisericilorii, la ispovedaniT §i la precestuittA ceiri ce va fi vred-
niett, §i de alte inv6Viturr ca aceste folositóre, apoT ail §i acéstil slujba: a cer-
ceta trebile bisericeseT, adecA de curviT, de hiiipirea fetelorti, de posatnice, de
amestecarea stmgeluT, de paragsonia nunteT a patra, de fermecAtorI, de vriljbT
intru bilrbattl cu sotia lul ; unde va dovedi vre-una dinteaceste necuviòse
fapte, s facà judecatä dupà invgtiltura ce ail dela P. Sa., §i de nu le p6te
face indreptare, adeeil numaT cu Inchis6rea de femeT la protopopT, iarti pro brir-
batti la inchisérea politicésca, insciintézti pe P. Sa Phrintele Mitropolitù §i le
face cé dupil pravi15, hotärirT §i dupä' pedéps6 §i duph' isbavirea pricinel
vorü face, ail obiceiti lua dela partea cea vinovatà tl. 2 pol treapdii pen-
tru ostenela lorù, iarti maT multil nu, dupil cum pentru acésta ari protopopiT
§i etirtT domnescl. Dar ca nu care cum-va, peste acestc poruncT §i inv'étilturT
ce MA dela P. S. sa, s'a' fac'd protopopiT vre-o urmare impotrivì, ort a lua peste
orkiduitulti treapëclii maI multù alt6 gléba deosebitù', orT a pune näpä§tI

In anexa vomil aduce diverse hrisoive cu donatiunT si scutirI pentru müngstirT

biserict Aci vomil cita numal actulti relativa la mònastirea Sinaia, din 1783, Martie SI :
aFiind-ca pentru S-ta mtinästire Sinaia ot sud Prahova ne-ama adeveritil Domnia mea
cum ca se aflä sub munte, la 'oat f6rte strimttl, in pustie, departatä de Sate, unde
multit frid, patimescil parintii calugOri despre hotI i fac'étorI de riltí,» Vodä N. C Cara-
o'ea ii da 10 lude scutelnicI.
Cond. IX, fila 100 Ce deosebire intre Sinaia de la 1783 i cea de astacy!
VeclI in urmä, la pagina 62.
266 V. A. 1TRECHIÀ

propunere ca sil globésca, neflinda vina dovedita, iata v poruncimti D-nia

mea, ca sil luatl aminte pentru acésta, qi de yeti"' cauta peste aceste poruncT
gi de inv6taturile ce ail asemenea §i dela P. Sa Par Mitropolitil, i dela sin-
Ole lorü parintiT EpiscopT, orT a lua trépëdil mal multO, orI a globi deosebita pre
cineva§T, orT a face prepunerT §i napast1 ca sil globésca fara de a nu fi vina
dovedita, nu numaT sä nu ingaduiV nicT de cum, ci inca sil insciintatI D-nieT
mele negre§itil, pentru ca de nu veff purta grija §i vomil audi, ca' ati facutil
mal multù poste ce ail porunca §i. D-tre nu ne-a0 mnsciinÇatü§i lasata,
sil scitT cà vetT cadé in urgia D-niel mele. Acésta. 1782, Septembrie 22 (1).»

Prin o proclamatiune catre locuitori Caragea 1I lndémnä directii

fie bunI crestinI, dupà ce a fäcutiá si din protopopI agenti de prive-
ghere a locuitoriloril, din respectulil religiuniI.
Acésta proclamare o comunica Orel prin 17 carp deschise In care
se amintesce cate ail pätimittl Ora In 7 aril :
«Cand locuste, cand seceta, cand peat,* cand bola n vite» c aste sunt do
vada cà cre§tiniT acestel VirT s'ail abatutil din cala cea bunt'. DecT sa-§T faca
toff datoria cre§tinésca pazindil biserica. Pe langa lucrula pamintulul, nu ui.
tatT biserica, iubitT pre D-deil din totil sufletult1 qi din totil cugetula vostru
§i-T arOtati dragostea vóstra, s'A fitT curatT de fapte rele, pazitI biserica ; insa
In dilele de stirbatorT cum i in dilele lucratóre Anteiil v.6 facetT inchinAciu-
nea §i luanda numele luT Dumnedea inteajutoril, apucati-va de munca', iar nu
va purtatI dobitocesce; postitT, §i vol §i sotiile v6stre §i
copiiT vo§tri, nu facep de sila poruncilora v6stre datoria acésta, §i in0-v(`.') fit1
cii fierbintéll» 1783, Febr. 22 (2).
Asemene a scrisii Caragea la ispravnicT, sa oblige pro locuitort a pazi da-
toriile cre§tinescI... Le ordona «sa infricooze pre locuitorii ce nu-0 faca datoria
de creftint, acum In posta alma, cu jugfi i alte pedepse.»
Numat s'a bage de set-nil, ca nu cum-va zapciiT, i din asta afacere sa nu ca-
pote ocasiune de jafil, ski supgrare a locuitoriloril. (1783., Fehr. 22.)
Observarea dilelort" de grbatorT prin inchiderea pravaliilortl, se ordona de
Caragea, prin Pitaca catre Vel aya, prin care il spune, ca starostele de neguÇa-
tori cu tótà brésla aú insciintatil, ca era obiceiula vcchiü, ca totT
negutatoriT pravalia0: lipscant, OregradenT, bogasierl, margelarT, postavarT, ca-
valf, erail popriff a deschide pravaliile lora. §i a face ali§veri0 Duminicile

Vec,II in anexa i actultí din 1783, Aprila 26, cond. No. 9, fila 111.
Cond. IX, fila 22.
 ISTORIA ROMANILORt 267

praznicile cele ma4, Mara numaT de lucrurile de máncare. Acum acésta re-
gula s'a schimbatil §i nu respectil qilele de sgrbatorT. Domnitorulii ordona
luT Vel aga sà insciinteze Cu pristavii pe to(i neguNtorit ovrel, séú ar-
?mitt, scl nu deschidei prcivalia qile de serbeitorl, dar nu in serbatorile miciin
car)" c4 lene0 netrebnici petrecti numal in becifnicii. 1783, Ghenarie 15 (1).

Scòlele 1nfiinate, °el reorganisate sub Alex. Ipsilante, continua a

funqioná.
«Boerii epitrop» se ocupA cu administrarea soólelorù. Lora le adresa
Domnulil pitacele relative la sccile :
allre boerli epitropl, din 1782 Decembre:
«D-tre boerilord epitropT, primindti porunca DomnieT mele, sä avetT a a§ela
acestil copill anume Constantinü sin Vasile Barbierti Baa, la §c(51a ot St. Saya
pentru inv6tatura, uncle sa aib i orinduiala de imbräcaminte §i de ale man-
careY, Tolico pisah gvdm (2).

Sub N. Caragea s'a Intòmplatil episodulil lncerchrii unortt .5. colaril din
St. Saya de a oträvi cu «prici6tcein pe alp ucenicI orl peite §i dascAlI.
Eatä, ce c,lice despre acésta pitacula luI Voclg, chtre Spataril §i Aga,
dispunêndil ca pe viitortt sa nu mal Andá bacanif asemenea oträvuri
§i niel érb5, de plica:
«Luandtt insciintare cum ca de la unulii din bacanT s'a cumpi-irattl de catre
uniT din uceniciT ot Sc6la St. Saca §oricial §i era ca sa o dea la altI iar
din uceniciI de la scòla, sa se intêmple primejdie de meorte ; pcntru care ne
mal 'nainte nu era sloboOT totT pravaliatliT de ob§te a vinde
acesta §oriciòIca, nicI ceI ce avé voie a tine acest felt' de marlil, nu vin-
dear' la ori-ce omù 4fa fie-cum, ci numaT la omil cunoscutti, i cu cheza§ie
buna incredintandulti, a§Ta iT vindea. Deer D-tre ca zabitT al targuluT, sit datT
nizatat la acésta tréba, ca sit nu fie totT pravalia0I volnicT a tiné §oriciòTca de
v6nqare, ci numaT cul se va cade, carora sa le poruncitT ca de acum
inainte s'a' nu cuteze a vinde la orT-cine, ci numaT la acelil ce va da elieza§ii
§i kT va ar6ta trebuinta aceluia WA, vmnçiit. l'entru cit de nu va urma, va 6(16
In grea pedépsa la intámplare de vre-o asemenea pricina. AOderea sa cercetatT
sit doveditl, care a vindutti acum acelorti ucenicT qorici6Ica gi de ce, sciindil

Cond. No. 9, fila 69.

Cud. No. 9, pag. 57.
268 V. A. URECIlli

acestil ohiceiù, sí se cuteze a vinde §i ridicandu-lti sti ne insciintaff. Asemenea

§i érba de pu§cii §i alte do asemenea cate sunt luerurI primejdiese sí nu vinqd
fiesce-care §i la orI-cine ftirä de chezti0e, cä, se vorti pedepsi Cu térgidit i cu
ocna.»

Mesura se aplia maI cu rig6re prin una noa acta urmiitora :

Pitaci attre Vel Spa qi Vel Aga a nu ingeldui pe prduciliast sci vIndet
qoricidkä qi larbet de puscd. 1782 Sept. 1.
«Fiindcti este lucru de stricticiune a se viudo fie-undo 0 la ved-caro
dart din spiteriY, luerue de doftoriI ; a0jderea nu esto cu calo a fi
slobodti fie§-care prävälia§ti a sine de vinclare §oriciòicti §i iarbti de pu§cti
allele asemenea vtittimätere, ad se pete intempla, duprP cum s'att §i intern-
platti §i inteaceste 4ile, a se face primejdie de viattt cu uncle ca aceste ; iatti
vC poruncimti dumneavesträ mal intäiti nimenT dintre
doftoriI leacurT s n'aibti voie a tine de vinqare, Mr de nurnat spi-
teriile. De care sti cercetatI, i unde vetI afla la altiI gall din spiterI,
opritI §i sä-I rînduiçi dumneavéstra in seristi anume câÇi numaI se cuvintt a
tine acest-fela de lucru, prävälia§I ale§T, sciutI, emenl dc intelegere, ettrora sti
le dap' povëtuief §i strapice poruncl a nu se lttcomi pentru pretä pentru
ca trecA marfa, a vinde la orI-cine, ce sä scie pe cumpertítoril §i tre-
huinta pentru caro cump'erti, sä, se increclinteze intaitt cumperatoruluI sett de
nu i se va incredinta luI sä-I cérii negre0t5 chez4ie §i a.fia sil vinc)ä, iar
intealtti chipü sil nu se cuteze, ciici la intêmplare de vre-o pricinii acelti
virKletoril va fi vinovatti §i se va pedepsi Cu tergil Cu ocntt. Dumneavestra
inert ca zabitI al orawluI, acéstä tréb'ä, dupii ce o vett pune la cale acum
cu nizamulti ce se cade, apoI sil i cereetatI in urmii peste tetä vremea de
a se päzi cum poruncimil » 1782 Sept. 1.

In casula speciala ala tentativeI de oträvire dela St. Saya Domnula

adreséz5, una pitaca cAtre Velitil boierI, In Sept. 1 anula 1782, sä, cer-
ceteze pe bacanula adusa, din prävälia cäruia ucenicula dela SI. Saya
a cumperata priciacit, cine i-a vendao ? si pre vindetora sä-la pedep-
sesa cu baterea la talpe Inaintea pravälieI, pentru pida altora.
respundä lui Vodä, cil s'aa Implinitü porunca.
In 1783 aflAmil unti frumosa documenta relativa la o c616, romii-
nésca Infiintatä Intr'unti satù, cu contributiune de la locuitori. Pe moia
sa, Hagiula Stan Jianu Biv Ve! Pachn., a cladita bisericà de piaträ i chilii
 ISTORIA ROMINILORt 269

pentru augärl «si altI 6menl s6racI neputinciosI, carI sh-s1 aibà hrana
chiverniséla. loa"» Lângà acéstà bisericd Jianu a 15.cutti i «scòla ro-
manéscä, pentru a se lnv'éta copiiI de poman5. » Locuitorrl dupre mosia,
carI aù bunil cAstigil din meseria ce esercità Cu täb6cirea peiloril de
caprà, vée,lòncl(i acéstà buna fapt6 a Paharniculul Indemnatil
el, pentru pomenirea loriä, i a6 datt't zapisil, In 15 Oct. 1783, prin
care se Indatorescil, ca din câstigulil meseriei lorti sa dea ajutortl cAte
10 parale de lie-care sulä, de piel ce voril lucra. Domnitorult1 tutti-
rosco In 12 Martie, 1784, acéstà lnvoialà i maI adauge In fav6rea
bisericeI si a scéleI si alle veniturI, precumil : «din vama bálciuluI ce
se va tine pe acea mosie sà aibtt a da vamesula din Craiova taleni
100, din orl catil venial se va stringe din acela balda, ca sä, lie acésta
milà pentru chiverniséla bisericeI, de facliI, tamAie, unta de lema' si
pentru plata daschluluI ce va Inv'éta copiiI i pentru hrana sigtracilorti
ce se vortí ocroti In cbiliile bisericeI i trei preotl si unil diaconil sä,
fie la bisericti..»
Sulzer tiparea la Viena cele t'O volume ale sale «Gesaiate des
Transalpinischen Daciens» i qicea cà «von einem ausgehungerten ver-
driisslichen Illünehe ocio. Kaluger... kann man niehts besseres erwarten»,
adech, cà de la scéle cu directiune eclesiastich, nu era nimicil de as-
teptatù pentru cultura Românilortl, de 6re-ce, putin maI apoI, i Bai-
cevicl arétä, pre acestI c'alug6rI ignoranti si depravatI. Nu maI pupila
Insà, scélele reorganisate de Ipsilante, carI .de locti directiunea
unilateral a eelesiastied, facil pasl Inainte. Tipografiile carI sunt orga-
nele cele mal importante ale cultureI, se lmbunAtatescil aldturea cu
scélele. La BucurescI Vamesulti Nicoli Lazäril, carele a Infiintatil fa-
brice de hartie, In interesulti si ah"' lnlesnirel scOlelorti cu cArtI, F,;i
carde spre a i-se protege industria, a isbutitil a dobAndi proibitiu-
nea cartilorù ce de altil datä, se acluceati din Ardea16, este prote-
giatil de N. Caragea (1).

(1) Pilacfc Cafre boeril e_pitropi.

«Fiinda-CL tipografia de aice, prin scirea cu vointa néstra s'a pusti la
orinduiald cu multa silintA i cheltuialil a Vamesuluf Nicoli LazArti, care-le
este spre podaa i folosultt t6reï, unde s'a si fäcutù ineepere de lucru, ti-
270 V. A. unEcailt

XXXVIII.

Otarele Zaheretele.

Douè alte cestiunl importante se agitil sub N. Caragea : acea a ale-

gereI hotareloril Orel. despre Ardéla i acea- a zahereleloril cu care
Turcia lngreuia Ora i In urma p5,cel dela 1774.
Condica domnéscA No. 9 (filele 11, 13, 14, 15, 25, 26 i 27) cu-
prinde importante acte relative la hotarele Orel Romrtnescl despre
Ardealil Càrile boierilori einduitI pentru hotare i ale lui Stani1
relative la cestiune, le (15,m6 In anexä, la acéstä, paginä. Asemene ale
etrarului Dumitrache pentru ìneàlcàrile unoriA munll de unti nemes,A
ardelénti, lnacare témplatä, la .1779 0 de a Lund Inch nerespinsä, (1).
In afacerea zahereleloril, Sultanulil trä,mite la 1783 lul N. Caragea
acestil firma stabilindil :

«Lauda Domnilorti neamulul crestinescil, alesule dintre ceT maT mart din

pArindu-se acum de o .cam-datA o sumA de Madre spre invèlAtura copiilorti,

atâtü pentru deschiderea lorà catti i pentru sciinXa i cetania inchinAciunel
dupä datoria crestinéscA, care sunt mai impodobite i mai boyate de eat allele
vecki ce se aclueeali mca inainte din alte tri straine amyl sunt (Trite. lar
pentru indemnarea a se sili de a scòte si alte trehuinci6se carp* i pentru cA
tipografia are trebuintA de cheltuialà, poruncimti D-v6strii boerilortt epitropl
din baniI cutie1 sa datl ti. 250 la Vamesulti Nicoli LazArti i sA primitT D-tre
din acele filadre care dupA ce le vetT primi la D-v6strA sA ne insciintatT
veV avé poruncA cum sti urmgi cu dinsele.»Tolco pisah Godmi. 1783 Mai 5.
Originaluki la noT.
(1) Ved1 anexele coprindéndri
11. spunsuld boerilorA rinduitI pentru indreptarea hotarului Ora Actulii este in limba
grécA. (Condica No. IX, fila 11, 1782.)
Fila 13. Asemene in romAnesce, raportula din 1782 Maki 2 a lui Dumitrache atraru,
pentru încâlcàrile unoril munti de unti nemesil Ardelémi Incrilcarea e de sub Alex. Ipsi-
lante 1779, si aü urmatil cercetrui IL% de resultatil
La fila 14 maT urm6z5," Copia" scrisorel din 1779 Augusta 13
Idem cea dela 1779, Decembre 29.
Fila 15. Idem cea din 1781 Maid 5.
Fila 15 verso. Idem cea din 1781 Aprilie 13.
Filele 25, 26 si 27 cu diverse acte; si
CArtile luT Stana Jianuhl relative la hotarulti despre Ardealil.
 ISTORIA nomitmLoRt 271

tagma luT Isusü, celti de acum Domnti alúOre Româneser Caragea Nicolae
Voda, bune sa-tr fie sfârsiturile ; i vou6 alesilorti aianT din némulti cresti-
nescri, boierr al rel', inmultéscl-se supunerea véstra. Sosindt1 Acésta inalta
a néstra imp'ératéscil, porunca, cunoscutù Vé fie, ca tu numitulti Domnü
din strilmosT crescutti i hranitil sub umbra pré puternicer imp8ra4ier mele
adtincitti in noianultl bunatatilorti, dupa cea desr"vérsitri dreptate i Intoc-
maT credinta care din tin6ra virsta o al clironomic6sa dela stee'mosir ttlr,
dupa cea in lrtuntru sildita si incuibata in curata inima sa plamada a vredni-
ciel si iscusinter i dupit cea desCvêritä intelepciunea ta, cu care te-al pur-
tatti la OW impëratescele mele slujbe, i maI alesù la cea doilea
slujba' a Dragomanier imptiratesculur meri Divanti, purtându-te cu intelepciune
intocmindu-tr téte ale tale urmarT la vointa impëratier mele si la calea drep-
filter, cu cAtil priveghere si intelepciune ar slujitù factmdu-te cunoscutti
adeveritrt imptIratier mele i vrénda imOratia mea ca sa-tT rt;splatimti cele
trecute ale téle credinciése slujbe, te-aI miluitù cu Domnia Orel Valachier,
care este ca o camara a pré puternicer mele impifratir, i luminfindti lumina
nridejdelorti téle te-aT facutti ravnitil la ceT deopotriva tie. *i din qiva ce al
intratil in tera Romtinésca, fiindti-ca pliroforisittl imp6ratia mea, de
rivna ta ce aT intru a intêmpina bung paza nizamuluT ce s'atí data in téra,
duprt cea prin imptirittesculti hatiserifti data 'Malta imp'ériltéscä porunca, in
care pe litrei se cuprindti téte ponturile, cat i pentru a ocroti de nedrcp-
tritl cea incredintata tie sïiraca raia, sirguindu-te a intemeia nizamulti serliatu-
rilorti, cat si a mangaia pre boierT, metahirisindti pe fies-care la slujba ce se
olivine, dart si la cea desilvt,rsita sirguiala ce al' ariStatù' de a fi téte ale tale ur-
marl' i slujbe unite cu vointa imp6ratier mele. Catre acestea Iiind-ca s'ati facutù
cunoscutti, cum si boieriT reï, diva buna marturie ce pentru dinsiI de multe
ori aT data, in cele tramise ale tale scrisorT, cum cri sunt la téte trebile unir
Cu gundulù m cu vointa ta, si artitândri fie-care prothimie i rîvnä, i chel-
tuindti i téta virtutea lorti la stiv6rsirea impïiratescilorti mele trebuinciése
siujbe, i fact.ndu-se cu multri maT ir' de pregetù dechtil In vremea celur
mar de'nainte de tine Domnti, at adeveritù Mina marturia ta, i pentru ca
este in adevtirti, cum ca si de acum inainte, atati de critre tine, ctitri
de catre numitiT boierT, miscarile earl' vorti face la trebuinciésa slujbä a tri-
meteriT zaherelel si a color-l-alte trebuinciése madele, dupa impgratésca mea
oinp voril fi primite i placute, sa te v&jil dar si de acum inainte, sa nu
ostenescr, ci cu otrtrire flinciti pliroforisitù' la bung diatesisti i pornirea ce
avernù irnpratia mea la tine, sa te portI la fie-care tréba cu intelepciune
credintri, bine priveghitmdri totri-d'a-una si in téte partile, sa fir milostivti asu-
pra aceea ce de Dumneqeti ti s'ati incredintatti silraca raia, sirguindu-te a
odihni orT eke urmarT voril fi spre stricaciunea el. *i de voru indrasni ci
272 v. A. URECII1A

nevasT la acésta, verT care aril fi, pe uniT ca aceia sä-1 arl anume la malta
mea Imp6riltésc'ä P6rth, ca sil se pedepsésdi ; sä puT silinta ca aibtt re-
paosul i odihna lortl, sub umbra cea latä a imptiratieT mole, attltù stiraca
raiaoa, cat si boicriT. DecT earl boierT veri cätT vorri fi unitl cu gändulti
vointa ta, mängäl dupil cht li se vortt cädé. ChtI (lar iaräsT dintre aces-
tia, sat' prin tainä, sal de fati, vort1 esi din socotkla ta, si se vet-CI porni
impotriva vointeT tale, pro unii ca aceia, ca und plirexusios ce estI, pedep-
sindu-T dupti faptcle lortí, stt puT totti felult1 de silinte, ca sii aducT la sti-
Vérsire t6te cele trebuinci6se mij16ce pentru buna starea ptimintuluT ; i de
'reme ce acum dti unile intt3mpltirT este lipsti de zaherea la imprwiltéscil n6stril
cctate, cunoscutil este ca nu vora cerca stenahoria locuitoriT cetilteT "Anil
la luna luT Martie, cand afarti de orénduita zaherea cc este sä se pog6re
dupti Marca IsTégra i alte locurT, se va proftacsi maT cu indemAnare si de
la Valahia i Bogdania la schelele BräileT i Galatilorti, 7-8 cosurT, adeeä.
7-800 de mil de stamb6le. Co dar la acéstä mare trebuintil sti avetl tottl
Muhl de 'iv nä i prothimie i dupti cca in inima ta sàdituí dreptä credinp,
sit puT t6te ostenelele cele prin putintä spre a pogori la schela BräileT a-
céstä zaherea de iérnä, pänä a nu trece cuviinci6sa vrerne a AmbläreT co-
räbiilortt. Si pentru crt este vointa imptirtitieT mcle a te punta f6rte cu privi-
ghere spre a-%T aréta tótit prothimia i Avila ce impr3rt4ia mea astéptä nrt-
dtijduesce de la tine, pentru acésta-sT numaT s'a dat acéstä inaltrt poruncti a
impgrtitieT mele si s'a trtimisù' cu cinstitult1 Osman Silictar Amac al inert Sa-
dirti Alamem ; asTa dar pentru cit este taftologia in zadarrt, de a ti-se maT
arilta si a te mal pov'étui de fies-ce trébit, fiT cu bunti privighere spre a duce
la st,Ive'rsire mij16cele ce se cuvinù la repaosulti i odihna boierilorrt t'éreT si a
stiraceT raja i spire a se ptizi ponturile nizamuluT, si cele cuviinci6se la ser-
haturT pcntru buna stare a Ord. Si cand de la serhaturT i cele-l-alto locuri
de prin prejurü, va indrilsni cinc-va a face vre-o urmare impotriva nizamuluT,
pe unil ca acestia insutT sti-i arty la Malta Nat'l a imptiratieT mole si sil in-
grijescI pentru a nu se supra cinevasi din locuitoriT trwel i araändil tan
felult1 de Avila i prothimie la tréba zahereleT, care este din cele maT trebuin-
ci6se trebT ale imptirtitieT mele, liírti de a areta oca =if micti lenevire si
prelungire de vreme, srt-tI puT t6tä virtutea i mij16cele prin putintä, sti prof-
tacsescT intr'acéstä vreme indestulatit sumrt de zaherea la schela BräileT. Si
dupil cele de ciltre tine nikläjduite cuviincióse mij16ce i läudate slujbe, stt te
arty färä de pregetti la fies-ce madea si maT alesti la tréba zahereleT, ca sä
rt;mtte intru tine buna diathesis impèrtitieT mele i sä te fereseT a nu face cu-
surti numaT era unti firtl de ptirti; ca sit ntt te mustrezù. Si voT boerilortl
duptt bunt miírturie ce de multe-orl a fiteuttl pentru voT numitult1 Dom-
nulti vostru, sl vè' purtatT si de acurn inainte intocmaT unitT cu gändultt
 ISTORIA ROMINILORET 273

voirqa sa, avêndil tottl felulti de supunere i plediciune la voile si poruncile

luI; sa fitI Cu priveghere spre a se arka si acurn indestulatti credinci6sele
v6stre slujbe, mar muliti deck cele maI dinainte, fiindü incredintgi cad
cAnd v vetl purta dupti voia Domnuldi vostru i veVf avé prothimia la
stivse'rsirea imp6ratescilord mele trebl, nu wail lipsi de la vol. muele i mi-
lostivirea împri4iei mele ; cunoscêndil cà altù nu este la voI trebuinciosil
deck eredinta prothimieI i cea care Domnulti vostru grabnie'd supunere
plecilciune, sà .punetI tóta virtutea inteo unire spre a porni i sil v5 pur-
taff dup'd mal susti isulù mijlocti la sv'èrsirea impërtitescilorti mele trebl i masi
alestl la cea maI de trebuintä deck altele, tréba zahereld §i pentru ca sil. fitl
cu mar bunä priveghere i sá v pàzii des'e'vêrsita sà: nu cadeV la imp6rA-
tesca urgie din amelia v6strà si din intArzierea la cea maI micà trebil ce vi
se poruncesce, s'a datil acéstti a nóstra imptirkéseti poruncii i poruncimil
cà sosindti, dup.' cum mat susti se cuprinde, sá puneV in lucrare noima sla-
tulul mnaltului i de supunere vrednicil imp'ériltescti airi Nostru fIrmantl, feria-
du-v6 sti nu facetI ck de putinil cele impotriva. AsIa sa" sciV, dândri credintil
SAntuluI seri semnti, ce s'a scristi ciitre sfirsitulti luneIluI eval aid anulu1.1196.»

Cuprinsulti firmanului acestuia, documentéza minunattl situatiunea in

care se OA N. Caragea in Ora Muntenésch. La Pérta otomana se
sea ca. boerimea Munténa a fostù 6re-cum neplacutil surprinsa de tra-
miterea ca Domnil a luI Caragea. Nemultamirea boerimeI vh,turämil
cum a provocatil chiar unele resistente cari aù necesitatil mésurile de
politic si de siguranta de earl deja ne-amil ocupatti. Se vede din fir-
manil, ca. la Constantinopole luorulri e cunoscutti, de 6re-ce a propo-
sitil de cerere de zacherea Sultanula face o adevératä remonstranta boe-
rimei Muntene si o Indémna la suPunere catre Domnitoril pe care
laudá spre a-I da deplina autoritate. Se pare GA' Caragea dadea vina
pe boerI de intárc,lierile ori lipsurile tntêmplate in deplinirea cererilora
Portel, ca asttí-felil sá capete de la Constantinopole porunca amenin-
tat6re pentru boerii carI nu voril fi intr'unil get' ndiz §i intr'o vointa cu
Domnitorult1 «Dec1 earl boeri veri câi vorti fi unitl cu gandulil
vointa ta, sa-1 mfmgai dup5. Gatti li se voril càclé. CAtl iara'si din-
tr'acestl boerI, sail prin taina, sati de fata voril esi din socotéla ta
si se vorti porni in protiva vointei tale, pre uniI ca ace1, ca unti pli-
rexusios (adicti inzestratil cu téta puterea) cc esti, pedepsindu-I dup5,
taptele brU, sà puI totù Multi de snip,» etc.
Istoria Romdnilorti de V. A. Urechid. 18
274 V. A. URECH1A

Amenintäti pentru cel nesupusl si câte-va promisiuni de bulla rès-

platire celorti Cu capultt plecatù, .si tóte aceste Cu scopti de a in-
tari pe Caragea, pentru ca chiar 'In contra tratateloril celortl mal re-
cente cu Rusia, s5, st6rca cAt mai multa zaherea pentru Constantino-
pole ; jata tótti tinta urmarità de firmanula mai susti adust.
Amenintilrile la adresa boerilorti trebue sà recun6scemil cà de astil
data n'ati avuti tota efectultt spera P6rta si Caragda. Spilimintät6-
rea miserie in care se afta téra impinge pe Divanti sà trimitä, Portel una
arz-magzar, prin care dupà ce cu spiritA aduce imputiirI luI Voda, cAcI
n'a arétatil Portei situatiunea realti a t6eI si cugetuld adevératil ala boe-
rimel, enumerà t6te sarcinele grelo ce Ora a avutti de suferita si pe
care le-a implinitti färà Impotrivire, enumerare care de sigurtl este
Ingrozit6re i astilc,1I, tinênclü sérnA de situatiunea in care se afla téra
pe timpulti lul Caragea. Boerii constatà., cà nicl odiniórti sarcinele
térei catre Constantinopole n'ati fostil mal grelo i mal' oled" pe
timpti de nerodire. Boerii arét5.' cA a mal impune téreI asemenea sar-
cini este a o pustii cu desévérsire de locuitorI. Apol maI aréiä,
(«le multe ori arnti rugatti pe Domnula nostru si In scristi si cu gura
ca sä voiasc sà aréte (Portei) ale nóstre adevérate si de robT aclu-
cere aminte i rugAciunl...» i, d'Anda a intelege c'á Domnitorultt nu
filcutti acéstä, datorie, boerii adaugtl: «deci indraznimti acum
insi-ne printr'acesta plecatil magzar »
Dar iatil Insusi acestil actil, care este In on6rea Divanului térel:

Arz-magzar Jeta Valachia

din 1783 Aprilie.
«...C11 gentlehif plecatT ar5trimti credinci6sil ii cucernicii slutra a prea pu-
terniceI nostru sirguindu-ne n6ptea i diva spre slivêrsirea
celorà atiesen impiirilteseT porunef, ne-aii ar6tat(i i acum trer vredniee de
inehinatiune înipritcsci porunci, ce acum mal de curêndii, una
pentru facerea a 50 de acieurT de DuWire, alt1 doilea pentru ca srt se dea
din Ora 300.000 stainholI chile de orza si 80.000 chile stambolI de Mina'.
a treia, ea sil se trimità 1.000 de úmenI cu 100 cave cu bot la cetatea de
Ja Ozun, afarA de ogeaeurile mesterilorti de feril, criramidarilorri viírnice_
rilorri si din cuie i carbunT ; portincindu-ne cum cri túte aceste, dupit
loculta nostru, sil se lac'a tertipil dupti la judete si s'a ne slrguinitt dimpreun'a Cu
 ISTORIA ROMINILORCT 275

dinsula spre lucrarea i urmareaacestora de curêndil poruncT, cum mal in grabg,

dupil inalta cuprindere a celorti vrednicT de inchinaciune firmanurT, alegkda
pe unula dintre noT, betrAnti I cu pracsistl, carele ad maT stiltuta i alte orT
la acesta feld de huzmeturT, sA se tramita ca una felil de serdarti i purtiltora de
grijä la meremetula cetilteI Ozun. Loculd nostru este alti prea puternicel imperiltiT
noT totI credinci6se si supuse sitie ale puternicieT séle i tot-deauna
aretata i aret1Und, dupti datoria supunerel n6stre, sirguiala spre sevArsirea
tuturora colora dupe putere poruncI, dupa cum ndàjduimü cá o va fi intelesa
Domnula nostru inteuna aria acum de când se afill aicea i ne va fi facutti
acéstri facere de bine pe Muga cele-lalte, ca sil arete la prea puternica im-
perAtie, credinta i supunerea n6strA, ce ama implinita la pricinile ce s'aa
cátra acésta sa se fie pliroforisitti i prea puternica imperhlie,
atá.ta din cele de mal* inainte si din cele maT din urmil, credinta, supunerea
osirdia n6stril ce aveinti cAtre DecT, precum amtl aretattl, tóta graba
spre sevêrsirea celord vrednice de inchinacitine porund ce s'ail trimesil mal
dinainte, asijderea vomti urma cu sirguialá impreunA cti Domnula nostru
spre sevêrsirea acestoril de eur(Indt1 date porund pre clit va puté räbda ti-
nostru neputinfa tjcaiosulul norodit, care le-aa venitil la cca
desev6rsitil slabiciune din pricina intêmplArilora ce ail vena(' asuprli-T din
voia lul Dumne4etl. i pentru cele 50 acicurT de Dunà're, indatA ama M-
etal tertipil sá se taie cherestéoa i cele-lalte trebuinci6se, ad. liinapurl
funiT, sil se facti tedaric §i sil se trAmitil unde este porunca. i nAdájduima
cì acésta poruncA va lua sfirsita in graba. Asijderea i pentru cele-lalte doue
porunci, pentru dregerea cetateT Ozun si a dariculuT zahereleT, ceca ce este
prin putinta se face. Ne ruguimú numaT cu lacrimi prea puternicil ImperätiT, sil
faeil miluí si s'a dea milostivnicà ascultare la acestea, care ca nisce robT i cu
smerenie indraznima a aduce aminte si a le areta mar josil.
In vreme de 2 lunT poruneitil prin Domnula nostru la locula nostru
cela cu multe patimT pentru una tertipil greti eu 1000 salaborT si 500 caro
cu bol ì alte multe si deosebite trebuinte pentru dregerea cetilteI IsmailuluT.
Alta tertipa sciuttl pentru cetatea GiurgiuluT, altele pentru tunurile NicopoliT,
altula pentru tunurile TurnuluT ; altultl pentru cetatea AclacaleT, tertipa de
zaherea pentru Tarigradri, alta cerero, de orza, deosebitil dinteacésta zaherea,
cum1)erát6rea cailora, cumperlítórea oiloril, trecerea tunurilorti si muhimatu
rilora si alte tertipurT. La seversirea tuturora acestora se metahirisesdi miT
de seracT raele fliimanclinda ì eT si itele lora. ApoT dupti aceste sa silinati
ducil orza peste doue memlecheturT incti 1.000 de serace raele salahorT i lu-
cratorT i carI cu neputinci6sele vitelo lora, la cetate care este depiirtat5, de
140 de césurT de patria lora, oca desaversitti intelepciunea stilpAnirilora nostri
sii socotéscil, de nu este acésta cu anevoie de suferita la unil neputinciosil
276 V. A. UREMIA

norocla, dup1 ce Patna lipsita de zaheréua 1111, cum este sciutil de tot!, dupti
co are 0 atAte greutatI de supararT, adcca de birurT ; socotésca intelep-
ciunea lora de iaste cu putintil sil nascri pricinT, earl potil sà pricinuiasetl ri-
sipire raclel i ticillo§ie a chelerului impératescil §i cea mal desavér§ita
socotéscil cutn cil ace§tia trimiténdu-se cu sila la atilta deptirtare §i tree6nda
peste dour: memlecheturT, nu este cu putintil sit se pilzésca, ea sa, nu se risi-
pésca §i pentru ca sil rnaT impiinimù, totil-d'a-una face trebuintil sil sc6tcmil
din téril mii de 6menT adesca §i &And trimiOndu-se la cele mg de apr6pe cetatT
li se pliltesce elte ti. 60 vara pentru ca sr", priméscA srt mérga, dupil cum este
sciuta de totT, deosebitil de plata (ilileT de lucru, care 0 acésta se aduna cttte 10 lel
pe lunü pentru fe-care omù, cu cat mal vêrtosa trimitêndu-se la atiita de-
partata locil de casele §i patria lora dupri analoghia ce trebue sit li se dea ?
DeeT pentru acésta nol ceT plecatI eredincio§T i sirguit6re slugl ale proa puter-
niceT împrAiT, orênduindu-ne srt gatima dupil porunca cuiele §i ciírbunT §i
§i sil le (lama la orênduitula boeriula robula impëratieT, ogeacurile me§teri-
loril de heril, ogeacurile càràniidarilorü, ogeacurile varniceriloril, tuturora
aducemil aminte pentru cele-lalte adev'érula la piciórele scaunuluI
proa puterniculul nostru imp6ratil §i fundó-ca locula nostru este cilmara
séle §i noT credincio§f supu§T aT stiT §i suntema ineredintatl cum
nu voesce derapilnarea, risipirea §i prApildenia MAO. §i a crimgreT séle,
diljduirnil dela mila sa, eh' va binevoi, cu blândete §i va face musaadé, ca
sil s'arete aice ceT-laltT salahort §i lucrAtorT, §i earl ce se cerü pentru Ozu,
va porunci sii inceteze havalelile §i de va fi Cu putintil sil cumpgitéscri §i cele-
lalte f6rte grele §i cu anevoie suferite havalele, cum 0 pentru cea de iznóvti
zaherea ce ni se poruncesce, Indriíznirnil sii aducemtit aminte dupl. totil ade-
v6ru1ii, cum cr.', pentru orzó, cu t6te cele de fath' §i inteascunsa cercetarT ce
facuta §i cu banT pe a mânri, art pututil sit iasa o suma fórte putinti din
Ora, §i cea-laltit 'Ana' la 40.000 chile stambóle s'ail implinita cumpérAndu-se.
(le pe la locurile dimprejura, cu greil pretil ; pentru ca sil s'évér§éscil acea po-
runcil scima cum crt Domnula are 6menT aT saT trirni§T afara din memleche-
tuIrt nostru §i de o parte le trimite §i banT, ca d6r6 vora puté gasi §i alta
orzó, (lar cea desevér§itil sunterna la îndoialá, iar in térA indrriznima sit in-
credintilma la proa puterniea vóstril imOratie, cum ea de o cam-datrt grilunte
de orzó nu este, dar pttnA la vremea secereT aü ramasa putina vreme §i nil-
(Ndttima la mila luT D-4eil sa no (lea estimpa 6re§1-eare bung rodire, socotinda
timpula de estimpil Cu cela din anuló trecuta §i sit nc manghic putina §i norodula
celA flamândil. A§ijderea §i graula cht a fosta l'a strinsù Domnula nostru §i
milcara cit cat s'a gilsita in locula nostru ['tuna f6rte putinü nra pututrt sA im-
plinésert tertipula Tarigradulul, cu t6te acestca 4isil cum cii se silesce
sil implinéseri din alta parte suma ce s'a poruncita sii trimitri la Tarigrada
 ISTORIA ROMÂNILORef 277

vedema cum ca nu incetéza cautanda i trimitênda in alte parV. DecI Cu sme-

renie ne ruviima milei i prea puterniceT împrÇiT, ca intr'acesta cursti, 'Ana
va veni vremea secereT, sa faca mila Cu noT I cu Ora, sa se milostivésca asu-
pra ticalosilora s'éracilora raele, sá lipsésca acésta' cerere, fiinda-ca cumptirarea
tedaricultt de afara de prin prejuril, macaril ea este de curénda izvodita
neobicInuita, dar ail präpadittl i prapadesce (".!ra nOstra, si mal vértosa acum,
fiinda-ca eel dimprejura att gasitil fursanil ti imprilejire de a-sT 'rindo zalte-
reaoa cu fOrte area preta i cu miT de «e3invrtyi» fiindtt rugatT de trebuinta
misted. Socotindu-se dar prea puternica impOratie de va fi cu vointa-T, ca din
vremea care a venial acesal nott Domna aid nostru i ciraca altt prea puter-
niceT imp5ratiT pang acum a data locula t5reT Romanesa 800.000 adeca optu
. . . . zaherea, numal cat seimtt noT, Meru care niel ()data n'a statntti, §i mat

virtosil in vreme de nerodire, ne rugrima pentru mila luT Dumnegea, sa se

!ilea mila ! Cea adevtSrata dare a zahereleT este acésta : Stambul KIIAIICIÌ 216.508
in primavéra a velétuluT 1782 455.642 in tòmna acestuT veléta ; 40.000, caro
facuta acum la iérna velétuluI 1783; 50.000 la grtta care s'a macinatil
acum in primavéra velétuluT 1783; 80.000 in primavéra velétuluT 1783: cc
s'ail tramisa in Tarigrada, afara din ce amil luata din zaheréoa de la maga-
siile BraileT, din zaheréoa de anti : care se face tart suma datuluT zaherelet,
Stambol kile 842.150. Gaud se \fora da 410 260.000 Idle orza si 80.000 kilo
Mina ce se cera acum, facil kile 1.182.150. RobiI prea puternicel impiiratiT
nu tagaduima cum ca la létultt 1768, de sunt trecutf 15 anI, s'art fricutil
grele havalele in Ora néstra i s'aa data si sume de zaherele atuncI, dar
int6iil era forte multa rodire inteacele timpurT si se ga'sia multe zaherele si nu
Ikea trebuinta sa stringema duprt afara zahereaua cu haul i cu multe °stencil;
ala doilea prea puternica impOratie atuncea s'att milostivita cu Iéra nOstra
att trimisa o data 850 pungY ajutora, i alta data, iaräsT, peste puOna vreme,
alte 300; si asra s'a iconomisita lucrula, s'aCt sëvérsitil impOratescele huzme-
turT i poruncile s'att energhisita cu Ores' care repaosti i lesnire a noroduluT.
Si Cu tóte aceste nu era atuncT grija IsmailuluT, care este fOrte grett lucru
si de o potrivä cu cele de atuncT huzmeturl. Aceste îndràsnimú, ca nisce ere-
dinciosI robT aT prea puterniceT împIlráiT, sä le aducemil aminte ; grija
pentru paza, ocrotirea i buna starea cheleruluT impëratesat, o socotimil ca
datorie netagaduita a credintel ce suntema datorT; cum iaräsT a tacé prici-
nile pustiereT si a harapietuled sti iaste cusura i vina n6stra. DecT de multe
rugatil pe Domnula nostru i in scrisa i cu gura, ca sa voiasca sil
aréte ale nelstre adevërate plecate si cele de robT aducere aminte i rugil-
ciunT la asternutula pici6relora prea inalteT puterT, avéndil buna nadejde, cum
pliroforisindu-se prin ela iubitoriT de 6menT stäpaniT nostri, adev5rula strt-
rel n6stre, vorna vedé in grabil bunele s'OvérsirT de la isvorultt de mill
278 V. A. IIRECHIA

Mil no desertatù', ali prea puternicT inipráiì. DecI mnthsnimi acum

printeacesta plecatil magzaril, s'a' ne rugtimil si s'a' ceremtt
milostivire i sä ne rugginil sri valá Cu ochiú Mandil si sh' binevoiascti cu
blAndete la plecatele nòstre rugAciunT, inângálndil si pe noT si pe tic516sa
raia, cu milostiva înaltà musaadea la cele maT susi1 ar6tate ale n6stre ru-
gaminte.» (1)

116posatulti Arontt Floriantt amintesce Insut;I, Mà documentare fusil,

despre marea greutate a zaherelelorti, ce avu de intêmpinatil téra sub
N. Caragea (2).
Lipsa de pa.ne ce fu In Valachia la 1782, sili pe Caragea st opréscd,
in 3 Decembre 1782, esportultt spre Ardealti altt viteloril (3) si sil'
permita,' importulti, färä, de vamà de cereale din Moldova (2). Cum iris&
vämile erad arendate, visteria se obliga sä desOgubésca pre vamesil
de vama importuluI din Moldova (4).
(1) Pe langg zaherca, o'f, vite cornute, unta, miere, iatg si soimiT cerutT in 1783, Manl 1
pentru Constantinopole.
Plaiulti Dambovita judetulti Dilmbovita 1
D D D Muscela 1

Nucsóra D D 2
Ialomita » Dambovi(a 1
Aref o Argesil 1

Lovistea D D 2
Prahova o Prahova 2
TeleajAnù o Saach 1

Despre Buzgh u D 2
Priscovh' o Buzgh 1
SlgniculuT u o 1

15 lar la plaiulh Slam-ROmnich s'a

ridicatü anulh acesta de nu s'ah ceruth
Pag. 166. ()pula. citattl.
Cond. No. 9, fila 65 verso.
_Madi din 1782, Decembrie 3.
Circularea la 10 judete mgrginase oprindt1 esportulh de vite «Iiindh-eg sunt trebuin-
cióse pentru indestularea Ore( si pentru zaherCioa Tarigradului.»
Cond. No. 9, fila 6.
Carte la ispravn. sud Slam-ROmnich. Buzgh, Saacil, a nu lua vamesil vana la zahereaoa
ce vine de la Moldova, la locuitoriT ce sunt lipsitT. 1782 Thlie 29. Cum sil se ting sta-
tisticg de numele importatoreluT? Din ce sath si judeth ahí Moldovei? Catg zaherea? Ce
felh? ApoT visteria va despAgubi de vama neluatg, dupg acdstg fede, afarg de ce se va
vinde in FecsanT, nu se va da despggubire, carT si la ponturile cu carT ari cumpgrath
vama, zaherele ce intrg in FocsanT, sunt scutite de vamg.
 ISTORIA RONIANILORO 279

pe cänd din prä nu esia 'Anea spre Ardealù, ca sä maI

in térà banI, era il oprite si lalciurile maI dealungula intregei zone a
DunäreI, cu scopti de a nu da ocasiune Turciloril sá vinä In I-6rd,
calcandia Nizamulti opritoril (1).
Inchiderea balciurilorti era o pagubä nu numaI visterieI ci si par-
cäcI amti ar'étatil deja, cd l'acerca de tèrgurl 01'1 lAlciurl
la mosiI era o fav6re ce se acorda de Domnti boerilorti. Asla In 1 783

(I) Cartea Domnésca s'a nu se tie «sborulii» adeca b2lciult1 de la 21 Maitt

(St. Constantinti) dela judetula Oltù, aprópe de Slatina, ca stt nu mal vie
Turcl de se pricinuesce stricaciune la orinduiala nizamuluI fac6ndu-se pricinI
de galcevurI, 1783 Maui 5.
In 1783, Maitt 7 s'aù opritil din nott balciurile din Oltti si din Vlasca i Te-
leormana pana la depOrtare de Dunare de 10 ore (vec,1I anexele).
O paguba mare aduse visteriel i boerilortt esirea din téra, in 1782
(t6mna) a birsanilorti cu oil° lori, fara sa-sI platésca taxele. Ciobana birsanI,
la vremea oerituluI si a cercaturer oerituluI att esitti din Ora, fara s'A platésca.
Domnitorulti da in 8 Febr. 1783, dreptti boierilora oierl sii apuce pe ciobanI
cand se voril reint6rce; de plata oeritulta trecuttt.
Taxele oerituluI din 1782, se potti vedé in anexa dupà condica No. 9,
fila 4 verso cu titlu
Carie de slujba oeritului pe 1782 (Oct. 10).
Intre scutitiI de oeritti este si fabrica de postav'a. Ce! scutitI vorti plati to-
tusI oeritti, de 6ie Po han! 12 dupa hotarirea ce s'ati fácuta prin ltrisovulti
Domniel mele si poclonultt dupa obiceiti pana la 10 po banI unulti i de la
10 in sustt Po banI 80 de nume. lar cuI se va face ridicaturil li se va tino
In sémä la séma ridicäturel. Asijderea aceI cu hrisóve innoite ce se cuprinde
de oeritti facêndu-li-se pecetluitti gospoda, voril scuti suma brisóvelortí.
20 TotI ceI-Ialt1 locuitorI i strtiinI cu ol in Ora verI ale cul vorti fi, sa platésca
oerittt deplinti, de 6ie po banI 12 i obicInuitti poclonii, i stréInil ungurenr
ce sunt sec,IgtorI in téra, Cu rupt6re de la visterie, macartt ea' ai hrisovil a
li se tiné in sémä. la 10 dou6, dar acésta era in vremea cand platea el oerittt
de 6ie Po banl 16 si jumätate; iar acum fiindtt-ca este oeritulti cate han! 12
de 6ie, ati a pläti si el pe tóte oile lora fari de niel una sekrémintil ; la care
si mal' folositI sunt acestù'-fela decht cum era mal inainte, pentru ea atuner
da pentru o! 8, ti. unulti i banI 12; acum datt pe 10 o! ti. unulti. 3) TotI
strélnil ce voril avé vite in Ora, cal, boT, vacI, bivolI,' sa platésca vacaritulti
str'éinilorti, ce este obicInuitil, irisa birsaniI ceI din téra BirseI din Transil-
vania, de vità cate banl 33, dupd cartea ce att ; iar cd-laltY str'éini sa pla-
tésca totI de vitä cate batir 66 dupä obiceiti, iar tunsiI i manzatiI sa platésca
dol" unulti, dupe vechiula
(Condica 9, fila 119).
280 V. A. URECHIÀ

Caragia a acordatil acesta privilegia luI Vel Vist. N. Brancoveanu, pe

mo§ia Obilesci, jud. Ilfova (de c,lioa Adormirei o s'éprémânä tèrga)
ct asemenea la mosia GägeniT In Saacil (la indltarea DomnuluI, 6 dile).
Tota asemenea Caragea a acordata tèrga lul Vorn. Mortizi pe mosia
Ploesci, o data pe aria (1).

XXXIX.

Bresle. Industria.
Caragia a acordata unele scutirI si la unele bresle. FabriceI de pos-
tava i-a scutita oile de oerita. Locuitorilora din plaiula Ramnicula-S5,-
rata, creatil debuseil pentru fabricatele lora de butY, vase de
lemna, la 11.6mna, 2 ore departe de FocsanI. Locuitoril din plaiultt
flümnicula-Säratil, la 1779, aa °eruta sá se facä unil.t6rgil mai aprOpe,
unde sä-si vindä butile, vasele, dòge ci scânduri fabricate de eI si cari
sunt si1ii, platincla douë väml (una munténä si alta moldovénä) a le duce
la térga tocmaI la OdobescI. Caragea le-a data sä fie têrga la Ramna,
cum diserämil, lîngá FocsanI. Acum se intäresce din noa acestatârgü
la mosia Ramna, de la 14 Septembre la {hiele luI Octobre (afarä de
s'e'rbätorI «ea set nit se scape locuitorii de biserica.» Asemenea vora avé
tèrgil si In Vote Joile peste ana.
Sub domnia luI N. Caragea, breslele continuä cu vechile lora sta-
tute. TotusI affäma o abatere, In adula numireI directe a unuI Bacala
Baca:
«Dat'amtl cartea DomnieI mele 1111' IIagi Daniilti , pre cardo l'amti l'huta
Domnia mea Bacaltt-Basa peste top' bilcanii. din BucurescY, ca sâ aibrt a fi
purtätorti de grij i ocärmuitoriii breslei acesteia íi atätti pentru dînii sä fie
cu privighere Ç Cu luare aminte pururea, ca sä li se pAzesca orinduielele ce
cá,t i pentru dinsulti sä urmeze dupä vcchiulti obiceiti ; iar mal vértosii
ii poruncimtt Domnia mea, sä grijasc'ä cu mare silintä, ca s urmeze Nicanil
Cu vindarea la t6te duprt nartulti ce s'Eta orinduitti, pentru cti de se va girisi
vre-untl blicanä cä aa vinduta mai scumpa, peste nafta, impreuna' Cu aceld

(1) Fila 129 verso, cond. No. 9, actulti din 1783 Aprilie 14.
 ISTORIA ROM AN I LORO 281

bacanii se va pedepsi i elii. i pentru slujba luT, am facutil Domnia mea

mila sa sá aiba a-sT ga'si lude 2 (urrnéza formula de scutirl). Asijderea sá alba'
a Orle si o pray'Alie aice in Bucuresci scutita §i apärata de fumaritil de orT-ce
angariT vora da ot prayalil, 1783, Iunie 10 (1).»

O nou5. brésla se organiséz5, din butarï, adea din coi carI pogorti
butile in pivnite, prin Pilaculù lui ICc Const. Caragea VV., ultra Epi-
tropia obstésa. din 1782 Augustil, ordonânda sä se fac'á rinduélà pen-
tru ca brésla butarilorti s6 se faca.' rufetti «ca sa lipsésca nccazurilc ce
patime,sca ccl cu trebuinfa incarcatului 0 descarcatulul, butilora. SA-I adune
pre totl Epitropii i iiinda fatä i d-luI Vel Aga si s'A-1 faca, mica),
otarinda si plata but&ritultil de incärcata i deschcata, de vasula mare
si de celti mica, séa dup& starca i adâncimea pivnitei (2).»
Tota asemenea ca pentru bacani, N. Caragea rtnduesce una « Caiumngi-
Baa» peste argintaril din Bucuresci, in moda directa si nu prin ale-
gere, ca sä, judice : «pe coi din brésla lui, pentru ale mestesugului
i pentru ucenici i pentru cala, cum si pre cel ce vora caklé in vinti
de schimbatula aurului i aRI argintuldi, séti ale ahora juvaeruri» (3).
Altor(' bresle N. Caragea n'a Facuta decat s'A le reinoiasc5, vechile
chris6ve. Asia reinoi in 13 Augusta 1782 pre ala croitorilorti din Craiova,
sub cuvinta cá l-aa perduta chrisovula ce aveaa de la Alex. Ipsilante (4).
Tótá protectiunea ce N. Caragea acordá comerciulul era ineficacc
a-lil rädicá, In situatiunea ce fäcurä acestuI comercia, scutirile tota mai
marl acordate negutitoriloril supusI Austriacl, in orase si la vama de
fruntarie.
Una alta réa ce isbia comerciula era facilitatea cu care Domnito-
rula acorda boerilora; ha si la cine nu era boeril, pasuirilc de plata
a datoriilorti, amoratorium». alma in anexa cate-va de asemenea acto.
(t) Condica No. IX, fila 128 verso.
Condica No. IX, fila 8.
Cond. IX, fila 21 verso.
eAcum li se inoesce cartea dupa condica Divanultil :u L Negulatorh prualia1 sa
alba voie dupa vechiula obieeiti a crol i a lucra liante de vindare numat de cele mita,
iar alto haine maT de credinta cu cheltuelr grele sa nu fie slobodT a lucra el, ci si71 lc dea
la croitorl sa le faca.
2. S6. nu fie luatI la lucru de beilica, in vremea lucrnlui me,tesuguluI, ci sa dea numaT
doT croitorI la lucru de beilica la Caimacama, dupl obiceia.» (Cond. IX, fila 21, verso )
282 V. A. URECHIA

Aci voma cita numaI moratorium prin care «Constantina» de la Tär-

goviste care e datora si n'are cu ce pläti, cap'ét5, soroca de asteptare
de 2 anI, in 1 Februarie 1783 (1).
SA se adaoge sup6rdrile ce zapciii causaa negutätoriloril pe la 1)61-
ciurI.... Ce-I drepta aceste sicane si sup6räri nu le autorisa Vodä, dar
niel le putea, pare-se, impedica. In 6 Decembre 1782, Vodá scrie carte
legatä, Banulul Craiovel, Ianalie IIrisoscoleo, sä, nu tolere «ca zapciiI
sä, supere pc negutätori pe la balciurI, acdcl el se plAnsera de ase-
menea fapte ale lora.»
ApoI nu eraa numal zapciiI, cari sup'éraa pc neguptoril p5,minteni,
ci acum Incepurä a-I neodihni, In relatiunile lora cu negutätoril su-
pul sträinI, si intervenirea consulilorù (2), carI impuneaa Domnulul
hotärirI de judecatI adose nedrepte pentru comerciantiI pämlnteni.

XL.

Filtancele êre i dosunesct.

Aplicarea in Principate a tratatelora de comercia ale Turciel ou Aus-
tria si Rusia, aa produsa considerabile seilderI In venitula va,milura,
deci In ala DomnuluI (3).

Cond. IX, fila 79 verso.

Despre rinduirea consuldora Austriael i MusealT vecjI ce serie i Atanasie Comnen Ip-
silante in op. citata, pagina 636, la anula 1783. «In luna Decembrie 1783, s`a numita si
Consula ala imparatului nemtesca in Valahia i Moidova si s'a invoita acestuI stata (alil
Austria liberula comercia si navigatiunea pe Dunare, Marea-NégrA i Mediterana. Iar
consulil Muscalilora eraa numitT de mal multe lunT la Smirna, Salonica, Marea Egee,
Creta, Candia, Cipru, Valachia si Moldova.»
Ca sa mal imputineze acestil cleficiWi ahí vmilorú, Caragea stárui ener-
gicil asupra unora din articolele de esportti, pe carI nu le cuprindea conven-
Oa austro-turcá. Asia se pare cá era esportulti peilorti de iepure.
Venitulti din acestù exporta era aliä Domnului, si pe 1783, Carag;ea
vinde, clânclü cumpt,lrätoruluT in 18 Ianuarie 1783. urmiiit6rea carte cu care
sí alba voie a aduna in térri peile de iepure i apoT a le si esporta,
cate 2 parale de pele:
«Davai Gpd.... carele pe anuliä acesta 1783 aiä cump6ratti vama peilorti de
iepure ce esti din .1érti i merga la alte play, ca sä aibä a Ambla si a stringe
acestil felil de pe! i dela cine va Nré a le sc6te din érí, sà iea de la pele, cAte pa-
 ISTORIA ROMiNILORO 283

Ddmd In anex5, ponturile diverselorii veniturl directe ì indirecte,

sub N. Caragea. Cetirea loril nu ne aréld sporirI preste oca ce era
lnainte de Caragea (1).
DeficitulO produsil de ImprejurdrI in veniturile DomnieI si ale Orel
era mdritil i prin baniI ce Caragea era silitü sá cheltuiascd la Con-
stantinopole, ca s5, lmpedice alergdturile fostuluI Domnil Alex. Ipsilante
de a recdp6ta tronulil ValachieI. Ñu Mr.& cheltuiald si Inca mare, Ca-
ragea isbuti dela vizirulii, ca, la 21 Sept. 1782, s exileze la Itodos
pre Alex. Ipsilante cu ceI cloI fiI al luI, Constantinil i Dumitru ; ha
Inca totti In aceeasI c,li fu exilatil la Tenedos i Dragomanula M Sutzu.
Acesta cdc,lu In disgratie, çlice Atanasie Comnen Ipsilante, «pentru c5,
nu scia limbg curopcne.» Adevèrulil e c'd atacerile luI Caragea contri-
buirá la acestù exilit i GA' Caragea vedea bine lucrulti, se document5,,
nu targia, prin inlocuirea lul la Domnie de cdtre chiar acestil M. Sutzu.
Mali se documentéz5, acestil faptil si din aceea, cd la dragomanatil urm5,
Indath Beizadea Ioanil Alex. Mavrocordatia, pe care In Novembre 1782
ginere N. Caragea, clânclu-I pe fiica sa Zamfira(2).

rale 2, dupä hotarirea ce este fäcutä prin brisovil i luândà acestil

sä aibä, a da rävasti la mâna negupitorulur de eke peT va pläti asra cu ra-
vast' de platä alil orinduitulul slujbasil sá Ala voie a trece, iar larä.' de rävasu
de platil sä nu aibh voie a ridica nimenT peile panti va pläti. Pentru care po-
runcimil Domnia mea d-loril ispravniciloril i voue cäpitaniloril de margine,
vätilseiloril de plaitl, i vamesiloril de la schele, niel de cum sl nu ingäduip
bit trécti Mil de rävasultl orinduitului, earl in urma de se \ a dovedi
läsatil de ail trecutù niscaT-va peT WA' de rävasil de plath, sà scip eh' de la vol
va implini Domnia mea top baniT indoip.» 1783, Oh. 18.
(Cond. IX, fila 73.)
i) VegT in anex5: ponturile vingriciuluT pc 1782 (dupil Cond. IX, lila 30).
slujba cântaruluT la targurT 1Cod. IX, fila 10) totil pe 1782 etc.
Veql Atan. Comnen Ipsilante, pag.. 629.
Efil alaiulä ce N. Caragea ordond la esirea postelniculul ducCndil la Constan-
tihopole pe Domnita Zanlira, mirésa DragomanuluT Mama Alex. Mavrocordatu.
«Alaiulil ce s'ai1 orinduitil la esirea D. Vel Post. eu Märia sa Domn4a
Mirésa
Top v6ntitoriI ageseT Asemenea iar t3nritoriT
pedestri cu zapeiil lortí eel* micT. pedestri Cu ceI micT zapcif.
TrAinbiOsii agieseT
i spat ArescI
Top seimenil Top seimenil
PolcovnicescT, Buluebäsese.
284 V. A. URECHIA.

Ca sa laca banl, N. Cara gea se otari s5. faca lnsusi agricultura,

ca boierimea i pranimea. In t6mna anului 1782, nu totil-d'a-una pc

3 PostelniceT lar 3 postelnieT

Ceausti agescil Ceaustl sprittireseti
Polcovnieulti de Polcovnica de
Ciocli SeimenT
Basbuluchasu Alti 2-lea Comisti
Polcov. de t6rgii Vel Capit. de Miziltiri
Vel Cilpit. za laugh cu vel Crip, za dorobanti
Viaaill za visterie Viitafti za pillirtrnieeI
Alti 21a Poste]. Aiiitafa de I)ivanti
Vtitafil de aproOT Alti 2-lea Postelnictl
o Izbasa o
" D., -... a, 5,' ;::.
a) .1 aD
::,' =..."'M 7:4 -{1) 33

4 AlaT CeausT
13cizadea D-lti Vol Postelnicil Beizadea mare cu
eu eu 8 ciohodari. Cioliodari i unù saraciu.
Meliter Basa eu tòtil taifaoa Torti cAntAndil.
TrilmbitasiT domneseT
i muzicantif nen4T.

;=',"1:rc
Trei Posteln. lar treT posteln.
v Lori pitar Vornicil de harernu
ZZt

Vel Pitarti
,j
n
-
o Patru ciotiodari lar 4 eiohodarl

Careta Domasca
toV lautarii ettntiindu dupit obiceiti.
Icó Nicolae Coast. Caragea VV.
«Viitase za Divana, sri rinduescl zapeia ca sri gtitésca alaiulü acesta; mâne
la 6 césurl din oi sa fie toV strinsI In Domnésea I16strii curte i pusT la
orinduia16. CautA Insä, cusurti srt nu se facri. Tolico pisah gpdm. 1782 Noem-
brie 13.» (Cond. No. IX, fila 53.)
 ISTORIA ROMINILORO 285

bara, ci maI adese-orl cu beilicula, ara campa imense si le semènä

Cu grati, de o vallire numaI In séminta de 20 pungI.
Caragea nu avù parte sä recolteze unde semènä, cädi precum ve-
chiramil, nu ajunse Cu domnia la epoca recoltel din 1783. Noulil Doma'
voi sä-s1 aproprieze recolta. De aci se ndscu unä procesä la Constan-
Linopole. Caragea reclama' recolta séti pretultí, la Terfterdaril, prin Ka-
puchihaelile ce a avutil. Terfterdarula otarl ca luI Caragea s'A nu i se
(lea de M. Sutzu decat 20 pungI, pretulti semintel lar restuld bani-
lorü ce se voril prinde pe recolta sa se dea téraniloril carI muneisera.
Caragea protesta si lice, ca nu se cade a se da s6racilorti niel' o
baa m5,caril de grari, ca este propria sa avere. Vizirulä la care re-
clama Caragea, tramite afacerea In cercetarca, In modil contradicto-
ria' Cu Kapuchehaielele nouluIDomnä, lnaintea fostulul Domnti ala Moldo-
vel Const. Moruzi. Acesta propuse a se acorda luI Caragea o despagubire
de 80 de pungI pe graula recoltatä. De sigura peschesulä data Vizi-
ruluI de Caragea, din acéstä, suma, lndemna pre acestä mare slujbasti
si aprobe anaforaoa luI C. Moruzi (1).

XLI.
Lux4. Sërberri la Ourte.
Caragea ca si atiltI altI Domn1 fanariotl anteriorI, iubia fastulä
luxulü. In scurta luI Domnie numercíse sunt serbärile despre cari
avernä documente. Dama In nota pitacele DomnescI pentru unele ala-
iurI si futre aceste i alaiuri pentru aducerea la Curtea Domnésell a
noului Consta' rusesca la 14 Februarie 1783 (2). Acestti pitacii Dom-
nescti fiindii secunda receptiune la Curtea Domnésca a unuI repre-
sentantä str'éinä (3), meritá tòta atentiunea lectoruluI si decI extragemti
din elä darea de séma de cele ce s'ail petrecutä In lanaruld Curtel
la acéstä ocasiune.
Atanasie Comnen Ipsilante, la afluid 1783.
Primula fu ala luT Alex. Lasearof.
uOrtmduiala alaiuluTcu care s'A adusil cinstitrt consululil rusebert (lela en-
nactiltt d-séle la Domnésca Curte, spre inttnnpinare cu M. Sa \Toda in 14 gile
286 V. A. !MEMA

C'u alaiuli arëtatil In nora fu adusil p5ná la Curtea Domnésed con-

sululù La PeIrta Curtel s'aa aflatil ate 4 Alaill-Ceau§I
Ici-Oglan-Ceau§ti, de ari e§itri tnainte-I. In launtrula CurteI erail pu0
la orinduillá tòtit brésla Ve! Spätartl : seimena, netera, arnautil,
capitana, bulucbail' de o parte, douè rIndurI, dela pùrtá pana la capulil
scariI, de allá parte asemene t61.6 brésla agésch, pus,3I la orinduiala ia-
r5,F,3i '2 rIndurI, ca i cel spatiíresci.
De la capulil scareI In susil, paná la ina DivanuluI, de o parte tu-
feccii, de alta parte delil ai curtel Gspd.
In Divanulli cela mare, susa, dela o u0, pana la allá usfli. a SpätárieI,
pu1 la orInduiala, de o parte ciohoclaril, satIra cu zapcia lora, iar de
allá parte, zapciiI cel marl spatarescI i agescI i scaunual Domnescil
deschisil.
Ahi doilea post cu zapciiI.DivanuluI, cu postelniceiI, cu semnele In
mánl coboritil Inaintea consululuI Ora josil la binecta0. D-lta Ve!
Post. rail Intèmpinatil pe consululil la capulil scareI, susb, atatil la venire
facêndu-I acéstä cinste, cata §i la eire iarái pana acolo.
M. Sa Vodá s'a aflatù la spatárie In Domnesculil MárieI sale scaunil,

ale luI Februarie, lét 1783, de care din pnruncA fachdu-se fòic s'ati data
in m'Ana de zapcitt ala Divanulul nepecetluita de cual se vede
mal josti
Polcovnicti de térg5 Cu 50 cazad ai lui duprt ori nduia15.
Vel cApit. de dorobaq cu 50 de dorobantI aT luT cu chivere i Cu zapciula
2 PostelniceT iar 2 postelniccT
ltahtivanulú al5 2-lea pitará
Al5 2-lea comis5 ala 3-lea postelnicu
Ciaus5 de aprodl valavul5 de aprodT
Cu érneniT lor5.
Vel portara cu
totT porthreiT.
ung salallorti ung saraciu
3 capitanT iar tre1 eiipi-
agesci tanl agesci
5 ciohodari iar 5 ciohodarT
Careta en O telegarr
Alta careta cu
doT telecrarT pcntru Dragomang.
(Cond. IX, lila 84).
 ISTORIA ROMINILORC 287

Cu Mikia lorí BeizaJelele, cu phrintele Mitropolitulú, cu pärintil EpiscopI

cu totI cl-loril venta boierI, hala i mazili, in loculil d-loril
obicInuitil
Intrand6 consulul6 in ldutru i s'ail sculatù Maria Sa Vodd in pi-
ci6re i asIa primindu-I6 aù ecilutil Mdria Sa iardsI 1n scauntil6 Md-
riel Sale. Asijderea i s'a6 pusil si consululuI scaunil in drépta M. Sale,
cle ail seclutO, si langd d-lul secretarulù sèü aldturea aù ec,lutil.
Si Inclatd aü fnceputil consululil a-I face .MdrieI Sale luI \Todd Iva-
miona ce ail avutil i dupä ace,ea si M. Sa \Todd cdtrd d-lui.
Apol dulcét5, i cafea numal la M. Sa Vodd si la consul6.
Dupd acésta chidmatil d-lui Divanil Efencli dimpreund i cu dint
Kadi Efendi alil GeorgiovuluI, IntAmplându-se a fi aice, cdruia i s'aii
dab de at retail beratul6 Impsérbitescil i cu unù firmanil ce ail avutil
consululfi, stAndil totl In pici6re ; iar dupd s'éve'rsituli1 citanieI fad.ndii
ceausiI dovaoa cea obiclnuita i stAnd6 Maria Sa In scauntl, cum si con-
sululü totI la locurile cetitil de alil 2-lea logof. tAlmacirea
beratuluI in limba romiinéscä, care mal josil este trecutO ; apoI atuncI
de isnóva s'ati adusil dulcétd, cahvea la M. Sa, la d-lul Consulti,
Beizadele, la Cadil, la Divanil Etendi, la Archierel si la top d-loril
boieriI, de rindil; maI sec,iéndil cdt-vasI adus6 serbetil si aftunri-
t6re, si apoI ântaiil Cadiulti si Divanil Efendi esind6, si
Consululil ca sá iasd, cdruia iardsI i s'a6 sculatil Maria Sa Vodil In
pici6re, i a.sIa cu acelastl alajú s'ail

0 altd receptiune solemnd filcutd de Caragea a Distil pentru Patriar-

chul6 Icrusaliinulul. Alaiu16 de receptiune este din Iunie 8 1783 (1).
11) Alaiul a ce s'a orinduitti de Caragea N. la intrarea in Bucuresa a Pa-
triarhuluI Ierusalimuldf.
SeimeniI polcol nicescI Seimenii bulucharsei
Prentif din BucurescI Cu dol
ProtopopI
3 Postelnicei lar 3 postelniceI
Ceausù avescrt Ceausti Sptitrireseil
Ala 2-lea Pitaril Polcovnica de cineli
PolcoN Inca de sal-1011T Ilashuluchasil
Poleovnicil za OTC' Ve! Capitaat za lefegiT
\Tel Cilpitanti za Schnell" Careta Gospod. cu 6 telegai T Vel Cripitanu za DornbantY
288 V. A. URECHIA.

FiI Domnitorulul, necurn acesta, nu eliati prin BucurescI deal: cu

mare alaiti compusil :

Poteras" lar poterasI

SeimeniT Polcov. Seimen" buluebilsesci
3 postelniceT 3 Postelnicel
Ceausulti Agesca Ceausulil Spiltilrescti
Rahtivanti Alti 2-lea Pitarti
Polcovnicil de cioeli Polcovnicti de seimen"
Basbuluchasa » de térgti
Vol eilpit. za lefegiI Vol apit. de mizilti
Vol eilpit. de MArnicei Alti 3-lea Postelnicti
Alti 2-lea Comisti Viltafti de Divanti
Alti 2-lea Postelnieti
DoI ceausI
3.
o
rn
0..)
F-1
3CG
Beizade Beizadea )ct
Cu CiohodarT Cu CiohodarY CI) Q)

(=I Ici-Ciohodarti

L.)

La t6te s'érlAtorile rnar Curtea esia cu mare alaiti. Dtiniì aci

Alti 3-lea Post. Alti treilea logoRittl

Alti 2-lea Postelnicil Alti 2-lea logolkti
alt" diaconl i 6mera al proa fericitulut

.16)" Nicolae Coml. Caragea VV.

«Poruncimil Domnia mea tuturorti orinduitilorri mal susù mane la... césurl din
di s5.* ye anat." tot" la D-luI Vel logorétil spre a merge intru intâmpinarea
aducerea Prea fericitului Patriarehil alli IerusalimuluT, iirmtindti dupà povg-
.tuirea (I-sale Vel LogofëtuluI; si pentru ea sti nu lipsescA vre-unulti din eel
rinduiV i ca sa se afie la vreme tot", sii nu se lacA vre o gresalii, orinduimti
zapeiti pe viltafulil de PAhilrnieeI. 1783, Iunie 8.» (Cod. No. IX, fila 122.)
(I) Cond IX, fila 149 verso.
 1STO1tIA ROMINILORO 289

laiula de la Bobotéz5, dupà. cum Pa alcatuitti Caragea prin pitaculd

s66 Domnescil :
Obiceiulti in diva de bogaiavlenie.
«S5Orsindu-se t6te cele obicinuite tarmoniT ale soboruluT dupti, botoz5,
atuncT sit incépA a trece pe loculti celil orinduit5 prin mijlocul5 soboruluT,
lug : trambitasiT domnescT impreunr. cu muzicantii nemtl, rênd cantandil totl po-
trivr. si la spatele lorti tobosariT i sirmaciultl, earl ail a merge pân in drep-
tulti chiosculur, uncle acolo sr. stea çi sti canto la trecerea celorti mal .josti
numit1, cand vortí face obicInuita inchinilciune
Iuruc Bairactar cu iuruc Bairac, crlarT, dupti trambi;e.
Sacalele cate una.
TelegariI domnescT cate 2 potrivitY.
Cei rinduitT ce sunt .mal josil .numitT calrrT, insti cate unultl unula sr trécr
incetti cu buna orînduialä, i rar5, atata cat cand unultí va ajunge in dreptulti
chiosculuT, altult1 sr se ivéscr, a trece fie-carele, numai In caftane curate, cu
pólele slobode, numaT cu fesurile çi cu mesiT, alte slue pe lang5
dinsiT numai cate untl comiselil cu haine rosil i imbrilcattl curattl, din
drépta i flescarele la trecerea prin sobortl, facti obidnuita inchinrciune
la Domnil, la beizadele si la Mitropolitti
5 CiohodarT
Mabecciu
Sofragibasa
Saedagibasa
Peschergibasa
Ibrictarù'
Buhurdagibasa
Perdegibasa
Credincerula
Tutungibasa
Rachtivanil
Recanulti
Vel cafegill
Alr 2-lea Pitartí
Muhurdar5
Divictar5
Ici ciohodaril
Alti 2-lea Spiitartl Raze
» Comistl
Mork Rorneltailoril de V. A. ThechiL 1O
290 V. A. liktCHli

2 SalahorT Po josti, Cu betele in mAnA

2 Alaift-ceauslarT
2 SatirT
5aracci-bap cu saracciil-iamactt cu caluili tablabasa
16 CiohodarT jura imprejurtt
Vol dornisil intro ciobodarT crtlare pe tablabasa, cu obieTnuita podaZi.
Mehterbasa duptí vel comisit, Cu tòttl taTfaoa luT ctutttunlit Oat unde va
desettleca la grajdft.

IC0' N. Carayea VV.

«Poruncimil Domnia mea, viltase de prthrtrnicel, sí fiT mumbasirti cu pur-
tare de grijrt ca sit nu se facii vre-o smintélrt acestoril rInduelf, clt nu te vet
put6 indrep t a. 1783, Ian untie (1).»

XLII.

Arc/area re,rdinfei Domnesci la Cotroceni.

N. Caragea, In urma incercArel lul Alex. Ipsilante, a luatil curtile
dela manstirea CotrocenI pentru reedintà domnéscti de vérti. lac& pita-
culti domneso5 &Are Egumen5, din 14 Mait 1783, relativil la acéstil
stabilire de resedint5. :
«Cuvi6se Egumene dala mtmilstirea CotrocenT, fiindit-crt suntemil insciintatl
cum d-nia sa fratele nostru Domnulti Alex. VocILI Ipsilante, Ote oditile din
lituntrulit mttnitstireT cum si amhdouë chioscurile le avea gatite cu túte cele
trebuinci6se asternuturT i gémurT la ferestre, unele facute cu cheltuiala Dom-
nieT, altele cu dala mtmilstire i fiindil-crt amti hotrtritil ca Inane sit. facemil
(2)» acolea la mântistire, iat5 itT seriemil poruncimit : ttíte odilile
chioscurile amt.ndouil sit alb( a le gati pe mttne Cu t6te cele trebuinci6se, dim-
preunA Cu ispravniculit de curte, pro care MI i orênduimit mumbasirit si pup
tiltord de grijit, impreuntt Cu cuviosia ta, ca pânit mtme sii fie gittite. 1783,
Mai(' 14.»

In urma lnuiinàrei acestei noue resedinte domnescI, Domnitoru15,

considerând5, câ CotroceniI erail pe atunci en totuli dephrtatl de oras5,
Cod. IX, fila 75 verso.
Vorbil nedescifrabila.
 IgTORIA ROMINILORtf 291.

so vede silitti a da DivanuluI anume speciale instructiunI, de moduld cum

se vortí puté tine §edintele aceluia.
Iatä aceste instructiunI:
«Cinstitilortí i credinciosiT boerilorü Divanulut D-nicT mcle, d-ta Vol Banc
Pantit Filipescule, i d-ta Vel Vorn., Durnitrache Racovitii, j (1-ta I3iv Vol Vor.
Stefand Prascovéne, i d-ta Vol Vorn., Ianache Moruet, i cl-ta Vol logofttl
Gregorio Bitléne, i d-luT Biv Vol Vist., Searlatü Grecéne, facemil d-tre in
scire, cl rung hottirittl D-nia n6strti mane eu njutorttl'd 114 D-n,leil sá mutrunti
sederea n6stril la mântistirea CotrocenT in crit'-va mine, si in dilcle cote ce
se cuvintí, adecti Lunea ii Mercurea, care sunt rinduite de Divanü, cum si Vi-
nerea pentru judec5tT i pentru impreunarea de musafirT, avemil a veni la
Divanü i iar sit ne int6rcemti. DecT mAcarti cti D-nia mea facemü acéstil mu-
tare a sedereT, cum dicemil, pentru chta-va vreme, (lar d-trit dup. datorie
dupti obiceití, sit nu ptirAsitr venirea cu pricina acésta la Domnésca curte
pentru trebile judecittilora noroduluT, caro sunt r'6nduite si care vomtl or5n-
dui, ci afaril. de Jol, care este latir, s'a vg adun$1 cu totiT, ca sA ctiutatI jude-
ctitile noroduluT nelipsitü, ca s'a' nu se zttbovéscii col cu pricine. lar d-ta Vel
logoftitti Brâncovéne, in 4ilele cele ce va fi venirea n6strA aice, sA aibT a plizi aice
si a giti maT inainte Divanult1 D-nieT mele. lar in cele-lalte dile peste stip-
fémAnti sti aibT a ne. urma la CotrocenT si a pilzi la tréba logotetiel. Porun-
cimü-si vou5 tuturorü zapcii1ori DivanuluT, s5 avetT pe ceT cu pricinile de
judecatI gata tot-deauna a-T scOte inaintea Boerilorti ; iar vtitafuluT de
aprodI deosebitil poruncti ciAmü, ca sa aibtí a arta pitacult1 acesta eta Dom-
nieT n6stre (Hoar Boerilorü, ca sr'. fie insciiMatT.» 1783, Maiti 5 (1 .

XLIII.

Edilitate.
Organisatiunea 0114tei Epitropil persistä. sub N. Caragea, dupä
cum o cun6scemii de la Alex. Ipsilante. O ramurd a eI este Vornicia
de podurl, care are sub ea unù polcovnicti de podurI, unti feltí de
inspectord alä pavelelorb.
In fav6rea acesteI VorniciE, N. Caragea dispune In Ianuarie 1783,

(1) Cond. IX, lila 120 verso.

292 V. A. Mama

veniturile urrnatóre, carl se varsä In cutia EpitropieT obte0T, pe langa

cele deja cunoscute:
Tóte vitele de pripasa sa le faca zapta de la ven-cine se vora afla.
se dca stapanuluT contra une pltitl giscl colacü i anume ; do cala po ti. 11/2 si
banT 20, si de bivolti, de boti, de vaca Po banT 100; de rimatora po banT
50, de 6ic, de capra Po banT 10.»
Dela stricticiunT facute do vita in semilnaturT, peste cca ce se va cuveni pro-
prietateT semënatureT, va plati g161,11: de cala Po banT 40, de bivoltl banT 40,
de bol, de vaca banT 20, de 6ie, de capra po banT 10 (1).

Nu nurnal cu banil str1nT clin veniturI se Intretinil podurile acleca

pavelele, ci §i din beilicurt A§la In 7 Aprilie 1783, andina o repe-
titiune a ordinuluT din Oct. 1782: Pitaca catre Vol Spatarii, s'A ord6ne
la zapciT de la capula podurilorti, ca sa opréscA orT-ce care esti din
BucurescI i cu de asila sä le lncarce cate o datä pämlnta din cela ce
se sc6te din tt;anpilil poduluI ce se lucréz5, In BucurescI, ald Mogo-
F,46eI inceircatl o datd vor fi slobodi (2).»
Curälirea stradelorti continua a se face tot prin proprietariT §i pra-
vtiliaF,sil din fie-ce strada.
Éta una ordinti de acésta natura, catre Vol Spatarti din 12 Noverii-
hm 1782
Pilaciti la Vel Spät. a reini si a cura,' fi podurile ce cu prdvdli i cu case.
«Fiindtl-ca din necuratirea i nertinitulil poduriloril, nu numaT tina si noroiti
se face prin ulite de nu p6te ämbla norodula, ci si podurilortl, carT se facil
cu aata cheltuiala i truda, li se pricinuesce putregiune si se strica in scurta
'remo, stAnda asupra-le noroiula si tina. Caro accsta lucru flindil multa tre-
buinciosa, iata dupa or1nduiala ce vOumti Domnia mea din condicele DivanuluT
ca aa ;Costa si mal 'nainte, poruncimil d-le, sti daT in scire tuturoal de obste

Cond. IX, fila 60

Cond. IX, fila 104. Tata ordinuld prima' din 12 Oct. 1762:
«Pitad'. la Spdtard ca sil sikscil orT-ce care voescrt a esi din IlucureseT. prin zapciT de
la marginca poduluT si a drumurilord de prin mahalale, sil ¡acaree o data und card
din pdmintuld ce se sc6te de prin santurile podurilord ce se lucrézii. in BucurescT, F,ii esindd
cdte o data cu pamintd, vord fi slobocIT, iar acestd pdminid sil alba afard din Bucuresel
a-ld lepdda, ¡asa numaT pana se va stIv6rsi poduldMogos6e1, si sli dati poruncd zapciilora
ca sd nu cumva s lea parale, dupd obiceiuld lora. 1782, Oct. 12.»
 ISTORIA ROBIANILORti 293

din finutulii pdrfei spdtaresef, ca lie-care, dinaintea easel, pravalieT sal a cutlet
sale, sa Ella a rani §i a curati tina tot6-d'a-una nelipsit6, ca sa fie podulti pu-
rurea. curatatil §i dupa acésta a da strapica porunea zapciilorú sa pórte do
grija peste taa vremea, ca sä silésca pre fie-care §i pro toV deob§te a curati
podult1 cat tino Iola easel, a curOT i a pravalieT luT, pentru ca de vomil ved6
iara§T podurile neranite, tat', vina vomil da-o asupra cl-tale, pentru nepurtaro
de grip » 1782. Noembrie 12.
NE3. Asemenea catre Vel Aga (pentru grija podulul t6rguluT de afara, i la
alto podurT Cu zapcir de Dina!).

Polcovniculil de poduri avea unù deosebita rolii In asernenea afacerI.

Iatä und Pitacù ditre Epitropl, s5. pue pe polcovnicula de poclil
astupe gAurile din strade :
«D-tre boerilor6 EpitropT, v insciinímrt pentru polcovnicul6 de podil, ca
¡Ara de niel o silinta fiind6 la luerul6 poduriloril, nu numal a ob§tiel patima
nu o socotcsce, ca se facil atatea §i atatea hatale la 6menT §i la vite, de caro
avernil §i pè'catil de la Dumnedeil, ci inert niel pe uncle art sciut6 ea esto tre-
cerea nóstrit pregetattl a face unri fail de meremet6, §i instil la noT
ail lasat6 lociA de primejdie intamplatóre, ne-temi\ndu-se de urgia, caro i-se
cacle §i cu pedépsa ce cu dreptate trebuia sa-1 facernti. DecT (lupa cum de
atatea orl i pana acum trecutil cu vedere vino lul, pentru neurmarea
§i nesilinta la atatea rindurT de poruncT co amil datA, iata i acum dupa ii-
résea n6stra milostivire orinduim6 i acésta i poruncim6 d-tre, sa-16 aducep
pc Polcovniculti §i dupa ce-1 yeti citi pitacul6 nostru, sa-T argtatT ca cu ho-
tarire dicem6 : de poZindine, Magi, panel ut cea-laltd Harp sit fie podulti tOrgu-
lut de afard clresd i podurile tóte strtnse ql intemeiate, sd nu lase nictaurt
séd podinele r rI, cd de prinzejdie fl de urgie nu va sedpa. Pentru care orin-
duim6 asuprii-T §i zapciii aid DivanuluT, pre vataful6 de copir de Divanil sa-1
stea mumba§iril, ca inteacest6 soroal A. se si5v6r§6sca negre§it6.» 1782. Noem-
bre 20 (1).

Cu ce sit astupe nenorocitula polcovnicil gaurile de pe strade, In

carl se primejduiail 6menI i vite ? Ne respunde un alta pitacO caträ.
Vol SpittarCt, prin care, In 28 Octobre 1782, Caragea ordonti. sä, fie
obligan mahalagiil, prin zapcil, asä, aducà turc, paie, cenusä si alto
sfärâmäturi, ca sà. astupe billtacurile de pe strade (2).»
(t) Cond. IX, fila 52.
(2) Conclica IX, fila 47,
294 V. A. IIRECilli

Puteati, nu-I vorba, sà,' fie utilisate la asemene astup6r1 de gaurl

podinele vechi, carI se pAstrail(1).
Aci vomil constata una obiceiù vechiil, care s'a perpetuatil la noI: mal
adose acelo strade se pavail orl podeail, pe earl locuia vre unù personagiù
importanta. Se documentézil acésta i prin pitaculil domnescil catrA
boiera epitropI, din 13 Maiti 1783, ordonându-le s'A Lea cele 3 po-
durl sciute, riar mart vertosil poduld ce merge la d-ita Divanü
Efendi, ca cu unU césil mal tnainte s'A se s6v6r§ésca.D S'a mal or-
donatil acésta i pare eh nu s'a fostil facutil. Vodà imputä, ramelia"
c'á de nu se va s'év'èri va chdé urgia nu numal
pe polcovniculil de podurI, ci §i pe EpitropI (2).D
Posedemil o porunca din 7 Aprilie 1783 continkdil diverse m6-
surl de edilitate, ca: curätirea stradelorti, ne starea pe ele a careloril
Cu lemne, cu cherestea, Cu ffinti, ci la anumite patru parti ale podu-
rilorti marL In aceste 4 pArtl numal aù voie Oranti s'A-0 vinsiä ce all
In care, aiar de vorti Ambla, pe podurile orapluI, se va certa cu
taie §i i se va lua cherestéoa, fé'nulti séti lemnele, Mr& de banI (3).D
VedI condica IX, fila 67 verso, pi taculil erttre Èpitropia obstéscA din 9 Noembre 1782.
Cod. IX, fila 119 verso.
Pitacti edtre d. Vel Spritaril a pune pre eel cu casele sit curete podulti de
find, i pro ceT ce aducil lemne sd nu-I lase pe ulite, ci sA mérgä la loculd
celil orinduitd.
Repetrt ordinulti dela Noembre 1782 «vedemil cA niel o urmare nu
se face; pentru care éttl §i cu alti 2-lea pitactt scriernd d-tale
ApoT adaege : «A§ijderea maT insciinttimil dumi-tale, cd pentru carele ce vititt
In BucurescI cu cherestele, cu lemne de food, cu find §1 cu altcle de Anclare,
scimil ea sunt inteadinsil locurT rinduite, maidanurT, la 4 partI ale podurilord
marT, pentru a se stringe acele care, sit stea piind ce va grisi mu§teriT §'a-
colo tocmindu-le apoT sA traart dreptd la casa cump6riltorulu1, iar sA nu 'Am-
ble pe podurl strata' §i a§teptAndt1 mu§teriT de intepenescù' ulitele neputemdil
une-orT po alocurea a trece noroduld pând Libia se destuprt, litsândil §i
gunolulil de la care §i de la vite, care intru zadartt este miituratil §i curA-
titü daT stra§nicil poruncil r'éspântia§iloril pe unde vial de intrd
carele de afard in ora§il, sit le ar6te cit este hottirire domnésca : pro cold ce se
va gdsi de acum inainte strindil pe ulite se va certa cu Wale qi se va lua
cherestéea, linulti, s6ti lemnele, file de banT §i pro fie-care srt-lil facit a mergo
dreptil la locultt celd rinduitfi, afard numaT din darvarT §i celd CQ va fi adu-
cêndil la curtile boerescr, sétt la alte case, lemne sétt cherestcle tocmite, aceia
ail a trage dreptil, fret de a se opri undeva§T §i pre uniT ca aceia ttiranT ce
vord fi neintelegtitorT, sit ti-T arke (l-tale §i dumné-ta désberl negrelitil de
acesta ntiravil rdil.» 1783, Aprilie 7. NB. Asemenea §i &are Vol Aga.
(Cod. IX, fila 103 verso.)
 1STOR1A ROMAN1LOItt1 295

l'SlaI Inregisträmti ad urmätérele acte cu referinVä la edilitatea pu-

blic& a Bucuresciloril :

Pitacti din 1782 Aug. 22 catre Aya fi Spat. ca O. dea inv6tatura Cu zap-
ciT tuturorti sti-§T mature co§urile qi fie§l-care sa aibi putina eu apa dinaintea
priivaliel séa a easel. Sa se mature co§urile §i sa fie apii §i fará de voia pro-
prietarilora (1) !
Pitacti catre Vel Spat. repeta ordinea de a obliga malialagiiT §i pravalia§iT
sa aibti putina cu apit inaintea easel §i pravaliilora ; sa-1 mature co§urile
Afiderea la t6te casele boerescI marT §i miel, orT negutatorescT, se cuvine a
se afla 10, 20 §i eke 30 cofe gata totti-d'a-una (21.
Pitacti cutre Vel Spataril. Pentru a evita foculil, cum O. pentiu ca nu
este lucru cuviinciosil a se afla clar de rend in Bucure§cT, pe langa caso §i
pe langl pravalit, all fostil poruncl sa nu ingacluiasca pe nimenT a aduce in
launtru f6nurT, «dar vedemil ca porunca acésta nu se urm6za §i d-ta e§tT in vina.»
Ordona sit' nu se mal tolere fault1 in BucurescI, ei sil-la tie afara la ma-
gazie §i de acolo sa aduca cate 2---3 care, dócil se va dovedi ca are locil
unde sa le tina, deosebT de casa §i uncle nu va fi temere de foal. 1782
Aug. 31 (3).

Podurile peste Dâmbovitä se facti maI adese de ceI caul ail nevoie
s'o trécä. A0a sunt unele manästirI.
A§la podulti ce panâ deun&-di se dicea din Gorgan, hottirise fried
Alex. Ipsilante sii se facet cu spesele mabalagiilorti In unire cu manhs-
tirile Milmiti-Voda §i Radu-Voda, maI alesti ca aceste aveall moil ln-
tr'acolo. In 26 Aprilie 1783 Vod& ordon& SpAtarulul ca pre eel 4 mo-
rail al mAn&stirilor0 i alp 6»tent sa-1 dea pe mâna Stoln. Falcoianu,
care este numitti mumba§irti la lucrarea podului, iar Egumenil s& pla-
téscá dilele de lucru la émenI °Ate banl 90 pe c,li (adeca 30 parale).
Lemnulti, clierestéoa necesarh' se luati din p6durile StatuluI (4).

Din respectula igieneI niel o m6surà deosebità," sub N. Caragea. 1\16-

sura de oprire ca oträvile sit se alai And& aiurea deck la spi[erri, i o

(1)16Cond. IX, fila 10 verso.

Cond. IX, fila 22, 21 Aug. 1782.
Cond. IX, fila 22 verso.
(4 Cond. IX, fila 110,
296 V. A. IIRECHIK

m6surá relativa la venitul5 spitalului Sf. Panteleimon5, sunt singurele

ce le luala cunoscinta nóstra, pana astacii (1),din respectuhl igieneI.
Spitalul5 Coltei i ce15 de la Pantelimon5 continua a ajutora omenirea
suferinda. Caragea dá ca venitù la Pantelimon5 fumaritul5 a 5 judeto
do peste Olt(a. Acesta fumaritil consta din plata pe prävalie orI car-
ciuma mare tal. 5 1/2 banI 6, do la pravalie ori carciuma de mana a
doua tal. 2 bani 96, i de la cele de mama a 3-a (mal' miel) talen 1
banI 48 (2).

XLIV,

Mihai Su( i, Donin alrti Modelad.

Precum maI indarata amd ar6tatti, dupa, pacea dela Kuciuc-Kai-
nardji se intetesc5 Fanariotil la Domniile romane. Déca pana la acésta
pace familia Mavrocordatil singura disputá tronurile cu familiile romano
sóú românisate: Ghica, Racovita §i Calirnaehù, dupa pacea dela 1771
aceste tronurI devinil tinta staruinteloril i a intrigelortí a numer6se
familiI nou6 de fanariori. Incepé.nda cu Alexandru Ipsilante la 1774
pana la 1801, singura Téra Românésca num6ra In 26 anI familil nou6
domnitóre nu mal' putinù de ése: Ipsilante, Caragea, Sutu, Mavrogheni,
Moruzi §i A ngerliu. In Moldova dela 1774, cu Grigorie Ghica ocupa tronulil
domnI din familiile NIoruzi, Mavrocordatil, Ipsilante, Sutu i Calimachü.
Pentru antaia0 data M. C. Sutu 1[0 face aparitiunea sa ca
preI MuntenescI (3).
La Maja 1891, cand tipärimrt acéstO scriere.
Spitaluld de la Pantelimond era datord cu din acestd venitd, s6, tinA, und farma-
oled si in Targoviste.
Despre familia Sutu avemd informatiunT in aArkemotoo Kopylvou rger,loo Ez)-
w2itatTottoy TOP, etç San% Vatov II' e' svht yo: TÚ 1.1.TTM TY110 CL)stl.E3tV (1463-1789),
editat6. de Arh. Ghermand Afionide Sinaiotuld (Const. 1870). Dup6 Atanasie Comnen
familia Sutu incepe a se face cunoscut6 dupá mertea DragomanuluT Porte Sp6taruld
George Caragea. Patriachuld Samoild numesce mare Logoft.411 ala BisericeT pe una Ni-
colae SOL Bunuld despre tata ala lul N. Sutu fusese Diamantake Draeu, una Cirmand
negutitord, care avea o prilvali61.6 in Fallara. Diamantake era !luid unuT t6rand care
vindea lapte la casele agalelord Ture. De accea era numitd pe turcesce Sufí aded,
tanda, Constantind Dracu 1ìult luT Diamantake, tatrtlil luT Neculae Sutu, se F,i r)ise Supe.
 ISTORIA ROMINILORt 297

Pe calea dragomanatuluY ajunge M. C. Sutu si acésta In çlile In care

Principatele erad In celd mat mare pericold politicü, atuncl când Ru-
sia ameninta cu nod rasboid pe Turcia
Arond Floriand i Lauriand explica maztlirea 1111 Caragea, Domnuld
Munteniet, care domnise abia und and si o luna' prin estorsiunile mart
ce fäcu in téra (1).
Inteo corespondent& a ambasadorulut francezd de SI;. Priest catre
Ministruld afacerilord straine din Paris se confirma acésta asertiune a
istoricilord nostri despre motivuld maztlirel lul Caragea, icêndü ca:
«II est vrai que ce Prince faisait crier ses sujets et se conduisait
comrne un imbécile. C'est rancien drogman de la Porte, Mikalaid
Draco qui ra remplacé. Il est homme d'esprit et de résolution.»
Adevdruld este, amintimit acésta, ea nu atâta depradarile tdreI de ca-
tre Caragea prov6ca maztlirea luï, cât intrigue Austriet. Impotrivirea
Caracrea la instalarea consululuI austriacd deschide draaomanuluI M.
Sutu calea la tronuld Muntenescd. Inteo alta corespondenta a vesti-
tulul Carra catre de Vergennes, din. 23 Augustd 1783, prin care 11
aréta planurile Rusie'l si ale Austriel de tmpartéla Intro el a Turciet
(planurt la data acésta fórte la ordinea lilel) spune cà adepositiunea
recenta a Domnitorulut Caragea este opera CurteI de Viena, dupa cum
acea a predecesorulul sèd, Alex. Ipsilante, a fostd opera curteI dela Pe-
tersburg: «Ces deux cours se disputent à qui mettra ces petits princes
dans ses intérks, non paree qu'elles les craignent, mais parce qu'ils
leur servent d'espions.» (2). Carra area earl' erad planurile ascunse

Vedl Manuald de Istoria PrincipatuluT romAnd de F. Arona, BucurescT, 1839, pag. 164.
Istoria Romanilord. de A. Treb. Lauriand (BucurescT, 1873, pag. 661) ()ice: gEstorsiunilc
lul Nicolae Caragea in Romania îlü Mcurri, sA piar tp domnia in luna luT Octombre. Iu
loculfi luT se trimise dragomanuld Mihale Constantind Sutu.» In proclamatiunea lul M.
Sutu atre térA Mel se da motivil mazilirel luT Caragea: eAcastasia i reaua purtare do
grip. a economiel ce a cursd la UR& téra inteund and si jumAtate.»
Documente Hurrnuzalii, volumrt Il, suplimentrt I, iatA intrega acestti do-
cumentd de la pag. 29.
Carra cAtre de Vergennes despre imptirtirea TurcieT europene.
Paris, 23 Mk, 1783.
«Au moment où Catherine II médite l'Indépendance de la Crimée, c'est-a-
dire l'entiere possession de cette presqu'ile, elle s'assure par des bienfaits les
298 V. A. 13RECIiIii

ale Rusiet, dar adaogti, a lice, ca Imp6ratulä. Austriel «ne souffrira,

point gulls (Ru0I) mettent le pied en Bulgarie, en Romélie et A, Con-
stantinople.»
«Déeä Rusia va lua tnsä.Basarabia, Bugiacula, Moldova 0 p6te §i Va-
laehia, Austria nu se va supra !...»
Rolulit Franeiel fatä eu proectele acestea ale Rusiet §i Austriel este
deja analisatil de not mat In urm5, i din doeumentula aci adusil, eát
din aceld de la pagina 27 §i 28 a volumulut U, Suplementii 1, din
F.,3i

colectiunea Hurmuzache se Ole reaminti.

De o-cam-datà sä urmarimil pre noulä Domml ala t6rel Muntenescl
In faptele séle de Domnil (1).
Intrarea oficiala In Bueureset a lut M. Sutu se tntamplä, numal la

Ilospodars de Valaquie et de Moldavie, elle engage par des promesses les

Princes de Georgie dans ses intérêts.
La Cour de Pétersbourg, exalt& par l'espérance de voir un jour ses Czars sur
le trône des Sultans, mais trop éloignée des frontières de la Grèce pour aller
vite en besogne, commence par s'assurer de la Crimée et du Cuban, comme
d'une conquête, des hospodars de Valaquie et de Moldavie comme devant ap-
partenir un jour A sa domination, puis demande Oczakow, puis le Budziac
entier, puis la Bessarabie, puis enfin, maitresse absolue de la mer Noire et
de l'embouchure du Danube, ello se trouvera (l'une part en état d'envoyer
toute seule des escadres A Constantinople et de l'autre, A portée de faire
marcher ses troupes de terre du même point d'oit partiront celles de l'Em-
pereur.
VoilA certainement les speculations qui ont de( passer en a parte par les
tates ministérielles des deux Cours. Mais ces spkulations se croisant néces-
sairement sur quelques articles, il se trouvera : 1. Que l'Empereur profitera
bien des efforts que les Russes et leurs alliés feront contre les Turcs, mais
qu'il n'attendra point leur commodité pour opérer la conquête (16 Constan-
tinople. 2. Que l'Empereur verra sans peine les Russes se rendre maitres
de la Bessarabie, du Budziac, de la Moldavie et peut-etre de la Valaquie. (Jo
(lis peut-Nre, parce que cette province est singuli6rement A la convenance de
la Cour de Vienne et que la deposition toute fraiche de l'hospodar Caradja
Pst l'ouvrage de cette Cour, conmine celle de son prédécesseur, .A.lexandre Ipsilanti
a été celui de la Cour de Pétersbourg. Ces deux Cours se disputent A qui mettra
ces petits princes dans ses intérêts, non parce qu'elles les craignent, mais
parce gulls leur servent d'espions), mais qu'il ne souffrira point qu'ils mcttent
le pied en Bulgarie, en Romélie et A Constantinople.»
(1) DAn1U portretulli lta in aliiturare, dup.' o ic,6n6 din bilk Academiel. Originaluld este
minunata coloratil, dar lipsa de mij16ce ne impedica d'a reproduce icána in Mori.
 1STORIA ROMANILOR6 299

27 Augusta, dar elil este deja Domna de la finea lul Iulia, precum
acésta se constata din proclamatiunea luI de la 1 Itilia 1783 In cu-
prinderea urmäteire : (1;

Icil 111ihaffi Constaidinii Sa(u VV. i od. Zem.

«VLI facem6 Domnia mea in scire la totI eel de ob§te, adeca sfintiilor6 v6stre,
EgumenT, Proegumenilorti, 0 Protopopilorti, Preotilortl, Diaconilor6, Boerilor6,
Boerina§ilorü, Mazililora, Rupta§ilor6 §i tuturorti locuitoriloril 0 altora §eqe-
torT de fie-care tagma., earl suntetT supu§T DomnieT mele la acesta judetti
, cum ca prea puternica Impgratie, pro care milostivula Dumne4e6 sa o
intarésea §i sa o inteiasca cu tóta intarimea de a fi nebiruita de catra nime-
nea, numaT a fi mal puternica, §i mal stra§nica decat to:Re alte omenescI
puternicT de biruinta,pliroforisindu-se Imp6rätia sa pentru acastasia §i rea
purtarea de grija a economieT ce ail curs6 la Oa Ora inteunti anù 0 jumg-
tate, milostivindu-se ca dupa cugetula §i iubirea dreptäteT ce o are asupra tutu-
rorti supu§iloril raeleT impëratiel sale, m'ati orânduitti Domnù Ord Rumanescl,
pentru ca sa cautil t6te cele bune ale odihneT §i ale a§eqeriT, intru care niel intr'una
chipti sa nu fitT la indoiala, fiinda-ca acésta insu§T cugetula 0 pohta inimiT Dom-
nieT mele o cerem6 necontenita spre t6te cele bune fapte §i tacerT de bine,
care acésta este marturisita 0 cunoscuta de top, pentru cele bune a§41arT care
atT ca§tigata indata dup'a' facerea pace, adeca in vreme de §6pte anT §i jumgtate,
la care acésta facere do bine a a§egareT 0 a tocmiriT s'att facutù qi s'atl ispra-
vita Cu multa muncire §i stradanie a Domniel mele, §i din mila prea puter-
nice! Imp'ératil, s'ati intaritil §i s'ati intemeiata cu multe §i stra§nice... Impra-
tescT,§i s'ail diafendisita cu tota feliula de ap6rare.... cat §i ceT miel dupa cum
este §ciutil de caträ totT cinstitT.... credincio§iT Boerii DomnieT mele, pentru
acésta straclanie.... facutti, §i arna ar'étattl catra tóta Ora in vremea .., ar6tata
atuncT aka silinta §i sirguinta Ora, darä acum ja v6 socotitT, cu cat mal

odihna §i. multamirea a tuturor6 de ob§te, pentru cii sunt rinduitù din mila hil
Dumneqe6 §i de la prea puternica implirätie Domnul6 Orel' liumanescT §i ac6§ta
ce arèt6 mal susù este ceruta de impratia sa de la fie-care Domn6 intocmaT ca
o datorie pentru buna 0 a§e4area obladuiriT dreptateT de odihna a tuturor6 110'6-
torilor6 ttireT, Inca vZi maT adeverima cu acésta carte a DomnieT mele, dupa
cum este sciut6 0 adev.6rita de prea milostivultt Dumnelea, care cun6sce ini-
mele tuturora, pentru acea am6 holarita Domnia mea sa mi',1 ae6t6 intocmal
ca unti tata §i Parinte al6 tuturora, cu mare 0 multa strapicie de aptirare pa-
(1) Condica Domnéscl No. 12, fila 1. E probabila oil proclamaVunea acésta e trimisii
de la Constantinopolit
300 V. A. URECHIÀ

zindu-ve de rapirile i zulumirile, a celorrt de prin prejurti si a celoril-laltT

ale flesce-crtruia, pedepsindu-T pre aceT carT Indrasnescrt de a re atinge de
cinstea celorrt maT miel, i sa nu supere intru nimicil la aceT carT este cu ne-
putinta, i voima sA ne silimü Domnia mea, ca sa se prizésca tóta asetjarea a
legir i aseqiiriT a dreptatiI, lipsindil i curatindti totti felulti de apucaturT, si de
mancatoriile a rusfeturilorti ce se faca la fie-caro hotarire a judecatiloril,
dupa cum aréta Domnia mea, silindu-mg In totti chipulù, cat volt-1 puté, la tóte
acelea, eare aduce ajutort i folosinta la telta aseqarea i folosinta, la taa ase-
4area i odihna aselarilorti ti.ire7; asla este hotiírirea DomnieT mele, ca in frica
si gróza celuI din Intiltimea ccruluT, adeca a prea puterniculur, milostivuluT
Dumnetleti, nadajduescrt ca dupa curata mima a sufletuluT ce o are Domnia
mea, iarasT la mila luT Dumneleti ni:muesca, la vre-o Intamplare a vremilorù',
acéstahotarire i fagaduiala care ama fácut'o catre Dumneleti, s'A nu se schimbe ;
pentru acestea nu sunt la indoiala, cum cit tofl, marT i miel, yeti sa statT
d'anda lauda si multamita, rugandii pre prea puterniculti si ce este in Troita
proslavitti unulti Dumnei,leti CeruluT i ahí prunintuluT pentru scumpa i ne-
pretuita starea vieteT si a fericirilora, indelungatl anT.... ImpgratieT sale ca sa
se ar1e tot-d'a-una cu durere 1 cu iubiro asupra raelcY imptiratieT sale, ase-
menea si pentru immultirea.... lungirea tarieY fericitilorti anilorti aT luminatuluT
prea inaltatuluT puterniculd i statatorrt in fericitil scaunulrt lumina ....
grija raeleI impératieT. Asijdcrea sit fitY rugatorl fericiter vietT si a sanatatel
Domniel mole si iubitiloril flI aT DomnieT mele, amtí data porunca Dumné-lorti
cinstitilorrt CaimacamY, pentru ca sa alba t6trt silinta i durerea do mima srt
caute i sa prizésca totrt felulrt de odihna, lipsinda acole pricinT carT &Tuca
smintéla vouti ; dar si vol la tae poruncile ce se vorti tramite de catre Dum-
né-lorti CaimacamiT sa vri artItatT cu supunere, fiindrt-ca la cate poruncT vi so
vortí tramite, aceste sunt telte (lupa inv6Vatura i porunca DomnieT mole, pana
eand Dumneqeti sit ne invrednicésca de a vil castiga pe totT de obste si Ea
no lumineze la tete cele bune dandu-ne putere sa' facemrt bine Vdrel, dupa legea
crestinésca; acésta poruncimil si insciintamù Domnia mea.» 1783. Tulle 1. (1)

DArnti In notä actele pentru rInduirea alaiuluI de intrare in Bucu-

rescl a Domnului §i a DOnmeI Mihaiù Sutu (2).

(1) ActuIrt este fiírte lacunarri, hitrtia fiindri putreclitg i ruptl.

(2) Orenduiala ala iulu prea iubitei Ddinnel ndstre la intrarea in Bucurescl.
100. SeimenT polcovnicescI totT cu haina rosie curata, inarmatI
cu moturT galbine.
DoT postelniceT cu capoturT rosiT i tacarnti curatti.
DoT postelniceT asemenea cu tacamrt curatü.
 ISTORIA ROMINILORO 301

Ind, Ora a nu face intrarea In BucurescI dela 27 Augusta 1783

noula Domnitora prinil una r6spunsa alù boerilora din Craiova cu
Ceau§ulii Agescti Ceausula Spataresca
Polcovnica de Vénatora Polcovnica za Seiment
Polcovnica de tirga Basil Bulucti-Basa
Vel capitana za Dorobanta Dvornica de harema
Vol Spatara Vel Postelnicil
Vol Aga Com. Racovita
Ve! Gramaticti Vol Comisa
Vol Paliar. Negri Vel Caminarti Const. Suciula
50. Nerntf do P6rtit pe josa toff cu haine curato fistichit.
12. Fustast Cu darde in mant, si luz-Basa intro dinsit.
8. CapitanT, patru at Seimenilora SpattirescI si patru AgescI urmatl Cu (free
Davalo in capa, pe josti.
10. CiobodarT langa careta Domnésca.
6. CiohodarT lánga careta iubitelora n6stre Domnite. Dumné-lorti juptinesele
cele mart parnintence dupa, obiceia in caretele loaf dupti Domnite.
Const. Sutu VV. Boj. milos. i gpsd. Zem. Vlas.
«Poruncima Domnia mea Basti-Bulucti-Basa sA aibt a insciinta Matti mal susa
anaatilorti boierl, zapciT, cat §i dumné-lora jupaneselora, ea sa scie ca.... cu
ajutorula lut Dumnelea la .... ciasurile din .... este sa fie intrarea prea
06mneT DomnieT mele inautru Bucurescilorti, sa fie stranst tott la VactirescI,
spre a nu se face vre-unti cusura.»
MIA si pitacula de intrare a luI M. Sutu in BucurescI la 27 Augusta 1783:
Mihaift Constan. Szqu VV. Boj. milos. i gpsd. Zem, Vlas.
«Poruncima Domnia-mea Vatase de AprodT, sä' ailif a insciinta, dumné-lorti boe-
rilora i zapciilorti marT §i micT, si tuturora mal susa arètatilora ca .... la 27
Augusta ciasurile cu ajutorulrt luI Dumnedeti este sa fie intrarea DomnibT
nústre inauntru Bucureseiloril la Domnescula scauna, si sa fie top strinst mat
dinainte la VactirescI §i pusi la rinduiala, ca la radicarea nóstra sa se afle tott
gata la piciora spre a sä porni, insa sa cautatt a nu se face vre-una cusura,
séa vre-o atacsie la pornire, ca vet fi in ; asijderea sa aibt a arta fieca-
reia brésla la mergere, sa n'ailiä a striga si a face sgomota §i amestecaturti,
ci fiescare cu täeere sa urmeze miscarea alaiuluI, iar untt Alaia-Ceausa
a ambla necontenitil inainte indreptanda §i intocminda miscarea alaiuluT la
mergere, ca sA curga cu orinduialä bunk' »
Etàsi alte diverse alaiurI ale membrilora familiet luT M. Sutu
Aiaiulil Mdrid lorti Beizadeleloril.
PoterasT pre josti lar poterast asemenea
SeimenT polcovnicescI SetmenT bulucbast
802 V. A. tiRECilli

data din 20 Iuliù, prin care Divanulil Craiovénti 116 felicita de ve-
nire la tronti. CraioveniI ceruserä DomnitoruluI voIe s'A trimità o de-

TreT postelniceT Iar troT postelniceT

Ceausti Agesed Ceaustt spAttirescu
Rahtivantt 2-lea Pitara
Polcovnicd de cioeli Polcovnica de SeimenT
Polcovnicd de poterA 2-lea Comisa
Basbulucbasa Polcovnicil de têrgtt
Vol Upa. za lefegil Vol Capa. de mizild
Vol apit. de dorobantT Alti 3-lea Postelnicfi
Ala doilea Postelnicti
SalahorT pro josti
Alaiulti Ciausti
Beizadea cu ciohodarT. Asemenea
i und Saraciu
Tufeccil i deliT
Viltavd alti Marido lord Beizadelelorri

Ala inlú prea iubitel Dómnei Domniel mele afard, la Isvorulil

50 SeimenT PolcovnicescT
SeimenT BulucbasescT alta i InarmatI
6 Postelnicer totl cu capoturT i tactunti curatil
Ceau§d spAtttresca Cu Ceausil Agescd
13asbulucbasa cu Polcovnictt de SeimenT
Ala 2-lea Pitará cu Polcovnicrt. de TArgtt
Vornicti de Harernd cu Vel CApitand de DorobantT
50 Nemp din Pórtil, pe josd.
12 FustasT cu Darde cu Iuz-basa lord.
8 CApitanT, patru al seimenilord spAtttrescI i patru agescI inarmalT, eu zar-
davele in capa.
10 CiohodarT pe lAngá careta gospod. si cele-lalte care urrnAt6re.
«Poruncimd Domnia mea, Ceausti splitttrescti, sá fiT Zapcitt ca stt gAtescT
acestii Maja Jol pana in qiuA »

tal §i ciudatula alaiá ahí cailortt domnescT :

Orindttiala alaiului la scdterea domneseiloril ca ï la ceairg.
Iuruc-Bairactard
TrAmbitasiT
SacagiT
VAtavrt de grajdti si de pitdrie
 %TOMA ROMANILORt 303

putatiune ca s4-16 salute si s'6-1 ar'éte dorintele Oltenia Dornnitorula

rèspunde. la 11 Augusta, cà inch n'a intratti In BucurescT, ci petreco

Telegarl
EdecurT Cilte doT comistil tiindti câte unulil, iar de nu ajunrrti qi SeimenT.
1 IagiT
CftT CapitanT agescT sunt in rinda cu slujitoriT cu tobo.
DoT alai-ceausT
Rihtivanù cu alti 3-lea comisii
Alti 2-lea comisa cu Mil 2-lea Pitarti
4 salabor1
12 CiohodarT
2 SatiirT
4 Saraccir
4 Ve! ComisT
Meliter-Basa cu taa taifaoa.
«Poruncimil Viitase de aproey si te orinduirnti ca st epistesescI si sil se pue
la orincluialti alaiulú dupii acéstii fbie.»

Orénduiala ataiutui la Orca Dontniei afard la Bini.v7.

Catando de ért Cu cipitanu1ú lorú. top, ciihirT i inarmal.
Brésla agáscd.
CàlìtroÇil polcovnicesci top' clilrirT i inarmal.
Ve! Capitana de cazad cu sùrmaciulti i tobosulti
TalposiT dorobùntescI pedestriT cu tobe i cu cimpoile
Vol Ctipitantt de dorobanl cu zapciiI stl,T inainte i cu toba dupit
CazaciT agescl pedestri Cu Cimpoiti i tobele
VênatoriT asemenea.
Capitana agescI inarmal ; cu tactima curatù'
Ceausulti agescti cu polcovniculti de ciocli.
Polcovniculti de vênatorT cu Logolaulti agescit
Ve! Aga, cu podaa dupti
I3uciuculii, i crilarelT cu praporile, i trâmbii1e cu toba si sarmacitilii dupli
dumné-luT.
Brésla vez; tdréscd.
LefegiT
Ve! Ctipitanü de lefegiT cu zapciii i buciuculti tobosii i srmaciulii dupii
ScutelniciT spAtiirescT inarmal.
PoterasiT toçr Inarmal.
DeliiT tosi cältirT inarmal Cu subte in rnân., cu odobasii loril.
SeimeniT bulucbasescT inarmatl, top' cu baine' rosiT i cu moçuri galbene, Cu
toba si stirmaciula.
8O4 V. A. IIREtitti

la CotrocenI, ofdrä de niel unit aledämlntil §i sup6ratil, Mil de vrerne

CtipitanT spättirescI inarmaV, cu tactimä curat u.

Polcovniculti de poterä cu ceau0 spiltilrescit
Polcovnicula de seimenT cu 3a§ä-bulticii-I3a§a.
Vel Cäpitanü de mazilT cu Logofiltulti
Vel Spiltarri cu dart dupä obiceiä
Buciuculd, lefegil cu prapore i trârnbio, tobil §i sarmaciä dupg dumné-luT.
Copia din casa cu prihärniceT
Vätafgt do Visterie cu Viita§ii de piihrtrnicoT
AproqiI vtitilvscT cu AproliT ocau§escT
Viita§ü de aprOT cu Ccau§a de .aproiry
Bresla Portaréscd
PortäreiT rtmult1 pc josti cu semnele in mtinI
2-lea Portariù cu alti 3-loa Postenicri.
Vol Portara
Brésla Amid fascei
Armil§tiT cu Pu§ca*iT
2-lea Arma0 cu 3-lea Arma0
Vol Arma§6 cu pod6bri dupti
TrtimbitaiT DomnescT §i muzicantiT Nemtl.
Sacagia dupri ortinduialti, cu sacale.
SalahoriT cältirT cu betile in mänT.
Cail DomnescI impodobitI trilgiThdu-T Comi§eil chte
2-lea Comisil Itahtivanula
6 PostelniceT cu capoturT 6 Postelnicel asemenca
§i tacämä euratti
3-lea Logof. 3-lea Postelnicii
2-lea Logof. 2-lea Logof.
Vol Pitarti 2-lea Postelnica
Vol Postelnicti Vel Comisti

Beizadea cii CioliodariT

Beizadea cu Beizadca cu ciohodariT

Unù Sattiril Alit' Satärti

Una Satarit Alta Satärä
Unit Satitril Alta Satärä
Matarati-emacù. Alait Ciau§ü Matarati-Ba§6
Saraccia Icioglani Ciau§ti Saracciä Ba§a
'Ong Gavazil Unü Gavazti
Deli-Ba§a cu chehaiaua Ciohodarti, Tufecci Ba§a
cu toV CiohodariT Cu toff CiohodariT
 ISTORIA ROMANILORTI 305

ouviinoil5s6,» c5, dar Craiovenii sä trimità rnai

i deputatiunea
dup. co Domnula se va fi aedatil In Iltiourescl (1).

o -6
o
E3' ci

1,7:limn de Div inarmatil 2 lea t-Apalarirt, sabia

co saidacuti i toptizo

CZ
o
Vol Cilmt:rastl Ve! 4=1
Vol Ispravnicri za curtí' 2-lea Vistornicit O

ci
Vel Cuparití
2-lea CilmZirasti
3-lea Visternicrt
2-lea Ciohodarrt
2-lea Gritmrttiert
Vail%ti za curte
'
7.4
ci 1Nlithurdarrt Divictarirt r.
C-r
o Cafegi Basa Callangiu Basa
Tutungi Basa. Serheciri I3asa
Si alt1 EdecliT 7.11

o Mehter flasa cu totrt 'Factunolti c:inttindrt.

Carets Gpod.

NB. Asemenea dopil acestri alaiti s'a filcutti i acum Li lét. l735, Aprilio 25,
In diva de Dominica TomiT, child art esitrt Maria Sa Vodii la Miírcup ; s'atl
rênduitrt zapcia viitavulri za aprodT.
(I) PAA : RSpUJiSM1i cri Boerilortí din Craiova.
«Cinstitilorrt si crodinciosiloril BoeriT Dornnil mele, JudectitorT aT DivanuluT
Craiover, si cer-lalt1 hoerT pronintenT de acolo, stingtate ; mica d-Ntístra de
la douti-decT ale trecutoluT Iulie amrt primit'o, i amti vNotti Domnia mea
larioria Romiinilord de V, A, Urechid, 20
 306 V. A. IIRtCFIIÀ

Din primele acte semnate de Domnitorulil M. Sutu din reedinta

luI provisorie de la CotrocenI, apare, cL tocmaI multamitA nu era In-
tréga érá cu noulti Domni. NegreOtil Divanula, dup5, intrarea luI
M. Sutu In BucurescI va trimite la P6rta otomanä, unú arztí de mulri.
mire pentru orinduirea, noulnI Domnil (1). Divanulti amintesce serviciile

cele ce ne scrietT, cum cd de obste atT avutd bucurig pentru vestirea de a

n6stril Domnie la acéstd crestinéscd rférA, cum si inchinaciunile ce ne facet'
pentru acésta ; milostivuld D-qed sit ne invrednicésed ca sit ne artittimil
ne cun6stetT precum dorimd, intocmaT ca und pinte patriel acesteia, fiindtí
cit totd scoposuld i cugetuld inimiT DomnieT mele este, ca sti cutitrnit cele
ce sunt de folosuld, de odihml, multilmirea supusilord i celord credin-
ciosT aT priT Domniel mele, atiltd celord marl, &At i ceT-IalV de obste, dupä
cum pentru acésta nu suntemd la Indoialil, cd din Domnestile n6stre ci141,
care Incl din Tarigradti anal' sensu pe largii la toil d-vdstrA de Impreuna cu In-
sciinfarea Domniel fi din &le, vt; yeti fi pliroforisitd destuld, de a nóstra bund
voire ce avemil spre oblilduirea acesteT crestinescl rprT. Ne maT scriep ca sa
dama voie a trimete unulù' din d-v6stret despre part ea °yid aid spre inchinaciu-
nea n6stret ql spre a arta cele ce avetT, pentru acésta fiindd-di nu suntemd
la indoialti, cit venirea d-v6strit urtn(szil a fi pentru a ne araa cele ce sunt
de indreptarea i buna or6nduialti la ale ptirtiT loculuT, spre binele i odihna
obstieT si a locuitorilord tuturorti; iatä, (Lind d-v6stra voie, ca unuld din d-v6s-
hit', care veV socoti, despre partea tuturorti, sti &bit vole a veni, Insa fiinda-c5
Domnia n6strA Inca pand acum nu amii intratil la Domnesrulit nostru NY-until Mann-
tru Bucureri, ci ne a/lamii la ColrorenI filr de niel WItt arOmintil, fi supPraf7,
fi/ni de veme euviinciGsd, (Iva' ce don ca ajutoruld luI D-Oeti vomd intra la
Domnesculti nostru scauntl, si dupd ce ne vomil aseqa in vreme cuviinci6s4,
atuncT vol avetT a trimite unuld dintre d-v6stril pe care vetT alege despre
partea tuturord, fiindtt dupti cum Oicemti maT susd far' de indoiald, cil. veni-
rea i art,tarea d-v6stra va fi pentru ale piírtil loculuT cele de trebuintä, çi cu
cale spre bund ortnduialil si de folosuld i binele obstieT. 1783, Augusta 11.»
(1) Rtil acestil prima arztí cutre Imptirtgie
«Nol totl prea plecatT si supust si credinciosiT proa puternicir ImpërilOT,
EpiscopiT, Egumenil, BoeriT, cdpitaniT si tad silraca Raja, cu ge-
nuche plecatP printr'acestri ald nostril Arz-magzar, artltdind la prea luminatuld
sltivituld pragulti ImptIrtqieT, cit la 27 de clite ale bend Ira Augustil, intrilndd
Domnuld nostru de aeurn Mihail Voevoda in politia Bucureqcilord si seenda
in scaunuld Virel dela Curtea InalteT stitpilniref luT, Wad citittí intru auquld
tuturorti cele vrednice de slav5 si de Inchinticiune Impilriltescr FirmanurT,
prin care se orInduesce de prea puternica Imptiratie, spre a fi noug tuturord
Domnd si stilpilnitord, la care dupit a n6strd obidnuitil datorie i supunere
cu mare bucurie i cu multd cucernicie amil art3tatil oca destivArsita smere-
nie si inchinilciune la vrednica de slavil poruncd a nebiruiteT ImpgratiT, cum
si pre susd numitula Obltiduitoruld nostru Domnd l'amd primitd cu mare
bucurie i cu multd plecilciune, ci dupìt cum prea sldvita i prea malta Imp6rätie
 ISTORIA ROIANILORC 307

aduse de M. *utu ca Capucbehaia la Constantinopole, serviciI pe carI

Domnitoruld le amintea In proclamapunea Jul catre téra, trimisa din
Constantinopole; dar In acelasI limp cand Divanuld multamea Por-
el prin acestd arz-magzard, prin und aid doilea, de care se face men-
tiune In celd de multilmire, Divanuld cerea Portel otomane paza ve-
chilord privilegil ale Orel si diverse scutirl. (1) Din acestd aid doilea
arz-rnagzard transpira comprimata de fried, nemultamire a t6reI de
noua Domnie. Dar acéstá nemultamire se manifesta sgomotosd prin
locurile publice din BucurescI, precum apare din pitaculd Domnescd
de la 9 Augusta 1783, oprindd vorba de politica prin cafenele i pri-
vighiäncld politienesce hanurile. Tat& acestd pitacd

Pitacil a nu »Jai face vorbei prin cahvenele i pentru hanurl sei nu se mal
priméscci 1'c:fret de reivasil de la Spdtdrie i Agie.
«Fiinda-c'a dela o vreme inc6ce inmultindu se cahvenelele in BucurescY se faca
fela de felt' de adunaturT de ómenT inteinsele, ce vorbescti de celea ce nu
li se cade i spunti felurI de halturl, pentru care poruncima D-lur VechiluluT
ala Agiel, primindti Pitacula acesta, numai deal sa chiamT pe totT aceT
cari Çhuìl cahvenele in BucurescI si sa le ar4I, ca este strasnica porunca Dom-
niei mele, sa nu se cuteze a primi de astkb inainte a mal face vorbe de ce
nu se cacle si sil spue halturT i felurT de scornirT de cuvinte prin cahvenele,

cunoscuta puna de 1r4elpciune, credinciosti ì ocrotitora de sgracI,

alesti de bung obladuitorti Veret n6stre, ca una practicosa i vrednicu de a
fi Domna i ocarmuitora acestel Tri, intru acesta fela i noi cu toma 114 ade-
veriniii pentru ccl antaia capucheltaia locula curyétorilora ma cat (la .fosta s'ari are-
tata Cu multd ravita, streidanie i strguintlt la tdte trebuintele aceste1 si
césta buna alegere ama socotit'o de o mare facere de bine f a de o dege(2rfitil
millet a prea pnternicet Inip'ertqa dare loft locuitorit acestel pentru unit o-
brazil ca acesta vrednica de lauda si desgvérsitti credinciosa ala prea puter-
nicei impërag i indata ce l'ama castigatti, l'amu cunoscuta in fapta la tóte
cum maI susa s'ati arètata, care acestea bune i vrednice ele lauda darurT ale
luI s'é cunosca de a fi mal ward decat fierare altulú, atata la vrednicie, la
oblliduirea bune1 stiírÌ a tgrel, cat si la implinirea a tuturora Impgratesci trebi
poruna, i dupa malta Imp'e'ratéseti porunca, suntemit la tóte supusi voieT
luT, i niel ele cum nu vomit esi din cuvintula stiù, ci vomit R urmatorl
la invëpturile i povèluirile leg; clod cu genuche plecate inalOnda mande
n6stre ruga't6re catra Dumnec,lea, pentru indelungarea vieÇel, norocinii,neclm-
tini, stralucirii, buneT sporiri a vrednicei i nebiruitei stare a prea puternicei
(1) Ve41 anexa.
808 V. A. utEciiiI

6' nu numaT cahvenelele se voril inchide, ci se voril i pedepsi f6rte r; care

aibii dupä darea poruncir acestia In urmä a le rindui i zapcir printeascunsrt
ca sii cerce prin cahvenele, si pe care va afla poruncil acestia ce druntt ne
urmAtoriti, sit ridice si s'a' ne insciintgmti ca sä. d'a'md poruncrl a i-se In-
chide. pedepsittí ; osebitil de acésta, (linda-eh' vomtt Domnia mea sä fie sciutT
cunoscutT ceT ce virai de conAcesctl prin IfanurT, poruncimtt d-luT Vol Spiltarrt
i DumnéluT Vechilulti Agier, sit datT poruncri la totT hangar de pe la hanurr,
atta cele din tt3rgil, cht si cele ce cada In mahala, fara de ravasil de la Dumne-tre
sil nu primésci, in llana pe nimenea. Tolico pisah gvmd. 1783, Augusta 9.»

Sub cuvinta de a asigura linistea locuitorilora din Bucuresct si In-

cetarea hoiiIorù, Domnitorula, In Augusta 4 1783, maI da' una lunga
Nizama cálre noula spalaril Grigorascu Balasache, prin care se icall
m'esuri rigur6se de privighiare a tuturoril celora ce intru si esa din
BucurescI, ha si din érd, sit Inmu4esca si se intlirescil strdjile de
de nópte si se tncinge capitala cu cordona de strájl. Se mal ieaa
prin acestast nizamil i unele inèsurI de edilitate, de curá4ire a stra-
delora, etc., dar aceste sunt mal multa pe planula ultima, &del prin-
cipalula scopil alit nizamulut apare evidenta, ca m6sura de precauptine
In legliturà cu pitacula despre cafenele si hanuri (1).
ptirtitir, ne rugiima cu proa plecatit i nemrtrginita supunere la mare milostivirea
el, ca mar susil numituluT nostru Domnü sit fie ascultate cererile co ar face,
pentru coa maT cu lesnire s'év6rsire a impaqtestilorti poruncr, i pentru buntt
starea si obliiduirea acester ttIrT, a c'druia pilsurr trebuinte Indrilznimil a le
ar6ta cu deosebitd proa plecatil a:16 nostru Arztt-magzarti, care si cu totulit ne
cucerimil sit fie ascultatil, si la t6te cele ce in lituntru se arkii, sil se reverse
noianulii milostivirir Imp'6riitieT i acum precum s'ati

(1) Carie ciare dinang-lul Vel Spitar, i ccitre vechilulii Afila pen In( Ni:« mul
strajilorti de paza orasulut Bueurescli cuprindNo're i de al tele.
Zem. nuca. Cinstitti si credinciosrt bocado Domnier mele d-ta Grigorasco
13alasache Vol Splitartl, i dumné-ta Vechifule AgieT, stin6tate, scopo-
sult1 si vointa nóstrA este a petrece fiesce-care locuitora alti tè'reT Domniel
mele in odihnti, ntt numar despre alte nedreptiltr i sup'érArr, ci si despre ho-
tir i fitc6tori1 de r6i1 a fi fttril de niel o grip, si a nu se bttntui nimenT, cu
cilt mar virtosii ori1senir I3ucurescenT, carT nimia locuitorT apr6pe Ittngti scau-
nula DomnieT mole, so cacle a fi l'Ara de nicT o temere despre ótnenil
de itecea tiara niel de cum nu vomil suferi a audi cum cit in mijloculii Bu-
cureseilorrt, aier lttngit noi, intr'atatea i attttea strájf §i zapcif s'art cidcatii de
kql. rasa cutilritia, orT s'ati jttittitil si s'art furatil litem cuivasT si nu s'art
 ISTORIA ROMANILORt 309

Introducerea in 1784Iulie pentru prima 6rii in térit a censures, incä,

in raportil cu situatiunea noueI Domnil fap cu téra Aclucema la capi-

cela vinovatti, séti alte ataesiT facutti ; decI intr'alte folosit6re obstieT. caro
gandimti cu ajutorula mareluT Dumnedeil a le pune in fapta, socotindti si de
acésta : a pune la orênduiala ce trebue strajuirea orasuluT Bucureseilora pen-
tru odihna obstiel de orI-ce fela de furl, earl' ara cauta sa lure din orasti...0ipsd)
orf-ce sa iasa afara, pentru fugan, i slu4, i Tigansf de pe la stapAnT, i
pentru alti 6menl r61 s6a vinovatf cc arti cauta sa soap Cu esirea din Bu-
cureseT, i pentru galcevurT si pentru buna orênduiala i paza ce se cuvine a
avé orasula acesta, ca o stare de Domnie ce este ; aflamil din condicile Diva-
nulul ea i maI dinainte att fosta orênduiala faceta i poruncl Domnescl date
prin Pitacurl, ca sä, fie strajT asedate in t6te trebuinciósele locurT, pe margine
inlauntru, dar din amelia zapeiilora s'ati urinata fórte prostti acéstit stra-
jnire, ne orênduincla 6menT harnicl si de puna, niel cercare factmdu-li-se vre-
°data ea sa yap' de sunt pre de piing la strap si de pazesca precum trebue,
si de el or'enduita la unele locurT dintr'insif, dar aecT strajuitorl dupä naravula
lora ce sunt obisnuitI a se purta cu neharnicie la slujba ce se r6nduescti,
numaI d6ra ea se afta Cu numele de strajl acolo, iar nicI o strajuire nu lacea,
pentru care ne suferindil Domnia mea in vremea nóstra sa fie strajuirea Cu
ac,6sta, acastasie ; iata scriema Dumné-véstril, sà indreptatT, sa intaritf, sa punetI
In fapta cum trebue orênduiala strajilora pentru paza Bucureseilorti, cum po-
runcima mal josti.
Dumn6-ta Vel Spatartl, la tóte strajile ch,te sunt or6nduite in locurile
trebuinci6se pe margine sa asedatT slujitorl dup'A orênduiala ce este Malta'
maI dinainte, Cu 6menI vrednicI i harnicl de paza, pentru care sa i portl
Dumn6-ta grija ca in t6tit vremea a fi nelipsitf or6nduitiT slujitorl pe deplintt,
earl sa stea napristanti in loculti strajel cu sope in manl i deteptl preste out'
n6ptea, iar sa nu se risipésea inc6ce i incolo dupti naravula lorti cola rila,
Mel sh fie niscaT-va miel; pe earl i insusi Dumn6-ta sa-21 incercI in vreme lara
veste de sunt la straja toti si de ptizescil la strajA toll cum se cade, si pc
care veI gasi, ca orl lipsesce, orT rut strajuesce, ci &wine, orl se imbata, pc
acela acolo sa-la puf pedepseseT cum va fi mar rai, pe,ntru pilda celortt-
lattI, ca asfa sä,' se invete cum sa-s1 pórte slujba tort' ; earl acestI slujitorf sa
aiba a cerceta si a intreba pe ceT ce intra si esa din BucureseT, cine este
anume? orl Boeria mare orl mica, orI ligumenti, séa verl-cine arti fi, din verT
ce tréptä, cum si pe insi-ne Domnia mea are sa ne intrebe cand voma fi
tiptilti, si dela fies-care trecRora de obste sa aibä a lua r6spunsti : cine este
anume ? Care cu acésta nu scade einstea nimi:inuf, a e6spunde strajarulta
este cutare Boerti, séti este cutare Egumena, séti cutare omti, in vreine ca
insi-ne ne (lama la cercetarea sträittruluf ; iar care va face Ulcere a nu da rtls-
punsula strajaruluI i ala doilea si alti treilea rinda intrebandu-la, totti ase-
menea va trece cu tricerea, si va fi calabalica pe care sa nu-la p6ta straja
opri, sa se iae dupti urnià, sä-t sainuiasea si sit dovedésca negresita cine
sunt, sá artite Dumi-tale i cl-ta sa aibT datoria sa inseiintez1 Doi-tinier mete
indata. Totti feliulti de 6menT : negustorT, IsnalT, ste6inT séa pämintenl, care
(lies(7)...torT, ori ca sá iasa afarti din Téra Domniel mele, séü numar alarà prin
310 V. A. IIRECHIX
..1
tolulti aCultureI publice» mal la vale, pitaculil prin care M. , ,utu opri ti-
pärirea a orl-ce a Vivlionn färä prealabilä, autorisare cu decrettil domnesca.

Téra DomnieT mele, sa fie datorT a veni, ca sa iea Tescherea de dreptate dela Dom-
nia ta, (lupa cum asTa a fostu obiceid si cu Teschere vorti fi slobodI a trece, dandd
de Teschere iar nu de nume, adera ceT vorti fi ca sli iasä. din Tora afard....
parale patru, iar ceT ce att a calëtori numal aice in Tora cate parale cloud....
orT pupil' de vord fi la num6rd totil acelea pdrale sa dea, adecä de Teschere,
lar nu de numele loru care serie acele Tescherele, caro aceste parale destule II
sunt, pentru putine slove si mal multu sa nu se cuteze a lua, ca de voint
dovedi se va pedepsi fOrte 1'65, dar aprépe cine va fi pe aid in préjma
Bucurescilord, orT pentru a-sT vedé asedärile ce au, cum si viile in prejma Tar-
guluT, séti pentru plimbare care obisnuescil 6menf WA Teschere sunt slobodT,
dará ca nu care cumva§ cu acestd mijlocti.... Teschera la alta cAldtorie, Dumné-ta
Ve! Spatard sa daT strasnice poruncT la cäpitanil ce sunt pe afar% la drumurT
ca sä fie asemenea cu strajuire diva si néptea pentru treatorT sa-T intrebe,
si pe care nu va avé Tescherea, oprindu-lti sa-ld intbrea inapol, trimitindu-ld
dreptd la Dumne-ta ; iar care din capitanT acésta nu o face-o : a pazi bine si
a prinde pe cebú fall Tescherea, unuld ca acela cu Targu si cu Ocna sa va
pedepsi ; 'Mg poruncirnd D-tale Vel Spat, ca sa nu facT vre-und &Kt de na-
cazd celord ce ail a veni la rava§ti, spre a-I zabovi, a nu este acum vremea,
Eér.1 Logofatuld celd orênduitti dupa scrisele acelora sa fie vre-und lenesd, si
sg astepte 6meniT pricinuindu-le o zaticnire la caldtoria lord, si in césulti ce va
veni °multi la ravasti numaT deck sa, se faca si sä-T dea. Pentru slugile Boe-
rescI séd manastiresci, fiindti-ca se péte a se intêmpla sa facá unit furtisagurT
de la insusT stapániT lorti si sa fuga, sett sa se vinovätésca stdpánilord lord ce-
vasd, si cauta a scapa ; ca sa n'aiba dar lesnire de scäpare, de aceea dar si
pentru slugile boerescI si manastirescl, dicemii ca, mergerile si esirile lord sä
fie prin scirea domnieT-tale, insciintandu-te de la insusT stapaniT lord, care iT
trimitti, in scrisd cu iscalitura stäpanilorti lord ; iar OraniT de pe afara, carT
vind in Bucurescl, ca uniT ce sunt cunoscutT tuturura, acer nu au a lua Tesche-
rea, séd a da parale cevasil, ci sä fie nesetOratT ; iar ceT-lalt,T top, cum amu
disd, sa nu fie slobodl WA de Tescherea a trece, afara numaT din Bocril earl ail a
se intreba cine este anume? De la tke sträjile sa aiba a-cl aduce strajariT in t6te
serile si in bite diminetile insemnare si cu de amaruntuld perigrafi, cine ad trecutd,
cine ad intratti séti esitti din BucurescT, inteacea qi séu inteacea ru5pte si la cate cé-
sun? si D-ta sä fiT datoriti a ariSta DomnieT-mele, totd-d'a-una, ce felt' de °mil: stra-
ind, Crestinti, Romand, Greed, Ovreid, Arménu séti verT cine este, orT paminténd?
cu ce tréba? de unde vine si unde merge ? Caträ acestea dieemti : cate locurT vorti
fi deschise prin mahala afar% din drumurT care esii atará la campti, pe undo treed,
ori hop, orl fugan l de si cu .vite du furatti si cu orT-ce, fiindd-ca acole locuri
incA vord fi deschise, intru zadard sunt sträjile la captitélulti podurilord, macard
ca (5meniT eel bunT nu lash' drumuld strajeT sa se abata pe acolea, dar ca sa
fie la totT drumd sa trécti prin strajä, poruncimd si pcntru acésta, sil inchida
acele locurT, si sa randuescl zapciT de al Dum-le, ea, sIt pue pe mahalagiT,
cu voia far% voia lord, sä inchida la marginT acebo locurT ce esti la campti,
cu gardurI li cu m'aOcinri cate vord fi strieate gardurile maT dinainte, sa rd-
 ISTORIA ROMANILORt1 311

Or1 câ.t este mare iubirea de pompä a lui M. acésta nu esplica

singurä, alaiurile cu care ordonä sä fie insotitil orI de c6,te orI esia
Inâe drumti numar alú podulut de esitu &farit la campu, de care sa
grijescr, sa se faca aeelea cito vorü fi stricate, sa se intemeeze bine negresitu,
pentru ca sa nu patimésca do nor6e cu inchiderea acclora locurT, teraniT
co villa cu cele trebuincióse in Bucurescl, si toti altI caletorT, can pentru ca
S. se ferésca de nor6e sa abatea din drumulu podurilora mad printr'acele
locuri co eraü deschise i intrá maff cu lesnire in tare!, poruncimu Durni tale
Vel. Spatara, sa r6nduescI zapciiI D-10 ca s'A pue pe mahalagh, cu voia fara
voia lora, sa drégá drumurile si baltaeurile ce sunt atatti la ctip6taiele po-
durilorti mail, cum si prin u1iole mahalaieloru, sa astupe bine cu tufe, cu
pétra, cu sfaramaturT de caramida i altelo ca acestea, la caro sa aiba
Dumn. Aga a da mana de ajutoru cu 6menil din brésla Dumi-sale, i cara
negustorescI, ca de imoreuna cu mahalagiil in putine cile O. se dréga
Vote drumurile i sa se astupe nor6ele bine, de temeiti, gala cat, O. nu
se strice in scurta vreme i in putine çlile, iar °And se mal strica sá alba
datorie mahalagiil i Cu 6meniI breslelora d-v6stra a purta grill tottl-d'a-una
ca sl le dréga sa le intemeeze pe tea vremea, fära de a nu mal astepta
atuncT alte poruncI a maI da NoT ; la locurile uncle seda strajarI de se adapos-
tesca in vremI rele, eke yea! fi stricate acole ca'sute i staff ale lord sa puT
d-ta sa le dréga curata, pentru ea s'A o si eunóseä ca este';straja Domnésca.
Asilderea i d-ta Vol Agá sá intaresa grape din launtru T6rgulm in OW
locurile obisnuite ale ocoluluT dum.-lo si pe la bate rspAntiiIe cu 6ment
harnicI ì vrednicT de slujbT pe earl pururea s'a2f i cercl dumn&ta fara de
vest° de strrijuesca, de privegh&zà co se miser!? si cine Ambla séti trece po
ulita ? sóü de dorm(' i lipsesca si acum co pedépsa sä le facl ? i asTa dupa
ce vetT intari i vetT randui d-v6stra strajile la t6te locurile cuvinci6se, cand
se va intampla in cuprinsula acelui capitanti si strajaria, orl hotT, orI pricing,
de galcevirT, s60 acela sá dea serna i sa se pedeps6sA negresitti. Sa
se feréseri acestI strajerI in tota chipula a nu sup6ra pe acet trecaorT, orT cu
f6nti orI cu lemne, séti ou orI-ce, a se atinge sa le ie,a macarti una paiu, ski
unti lcmnti, cacr strajile sunt puse pentru folosa i odilma 6meniloru, iar
nu pentru tr6ba lora ; osebitù do aceste statornice strajf, care sunt a fi ne-
miscatóre de pc la locurile cele obisnuite, poruncima d-luf Vol Spataru
d-ltu Vol sa datI strasnica porunca zapciilora dumné-v6stra, carT sunt
datorl ca fiesearele cAnd 'I esle r6ndula sit aiba de a 'Arabia tart n6ptea
Aga'
Cu priveghiare de impreuna cu totT 6menil lortt, inconjuranda t6te atilt) orasulu!
Bucurescilora cu sope in manI, i canda vorti auqi de hotI, orT de galcéva, sa
sara fara de pregeta iar sl nu dormiteze pc aicl pe colea. Asijderea sa
intarescI dumn6-ta, vechilule ala AgieT, poruncI strasnice la totr, ca fie-care
pravaliasù', dupa obiceiula vechia, sa aiba fclinare in t6te noptile puse pana
spre qiva nelipsita, asijderea si putint de apa iarasT dui-A obiceia sa so afle
peste tétit vremea nelipsitù dinaintea caseT, s6ü pravalieI fiescaruia, pentru
int6mplare, ferésca Dumne4a, de foca; puinda i pristavti ca in t6ta vre
mea sa destepte pe totl spre a-sT avé fic-carele cosurile maturate, langa
aceste fiindtl-cil din necurätitulti §i din neranitulti podurilora, nu numal Una
 312 V. A. IIRECHIA

prin Bucurescl. Asomenea alaiuri I dedeatt DomniI fanarioV numal la

anume ocasiunI i sèrbatori, iar In 2 Novembre 1783, M. Litu ordora
i se fach alajú de apururea, la téte «esirile Domniel mele in Bueuresel.»
Asemenea alaiurl constituiafi, credemti, si o specie de «gardd de corpti»,
Po langd cá erail i in gustulil de pompa si de luxil alú DomnitoruluI (1).
si noroiti se face pe u)itti de nu p6te Ambla norodulti, ci i podurilortt ce se
facti cu atilta cheltuialit i trud, li se pricinuescc putregiune si se striett in seurtil
vreme, stânclil asupri1-le noroiti i tina, care aceste lucrurT fiindil necuviin-
ciése si de striciiciune; scriemil, d-v6stre, ca pentru ulitcle din térga sa datT
in scire cu pristavti tuturorti de obste, cá fiescare dinaintea luT &it cur* si
sä miiture i sá rânéscii totti-d'a-una, iar podurilo cele marl sii se eurete
sá se mature totti-d'a-una de podarT, pentru care sA datT puruncit Polcovnicu-
luT de podti sit pérte grije negresitti. Pentru tóte acesto d-ta Vol Spiitarti i
cl-ta Vechilulti AgieT, sá scitT cu adev.ératit cá dupà cc vonati cerccta cu fe-
burl de mijlóce, apoT avemti a esi spro cercetare adese i intea-
dinsti, i child nu le vomil indreptatc i pus° la ortmduialii téte cum
poruncimti i vomii vedé vre-unti cusurCi la una dintru acestea, s5 scitT cii
vetT rtnnâné färit dc rtispunsil de indreptare inaintea DomnieT mole si no
Net1 aduce la tulburare. tolico pisah gspd. 1783, Augusttt 4.
c( (I) Lail alaiulü rclalivil:
OC

Orenditiala alaietluf Domniet &sire prin Bucureset.

Stegariulii ageseil pe josit inaintea Aga Cc

Dumné-luT Vel Agü

(
N
D-luT Vol Portari1 D-luT Vol. Armasti
o
cu tacilmultt séti o
Taciimulti N

(e)
SalahorI pe josti rindri
3-lea Log. de josti 3-lea Log. de sustt C

2-lea Log,. de josil 2-lea Log. de susti

2-lea Postelnieti Vol Pitarti
Vtitavti de Comista Viitavii de eillgrasT odabasT c
inaintea D-luT Vol Comisit de lipcanT cu stegara
Fm
D-luT Ve! Comisit Asemenea D-luT Vel Post.
.1., Bcizadea mica cu
1,
eihodarti i unti saracciù
CC
c.,( Beizadea cu ciolioclartt Beizadea cu C.)
i unti saraccia ciohodarrt i unti saracciil 27(

Unil Uipit., unti Post. until Post-edil Untl Post-celti uni1 Post-celii aliti CtiP t.
Untt Ctipil., unil Post. unti Post, Untt Post, untt Post, altil Capit, c
 ISTORIA ROM ANILORC 313

Grija de vre-o miscare din oras(' se manifestO si In mal multe alto

pitace ale lul M. Sutu. AsIa, tricä fiinclù la CotrocenI, elil ordona AgAI,

1--
Una. Fustasti, una Post, una Post. una Post. una Post. alta Fustasa
Unu Fustasti, 3-lea Port. 3-le Arm. 2-le Port. 2-le Arm. alta Fustasa
Untt Fustasa, Céusti Agescti, °OLIO SIAL, Poleo. Ciocli Pole. Pod. alta Fustasa
Unti Fust. Polo. Seimenl, Polc. Vanat. Polo. Porta, Basti-Buluca-Basti, alta Fust.
Una Fust. Polc. za Têrgti. Vol Cap. DorobantI. Vel cap. lefegiI. Vel cap. i Minsil,
alta Fusta.
Fust. Vät. zaPitharniceT.Vät. za Vist. Vat. za Divana. Céusa za Apro41. Vat. `
za Apro4T, alta Fustasa
Una satarti alta sataru o
Una satara alta satarti st

o
Una satarti alta satara
Matarata eamaca Alaia Ccausti Mataratti Basiti
Saracciti camaea Ingciosugliu Ceausa Saraccia Basiti
Una Gavazti Alta Gavaztl
Deli Bas-Rahtivanula Chebaieua Basa Ciohodara. 2-lea comista u fecci-Basa
CiohodarI, Ciohodari. CiohodarI. Cioliodarl
Tara Cioliodarl. Jara CiohodarI
7.")
C.)

o
r-

'2-lea Spatarti
Vol Gramatica Vol Camarasti
2-le Vistiera N'el Ispravnieti za Curte
I-Ciohodara Vel Cuparti
2-lea Gramaticti 2-lea Camarasa
Vatava do Curto Mohttipciula
Muhurdarulti Divietariula
Caftangi-Basa Cafcgi Basa
Serbcceiu Basa Tutungi-Baa
Edeclif

16 Nata V-vd gpod Zent. Vlas.

«Vatavü de Apro(II, jata te randuirna Zapciti ca inteaccstasti chipa sa pui
alaiula la oränduiala, atina m'Ano cAt si la Vi-te eirilo DomnicI melo in Bu-
cureseI ; eusura sa nu se faca, ca veI cado in urgic ; tolico pisah gospd. 1783
Noembre '4»
314 V. A. IIRECHIA

trimétä la Curte rinda0 de pazà, cu prisosinp. Tatà unil asemenea

curiosù pitaca:
Pitacu la Du»tné-lut Vechilulu Agit pentru Banclast.
«Dumné-ta Nicolae Filipescule Aga, erT amu poruncitti d- tale pentru rên-
da§iT ceT obi§nuiti ca sa-T riinduesci la Curte la paztt la locurile sciute cu pri-
sosti, cA trebuesce, §i luilndil inscintare ch. nici Ong acum nu s'ati argtatti a-
ceT rênda§i, care acestri felu de zahava la poruncl este nesuferita, cum vet
primi pitaculu acesta numaT deck sa aibi a or6ndui §i a trimete obi§nuitiT
rênda§i la Curte cu prisosulu ce mil poruncitti, fara de a pricinui nimicti,
tolico pisalt gopd, 1783, Augusta 7.»

XLV.

,A.dministrafiunea sub M. Sutu14.

Ca Oi Domnil anteriorl M. Sutulti 10 1ncepe domnia cu rênduirea

de noI ispravnicI la judete. Cu pitaculil din 11 Augustti 1783, de la
mitnästirea Cotrocenl, sunt rénduitl nol ispravnici. AceFAia sunt mai
top RomanI curatI (1).
(1) Wit pitaculd dupil, cond. domnésca No. 12 (fila 8) :
Isprdoniciile ce s'ali orénduitu pe la judefe, Augustu 11, 1783, fiindii
Mdria Sa la Cotrocenl.
Slam Ramnicil Alu 2-lea Vistieru Gheorghe
Medel. Grigoric 1 frisoscoleu
Buzëu Pit. Antonti Vilara
Vasilache Arma0
Saacu Sard. Mateiti Falcoianu
Stol. Campineanu
Prahova Stol. Colfescu
Pahar. Costandinti Vacarescu
Ialomita Stol. Dumitrache Colciagu
Med. Radu Filipescu
Ilfovil Pahar. Alexandru lliotu
Stol. Florescu
Dâmbovita Stol. Dumitrache Falcoianu
Paliar. Golesculti.
Vlwa Paliar. Gregorie Greceanu
Pit. Armagu
 ISTOR1A ROMiNILORt 315

Rar5, Domnie sub care ma rnultü ca sub M. Sutu a fostil nesta-

bilitate in slujba isprävnicatulut De sigurti pentru interese b5,nesci,
ail urmatil prefacerile de ispravnicl dela 30 Septembre, &la 13
Novembre, dela Decembre 1783, apoI cele din 1784 §i din 1785(1).
Teleormantt Satrarti Durnitrache
Sar. Tufénu
Argesu Sluj. Std. Greceanu
Medel. lanache Hiotu
Oita Sluj. Caramalau
Clucer. State
RomanatI Pit. Ghiurgiu
Clucertt Vrusinil
VAlcea Pahar. Zamfirache
S6traru Jttianu
DOA Pit. Scarlatti Hiotu
Cornitd BrAiloiu
Gorjia Pahar. Grklisteanu
SArd. Paianu
Slobozia gpod. ChiritA altt lul Colceagil
Mehedinp Pit. Alexandru Farfara
Stol. Glogoveanu
Muscela Pah. Anastasio
Dumitrache Perdicaril Pitr.
(1) Eta aceste diverse schimbarl dup. acte :
Boerii ispravnici ce s'ail orêncluitil, pe la judefe. 1783, Septembre 30.
Bugu. Iene Armasu, in loculti Armasulta Vasilache.
Saactt. Anghelache Armastl, in loculu StolniculuI Scarlatu Ciimpineanu.
Prahova. Stelanti VkArescu, in locult1 Pabar. Vticarescu.
Dâmbovita. Clucerulu Dedganescu, in locult1 Pabar. Golescu.
Muscelu. Costache Racovitä Comisu, in loculu Perdicarulut.
Teleormanu. Pabar. Manu, in loculu Tufthrula
Oltú Stel'antt Pitaril, in loctdu Clucerulut State, s'a orênduitu si Mincu
Rilcoianu *amti in loculu Slugerulut Caramanlau, 1783, De-
cembre.
Doljiu. Portaru Costache in loculu
Vlasca. Pitartt Argintoianu in loculu Medeln. Grecénu.
Mehedinti. Teodorache Chiscolu biv. Ve! Slugeru in loculu lut Farfara.
Octontbre 30, 1783.
MehedinV. JoniÇí Filisanu biv Vel Vist.
Dol jiu. Nicola° Vlachlianu biv Vol Pit.
0 orjitt. Gheorghe Bengeseu biv Vol Slug. Cu Paliar. Gradisteanu
RomanaV. Serbantt Otetelisanu biv Vel Sto!. cu Pit. Gbiurgiu.
Valcea. biv Ve! Slug. cu Paliar. Zamfiracbe.
316 V. A. IIRECHIÀ

Vre-o nièsurti nouä administrativa', deosebità, nu afirtnitt luatil de

M. Sup.i, cat privesce ispravnicfl.

Manolache Giulescu biv N'el Aga la Su(hi Wolin in loculti Stolnicului

1.c:sou. 1783, Noembre 13.

Ispreirnicille de Ungureni. 1783, Septembre 30.

Constanding alg 2-lea Grarntitiett la (And judete ot peste Oltg.

Isprävniciile ce s'cat factdü la 17 lanuarie 1784.

Buzt,16. Stolniculti Campinénu cu Anghelache Armasultt.
lalomita. Comisula Racovita cu Slugerultt Varipati.
Sang. Grigorie Brisoscoleu cu SArd. Mateleoiautt.
Prahova. Aga lIrisoscoleu cu Stefang Vitctirescu.
Muscelg. Alecu Cocordscu cu Rusetti biv Vel Spatarti.
Vlasca Gregorie Grecénulti Medel. cu /ordache Colfescu.
Stolnicultt lonii Glogovénu s'a orênduiutti Ispravnieg la Sudtt
Mehedintr. 1784, Martin 20.

Ispravniciile ce s'aii *tail in 1784, Augustii 27.

Slanicg-R6mniett Medel. Ilrisoscolett in loculd Comisulur Costi Zet. Slatinénti.
Bung Iordache Cantacuzino Slug., in loculti luT Angbelache Armasti.
Sang Anghelachc Arma stt in loculg Medeln. Stefantt Vttchrescu.
Prahova Medel. Scarlatti Iliotti in locultt Agni Ilrisoscolcu.
Ialomita Snrdarg Grigorie Alecsénu in loculn Slugeruhil Varepati.
Dâmbovita Pali. Radu Golescu in loculgMedel.Searlatg Iliotti, cu Radu Iu-
liano Biv Vel Stul. 1784, Noemb. 2.
Tcleorm Dumitrache Perdicari in locula Ptihar. Manu.
Museelti Dumitrache Papazolti Särd., in loculti lui Alec. Cocornscu.
Argesti Ionitn CaramtinIng Slug., in loculti lui Mbar. Negró.
Olin Vintiln Pitariu in loculti Mincului Falcoianti *Intrartt.
VitIcea *tefanti Grecénu Slug., in loculg Slug., Ctitioli.
Doljg Gheorghe Sutulg in locultt Post. Constanding.
Mehedinti Costant. Post., in locult1 GlogovénuluI.
Romanati *atr. Vilara, in locultt Ghiurgiului.

Ispravnicil ce s'ait feccutti mca in lirma.

Sang Palm Zamfiracbc, in loculti Särd. Matei Ftticotanulu 1784, Sept.
Gorjg Slug. Ionitn Argintoianu, cu Pith.GrAdisténu
Meltedinti Slug. tefantt Cräsnaru cu Costache Post. )1784, Oetom. 11.
Doljct Cornitti Brttiloiu Biv Clue. za aria, in locultt Stolniculuf I3en-
gescu. Decemvrie 6, 1784.
 ISTORIA ROMANILOR6 817

S5. semnal'amil Ins6 pitaculti din Decembre 1783, hottirinda circum-

scriptiunile celorti doI Logofeti mari do téra de susil i de téra de
introdu§I,cum aiurea v'élurämti,dupä esemplulil Moldovei.
Ispravnicii ce s'ají faculté, pe la judefe 1783, I«nuarie 22.
knit Slugeril Caramalgt Salcti
Costandina Medelnicerti MovilA 1
E

Itadu Filipescu Medelniceriu

Grigorie Hrisoscoleti Stolnicti I
1
Prahova
Slugerulti Scarlatti Varipati 1
M u scel t't
Slugerul ti Popaziolu I
Pitarulti Vintilti, in loculti ltfi Caramanlgti. Arge0.
PitaruIrt Arzintoianu, in loculti PitaruluI Vintila. 011017.
Stolnicu Mater Pdlcoianu, in locu slugernha 8teianti Grec6nti. T'airea.

Isprù" vniciile ce s'ail facutil tala 1785, Februarie 26.

Joni Otetelisanu 8átraril la sud. Vt'ilcea cu Stolniculd FAlcoianu
Mihalache Paharnicu la sud. MehedintT Cu Siírdarulri Farfara
Andreiri Vrtisini1, Clucertí za aria la sud. RomanatI cu Pitarulti Vintilit Prej116nu
Constandinii Movikt Medelniceril la sud. Saacti Cu IIrisoscoleu.

Ispravnicii ce s'aft faculte' la Martie 18, la 1785.

MelledinV. Chicerti Corn6 Br5iloiu in locultí Crilsnarulul.
Vidcea. Costandiat Otetelisanu in locula Jaianuila.
RoinanatT. Pit. Ianache Fareasanu, in loculil ClucertiluT Vrusinti.
Constant. Clucer. Geanoglu, in Clucerti Toni(ti
Brilzoianu la sud. Vlasca In loculi MedelniceriuluT Grec('nti. 1785,
Martie 31.
ilfovti. Iordache fordanti in loculti Dumné-Ini Vol Logof. Crettileseti, (.1
1785, Martie 31.

Ispreivnicille ce s'ifil, [cicuta, pela jude(e, lgt. 1783, Mala 4.

(lucera Constandintl Stirbeitl, Argesti, cu Pilara Vintilrt.
llacovitti,
Serdarti Anghelache,
Medel. Scarlatil Hiotu,
Medel. Gregorie,
Slug. Dona,
Stol. Gheorghe Bengescu,
satr. Mihaiìì Fiticoianu,
Clucerti Alecu Cocorrtscu,
Badal Viiciirescul
Portar.
Buzai, cu Sto!. Scarlata Ctunpin6nu.
MehedintI, cu BrAiloiu.
Vlasca, cu Brezoianulii.
Saactl, cu Medel.
cu Medel. Gheorvhc.
cu Clucerti Gianoglu.
Teleormanti, cu t;qitr. Dumitrache.
Prahova, cu Stol. Hrisoscoleu.
M'omita, cu Corni B acovitti.
Muscelil, cu Slug. Scarlattí Varepali.
318 V. A. 1JRECHIX

Nu posedemil nizamulti relativù la Logof6tulil t6reI de jos, dar din

celil ce darnti In notà, relativù la tér5, de sus, lesne se p6te pricepe
care era juridictiunea LogorétuluI de téra de josil (1).

Isprelvniciile ce s'ail feicutil 1785, Augusta 17.

Pitarti Nicolae Vlädoianu la sud. Doljù
Clucerti Constantinü Geanoglu la sud. Gorjit't
Pitarti Socoténa la sud. Välcea, 1785, Septembre 1.
Ispravniciile ce Wail fetcuta 1785, Noe»tbre 12.
Pit. Vintila la sud. RomanaVi cu Pabar. Manu.
La MehedintT, Alexandru Farfara cu AndreT Vrusinti.

Ispretvniciile ce &aft felcutil 1785, Noembre 23.

Iordache Palada biv Cluceril za arie Impreunä cu Medelnicerulti Dumitrache
la sud. Oltù.
Ioanù Comrtnénu biv. Vel *atrarti, la sud. Buzal.
Dumitrache Schiliff biv Vel Pitarù, la sud. Muscelù.
Ianache Bärcänescu biv Vel Särdarti, la sud. Prahova.
Isprelvniclile ce s'aft feicutfi 1785, Noembre 24.
La sud. Arge0 Teodorache Chiseolu cu Clucerti Constandinü Stirbeiù.
La sud. Teleormanti Pitard Constandinti Ghiurgiu cu Sätrarula Minculti
La sud. Oltti, Serdarü Teodorache Tufeanu cu Pitarti Stefanil.
La sud. Dâmbovita, Stolniculti Gregorie Hrisosculeu cu Palm. Radu Golescu.
La sud. MehedinV, Clucerü Andreiù Vrusinü eu Anghelache Särdarti, in 1785,
Iunie 25.
La sud. Prahova, Ene biv Vel Arma§ti cu Aleco Cocorä'sculti, 1785, Iulie 3,
(1) latà jurisd. In cestiune
Condica do»tnéscd No. 11 dela loi Mihaift Const. Stqu V. V.
Ar'étarea circumscriptiuniT ce apartine LogofauluT de éra-de-susil :
MehedinV
Gorju
Doljù'
RomanatI Craiova §i cu tke manästirile maxi §i micT, mitce, schiturT
Välcea i bisericT dintr'aceste 8 judete.
Oltult1
Arge§ti
Teleormanti
 !STOMA ROMINILOO 319

La Craiova M. Sutulil rênduise In scurta tinìpù, unulti dupl. altulu,

Gain-meal-1A In pre Paharniculti Romaneti (1) la data de 3 Sept.
1783 i apoi pro Tanalie IIrisoscoleo (2).

Bueuresd cu t6te aceste manristirl i Cu alto mit6ce, schiturT i bisericT ; sunt

intrinsuld manastirT: Radu-Voda, Mihairt-Vocla, Sarindard, St. loanti,
S-ta Ecaterina, St. George-nod, St. Spiridoort-nod, St. Spiridonu-ve-
chid, ApostolT, Stavropoleos, ZiatarT, Domnita Balasa, 'Cott Sfin
Colea, GreciT, St. Saya, Marcuta co s'aii bloat de curAndu.
«Cinstad i credinciosil boeruld DomnieT mete (l-ta Vol Log. de t6ra-de-sustl,
dupa' acésta orAnduiala sa urmcze d-1m a cauta trebile LogofetieT, pristrandd
grija cu epimelie attar' pentru ale judetelord, cat si pentru ale manastiriloru.
acésta vel' face, sa (l-ta sti se tréca in condiea DivanuluT, ca srt fie pentru
totil-d'a-una 'Azar', 1783 Decembre.»
Iata i altti pitacil din 1785 Decembre
cu t6te aceste mineistiri i ca alte metoace, schituri si bisericsi
de afard.
Mancistid : VacareseI Caldaruseol. Turbatir
CotrocenI Znagovd TigtinescI
Pantelimonti CodrenT Spirea
Plumbuita PlatarescI Ruptura
NegoescI BalamucT Izt oran!
Const. Su(ulti Voirodti.
«Cinstitil i credinciosrt boeruld Domnier mole dumn6-ta Ve! Log. de téra-
de-jostl, dupa acéstri orênduiali sà urmezT dumn6-ta a cauta trebile logofetiel
purtandri grija cu epimelie atail pentru ale judetulut, cat pentru ale mana-
stirilord trebT i ac6sta srt puI dumn6-ta sa se trécri in Condica DivanuluT ca sa
fie pentru totil-d'a-una prizita, 1785, Decembre.»
(I) Carp de inseiintare la cincijudete pelting cd iffulcdmia Paharniculul
Romaneti
«D-v6stra Ispravnicilorri ot. sud.... sanritate, ê facemil in scire, ca astadl la
treT ale luneT acestia amd facutit domnia mea caimacamd la Divanulu Craim eI
pe d-luT cinstitti i credinciosil boeruld DomnieT mole, Manolacbe Romaneti,
boerrt bgtranti cu bung' pracsisrt, care ad si mal statutil maI inainte caima-
camd acolea. Deci pcntru ac,6sta sa fitt D vóstra, inscintatt sa lu cun6scett de
caimacamd, si la t6te poruncile Domniet oleic, care prin dumn6 luI °Mil da,
sa fitl urma'torI, Sept. 3. 1783.»
(2) Garle la cinci jude(e ot preste Oltú pentru caimacamii ce s'aii orenduitü.
«Dumné-v6stra Ispravnicilord ot. sud... sanatate, vti facemu in scire, ca ierl la
17 dile ale lunil acestia arnu r'6nduitil Domnia mea caimacamil la Craiova pe
d-luI cinstituld i credinciosula boerulu Domniel mele Ianache Hrisoscoleu
Vol Band, rare dupä ce este evghenis, inteleptd, cu ipolipsis i prahticos, ad
B20 V. A. URECHIA

Epitropia obstéscá, Incepe a fi numitA sub Millaid : Deperta,

menturil Epitropiei, cum se vede din actulti de la 11 Aprilie 1785,
de rinduire a unul logorétù ahí 3-lea, de cOre Domnitorii (1).
Institutiunea Polcovniciel de judete este conservatà de M. Sutu,
cum resultá din rênduirea de Polcovnici pe la judete, in 3 Sept. 1783 (2).

statutú §i in cate-va rindurT maT inainte acolo, nu numal caimacama, ci §i

Halé in dregatoria banieI, a BanatuluI partil loculuI, che aceca dar ca unuT
boera ce e cu pracsi inteacésta §i ca unuT intelepta, i dintre ceT
boerT aT divanuluI Domniel mele, suntema nrulajduitT pentru.... a parta' lo-
cubil ca va fi dumné-lul sirguitora.»
(1) Pitac4 ccitre boerii epitrop'l, penlru ala 3-lea Logoplol Gregorie ce s'oil,-
rinduititi la Depertamenitda Epitropiet
«Dumné-v6stra boerilorti epitropI, v insciintama ca dupg cum la cele-lalto
DepertamenturT de judecrql, a§Ta§i la Depertamentula EpitropieT ama rinduita
Domnia mea pre Gregorie biv 3-lea Logoftta, ca sa slujesca la tré,ba logo-
fetieI, pentru pricinele ce orânduima la d-vóstra de se'cautg, de pereusiT, §i de
eatagrafiT, de óre§-care cercetärT, de judectitI deosebite, de anaforale ce fa-
cetT catre Domnia nósträ, cuele pentru slujba lul sa aiba orinduiala ceca ce
aa §i ceI-laltI a 3-lea LogofetT de pe la cele-halle DepertamenturT, adieri tal.
30 pe luna, care banI srt i se dea de la cutie ; ci dar primindii domnesculiit
nostru Pitaca sa-la metahirisitY la tréba. 1785, Aprilie 11.»
(2) Tata cum era redactata Pitaculil de numire ala Polcovnicilora
Carie de Polcovnicie de Judetil.
«Zem. Vlascoia, Boieruln DomnicI-mele.... pe carele l'ama ortmlduittl Dom-
nia-mea cu polcovnicia judetuluI, s'A aibb," a face zapta slujitoriT polcovnicescI a
numiteI Polcovnicil, §i avénda dupti, orânduiala gata in t6ta vremea sa fie sir-
guitorti pentru strajuirea judetuluI si paza locuitorilora de talharI, de 6mera
rt'n' §i de orl-ce alte pricinr, in potriva NizamuluT, §i a bunilora orênduelf, dupa
araarea ce voril face Domnia-lord IspravnicI ea face trebuintrt, sa aibà purtare
de grijg, spre a s'évt3r§i t6te pricinile la care se va oréndui, séti ou porunca
DomnieT-mele, sea cu povèluirea d-lui Vel SIAL lira' de cusuril, §i pentru
orI-ce pricing, séti a stéguluI scla, séti acestord slujbe la care va fi orênduita,
aibá datorie a insciit4a pururea DomnieT-mele prin dumné-luT Vel Spat.
dupa obiceia ; poruncima dar Domnia-mea voue slujitorilora polcovnicescI s'A
datI ascultare §i supunere, cacT orI cardle se va arka ca impotrivire, are vol-
nicie a-la trimite ca insciintare catre, d-lur Vela SOL ca sa-§I iea cOuta pe-
depsit, §i d-v6stra Ispravnicilora aT judetulur cunoscéndu-la de Polcovnieri
ari.aatl ce le va fi cu orênduiala ca sil le s'évérOsca, dandu-I §i ajutorula celti
ouviinciosa la celea ce va fi trebuinta. cum §i la lipsa slujitorilorti cand va avé,
ca s'A póta, gasi 6menT t'ara de pricing dupä orênduiala visterieT sa-§T implinésea
st6gula pentru ca sa nu se faca' casará la cate poruncima ; intr'alta chipa sa
nu fie, ca a§Ia este porunca DomnieI-mele. Tolico pisah gopd. 1783 Sept. 3.p
 ISTOMA ROMINILORO 821

TAbusulil ce faceai ispravnicil de a lua pentru trebile ispravnicieï,

cAnd nu ciliar pentru trebY propril, «slujitoril poleovnicesel», carI con-
stituiati poterele, de prindere a botilorti din jucletil, silesce pro M. Si4u,
la reclamarea Polcovnicilorti, si dea, catre ispravnicl urmat6rea carte
legata', In 20 Novembre 1783:
17. Ccirp legate eettre Ispravnici pentru slujitorli poleovniceset a nu le lua
oterasii de inetaherisi la trebile jude(elora.
«Dumné-v6strti Ispravnicilorri ot sud. . . . san6tate, fiindrt-cil jai u ittl Dom-
niel mole Polcovnicil ce sunt rinduiV la jud*, cum ca d-v6stre Ispravni-
cilorri luAndil pe poterasiT lora polcovniceseT, TI metahirisitT si la alte slujbe si
trebT ispravnicescI, care nu este datoria lord si nu ati Cu ce se sluji la tréba
hotilorri si la paza judetulul, earI sunt poruncitY, i atari la pricina acésta a
slujitorilorri, cata si la tréba lona a PolcovnicieT, viS purtatT d-v6stra impotriva
porunciloril ce sunt date de catre Dorimia mea ; pentru care fiindri-ca slujitoriI
polcovnicesci sunt facq numal i numaT pentru tréba hotilortl, de petera si
de strajuirea judetuluT, pentru hotl, pentru 6menT ra i pentru alte pricinT
Impotrivit6re NizamuluT, a fi In t6te vremea gata, carT sunt raduitT a fi sub
Capitania PolcovniculuT de jude, iar la trebile ispravnicesd, sunt osebi(T
slujitorT aï judetuluT ; iat v poruncimil d-v6stre, attittl la pricina
eta si la tréba hotiloril ce se princlrt de Polcovnicie i de 6meniT luT, s¡ la
orT-ce pricina ce are a se stIvêrsi de Polcovnicie, sil urmatT d-v6stra intocrnaT
dupa poruncile n6stre, ce sunt date, pazindti orlInduiala (lupa cartea cc art la
ca sí. p6tti i eT sluji lira de cusurri la tr6ba co sunt rtmulti4T . . .
fiçi stintitosT. 1783, Noembre 20.»
Aceste cartT s'a. ti datti la Ceausulti spatarescrt ski le tramita.

ad, ceca ce deja ami arRatil, ca nu frebue sä, se

confunde Polcovnicia de poteras1 cu acea de 6ste. La Targovistea,
dupil alegerea lul Vel Aga, pesto cazacil de Thrgovislea inca rtmdui
M. Si4u uní noü Polcovnicil In 14 Septembre 1783 (1).

(1) Carte de Polcovnieia Tdrgovista

«DomnieT mele pro carele dupa alegerea Dumn6lul Vol Ava
l'amti facutrt Domnia mea Polcovnicri si purtatorti de grija peste Cazad ot
Thrgoviste, ca sa fie Cu sirguiala si cu purtare de grija la poruncile ce i se
vorti da de catre Domnia mea, prin d-luT Ve] Aga ; poruncimil Domnia mea
vour. tuturort1 Cazacilorti dela acésta Polcovnicie, pe maT susil numitulri sa
RonvInilora tle T; A. Urechil. 2
322 V. A. tfRECHIÀ

La Craiova in 1785 Ianuarie irle& rinduì Polcovnicil noù (Cod. XII).

Cu referinp la citpitPiniile de judete, ami aflatt unCt singuril

din 22 Februarie 1785, dela M. Sutulil,
, In cuprinderea urm5.16re
«Car(1 ce s'afi t'acula la 10 judete perdru
«Dumné-v6stra ispravnicilort1 ot. sud. Sgrattatc, fiinal-cil din porunca Dom-
niel mele are DumnéluT Vol SOL a or6ndui acolea cilpitanT peste slujitoriT de
scauna, lar' v5 poruncimti Domnia mea, ea pro celü caro-R1 va orkdui, avt3ndrt
cartea Dumiséle la milnrt, de cilpitilnie, dupil cun6scetT de cDípi-
tanti, sti-I datT slujitoril scaunulur sub a luT ascultare, ea sii se afle napris-
tanrt slujindrt Muga Dumné-v6strrt Cu slujitoriT luT, la trebile judetuluT,
poWtuirea Dumné-v6stril i dupii obiceirt ica adetii ctipitaniT (lupa pon-
turile DomnieT mele §i duplí cum sii urtnézti la Oto cilpitilniile de ob0.e,
de a prieinui la acésta nimicú, CiSCI Domnia mea voindrt duprt vechiulrt obi-
ceitl, peste totT slujitoriT din Téra DomnieT mele la fiescare judetil, atittrt peste
slujitoriT de scauntl, eilt si peste slujitoriT de eilpitanT, sii fie zabitT ertpitaniT,
apoT duprt ciípitanT a fi zapciT miel, ceausT i stegariT de slujitorT, lar
curei tréba fun orl.,nduialiti Impotriva vecltiulia obiceiri, asta sil urmatT...»
1785, Febr. 22.

Vatilsia de p1aiì, dupi organisatiunea lut Ales. Ipsilante, era o in-

stitutiune eleotivà. Plieii îi alegeail viitaii respectin Cu tòte aceslea,
in moda abusivii, M. Sutu fiioù unele nurniri de viltaI (1).

aveti a-16 sci de Polcovniert, fiindil supusT la cele ce vti va porunci, cii orT-eare,
din vol se va aálta eu impotrivire, are voTe de la Domnia mea a-T thee veme-
tare dupil vina luT, tolico pisalt gvmd. 1783, Septembre 14.»
(I) Tali asemene numirT:
«Vatagi de plaiú ce s'ali orenduita pe la plaiurl.
«1783. Septembre 28. S'a orkduitri vatafrt la plaitat Teléjenulil suda Sarteil,
ou earte gospod, Cerisku In loculri luT Andreiri.
4783. Octobre 11. S'a orkduitil vritafil la plaitilrt Slilnici sudil fluzri, cu
cartea gospod, Leu
1783. Octobre 14. S'a orkduitrt N'Atara la plaiulti Pttrseovrt sudil Buz6i1 cu
carte gospod, Mana Pftelénu.
1783. Orfebre 14. S'a orkduitil viltafrt la plaiulti NucOra, sudil Museelrt
Match"( Muro In loculil Coeii.
'incluir' ce a fostil vechilrt do viltalT in Metal luT Ciiicìí, s'a orktliiiirt de
Sr'N tV§ii Martí la plaiiilti I forezulta suda Vildeea, la luna lui Oetobre 5, 1784.»
 ISTOtIA ROMINILORI, 323

Dandi In nota o carte de rénduire a vatatului de p1aii i noile in-

strucpunI calcate (lupa, ale luI Ales. Ipsilante, ce in 18 Octobre
1783, trámise M. Stitu la ttíte val:kiffi° de plaiurI(1). Din aceste in-

(1). fltil ac6stri carte

Carie de vcifqie de plaiù.

«Zem. Vlas. Slugil DomnieT mele pe carele dupti incredintarea i prin-
soarea ce ati datil oil va pazi intru tac poruncile DomnieT mole si va chiver-
nisi pe locuitorT cu dreptate, ferindu-se de jafurT i mancatoriT, ortmduitil
Domnia mea valga la plaiulti Sud in 'celda caruia ca sa-T fie sciutti ce
este venitulti luT anume de a lua din plaiil pentru slujba luT spre a nu se In-
tinde maT multil, i ce poclonù are a da la d-luT vol Vornicù' de Téra de
spre a nu fi supëratti maT multa, cum si ce este datoria slujbeT luT, spre a o s(I-
v(1rsi dcplinil; j'ata cu hotärire puindu-le in scrisù i artitandu-le t6te pe 'anu-
ro° i s'a data la mana cartea DomnieT mele pentru turnare: întâiù sa fie cu
priveghTare i cu luare aminte qiva i n6ptea si in tóta vremea, ca sa pazésca
plaiultt i potecile plaiulul, cu pläcii i puscasT, 6menT vrednicT de slujba si do
huna piza de hol,T, de talharT, de furiT de dobit6ce, si de cele ce sunt oprite
a nu esi din téra, i orT-cand se va intêmpla hotime, s6i1 talharime, séá prin
potecT, seti prin drumurile plaiuluT, indata sà sara pltiesiT sti-1 prinda, i bil-
gandu-1 in butucT, cu huna paza trimita la Dumnélor IspravniciT judetulul
eu t6te pricinile hotiilor si a talhariiloril In scrisù i Dumnélor sa-T trimita cu
huna' N'id la Domnia mea, ca stesT iea caduta ped6psil ; iara pentru cele ce se
vorti gasi asupra ho-Olorti, cand if va prinde, orT calti, arme séti alt-ceva
cate dintr'acelea vortt cun6sce pagubasiI si le voril dovedi cu huna dovada
inaintea Ispravnicilorti ea sunt drepte ale lora, sil si le iea, iar cate vorti rilma-
nea ale hotiloril, acelea dupil obiceiù s'A' le iea vatavulti impreuna cu plaesiT
ce-1 vorti prinde, pentru ostenéla lora; iar de vorti avé hotif case si alte bu-
cate, arara din cele ce ail gäsitti asupra lorü, pentru acelea sil nu alba a se
amesteca vatavultt de plaiü, ci Ispravnicil sa le iea sub zaptulti lorti, sil pla-
téscti pagubasiloril, i pentru cele ce voril r6man6 sti insciinteze cu f6ie Dom-
niel mele, i Domnia mea vol-al hotari. Sa pazésca i satele plaesescI, ca sti nu
fuga, séti sa trécti peste plaiti, i asia st fie plaiulù pazitti, nu numaT de al-
tele ce sunt a se pral, ci niel omti, lucrurT, 'nada tara r'évasti sti nu se slo-
b6da, dupti cum prin osebite ponturT ail poruncI. Cand se va intampla plaesiT
de sub viltasia lu sa aibà niscare-va pricinl de gAlcevurT maT miel, si curva'
cu pläei iartisl din vatasia hit, sa-T judece vatafulti de plaiti; si macar CA' la uncle
ea aceste pricinT de vinT urma de lu'a vatasiT glóba, dar fiincla-cti acea s'a radicatil
ca sa nu maT fie gl6b5, niel sa se mal pomenésca, ea unil lucru t'ara de cale ce se
urma rtitt, care nu era pentru vre-o infranare a aceloril ce faca necuviinci6se
fapte, ce numaT o pricina de jata si unti catahrisisil; am hotaritil, ea la aceT co
voril 61(16 in vina, doveditT cu bulla cercetare, sil-1 corte vatavulil cu bataie, dupti
m6sura vine! luT, ca sa se infraneze; insa nu sti cuteze a face la cine-va faril (le
vint doveditti pentru vre-o pizina si rtiutate, séri interesti, ci sit fie vina ace-
luI vt4util in 'apta de l'ata asTa sa' lù certe ; iar de pricinT mal marT
i
n4 V. A. uttteinX

structiuni, se va vedé grija ce are Domnitorulil, sä scie : cine

cine ese din térti, despre Ardealtl ?

cur\ if de va aN6 p1àiaii Cu alÇT Oran (le prin sate afarri din OW,
nu fie volnicrt a-T udeca vittaftilh de plaitl, ci Ispravnicil judetulta, pentru crt
(le alte vine si judeciltT mar marT, art nevoTe IspravniciT sr't ju'dece si pe vAtafulti
(lela Cheltuelr orT pentru vénaturr, ori pentru turrnT, orT pentru alte verr-ce
sa nu fie volnicrt viltafulri de sinesl, fret de scirea porunca Domnier-mele in-
scris, a face cisle po sate in plaiú1 ci la vremea aceea dupri ce se trimit
orT la vremea vt.nraorilor, vatafulrt flIcénd Ibie de chieltuiala Cu araare
anume, la cc cu cht s'art cheltuitil i printr'a cur mfmri, srt se cerceteze de
catre Ispravnicir judetulur, si pe eta se va dovedi dréptA, vtiqutil de téte sa-
tele, fiírrt de altil incrtrcríturrt mal multú, sri se adevereze de Ispravnicil jude-
VINT, i asTa Cu poruncii do la Domnia-mea se va face cisle pa sate, si la
acea cislri, care cu porunca Domnier-mele se va face, sa aibg a da vtitafult1
luT iscrdiat la fie-care satti de ciltI banT ari ajunsil si art plritita satulti
acela culrirtiia chieltuell, duprt caro acestea rè*vase si1 putemtt lua séma
tafuluT la cercetrirr de jafurl. Asijderea poruncimtl, cri viltafulti sri nu laso lo-
curile (le paz il si sil lipséscrt rimblândt1 duprt strinsult1 banilorri drijdier din satti
In satil, ci strInsulti banilorrt stilt1 facrt el inch Cu phlesir or6nduitT de la din-
sulti ; care aceTa sit aibà a timbla prin sate duprt banT, iar vtitafulti se strriju-
éscrt locurilc de pazil, or6nduindti Domnia-mea i venitult1 vatafuluT antune
de la totr easniciT, cht,I se of% locuitorr in plait'', s5, aibii a lua elacà elite o
qi pe anti ; asijderea sri ja do la turmele de or ce vintl in térii, (le turmil
ate unti mielti mieti dinteacea primilvér5, asijderea sri ja i eke untl casil
(lettlnri ; sil fie si de téte alte podveT si afigariile ay:rat ; ortmduimil Domnia
mea si poclonulti DumnéluI \rel. Vornicti tal...caro acestr banT dtmdu-T numi-
tulil vritavri, de maT multti sri nu fie supt,Iratti ; ci darii fiind-cil art lipsitri de la
vritasT si pricina ce avca de Oicea mar inainte pcntru poclonula, cri li si1 ja
peste or6nduialri si peste mésurrt i Cu acea pricinti theca jafuri i mtmeríto-
rir locuitorilorrt, si l'amtí hotiíritù Domnia-mea Cu sumri orénduitri, cum amti
(list1 mar sustl, dupil datulti ce da plaiult1 acesta mar susti i dttpil venitulti ce
s'ati socotittl cri are numitultl vatafil, si nu art maT rtimasil mijlocti i cuvintil
(le ajutorrt vtitasilort1 la intémplarea de nescareva luìtri maT multrt ; pentru acésta
daril itr poruncimil, orénduitule vùtafti, mergéndt1 la numitulil plaiti, i ar6-
tilnda cartea DomnicI mole locuitorilorti plaiasT. sri eautr sti pilzescr t6tc aceste
artaate poruncT, in tétil vremea a te feri fórte de jafurr i mtinctitorir, de in-
crircitturr maT multrt la cislele sateloril, de glóbe, de cisle, (le cheltuielr, Nit
(le scirea i porunca DomnicT mele, de caznesi dc bittAi Wit de vinti doveditri,
si file do mésurri dala nimenca maT multA srt nu cutezT a lua cevasti cu mime
(le venial air' t, peste cele ce-tl orénduimti mal susti, si nu numar tu sti
te fereseT de acestea, ci i pe vtitasir satelort1 si pc piircillabI sil nu-T ingil-
duescI, ea srt petrécil locuitorir Cu dreptate, duptt cum este vrerca DomnicI
melc, pentru cri Domnia mea dup6 acésta avernil a lace cercilrr in plaitl peste
tótil vremea, cu feliurr de mijlocurr, si cilndrt te vomti gilsi cu cilt (le putinti
In vinil de vre-o luarc mar multil, liotrifire avemti a te pedepsi întâiri en brt-
taia, aeolo la vederea tuturorrt, si apoI ett têrgttltt si CU ocna, intoret.nda
 ISTORIA ROMAN MORI" 325

Importanta ea °Tana do administrare a vala0lorti do plaiù era maro.

jafuld accla indoitti, i niel o data nu te vel mar invrednici la slujba si

DomnieT mele, de caro sil nu socotesel ca setipa de acésla hotarila pe-
a-1)&10u inselaciunile ce se obisnue panh' acum vatasiT de lua intru ajutoru o
Ma de siitenr, Cu care era il uniV la mancatorir i jafurr, ett aceste mestesuguri
sunt sciute de Domnia mea, si nicI unti ajutortt nu ver putó av6, ci
intru o pedépsti ca tine ; iar slujintla bine i puízindtt dreptatea locuito-
rilora intru t6te, ver fi tu tot-d'auna in mila i slujba DomnieT mele nelipsitu,
dandu tr poclonula celti orênduitil de Domnia mea la dumnélur Vol. Vorniculu.
Poruncimil Domnia mea si vou5 tuturorti locuitorilorti acestur plain, vtiOndu
cartea DomnieT mele sa aveV sci i a-la cunóscc de vataftl, sil-r datr
supunerea i ascultarea la trebile plaiuluT si la implinirea poruncilora Domnier
mete, caro se vorti da printrinsultl, ea cu silinLtsi Cu supunere sa le urmatI
sti le stivèrsiV, pentru ea cela cc se va arta nesupusti inpotrivitora la
trebile PlaiuluT si la implinirea poruncilord DomnieT mole, sa seiV cil unuia
ea accluia are vole vätafuhl pcdepsósca cu bataia, dupa vina MT, ffi inca
sa-lil trimita si aicT la Domnia mea, ea sa-la pedepséseit maT greit, ca pe unu
mitt rtt i nesupusti, pentru pilda i altorti neinteleg5torT. Tolle° pisah gsd v.
1783, Sept. 28.
«Poruncima Domnia mea D-v6stra Ispravnicilorti judetulur sti avetT a sci
pro mar susil numitult1 sluga DomnieT melc do vatasti i purttitorti dc grija
plaiuluT acestuia.»
Éciti acum i instructiunile sea:
Pouturt rettre vdtiiiì plaiuriforit, in, ce rhipti, sd. urincze peutru paw,

Sluga DomnicT mcic vittasti de sud... 11 facemil Domnia mea in

scire,ca mul(f dM ceT hindú implantatT infirésca rtiutate,purttrea le este gandulu
la talhäriT i gilsesca felurT de mij16ce i asTa amblanda prin plaiurT se insotesett
cu gazde de prin satele plileseseT, i cu acestil felti de inceperr se fact talharir
alte netrebnieiT, pentru care fiinda-ca téta acéstit invinuire r6mane a fi a vòstrii,
cite! se pricinuesce din neharnicia ce puteV avé si din nepurtarea de grija, ei
dupti datoric aveti i pentru ca sh nu avetT cuvintù de indreptare cu caro su
vit putetT mantui din drépta urgie a DomnieT mele, iata acum dîntâiú v5 porun-
elm(' Domnia mea eu mare strasnicie pentru acésta, ca s'a' punetr paznicr
pro drumurile plaiurilora, si pe poteer ; sa nu ingilduitr 6menT din vale a am-
bla prin plaiurT, séti a trece in launtru fin% tescher6ua si adeverinta d-lui Vol.
sprit. ca vetr fi in primejdie de a v.6 perde viata. Prin satele plaeseser, sa am-
bli tu singura prin t6te aeum de odatä, sa te chizasueser cu parcalabil ea
sit nu se int'emple vre-untl ornti de la vre-untt sat(' din plait'', mticar sit se
adape cu gandula la acelt1 felt" de netrebnicir, 01-0 deschiza ochir ; ca si pen-
tru eel ce vora veni din launtru, sétt cu pasusurT, séti titrA pasusurf, indata
sa insciinteze pe DumnéluT Vel. Spat. si pe eel ce vol.(' fi eu pasusurT sa-T laso
dupa oranduialit sit treeä, iar cel ce vora fl fart pasusurT sa-T opritT acolo, si sa
insciintezI Dumn6luT Vel. spat. i veT avé r6spunsa in ce chipti sa urmezr,
326 V. A URECHIX

De aci i marl abusurl din parlea unora din el. Din aclele cc adu-

urmandti Cu Vita' sirguiala la paza acestuT Nizamil, care acesta sti o si dal in-
tru auduhl tuturortl, si sat ca atl trecutti vre-unù omil de aicea in ntiuntru
teschereua DumneluT Vol. Spilt. sat cìi ati trecutil nescine din nauntru aicea,
orT necunoscutil, sal cunoscutù Itira de pasus si adeverintil, ctIcT acest felti de
6menr pururea le este gandultt pentru talhariT, sti sciT in adevtir ci orT cand se
\ a int5mpla in potriva porunciT aeestia tirmare, sat CA sfetitù de decindea
hotT trecutT aicea, sat de aicea treeutr acolo ; acolo in plaiti te voma spilnzura
si pe tine si pc eatI-vapltlieslsi potecasT, ci sA tirmatT negresittl intru tete (lupa
cum intru aceste ponturT de mai jostl se aretil:
Viltafultt de plaiil sA aibtt a ptizi drumurfie i potecile platurilor cu mi-
jloculù ca sa nu OM nimenca ate de scirea luT, nu numaT a mergo in nilun-
tru, in Transilvania, pc drumurT sat pc neseare-la potecr, carele sA p6ta ajunve
in hotarele ArdealuluT peste muntir aceluT judetti, ci nicT prin satele plaiulur ;
acesta este datoria si a lui netAggduita si a potecasilortt.
Inguntru in Ardealtt sit nu indraznesel po nimenea sit lasT sil treat ne-
avîmdti ri.lvasti de drumtt de la d-lur Vol Sptitarti, care r5vase de trect:tóre
WA le stringetr si la stirsitult1 fie-ctireia lunT sa le trimet1 la d-luT Vol Spa-
tartl, ea sit arete la Domnia mea prin catastiltü.
Orr cine din Ardealti va veni aicea in Ora cu vre-o trebuinta, sett negusto-
rie si va aye pasustt do la Ecsclentia sa Ghinfirarti, sil aiba yore a veni prin
scirea ta pe acela pov5tueseT a merge la dumneloril IspravniciT ju-
detelorti. ea prin scirea dumnelorti merga undo va vrea, iar tu \Taw de
indatit sil facT dour; insciintiírT, una la dumnelur Ve! Sptitartt i alta la
dumneloril IspravniciT judetuluT ; iar pe verr care ye! gttsi trecutù peste plaitt
fara de pasusti, indata prind6ndu-lti sa-lit tir acolo poprittt i numar decat sa
trimetT veste cu insciintare la dumnelur Ve! Spataril i clumnelur va artita
DomnieT mele ; cum si pe eel' ce vortt cerca sti treat intiuntru far' de 1.5-
vastt de drumil, de vorti fi dintru aceltt judetù sti-T trimetit la dumneloril Is-
pravnicir judetulur, iar de voril fi de alttl judettt sà-T trimitti prin Is-
pravniciT la dumnelur Vol Spätarti.
Prin tóte satele pIttesescI ce se afla in plaiti sit mergT, tu vatase insutT,
adunfindtt pe parcalabir satelorti si pe preotl, sti le near strasnica porunctt
cu infricosare do mórte (lela Domnia mea, pentru rindulg inprcdrii §i
talharilortt ii cu acestù mijlocti sa eel si tu chezasie (lela parealabT i preotT
sése sätenT si mar multT, de pastrarea satulur, cum cit nimenea dinteacelti satù
nu va esi nicT odiniòrd in hotie, §i pentru verT-care se va simti dinteaceltt satti
gasat, sti eéspundil parcalabiT i aceT chezasT ; asijdcrea cu acesttt
cuvêntti sa aibà datorie s'ateniT ceT-1-altr candil vorti merge unde-va la vre o
trebuinta a lord s'a' arete parehlabulur i chezasilortl, ca prin scire sit mergil
iiasTa incunjurandti tete satele o-dattí pentru acestä treba, apoT tu sti te asedl
la locurile de pazil fa'rä de a timbla prin sate pcntru strinsultlbanilorti do claj-
diT, la care strinstt alit banilorù* stt orCmduescr tu sti nu lipsescr din
locurile de pazti.
Niel macarti unti mil din satele din vale s6 n'aiba voie a merge, sal
a trece mikarti cu treba 'oat pe la satele din plaitl, WA de a nu insciinta
 ISTORIA ROMANILORO 327

cemil ma" josil tn notii se potil vedé easily' de urmarire sub

M. Sulu, a unorti villa!" de plaiù abusivï, contra cilrora reclamasera
locuiloril din muntI(1).

pe tine, vatastI, si far do a nu me voie dela tine, si po ori earq. gasi am

blAnda prin plaia lar de acésta or6nduiala, sa-lu trimitT la dumnelorti 'spray
nich judetului sa-1 iae criquta certare.
G. In lie-care dou5 s5ptOmAnT o-data sa insciintezi la dummAuT Vol Spat.
ori co Sc va intimpla in plaiù, i cAndr" nu se va int5mpla nimicu iaras' sa
scriT cum si orI-ce veste eT auqi de ailirea din veoinatate, (lupa datorie-j1, si
sa daT in vilega, ea sti atala i inauntru ca venita strasnice poruneT pon
tru rindulti tâlharilorú, i sit pm acestea in le urim'ma Cu de-
nadinsulti, ea sa sciT cti avema Domnia mea botarire sa gpAnzuramil pe ori
care vatafa ce nu va lima, acestora Domnescl ale DoninicT mole porunci.
Tolico gvmd, 1783, Oct. 18.
(1) Éta amble acte
Jalba plaiasilortt dia p1aiuli Aref sud. Argesa pentra lord«che c«pilantt
i Gheorghe vdtafit de plaili de ltecazurile ce le face.
Prea Iaaltate Ddinne,
Cu lacriinT fierbintI jaluima mild i luminattitiT Marie! Tale, pentru lor
(ladle capitana, co este zapcia in plasa Arefului si pentru Glieorglio Brat ego
cela averna vAtala inteaeesta plait, ca aflAndu-se am6ndol cu slujba in mAna,
fiinda si fraff, s'ati impartasita ainêndoT fticadu-se tot una; Antaia arritama, mi-
lostive Th5mne, pentru ca ail fäcuta vama peste munte i art trecuta 4 cana-
rale de bol i vacT, si din Vito tidulele de trecerea vitelora ama prinsa una,
ama trimisa pc vechilula nostru la Inaltimea Ta, macar ea' ama lacutti vest°
llumnéluT slugera lonita Caramalati, ce este ispravnica in judetula nostru,
dar nu scima fi va avuta vreme sit insciinteze, Marie! Tale, ca no) intorc'endu-ne
de la d-lul la easel° nóstre, a Oisa lordache cii o sa ne bati, i noT infrieo-
sAndu-ne ami. Molar' vechilula nostru la Inaltimea Ta, cu acésta jalbi, ca la
D-luT Stolnicrt Searlata Draganescun'ama indraznitil a merge sa jäluimù, fiindu
úmenT aT d-luT maT de nainte vreme, intricosAndu-ne ca ni se va acopen i drep-
tatea ; osebita de acésta, milostive Winne, de spargerea plaiuluT cu trecerea
vitelora peste munte, ne-aa facutil multe jafurT i mAncAtoriT, earl nicT in vre-
mea razmiritel nu ama fosta pradatT asTa, care nu s'ail pomenita ; ar5tamu
Maria Tale AntAia: de la satula Arefti nesce intarcatorT ce ama avuta de moF,4
tenire, ne le zalogi, si la negustorT le-aa vinduttl eT i satuluT n'ati data ni-
mica i suntema pagubasT ca la talen T 70 ; apoT aù ad usa o data 50 de rima-
torl aT unuI Dinu, care a fosta vatava ot Lovistea, i ne-aa mAncatti mosia
anT treT, mancAndu-ne i grAula i intitrcaterele cu rimatoril i nimica nu no
ari data, cum si altele ce se agonisesce pe mosia nóstra, bagAnda cArdurl do
oT tòmna, in plaiulti nostru, noI nu vedema ; supgrAnda Divanula te-aT
milostivitil Maria Ta asupra nóstra cu o luminata carte a MarieT Tale de a
stringe noT untula i miele de pe muntil nostri, i vinPndu-le la negustorT,
328 V. k.

Fiindtit-ch ocupatil de diver§1 funcponarl administrativI, O. a-

cc vomil castiga sti noT mosteniT, si in locti ca sti no folosimu

noT cu ceva ne-ail luatü i cartea do la mânile n6stre. Face'ndg el acésta
negustorie a esitil castigti tal. 250, afarg de castigulti untului ce va fi esitg,
notta ung bang nu ne-att datit Afarg dinteacéstg carte, ciao Itrisgve
caqt alo satuluT, vechT, amü avutil judccandu-ne la Maria Sa Alexandru Vodg.,
s'ail fiteutil poruna sg se ia din mana lui i sit se dea la ung mosnénti, eg
din pricina luT Iordacho aIt intratù satult1 la grca datorie i s'att pedepsitil la
scara Domnéscg cu bataie, hotgrindu-lil ca sa nu mal fie cu slujbg, sett nc-
gustorie pc noT, care este i trecuttl in condica DivanuluT, i dandu-se de atuneT
hristwele i ctirtile la ung most-teat, astil timpg fac'endil zavistie aü manatil
úmenT i iargsT apucatil ; ne ruagmil Marie' Tale, sg se facg luminatil po-
runcil, O. se ja din mana luI i sg se dea undo vomg vres noI. Araging jafu-
rile ce facutil, ung Dragomirg Diacong : cumptirandtt, o iapa ail trimesti
6menT i i-ail luat'o din grajdg jafti, ung Radu ZdrAili, fiindtt omIt prostil l'ail
amuigitù Gheorghe vatafg, de s'ail prinstt fratI de cruce si i-ati luatil totil,
i-att scostl pentru acéstg' pricing carte Domnésea catre d-loril boeriT IspravnieT
ca sti cereetcze i sa insciiWze Maria Tale si pang acum nu s'att mal cercetatg;
pe uniT if bagg in lantti, pc altiT II bate fart" de niel o ving. Milostive Dómne,
de nu vomù' avé dreptate inctircamil i fugimg pe vreme de hula de neclrep-
tatile co avemtl de la dinsiT, fiindt1 cg' si la aset,16mintulti ce s'atl Iticutil
Lude 7, si din pricina luT no amil pomenitti Lude 14, ca sit spargti satulti si
sit ramaie clg sttipang pe Arefg, i noI ceste-l-alte sate din plaig i afarg' din
plaitt suntemg prildatT i jefuit" ca la tal. 700, inert i mal multi'', de mal susg
SlujbasiT ce all fostti cu slujba oieritulul all luatil de parale
si la leg parale patru, 4icêndt1 ca este lipsa banilorg, i viindil poruncg de
la dumnelortt boeriT IspravnicI, ca sIt intiíreg. inapoT ce luase mal multil, ea
apuce zapciulg i apucandu-Itt s'a' implinescg si all luatti totT baniT dela slujbasI
noug nu ne-al data nimicri, ci cu lacrimI ne rugamil Marie" Tale, s'a' se ortndu-
iascii.ung credinciostl MarieT Tale de impreuna eu dumnéluT Ispravnieulti, ea in frica
luT Dumnedeil cercetandil, sit argte MariT tale, di do d-luT Stolniculil Searlatu
Draganeseu no este 164 cit ni so va acopen i drcptatea, i pentru ca sil so
descopere drcptatea nóstrii, sit te milostivescI Maria Ta stt se lipsésett din slujbe,
puinat dumnélorg hoer' IspravnieT voubili pang no vomg da OW jalbile n6stre
eu mal sustt numi0T, ca flinch) amendoT fratT in slujbe ne este frica sit artitamil,
ca suntemil spilimant4, cii cate le artititing suntil t6te adevè'rate, iar candil
nu vortt fi Vote aclevìirate sit fimti sub pedépsii, si cum va fi mila MarieT Tale.
RobiT Mariel Tale
NoT totil plaiulü Arai'. sud. Argesil.»

Ic Mihailá Constantinft Stquift Voivodtt

iiCetindu-se inaintea Domniel mele acésta jalbil cu care a vcnitti Dragomirtt
Rgsdittcong, artitandu-se eil. este vechilt1 tnimisù despre partea a totti
amil poruncittt de s'att cautatti in condicile DivanuluT í vè'dutil hotarirea
domnésog a frateluT Domnti Alexandru Ipsilante Voevodil, facutti de la letù
 1STORIA ROMANILont 329

mintimil aci i dou6 pitace ale lul M. Litti, prin caro ordona ca, la
iesirea din slujb s se usparga ac1uli prin care i s'a fostil constituitil

1775 Octobre, pontru numitulti Glieorgbe §i fordache, ca pcntru zavistuire co

au pricinuitti plaiuluT, s'an lipsitü ca nicT unulti niel altuln la tr6ba vat4iel sa
nu intro, cum §i dela negustoria muntilorti inca sit fe popritT. DecT or6nduimil
pe Antonache Icioglan, sa mérga cu acésta domnésca nnstra volnicie la nu-
mituln plain, i maT lilting dumné-v6stra Ispravnicilorn al judetulul sa avett
a rildica §i pc unulti §i pe altula vechiln din tréba vata§iei cum §i zapciulu,
iar pe dên§iT dupa ce-T vetT lipsi intain din trait sa-T intatorze or6nduitulu
Domniel mole cu locuitoriT plaiuluT, ca sit cerceteze prin marafetult1 d-vústra,
atâtü tnte nedreptatile, i pagubele, i caznile earl sunt arntate inteacésta jalba
cate una cate una. §i carI vorti mal arta locuitoril cit aü patimitti de calm
r6nduitT, catti §i do trecerea vitelorti peste hotartt, caro acésta cercetarc sa
aiba a o face in MO loculuT, dupa cum dice mal susti, fata pari§iI cu ace' pa-
ritY, qi la OW ar6tarile sa se céra trebuinciúscle dovedT i dupa cercetarea
co se va face in fata loculuT, gasindu-se numitil vinovaff la acésta ce-T pa-
reset', locuitoriT plaiuluT, ridice orênduitulti Mum-Ba§irn §i cu paza sa
aducii pc am6ndoT aicT la Divanulti DomnieT mele, de impreuna i cu cerco
tarile, dove(nle faptclortt lorti in scrisn isciílitú i de Ispravnicti.» 1785, Febr. 1.

Carte cu Mumbagiret Aproda vcittLe'scit cettrei Ispravnicit din sudii-Muscettt

pentru manceitorY1 gi jafurt ce aft fcicutft Cocea valafulii, de plaifi.
«CinstitT i credincio§I boerilorn DomnieT mele biv. Vol paliar. Anastasio, i
biv. Ve! Pit. Dumitrache Perdicartl, Ispravnicilorn sud. Muscelil, sanatate ve
lacemn in scire ca dumnéluT cinstitti §i credinciosti boeriuln Domniel mole
Ve! Vornicti de Téra-de-susil ne-ati arntatti cum ca. Cocea vatafula dela plaiulu
Nuc§ióre dinteacelti judettl, este betivti, blastnmata §i ne harnicia a chiver-
nisi plaiulti, §i face trebuinta a se orêndui alit -Main in locultt luT, pentru
care fiindti-eä väta§T dupa obieeiù se oraduescil cu alegerea §i primirea tu
turorti plaie§ilortt locuitorT, eat): ca v poruncimtt sit datl de scire la túte sa-
tole plaiuluI, ca sa alega tlintre an§il multi vrednictt care sit pail a carmui
tréba duptt cum se cade, sa fie cercatti maT nainte la alto slujbe, sa pazésca
dreptatea lorn intru t6te, sa fie i de dumné-v6stra cunoseutti de vrednicit VA-
ta$ §i sa dea in scristi subt iscaliturile lorti cum ca-Iti cern cu totil, §i dupa
vorn alego cum dicemü, Wain aduceti inaintea dumné-vòstra caruia ci-
tindu-I in fata cartea aceasta' a DomnieT mele ca s'a o auda, sa-I datT sit inteléga
cit maT multtt decat co este orCnduitn venitultt vata§ieT nimictl nu are a lua
din plait], cacT luandtt cat de putintt se va pedepsi strapion ; aijderea nict
la dumneluT Ve! Vorn, nu are a da maI multti deck ornduitulti poclonti
co este numitù' in cartea vata§ieT aceluT plain ; cum niel la dumné-vòstra sétt
la altit parte sa nu se cuteze a da rusfetn §i a se cheltui ca cu aceasta sa
pricina a face jafurT §i mancatoriT in plait, pentru ca de va lace cat de
mica mancatorie lipsinclu-se se va pedepsi fúrte gren ; a§ijderea sa-T are'tatI ca
sti fie silitorn la Ote poruncile i trebile plaiuluT a le urma in graba §i
far' de eusura, cum qi arturile plaiuluI a le pazi, §i a0a pliroforisindu-16 de OW
330 V. A. IIRECHIX

«privilegil» alipite nu la perséna (obrazu10) lui, ci la slujb ; dad de

acole privilegil urrnéza ceki scosil din slujba, a nu se mal folosi (1).
cum are a urma cu alegcrea sarteloril plaittluT, adeverite §i cu
(lL11nnú-vóstr i cu insciintarea d-vOstre eittra Domnia mea scriinde dupe °N-
ecia si catre dumneluT Ve! Vornice, se-le trimitetT aci la dumneluT N'el Vor-
nicu ca prin dumnéluT aretandu-se DomnieI mole sa isc dca si cartea de
vetasie ; Insu mal intaiii (hipe pritnirea, acestel poruncT a DomnicT mele, se rim-
duitT vechile ca sit cauto trebile plaiuluT pana se va orendui cele desever-
*Re vetare, i apoT se incepetT a urma cum poruncimil mal sustl, pentru ale-
gerea vittafuluT ; iar pe Cocea acum pc F,iin lipsiti a nu se maT amesteca
intru nimicil la trebilc plaìuluì ; lñngä acésta jata atnil orenduitil Domnia
mea pe aceste sluga Domnier mele aprod itLÙCSCÚ, carele
acole, se avetT a cerceta prin túte satele plaiului, ca se doveditT si sil adeveriti
ce nedreptetT, jafurT i rnancatoril att Metal acole Cocea locuitorilora? si luandu
in scrise anume euT si ce ati lecutil, inse cu bunit dovadil, l'are de nepestuire,
se aduce DomnieT mele catastibti de tóte iscàliturile dumné-vestre, ridicande
pe acela Cocea, ca din preune cu acea cercetare se-la aduce si pe ele aicea
in pazá ii suant reréh gvind. 1783 Sept. 29.»
«Dumnea-vestre Velitilore logofetT, penirit privileghiurile co se faca de
cetro Domnia mea logofetiloril, orl dela DiNanil, orT de pc la judete §i altoru
co se rinduesca in slujbe; de 6re-ce acole privilegbie este date pentru slujba
§i ostenéla ce aù a face, iar nu (lupa obrazil, urinéze ce in cate vreme se
afla cela rinduite in slujbe sil aibil in mane acola privilegbie, iar (lupa co
lipsescil, acola privilegbia sit cacle celta ce se orenduesce in locil; decT inteace-
stasT chipa flindil orenduiala oca euviinciesit íi dreptatca, trebue cand se ori'3n-
duesce altil noT la slujba acea, sit ni se aduce celo vechT se se sparge, i sit
se pecetluiasce atuncr pe numcle celul ce se orenduesee; ci dar de niel inainte
sit litl Dumnea-v6stre însciinÇai, spre a se urma acésta §i cand se va lace
privileghittle noti celuT ce se orenduesce la trébe, sil ni se aduce negresite colu
vechie spargemil, i asia vome pecetlui altulil ; asijderea i catT (lela ve-
nirea Domnier mele, pana acum a0 foste la slujbe i esinda s'ad orenduita
altf in loce, cereza li s'ail datil privilegbiu noil, sit avetT a stringe pe tòte
cele vechT sil ni le aducetl. 1785, Alaie 23.»
Pitaat la Vel Spdt. a lua ccirtile dela Polcovnicl ccind se seolti din
Polcovnicii.
16í. Mihail Costandini Stqidi Voevodtt

«Dumnéta Vol Spetare, te insciintemil pentru &M.O() ce se face de catre Dom-

nia mea Polcovnieilorti, co se orenduesce abre pe la judete, ce de vreme co
acole cártl ce se lace la Mana lora pentru urmarea slujbeT a lo avé cate vore
fi in trae, iar dupii ce se scotil si se renduescil altil, fare de trebuintil este
a ~anea la mana lorti i dupa cuviinciása renduiale, trebue candil se ran-
duesca alta noT, sa ni se aduce acelé vechT certT, ca spergendu-se, se se pecet-
luiasce altele pe numele celoril co se renduescie ; pentru acea dará se 111 dumnéta
insciintata de aicT inainte spre a se urma acésta i cand se va face carte noue
 ISTORIA RONANILORt 331

Inchidemq acesta capital relativil la administratiunea tt,'sreI sub

M. Sutu, inregistranda una noa nizamil, data la 14 Augusta 1785, ova-
rniloat din Campulungrt. Acestora, M. Sutu i eta le respect& orga-
nisatiunea privilegiala, dar Introduce In acésta, cu titlu de controla,
uncle nAsurI, mai alosa cu referinta la rolulil epistalultd, acloo alt1 repre-
sentantuluI domnesca fat& cu judqulil t pirgariI ormuluI cu In-
trebuintarea sigilulul speciala ala orauluI, la facerea acteloril diverse (1).

mica ce se or6nduesce la tr6ba, sa ni se aduca negre§itil cca veche sa o spar-

gema, §i a§Ta voma pecctlui alta ; a§ijderea §i can din venirea Domnii mete
',Ana acum att fosta la slujbg, §i c§inda s'att or6nduita altI in loca, earora
s'aa data c5rtT noue, sa aibT a stringe pc tate cele vechT sa ni le aducT. 1786,
Maia 23 »
(1) lata acesta acta :
Cartea lid Sterie sin Nicol«e de judefie la Campulti-Lungil sud. .111-uscelti.
«Zem. Vlas. Dat'ama Domnia mea acéstA Domnésca a nastra carte ltu Ste-
rie sin Nicolae, pc care dupa cererea co an facutti org§eniT dela Câmpul-lungu
sud. Muscela, In scristi sub iscaliturile lorù, pecetluita i Cu pecctea ora§u-
luT Campul-lunga, ca sa aiba a fi judetti §i purtatoria de grip. la Vote trebile
oravluT, care se va porunci de catra Domnia Inca §i care i se va scrie de
catre DumnéluT Vol Post. sa se sav6r,6sca la vremc §i far de cusura, cum
ale orä§enilora pricini §i judecatT sa le caute (lupa obiceiti §i dupa cuprin-
derea DomnesculuT nostru chrisova, care ail ora§eniT, §i fiincla'-ca pentru aju-
tora §i pentru mai buna paza a orêndueleT orawluT este orêncluitti de dare
Domnia mea §i deosebita Epistasis, sa aiba numitula judetu la tóte trebile ora-
§uluI i la pricinile judecatilora i la cisle §i la orT-ce alte pricinI a se uni in-
tru t6te povatuirilera epistatuluT, §i in mânile judetuluI poruncima sa se pas-
treze §i Domnesculù nostru chrisova de obicciurile §i privileghiurile lora. atitta
°eta noti, cat §i t6te cele vechT chrisóve, aedate sub pecetea epistatuluT
I a judetuluT si a treT patru din frunta§ii mahalalelortl, cat §i pecetea ora§u-
luT asemenea sa se tie de judeta, care pecete fiinda-ca este, cum dicemü, a
ora§ulcd, ce se metahirisesce numaT la pricine §i tréba oh6cl ora§ulul, pentru
aceea poruncima, ca sii nu aiba vole judetulti numaT de sinc§I a o metahirisi,
ci la trebile §i pricinile a oltieT ora§uluT, cand va fi trebuinta, atuncT cu sci-
rea epistatuluT i a pargarilora §i a cate una frunta§il din Vote mahalalele
ora§uluI, fata fiinda cu totT sa se pecetluiasca cartea, sea scrisórea
aceea in vederea lora; decT sa se ferésca or6nduitula judettt de jafurT §i ne-
dreptatT, Matti ela cat §i pe org§enT, earl vora cauta a face ncscare-va ;near-
caturT, in cisle §i or6nduelT sa nu se cutezc a-1 ingadui, ci la tóte cislele sa
faca dreptate, cumpanire la totT, dupa putero §i starea fie§cáruia ; pentru care
poruncima Domnia mea i yowl tuturora pargarilora i ora§enilora de ob§te,
sit scitT §i sit cunósceti pe numitula de judeta ala ora§uluT, orênduitti de Dom-
nia mea. 1785, Augusta 14.»
NB. In anexa ya urma chrisovulù' reinnoita, séti analisa luT.
332 V. A. URECHIÀ

XLVI.

Justillo sub .111. Sutu.

De la Domnia MI M. S111,11 averat muele judectttorilorti renduiV in
Mal Ora cu Insemnarca F;i a lefilorti hotiírlte pentru
Catastilai de judecalorli ce orincluimii la Depertamenturl pe afard la
jude(e cum qi de epitropi.
La Depertamentula de Opte
Pe luna
TalorI 120 Ny Vol Clucoril Istratc CMulescu
90 Biv Vol Paliarn. Goloscu
80 Biv Vol Stolnicti Aloxandru Groccanu
60 Biv Vol Slugerrt Asanti
40 I3iv Vol Ceau§il do aproql Milla' Darbatoseu.1784, Maiu 13 s'a
or6nduitil Ioniti Brozoianu Div Vol Clueoril za ario, i de la
Mairt 1 sil i-se dca
60 Giurgc Canale
50 Antonio Fotino
30 Biv altt 3-loa Logoftati EnuO.
La Deperlamentula de opta
100 13iv Vol Cluceril Dumitrache Fotacho
90 Biv Vol Paharnicil Tal-lacho Mavru
80 Div Vol Stolnicti Comiinénu
60 Div Vol Medeln. Grigora0 Orocénu. La 'anuario 22 s'au orOn
(Wad In loculti Groceanuld, Toodorache Tufoanu i cu 1614
co a fostti avutil §i mal nainte, adoca Laica 70 pe lun4, adocti
§é1tc44ecY, din poruncii.
60 Div Vol Modeln. IIristea
60 Biv Vol Slugeril Pantazi
Div Vol Slugeril Dumitrache Moftupciu
40 Div Vol Scarlatil Falcoianu,
30 Biv Vol Log. Gregorio.
570
La Deperlamentulti Crintinaliona
100 Div Yel Paharn. Sefendache
 ISTORIA ROMINILOR6 333

100 Biv Vel Stoln. Dumitrache

60 l'Av Ve! Medeln. Mihaiù Popescu
Biv Vol Singa(' Nicolae zet Evdoehim
50 Biv Vd Gram. Iordanti
I3iv Ve! Slugeril Tigara
Biv Ve! Singerti Barbu Ciormistrleann
30 Ny Mil 3-lea Logof. Negoitri
100 Biv Ve! Paharn. Varlami, udecritoril la Sprttarie
90 Bi Vol Paliar. Cocortiscu, judo la Agie

Judecatori la judefe.
Slam-Rimnieil, Toma Toplicénu, Iliv Vol Spritartt
50 Buzai, Div Vol Medel. IIrisoscoleu. La 1784, Sept. 1 s'a oAnittitil
Sard. *tefantl Ciorantl.
70 Saac. Biv Vorn. za Targoviste Cocor5scu s'a ort.nduitrt in loculti
BrilAccanu lét. 1784, Mal(' 24.
50 Prahova, Biv Vel ìftrari Constantinti Filipesen ; in loma' Atr. s'a
Iordache Palada biv Clucerli za ario 1784, Febr. 9.
50 Ialomita, Div Vel Sritr. MateI Cioctirlanti.
Ilrovrt, Chirlad' Rahtivand ; la Aprilie 18. 1784, s'a rt.nduittí Drri
ahiceanu Greceanu Medeln.
50 DilmboviVa, Iiiv allí 3-lea Vist. Mihair" Greceanu. La 1781, Aprilic 1S,
s'a orênduit Mihaict Brtrbittescu Biv Vol CeatiO za arie.
Vlasca, Div Va Pit. Drrigiinescu
50 Teleormanti, Biv Vel Post. Stamate Mavrodinù
Biv Vel Clucera za ario s'a pus(' in loen
50 Muscela, Iliv Vol Cimera de Arie Nicolac Leurdeann
60 Ar(gesti, Div Vel Cluceril de Arie State Buesrmesen
50 Oltete, Biv Vol Cluceril de Arie Mavrodinti ; s'a pusrt biv Vol Post.
Stamate, iar la Aprilie 24, 1781, s'a t'actúa in loculti MI Sta
mate Chiriacrt Itahthana ce era la Ufo\ti. iar la Ancrustu
s'a fricutil Cinc. Searlatii
50 RomanatT
50 Vtdcea
50 Dolj, Chiriacrt Gaianti, Clucerti za Arie s'a rt.nduitti lí.t. 1784,
Noembrie 30.
50 Gori .....
MehedintI
880
334 V. A.

La Divannlii Craiovel.
416 80 Biv Vol Palìar. Itomancti Caimacamti (1)
90 liiv Vel Paliar. Jianu
90 Biv Vel Pahar.kAtirbeT
70 Biv Vol Sto!. Glogovénu ; la Maja 20 s'a rAnduitil Gheorehe
Argintoianu Stol. In loculti StolniculuT Glogovénu, 1781.
50 Biv Vel Slug. I3railoiu ; lét. 1784, Octobre.16 s'a r(Induitil iar
Stolnicti IoniÇ1 Brailoiu
50 Div Vol Slugeril Crasnaru. La Ianuarie 18, la. 1784 s'a scrisrt
la Caimacamti carte Gospod. cum ca a lipsitil pe Crasnaru,
cacT nu pazesce la Divanti, si in loctl a raduitti pc Ioanil
Argintoianu, iar la Iunie 14 s'a oranduitil Stol Gheortrhe Den-
gescu in loculil SluveruluT Argintoianu ; iar la la. 1784,
Noembre 30 s'a rtmduitil in loculil Stolnicului Gheorgbe Den-
geseu, loan(' Glogovénu Stolnicil
26 3-lea Logof. cu bartie
40 Patru Logofet,I.
832
La Crintinaliong ot Craiova.
40 Biv Vol Cluceril za ario Barbu Ganesculti, la Martie 20 s'a orAn
duittl Marina Logof. in loculil stiti. 1784
40 Biv Ve! Clueca' za ario Barbu Prisacénu
30 Biv 2-lea Vist. Mateiti Salcénu
10 Logofiltultl puscarieT.
120
TalerT 70 D-lui biv Vol Stird. Teodorache Tufénu
60 D-luT biv Vol Medel. Dra'ghicénu Grecénu, 1781, Decembre 1
ortmduitil.

(1) In pitaculil de r(Induire a CaimacamuluT din 1781 se gice «Porun-

chut.' sirguitoritl a eltivernisi intocmaT dupa huna voluta Domniel mele,
spre acésta va fi silitoriti a so urma t&te cate sunt dupti scoposulti nostru
catra dumné-luT ; dreptti aceea ne am silitil (lupa obiceiti
a se serie ca sa-lti scitl pe dumné luT de Caimacamil si la téte poruncile Dom-
niel mele cate se va da Fin dumné-luT, pentru orT-ce trebT ale judetuluT, sí
fitT urmatorT si protirra a le urma si a le sar'érsi In vreme, ascultandil de cele
ce vti va serie, i vil va positStui ; asijderea vS poruncimil pentru Nizamil, sil
fifl cu privegbere mare do a se pazi intocmaT (lupa poruncile ce sunt date maT
nainte, de caro si pentru acésta vsé vetT ajunge cu dumné-Ita Caimacamtl,
sa vS silitT a nu lace calcare i vre-unti cusurti lapaz'',lui. Acésta, 1784 Mait1 18.»
 IST0111A ItOMINILORO 335

60 D-luI biv Vol Slugera Pantazi

50 D-1111 biv Ve! Slugera Dumitrache Mehtupeiu
40 D-luT biv Vel *tan Searlattl Ftileoianu
60 George Canale, 16t. 1784, Decembre 1 rt.nduita.
30 Biv 3-lea logoftitil, 1785, Febr. 1 s'a ris3nduita Ionica Grecénu 3-lea
Logoftita
550
70 D-luI biv Ve! Medel. Ilristea Judecatora la Agie, lét. 1784, De-
eembre 1 rhiduita
100 D luI biv Vol Pahar. Sefendache rholuita judecatora SIAL, 1785,
Febr. 27.

Depertamentul4 Criminalion4.
100 Div Vol Pahar. Sefendaehe ; 1785, Martie 1 s'a r'ènduita Medel.
Iordache Meculesculti in locula stia.
100 Iliv Ve! Stolnicti Dumitraehe
60 Biv Ve! Medel. Mihaiti Popescu
Biv Ve! Slugerti Nicolac zet. Eldoehima
Iliv Ve! Grtimatica Iordanrt
Biv Ve! Slugerti Tigara
50 Div Vol Barbula
30 My 3-lea Logofatti
990

Judeallorii de pe la jude(e, apol.

50 Slamilimnicti, Toma Toplicénu. Biv Vel Spiltara.

50 BUZ60, Retarla Cioranu Sardarti, rt,nduitti la Sept. 1, 1784.
70 Sana, Balite6nu, 1785, Febr. 2 s'a rtmduita.
50 Prahova, Biv Vol Clucerti za arie Iordache Palada. In 1785, Fe
bruaric 28 s'a. renduita Vornicula Mateia.
lifovti, Dumitrache Stirbeia s'a rAnduitil 1784 Decembre 1.
50 Jalom4a, 131v Vol St. Mateití Ciorogtulanu ; In 1785, Febr. 28 s'a
amduitti Alexandru Coctirtiscu Clucera.
Dilinbovita, Mihaiù Barbulescu, Ciausa za aprodI; Fevr. 2, le.t.
1785 s'a rtmduitil Constandinü Cioroglirlanu.
50 Via§ca, Biv Vel Pit. Dragiinescula ; 1785, Febr. 2, s'a rt.nduitil
Iordache Itudénulti, Clucera za arie.
50 Teleormana, Mavrodina Biv Vel Clucera za ario.
336 V. A. MitCHIÀ

50 Muscclii, Biv Clucera za ario, Nicolae Murdé ; 1785, Febr. 28,

s'a rénduita Mincula Topolovénu, Cl. arie.
60 Arge.0, Biv Clucera ZZA arie, Stana Buc§anescula.
50 Olta, Biv Clucera za arie, Scarlata Izvorénu.
50 RomanaV, Barbula Otctelqianu, Clucerü za ario ; s'a rhuluita
Voicula 3-lea Logof. In locula sZia, 1785, Febr. 12.
Valcea, Preda I3ujoranu, 2-lea Vist. r6ruluitil dcla Octombrie 16,
l'A. 1784.
50 Doljii, Zanfira Jiana, 1781, Nocmbre 30, s'a rkuluita
Chiriaca Galana.
Gorjia, Raducanu Satr. Crasnarn ; 1'11784, Decembre 20, s'a rk-
duitil Ianache Polcovnicu.
50 MehedinV, MiIiaiií Capit. za lefegil; in 178J, Noembre 30 s'a rtin
duitti Nicolac Zatrénu, Biv. 3-lea Vist (1).
880

(1) Boeril judecdori ce s'all ore'nduitti pe la judefe in 1783.

Zarnfira Rumia Biv Vol Satraria sud. Dolj. 1783, Sept 25.
Lía' Oteteli§anu 2-lea Vist. la sud. Valcea
Raducanu Crasnartil-,;Iitrara, la sud. Gorja
Stratie Clueca' za ario, sud. MehedintI 1783, Octomvrie 9.
Constandina Ganescula, sud. Rtmnica.
Variara' Isvoranu la sud. 011a. 1784, Augusta 6.
1784, Octom. 16, s'ata ort3nduita Prcda Bujorénu in locula Otete16anultil.
1784, Tulio 21, s'a' ortlnduita Mihaiü tiuca Biv Vol capitana za
1784, Noembrie 30, s'a(' orénduita judccatora la Mchedint,T, Nicolae Za-
trénu 3-lea Vist. in locula luT ortmduita in locula
Barhu Otetelb;ianu Clucera za ario tota la sud ItomanatT, 1784, Martic 24.
Pilacit la Deperfamentulii de sépte, cel in loculil lui Mihaiil Barbffiesen s'a
rtInduital, Tonga' Brezeanu ClucerulA tta Arie.
«Fiinda-ca in locula Barbatescu biv Ceattula de Apro4T, am rAn-
duita Domnia mea judecatora la Depertarnentula de §6pte pro credinciosula
N'onda Domnier mole loniÇ5. Brezoianu biv Clucera za Ario cu léta aceca ce
muro liarbatescu, adeca pe luna cate ta1ea40....»
1(7) J1Ihailú Constantinfi Sittulft Ved.
(tFiinda-ca la Depertamentulti de épte ama orruluitti Domnia mea pe Iancula
Basma ala 3-lea Logof. in locula luT Iene Biv 3-le Logof., poruncimil Domnia
mea dumné-IIII Ve! Logof. de Téra-de-susa, saar4i domnescula nostru pitaca
dumné-lora boerilora judecatorT dela acestil clepertamenta, ca sa fie 3n§ciirrtatT,
ea ama orénduita Domnia mea pe mal susa numitula Logoféta ; riOderea po-
runcima §i dumné-luT Vol Vistiera : de di Inttat a luT Octobro sala aydr la ca-
tastihula visterieT cu léfa cc art a ut-o i ce1-1 alta, Meca pe luna cate tal. treT-
decT Tolico p. gund, 1785, Octobre 3.»
 ISTORIA ROMiNiLoRtr 337

Numele acestorti judecatorI sunt aprépe tòte numaI romismescl. Déra

dar justitia si ea, ca administratiunea, n'a fericitil Ora Muntenésa.i, nu
este de a se imputa acésta numaI Domnulul fanariotin

Carie de boeri judecettorl dela Depertamentulft erintinalionit ot Craior«.

«... Zem. Vlah. Dat'ama Domnésca mistra carte boerulur Domnier mole, Miltairt
Stiuca, Biv Cap. za LefegiT pe carde l-ama orAnduita Domnia mea judecatoriti
la Departamentula criminalionti ot Craiova in locula lur Rusia' Biv 3-lea
Logolati, ca de impreuna cu cer-l-altrjudecatorT ai Departamentulur de acolo,
sil aiba a cauta judectitile puscarieT cu téta dreptatea, si sa nu li1)s6sca paza
(lela Depertamentti, urmandti in tocmaT ponturilora poruncilorti DomnieT
mole, ce sunt date asupra acester judecatorir ; pentru care scriemti si dumi-tale
cinstitil i credinciosti boeriula DomnieT vuele, Iorgache Sutula, biv Vol Clucerrt
Caimacamu Craiover, sä fir insciintatti de acésta, ca am or6nduitrt pe numitultt
huella judecatoril la Depertamentula cremenalionti, caruia sil-T art,qT t6te pon-
turile poviltuirilora nòstre, in ce chipa are a urma si a se purta la tr61)a
decatorieT, spre a nu se face cusurrt, i saam recelt gvmd., 1785, Noembro 8.»

Carie de Logofetie a treilea la Craioya.

«... Zem. Vlah. 13oeriula Domniel mole pre carde l'ama facuta Dom
nia mea 3-lea logf. la Craiova, sa aiba a cauta traa ce se cuvinc cinulur (lee-
lui a Logoldier, purtanda grija silindu-se a sluji cu dreptate Cu crediniti
la bíte, (lupa cum se va poviStui de catre dumn4-luT Caimacamula Craiover,
i de catre dumné-lora bocriT de acolo, pe urmarea ponturilora ce sunt date de
ciara Domnia mea in scrisrt la dumne-lur Caimacamulti, si slujindrt, bine pazindu
datoria co i-se cuvine la t6te, va fi miluita de catra Domnia mea, lar ne un-
mandil colora cu cale cu dreptate, si viindu-ne vre-o jaiba' de nescare-va
nedreptatT sért jafurT si asuprele la judecaV, cercetandu:se si gasindu-se
nu mimar va fi lipsitrt, ci Inca se va si pedepsi. iI sam reeeh md.
1783, Noembre 29.»

Do746 Pitaeuri deboerl 2.6)2(17(1(1 la Depertmentulft (le optil.

«Fiinda-ca la Depertamentula de opta, ama ortnduita Domnia mea judeca
toria pc dumné-ltiT Biv Vel Medel. lordache Neculescula in locula atmmé-
Volliii Sard. Pantazi Sercsli, poruncimti dumi-téle Vol Vist. sa asedr la ca-
tastilutla VistcrieT, cu léfa pc luna cate talen r 60, urmandu-se din di intairt
a luT Octobre; asiklerea i dumn6-v(Istra bocriloril judeciltort de
la acestrt Depertamenta, sil fitT insciirqatt ca ama ort.nduita Donmia mea pe
maT susrt numitulti bocrula DomnieT mele judeditoria impretma Cu dutnné
v(Istre. 1785, Decembre 15.» (Cond. XII)

Constantinfi Su(nlii 17V.

«Filrulti-ca la depertamentula de eriminaliona, ama ortmduit Domnia
letor'a Romaniionl de P. A. Media.
338 V. A. UltECIIIX

Étä,' una din primele circuläri ale lui M. Sutu

Mach' catre Vel loyf Brancovénu se' dea tie qcireboerilorii jadel,HlW loti «
se stringe la twii césii din gi sd cante judeceifile.

«Cinstit i credinciostt boeriulti DomnieT mele Manolache Brancovénu

lo(. de rpra-de-sustl, priminda Pitaettla DomnieT mele, srt ailit a da In scirea
tuturoril boeriloril judecittoriel de pe la DepertamenturT, ca suí cilla a se aduna
de diminétil la untl césil din di fie-care la Departamentil, sil cante prieinile
judeciitile ce se rInduescil ale noroduluT, si srt fie cu sirguialit si ett
linto pentru olreptate a nu se nriptistui cinevasT, i asla sii aihìt a tima pazi
liesee-eare precum maT susil poruncimO, iar Care mi va mina ea sil se arlo
la vremca care rinduirnti, sa scie cri va fi lipsitil de mita Domniet mele §i se
la si pedepsi. tol. coi). gvd. 1784, Aprilie.»

Din budgelulii justilieT, dial In nota mal usú, vedemil esistinla de

judecrttorl stabilI cu léfit in fe-care udetä. Ama arMalti In urniä, la-
sele prin care a trecutil organisarea justitieI din judete. Dupt} hud-
getula de care ne ocuprunri, justitia Iii judele are specialil impiegalit
ett mime de judechtorù, iar nu de ala 2-lea ispravnicrt.

decAtoriti pe dumne3-ItiT lliv Vol raragea, In locula AfedelnieertiluT Tor-

(lacho Neculesett, poruncimil dimití-tale Vel Vist. sl asedIla eatastilittltl Viste-
riel ett 161A pe lunO etIte tal. o start, tirmilndu-se din qi intrtiti a luT Octubre
asijderea poruncimO d-v()strrt boeriloril judecittorT (lela acest r Dopertamentu
86 (IV InsciintatT, cit. amil Domnia mea pe mal susit numitniti licero
Domniel nicle .judeerttoril aicca imprettnil cu durnai-trrt. 1783, Deeembre 15.»

Pentru Clacerri Anyhelache ce oréndaitit jadecatorti

Depertameninlii de

«Fiint16-eil In loeuirt Slugerulul Dumitrache Melitupeiu anal ortindititrt Dom.

nia mea judeetitoril la Depertamentulti de optti pe eredineiosulil 1)006(114
DomnieT Mele Anglielache 13iv Clucerti za aria, portmeima dumitale Vel Logor.
de 1?-,ra-de-susil, sil arr-41 portmea DomnieT mole dumné-lotil boeriloril judecit-
tori acesta Depertamentü, ea sO fie IttsciiMatT de aeésta, i dumnts-ta Vel
Vist sala asedt la eatastilti sil lie dela di intrtiti a iit6rat lum lut
toli eopisal») 1786, 11Iartie 19.
 ISTORIA ROMANILORO 339

Dama In nota o serie de pitace de alte numirI a diverF,3I judecatorl pe

la DepartamenturI i judete (1).
Dàrnù In notele de josil cartl domnescI de rênduire de judeca-
torl pe la departamentele din BucurescI §i Craiova, cum i de jude-
catorl speciall pe la judete. Aceste acte arétil cum, In modti cu to-
nemotivatti, se scoteail din magistratura i se cbiamail In ea mem-
bri, dupa' burla placultí Domnitorului i cum budgetulil de la a ma-
gistratiloril era regulatil de visterie, dupa gilsirea cu Cale a luI Voda.
Sub acesttit Domnil se realiséza unt't progresù mare in taptula In-
fiintarel de judecatoril osebite pe la judete. IspraNnicil remttat numai

(1) 1ta' schimbririle urmate la Dopartamontulil de V.pte

Depertamentithl qe'ple.
Pe lima
Talen 120 D 1111' Div Vol Clueerti Costache hL. 1784, Decembrie 1 s'a ri)n-
SO Iliv Vol Stolnicil
80 » Iiiv Ve! Stolnicti Alexandru Greténu.
60 » Div Vol Shigerti Grigorie Asanri.
Fliv Vol Clucera za Ario, Constantinti Caliliea.
40 » Biv Vol Clucern za Arie, Ionitrt lirezoiann; la lk 1785 Apri
lie 3 s'a rhultiitil *titrarrt Mateiri Cantacuzino in loculu seu
50 » Antonio Fotino
30 treilca logo16trt Enut.
51111

1)eperlamenli ile p«Irn

90 » Biv Paharn. Cocorilseu la lét. 178-1. Deeemhrie 1 rAnduitu
90 o Iliv Vol Paliar. Mavrodin.

«Duinné-v6stra bocriloril judecatoil (lela depertamentulrt de s6pte la-

cornil in scire, etiiatui amiï orênduitÇt Domnia mea judeettoriil la acelit De
pertamentrt pe credinciosulrt lioeriulrt DomnieT mete 131v Medel. IoniÇä ere-
tulescu Iii locul r6posatulul Constandinii 13aliíeénulti Biv Vol Sto]. eu
ortmduiala einulul booriel sale, pc lunti po tal. 60, ci dar sti liti insciin
tatI de acésia, cä de impreunti cu D-v6stril are a ctiuta judectitilc ce iirméza
la acestri Depertamentil, pentru care serie si dumitale Oinstitil i eredinciosu
hoeritilti domnieI molo lanaehe Vactirescu Vol Vist., eu aeesla 16fa co se arka
mal susil aledl lu catastifurú Visteriel. tolico p. g% d. 1785, Maiu 19.»
840 V. A.

executori sentintelorti pronuntate de judecAtori, iar 1n executarea sen-

tinteloril nu se mal amestedi. judechtorulil. Resulta acésta din urmft-
torulil pitach de rinduire a acestorti judecatorI pe la judete

Carte de Boerii judeditori la sud. Dolj. zent Vlascoie.

«...Credinciosula bocrulut DomnieT mele Zamfira Jianuli Thy Vel $atr. pre
caro l'ama orelulnita Domnia mea judecatora la sud. Dolj. sa aiba a cauta
pricinile de judecrql a locuitorilora, Cu huna cereetare, ca sa le hotaréseti
eu dreptatc, pentru fies-care pricina ce va judeca sa faca' hotartre In scrisa
la mana cut se va cad6, ferindu-se de hatira voie veghiata, iar pe col' ce
nu se vora odihni de acolo, srt le dea la mana soroca in scristi cu diva orisn-
cluita sprc a veni la Divanil, si pentru t6te pricinilc ce va cauta sa' alba
tia; condica deosebita,intru cara sa se tréca t6te cu huna oranduiala, si asta
judecatorula sa cante judeeatile si si1 faca hotaririle in scrisa, iar Implinirea
(lupa hotarire sa o faca ispravnicit judetulut, la care implinire sa nu se ames-
'eco judecatoriula ; pentru care poruncima i d-v6stra Ispravnicilora ai jude-
tulla sa-la cun6scetto de judecatoria, i sa-I datt mana de ajutora Cu 6menit
de slujba pentru ceT ce vora fi a se aduce si a se sc6te la judecata. Asijde-
rea poruncima si Mazililora, Breslailora i tuturora locuitorilera de obte,
sa ÍÏ inseiirqatT de ac6sta, si pcntru pricinile ce vora avca, sa m6rp.:a
sa se judcee la or'6nduitula de Domnia mea hoeria judecatora, ca pentru
necea ama oranduita deosehila de Ispravniet si udecatorü, sa se catite mat
ett lesnire si far' de zabava In t6ta vrcmca prieinilc judecatilora ce yeti av6
folien pisah yucl. Sept. 25.»

M. Sutu infiint67.5, o nota instan p judectitorescitila Craiova In 21

Aprilie 1785 pentru a Inlesni mal riipede clarea clreptAtel.Dimti 1n
data cartea prin care se institue acestrt tribunalil de 4. Prin acéstit carte
Domnitorulil dà instructiunI sal ponturl. Negresitti cà mulle din a-
cesto ponturI sunt repetire din ponturile luI Alex. Ipsilante.
cel 4 ntimip afi fostil: Clucerult1 Barbu Benescu,
Ioniä Socoteanu, Clucerula Tetoianu si Clucerulil Iladu
Judecata frisa a continuatil a so face si la Divanulil din Craiova.
Domnitorult1 prin circularl, ce clàmú in notà, a atrasil atenliunea Di-
vtmultil din Craiova asupra obligatiunilorri liii, ca instanri judecrtto-
r6scil :
 ISTORIA ROMAINTILORt 341

Garle pcidra judecdloria nouel de 4 boert ce s'ah' orenduiltt la &aloya,

atara' diu Divaattlit Craiovel cu pontuti i iave(aguri la ce chipa sa
urnieze bocril judeccliorl.

«Pisalt. gmd. cinsLitil i credinciosa bocriula Domniei mele clumi tale Calma
camulo CraioveI, sanütate, facema dumi-tale in scire, cti voinda Domnia mea
huna' inlesnire indiimanarea locuitorilora si a tuturora supus,dlora Dominei
mele a sl-o avé, atâtti intru telte altele a potree° mulVimitT, cata si la pri-
chiflo de judecAT ce ati intre dinsiT unil cu alOT a afla loca i vreme do pri
inÇä orT, in ce °casa i orI in ce vreme voril avé trebuinta de judecata tara
de a nu se zabovi si a nu-sT perde vremea muncilora, maT vt,rtosa ceI din
partea loculuI de peste 011a, care ca uniT ce sunt departaV si cu multa greu
tate a calütori pana ajunga la Depertamenturile judecatorilorü de ad, voimu
Domnia mea, ca osebita de Divanula CraioveT, s'a alba si alta loca de jude
cata, acolo, mal inlesnita ; maI vCrtosti COI cu pricinT micT, sa nu zabov6sca as-
teptanda rinda vreme nutrid la Divanù pentru o présla malea ; pcntru acca
dar am socotitil Domnia mea si am hotilritil a intocmi si o deosebita jude-
catorie de patru judecatorT acolo in Craiova, sà cauto pricinT de judecalI ale
noroduluT, i iata am si orênduita boerT anume, cu osebitele caqile DomnieT
mole de judecatorie la m'Ana fie-caruia, precum veT vedé; ci dupa ce veT pri-
ini dumné-ta acésta domnésca a néstra carte, sa stringl pe ceT r6nduiV, aiet
la Divana si de fa4a si1 pui dumné-ta sa se citésca aeésta' domnesca a nústra
unte cu ponturile i povatuirile ce scriemü maI josil pe larga, apoI sa le orin-
duescl dumné-ta una loca de adunare, care sa se numésekjudeedtoria de ptitru
anda qi una logoftial DivanuluT, pentru citania i scrisula cartiloru
de judecata, carele sà Çie condica pentru a serie inteinsa tac pricinile ce se
va cauta la acola Depertamentil. Pentru care poruncimil Domnia mea, or(nl-
duitilora judecatorT de la acesta judecatorie noua, sti avetT a urma téte acestea
co v poruncima maT josü, ca sa le intelegetI cu huna luare aminte i ski le
paziV: toV judecatoriT cAte patru, dupa datorie netagaiduita, sa v adunatI de
diminéta in locula judecatoriel, i lérte cu am'énuntula i cu luare aminte sa
cercetaV pricinile ce se intémpla, urmanda cu totula la dreptate, la porun-
cite pravilelora si la obiceiurile pämintuluT, dupa condica ce este alcatuita din
pravilT, l'ara' de a nu face niscare-va talmacirT rele, cacT orl-carele se va do-
vedi talmacindü rêti, séti stricanda pravila, unula ca acela este sa se pedep-
sésea férte greü; i judecatora sa se aréte Cu duld0 i cu blandee caträ ceT
ce se judeca, i fará de pisma sea fatärnicie, ne-cautandü la obrazulti cuT-iaF,4,
niel judecancla cu pisma vräjmasie pe cinevasT, niel sA injure pe cine\ asT
din ceI ce se judeca, ca'cl va fi pedepsitü i vrednicil de urgia DomnieT mele;
342 V. A. URECRIX

sit asculto Mae cii luare aniinte, Mil de a nu se suptira do indelungatele

solo celora ce se judeca, i sa nu cuteze a zaticni cuvintula Mora ce se ju-
deal, orI cum vora fi, care disc ale loril sa le scriey in deosebite practical°
undo si se i iscàlése câi dinteinsir voril sci sil serie, ca sil se vada purtirea
insesI accle vorbe ce art fosta disrt la judecatil, i sit nu OM tagadui
data colea cc insesI ail ()IA, si a.sIa Cu cercetare de obste si cbibzuire i totl
cu una gAndri, sit botariff, !lira de a nu se socoti cinevasl dintre judecatorl ca
este stapanti hotarird, sat mal mare de °tart asupra judecatilora.
Cana judecatI sii edei toy Cu oraduialä fórte bunii, cu cuviinta, !aril dc a
nu face alto vorbe do alte pricinI si glume, sat risurI, s6,i1 sii v prigoniy la
cercetarile cc vey face, ci cu totula sii v6 lipéscá prigonirea i cérta la \ re-
mea judecateI; sa se eitésca cu luare aminte tòte cartile i seneturile aeelora ce
se judeca, panil la cea mal mica, i sa nu vt',. grabiy la hotarire, ci sa iscoditl
mal cu ainauntulti pricina, Cu mint° curata i linititá, fara do prigonire, cum-
1)611indu-v6 gindurile,si top eu una ginda, Cu una sfata de obste sa hota'riy con-co
Vi se va parea ca este dreptil. Sa nu viS pornitI niel odiniòra la vre-o strim-
NUM.°, sat pentru prietesuga, sal pentru rudcnie, sat pentru frica, si de vet( fi
silitI de vre-unil °brazil sa nu v plecatI, cad( de vr: vey pleca vb vetI
pedepsi Rate grea, ca unil ce v'ay temutri mal multil de acela ()brazil decta
de Dumnedea, dc, Pravill si de Domnulil; sil vt; paziff mhinile curata catre
D-dert catre Pravila, adicil sa fitT cu frica luI Dumnedeil, dreptY sa
luatI miturI, ca orI-care v6 vey dovedi luandri miturr, vti vey pcdepsi Mao
greil. JudocatoriI cAnd vora face gresala la vre-o hotarire i insusl ei maI
¡Irma voril cunósce ea este nedrépta, sil aiba voie lua cartea de bota-
fire inapoI i sit o indrepteze, dar sil nu o laso gresita i ne drOpta. Fara de
ravasa do jalbil cu porunea din dosti a Caimacamuliff sa nu se caute judo-
cata, niel zapciiI sa nu aiba volnicie a trage pe cinevasT la judecata, rira de
porunca in scrisa; hotarirea ce se va lace numaY prin vorba si nu se va serie
sa so iscalésca, este netrebnica ca o nefa'cutii se socotesce, ci t6te pri
cinile sa avetl a le hotari in scristl si de fata, iar nu inteascunsil, si cartea
de judecata O. o citiy intru audula celul osinditil, si de ail r6masil odihniti
amOndouti partile hine, iar de nu, cu carte de judecatil dela acea judecatorie
infatiseze zapciulil inaintea d-lul CaimacamuluI, i dumné-ltei Caimacama
sa cerceteze insusT, de fata fiinda, cu judecatora (lela judecatoria ce ail cer-
collet intAia pricina, ti dreptatea sa o hotarasca i sa o pazeascil intru t6te.
Judecatoria acésta. sit fie cinstita cu t6ta cuviinci6sa orkiduiala, sil v6, lipst:,.scil
dilioniile, intercsurile, sil fiti toff cu frica luI sa vr, purtay lies-care
cu omenie, sa nu vr-3 lenevitY pururea a dada tróbut, ca sä, nu zabovitS pu
6menI, pentru ca. Domnia mea pentru acésta numaI, adecii pentru lesnirea
indreptarca locuitorilora piírtiT loculuT, orénduimil qi acéstti judecgtorie acolea
 ISTORIA R011iNILORtt 343

osebiti, ca cu adiugirea i inmultirea judecitoriilorri impirtindu-se pricinele

sa se lesnései stiviTsirea lorrt si si curgi tr6ba fir' de zibavi, a nu fi siliti
locuitoril pcntru cat de putinil lucru de nevoie a veni atata cale indelungala
pe aicl, ci st afle maT apr6pe acolea leed de indreptare isbivire, si la t6te
eirtile de judecati cc vetI lace s ar6tatT chiar aceli.1 capa din Pravila ce
vetI metalierisi. Asijderea poruncim i pentru ceI ce se judeci, de ori-ce stare
si de orY-ce trépti vorri fi, si stea in pieióre cOnd so judeci i fari de islicu,
linie cu eucernicie i supunerc, griindti cu smerenie, i rilspundéndi cu
or6nduiali bunri la celea ce Sc vorri intreba, dupii cum anui disu,
judeeata este a lul Dumnederi ; sil nu cuteze elnevasT a laili pe judeciteri.
séri a-16 necinsti injura, iar do va injura pe judeciterii, va urma
n6-1u1 Gaimacami pentru unuli ca acela (lupa porunca ce are datrt dula Doin
nia mea. Asijderea dicemi, pcntru ceT co ari judecati, de va nizui la \ re-unu
obrazri ca stia ajute la pricinele ce va avé, si va mitui pe judecitoria cu
darurT, unulrt ea acola piarc,16 judecata negresitil, i cal cc va primi,
micarri i boeriti de va fi, se va pcdcpsi. T6te acestea poruncimil si se pa-
zésci de citre judecitorT cum si de ciitre ceT ce se judeci, si celri ce va
sluji bine, cu plicerea DomnieT mcle, va dobAndi mili dela Domnia mea, si se va
face vrednieri si de allá trépti, ca una cercati la slujba acel judecitoriT; iar
In potrivi, cal co la vrc-una dinteacestea va vinoviti, maI v6rtosri la claro si
la liusfetrt, care nicT cum nu vomil put6 suferi, nu numaT lipsiti va
im se va mal invrednici alti dati la chivernis615, ci inci se va F,ii pcdepsi.
Drept6 acea poruncimil i dumitale Caimacamule aRi Craievel, dupi. cc se
\ a ecti ac6sti domnésca nóstri carie in Divanil, in l'ata or6nduitilorti de Doni-
nia mea bocriT judecitorT, atatil pcntru ca sit fie sciutT si cunoscutl ceT ce sunt
judecitoil , la ac6stil noui judecitorie , dita i pcntru ca si se auca de
toiT ponturile ce dimti Domnia mea, attart pcntru judectitorl cata si pentru
ceT cc se judecii, apol si puT si se tréci in condica DivanuluT de acolea, cum
si in condica judecitoriel, spre a o avé ca o pov6tuire i invéttiturà
una, dandi domnia-ta porunci i zapciilorg i logofetilorri, ca si se arte cu
pazi, siândìl en buni or6nduiali, eT in Depertamentri la vremea judeciti-
lorO nelipsitil, carT zapa' fir' de hotirire de judecati, in &Irisa i fir' de po-
runca DomnieT, sil nu se cuteze a se face vre-unil cherechetil de sinesi, ci, se
vorti pedepsi 16re greO. 1785, Aprile 30 (1).»

(11 Rti si alte ponturT date numar cu nou5 dile mar inainte, pelan" bite
tribunalele provocate do purtarea insolenti a unuT bocril Craiovénil fata,
cu judecitoriT
qeinstitilorti i credinciosT boeriT DomnieT mole, dumi-tale Caimacamil Craio-
vol, i dumné-v6stri judecitoriloril aï DivanuluT de acolé, sinitate; v facenri
344 T. A. IIRECIIIÀ

Éta i modeltdi1 do
Carle de judeallorie dela judecaloria ce acunt s'a orenduila la Craiov«,
osebilü de Divanulil Craiovel, de 4 boca
«DaVainti acéstä domnesca nestril carte credinciosil boerulul DomnieT
pe carel° l'amti fäcutti Domnia mea judectitorti la judeciltoria cc acum
orenduitil la Craiova, osebittl de Divanuill Craiove'l, ca si aihá a cAuta do
impreunä cu ceT-1-altI bogad tete pricinile de judectitT ale noroduluT, cc li

In scirc, cä dupti, rivna §i silinta ce avemil Domnia mea a se pilzi huna oren-
&dala' intru tete, §i a-§I ave Divanurilc §i Depertamenturile judectitilorti atiltù
aceste de aicI, câtù i de acolo §i din tetä obläduirea DomnieT mole, cin-
stea i huna cuviinta lorO, i a curge din tete dreptatea §i adeverulti, nu ~ti
lipsitù inca de ciind ne.ati adusti cu Domnia aiel in sean*
a da povetuirile cele cuviinciese, atkil aief etttti §i acole la Divanulti Craio-
veT, amù' scristi carte ca atätea ponturl i aratirT pe larga pentru cel ce se
jude,c6 §i pentru judeciltorT, §i ama poruncitti ca sä avetT aceca§I carte ca o
povatä inainte pururca, spre a gilndi de celea ce vti poruncimti cänd in-
tratI in Divana, când statT la judecatii, atiitù dumné-vestra judeciltoril, cum
§i ipotesiarT, a sta cu sistolie, a grai cu smerenie la Divanù, ca inteunti ludí
de judceatil ce este a laT Dumnedeil; insä auOimil cä acestä bunä orenduiala su
prizesce ferte prostil acolea, cadí no-amil in§tiintatti in trecutcle qile de arta-
nicia Otetcli§anulul, ce el artitatil in Divanti asupra judeckoriloril, i ferte ne-
amù turburatO, pe care ama trimisti de l'a radicatil cu urgie, i aducendu-]ti
i facutil cilduta cercetare, ci Iiindil-cA nu putemtt suferi niel' de cum in
Divanurile i in Depertamenturilc judecatiloril acatastasiT i nedreptäti, iatä
de obte poruncimti, cu acéstii Domnésca nestril carte: atiitil ceT ce se judceä,
milearti de ori-ce treptä artl fi, sä socotésca eh' judecata este a lul Dumneijeti,
§icA §i Divanulil acela de acolea este Divanil alti nostru domnescil, la care
totT de ob§te se cade a intra °u cucernieic, a sta cu sistolie, a grdi cu smc-
renio cuvintele judecatel, a asculta la hotärirea judecgtoriloril, de a nu se
mania, tilrä, de a nu necinsti, niel a huli pe judeeätorl, cum niel pe pilriOT
cu caro are judecatti, sä nu fie volnica ocäri in Divanù injura, mil-
caril cilt de presta sO fie ; cAt §i judeeätoril asemenea atl datorie sti stea la
Divanil cu orenduialä, huna, ca inteuntl locti de judecatä a luT Dumnedeil, cu
smerenie, socotindu-se ca cum am fi in§i-ne de fati in fruntea lorti, i s'A vio
maT do diminòtä la Divanü totl ceT orenduitl, iar nu unulil s'a' Ola cit nu pete
cO are trart, §i altulù trimitendil cä veni», care din pricina unora ca
acestora potù s'O', stea judeeätile necäutate, §i jäluitoniïsil piará zilbovindti.
citéseä §1 sä asculte tete cärtile i scrisorile ce voril avea, lipsindu-le glumele,
§optele §i risultl, gândindá i socotindù numal ale judectitilorii, fila. de a nu
infrunta niel el pe col ce sä judeel, sea a le opri cuvintele ce ail a dice, niel
cu pismä sä. griléseä, séti cu fire posomoritä, ci bländti, cu dulcétii i sä le
lie Ondula §i cugetulti cu totulù totil la dreptate §i adevOrti, ferindu-se de
orT-ce hatädt §i interesa, ca sä se faca vrednicI qi de altä cinste §i mila Dom-
niel mele; dupti cum tete acestea altele pe 1arg6 aveti scrise de cä'trä Domnia
 1STORIA Rom,INiLont 345

va or6ndui in scrisä de ciltre dumn6-luT Caimacamulil i s facit hotatirilu

dreptliteT fics-ciircia pricinT in scrisä, intocmaT dupä ponturile i po
vöÇuirile ce sunt date prin cartea de obste cc ami Meutü Domnia mea pen
tru ac6stii judeciitorie; pentru care scriemil i dumitale Caimacamule Craio-
veT, si t sciT ca ami or6nduitil Domnia mea pe numitulä boerulil DomnieT
mole judecAtora la acéstä nouit judecgtorie, i sä-T ari-41 pov64uit6rea dorn-
nésca nästril carte, ca dupil aceasT &A fie urmätorti la t6te. 1785, Aprile 30 (1).»

Niscal-va m'ésurl mai importante reorganislindil jugitia, poste

luate prin codicele luI Ipsilante i afar& de cele de maI susil
mea, in cartea ce v'amil trimisil la 22 ale luT Scptembre 16til 1783, care vä
poruncimä sit o cetitT *i s luatI ii4elegere bine. Si asTa duinné-v6stril
drcptatea intru t6te sä o urmaV, färä de lenevire i cu luare aminte;
iarti cc! ce se judecil de orT-ce trépta arí fi, cinstea DivanuluT si a judeciIto-
Mora sil o päzéscil, cA pentru ceT ce nu vorä urma dreptätiT ì porunciT, are
dumn6luT Caimacamil poruncil dela Domnia nósträ indatri s. insciinteze DomnieT
mele, iar cand Caimacamulti va trece cu vederca, si nu va urma dupil po-
runca ce aro, Domnia inca avemil mijlocil a afla i prin aiÇi credinciosI aI nostri,
care avemä ri;nduitT in t6til laturea obläduireT nóstre, dupil cum aicT la Divanä,
apr6pe, asTa si acolca, sä sciV cä este ochiufil nostru, cu lesnire a vcd6: care
cum se pärtil, si pe lAngA celti vinovatt, ne vomä mtdmi i asupra Domniel
tale; acésta v poruncimä i fiÇi sänLítos1.» 1785, Aprilic 21. (Cond. XII, fila 24fil.
(1) Nu,mele boerilorri ce said rendui(i la judecdtoria 'toad din Craiova.
Div Vol Clue. za Arie Benescula Barbulii.
Biv Ve! Pitarti Ionitä Socoteanu.
Biv Ve! Cluccat za Arie Vlada Tetoianu.
Biv Vel Clucerti Radu Bilbeanu.
146, nicY douti lunT, apol o nouä scbimbare
Carte de boerü judeedlorti la judeeedoria noua dela Graiova.
Zent. Vlaseo. Dat'amil acéstä domnésca nóstrit carte boeriulul DomnieT mule
Mateiä Bibescu Biv Polcovnicil, pe caro Domnia mea judeciItoriu
la judeciltoria dela Craiova in loculä Cluceriulul Radu Bäbeanula, ca sä aibe
a cituta, dimpreunä' cu boerT t6te pricinile de judecAT ale norodultn,
ce li se va or6ndui in scrisä de &Aril dumnélul Caimacamä, i sA facä hota.-
riffle dreptilleI fies-cAreia pricinT, in scristi urrnâncla intocmaT dupil ponturile
si pov6tuirile ce sunt date prin carte de obste ce amil fikutti Domnia mea
pentru acestä judeditorie, pentru care scriemä i dumnéluT cinstitä i credin-
ciosä boeriulä DomnieT mele Iorgache biv Vel Clucerä Caimacamulä Craiovef,
sA sciT cä amù oranduitä Domnia mea pe numitula judecatorin la acéstä ju-
decätorie, si sA-T ar6tT povgtuit6rea Dómnésca nóstrà carte, ea dupti aceiasT sil
fie urmAtoritl la tifite, 17851 Julie 23. (Cond. XII, Ilia 288.)
346 V. A. 11RECHIX

aduse, nu avernil dc Inregistratil; toLuO, in 16 Septembre 1 783, Dorn-

nitorultá adres6e1 urmilt(wea

Ceirti legate la 4spravnicil jude(elorrt, la Caimacuntri, ca povefuiri de

judecata pre cel ce vinti cu FAX a Itu-si
fill-16stril Ispravnicilortl, d-v6strA judecrttoriloril ot sud... suuiita to, vti faceinu
in sub.°, eri aicT la Divanula Domnioi mele vedemil apururea locuituriT de prc
afara cu pe tóte Oilele, necontenitil, pentru prieinl de judecitti mkt si de
pu¡inti lucru, earl arú putea lua stirsittl si indreptare de aci dela d-tre, fara
de a-0 treprola si a ebeltui pe aci; pentru care ne-amil mirattl, din cc pricina
este acésta? in vreme ce Domnia mea avemtl ispravnicT, i judecAtorl stint pc
afarri inteadinsil rinduitT pentru judectitT, si nu o socotimil a fi acésta din alta,
frir'de numaT eri frirri dc a nu vi5 aduce carte de poruncil domné,scri de la not
nu intratI in ecrectare a-T judeca si de aceea nu villa la d-trc, séti ert dOcil
vint1 la d-tre fAril de porune5, usa li-se deschide cu zAliavA, remc nu potti
grisi la d-tre, prizcseil césurT multe cu (plc la mijlocti, i alto ca do la acestea,
si asTa de nevoTe stint silitT a ha atrita ostenélri si in piciòrele lorti de pe la
jude(cle cele maT deprtrtate de vial pc ad, ea sti .jilluéscA nouil pentru cut do
puÇinú lueru si sIl ví aducil porunca n6strA pcntru caro sit seitT, eA la Dom
um mea sunt Mac nesuferite acestca, i de vomil dovcdi c5 vre-untilti din d-tre
le obicInuesce acestea ; ad : se ingrettéz5, se suptirri a primi pe st;raciT locui-
torl inainte-le, fòrte ne vomil turbura asupra unuia ea aceluia, ei fiescarelc din
d-tre Watt pe noT, i vedetT c5 ui10 Divanului le avemti &s-
ake, auqulri nostru este gata sA ascultAinti jaiba ne trudimil,
no ostoniniti, spre acésta, apoT cAnd nol aceste le urinAmtl, socot4i-vt; cu
cAt se cado dumné-v6stre a fi maT protimI si maT fgril de pregetil deetti not
a primi pe fiesce-carele din locuitorT, nu numat celt1 ce vine Cu poruncA de
la noT, ci i pe ceT ce att trastl dreptil la Dumné-v6stril, WA de porunca
sil nu-1 deptirtatT, ci sit le cun6scetT pricinile jAlbilorri cu buniI luare aminte,
si de are dreptate sil sT-o afle. Din alte jAlbT vedemil, crt pentru o pricina
dattl doug treT rindurT de poruneI maT dinainte, i niel de acolea dela ju-
detil nu le-ail fActitil isbrAnire, niel la Divanti nu i-att trimistí, niel ail in-
sciirqatil mileart1 eurgerea priciniT aicT la Divanri , in ce chipil iastc, ei
numaT ca s5. se art.lto cit sunt urrnittorI poruncia, art fricutil O incepere de eel.-
eetare a pricial, si apoI att hisattl tréba ne isbrilvitA iarlI, r6mAindil a Am-
bla jAluitoril cu irtim iarris pc aicl pe la Divanti, caro si acésta sA scitT eil
nu o suferimil niel de cum a o face in vremea mistrA, ci odatA dupri ce ami1
poruncitù la jalba unnia, voimú porunca Mstrit si se urmeze negresittl, i fies-
cAruia treba sil. o isbrAnitT in grobA, sil, nu zabovitT pe 6ment ca sil pérdA in
 ISTORIA ROMiNILORt 347

udecitly, asteptAndil hotitrirea pAnit a li Sc uri, cheltuindu-se panii se stingu,

ilici sii ateptatT la o priciná sìt viS poruncimil de câte donó si de cate trel
orT, clicT cea do a doua si a treia poruncil dela nol va fi cu trépZida §i ett
urgie. De ncdreptity, liatArurT si de interesurT la pricina udeciitiloril liniesa
v6 feritT, atAtil d-véstrit Ispravnicilortí cilt i judeciltoriT ; inânile sti v6 tic cu-
rato, ci sit nu cum-va pentru vre-o pizm asupra celuT ce se jaluesce, sóu
pentru vre-unil dartt, pentru hatirulti si sila vre-unuT obrazil, orl re
unid prietenil, s'a 1-15 anifigitT a nitplistui pe edil ce are dreptate, eiicT nimio('
alta nu tic turburil, alte mal mula'', decât, eAnd ambinti de rusleturT ; de ne-
dreptátI, i cu t'AA urgia no vomil porni asupra unuia ca aceluia care s'ail
rtu;dilatti §i s'ail temutil maT muitti de vie-unil obrazil, dock de frica lui
Dumneqeti si de urgia DomnieT nóstre, orT s'a(' bucurattl mal multa la untl
putintt interesa, dock la o domnéscit infla i chiverniséla co are a cilstiva
(lela noT cal ce ne va sluji cu credintil, ci intru Oto sil p5zitt hotilririle pra-
vild §i a condiceT, caro este alcittuitá din pravill si din obiceiurile pániintu
lul, ariltAndu-vó spre cel ce se judecil cu blAndete, cu buniitate aseultAndu
lar' de lenevire i fár' de oprire la téte cele ce ail a ()ice si' a arta si o parte
si alta, ea sil facc1 drepte hotilririle, stAndil i insusT dumné-v6stril cu buná eu-
viintri, in loculil judectitiT, l'al.' de a face alte vorbe, glume i risurT in vremea
cAnd judecaV. Pentru orT-ce pricinä mare séil mica, hotáririle sil avetT a le lace
in scris, prin carie de judecatá sé(' anafora °Aire Domnia mea, trecóndu-le
negresitti in condica judetulul, si acea earte de judecatit séti anafora, sil o
etT a o ceti cu intelegere de l'ata intru auJulù am'endurora pàri1orù, §i de
am6ndoT s'a facetT i implinirea dreptatiT, scriindil i in carte ea
s'a(' odilinitü, iar de nu MI rmasü vre-o parte odilinitT si va qice cá are sit
l'acá apelatie la Divanulti nostru, i !Ir' de a nula popri, numaT diezes(' thin
du-§i pe omil cAnd este trebuintb.' sil intrebatI ce sorocii cera de a veni la
Divantí ? i sá le rinduitT in scristl, qi hotìírîtil asid aniAndouti partile voru
put6 veni ii sà datT la mana celuT ce ati dobanditil judecata cartea sal ana
loraua judecilOT, in care sti ar(itatI i diva sorocultd; iar la mAna celuT ce n'ail
rómasil odilinitìl sil aveV a da adeverintá iscillita de d-vtistrá de son:ice ce
pusti amóndoT. De altit parte sA urmatI sii avetT a trimite si la logofetia
DivanuluT Domniel mele pe teltä, luna condice de da° judeditT atT
cu hotitririle i cu sorócele torti, dupá cum vi s'ail poruncitti ; i acéstá orón-
cAnd din ceT ce s'a(' judecatti la d-vóstril si nu s'ail
veril veni cu jalbä la Domnia mea, i se va cere adeverinta soroculuT de se
va vedó, se va d'uta si in condice si vornti avé i Domnia n6stril lesnire a
da porun.ca ceca ce este cuviinciósá. Averea sil nu vt'i cutezatT a vinde
pentru implinirea de datoriT, fárá de porunca in scrisil dela Domnia mea, cum
niel qeciueli lirit de a lace implinire de la nimenea sá nu s'a iac ; asijderea
348 V. A. IIRECHIA.

niel pe zapciiI co se trirnitti mumba§irT de birti pentru implinire pe afara,

earl scria prin marafetulti dumn6-v6stril si nu ingiduitT a face liereclieturi
impotriva cuprinderiT poruncilori ce ail la mang ; §i tôle [die eke sun', alo
buneT orinduell st lo pízi, ferindu-'vii a nu face rnivirT impotriva vointeT
Domniel mole, earl prin ponturT aü fosti date §i maT inainte la Ispravnicl i
la judecitorT, dar din acastasia ce ail fostil le-atT pirisiti, ci adtt-
cCmdu-vi-le aminte, v poruncimil stra§nicil sil lo pilZiÏ i si le urmati intue-
maT (NO cum pe largi vö povÇuimù, tolico ... 1783, Septembre

Deja in 26 Augusta 1783, M. Sutu adresase o alta circulara catre

judecatoriI Depertamentulul de 7, In cuprinderea urmaiòre

Mica, ccitre boeril judecellori de la Depertamentula de 7; in ce cltipt1 sa

urnteze a judeca norodulft.
«D-vóstri boerilori judecitorT de la Depertamentula de §épte, tréba
judecitilorti norodului este cea maT cuviinciósá pricini care wiling Domnia
Inca nu numaT a se ciuta pururea necontenitil, ci i cu dreptatc a se urmit,
la totT, de aceea iatá v poruncirnii, ca dupi cum pani acum, a§Ta §i de asti41
inainte, adunandu-vi pe OW Oilele la loculi celti orinduitti, sii avetT a ciutit
tac pricinile de judectitT ale noroduluT, cate vi se veril orindui cu Domnescile
nestre poruncT in scristi, la care trébi sit aveti a fi cu mare luare aminte, §i
cu a.... tare cu minte curati, firti de lenevire i 'Ara de su la celea ce ai a
a anta ceT ce se judeca orT p.... orT in scrisi sineturT cc vorti
lac pe final citindu-le.... pe deplini cercetare cu aminuntulti la fie§-care....
pizindit datoria cea-cc se cade judecitoriloril a .... top', cu cuviinciòsit
§i cu cinste in judecitorie, WA de a face alte vorbe purtandu-vi ca
cand am fi in§i-ne de fati .... a vi prigoni la cercetirile i tott .... Pre celti
cc Sc judeci, cu dulcéti cu blandee sii vi aritatT, iar peste tòte acestea
: f6rte sii vi feritT de strimbititT, care este nesuferiti la finca nústri,

si nu nripästuitY pe vre-unulii, orl pentru vre-uni interesit, orT ciutandi la

vrc-uni obrazi ; a§ijderea Jicemù, ca si nu zAbovésci eel ce ail pricinT de ju-
dectitT, maT virtostt ceT de afar% locuitorT tiranT qi altiT, ca uniT ce sunt venitT
inteadinsù in Bucurescl §i seat cu cbeltuéli, se cade ale acelori pricinT maT
intaii a le ciluta, §i Wit de intarqiere a le §i sivêri, i pentru orT-ce ju-
decatil de pricinii mare sal mica sä avetT hotiririle a le face in scrisil prin
anaforale i prin cirt1 de judecatii, §i a§Ta urmandi §i purtandu-vi dui-A sco-
postal DomnieT mele, care este acesta, adeci dreptatea Sil se pizésca intru t6te
lira de hatiril i cu ferire de interesurT, celit ce va sluii bine nu va fi lipsiti de
mila DomnieT mele, iar impotrivi celi ce nu va urma acestea bine si scie
 1SPORIA ROMINILORO 349

nu numal lipsitil va fi ì nu se va mal' invrednici a intra in mila Don-miel

mele, ci inca pe unulil ca acela vomil dovedì, ea pentru interesa a aco-
perita dreptatea, sa a cautatil la vre-unil obrazil O. nu s'a temutil de urgia
Domnier mole, îIi vomt i pcdepsi spre pilda §i altora ; acesta este hotArirea §i
voia DomnieI mele, care voimil negre§itil sil se pazésca, §i fie§ce-cine pentru
Muele sZ'Al s'a' se ferésea. 1783, Augusta 26.» (Cond. XII fila 2).

Multa mal pe larga sunt instructiunile date In 22 Septembre 1783

ciUre judecktoriI Divanulul Craiovel
Garle callyi hopril judecalort (lela Divanulii, Ora joyel cu vonturI
ruin sci urmeze a judeca.
«CinstitI qi credincio0. boerilora DomnieT mole, d-v6stra IIagi Stanti Jiane bi%
Vol Pahar. i Barbule Stirbeitt biv Vel Pahar., Ión Glogovene biv Ve! Stol-
Ionitil Brailoittle biv Vol Slug. §i Stelane Crasnariule biv Vel Slug.. sil-
natate, v Lacernü in scire, cà iatil pe dumné-v6stra arar( alesti §i v'amtI
Domnia mea judecatorI aicI la Divanulti CraioveI, pentru care macaril ca cu
venirea aicI a CaimacamuluI Ittnga inseliMarea de Caimù'cilmia dumné-Itil
amtl fostA poruncial catre boeril ce s'ail aflatú, i pentru a judecaVloril cum
sâ se urmeze pe largil, dar acum de vreme ce ay rrffnasil dumn6-v6stra a
jndeciltorT, de aicI inainte, nu lipsimil a vil da cuviincicisele ponturI de in%
care sa' avetI a le urma negre§itil cum poruncimtl mai josn, atiltil duma-
v6stra cât i cei ce se Nora judeca la d-v6stril, a se arta Cu caduta smerenie,
fiindrt-ca judecata este a luI Dumnedeti. TotI judeciltoriI dupa datorie netilga-
duitil, sil vi adunaV de dimin4a la Divanil (1) uncle este starea CaimileamieT,
§i Vale cu amLtruntulil §i luare aminte sa cercetap pricinile ce se inttffnpla,
tirmetudil cu totult1 la dreptate, la poruncile pravilelorri i la obiceiurile pil-
mintescI, (lupa condica acesta alcatuita din pravilI, filra de a nu face nescare-va
talmacirI role, unttlil ca acola este sil se pedepsésca fòrte greti, i judecatoriT
sa se arao cu duIcéta §i cu blAndete ciltra cer ce se judeca §i tara de pizma
fatarnicie, necilutilndrt la obrazulil cuiva0', niel judecandil cu pizmit i vrilj-
mk;ie pc cineva§T, niel sa injure pe cinevw,iT din cel ce se judecil, ca va li
pedepsitrt i vrednicil do urgia Domniel' mele ; sa asculte ffirte cu luare aminte
fitra do a nu se supra de indelungatele dise ale celorti ce se judeea, §i
nu cutezaV a zaticni cuvIntulti celuI ce se judeca, ori cum voril fi, caro qise

(1) Ama vjiitü eri ora de adunare varia dupil anotimpil. Ba uneort e(lnd se apropie
vaeanla de Pasa', oil de Crilciunil, st,i1 de Mil., Donmilorula impunea 6re si mal matinale
ea siinu rtimAnri, prieinT neertufate perdru vacatitii. VedI Cond. IX, fila 95 erso. Pitacti din
10 Martie, 1783, unde Domnulil ordonii adunarea la ora 8 din qi (ora turcésert).
350 V. A. tIREcitii

ale lord s'a le scrietT in deosebitil practicale, unde sd se si iscäléscd, catt din-
tr'insit vorti sci sil scrie, ca stí se vadd pururea insest acele vorbe ce ad ()isil
la judecatil, i sd nu p6til tilgiidui niel o data cele ce Insist ati asTa
cii cercetare de obste si chibzuire i tott cu uní &Ida si i hottiritT, Nil de a
nu se socoti cinevasT dintre judectitorT, di este sttiptinti hotilririt, se,"41 maT mare
deck ceT-laltt asupra judeciltilorti. Cam' judecatT sil sedett top cu orhduialil
Mae bunà, cu cuviinà, fa'ril de a nu face alte vorbe, de alte pricint si glume
sért risurT, ski sil v6 prigonitT la cercetitrile ce vett face, si cu totuld sd v6
lipséscti prigonirea si chta la vremea ce judecatt ; sti se citéscil cu luare a-
minte t6te ciírtile i sineturile aeclord ce se judectí pand la cea mat mied,
sti nu v6 grilbitT la hotdrire, ei sà iscoditt mat cu amdruntuld pricina, cu mintea
curatit i linitittt, fiírti de prigonire, cum1)tinindu-v6 gilndurile i top cu und
gâtuiri cu und sfatil de obste sd hottiritT ceca-ce vi s'a 0'1.6 ctí este (kept(' ;
st't nu v6 pornitt nieT odini6rd la vrc-o strimbdtate, sétl pentru prietesugti,
pentru danic, ski pentru fried, si de yeti fi si silitt de vre-unti obrazil, sil nu
v6 pleeatT, cticT de v6 vett pleca, v6 vett pedepsi f6rte greti, ea unit ce v'att
temutil mat multd de amid obraztl deck de D-Oeil, de Pravile F,4i de Domnuld.
Sil v6 ptizitt milnile curate ctitre dare Pravill, adecti sil fitT Cu frica
luT dreptI si sil nu luatt miturT, cil oft-care v6 vett dovedi luâiulìl miturT
v6 yeti pedepsi fúrte gred ; i judeciltorit cilnd vorti face gresald la vre-o hotilrire
insust et mat in urmil vord cun6see, et(' este nedréptti, s'a' ail vole a-.i lua
cartea de hottirtre inapoT i sil o indrepteze, dar sit nu o lase gresitil i ne-
dr6ptii. File de rtivasti de jalbil cu poruncti din dosil, sil nu se caute judeeitta
rzira de poruncil in scristi ; hotiírirea ce se va face numal prin vorbii si nu se
va serio i sil se iscilléscil, este netrebnicil i ca nefacutil se socotesce, ci t6te
prieinile sr( avetT a-le hotiírl in scristi si de fatd, lar nu inteascunsil, si cartea
(le judecatd sil o cititt intru au(lulti celut osinditti, si de ad rdmasil odihniti
amt.ndou6 ptirtile, bine, iar de nu, sti le punett ji de sorocd in fatil si in sciinla
amt,ndororit, c'dnd vorti puté ana6ndott6 piírtile sit se afle aicl, i asTa sil datT
la mtina celuT ce ail r6masti noodilmitil nevresitil adeverintil de soroculd ce
s'atí pusil ; (MI)uí care sorocil can(' vre-unuld din am(Indou6 prtrtile nu vorti
urma a vcni, se va aduce cu trép6(16 si va plai tútti cheItuiala. Si asta drep-
tatea sti o si pilzitT intru t6te ; Divanuld sti fie cinstitil cu t6tri, cuviinci6sa ort.n-
duiald; sii v6 lipséscil dihoniile, interesurile; sit Litt tott cu frica luT D-(Jeti,
\ 6 purtatt fies-care cu omenie; sr( nu v6 lenevitl pururea a cduta trébti, ca sil nu
zdbovitT pe 6ment, pentru cil Domnia mea pentru acésta numaT, adecd pentrtt
lesnire i indreptarea locuitorilorti pärtiT loculuT, orêncluimti i atâÇia judecdtori
la Divand acolen de Impreund cu Caimacamuld, ca sil nu fie siliçi locuitorit
pentru cat de putind Meru (le nevoTe a 1.eni atilta cale indeltingald pand aicT,
ci sà afie maT apr6pe acolo 1061 (le Indreptare i isbdvire i la t6to analo
 %TOMA RomiroLont 351

ralee, séui catII de judecata, ce vep. face, sa ar6tatI §i chiar acelil capa din
Pravila ce yeti metahirisi. Asijderea poruncima §i pentru ceT ce se judeck de
orl-ce stare §i do ori-ce trépta vora fi, sa stea in picióre cand se judeca
lira de i§lica, fúrte Cu cucernicie si supunere, grainda cu smerenie, §i rils-
1)unq6nda cu or6nduiala buna la cele ce se vora intreba, fiindri-ca dupa cum
rana Oisa, judecata este a luT D-qett; i sa nu cuteze cinevasa a huli pe ju-
deeatoriti, cui insciintindu-ne Domnia mea, se va pedepsi Cu hataie ; insa de va
fi tirmata §i judecatoriula poruncilora si nu-la va fi injurata maT inainte. Asij-
derea Oicema pentru cela ce are judecata, de va nilzui la vre-unrt ()braza ca
sa-la ajute la prieina ce va avé si va mitui pe judecatora cu darurT, unida
ea acela sa-§1 piariJa judecata neaTe§itti, i ccIti ce va primi macar(' si boeria
de va fi, se va pedepsi. T6te aceste poruncima sa se pazésca de catre judeca
torl, °un] si do catre ceI ce se judeca, si cela ce va sluji bine Cu placerea
DomnieT mele, va dobandi mila (lela Domnia mea si se va face vrednicrt
de alta trépta, ca una cercata la slujba aceluT Divana, iar impotriva, cela Ce
la vre-una dintre acestea va vinovati, maT v6rtosa la dare si la rusfetrt, care
niel* de eran nu le voma put6 sufcri, nu numal lipsitrt va fi si nu se va mal
invrednici alta data la chiverniséla, ci inca se va si pedepsi. Drepta acca po-
runcima si dumi-tale °instila si credinciosa boerula DomnieT melc Malicia-
clic Romanitis hiv Ve! Paharnica, Caimacamultt CraioveT, ca acésta Domnésca
n6stra carte sa o cinstitT in Divanrt in f4a or6nduitilorti de Domnia mea boerl
udecatorI, Mata ca sa fie sciutT si cunoscutT ceI ce sunt judecatorT, cat si pen-
tru ea sa se auiyi ponturile ce clama Domnia mea atata peral% judecatorT, eta
pentru ecT ce se judecil ; care carte sit put sil se tréca in condica Divanulta
de acolo spre a o av6 ca o povt..quire si invtitatura tot-d'a.una, &Inda dom.
nia-ta porunca i zapciilora. logofetilorrt, ca sil se arfe cu paza, standa cu bitna
ort.nditiala si el in Divanrt la vremea judecaOlora nelipsitT, carI zapcil fara
Itotarlre de jude,catil in scrisa si ffira de portinca dumi-tale sa nu se cuteze a
faec vre-una lteremeta de sinesl, ca se vora pedepsi f6rte vea. pisoh
pvmd. 1783, Sept. .2`.2.»

lt5§i instrueliunile dato judecittorilora dela e Cre»zenal lona»

Carie catre boerii fialecdtorl de la Deparlawientula de eremenalionn de la
Cr«iov«, C71»t s vr»ieze a judeca.
Vlascol. Credincio0 boerT DomnieT mole, Barbule Ilenescule My N'el
Clucera de ario, i Ilarbule Prisicene hiv ve! Clucera de arie, i Mate Sal
ciene hiv Ve! Vist. san6tate, 6 Jacerina in scire, ca Domnia mea Vamit
alesa pe duma; v6stra si judecatorI la Deportamenlidu creme
naliona de acolo din Craim a, pentru care sciV ea pricinile de vinovatiT este
352 V. A. URECHIÀ

tr6ba care trebue sit se caute maT cu multa periergbie i maT cu multa cer-
cetare decht t6te judeehtile de alte pricinf, i judectitorulh trebue sti fie cu
minte i Cu multa si1inÇ1, orT a dovedi bine vina celuT vinovatil, orI a demo-
peri dreptatea i nevinovatia luT ; dreptil aceea sa nu vtl socotiV ca d6ril pen-
tru chivernisél v oranduimil la slujba acestul Departamentü, ci pentru trébri
i pentru slujba, pentru care nu lipsim a v'6' da cuviinci6sele povt.quirl, earl
vtl poruncimil sa le urmap negresitü. MaT înttiri sà avetT a v'o' aduna pe t6te
(Jude,l afara din Duminecti, la loculil cela eenduitil alil DepertamentuluT, ca
neincetatil i filra de sorocil sí cautatT pricinile puscarieT la care f6rte cu bunil
perierghie sil fiy. Cercetarea fiesce-caruT vinovatil sa o face0 in scrish, viata
ha pc larga dupti orênduiala esamenelorh, patria lul, parintiT, némul6, i maT
vî.rtosh legea luT sit cercetatT maI cu amtinuntulti, locuirea i t6to urmarile
faptele luT, cu loculh anume? undo? ce ati sëvhsith si in ce vreme? tovilrasiT
ItiT? gazdele lul ? cum si de t6te averile lorri. Chnd cercetatI pentru vre-o vinti
pe cine-va a cilreia vinT ped6psa eT este m6rtea, de va marturisi insusT de °data
farti de cercetare i 'lira de pedépsil la cele ce se voril intreba, sh nu lo &V nu-
maT decht crec,16mintti, i cu acea sil p6te, sa de frica pedepselortl,
ski de uriciunea vieter, vorti sa marturisésca si cele ce n'aq' fa'cutù ; ci
sti cercetaV, spre a afla adev6rulti pricineT i prin alte semne din Mara. Ifotarl-
rile pricinuirilorti sa avet1 a le face drepte, intoemaT dupti pravilele cele 11111)6-
ratescl, artithndil in anaforaoa ce veff face catre Domnia mea, anume, capitele din
pravila, chiar cuvintele acelea; sa nu avet1 vole !lid a impu;ina, sért a adiloga pe-
depsele ce le orênduesch pravilele la fie-care vina, ci in anaforaoa ce vetT face,
sa avetT, cum qicemil maT susti, a hotilri insusT acea pedépsit, care orkduescrt
Pravilele, i Domnia mea cercetânda acea botarlre i afittndu-o intocmaT dupti
Pravill, orT vomil intilri-o asemenea dupil cum s'att scrish, orl vomil adrtoga-o,
s6r.t vomtl inputina-o. Sit nu vi.1 prigonip la cercetare si la hottirire, ci eu
cu o chibzuire de impreuna sh botariff, Para de a nu se socoti
ca este staphat hothririT, s(41 maT mare deeilt ceT-laltT asupra judecati-
lorh ; srt v feritT f6rte a nu v'e amtigi la vre-unil ctttigù, i sil vti cutezaV a
slobocji pro vre-unù hottl flindni vinovatti, sé'ú milcarti diafendipsi i a-T mic-
sora vina luT, cu nildejde de a scapa pentru hathril, fiindni omulti cuTvasil, cti
negresith vê vomil pedepsi pentru o fapta ca acésta f6rte rni. Armasulh sa nit
fie volnich a trimite sa aduca la judecata puscarieT pe nicT unti omil din orT-ce
trípta ar fi, pro jaiba cuT-vasl, fara do porunca CaimacamuluT, nicT sa inch*,
nicI sa batti, sCi. sil cilsnescil pe cinevasT, cu eta de putinti, (lira de poruncti
hotilrirea judecatiT, niel sil se cuteze a sloboqi pe cinevasT ftira de hotarire in
scristi a judectiteT, pentru vre-o dare de gl6bit si de rusfetü, ca de se va cu-
teza Iii. V01116 pedepsi fúrte ri.. Chnd judecatl, sa avetr a sed6 cu or(Indttialti
fúrte buna in Depertamenth, !aril de a nu face alto vorbe, glume i risurT, ei
 ISTORIA ROMINILORC 353

numaI la ale judecalI sti v fie Ondula i socotéla; a§ijderea i ceI ce s'ara
intAmpla a se rêndui ca sa iasa la acesta Depertamenta, M'ara din vinovaV,
pentru vre-o pricina de igani, s'a' fie datorl a sta in piciòre §i far' de i§lica,
f6rte cu cucernicie §i supunere, graincla cu smerenie §i rspundênda cu ortm-
duiala huna la cele ce se vortt intreba, fiinda-ca' judecata este a lul Dumnedett; niel
sil se cuteze vre-unuld a huli §i a ocari §i a injura pe judecatorr, ca unula
ca acela se va certa cu bätae de catre Domnia mea, insa de va fi urmatti §i
judeeätorula poruncilora, §i nu-la va fi injurata mai nainte, fiinda-cä niel ju-
deciltorula nu are voIe, niel sá injure, niel sa ocarasca' pe cela ce-la judeca,
niel poprésea cuvintula §i r'e.spunsurile ce are a dice la judecata. Ute
cestea srt se pazésca §i sä se urmeze spre a se cauta neincetata tréba
carieI cu orênduiala ce poruncima, lira' de a nu se face da de puOna cusurtit,
trimithat DomnieI mele prin dumné-luI Caimacama ecsamenula cu anafora a
fic-diruia vinovata, dupa ohiceia, ca sa' le vedema §i sti le hotarimil, §i cela
ce se va purta cu slujbä drépta va fi in mila DomnieT mele ne lipsita, §i
l'ora face vrednicI §i de alta-trépta, ca nesce cerca0 printeacesta Depertamenta,
lar ceI earl in potriva vor urma, nu numaI vor fi lipsitl' §i nu se vor maI invred-
nici, ci inca' lì vorna pedepsi. Drepta acea scriema i dumi-tale cinstittl §i ere-
dinciosa hoeriula DomnieI mele Manolache Romanitis, Caimacamula CraioveI,
sil citescI cartea acésta la Divantt, atâtil pentru ca sil se scie ceI ce amtt rCmduita
Domnia mea judecatorI la cremenaliona, cát ca sä i auda pov'étuirile ce le
dama Domnia mea, orênduindti dumné-ta pre ala 2-lea arma§a §i cu zapa', i
logof6t« spre a pazi §i el' la Depertamenta ne lipsitù, s'anda la vremea jude-
cAilora cu orênduiala ce se cade ; insa pe cei hotririV la mérte srt nu-i opritI
aicea la inchis6re, §i numaI ecsamenele lora sa le trimetetI, ci voma ea §i
pe insu§1 vinovatula acela de inpreuna cu ecsamenula luI trimitI aicI, ca
Domnia mea sä cercetämri, §i hotarindu-la de mérte, ila \roma trimitc
iaràT aicea de se va omori, iar numaY dupil cele ar6tate in scrisil nu voma
hotari la mòrte pe nimenea, tolico pisah. gvind. 1783, Septembre 22.»

Institutiunea condicariloril de judete este mentinutä, de M. Sutu care

relnoesce instructiunile relativo (1). El6 mentine asemenea trecerea
(I) Carti catre Ispravnici _penlru condicari de a gasi din boernasil jude(ului
cu con deia bunit sa-i trimga aci la duinué-lui Vel Logorda.
Dumné-v6stra Ispravnicilora santate v facema in scirc, pentru logofctil ce
sunt r'ènduiV Cu tréba la judeta de a tine condica, la acésta hotarire ce s'ají
fostil facuta de a se pazi la fe-care jude0 condica, socotind'o Domnia mea
a gasita a fi cu adev8ratil multa trebuinciOsa §i pricinuitòre de veunt't folosa,
atáta la ceI ce ati pricinI de judecap, pentru orI-ce, cát §i la Divanula Dom-
nici mele o lesnire, la citutatula jitibilorti celora de atara cAnd ara fi ipo-
leerla Itonaiiniloral de V. A. Urechilt. 2H
854 y. A. timara

condica MitropolieI (respective a Episcopiilorti) a foiloril de zestre si

testamenturiloril.
Deja In Sept. 1783 Domnitoruld adresase urmál6rele:
Carti la Ispravnici de a trimile condice pe tdte lunele.
«Dumne-vestra Ispravnicilortl ot. sud ... sanatate, vremil Domnia
mea sal scimti cate si ce felti de judectitT ale noroclulur se cata aiel la judetri
peste teta vremea, iatil v poruncimri sa avetI a trimite la logofetia Divanu-
luT DomnieT mole cu insciintare catra noT pc teta luna condica de orl-ce pri-
cinf de judectitT cautatti intru acea luna, si CO hotarire s'a facuta, carI
aceste condicI sunt trebuincióse a se afla in logofetia DivanuluT, atûiAù pon-
tru cacT vremtl Domnia mea s'ascimi, dupa cum vt') ar6tamil, judectitile cautate,
cat i pentru jtilbile de pricinl ce s'a(' cäutatil (lela Ispravnicl, si neodilmin-
du-se vre-o parte 1.16 venitil de art jìíiuittì, ci dar asa stl urmatT. 1783, Sep-
tembre 5.»
chime,nri vrednicri ceT rinduiti la condica, si cand arrt cauta treba acesta cum
se cacle, tara de cusurtl, (lupa urmarea porunciloril i poviltuirilorti ce li-se va
da, iar nu cum ari lostri pana acum, numaT cu nume de condicarT, ftie de
a face slujba i treba aceea pentru care sunt rinduitT, intaiti ca sa, serie in
condicil tete pricinile de judectitT ale noroduluT ce se cauta de ispravnicT i
de judeatorT spre a se afla trecutti in teta vremea cu teta oranduiala
cu hotarirea i implinirea ce s'A facuttl, dupa care dándu-se la mana celur
ce ati castigatil judecata, cartea ski anaforaoa, sti dea si la mana celul ce nu
ail rtimasil odilmitil, adeverinta prin care sit arte anume soroculti ce s'ají
pu sti acelora, ca sti vie la Divana i a-sT face apelatia lorú, iar colora ce ati
rmasti odihnitI i multamitI de hotaririle de acolea, sti li-se iae adeverintil
iscalita cu martorT, cit s'ail multamitri sit trimeta i aci la logofetia DivanuluI
Domniel mele, prin d-vesträ Ispravniciloril, acea condica, pe tete lunile, de cate
pricinT i judecatI cautatti, ca cand va veni aci vre-unulti de la ter'," cu
jaiba sit aiba acleverinta drepttl dovacla cum ca att tosta' la IspravnicI ; pentru
citmire jalbile ce dati DomnieT mele locuitoril de tera, vedemil ea ceT maI
multI i cu pricinI miel Wat"' cereatti macar a merge la IspravnieL sea la ju-
decatorubl judetuluT, sa-T judece i cand n'ar fi r'émasti odibnitil de acolo,
atuncT sa vie pe aci, ci atí plecatil dreptrt la Divanti sit jaluesca, cu cheltuéla
cu trépildti, pe la BucurescI, care acesta ne aduce la multa mirare, pentru
ce o facti si din ce curge? in vreme ce Domnia mea avemil IspravnicT
judecatorI prin judete, ci c'a," orl d-vestra Ispravniciloril i judectitorilorti nu-I
primitT a-1 judeca Mea' a nu aduce porunca, de la noT, care acésta de voniti
audi ea atI facuta la vre-unulil si nu 1'4 primita, s'a seitT cii eu mare tur-
burare ne vonyri porni asupra unuia ca aceluia, orI eh' pentru alte trebuinte
ale lora viindü in BucurescI, arunca i DivanuluT cate o jaiba, douë, i cu stri-
gare ceril apelatia lortl aicl silindu-se a insela Divanula cu cuvintd ca ari
fostil la Ispravnicil i n'ati aflatri direptate, séti pentru ea sä, apuce i cate unil
sinetri de poruncti domnesert la maní, ci pentru uniT ea acestia ca sil le 14)-
 ISToRIA ItonciNILoRt 355

Cu referintà la modula de convocare a DivanuluI mare, din Bucu-

rescI §i a orelorii de §edinte, din anexe se potil vedé reinoitele mè-
suel luate de M. Sutu.
Departamentula criminalionù i In genere justitia, criminalà a pri-
mitil §i elù de la M. Sutu diverse povétuia
Arestulil preventiv6 pentru instructiunea proceselord criminal° es to
hot'arltù la 3-4 dile
sésca o stingere i cheltuéla ce o fact', si nu se cunoscil de sinesI cercandri
pana a nu merge la IspravniciI judetuluI i judectitorI, eata de acum
inainte avemil a face hotarire: OM nu voril arka adeverinta Logofkulul de
judetù, ca.' ail fostri la Ispravnicil i s'aq' judecatti acolo, si ail rmastt a veni la
ca sal-s1 faca apelatia lorri, celti ce nu va fi odihnitti cerereI lorrt sil nu fie
iar avendti la mana adeverinta se va cauta i pricina in condicele ce se
trimitil pe luni dela judge, si se va vedé ea n'ati urmatti cea-lalta parte a se afla
la scrod', asIa se va face atuncI cu cuvintil dreptti volnicie asupra aceluia de a-lil
ndica i a-Iti aduce cu mumbasirti i cu trép&Iti; alá doilea, amti
necurmatil galcevurf i pricirif pentru zAlogiri ski vingui de veniturI, de mosif
si de orI-ce lucru, i pentru alte aseqiiminturI, fäcutti printeascunsti,
i Cu alta iconomie, i s'atl yindutil la 6men1 stréinI, carI sunt opritI a cum
ca sa lipséscá si acestea, sA aiba a se trece in condica judetuluI tete
vinOarile de venitil de mosie si de orI-ce, ski zalogire, séti aseq'émintti, de
va fi cu orenduiala fäcutil, i sa se adevereze de logoftitil, ea,' este trecutil in
condica, ca sa-Iti. crégla la orl-ce judecatä de adevératil acelti zapisä. Iar fara
a se trece in eondica, sa nu aiba statornicie niel unù felti de ase4aminttl. Pen-
tru unele ca acestea, i pentru alte trebuincióse povkuirI, ce se va cade a
da asupra logofkuluI de a le pazi, earl sA vorti arta anume, prin cartile ce
li se va da la mainr, qicemti eh' ceI ce se voná rindui la tréba acésta trebue sa
fie 6menI cu condeiti bunti, din BoerinasiI judetuluI. i iata Doinnia mea, pentru
binele i folosulti locuitorilorti i lesnirea Divanului, care pentru a se pricinui
dinteacésta poll-tin-Al a da din visteria nóstra léfa' la acelil logorkti eke tal.
20 pe lung, osebita de mila scutelnicilorù, ce ail aceI logofetI, ca sa se mul-
tamésca spre a cauta treha la care Wail orenduitti, cum se cade si a se feri
de nescarI jafurI. Deci acésta vonnI. Domnia mea sa o punemil in
tapta, v'é poruncimú sa avetI a cerceta intre Boerinasii judetuluI, ca sa'
ipochimen ea acesta pre care avetI a-16 trimete aicl la dumné-lia cin-
stitti i credinciosti Boeriult1 Domnier mele Vel logof. cu insciintarea d-vóstra
catre Domnia mes, cat si catre dumné-luI in scristi, i dumn6-luI cercetandu-lil
cunoscêndu-lti vrednicti, va ar6ta i prin dumné-luI se va asa,la la tréba
ace,sta, cu flume: logofkil alá judetuluI, cu lefa ce arkamil maI susil, &Inc%
la mânile luI carte domnesca de logofetie ; insa ca'utatI sa nu socotitI, ca de
acésta o facemil Domnia nóstra, numaI pentru mill si chiverniséla
orI-ce fefil de ornti, ca bagatl la chiverniséla, cad acésta este tréba, la
care vointl sä fie negresitti omil cum se cade, i cu slujba 1111 sA chiverni-
séscil, acésta i fitI sanatosf. 1784, lanuarie 15.»
356 V. A. TIRECIIII

5. Ceir(i la cinc i ju,dete ot preste 011a ca Ispravnicii pe holi set tie la

inchisdre mai multa' de 3-4 cyle, ci Set-i trimitci la Òaimacamil.
«Dumné-v6strä Ispravnicilorti ot. sud sArfatate inteatiltea rindurT s'att data
poruncile DomnieT mcle, crt pe hot1 sä nu-T inei po la inchisorile d-v6stril,
ci fticAndu-le examentl srt-I trimitetI la Divanultt CraioveT, undc acolo sti se fact
hotrtrirca, orT a osIndirilorri, sal a slobodenieT, si iartisT no adeverimtt cti
netT pe 114 la inchisorile d-v6strti cu dile indelungate ; pentru caro iatti de
isnévit v poruncimil; sti cilutatT s liÇi urmiltorT si mal' multa docta treT
sí:ti patru dile, sti nu aveV a Olé hotI pc la grosurile d-v6strti, ci ftictmdil
examenulil lora inteaceste dile sil-T trimeteV negresitil la Divanula Craiovel ett
paz pentru cri avenn't a trimito omri inteaclinstl ca sti cerco pe la grosurile
d-v6strrt si pe care vomtt gäsi urmare impotrivrt sri fie in vinti. 1785, 'anua-
rio 26.»

UrmArirea hoilorri In specialù a colora do cal se face cu des-

F,4i

tul energie sub M. Sutulá. In priva llotiloril do cal, numerof maI

cu sémil 3n MehedintI pe la 1785, M. Sutu pentru a stirpi acestA hotie
hotilrl sit aplice chiar i contra legel, pedepse multa mal' grave (1).

(1) Carie legatei la Caimacamulil Craiovei pentru furii de cai dela sud.
Mehedin(i ca set li sá faca examen.
«Cinstittl i credinciostt boeriulti DomnieT mele domné-ta biv Vol Bane lana-
che llrisoscoleu Caiinacamulti CraioveT, stintitate, insciintattt Domnia mea,
cum cä la MehedintT imu4ittt furiT de cal* i pätimescil locuitorT cu paguba
vitelortt ce li se faca tottt-d'a-una, pentru care fiindil-cä Pravilele nu or(Induescti
mérte la pedépsa unoril furT ca acestia de cal, i cu acéstä pricinä &Ad pe-
clépsa loril o scill ch.' nu esto de mérte, nu incetézti, ci rù obisnuiV a pägubi
norodulil, maT v'èrtosil la judetultt Mehediny s'ati înmuiÇitti, atatil de dinc6ce
de dincolo trecêndil, dela o parte la alta, in cat nu maT potil locuitoril räbda,
care lucru fiindtt nesuferitil din pricina a usurimiT pedepseT lorü sä, urmeze atrita
hoOme, amtt socotittl Domnia mea, cd la ctql-va dinteacestT furT de cal, carT nu
ne slob6de Pravilele a omori, insá MehediMenilortt sä, le facemil in chipil o o-
sîndri i grea pentru ca sri iée pildä ceT-1-alt1 sä se plizéseä, decT
pentru acésta poruncima dumi-tale, ca pentru catI-va dintrinsiT, cart se vortt fi
prinsti de multe orT la furtisagti de cal i voril fi maT vinovatT, din MehedintT,
sri facá judechtoril Depertamentulul de acolé insciintare aicl la Domnia nóstril,
isctilitrt si de dumné-loril boeril DivanuluT, cu hotärire de pedépsä rea si de
osindä la Oená.' indelungatá, färä de niel unti sirgatavasistt, i sä, ne
acea hotärire, cu ar'étarea furtisagurilortt 1°1.6, anume, ca sri le facä acea pe-
dépsti grea, in vedere i in sciin0 tuturoril de obste, pentru ca sit iae pilca
furil de cal spre a se päräsi i a-vi cAstiga norodultt odihna sa ; acésta porun-
cimil si fiT dumné-ta säntitostt, 1785, Februarie 4.»
 1STOREA ROMiNILORrt 357

Prinderea hotilora de t6t5. eategoria este lasatá In indatorirea Isprav-

nicilora, a Poleovnieilora si Cdpitanilora de judete (1). UneorI bota a-
veall gazde la ehiar slujbasil t6reI (2).

(1) 17 carti pe la judefe pentru hoti.

«...Zem. Vlas. D-v6stril Ispravniciloril ot. sud. \T'Aloca, sanatate, i Polcovnice ala
judetulul, i vou'6 Capitanilorti de la capa:anille Oltqula i Potera, v facemil
Domnia mea in scire, ca acum fiinda vreme de primavéra, cand ceT carT cu
cugete role si neastêmp6rate, cauta a se insoti spre pornirl de tAlhariT i fapte
netrebniee, i ca sa nu carecumvasT sa se intêmple la auela judettl a se
calca nescareva 6inenT de catre tAlharT, si a patimi nescareva rutãf sétl pa-
gube, jata v porunchna, ca f6rte sa v aflgT cu tottl felula de priveghiarc
Cu purtare de grija in t6ta vremea peste cuprinsula judetuluT, ca nu tocinaT
dupa ce se va siir4i in judeta nescareva talharl s611 borfasT, si dup. ce va face
vre-o ee'utate sA amblaV a-I prinde, ci maT inainte, d-vóstra lspravnicilorti
avetT a otearmui pe Polcovnica si pe CapitanT, ca Polcovniculù' sil se afle puru-
rea, fác'éndil potera prin judeta, cu slujitoril i CapitaniT fiescarele in pop6-
role CapitanieT, sa strajuiasca cu priveghiare i Cu purtare de grija, ca sa nu
se póta indemna fackoriT de role, ci inca aflandu-T pe uniT ea aceT maT ina-
inte, sit aiba a-1 arta la d-v6stra, ea sil T datI pre buna chezilsie, ea s'a le lip-
sésca ghndulti lora cela. l'U( i neastêmpëratti, cilei sa scitT d-v6stra Ispravni-
cilora, ea de v`é yeti purta Cu vre-o lenevire la acésta tréba, si nu ve-V av6
t'Ad purtarea de grija, precum vC scriema, veV fi invinovatiV far' de indrep-
tare inaintea DomnieT mele, iar tu Polcovnice i voT Capitanilora, nu vetT scapa
de urgia DomnieT mole; si dupil acésta iaräsT sa scitT, ea nu voima domnia
mea, in vreme ce veV afla amblancla dupa pricinT de acestea de Wharii prin
judeta, sti facetT framintare locuitorilorti, sea supararT de mânciírT, séa bauturT
si a-le face cheltuelT, ca sa, scitI ca de vomil afla Domnia mea si pentru a-
cesta vetT fi cad(41 in urgia DomnieT mele, ci sil amblV cm huna liniste si
brand*, ca sa nu auiimú Domnia mea cea maT mica' jaiba de la locuitorr
pentru acésta; i d-v6stra Ispravnicilora cetina( cartea acésta, sil raduiV una
Zapeitl de slujitorl inteadinsil cu dinsa, ca sa Amble sa o aréte i Polcovni-
culuT din judetti si tuturora Capitanilora de la Capitäniile judquluT, i fies-
care sit iscillésca in dosula calla, si (lupa ce se va ceti de totl si se va iscali
s'a o trimetetT la dumnéluT Vel. spätaria. 1785, Arilie 8.))
(2) Nu numar gazde, (lar si partas1 la hotiT eratt une-orT chiar si din boerT.
2ut unti casa curiosa, in:
ZapisuM lui Mathetil Filisanu biv. Vel. Armasii ce cici la Mark Sa
Vodci, ce/ nu se va afta in fapte vetrebnice.
«pupa' multele mele fapte fiinda. &lusa aieT la BucurescI do pré Inaltatula
nostru Domna 16.) Mihaila Costandina Sutula Vvd. i puindu-ma la inchis6re,
dupil ale mole necuviinciase fapte erama osAndita spre grea pedépsa, (lar
Maria Sa dupa firésca MarieT Sale milostivire eau tata la ale mele necu-
viinci6se fapte, ci de asta data mi-ati trecutil cu vederea greselele mele, dupil
358 V. A. IIRECHIÀ

Une-orI aceste auforiatI, spre a descoperi o tapt6, Intrebuintail

taia si tortura cea mal greanic5 cum se peite vedé din cartea legara
chtre Caimacamulil CraioveI, din 29 Augustil 1783 (1), ce dltimil in

cuprinderea ce o facti prikiteacestd incredintata zapisti, cä de se va dovedi de

acum inainte asupra mea vre-und fäc'étorti de rattätT inprejurulti mett, ski ca
voitt supra pe cinevas, ori cá voiti face lucrurT Impotriva NizamuluT, orl
sóü 6meniT meT sil fie gazdd de tdillari, dupä cum Altiria Sa insciinOtii, a-
tuncT ne mal r'émânênclti cuvintti de indreptare, dupA legatura ce fact.', siä
eü färä milostivire pedepsitti i sä nu-ld ierte Dumneqeti pe Mirla Sa cAnd
nu rnt,". va pedepsi cu °s'inda moqeT i pentru maT adevrata credin0 am si
Matheitt Filianú, biv. 2-lea Arma.
Costandind biv. Vel. Ispravnicti za curte. 1785, Ianuarie 23.»

(1) Carte legat6 la Caimacamulii Craiovel pentru Mat eiú Gajtaft, ce ait
aznitil pe Mitrea Tire ot Baila Verde i pre Maria ot lzvdre.
«Dumn6-ta Cannacamultt Craiovel siinètate, ÎT facemd in scire, cá la Dom-
nia mea ad datti jaiba Mitrea ot Balta Verde i Maria ot Isvórele SocoténuiuT,
pentru und Mateiti Gajulti ot CernetT sud Mehedinp, care a fostù CApitanti de
pristavT, cum eh in vremea mazilieT Domniel sale frateluT Nicolac Voevodti s'ati
pomenittt legatT atAtti ei cat i muerea MitriT i tatä-s66 i ati inceputd sh-T
néscä, cu felti de feld de pedepse, cficéndd spue o corn6rd ce arg fi gasitti,
adecit pe Mitrea dupA multa biltaie ce i-a Iácutù, v'eXlênclti cA vre-o sciinVA nu
are, ati inceputti sA-1 gdurésca' picidrile cu sfredelulti, pusti" cera de ferii 'in
capti , si ati bettutii pene peina rna fi esise ocMi, i-aii beitutii si repI de trestiii pe
sub unghii i alte multe, carT nu seie sä le maT arëte, din care bätilf i cazne
i-a secatti o mAnA, si este ciungd i nevrednicti de a-sl mai hräni viata; deo-
sebitti si muTerea lul vg0ndu-lti la atAta caznä s'a späTmintatti si a fugitti,
unde se MI' nu scie, iar pe mal susti numita Maria de la Isvóre fAc6ndti pe
bärbatuld sèti tovarästt cu Alitrea, i fiinchl-cA bArbatulti sèü murise aü ince-
puta a o ciizni, i deosebitti de alte hâtât rele i gr6znice, ati legat'o cu mi-
nile i cu picerile in spate, si spAnzurAnd'o de o grindä, pe sub legAturti peste
ele, pusti altä grindei si pe al pëtdile grindei acea ati suitti dol slujitori unulù
la unii capg , altula la altti, i aVa ase(pnd'o fi-Uta salele si astql se trage
pe brand', iar in picidre clice cci nu p6te sci se scále niel de cum, si jaras); niel ea
ne-sciindtl ce se ar'ele, a ri_Imasti cAznitil i secatA. MaT ar'elartt ca totil acestti
CApitanti, fiindd leed depArtattl de *peste Nizam, §i in potriva po-
runceT, ati data voTe de ati trecuttl sumii. de buVf cu vinü, i rachitt strAinti, de
IspravnicT'
dincolo, i alte multe fapte arkil ea a fiicutti; pentru care iatä scriemd dum-
ni-tale, inclatii ce ve"' primi cartea acésta, numaT deck mal mntâiit sä puT in
mAng pe numituld CApitanti acesta, sä nu care cum-va srt scape, ci cu troposil,
prin ascunsti sä trimitl omil de credintä sä-ld princlii, i dupä veT pune
in mAnti, apol sit facT cercetare bunit cu tottt feluld de mijlóce, la ft-qa loculuT
si pliroforisindu-te de dreptti adevOrti, la téte acestea cate se jäluescti i arétä
 1STORIA ROMINILORg 359

notà aci. Asemenea tortmi nu ere' admise de legile penale i decl

ocasionarà, une-orI, cercet5A i pedepsirea celorti ce le-ail
La inchisere, pe la anumite mônAstiri, nu se primiA deca cu unCt
domnescil (1).
Liberarea din inchisére fdrä scirea DomnuluI Inc5, era pedepsit'Ll (2).

pätimittl, apoT sa aibT a trimite pe numitulti Ctipitanti eu bunä pazrt aci

la Domnia mea, scriindu-ne eu trimiterea WI pe largil ce folti de pliroforie
a adev6ruluT aT luatti la acésta ce se jälueseti ; cautä insil. cercetarea sA o tad
férte bine, cu deamënuntulti, sIt nu se acopere cuT-va adev6rulti, orT do dare
celti ce veT orêndui dumné-ta cercetätoril la fata locului i sti ne scriT vre-o
insciintare gresitä, orT din pricinä cti nu ai rävnitti si nu aT iscoclitA cu tottl
telulil de mijl6ce a afla adev6rultl, pentru oIt prieina esto mare duprt cum o
vedl, care ne-ail turburattl f6rte si nu ne vorntt odihni pftnil vomti lua pliro-
forie de tottl adevéruhl; de care asteptäma rtispunsulti accsta,§i fil saii5tos(1.
1783, Augustil 29.»
Osebitä carte deschisrt s'a fticuttl cu Mumbasirti.

(1) StariteT din schitti Ostrovti sud Argestt.

StariteT din mönästirea dintr'unti Lemnti, ot sud Válcea.
La Igumenulil ZnagovieT.
StaretiT (lela Viforita.
facutil porunci sä nu priméscti pe nimen1 la inchisóre far do porunca
Domnésca
1785 lanuarie 23. S'atl ftieutti poruncä legatrt ciltre Ispravniculti din sud Me-
hedintT, i cätre starita dela mtinästirea dinteuntl Letnntl, carte deschisä ea pe
Maria i Maria yi Mira din sud MehedintT, ca s'a le trimitä Ispravnieulti la mü-
ntistirea dinteuntl Lemnti; carie deschisil fiindtt pusä in cartea legatä s'att datti
la grämäticti d-luT Vol PostelniculuT säl le trimitä.
Maiä 29 : S'atí fäcuttl surghiuntl IonitIt Otetilisanu sZitrarti, la mtintistirea
Znagovil cu porunca Domnéscä, i s'att data cartea de logf. Ianache de Whirl
in mâna dumn6-luT Vel Spätartl.
« ..Zem. Vlas. Orênduimti pe sluga DomnieT melc... zapciulti spiltäreseil, ca
se rildice pe Constandind si Tanasie a luT Chiritä, ZagoreT, sti-T dueä surghiunti
la mänästirea ZnagovuluT, uncle ducêndu-T sä-T facä teslirnü in mânile Egu-
menuluT, pentru care poruneimit Domnia mea, cuvi6se Egumene dela acéstä
ménästire, vçiêndü porunea acésta a DomnieT mele sä-T ailiT la pazti bunri,
nu cutezT a-I läsa pänä ye! prirni alil doilea poruncä dela Domnia mea.
iea mumbasirulti adeverintä dela Egumenulti, cum cä. fticutil tcslim.
tol. p. gvmd. 1785, Maiti 19.»
(2) Carte legata catre Caimacantulfi Craiovei pentru Odobaga dela Cralova.
«Cinstitil i credinciosti Boeriulti DomnieT mele Tanache Ilrisoscolett biv Vel
Caimacamultl CraioveT, srintate; amü vëdutti Domnia mea insciintarea ce facT,
cum cti of primita Mehtupulti nostru c5tre prea slávitA Paya dela Sfetizlam
360 V. A.

Intre pedepsele usitate era surghiunulti peste Flotare. Era greil pe-
depsitil celù care se reIntorcea In térA fdrä. Invoire
«Fiind1-c5. Iovanti ce atit fosal Neferrt, duprt ce din porunca Demniel mcle
fitcutti surghiunä, scurendu-se din hotarele rei, ati indräsnitit de s'att intorsti
iarásT in Wä, poruncimti dumi-tale Vel Spätarrt, sä.-16 rädicT ca sà se pedep-
sésca la Domnésca scarä cu 100 toiage la tc1lpi, i apoT scotT iarásT din
-térrt fácêndu-se surghiunti. Tol. p. gvd.» 1784, Martie 13.

Pedépsa de nllírte pronuntatá de Caimacamulti de Craiova In Di-

vanulti gil, M. Sutu opresce a se esecuta fnAr6 o nouà revisuire a
hoth'rlreI la BucurescI

«Carte ditre Caimacamul4 Craiovei i cettre boerii de acolo pentru vinovatii

de m'Orle trimete aici Cu cercetarea ce li se cade a face.
«Cinstitti i credinciosù boeriulti DomnieT mele dumné-ta, Ianache IIrisoscolcu
biv Vol Baria Caimacamulil CraipveT, i dumné-v6strà boerilorti judecätorr dela
DivanuIrt Craiovel, stinëtate,v`é facernti Domnia mea in scire pentru pricinile
de vinovátil, ce se cautä acolé de orare judeeiltoril DepertamentuluT de ere-
menalionrt, a citrora hotärirl prin dumné-ta sà trimetil aicT la Domnia n6stra,
ca socotindrt Domnia mea intardierea ce se pricinuesce cu int6rcerea inapoT
a unora dintr'acele pricinT ce ni-se pare cá le maT trcbue cercetare, le facemä
havalé Ida la Divanä, de unde iaril ni se &imita apoT aicI ; iatá clara pentru
a lipsi acéstii zabavil la curgerea trebeT, i mal vêrtostti pentru a nésträ pliro-
forie a dreptätiI mal* bunä, curn i pentru a priciniT acea cercetare mal vrednicil
maI deslusite, ca sä nu avemti trebuintä candil va veni la noI anaforaua,
sért cartea pricinil acca, a o mal trimite iar inapoI, sä aihä a se infälisa acea

pentru aceT doI NeferT, carT i-ati fostti trimisti ctipitanulil de la Calafatrt in
paz tt aicea la inchisérea Odobaii. de Craiova, pe care accT dol NeferT v1.611(11:1
Domnia mea a-I trimite la Sfetizlam ca s'a li-se faca pedépsa acolo, ne
acum dumné-luI, cum cà Odobasa clupä, ce i-art tinutti 30 si atatea de dile,
v6dCndrt 6, nu vine niel o poruneä, i-art sloboc,litii si nu-I are acum in mar*
pentru care acéstä faptä, avernti hotärire negresitri a se pedepsi Odobasa, pen-
tru ce sä se cuteze a sloboc,li pe nisce fäc6torI de 1.'65 ca aceia Orla a nu
lua poruncit ? Dar de vreme ce atätti dumné-ta no scriT, cAt i d-luI Vel Spiltarri
ne fäcu rugäciune ca sä se ierte, fiindü inthia gresalä asta, iata dar, dupä a
dumné-v6stra mijlocire, Ilà iertämti, insä, chiame sä-T citéscA acéstä carte
a Domniel mele, sit iMelécra, i sä-T arMT cit altä datá, de va maT face vre-unù
cusura ca acesta, bine sä scie cti nu va scäpa de pedépsrt niel decum. 1785,
Fehruarie 22,»
 ISTORIA ROMINILORt 361

mad6 cu cartea de hotArire ce ad fAcutti Depertamentuld i Cu vinova01 si la

Divanuld de acolea, unde dupA ce se va ceti a Depertamenturilord carte, mal
facêndt1 si la Divand cuviinciósa intrebare, i cercetarea acea care maT trebue
a se face spre o maT bunA descoperire a adev6ruluT, ski care p6te deperta-
mentariT ati fAcutti vre-und cusurti de nu att sëvêrsit'o, sä datT in scrisù
pricineT si otArirea pravileT, care aceste cercetArT a pricinilorti de creme-
nalionti are a le face Divanuld in qi or'enduitrt ad. SAmbAta, dupti cum si aicT
la Domnia mea, si asTa ale Divanulul anaforale se trimitd ctitre noY, de impreunti
Cu cartea Depertamentuluï, urmAndet insA pentru cei hotAritl de mórtc, ar
trimite si pe insusT aieT dupA cum dintAid este datti porunca DomnieT mele
cAtre acelti Divand ; fiindti-cA nu suferimti a omori omd numaT dupä celea
In scristi hotArite.»
Pentru amtarea regulara' a afaceriloril criminale, M. Sutu lea o m6-
surh, care pana la Oil n'ama aflat'o.
Elti subordon6 In ca-va la Vel Logofétulti, judecatoriile si In deo-
seM Depertamentulfi de criminalionil, séù celti pupnù le pune sub in-
spectiunea acestuia:
«Pitacil catre Vel Logof. pentru boeril judecatori ot Depertamenluliti
Criminalionü a piizi la Deperlament4
«Cinstitti si credinciosd boeriuld DomnieT meleudumn6-ta Vel Lavof. de Téra-
de-sus, fiinda-cil ne-amti insciintatd Domnia mea, cum cit or'endup I oerT ju-
dechtorT dela Depertamentuld criminalionti nu urrnézil a se stringe pe t6te
Vele de trati, ca sA cauto pricinile vinovatilord, carl se intêmplA i care se
cuvine maY multd decAt alte pricinT a se ctiuta si a lua sfArsitd, ci uniT in-
tArziazà, altiT nu mergti niel de cum, si ajTa tréba acestuT Deportan-lenta ve-
demd eh' se cauta fórte prostd cu multa cusurü, care acésta nefiindd su-
feritA DomnieI mele, iatA scriemd i poruneimil clomniel' tale, srt adurif pe toV
judeciltoriT Inaintea domnieT téle çi sA le ar'elT ca este strasnieä. porunca Dom-
niel mele ca pe t6te qilele ce sunt de trati sA urmeze a se stringe totT de
dimin6Vä la loculd celù' orênduitd, sA caute cu siIiná tréba, fAr' de a intAr4ia
si a se lenevi, pentru cA avenid a face cercetare si cAndil ne yema adeveri
cA si (lupa acésta cum ea nu prizescd, niel puna silinVi la tral. sA scie cA
ne vord da pricinA de turburare si ne vomd scArbi asuprA-le. Tol. p. gvmd.»
1785, Augusta 3 (1).

(1) MaI este si alln pitacil de acésta naturä, data cu puOne dile mal inainte. Inserinna
alce si una piEacC propria a ne arè-ta pentru co motive se putea destituí trnil judeciltord.
«Februarie 12; s'ail scrisit carte legatä, la Cannacamuld CraioveT pentru Marina logof.
362 V. A. IIRECHIÀ

Éta
«Pitacti catre dumné-lui Vel Logof. de pra-de-sus ca sa mérga la
Depertamenturl set dea nizamulit celti cuviinciosa boierilorg judecatorl a
se stringe de diminéta sa caute judeca(ile qi far' de zabava set holarasca
judecata, ca scl, nu piara locuitorii qi ce i ce se judeca
I Mihailii Constandinit SuÇulú V vd. gpd. Zem. Vlas.
«Cinstittt §i credinciosil boeriultt Domniel mele Scarlattt Grecénu Vol Log.
de Tora-de-sus, ne-arntt insciintatti Domnia mea, cum eil orênduitiT
judecItort de pe la Depertamenturt nu urmézil a merge de dimineth la vreme
ea s5 catite pricinile judecilporti, §i sil púr15, la tréba judec5tilortt fc5rte cu
lenevic, a§ijderea i cArpe de judecatk sétt anaforale nu le fact' indata cum
se hotaresce pricina, ci fbrte, se pricinuesce celortt ce ati judo-
cAtT stingere cu o cheltuialii §i cu perderea de vreme, amblândti In multe
dile, 0[15 a i-se face hotkirea priciniT, §i pâtirt a lua carte de judecatii, mat
virtosil celorti de pe afar5 locuitorY, care cu prelungirea ce li-so face 41 perclii
vremea muncit i agoniséla lorrt, caro acésta flindu-ne nicT decum suferitrt
DOmnieT mele a o audi, iatá scriema §i poruncimtt Domniet tale, ca insu§T
dumné-ta sli mergt la DepertamenturT i s5 put tréba la cale dandt1 Nizamula
celti cuviinciostt duprt a n6stril povuire, spre a se stringe judecatoril de di-
srt caute cu silinÇit necontenitil pricinile judec5tilorti, §i file de zähava
sä, i hotArésc5, mat alesù acelortt de pe afara, ca sh' nu §éd5 aicl in cheltu-
ialii §i s5-0' pérc,15 i agonisita lort. Aqderea i cartile de judecattt" §i ana-
forale indata ce se va hotrui pricina srt o serie §i cartea negre§itti, far' de a
se prelungi cu dile la mijlocil; i candil nicT dup5, acésta vortt fi urmtitorT §i
ciind iar5§I se va amelisi, sil neinsciirqatt care judecatorti nu urtnézä, §i Irma face
Domnia mea pentru acésta hot5rirea cea cuviinci6sil. 1785, Tulle 15.»

Dämil in anexa o serie de otärirl si acte relative la diverse pro-

cese, din earl' eel speciall vorg vedé cum era curgerea justitiesi sub
M. Sutu.
Aci sà ne fie permisti a inregistra câte-va casurI, aducêncliA vre-o
cleosebitä solutiune de dreptil
lialdovinti, cum c5, aflitndu-se la selptitaciune cu cas6 grea §i insärcinatil, cu datoric si
cum di a slujitti i maI inainte la tr6ba judeciitilorrt criminaliontt de acolea, si s'att pur-
tata bine, poruncitti ca dintre judecatoriT de acolo dc va fi vre-unultt care nu pii-
zesce la trébA dupti datorie, ori are alaá trebuinte ale lui sit le caute, in loculà unuia ca
aceluia sá orOnduiasca pe numitulti Marina Logof : si dupil ce va ascda la trail judecil-
toriI de criminaliontl, orl-ce urme va face sá insciirqeze,»
 ISTORIA ROBSINILORt 363

As la in 1785, Divanulil asupra petitiunel until suditù Austriacil Io-

sifú esplicä, ca o datorie veche de 51 anI este perimatá de
la sine, dupä legile i obiceiula pämintulul (1).
Cei earl' lasù avere si nu ail copii, nu potïl dispune de Vtá ave-
rea in favérea rudelorù, ci ea se divide in trei pärti', din care una
este a cutieI milelora (2).

Jaiba lu Iosifú Borqctinfc suditult1 Nem(escitipen,tru datoria de talerl 1.000

ce cere de la uniti Glteorglte Gddã i Laza Costetulti.
«J'aluesed mileI i bunAt5.0 MAriel tale, pentru cil fiinda omil strilintl, din pti-
mintulil tt'reï neiT4escl, din inutulti ArdéluluT, am venial aci Cu mare chel-
tu616 pentru nisce datorif ce le arnù dela némulil med eu zapise, earl datoril
sunt la Gheorghe C6clA i Laza Costetulil, care adever6z6 iscäliturile Duinné-
lorù i peceti'e si sunt de la 16t. 1734, si de atuncl 'Anti acum ne-av'endil
cine eituta acéstà datorie, care este de talerf 1.000 banI bunI datT, fiind-ert
s'a intêmplatil mórte grabnia, i r6maindù copil n'att fostil harnict a cauta
acéstà datorie pArintéseti, ci acum amt1 venitt1 eti la mila Milriel tale, ca
fie luminatti poruncà etttre unti Zapeiù, ca srt egutilmti pe aceI maI susti flu-
miï de trilescil el séti fecioril loril, flindt1 eti omü strAina ne mal
âmblândü intru acestù pämmntti, cà ainù vorbita Cu dumnéluI starostea de
negustorf, i ml-a c,listi el, de va fi luminata poruncil a AlArieI tale, dumnéluI
va cerceta de va gilsi pe acel' negustorI, si ce va fi mila Wiriel Tale.
Robulü MtirieT tale,
losifti Borsainil suditù allí NemOel ot Ard610.»
fre'spunsil la acéstcti jalba".
«Dumné-v6strtt Velitilord hoed, sLI cereet4 de este dupil pravilà primitil Di-
vanulul pentru unultl de aril' i su, no insciinNI in scristl en céusult1
de Aproql. 1785, 'gait.' 26.»
Prea Lteil(ate Do'mne,
«Amil ascultatti luminatti porunca AlArieI Tale datil la acéstti jalbil a acestur
Iosif Borsain, suditi NemVef, Cu care cere a lua datorie de la aceI eel niel
elti nu scie unde se OA, cerere peste 51 de an.f. Luminatc D6mne, niel pra-
vilele, nief obiceiulti pilmintuluT nu primesert a se da ascultare la o Ora ca
acésta cu cerere de clatorie peste 51 aril', si niel pravilele niel' obi-
ceiulti nu dail aseultare la cererea ce face, si noT asemenea
cá de la judecata se cuvine a fi isgonitù, iar hotarirea cea de stivêrsittl
rtimâne a se face de inä4imea Ta. 1785, Maiti 28.
Vel Banù', Vel Vornictl, Vol Logolatl, Vol Logofail.»
Pitaciti ccitre Episcopulti de Reimnicil i cdtre boeri sci iae se:ma avutului
ha Gheorghe Hagiu doftoruliti de la eraiova.
«Iubitorule de Dumneqeil, Sfintia ta "'hint° lipise6pe alti ROmniculul, i
364 V. A. IIRECHIA

3. DupA legl si nizamurI, copia' n'Aseutl din eàsätoria unta tiganil eu

o romeincd erati robt Era destula ins.5. ea s'a" se probeze cà copiiI mira
din florI, naturall, ea sä rérnae liberi. (Vedl anexa.)
actil prob&nda acésta:
«Pentru slobodenia Stoichinii cu feciorii eI de catre Vladt1 Sipianuliti din
sud. Muscela
Iôi Mihailfi Constan. Sufuliti Vvd. i gpvd. Zenz. Vlas.
«Ap6ratI sLi fie de catre numitulti Mazilti, pentru caro s'ati data acésta Dom-
nésca nóstra intarire la m'Ande lor, ca sa fie slobodI si nebtuatuiV. 1785.
Iunie 11.
Pré Inal(ate Ahnne.
«Insciintamil MilriI tale pentru una Vladti Sipianulti Mazilti din sud. Museelti,
caro la anulti 1783 din porunca Domnésea att fostii avutti judecata la Isprav-

dumnéta einstitti i credinciosa boerulii DomnieI mele biv Vel Vornice Ste-
fane Prascovene, si dumné-vòstra boerilorti epitropI, v facemti in scire, ea in
trecutele dile, dupa insciintarea ce amti fosta luatti Domnia mea, cum ca Ilagi
Gheorghe doftortilil de la Craiova, s'a sfArsitil Ira de clironomI, straing fiindtt
aci, s'a poruncitil de Domnia mea boerilorti epitropl, ca dupa orinduiala hri-
sovulta s'A urmeze; aeum a venita cli jaiba Nicolae de la Craiova, cum ea Hagi
Gheorghe doftorulti flindu-I unchiti, de n'id' copila l'a luatti din casa parin-
tilortí luI fanèndu-lti feciorti de sufletti, si in 23 anl nátil a fostti in casa luI
i-a muneitti, cerandil ca de nu va fi a r'émtmea elü des'évêrsittí clironomti, sa
i se dea cea-ce i-a remduitti mortulti de a luI huna voie prin diéta, adeca o
pravalie, o casa' i unti chipa de spitarie, scada banil ce a cheltuita la mea.-
tea si la tOte pomeniurile numitulul dohtoril, sa se platésca, i simbriile slu-
gilorti; pentru care iatä orêncluimtl la Sfin0a ta, pärinte Episcèpe, i la dumnéta
Vornice Prascovene si la dumnéloril boerilorti epitropY, ea adunându-v8 la unti
loct-i, sui vede%I catagrafia de averea ce a rr3masil aceluI Doftorti. Asijderea s'a ve-
detI dieta de facutil si ce or6,nduiala a läsati1, si in ce chipti vetI socoti
sui ne ar6tal urmAndtl dupa cuprinderea hrisovuluI cutiel. 1785, Aprilie 30.))

PitacA ceitre boeril Epitropi de averea lui fl-ristodorlti Meftupciu ce a inurittil.

«Dumné-v6stra boerilortí epitropY, arnti VéduttiDomniamea catagrafia de ave-
rea mortulul Hristodorti Meftupciu, ce a muritti t'ara de copil, pentru care hila
porunciinti durnné-v6strä, (lupa cuprinderea hrisovuluI sui urmatï, i facêndil
t6ta pereusia in trel, sui avetI a da dou6 pi141 rudelorti mortuluI, carI sunt
dupa pravila clirenoml, iar a treia parte cu hothrire cu sfatti de obste, ce se
cuprinde in nurnitulü hrisovti, sa avetI a opri la lada milostenieI de unde are
a se cheltui la lucrurI sufletescI i vrednice de pomenire. 1785, Iunie 21. »
 ISTORIA Romixmoatr 365

niciI aceluI judetil Cu o rornânca anume Stoichina, care ai ngscutù cincl copiI
anume : Dinulì, Vasito, i Dumitru, Ienache si Stetanil cu untt Pan' Tiganu
alii numituluI Mazila i cautându-T sg-I supue pe copia' el la jugula
durnné-lor5 ap5ratil In scrisù, fiindù' nascutI tal.' de cununie, cum te el.
indestula Inaltimea ta din Ispravnicésca carte ce se vede inapef, peste caro
factmadti numitulO Mazîlú apelatic, din porunca Inaltimel tale s'all infrttisatil
si la acestü Depertamentù' cu nuinita femee, i neavemdri chi aci niel' o dovada,
art urnitù ca-s1 va aduce trel marturI pe anume spre a ne dovedi cit sunt
copiiI na'scutI prin cununie, i luándu-st dela judecata soroca (lela Iunie 19,
l'Ana la sffirsitulti luI Octomvrie din anulù trecutù, cum te veY Indestula Inal-
timea ta din cartea acestuI Depertamentù, ce se vede iarasl InapoI, dela hm
plinirea soroculuI i pana' acum trecênda lunI optü, pe numitele marturiT
nu i-att mai adusù, si inca la trecuta lung luT Aprilrt afrandu-se numitula Ma-
zna In BucurescI pentru ale séle osebite trebI i intrate in judecatl chiarti
acestO Depertamentù, niel ati mal pomenitù de pricina aceleY judectitl' ce ati
avutrt cu numita femee, din care larhuritil se cunúsce ca aflatO tira frica
luI Dunmcqeù supuie copiiI la jugulil robieï, ce (lela judecatil se gasesce
cu dreptate sa fie slobo(I.I si apgratI de ca'tre numitult1 Mazi10, iar cca de-
st;v'èrsitti hotgrire, r5mâne a se face de Ingltimea ta. 1785, Iunic
Damitrache Stol ; Iordaehe Nieuleseu medel. ; Nieu CuziO SlagerO ; Teodora
Vel Slugerii ; lordanii GramOtica.»

4. Unü casü curiosa se petrece sub M. Sutu : o pnidare s'év'eritti, de

nisce Moldoven1 In sate de pe hotarulil t6rel Munienesel prov6c6 nu-
mirea une anchete mixte.
TatA actulti relativa:

«Carle ce s'a data Stolnicului Iordache Crefulescu ca sa cerceteze jafurile ce

(CA fa culi"( unii dintre locuitorii de dincolo, la locuilorii de din,c6ce, Cu
orénduitula boera de la Moldova.
ne-ati fostil InsciinÇatri dumnélorti IspravniciI de la FocsanI, trimi-
tadü Domniel' mele si o scrisére a unuI capitanil de acolo, d'impreunä i cu
unù catastihil de nisce jafurI ce aú fosttl facutti uniI din locuitoriI de dincolo
din tinuturá Moldovel, la o séma din locuitoril nostri de dincéce astil prima-
vérg ce a trecuttt, de care acésta insciintânda noI pe Domnia Sa fratele nostru
Domnalù Moldovei Alexandra MaerocordatO Ved, ne serie Domnia sa, cum ea
a r'énduitil pe unulù din boeriI Domniel' sale dumnélul lanache Canta Ny Vel
Vist. ca sit cerceteze i sa indrepteze acésta pricing, decI iatil i despre partva
néstra orênduimù pe dumnéluI cinstitulil si credinciosil boerulO Domnier mele
866 V. A. nracnil.

Iorclache Crerttleseit biv Vel Cluceril, ca d'impreuna cu IspravniciT ajungêndu-se

cu durnnéluI biv Vel Vist. Ianache Canta ce este r'enduitil despre partca Dom_
niel sale frateluT Alexandru Voevodil, sä cerceteze si srt facrt indreptarea cea-ce
se euvine, spre huna petrecerea i linistea vecinatatiT intra marginea acestorrt
dour; botare, si sa aduca DomnieI mele r6spunsult1 de indreptarI ce s'al.' M-
cutri. IT saam receh. gvmd. 1783. Oetombrie 17.»

G. Untt altù casa neobicInuitil a fostil urrnAtorulti :

Rusia reclamândil ca desertorl din armatà cátl-va inclivic,li, carI se
Insuraserä cu romance, s'a acula Intrebare: décá, este a se estrada s,do
femeile limpreunA cu bArbatiI lorù, prin urmätorulti :

«Facial catre Mitropolita pentru Rugii ce se certi si le ratane nevestile,

set cerceteze.
«.. Zem. Vlas. Prea Sflnçia Ta, Mitropolite, te inseiinfamrt c. d-luI se-
niorrt consulri alü Rusia ne-a araatti cum ea aci sunt ciner Rusl riimasI din
vremea rr3zmiritieT, pe carT dupti impr3r1tteseile firmanurT i-cere ea sa-I int6rcii la
Rusia ; pentru care Domnia mea amri rênduitti pc d-lul Vol Splítarti, ea s.-I
cerceteze, intâirt de sunt acestI Rusl eu adev¿Iratri, si de cand se afla aci,
d-luI Vel Spritaril, cum ea cercetandd doveditii ca cu
adevtiratil sunt RusI de familia lorri, si din vremea rUmiritid ati ee'masù aci,
clara insciiMatti i acésta, ea doT dinteinsiT sunt insuratl cu muerl pamin
tene de aci avêndtt i copiI. Deci eht pentru a-I da pe dinsiI intéwort la
Rusia dupa imp'érateseile firmanurT, acésta este datoria nóstra, iar pentru muerT
a le da de aci, pamintene fiinda, acésta este farg putintti; pentru aceea dar Prea
san0a ta sa.-1 adueI inaintea Prea sántieI tale, ea sa cereetezI (lupa pravilii,
acestia l'as'andu-sT muerile lorri ce r6spliltire le da biserica ? S ne ar'elT in scristi.
1785, Maiti 29.»

7. Sub influinta nouelorti mësurl luate t'ata' cu supusil* sträinI, M. Sutu

dote urmätorulti pitacti In privinta vInda'rel averel nemisaitére :
«Poruncirnia Domnia mea, staroste de negustorI, pentru orT-ce lucru nemis-
eatorha ti se da portmeA sa se -vinqa la mezatti, sá aibI a cerceta pe cumpé-
riltoria : ce omil este? i prin anaforaua ce facT, sa ne arilff de este straing
de unde, sért pAminténq' ? tolico p. gvmd. 1786, Februarie 7.»

8. Se lntémpla une-orl ea Depertamenturile s'A cle,a sentinte contra-

clic'ételre la m'Ana ambeloril pärtI. Asi aeste °asura urmätortrt pentru
 MORSA ROMINILOR11 867

deslegarea cAruia Domnitorulii convelcd una Divanil extraordinaril, com-

pusa de hoeriI halia i mazilI, para la Vel Clucerti, si cu misitmea de
a alege definitivil, care sentinta din dou6 este cea dréptrt
«Pré sfintia ta, Parinte Metropolitil, i iubitorilorI de Dumncleti
EpiscopI, i totI dumné-v6stra Velitilora boerI al DivanuluI DomnieI melc halla
mazill, pilna la Ve! Cluceril, v'é instiintama ea aditil dumné-luI Paliar. Con-
stantintl Cretulescu, c'át i dumné-luI Cluceria Constantintl Gcanoglu ail data
jillbI DomnicI mele unula In potriva altuia, pentru pricina judecateT ce tia
avuta de rëmasele rgposateI I?uesandrel CretuleschiT, ce aú fosta sotia Clucc-
rulul Geanoglu, i att argtatti DomnieI mele can de judecat5, i hothrirI
partile, care cetindu-le am Védutti cil sunt una in potriva alteia, din
caro ne putêndu-se alege, a caruia dintr'amandouï-.; partilc este dreptatea, Muda
cum dicemil cartile ce aa una in potriva alteia, de aceea dar ort.nduima ca
sil v6 adunatI la una loca, atiita Pré sfintia ta, Parinte Mitropolitc, cu parintil
Episcopl, da si dumn6-v6stril Velitilora boerI, cu totI de obste, cum (pecina
mai susa, i cu tal osirdia sa cercetatI pricina ac6sta, cu amtinuntultl,
du-vg sa alegetIdreptatea, cu care alegere sá va unitI la vechiulti °Necia ala
pilmintulul, i asIa sa ne arkatl: dreptatea cu anafora, prin iscäliturilc de ob-
ste ale tuturora. Orênduimil i zapcia Vatafula de aprodï, care atl fosta si d'in-
tilia la tréba acésta sa instiinteze pe arn6ndou'e' partile la adunarea ce vetI face.
Tolico pisah. gvmd. 1783, Noembre 20.»

XLVII.
Biserica, Scóla. Cultura publica' sub M. Sutu.
Religiunea capKa dela M Sutu aceiasi protectiune ce o avusese si
dela Domnii anteriori. O curiésa porunc'd dá Domnitorulil in Augustù
1785, catre protopopl, de si in titulatura poruncel Domnitorula dá, a
intelege °A' le poruncesce «despre partea P. S. S. pärintelui Mitropo-
litii.» E vorba de cum sä se faca', cufundarea copiilorui in apa bote-
zuldi (1) §i miruirea si ce vase si odaldii sà fie pe la biseria
(1) Porunci catre Protopopi despre partea pré sfinfiei sale Pdrintelad
Mitropolitú pentru Taina sfintutui Boteet.
«In nauntru in santa biserica tke sfintele vaso sil fie deplina, adica slintula
potira, discosa, zvesda, linguritl, copie, taplota, aera, procoväta,
368 V. A. MIECHIX

Domnitorul'a se amestecä asIa dará si In cele stricta bisericescl. Este

pentru cá protopopiI sunt numitI prin pitace Doinnescl ? (1). Dom-
nitorula este negresita organula de esecutiune ala MitropolituluI. Acésta
apare ciliar si din redactiunea pitaculul de rênduire a protopopilorü.
De altrnintrelea acéstá recunelscere a protopopilora de chtre iDornnitora
obliga pe IspravnicI sj, le dea mânä de ajutora. In definitiva, alego-
anternis Cu sfinte!e mó,te i cu burete, vasuld cu sfintultt mirù, burete In
santa copie, f6rfecile pentru tunsufil copiiloril la botezil, si altele cate sunt
trebuincióse in sfanta bisericrt, precum i tóte crtrtile cate trebuie bisericeI
peste anü iar deplinü sil fie, §i t6te aceste atatil cartile cal i od6rele prin
deosebittt catastihtt dela fies-care bisericä sa se lea in sc,risti §i sä se dea pe
sénna preotultif celil ce se va cun6sce cä va fi vrednicil de a le Ostra.
«Taina sfintuluT botezti sä o lucreze dup cuviintrt, insrt scrilcliitórea
care botéztt copiii sil fie und vasil mare, orl o 61it de primintil, orl de lemnd
(candil nu va fi de arma) intru care sil incaph apä cal srt acopere copiluld
ce se va boteza, sed mricaril panä la mijlocil sit vie apa, iar sit nu tórne apti
din 615, in capa, dupä cum s'ad auglittl pe unele locurI, preotil' nesciindtl,
ci de nu va fi ap' multrt sä acopere copia' ce se botézrt, ca s'A facri treI afun-
därl, dupä cum poruncescil sfintele can6ne, atuncl s'a.' iea dinteaceld vasil cu
mana apä i srt-I puie in capti i sä-ld rädice in susù, urmandd intru acestasi
chipil pana de treT ori, mAcard cit biserica slob6de, candil va fi vreme de ne-
voie i primejdie de mórte, copiluld neputêndd sä-ltt duca la biserica, atuncI
póte sri-lit afundeze inteuntl vasd de lemnil inaI adancti, cum este copaia séti
vadra, vërsandtl in urnart apa la 1061 curatù, insá troburile la sfintuld botezti
sit le facä dup cum invétrt la molitvelnictl, iar nu intealtd chipd, i cärora
nu vord fi sciindd, sä le aréte inv6täturä; ungerea stintuluI miró asemenea
sti o lucreze dupit orêncluia15, precum iaräsI se arétiä la invù'ttiturà si cine
din preotI nu voril avé pe la bisericY sfintuld mirti sä se poruncéseä sä vie
srt cérrt dela Mitropolie, din caro numal copiil cel" miel' la botezil ungil
cu acela sfintil miró, si pe unde va unge pe loca s'a' i térgä f6rte bine cu
bumbacil ski cu caltI de ind curati, iar cand vortl vré sit miruiascrt noro-
duld pe la s6rbätoff, atuneI sit miruiascä cu untd de lemnd din candelit. 1785,
Augustii 29.»

(1) CdrVi de Protopopi pe la judefe.

«...Zem. Vlas. Dat'amti Domnésca nósträ carte cucerniculuI preotil . . . pe
carele l'aü fäcutti proa sfintia sa printcle Mitropolitd protopoptt la judetuld
ca sit aibri a purta grijä, de t6te cate sunt pentru buna credintä a norodului
sä inerghiséscrt pururea cu nevointa cea tare, este datoria cinuluI acestuia,
cum pentru orênduiala slujbeI bisericescI a se sëversi cu tacsisd ce se cade,
(lela care bisericI sit nu lipséseä preotiI niel de cum, fac'ènclti slujbele cele
obisnuite pentru OVA vre,mea ; pentru vetuirea obOeI preotescI a petrece cu bunä
cuviinit dup cinuld lord, sit nu se pricinuiascä necinste darulul; pentru a
 ISTORIL ROMIN1LOR6 369

rea protopopilora era tot(' a prelatiloril bisericei. M. Sutu IncredintézA

acestora pitacele de rênduire din 15 Novembrie 1783, In albù, adecA

indemna pre crestinT la cele sufletescI folositóre i pentru allele cate sunt ale
legiT, carT se sëvêrsesca prin preotT, sä nu se faca cusurti, i pe earl din preotT
va grisi in vina, oil la vre-una din slujbele bisericesci ne urmatorT bine, orT
la vietuirea lorti nepetrecênda cu bunä cuviinta cu cinstea ce li-se cade,
pe unuld ca acela sa tréca cu vederea, pentru vre-unti interesti, ci sa
aibh' negresitti arta la prea sfintia sa parintele Mitropolitti, iar de nu le
va urma orênduitultt protopopti acestea, si va face cusurtt la datoria luI, atuncT
prea sfintia sa parintele Mitropolita îlù va lipsi, ca pe unü nedestoinicti ci-
nuluT acestuia. Lang% acestea, sa aiba orênduitula protopopii a cauta i prici-
nile ce s'artt intêmpla intre mirenT impotrivit6re legil, earl se cuvinti a se teorisi
bisericesce, cum pentru curviT, pentru hrapirT de fete, pentru amestecarea san-
geluT, pentru fermecatoriT, pentru vrajba i neunire intre barbatti cu muierea
lul, i pentru care .dinteacestea pricinT se cade sä. MIA in sciinta aicT la prea
sfintia sa pärintele Mitropolitti, ca sà faca cea dupg pravila botarire; (lela care
aceste pricinT, dupäi ce se va isbavi si se va face indreptarea, sa MIA a lua
protopopula dela partea muierescrt tal. do! si jum.6tate, care este si se numesce
Dicheola pentru ostenela i slujba ce face la cercetarea acestora. iar nu cu
nume de glati, séü gerimea. DecT sa se silésca orênduitulti protopopti spre
intarirea i paza a buneT credinta la crestinesculti norodti altt aceluT judetti,
si earl din locuitoril mirenT nu vorti urma la coba duchovnicescT invtltäturi
spre a petrece crestinesce, arète la Ispravniculti judetuluT, ca sa-1 facil
far' de voia lorti a fi urmatorT. Poruncima i d-v6stre Ispravnicilortt aT aceluT
judetti, sa-16 scitT pe numitulti preotti, ca este protopopti la acesta judetti
cà volnicia sa este asupra partiT mirenescI de a cauta acestil fela de pricinl,
si v poruncimti inpotrivä sa nu se facá peste acésta coprinc,18tóre a n6stra
carte maT multti vre-o urmare. ii saam receh .gvmd. 1788, Noemvrie 15.»

Cetr(ile ce s'all scrisü pentru protopopi, la ce judefe anume ceite.

2 Slam R6mnicti
1 La Buz'at Ale EpiscopuluT BuziRi 6.
3 La SecuenT

1 La Ialomita
1 La Dambovita
1 La Prahova
2 La Ilfovti
2 La Muscelti Ale parinteluT Mitropolita 15.
2 La Vlasca
2 La Teleormantt
2 La Argesti
2 La Oita.
15
letoria Romaniloril de V. A. Ureekilt. 24
A70 V. A. tifttailit

rara numele protopopuldf, va sä. qich lásandil prelatilort latitudinea de a

/nsemna aceste nume. Acésta In nota de la pag. 484 se 'Ate vedé.
Dup.' exemplula Domniloril anteriorl, M. Su.' adresézd, In 10 De-
cembrie 1783 unú felti de pastoralá cátre top locuitoril tëreì, Indem-
nându-1 «a päzi la Sft. bisericl s'érbatorile de praznice, a se ispovëdui,
a se griji si a fi ferip de fapte Impotrivitére leget» Acéstá circu-
lará este Insotitä, de 05.'41 &are ispravnicl, cu aceasI data., prin care Dom-
nitorultf le serie, ch' «maT Intâiù sä." IndemnatI locuitoril la paza religiunei
cu blândete i cu Inv'étátuel, apol si siliti, sä-'1 Infricosap cu jugulti
cu alte certärq, ca pe lângit lucrulti pämIntului sä nu uite biserica (1).»

3 La Doljti
2 La Goryt
2 La RomanatI Ale Episcopid
2 La Mehedintl
1 La Valcea
10

(1) Ceirti cdtre toVi locuitorii de obste pentru a pdzi la biserici ; acestea s'aft
datit la Ceausulit spdtdrescrA Dreigoial prin mâna lu lus-Basa.
«...Zem. Vlas. Tuturorü locuitorilorrt ot sud v facemti in scire, ert datoria
unul crestinil pravoslavnicti, este a avé credinta i evlavie ferbinte spre cele
dumnedeesd, a pazi la sfintele biserid i sërbatorile de praznice, a se ispo-
v6dui, a se griji si a fi feritI de fapte impotrivit6re legel, i cand acestea le
va pazi unit' norodd si va arta credinta in fapta, negresitil vorti castiga mila
Dumnedeird sale, si vorrt petrece el si pamintula acela päzitl i feritl de Mite
relele; nu numaI in viata acésta, ci i in cea-lalta lume morel nevinova0, iar
impotrivä, cand acestea untti norodil nu le va pazi i vorti petrece dobitocesce,
fara de biserica, fara de evlavie la cele sfinte i faeà de fapte crestinesd, nu
numaI sufletesce rëmânti invinovati0 a se osindi dupa mórte, ci i inteacéstrt
viatä téte relele vinil asupra lorti, i asupra pamintuluI lorti, cu patimI de la
Durnnedert, dupa cum pentru unele pricinf ca aceste nu putine art cercatti
pamintulri acesta, inteacestI trecutI anf, precum seitI, patiml asupra bucatelorg
v6stre i asupra vitelorù' v6stre in cind, sése ani de-arêndulti, pana vi-a in-
torsti Dumnedeti mila sa de a radicatù acestea, i dup. nemarginita sa bunk.-
tate a data indestulare, asteptandti insa pocaintä i indreptare de la norodulrt
sari acesta; dar fiindil ca impotrivä, audimti cum ca ai parasitti iarasI a vie-
tui cum se cade, crestinesce, atI urtatti cele trecute i la bisericI nu merge-0,
niel in qilele cele de praznice marI dumnedeescI, care acésta este cea mal
pricina, a until pravoslavnicti, i fiindti-ca cu acésta a v6stra rea
vire, ne aducetI si pe Domnia mea la multa, grija si sdrobire a inimeI ; latti
dar dupä datoria ce avemti, a griji pentru supusiT nostri, ce ni-s'ati incredintatil,
spre a vietui crestinesce, si a nu lasa pre eel lenest i prostI sà petréca ea
 InoittA RoMiNumml 371

Asemene cArtl deslegate catre locuitoriI t6rel cu referinp la biserial

dobitócele, ca uniT ce in mare pecate sunteme, §i cu gree averne a da sémil

pentru din§iT, cu acésta domnésca nósträ carte ve scrieme tuturore §i ve de.$-
teptiime, ca sä, ve aducetl aminte de patimele acestorti anT trecutT, sit nu ma-
niatI iaiä§I pe Dumnecileti i fiesce-care locuitorti, fära de lenevirc sä päzéscil
sfinta bisericä, Duminecile §i serbatorile, sa-§1 lack' cuviinciósa inchinaciune §i
rugäciune la dumneqeescile slujbe §i leturghil, sà vC ispoveduitT, sà ve grijitT
In vreme, cum §i in Oi de lucrilt6re chnd nu se va serbätori, iar5§1 se cacle
cre§tinulul, 'MOT facil inchinäciunea, sä iea numele luI Dumne4eil intru
ajutore, i a§Ta sä se apuce de munca §i lucrulti set'; care acéstil datorie nu
trebue de sila porunceT néstre sä o facetT, ci in§i-ve iubitT pe Dumnecleti ; din
tote sufletule vostru, sà aretatT credinta §i fierbintéla véstra in fapta. VoT i
cu sotiile vóstre §i cu copiiI vo§tri sà nu ve lenevitY, §i pe rang% lucrule ce
avetT, sà nu uitatI datoria cre§tinésca, avênde evlavie catre cele sfinte pentru
binele vostru, pentru indestularea vósträ, i insu0 pentru sufletule vostru. Si
aceste urmandu-le acum i tot-d'a-una, avetT apoT nädejde de la Dumneqee,
cà vetI ch§tiga mila sa §i vetT fi totti-d'a-una feritl, vol §i parnintulil acesta,
dupa patimile care pricinuesce lipsa i sàricie, iar de nu le vetT urma §i veti
petrece dobitocesce, fail de biserica §i fära de datoria cre§tinéscil, atuncT da-
toria ceea-ce avemil ne silesce a ne areta spre voT cu uriciune, §i a face la
coi ri, lenei, neintelegetorI §i certarea ce se cuvine. Arne graitil de acésta
cu prea sfintia sa parintele Mitropolitti, cu iubitoriT de Dumne4eil EpiscopT,
ca sä serie cuvi6sele poruncT dare protopopT §i care preotT. A§ijderea ame
poruncite. §i ate IspravniciI judetuluI, ca sà ve indemne §i sà v'e silésca la
acésta fapta, lar pentru care nu va fi urmatore, poruncite s ne in-
sciinteze negre§ite. Tolico pisah gvind. 1783, Decembrie

CeirVi cettre Ispravnici la judete, pentru locuitorl a peizi la sfintele

Dumné-v6stra Ispravniciloril ot sud sanetate, ve facemtl in §cire cà dupti,
datoria ce averne a griji pentru supu§iT no§tri, carI ni s'ati incredintate, a ve-
tui cre§tinesce, §i a nu läsa pe eel' lene§I qi pro§tI sá petrécl dobitocesce, ne-
grijitl §i Para de biserica, avemti a da séma pentru diniÏ, mal vir-
tose eh' ame §i auc,litti de lenevirea lore, iatä amú scrise aceste OAT cutre
totT locuitoriT de ob§te, care primindu-le sá punetI sil citésca prin t6te ora§ele
§i satele ca sa le audit §i sil le inteléga cu totiT, i dupa acésta sit fitT cu pe-
rierghie, §i cu grija la acésta ra.c6ndu-ve §i celore protT, ca sä
pazésca la sfintele bisericI, sä ispoveduéseä, sä se grijescä in vreme, §i sa pe
tréca totT creOnesce ; §i sä nu datI uitariT acésta purtare de grijä, ca uniI ce
datorT suntetT i vol, aflandu-ve dregatorT orênduitI de catre Domnia mea asu-
pra noroduluT acestul judettl, §i suntetT in pecate &And nu vetT griji de acésta,
maT vêrtose ea acésta este sprijina a nadiljdui fie-care mila dela D-clee, a§ij-
derea §i parnêntule §i téra in indestulare; pentru aceea dar sä indemnatr, insa
cu blandete i cu invetaturT, apoT sä-T §i silitT, infrico§atl cu juge i cu
alte cercetarT, ca pre langa lucrule pamintuluT sä nu uite biserica in Oilele
cele cuviincióse, insa cautatT bine ca nu cum-va zapciil §i 6menil dumné-v6strä,
372 V. A. URECHIÀ

le repqesce M. StO In 8 Augusta 1785, cum si c5.1re IspravnicI a-

pròpe In aceasl cuprindere ca mal susil (1).

cu acésta pricing sl ggséscl vre-ung mijlocil de ¡aft'', ski superare, vre-unuia

din locuitorT, pentru vre-o pisma, ség pentru pofta castiguluT, ca pe langa pe-
dépsa i vom face aceluT zapcig, veti cadé i dumné-v6stra in mare ving.
1783, Decembrie 10.»

(1) Ccirri de,slegate calre locuitori ca sel peizésca- sfinta bisericci si set' se
ispoveduiasa si set se grijésed, la vreme.
«...Zem. Vlascoe. Tuturord locuitorilorg ot. sud. v facemil in stire, cä incii
din anul 1783, la luna luT Decemvre aing fosti scristi cartile Domnie mele
aretatti, cà datoria unuI cresting pravoslavnicg este : a avea credintä
evlavie fierbinte spre eel° bisericescl, a pgzi la sfintele bisericr in dilele
de praznice, a pazi serbetorile de lucru, a se ispovedui, a se griji si a fi fe-
ritT de fapte impotrivitòre legel, cand acestea le va pgzi ung norodg si va
arta credint'6, in faptg, negresitil vorti castiga mila DumnedeireT séle i vorg
petrece eT si pe pgmIntulg acela päzitl i feritt de telte relele, nu numaT in
viata acesta, ci si in cea-laltä lume mergü nevinovatI ; iar impotrivg, cand aceste
ung norodil nu le va pazi si vorg petrece dobitocesce, farä de biserieä i fa'rd
de evlavie la celé sfinte fail de fapte crestinescr, nu numaI sufletesce
mania invinovatitT a se osandi dupg mgrte, ci intru acésta viata t6te relele
ving asupra lorg i asupra pamentuluT lortt, cu patiml (lela D-deg, dupg
cum pentru unile pricinT ca aceste nu pitting a 'ncercatg panaintulg acesta
In trecutir anT, precum scitI, patimT asupra bucatelorg v6stre i asupra vitelorg
vgstre in cincI sése anT de arendg, pang sl-ag intorsg Dumnedeg mila sa de aft
rädicatg acestea, i dupa nem'grginita a sa bungtate mg data i indestulare,
asteptandg insa' pocainta i indreptarea dela norodulg sett acesta ; decI pen-
tru ca nu carecumvasT s'a' dap uitäriT acelé ale místre povetuirT, sg ve pa-
rgsitI iargsl a vietui cum se cade, crestinesce, nesocotindil celé tredute i sa
cadetT care cum-va la lenevire, cu caro a v6stra rea lenevire ne aducetT pc
Domnia mea la multa grijä i sdrobire a inimiI, ca pe uniI ce suntep in marl
pecate, i averna cu greg a da sémä pentru ceT lenesT i prostI, ce ni s'ail
incredintatg sub a ngstra obläduire, (And if vomg lasa sä petréca dobitocesce ;
iatà darg, dupg datoria care averng a griji pentru supusiI nostri spre a vietui
crestinesce, cu acésta domnesca néstra carte, de iznelvg v desteptamil i v(3
scriemg tuturorg, ca sa ve aducemil aminte de patimele trecutilorg anT,
nu mâniet1 iaräsT pe Dumnedeg i fiesT care lacuitorg, fail de lenevire, sa pg-
zésca sfinta bisericl Duminecile i sè'rbatorile, sg-sT facà cuviinciòsa inching-
ciune i rugaciune la Dumnedeescile slujbe i liturghiT, s'a postitT, Sá V ispo-
veduitT, sä ye grijitI in vreme precum i acum inteacestg sfintil postil la diva
sfintel Adormirl stapaneT ngstre Maim luT Christose Dumnedeg, asijderea
In dilele lucrgtére, cand nu sunt serbatorT, iarasT se cade crestinuluT intaig sg-sl
faca inchinaciunea, sá iea numele lul Dumnedet1 intru ajutorg, i asla st se
apuce de muncg i lucrulti sett ; care acéstä datorie nu trebue de sila porunceT
nòstro sa o facetT, ci iubitT po Dumnedett, din totg sufletulg vostru
 ISTORIA ROMARILORt 373

Isbutit'a Domnitorulil sà. inspire mai multà religiositate in po-

porg ? Dinteo anafora a Mitropolitulul Grigorie catre Domnitorti, dela

si din totti cugetulli vostru, sa arétatl credinta i fierbintéla vóstra in faptil, voI
si sotiile vóstre i copiil vostri, sa nu vé lenevitf, ci pe l'anga lucrul6 ce avetl
sa nu uitatI datoria crestinésca, avéndtt evlavie catra cele sfinte i pazindu-vé
trupurile i sufletele véstre curate pentru binele vostru, pentru indestularea
trä o pentru insusT sufletulti vostru, i aceste urmandu-le acum i totti-d'a-
una, avetI nadejde la Dumnedett ea vetf castiga mila sa i yeti fi totti-d'a-una
fericitI, vol i pamintulti vostru, de We si de patimile care pricinuesdi lipsa
o säräcie ; iar de nu le vetl urma si yeti petreco dobitocesce, fait de bise-
fära de evlavie la cele sfinte, datoria crestinésca, atund
datoria cea ce avemil ne silesce a ne arta spre voi cu uriciune, si a face
la ceI r61, leneT, neintelegétorI si cercetarea ce li se envine. Amti gräitil de
acésta i cu pré sfintia sa parintele Mitropolita, cu iubitorii de Dumna,lett pa-
rintiI EpiscopI, ca sh" scrie cuviinciésele porund i catre ispravniciI judetuldf,
ca sa vC indemne si sa ye silésca la acésta faptä, iar pentru care nu va fi
urmatoriti, poruncittisà ne insciinteze negresitil. 1785, Augusta 8.»
ti ea' si circulara catre Ispravnid

17 Cebfi legate pe la Ispravnicii judetelorn, ca set se dea in scire tuturorii

locuitorilorit de a peizi pe la sfintele biserici, Duminecile i dilele de
s'érbdtori, sd nu lucreze i et se ispoveduiascd, set se grije",scd la vremea
torn, dupet datoria crestinéscei.
«D-v6stre Ispravnicilorti ot. sud.... sängtate, vC facemti in scire ea' dupa da-
toria ce avemil spre a griji pentru supusI nostril, earl ni s'ail incredintatil, a
vietui crestinesce, si a nu lasa pe eel lenesI i prosti sä petréca dobitocesce
negrijitI i farti de bisericti, fiindti-cti avemq a da séma pentru dînii, Inca din
anulti 1783, la luna lul Decemvrie amtt scristi cartile Domnier mele de po-
vétuire la tétti obstea locuitorilorti in térti, cum si poruncl care IspravnicI de
osebitù, dar ca sà nu sa dé iarài leneviril i sà uite acele povétuirI. iata de
izava maI desteptându-i amü scrist aceste cerçi Met totI locuitorI de obste,
care primindu-le, sä punetl sa se citésea prin tóte orasele satele, ea ca le
auda i sa le inteléga Cu top, si dui-A acésta sà fiçi Cu priveghere i Cu grija
la acésta (fticêndu-vé pilda celorù prostr la aceste ce scriemil in cartI)
ca sa pazésca sfintele biserid, i sa postéseä, sa se ispoveduiasca, &I se gri-
jésca in vreme, cum si acum la acésta sfanta qi a adormiril, sa petrédi top
crestinesce, sa tie sérbatorile de lucru, i sä. nu datf uitriT acésta purtare de
grijä, ca unil co datorf suntetI i dumné-v6stra aflandu-vé dregatorI orénduiti
de call% Domnia mea asupra noroduldf acestuI judeltt, i suntetT in pécatit
candti nu vetI griji de acésta, maI vértosil fiindti-ch acésta este prieina a nii-
dajdui fies-care mila de la Dumnedett, asijderea i prunintulti si téra indestulare;
pentru aceea (Tara indemnatl, insa cu blandete i cu invétatuff, apoI
silitI, infricosatl cu juga i cu alte certarf, ea pre Jángti lucrulñ pamintului
sti nu uite pe Dumnedea ; insa cautatI bine ca nu cum-va zapciiI i 6menii
dumné-véstra, cu acéstä pricina sA gäsésca mijloca de vre-unti jafti skit supé-
374 V. A. TIRECHIÀ

30 Iulie 1785, vederna c5, religiositatea §i cu mergerea la biseric& °rail

dou6 fapte deosebite. Mitropolitulä, la ocasiunea until ridicolil procestt
pentru nisce strane din biserica dela malialaua (4etaruluI, procesä
care amintesce poemula eroi-comicti francesti «le Lutrin», ne spune
c5. «din gl6ta femeilorti s,i mal vértosil di tota-d'auna pe la s'ér-
bätorI .si Duminecl ar fi fosta dihonie lntre femel, care sä, intre prin-
tr'acele jeturl i cine sä 045. mai susil, una deck alta, din care di-
honie a loril niel preotiI nu intelegeati ce eitiati, niel ca cre§tinil ma-
halagil ce erati adunatI In biserieä, nu le era In tihnä slujba ce se
fdcea (1),» a fosta silitti unula din ctitoriI bisericeI O. suprime strä-
nile §i sä, le bage In clopotnitä, ca sä, OM a se linWi mahalaua de
gura femeiloril!

raro vre-unuia din locuitorT pentru vre-o pizmä, séti pentru pohta cAstiguluT,
ca pe länga pedépsa ce-1 vomil face acelul zapeiti, vetT cadea si dumné-vésträ'
in mare vinä. Längä acésta, vetT sci ea' amti fostti grant' cu pré sfintia sa Pärintele
Metropolittt, si cu sfinVa Jora Pärintif episcopT pentru rênduiala taineT sfântuluT
Boteet, care este maT intilit" porunc6 a credinteT néstre, ca sti scriemä cuviin-
ciésele poruncT catra ProtopopT si Mil preoti a o lucra si a o sfirsi dupä
cum se cade, i pentru cele-lalte sfinte vase, ca sä le aibä fies-care biserica
de piing, dupä cum se cacle, si ne arétä pré sfintia sa acum, ca de atuncT
att scristt cArti din parten sfir4ieT tort', dupä care aréta Domniel mele copia, care
vè' o trimetemil sä o vedetT; ci dar sä cercetatT de at" fäcutti protopopil ur-
mare poruncilorti ce li s'ail scristi, sét" preoti1 de le pgzesca acestea, fiindu-vä
tottt-d'auna in grip ca sä se urmeze acésta de cäträ preotI i de cAtre pro-
topopT ; iar unde vetT vedé in potrivä sä insciintatI. 1785, Augustä 8.»

(1) Mahalagii din mahalaua Otetarului cu Stoma Ma- tar, pentru

niqte jefuri.
lai Mihailii Constantinft Sufulii Voivod14 Z. Vt.

«Dupä hontrirea prea sfintii séle pilrinteluT Mitropolitä, si dupà anaforaua ce

ne face, poruncimii sä se urmeze. 1785, Augustä 4.»
«Prea In,aRate Ddmne,
«Dupä jaiba ce ati data dare Maria ta Stana Maw väduva ot. mahalaua
Otetarului de aid din BucureseT, arätändtt ca acésta biserieä, maT d'inainte
vreme fiindtt ffieutä de si cu ajutorulti crestiniloril s'artt fi prefitcuttt si s'arti
11 ilicuttt de zidtt, i dupii or6nduialä s'arti fl fiicutil in läuntrulti in biserieä
si jeturT de urn" Andrent Mäcolaritt, In partea uncle sedé femeile, si intém-
pländu-se mértea aceluT Anclrent, Maria Cernovodenca sotia de sill doilea
 ISTORIA ROMANILORO 375

De altmintrelea niel chiar Domnitorula, cu tòte chriseivele ce dete la

multe mânäistirl §i bisericl, relnoindu-le scutirl §i privilegil (1) nu prea
se pare cä era de o religiositate extrema. Intr'unti pitacti alti 14 de la
14 Februarie 1784, Domnitorula poruncesce prin carte legatä, Isprav-

a unur raposatil Nicolae ce aril fi tostil ctitoril la acea bisericti, i cere a se

pune ace16 jeturr la locù unde ari fostù, cu care jalbti a el orênduescr
ta la nor ca sä cereetämti pricina i sä indreptämil; ver sci Maria ta, cä vrêndil
nor a cerceta si sri facemti indreptarea ce se eade, amù trimisil de ati factual
scire preotiloril dela numita biserieä si la chtl-va din mahalagir, ca sä vie sä
ne spuie cum seal de acéstä pricinä, i ati venitù inaintea nóstra preotulti
popa Iorgu duhovniculù, i popa Gheorghe c cu Alexandru Ciausù, i lena-
che Croitoriù ci Petre Cojocariù, carT sunt vechr sedatorT inteacea mabala a
OtetaruluT, si intrebAndu-se ce sciù de pricina acelorii jeturT, sä ne arate,
dupti a loril sciintä ati datil preotiT amador c cu numitir märturisenie ina-
intea nósträ, in frica lur supt iscäliturile lorù çi prin blästemù, ara-
eä in numita mahala mar din vechime ar fi fostù biserieä de lemnù
fäcutà, ci mar in urmä, inaintea räsmirtitiT, in loculti acer de lemnil, s'a IA-
cutil bisericA de zidtl, si din pace ine6ce adunându-se crestinir mal mult1 de
cat maT inainte vreme cu locuinta inteacéstä mahala, ar fi fostù biserica cum
arétà jäluit6rea impodobitä deosebT de altele ei cu jeturr, unde sedil femeile,
dar din glóta femeiloril, fiindü loculti strimtù in bisericà si mar vêrtosil
totti-d'auna pe la sarbätorl i Dumineef ar fi fostti dihonie intro femer care
sri intre printr'acelea jeturr, si cine sti éclA maT susil una dec5.t alta? din
care dihonie a lortí niel preotiT nu intelegeati ce citeatt, niel cresting mahalagiT
ce ere' adunatI in bisericä' nu le era in tichnri slujba ce se Ricca in biserica,
dar raposatuli1 Nicolae, soÇulú ahl doilea a *air Mari!, träindil in viétä
funda siolü unuhl din etitorir acester bisericr, ea s'a' lipséseti sfada i prigoni-
rea dintre femer, ari pusù de ail aridicatil acestea jeturT din bisericä, din par-
tea unde Sedil femeile si de atuncT panti cum aratarit mar susti, inmultin-
du-se si 6menr cu femeT in mahala, maT lìirgitri i loculù in liluntru in
bisericä, siari lipsitù i t6ta vrajba i prigonirea dintre femer, de nu mal este
'Ana' acum, si acelé jeturI la vreme când va II trebuintä in biserieä, sunt
spre Ostrare puse in clopotnita bisericeT; ci fiindti-cl dupti cum ne adeverimil
precum se vadu acéstà numitä mtitusa Stana jäluit6rea, fórte cu limbutie
se cunoscu de a fi, si cu nestatornicie vorbea asupra unora si altora din ma-
halagg, ci niel o dreptate n'are la cererea ce face, neftic6ndil trebuintä a se
pune acelé jeturT ca sit nu se instrimteze biserica, i rAri ci ftira cale suparti
pe numita Maria Cernovodénea, ci precum arattimil fundA fär orênduialä su-
pararea ce ail facutti Mader téle, mAcarti cA nu este vre-o pricina mare, lärä
ea sä nu mai Amble en jalbr supgrândti pe Märia ta pentru acésta, iatia nu
lipsimil cu raspunsil MarieT téle, ci rugtimti si nor pe Maria ta, spre a se face
de Märia ta hottirirea cea cuviinciósà, ci ang Märiel téle rugtimil dela Dom-
nulti Dumnedeil sri fie mulp §i fericitT. 1785, lithe 30.
Gregorie alA Ungro-VlahieT.0
(1) Veql anexele,
376 V. A. ITREMIX.

niculuI de RomanatI sà dea in taina, néptea, focil unel bisericl Infiin-

tate de locuitoril din Gâ,r15.. OrI-care ar fi Motivula acestul nizam,
nu putea 11 de bunti esemplu pentru t6r5.. Tat& acéstà caree legatil :
«Carte legatei Pit. Giurgiu Ispravnicii ot sud Romana ti pentru Unit bordelt1
ce locuitorii din Gcirld pe hotarulit fërei.
«Credinciostt boerulti DomnieT mole, Constantine biv Vol Pitari, Ispravniculti
ot sud Romanatl, sdn6tate, in trecutele dile din poruncd ti s'a fostil scrisil
pentru ung bordeiil ce ne-amti insciintatti ca ag fgcutil locuitoril din Garla, pre
hotarulil Ora, cu socotéld sä aibd bisericg, ca sfgrime qi sg-lil strice, la
care neurnigtorg fiindü indatg aT data vreme §i aT lásatú lucru la prelungire
pang cand acum lutindti Domnia mea insciintare din cartea ce serie Cdpitanulti
ot Izlaz cgtre Vol Spätariti, cum cg in qiva de Cräciunti a 0 tárnositti
acelti bordeig facêndu-Itt bisericg desëvêrOtti, §i se face inteinsulti slujbg,
cum cg inceperea acestuT lucru a fostti prin mijlocirea until popä Ioang
din Izlazti, care popä §i sfeqnice din biserica ot Iziazà ati adusta' acolo, pentru
care acésta ne-aing turburatti Domnia mea asuprälT, de ce sb.' nu facT urmarea
poruncel indatil ce ti-s'a scrista, ci aT prelungitti pang a venitti tréba Ong aci.
Cautä de nu face cusurg, ca acésta altd datg, cd veY cädé in urgie, maT vér-
tosti pentru cele ce simt pentru tréba nizamuluT, i acum iatd ea-0 poruncimg
priminda porunca DomnieT mele, numaT deck sg puT cu mijlocti pe sub cum-
nóptea, intr'aseunsil set-i dea /beg, sci ardei de tail, farel de a nu nzai astepta
altd poruncd de la nol, i ap(A dupei cdte-va dile iarai nóptea pe sub cumpUti set
pul ea set arunce peinfintii ea sit' se astupe gròpa acelui bordeiii, sei nu Mete grdpa
ne astupata' , fiindti-cei aci apueatti de s'a slujitti slujbe sei avendi rès-
punsit de unwire. 1784, Februarie 14.»

Si pre cand pe de oparte M. Sutu dädea foal uneI bisericI, n6ptea,

pe de alta prvoca pro Mitropolitulù sá oprésc5, preotiI de a mal da
m6rturie In procese civile fä.r6, de scirea i voia Archiereulul (1), sub

(1) Pitacii altre Mitropolitulft de a nu se pune preoVi meírturie.

«Pré sfintia ta Pdrinte Mitropolite, facemti scire pré sfintiel tale, ca la pricina
de o casd ce s'ati cercetatti alaltäerT in domnescultt nostru Divantt, am vëdutil
Domnia mea unil preotg, Popa Ioang, cri ai eqitti in urmä nevrednicg i ne
primitü judecgteT, carele mdcarti ca ail r6inasti a se pedepsi, (lard ati prici-
nuitti atata amestecgturg pricineT aceea §i turburare juclecgtiloril i Divanulul
domnescil, cu acea netrebnicil mgrturia lul, care acésta curge din pricing cgcT
fdril de qeire §i WA' de vole dela Archiereulti loculuT, preotulil merge de sine0'
 ISTORIA ROMANILORtf 377

pretestil, cà unù preota, In asemene marturiI In unti procesil s'a filcutti

nevrednicil si &A a adusil turburare judec4ilora si Divanuldi Domnescil.
Ca martorI nu primia preotl, dar M. Sutu da.'dea ordine ca acesta
«1783, Octombrie 19. S'ati facutil porunca legata la Stolniculti Dumitrache
Colceagti Ispravnied din sud. Mica*, sa mérga la Lichiresof sa indrepteze o
atacsie ce ail fricut-o until Popa Radu, pe carele saga dé aduci aicea
in Mari Cu bung paza.»

si se face martord la judecata ; decl ea sh se pgzéseg huna rAnduialg la tagma

bisericéscg a fi färä niel unti ponosti ; iatä scriemil pré sfintiel tale, sg porun-
cesei la tag tagma bisericéseä de obste, ca nimenea din preotl farg de scire
vol'e de la Archiereultt locului, séü de la epitropulti s'éti &a nu fie volniett
de sine si a se face marturie si a merge la judecatg vre-unti preotti martorti,
acelti pi'eotti sä mérgA la Archiereulti loculuï, si de i se va da vole prin ade-
verintg la mang asTa sg fie volnicti a merge la judecata dea mgrturia, Gael
marturia preotulur se cuvine a fi de bung credintg si primita la judecatg, tolico,
pisah. gvmd. 1783, Octombrie 6.»

Pitacii catre dumné-lui Vel Log. BreIncoveanu de a da in scire pe la

judecetri a nu primi preotit märturie la judecatä.
«Cinstitil i credinciosti boerule alü DomnieY mele Manolache BrAncovénu
Vol Log. de téra-de-susti, facemti scire dumi-tale cá la pricina de o cast'', ce
s'ati cereetatil alai-Merl in domnesculti nostru Divanti, amt.' *hail Domnia
mea mgrturia unui preotti, Popa Ioanti, cà ati eitú in urmg ne trebnicg i ne
primita judecatil., pricinuindi atata amestecgturg pricina acea i turburare ju-
decgtilorti i DivanuluI domneseti, cu acea netrebnieg märturia lui, carele mgcartt
cá att rtimasil a se pedepsi, dar fiindti ca acésta nu este destulliu a se pärgsi,
si a nu mali da altä datä preotti ma'rturie netrebnieä, care acésta curge din
pricing, cad fArg de scire i fail de vole dela Archiereulti loculuT, preotil a
2nerge de sine§i de se face nzartorg la judecatd, fa-cutil Pitaculti nostru cgtre
pré sfintia sa pgrintele Mitropolittt, sä poruncésca la -OVA tagma bisericéseg de
obste, ca nimenea din preotT fail de seirea i Mfg de voie dela Archereulti
loculul, séti dela epitropulti séti, sa nu fie volnicti de sinesI a face mgt.-
turie si a merge la judecatä politicéseg; ded ea sa nu se intêmple si la altg"
pricing una ea acésta, ca sä se pgzésca buna orênduialä la tagma bisericéseg
a fi färg, de niel unti ponosti, jata scriemii dumi-tale, sa artitI de acésta, Matti
la dumné-lorti Velitil boeri, catti si la téte Depertamentele judecatilorti, ca
preotti mtirturie, cum amtiçlisú, färg de adeverintä dela Archiereulti loculuT,
séti dela epitropulti si, stt nu priméscg, ci &and se va intémpla a se cere la
vre-o judecatorie vre-unti preotil martorti, acelti preotti sa mérgg la Archiereulti
loculut si de i se va da voie prin adeverintg la mitng, asla priméseg'
asculte marturia, awl mgrturia preotuliff sg cuvine a fi de bung credintg
si primitg la judecatil, toli pisah gvmd, 1783, Oetombrie 8.» -
378 V. A. IIRECHIÀ

Asemene spectacole nu eral propril a lmburalati morala publicl Nu-I

vorba, eh In numele moralei se aruncati amende de multe felurI, de carI
se folosiatí une-orl slujba§il diver0 i alte orl dile vre-o instituliune.
.

4ia. burla Òrä unti «precurvart1» doveditti, perdea avcrea sa, cela pu-
finti a 3-a parte i-se lua In folosulti cutiel milelorti, cum apare din
acestil aciti
Pitacii, edtre boerii epitropi pentru, averea Mi lonlici Róta,.
«Dumné-v6strä boeriloril epitropT, vg facemil in scirc pentru IoniVi II6trt, carc
fáctuldil o nelegiuitd faya a précurviel, s'ad orénduitii la pedépsà dupà vino-
vAtia luT, si s'ad frAcutil hotrtrire si pentru t6ta averea luT, dupb: pravilri, c'á intiiill
srt sc6til si sli se deosebésert din averea luT zestrea soVeT lul si darurile dinaintea
nunteT li din cea-lalta pereusie ce va mal r'émâné, douti par0 s'a' se dea pe
séma copiiloril luT, iar a treia parte sa se dea la cutie, dupä cam acéstii ho-
ttirirc pe larga este scris5, in anaforaua prea sfintiei sele pririntele Alitropolitului
si a Dumné-lorri.»

In luna Maiti din 1784 veril In Ora' Patriarchulti Iernsalimulul. AlaiurI

destule i se läcurä In pleamblarea lul prin térä, preAmblare care maI
putinil folosi acesteia deck pungeI prelatuluI grecti (1). Recolta de banl

(1) Alaiulii cu care se intdree askidi lu diva de sfintulfi Vasille prea

fericitulf4 Patriarhfi dela Constantinopole, aun # In diva de Bobotézei.
Seimeni polcovnicesci Seimeni BulucbasescI
pe josil po josti
DouT PostelniceT Asemenea dour Polcovnici
caltirT caliIrT
Poleovnieti de seimenT Basù bulucti-basa
2-lea Pitarti 3-lea Logf. de jostt

TreT ciohodarl lar treI ciohodarl

Careta gpod. ea e telegarI

ei una 2-lea logf. lateinea.
(Cod. XII, fila 94.)

6 Ceir(1 legate catre Ispravniel pentru venirea sfin(lei se'le prea feriritulul
Patriarhii alfs Ierusalimului la Grajo va.
«Dumné-vòstrrt Ispravnicilora ot. sud. srmaate, v6 lacern(1 in scire ca cu
 ISTORIA ROMANILOR6 379

§i darla fu destuld de mare, de Ore-ce Patriarchulil r6mase In érci

santa i cu yola DomnieT n6stre, merge prea sflnitulú, fericitula Patriarbti

ala IerusalimuluT, la Craiova, ca sa dca blagosloveniile prea sfintieT sólo si la
obstea crestinilora partiT loculuT de acolo, decT insciintamti dumné-v6stra do
bunä'venirea ì trecerea fericiriT séle pre acolé, s'a avet1 a intémpina pc feri-
calda i a'T esi inainte, primindu-1 cu cinstea i cvlavia ce se cade, i sis. gri-
Al pana la esirea din judettí, cum vï.,: aratama a petrece odihnita si multa-
mita prea sfintia sa la drumil, de care sa avema raspunsula dumné-v6stra.
1784, Maia 24. »
Vlasea, Teleormant out Romanafi,

Alaitdii ce s'ah' rénduitii, la esirea din Bucure,scl a proa fericilului

25 seimen1 polcovnicescT
PreotiT din BucurescT cu douT protopopT
2 LogofetT de taina
Ciasulti agesca
2-lea Pitaria
Basa bulucü-basa
Vel Cap. za lelegiT
3-lea Logf. de josti
2-lea Logf. de josti
TreT ciohodarT
LogofetT de Divantl
alV diaconT
Patriarhii.
25 seimenT BulucbtiseseT
Iar dour LogofetT de taina
Ciausula spatarescti
Polcovnica za seimenT
Polcovnica za térga
Vel Cap. za dorobantT
3-lea Logf. de susil
2-lea Logf. de susil
TreT ciohodarT
Iar LogofetT de Divana
6menT aT fericituluT Patriarha.

Ic7) Mihaili Costantinft Sufula Voivodil i Gpod. Zem. Vla,s.

«Cinstitti si credinciosa boerula DomnieT mele dumné-ta Manolacho Bran-
covene, Ve! Logf., fiinda-ca dupá obiceia este a merge si dumné-ta de im-
preunä cu fericitula Patriarhtl, pentru petrccere, veT rêndui dar dumné-ta, pe
unula din zapciir ce sunt inteacésta f6ie ca s'a gatéscA acestil aleja tota dupa
f6ie, mane la césulti ce va fi ca sa plece prea fericitultl Patriarhil. 1784,
Octobre 30. (Cod. XII, fila 200).»

Carte cu boeruli orénduitii a fi purldtora de grijd la mergerea Patriarhulul

la Craiova.
«...Zem. Vlas. Fiinda-ca prea sfintia sa fericitulti Patriarhil ala IerusalimuluT Cu
scirea i vointa nóstra merge la Craiova, ca sa dea blagosloveniile prea sfin-
tieT séle si la obstea crestinilortí parteT loculuT, jata orénduima Domnia mea
pro credineiosa boerulti DomnieT mele dumnéluT Biv Vol Armasa Ianache
maimandara, ca sa aiba a fi purtatora de griji1 la mcrgerea proa slintieT séle,
grijinda de ale drumuluT, spre a petrece pre prea sfintia sa odihnita, dupti
cum si Ispravniculur judctuluT ama scristi Domnia mea deosebitil poruncile
380 V. A. IIRECHIÀ

multe ludí. Pentru ca s'A se faca recolta mal abundentà,

preärnbld prin tér5, i lemnulii sfintei cruel (1).
Aceste onorurI fdcute Patriarcbulul si diversele folosir0 acordate bi-
sericeI ortodoxe, nu imping5 pe M. Sutu la intoleranp. El5 reinoesce
clirisovult1 catolicilorti i alti Sasilorti, Intaiulfi la 15 Oct. 1783 si ala
doilea la 1.784 (2).

néstre pentru acésta ; dreptil aceea s'a datti la mänä acéstä domn6scil carte
ca sa fie Maimandarti i purttitorti de grijä la mergerea fericituluI Patriarhti.
1785, Maig 24.»
Despre acéstä cillätorie a Patriarchulul vec:,1.1 ce serie, i Atanasie Comncnu
Ipsilante in opultl. sëll Cum cá inriurea cleruluI grecti din Orientti era mare
intre RomânI, potti dovedi numerésele dang fäcute la mônästief din Orientù
orl inchinfirI de mônästirI din térii. AsIa aseara:
llrisovulù mônästireI Domnita Masa, datä, de Vol Vist. Nicolae Bráncu-
veanu i Vel Logofëtti Manolache Brâncovénu in grija Mitropolitulur Darsto-
ruluI Kir Parthenie, cu specialtl ased'émintil. 1784, Martie. (Cod. XI, fila 51).
(I) Hrisovulti môntist. Slatina din 01t5 pomenesce de purtarea prin érà a
sfinteI cruel, 1784, Oct.
Domnitorulti acordä, môntist. mal multe scutirI, dupg cererea boeruluI Radu
Sltitineanu Cluceru, care aú intocmitti la acéstä bisericä, i unil daseälil de in-
vtNátura oopiilorü. (VOI anexa).
(2) Aceste hriséve clispunil cele urmátére :
Prin Hrisovulti baraOlorti din BucurescI, din 1783 Octombrie 15, Domni-
torulü dol vierI la viile din ocolulti Bucuresciloril iTärgoviste
dol* argatI. Asemenea scutesce bucatele drepte ale bisericeI: de oieritil 150 de
oI, de dijintiritil litre 200, de vticAritil 15 vite, si o pivnitä din BucurescI de
fumáritil, de cä'mintiritti, de vamä de vinü domnescil si de téte angaralele.
Acésta este intärire a unortl hriséve anteriére, de la Ipsilante si N. Caragea
Vodti, briséve ca ce se aflä la m'Ana paterilorti adic6 a peirinpilorti §i a preo-
filorti

bol in, intregime ch,risovulA Saqilort

«Domnir i obläduitorii carora li-se incredintézti i li-se dà sub stäpänire tï3rI

noréde, ca ung ce de la D-Oeti sunt alesl i inältatI la acea inaltä, ste-
penä a DomnieI, spre ocarmuirea nor6delor5 si a politiilorù, netägtiduitä, da-
torie a5 a ptizi si a intiiri politiile sale spre a se immu4i supusulil sal no-
ro" rev'érsandu-si domnésc,a milostivire catre tétä obstia. Decl dar, obicInuittl
lucru fundó, ca prin cettiffl i politiI marl, unde sunt scaune de °rail si de
domnir, a se afla multa adunare de norodtl, nu numaI dintear pä'mintuluI ace-
luia, ci si din sträinI si a fi primiV i ocrotiV totI, avêndu-sI fie-caro némil
dupä rêndulü sëó, deosebitil case spre face rugáciunea, lortí, catre Dum-
 'STOMA. ROMiNILORt 381

S5, ne ocupämil acum de cela-laltil factual culturala,

Aventula data scélelora de Ipsilante, nepotolita sub Caragea, continua
si sub M. Sutu.
In primele lunl ale Domniel séle din 1783, Mihaia Sutu totusI nu
pare a se fi preocupata de sc(51a.
La Inceputula anulul 1784 (Maia 25) afiama Ins5, una pitaca Dom-
nesca adresata Mitropolitulul, Episcopilora si Velitilora boerI de la
Vel Ban la Vel Post. In cuprinderea urmät6re :

neded, precum i aci in oras6 DomnieI mele BucurescI, osebitil de catolicI i

de ArmenI si de OvreI ce sunt si at bisericI pentru ruga het, aflandu-se spre
locuinte catT-va si din ritulti säsesett, earl Mama rugaciune la Domnia sa Ira-
tele nostru Domnulti Alexandru Ipsilante VV. ca sa le dé voie sa-1 faca
el' o bisericuta aci in orasula BucurescI, in local unde aü avut6 si mar 'nainte,
sti le fie pentru inchinatiune, catre Dumne4eil, dupa rituli sù, i socotind6
Domnia sa, ca nicI de o stricAciune nu este oraF,mluI a avé i el' o biserica
ca niel zatignire sa .nu fie noroduluI, spre a se inmulti si a se intäri politia
acésta, maI v6rtos6 véc;l6m16 Domnia sa la mana lor6 hrisovultt réposatuluI
Domnù Const. Mihaiü Cehantt Racovitä VV. ot lét. 1753 Noemv. .1, cu care
dattt voie de facut6 biserica aci in BucurescI i dupa-ce aïl stivi_4.-
sit-o, le-a Malta i privileghia de bucatele bisericer, scutéla ce scriem6 maI
josti. Pentru acésta dar fostu-le-all datil voie Domnia sa fratele Alexandru Voda
de sl-atí 15.cutti bisericli de ruga in locula unde att avutti maI 'nainte, inta-
rindu-le i privilegiu16 scuteleI, dupa cum si hrisovul6 DomnieI sale ot lét.
1777 Iunie 4, ne-a adeverita. Drept6 aceea i Domnia mea printeacest6 dom-
nese6 al6 nostru chrisova le-arn6 intarit6 privilegiulti acesta, atat pentru bise-
ricuta cat i pentru bucatele el si le clamü volnicie des'évêrsitil ca aiba
si sal-0 tie cu pace acea bisericutä a lor6, in locul6 ce ail facut'o, care este
In mahalaoa StejaruluT, insä numal bisericuta acésta, iar alte imprejmuirI de
zidil nu ail a face. Asijderea s. aiba a sine acésta bisericutit aci in pamintulti
Orel* 6 pogóne de vie si 100 stupI i rimatorY si of 100, care aceste t6te bu-
cate sa fie in pace si iertate, stupI i rimatoril de dijmaritti, oile de 'Derail si
vinulti ce-16 va face in viI de vinariciti, niel o supérare la aceste bucate de
catre nimenI sa nu se faca. Pentru care poruncimil Domnia mea si d-v6stra
hoerilor6 slujbas), orI de ce trépta vetT fi si vé vetI oréndui cu aceste slujbe,
sa avetI a vé feri de aceste bticate, cu suma ce serie mal sus6, ale bisericuteI
säsescI, ne-facênd6 niel unù felti de supérare intru nimic6. Si pentru ca sa
aiba bisericuta acésta neclatit6 mila ce amil orAnduitil Domnia mea, am6 in-
taritti hrisovulil acesta cu insäsI credinta DomnieI mele ho Mihail6 Const.
Sutu VV. etc.... Si s'a scristi chrisovulil acesta la 1-iu16 an6 dintru intaia dom-
nie a DomnieT mele aid in ()rasa, scaunulti Domnid mele Bucurescr, la aria
de la zidirea lumeT 7293; iar de la nascerea luT Hrs. 1784.» Pupa originalti
362 V. A. VRECIIII

Pitacii la Mitropolitú i la boeri set' iae Ana pentru sane.

«Fiindtt-ca ne adeverimil Domnia mea, cum cà la scdele domnescl de aicl.
din orasulti Bucurescilortí, din rt obiceitt sá urtnézä' Nizamtt Sázläctl, in ur-
má dupá M'Ata cheltuialä ce se lace pentru folosultt obstieI, iatä dar orêndnimtt
pe pré sfin0a sa pärintele Mitropolitti, pe dumné-ldf Ve! Ban Ghica, pe dum-
né-hif Vel Logof. de Téra-de-susil, si pe dumné-lui Ve! Post. ca adunându-se
la urdí loctt, sA citéscá chrisovulil domnescili ahí scòlelorti, sA va4tt i orên-
duiala ce se urtnéza acum la scéltt, si sA socotéscá Nizamultt cela ce este
a fi mal temeinicti i mal' stApânitori, spre bine urmátoriti s'A ni se aräte in
scristi. 1784, Maitz 25.»

Deja In 24 Ianuarie 1784 M. Sql rênduesce o asemene ancheta

si la institutulti «orfanotrofieb.
Teta Divanuld era hisärcinatil sà chiáme pe epitropl i sá le cérá
sä, dea socoté16, de venitula si de cheltuiala orfanotrofid, pânä acum,
«care socotélä s'A o theorisit'l cu deanAnuntulti, urmanclti dupä cuprin-
derea hrisovului orfanotrofiel si Incheincla socotéla sub iscäliturile
sfintiilort véstre si ale d-velstre (boerI) sá ne arétatI tri scrisù prin
anafora, ca sá vedemil». (1)
Domnitorulil se multämesce Cu o anchet& mal multa financiará, cä,di
nu aflámil In 1784 vre-ual acta' probAnda Incercare de imbun'Atätire
In lnv6tämintula scelleloril St. Saya si St. George. Pitaculg de sus,
cu adev6ratil, cá par'cá ar cere ComisiuneI sá inspecteze sc6la dela
BucurescI si sä valä, Intru cat realitatea corespunde Cu prevederile
chrisovuluI scéleloril dela Alex. Ipsilante, dar In condica domnéscá In

(1) (Cond. XII, fila 112).

In 1783 Noembre 20, M. Suttt r6nduise doctortt la Orfanotrofie pe Poli-
chronie.

Pitacú luz Polichronie doftorit ce s'aft fostií rênduitft la Orfanotrofie.

«Fiindù'-ca la Orfanotrofie amù rênduitti Domnia mea doftoril pe Poliehronie
dottorultt, seriemt1 i poruncimtl d-v6stra boerilorti epitropI cari aveff asupra
Epistasia acésta, sil scitf pe numitultt Polichronie doftorii ahí Orfanotrofief,
si sà-§1 ah' or6nduiala i léfa sa dupg obiceiù. tol. p. gvmd. 1783, Noem-
brie 20.»
 ISTORIA ROMANItORC 383

care am descoperitil acestil pitacd domnescil, nu am mal aflatd

und rëspunsil dela boeril din ancheta. Singura m6sura luata de M.
Sutu, In vedere cu chrisovuld scóle1ort din 1776, este relativa la clasa
de musica creata la St. Saya. Domnitoruld da urmätoruld pitacti
«Pitacil catre Mitropolitú ca sä, chiame pe toft Egumena de a ya si cate
unacopilú cu glasit i sä-i duca la stintula Saya la dascalulli Mihalache.
«Pré sfintia ta Pa'rinte Mitropolittt, sa adueT pe totT EgumeniI dela tòte
nastirile de aicI din orasulti Domniel mele BucureseT, carera s'A le daT stras-
nica porunea, ca fies-carele s'A alba a gasi cate und copild cu glasd huna,
caruT copad sa-T pérte grija pentru d maneare i pentru imbracamintea lorti,
si pe acestl copiI sa4 triméta pe téte dilele ne lipsitd pentru invétatura can-
tarilord, la se61ä la M'intuid Saya, unde s'aà orênduitti de catre Domnia mea
inteadinstt daseälti, Mihaid eantaretulti, dasealtt cantäretti obsteseil ; pentru care
acésta tréba, nu numaT acum porunca strasnica sa, le daT pré sfintia ta Egu-
menilord, ci sa'-1 si silesel fa'ra voia loril a fi urrnatorI la acestü lucru cu cale
ca sa-1t s'évérsésea in fapta i s'a faca roclii dintru acésta, fiindti-ca avemti a
face cercetare pe urrna pentru acésta, de ad fostd urmatorI EgumenT, séti nu.
1.784, Noembrie 29.»

«Pitacit catre Epdtrop i câtre Mitropolilú. ca Egumenti de pe la mänastiri

sa gel sésca cate unii trimita la sfintulft Saca la daBcalultt
Mihalache ca sci le paradosésca- invèld,tura de Mutila
«Poruncimil Doinnia mea dumné-velstra boeriloril epitropT, fiindti-ett prin dom-
nesculii nostru pitaed catre pré sfintia sa parintele Mitropolitü ama data po-
runa,' la fiesce-care Egumend dela téte mdnastirile din Bucurescl, s'A gasésea
cate unü copad cu glasd bunù, caruia copilti s'a le pérte grija EgumeniT pen-
tru hrana i imbraeämintea lord, dela sinesT, trimita' pe téta qiva la
sfintuld Saya unde amà rênduittl Domnia mea dascalii musicosti pe Mihalache,
ca sa le paradosésea, invétatura cantarilorti ; iatá v poruncimil ca de acum
peste doug-deer tref-decT de dile sä. cercetatT la dascalultt de ati trimestt top'
E,gumeniT meínastirilord' din BucureseT cate unti copilù, séti nu ; i pentru
aceld ce nu va fi trimesti panti atuneT, sA ne insciintatI cum si peste tòta vremea
sA cereetatT de urméza totl EgumeniI acésta porunert, i sa avetT a aréta pe
celd ne urmatorid. 1784, Decembrie 3.»

«Pitacii catre Episcopi pentru dascalulil musicosil ccvre s'ají orencluilft

la stintutil Saya.
«Dumné-v6stra boerilorti epitropT, hotaritdDomnia mea, dupil
384 V. A. trletEcHii.

cum si la chrisovultt so6leloril este orênduitti, ca s. asec,lamil la sc616 ot sfintulti

Saya si untt dascalti Musicosil pentru a invt4a uceniciT mestesugulti cantari-
lorti, WA' ve poruncimti si cetitT chrisovultt sc6leiorti, ca sa vedetf ce platä
se orAnduesce dascaluluT musicosti, si pe cat va fi scriindtt chrisovulti sa ne
artatI in scristi, asijderea sA orênduitT numituluT dascaltt doug odAl alaturea
la unti lug inauntru in mtínastire, dintr'ale sc6lelorti, Una pentru sederea sa
si alta pentru ucenicil. earl sunt sä. vie spre invgtatura cántarilorti, cari odaT
gatindu-le dumné-v6stra sa i le facetT teslimù, insa ucenicil earl vortt fi la
invkatura cântarilorti sa scitI d-v6stra, cA n'ati a rgmanea cu sederea lortt la
sc(51a, nicT altA orênduiala maT rnultú n'ati dela scoli itir de numal pentru in-
vtitiltura sA mérga i sa vie. 1784, Decemvrie 1.»

Mergerea inainte a acesteI sae de music61 intêmpinA tatusI greu-

cä'cI EgurneniI nu se supuserä, ordineloril date, asla cä la 27 Fe-
bruarie 1785, trel din epitropiI scélelorü. adresézä lui M. Sutula a-
céstä anafora :
«Prea Inclqate D6inne!
«Insciintamil M. cA dupa CO cu luminata porunca a I. téle, s'a a-
te'sle,
seciattt in Sf. Saya dascalti musicostt Mihalacbe, s'a facuttl orênduiala
cu porunca Marie téle, ca peste copiiI ce se vorti stringe la invgtatura psal-
tichieT, de voie, sa. fie dat6re si 24 de mònastirT de aci din BucurescI, cum si
cele din prejurultt Burescilorti, sa-si trimitä cate untt copilù spre invëtatura
psaltichieT, earl copil sa-sT fah' mancarea, alte trebuinciòse din mónastire, ho-
tarindu-se de M. ta i sorocti de a trimite mönastirile tke copiii, care scrod'
a si trecutti ì pang acum numal doi copiT ati venita la sc615, insa unultt dd
la mtínastirea 5-tul Gheorghe i altultt de la mönttstirea MarcuteT. De accstea
insciintamti I. téle. 1785, Februarie 27.»
Scrnnaff : lenache Leh. (Lehliu ?), Nicolae Stolnici, loan Medel (1).
NumaI In 15 Aprilie 1785, Domnitorulti da o notul deslegare in sensulti pri-
melorti ordine i osindesce la amende pe egumeniT recalcitrantf. Mgt acésta
note). ordine : -

«Ito Mihail Const. Sutu VV. etc., de vreme ce inteatata prelungire de vreme
n'atl fostti urmatori Egumenil mönästirilorti la acesttt lucru cuviinciosti, are-
tându-se cu acésta neiubitorT de pod6ba sfintelortt bisericT i neurmatorT la
domnésca hotarire a n6stra ; jata dar, pentru nesupunerea lortt iT hotarimti
dea trép8dti de totti Egumenulti de la sine-vi Po talen T 10, care trépè'clil

(1) Cond. No. XIII, fila 175.

 ISTORIA ROISLINILORC 385

iea Dascrilulti musicosù ; pentru care orAnduimü pe . . sä apuce pe fie-care

egumenü Cu strinsóre, s dea acestü trépOdil, i apoI sä le faca' zeapeealicü,
ca s. alba cate un ü copilü la inv6Vitura cantärilorü, negresita, dupl orinduiala
ce ama fostü facutü.» 1785, Aprilie 15
Un ù altü pitacti din 18 Maiü, 1785, ordona boerilora epitropl, sä dea din
cutieI, luI Mihalache Daseälulti musicosù', cate 15 taled pe lunä, M'ara'
de orênduiala ce are de la biserica Gospodù. I se va da acéstä léra", nu mi-
ma! eat va sedé la Sí. Saya, ci i dupil ce se va muta la Mitoculü episcopieI
de ROmnieil, iaräsI are a 'urma inv'elatura cantara', irisä din baniI
scolelorti.» 1785, Maiti 18. (1).
Apare de la acestil pitacti, c. de musica in fine a functionatO i cä
apoI dasealual Mihalache a trebuitil sil se strämute cu locuinta de la Sf.
Saya la Mitoculü EpiscopieT de Rômnicti (2).
Preda óre dasordula Mihalache numaT musichia bisericésca ? Ne este per-
misil a crede, ea uceniciI de la Sf. Saya inv6tatt in clasa de musica i altti-
felti de cantarI docta cele bisericescI. Deja musica instrumentalä intrase in
deprinderile societgiI. Nu numaI tarafurI de tiganT delectatt boerimea si pe
Domnitoril, ci i musica disä nemrésed. In alaiurile diverse de la acéstä epoca',
gísimù merett luanclü parte si o musicti nemtéscä, organisatä i plätitit de
Domnitorù. Astii-felti era naturahl, eä alaturea cu meterchenéua imitatä de la
Turcl, in óstea romanéscil, sä se introduca, prin imitatie de la Musca!!, musica
dupä sistemulO europeanü. Numerósele balurI i petrecerI, carT se introducit
In societate, in timpula ocupaOuniI rusese1, de la 1769, aü imbolditù desvol-
tarea cantilriloril de dantuff europene i decl ai introdusti destulil de iute
musica europénä.
Institutiunea orfanotrofieT continua a fi preocupatiunea DomnitoruluT, (lar di
ocasiunI si de creárI de leí! pentru anumitI boca. AsTa vedemü, cà in 1 Fe-
hruarie 1785, Domnitorultt rênduesce epitropti la orfanotrofiA pe Div
Vel Pach. Enache Vilara si-I asemnézg 161 de 120 taleil pe lunti, din banii
cutiet (3).

(1) Pitaal la Vel Epitrop1 sà dea taleri 15 pe lund léfd dasallului Mihalache
«Dumné-v6strA hoerilord epitropi, din haniI cutieI sá datI lul Mihalache Das-
cálulà pe luna talerI 15, atara' de or6nduiala ce are de la bise-
rica Gospodil, care lefli avetI a I-o da dela d-v6stril intairt pânä acum la sfir
situla lul Aprilie trecutil, cum si de acum. inainte pe t6te urmatórele lunt,
atta' inda II va fi sederea la Sf. Saya inAuntru, cat i dup5. ce se va muta
la Metohult1 S-OeI Sale parinteluI Episcopulil de It6mnieri, iarast are a
urma inv5Vítura Tolico p. gym(1.1795, Maja 18.D
Cond. No. XII, fila 269 verso.
Cond. XII, fila 259.
'stork: Romanilorii de V. A. Urechid. 25
886 V. A. 111/gaant

Deck orfanotrofia incá nu exista, cum se probézrt prin actulti ce dämti mal
la vale, din 20 Martie acelasT anti.
In acestasT anil 1785, Iulie 24, Domnitorultí voesce sit introducli reducerT
In budgetulti scólelorti, sub pretextil, cá prisosulti sil se intrebuinteze la alte
lucrurT folosit6re. Ne cam Indoimti de aceste bune intentiunT, crind vedemti,
Domnitorulti incepuse aceste ImbunittälirT prin a ercà léf5. luT Vilara (1).

Domnitorulti rkiduesce cu pitaculd din 24 lulie 1785 o Comisiune compusä

din episcopulti R6mniculuT, biv Vel Baria Ghica, biv. Vel Logof. Brâneoveanu
biv. Ve! Pach. Romaniti. Ordonä Domnitorulti acestora, sit mérgä la sc6la
domnéscA din s-tulil Saya si sä aducii inaintea lortí pe boeriT epitropT i impreu-
nândti veniturile, atat ale sc6leT, cAt si ale orfanotrofieT, «s'a cercetatT cu dea-
m'énuntulti, atátti veniturile cât i cheltuelile loa', de peste anti, a lefilorti, a
hraneT i altele ce ai cursù panä acum i duprt ce vetT face acéstä cerco-
tare cu perierghie, sä facetT i cumpátarea acestorti tuturorti cheltuelilortí, el
numaT cht vi se vera paré la buna pul a orêndueleT scóleT i pentrit
buna procopsél5 a ucenicilord i pentru orfanotrofie, cele cuviinci6se cheltu-
elT, acclea s'a' se hotä'résca de a se urma de aicT inainte, iar ce vi se va pti-
ré, cA este zadarnicti i färä de folosti, cum : hrana ce peste orênduialii
altele, sil o scadetT, ca prisosulti acela s'a' se metachiriséscrt la alte folóse iar
de obste i pentru urmarea ce vetT face, in scrisil sil avemtl insciintare (2).
1785, Iulie 24.

Originea bibliotecel dela S-tulti Saya este maT echiä de ck chrisovult1 sc6-
lelorti din 1776, totusT nu cunóscemil páriä ast4T pe vean bibliotecarT. Celti
maT intaiii numitti bibliotecarti allí S-tuluT Saya rtimilne, pânà la descoperi-
rea altorti documente, daseglulti Ambrosie. Acesta prin aeelasT actil cu care
este ntunittí de Domnitortí In shijba de bibliotecarti, este insilrcinatil si ca pe-
dagoga altí internatuluT. Pe ltingä clase:Mullí Ambrosio, vivliotecarli §i purtrt-
toril de grija ucenicilorti, Domnitorulti, In pitaculti cátre boeriT epitropT, (lela
14 Martie 1785, maT r'enduesce unti alti doilea pedagogil. Atributele acestora

(1) Pitacii la boeril epitropi sei dea tal. 120 Paharnicului Ionlache Vibra
ce s'a orénduitg la Orfanotrofie.
«Dumné-vósträ boorilorti epitropT, dumné-luT biv Vol Paharnicti
Ianache Vilara s'a orkduitti de cátre Domnia mea epitroptl OrfanotrofieT
léfa pe lunit cilte tal. una sutri douè'-qecT, iatà vè' poruncirntí din baniT cutiel
sit avetT a da pe fie-care lunä acestT tal. cke una sutil dou-qecT, tolco. p.
1785, Februarie I.»
(2) Cond. XII, fila 288.
 ISTORIA ROMINILORff 887

se pota vedé in pitacula urnatora «Fiinda-cä la scéla domnéscg ot S-tultt

Saya arna orAnduitti Domnia mea pe Chir Amvrosie dascälti, a fi vivliotecar&
purattorti de grija ucenicilorti ; a§ijderea ama maY orénduita Domnia mea
una alti doilea pedagogosti peste ceI-laltI ucenicl al scéleI, care sä fie nelip-
sal intre eI spre a-I povtitui atO inv6ta matemele, egt §i intru a cerceta intru
tertil vremea pe la téte odäile lorù, sä vadä a nu lipsi din sag nicI unula
§i a nu se face intre el vre-o pricing de gtticévg, cgrora orAnduita
Domnia mea §i léfii din baniI scólelorú, insä luI Chir Amvrosie Po tl. 60 pe
lunti §i ltif pedagogos Po ti. 10, incepéndu-se a li se da dela 15 ale trecutu-
lui inainte (1).» 1785, Martie 14.
Vilara are Mfg ca epitroptt ala orfanotrofieI maI importantä multa decta
dascAliI ce osteneatt in seóiä, iar orfanotrofia, precum maI sustt ar6tarämtt,
incä nu exista deck pe härtie. In adev6ra Domnitorula instircinézil la 20
Martie 1785 pe boeriI epitropl, sil se ocupe de veniturile de creata pentru
tinerea orfanotrofief §i sà cerccteze i despre modula cum hiscrica tuturora
sfintilora a fosta alésä din trecuta pentru aedarca orfanotrofia. Lart pitaeulil
domnesca In acéstä afacere, din care maI vedema, eti Stol. Dumitrache, au-
torulù evenimentelora dela 1769 la 1775, este oma de incredere deo-
sehitä a ha Ipsilante.
D-vésträ hoerilora epitropY : V6 insciinpna, cá vrénda Domnia mea, a se
tocmi i a se pune in faptä orfanotrofia, ca unti lucru sufletesca do obtte
vrednicti i folositora, amti ortmduitti cate-va veniturf pentru cheltuiala el,
adoeä din dajdia preoVlorti, dela bragagil, dela cérä tO din altcle ce se va
gäsi cu cale. Pentru care v poruncima, ca dimpreunil cu D. Stol. Dumitra-
che, adunându-v6 la una locti, sä socotitl maI intgiti pentru vcniturile orfa-
notrofiel, alti doilea sii socotitI locula locuirel copiilora s6rmanl §i pe längrt
acesta, sti cercetaV, pentru manästirea tuturorti sfintilorti, cu ce hotärire
orênduialä s'a fäcutti orfanotrofie §i mijlocula cu care se cade i folosesce a
fi acéstä manastire orfanotrofie ? §i de Vote acestca sä ne arataV in scrisa cu
anafora (2)» 1785, Martie 20.
Epitropia impreung. cu Stol. Dumitrache presentézti in 29 Martie 1785 ana-
fora Domnitorultil, prin care arétä : «ca n'aa gtisitti locula mal bunii pentru
orfanotrofie, deck la manilstirea tuturora sfinOlorti, fiindi in politie i in in-
demand a se puté gäsi de tate cate sunt trebuinciase, Wahl spre hrana cresce-
yea copiilora sèrmanI, cat 0 acelorti ce o vorii poslo0 13)0.
Boeril cerd insti strgmutarea egumenuluI in altti locala i sä se lea veni-

Cond. XII, 111a230.

Cond. XII, fila 237.
SeinnatI: Enache Lechlia, Pah. Ion Vilara, Sial. Damitrache i AU( dol.
388 V. A. IIRECIIII

turile mi5niístireI pentru intretinerea bisericeI si facerea coperisuluI ()aflora

si sil se dea i doI igariI de aT mönastirel, unult1 pentru bisericä, i altulti
pentru portárie.
Domnitorulil in 1785, Aprilie 24, gasesce huna i cu cale anaforaua si a-
proba cererca din ea, adrtog'endil ea, «si crultare0 sti fie la bisprica
(1).»
Vacanta facuta prin m6rtea luI Neofitil, din 1784, la seólele (lela stmtula

(1) Cond. XIII, fila 176. Iat aceste acte in otri intregimea:

Oradniala ce s'a picuta la Orfanolrofie en inularea egnmenulni din

inöneisfire.

Constanlinfi Sutulf,t Vod. i gpsd. Zem,. Vlas.

«Buna cu cale este anaforaua acésta, pentru care intarimù ca sa se ur-
meze la t6te dup. cum se cuprinde mal jos, mutilndu-se egumenulti cu lo-
cuinta la alta parte, unde se va socoti de catre proa Sfintia Sa Parintele Mi-
tropolitil si ale mònastirel sa fie supuse sub purtarea de grija a egumenulta,
ca nu numaI cele arRate maI josù sa le implinésca, ci i cântäreta sä fie
la biserica nelipsitù, si la acésta m'Cinastire sä se aseqe Orfanotrolia.»-1785,
April. 24.
Procit. Vel Logf.

Prea inaltale Ddinne,

«Dupä lurninatA Pitaculti MarieI Tale aduntmdune la unù loca cu luare a-
minte, in Mil chipula chibzuitil pentril huna starca OrfanotrofieI,
alta locA maI destoinicil nu ainù pututù gasi, fara numaI iarasI mònástirea a
tuturorti SflnÇilorti, fundó in politie i cu indemAna, a se puté gasi de t6te
cAte sunt trebuincióse, attitù spre hrana i crescerea copiilorti sörmani, chtù
acelora ce le vorti poslusi i indráznimili a lice, (irisa de va fi primitù' la au-
Oult1 inaltimeT Tale) ca egumenia sa se traga cu salasluinta aiurea, unde se
va socoti de prea sfir4itula Mitropolitil, ch. necuviinciosil lucru a vietui egu-
meniI cu acestù felii de calabalbù i iar ale mönästireI tóte, miscatóre i ne-
miscat6re, sa. fie supuse sub egumenésca stäpanire, ca din venitti sa faca in-
velisula odailorü, i sa Orto grija de podóba sfintel' bisericY, eu preotI mi-
rerif, i de cheltuelile cele din launtru bisericeI: facliI, tarnáe
i procI ; sä dea i doI . iganI de al mönastiriI, unula pentru poslusania bi-
sericeI, altulü pentru curatenia in nauntru in miSnastire si la porV a le in-
chicle si a le deschide la vreme. De acésta insciintamti Márier Tale, lar cea
des6vArsitä hotarire r'émâne a se face de Inältimea Ta.» 1785, Martie 29.
Ianache Lebliu, Ioanti Vilara Pahar., Dumitrache Stol., Nic. Stol., Ioanù
Medel.
 ISTORIA ROMA/CLORO 389

Saya (I), pare ca este implinita in 1785. In acestti aria 1785, Ipsilante tra-
misa in Italia §i Germania pe dascalula Manasi Iliadù, s'A aduca instrumente
pentru scala dela S-tula Saya.
Tata una pitactt domnescti, care ni aréta, cum, in 11 Mata, 1785, se pro-
ceda la numirea dascaluluT de gramatica, ce lipsea la Stula Saya :
«D'ancla ca pentru a se face alegare de dascala la gramatici, a se asetla la
se6la domnésca ot sfet. Saya, ortmduindu-se de catre Domnia mea, cu pi-
ta* pro P. S. 1-3ar. Mitropolitula téreT, dumnialuT Vel Log. de téra-de-susti
si d-luf Ve! Post., ca si cerceteze din *I se afla aid pe ceT vrednicT a lua
(lascaba asupri.-§T, ait aratatil DomnieT mele prin cuvinta 3 anume, ce T-aa
gásita P. S. S. Parintele i cu d-lora boeriT, vrednicT, ca dinteinsiT sa hota.-
rima unuhit. DecT iata ama botarga Domnia mea pe Paisie, pu care Mi oran-
duima a fi obstescti cunoscuta daseala la gramatica', cu hotarire, ea insusT
cuviosia sa, sa aibrt a-sT alego pe care-la va socoti vrednica de ala doilea
dasciltt, sa' ni-la arOte ca sa-Iti orênduimii, dupa a sa alegare; si iarasT insusT
cuviosia sa sii faca alegare, prin faie, da uceniciT ce sunt vrednicT a rtimine
la inv'étatura, sa ni-T aréte ; ce dar P. S. Ta Par. Mitropolite, d-ta Vol Logo-
lata de Tora de susil si d-ta Vel Post., impreuna i cu boieriT epitropT, (lupa
hotarirea nastra sa-la si aselatT, ca de mine intranda' la sc6la sa i incepa
tema, iar cela de ala doilea si paradosésca iartisI a luT materna' deosebitil.
Asijderea, s'A alba orOnduitula dascaltt celtt mare, a deorthosi de dona orT pe
stiptaminti themato.
«Asijderea sit urmeze a lace si technologie, pc t6te Jilele, nelipsitti, silindu-se
a esi roclti dinteacésta, urmanda si dupa cum deosebitula nostru panca d'la-
tAli poruncitti (2).» 1785, Maitt 11.

Iii decursula anuluI 1783-1786 allámti mentiunT despre cite-va scolT de

pe la sate.
In 1783 angina una frumosa documenta relativa la o sc61i rominésea in-
fiintata intr'una sata, cu contributiune de la locuitorT. Po mosia sa,
Stana Jianu biv Vol Pah., a claditil biserica' do platea i chiliT pentru

Pitacli set strige la mezatil r6masele rèposatulut Neofillí, dascellula.

«Poruncima Domnia mea dumné-v6stra boerilora epitropT, pentru tate lucru-
rile co vora II t'in-tasa dela r6posatula Neofita dascalultt, prin maraietula sta-
rosti za negustorT sii punetT si se strige la inezata, unde fati, fiinda unula din
dumné-vóstril si Procopie diaconula, nepotula sal, si ce banT va cuprinde vin-
qarea acalora lucrurT si datl pe jumatate numituluT Procopie diaconulù, iar
eeT-laltT pe jum6tate sa-T datT in pastrare la santa Mitropolie ca sa fie pina
se va ivi cel-alta mostenitorti, sora mortulul.» tolico p. gvd. 1784, Iunitt 15,
Cond. No. XII, fila 258 verso.
390 V. A. URECHIX

calugarT altT 6menr séracT neputincio,T, carT sa-§T aibá hrana §i chiverni-
séla lora.» Langti acéstrt bisericá Jianu a licuttl §i «§c61a romanésca pentru
a se inv6ta copiir de pomang.» Locuitoril de pe mo§ie, carl aù huna ca§tiga
din meseria ce esercita cu tabacirea peilora de capra, -"lada acésta buna
fapta a PaharniculuT, indemnata §i el pentru pomenirea lora §T-aa data za-
pisa, in 15 Octombre 1783, prin care se indatorescti, ca din c4tigula mese-
riel lora, s'a dea ajutora cate 10 parale de fie-care suta de peT ce vora lucra.
Domnitorula intaresce in 12 Martie 1784, acésta invoiala §i maT adaoge in fa-
vórea bisericeT i a scóleT i alte veniturT, precum: din vama balciuluY, ce
se va tine pe acea mo§ie, sá alba a da vame§uluT din Craiova talen l 100,
din orT-cat venita se va stringe din acela balcia, ea sil fie acésta milá pentru
chiverniséla bisericeT, de fácil', tamaie, unta-de-lemna §i pentru plata dasca-
luluT ce va inv'éIa copia §i pentru brana sëracilora ce se vera ocroti in chi-
lilie bisericeT §i treI preotT §i una diacona sä fie la biserica (1).
Seóla de la Agesa. In ala treilea aria alti domnieT luT M. C. Sutu, la 15
Martie, aeorda venitula din vinericia, de la maT multe popóre, iubituluT stia
fia Gr Sutu, sub pretexta de intretinere a §c6lel §i a bisericer de pe moia
Ageseil, a acesteT bezedele (2). Dice chrisovultt, cá ati acordata asemenea ve-
nita bisericeT, fiinda-ca' a§edatil la ea nsecflei pentru invételtura de copié pa' -
inintenY, Jara de plata fi j'arel simbrie." Tata pitaculti cu care in 8 Augusta
1785, Domnitorula vornicesee pe representantula BezedeleT Gr. Sutu, de a per-
cepe vintiricia pentru se6la i biserica din AgescT, judetula :

«Fiinda-cA vinariciula din popora Putreda din Deala §i din Vale i Cherasci
i Zaplati i Baducesci i Belciugata i Maxinenil sud Slam R6mnica, i din poporia
Urs6ia i Arva i Valea HumeT i Valea Urloia i Tocilele i UngureniT i Ceptura,
sud Saac, este afiorisitil cu hrisova la scóla §i la biserica de AgiescT, proa
iubituluT nostru flil Grigora§cu Sutu, cate 5 banT de vadrti, ama data Domnia
mea, (lupa' brisova, acésta domnésca a n6stra carte la manile ce s'a
ortmduita din casa prea iubituluT nostru fia, a stringe ~aula acestuT vine-
rieiti pe séma numiteT sc6le i biserieT (3).»
Cum cti venitulti vinericiuluT nu mergea totil la biseriea §i la solda din
Agescl se vede §i de acolo, eacT in 8 Octombrie 1785, mal* da Domnitorula
iota sc6leT §i vinericiula de la pop6rele Rogozele, 135neasa, Slavitescl, i l3ar-
zesciT din CretescT. Cate 5 banT de vadra vinerichtla de la atatea pop6re, e
lesne de intelesa, ca producea maT multa dedit bietT catT-va leT pentru léfa
dascaluluT §i pentru ttimaie, unta-de-lemna' §i plata servitorilora bisericeT !

Cond. No. XII, fila 160.

Cond. No. XI, fila 107.
Cond. No. XI.
 ISTORIA ROMANILORt 391

Pe mo§ia Préjba din Doljti, a luI Hagi Stand Jianulti, continua vechea sc6la
románéseä de invüntura copiilorti pärteT loculta. «Care acésta flindü unü lucru
sufletescü §i de folosil, (lice chrisovulti din 1785, a luI M. Sutu, pentru ca sa
lumineze prin sc616 cunoscinta copiilorti . . . », Domnitorulti intaresce scóleI
din Préjba, veniturile dupa anterióre chrisóve.

Scarlatti Greccanulii Vol Logof6ttl de Tora de susii, la stramo§6sca sa mo0e

CorneseI din udetulü DAmbovita, face scóla §i biscrica de zidti. In ac6sta
scólà vorü invëta fanà plata, cu intretinere de la fundatorti, 20 de copiI. Dom-
nitoruliA acordä pentru intretinerea scóleI, dreptulti de Mehl la mo§ie, prin
urmätorulü documentü : (1)
«De vreme ce (I-11ft cinstitti §i credinciosti boerti d-luI Scarlatü Greceanu,
Vol Logok_itti de Téra de sus& la stramo§6sca cl-sale mo§ie, ce se numesce Cor-
nescI ot sud DAmbovita, facêncla biserica de zidü i imprejurü chiliI §i co:516
pentru inv4atura de carte, cu plata de la d-lul, de invan copiil, cu or'enduiala
ca totti--d'a-una s'a fie 20 de copiI nehpsitI la inv6tatura, no-al facutti ruga-
ciune, sa cliumú voie a se face bAlciti pe anti odatä la numita mo§ie, in 3
dupe Pascl, la Dumineca tuturorü S-tilord, ea cu putinuld venitü de vama
de alte obiceiurT, ce se vonìl string() de la acesttl Weill, sa se ajute sc61a,
spre a se puté tine nestramutat'a; DecT Domnia mea, bung proerisistt
a d-lul Vol Logol'étti §i silinta ce a pusti cu multa cheltuiala de a facuttl acestü
lucru f6rte trebuinciosü i folositorü locuitorilort parteI loculuI, am binevoitti
§i noI sä ajutämti sc6la acésta, i iata cu acesta domn6sca n6stra carte, damil
voie §i slobozenie ca in totI aniI la acéstti mo§ie Corne§tiI, dupg. Pa§tI la Du-
mineca tuturorti Sfintilorti, sà se faca Mehl in 3 (jile adech' sa
incépa de SAmban §i sá tie pang LunI séra, §i orI-ce obiceiurI §i luatuff vorti
fi la acestü hâleiü, dupa cum se urméza §i la alto asemenea balciurY, O. se iea
pe séma numitel scat; cum §i din vama ce s'ar aduna de la acestü tärgü,
or6nduimil Domnia mea sä se dea la scad talen l 40 pe anü, iar altti niminea
intru nimicü, cum niel IspravniciI, Capitanil, ZapciiI, sért verI-cine din slujba0
domnescI cu acestü Mehl sa nu OA a face, ci numaI sá diefendipsésca de
pricinI i gAlcevurI, ca a§Ia este voia i porunca nóstra, pentru care scriernti
§i poruncimü d-v6stra Ispravnicilorg al judeteluT, din vreme sä vestitl de acésta
In totti judetulti la locuitoril de ol);te, i la Negustori sä fie insciintatI, ca la
or6nduitele çiilo sá OA a veni fie§-care cu cele ce va av6 de vinlare, spre
a-§I face ali§-ver*Iti lorri, purtAndü d-vóstra de grija atuncl la vremea bAl-
ciuluT, ca sa se petréca adunarea cu lini§te. Tol. gvd. 1785, Octombrie 20.»

(1) Cond. No. XII, fila 327.

392 V. A. IIRECHIX

In 1785 Septembrie 1, afltimil rénduita doctora la scéle, pc iònii Manicat,

cu urmatorulti pitacil catre boeril epitropI : (1)
«Itu Mihaila Sutu VV., etc., fiinda-ca la scóla domnésca ot SE Saya ama orén-
duitil Domnia mea dohtoril pe I6na Manicat dolitortl, poruncimil d-v6stra boo-
rilorú sit fitT insciintatT de acésta i artitay ca s'a va ila orénduitula
dobtoril, cele ce cuprinde in brisco pentru datoria sa, urmancla darca lefiT
de la acéstil i inainte a i-se da».

Trimiterea de doctorT prin unele judete ale yirel este inca untl mijlocti de
a pune in contacta pe RomanT cu 6menT mal culy. Intre judetele favorisate din
acesta punctù de vedere, in 1785 §i 1786, sunt Craiova §i ROmnicula-Valcea.
Inca de la Alex. Ipsilante am vilquttl organisandu-se spitalulti de la bise-
rica Obedeanu. La inceputulti anuluI 1786 (Martie 5), Domnitorula fixézä' le-
fa° doctoriloril §i spiteruluI din aceste judete prin pitacula urmatora : (2)
«Do vreme ce léta doctoruluT i spiteruluT do la Craiova qi a doctoruluT de
la Rémnicti sud Valcea ati fostù ortmduite atatil de catre Domnia sa fratcle
nostru Domnula Alex. Ipsilante VV. cat §i de Domnia mea, sa se (lea intr'a
cestai chip, aded :
Talen l 200 din vama CraioveT ;
200 de la Ocnele marT ;
200 din vinciarea oieritulul
200 » -dijmiirituluT ;
200 » vinariciuluT.
carT facil talen l 1.000, dará din baniT camariI, ce se vora da la vinqare ;
dar plirotorisindu-m, Domnia mea, de silinta ce puna la tréba acésta ceT ce
sunt orénduiy, care este ahí obOeT folosü, no-ami:1 milostivitil, i peste acésta
1.000 ce li se da pana acum, mal adaosil inca 100 talen, tota
din aceste maT susii numite slujbe, ca sa li-se dea de la ocne alti 20 ta-
lea peste 200 talen, de la oierita inca 20 talen, de la dijmarita 20 talen, de
la vinariciti 20 talen, de la vama CraioveT 20 talen, peste totti 200 talen, d'ara
din baniT camariT, carT ace§tI talen l una sutil adaosula §i cu talerT una mie ce
sunt numitT mal susil ati a se imparti la ace§t1 doT dohtorT i la spiterulil, de
PC cum sunt orénduitl. DecT atätil pentru ca s'a li se dea acéstil léta la vreme,
din vinqarea numitelora slujbe negre§itil, cata i pentru acc§tT cumptiratorT de
aceste slujbe, cit ace§tT banT ait a-T da osebitT de baniT camiírif, am data acésta
domnésca a nóstra carte. Tol. p. gvd. 1786, Martie 5,»

Cond. No. XII, fila 342 verso.

Cond, No. XII, fila 355.
 ISTORIA ROMANILORTI 393

Epidemia ciumeI, care bantuì téra In acestl ani, a provocatil lua-

rea de diferite mésurI igienice, organisarea de spitale i rênduire de
diversi doctort In anexa dela acéstä paginä aducemil unele din actele
relative. Printre ele unele ne aréta numele diferitilorù doctorI si «te-
rahi» adicä chirurgi. Acestea sunt mal t6te nume de grecI (1),
(1) Pitad(' ceitre Vel Spett. i c 'ätre Vel Aga in ce chipa sa unneze pentru
baa Cintita.
«Dumné-ta Vel Spat. i dumné-ta Vel Agg, fiinda-ca pentru b6la ce s'ad in-
semnattt de duma la una loca douti, lace trebuinlä ea pe langa rugaciunea
§i nadejdea ce maT intaia se cade sä. averna la mila luT llumnecleti, sä soco-
tima a face §i trebuinciésa strajuire §i paza, dreptil aceea priminda dumn(3-
v6stra pitaculd acesta, sA aducett pe vrita§el a t6te mahalalele de ob§te, atatti
din targa, cata §i de prin plä§ile spätärieT, cum §i pre preotil bisericeI fiq-ca-
reia mahalale, sil le arkatt, ca este porunca DomnieT mele, orT undc se va in-
tämpla a se imbolnavi in mahala, aceld viltavil ala mahalaleT §i cu preotulti,
de va fi din plasa Spätäriet sA dea in scire la dumné-lul Vel S'Atara', iar de
va fi din Ore', sa dea scire la dumné-luT Vel Aga, indata, inteaceea§t qi ne-
greOttí ; §i pe Muga acésta de se va intámpla a muri cineva§T, preotit malia-
laleT sa nu cuteze a ingropa pe mortuld acela pana ce nu va lua r6spunsti
dela dumné-luT Vel Spatarti, sétr dela d-lul Vel Aga de pe plasa mahalalet
aceea. Acésta poruncä dupil ce o vett da-o din cuvintti la va,t4e1 i la preotT,
apoT sa punetT §i pristavd. in t6te partile oraqulut Bucuresct, atatti in
Jale, cat .5i in têrgd, ca dupa cuprinderea acestuI pitadt sä vestésca porunca
intru audulti tuturora, sA scie a fi urmätoria tol. p. gmnd. 1784,
Noembrie 15.»

Pitacit catre Vel Aga set mérget in Tigania Hereiscului si sa aléget una
cioclu care set cundsca de In5la ciumii si set ingrdpe pe acelit figanü
acolo in casa i sd dea foca casa.
«Dumné-ta Vel Agá, indata ce vet primi pitaculti acesta de impreuna cu Me
del. Ianache, sA avett a alege intaill urna cioclu cu pracsisa dintr'acer vechr,
care sä cun6sca bine de bòla ciumiT, sA mergett in Tigänia HeräsculuT, linde
se afla tiganuld mortii cu banuiala de b4:51a ciumiT, §i sä. punett pe insu§i a-
celd cioclu sA cerceteze i sA caute pe acela mortd, ea de o fi mural!' de b6la
ciumil, acolo in launtru in casa. unde se allá fackidil gr6pa adânca
gr6pe, §i de se va dovedi inteaceea§T casä §i altuld vre-unti bolnava de a-
céstil 1361a, puie in cäruta cea rênduita, duca la biserica sfintulul
Visariona, unde este orênduita spitala pentru acésta b615, nelasancla pe nime-
nea sä iea nieT borfe, niel alai nimicti, clinteaceea§T casa, i inda% surpandil casa
josti la paminta, pe loca sil punetT sä dea foca caset ca s'A arda de totd, apol
ea-Vi voril fi in mahalaua acésta, aprópe langa acésta casa molipsiy, pe tott
acet sa-I punetT sa-T sc6ta la sfintultl Pantelimona la padure in potriva bise-
riceT sfintulut Visariond, unde este spitaluld, i sä rênduit1 pentru paza
394 V. A. IIRECHIÀ

Déeä% asta-1dt' santa e representatä. In tér5, de str6inI, si anume

pc capitanula Spätaresca, care prin deosebita pitaca, iata ama data porunca
la dumné-Ini Vel SIAL s'a dea cu seimenT din destulti a-T pazi si a nu-T iba
sa se amestece cu ceT sanatosT, niel cu acer bolnavI dela spitala; nicT a se in-
tórce inapoT la BucurescI in casele lora' sti iae cevasT, ci sg fie pazitT pana
la 40 de dile, dandu-le cele trebuinciése ale mandril dela mgnästirea s'in-
tuluT Pantelimona. Tata s'aa facuta deosebitg porunca DomnieT mele prin pi-
taca si catre epitropula sfintuluT Pantelimona, ca atata spitalula, cat si celé
trebuincióse ale spitaluluT s'al le gätésca i sg le implinéseä ; i de vreme ce
la acésta trag i purtare de grija pentru bóla ciumiT, ama orênduita Dom-
nia mea pe Medel. Ianache, ca pe una practicosa i ca pro unula co s'at't
aflattt i maT inainte cu slujba la acéstä pricing, cand s'aa int6plata, 6th' ila
orênduirnti, ca cu totT ceT or6nduitT ciocliT, ca de se va maT intampla (ferésca
Dumnedeg !) MI la vre-una loca, sa faca, urmare i purtare de grija dupa
acéstá or6nduialg, ce se cuprinde mar susti ; cgruia i-se facu i deosebitá po-
runcä prin domnescula nostru pitacti pentru purtarea de grija a acesteT trebT.
tol. p. gvmd. 1784, Noemvrie 15.»

Pitad c,ettre Vel Speítarit pentru igarulâ morta in Tigdnia Heresculta,

in ce chipit set urtneze.
«ta Vel Spgtara hindú ca in tigania HerasculuT a murita una tigana cu
banuiala de bóla ciumiT, s'ají data de catea Domnia mea poruncg prin pitaca
ca d-luT Vel Agá de impreung cu Medel. Ianache, merenda, acolo dovedinda
ca este adev6rata, ca din bóla acésta a murita, pe acola mortg intru acea casa
sa-la ing,r6pe, si casa surpandu-o josti sä-I (lea foca, sa arqa de tota, iar pro
vre unula altula de va fi bolnava sa-la radice si in cart0 oca ortsnduita sh-la
trimip la biserica stintuluT Visariona, ce este r6nduita spitala pentru acésta
béla, ca sa fie acolo in paza ; asijderea si cate case inteacéstä mahala sunt
imprejurula caser ceT molipsite, pe totT aceT sä-I scét'a din BucurescI i slt-T duca
la padurea sfintuluT Pantelimonil impotriva spitaluluT ot. sfintula Visarionti; ci
dar pentru paza acelora mahalagiT, care dicema sa se aseze la padurea sfintuluT
Panteleimona, de a nu-T ingadui s'a se int6rca' in BucurescI la casele lora, sa ore'n-
duescT dumné-ta una capitana de seimenT cu seimeniT din destuT, fac6nda
teslitnti ata' Vi pe capitana cat si pe 6meniT luT in mana MedelniceruluT Ianache,
Iiinda-cg pe Medelniceria l'ama or6nduitg Domnia mea Epistatisa la acésta tréba
si cu purtare de grijä pentru b6la ciumiT, ca unula ce a losta i mal inainte,
si are pracsis la pricina acésta, spre a-T pov6tui dupti porunca co are prin de-
°salta Pitacula nostru in ce chipa sä urmeze cu paza ; i lana' acésta te in-
sciintruna, ca de vreme ce si pe M'ara prin sate, la dou6 treI locurT, insemnata
de b6la ciumil, macara facuta trebuinci6sa orênduiall pentru
si s'a' data de catre Domnia mea cuviinciósele poruncT, dar de se va int6mpla,
ferésca Dumnedea, de a se iriti §i a se mal inmulti bóla, pentru a se feri orasula
BueuresciT sii nu sä molipsésca mal multa cu venirea celora de pe M'ara, face
trebuinta sa ocol6seg cu garda de jura imprejura, lasandu-se slobode numaT
celé patru podurT marT ale orasuluT, insä podula Calicilora, podulg Mogosol,
 ISTORIA ROMINILORt1 395

prin GrecI, biserica este mereti feria d'a se desnationalisa, prin pazi-

podulti *erbantl-Vodä, poduld Terguld de gad' ; de acea dará iatii din vreme
&mg dumi-tale in scire sá daT poruncä manalagiilorti de prin tke manalalele,
ca sa-sT gAtéseä fies-care parr, nuele i mitrácinT, si pe ckil tine cuprinsulil ma-
halalelorti sit le OA gata in fata loculul, ca cand din vrerea luT Dumneqett
se va maT liiti bella ciumiT, dânduli-so poruncii numaT deck sr, se apuee sit
ingrädésett pe cat tine cuprinsulti manalaleT, fär de a nu lasa ckusT de cilt
undeva deschisti, gait' numaT din patru podurr marl ce s'ati çlisù maT susti ;
asijderea sä daT dumné-ta strasnice poruncT la tóte sträjile märginiT Bucure-
scilorá, ea niel de cum sä nu lase pe ceT dela ordie sá intre in BucureseT, in
sorocti de 40 do Lile. 1784, Noembre 15.»
Pitacit catrelanachelliedelnicerula ce s'aft oraduitil pentru bdia
ca unulii ce a fostil si nial inainte.
D-ta Ve! Medel. Ianache, fiindil-cit s'a intemplattl aid in Bucuresel a se afla
unit tigantl mortti cu bilnuialä de ciumä in tigänia IleräsculuT i Hindú eit
ne-amù' pliroforisitti Domnia-mea de la uniT din dumné-lorá velitI boerT, cum
cá dumné-ta aT pracsis la acéstii purtare de grijä pentru b6la ciumeT, ca
unultl co te-aT aflatá i mat inainte cu slujbit de tréba acesta, cand s'a inttln-
platti b6la de ciumg in BucurescI, iatä atätti pentru mértea acestur tiganü
ce s'a intemplatti mum in biinuialä de bòla ciumeT, te orênduimil prin deo-
sebitá pitaeti ciltre dluT Vel Agá, ca sá mergi de impreunit cu dumne-luT
fact urmarea oca cuviinci6sit, precum dinteacelá pitaeü veT intelege pe largit,
câtti si pentru alte loeurT de se va maT intêmpla (feréseä Dumne45) a se lati
bóla acésta, i clàmú purtarea de grijá a päzi cele trebuinciòse asuprä-tI,
iatà-tT poruncimá sa ieT dela dumné-luT Vel Agá cäpitilniile de ciocli i cu
totT eiocli asupra-ti, ca pul la orênduialä, sä-T metaherisescI cu
ma soil, si chip imprejurarea ce veT lua de intêmplare (feréseä DumneOeu
crt s'ati maT insemnatä orT unde in BucureseT, numaT deck sä fad aceea cc
se cade, dupä cum orênduirnt1 si la casa tiganuluT ce a mural in numita ma-
liala, ca pre ceT bolnavT sä se scòtä la spitalulá celti ortmduitù', iar pe eel de
pro aläturea easel ceT molipsite de aprúpe, la lazaretti ; asijderea sii iei si de la
d-luf Vel Spat. mitt citpitanil cu seimenT din destuT pentru paza ce/orá ce sunt
sit' se ridice din prejurulá caseT tiganuluT sit se ducA la piidurea sfintuluT Pan-
teleimonù', din potriva spitaluluT celort1 bolnavT, ca in 40 de 4ile ce sunt
duitY a face lazaretti sä-1 pazéseA a nu se amesteca cu ceT bolnax T, niel a se in-
tòrce la casele ca sä iea cevasit, neltisându-T sit iésä din ordie nicifirT,
cum si pe altiT de se va maT intêmpla (feréscii DumneOeti) trebuintii a-T trimeto
la aceeaT ordie, asemenea sit aibii la pazit pang la 40 de (Jae, citrora sa li se
dea de máncare dela möniistirea sfântuluT Panteleimonti, si pc ttítit qiva
dea in scire pentru stintitate, sét't altä int6mplarc a lorä §i cl-ta sii artitT noue,
atkti pentru acel dela ordie, i pentru ceT bolnavT dela spitalù, ekti i pentru
altä casä in BucurescI de se va maT intêmpla ; iar molipsitT
sit le daT tare poruneä, i acésta sä-tI fie cea mai mare purtare de grip, ea
el sä nu se amcstice cu ceT sänátosT, cum si ceT-laitT cioeli sr. nu se amestece
396 V. A. URECHli

rea «nizamuluI» opritora servirel la una altaril a celora cam s'aril fi

hirotonisitil peste Dunitire:
Pitacú catre Mitropolititi pentra ce t ce s'all hirolonita decinde set le
iae Darulit.
«Pr6 sfin0a ta parinte Mitropolite, fiinda-cit unti Simiond sin Niea Calara§d de
la Ro§T sud. Teleormand, i Marin Dajnictl tar de acolo, în potriva iwavile1 0 a
camMelorg bisericescI, cum 0 a obiceialu1 pirnîntulul, e0nda din enoria lorti,
sculatti de s'ati &ma la alta str'éintt eparchie peste Dantire cinu4 bi-
sericescT, unuld de preotil §i altulti de diaconti, care acestd lucru fiindú, dupà
cum qicemti, in potriva pravileT, jata IT trimetemti la pré sfintia ta ca sa li-se
ica darulti, §i apoT sa-T trimiV la Domnia mea. 1784, Aprilie 19.»

pentru castigti de borfe a face hrapire, cA acésta prieinuesce cea maT multa
molips61A, qi sa fie ciocli ceT molipsitT insemna(f cu semnd row la gattl, gu-
lerti mare, ea sa se cunósca, silindu-te in tot(' chipulti la acésta tr6ba, care este
vatilmare de ob§te a se strajui. Tol. p... gvmd. 1784, Noembre 15.»

Pitaca ceitre d-lut Vel A.9olnicti Dumitrache a gall spitalt1

la biserica 8-tuba Visarionit si a da hranet celora bolnavi i celora
zmreduiri de b6la ciumet.
«D-ta biv Vel Stolnice Dumitrache, Epitrópe ald S-tuluT Pantelimonti, fiindd-ca
s'a intt3mplatti in BucureseT a muri und Iigand cu banuiala de ciuma §i a se
molipsi ceT de langa dinsuld, i pentru bolnaviT de acésta bólà (And
se intt3mpla in BucurescI este ortmduitti spitala la bisericuta Visarionti din jo-
sulti mtinastireT S-tulul Pantelimond, jata am orênduitti Domnia mea pc Mc-
deln. ianache Iliotulti, ca de vord fi inteacea§T casil §i aiçi bolnavT, §i va fi eu
adevilratil de ciuma sa-T radico sa-T trimità.' la numitulii iar pe ceT de
Po imprejurulti easel acesteia molipsita sa-1 trimita in padurea S-tuluT Panto-
limond, ce este impotriva spitaluluT, sa faca lazaretti 40 do lile ; ei dar d-ta
sa puT numaT cleat sa gatésca spitaluld §i cele trebuinci6se dui-A ortmduialti,
ea atatti bolnaviT dintru acésta casa de vorti fi, cat §i altiT de se va maT in-
tt;mpla, ferésca Dumne4ett, a se maT inbolnavi si a se aduce la spitalti, sa nu
fie isterisitT, ca crestinT, de preotulti §i de coba trebuincióse lorA, ci ajungêndd
Cu orênduituld boeriti, vetT pune la cale ca s'a nu se faca vre-und cusurti.
1784, Noembrie 15.»
Pitacit catre Vel Speitarit set* mute Tdrgulit de afaret la camp&
D-ta Vel SpAtarti, fiindti-ca aieT in BucureseT s'a insemnald dui-a cum Kit
la douë treT locurT de naprasnica b6la ciumeT, care este lipiciésti, s'ar fi ca-
quttl a opri cu totuld adunarea targurilorü, dar fiindti-el oboruld ttlrguluT de
afara este multti trebuinciosti a se opri, iata poruncimil d-tale sa daT in scire
la top' de ob§te §i sA ipista'§escT, ea sa se mute §i s5, se faca acésta adunare a
oboruluT afana din BucurescI, la campti, fait de a nu ingadui maT multd a se
 ISTORIA ROMANILORt 397

Dar acestil «nizamti» aplicatil i la cel carl puteail veni de peste Car
pati, era o pagulA reala pentru cultura naponall Décä de peste Du-

face unde era pAnil acum, ci, cum dicemil, arara la cAmp5 sí Sc urmeze a se
face. 'Fol. p... gvmd. 1784, Noembrie 20.»

Pitacit catre Vel Aya ca Tdrgulti Cueului set nu se faca.

«D-ta Ve! Aga, flinclti-cA aci In Bucurescl s'a insemnat5 la douti trel locur-
de nliprasnica b61A a ciumeI, care este lipiciésil, de trebuintA am socotitti DomI
nia-mea, cA in cAte-va dile sti, fie opritil adunarea ce se lace la T6rgu1ti CuculuT
spre a nu se face maT multa molifsire i lAtime, cAcT acolo in achinare péte
molifsitI sil fie vre-uniT necunoscutf; de acea dar iatA poruncima cl-tale, ca
sa lipséscA acéstli adunare din tArgul5 CuculuT, si sà fie popritA in cAte-va
dile, prinA veT avé a doua poruncli. 'rol. pis. gvmd. 1784, Noemb. 20.»
1784, Noemb. 25. S'a scristi 2 cartI legate, una cAtre IspravniciI DAmbovitel,
si alta cAtre CArstea Voinesculti biv ala 3-lea Logolgt5, ce este purtAtorti de
grij'a' la plaiulti IalomiteT, ca sit aibl i lazaretti plaiultt DAmbovita, dupti cum
dintru intcliasT datA tot5 asupra sa a fost5 datil, i mácarti cA' este acolo VAtavti,
atuncT tréba o cero Atarla Sa de la dinsulù', si de se intelege cu acelti vtitavti,
bine, de nu se intelege, ca lipsésal si sil se raduiascA altulti, care clirtI
astAdI Noemb. 26 s'A data in milna d-lul Vol SpAtar5 ea sil se trimitit»
Garle la Cdpit. de la Lichiresci, ea ce I ce vinii din, panca
facei, lazaretft 5 dile, afard de 6nenii impereitesci.
«Zem. Vlas. Sluga DomnieT mele CApitane de la cápitAnia LichireseT ot sud
fiindil-eA se aude de béla ciumeI, de trebuintA am socotitti Domnia
mea, cti cer ce vinti din partea SilistreT sA facti lazaretti cAte-va dile, ci dar
iatA (141 poruncinitt Domnia mea, ea afarA din enneniI imp5rAtescI trectitorT,
i din ceT ce vintt cu trebT imp5riltescI &are noT, totT ceT-laltT negustorl : Turcl
séti crestinI, seit orT-cine arti Ii, carT vinA cu trebT ale lorA, s'a fie opritI, a face
lazaretti 5 dile, pentru care acestil lazaretti ce rênduimil sil se faca, de orT-ce
trebuintii de ajutorti veT avé pov'étuire de la d-lul Vel Sptitarti ; acésta. 1784,
Noembrie 27.»

Pitara la epitropI pentru lefa doftorului Caracaftl

«Dumné-v6strA boeriloril epitropT, fiindti-cA pentru trebuinta obstiel a politiel
acesteia BucurescI, amA rênduitil Domnia mea dolitorti pe Caracas(' dobtorulti,
poruncimil ea dela qi intAiti a lunif luT Maitt ce vine sil avetl a-T da léfA pe luna
Po. tal. una sutil tol. p. 1784; Aprilie 25.»
Pitacii la epitropii nOneistirel sfintului Panteleintonti al afk orénditilic
pe Caraeasii dohlora acolo la spitalti
«Dumnéta biv Vel Stolnicti Dumitraelio, epitrope alit m5nAstireI slintubir
398 V. A.

n'Are nu ne puteati veni preop culp, nu era asIa de peste muntl. Acolo,
in Transilvania, lntre anil 1780-1782 se Intorsese dela Roma Sin-
cal, care ocupAndti postulti de directoril ala scélelorri române, func-
tiune ce ocup6 p"anA In 1794, dote acesturti sc6le Onmultite pAnä la

Panteleimonü, vel sci cä, amü or6nduitti Domnia mea dohtorti pentru cauta-
rea bolnavilortt din spitalulil acestel mrllastirI pe Caracasti dohtorultt carde
are a urma cäutarea bolnavilorti cu silinta ce se cade, ci dar sä-lti sea' de
dohtorti spitaluluI acestel mönttstirI, i sá i-se dea léfa cea orênduità, cate
tal. 50 pe lung dela i intein a lung acestia April. tol. p. gvd. 1784 April. 25.»

Pitacú catre Vel Aya i catre Vel SIAL pentru ce! ce se bolnavesdi
set arete vatasa I.

«Dumné-ta Vol Spät. i dumné-ta Vel Agá, mácarti cá din mila marelul Dum-
nec,leti acéstä una-datä nu s'att insemnatil aicl niel la o parte nimene de bella
ciumil, dar flinclti-cä la Silistra, peste Duntire, s'att inmultittl bóla acésta, face
trebuintä, ca pe langä nädejdea ce avema la mila luI Dumnedett, sá facema
no! maI Inainte paza cea ce se va puté; de necea dar poruncimil dumné-v6-
strä, din t6te mahalalele Ducurescilort1 sá aducetI pe vätasY, cum si cate una
preotil dela t6te biserieile si mänästirile Bucurescilorti, cärora preoti mheartt
cá prin sfintia sa pilrintele Mitropolituld Oriol li data pov6tuirI, (lar si
dumné-v6stra sä ar'elatI porunca Domniel mele, atatti preotilorti cat i vilta-
silorti, de acum inainte sri grijescri, i orI-cine se va bolnä'vi in mahala, mticaril
de verI-ce felil de patimä, orl bärbatti orI mulere sétt copilä, sä aiba i preo-
tulti si vätäselult1 a veni sä artite, ce! din mahala la dumne-luI Vel s'AL iar
ce' din t6rgt1 la dumné-lul Ve! Ag11, si dumné-v6strä datorl' sri fitI a artita
Domniet mele, ca srt cercetämti patima celuI bolnavtl. 1785, lulie 6.»

Pilaca catre Veliri a se oréndui Medelniceriula lanache pentru

epistasia bala de ciuma.
«Dumné-v6strä VeliÇilorá boerI aI Divanidul Domniel. mele, s'a('
au4itrt de béla ciumiI la cate-va locurI, afarä, i fiinda-eä dumné-luI Ve! Spä-
tariti avêndil i trebile spätärier, nu pene numal i numaI acéstri trébri a o
cäuta, ami socotittí i amil hotärittl Domnia mea, ca sä' orénduimit la acésta
pe Medelniceritt Ienache, ca unulti ce att fostti si mal inainte, si este practi-
cosa la tréba acésta; ci iattt poruncimil d-v6stra sä v6 adunatI cu totiI, unde
viindti d-luI Vel Spätariti i d 1(11 Vel Agá', sä aducetI pe numitulti Medelni-
cerid Ienache, sä socotitI ponturile ce sunt cuviincióse a se pune in orêndu-
ialá pentru nizamultt acestei trebI, pentru buna pazA si curä'tenie, i sä ne
insciintatI in scrist1 cu anafora, cu vätavii de pähárnicel. toli. p. gvmd. 1785,
Decemvrie 7.»
 ISTORIA RomiraLoRtr 399

300) una avéntil deosebitil. (1) Elú publicâ la 1783, la Blajil, gramatica
latino-românä, in care si regulele romanescl eraú reproduse cu litere
latine. E gramatica care remase in usú in scòlele ardelene l'Ana dupa
Inceperea secolulul alú XIX-lea, si care nu trebue sh fie fostil strAinä,
ca influinth faptulul public5,rel cati-va anl apol a gramaticel romane

PitaeuliTerahului dela Spitalulft, Col(ei, ce s'aii orénduitil in loculii lvi

MartinA.
lôj Nicolae Petru Mavrogheni Vvd.
Fiinda.ca ama orênauitti Domnia mea, Téraliti la spitaluld dela sfânta ma-
nastire Coltea de aicI din BucurescI pe Marina Perinis in locula lui Martini
ce a muda', poruncimti epitropilord dela numita manastire sà avetT a-la sci
de Térahtt ala spitaluluT, care sà.' fie datora a cauta pe bolnavI cu téta cu-
viinciessa purtare de grija, i s'a-sI alba. orénduiala lur pentru slujba sa, dupla'
cuna a avuta si cela mai dinainte. Tol. pisah gvmd. 1787, Aprilie 10.

Carte legatd ceitre Caimacamulii pentru lefa spiferului qi a doftorului

dela Craiova ce se cuprinde mai
Cinstita ì credinciosa boerula Domnie mele Enache IIrisoscolei hiv Vel
Baria Caimacamula Craiove san'étate, In trecutele (pie ne-aY scristi dumné-ta
pentru spitera, ca sä se aseqe in locula lul Gheorghe Teraha ce a murita,
pentru care 1-finar' trebuintá ca sa gralmti cu sfintia sa iubitorula de Dum-
neleil parintele Römneculti, de aceea n'ama data dumi-tale r6spunsti de a-
tundí. ; iata acum graárnil ea' sfintia sa ne arétä pentru acela spitera cum ea
pentru trebuinta obste, cat pentru a prinde locula aceita' Oheorghe Teralia,
este destoinica acesta ce mi l'aT aratata dumné-ta, iar pentru léfa' inteaces-
tasa chipa are a se urma, adecá : din talen I 1.000 ce sunt rênduitT tal. 800
sa se dea dohtorulul de Craiova, si tal. 100 spiteruluT de acolé, si tal. 100 doh-
toruluT (lela Rámnicti, ci dar sa-la ase4I dumné-ta la tréba acésta, i léfa are
sa o imparta dupa cum aratima dumi-tale maT susa, i fil dumné-ta san
tosa. 1785, Martie 16.»

Condica No. 12 Arch. StatuluT, fila 207 maT cuprinde una pitacti catre biv
Vel Stol. Dumitrache, epitropti la Sft. Pantelimonit A mural una tigana in
BucurescI si se bänuesce a fi fosta bolnavil de ciuma. Domnulti poruncesce ca
ce din casa unde s'a intamplatd mértea sa fie tramisr la spitalulti Panteli-
mona si sa se faca lazaretd de bolnavi In padurea de acolo. 1784, Noem-
bre 15.
NB. Acestd Dumitrache este autorula cronice ce ama publicatti in Ana-
lele AcademieI.
(1) Vei,IT Papiu liarianti. Discursulti stql de mirare la Academie.
400 V. A. IIRECHIX

a luI Vacaresou in Bucuresci. 'rota la 1783 Sincal publica Catehismulil

douè abecedare, iar la 1785 o aritmetica.
Dar pe cand In Ardealü cultura c4tiga prin tipografie i cartI, In
Muntenia, M. Sutu aduce pedice acestel culturI prin introducerea pen-
tru prima data a censurel.
Pe de o parte M. Sutu are aeril de a protege tipografia, dandii In
29 Februarie, 1784, lul Stancu tipografulil dela tipografia Mitropoliel din
BucurescI, chrisovil de scutirl de dijmritù, i vinäriciù pe bucatele séle,
si pe de alta Fstabilesce censura prin urmatelrele acte :

«Pitadi catre pré sfintia sa Petrintele Mitropolitü pentru Tipografil, a nu se

mai tipciri de acum inaint& nimieft, peina a nu instiinfa Metriei sale ânteill.
«Pré sfintia ta Pärinte Mitropolite, fiindd eh se cuvine a sci Domnia mea
cele ce se dad in tiparid la tipografia grecéscg, attâtü de aja din BucurescI,
crit si de afarìl, iatä cu acestd Pitaed darnd pré sfintiel tale, In scire, ca de astdql
inainte fär' de a nu ne aréta pré sfintia ta Anthiti cu anaf ora i far' de a nu se da
voia t'éste& sä nu se cuteze tipografif, niel vre und Vivlionú, nid mäcard
feld de scrisóre, séù hârtie, verI-cum a da in tiparid; acéstä insciintare stí o
daI pré sfintia ta i pärintilord EpiscopI, cum si tipografilord sä le poruncescl.
Tolico p. gvmd. 1784, lulirt 25.»

Pitadi d'are Episcopula Ea' mnieuldi a nu tipetri ti_pografii feir' de

porunal Domnésed.
«lubitoriuld de Dumneded, sfintia ta Pärinte Episc6pe a sfinteI EpiscopiI
R6mnicd, chiril Filaretù, fiindd-ca se cuvine a sei Domnia mea cele ce se dad
in tiparia la tipografia grecéscA, gata de aicI din BucurescI, cht si de afard,
iattl osebitti s'ad scrisd Pitaculd Domniel mele &are pré sfintia sa pdrintele
Mitropolitú pentru tipografia de aicI din BucurescI, ca de astädI inainte, färd
de a nu ne ara Antéid cu Anafora., i t'Ara' a nu se da ântéiti voia n6strä,
nu se cuteze tipografiI, niel vre-unü Vivliond, niel mäcarti &Id-fati de scri-
s6re, séd hârtiä, verI.cuI a da in tiparid. Asemenea dämd scire i sfintieI tale,
ca i pentru tipografia de aicI din Rómaied asTa sá urmeze, cum si tipogra-
filord sä le poruncescI. Tolico p. gvmd. 1784. Augustd 1.»

Cu tòtä, acéstä, censura, s'aú publicatil, sub M. Sutu, gratie mal alesù
luI Filarelú Episcopulti Pairnniculul, unü num6ril de cartI, negre06 mal
 ISTORIA. ROMINILORt 401

multa de bisericä, séú la umbra bisericeI. Aducerna In anexa titlurile

acestora publicatiunI (1).
Cu tétä propäsirea necontestabila fäcutä de térä In ultima anI; cu
toti doctorif trämisI In drépta si In stänga ; cu telte predicile, séa di-
dachiile la bisericI, Duminicile i s6rbätorile, In unele puncte ex-
treme ale tèrel, ha chiar si In capitalä, persistä a domni prejudicätile
superstitiunile. O istorie nepärtinitére a culturel nationale nu Ole
sä nu lnregistreze cu regretil una documenta, ca cela ce dama aci,
din 17 Aprilie 1785. Acest'a acta constata,' esistinta credinteI In stri-
goI i narézá fapta impie, din Mehedinti, a violärel mormintelora, a
desgropäreI de mortI, bänuitI cä sunt strigoI, a arclereI lora si arun-
cäreI cenuseI lora pe apä. Ne lmp.äcämil Intru cat-va Cu M. Sutu pen-
tru cà Inferézil asemenea faptä si cauta sä lumineze poporula asupra
eI. Iatä do °u m e n tul a

dirtI legate in cincT judeVi de peste 011a si la Caimacamulil CraioveT.

«Amti fosta luatri Domnia mea insciintare, cum c. inteaceste trecute Oile,
la Melledintl, int6,mplatti de ad muritil ctql-va 6menT de peri-pleumonie,

(I) Ve(11 anexele. Dela Filarettl ciraculü lui Kesasie, aveinti intre alte multe citrV, «Mi-
mili'» din care pe citte-va lunT funìi. publicate de Kesasie. AcestuiasI Filaretui dedicií Ena-
che V:Icitrescu gramatica sea romttnescii. Vomil reveni maI departe a ne ocupa de acestil
vestitil barbatil. Tata in ce modii este redactatil talula PsalLiLel tipitritA de ela la 1784:
IPMITitirk
to4 4flcp.lr Sií Amk.
Ildmk 4Tp4iicT4uni 111111k TV1115(161%
\alíUM 114 AS/HHHATSASH MAMA,
la11111X411 KOHCT4HAI1116

Gg11,646 ROEFlóAk.
KS knarocnoKiiiiik I1JI TZ4T8 Kif AT81/144
e4%111%TH C111 IORHTC91041511. Ag A-muisiS
Kvisk VA4prrk
6111401611846 PXMHHKSASH.
'CflNcKofll 4 PX4IHIIKS4SH,
114 01846 MAII anAtipt ASMik
idtp% Ama Xe. 4411.4.

045 TH111911 Al K4I141111T6 if p0M0H4K TV11.

PMHH'uíHk:
IIII1 M 110114 KOCT4IIA1111 Tt'fl. PAM1I.
Formatil in 4".
Istorice Roveditilorri de V. A. Urerhia. 26
402 V. A. tRECIIII

si Ornenil ati intratil inteo pb.'rere, cum di arü fi esitti strigor i dintfacésta ar
fi muritti, dupti care pärere a lorü aü pusì i at' i desgropatti pe uniI, ar-
Onda i trupurile lorü, dandu-le pe apä. De care lucru ne-arnü miratü Dom-
nia mea, de ce sa ingaduescr, cl-ta, cat §i IspravniciI, pe locuitorI a avé acestü
fela de idee nebunéseä §i cum sä se cuteze la o fapta, ca acésta, care este §i
impotriva legeT si vinovatil de pcdépsa celd ce o urméza'. Acum Para' a nu ne
insciinta, niel d-ta, niel Ispravnicil, intelesemü, ch. §i la Doljti s'a auOitti de
una ca acésta ; pentru care iatä el scriemil d-tale, sa aibI a sclite pe (5menI
din acéstä idee §i sil-I facl sa inteléga, ca acésta este o parere nebunéseä §i
sa nu mai cuteze la fapte de acestea, ca'cl celti ce va indrasni, va cadé in pe-
dépsa acea ce este orênduita dupä pravilä la sapatoriI de morminturI ; de care
iata scriemil §i deosebitü cartile DomnieI mele, ca'tre IspravniciI judetelorii,
asijderea §i P. S. S. Par. Episcopü de Rômnicil a scristi cartile S. S. &are
protopopI §i preotI, sä dea noroduldf inv'étätura, care cele ce vel" primi, d-ta,
sa al a le tramite la lies-care judetti, i fiindii-ca se Oa §i de una data §i doc-
torulii CraioveI aci, i-so dete porunca Domnief mele, ca sä se sale s'a' vie
acolo, ca sA caute sa vada, ce este patima acésta §i de va fi trebuinta sa mérga
si la Mehedintl, sa vacia §i sA avemil Domnia mea 11-Iselin-tare cu pliroforie pc
largii de patima acésta.» 1785, Aprilie 16.

XLVIII.

Ddrile sub M. Supt.

Cela mal vechia documenta relativa la (FM, datata cu cilte-va
mal nainte de sosirea lui M. Sutu la CotrocenI, este o carte de cer-
cliturà a dijmäritulul din 16 Augusta 1783.
Nimica noti .de alt-mintrelea prin acéstA carte redactari aprOpe Men-
Lica ca cele din anii urmätorI si din anii trecutI (1).

(1) Carte de cercdtura clijoldritului pe anulft 1783.

«....Zem. Vlascoi. Dupti obiceiil s'a data acésta carte a DomnieI hide . . .
co aïl cump-ératti slujba dijmaritulur pe anula acesta 1783, din sud . . . ca
sA aiba a or'endui cercatori pe urma glujbasilorti d'intaiü, sa str1nga'
acelora, §i sa dea révasele lorü, §i pe care din slujb4i Ha va gasi cu litro
lurate §i nepuse la catastihtt sa-I apuce sA platésca indoitü, din call baniI
dreptI aduca la cump6ratorü, i indoiala sa fie a lorri, dupa' obiceiCi, iar
pe locuitoriI carI-I va giisi cu litre dosite si ne-rtriitate la slujbasii d'intilitt pe
unii ca aceT, sii-T aptice sA 1j1At6sdi haul' dijrnruituliff cu poclonti pe litrele ce
 !STOMA ItOMINILORO 403

In Novembre 13, 1783, M. SiO dä urmtitòrea

Carte de cercetare la cinc t judefe ot preste Olti ca th cerceteze pentru cel
ce sunt cu slujbe orénduiti.
«...Zem. Vlascoi. Fiindti-eg pururea grijirnú Domnia mea a so ptizi intru Vito
dreptatea locuitorilorti ce ni-s'ati incredintatti, attitti la altele t6te,ctitti §i la obicI-
nuitele slujbe de peste anti cu care se orêndueseti slujba§iI in Iérä, spre a fi
feritI locuitoriI de a nu se supra ski a se jitfui peste datele ponturilorti,
virtosti cel ce sunt departe de noT cu locuinta, earl cu greg i Cu ostenélg
le cadti pänä a ajunge §i Ong a veni cu jalbti la Domnia mea; de acea dar,
ca sui nu se facti niel acum la slujba oierituluI vre-o strimbätate locuitorilorg
de dare ceI ce sunt orênduitT, lath' ort,Induimg inteadinsti pe . . . ìt mérgti
la cinel judge de peste Oltti, unde se aibä. a perierghisi §i a lua séing cu
bung' purtare de grijg in ce chipti se pgrttt cel ce sunt orênduitI cu slujba in-
teacele clue:I judge pentru locuitorI, cu clreptulti numai acela ce este obicI-
nuitti. Venitulti slujbel acesteia sil caute slujba§iI urmiincla intocmaI dupti
coprinderea ponturilorti domnescI ce datti la mânit de orênduiala accstel
slujbe, iar maI multg sil nu4 ingtidu6scA a face cAtti de putinä urmare
orI spre a jälui §i a lua masí multù de la cine-va§1 ceva§1, orI a nu se
purta printre locuitorI cu orkduiala ce li-se cado i a-I nectiji pentru conace
fill% de platä §i a le face cbeltuelI, §i pe care va gäsi impotriva ponturilorù'
di a fricutti vre-unti jafti fari de cale, mticarti CAM de puOna, prin marafetulg
d-luI Caimacamulta séti Ispravnicilorti stt facti implinire §i insciinteze
Domniei mele pe unulti ca acela, i aia si aibg strtijuire deplinti la ctaitatulg
acestel slujbe pentru cci rênduiÇï, ca stt nu facti, cum qicemti, nicI untt 'chi de
supërare §i nedreptate locuitorilorti §i sg ne §i insciinteze numitulti ortinduitti
la acésta, de so päzesce de cttitre slujba0 ponturile, ség poruncile n6stre sat nu.
ii saam reeel. gvmd. 1783, Noemb. 14.»
vorg gtisi dosite drepT, cart' banï stt-1 aducti la cump6rätorri, §i pentru cit eI
le-ati dositti socotindil sti pliguliéscit (Amara domnéseä, sä le iea dupti obiceiti
elite hani treI de litrg pentru osten6la ceretttorilortt, iar maI multg sg nu se
indrasnéscti a lua, cti.' se va pedepsi; i cereätoril sä aiba a ämbla cereal-1dg nu-
maI "Anti la Septembre 10, iar mat' multti si. n'aibä vole a tímbla, dar fürte
sit se fere'scg ceregtoriI, a nu face locuitorilorti supgrare din mâncare i bgu-
turg, ci tóte ce le va trebui. sti le cumpere cu haul gata, niel sä se cuteze
a asupri pe locuitorl ca cu pricing de litre dosite jtifuéseä, el de vorg
face nescare-va sup'érttrI, peste porunca DomnieI mele, §i va veni cine-va cu
vorti plati indoitti §i se vortí pedepsi, insä sä. fie §i prin scirea d-nelorg
Ispravnicilorg al judetula ii sam. receh. gvmd. 1783, Augusta 16.»
Asemenea ciirtI de cereatura dijmtirituldf s'att fticutti ca acésta de susg
pe anil 1784 §i 1785.
404 V. A. 1111ECIIIi

Pe anulti 1784, cu incepere dela Ianuare, Domnitorulil Sutu rênduesce

asupra tustreleloril ocne ennenil sél de incredere si ja dispositiunI, ca
sä nu pétä lua din sare pentru trebuinta caselora decAt Cu traista §i
numal ce'l earl plätescil serWritulit. Acéstä taxä a sär'éritului, sub M.
Sutu este de 5 talen l pe aria. Acéstä dare se péte pläti printr'unil
mield härsie, unù cast' si 6 oca länä (1).
(1) Carte de cetnaireisie la cede trele Ocnele Slànicú, Telega si
cea de peste
«...Zem. Vlas. Cu acéstä carte a DomnieI mele insciintämä voue ocnasilorti,
si tuturortt poslusnicilorti dela Ocna SItiniculuI sud. Saactl, ca pe anult1 acesta
amù oranduitä asupra a cate trole 0c,nele, pe credinciosulrt boeriult1 DomnieI
mole Gheorghe biv Ve! Arma, Dumitrache Ve! Ispravnicti za curte, si pe Vel
Crtmgrasä za Ocne, Gheorghe biv Vel Armastt purtAtoriti de grijä i chiver-
nisitoriti, dându-le tétil tréba Ocnelortí in sémä; ci dará sä-lti cun6scet1 de Cri-
rniIrasrt, si la ceI ce se voril orêndui acolo la acéstä. Oct* din partea nu-
mitilortt boierl, sA daVt .160 supunerea i ascultarea, silindu-vg cu cea desti-
vérsitti osirdie spre lucrarea i slujba trebilortl Ocnel, fall de a nu vr. arta
Cu lenevire, séti impotrivire ; asijderea sA cilutatI sä vú mulVdmiV pe dreptultt
vostru, care v'e* este orênduittl a vè" lua dupti obiceiti, cum aVi luattl i pand
acum, si sä fitl gata duprt datoria véstra la lucruld OcneI a nu se face cat de
putinti cusurti i ziltignire, din pricina leneviriI i nesupuneril véstre, pentru
crt celuI nesupusti i impotrivitorti i se va face grea pedépsti. Tolico. p. gvmd.
1784, Ianuarie.»

Asemenea carte s'a feicuttc si la Ocnele marl din sud. Valcea; i la Ocna
'Meya, sud. Prahova, carte ce s'a data lu Constantinfi Caftangiulti ce s'a
renduitii asupra Ocnelora de ceitre Vel Ceimetrasfi.
Vlas. Slugil DomnieI mele Constantintt Caftangitt, ce s'a remduitil din
panca credinciosilord boerilorti DomnieI mele biv Vel Armastl Gheorghe, i
Dumitrache Vol Ispravnicti za curte i Vol Ctimrtrasti za Ocne Gheorge, ce li
s'a datil Ocnele asupra pe anulti acesta lét. 1784, care srt mérgä la Cate trele
Ocnele, SlAniculti, Telega si cele de peste Oltti, sA cerceteze de fatti si pe
subt cumpatt, atatil inprejurulti Ocnelorrt, cat i prin satele i orasele ce vorti
fi in partea loculta pe aprépe de ocnä, i orI can, si la verl cine va gAsi save
de anulti trecutrt, cu eévasulti camarasuluT ce art fostti, sért färä rävasti, tag
s a o facl zap ir i puindu-o in magasiI sä le pecetluiascti, de care fiicêndti ca-
tastihrt anume la cine si cattt sumä a gilsitti, trimi0 la numitiI boerI
Domniel mele cc sunt rênduitT asupra ocnelorti, ca sd ni se arilte sil vedemä
vomrt porunci cum sä urmeze pentru acea sare; iar pantt vomti da alti doi-
lea porunc5 sri stea acea sare poprita subt pecete. Tolico. psh. gvmd. 1784,
Ianuarie.»
In 1784, Aprilie s'a fAcutil carte la Ispravnicil S5cuienilorrt, ca sh" fie dol
émenI remuluil,,I de pazti la malulti 011idiéra.
 ISTORIA ROMiNILORa 405

cela-laltil venitù domnescil, s'att cä,utatil totil cu tarifulil din

anil trecutI §i anume prin lntreprindere. In regie cautatil putinil
timpil la Inceputulil anuluI 1785, pana' când pututa arenda (1),
In Octobre 6, cu cartea domnésca data lul Ve! amar*, Domni-
torulú stringerea tutuloril coturiloril vechI pentru ca st consti-

Carte pentru malurile de sare din sud. Slant-Rehnnicii 1 Buz6ti i Saaca

care sunt a se ptizi.
«...Zem. Vlas. Dupà. obiceiti malurile de sare ce sunt in sud. Slam-
Rilmnicti-Buzai §i in sud. Saacil se ptizescil de (5menif camára§ilorii de Ocne,
ca sä nu se l'adj. risipa cu caruhl, sétt cu calulü, afariti numaT de 6meniT ceT
ce plä'tescg sàrëritulü carT sunt §ciutT, insä §i aceT att voie sä iae numaT cu
traista, pentru trebuirqa easelortz lora Dreptù acea dama Domnia mea acéstä
carte la mana.... pe care l'a orênduita dumné-lorti eämtira5T, ca sh" Ele de pazä
la malurile dintr'aceste judete, sä 'Arte grijä §i sä fie cu priveghiare a nu in-
gädui pe nimenea sä, faca risipä §i sä iae sare cu caruhl seti eu ealulït, afarä
numaT din cei ce plätescti sararita, carl sunt §ciutT, insä §i aceI sä, aibä va°
a lua numaT cu traista, pentru trebuinta caselorti lorù, i pentru catT se hrtl-
nesdi cu sare dintr'acele malurT, färä de banT, sä iae dela dinOT
ca§u15 §i 6 oca lanä, ski cate tal. eincT dela cine nu va avé de melca,
dar orT pe cine va prinde turandü, ség cu caru15, séti cu calultl, vitelo tau
sä le iae de glòbä, iar pe 6menT, dupä obiceiti, prin §cirea dumné-lorCi Isprav-
nicilord sä-T trimitä la pedépsa ocneT, pentru care sil poruncesce §i dumné-
v6strä Ispravnicilorti de judetti, i Vätafiloril de plaiú, s5, fitT mana de ajutoriti
orOnduitulul de dumné-luT Vol Cämära§ti spre a puté päzi dupil, cum se cado
§i s'a' nu curgä pagubä can-Atril. Tolico. p. gvmd. 1784, Martie 10.»

(1) 17 Ceirri pe la lspravnici, pentru a orêndui Ispravnica

uniti onttl credinciost1 la venitulli veimei de impreund cu Vame,sii ea din anult1
trecutil, peina se va hotari.
«Dumné-v6stril Ispravnicilortí ot. sud. indatä ce vetT primi Domnésca né-
strii poruncä, sä avetI a orêndui pe väml cate unti omi:i credinciosti ala dumné-
v6stril, ca de irnpreunä cu unulti din vame§il anulul ce MI trecutil sä cauto
tréba vä'meT, stringêndt1 totil venitulil, dela qi intaiù a luneT aceltia Ghenarti
pana se va hotári vinciarea vämi1or, i volt' avé a-§T da séma cu catastihil
anume de impreunä cu totti venitulii, la ceT orênduitT Vame§I, cu cartita Dom-
niel-mele ; cdutatt insä sä nu se faca vre-unil cusuril inteaceste c,lile, pana se
va hotari, orT din vre-o nepurtare de grijà a orênduitilorti vechilT, orT din vre-
untt sfetirismosil ala lorti. 1785, Ghenarie 2.»
Asemenea scristi i la Cairnacamulil CraioveT, care cárV
cu lipeanü, Ghenarie 2,
406 V. A. URECIIII

tue unù venitti noulul Cämärasti, obligandil pe fie-care präväliasil sä

plätésch' pentru cotulti pecetluitil din mil °Ate 2 talen l si 19 banI(1).
Acéstä nedréptä impositiune de coturI noue cAnd präväliasuki avea
deja cotil pecettuitil, nemulpmesce pre negutitorl. Darea nu se Oto
percepe decAt prin ciohodart i mumbasirI, precum probézA actele din
28 Octobrie 1783 si 22 Iunie 1784 ce dämil In anex.ä.
In note se pottl vedé fria, ponturile pentru arendarea vinäriciuluI, a
butäritulul, a oerituluI (2), a dijmäritulul, a tabaculul, a monopoluluI lu-

(1) Cartea ce se clec' Vel Cmíraí pentru coturile ce se da1,1 pe la

negustorii de prin tgrguri.
«...Zem Vlascoi. De vreme ce pentru ca sa nu so faca noroduluI insclaciune
la marfa ce cump'éra cu cotulti dela negustorI, i pentru a nu se micsora co-
tulti din drépta lul m'ésurA, obiceiti a fosal a se da coturI pecetluite dela cá-
mara domnésca tutulorü negustorilorti, iatä dupá obiceiü orênduimti Dom-
nia-mea pe . . . Cu coturI drepte, ce s'ati pecetluitil la Cámara Domnia-mele,
sA aibil a le imparti la toV ceI ce vindti marfa cu cotulti aicl in orasulil Bu-
curescI, ca cu acele sA vinda, iar cele veclif s'A le stringa dela manile
pe t6te, i sá aibá a lua (lela dinsiI accea ce este obisnuitti adeca cate ta-
leff 2, banI 19 pentru dou6, coturI, ii saam receb. gvmd. 1783, Octobre 6.»

(2) Carte de slujba oieritului ce s'a facuttl pe anult1 1783.

«...Zem. Vlas. Dat'amti Domnia mea acésta carte. . . . ce a cumpr3ratti pe
anula acesta la. 1783. slujba oierituluI de sud : . . . . ca sá .aiba' a cauta
acésta slujbá i Sa urmeze intocmaI dupä coprinderea ponturilorü de mal josù
araate, Ira de a nu face cattisI de cat cusurü la poruncile Domniel mele,
ce printr'aceste ponturI s'asa datil.
Mitropolia, Episeopiile i t6te m6nastirile, boerI i ju-
phnesele vtkluve de orI-ce trépta, i fabrica de postavü, totI sä plätésca oieritil
de oI po banI 12, dupa hotä'firea ce s'a facutti prin hrisovulil Domnescil
poclonti (lupa obiceiti Orla la dece Po banl unulti, si de la dece in susti po
banI 80 de nume, iar cul i-se va face aridicaturI, li se va tiné in sérna suma
aridicaturiI. Asijderea i ceI cu hrisóve inoite ce se coprinde din oieritii, fa-
cénduli-se pecetluita gospod. vorti scuti suma hrisóvelorii.
TotI locuitoff aiOré' i strainil ce se vorti afla cu o! in . 6ra', ver!
a cuI sä fie, sa pliitéscá oieritü deplinü duprecum aréta mal susti, de 6ic
Po banI 12 i obiclnuitti poclonü, i strainil unguren1 ce sunt sec,161torI in .k6rá
cu ruptóre de la visterie, macar ca ati hrisovü a li se tin6 in sérnil la 10 of
2, dar acésta era cAnd platea oieritü de 6ie Po bani 16 si jumnate, iar acum
fiinclii-ca este oieritti cate banl 12 de 6ie, ati a plati eI pe tóte oile ftrá de
niel una scad6mintü, la caro si mar folositI sunt acestil felti de cura era mal
naintc, pentru ca atuncl da pentru o! optil talerI unula,
 ISTORIA ROMINILORO 407

ininAriloril de cérk a monopolului fieräriel si sArgriel etc. Totil In nota

sunt i diferite instructiunl relative la controla si la impedicarea abu-
surilorit In diverselorti venitufl.

ToP strginiT ce voril avé vite in térg, cal, bol, vacY, bivolr SrL plAtescg
veäritulri strAiniloril, ce este obicInuitil, insrt lArsanif ceI din tinutula 13ArseT
din Transilvania, de vitg ale banl 33, dupg cartea ce ad, iar cel-llalt1 strg'int
sg plgtésc.g top de val chte banT 66, dupä obiceiti, iar tunsiT i mhnzatil
plAtescg doi unulù, dupg vechiulg
Top locuitoril de ori-ce tréptg cunoscendd mila ce ama raicutti de obste
la acéstä slujbg, sg aibrt a arta tete oile lorti la boeriT slujbasI fgrg de a si
le tilinui, cadí orl-carele se va dovedi cg a gmblatù a ascunde, i a-sT
oile cu Onda. sä pggubéscg visteria, pe uniT ca aceT nu numaT Ii vomil
da de a-vi plgti tete oile îndoitù, ci voma i pedepsi dupg trepta cc
va fi, ca pre untl nemultgmitoril de binele i mila DomnieT mele, fies-carele
parcglabù din fies-carele satil sg" fie datorti a arta la slujbasI oile
inca i strginiT ce se vorii afla in préjma satulul, cg de se va gäsi vre-unti
phreglabil ea a sciutil oile satenilorti, si nu atl indreptatil pe slujbasT, ci
acelfi pgreglabù se va pedepsi cu Targulti i cu Ocna.
Slujbasil sg aibg a se feri de a nu face vre o pagubg locuitorilorü, ski
a lua cevas pentru hrana lora si a cailortt lora flirg de a nu pltiti, egeI pe
orT-carele ne vornti irisar-O erL n'ati urmatil dupg porunca DomnieT-mele, dupg
ce vomil pune de va plgti acésti pagubg Ilù vomil i pedepsi.
Fiindtl-cg pururea la vremea oierituluI era pricing intre slujbasiT oierr
intre negustoriT ceT ce se bränescil cu zalhanale aid in -térg, cadí oieriI chutail
a le lua oierita si pe caprele ce se gasear me:1de niate la vremea scrisuluT,
negustoriT i ei nu se suferia de platnicr, Ara de numat cele vil' cate le apuca
la vremea scrisuluT, acelea le platea, de aceea vedumti din condica Diva-
nuluT cál la let. 1779, Noernbre 22, s'A fostù fAcutti hotärire domnéscri, ea
pana la diva sfintuluI Dimitrie in 26 ale luneT luT Octobre cate capre vorti
tAia sg nu se supere de oienitü, iar din diva de sfete Dimitrie chte vorli
viT netriiate pe acelea sg plgtéscg; care acéstg botgrire funda cu cale spre a
lipsi pricinile dintre diniT, poruncimil i Domnia-mea asTa srL urmeze, si de
aceea pusti si in ponturl, ca sà scie slujbasiT a urma inteacestasti chipa.
Poruncimil d-vestrA Ispravnicilora judetuluT sA dap top mâng de ajutorti
spre a puté orenduitil slujbasT seversi slujba fge de cusurü, ca sg nu se in-
temple nimicti sfetirismosq, cg orT-ce pagubg se va intêmpla din pricina ne-
ajutoru/u1, dela d-vestrA se va Impuni. ii saam rec. gvmd. 1783, Sept. 9.»

16') Mihailt1 Const. Sufula Vod. gspd Zent. Vi.

«Phng in diva ce se da Domnescile nestre ctirtI la mhnile slujbasiloril ocrT

de Volnicie a incepe oeritula sti cauto in térg, pana int'racea ii a fi si mg-
celariT nesup'eratT, pe vitele ce voril t'ala la scaune, inteacelasT chipa intg-
rimil si poruncimil sg se urmeze. 1785, Iunic 2.»
408 V. A. IMF...CHIA

Vomil observa in privinta vameI, di. M. Sutu cérch sà% supura la

vam'a' de 40 de banI rinatoriI exportatl de boerl. In contra acesteI

«Prea inalfate .DOmne,

«Macelarif de aid din Bucuresd, cu jalbd jaluescil in'alOmd Tale, ca dupa
cum la trcbuin i indestularea noroduluI din BucurescI sunt indatoratI a
griji tottl-d'a-una, ca sd nu fie lipsa de carne bunà si multa ; pentru caro de
se intêmpla eke o data lipsä, el sunt datori de a implini si a fi bilsugil,
se régd inaltimeI Tale ca sa aiba si el mild si musaadea pentru oile co taie
la scaune, ea din vechime era obiceiulil de se serié oeritula din sfeti Dumi-
tru, iar dupa résmeri0 inc6ce, esindti oeritult de timpuritl, cu o lunä i doué
mal nainte de Sf. Dumitru, i ati platita oile la oerittl, si ati mare pagubt.
cheltuela cu hrana lortí, cu vama, i erbaritil si nu se alegti cu nimica, i lo
cste témä. ca nefiindil belsugil vortl cadé In urgia MarieI Tale, i daù ruga-
ciune Mdrid Tale, ca dupa cum te-af milostivitil Mdria Ta cu negustoril cei earl
taie capre la zalhanale, i li-s'ail racutti hotarirea Märiei Tale cu luminate 041
domnescI, eLi parrá in diva S-tuluI Dumitru, adicà in 26 a lund lui Octobre,
sa nu fie sup'ératI de oeritti, sä aibt. si eI acéstil milá de la InalOmea Ta, ca
sa péta avé si el d din destulti si a fi belsugil de carne in ora, i (lupa
jaiba loril Ii orênduescl Maria Ta la noI ca sà cercetämil cererea lorti, i dupà
cum vomit cun6sce, cu anafora sà insciintamil Inaltimei Tale. Vol sci Maria Ta,
ea amti cercetata întCiü, ca sa ne pliroíorisimü, i sä vedernti de este vre-o
suma de d ce taie inteaceste qile din esirea oeritulul pant. la Oetobre 26,
ne pliroforisimtl, de di' 3.065, co s'ail taiata estimptl de la csirea oerituluf
pant*, la 26 de dile ale Id': Octobre, ci noI dupä cercetarea ce amti fteutil,
vedemil ea cererea lord nu este fdra cale, una avéndil acéstä greutate i pur-
tare de grijä pentru indestularea de carne a se afla in orasti, aiü doilea ca
se vtidil ca nu este . . (maI incolo nu se afla scrisù cate-va rinduri ei nu-
.

«...vre-o suma mare de d tdiate inteacésta diastima de Ode, maI alesil ea eI

vamä i erbäritti i inü i scaune cu chirie, care se incarca cu destula
cheltuialä, ci dupä cum cd ce taie capre la zalhanale aflatti mila Märid
Tale, gäsimil cu cale de a prisosi mila InalVmd Tale si cu acestl macelarl,
orasuluI Bucuresd, ca s'a aiba i ei acestil privilegiú 'Ana la 26 ale lul Oc-
tobre sä fie nesupè'raV de oeritä, urmandu-se acelú privilegiti dela anulri
viitoril, de vreme ce oeritulù este vinduta maI nainte do jaiba lorù,si cum-
ptiratorff ()era de estimpil ati urmatil si a le lua oeritä, dupa cum s'a urmatil
luattl si in anil trecuti ; lar hotarirea cea des'évérsitti ri-_,Imane a se face
(lela mila Marie! Téle. 1784, Noembre 16.
«Vel Bana, Nicola Ventura biv Vel Spa tara ; ranache Moruza Vel 'Torn jeU;
Scarlatti Greceanu Vel Vistiera .»

17 Carti cettre Valasii de Plaiurl, pentru Bärsanii sträini set le numere

vitele marl, i turmele de oi, ca'nd viva din näuntru.
«Sluga Domniel mele vdtasti de plaitl sud ...... flindti-ca voimti Domnia
 1STORIA ROMKNILORO 409

dispositiunI protest6 boeriI CraiovenI si M. Sutu se vede silitú a serie

CäinikArnieI de Craiova urmAtérea carte din 1 8 Augusta 1 7 8 5 :
«Carte la Caintacamulit Craiovei ca boerti de acolo set pleitéscei vanzet
cate 40 bani de rimectori ce stringii, iar de rinteitorit de prei sita'
set nu se supere.
«Cinstitil i credinciosil boeriulti Domniel mele Iorgache Sutu biv Vol Chi-
cera Caimacamulti CraioveI, san'étate ; cartea dumi-téle dela 12 ale acestd lunI
mea sa scimil pe barsanl strainl, carI sunt obisnu41 de îl scotil vitelo la pa-
une aicT in érái, i apol iar le intorctl in launtru, cu cate vite esta cand vital
In téra si Cu cate se intorcil; iatä ea-VI poruncimtl de aicI inainte sil portI grija
sa fiT datoritt, ca la vreme ce ese in Ora', catI cal, sétt cate vite marT vorti
avé, asijderea i cate turme de °I fies-carele, s'a' le ial in scristi cu numtirulti
lortl, ad : capetele vitelortt marI, i turmele aceloril miel*, de care sil ii anume
ea o condica in care s'a le trecT acestea, si pe fie-care luna sil aibl a trimite
la dumné-lul Vol Spätaritt fée, anume : cutare onati cu cate vite marI si cu
cate turme de ol ají trecutti? si in rbrasti care eseT poruncittl a da aceluI bar-
sanil la esirea in Ora', pentru slobodenie, dupit ponturile ce sunt date maT
dinainte, sá fiT datoriti a insemna si suma vitelortl cu cate att eitü in 1éra,
si la intércerea lora, cand vortt vrea sil tréca iniluntru, asemenea sa fil dato-
ritt a vedé suma viteloril, si de veril fi totti acea suma, bine, iaril de va avé
suma de vite marI mal' multa decht att eitü, oprindtt pe unulti ca acela nu-
mai cu graba sa insciir*zI DomnieT mele prin dumné-lur Vol Spittarti ;
acesta !» 1783, Decembrie 22.

Carte legatct la Ispraunicii din sud. Teleormanii pentru slujba.ii octi,

de a nu face jafuri.
«Dumné-véstra Ispravniciloril ot. sud. Teleormantt, ne-amé
Domnia mea, .cum ca' slujbasiI oerI, ce sunt rindu41 in plasile aceita
judetti, nu urméza dupä ponturile i poruncile DomnieI mele, ci iea dela una
pana la dece, cate cincT parale de 6ie, i parale de numërätére i de rtivasti,
asijderea i poclénele ce iea cate banI 90 si dumné-v6stra v'édéndu-le acestea
le trecetT cu vederea, si nu urmatI dupa strasnicile Domniel néstre porunci
ce sunt date, ca sa nu ingacluiV a face acosté feliti de lure, ci le suferitI
unora pentru hatirri, si altora pentru clanie; pentru care iata cu hotarire
sciV, ca in urrnä avemil sa orênduirnti Teftergitl credinciosti
nostru, ea sa cerceteze i orI-ce se va dovedi mal multé" luatil de slujbasI
peste poruncile néstre, nu numaI ca pe dumné-vòstra v vonati pune de vetT
implini pana' la untl bantl, ci inca veV cacle in villa si pe insi-vgv vomti pe-
clepsi, in vreme ce ocrotirca i aptirarea locuitorilora despre acesttl lelé de
nedreptatl i jafurI, asupra dumné-v6strä o ayuna data; ci dar deschide-
véll °cha', I1Ç1 Cu priveghiare, ca sa nu faca slujbasii vre-o luare peste porunca
néstra, cacl dupa cuca y ar6tOnti vep fi in vina eli4utl. 1783, Noem-
vrie 17,»
410 V. A. IIRECHIÀ

ce at trimisti, aù venitti la Domnie ; cele ce scat cum cg bocriI de acolo din

partea loculta nu vortt s'A pltitésdi vam5 ate 40 de banY de tang fimiltoriti

Ponturile Tabacului.
Tabacuill cu poruncg Domnescd sri se pecetluiascg cAntgrindu-se de vre-
untt zapciti, atilt5 celtt de aid, &tit' i celti din téra TurcéscA.
CAII ati tabacti sg-15 aibrt a-I5 vinde la orènduitultt omù alti Cherhane-
leI, tocmindu-se cu pretulti cc va fi cu cale, iar de nu, sä se pecetluiáscg
si sit ias/ afarA la Moldova.
Gel ce lucréz5 tabaculti ca stt nu fie lipsiff de muncg i mestesugultt
lor5, câi dintrinsiT vorti vrea, sti aibrt vole a lucra la cherhana, luAndti plata
lorti pe fies-care oí.
Dup5 zaptulil tabaculul, orl-cine se va gAsi vinOndil printeascuns5,
frte6ndti singurI el, nu numal s5 se pedepsescA, ci i tabaculti sA i-se iea
farg de nicI o dare de banY.
Dintr'alte pArtl strgine, s5 nu aibg vole nimenea -a aduce tabacti, iar
de va aduce s5 nu fie volnicti vinde la altulti farri de numaI la cherha-
insil de se va invoi la pret5, iar de nu, s'd se pecetluésca i sä, ias5 a-
fang, si vré`ndti a-15 trece la Moldova s'A plgtéscil la cherhana eke 15 banI la
ocg, iar de va vrea a-15 int6rce inapoI s5 nu platéscti nimicg.
CAnd cine-va cu pricing crt voIesce pcntru a sa trebuinfA tabacti, va aduce
mal multü decAt o oca, prisosulti sg se opréscg la cherhana, fgrA de a nu
i-se pläti cu niel untt banti.
Cherhaneaua sg aibA datorie att tutunti arnautescti sit aduch spre a face
tabacti bunti, ati tabactt str8intt bunú, i sA i-se afle tabacti de treI felurI, de
intAia mAng, i aid doilea de Ora Arnäutéscri, i altt treilea din tutun5 de aid
din Org, care sa vinclA mAna intAitt cu 6 tal. altt doilea cite tal. patru
treilea celtt din tutuntt de aid din tér5 cAte tal. doI i jum6tate ; iar de se
va indrAsni a vinde din rinduitultt pretti 'mar multti, &A se pcdepsésett ; cutre
acestit sg nu OA vole a-vi trinlite tabacti la pArtile rii Turcesd spre
a vinde, si de se va gAsi cA aù indrAsnitti de ati trimisti, sg se pedeps6scil.
Afar5 din térg sA nu aibg yore niminca a vinde, ski a face tabacti,
numaI sit cumpere dela cherhana, séti sg fie cu scirea orkiduituluI orn5.
Orhiduitulti s5 aiba vole sti Amble cu zapciultl, ca s'A ggséscit tabaculti
ce printeascunsti se allá la vre-o odaie, séti prAvalie.
De va duce cine-va treI séti patru oca de tabacú pentru darti, sg p15-
téscA' la cherhana, cAte talen l unu la cherhana, iar de se va grtsi vinOndti
sit se fac5 zaptti, far de a nu se plAti niel cu unti hanti, i s5, se pedepséseä.
Celtt ce va aduce tabacti dela Téra LeséscA, Rosia, Téra NemOscg, sh
aib5 a pltiti dupa tarn la or'ènduitulti ointi alti. Cherhaneld, 1783, Noembre.
«Dumné-ta Vel Agg primind5 pitaculti acesta s'A aibI a orêndui zapcitt,
sg cerceteze In tèrgti i unde va gäsi tabactt de. vinqare, orI prin prAvaliT, off
prin oar, prin hanurr, tot5 s5-15 cAntgréscA' i sh-lti puc sub pecete, ca srt stca
pang se va da a doua poruncg a n6strg cum s'a' se urmeze, tolico pisah gvmd.
1783, Noembre 18.
 ISTORIA ROMANILORO 411

la rimatorii ce vindti, cu pricinä cä sunt präsi0 de casa dumné-lorti,

n'atí avutil obiceiti a pläti, amil v'éc,lutti ; pentru caro fiinclil-cä no adeverimil

Cartea Vel Vist. Nicolae Bra ncoveanu de a face WO pe mosia

Obileqti, pe anil o data.
« . . . Dat'amil cartea DomnieT-mele dumné-luI cinstituluT i credinciosil
bocrulti Domnier-mele Nicolae Brancoveanu, Vol Vist. ca sa aiba volnicie cu
acéstä carte a Domniel-mele, a face pe mosia domnieT-sale ObilcscI, sud 11-
fovil, térgti in fie-care anti o data, la diva AdormireT prea sfintel StapancT né-
stre i Nasc616riT dc Dumnedeti, care térgti sa se Oe o s'éptémanä de radii,
incepéndu-se de prasnicti Cu doué dile inainte, unde sa fie si oboril pentru
vite i bucate, i la acestil térgil sä nu se amestece IspravniciT, nicl vamc-
flier erbarif, nid zabitif, nicI alt1 6menT domnescI, ci sa aiba dumné-luT
a lua vama cea obicinuita i cele-lalte obiceiurT ce voril fi la t6rgulil acesta;
asijderea niel vinti i rachitt nimenea sa' nu fie volnicil a vinde la acestil térgil
inteaceste c,lile fara' scirea omuluT dumi-sale; pentru care poruncimil Dom-
nia-mea, d-v6strä Ispravnicilorti, i vamesilorti, erbariloril i tuturora cc ve0
fi orênduitT orT Cu ce trebT i slujbe domnescT.»

Carte de shyba difindritului pe anulii 1784.

«Zem. Vlas carele pe anult1 acesta 1784, ati cump.ératil slujba dijma-
rituluT din sud... ca sA aiba volnicic printr'acésta carte a DomnieT mcle, orén-
duitil 6menT s'a' caute slujba acésta i sä urmeze dupa cuprinderea ponturiloat
ce le-ail fostil arétatc.
Mitropolia, Episcopiile, ménastirile cele marl, i metésele Iorü sciute, dij-
rnAritü nu plätésca dui-A vechiulti
Dumné-loril boeriT ceT marl i alü doilea i ceT ce ail luatil boeric cu
caftanti, cum i jupänesele Widuve ce le-aii statutil boerit in boerie cu caftanil,
fccioril de boerT ce sunt sciutT, iaräsT.sa nu platésca dijrnArith, prccum a fostil
obiceiulti din vechime.
Pentru acésta slujbä, vindarea a fostil afarä din eel ce ail si
scutelnicT Cu hriséve domnescI i privileghiurT, cum si mtnliistirT i bocrT dc
némil i boerinasT, mazilT i alp' ce ail cartI domnescT, carl ati scutitti si In mill
trecutI, asemenea i estimpil ail a li-se pazi.
TotT ceT-laltI ce voril avé stupT, rima.torT, sA AA' a-sT pläti dijmaritil la
orênduitil slujbasT dupä obiceiulti, de téta litra Po haul 13 . . . i poclonti de
nume, adeca Mil ce va avé din 10 litre in sustl orT cat de multi sä platésca
cate haul 13, si poclonti po haul 80, iar care va avé cate 10 numaT, sä plätésca
cate haul patru-spre-dece i cu altü poelonü, i slujbasil sA aiba a cauta slujba
cu cercatura cu totti, numal pang la Septembre 10.
CeI ce scutescil dijmäritulil férte sa se ferésca de a nu amesteca stupT sal
rimatorT de al acelora platescil dijrnäritulil in bucatele lorti, cu &Ida
ca sä pagubésca slujba, ea apoT uniT ca aceia dovedindu.se, nu numal ea pe
mole litre ce se vorti dovcdi ascunse vorti plati dijmäritil Incloith, ci inert si
pe ale luT drepte bucate, ce va avé, va plati dijinäritü dupa obiceiil in radii
cu Véranil, i li se vortí strica de WO privileghiurile scutelel.
412 V. A. IIRECHIA

Domnia mea, ca intru adevera vitelo ce sunt prasite de casa dumne-lortt

boerit vamä n'aa a plati, iar pentru vitele ce ail de strinsurä §i de negus-

BoeriT totT ceT ce scutesca dijmaritti pe drepta bucata ce vora aye de

tamaslaca, de dijmärita sa nu se supere, iar pentru vitele ce vorti ave cum-
perate de negustorie, pe acelea sá platésca dijmarittl dupit obiceia.
Top' ceT ce vetT aye stupi, i rimätorI, sä aveV a ve arta bucatele vóstre
la orenduitil slujbaql, cä. orT-carele 41' va dosi bucatele sale, dovedindu-se, ya
pläti dijrnärita
Poruncima Domnia mea §i voue slujba§ilorti §i voue eel ce vett âmbla
Cu acesta slujbä, pentru mâncarea vestra i a cailora vo§tri, superare, sea chel-
tuelä locuitorilora sä nu facetT, ci tóte, orT-ce ve va trebui Cu tocrnela §i Cu
banT gata s'a luatT, far rat% de plata sä nu ve indräsnitT a lua, §i la tete dupa
cum se cuprinde mal susù sä fiV urmatorT, el orT-carele se va cuteza a lua
maT multa peste porunca DomnieT mele, se'a va face cheltuelä, sea superare,
ci incti se va §i pedepsi ; pentru care poruncirnü Domnia mea d-vóstra Isprav-
nicilora sa cautap sä fitT cu priveghi'are, de a nu face vre-unü slujba§tt ur-
mare mal multa peste porunca DomnieT mele ce se cuprinde mai susa. ii saam
receh. gvmd. 1784, Iulie 5.»
Asemenea s'a facuta §i pe let. 1785, Iulie 9.
Carte de slujba tutunetritului pe anulit 1784.
«Zeta. Vlas. . . carcle pe anula acesta 1781, ati cumperata slujba tutu-
narituluT ot sud.... ca sa aiba volnicie printeacestä carte a DomnicT mcle, a cauta
acestä slujba dupa obiceitt, §i de la totI ceT ce vora ave pogóne de tutuna,
mesere pogónele drepta cu stânjenula ce se chi pecetluita de la visterie, §i
pe eke pogéne va ave fie-carele sä plätesca de pogona Po talen f 4 vechY,
§i poclona de nume Po haul 80, iar maT multa superare sä nu faca, eh' se va
pedepsi, §i slujba§iI ce vorti árnbla cu tutunaritulti, pentru mâncarea lora §i a
oailora superare sea cheltuela locuitorilora nicT inteuna chipti sä nu se in-
deasnesca a face, ci tete ce le vora trebui cu tocméla i haul gata sit platésca,
iar fad], de plan' sa nu se indrasnesca a lua, ea se vora pedepsi. ii saam recch.
gvmd. 1784, Iunie 5.»
Ascmenea facuta §i pe let. 1785, Iulie 9.
Ponturite pentru slujba vinetriciului pe anulg acesta lét. 1783, 'in ce
set urnieze boerli vinetriceri la cdutatutti acestei slujbe, cum aréld.
Metropolia, amendoug Episcopiile §i mengstirile cele n-iarr cu met6§ele
lora, i dumne-lora Velitilora boeff i alú doilca, sett' alti treilea, pânti. la boeria
cea maT de pe urmä ce se face cu caftana, í fedora de boerT i jupánesele
veduve ce le vora fi statuta barbatiT 'Ana la cea maT de pe urma boerie cu
caftana, vinìtriciü rt nu platescä, precum §i némurile, boerina§T, mazill dupa
obiceia sa nu platescä.
CAte mili Wilt date pe larni)astirl, séti bisericl cu ON, sea 1-trisóve dom-
 ISTORIA ROMINILOR6 413

torie i de matrapaslacti pe acelea sunt datorT a plati orT-cine precum i po-

runcile DomnieI mele care s'ati data maI inaintea intru care qicti, ca scrie orT

nescI, tóte sa se iae pe deplinti de acele m6nastirT si bisericT, dupä cartile

hrisóvele ce vortt avé i parparulti la care va fi scriincltt iarasT sa le iae
pe deplinii, urmandu-se dupa cum maT jostt poruneirnti. Asijderea i ce! tal.
20 de fies-care judetil la cutie sa aibl a da slujba, i afara din banil camariT,
asemenea sa' dea i duinné-lur boerultt cump'ératoriti, ce a cumpürattz cincT ju-
dete de peste Oltti, tal. 200 in léfa doftoruluT, i a jerahuluT, i a spiteruluT de
Craiova, peste banil camaril.
Totl eel' ce sunt subt privileghiurI de a scuti vinàriciù, fórte sä se ferésea
a nu cere sa scutésca' vinulti vre-unuia din ceI ce plateseti vinaticitt, pentru
cä orT-care s'ar alla intr'o faptä ea acea, sa i se iae privilegiulti de la manti,
knit celti ce cu mestesugü ca acesta va ambla scuti vinulù, dovedindu-se
de boerit vinäricerT, sa-16 apuce sä platésca vinariciulti
La acésta slujba a vinariciulul flind6 obisnuitT in totT anil cel ce cumpüra
slujba a face multe felurT de napästY sïiracilortt, incareandu-T la mësuratóre uniT
fndoitil cu cuvintulti ca este vechiti obiceiti de a näpastui pe séraciT, MOT
panti la aT apuca de platea cu ineärcatura, i pentru ca sa
nu se dovedésca, da rüvasele fait de suma de vedre, i fara de suma de barff,
In care ilicea ca a platit6 vinârieiù, ca Tait' s'a nu 0)5, ca boerul6 tacsildarti
oré'nduind6 pe fie-care slujbasti la poporulti sA, sA aiba datorie acelü slujbasti
ea sa müsure vasele dupa dreptate fieste-caruia cu cotultt domnesctt ce li s'ati
data acuma, pecetluitti dela visteria DomnieT mele, ferindu-se ca niel sti In-
caree Oka de putinti, dar nicl sa iae mita sért darurT sa pue maT putinti ;
a carul mésurat6re de a se puté dovedi ea a fost6 drépta, i intru adevürti,
pc fieste-care séra sa ducti, sé6 sti trimétti terfelogti scrisrt dintru acea qi cu
na6surile fie-caruia vasti la boerula tacsildarü, i boerula tacsildartt dupa
surile sa aiba a socoti vedrele dela fie-care vastt i dup. ce le va trece
catastihulti s, sa dea f6e iscälita la mana seAunasuluI in care sa aréte pc
fies-care omtt pe anume i cu eke vase, artRandtt fies-carele vasti cu trasu-
rile 'oat i cu suma vedrelorti, ca sa fie la dinsulti, sa se caute lieste-carde
sa se vaila pe catti are sa platésea ; care f6Te nimenea s'a' nu fie volnicti a o lua
dela mana lul, fara de porunca Domniel mele, adeca' nicT Ispravnicl, niel tac-
sildarl, nieT slujbasT, nic1 nirnenea sti nu fie volnicti a lua f6ia acea dela manti,
apoT asemenea f6ie ca acea iarasI cu numele omultff, cu numilrultt vaselor6,
cu m6sura i cu suma fies-caruia vastti fac6ndtt, sa o trimita la orénduitulti
slujbasulti luT in poporulti sett, i slujbasulti dupa acea f6e s'a' faca de fies-caro
vas6 cate untt rüvasti, in care sa aréte numele omulul i eke vedre att esitti
la aceltt vasti, care révastt este datoriti acelti cu vinul6 lipésea eu coca
In fundultt butiT, séti pe déga tocitoril i apoT la plata banilortt sa-T dea untt
rtivasti de platil in care sa argte ca a platitti cutare omti vinriniciulti ce a
avutti inteatate vase ... vedre cate atata de vadra, cate banT atata, care Lea tal.
atata, ea sa-I fie de séma, i sil-16 pastreze, ca la cerctitura ce va face sa-16
aiba de a-sT da séma, ca sa cunósca i slujbasil de a fa'cutti mésuratóre pe drep-
tate i 'Ara de viclestigti.
Pentru muelo ce ati luat6 m6nastirile de vinarie,i6 ce craft i hriséve, fibula-
414 V. A. IIRECHIX

de ce trépta vord fi acésta noima aù, adeca pentru vitele de negustorie,

faCetI dar d-v6strà cercetare i pentru cAte vite se vord dovedi cu adevrattt

ca din lacornia egumenilord si a epitropilord se obisnuia a-1i vinde mal 'nainte

la unit altif, i tota-d'a-una se pricinuia atatil m6nastirilord paguba, nefiindd
ce vinde, cat] i loeuitorilorü napastuire incarcandu-i la msuratòre, care lu-
cru netocmittl iata amü hotaritti Domnia-mea, ca niel una din mei-
nastirl' sa nu aiba vnle a vinde acea mila mal. 'nainte de vreme, precum i in
anuld acesta orI-care va fi apucata sa vinqa acea vincIare, sa r8mAe rea, sa
nu se -tic in séma, fara numai hoeruld tacsildarti sa aiba a da porunca sluj-
1)41°111, ca fie-care din el, la poporult1 lul, de va fi av6ndti vre-o mdaistire,
sett biserica a lua mila, sa Amble impreuna cu omulti mönàstireï, sa serie, si
dupa' ce va ispravi de scristi, datord sa fie omulii mtinastiriI . tacsildarultt,
ca slit] protocolésca cu catastihuld sai, ce va lua de la slujbasI, i fiindil in-
tocmal adevò'ratti, iscalésca i dée vole, cA insusI otnuld acela aid
impreuna cu slujbasulti ce Ambla de implinescé baniI vinariciuluI
domnescil, sa, Amble sail' implinésca banil de pe la locuitorI pe acea mila a mü-
nastariI, fara a nu se amesteca slujbasiT la baniI münastiriI, i dupa ce va im-
plini omuld münastiriI top' baniI, atund purtarea de grip. sa, aibá slujbasuld celd
ortmduitti de tacsildarü, ca cu totI baniI aduca pe multi mönästiril la
tacsildariù, ca aréte cA I-ati împlinitö. toV banif, dela care sá iea ade-
verinta in care sa, arete cat all prinsd mila aceea cu parpirulti cu totü,
asemenea adeverinta sA dea i boerulti tacsildarti la nano, omuluf normasti-
riI ; asijderea si mile din popére, earl' sunt date cu totula in mila mtinastiri-
lord, la care maI 'nainte vinariceril neav'e'ndt] trébá nu mergea sA mï,',scíre acolo,
ci se masura dc 6meniI münastiril si de cumpè'ratoril ceI ce cumptira, dela
care nu putine pagube patimea ticalosiI s'éracI ; decI i acésta o amù' pusti Dom-
nia-mea in ortmduiala, i poruncimü, ca boeruld tacsildard sA aibil a orCndui
pe unuld din slujbasI, ca sA mérgti la acclii popord i impreuna cu °multi m6-
nastiriI datorii sä,' fie a msura vasele tuturord, intocmaI ca la popérele uncle
este i vinaricid domnescd, urmandd intocmaI dupa cum maI sustt poruncimti.
Pricinile i judecätile ce se voril intêmpla intre podgoranil popérelord
dela acestù judetd, sa se caute de boerulti tacsildard ; insa ferindu-se de a
globi, sea jafui pe cinevasti, fárä numaI sa' le caute dreptatile intru adevtirti,
iar slujbasil sa nu se indraznésca, fara scirea i porunca tacsildariuluI, de a
face cevasü, cum si IspravniciI sa nu se amestece la judecatile podgorenilord,
dar cand tacsildariuld i slujbasil vord face napastuirI i jafurI, atuncI datoril
Ha fie Ispravniculd de a da in scirea Domniel-mele.
Scaunele de carne ce sunt pe la popord de mosiI boerescI i münasti-
rescI, cate dintru acelea vorti fi date cu cartI domnescI, de li-se lua havaetulti
de stapaniI rnoiilorà, sä', aiba a lua pe deplinti, dar si vinaricerilord sa
aiba a li se da obisnuita carne pentru mancarea lord, dupa obiceitt, precum
clan i alte dAti, iar eke din scaune nu vord fi date prin 6'41, set] hriseive Dom-
nescI, dela acelea sA iae vinariceril totù havaetuld pe de,plind.
Pentru mancarea slujbasilorti i pentru hrana cailorti, orI-ce le va trebui,
sa cumpere cu banf, falra a nu se supra cineva0 cu macará cAtil de putinti.
Mimic do crarat sa lipsésca sa nu iae, fArá numaI doué párale sa iae do
 ISTORIA ROMINILORII 415

eh' sunt prasite de casa dumné-lorti nu al a se supra pentru acelea de vamä,

iar pentru cate se va dovedi ea le att de strinsurit pentru negustorie, pentru
acelea ca pentru o negustorie ati sit platésca vamä cate 40 banT de una ri-
nume pentru r6vasti de plata cela ce va da pentru plata vinariciuluT, iar dela
r'enrase carT sunt sä se lipésca, la vase, dela acelea sa nu se indritznésea a lua
cevasti ca se va pedepsi.
10. Przitorif ce se voril orêndui prin gurile vailorti, ca dupa obieeiti sä pa-
zésca a nu esi vre o bute !Ara de scire i eévasulti tacsildariuluT, férte s'A se
terésea a nu se indräzni sä lase vreo bute, séit sa indraznéseä a cere cevasti de
la bute, orT parale orI vinti. i boerulä tacsildariä sa cerceteze adesea, i dove-
dindti vre unulti ca a sloboOittl vre o bute fitrit r'évasulti s, séti ca a cerutä
sit iea parale, séit vinti ca obiceitl pentru trecétére, sti-T faca' caquta cercetare.

Pitacil catre boerii epitro_pi pentrnbutari a desairca bufile ft,Iret de zabacd,,

a fi cu lesnire
«Dutnné-v6stra boerilorti epitropT, luândtt Domnia mea insciintare cum cit bu-
taril cc sunt orénduitT la desetireatultí i incarcatulti butilorü, purtandu-se cu
lenevire i cu pismä la tréba acésta, pentru cacT n'ad sévérsitti oca t'ara de
cale cerere a lora ce ati cercatti, ski pentru cael sunt din fire 1'61 i netreb-
niel, zabovescti férte luerulä incarcatuldf si ala deseareatuluT vaselortl noro-
dulul, si se pricinuesce o perdere chirigiilorù celorti ce aducti acele vase, carl
pera i eT i vinurile lorü cu zabava, asteptandil i âmblandti dupa butarI,
care acésta o dama maT multa la a d-véstra nepurtare de grija i neurma-
rea datoriei ce suntetT datorT, fiindti asupra-v8 acésta brésla, si de co sa nu
le datI nizamulti ce se cade (lupa hottirirea cc i In trecutele jile prin ma-
lora intarita de catre Domnie ? Ci dar primindä pitaculti acesta, sit aducetl pe
polcovniculä de podti si pro celti de frunte din butarT, sä le datT strasnica
porunca, ca sa slujésca cu protimie la tréba butarituluI, sä nu facti noroduluT
zabava i necaztl, maT virtosti pentru chirigiT, carT sunt émenT de Ora sa nu
se tie aieT popritT din pricina butarilortl, i pretuld sa-la pazésca dupa
pentru ca' de nu vorti fi urmatorT, se voril pedepsi, si polcovnicula sa le -vie
de hacti, cA apoI i ela va fi in vina. Tolico pisah. gvmd. 1783, Octomb. 26.»

cettre Vel Aga, set ridice nisce cérd de la ce i ce ají m'uta lumindrie
de cdrü cump6ratet, si set o aducit la lumindrie.
«D-ta Vol Aga te Insciintezti, ca dupii ce s'a hotaritä de catre Domnia mea
pentru luminaria de ara; ca sa se caute i sa se lucreze pe acestil urmatora
anü, in credinta de catre cela ce s'a orênduitä de noI ipistatisä, am fostä po-
-runcittl i acésta, ca téta céra ce va avé cela ce a tinutil luminaria mal nainte
sit se pecetluésca acum, dar ne insciintamti cit cela ce a fostil maT nainte la
luminiArie are ca patru-qecT oca céra alba, caruia cerêndui-se orénduitula epis-
tatisä ca sa o dea la luminarie, n'a vruttl sa o dea, ci o Sine en Tanda sil o
hicreze i sä o vinOti printeascunsti ; pentru care iatil poruncimil d-tale, sala
aducT pe acola si sa-lit tacT, ea orT sa dca la luminarie téta acZ!sta eéra en pre-
416 V. A. ultECifil.

mätord, i dumné-ta s dal ajutorulil cold cuviinciosü vamesilord ca sa nu

so pAgubésc'd de vamrt, numaI la vite de matrapaslheti, iar nu si vitelo prti-
site de ale easel dumné-lorü. 1785, Augustil 18.»

tuld cold euviinciosil, séti de nu va vró sil o pecetlueseI d-ta, spre a nu pat()
sti o lucreze, niel sh' o vindil intealtit parte, ci sä fie opritd dupti hottirirea ce
am fticutd Domnia mea. Tol. p. gvmd. 1784, Martie 20.»

Pitacii dare Vel Aga a nu vinde nimeni feiclii de cérd aiM, ci

nuanai la lumindrie.
«D-ta Vel Aga, dupit hotilrirea ce s'a fiieuttl, ca nimera altuld sit fie volnied
aicI in Bucurescl a vinde lumintirI de cérrt albti, ei numaY celd ce s'a °ran-
duitd epistatisd la lumintiria domnéseit. Iatit poruncima d-tale, sit cereetezI in
totri trtrguld, i orI la care prrtvtilie veI dovedi cit sunt lumintiff de eérti albrt,
Fa nu ingildueseI a face vindare, ci sit le pecetluescI dumné-ta, ea sit fie opritd
dupti hottirirea ce arnd lticutd. Tolico p. gvmd. 1784, Martie 20.»
Pitacú cdtre duntné-lui Vel Aya a nu se vinde sare i herli aid in.
Bucuresci pe la alte locur, ci numai la sdrèrie.
16 Mihail4 Cost. Sufutd Voivodfc i gpd. Zent. Vla.

«Dumné-ta Vel facemd in scire, eti la Domnia mea ad (lard jalbti

rariuld ce tine stirtiria i herAria domnéscit pe anulri acesta, cum crt in potriva
obiceiuluI si a poruneilora domnescI se face vindare de sare i de herd in
BucurescI pe la alte locurI, de fatä: i printeascunsd, pricinuindu-se cu acéstit
pagubti, la venituld sar'ériel i herttriel domnesel; cum si pe und Iane Mtinciu-
lescu doveditd acum inteaceste dile, cum eh' cu buntt sémit ait cump6-
ratd aicI in BucureseY, nu dela stirgria domnésert 40 bolovanI sare, i inettr-
ettndu-I in treI caro ad dus'o la zalhanaua luI ; pentru care fiindd-cil pentru
acestd obiceid vtidumd la inttna luT si domnescI dirt'', care serie eh din in-
ceputti s'ati urmatti, i vindarea heruluI i a stireI In BueureseI este a fi numaI
din domnésca herArie i stirérie, aceld Iane Mitnciuleseu de va fi
dupìt cum jtiluesce stirariulti, se vede cä.' a urmatd in potriva vechiuluI obi-
ceid si a poruncilord domnescI, iattt cit poruncimil sti cercetezl dumné-ta
tâiü pentru acestd Mitnciulescu, si de vei dovedi cit ait fa'cutd urmare in po-
triva poruncilord si ad cumpératd sare dela alta parte si nu dela sär6ria dom-
néscti, s'a' o facT zaptil sarea aceea, ridicI si pe aceld Iane i sit dal de
scire DomnieI mele; asijderea sä, dal in sciro la Vita obstea, crt sunt opritI,
celd ce se va gtisi cu sare, séti cu herd, cumpgratill de la altd boit, sti scie oil
se va lua pe séma DomnieI, i sti aibìt volnicie cumpértitoriulti sitrtirieI sit
cerceteze, ca sii. afle pre unuld ca acela si sit dea in scire, acestd alis-
verisrt este numal ald sumrnieT domnesd, i ori-cine va avé trebuintit sti aibtt
a cumptira din stirérie. tol. pisah. gvmd. 1783, Octomvrie 10.»
 ISTORIA ROMA/CLORO' 417

Darea de soimi iiflpUS plaiurilorü continua. sub M. Sutu a exista, do

numai prin mumbasirI se putea ajunge la adunarea soimilora (1).

(1) Ccirfi legate la Vidavi de plaiuri pentru

«Sluga DomnieT mele vatava de plaiula ot sud Iiinda-ca se apropio
vremea a se t'imite soimiI obisnuitT, carT sunt datére plaiurile, iatà cit mal
nainte ví poruncima, sii purtatI grijit din vreme, sa gasitT soimTbunT, frumosT,
iara sa nu fie nescare-va giuvele; irisa i acésta sa scitT, ea nu voimti Domnia
mea a cumptira si a aduce dintealta Ora, fanda-ca se aila aieT, i asia la vreine
cand este a trimite sa-T aveV gata, si pana la 10 rjile ale lar Junio sa fie
adusT aicT in Bucuresd negresita, ca orI-care nu va urma a-T aduce panti atund
se va trimite mumbasira cu greti trépada. Tolico. p. gvmd. 1784, Apile 24.»
«Insonnarea plainrilorrt de car(ile ce s'afi scrisr4 la veitavi de
plaiü pentru
kkiiiya
Plaiula Dambovita sud. Dambovita 1
» Dambovita sud. Muscela 1
» Nucséra sud. Aluseela 2
» Ialomita sud. Dambovita 1
» Anta sud. Argesa 1
» LovistiT sud. Argesa 2
» Prahova sud. Prahova '2
» Teléjtinu sud. Sana 1
» Despre 13uzati sud. Sanea 2
» Pareicova sud. Buztia 1
» SlaniculuT sud. Iluzila 1
15
asemenea s'a Iiicuta si pe lét. 1785, Aprilie 28 catre vatasT, carT earÇi s'ari data
la eiausula spataresea Dr5goia la patru césurT. LunI Aprilie 28.»

Carp de volnicie cu mum-baqirti pentru aducerea

(lela vdt«v't

«Zem Vlas. Fiinda-ca pentru soimiT ce sunt ore.nduitT a se t'imite de pe la

plaiurT, (Necia vechia a tosta a se afla la Oece ale luneT acestia adusT alca
in BucurescI, (lupa care obiceia s'a lista scrisa poruncile Domnier mole la
vatasiT plaiurilora inca (lela 24 ale trccuteT lunT a luT Aprilie. ca din reme sa
Orto grija si la soroca trimitI far' de a nu maT astepta alta porunca (lela
Domnia mea si dupa ce la sorocula cela obi,nuitti nu s'a aflata, niel pana
asttiql vedema ca nu s'a araata, pentru care ortmduima mum-basira pe sluga
Domnier mole.... s5 mérgli en mare graba la piaium.... sud unde sa apuce
pe vatasT ca mare strins6re, ca numaT decat inteacésta sa-T pornéseti cu oimit
ceI oréraluiV, sa-T aduca can' mai de traba, i pentru ea a faeuta intardierea
frioria Romaniloril de r. A. Urechid. 27
418 it. A. tRECIIII

In notä dämil unti numèra destulil de lnsemnatil de acte relative

la comerciula cu peile de iepure, monopolil In favórea cutiel milelorìí (1).

acésta di nu s'a aflatd la vreme, apuce pe viltavti s. dea §i trépildd dela

dinsuld, hurt prin marafetuld dumné-lord Ispravnicilord de judetti. 'folic°. p.
gvmd. 1785, Tube 11.»

Muln-basirii ce s'a trinxisit cu cári pentru aducerea

dela vatasil
Plaiulil Ialomita
DttmboviOT
sud. Dilmbovita. Copild de Visterie.
Nuc§6ra
DiImbovitiT sud. Muscelit Copilli de Divand.
Lovi§tiT
Arefulil sud. Arge0.
Parscovd
Slitnicd sud. Buztid. Aprodd.
Te14jrmuld
despre Buzed sud. Sand. Aprodd ciaurscd.
PralloviT iar Aprodd ciau§escd.

(1) Carle pentru eel ce cumpgrd piel de iepure de prin (éra.

«Zem. Vlas. Dumné-v6strA Ispravnicilord ot. sud. Prahova, Saac, Dilmbovita,
Ilfovù§i Buzt',41, siiatate, acestd Gheorghe, suditù aid curteT rusescT, cerismdil
vole pentru a cumpdra piel de iepure de pre la satele acestord judete, i-se
dete prin acéstit carte a DomnieT mele ; ci dar viindd la durnné-vóstr i arti-
tilndu-vr: porunca acésta sii-16 sloboOitT a merge, ca s Ihc. aNveri§uld acesta
ne opritd, ii saam. recch. gvmd. 1785, Tanuarie 23.»

Carri cdfre Ispravnici penlru pel de iepure de negustoril pùnrintenl.

«Zem. Vlas. Dumné-v6stril Ispravnicilorti ot. sud. Musceld, Teleormand, Oltd,
Víilcea i RomanatT, siln6tate. Acesta Dumitru Toaderd Skitinénu, negustord pa-
minténd do aicT, cerêndd vole pentru a cumpèra peel de iepure dela acelea ju-
dete i-se dete printeacéstti carte a Domniel mele, voie, ci dar viindd la dum-
n6-v6strii. i artitilndu-v6 porunca acésta sä-ld sloboliV a merge, ca sti ¡hod
aliveriulü acesta ne oprita, urmandu-se trig atâtti pentru ali§veriwld acesta,
pentru vama peilord, dupti poruncile ce sunt date de cAtre Domnia mea,
dumné-v6stri1 sit grijitT cu luare aminte, ca sti nu se facil vre-o sild §i su-
piare locuitorilord, ci numaT negustoril sd se a§eqe §i sit se invoiascil Cu
locuitoriT, cu buni1, tocméld §i a§Ta sè cumpere. tol. p. gvmd. 1785, Decemv.
 I8TOillA ROMINILORt 419

Introducerea sub Michaila t.ttula 16 Octobre 1783, prin firmanula

Chezilsia ce an' data prin Zapisn Dobre Gheorgltiu pentru pelle

de iepure ce va set strangei chini Sterie Costea.
«Adeverezil cu acestil zapisti altt mat la cantelaria prea cinstitel LogofetiT,
precum sa scie, cum ca. d-luT chirù Sterie Costea vrênd5 a string° pel do
iepure dela 6 judete, Arges5, Musce15, Teleormanti, Oltù, Valcea i Romanati,
prin Dumitru Teodoril Slatinénu, multi ski, i fiind5 numituld Sterie necu-
noscut5, m'am pusti eü chezasiti cum cä nu este suditti, niel Sterie, niel
Slatinénu, si cum ea vortt pazi intocmaT orkduiala poruncilor5 domnescI, cc
sunt pentru acest5 alisveristt al5 peilorti de iepure, iar de se va intAmpla a
face orT-ce cusurü, sal se va dovedi ca nu sunt pamintenT, ci sunt suditT,
sa am ell a r5spunde pentru diniT, i pentru cedinta am adeverita zapi-
sultt acesta Cu ÎnsAT pecetea si iscalitura mea. 1785, Decemvrie 22.»
Agpe FecopTiou.

18 cetrti legate, cu una la Caimacamn, a nu leisa pe nimeni a strtnge

de iepure fele de reivasulii boerilorii epitropi.
«...Dumné-vóstra Ispravnicilorti ot sud stmëtate, pentru orT-cine se va arta
In judettt a stringe si a cumpgra peT de iepure, verT in ce vremo, v porun-
cim5 Domnia-mea, ca far' de ravasti iscalitil de boeriT epitropT, dat5 la infinite
lortt, sa nu ingaduitl niel cum pe niel unultt a cumpt.lra, care acésta porunca
a DomnieT-mele, sä o datT si capitanilor5 si vatasiloril de plait' si vamesilortt,
cum si Zapciilortt ce ambiâ prin plàilc judetuluT, sa Orte grija la inconju-
rarea ce facil prin sate, ca, dupti cum dicemil, nimenT far' de ritvasti la mana
luT, iscalitti de top boeriT epitropT sa nu ingaduésca niel cum a cump5ra
car o pele de iepure sa nu se cuteze, pentru interesti a läsa omulìl fara de
ravasti de la totl bocriT epitropT iscalittt, a cump5ra, ca se vortt pedepsi hírte,
ca sa ne incredintamti ca atl intelestt i ca urmatT acésta porunca a tt6stril,
voim5 sa no adeveritT r5spunsurT in scrisil sub irises iscaliturile dumné-Oslra,
acésta i fitT sanatosl. 1783, Nocm. 19.»
Aceste cartI s'art data la boeriT cpitropT sí le trimita prin mana StoicaT lo
gofiltu15.

Pitacii catre Vel Spettarn i Vel Agd pentru pei de iepure.

«Dumné-ta Ve! Spatartt, i dumné-ta Vel Aga', pentru orT-cine se va arta aicT
in orasultt BucurescT, a stringe si a cump5ra peT de epure, orl in ce vreme,
vê poruncimg Domnia-mea. ca fära de ravastt iscalit5 de boicriT epitropT, datil
la manile lortt, sa nu ingaduitI niel cum pc niminea a cump5ra, care acésta
porunca a DomnieT mele sii o datT si la totT zapcia domnieT-v6stre, ce-1 avetT
orAnduitT prin tArgii i prin mahala, sA peorte grija i sa fie cu luare aminte,
ea, dupa cum dicem5, pe niel unultt fall de ravastt la mana luT, iscrilittt de tott
boerii epitropT, sä nu ingaduiasca niel CUM a cult-11)5ra macar o pote de icpure
426 t A. uktdEnt

PorteI a agentuluì comercialü austriaca constitue unti momenttl impor-

sA nu euteze pentru vre-untt interestt a lrtsa omti fArA de rAvasil dela totI e-
pitropiI iscalitil a cumptira, cA, se veril pedepsi férte, si ea sil ne incredirnilmti
crt atI it*lesil i cà urmatf acéstA poruncit a néstrii, vomtt srt ne adeveritI cu
rt;spunsurl in scristt. Tolico.. p. gvmd. 1783, Noembre 20.»

Pitacii catre Mitropolita, i catre parintii Episcopi a da socotéla la

boerii epitropi de totii, venitulii si cheltviala cutiei.
s1ir4ia ta pitrinte Mitropolite i sfintilloril véstre.Prtrintiloril EpiscopI,
viindti dumné-lortt boeril epitropl aicea la sfinta Mitropolie, srt avetI a cátita
socotéla si a lua séma de teta ~aula i cheltuiala cutieI, pilnA acum, de care
srt ariltatI DomnieI mele cu anafora, iar de acum inainte va avé a se urma
datulit semiI si luarea socoteliI de venitti i cheltuiala cutiot intocmaI dupá cu-
prindcrea si dupá ort3nduiala hrisovuluI. tol. p. gvmd. 1783, Noemvrie 20.»

Pitacli catre boerii epitropi pentrv pelle de iepure.

«...Dumné-véstrA boerilord epitropl fiindtl-ert vremea este a se stringe
eutia de milostenie, care are (lela peile de iepure, i fiindti-eil duprt a d111Th
né-v6strit anafora i cerero am scrisü poruncile Domnter mole, pc la Isprav-
nicil de pe la tac judeMe, ca pe nimenea de rAvasil dela d-v6strii la
mAnY stí, nu ingilduiascit a stringe poi de iepure, iatit vt; poruncimtt sil nu
avetI a opri pe 6(1 din ptimintenil negustorI vorti da incredintare huna la
epitropie, spre a-s1 face alisverisulti acesta, ea sil datI adecii volnicie si voie
numal la una', ci verl-carl' din ptiminten1 vort1 vi-ea sil faca, alisverisultl ace-
sta, viindrt la dumné-véstrA si dttndu-v mntâint incredintare sigurefsindu-
dumné-v6stra pentru venitulti cutieï i pentru cà nu va lace vre-unti
de impotrivitére urmare la tréba acésta, volnica srt fie ties-carele, cilrora srt
le datI dum»6-véstril adeverintA la mâni. tol. p. gvmd. 1783, Noemvrie 20.»

Car(i catre Ispra Inda pentru pe i de iepvre a stringe cine va mea.

.16') Constantinii &gula Trvd. gv. Z. filas.

«Dumné-v6stril Ispravnicilortt ot. sita:tate, pentru peile de iepure yeti'

sci crt am hotArittl Domnia-mea sil fie slobodil aliF,tverisultt acesta la totl de
obste, adecA orl pilminténtt orI strilintt, tocmindu-se si invoindu-se la pretil cu
locuitoriI, sit fie volnicti a ctunptira neoprittt cu rizapazartl, ci nu lipsimtt pen-
tru acésta a vil insciini,a, si vti porunciintt asia sii, urmatI i dumné-y6strà a
urma; care acéstit vote i slobodenie sà aibit i ceI ce vortt avé adeverinta epi-
tropilorti i cet ce nu l'ora avé. 1783, Noembre 28.»
 1STORIA ROMANILOR6 421

tantil din istoria comeroiulul TéreI RomiinescI. Protootiunea, §i

Pitacil catre duntné-lui Vel Spatarti i catre duntné-lui Vel Aga pentric
pel de iepure a stringe cine va vrea aia im Vra.
« ..Dumn6-ta Vol SpAtartt i dumn6-ta Vol AgLI pentru pelle de iepure, yeti sei
cit am hottirittt Domnia mea sit fie slobodtt alisverisultt accsta la toti de obste,
adedi ori ptiminténti, ori sträintt, tocmindu-se i invoindu-se 1a preV't cu locui-
toril, sii fie volnictt a cumprira ne oprittt cu rizapazartt, ci nu lipsitnti acésta
a vt3 insciinO, si v6, poruncimti asia sit avqf i dumn6-v6stra a urma, caro
acést'a voYe i slobadenie sti o aibil i ces): ce vortt av6 adevcrinta cpitropilortt
si coi ce nu vertí avé. 1783, Noembre 28.»
lar la judetele de peste Olttt scristt ca suditiT de acolo sti-s1 ioa carte
dela dumne-luT Caimacamulti Craiovd, i cele-lalte t6te de asemenea (lupa
acesttt isvoda.
1784, Februarie 17. S'a scristt o carte la Ispravniculti Argesului, alta la
Ispravniculti din sud. Buzi.itt, pentru cate peT de iepure vortt Ii strinsia Raducanu
orênduiti de Caprelti Arméntt negustoritt sa le l'ad', zapta, i siti le dea
in s6ma de omtt alit Ispravnicilortt, cli uní de allí doilea porunca domnésea'
sti nu fie volnid a le rklica or6nduitil aceia, si IspravniciT sit aibri a insciiniia de
dita suma do pei do iepure s'att strinsil, care carte s'a dattt la cilpitanii de
lefegiT sa le trämitil....

T'oln,icie ctc Aprodel vcitc4escil pentru unfc Ienache Armaqulfi ce a luatii

baca?: de la unit Caprelil Arnténu sci strauga pe i de lepure.
Vlas. Dumn6-v6stra Ispravnioiloril ot sud. BuzLitt stinlitate, fiindit-ea
ieri vi-s'att scristt porunca Domniel mole pentru Ienache Armasulti, care a luatu
C5prelului Arménti, ea sti streing5, poi de iepuri, viinda acolo la sud Bu
zìit,si Orla acum nu s'a maI ariltattt, ea sä-lit gtisiV, si cate poi de iepuri vet,I
gasi strinse la dinsuld sti le faceti zaptü, pttniti vet,I lua a doua porunert a Dom-
niei mele Aprodti viltäsesett carde viindil acolo sZt aveVI a le da in
tintina mumbasirului acestuia, si impreunri cu dinsultt sit le iea si s'a le aduca
aci ; lângit ac6sta s'A cereetati si pe la cine va fi impärtitil 011.1 bani ca srt stringia
poi, dovedindu-1 apucaV si pe acestia eu strins6re prin Mumbasirlikuld
orAnduitului Mumbasirti, ea de la toV, ori poi de va fi strinstt, sétt batir, sA-1
luati de la dinsii dtti le va fi datil, i asTa färil de a nu ri_imiin6 niinicti cu-
surtt, niel de poi, niel de ball!, skltt datT in m'Ana Mumbasirului, ca pana in
15 dile sä, se alle cu ei aci negresittt. ii saam. reeeh. gvmd. 1784, Februarie 20.»

1784, Fcbruare 29. Porunch" °are dumn6-1u1 Caimacamulti CraioveI la jalba

unta sudita, sä, trimitä, pe proin starostea si pe starostea aid, cu tovartisii
s'A se judece °u suditulti, pentru neste pei de iepure ce le-a tocmitti la trea-
t6rea vitimeT. S'att data la ceaustt spAtrtresat.
422 V. A. IIRECHIX

rile ce agentulti dolAndesce In favelrea supu0orti austriacl (cum ve-

Volnicia lu Teodori loanil set aduca pe unil Hagi Ioanü Duntitrasco

Cojocarift din Craiova pentru nisce pei de iepure.
«...Zem. Vlas. Fiindtl-ca pentru tal. 651, ce s'att fostü jaluitù DomnieT mole
Teodora. Ioanti cum cu nedreptato Hagi Ioanù i Durnitrascu
Cojocariii dela Craiova, iar in Domnia frateluT Nicolae Caragea Voivoda, cu
prna pentru vama unorti pcI de iepure, atl fosal porunca DomnieT mole
la dumné-luT Caimacamil, ca sii. trimita pe mal' susti numitiT in pricina i cu
Teodort1 Ioana, dup5. care, porunca Teodorti Ioanù aü venittl i éde
aice in cheltuiala asteptandu-T, iara maT sustt numitiT urmátorl fostil a
veni, dämtl volnicie slugeT Domniel mele, copal de Vist. sä mérgä i prin sci-
rea dumné-luT CaimacamuluT, sä rädice, cu voie fa'r de voie, pe mal' sustl nu-
mitiI sa-1 aduca aicea ca sa-1 scotT întâiü inaintea dumné-lortí VelitiT boer'f, ca
sa-T ccrceteze i sä, le faca anafora. tol. p. gvmd. 1784, Martie 20.»

18 Cet IV la 17 jude(e, cu una la Caint«cam,u/ii Craiovei pentru peile de

iepuri, a le vinde locuitorii la °rafe i tecrguri.
«...Dumné-Ostrà Ispravnicilorn ot sud-- san'étate, vè' facema in scirc, cA dalia
cum téte alte alisverisurT a orT-ce felti de marfä urméza de se faca prin tér-
gurI, la orase, iar nu prin sate afarä, dupii cum asTa este si obiceiulti i dom-
nescile ponturI dintru intálasI data, a nu inconjura negustorii pentru tréba
alisverisulul salde prin téra, afarit din térgurT i orase, aat pentru cheltuéla
supérarea ce urméza a se pricinui locuitorilortiOrani cu pricina conacelorti,
cata i pentru paza la buna orenduialä nizamuluI térel ; asTa dar si alisverisultt
peilortl de iepure, dupä obiceiulti ce s'a urmattl s't se urrnéza cum dicemtl la
téte alttl-fela de alisverisurT ce se factí in téril, se cuvine a se face iarasI prin
targurT i prin orase, iar atará prin sate sä sciT, ca dupa cum alte alisverisurI
sunt oprite i orênduite a se face prin tergurT i orase, asTa este si acésta; dreptil
ace,ea vé poruncimg dumné-vóstra Ispravnicilortl, acesta sa o facetT sciuta si
cunoscuta la top', si mal' intaid locuitoriT Orara: de aci inainte sa urmeze a-vi
duce maría lora' la térgurT sä o vinlä, färä de a astepta pe negustorT a veni
pe la casele lora' i prin sate. Asijderea i negustoriI ce sunt musteriT de acesttl
fehl dc mar15, dupä cum am disil maT sus, ail a gasi marfa acésta
ce le trebue la térgurT de a cumpéra, unde icemú sa se facä
lora, sa inceteze (lar a maT trep`eila prin sate ; iar pentru obisnuitultl venittl
ce se lua de la locuitorT pentru alisverisulti peiloril de epure, v6 poruncirat
sA avetI a orêndui émenI credinciosT sä pazésea la térgurI unde se face alis-
verisulti acesta, ea de la locuitoriI ce vindil pel de iepure la negustorT, sä ica
pentru peile ce vindil adetult1 dupä obiceitl, care acest4 venittl sä avet1 a-ltí
aréta i a-16 trámite DomnieT mele, cu catastihti iscalitil de d-v6stra pe fies-
cure tuna; insa sa datl ponina' strasnice i invétaturi celoril ce yeti rindui
pentiti venituluI acestuia, sa nu se cuteze a lace vre-unil sfetirismos,
perviva .c,11 tete aseste pcI vortl sä tréca pe aci prin vamä, unde avemil a face
cercetare tot-d'a-una pentru suma ce se stringe de fies-care judetti, i pentru
 ISTORIA ROMANILORt 423

duramil si In afacerea peilorü de iepure) sunt de natura a inriuri

cate peT se va gasi maT multe §i ne-argtate de d-v6stra, s scitT ca de la
d-véstra se va face implinire de acelti venitù. 1784, Dechemv. 4.»
La Ispravnicii din tcge judefele Carp legate pentru pe l de iepure.
«...Dumné-v6stra Ispravnicilorth ot. sud. sänOtate pentru aliveriu1ù peilorti
de iepure, cu téte cí. vi trimisil poruncile Domnier-mele, ca acestil
vcrií sa se filch' prin targurl, adecg §i vindgtoriI §i cumpgratorir la ora§e adu-
nandu-se si vinda §i s cumpere acésta marfg, dar dupg acea porunca
cinstitiT Consult CurtiI Rusescl i Agentele Curtil ChesaricerT ati cerutil
ca negustorif lorti suditT acestorri dou6 CurtT a-0 face suma m'a'rfeI fär' de za-
bavä, sä li se dea voie a âmbla i prin sate sil. cumpere peT ; decl pentru a
se pazi §i hotarirea DomnieI-mele, adeca a plati vamä vind'étorif dupg cum vi
s'art poruncitti, §i vetT fi i ar'étatil i dumné-v6stra in toth judetulù' acesta,
§i pentru de a se phi §i de a fi slobodä negustoria loril, s'art data acésta voie
insä Cu acésta Mina intocmire, adeca, orT-earT din suditil acestorti
douh CurtI §i-orti vrea sa vie sa, cumpore peT, sa, aibil datoria sä céra carte
sloboda a DomnieT-mele catre dumné-vésträ, iar filed carte sil nu aiba voie
niel cum sil cumpere; cartea DoinnieT-mele duprt ce o vetT vedé sit datI voie
§i sa, avetI datorie a oréndui §i °mg alü dumné-v6stra de impreung cu din-
care orntl sit i-se dea pentru a fi de putt', sa nu fie popritT de cineva§T la ali§-
veri§ulti loril, (bra sti aiba i datoria a v'e arta din care sattl si de la cinc,
eke peT art cumpOratri ? pcntru ca sa luatT in urma i vama cea orénduitá de
la vindiltorT, si s'a no trimetetT §i catastihO : cine, cate poi art cumpOratri? Acéstil
buna intocmire a§Ta are cu hotilrire a se urma, §i dumné-v6stra intocmaT sá 1I1
shvér§itorT acesteT poruncT ferindu-V6 ca srt nu se intêmple cusurti catil de
pitting, §i fit! sanOto§1. 1785, Ianuarie 16.»

17 Carp legate pe la judefe a nu supera pe sudip, a da pe vindetorii

piellorg de iepure, ci dovedescd prin
«Dumné-v6stra Ispravniciloril ot sud sanOtate, fiindti-ca uniI din suditiT ca-
rora datù cartI la maul' catre d-v6stra pentru sloboc,lenia ali§veri§uluT
peilorg de iepure, intorcêndu-se se jäluira DomnieT mele, cum ea dupg cc ail
strinsil o sumg de peI de iepure, nu i-ati îngáduitü unil din IspravnieT a le
radica, cerêndu-lo ca sit arae anume pe vind'étoril de uncle cumpgrattl
§i le stg marfa opritä, §i suditiT se jäluescil ca nu potti sci pe yin-
dOtorT a-T arta anume, in vreme ce n'ail cumpgratil numal de la eincT §ése ea
sci, ci cu märuntiplil de la cine att gásitù, i eke douë i cate treT
poi art strinsh de la totT de ail facuttl sumä, iatä poruncimil d-v6stra, pentru
ceI ce vial cu carte la 'pang de slobodenie, nu numaT supOrare ség vre-o cerero
intru nimicil &A nu lise faca, dupä cum vi s'ati datg poruncT in trecutele dile pe
largil, ci 'Meg sila sa nu le facet' cu acéstä pricinä, ca sä nu li se pricinuésca
paguba la tréba ali§veri§uluT, dinteacéstä pricing, §i d-v6stra vetT sili ca prin
ZapciiT pla§ilorti dumné-véstra sil. aflatl pe cat va fi cu putinta pä'zitorT, iar
nu de la suditT. 1785, Februarie 3.»
424 V. A. ITRECHIX

asupra mersuluI afacerilorn negutitorilorn pämintenl. Acésta lnriurire

este cu atatil mal mare, dupä ce in 24 Februarie 1784 P6rta semnä
conventiunea consular a' cu Austria. Dar despre acestea avemn a ne
ocupa mal aprópe la capitolulti nostru despre comerciuln -tërel sub Sutu.
Aci numal constatamil, o scaderile aduse acestuI comercin ocasion6za
scaderl si in veniturile din dan l ale DomnieI, ale visteriel si ale di-
verselorn cutil cu fondurI speciale.

XLIX.

Téranit sub M Bata.

Téranil continua cu pontuln asec,latil sub domniile anteri6re, pontil
de care sunt documente mil prob6zá ca mulàrnii nu. eran.
Dreptuln de a se vinde vinn si rachin numal do catre proprietate
ocasion6za diverso conflicto cu locuitoril s'atea M. Sutu intervine cu
cartile sólo In favórea mentinereI acestul privilegin aln proprietateI (1)

(1) Cartea Episcopului R6)191101 spre a nu ingeiclui pre locultori a vinde

vinuli i rachiulit

«Zem. Vlas. D-v6stra Ispravnicilortt ot. sud. \l'aloca santAate, vti facemil scire
ea sfinp sa iubiloriulü de Dumnedeti Parintele Episcopulti R6mniculia, ne-ati
ar6tattt, cum ca locuitoriT ce sunt §edatorT pe mo§iile sfinteT EpiscopiT, ce are
ala inteacelti judettt, puntt vinulti lord vindtt frie de a nu lua voTe, dela
Iconomtt i 6menil EpiscopieT, §i la unele mo§iT din pricina lortt §6de vinultt
EpiscopieI de se grial, neputêndu-se vinde, la altele de i vîndti, locuitoriT
nu se supuntl, nicl obicInuitulti adettt a da ; pentru aceea, fiindtt-ca acésta urmare
a lorti este in potriva obiceiuluT prunintulut §i a domnescilortt poruncT, caro
pururea so dati pentru vindarea vinuluT §i a rachiuluI spre a fi numaT a sta-
panuluT mo§ieT, iatrt cA. v poruncimtt, art,Itandu-v6, Iconomultt pe aceT impotri-
vitorr, sa-T faccV §i supuneV( ftir' de voia lord a fi urmatorT dupil obiceiti
§i dupil condica, a nu se maT indrasni la vindarea de vintt i de rachitl pe
EpiscopieI file de scirea $i voia IconomuluI i émenilorti EpiscopieT,
oprindu-i i zrttignindu I Cu totultt de a nu mal vinde, ca s'a nu se pricinu-
iasca sfinteT Episcopil pagubrt la dreplula pämintuluI ; iar la care mo0e nu
va avé, Episcopia vintt de vindare §i vortt cero locuitoriI a vinde, s'a aiba
wda cu omultt EpiscopieI ca s'a' dea cea ce este obi§nuitil dupa condica, a
(leca: de bute tal. unta), §i o vadra de vinil §i a§la volt' avé voIe ; a§ijderea
§i pentru cate vinurT ale lortt vortt fi vindutti pana acum, cercetandil dumné-
 ISTORIA RomiNmoRti 425

Dreptulil Oranului de a lua lemne din padurile dupä mosil cum si

acola alti proprietäteI de a-0 pepri de la Micro dumbrävile In crescore,
sunt regulate prin diverse acte de la Alichaiil Sutu (1).

v6stra, sa-I apucatr sí. implinesca orenduituld bavacta, precum serie condica,
acesta carte sil o datI la mana Iconomulur Episcopicr spre a o aye spro
ap6rarea mosiilora, ca sa nu OM vinde locuitorir vinù i rachia fara de voic.
a§Ta. 1785, Maitt 25.»

(1) Carte de peidure popritet a fad/mist/re Ceildegrusant, dupd alta veche.

«Zem. Vlascoe. De vreme ce sfinta meíraistire Caldarusanil are mosic impre-

jurula m6nastirer, pc care este si padure, si acum no areta iubitoriultt de Dum-
nee,iett sfintia sa parintele Episcopa Ramnieulur chir Filareta, ca s'ara fi tainda
do care unir al VI si se pricinuesce multa paguba sfintor melnastirT; dropta accca
mil data Domnia-mea acesta carte la slinta manastire, cu care sä aibì vol-
nicie a ap6ra acca ptidure, si a nu ingadui Po nimenea a taia si a face, stri-
caciune, iar chid va ave cinevasil trebuintil, sí mérga sa se asede cu omula
manastirer celtt orencluita, i dandu-s1 ceca ce este obicciula pamintuluf, asTa
sa fie volnica a taia, insä din lemnele co nu vorti fi poprite pentru treba ma-
nastirer, iar care se va arëta eu vre-o impotrivire, si so vora îndrtzni macara
catusl de dad a face stricaciune, ar6te la Ispravnicultt judotulur, i dumne-
vóstra Ispravnicilora pe unir ca acoja sa-1 facetT i Mra, de' voia lora a se su-
pune. ii saam recch. gvmd. 1783, Noembre, 18.»

Carte de peidure popritet diva care este porunca set se facet.

«Zemle Vlascoe. Dumne-vestra, Tspavnicilortt ot sud. lifovti sanaate, va fa-
coma in seirc, cii dumne-lur cinstitula i credinciosula boeriula Domnier-molo
Constandina Cretulescu biv Ve! Pabar. prin jalba arr;tata cum cii pe
mosia dumne-Itif ce se numesee Popescir dinteaceld judeta are si padurc
artt fi taind'o locuitorir, Gerêncla de a fi opritT sa nu o strice, pentru cazo
poruncimil sii cerGetatr si de va fi dumbrava din Me tinute, aceea dupii obiceitt
dupa.dreptato are a fi pazita, i locuitoril opritr a nu taja nimica dinteinsa, cum
si de va fi padure roditóre de ghincla, asemenea are a fi forita, afar% numaI
din lemnele uscate, daramaturl cadute, cad nu vortt fi de altä tréhìk, ci nurnaï
pentru foal ; iar de va fi paclure neroditere, sea' crangurr mi.lrunte, la aceea nu
sunt opritr locuitorir eel co vora fi insusT sedetorT pe mosia aceea, Watt lem-
nole co vora fi trebuincióse caselorti lord, le.mne pentru Iòcù, cä pentru aceea
clacuesca, fara numar cberestea de vindare de vortt vrea sa taie, sett alte
Iemno de negutatorie, pentru aceea all a se aseda intaia locuitorir cu stapa-
nula rnosiel, ca su, dea dijma obisnuita, i avía vora fi slobodr; intru acestasI
chipti sa urmatT, si in potriva acestora coprinderI sa nu ingaduitr pe locui-
torr a lace indräznire de acésta domnésci a nestra carte la mana stapanuluI
mosier pentru apërare. 1785, Augusta 29.»
426 V. A. IIRECIIIX

agricultoriloril de a nu fi trasi la judecatä in timpulil

lucrareI ctunpulul i in s'épl'émana patimilora se péte constata GA a
fostù pästratii de M. Siqu, din actele ce därnti in notà la acéstil
pagin6.

18 cdrti,cu una la Caintacanuti i catre Ispravnici pentru soroculUjudecdtilord.

«Dutnné-v6strrt Ispravnicilorti ot. sud sén51ate, fiinclii-cé dupé obiceiultt ce

s'a urmatil in tog anil, i duptt condia, sunt a fi oprite judecAtile inteacésLA
vreme de acum, adecA (lela 15 ale luneI acestia Ora la 15 ale lIff Octombre,
spre ciluta fiesce-carele casnica, unil de vil s le culégé, alfil de porumbufi
si le string* iaté vè poruncimil: dupé ce veg da in scire la tog' locuitoriI
de obste spre a nu se porni nimera inteacéstä vreme pentru pricinf de judecég
pc la Divanti, ski pe la judeatoriile de pe dará, ci fies-care SA' se astimpere
acum inteacestil sorocti i sé-sl caute de aceste agoniselI, cáci mitt ce se va
porniîi va fi trepédultt inteuntt zadarti si se va int6rce in deserttt, netrégt3ndu-se
acum 0110 la nicI o juclecétorie ;* apoI i dumné-v6stré sá cilutag i chg.
a apucattl de att venitù mai naintea soroculul si se aflA intrag in judecafé
le sëvérsig pricinile cu untt césti maY nainte, i sé le dafl drumulil nezébo-
vindu-T, necI fiindu-I mai multü, i pe alg pe nimenea sé nu-I rédicag acum
de po la casele lortt, péné,' dupft sorocultt acesta, pentru pricinY de judecég, ea
sé nu li sé pricinuiascA zétignire la lucrulti ce att inteacésté vreme, iaté
aid am 4isti dumn6-1u1 \Tel Logoffittt de att dattt domnésca nóstré poruncé ase-
menea pe la t6te depertamenturile ; ci dar intru acestasI ehipù sé urmag ne-
gresittt. 1783, Septembre 14.»
Asemenea s'a lécuttt si pe 16t. 1784.

17 Carp legate cdtre Ispravn,ici pentru soroculii judecdfilorit lana lui

«Dumné-v6stril Ispravnicilorti ot. sud sila5ta1e, vö facemtt in stire, cIt clupé
obiceiulil ce se urmezé in tog aniT, i dupti cuprindorea condicd, sé aibé a fi
oprite judectifile in OVA acéstA viit6re lund a ILA Iulie, pentru ca sé-si FAA
fie-care locuitortt cAuta de seceristt i de c6s6, pentru care iaté maI dinainte
v6 poruncimì sé insciintag la tog de obste, cé intru acéstA lunA nimera sé nu
se pornésdi la jálbï pentru pricinI de judecég, nicI dumné-v6strá sit nu aveg
a trage pe nimenea pentru pricinti de judeeaté, sé vt) silig a le izbrAni tréba,
si sé le dag drumultt, a nu-I fin6 oprig, i fies-care inteacéstasI vreme de
scrod' sé fie nesupè'rag de judeag, dupe cum asemene poruncl avemil date
Domnia mea si aid pe la depertamenturI; ci dar asIa sé urmag negresitti, si
tifY sAn'e'tosI. 1784, 'unit' 27.»

Fitacì cdtre Velitil boeri a cduta judecdfile ce vorit fi, fiinclft-cd o

gptentelnd, este pand la patimi.
«Cinstitilortt i credinciosI dumné-v6strà Velig boerI aI DivanuluI DomnieI
mele, dupé cum si iar amügräittt cu d-v6strii, s'att apropiatti
 ISTORIA ROMANILORt 427

Cat privesce áile de clac& pe mo§iile mónästirescl §i boerescl lile&

d5.ma In anex& o serie de acto dela 1783-85 din care se póte vedó
conflicte diverse judecate de Domnitora In privinta aplicArel
de ciad, i a dijmeI din diversele producte ale campulul, conforma
aec,l'érnintuluI 1111 Alex. Ipsilante. Constatiima cá dupil sfatula luI Enache
Vàcärescu, marele vistiera ì a marelui logoréta Scarlata Grecénu, pro-
prietatea este opritil de a transforma In bani gilele de daca decAt cu
o tarifA redusg.
Pe liing5, privilegiuiú proprietkel de a viudo singurA vinù§i rachia,
11 maI constitue i dreptula de a avé singurà
In 22 Augusta 1785 M. Sutu, pentru a curma diversele conflicto
intre proprietarI §i locuitoril claca§1 dà urmAtórea circulará esplicanda
precum Intelegea ela, relatiunile dintre proprietate §i cläca§a:

Cinci ccirp la cilla' judefe ot preste Oltil ce s'an' seria pentru ckic i alte
obiceiuri.

«Cu acéstrt domnéseä, a nOstrà carte seriemti i insciintilmq tuturoril de obste

a se sisirsi (Mole de judeciltI, rmâindù numaI o s6pttimânti pana la sIiptt"3-

mana sfinteloril patina, in care s'éptérnang a patimilortt, i in st3paimAna duprt
Pasa', a sërbätoriloril, judec4I nu se cauta, cum si in 00: luna luí Aprilie, eand
este vreme de lucrulti p'ämintuluT, dupà obiceiti, in toVi aniI, iaräsI oprite sunt
judecätile, i fiindtl-eä sunt multe judeeMI orênduite, uncle de Bucurescr, al-
tele de pro afarä, carI sunt in eheltuélä cum si ceI de aci din BucurescI
a se duce dupä hrana i chiverniséla lorti ; pentru aceea dar d-v6strä, intea-
céstä sépt6mäng ce maI este de tréba, sä vé" adunatI de réndtt in tòte
cum si JoI atatti de diminé0, aicY la domnésca curte, catil i dupä prämjü, la una
din casele d-v6stra, i sil punetI silintä, ea tOte pricinile de judecält câte sunt
rénduite la d-v6stra sa le izbränitl i s iea sfir§ita, cAcI, dupä cum 4icemil,
sa delungézii apoI vremea judecatilorti pana la stirsitulti luI Aprilie. Asijderea
mai poruncimti Domnia mea (l-tale Vel Log. de Tora de susa, dupti, cum vetI
vedé d-véstrit pitaculti acesta, apoI trimitep sä-lit citéseä si la améndou8
Depertamenturile judecäOlorii, ca i boeriI judecatorr de acolo asemenea
urmeze, a se aduna pe Vote qilele, nelipsitti b tòtä sO,pfémâna acésta, do rack',
ca off cate judecaV vertí fi rênduite la sa le caute i s'a' le izbrtinésea
negresitil i fär' de a nu läsa la prelungire pana dupä PastI. Asijclerea po-
runcimti i tuturotiti Zapciilorti DivanuluI, sa fie cu silinta a aduce pe toV ceI
ce ati judecätI, si a-I sc6te inaintea boeriloril la judecatä, far' de a
nu face vre-unil cusurti, ca din pricina lora sà rtimâle judecata vre-unuia ne-
cAutatä, pentru ca vorrt fi fiträ de cuvintti de indreptare inaintea Don-miel
mele. 1784, Martie 18 (Cona. XII, fila 1444
428 V. A. URECHIA

cuvio§i1ort1 egumenT i epitropT de pc la mantistirT, d-v6stitt boerilora i bocri-

nasilora i yowl tuturora locuitorilorti Orani de prin t6te p1i1e i satele ot
sudca (lupa neadormita i purtaro do grijo ce avemti Domnia mea pcntru
totT locuitoriT Ord acesteia ce ni s'ail incredintata do la milostix si
do la puternicula sttipanti, sub a n6stra ocrotire i obläduire, a potrece totl
do obste cu dreptato intru tóte feritT de orT-ce suparare in potriva, cerce-
tAnda si la partile loculuT, ne adeverima cum ea' Ispravnicii manastireseT
bocrescI ce sunt or6nduiti de manästirT i de bocrI asupra mosiilorti ca sa
be pórte cu locuitoriT satelora cu dreptate la obiceiurilo mosiilora, ci silindu-so
maT multa pentru ala lora interesa i dobAndire, peste dreptula cc esto
stapanulul mosicT, suparti i nectijescii fúrte pc locuitoriT acesteT ptirtT de locti,
eacT nu cauta numaT celo ce sunt or6nduite anumc in condica', carT sunt da-
torT stiteniT catre stapanula mosieT, ci le cera lile de clacti maT multe, si nu
In patru vroml, dupa cum sunt orénduite, ce-1 silesca a le face t6te do odatti,
aT puna tragí.'mdu-T duc6ndu-I pana la departate mosiT, iar cand nu lo
trebuesco lucru lo certi banT pcntru Vole de clacti peste masura, cu multa in-
carcatura i neputinta locuitorilorri, i osebita de claca casniculur orna, apoT
si la femeile si la easel° lora arunca jarabiT, torturT i cu alto lucrurT anga-
risesca pe sotiile lora. Asijdcrea i eel' ce ail avuta aseq6minta deosebita cu
locuitoriT nu ptizesca acole aseg6minturT, ci in potriva aseq0mintuluT ce s'a ur-
matt"' in aniT indelungatT, le face schimbarT i alte supiirarl i nccazurT Mr' de
nicT o ulna, lucrurT carT no turbura fúrte multa si earl nu le putemti suferi
Domnia mea nicT de cum; pentru care fiinda-ca Domnia mea niel pe stapaniT
mosiilora nu voima a-T isterisi do cele drepto alo mosieT, séti a-T ptigubi, in-
tru nimica, ci Inca i ajutora (lama spre implinirea dreptuluT lorti, dar niel
pc stiracil locuitorT, a-I neetiji mal multA i sfarama fiírti do or6nduialti, nu
suferima. MIA do obste insciintama la totT cu acésta domnésea a nústra carte
poruncima la fies-caro egumena i bocrti, sa dea inv6tatura si porunca IS-
pravniculuI sail ea sit se ferésca de cererT peste or6nduiala' i peste poruncile
nóstre, i eel co Watt avuta vre-una dcoschitil wq6mintti cu locuitoriT mosid
aecia pentru mai putine qile do claca, sa nu p6ta cero Oilo mal multe, decal,
numaT 12, dupti condica Divanulul, earl sunt raduite din inceputula t6reT, insa
numaT de la cola casnica i vrednica do muncti, iar nu si de la holteiti; caro
nest° (Plc ail a le lucra sateniT in patru vrernT ale anuluT, adecti treT pri-
mtivéra, treT qile véra, treT 4ile tómna i treI 4i1e iarna, iar nu t6te de o data; iar
pc ceT co vora av6 vre unti aseqaminta deoscbita cu stapanula mosieT, i ora
dovedi locuitoriT acelti asultimintti cu dovada in scristi ea avuta, i cti li s'au
urmata acela aseqiiminta, ce s'at't urmatti in multl anT necurmata, tota in-
tr'una chipa negresita sa se pazésea si de acum inainte, farä de a nu put6
stapanula moF,;ieT pretendirisi cu cuvintulti condiceT celea 12 (pie deplintí, cti
 ISTORIA ItOlditNILOR6 429

§i in condia iar5§1 a§Ta serie, care clacA sä aibA a o lucra §i a o silvér§i pe

insä§T mo§ia ce §edil, séti &And nu va avé stilpfinulti acolea de lucru, sti nu-T
tragO la alta maT departatA mo§ie, deck cale de doug, multil treT césurT, iar
°And nu va avé stApAnulti mo§ieT lucru §i va core banT, sa nu supere pe
locuitorT mal multil deck cu obiceiulti cela ce s'a gAsitil din vechime, caro
s'a urmatil Foi s'a inttiritil cu atkea hotrîrT domnescI, cum se cuprindo in con-
dicA, adecA de casti eke untl zlotil, §i acéstO clacA stivér§ind'o, cum qicemil
mal sustt, orl in lucru orT in banT, altA sup6rare mal multtl §i angarie sti
a face locuitoruluT nirnicA, niel femeeT lul, niel copiiiorü luT, cu a le arunea
prin casil jarAbiT, torturl séti alte anvariT, ci sA fie nebOntuitT §i odilmitT a-§T
eAuta §i ei de lucrulti caselorti lorA, spre a-§T agonisi brana cea de peste anti
a lorti §i a copiilortl lord; a§ijderea §i la vremea strinsuluT dijmeloril sti
se fact' nedreptate §i pagubA, orT mal multtl de a le lua cu mtisuril mal mare,
orT a le alego bucatele, ci de réndil §i din bunil §i din prostil §i la vremea
eca orAnduitO sil al a veni isprAvnicelultl negre§itti a-0 string° dijma, iar
sti nu intArqieze a§teptAndil locuitoriT cu bucatele lorti peste cAmpil; a§ide-
rea §i la téte cele-lalte obiceiurT ale mo§ieT sil fie urmAtorl, dupti euprinderca
testamentuluT §i a pravilnice§cel condice, co se aflA la fic§-care judetti intru
care sunt arétate téte cu cuprinderea pe larga §i maT multil sà nu se lAco-
m6scA din isprilyniceiT mo§iiloril, nicT sA neciijéseA pe locuitorT ; din care pen-
tru acésta, maT intâiù d-v6strA' IspravnicT al judetuluT, v poruncimrt sti a etT
a pilzi dreptatea locuitorilorti intru téte, §i sA nu ingtíduiV cu eta(' de putinil
maT multtl a se supra peste celen ce sunt In seristi hottirite §i ortmduite in
condicO, cti de vomil au4i iarA§I, sti sci¡T, cA vetT fi iiìvinovìiÇii, pentru cti atT
trecutil cu vcderea §i n'atT urmattl porunca nústrA ; §i pentru ca sA se amp de
totI domnescile néstre poruneT, sA puneff sil se citéscil cartea acésta in téte
p15§ile §i In téte satele de, rénr16, pentru intelegerea tuturortl ; din care po-
runcimO §i vouti tutuloril locuitorilorti de ob§le la vremea ce V6 vortl supra
maT multA cineva0, sO avetT a arta la IspravnicuIrt judqultiT, §i ctindti (lela
IspravnicT nu ve0 gtisi indreptarea véstrA, sO aveliT a nilzui cu mare ntidejde
la Domnia-mea, art4Andu-ne cA atT fostil la IspravnicT §i n'atI gìísitrt indrep-
tare, §i de la Domnia-n6stril ITV aria tkA dreptatea §i bueuria véstrA, §i
vedé in faptO indreptarea co vomti face ; darit §i vol sà nu vi5 impotrivitT la
celen drcpte §i obi Tnuite ale moiiIorti, ci ftir' de lenevire sA fitI gata la vre-
mea lucrulul con orénduitil a face clan ce suntetT datorT, apucAndil qiva de
dimin6tA, iar nu tocmaI In prOngti, niel sit trimetetr copif, ci insu§T a fl celil
casnicti §i vrednicil de muncii, sA se scéle sA mérgil Cu bArbkie, ftir' de a nu
nectiji pc stApAnulti mo§ieT i pc orénduitulti SrL, Cu lenevire i zilbaN A pAnA
a vti mica §i pAnti a vA porni la him, niel sit vA impotrivitl a nu hiera oil
la ce este trebuinta stiipAnului mo§ieT, cum §i la cele lalte ale mo§ieT et nu
430 V. A. MOCHA.

impotrivitT, orT a ptigubi pe stäpânil mosieT de dreptatea lorti, orT a face

stricticiune, voT, séti vitele vóstre, la holde de bucate, la fan*, la dumbrävT,
la vinOrT de vinti i rachiti, eu nebtigare de sémä, ci sà v purtatt i voT cu
oraduiala ce trebue, pentru cii dupti cum grijimil pentru a vósträ odihnä cu
durerea nósträ, asTa i pentru dreptulti stäpAnuluT mosiel vornti face la eel KA' si
impotrivitorT dreptil judecatti. 1785, August4 22.»
Asemenea s'ati scristi si la 12 jude0 de dinc6ce de Oltù pentru radulti
ceT. 1785, Octobre 6.

Cu referintä la subaturl este dispositiunea luatä de M. Sutu con-

forrnd cu aceea a Jul Ipsilante.
Darea de subatil pentru sätenI este obligatorie cu singura conditiune
ca téraniI sä aib5, phzitorl la vite si sà pliitéscd taxa suhatuluI hota-
rItil de Ipsilante (1).

(I) Cartea sflutei Mitropolii, a da suhatt eel cu vitele ce sunt seetori

pe alte mosit i ce i ce (in'ti capre la pdsune.
«Zem. \Ras. De vreme ce ne-amti insciintatti Domnia-mea dela prea sfintia
sa pärintele Mitropolitti pentru uniI din 6menT ce sunt seTétorT prin prejurulti
rnoiilor sfinteT Mitropolil, ce se chlamä Valea Caseloril i Pätróia dela capulti
Pisculul si litisca din sud. Dâmbovita, cum di eT sunt sec,18torY cu casele pe
alte mosil strtiine, i dobit6cele lortt le hränescil pe mosiile sfinteT MitropoliT
cu iarbti i cu crângurT, i taie pädurea de facti case si alte ce le trebuescti,
si cuí rimätoriT lorti mänhncti ghinda de pe mosiile MitropolieT i stricrt filne-
tele, in 6'14 de r6u1il lorü nimenea nu indräsnesce sä are si sà facä s8mti-
ntiturti, flindti-cä de si aril cinevasT, eI cu vitele loril le calcä, si nu alegti ni-
micil, dintr'a chrora faptil se pricinuesce multä pagubil MitropolieT, pentru care
poruncimti Domnia-mea dumné-vósträ Ispravnicilorti din sud. Diambovita sti
aducetT pe aceT locuitorI din imprejura i sä le datl poruncil sä se aseqe cu
°multi Mitropoliel, ca sà dca suhatulti cela ce este obisnuitil negresitil precum
se urmézti i alte mosiT, precum vjuruímù i domnésca poruncä a frateluT
Domnil Alexandru Vodil Ipsilante, insä sh-sT puie ei i päzitorI la vite, ca sii
nu facä stricäciune la liveçlf de fesnti i araurT si la pädurea roditóre, sal mil-
caril la orT-ce, si de va fi facutù vre-o pagubä sä-I apueatI Mi-
tropolieT ceea-ce va fi cu cale, iar de nu vorti urma a se asecla ca sä plä-
téscil suhatulti, atuncea sä-i opritT cu totulti a nu se mg intinde, orT el, séti
vitele brui, In rnoiile sfinteT Mitropolif, ca sä nu maI pricinuiascä. sfinteI Mi-
tropolii pagubä. Asijderea i eer ce sedil pe mosiile sfinteT MitropoliT Petróia
si Bäsastil avandti capre i päscêndu-le pe aceste mosiT, nu se supunti sä
plätéscil obicInuitulti adetti, pentru care si de acésta v'e* poruncimti, sti urmatT
(WWI condieä, i sii apueatT pe aceT stitenT ca sul dea de eapril eke &I haul
inteunil anti si asra sä indreptatt pcntru t6te accstea pricia tol. p. gvind.
1785, Septemvrie 17.»
 dr
isTomA RomiNmaRO 431

Vorbindü de suhaturi e locula s5 aminIimù obiceiult1 agricultorilorti

nostri de a da foal t6mna §i primAvéra uscaturiloril de pe ogelre. Acéstil
metúdil agricola cunoscutA sub numele de parj6le, a fostil regula.men-
tat5. de M. Sutu prin urm6t6rele cArtI cAtre Ispravniol:
17 cd cdtre Ispravnici pentru paddle.
«Dumné-vestra Ispravnicilorti ot sud.sänkate, ne-ama adeverita Domnia
mea din anaforaua dumné-lorti Ve1iilorù boerT, cà obiceiulti parjelelora, care
obidnuescil locuitoriT de dati campurilorù' este a fi numal primavéra pana a
nu esi rodurile din paminta, i temna dupil ce se stringil i se ridica iarasT
bucatele, i tete ale ampuluT spre a so feri de pagube ce potti a se urma; ded fi-
inda-ca la unti judeta douti s'a ineemplata estimpti de s'a fa'eutil o mare pagubil
locuitorilorti ardendu-le bucatele i iênurI si ce ail avutti, din pricina acésta ;
s'a gasitti cu cale a se publicui la tetä obstea locuitorilora, afara, In Ora, ca
sà scie fiesce-care, cà sunt opritT de a da pârjola câmpuluT intr'altk' vreme, Para
mime, cum dicernti maT susti, temna i primavera, când nu sunt peste câmpa
nicT bucate, niel nimicti de a face vre-o stricaciune, ci sà vestiti la totT de obste
hotarirea acésta ca sa o tie, si sa le aretatr, cá cola ce se va cuteza in potriva,
sa scie ea nu numd tótá paguba va implini la cap' se va pricinui, ci so vorti
pedepsi, si fiji säntl,tosI. 1785, Augusta 27» (1).

(1) Carte de clacci cu mum-basir a vornicesei Venitenc'di.

«Zem. Vlas. Fiinda-ca aá facutù DomnieI-mele, dumné-d vornicesca Vone-
tiana Vacarésca, cum ca locuitoril ce sunt sedetori pe mosia Posula sud. Saac,
no fiindil urmatorT i supusT la celea co sunt datorI dupa obiceiula vechiti
ala pamintuluT i dupä hotaririle domnesd, adeca a-sï face dilele de cladi pre-
cum clacuescti toV aIi locuitorT seltmda pe mosiT menastirescI si boerescl,
ci inert catavisisti le-att fa'cutti, lilsandu-T numaT pe optti dile inteunti aria, niel
acclea nu le-att clacuitti, ce sunt riimasitä de trd anT, si se afla pagubasa do
dreptulti dumne-d, si aá coruta (lela Domnia-mea la acésta, ca dupa obiceiti
domnescT hotarirT, sa i se faca dela dinsiT implinire, art'Itândil i acésta, ca
osebita din nedarea claciI mal fact' si la altele pagube si stricaciune mo-
sieT; pentru care vrenda Domnia-mea sa scie de ce pricina nu si-aa pututtl
lua d-nel dreptula, i aü remasti re'masitá de treT anT, s'ati scristl Ispravnici-
lora judeuluT porunca nestra, ca sa cerceteze acestea si dela 27 alo trecu-
tului Octomvrie ne scrtti Ispravnicil, prin carte de insciintare, cá aducêndu-I
fata cu Ispravniceluld dumné-eI Vornicesel, insist el ati ar'étattl ca vre-o pri-
cirri, de impotrivire nu ati, fiinda-ca sederea i tótLt hrana loril de padure,
de dobitecele lora i gradinile sunt pe mosia dumné-el, si cum ca aü aseda-
mintti cu dumné-eT a-I clacui cate opal dile pe ana, dar n'ati pututil a clacui
din neindemanare. Drepta accea damti volnicie slugeT Domniel-melo, copila
432 v. A. tmEetni

L.

Bresle, eonierciii, !Arid, varturi, sucleti

Bteslele continua sub domnia luI M. Sutu a primi protectiunea obicI-
null& diva Awhile lorti ebris6ve.

de visterie sil mérgti la sud Sant'', si aductmd5 pe aceIrt ispnutvnicelri. fatA Cu

locuitoriT, inaintea duinné 1°61 Ispravniciloril, sil aibit d-lorrt ale face soeotMil
de acea 1'511144A si pc ctttuí vorri rantinea datorl sit (Ica in mist'', dupri care
srt apuce mumbasirti sit facil implinirea de fies-care dreptulti dumnieT Vornice-
seT. ii saam recoil gvmd. 1783, Noemvrie 9.»

Ana forana Targovi.stel, pentru sateni ce edf.1 pe inogia

Milropoliei, suprtne si chi CV 6SCet 12 dile intr'unft ang.

1(76 Vvd. i gpvd. Zem. Ylas.

«Asa s'A se urmeze pentru care intilrim5 si poruncimil d-v6stril Ispral
al DilmboviteT, duprt acéstrt anafora sti facetT pe aceT locuitorT la ttíte a fi ur-
mrttorl intoemaT, ferindu-se insti i epitropultt MitropolieT a nu le face cerere
de banT maT multtl peste obiceirt. 1785, Aprilie 14.

Prea Magate
»NZ jaiba ce ail data la Iniíltimea Ta, sìitenil ce sedil pe mosia S-tcT Mi-
tropoliT din orasulti Tiirgovistel, anume SecuenT ot sud Dilmbovita, cum cit mal
inainte art avutil obiceirt de clAcuia MitropolieT 6 Oile pe anti, si pentru carul5
de fkil da dijma 6 parale, iar acum epitropulti Mitropolier IT apueri de al-
cuescil etilo 12 qile pe anti, si pentru carult1 de 11%115 le core ciao qeee parale,
ni se poruncesce de ciltre Inaltimea Ta, ca cereettuulti jaiba lorrt, v6Oîtndrt
Insciintarca ce at Ilicutti care Inratimea Ta Ispravnicil judetulur pentru acéstrt
askjderea sti cereetilmil de a5 vre-o dovaclit dreptii sinet5
°Meehan ce ()jai cit ati avutti araitmti MilrieT Vie In scris5; dupil lu-
minata porunert Mitrieï Tao, aduniindu-no la und locú i aduckdti inaintea
rvIstrii pc doT dintr'acestT srttenT, ce s'ati artitatil eT vechiluluT
lap cu vechiluRi MitropolicT, amtl intratrt in cercetare citindrt i cartea 'spray-
nieilorrt, si mal inthiti am eerutrt dela vechiliT stitenilorti ca sit no arte vre o
dovadrt i ase0,mintulrt in scristi pe maT putine qile si pe dijma 15nuluT eat°
parale pe car5, si nu ati avutil niel unti Iola de sinetti in serisq, finit de nu-
mal cu unti euvintil prostti se silea sit se ajute; amti intrehatil 1 pc vechilula
Mitropoliei i ne [trail, cii 're-unú alttl aseOmintti eu cT, niel pro mult5 niel
pe putinti, nu art avutri Mitropolia, frtri1 numaT duprt lucrult1 ce s'a intAmplatrt
i-a5 pusil de art lucratti, une orl maT multe alte orI mal putine. hir acum
fiind eti are trebuintrt ca sit dea lueru maï multrt, pentru acea le cero claca
 !SOMA ROMINILORt 43A

Precupep sunt Impedicap de ail esercità meseria 1°1'5, in intere-

deplinti dupg obiceitt, si dupg cum clgcuescil i alff. locuitorT pre alte mosil
prin prejurii. DecI fiindtt-ch vre-unti alit' asedgmintti in scristi nu ati, sunt da-
toil a implini intru acestasT chipa, adecti fiesce-care locuitortt casnicil i vred-
nica de muncg, afar% din holteY, are sa clilcu6,scg 12 dile inteung anti, rèndurT,
fendurl, insä treT dile primgvéra, treI c,lile véra, treT cue teem i treI cilio
iérna, la insilsT trebuinta ce va avé stapanula mosieT, orT pe acéstil mOsie uncle
said, sétt la alta, cale de doug trel' césurr, la care clacà sä nu trimitg copiT,
s6ti s'a intardieze, ci 14.0 casnicil eel vrednicT de muncg sá mérgg la lucru,
sti apuce c,liva din capelaiti, iar cand nu va aye stäpanula mosiet de lucru
si va vré sá iea haul, sá iet de casa,' cate ung zlotti ; din OW semangturile co
vortt avé pc mosie, i din 'Anti ce vorti cosi ail sg dea deciuélg, far' de numaT
din grildinile ce ail imprejurulti easel' lorü nu ail a da nimica; pe stupT
sä, dca pentru tgtä matca cate haul 3, iar pentru roiri nimicù; pentru capre
aü sä, dea cate doT ban! de caprä, atatti véra cat i iérna, care acestil obiceiti
din vechime s'a urmatti si se urméztí la tóte mosiile de obste, fiinda intgrite
atatti de altI fericitl Domni.' de mal nainte, prin testamenturI in scrisa, aid si de
Maria Sa Alexandru Voclä Ipsilante, prin pravelnicésca condicg, la caro acésta
In cea de pe uring cunosc6ndü si eg umbla rat se multamiril a cläcui
or6nduitele 12 dile, fail numaT diserg, eh' epitropula cand n'are de lucru
le cere pe qi cate unil orta, ci la acésta dupg obiceiulti ptimintuluT &ling
Cu cale ca dilele ce sunt orênduite sätenil sä. le lucreze i cu lucru O. le
pltitéseg, iar cerere de haul maT multti peste obiceiti sa nu le faca, cum nicl
pentru f6,ntt i pentru altä, dijmà sA nu-I supere a le cere han!, ci din cea-ce
agonisescti el dintr'acea sA iea i dijmà, fa'rä, numal pentru stupT i pentru ca-
pre sg iea banI dupg cum serie condica, iar hotärirea cea desv6rsittl ramtme
a se face de &are Inaltimea Ta. 1785, Marti@ 31.»
Scarlatil Grecénu Vel Logofaii ; lanache Vaccirescu, Vel
Carte de acted .

«Zem. Vlas. Dumné-v6stril Ispravniciloril ot. sud. siingtate, v facernü in scire

ca.' la Domnia-mea art data jalbl cum cä are mosie inteacesta ju-
data ce se numesce.... i 6meniI ce sunt s'6c,ltitorT pe dinsa nu se supunti a
face clacl si a-sT da dijing dupä, obiceiú, cum si vinü i radial vindil pe dinsa
file de voia sa, pentru care poruncimg Domnia-mea, sg cercetatI: 'MOM de este
mosia drepta a sa, si de va fi avéndu-o cu bung, stapa,nire, Mr' de pricing, dupg
condica sA avetT a urma si a supune pe acel locuitorl ca sä urmeze a im-
plini t6te cele drepte ale stgpanuluI mosieI, cum stint hottirite inteacéstg con-
ch* dupti vechiulú obiceiti alii pämintuluT, adecil locuitoriT. casnicI, eel' vred-
Mc! de muncg, sA lucreze clacg stgpinuluI mosieT cate 12 dile intr'unti anti,
rAndurl' rênduri, dupii obiceiü, precum in condicg sunt rkiduite, adecti treT
cile primg-véra, trel dile véra, treY. dile tómna, trol dile iérna, iar nu totula
de o-datg, afarg insti din eel' ce vorg avé vre-ung deosebitti asedgminta cu
stilpinula inosiel', la care acela are a se urma dupg. acelti asec,ltiminta a lora,
iar holteiT sä nu se supere, sétt neavênda stapanuld de lucru si va ccre han!,
sA aibg a lua de cash' cate una zlotil pe anti, iar cand nu va avé de lucru
letona Romanilorg de V. A. Urecha. 28
484 y. A. ttltECIIii

sula nescumpira productelorti de indestulare. Decl rufetula lortí este

pe mo§ia aceea ce §edti, sh nu aibà volnicie stapinulti mosieT a-T duce la alta
mosie a sa depärtata spre a-T clacui, far' de numaT de va fi cea-lalta mosie
aprepe de aceea ce se afla cu sederea, ca de dour:, sea multú treT césurT
mérgit sa-T lucroze (Judell ce sunt orkInduite, iar la mosie maT departata
nu-1 silésca a-T duce ; la care acéstä claca sa aibrt locuitoriT a maneca des de
diminéta apucandrt cliva depiinù, .i însuï casniciT ceT vrednicT de munca
inerga la lucru, lar sa nu trimita copiiT, sea sa întttnjieze, niel sit stea cu 1m-
potrivirc a nu lucra la tréba ce le va arta, ci la insilsT trebuinta ce va aye
stapanulti moief sa lucreze 4i1c1e cace, dar si stapanulti mosieI sa nu-1 su-
pere mal multil peste celca onInduite, nicT la clack niel la strinsult1 dijmeT
sa nu le faca nodreptate, orT maT multtl a le lua, orl a alege bucatelc, ci de
ris.ndtt §i din bunti si din prostü, si la vremea cea orênduita sh lac dijrna, iar
nu dupa ce va trece vremea; cum si locuitoriT sa nu intaripeze a da dijma,
ea nu cu irecere de vreme sit pagubesch pe stapanti ; nimenea din locuitorl
nu fie volnich sit vinOtt vinri, séti rachiti pre mosie, iar and stripanulti nu va
vrea sh puna vinü sa vinqa, atuncT locuitorif sa-sT iae întâiú vole dela stapanti
asTa sa virllia clandri de bute Cate tal. unu, i cate o vadra de \intl. NicT unti locui-
torti sa nu aiba vole a line bacanie, fära numaT de se vorti aseqa cu stapanulh
mosieT. Pentru tete rodurile ce vorti face, sa aibil a da stapanuluT mosieT sleciuela,
Mara numaT din gradinile ce ati imprejurulti caselorri, din care acelea nu art
a da nimica ; pentru graulh §i orzulti ce se sémana art srt dea din e,lece
una, numaT sit aiba datorie locuitoriI a cara dijma aceea cu insusl carulti st;t1
la aria stapanuluT, dupa obiceiti, iar and, séti din lenevire, séti din nebagare
de sérna, nu vorti urma dupä cum s'a clistl mal susil, i isT va ridica buca-
tele tete, atunct d-vestra Ispravnicilorrt sa avetT a insciinta. Pentru Paula ce
vorti cosi, orT pe mosia ce §edü, ski pe alta, srt dea dijma dupa obiceiti ; pen-
tru porumbh graunte cu banita za oca dou'64,1ecT i douti, pentru stupI sit dea
de teta matca cAte haul 3, iar pentru roiti nu ati a da nirnict; pentru capre
at sa dea de capra cate 2 ban!, atatti vera cath i iarna ; dela stanilc ce vorh
fi pe acésta mosie are sa lea stapanulti mosieT, dupa aseqämintulil ce vorh
lace, orT branza, séti haul; (lela perdelele dc oT ce vorti fi cu fataciunea pe mo-
sic, are sä lea stapanulit mosiel de tetti perdéua °Ate unti mielü i cate tal. unulti,
si a qed6 acolo de la Blagovistenie pana la sfeti Ohcorglte ; pentru rimil-
macarti cit nu at a da nimicti stapanulta mosieT, dar niel sit indrasnésch sa-vi
hago rimatoriT lorri in padurile cele opritc, ci intaia sa se tocméscrt cu sta-
panulti mosieT si a§Ta sa-T bage, iar care va indrazni far' de toeméla sh-T bage,
aceT sit! platésea pretulti ce putea sa lea stapanultt mo§ieT dela altiT ; Ind unultí
din locuitorT nu are volnicie sh vêncze pesee in helesteulti stApanuluT mosieT,
lard and va fi balta pe mosie, art voTe sa v'èneze i sa dea Oeciuiala din c,lece
pescI unulh. Dumné-vestra lspravnicilorti, sa avetT a urma dupa cum mal sush
vt poruncimtl, si far' de a nu maT astepta alta porunca dela Domnia mea, sa
datT mama de ajutortt stapanuluT mosieT, indatorindri negresith pe celti ce se
va aräta cu impotrivire la acestea, ci sa-sT pótà avé dreptate i folosulti
la tete, dupa cum maT susti arätamii ; pentru care s'a datrt acesta Domnesca-
nestra Carte la mana ispravniceluluT ce-lit va avé orCnduitil pe acestil mo-
sic. Tol. p. gvmd. 1784. lunie 25.»
 NTORIA ItOMINILOR6 435

desfiintatil, impreunä, eu väT4ia de precupetT, prin actulill din 16 Au-

Mihail Consl. Sutu Vod. i gpdr. Zem. Vlascoi.

«Intarimq i poruncimia Domnia mea d-v6stra IspravniciloriA al judetulul
urmatI la téte dupa cum se coprinde mal josil inteacésta anafora, înslt fiincla-ci
pentru acc,>stii pricina i maT nainte s'at't trimisù' porund dumné-vòstra, dupi
jAlbile slugerulul, cautatI acum de beep indreptare negresitù dupil cum se
coprinde maT josti, ca alii doilea sa nu se maTjaluésca slugerultt 1785, Sept. 10.»

Prea Incilfate Ddinne,

«D-luT biv Vel Slugeria Grigorie Asanti aii jeluitilDomnieT mole pentru 6moniT
cc se afla sed6torT pe mosia dumné-lul ce se chérnA Magurele, sud Ilfovti, aré-
tanclti ca in t6tA vremea totù cu impotrivire si cu indArAtnicire le este venirea
loria la claca cea obicInuiti a pAmintuluT, iar nu child este trebuinti, i cand
se cade, la vreme, de care dice, ca (Mudd jalba Marier tale de sunt acum doI
anI, i Mudd orênduitù la dumné-lortt IspravnicT, dumné-lorti ail orênduitti
tréba asupra ZapciuluI plàeT, i niel o indreptare nu s'a fAcutil, paná s'a in-
tarc,liatù vremea, de care vëdênclil ati pusù 6menT cu haul' an-Ortti, si anti
estimpil de ati cositti fanultt, i acel locuitori, dice ea nu se impotrivescil
de a clacui, ci dail di dupa qi, §i asTa trece vremea, ci cum cA strican-
du-se zagazulti morel, si chiAmandu-T ca sa astupe mancitura apeT, fiindü-ca
fürte Cu lesnire, nu intardiara ci at Metal uncle se putea drege- cu putini
munch', acum ca-lil pae drege Cu indoita munca, i arëtandii dumné-lora Is-
pravnicilorti, orênduitti iarasT la Zapciii i indreptare n'ati aflatù ; art luatù
luminata carte a MarieT tale, dupl condica, ca deira i va supune, i nid cu
acésta nu art pututd folosi, i dinteacestI locuitorl ficêndu-se ponta0 de asta
Vanua inc6ce, aceTa mal v'ertosü nesupuindu-se, aril fi batutti si pe omulii
dumné-luT ce-lti are orAnduitil acolo, pentru cAcT le-ati cisrt sa vie la °Ina.
In multe rênclurT ati are'tatti si la Vel Capitanti i poruncindu-le niel o ascul-
tare n'ati. data; art orênduitti. Vel CApitanti i Mumbasirti asuprl-le, i nicT de
cum nu s'atti supusti, viindrt la daca numaT uniI dinteinsiT, iar ceT maT multI
nu, si se prapiclesce fé'nulti pe câmpti nestrinsti, cerênc1tt ca si fie oranduita
la o judecata i dovedinclu-se jaiba de adcve'ratA, si facA hotarirea intaiù pen-
tru urmarea clacaT a esi in cuviincielsa vreme, i si hotarésca i pentru banjo'
ce ail cheltuitil la lucru, ce era datoril feel eT cu &lace, si si-T fad. im-
plinire, dupa cum dice, cl in-lisT el soft.' pretulti ce ail datti ; cu care jaiba
re'nduindu-se de catre Maria ta la mine, mi-se poruncesce in dosulti ji'lbeT, ea
si teorisescti cererea dumné-luT i cupriderea condiceI, si pentru cele ce ail
fostù locuitoriT datorT si nu ail urmatil, si del in suristi cu °AM' sunt datori lo-
cuitoril catre slugerti, acum, ne-einclti din rênduiala condiceT, cum si cea-ce
se cade la nesupunerea lorti de aci inainte de a fi supusT si arëtil MirieT tale,
ca si se dea de catre Mi.ria ta poru.nca hotarireI in scristi. Dupä luminata po-
runca Mariel tale, urmanclii, am cercetatù jaiba acésta, i intrebancla pe d-luT
slugerulti si-mi aràte asedë'mintulti ce are cu aceT locuitorT pentru claca
rgmasita ce are la dinsiI, earl n'aq urmatti si-I faca, rüspunsa ca ceT-IaltT
locuitori türanT clacuescù pe anti cate 12 dile, si acera ce ati urmatti i ur-
436 V. A. TRECHII

gustil 1783 (1). Acést'd m'ésura M multù laudatá de rèrgovetiI din BucurescI.
méza de clacuescil ne-impotrivindu-se, §i niel vre-o rama§itä. nu este r6masa
la din§il; iar locuitoril earl sunt ponta0 aü a§ecydmintulti cu din§iT sh-f clti-
cuésca 6 dile pe anti, §i ace§tia 4ice, cd dup ce sunt a§eday maT putine dile,
nu urméza a le chicui, ci tot-d'a-una trage necazil cu din§if ; l'am intrebatil
sa-mT ar'éte ce fe'ma§itil are la din§iT §i din ce vreme ? §i-mT aréta °A din alp'
anT nu pòte sci cine, cate dile este rè'mä§ita, iar de la anulti cu la. 1783 0 din
anulù cu lét. 1784, are inscrisù §i §cie Gatti i-ail cläcuitù i Gatti maT r6-
masti fie§ce-carele datortl, de nu i aù clacuitti, cum §i din acestti anti urinti-
cercetandti din cele 6 dile earl' sunt a§eday pe anti sd clAcuésca de ati
lucratil ceva dinteinsele inteacésta vérd, §i maT arétd. d-lul Slugerulti in scristi
anume care cate dile i-aù clacuitil, de care vgdul ca uniI iar altil
aùr'émasti dile maI putine §i altiI maI multe, la care dise Slugerula, ca de
aril fi clacuitil la vreme, and era trebuinta lucruluT, nu ar avé cuvintil, ci eT.
dup ce-0 facil lucrulti celtl maI greti eu plan' §i nu se alege cu
am cititti §i cuprinderea condice!, §i v'e'dit1 dicênclti, cá lucratorulti are sa lu-
craze clacd stäpanuluT mo§iel 12 dile inteunti anti, iar de se va a§eda cu
maT putine dile, sa nu OVA pe urma,' sa-T sil6sca pentru 12 dile. DecT
eel' ce clacuescti 12 dile, obiceiulil este sa lucreze treT dile primavéra, treT
véra, treI dile t6mna §i treI dile iérna, iar totil de odata, §i ce! casnicI
§i vrednicI de muncá sd lucreze, iar nu holteT, ace§tia dupá obiceiti a§Ta
ail sti urmeze §i claca precum ati facile° §i Pna acum, iar pen-
tru ceT-laltr locuitorI, carT sunt a§eday pe 6 4i1e inteunti anti, flindil u§u-
rinta lorti pe jum6tate dad clacuescti cu cale §i cu dreptate este, ca
sa Mai claca lord in trel vremr, primavéra, véra §i témna, §i datoria rtirna§i-
telorti se cade dupá tótii dreptatea sä, se facd acum, §i fiindtl-ca dout3 pry
din claca lorti cea de estimpil, ati fdcut'o, precum ml-aréta Slugerulù, sa fie
luminata porunca Marie' tale cdtre IspravniciT judetuluT, ca s'A cerceteze,
§i dovedindu-se acéstii fe'rnii§ita de estimpti asupra lorti, precum aréta Sluge
rulti, atatti pe el sä.-T supue tad, de voia lorti implinéscrt claca, acum ca
are trebuinta, dup, mijloculil ce s'a distl maT sustl, §i s'A urmeze §i de acum
inainte Para de impotrivire la vreme a cldcui, dup a§e0mintulti ce ati, ca nisce
datorT ce sunt, precum tot! locuitori'l de ob§te, puindil dumné-lortl in oré'n-
duiala §i pentru rè'ina§ita ce s'a qisti maT susti a aniloril trecutT, ca sa nu se
pagubésca cl-luf Slugerulti, cat celoril-laly car! clacuescri cate 12 dile iara§i
sa le dea porunca sa-§T facä, claca 1°1.4 färd de nicT o itnpotrivire ; a§ijderea sd
cerceteze §i pentru lucrulil ce dice Slugerult1 ca fAcutil cu plata cand
ai avutti trebuintd, §i el n'ail urmatti dupti datorie sd clacuéscil, ci inteatatea
r'endurT i ail chidinatti §i nu att fostù urnititorT, §i sa indrepteze §i
ce va fi de implinitti, ski sä, insciinteze MarieT tale de va fi pricina
chipti ; iar hotarirea cea des'évir§itti férnane a se face de critre Inal-
timea ta. «Alti MdrieT tale urea plecatä, sluga,
«21.1anolache Cretulescu, Vel Logofitti.»
(1) Carte deschisei pentru ridicarea precupetilorti.
((Cu acésta Domnésca nóstra carte in§ciintamil de ob§te la totT locuitoril
ora§uluT DomnieT-Inele Bucurescl, cum §i la eel. dupii afara locuitorT WranT,
 ISTORIA ROMINILORt 437

Damg aci actele relative la rufetulti zabunarilorti (antire i zblune

femoesc i copirdrescI)

Cartea rufetuldi zdbun,aritoril din Bucuresei.

«Zem. Vlas. Fiindti-ca rufetulti zabunarilortí pamintenT din BucurescI, anume

Mutt sin Procopie, Mateiti sin Paraschiva, Gheorghe sin k orbanti, Tudorachi
sin Marinti, Tudoracbi sin Mat, Stang' sin Ming si Antonti sin Gregorio ail

ca dupti scoposultt i cugetultt celti dreptù altt DomnieT-mele avemti

spre a curali t6te celea far' de cale si rü obisnuite intru acestti
earl pricinuesctí nedreptate la norod.5, i spre a lucra cele folositóre de binele
si indesturea obstieT, cercetandil i pentru Nizamulti la vindarea lucruluT do
ale mancaril si de allele, aici in BucurescT, care este cea mal trebuinciósa
pricina a noroduluT acestuia fiindtl hrana viqesí lorù, i infi-ne efinclig spre in-
cunjurarea térgulul intr'adinsti pentru cercarea fi perierghia acestera, acluma unü
lucru ea totulil nedreptii, netrebuinciosù f i feir' de cale urmandu-se aid in Bum-
rescï, adecei bresla de precupett, earl iai2 ca ridicata Mte celea ce se aducil la vin-
("are In Bucurescl, fi precupinda-le fi scumpindu-le el cum vorii In Bucurescl
§i pricinuescti la dolf6 pärV nedreptate, paguba i inselaciune ; intaitt lo-
cuitorilorti - 6'ranf ea veendti a veni la t6rgti Cu cele ce ad de vincjare, iar eT
tiindule calea iT poprescil, if silescil la tocméla, le da' arvunä si le trage ca-
role cu totulti nelasandti sa vie Véranulti acilea ca vinda insusI marfa la
tergtt cu preultti ce se va ajunge, i fäcêndu-lti ei zaptti o precupescti cum
çiisemù maT susti, si o vinclti cum le este voia.
A doua nedreptate, mai multa locuitorilorti BucurescenT, ca de nevoie sunt
silitT a cump'éra dela precupetI, cu scumpRate, acelea trebuinci6se, care nu
sunt lucrurI ce se aducti din alte partI spre a avé pricing de a le scumpi,
ci ins*" de aicl din pamintula Ord. *i nu numaT ca am gäsitii, dupa cum
dicema mal susti, slobodti i neopritù rufetultt acesta au precupetilorrt, fa-
candti ale lortt precupiT i nedreptall, atatù cu scumOtate la prqultt
catti i vic/esugurT in cumpine, ci încii i zabittt avênda anume vatavù
de precupetT, care va sa dica chiar zabitti nedreptatel sciutti i primal DecT
acésta pricina de nedreptate la norodti i catahrisisti, ne suferind'o Domnia
mea niet cum, si fiindú cu totultt netrebuinciósä, si far' de nicT unti cuvintti
vrednica acestul rufettt de precupetti, in vreme ce si locuitoriT Bucurescilortt
cand vorg sci ca precupOT ai lipsitü i nu stint, potti a se griji fiesce-carele
pentru cele trebuincióse lortí, de a merge la dilele de tergti cand vial de
pe afar% locuitoril ViranT, cu de tóte a si le cumOra deplintt cu eftinätate, si
nu r'émâne a avé trebuinta de precupetT. Tat& cu hota'rire am ridicatù' des'e-
arfitù sil nu maI fie de astil p inainte niel precupeft, niel veitavù de precupetl,
niel et se ntaI numésccl milcaril, ci fief-care locuitorti férang, ca acelea ce ati de
vindare, FA fie slobodtt de a veni dreptti inauntrulti Bucurescilortt, la t6rgti,
insusT stt-sT vinda marfa luT la BucurescI, cum si locuitoriT BucurescenT inch'
sa fie inscii*tT, i sii grij6sca fiesce-carele, ca la dilele de terga sa mérgA
sa-sT cumpere zaherea cea trebuinciósä de peste s'éptèrnana, sett pentru mat
438 V. A. IIRECHIA

avutù privilegbiulti co se cuprinde. mal josü, aka de la alp frap' DomnT, caltt
si de la Domnia-sa, fratele nostru, Domnulil Alexandru Ipsilanai Vodí, pi-in
cartea ce o vNumil Cu léttt 1780, Aprilie 9, care privileghitt fiindti cif cale
avé, ea sä" li se päzéscii orAnduia/a i obiceiultl lord, iatä i prin Dom-
n6scil-n6strä carte innoimil, adeeä la mestesuguld zabunärieT, caro este orT ciite
se umple cu bumbacti i cu lâni, atuncT aliü rufetil sa nu se amestece a-ltt
lucra, ckil nicI Arméntt, nicT Giurgiuvénil, niel croitoriti, nimenea si nu se
caute a se amesteca f a lucra mestesugulti zäbunariloril, WA de numaT eT
luereze i sä fit* rnarfä de zäbunärie i aicT in BucurescI ii prin t6rgurile
de pe afara', adecA anterie i zäbune femeescI i copiläreseT de zit-
bune marl si orT-ce lucru se umple cu bumbacti, séti cu länä, numaT i el sä
fie datorT ca pururea sä aibä haine gata spre vinlare i indestulät6re Ora-
nilord ce vial de pe afarä, earl nu se pottt zäbovi cu asteptarea 'Ana va faca
haine ; si asla totil lucrultt zilbunärieT sä nu se maT lucreze, iar la mestesugultt
altora rufeturI sä nu se amestece ; ci dar fiindil ea' numa) eT atz a lucra si a
vinde lucru de zitbunärib, poruncimil Domnia-mea pentru ekT din altil rufettt
va fi avêncltt acestil felti de marfd gata inteacéstä (lath' sä aibl numiOT
bunarT ptimintenT volnicie ca sä le puie sorocil ca sä si le vinqä, sétt eT sit
le cumpere cu banT ; de care pentru acésta poruncimil Domnia-mea dumné-
luT Vel Agä i Vel Cäpitania za dorobanp, stt cäutaff sa dap tare porund. Ar-
menilortt i Giurgiuvenilortt, ce sunt cu präväliT aicT in BucurescT, ca niel in-
tern-1g chiptt marta de zttbuniirie, niel sä nu lucreze, nicT sä maT vin4 ; asijderea
dumné-v6strä Ispravniciloril de prin judete, pe unde vorii fi balciurT, s'a' ciiu-
tap maT multù deck rufetuld zäbunarilortt din téril pamintenT, sä nu ingä-
duip pe nimenea altiT a vinde lucru de zäbunärie, ca sä, Oat chivernisi fies-
care cu mestesugulti luT. ii saam re. 1785, Martie 2.»
multe ile, cum si altele, iar precupep sit nu mal fie ; pentru care scriemtt
poruncimil dumi-téle cinstittt i credinciostt boeriule alti DomnieT-mele Arhonil
Log. Dudescule, sä pul sä trécA in condica DivanuluI acéstä domnésca nés-
trä intärire, ca sA fie sciutä peste OM vremea, apor sA orênduescI urn.) Logf.
do Divantl, carele prin marafetultt d-lul Vel Spät. si a d-luT VechiluluT AgieT
sa o citésca in douë c,lile cAnd se va face têrgil, la adunarea noroduluI, atattt
in Têrgultt de afarä CAW si in tArgulii CuculuT, intru auqulti tuturoril, ca
fie cu top insciintap cä ridicat4 si precupetil i vätäsia de precupep; asij-
derea poruncimtt i d-luT Vel Spät. i dumi-téle vechilule alil AgieT sä aducetT
pe top ceT ce faceatt alisverisula precupieT precum si pre vatavulil lortt, sà
le ariaap, eä de astäc,li inainte sA lipséscl i sä se päräséseä de a maT meta-
hirisi precupia, cä. se voril pedepsi fúrte; apoT sä, dap poruncT zapciilorti d-v6s-
trä, cum si insusr d-vosträ ca zabip a! térguiuT sA purtap grijä, sä cercetap'
ca nu cum-va in urmä, cu trecere de vreme, iarkT sä, incépä, orI de fatä, orT
printeascunsil, a metahirisi precupia, cA ne vep aduce la multä turburare pen-
tru neurmarea la hotä'rirea nésträ'. 1783, Augusta 16.»
 ISTORIA ROMANILORO 439

Dárnü In note actele relative la i1ioari, cojocaii, baoaIii, zidari, lem-

VOmplarl, bragagil, §i cojocari, cartea starosteT de Astaragli i cartea
de Telal-ba§a (1).

(1) Islicarli din Bucure,sci cu cojocarri bascati pentru Get se antestedt de

cum./J.6'ra sterpiturk

Ja, Mihailú Constantinft Suutú Voivodii

«...AsTa sa se urmeze pentru care poruncima, Caimacamule, sa nu se ames-
tice niel sa urmeze cojocarii bascaliT la acestù felil de marfä, care este lucru
mestesuguluI i1icari1orii i orênduindu-se acum omil dela cämara domnésca sa
aiba a face cercetare prin praväliile cojocarilorti bascaliT i catä marfa subtire,
care este lucru alú mestesuguluT islicariloril se va gtisi, sä o iea in scrisil tòtti,
sa o pecetluésca sà stea inchisa, ca sti ni se arte mntâiù fbia de acea marfa
ce se va gäsi, i vomil porunci, sttmdit pecetluitä i inchisá pe loctl in prà-
vàliile pang vomtí porunci. 1785, Maiù 20.»
Proeit Vel Logofila
Prea Indifate Ddinne,
«Dupti, jaiba ce ati datil la Inältimea ta Epitropia impreunä Cu tótá brésla
islicarilorg din BucurescI, cum ea prin luminatü hrisovulii MarieT tale, ce s'ail
datù la brésla lorù, cu inoirea de pe alte domnescI bris6ve, aCt privilegla,
cojocariT bascaliI sti nu fie volnicI a cump6ra peT de cele stärpiturl, ski peT
albastre, earl' sunt de trebuhlä mestesuguluT iIicàrieï, iar acel cojocari acum
In potrivb." urmändti cumpgrä de acelti felt' de marta si o pund prin präväliile
lorti de o precupescù vinc,lênd'o printeascunsù pe la negustoriT sträinT, i T
rämänù fara de marfa de nu ail cu CO chivernisi, i cerii ca duptt cuprinderea
hrisovuluI sa se faca cercare cu carte de blästemil prin präväliile cojocarilorsti,
scriindu-se °MA marta de acésta se va gäsi, se iea pe séma cämäriT, clan-
du-li-se de isnóva porunca spre a nu indrasni sa se amestece la acestil felù'
de marta, in potriva hrisovuluI, cum si eel' ce din islicarl volt mergo a stringe
marfa, sa nu fie volnicI, ra'ra de adeverinta i scirea epitropilorù, cacT cu acésta
nu numaT viclesugulil se face, ci i cutieI de milostenie, la care este obiceiù
de a da 6res--care ajutorù, i-se pricinuesce paguba ; la a carorù jallort i cerero
mi se poruncesce de care Inaltimea ta, ca sa facti cercetare, vëdòndil i cbriso-
vulü ce are brésla acésta a islicarilorti, si in scrisù sä insciintezù. Dupg lumi-
nata porunca MärieT tale am adusil inaintea mea atatù pe jäluitoriI epitropI
islicarT, cum si pe catI-va din islicaff, si mal intaiù citindg luminatù hrisovuld
MarieT tale, am Ve'dutu scriindù inteacestasT chipù, adecä: cojocariI bascaliT
cumpere orT de la mocanT, orl de la macelarI flume marfa ce lucréza el, iar
marfa' satire, care este de mestesugulü i1icarilorü, insä starpiturT, sä fie opritT
de a cump'e'ra, atatù ei eta i alVf orI-cine, nicI de la mocanT, niel de la altù
nimenI ; iar care din cojocaril bascalif se va dovedi eh' a cumpgratti pelcele star-
piturT ea sä facl caciulT cazacliescI, séù boznecescï, sá alba a arta rufetulti
440 V. A. IIRECHIÀ

M. Stitt' mentine curielsa bréslä a bueälarilort1 infiintata sub Cara-

gea

licarilorg pe acel'a la dumné-luT Vol Cämärasii, ca sä se iea acea marfil subtire,

ce este de tréba islicarilorg, pe sérna cämäreI. Asijdcrea serie hrisovulg,
cum di i,licarii prin jalbti aïl fostil ar6tattl, c cojocariT bascalil nu lucrezä
numaT mestesugulil lortl ci se amestecä de cumpèrä de pe uncle gäsescil
harsiI albastre de facti cäciule i le vindii pe la musteriï, i cu acésta li-se pri-
cinuesce pagubä, acelea peT albastre, al luata Maria ta pliroforie
cà din inceputti se lucra si se lucrézä de islicari, ca unù lucru dar ce esto
do trébä mestesuguldi ihicarilorù, sà hotäresce ca sä nu maT fie volnicT co-
jocariT bwalil a cump'éra acestil felil de pelcele si a le lucra, séti a le tiné
prin pràvàliile lorù, ci cu totulú sä fie opritT, ca de unii lucru ce nu este de
tréba mestesugulul lorti ; decT intrebänclti pe cojocariI bacaliï, r'éspunserä cä
acéstä, cuprindere i hotärire a hrisovuluT o seal pré bine, asijderea nu -LI-
gäcluirä, cà nu cump&A pelcele stärpiturT i pel albastre, fite de numaT qice,
ca la térgurile de prin alte Orr, uncle mergt1 pentru a-si cumpëra martä de
tréba mestesuguluT lorg, acea marfil o fag cu schimhü, i inteacea gr6sti virti
aceI vemçlätorl i pelcele, nevrênclti sä le despartä, i ei trebuindu-le sunt si-
litT de lea si de acelea subtirT, dar' aducêndu-le aid le Audit iaräsT la Islicarl,
iar nu la altiT, nicT lucréza eT, cum si când cumpèrä dela mocanT, iaräsI ase-
menea amesteca pelcele de cele mite nevrêndil sa le vincp deosebittl, insä
eI i acelea le vinclii Jlicarilorü, ci ca sä nu rëmäie acelea pelcele mife pro
la mocanT, când esù eT de cumpërä, 4iceatl cojocariT cä, ilicarii sä, iae maT ina-
intea 'era sä le stringä, la care acésta nu pottl cojocariT povétui pe islicarT,
cum urmézä, tréba me§tesuguluT lord, ci cAnd vreail el atuncI ail a se duce,
iar cojocariI dui-A luminatulù hrisovulti Märiel téle sunt popritI i ne-sloboc,lI
a cump6ra pelcele stArpiturT i pieT albastre, orT a tiné in präväliile lorà, seti
a vinde, cäcI de si (Pell eT cum cä', le vindil la islicarT, dar islicariT in potrivä
ar'étarä, el le ceril prettl multú, ca sä nu se ajungä la o tocmélä i sà pòtä,
eT a le vinde la altfi; pentru care fiindti-cä cojocariT nu tägäduirä inaintea mea,
eh' cumpò'rä de acestil felti de marfä, care este mestesugula de tréba
rilorti, care acésta este in potriva luminatuluT hrisovti de privileghiu
dupä vechiulti obiceiti i dupä dreptate se cuvine cäuta
tréba fies-carele mestesugulul lord, lar sä nu se amestece. /a alte mestesugurT,
maT vêrtosti cà acestia sunt pusT la ortmduialä i filetuï rufetti cu
pentru acestea darä dréptá este cererea lorù, ei sä fie luminatä, porunca Mà-
riel ca omulq rênduitti dela c'timarä' sà facg cercetare prin präväliile co-
jocarilorti bacahii, i câtà marfa subtire, care este de tréba mestesugulul
licarilora, se va gilsi prin präväliile horù, luandu-se in scristi sä se urmeze
dui-A luminatulti hrisovuld MärieT téle ; ca cu acésta fäcêndu-li-se infrânare
sä,' se pétä prizi dreptatea fies-cäruia rufetti ; si do acum inainte de-i voril
maT dovedi cä s'ati indräsnitil a cump'éra si a 016 prin pràvàliihe lortl marfil
care este de tréba mestesugulul islicarier, séti a vinde in potriva /uminatuluT
hrisovti, nu numaI sä se iae acea marfil pe séma cämäreT, ci sä se pedep-
séseä cojocaril ca nisce nesupusT la domnésca hotärire; iar pentru ceea ce clicti,
cä, eel' ce din i§licarT vortt merge sä stringä rnarfa sa nu fie volniel Mr% §ci-
 ISTOR1A ROMINILORtf 441

Età actulti :

Cartea lul, Panaitli Allci-Basa, de väldsie, peste top bucdtarii din Bucuresci.
Zem. Vlas. bucátariI de aid din BucurescI prin jaiba ce aü fosta
data cutre Domnia sa Nicolae Caragea Vodá, cere'nfla ca sá-V facá §i d rufeta,

rea §i adeverinta epitropilora, acésta fiinda-cit in hrisova nu se cuprinde, r6-

mane a se urma (WO cum va fi urmatti §i pttná, acum; iar oca des5v6r§itá ho-
tárire so va face dupá cum va fi luminatá porunca Márid t6le. 1785, Maitt 19.
«Alti MárieI téle pré plecatá slugá
«Scarlatti Grecenu Vol Logf.»

PUccü cdtre Vel Cduidrasù pentru pelcelele ce cumkerd, sd se unneze

dupd chrisovit.

«Dumné-ta Vol Cámára§ti, îÇT facerna in scire, cu in trecutele çlile, dupá jaiba
ce ati dat'o Domnid-mele brésla i§licarilora din BucurescI, cum cá prin hri-
sovulti Domnid-mele aü privilegia, ca cojocariI ba§caliI, sh' nu fie volnid a
cump6ra pelcele, stkpiturI, séti pet albastre, earl' sunt de trebuinta
lar aed cojocarI, in potriva hrisovulta urmânda, aù cuMpërattt i cumptirá de
acestil fela de marftt §i o punt' prin právrtliile lora de o precupesea,
printeaseunsa i la negustora strainl §i r6mana fár' de marfá de nu att cu
ce se chivernisi, cerênda ea dupä cuprinderea hrisovuluI sá aibä dreptate,
s'aa rênduitti de catre Domnia-mea dumné-lta Vel Logf. de Téra-de-susti, ca
si1 fad,' cercetare, vi.10,ndti hrisovultt ce are brésla acésta §i sa ne insciinteze,
luata insciintare prin anafora dela Dumné-lta, ca dupä hrisova
canT acesta privileghia, de care aducêncla inaintea dumné-luI atätil pe iF,41i-
cart, chtti §i pe eätI-va din cojocara ba§cala, i intrebAnda pe
nu aù tágácluita niel in§i0 eI, cä cump'e'rä pelcelele stèrpiturI
colocaracalif,§i peI
albastre, dupg care anafora s'ati data intärirea Domnid-mele i§licarilora, ca
mat' multti sá nu se amestece, niel sä se euteze cojoeara ba§cala la acesta
felia de marfä, care este lucru alti me§te§ugulta iOicarilortt, poruncinda Dorn-
nia-mea de s'ati orênduita §i ornti de la cámara domnéscA sá facä cercetare
prin prá'v'áliile colocarilora, §i pe catá marfa subtire se va gási, care este de
mWe§ugulft iiiearilorü, sti o iea in seristi t6ttt, sti o pecetluésca, sá stea in-
chisä i sä, ni se ar'éte f6ia de acea marld, duptt care poruncä urmându-se s'aa
grtsitti o sumä de pelcele prin präváliile 'oat, §i luandu-se in scristí s'ati
pusti sub pecete, §i ni s'att ar6tattt cu föle, oprindu-se cojocariI de a le meta-
hirisi la ali§veri§ulti lorti ; decI dupá hotárirea hrisovuluI de privileghia co
att ilicanit, pentru cad att urmata colocara in potrivá, se cade sá poruncima
ea sá" se iea acelea pelcele pe séma cámárel §i sä le págubéseä cu totula
pentru infrânare i invtitátura Tora; dar pentru ctf acésta le este cea d'intAitt
gre§ala lorti, amti trecuta cu vederea §i nu I-ama osindita la acéstä pagubá,
far' de numfa poruncimil d-tale, sh" aducl inaintea d-tale atátti pe cojocariI ba§-
442 V. A. TIRECHIA

s'a ortmduita la dumné-loril boerT epitropT, undo prin cercetare puindu-se

a la (íre§-care orênduialit, spre a-sT avé vatava mal mare intre din§iT ea alte
rufeturT, s'a ales(' cu cererea tuturorti, Panaittl Abci-Basa a cubnil gpd.

calif la earl s'ail gsitü acole pelcele cum si pe i§licarT §i sa-ï puT ca sti se
tecmesca, sti se invoiascil pentru vingarea aceloril peT a le lua i§licariI dela
cojocarT cu pretula cola cuviinciestl, §i sa dai porunca' cejocarilora bascalil
se ferésca de acum inainte sa nu se maT amestece la marfa ce este la me-
stesugula ìlicari1orù, dupa cum niel islicariT la lucrula lori, cacT atuncT, do-
vedindu-se,, se va lua acea marla pe séma carniírel, iar de nu veal urma a se
invoi cu tocméla ca sit le vinna islicarilorti eu pretula eel(' euviinciosil, aieT in
téra s'a nu fie volnicT a le vindc, ci afara din hotarele Ord sa le sc41 i sa le
Vault" unde vora sci. Tol. pis. gvmd. 1785, Augusta 7.»
Rta chrisovu121 la care se reten (' aceste acte de maT sus('
Chrisovult1 igicariloril din BucurescI, din 1784, Februare 24.
«intro alto rufeturT trebuinciúse ale obstiel flinda i islicariT din BucurescT,
prin jalba ce detera DomnieT mele cerura ca sit fie osebitù rufetulù' lorti de
rufetu. blanarilora i sa li se puic in orênduiala ce li so cuvine obiceiurilu
co ail avutti, pentru earl obiceiurT ale lorti in vremea fratelul Domna N. Ca-
ragea V.V. fac6ndu-se de dumné-lorti epitropT cercetare le-a gasitil bune
s'a data brisovulil DomnieT séle, caro areta de-la v6numil, cu lét. 1782.
DecT acum cercetandu-le i Domnia mea si v646ndu-le ca sunt cu cale, le
intarimti ca sit li se pazésca intocmaT precum maT josil poruncimù'
«Adeca rufetula acesta s'a fie esebita de brésla blitnarilora intru téte i intru
nimictí sa aibä a face chiurci-basa ali cojecarilora cu dinsiT, de vreme ce blii-
narilora nu li se pricinuesce niel o stricaciune, sét" scadere la brisovti eel('
ail i eT pentru ale mestesugulul lortl. De acea dar iata orênduima, ca
intre dinsiT stil aléga 4 mesterT, carT veal aye ma de isprava, cu meste§ugil
maT bun(' i mal vrednia i aceia sa fie epitropi i purtatorT de grija a rufe-
tuluT loril. CatT (lar sunt mesterT vrednici cu sciinta mestesuguluT acestuTa de-
piing primitT de proestT si de brésla, sit aiba dup., orênduiala rufetuluT lea".
a-sT lua i pecetluirT domnescT de rufetti de la cámara Domniel mele, trec6n-
du-se la catastifulti breslelora, ca sa fie sciutl i cunoscutT spre a nu fi volnieT
altI afar(' dintr'aceia a lucra mestesugula iIicárìeT, far% numaT acestia ce s'ati
facutti rufetti si sub dinsil sit aiba tint' ceausù pentru stringerea banner(' la
cutia lora' i pentru eel ce vera fi chiamatl la judecata. Când se va inti.',mpla
pricina intre dinsil, i§licarti cu ilicarù, séa chid ar strica lucru cuI-vasT, cand
so va int6mpla intre din§il pricinti i judecata pentru ale mestesuguluT lora,
pentru ucenicT i earn, i pentru ceT earl vora face stricaciune lucruluT cti vas.'
pentru eel earl \Terri fi neurmatorT la vre-una din câte sunt legatl i beta.-
ritT pnin brisovultt acesta alit DomnieT mele, sa se stringa la una loot' pentru
a face longe dupil obiceiula rufetelorti, unde sa chiame pe eel(' cu pricina
cand acela de sinesT nu va urma a veni dupa sciinta ce-I vorti face ace§tT epi-
tropT, atuncT sit aihit volnicie a tramite pe ceausula 'era sa-lt1 aduca flirt voie
§i sa ja tréptida cu haul 40 si sa hottirésca pricina aceea sub hotaririle lora
d upa dreptate si dupa obiceiula mestesuguluT 'or(' si pe care va fi cu pricina
 ISTORIA ROMANILORt 443

prin anafora intäritä, de Domnia sa, s'a si rinduitti, insä nu pentru allt cevasil,
ci numaI pentru trebuinta bucatelorii, i a prazniciloril obstier, ca ori Greer', sat'
Romani'', sail Tiganti, sä se tocméscil prin scirea numituluI vAtavii, i ceT ce

de indreptare sä-T indrepteze, iar pre celti ce va fi Cu vinä, do va fi vina luT

mal mica*, sA-T facA eI certare de dojanA, dupA obiceiulù rufetuluI, iar pe celil ce
va fi cu vinä de pedépsä sA aibä a-ltí arta la dumné-lut Ve! Cämärasil, dinpreunA
cu alegerea lortl in scrisil, ca cercetAndu-se vina pedepséseä, insA pe uniT ca
acestia vinovatT sA se hotäréseä a da si cAte ore si ce jeremea la cutia de mi-
lostenie a breslel lorù, duprt m6sura vineT, in locil de pedépsä. SA caute a
tiné i cutia cum ail i alte rufeturT, in care sil stringà in tòte SA.mbetele stip-
ttimAniloril de la fiesce-carele mesteril cu pravälie cAte banT 6, cum si de la
calfele cele cu simbriI maT bune cAte banT 3. Asijderea i ceT ce vorti deschide
prävälie sA aibA a da la acéstA cutie Cate tal. .10, care cutie sl se pecetluéscA
de acer epitropl, i asTa pecetluitä sl se pAstreze, in séma lorù, purtAndti de
grijä, ca sä se stringA venitulil ce este orênduitil. i cAnd din brésla lorti se
va intèmpla a muri vre-unulti intru scäpAtAciune sat vre-unulil din vre-o
indelungatil, orl din scriptitAciunea MtrAneteloril trecute nu va fi vrednicit de
a se chivernisi, sal din altA intêmplare de la va cadé in lipsrt deg.-
vêrsitä, atuncI dupä orênduiala crestinéseà i sëraculil sä. se ajute dupA drep-
tate. Insä acéstä. cutie sä nu se deschi4 de altulti, ci fatä, inaintea celoril 4
ce ail pusil pecetile i luAndil baniY, ce va fi trebuintA iaräsI sä se pecetluéscrt
la locil. Asijderea poruncimil, ca cojocarit bascalil sA cumpere, orT de la mo-
canT, orI de la mAcelarT flume marfa ce lucrézrt eT la mestesugulil loril,
maría subtire, caro este de mestesugulii i1icarilorú, adecA sterpiturT, sä. fie
opritT de a cump8ra, atAtil eT cAtil i tlii orT-cine, nicT de la mocanI, niel de la
altiT nimenI ; care la uniT din cojocaril bascaliT se va dovedi cA. ail cump'ératil
pelcele .stArpiturt ea sa facA, off cAciull cazacliescT, sea boznägescl, sa aibA a-1
arta rufetulti islicariloril pe aceT la d-loril Vel CiimArasiT, ea sä iea acea marfA
subtire ce este de tréba islicariloril pe séma cAmäret. Dar nicT içiicaril sA nu
fie volnicI a cumpgra marfä gr6sä de care lucréz'A cojocariT bascaliT, cAcI do-
vedindu-se, asemenea se va lua i aceea pe séma cämAreT. Cc! earl voril fi sA
ésh dela stApAnil ca sh-sT deschic,1A prävälie, sa nu aibl voie de sine-ï, fat%
voia stApAnuluT i fär' de voia de la epitropT si de la rufetil, ea sA-la cer-
ceteze intAiil de este vrednicil a avé prAvAlie si a se numi me.steril
de scie mestesugulg desëvêrsitil. IarA dupi co va lua voia si se va vede
eA este destoinicil la acésta, sä. dea IntAiil taleri 10 la cutia lorú i asTa sl
voie a deschide prävAlie. Ueeniculil sit nu fie volnicil sA. cérA de la stApAnti,
piing la scrod', chtil ìi va fi tocméla, nicT sä-111 priméseA altulil din islicarI. Asij-
derea i dupg ce-vi va implini ucenicia, incA sA nu fie volnicil sä ésrt, nicT
priméscA nimenI pAnA,' nu va sluji i stApAnuluT sèìi cu simbrie ung
care simbrie sA i se hotäréscA de bréslii, cat se scie, precum Oiserämii cä. ail fostil
CAnd se va intêmpla a veni niscare va islicarr dintr'alte t'érT sä nu fie
volnici a deschide prAvillie aid, pAnä nu-sT va lua intAitt birulü intre
Iar dupA ce-sl va lua birulil si va fi vrednicil sA scie mestesugultt pc
deplinti, atuncl, cu scirea rufetuluT, sä aibA voie a-sT deschide prävälie dAndil
baniI cutiilorù. A§ijderea numi0 iOicarT, prin jalba ce deterä Dom-
444 V. A. IIRECHIA

vord tocmi sti fie datorT acea a lucra insusT, iar sä. nu pue pre altil ftrt sciinta
mestesuguluT, iar cAnd i ceT tocmitT cu marafetuld vätavuluT vord strica bu-
catele 6menilord, paguba sä o plätésca vatavulti. i pentru c5cT curtea gospod

nicI mele ne ar'étarä cum cä cojocariT bascalil nu-vi lucréz6 numaT mestesu-
gulti lord, ci se amestecil de cump'érà dupl unde gäsescd härsiT albastre de
Lied cAciulT, si le vindtt pe la musteril, care acésta le pricinuesce pagubil
ccrurii de a fi opritT. DecT de vreme ce acele pelcele albastre ne adeverimtt,
ca., din inceputtt s'a lucratti si se lucreza i acum de i1icari, ca unti lucru dar
ce este de tréba mestesuguluI ilicari1orú, poruncinad, cti de acum inainte
nu fie volnicT cojocariT a cumpdra acestti feltt de pelcelc si a le lucra séti a
tino prin präväliile lord, ce cu totulti sä, fie opritl ca de unti lucru ce nu este
de tréba mesteuguIuT lord. DecT precum i Domnia mea am infaritil acestä bung
orénduialä a rufetulur lord, asra i eT sä fie in tétä vremea datorf a vinde manta
lord cu pretti dreptti si a lucra mestesuguld lord cu pretti precum se cade, fe-
rindu-se a nu strica iliculù cuivasT, niel a schimba pelea, niel a face vre-und altd
cusurti, i pretuld sä iea numaT precum se cade, neläcomindu-se la *tie!, spre
inselticiunea i nedreptatea cumpèrätoruluT. Pentru cä'cl de acésta se va face de-
nadinsuld ccrcetare in tótà vremea, de fatä si pe subt cumptitti si pe care
islicard îlü vomil dovedi cà aù luatti prctd mal multd peste ceca ce se cade,
nu numaT va perde, ci si se va pedepsi. Aceste téte chte scriemti maT susti
pentru acestti rufetti até ilicari1orui, poruncimd Domnia-mea totti-deauna sä
se urmeze i sh se päzéseä nesträmutatti ; si am intäritti. hrisovulti accsta cu
insäsT credinta DomnieT-mele 16-) Mihaiù Constantinti Sutu VV. si cu credinta
a pré iuhitilorü DomnieT-mele fi! Ioand VV, Grigorie VV, Alexandru VV,
Cu totti sfatuld cinstitilorti i credinciosilord boerilorti celord marl' al. Diva-
nuluT DomnieT-mele Pand Dumitrache Ghica Vel Band, Pant' Nicolae ',Bran-
covenu Vel Visternicd, Panti *tefanti Brâncovénu Vel Vornicil de Téra-de-
susti, Pant' Ianache Moruzd Vel Vor. de Téra-de-susti (?), Pant' Manolache
Brâncovénu Ve! Logf. de Téra-de-susti, Pant" Greg. Bälénuld Vel Logf. de
Téra-de-josti, Pant' Gregoriasti Balasake Vel Spät., Panti Alexandru Postelnica,
Pang Constantind Filipescu Vel Clucerti, Pantt Dumitrascu Racovitä Vel
Pant' Scarlatti Drugänescu Vel Pah., Pant' Grigorascu Sutu Vel Comisti, Pant'
Cantacuzino Vel Slugerti, Pant' Panaitti Vel Pitaré i Ispravnicti, Pant' Manolache
Brâncovénu Vel Logf. i s'ad scristi hrisovuld acesta la intaiulti anti dintru
ânthia domnie a DomnieT-mele, aicl In orasti scaunulti DomnieT mele BucuresciT.
La aniT dela nascerea Domnulul D-deti i mântuitoruld nostru Isusti 1-Ir. lét.
1784, Februarie 24.»

Carte ce s'ail dattl lu T6clerft Mai-mar Basi.

«Zem. Vlas. Fiindti-cä l'édertt Alai-mar-Basa de lemnarT i de zidari i strungarT
têmplarT pentru a avé purtare de grijä la brésla acésta de a nu inscla pe
uniT altiT cu banI, séti a strica lucru cuivasT din lemnärie si din zidärie,
pentru cä se Oh slujindti si la lucrultt curtiT gpod. orT când este trebuintä, pen-
tru slujba lul aé avutd milà acesta, atAtti dela Domnia sa fratele Domnuld
Alexandru Ipsilante Vodä, add si dela Domnia sa fratele Domnuld Nicolae
 isTona nomiNmoRd 445

are mal adese trebuinp, de buchtarti, s'a orênduitilt numitultt vAtavti, st fie
sub ascultarea dumné-lui Vel Ispravnicti za curte; decI cer6ndti mai Risa nu-
mitul prin jaIb. ct,tre Domnia mea, a i-se inoi acéstti or6nduialt,

Caragea Vvd. precum din ct4i1e Domniilorti séle ce le vtidumtt, ne adeverimtt,

adect dû impreunt Cu unti ciausti de lemnarT, i cu una ciausti de zidarI st
fie aptratI de Oto däjdiile i deosebitti st, aTbá numitul5 Mei-mar Basa si untt
scutelnicti de ajutoriti i poslusania caseI luI, scutind5 si casa intru care va
castiga acestti mestesugü, de fumtrittt si de téte alte angariT cc dati alLe bresle ;
asijderea st iae Mei-mar-Basa dela tol lemnariT i zidariT ceca ce era obicT-
nuitti de a da eT i mal' inainte, adecá dela primintenT pe an5 cate parale 11.
Iar dela strani cari t'inri din strdineitate de lucrIza alc't si iar se intorcii inapo7
cate parale dota-ded si dota. Asijcle,rea i cand va fi trebuir4rt a se pretui vre
o cast, prtvtlie, seü alta namestie, cu porunct dela judecatt, sii aibt dû cu
din btitrtmiI bresleI acestia, sii fact pr*irea dréptä i dupt starca namestiel,
st-sT iac obicInuitulti havaetulti luT; dreptti accea datti i Domnia-mea
acéstt carie a DomnieT-mele spre a i-se pdzi acéstt orAnduialt si de acum
inainte nestrtmutatti si a avé milit ce, se cuprinde mal* susti nebäntuitti de
cttre nimenT, si de vreme ce cate se cuvinü pentru brésla acésta a lemna-
rilorti i zidarilorü se arétá pe largti la deosebitti hrisovti ce ati, s'A °Liba dar
numitulti Mei-mar-Basa a fi cu privighitre i purtare de grijt in tétá vremea
a se päzi si a se urma tóte celea ort-mduite, ca o trébt ce este a lul, asijde-
rea sii aibä purtare de grija pentru unele binale din cele cari sunt oprite dupt
pravilt, adect carT astupt i inchide lumina i vederea vecinulul, cum si celti
ce ar criuta sil se intindt, a esi maT multa in ulitt, cum si alte asemenea
ducétóre de stricticiune, pentru unele ca acestea, atatti meteriT lemnarT i zi-
darT sii aibt ca sil dea numituluT Mei-mar-Basa in scire, catti i eltt st
adesea sä vadt, i unde va gilsi sit aibrt a opri lucrulti acela i inclatt sil
dea In tire DumnieI-mele ca s'A poruncinati de totil a se strica. ii saam re-
ceh yvmd. 1784, Maiti 22.»

Carte de steirostie de Cavarti-Basa.

Cortst. Bululú Vvd.
«Zem. Vlas. Care dupt alegerca a tétä brésla papugiilorti de aieT din ora-
sulti DomnieT-mele BucuresciT facutti staroste de papugil st fie cu pul'-
tare de grijii pentru brésla papugiilor5 ¿lela BucurescI si la poruncile dom-
nescI, care dupt obiceitt este datorti a le s'év6rsi impreunä cu brésla acestuI
mestesugü, sii judece pe coi de sub brésla luI, adecä papugiI, cu papugiT carT
veril fi avt3ndti pricinI filtre dinsif pentru ale mestesuguluT, i pentru ucenicT
etillT i dupt dreptate i dupt vechiulti obiceiti ce s'el purtatti la orLInduiala
mestesuguluI a bréslil acestia, (lupa vint st fact indreptare si hottrire, sit ica
séma totti-d'a-una pentru huna orênduialt a mestesuguluT acestuia a se prtzi
si la tóte sä urmeze dupt vechiulti obiceiti ; pentru care poruncimü Domnia-
mea tuturorti celorti ce veLl fi la astt bréslt, avet1 a sci de staroste i stt-T
daV ascultare i supunere la orénduiala mestesuguluT vostru, cii accluT im-
potrivitorti are vole st-I fact, certare de vina luT. ii saam. receb. 1785, Febr. 14.»
446 v. A. littEcHa

spre a se puté urma, i Ve'dAna Domnia mea acestil domnesch sinetil de

maI nainte, cu lét. 1782, Junio 20, cuprindLltoriti de acéstä orênduialtl, intocmai

Carte ce s'a datiti la 20 bragagii pravaliesi set faca braga.

«Zem. Vlas. At jäluitrt DomnieImele brägaril din BucurescI, cum maT ina-
into totti-d'a-una din vechime i phnil la lét 1780, ati fosth slobodI i volnici
fie§-eare a se hrdni cu acéstä munch, a bragdrieT in BucurekI, iar la acelti
pentru lipsa ce s'a intimplatti de bucate in térii, s'a opritti ca sh.' nu se chel-
tuiascii zahareaua la lucat de hrilgärie, pand, in anulti trecuttl, eänd dupd cer-
cetarea ce s'a facuta, v64êridu-se cd nu este vrednicil act:3sta putind muncii a
loril a aduce lipsá Orel, una pentru did tottt lucrult1 lorti este din ineitl,
doilea cá nu rddich', atäta surnd in cht sä cun6sc'd téra lipsd, dintru acésta s'a
sloboditti a se lucra iaril§T, însà flindtt numaIdece pràvalii, orênduimtl de a lucra,
art r5masti cei-lalti earl clinceputa le-a fostti hrana lorh, §i a pdrintilorti lorti,
isterisitT de hrana acésta, §i ail cerutil dela Domnia mea, ca dupii cum din
inceputtl a fostù slobocla din vechime ali§veri§ulti acesta, färd de a se pricinui
vre-odata dinteacésth' lipsà reì, sä fie i acum iar4I slobodtt pänd la 20 de
pràvàliï,§i pentru sloboc,lenia acésta din care ail a-§I c4tiga hrana vieteT lortl,
cum §i pentru ca sä nu fie volnicl alt1 mai multi', deck cel ce vorti intra la
num6rultt de 20 prilvälif a lucra brag'd aici In Bucuresci, se MO a da la
Orfanotrofie pe anti tal. 600; deci la acésta jaiba a lorti luAnclti Domnia mea
soma §i socotindh i a ob§teT trebuintd, cà i el &AV numaT voril intra la nu-
in5rulti celii hotdritti sà nu fie popritI, ca unir ce s'ati ankh din vechime slo-
bodI la acéstä hranti, dar niel la obSe sa nu se pricinuiascd vre-o lipsä §i
pagubä, am hotaritti aceste ponturl ce le ar6tilmil maT josh
T6th' zahereaua ck va fi trebuinci6sd la lucrulti acestorti prdvitlif ce
mai josh' rkiduimil, sil aibd a §1-o semëna §i a §I-o face insu§i ei fdrä, de a nu
o cumpra din térd, pentru cà de se vorti dovedi, cu zaherea din térd
lucrézd me§te§ugultl, iar nu §i-o facti insu§I eT, t6td, zahereaua acea se va lua
pe séma DomnieT, i vortl perde banil ce s'att (lath ; iar cilnd s'ar inthmpla din
norodirea pamIntuluI a nu se puté face de unde a semënatil ei, atuncT din-
lealtil parte alard din hotarele rel' sd cumpere sd aduca.
Pentru ca sä nu rò'inhe nechivernisiti §i ceT ce s'ati aflatü vechi bra-
gagiI sà se hrilnésci cu acésta -munch', orêncluimh sh' fie slobodh pand la 20
de bragageril aid in Bucurescr, sa se hril'nésed neopriti.
Dintr'aceOT 20 de prilvillia0, ceT maI de frunte sh' aibd a fi cdskoritT §i
a§edatI cu statornicia lorti aicI, cum §i cei-laltI pand la numërulil de 20 prd-
se facd sciutl §i cunoscutl §i tot,'" cu eheza§1.
Unulti dintre top ace§tI 20, sd fie vätafil alesti dintre &MOT de brdgarti,
carele sà fie datorù' sä rëspundä pentru tot' ceI-laltT, cum §i pentru lucrulti brd-
la int6mplare de trebuintä sd dea rëspunsti.
Pentru slobodenia ce ail c4tigatti i pentru hrana i chiverniséla ce do-
bändesch dintr'acestea §i pentru oprirea ahora a nu lucra braga nimenT afard
dintr'acWia, poruncimh ca de la t6te aceste pravAlii sá se dea la orfanotrofie
pe -Loth anulti, eke talerl 600, adeeA talen l 300 la St. Duinitru qi talen T 300 la
Sf. Gheorghe, procure in§i§T eT s'ati legatti.
 IsToRIA RoMINILORt 447

dupa cum se cuprinde mal susù, pentru care amil datü acéstil domnésca nóstra
caree la mana, i saam rech. gpod. 1784 Iunie 18.»

NimenI altulli afara din Gel' co \Tora intra la numërulil 20 pravaliI sa nu

fie volnicI a vinde braga, ci totl' altif sil fie opritt
Acestil rufetil dupä obiceiulil ce a fostil din vechime, i dupa cum si
tr6ba lora urmézii, ca pravidiasI targoveV ce sunt asedatt ari a sci de zabi-
tulla'. rufetuluI lorti, dupa cum si la totI asemenca 101.4 prilvaliesI i ruletuldf
este zabitil Vol Aga alil Tárgulul; de acea dar la d-lul Vel Aga s'a cii-
dutil sil legamil acestil rufetil, i prin d-luI poruncimil sil se faca cautare
alegere de acestI 20, a fi 6menT sciuV, cunoscutI, cu chezasl, iar cei mal do
frunte casator41 si statornicI aicI, cum si vatavil iar prin d-lul sil se ortmduésea
pe cela co va fi alestl de ei totl. Ci dar (1-ta Vol Aga sa pul' in faptii, la ort3n-
duéla rufetult1 acesta, precum poruncimti mal susil, tiinclü i f6ie de numelc
lora in condica agiel, cu chezasiile lord, si sa ing,TijescI totil-d'a-una pentru
cele ce orénduinati, ca sa nu se cuteze cu vr'unil mijlocti inteascunsti a cheltui
din zaher6ua cea trebuinciósil obstieI la lucrulil bragariel, ci insusI ei sil, ingri-
j6sca a vi-o lace, cum dicemtl mal susil, si mal multil decat pe acestI 20 de
pravaliasI s'a' nu ingilduiV niel po altù nimenì avéndil braga in Bucurescl, ci
numaY aceste 20 de pravillif sa aibil slobodenie. ii saam receh. gvd. 1784, Oc-
tombre 31 »

Cojocaril din Bucuresci cu neguslori preivciliasi, ce se oinestecei

la marfa cojoceirid.
Constantinii Sutulti Vvd. i ood. Zem. Vlas.
«AsIa s urmeze, i dumn6-ta Vol Logof. de Téra-de-susti sa le lacl domnesculii
nostru brisovti dupa privilegiulti co a avutil dela Domnia sa fratele Alexandru
Voda Ipsilante, iar dumn6-ta Vol Arma.$il sii fael acum cercotare i urmare
co se cuprinde mal* josil tocmal. 1785, Augustri.»

Prea Incil(ate .136mme,

«Dupa jaiba ce a datil in'aAimeI tale tol,I câT sunt ruf caí si se hriineseti cu
mestesugultí cojocarieI aja in °rasilla BucurescI, dicêndti er cà altI meste-
sugil nu 116, ci Cu acestil feltí de alisveristi ahí cojocarieT se chiverniseseil,
cu dinteacestasI alú lorá mestesugil îT plateseti i dajdia visteriel, caro
acestil alisverisI $i mestesugü mal inainte vreme era pazitil numaI de séma
rufetuluT lortl, iar altil nime din alte rufeturr ce nu lucra marfil do coloca-
rle, niel de cum, niel -tinca acosa,' felt1 de marfa, sétí sä viuda m'acarrt de
unil banü prin pravaliile lorI, iar de o vreme inc6ce, niel din rufeturI ce tina
pravalil aicI in tenil, atáttl din primintenì c'atil si din strainI ce s'A adunatil
din alte paryi, i cel maI mult1 sunt din bogasierl, ce nu mal' aducti merla de
cojoeärie dela panighirurile Ora turcescI, ci si de aid pumOrii si tinü Po
la casele i pravaliile lora de totil folulil de marfil, luerandil atar' cu maulle
448 V. A. ttRECIIII

Cartea din 7 Octobre 1783 in faveirea lul Iosifü Simont1 arétä scu-
tirile ce M. Sutu acordà starostelul de EvreI, lmpreura cu totI conna-

lorti, cum si a1t1 lucriltorI simbriasI facênclti totti felulti de marfa, imblänindti
in totil felultt de baine tëränescl si le tine gata prin casele lortt si präyttliile
lorti, si cAnd vinil musterifi de pe afard nu mergtt la isnaluld lord ca slt le
vimpl maría ce ail trebuintd, ci le vindti aceI prtivAliasl cu pretulil ce se petit
intocmi ; îflC i prin tèrgurile Ord de afard trimetil el tottt feliulti de haine
bldnite cu feliurl de Mane, in catti acela ail rddicatil totù alisverisultt lord rti-
mäintlù isnafultt lorti numaI cu cheltuiala ce o facti in dobirOile hanilortt
si chiriile prtiväliilortt, cu totultt sunt isteritl de acestti alisveristt
alü loril, neputadil sit vindit unit' din el' pe qi niel catti le este cheltuiala,
asIa soda cu marfa inchisti in pravilliI, mal artitandil cú dinteacésta pricind niel
aft' nu potù tine, fiinclti-cd cu momele inteaceea dându-le pretil mal multil
si le lucréza lortl; deci dupd luminatit porunca MärieI sale cercetânclti çi noI
pc sub cump'tù le-amil doveditù jaiba adevtiratd, multi din prdvii-
bast', atâtü pilmintenI catil si din strait-II, tiindti prin prtíväliile lorù' teal de fe-
liú haine blänite, i mal bune si mal próste, cu feliurimI de blane, insit
cele mat multe sunt la isnafulil bogasierilorti, i eke dinteacele haine le potil
vinde aicI bine, iar cele maI multe le trimitù de le vîndù prin têrgurile de
afark i cu adev'ératil rufetulù cojocarilortl are mare nedreptatc, precum se jd-
luescù, pricinuindu-li-se i multo pagube, tiindtt maría inchisd neviindtt mu-
sterit sa' o vinqd, precum si la cumpärdtérea ma'rfel: le inaltä pretulti de nu sninal
pottl ajunge cu vindkoriI ; dreptti aceea, dupá vechiulti obiceiti, i mal vt3rtosil
dupti hris6vele i alte cArtI donmesei ce ail fies-care rufetù de a nu lucra unulil
mestesugult1 altuia, sétt a se amesteca unit rufetù in mestesugultt altut rufetti,
ci fies-carele alisveristi alit mestesuguluI sëti, pentru aceea dark spre
infratare, se gdsesce cu cale, dupà dreptate, sà fie luminatä porunca 'Grid téle
dare d-luT Vol Crundrasil, sà dea strasnicA poruncd tuturorti celorti ce nu
voril fi din rufetulil cojocarilora, i voril avé prin casele i prävrtliile lord
marl' de cojocdrie, orI-ce fed aril fi, séil lucratä haine, sétt nelucratd, t6td
acea marfa sä o arte la dumné-luI i srt o facil zaptil anume ce marra, eke
haine si ale crtruia negustoriti ? i asla stringênclu-se tótä acea marfa' dela totI
catl vora fi avAndri inaintea d-luI Cdmdrasuldf sett sä se invoiascd accI ne-
gustorI cu cojocariY, i sd, o dea loril Cu pretulil celti cuviinciosti, iar nu cu
vre-o incarctiturk ca unù lucru ce este altl mestesuguluI lortl, séti de nu
se vora puté invoi, sd li se pue untt hottlrittl sorocti in dad vreme va lumina
D-e,lett pe Milria ta, ca sd o vin4il, numai sd se ferésed de a nu mal cumpt-tra
altit marta, niel sa' mai blilnéscä alte haine, fard numaI cate se va afla acum
gata, aceea sd o vinqd pand la hotdritulil soroculul, iar ofItA nu o vorti maI
puté vinde pand la acela sorocil, niel cum slobodù O. nu maY fie a o yinde,
ci sà se invoiascd Cu rufetulti cojocarilord luandu-sl pretultt aceleT mdrII, rt,',-
mhindtt totil aIiverisu1ù cojocariloril pe séma rufetulul lorti, pururea i In t6ta
vrcmea, cum ati fostil si din vechime, i maï virtosù cd si in hrisovulti ce
aú avutti cojocaril dela Mdria sa Alexandru Voclrt apLira pe alto ruteturl de
a nu lucra mestesugultt lortl, precum i ei mestesugulti altia rutetil, caro hri-
sovil ar61ard eA fiindil la Chiurciu-I3asa de atuncI, la plecarea Mrtriel sólo
 tqORIA ROMINILOR6 440

tionalil luI. Acetia i starostele loril plAteail birù prin rupt6re la c5,maro.
domnéscd §i erail scutip de cele-lalte &di de peste anti ale visteriet
Starostele de EvreI judeca pricinile midi ale connationaliloril si, iar pri-

Alexandru Vodil s'ail dust' cu eirt in Tarigradti, de care se r6g5,InàlimeT

téle de a li se intAri privileghiü prin luminatulti hrisovul5 Maria téle, pe
obieeiuI5 lor5 ce Vail avut5 de apururea pazite, pentru t6te acestea, cit de
ace15 feliti de haine t5räneseI este mare trebuintä totil-deauna a fi gata pen-
tru ceI ce ving de pe abed, ca et nu zabovésdi in BucureseI Ora se la
haina ce-I va fi de trebuinta se0ndil cu cheltuialä i zäticnire lucruluI sat
.i sri fie indatoratti rutetulil cojoearilortt de a avé pururea de totil felul5 do
haine inblitnite prin präväliile lortt de vindare, ca sit-0 aihìí locuitoriI t5ranT
lesnirea ; iar hotärirea cea des5v5rsitrt, rtimilne pentru t6te a se Lace de ca-
tre Inältimea ta. 1785, Iulie 10.»
lenache Lehliu Pahar.
Nicola° Stolnictt.
Ioanis

Cartea starostici de astaragii din Bucuresci.

«Zem. Vlas. dupä ce s'a pusti la orénduialit mestesugulti astara-
giiloril si s'a flicutti rufetil prin Domnesculil nostru hrisovil, cu privileghiurile
ce se cacle a avé i el, dupä cum a5 i alte rufeturI, art ar5tatil prin jalbä
DomnieI mele, atâtú crestinil astaragiI, efit i armeniI, cum ea dupit cuprinderea
hrisovuluI care intre altele scrie i acésta spre alege dintre dinsiI unu
staroste i doI proestosI, art alesti de staroste pe Gheorghe, i proesa pe
crestinul5 si pe Isaia arménulil. Ded amti data la mäna numitulur Gheor-
ghe acéstil domnéscil a nóstrit carte spre a ri staroste purtätorti de grija
rufetuliff lorti, care impreunä cu mal susti-disa proestI sä caute pricinile i ju-
deeätile ce voril avé astaragiiI pentru ale mestesuguluT lortt, sa tie cutia de
milostenie, urmändil intocmaI dupä cuprinderea hrisovuluI la t6te, i sä aibti
purtare de grijä a se lucra marfa bunä si a so vinde cu pretultt cuviin-
ciosil lär' de a face lucrulti calp5, sétl a cero prep ce fly< se cado, pentru
längit pedépsa ce se va pedepsi unulti ca acela, care a lueratil calp5, ski aru
lace precupie, se va pedepsi i starostea i ace! proistr; se poruneesce §i vou5
tuturoril astaragiilorti atätil crestinI 615 i armen!, sä-I cun6scetT de staroste
de proestI al vostri, si sit le datl aqcultare la cele eu cale, urmändil a implini
cea-ce este orCnduitil venit5 airt starosteT, far' de a nu sta cu impotrivire
la nicI una din cate se cuprindil in hrisovil, di pe unulti ca acela ar5tandu-lu
starostea la dumn6lta Vol cuímuírafi, i-se va face diquta pedipsrt. 1784. De
eembrie 9.»

Carie de Tela ¡a-Basa.

«Zem. Vias. Dat'amti Domnésca n6strri carte 10 biv stegariil avescu, caro
dupil alegerea dumné-luI Vol CAminaril fäcutil Telalil Ibaa asupra te-
Muria Illnedniloril de V. A. Ureeldd. 29
40 V. A. trithtlia

cinile de valére mai mare le judeca Vel CAmärasulti. Evreil din Bu-
curescI se ocupati cu poverne c'AcI n'aveatt accesil In breslele de Me-
seriasl. Starostele era plAtitil de connationall cu untt lett si 30 banI de
cash', din care sumd untt lett era plätitti starostelul pentru cA fAcea si
functiunea de habamti. chla de putini erail la num'éril Ovreil In Bucu-
rescl sub M. Sutu, se péte vedé chiar din taxa de untt leüsi 30 banl,
taxii care era mare pentru ca din ea sà pérd ajunge a tr'ai starostele
de EvreI, fiincla putinI la numérti acestI contribuabill.
Eta pitacultit de rênduire alit' starostelul de evreI:
«Dat'ama Domnia mea cartea acésta luI losifü Simona pe care Varna fit-
cuta Domnia mea staroste de EvreT, pentru care vOuma Domnia mea lariséve
domnescT earl scria, cum cä au avutti aceste obiceiurT, adeca era ela impreuna
cu totT Evreit ap'ératl de alte dajdiT ce esrail peste and de la visterie, file de
lalilora din BucurescT, ca sa aibil a tiné catastiha.de totT telalil caV se hränesca
cu acestil aliveriü, i fie-carele sa-sT dea chezasiti i sä fie sciuta, cu. cand
se va intêmpla a insela pe cinevasa, numitula Telalti-Basa gasinda pe acesta
telala sa aiba a face inplinire stapanulul de tota pretula in cata se va fi vinduta
lucrula acela i sa-T vie si de hac; iar de Va gäsi pre vre-unula ea s'a filcuta
de sinesT, fära de scirea Jul i färil de a nu da chezasie, sa aiM Telala-
Rasa volnicie, ca sä ingaduiasca, a face telalica unula ca acela ; asijderea
sa aiba a cerceta pe fies-care telala, orT barbata orl muere, romance, tigance,
ovreice, pämintence ca.ta i straine murerl teleleice, earl obisnuescti de radica
de aid lucrurT si le duca intealte partI de le vindii, ca sut dea sémil orT-ce
lucrurT de unde le-att luata anume, i cu ce felti de mijlocil i tocméla, si la
care va gasi ca sunt lucrurT de furata, pe acele sä' le dea in scire la judecata,
ca sa faca cercetare i hotarirea ce se cuvine, avénda purtare de grip la a-
cestea ce poruncinati, ca sa nu se faca insalëciune si furtisagurT de care Mall
si de catra telelòicile din nepurtarea luT de grijä, &Act ca unulti ce este in-
cärcata cu tótä tréba i purtarea de grip' a bresleT acestia, va avé a r6spunde
ela la orl-ce pricina i dupa villa se va si pedepsi; asijderea i lucrurile
care cu porunca amnia mele se voril da la starostea de negustorT spre a le
face zapta, starostea sut aiba ca printeinsula sä le dea a se face strigare de
mczattl, i col ce va esi musteriT de va atardisi la mezata, sil nu fie volnicT
a so intérce de cuvintti, ci pe CAM cuvintula lul din gurä la mezata, sut fie
datora a rgspunde si a lua lucrula acela, pentru ca fiindù ela incarcata Cu
acéstà tréba, dupa cum maT susa se aréta, elti are sa dea séma cand se va
intémpla vre-o pricina. Pricinile cele maT micT ce vora avé telalú Cu telala,
intro dinsiT, pcntru ale telaliculuT, cum si pentru ucenicT i cutlil, Telalii-Basa
impreunä cu altT maT b6tranT a bresleT acestia, dupä orênduiala, i obiceiula
lora sAl judece i sä-I indrepteze; poruncima Domnia-mea i vou6 telalilora
teleleicilora sut scitT de Telalii-Basa i puriatora de grip bresleT vòstre.
maw receh. g. 1784, Iulie 3.»
 ISTORIA ROMINILORt 4b1.

numai ruptórea lora de pe cum eral asezatI la cámara domnésa Pricinile

Ovreilortt cele mal miel' le judeca starostea, iar cele mal marI i carl' nu eral
odihniti pe judecata lui, d-lui Vel Cämärastí. Starostea si casa lui era ap5-
ratil de fumarittl i alte réndueli, dijmaritti pe drepte bucatele lui, pentru
cttçi stupT avea nu plätia, i ciind stringea banii dájdiei de la Ovrel lua de
nume cáte bani 30 pentru ostenéla luT i ffindti i vechiltt do hahamti-basa
lua de totti Ovreiulä casnicti cAte unti lett pe anti si alte venituri ale halla-
muluI, dupil orénduiala lortt. Asemenea tineatt Ovreir i povernele ce le-att aviar'
fticute cu cheltuéla lortt in Bucuresci pe local ce li datil de la Domnie F,4i. si-
nagoga lortt. Deci acole mili si obiceiurT ce le-ati avuttt si de la altI fratI Domni,
care mal' susti se arétti, m'am milostivitti i Domnia mea de le-am inthrittl.
Pentru care vi"; poruncimti vou'é tuturortt Ovreilortt, sit avetI a-ltt sci de sta-
roste, dati supunere i ascultarea ce se cuvine. Asijderea protimisitI
ori unde si intru Oto locurile, ca pe una staroste ala vostru ; pc cela ce-1g'
va arta starostea impotrivitorti, neurrnAtortí i ne supusä, se va umlíri si se
va pedepsi. 1783, Oct. 7.» (1)

(I) Acesta staroste Simontl, va fi recunoscutil ani apoi si de catre

N. Mavrogheni.
De 6re-ce ne-amil ocupattt de bresle, étä. i untl chrisovti reinoitti alti bìir-
l)ierilorü din Bucuresci :
Chrisovulti bärbierilorti din Bucuresel din 1783, Octombre 6.
«De vreme ce rufetultt bärbierilorti mesterl cari locuesett aicea in orasulti
DomnieI mele Bucuresci, a avutti obiceittri i asedgminturI, ce se cuprindil
maT jos, inc5. de mal nainte, din vechime, asijderea a avuttt i unii proto-
mestertí mal' mare peste dinsii, adecä staroste, pentru purtarea de grill'', a
rufeturilortt lorti, care obiceitt cerêndti a li se intiiri si de caro Domnia mea,
duptt ce ne-ami plirolorisittí, intAiti avutti acestea i ami"' v6duttt inine
la mana lorti atáttí hrisovulii fratelui DomnieT-séle Gr. Alex. Ghica VV. lét.
1768 i brisovulti Domniei-séle Alex. Ipsilante VV. 1775 si anafora intäritä
iar de Domnia-sa Alexandru Vodll, mal' in urmá. flicut'ä, la lét. 1780, cAttt
hrisovulti fratelui Caragea Vodä ami poruncitil sá se alégti staroste si s'a alestí
pro , cäruia dattt acestil hrisovti ala Domniei mele, ca sä aiba a
fi staroste i purtätorti de grijä preste toti bärbierii de aici elti impreunä
cu 6 epitropi ai bresleI acesteia, mal' bátránl si mal de cinste al lortt, ce vortt
fi, stt päzésca orênduiala ce att intre el', adeca :
« L TotT cAti lucrézá mestesugulti acesta aici in Bucurescl, off päminteni, sétt
sträinI, din oil-ce parte arti fi venittí, séti calärasT dorobántesci, séti ori-ce
de slujitortt arti fi, sà aibä a asculta de starostea si de acei O epitropi la acelea
ce-1 va povè'tui pentru ale mestesugulut
«2. Pentru ucenicI cand vorti vré sä iasd de pe la mestesuguri, sá fie da-
tori a da de cire stärostiel i epitropilorti, ca prin scirea i voia loril sà iasä,
iar de sinesi s'A' nu fle volnicT, niel vre-unulti din mesterI stt nu indrlisnéscá, a
lita uceniculä altuia.
452 V. A. tritECIIII

Industrie.Fabrice.
In urma räsboiului, industria Incep'étòre se reInträméz6 cu anevoie.
Totusl din documentele ce anex6mil (1) la acéstà paginh, se p6te vedé

CAnd se va intilmpla or`f gresélä sä fach,' vre-untt bärbierti, de a nu lucra

bine, orI de a nu päzï Dumineca i alte stirbtitort, séttjudecatä sit aibà unulti
eu altulil pentru ale mestesugulta, sil nu fie volnicil boerulti marele Agä, séti
altti zapeiti judeca, farà numaI starostea impreunti eu epitropiI judece
indrepteze, dupti obiceitt i orîmduiala lorù, certAndu-1 i dojtinindu-I
cine ce va face celorti ce va .face.
Paul nu vorti deschide mesteriI cel mal de cinste pràvrtliile, sä nu aibil
voie cel-laltl bärbierI a si le descbide.
Pentru cutia de milostenie ce are obiceiti a sine brésla acésta, sà ja de
totI mesteril, din Duminecä in Duminecà, cilte haul' 3, de calfit dlte banI 2,
(lanai acestl banl orl-cine ar lucra mestesugultt si sä, se stringa in cutie la
starostea, care cutie sä. se tie pecetluitä atAtti de starostea cat si de epitropI,
cu pecetile lorti i sA se pAzésed peste iotú anuli, ca dinteacd banl sä se
cheltuiascà la prasnicuill Prapa-D6mneT Paraschivd, präsnuescti el, si
la mòrtea vre-unuT mesterti din brésla lorti, ce nu va avé cu ce sä, i se facti
trebuinciòse ingropärd i a le pomenird, dinteaceI banl sä.-1t1 slujésca, sä-I facil
pomenirile luI. De va r&nâne vre unti mesteril de al lorA la slabiciune si la
s6rticie, de MI6, ski de altä intêmplare iaräsT dinteacdasl banI ajutoreze
cu cea ce va fi cu cale, dupä. starea lui. Pentru care acestea cheltueli cAndtt
se intêmplà a face acéstä trebuintä, cu top impreunä sA deschidil cutia i cu
sfatil de obste altl'epitropilortl sä. se cheltuésca i aka de banil ce vorti stringe
la cutie cum si de cheltuiala ce se va face la cele maI susti artitate, in totT
anil sA aibä starostea a-0 da socotéla inaintea acelorti 6 epitropt, ca sA i-se
cun6scti de-i este slujba cu credintä. séti nu ; care acestea obiceiurI i aseqii-
minturI le-ail avutti brésla bärbierilorti incä de mal multä: vreme, dupä cum
adeveritti din hriseevele fratiloril Doma, dupti cum sa disti mal susti.
Dreptil acea i Domnia mea le-am inthritti vechiult1 obiceitt i orênduiala, ea
se urmeze dupre cum poruncimti. Pentru care li s'a datil acestil dom-
nesett hrisovtl IntAritA ci însài ischlitura i pecetea Domnid mele, scriindtt
acum la intiliulti anti altt Domnid nástre aid in orasultt Bucuresd la anultt
dela milnt. lumd 1783, Octombre 6.»

Poverne.
«Dumné-ta Vel CtimArasti, te insciinpmil pentru povarna Iancultif ovreiti,
care din porunca Domnielmele, prin or'enduitulti dumi-tale (lela aim= gospod.
s'a fostil oprittl, cA iatil s'a data vole ptinti la inceputulti liii Februarie ce vine
lucreze zaheréua, attitti acca udii cc a apucatti de a intratti la apil, ditti
 1STORIA ROMANILORtt 453

povernele lucréza, c apa Dâmbov4eI pune t n mi§care mal multe

piue de postavurI, cà Lazöst continu& Cu fabricarea hrliei, cS. sunt
multe morI de fS.inS., titbiticariI de pel, astaragiI etc.

si oca neudatil, caro s'a atlatil a o av6 cumplirata pentru trebuinta poverneT ;
iar dula Ji inthitt Fcbruaric inainte sä tic iarA§T Cu totulu opritü, ci dar sa
trimilT sti deschidA povarna, s'a o sloboqi la lucru §i sit fic nesu1)6ratu de eri-
ce zapelil plinA la acelt sorocti a lucra. 1785, Augusta 12.»

T abAcarii.
« Tcthaci dint BUCtfreni cu, V«nteqii apucd s6 plalescd vaina la scumpie
care o aduna de ala qi fosit't obiceia,.

«ni)* Mamila Conslaulinti, Vvd.

«A§Ta sA urmeze ; pcntru care dupA Domnesculti silleta co au jaluitorii de

obiceiulti co li s'a pilzitti, §i duph" cercetarca §i alegcrea acésta cc a facutu
Epitropil de fa¡A cu vame§iI, înttirimù i Domnia mea. 1785, Septcnibre 6.»

Prea itzeil(ate .1id»Itte,

«Duph" jaiba ce ají datil InAltimeI tale Loçi câÇi sa lirAnesc6 cu me§te§ugul6 tA-
bAciiricT de saftiene, aicT in 13ucurescT, asupra \ ame§iloril dola oborultt TérguluT
de afaril, qicéndil cum-CA pentru scumpia §i alte erburT ce aducil de pesto cAmpil
de aicT din térth §i aducil in BucurescI la casele lor6, lucru pentru trobuinta
me§te§ugulul lorA, iar nu pentru vincjare, i-arti fi apuchndil vamc§il, ca sh le
ica varna, i eT çiicü ea art.' fi avéndtt vechiti obicciti de a nu plati vamii la
acest6 felti de marfil, ce este de trebuinta lora, avén(16' §i o anafora a dum-
né-lor6 Velitilortt boerT, intAritA fiinc16 §i de Maria Sa Scarlatti Vocla Ghica,
prin care II ap6rA do a nu se supra de catre vame§T; cerutti srt ne
ar6te acea anafora, §i ama v6cjutil, fiind6 scrista cu lét6 1766, Augusta 12, prin
care-i aptirA de a nu-T sup6ra vame§iT de vamii pentru acestil tela de marfit
a me§te§uguluT lorti, lar de vorti face maT multit" peste trebuinta lorA §i vor6
vinde-o, sétt aicT, sé6 vorti sc6te-o din térA la alte pArtT strAine, pe acea stt
pliitéscA vama deplinù dupA obiceitt; l'ata" fiind6 §i pAritil vame§T inaintea
n6strA, intrebatti ce ati sii r6spunda in potriva parilorti, §i rtispunserit
eT nu le cera vamil pe marfa ce o aS. de trebuinta me§te§uguluT
ci flindti ca uniT dintre tabacT avéndil malla maT de prisostt, o vindii altora,
ce att trebuintit, tot6 din rufetultt lora, pe tainil, §i nu vor6 sA pliitéscA pe aceea
vamA, ce-1 pAgubescil. Intrebtind6 pe prtrit1 de facti vre-o vint)are unulii la
precum qiserit varneii, i totT cu untt cuvint6 se ap6rarA, cui el niel
cum vinqare nu faca, fArA numaT schimburT unulti Cu altulú, dandtt marfa ce
ati de prisosil §i ieatt cea ce-T lipse§te, iar vame§iT de-i va dovedi cui inda,
datorT sunt de a-§I pliiti vama ; ci la acésta no mal puténc16 vame§iT a mal
454 V. A. URECHIÀ

Astaragiiloril le (Id SIO urnAtorulil chrisova de organisare a ru-

felultil 101'6:

Chri8o u ultì adaragillorti.

«Dupa cum túte rufeturile altora me§te§ugurT, cer6nda i astaragiiI, earl lu-
créza astara aicea in BucurescT, a se face si eT ruIctil, §i a li se întri cu
privilegiula domnesca i obiceiurilc ce s'ara 6(16, cum si telte rufeturile. §i
fiinda Cu cale pentru folosula obstel a se pune §i acesta me§te§uga la or6n-
pretendirisi alta, 1.r:inane ca el dupa dreptate avênda vama cumparata sa.-0
faca caduta cercetare cum voTesca i dovedinda cu buna dovada pro vre unit
facênda' vindare, atuncT dupa dreptate se cuvine sa platésca vama indoita, ca
uniT ce ambla cu viclesuga, pägubinda vama Domnésca, §i inca sa-si piarda
mila ce ail de a nu plati vama ; ci noT de cercetarea ce facuma aratämil
InaltimeT tale, (Tara cea desavér§itil r6mane a se face de catre Inaltimea ta.
1785, Augusta 16.»
Ianache Lehliu Pahar., Nicolache Stol., Ioanittl Medeln.

Postayuri.
Chrisovula fabriceT de postavti din 1784 Februarie 6:
«De vreme ca cea d'antaia indestulare a une t5r1 este immultirea negus-
tond i alesa i felurilora de mesteugurl i lucrar de miina, in cat nu nu-
maT ca n'are trebuinta téra aceea de lucrurT ce vina din OAT straine, sa pérda
atatT banT ; ci inca sä. castige, trimitênda la alte pArÇI acelea ce ar puté pune
la stare ca sA lucreze i sa facA inteinsa ; cu acesta mijlocú atilt indestularea
el i mijlocirea chivernisenieT multora se immultesce, eata §i slava numelui
si lauda castigä. i fiinda-ea d-luT cinstita i credinciosa boera alá DomnieT
mele Radu Slatinénu biv Vel Clucera a facutii fabrica de postavurT bune la
Potvaliste sud.11fovü, puinda in lucrare facerea postavurilorti, din care este bine
eunoscuta, ca se folosesea cea mal multa parte din obste §i se ajuta la eco-
nomia cheltueleI ce faca pentru d'alde acestea, langa acésta lauda §i cinste a
patriel; pentru aceea dar dupa privileghiurile ce ati tosta facuta numiteT fa-
bricI fratiT DomnI Alex. Ghica VV., Gr. Ghica VV., Alexandru Ipsilante
N. Caragea VV., si dupa trebuinta ce are acesta meste§uga de ómenT si de
alte ajutorurT, ca O. se péta intemeia acesta lucru folositora in téra, iata
Domnia mea bine am \mail si am orênduita printeacesta domnesca alá nostru
hrisova cate mal josa se cuprinde :
«I. DoT preotT i una cantareta, earl s'ati orênduita sa fie pentru paza i slujba
bisericT, ce este la fabrica de postavii, ca sä-§I implinésca duhovnicésca da-
torie norodula ce este lucratora la acésta cherhanea, am hotarita Domnia mea
ca sa fie in pace §i iertatT de totti felula de dajdiT ce vora esi peste anti in
téra de la visteria Domniel mele ; inca i ceT scutitf, pentru trebuinte de se
vora pune la verT o dare, iar aceT, niel atuncT sa nu se bAutuéscO, cum si de
poclonulg láclicescá IncA sa nu fie supgratT,
 'STOMA ROMANILORO 455

duialg, maT oranduitti la dumnélortt boeriT epitropT al ob§teT, do

le-ati fcuti alegere §i s'a aflatti intre din§iT me§terT bura, liude 60 'Msg. 31
pravoslavnicT §i 6 armenT, earl ace§tia fiindti-cg s'atí legatil, §i a§eqatil
a fi rufetti de astaragii, iata pe obiceiurile ce artatti epitropiT in scrisil
prin anafora cá se urrnézg la t&te alte rufeturT, le-amti dattt domnesculti nostru
hrisovil, a li se pazi ponturile ce mal jostl orAnduimil : Afarg dintre ace§tI
ale§I, nimine din alte rufeturT sg nu fie volnicti a lucra astare, sétt pestemane,

50 de lude sg se ggséseg. strainT, !Ara' de niel o pricing, earl sg fie pep-

te)ngtorI de 'Aug, testitorT, vilpsitorl, tunlaorT, lemnarr, covacT §i fact,ItorT de
pive. Ace§tia iarài sä fie in pace §i sloboOT de niel unti felt' de dajdie
aith unde-va.
Una sutg lude iar strainT, earl sunt spre trebuinta de torsti, gilsindtt
&netti far' de niel o pricing', stringêndu-T, sá plgtéseä de mutt inteunti anti Po
tal. 8, insä 4 la qiva S-tuluT Gheorghe §i 4 la qiva S-tuluT Dumitru, iar mal
multti sä nu se bantuéscii.
Me§teriT catT vorti veni din nguntru cu sciinta acestul me§te§ugil §i
intra.ndti la luerultt fabriceI iarg§T sg fie apè'ratT de clajdie.
Vgpselele §i alte felurimT spre luerarea me§te§ugulul fabriceT ce vortt
aduce din alte ten l sä. nu se supere de vamä.
2.000 oI aduse din strain'étate inteadinsti pentru Ielulù lgneT, ca impreu-
nandu-se la lueru cu lana de Ora sg se pótg aduce facerea postavuluT la mal
bung stare, aceste ol sg fie scutite de oieritti ; orT de va fi slujba in credintli,
sétl de se va vinde, acésta suing sg fie pururea ne bantuitg atattt de oierittt
CAVIL §i de beiliett.
Pe mo§ie unde sunt fácute namestiile fabriceT, dupg a§ec,18mintu1ti ce
s'a facutti cu stgpanulti mo§ieT intaiti, acolo sg fie statornica §i de nimenT ne-
clintitg, pgzindu-se in totil véculti a§e0mintultt loculuT mo§iel, care d4 stgpa-
nuluT mo§ieT celti ce va tine fabrica pe anti talerT 250, iar mar multil niel odi-
niórrt s'a' nu cérg, milcartt §i cand va e§i acésta mo§ie din mana celul ce o stil-
panesee acum, orT cu mo§tenire, sal cu vinglare, orY in ce vreme, séti cu schimbti;
orT &and §i la orl-ce felt' de tocmélg ar intra §i vimptoril §i cumpgratortl, tottt
cu acestil pronomionil sA vinqa §i sg eumpere. TotT luergtoril fabricantI niel
odiniòrä sa nu se supere la clacg, ski sg li se eérg ehirie de cash', niel sA pue
stapanff mo§iel orT-carr dui-A vreme all fi, vial, rac,hiti, carne, pane, sea bg-
egnie, ce numaT celti ce va tine fabrica acela sa pue sá vin4a orr-ce, cad a§ra
s'att tocmitti §i a.,§eqatil cu plata haculul ce s'a Iisù maT sustt, ca sa fie
mo§ia totA cu acestil pronomionti.
CatT me§terl vorti intra la lucru, verl fie strinf, veil fie pgmintenT, cum
§i ceT ce vortt intra spre inVét'atura me§te§uguluT dupg. a§e4gmintult1 ce-§1'
vortt face cu maT sustt numitulti boerti, sg fie datorT a-§T implini vremea so-
roculuT dupg tocmelg ; iar pentru ceT co vortl e§i far' de vreme §i mal ina-
inte de &prod', sä aiba celti ce va tine fabricg volnicie §i orl-carele, de s'ar
pune orr la slujba domnéseg, séti boeréseg, orT la vre-o trébg de slujitorti, prin
scirea Domnier, yeti uncle s'ar afla sh-lt1 ica §i duen la urmil, ea sil
ereze pang ce-§T va implini sorocultl clup4' amlämintti,
456 V. A. IIRECHIX.

fitra de numal cl. Sil aihil unti staroste pe care vorti alego ei dintrc
dinsil, längit care sti fie si doT proestY din ccI mal de frunte, unulti pravoslav-
nicti i altulü armenti, ca sii priveghcze pururca spre a se lucra marla huna,
iar nu cu ins'61aciune. i sa le caute judecatI i socotell, cancltt se va intrtmpla
a av6 dintre dmnii, pricinl pcntru ale mestesuguluT lortt. Iar starostca tali de
scirea acclorti doT proesiT sii nu fie volnictl a cerceta si a isbrini pc cinevasT
spre vre-o cerectare.; cum si pre ceT cc voril cad6 in vrc-o greséla pentru
Pentru postavultt cc se va vinde in fabricrt cu maruntisulti, vami sil
nu platesca, iar cand va vinde cu ridicata la negutatorT i aceli negutatorti
îlü va vinde aicca in -téra, si platesca la 100 doI, Insi negutatorulti cumpt,'-
ratoril ; iar carcle MI va sc6te afard din -téri platesca dupa catalogti ;
iar pentru orfanotrofie, dupti, deosebitult1 hrisovti ati a lua epitropiT i dela
fclurimile postavurilorti ce vort't csi dinteacesti fabrica, precum ica dela pos-
tavulti de érà, de cotù câte o para. AsTa, dupà acésta analoghie a prctulul
postavulul de ten ail a socoti i a lua i dcla accste postavurT, caro vine la
20 de parale, o para.
Pentru hina cc o va string° din Ora pentru trebuinta fabriceT, vatna sa
nu platésca.
«XL Gel ce vortl tino fabrica' s'a ailya protimisisti maT intaiti deck top' a
stringc el lani din teed i apoI postal/aril de téra, insa s'a arête întâuá suma
co trebue labricel, pe care sil se faci cartile DomnieT-mele la ispravnicT i sa
dca pre-V.116 cum vorti da si altil i niel sii urnéseä vrcmca din pricina ace-
steI volniciT ca sii, dca zatignéla s6racilorti vindatorY, ci in vreme sii stringa
trebuinci6sa sumg, apol postävariT de Ora, si in urma, cel-laltI negutätorT, iar
Ora nu se va face suma fabricel, nimenea altuhii si nu fie volnictt a stringy,
si pe care îlú va gäsi cu 'Ana strinsi, insa de aceea care va fi a infra in
fabriceT, dea pretult1 i sä o iea pe séma fabricel.
«Asijderea pentru a gasi i aye norodulti ce este la acéstä fabrica totti-d'a-
una cele trebuincióse lorti precum i alisverisulti 6menilortl pärtel loculuT,
am hotäritti Domnia-mea a se face têrgil in Mite Duminicele la Potvalestc,
inteacéstà qi de sërbatóre sunt slobolT lucratoriT de lucru cum si
locuitorit
«$i am intäritti hrisovulti acesta cu insisT credinta DomnieT mele 11 Const.
MihaT Sutu VV. etc. i s'ati scristi hrisovulti intru intaiulti antt
intaieT Domniel-mele aicI in Ora románésett la scaunultt DomnieT-mele in Bu-
curescI, la lét dela zidirea lumeT 7292, iar dela nascerea mânt. Jisusá Christosti
1784, Februarie 6.
«Dumné-v6stri Velitilorá boerY ai DivanuluT DomnieT-mele, sii socotitI cu ce
preVt este dreptultl a se vinde cotulil de postavù de fie-care felurime, si
artStatl DomnieT-mele in scristi, cu vätavti de Divanti. 1785, Aprilie 2.»

Constantinü &tit Vvd.

«CAW pentru lätimea postavuluT, precum se cuvine a se lucra, poruncimti
Domnia-mea, ca pe m'ësura acésta ce se aret6 mal jostí, care s'ai-A socotitil de
 ISTORIA ROMANILORtf 457

ale mestesugului lorù, iar5sT sä nu aib5 vole a-T slobodi flir5 scirea acelord
doI batriinT. Sà ie starostea cu acei proestI cuti5 de milostenie, cum ad si
alte rufeturi, puindd fiesce-care mesteat pc saptgmântl ate o para, si sti tie
eatastilla de venittl si de cheltueli, cui s'a data pc anume. Care milostenie
co o vora face sa' fie cu obstesculil Matti, unde vord gAsi cu cal() acolo sil-1
dea. Starostca i acei dei epitropT s5 ailiit putero spre a aduce la judecatil pc)
eel co voril avé pricind i socoteli de a mestesugulul knit Niel una mesterd

dare dumné-lord Ve1i0 este cu cale, asTa srt urmcze post5variT a

lace de aici inainte, si_dumné-v6strrt boerilorti epitropl aduandu-i pc postavari,
citindu-le ad:stit domnésett a n6strä porunca', sti le aratati hotitrita masura, ca
s'a' o scie, srt nu se cuteze a lucra mai ingustù ; iar pentru vindarea luT fiindt-
cit liineT care o cumpara postavarii este vremelnica, cum si vilpseaua
uno-orl mai scumpa, alte off mai eftintt, pentru aceea poruncimil bocrilord
epitropY, sit grijiçi ca pe tottl anula sit cercetatT pretuld lânelsi a v5pselelord
prccum se vinde i dupä vreme, cum va fi prqulil acelora, asTa sit facetT drépt5
socotéla postAvarilora, puindil cheltuiala lora, i astigula lord co va fi numaI
cu cale, luir' de a se lAcomi mal multti, i dupti ce ii yeti rêndui pretula ate
eiltd se cade a viudo cotultl, apoi peste acelti prettt sit incarcaV ate o para
de cota, care para este orenduit a la orfanotrofion, §i acceasT para sa' o ica ia.
1.50' posta'varil dela cumparatorT and lit voril vinde. Cu acestil mijlocü po-
runcimtl srt se facti i sä, se vînçlit postavulti de acum Inainte, la caro sti
datorti si dumn6-1u1 Vel Aga, ca zapcid aid t6rguluT, s5-I cerceteze, si pe care
va gasi a nu urm6z5 hotaririi, dandu-la in scire la epitropie, s'5 ni-Iti arto
cu anafora, iar pentru catù postavù s'ad gAsita pAnd acum gata la postavarT,
de care s'att filcutd catagrafie, pentru ca nu care cumvasT sit faca viclenie
postavarif Mgr], acésta a mai adaoga i alta suing de m6suril mica si ca sa'
lie sciuta i cunoscuta acésta viclenie, poruncima ca t6te buatile acestuI pos-
tal/a dui-A ce se vorti lua in scrisa suma coturilora, srt se pecetluésa cu pe-
cetea insusi asupra postavului la fiesce care bucattl, pentru care acesttl pos-
tavù' ce s'att aflatti facutd p5n5 acum, s5 socotitl dumne-v6stra boerilorti epi-
tropT pretuld ce va fi cu dreptate a vinde, ca mijlocula ce poruncimù mai
susti, asupra cardia srt se incarce la cotù i paraua orfanotrofiel i asia sit li se
s1ob64 a vinde ; insit epitropuld sit aibd întâiú srt ar6te la domnie pc totti
anula socotéla ce vord face postavarilord, i pre0.ild cu care gi:isescri cu cale
a se vinde. 1785, Augusta 22. Procitù Vel Logf.»

Pré hell(ale
«Duprt luminata poruncä Inältimel téle Maria i noY cercetare pentru pre-
tuld postavului ce se face aid.' in Ora; dad este cu dreptuld a se vinde co-
tula de fies-care felurime, vedemti cit pentru ate trele felurimele bine oan-
duescil dumné-lorti boeril epitropi pretulti cotului de postavil, la fies-care fe-
lurime, pentru care si noi asemenea mud gàsitù cu cale, ca cu pretulti ce se
ar6t5, in alegerea acésta asTa s'a' se vind5 postavurile, athtti de catre postrivarI
la dughengiI, cum si de c5lre dughengii de obste; dar fiirulti-e4 dumné-lortí
458 V. A. 1JRECHIA.
-+

nu deschida prtivalie fará de scirea i lonyea rufetulta lori, i unul ca

acola cAndti va deschide prtivalia, sa pue la cutia rufetuliff talus!' 5, (lanai si
starostid pentru avaettt tale( 2, afarti numal' din feciorl de mesterl' ce voril
rtimAne in locultt tatillur s'éti mesteril, acela si nu se supere, a da nicI la o
parte, nicI la alta, ci sti urmeze a pune ì elù paraua pe sgpttimAnti cum a
pus il si Ucenicil sä AA' a sluji spre inv'étaturti a mestesugulia dupti
zapisulti i tocméla ce volt face cu mesteriI, stAndti pang la sorocti, totti la

hoeriI epitropf la acésta, anafora nu arétti cAttl sti fie de latti postavulti, dupti
cum se facea mal dinainte, printeacéstA cercetare a néstra ce acumil,
cu cale de a fi Fatimea luI de unti co-U.1 chid rup1 i unti gref cotulú, °sal
adeca cattl latime se vede ca are si postavulil celil vechia afarti din bete, si
la fie-ce postavti ce vortt face de acum inainte tottl cu acéstti laçime sa-lti
facA, iar nu maI îngustü, dupa cum s'ati obisnuitil acum, iar pretulti sa se
urmeze intocmaï cum dice inteacésta anafora a dumné-lorti hoerilorü epitropf,
iar hotririrea cea deshArsita r6mAne a se face de catre Inaltimea ta. 1765,
Aprilie 9.»
Pana Ve! Baal, .....Vel Vornicti, Ienache Moruzi Vol Vornicti. Lo-
goftitultt ; Manolache Cretulescu Vol Logf.

Luminfiri §i monopolii.
lag hrisovulil de organisare in rufetil a lumina'rarilorti :
IIrisovti la 14 lumintirarY din Bucurescl din 1784, Genarie 16.
«De vreme ce epitropf prin anaforaua ale luner acesteia in
5, ati insciintatti Domniel-mele pentru luminarariI din Bucurescl lude 14, cuí
dupa ce s'ati facutti rufetil, li s'att fostti întuíritù i lorú priveleghiultt de o-
rênduiala ce li se cade a avé cu hrisovti, care cerAndti sà li se innoiasca spre
a li se pAzi nizamultt ce li se cade intre dîniT ; iatti pentru a obstiel
tulare de luminarI, ca sa se gaséscA in t6tA vremea a cumpéra, or' cAnd va
avé trebuintA, cu pretulil ce se cuvine, sA nu fie necajitI In vre-unele vreml,
am primitil cererea lortt si am datti acestti domnescti alü nostru chrisovii la
lude 14 luminararl' de seil, ci ne arétä d-loril boeriI epitropl ca s'ati aflatù in-
teacéstä vreme präväliasi lucrAndti mestesugulil acesta aicea in orasulil Dona-
niel-mele BucurescY, ca sa aiba orAnduiala ce cuprinde mai josti:
I. Dup'd cum teite rufeturile asra i ei scriindu-se in catastifulti camarel Dom-
niel-mele, unde sunt trecute- alte rufeturT, sa aiba a lua dela camarA suretu-
rile Domnie-mele la mAnile lorù pecetluite spre a fi cunoscutY de rufettt
afara dinteaceIa caro li s'a facutti rufetti i vorti lua sureturile Domniel-mele
la mAnile loril de luminararl, nimenea altulti sA nu fie slobodti a vinde lu-
mintal de seil, niel cum aicea in orasuld Domnie'f-mele Bucurescl, mAcarti
verl ce omti arü fi; iar cAnd dupA acésta in urma se va arta vre-unulti cu
sciintA de mestesugulti acesta i cu sermaia si va cere a lucra mestesugulil ace-
sta, acela prin scirea rufetuluI luAndu-sl întâiù dajdia dela visteria Domniel-
mele si sinettt dela camartí, asla va avé yoie, iar intfaltti chipa sti nu fie vol-
 ISTORIA ROMANILORI, 459

mana aceita me§tertá, cum §i totI me§teriT s Sc feréscil de a primi ucenicif

altuia, purtandtit grije stApaniT ucenicilorü cu salta spre a-I invta me§te§u-
gulti desvar§itti, dupO soroculti ce-§I va punc cu pilrintiT copiiloril. Ucenicultit
dupO ce va e§i din ucenicie sal §641 untit anti, totil la mana aceliff me§teril,
care l'a invtattit me§te§ugulil, pltittindu-T stOpanulti sirnbrie pe acelil antl, pro-
cum se va gOsi cu cale de ciltre Starostea i aceT epitropI aT rufetulul lorü.

nicti Vel Aga arätêndull pe lumintitrarT c fárg, de scirea rufctuluT §i

frie de a-§T lua sinetù, fär' de a-§T lua dajdie dela yisteria DomnieT-mele
apucatil de lucréza §i vinde, unulti ca acesta sa-ltit opresa InsO ace§tI lurni-
niírad sh' fie datorI in top aniI a se ingriji din vreme §i a cump'éra suma de
set' pe cat este trebuinta ora§uliff Bucuresciloril, cea de peste totti anula, ca
sà aib6 gata s'a' lucreze luminärT preste t6ta vremea din destultl fär' de a nu
fi lipsitü niel de cum. Iar pentru pretultt vinqärel, ca sä o faca pe dreptate,
atâtù pentru norodulil ce cumpè'rO dela luminararI, cattl §i la luminaraff sà nu
li se facil pagubä, am fäcutti acéstä or'6nduialä, ca in totT aniT, tómna, la vre-
mea cand se stringe seulù, d-loril boeril epitropl aI ob§teI, sä alb6 datorie a face
pretil cate cata sA vinçlä ocaua de luminärI lucrate gata, care dupà ce va ho-
tilri §i va ar6ta lora, sá dea in scristi luT d-lul Vel Aga spre arta d-luT
cu pristavil la ob§te §i acelü pretil sa-111 urmeze luminäraril ca unti nartti peste
totil anulti, panä iarä§T la vremea tórrineT viit6re cand atit a cumpra altil seti ;
§i de vreme ce acestea sunt spre folosulù ali§veri§ultif lorù, sá aibl dato-
rie §i el a pOzi nartult1 ce le va da d-lor epitropiT, peste t6tä, vremea, spre a nu
se scumpi, niel mic§ora luminOrile §i a le face de maT putine dramurT, niel
lipsO sä' nu aducä vre-o datä in tare', peste t6tä vremea stit fie indestulare, niel
amestecArT sl nu pue in seù, ci sä, lucreze setit curatti §i strecuratil, peste ti:AA
vremea, ea apoT se vorti pedepsi.
«II. A§ijderea sä aiM i eT dupO orAnduiala altorti rufeturT a-§I alege unulti
dintrin§iT de ispravä' pe care eT cu totir s6-15 a§eqe prin iscAliturile lora prois-
tosti, fäcêndil longe dupä ohiceiulú rufeturiloril §i sä fael judecatil §i isbränire
pricineI aceT cu dreptate ; cäruia proistosti sá i se incredinteze la manile lul
§i hrisovulti acesta ala rufetulur lorti spre a-16 päzi intru pilstrare §i sil fie da-
toril aceltit proistosil a ingriji de rufetula acesta, ca unti capil ala celortr-l-altT,
dandu-T §i eT ascultare la povëtuirile Jul §i la vrc-o domnéseä poruncil care
printeinsulil se va da la rufetulti acesta.
«Pentru care amil intOrittit chrisovulil acesta cu insil§I credinta Domniel melc
16)Mihailù Sutu VV. et. . . . §i s'a scrisil chrisovulti acesta la intaiulti
dinteintaia DomnieT mele aci in ora§ultí Bucurescl la 16t. 1784, luna luI Ghe-
narie 16.»

Carte ce s'aii data lui Da'itu(ti Luntiniiraru a lucra luntinetrile de

céret alba' aici in (érci.

«Zem. Vlascoi. Dat'amtl cartea DomnieT-mele de volnicie lu'i Danutil

raru, ea sä aibit voie de acum inainte a lucra aiel in ora§ulil DomnieI-mele
l3ucurescI hurrintinl de ara alba i a le vinde in targü spre indestularea no.
460 V. A. LTRECITIA

A§ijderea i calfcle astaragit sa nu fie sloboql a e§i de la o prtivglie i sti se

prang la alta, (grit de scirea §i longea rufetuluT lorti, care sit cun6seit pentru
ce slir§itil vrea sit ésii de la acoa prilviilic §i sh mérgh la alta ? cum §i coi-altI
nie§terT, sa nu-T priméscit litra dovada, ca ori prin voia, SéÙ prin scirea rule-

rodulul de olmte, iar altula sit nu fie volnicil a tinca cherlianea sit luereze
limit-tat de céril alba aiet, niel sil vincjil din celea luerate de aicI far' de nu-
maT negustorit cot cc le aduett gata lucrate dela Venetia, acole ea §i pang
acum sa fie slobode a se viudo pentru mal multil cftinatate §i indestularea
norodulul do olmte, pentru ca acésta volnicie a lucrulul de lumingrI albe
ilia in 13ucurescT, viltjumtl Domnia-mea, ea dupil prins6rea §i leaatura co s'ail
fostù legatù açil Alexandri strinulù, ea totil-deauna va viudo lumingrile cu
tal. 1, ntal josii din prerulti ce se vora yinde celé din Venetia, §i tottl-deauna
va lucra luminarile curate, far' a pune sett, sétt alte amestectirT, s'att
data a supra ha ctt carte dela Dontnia-sa fratele Dontnultt Alexandru Ipsilantii
i'vd. dupel care i Domnia-sa fratele Nicolae Votlei Carayea ati innoit'o cu po-
rtmcd fi cu hott1rire ca sa pazéscil aeeste §arturI, adecti a vinde mat eftintt de
cht celé dela Venetia cu tal. unultt §i sii le lucreze curatil spre a avé oh-
tea folostl, iar eltt nepazinat acéstit legatura a luT §i domnésea porunca §i
inpotriva in§elandil §i hotgrirea domnéseg, in led' de a le viudo cu unit 161
mat oftine, s'att prinsti de dumné-ta Ve! Aga vinOndtt intocmat ca celé (lela
Venetia, §i inch' cu trot parale mat multù, §i acelea lucrate cu sett §i cu alto
amesteetiturf inteinsele, dect dovedindu-se numitulti Alexandri in faptit cu in-
§clacitme ca acésta facadil noroduluI, §i ggsindu-se acestù' Dttnutti Lamina-
carde duph' ce se Itigilduesce a da §i la citmara domnésca pe totil anultt
cato tal. treT sute din ch§tigultt ce are a dobAndi dintr'acestù me§te§ugù, am
data Domnia-mea acésta domnésca nóstra carte de volnicie la milnile luI, prin
care poruncimil, ca numaT el21 set alba a tiné cherhana fi a lucra atel luntintiri
de cér'd a114 iar altultí sit' nu fie volnicti ; insg cu acésta hotarire, ca sti fie da-
torti tot-d'a-una, dupg fLigàduiala cc atí dattl, a vinde ocaua untt lett §i cincI
paralc mat josil din iwicina Mora de Venetia, §i sit se feréscil a ?une seit
sé g alte amestecettuti, ci curate, bine, dilnat §i la camarit pe totil anultt ale
talen trel-sute. Pentru caro poruncimti d-tale Vol Aga, v&jéndtt acéstrt Dom-
néscil a n6stra, carte, sa aibI a inchide pravglia mat susti-numitulut Alexan-
dri, ca sa fie opritù de acum inainte, ca unulti ce nu a pgzitil
§i téte lumingrile eke le va fi avéndtt lucrate pang acum, sa le fact zaptù §i
s'a put pe Ditnutil a-T plati cheltuéla tag cht it' va fi tiindtt pentru acidic
ca sa nu se pag.ubésca, inert §i douë sétt trot parale mat multil la oca
sil-I dé, ca sh' rtimae !Ara de cuvintil §i a§ta sit' le fact teslimù, tóte la mat-tile
lut Danutil; apot dupe acésta sa porti grijil in urmit peste tart vremea de
urméza numitulti Danuttl a vinde cu unù leA i cinet parale lumingrile lui
mat eftinti decht cele de Venetia §i de sunt curate, §i chnd liii vet dovedi
a facutil la acésta §i elit vre-o in§claciune §i n'a pazittl fAgàduiala, numat
deck sil ne dap' de scire, ca lipsitnù §i §i pedepsimil, fiindtt-cil
Domnia mea mat multti folosulti §i indestularea ob§tiel poftimil: a fi efting-
tate in térgti, deck acea fa'gaduéltí a lui de talen t 300 la CAI-tiara, toli. pi-
sah gvmd. 1783, Octombrie 6.»
 MORIA ROMINILOR6 46 1.

tuluT. loril aü e§itti de la me§tertl. i acestù radii sit fie sub ascultare la ca-
mera DomnieT mele. DecT fiindtl-cil aceste ponturT §i orAnduialä ce le punemti
Domnia mea, sunt téte spre alti lortl folosil §i buna inlesnire a alii;verivluI,
sit fie dar §i eI datai a le pazi ca sit lucreze marfa bunä, iar nu calpit, sétt

Pitacti cettre Vol Aya ca sci inchicici o pi-dye-die de lumincirI de serf

a ha Danutu.
«Dumné-ta Vel Aga, fiiindil-cä numal §i numaT pentru a se lucra lumindrile
do céra curatä fax% de alte amestecaturT, cu paguba cruniirel DomnieT mele amti
radicatil din ponturile viimelortl vinOarea luminariT, rttnduindil (5menT ca sá o
caute in credinta, cu poruncä §i hotarire, ca nicT unti fail de amestecaturil
inteinsele sil nu fie, §i pentru ca sit nu aibä niel 're-unti mirosti do sett, mil
poruncitil de s'ail radicatti din 'nituntru luminarieT tottl seulti, §i
de sett a nu se lucra acolo. Acum aut,limti, cum ca Danutu, ce a tinuttl lumi-
nitric in anulti trecutü, s'a pusil alaturea, aprépe, de lucréza luminarT de set';
care acéstá urtnare a luT fiindù' indra'snéla la porunca: a se pune imprejuril
aprépe de luminarie ca sts lucreze sett, dupa ce s'a opritti insu§T din lumi-
naria domnéscit seulti ; qi s'a radicatù a nu fi aprépe de cérd. lata poruncimti
d-tale, sa inchiqI prilvalia luT Danutu, §i sil nu fie oprittl ca sil mérga sa-FA des-
chitid pravalie aiurea la altá parte, iar acolo sit' nu fie volnicti a lucra §i a
vinde seg. Catre acésta, fiindti-ca, §i pentru lumînuirile de céra alba s'a hotaritil,
ca altultt nimenT RA' nu virKla decat la lumindria domnéscii, dupil cum pe larail
cuprinde cartea pentru acésta, poruncimti d-tale, ca orT unde se va gilsi lu-
minarT de céril alba, sil le inchiqi, sa le pecetluescl, ca sil nu péta viudo la
altulti nimenT, ci sui le dea la cc! ce inú luminarie. Tolico p. gvmd. 1784,
Ianuarie 24.»
Pitacii calm d-lul Vol Aya pentru lumineirie de cérci, set' criba purt«re
de grijci.
«D-ta Vol Aga, te insciintilmil pentru luminaria din BucurescI, cd pentru fo-
losulil de ob§te a se vinde lumindrile de céril curata Wit' de alte amestecti-
turT §i cu pretil ce este dreptil, a nu suteri §i estimpù paguba Cuiinàrel dom-
nescI, de nu o amil vinduta in banT dupä cum era obicinuita i anul lasat'o
sil o lucreze i sit se caute in credinp, rénduinclil do la Domnia néstrd
intradinsti la luminarie, caruia i s'a data domnésca nústrit porunca strapica
(le a urma ort.ndueleT de anti, ca sil lucreze, numaT sil fie céril curatil, §i téte
luminarile sa fie insemnate cu pecetie ; iar pentru prep fiindti-ca estimpil esto
cérii maT putina, de aceea dar, dui-tit vremT §i dupil trebuinta, s'all adaosti §i la
pretulti luminarilorti estimpil la oca patru parale maT multù peste pretulti de
aria; ci dar dumné-ta, ca zabitù' alti térguluT, sit Ell cu purtare de grijit §i cu
luare aminte, de urmézil buna acéstil orénduiala sétt nu? §i de veT gäsi lumi-
na'rf vinOndu-se, or.' faril de pecetie, orT la dramurT lipsil, orT la pretil mal
orI cu amestecatura dovedita de la cinc s'a cumptiratti, pc acelä vIn-
Otort1 cc a vindutti aeesta felil de luminarT, numaT deck sit arty Dom-
nieT mole, tol. p. gvd. 1785, Ianuarie 27.»
 462 V. A. VRECIIII

cu inselAciune, i sA o vin(,11 cu pretulti celii cuviincios5, fAr' de a precupi

a cere peste ceea-ce se cade, pentru cA de se va dovedi ca al"( metahirisitti
viclesugil fticutil precupie, nu numaT voril perde privileghiurile acestea,
ei li se va lace si pedépsA i Muga dinsiT se va pedepsi i Starostea rtifetu-
luT aceI proesff pentru rea purtare de grijA la ceca-co sunt indatoraV.
acum întArimü hrisovulü acesta cu insiísT credinta DomnieT mele ho
Constantinil Suttilti Voevodil, etc. Lét. 1784, Noembrie 12» (1).

M. Sutu nu a relnoitti t6te hrisóvele protectioniste ale fabriciloril exis-

tente, dar niel aflàrnú acte contrarie aceloril hrisóve. Tabacilortt le acorda
protectiune specia15, prin actula dela 12 August6, 1785.
Protectiunea din vechal dat5, vinului si spirt6seloril indigene con-
tinuil, sub M. Sutu, care opresce importula unoril asemenea artieole (2).

rondica No. XI, fila 63 verso.

La 27 Septembre 1783, Domnitorulti dA anume chrisovti cu acéstii proi-
biOune. I4A-15 impreunti cu altele anteriére i ulteriére

Carri ce s'aii scris4 la Ispravnict din sud. slam-R6innicil, i din sud.

Teleormanft pentru a nu trece vinuri din streinettate dincdce de margine.
«Dumné-v6str5 Ispravnicilorti ot sud. . . v5 facem5 Domnia-mea in scire,
&A din ar5tArile unora din ceT ce alterna orinduitI pentru perierghia a bitti
urmarea ce se face de catre verT-cine in t6te laturile t5riT DomnieT-mele, ne
pliroforisimil i pentru acésta, cA cu téte cà din vechime se obisnuia, gata
ströinii cAtti í uniT din ptimintenT, de fAcea alisverisurT cu ving, rachin-, ho-
lered ce scotea de prin vecineitdri, dar hindú acestil aliveriú numaT in parte fo-
losire, iar nu de obste, j iar maT pe urmti catamerosti s'ail fostú datti slo-
bo(lenie sateloril ce sunt prea aprépe de hotare cale ca de dou5, séti treT cia-
surT, scétA pre câtil le-ara fi de trebuintil, iar nu maT multil, de a se
numi negustorie, sal precupie, fArá numaT ce le-arti fi de trebuintA, (lar unir
ceT cu neindestulatA lAcomie, indrtisnindu-se aft fticut'o catachrisistl, clicT cti
pe langA acea ce cu adevgratti arti fi avêndti trebuintA de a-sT sc6te pe cAtti
insusT le trebue, frá a nu aduce stricAciune obstieT, orT prin scirea i mijlo-
eirea d-vástrá si a 6meniloril d-v6strA, orT prin mijlocirea capitanuluT i slu-
jitorilortí ce sunt ptizitorT, carT i aceTa ati a d-v6strá ski a zabitilorti po-
vgtuire, ati pentru a lortl neindestulatA 15comie, uniT cu unil mijloeù, altiT
cu altulü, ati scosti vinti, rachiti, holercti cu indestulare si nu pro aprépe de
marginile hotarelorti, ei prin sate si orase departe, si asTa niel folosulii obstier
pAzitil, niel venitulti dregAtorieT d-sale Vel CAminarti nu s'ati cAutatti ; dile!
dará iatii vé poruncimti i acum de o cam-data pana vomil vré a se pune
la orAnduialti i acésta, sA eilutAT i férte cu am5runtulti sA cercetatT si pe
dinteacestia veV dovedi cA ati scos5, séti vorti scéte, orT vinti, orT racial
 ISTeduA. Itomi/mow/ 463

O mica esceptiune se face pentru vinulú necesaril satelor4 narginaBe

§i holercti, intäitt sä-T apucatI de a-sT pläti obisnuite venitule a1í ctiminttrieT
(Mpg vechiule obiceiti, la cele oranduitil de d-luT Vel Cäminaril, i apoT cu
catastihe osebitil cine, eke vine, rachie, séti holercil aü scose nil va scóte?
.

sí ar'étatT DomnieT-mele inteadevere, ea in vremea ce vome pune acéstti trart

la orénduialti, sil seime cine, eke si unde art scosti ? ca st orênduime si eu-
viinciósa pedépstt. 1783, Auguste 19.»
Slam R6mnicil
Teleormanil La aceste doug j udete s'ailsensu etirtT cu acestil Nose
Chrisovule pentru oprirea importuluT vinuluT si rachiuluI, 1783 Sept. 27
«llottiririle eke sunt drepto i cu cale la orI-ce felt" de pricinti a Orel da-
torie ati Domnif i oblàduitonii eärora incredintatil de la Dumnedeil sta-
. phnirea noroduluT acestul pämîntù crestinescti a le intilri si a le adeveri ea
nisce bune si cu cale, maI vértosil cele earl' aducil folosti i dreptate la in-
säsI obtea ptimintuluT, la marT si la miel ; cum impotrivti cele ftirä cale si
care pricinuesce nedreptate pagubä, din care pätimesce obF,4tea, datorT sunt
iaräsT a le strilmuta si a le aduce la oränduiala cea bun'a i dréptä'. Drepte
acea si Domnia nósträ . . . . insciintându-ne pentru vinurile i rachiurile din
pärtI straine, cà pentru a se puté vinde vinurile pilmintuluT acestuia ari
fostil oprite prin hrisóvele D-lorti sale fratiloril DomnI dinaintea nósträ, si nu
se aducea aei in térA ; dar ne fiindti paza cum trebue aù gàsitti uniT-altiT mij-
16ce i prileje de ail trecutil in Ora sumti de vine si rachiurT sträine, dupä
cum ne adeverimil, care acésta fiinde de multä pagubä obstiel pämintuluT,
&ad r6rnânil vinurile de térä nevindute si se strica i perde ceT cu vinurile
truda i ostenéla ce face la lucrulil viilorü pricinuindu-se la totI o nedreptate,
neputêndu-se folosi, cum dicemil, dupä ataa grea eheltuialä ce ail la luerulti
viilore. Asijderea se pärä'sesce i viile neavénde pentru ce le lucra can't nu
folose dinteinsele ceT ce le luerézà, se isterisescil si din locuitoriT tëreI
cea mal multä parte ce se aflä in jud. Dâmbovita, Argestí, Muscelú, Välcea,
Goryi i Mehedintl de hrana i alisverisule lore, care curândti crängurT
märäcinT i sìtdindú livedI de prunt i fäcénde rachitl de prune, sumil de ve-
dre ile vinde i cu acésta isT tine viata i ceT ce nu pote lucra vir i längtt
acésta perdti i locuitoriI cel seracI nädejdea chiverniseleT vieteT lora, cá nu
putinä sumä de haul' se varsä in OM Ora pe fieste-care anti la lucrule vii-
lore, cu care acel banT se ajutä särticimea, eel' ce nu ati alit" nädejde
numaI la munca mânelore lore. Dreptil aceea ne fiinde suferità DomnieI
mele niel cum acéstä fail de cale slobodenie a vinurilortl i a rachiurilore
straine, care nu este de nicT une folose, sée trebuintä téreT, in vreme ce cu
mila luI Dumnedett pämintulil acesta este piing cu viT lucrät6re in tóte ptir-
tile, färä de a avé Ora trebuintä de vinurT straine, iatti printeacestil domnesce
alti nostru hrisove, adeveritil cu insesI domnésca nóstrá iscáliturá i pecetie,
hotArimil ca intru tote sä fiä' oprite a nu mat veni din pärtile sträine vine,
rachiti, horilcä i numaT ale pämintuluT s'a' se vindli, iar vine strAinil verT de
la care parte, nimenT volnicü sá nu fie a aduce si a rinde mAcar ett orT-ce
prete, .
. . iar care cu inseläciune séu vielesugil s'ar indrtisni a aduce, veil
verT putine, totti sä se iea in sérna epitropiel far' de intercere de haul,
464 Y. A. tREOHd.

din plaiurI, din causa greutätel de a transporta pe acolo vinurile in-

platinda i vamesula i capitanl i ispravnicI, pe unde s'ar afta cá att trecutü,

gl6bä la cutie i sa, se si pedepséset ; pentru care si epitropiI sä aiba purtare
de grijt sä cerce acum si tota-d'a-una intaitt in BucurescI, cata si pe afarä, ca
sa afle i sa dovedésca de acesta fela de vinurI, spre a-tú face zaptti ; insa dupä
cum Domnia mea folosima pe pämintera cu acésta, oprinda venirea vinurilora si
a rachiurilorti straine, asIa i paminteniI, de la mare si pang la midi, datorI sa fie
a pazi vinderea vinurilora cu prettt cuviinciosù i drepta, fa'rä de a se läcomi
Cu pricina oprireI acestorü strè'ine, se sue pretula vinurilora si altt rachiurilora
maI multa decat se cuvine, ci dupä vrerne, dupa urmarea rodireI anulur sa fie
si pretula vinuluI i alü rachiuldf. Asijderea datorI sa fie, orI boerI orI ma-
nastirI, sat macara ven-cine, vortt avé mo0I si sate pe margine, a-sI aduce
vinurI printr'aceste sate ale margineI, in t6ta vremea purtanda grija, de a nu
fi locuitorif partiI loculuI dela sate lipsitI, iar and vre-uniI din stapanI nu
vora avé purtare de grijä a aduce vinurI i rachiurT, atuncl sä ar'éte preo-
tula i satenil la Ispravnicultt judetuluI, ca Ispravnicula judetuluI sa instiin-
teze pe stapanulil mosieI i sa dica, ca sä pue vina i rachiti, i cAnd nu va
urma a pune, pricinuinda orI ca n'are villa i rachia, off ea' nu p6te pentru
departarea loculuI, atuncl volnicl sä fie locuitora aceluI sata a cump6ra vina
rachiti, insä teat' de acestü de Ora, iar nu str8ina i sa pue sa vincka eI ne
popritI, dandu-0 obiceitt de bute dupä condica, Ora °And va vré a aduce
stapanula mosieI vinurile séle. Acésta hotarire suntema bird de indoiala ca
altI DomnI fraff carI in urma n6stra se vora invrednici cu obladuirea ace-
steI taq, socotinda dreptatea pamintenilortt i folosula locuitorilorti, iar maI
virtosti si ala camareI domnescI folosula, cu inmultirea viilortt i ala vinuri-
lora ce s'att Matta, care din vreme in vreme merge sporindu-se, cand se va
pazi hotarirea acésta a oprireI vinurilortt strëine vortt bine voi a inttiri i cu
domnescile séle hrisòve. Pentru care poruncima d-téle Ve! Logof. dupit co
se va trece acestü hrisovtt in condica, sá facI cärtile DomnieI-mete de po-
runca, MAO aid in Bucurescl la d luI Vel Spat. si la d-luI Vel Aga si la epi-
tropt, °AM si la Ispravnici i la capitanI duptt la margine, spre a pazi acéstaho-
tarire. Iar hrisovula' acesta sa se dea in pästrare la S-ta Mitropolie, ca s'ä fie
bine päzita ; adeverinda cu insä0 credinta Domniel-meles Mihaila C. Sutu
Voevocla i cu a proa iubitilora beizadele fiI iubitif meI Ionia VV., Grigore
VV., Alexandru VV., marturI puindü si pe d-lorti cinstitI i credinciosl bocril
ceI mart aI DivanuluI DomnieI-mele: Pang Dumitrache Ghica Vel Banü, Pang
N. Brancovénu Vel Vist., Pana Perscovénu Vel Vorn. de Téra-de-susa, Pang
lanache Moruza Vel Vorn. de Téra-de-josti, Pang Manolache Brâncovénu Vol
Logof. de Tera-de-susa, Pana Grigore balénula Vol Logof. de Téra-de-josa,
Panü Gr. Valasache Vol Spat., Pang' Alexandru Vel Post., Pana Filipescu Vol
Clue., Pang Racovita Vel Pah., Pantt Scarlatti Druganescu Vel Sto!., Pana
Grigorascu Sutu Vel Comisa i ispravnica, Panü Manolache Bran-
covénula Vel Logof. i s'att scrisa hrisovula acesta la intiliultt anti din in-
trtia domnie a DornnieI-mele, aicI in ora0, scaunulti Domnia-mele, BucurescI,
la anii dela nascerea DomnuluI Durnne4e6 i unintuitorula lisusü IIristosti
1783, in luna luI Septembrie 27, de Const. Logof. za taina.» (Cod. XI., fila 5.)
 ISTORIA ROMANILORt 465

digene, dar §i In asemenea cast', Domnitorulli stabilesce controlil ri-

1783, Sept. 15. Carte legatil catra IspravniciI VlasciI, cum ca s'a insciintatti
Maria sa cum ea aril fi trecuta de dincolo vinuri i rachimi de dincolo in po-
triva hotarira, si le porunceste, ca pentru cilia villa ce va fi trecuta, sat rachia,
pe tota acela sa platésca caminarita, asijderea si pe accI earl' art trecuta, anume
Insciinteze.» (Cod. XII, fila 31)

11. Car0 la Ispravnici cu una la Cain/amnia, pentru oprirea

vinurilorti i rachiuritoriti.
«Dumne-v6stra Ispravnicilorti ot sud. Musceltt sanatate, v lamina In stire, ea
pentru vinurile i rachiurile i holirca din pärtile straine, dupa cum Ora acum
a fosta oprite i ne slobode de a veni in téra, asemenea i Domnia mea, amti
hotarita si aura poruncita, ca si de acum inainte oprite sa fie, ca sa se OM
trece vinula i rachiultt parnintuluI rel; pcntru car9 ama poruncita de s'a
facutti i hrisovula Domnier mele de intarirea aeester hotarlrI ; (led iata
scriema sa f4T instiint41 de acésta, &Ana de stire tuturorti de obste, iar
Ortosa capitanilora, vamesilora de pe la margincle acestuljudeta, sit le aré-
tatI di este strasnica poruncá i hotarire a DomnicI melc, sa nu se indras-
néscrt pentru hatara, séti pentru vre-o luare de banf, a sloboqi niscare-va vina,
sat rachia strainti, ci de -WO sa fie oprita a nu trece milcarti o oca, pentru
ca acelti vamesti, sat etipitanti, printea caruia stire va trece, lipsindu-se din
slujba se va pedepsi Cu pedépsa strasnica, ea unti pricinuitoria de pagnba
la folosultt obstid, i vinulti acela se va lua pe séma epitropia cu totula ;
caro acésta porunca i hotarIre nu numal acum intaitt °data' sa anItatI,
apoI sa rt-imanetI nadajduiV i sa nu maI grijitI, ci ca pentru o tr6ba ce este
folostt ala obstieI si a patriel dumné-véstra, la care si insi-vti de sine* datorI
suntetI a griji, sa fii pururca peste Vita vremca cu mare luare aminte, ca sa
fie bine pazita marginea i oprite vinurile i rachiurile strain() tot-d'a-una, cad
pe lilnira capitaniI i vamesiI ce se va cuteza sa lasa, vetI fi si dumn6-véstra
multa vinovatt ii saam reech gvmd. 1783, Ootombre 6.» (Cod. XII, fila 48.)
Jude(ele la care s'ali scrisit aceste carp.
Slam-116'mniett Olta
Buzai RomanatY
Ialomita Doljti
Ilfova MehedintI
Vlasca Si una la Caimacama.
Teleormanti

«Pitacg catre Vel Spatarii, i e(I,tre Vel Aga, pentru oprirea vinurilorti straine.

«Dumné-ta Vol Spatartt, îÇï facerna in stire, ca pentru vinurile i rachittrile straine
s'a Matta hotarIrea DomnieI mole de a fi oprite cu totula, dupa cum a fosta
Istoria Romdrdlord de V. A. Urechid. 80
466 V. A. Ini,ECEIII

gurosti. Brasovenil cari factt vinurl In \rifle leal, ântáiti platescii varnä spe

mal nainte a nu mal trece, care hotarire s'a intarita l cu hrisovti de a se

pazi ne strámutata, ca una lucru ce este de folosula obstieT; pentru care ma-
car(' ca s'a facutil poruncile DomnieT mele la Ispravnici a téte judetele, ca sa
intarOsca paza marginilora, asemenea s'a instiintata si la dumné-lora boeril
epitropT, ca la cine va afla vinti i rachiti vena(' din strainatate, sa aiba a-la
lua pe séma DomnieT, facindu-la vena(' la cutie i s'A si aréte pe cela ce a
cutezatti de a filcuta fapta acésta, ca sa (lea glart deosebita la cutie i sa-la
pedepsimil, orT-cine ara fi mricara ; (lar jata i dumi-tale mal virtosti scriema
sa daI strasnice poruncT la totT capitaniT marginilora si al plasilora sa-.i des-
chitrá ochiT, sil nu se cuteze macar(' cata de putina a sloboqi vinti, séri rachia,
cu vre-una fela de mijloca printeaseunsti, pentru darea de mita, si pentru
vre-unil castiga i interesa allí lora, nu numaT in Bucurescl a veni, ci niel
pe M'ara pc la marginT, di pe unula ea acela hotarive [watt(' a-la pedepsi
cu térgulil i eu ocna i a-la globi grea, dar si asupra dumi-téle ne \roma
searbi pentru ca nu aT liteuta pe acef ertpitanT sa inteléga, ca voma a se pazi
de strasnica hotrtrirea acésta; asemenea pedépsa vorü lua i cand ii va insela
cinevasl cu burle miel' de rachia bagate intealte vase, sétl cu alta-fela de
mijlocti a trece, dupa cum s'atl i intilmplata de s'ati prinsa maT inainte, caer
atuncT este vinovata acelti capitana printr'a earuia capittinie va trece, péntru
ce n'a(' cercetata co are in vasula acola? i pentru ce s'a(' aritatti cu amelie ?
In seurtil téta vina o scima numai asupra eapitanului ; pentru amen darti
dumné-ta nu numaT acum, ci peste fi:AA vremea, adese sa-T desteptI, sa le scriT
porunci strasnice, deosebitti sa facT i cerctirT printeascunsa de aa paza
precum se cade, cereetanda si de ah vena(' nescare-va vina i racial strainti,
Itir' de a nu4t1 acopen i pe acola, negresita sa lii arAT. Poruncima si duini-téle
Ve! Aga, aeésta hotarire sa o facT seiuta la tos! de obste, cu pristava in totT
BucurestiT, aritandu-le pedépsa ce a(' a se pedepsi, paguba ce aa a se pagubi
vinula i rachiula pe séma domnésca, i gléba ce ai a da la cutie,
purtandil $i domnia-ta grija férte tare peste téta vremea, ca pe care vel gasi
cu vinti i rachia adusti, numal docta sa ni-la aril fara de a nu-la acopen,
fara de a nu-la trece cu vederea, niel dumne-ta, niel zapciiI dumi-téle, eticT
zapciil dumi-téle carT vorti trece cu vederea, pe unta" ea acela ce nu-la va arta
se va pedepsi. tol. pisah gvmd. 1783, Octomvrie fi.» (Cod. XII, fila 48.)

Pitacti catre boeri epitropl pentru oprirea vinutui i rachiulul streinfi.

«Dumné-véstra boerilora epitropT, vi facema in stire, ca pentru vinurile i
rachiurile striine fitcutti hotarirea DomnieT-mele prin hrisovti de a fi
oprite a nu maT trece in V.ra, mlicara cata de putina, de care s'a(' scrisa
la Ispravnicl a Oto judetele margine! poruncile Domniei-mele, ca sa intaresca
paza marginilora, sa nu lase sa tréc5, iar de se va gasi ert aa trecuta cine-
vasT printeaseunsa vinti i rada' striinü, acela vini i rada' sa se iea pe
séma domnésea, fact.ndu-se vena' la cutie, platinda si vainesulti i capilanula,
sé(' Ispravnicula ce se va afla cii ati data sloMenie, gl6ba la cutie ; decT sa
fiÇi instiintatT de acésta, si sa purtgl de rija ptirurea in tétii vremea, aicT in
 ISTORIA ROMINILORII 467

cum se péte vedé i actele din nota (1) dupä Cond. DivanuluT, No. Xil.

BucurestI, chtil §i afarn, prin judetele de margine, ea indath ce vetI afla eri
ati trecutn vinü i rachiti strninti, orI mult, orI putinn, numaI &da fa-
ectI zapttl, i sit arta! DomnieT-mele pe ce! ce ati fácutil acésta, ea srt (lea
glail la °Litio si sEt se si pedepséseil, §i sirguindu-vn cu tútit pur-
tarea de grijá, ca sil se pilzéscit in turt vremea acéstit oprire a vinuluI ra-
chiuluT strt,linil, ea una lucru ce este de folosuln olntieT primintuluT acestuia.
tol. pisah. gvmd. 1783, Octombrie 6.» (Cod. XII, fila 49.)

Carie la Ispravnicii ot sud. Slam-R6innicit", pentru vamesil de la

acel jude(ii cari apucit pe locuitorl de le iea vamei de la vinti
si vamesilorii de la laloini(a tiu o daii.
«Dumné-véstrii vamesiloril ot sud. Siam-Rémnien silniltate ; v facemil in
tire, eii la Domnia mea an datil jaiba din sud. Ialomita, pentru vamesiI din-
tr'aceln judetn cum crt locuitorfi din Ialomita vinti de cumpéril do la acelil
judetrt alit Slam-lnmniculuI vinit i racial i numitiI vamesI if aplica de le
lea vamil impotriva obiceittluT cataloguluI domnescrt, i 1°1.5 acer locuitorI,
Cu priciná cá an plAtitn o vamá, nu veril sil le plátéscrt vama, curendu-le
pacrubil, pentru caro fiindti-ett in cataloga se cuprinde, ea vinuln ce se \ a
viudo in Orgil sii dea de bute eineIgjecI de han!, care va sit icit crt unde se
viudo, acolo sil (lea vamit vmnìtoriT, iatri vtiporuncimn Domnia mea: orI cAtil
vamrt va fi apucatil numitiI vamesI de an luati, sri-I apucatI ea sti T intéreá
inapol duptt cártuliile lorn, de acum inainte facetI a se porunci spre
a nu face urmare impotrivá obicciuluI i catalogula domnescn,qi fitT sinato§T.
1785, Aprilie.» (Cod. XII, fila 259.)

(1) Garle catre oMicluitulfi de la vaina dragoslavelorti, sud. Mus. pentru

Brasovenii stilinl In ce chipa sa plaiscet vaina vinurilorti.
«...Zem. Vlas. BrasoveniI stritira co pururea se negustorescrt aci
In téril. carl ail viile lorrt intru acestrt pitmînhi, aveatt privileghil prin Itris6N
domnescI, oil pentru vinuln co raen in viile lora 1 trectl ináuntru in Dra-
sovti vaina, nu plilteati, acum acola privilegia allí lorn s'a schimbaln
si a rémasti a fi si ace§tI brasovenT urmiltorT privilegiuluI ahí celorn-laltI suclitt
aI NerntieI, ami data acéstá domnésert a nústrit carte de volnicie la maná, ha....
co s'a rétilluitil la vama Dragoslava sud. Museeltl, ca sil pitzéseit trecerea acestuI
feln de vinil alil Iirasovenilortl, carele iii aduen iniluntru si de la Oto aceste
vinurI ce sunt fácute din viile lorn, srt aibit a le lua vaina, dupil cataloguln
domnesen, de bute po talerI 10, ca de la untl lucra co acésta este rodire
acestuia, care se face ad, i strinendil acéstii vaina a vinurilorrt
Brasoveniloril osebitn Cu eatastibil anume, sá se aducá ea sri se arao la Domina
mea; insá numitulti sri fie culuare aminte, ea numaI vinurile din ii I o
lora sit le vánattésen, (lupa rilvooralt1 vinitricerilorn co In vorn avé la mAnile lorn
de plata vintiriciuluT, iar la vinurI ce voril fi de cumpnratn, eare le lreett
BravveniT iniluntru pentru negustorie, sri nu se amestece, acelea
 4 V. A. ullEcHa

O lovitura grea da comerciulul nationalù aplicarea conventiuniloril

de comerciti Incheiate de Turcia cu Austria si Rusia, dupa care de
la marfa importata din acole t'érI nu se mal percepe decat van.
Ming In note (1) unele acto constatandil acésto..

aa a le vitmui vamesil ce aü cumpTatti vama de acolo dupil eatalogula ce

s'a data; (lar niel vamesil nu ari a face la vinurile Brasovenilorti din viile lora,
(lupa cum si ponturile ce s'al strigata la vinOarea volnicesca.
Poruncima i Dumné-véstril Ispravnicilora, sh orénduitI din parea dumné-
v6stra orna de ntidekle, ca sí fie improuna cu orénduitula acesta la acésth
spre a nu se face vre-untl cusura, séa sfetirismosti trebeT. ii saarn receh.
gvmd. 1784, Ianuarie 8,» (Cod. XII, fila 99.)

Carie catre Ispravnicii judetului Sacre pentru a veni orénduilulit

Ciubuciu-Basa, fiincla trimisii de a lua vamci de la vinurile Brasovenilorft
cari le trecli inauntru.
«...Dumné-véstril Ispravnicilora ot sud. Saacti stin'étate, V facerna In stire
eh' orênduitula nostru Ciubuciu-Basa, ce l'ama m'uta ortmduitil aci la . . . .
pentru a stringe vama de la vinurile 13rasovenilora strhinI, caro le-ati fticuta
aicI In téril la viile lord si le trecti inhuntru, ne instiintézh cum ca cele mal
multe vinurl sunt prin pivnite, pe la viile lora, dintrInsele numaT chte,va prin
hure, iar cele maT multe le tina pe la viI, i ne-ati trmisùsi f(Se de d'insole,
pentru care fiindti-cil cla nu mal esto trebuinth de a sedé acolo ; iath "Vr3 po-
runcima, ca ceretI sh ve' dea catistiha ischlitil de insusI de cate vase cu
vial are fies-care brasovénti prin viile lora. Asijderea sh.-T ceretT, ea sh, v dea
cartea de volnicie ce are la mânit, prin caro orénduima in ce chipù sh iea vamh
de la acele vinurT; s'A avetI oréncluitil oniti de pazh, care sil fie cu luare aminte,
si chnd va vré a-sT radica dintr'acele vinurT si a le trece inhuntru, sh-T apuce
sä pliitésch de bute po tal. 10; atätil pentru acésta, cata si pentru acele ce ati
apucatti de aa trecuta, orl insusl acestia, ski alta' de aT lora, apuce pe
acestia a pläti pentru aceT, i fiindil-ch ei sunt tota de la o companie, pottí
a-s1 chuta intre dinsit; carl banT strängt,ndu-T impreunii cu catastihil tri-
metetT aicT la Domnia mea, iar numitula Ciubuciu-Basa orênduitulti nostru,
ne !linda trebuintii de a mal sede acolo, sti se scéle sh aicT, ci dar dum-
né-v6stril sil fitT urmiltorT, fär' de a nu se face vre-una cusura, i fi(f shniltosT.
1784, Februarie 8. (Cod. XII, fila 122.)

(1) Ceirti de obste cettre Cainiacamulit Craiovei i ccitre Ispravnia

pentru suditii ai ~fiel $i ai Rusiei, ca pentru 'cama sei nu se supere
mai multit" deccit la suta trel.
«...Zem. Vlas. Dumn6-v6stril Ispravnicilorti ot sud siln'étate v facema
in stire cit inch dela inceputula anuluT acestuia, la vremc ce s'A data Va-
mile, nu numaI prin cuvintii s'oil artitatil hothrirea néstra vamesilora de ob-
 ISTORIA ROMINILORI1 469

TotusI M. S14tt arendéza vârnile cu ung tarifú propriù autonomil

ste, ci i in scristl, sub domnésca nóstra pecete, s'ati pusti atatti in ponturT,
can' si in catalogulti ce s'al:" data la mana -vamesilorä, ca dcla suditiT aT
NerntieT si al RusieT n'ají nimica a mal" lila vamesil decat numaT la suta
troj', iar alta cercre, orT cu numele de vamä mal multti, oil de trectitäre,
Cu altä-lelti de numire obisnuita, séti neobisnuitä, sä nu se cuteze a le o cere,
acésta vaina adeca treT la sutä numaT o-data ati a plati, pentru caro
av6n(1ti tescherea la mana de plata, orT pc unde va trece, si orT pe unde va
merge sà se tie in séma, fär' de a i-se cere de a maT plati alt1 doilea vama ;
deosebitä de ponturile ce s'ah fäcutti la inceputulti anuluT, i alto ri''nclurf
de poruncT am mal' sCrisü pe urrna spre intarirea celorti d'intaiti catre Dum-
ne-v6stra, ca sà arätatT vamesilortl sä nu cuteze impotriva a face vre-o supti-
raro. Acum audirnti, ea dupà ataca poruneT strasnice, unil din vainesT dela
unele varnT urmandä impotriva hotaririT, dela 'mil suditT certi alü doilea vaina,
si dupa co ati plätitt" o-data o varrià a loculä de unde vine °u maría, si are
tescherea la mana, certi i eT aicT sä, le ja alta, vaina; dela uniT certi peste
porunca si peste vama ce ati platitä, cu nume de trec6tóre, cu numc de ma-
jara(' pentru peste ce ati radican]." dela Bräila, care totT acestia dupa ce ati
plittitä o vaina la suta treT, nimica alta a maT da cu niel una felti de
nume; deeT iata i acum cu acestä r6ndt1 de eartT vä porunciinti dumné-v6s-
tra Ispravnicilorü, ca insusT domnésca nóstra carte sa cetift vamesilorti dela
vamile dinteacelti judetä, sti stic ca pana acum cand s'e." intamplatä a ni se
jalui vre-unti suditä ca li s'ati luan" impotriva poruncel mal multa, n'ama fl-
cuttl altti-felä de pornire, far' decht am pusti pe acelti vamesil ce ati cuto-
zata de ati intorsä inapoI ceca ce peste porunca ati luan", iar de acum ina-
inte hotarire avemti, pe celä co va cuteza inpotriva a lua mai multä si a
supra vre-unti suclitti, nu numaT saga punemti sà intórca ceea ce peste po-
runa" va lua, i radicandulti in héra saal aducemti aicT la Divanulti dom-
nos* si pe ranga trépädulti co va da, sa-lä pedepsimil gret% de lata in
velegil si in vederea obstieT, ci dar porunca i hotarirea ac6sta sä avetT a o
lace cunoseuta la totT, ca sti nu ¿pea cà n'ati sciutti; i l'II sanätosT. 1784,
lulie 18.»
Acede caly s'A data in mana logf. Petrica spatareseti ca sà le (lea eiau-
suluT Dragoiu sa le trimétii. (Cod. XII, fila 177.)

Pitaeft ealre Vel Vantequlit pentru sudip Nenttleii ai Rusia ea

pentru vanta set nu se supere inca multit deedt treï la sutil.
«Dumné-ta Vol Vamesil iti facemil in stire, crt 'Metí dela inceputulu anulo",
acestuia, la vreme ce s'ati datä vä'mile, nu numaT prin euvintil s'ajá ar6tatu
hotarirea nästra vamesilorti de obste, ci i in scrisä, subt domnésea nästra
pecete pusä, atta" in ponturT can' si in catalógele ce s'ail datä la ma-
ulle vamesilorti, cà dela suditit ai NemtieT i ai RusieT, nimicti alta a
lua vamesir dock numal la suta treT, alta cerere, orT cu nume de varnä mal
multrt, orI de trectitOre, orT cu aliti-feltt de numire neobicInuitá,
nu se cuteze a le cere, i acésta vama, adecá treT la sutri, numaT odatá aù a plAti,
470 V. A. IIRECHIÀ

aplicanda dispositiunea de 3 ')/0, nu mal pupntl. insil lngreue, sal uu-

rézä, pe alto cai, prohiba orl facilitézä importula de marfurI straine (1).

pcntru care avêndti tescherea, la m'ana, de platrt, orI pe uncle va trece, i orl uncle
va merge sit se tie in sérna, far% de a i se cere a mal plilti altk doilea vam, i ose-
bitil de punturile ce s'aú facutil la inceputula anulta, i alte rêndurl: do porund
amü mal scristi pe urma spre intarirea celora catre Ispravnicl pc la ju-
dcte, ca s. arte vamesilorti sa nu se euteze impotriva a face vro-o suptirare. Acum
atuJimil, cà dupä atâtea poruncI strasnice, uniI din vamesT de la uncle din varnI
urmAnclil impotriva hotarirel, de la unil suditl certi alù doilea dupa ce ail
platitti o data o vamrt la locultl de unde vine cu marfa, si are si teschereet
la mama, cautil i ei aci sa le iea alta vama, de la uniI certi poste porunca
si poste vama co ail platitti cu nume de trec6t6re, cu flume de malarial pen-
tru peste ce ail radicatil de la Braila, cari top acestI dupa co ati plàtitù o va-
ma la sutit trel, n'ail nimicil alta a mal da, cu niel unú felti de nume; decI
macaril ea' am serisil i catre IspravnicI de obste poruncile nóstre, ea sa arte
vatnesiloril sa scie cà panA acum cand s'a int6mplatti a ni se jalui vre-unil
suditil ea li s'a luatil impotriva hotrtrireI maI multü, n'anati facutil altil-fold do
pornire, fara decal ami pusti pe aceI vainesI ce at cutezatti, de ati intorsa
inapoi coca co peste porunca aù ivati, iar de acum inainte hottirire avemti pe
cola co va cuteza impotriva a lua mai multa si a supra vre-untl sudittl, nu
numaI sit-16 punemil srt int6rea ceca ce pesto porunca va lua, ci
In f6ro aducemil aicY la Divanuld domnescti, si pe Tanga trépildula ce va
da said i pedepsimil greti In velegil si in vcderea obsticI pentru pilda in-
v'étatura coloró-lalp; dar nu lipsimil i aicI la carvasaraua Bucurestiloril a arta
si a da domnesca n6stra porunca, ca nu numal insup sa urmezI i sà pa-
zestI hotarirea acésta, ci si 6menilorti i martasipiloril ce al' ortinduitil la traa
vameI, citindu-le pitaculil acesta, sit fie pururea cu privegbere i cu luare aminte,
ea sA nu cuteze vre-unulil a face sup&are suditilorti impotriva botarire'l, crt
negresittl li se va face ped6Tsa ce or'enduinati maI susti i voi fi i insup ea-
c,lutil in vinä. tol. p. gvmd. 1784, Iulie 18.» (Cod. XII, fila 178.)
(1) M. Sutu nu se supune in totulil conventiund turcescI cu Austria, ci
mart a o elude in pärtile proa daunitt6re rei, orl macaril venitulul varni-
loril, care ilti interesa de aprópe, fiindtt venitil alti DomnieY. As la M. Sutu,
iea msuri oprit6re esportulul viteloril marl; pentru rimatorT, capre etc. pune
tam mg marl do 3 0/0, dar (hoe ea taxa o va ph-ill vinqatorula, iar nu cum-
pratorulii de peste hotara.
0 mare contrabanda incepu a se face in jurula oraselora, cu mufti de im-
poritt. De ére-ce negutitora suditI nu sunt datorI a plati si vaina de orasa,
accisele, negutitoriI romanI, ca sa nu-s1 inearce pretultl marfcl introduse, mai
multa dccat suditil Nomtt, nu introduca marfa pe la strap', ci in tainti. Dom-
nitorula e silitú atuncI sti dea urmatérea online :
Carte ce s'a data la mdna mortasipilora pentra cc i ce aduca marfd.
«...Zem. Vlascoi. ail araatil Domniel mele Ve! Vamesil de mail V6-
slutil cartea Dorriniet sale fratelul Alexandru Ipsilante Vodä scrisa ot lét. 1780,
 ISTORIA ROMANILORft 471

Cu aplicarea ori-cAt de imperfecta,' a conventiuniloril comerciale ale

Turciel s'a produsù scadere si in venitula vämilorti, adecä acciseloril
de orase, prin faptul c suditri AustriacI importándil marfä, pretin-
serä s'A nu fie supus'i decát la plata v5,m61 de hotart, iar nu si la acea
de ()rasa. De aci urmä cä negutitori'l Reman'i, cafi deja la importarea

Iunie 20, intru care serie pentru una negustorT ce aducri marfä aicT in ora-
sultt BucurestI, statt la cämpù', i cu felti de mestesugurT Iì des160 t6ncu-
rife cu marfil si scotrt dintrinsa marfa care este sä cuprinqä sume la yunta,
ascunde prin sate si cu vreme aducti prin caril cu fluinä, cu griù i altele,
si o aducti dreptù la dughenele lortt neplätindti obicInuita vamä, pentru care
s'a fitcutrt hottirire, anda volnicie or6nduitilorti MortasipT din carvasara,
ca sil ptizescrt t6to drumurile, cercetändii: orT pe cine si orI pc care va grtsi cu
marra lärti de ctiqulie de plata vameT sà aibtí int6rce de la calea luT
duch' la Vd Vamesti, ca srt cerceteze, i verT-care ispiti cu vre-unù chiptt
de impotrivire, pentru unulrt ca acola s'a fosta data volnicie i tuturorrt lo-
cuitorilorù de pe la drumurI si de aiurea, ori unde se va allá vre-unti /lira
de venitulti vàmei ascunOndu-s1 marra, pe unultt ca acela fin% voia luT dim-
preunä cu marfa sà-16 aducti la Vol Vamestl, i pentru ostenéla lord ad ho-
táritti Domnia sa, ca totl baniT vilmeT sti se socot6scti, i acelii ce va gäsi
iT va aduce sil i se dea. Dupä care acésirt hotraire domn6scrt co o vNumti
Domnia mea filcutrt de maT nainte asupra acestel pricinl, ama dattt acéstil dom-
néseil a n6strä carte la marfil° mortasipilorti, cu care sil aibä volnicie a päzi
tac drumurile, cercetändti orI pro cine, si pc °are va gtisi cu marfä färá de
crtrtulie de plata. vtirneY, s'a' aibti a-ltt int6rce din cala luI sä-lti aducA la Vol
Vamesü, ca sil cerceteze, iar carT s'ara ispiti cu vre-unti chipti de impotrivire,
pentru unulti ca acola drtniü Domnia mea volnicie si vea; tuturorti locuito-
rilorti de pe la drumurl i dupti aiurea, ori unde se va afla vre-unti furtt de
venial väineT aseq6ndti marfa, fär' de voia luT, d'impreung cu maría sä-lrt adu-
cetT la Vel Vamesti, ii pentru osten6la v6strä am hotiíritil Domnia mea ca
totl baniT vämel sti se socotéseä, i aceluT ce va gtisi si va aduce sä i-se dea
(lupa cum se coprinde inaT susti. 1785, Aprilie 30.» (Cod. XII, fila 251.)

Cdr(l la 17 jude(e Cu una la CaimacannulA Cralovel pentru

rindltorl i piel de boú, vaca i caprit in ce chipil set' se la o vandi
dupd hotdrirea ce s'a fdcutii.
«Dumn6-v6strti Ispravnicilorrt ot sud. stinlate, vt; facemtt in scire, cá la vin-
clarea vámilorti de estti timprt s'a facutil hotärire pentru rimätoriT ce se vindtt
In térg, ski prin têrgurT, cum si pentru rimrttoriT ce sunt a-T sc6te din térA,
orT peste Dunäre, oil la . 6ra unguréseä, orl la Ora lesésca, i la Moldova ski
verl unde, cu obisnuita vamä ce este a se lua dupti, cataloga, de unil rimä-
torig 40 de banT, adecti 20 dela vinqaoriulil oboruluT si 20 dela cump6rätoriù,
acestI 40 de banY acum sä se plätescà de cätre vinOtoriti, iar cumpèrätoritt
sti nu ailtà vamesil alttt a face färä de numaT pentru gostinäritti, adecrt de va
fi cump'érAtoriulti celtt ce sc6te rimlítorT afarä din -téril suditù srt platéscg la
472 V. A. IIRECHEI

märfel plätiserä o vamä mal mare in locil de 3 0/0, mal incarcä pre-
tultl ersi cu vama de ora), si prin acésta mal sbumpil
decát suditiI, lupta de concurentä nu este in conditiunl egale. Iatä
una din causele carl contribue la imputinarea negutitorilortl RomânI
si la inmultirea celorù sträinl.

suta Ud, iar fiinda raia acela ce sc6te rimatoriI din Ora sIl dca gostinärita
dupa obiceiù deplina de untt rimatorti bant 8. Mijclerea s'ati botarita §i pon-
tru peile de boa, vaca i capra, ca vama ce este orênduita prin cataloga a se
da pentru acestea sa o platésca iara.51' vinqatoriultt, §i inteacesta§I chipa s'a pusti
§i in carOle de slujba i catalogula domnesca ce s'a data la mânile vame§ilora
pecetluitti, ci dar pentru aceea v6 scriema, ca de vreme sa datI in §tire tuturora
de ob§te locuitorilorti ce vora avé rimAtorI i peT de lindare spre a §ti
nainte, cIl vama are a o plati insu§I vindétoriula tétil deplina, adecti coi 40
de banI la untt rimatorti §i pentru poi dupa cataloga, i fitI san'éto§I. 1785,
Ianuarie 8.» (Cod. XII, fila 218.)

Cdr0 legate catre Ispravnici _pentru oprirea vitelorti a nu esi din,(érd.

«...Dumne-v6stra Ispravnicilora ot. sud. sanaate, fiinda-ca dupai cum
§titI, totti-d'a-una ati fosta oprite vitelo a nu e.5i din téra la partI straino; ca
uncle ce sunt trebuinciése pentru indestularea Orel. §i pentru zaheré a Tari-
graduluI ; de aceea jata v poruncima, sIl avetI a arta väta§ilora de plaitt
plaia§ilora dintru acela judetti asupra cttrora este paza hotarelorti, ea esto
stra§nica porunca Domniel mele a nu ingadui sa se vinqa,. sé sä, se tréca
macara o vitä de aicf din Ora la cea-lalta parte, ori" de fata séti printeascunsa,
ea hotarire avema pe unula ca acela ce este or'enduitti la paza plaiulul, §i
cutezatti orI pentru vre-o dare de a slobot,lita, ori n'a pazita bine §i a pututa
de a trecuttt cine-va§I macara o vita §i nu a prins'o, cu pedépsa de vieta' a-
vemti pedepsi insusi acolo de fasta in plaia ; pentru care acesta tala s'A
§titl. in adevgra cIl avemti a orêndui (5menil no§tri teptila, cel credincio0, §i
printr'a caruia plaiü vornti dovedi ea a trecuta vre-o vitìl, unula ca acela nu
va scapa de pedépsa ce hotarima, dar niel' dumné-v6stra, nu vetI avé cu-
vinta de indreptare pentru nepurtarea de grijä, irisa §i acésta sa o titY, ca
voma Domnia mea §i paza sa fie fära cusurti, dar tivaturI sa nu se faca spre a
da vre-o pricinä de zatihnire vecina-040ï; dcci locuitorilora de dinc6ce, nu este
trebuintä a o face acéstä publica, ci sa artitatT porunca la cinc se cacle, adeca
la vata.,T, la plaiasI, ea eI sIl aiba a o un-pa §i a face sträjuirea ce se cacle,
Iiinda i dumn6-véstra cu luarea aminte de ptizesca .vata§iI i 1)laia0 cum se cado
hotarula, sétt nu, i fitY sa'ntito§Y. 1783, Augusta 20.» (Cod. MI, fila 12.)
Siam-13.6mnica Mu§celti
Buzéii Arge
Saaca ralcea
Prahova Gorja
Dambovi0 MehedintI
La Caimacamulti CraioveY, trimit6ndu-se çi izvoclii.
 ISTORIA ROMINILORt 473

Anexämil o serie de documente de natura a ar6ta protectiunea deo-

sebitä ce dobándescil suditiI de la guvernulil t6reI (1).
(1) Pitacti cettre Vol Loci: Breincovénu pentru implinirea de bansi ce
ar avé ori negustorulii orl suclitil alú Nem(id si alú Busiel dela
peimintenii de aid, set se iea deciuialci la sutet
«Cinstita i credinciosti boeriulti Domniel-mele, dumné-ta Manolache 13rAn-
covénu Vol Logf. de Téra-de-susti, pentru implinirile de Null ce ar avé a
lua, orT negustoriulti, orT alttt omti suditti altt NemtieT i alú RusieT dela pi-
minteniT de aicT aiOrel, séi dela altù negustoriti raja alti stipAncsteT mistre
impritiT, care implinire s'ar face prin mumbasirlActi alü zapciilortt Divanu-
luT Domniel-mele, dela aceea implinire de banI aT sudituluT aceluia veT sti dum-
ne-ta, ci nu are mal multi deciuiali a se lua deck la suti doT, dupi im-
ptiritestile ponturT ; ci dar dupi, primirea pitaculta acestuia, si artitT bottirirea
porunca néstri la totT zapciii DivanuluT, cum si dumné-lorti zapcil ttsrguluT,
o facetT cunoscuti i sciuti porunca acésta la top, spre a o urma ne-
clintitti, i apol si o pul si se tréci in condica DivanuluT acésti hotirire, ca
sii fie piziti pentru t6ti vremea de acum inainte. 'NH pisah gvmd. 1783,
Decemvrie 22.» (Cod. XII, fila 92.)
La 24 dile ale luT Docemvrie s'att scristt carte nitre IspravniciT Prahovel
pentru untt Ionescu Sighetù negustorti nérnttt, ce se negustoreste in téra ro-
mAn6sci, cii dupi ce ati plàtitü vama la Briila pentru o sumi de oat poste
siratti, apucatti i vamesulti Stefani din CAmpina de i-ati maT luattl si
alti varni, talen T 85. Cum si unti Constanding Mijariultt iar de acolo de i-ati
altI talcrI 35, pentru Mutjanitù, impotriva Imprätestilord fermanurf, cad sunt
date pcntru negustoriT Europil spre a pliti numaT o vami la unti 1°05, de
untie se va ridica, IspravniciT apuce si implinescrt negresittt si dela u-
nulti si dela altulti, i si trimitä baniI aicI cu instiintare citre Maria sa ; care
carte s'ati (lath in mina lul Vol cipitanti za LefegiT astädl Decemvrie 24 la
6 ciasurT din qi si o trimitä cu omü inteadinstt.
La 24 dile a luneT Decemvrie s'ati scristi carte eitre Costea biv Vol comis.,
vamesti dela Dragoslavele, pentru negustoril ungurenT ce aducti din niuntru
lucrurT, de vindti sare märuntil aicI in BucurestT, si I apuci de plitescil chic
panic 12 de calf" cu nume de ierbritú, ca de acum inainte si se pirisòsci
a nu-T maT suptira, flindtt peste obiceiti si peste catalogtt; care carte s'att daft
In mAna luT Vel cipitanti za lefegiT, astildT Decembrie 24, la 6 ciasurI din
si o trimiti Cu °mg inteadinsti.
Pentru Ioanti negustorti Brasovéntt, carele dupi co a plititti la Sistovtt
vami pe 161 povarei de bumbacii i pe cincT sacl de orezti, i-att luatü i va-
mesulti de la Zimnicca tal. 205, banT 311; fiindti acésta in potriva porunceT, s'a
scristi carte la IspravnicT, astidI LunT Ianuarie 8, 1784, ea si apuce pe vame0.
si implinésci totT baniT, ii si-T faci teslimti la mAna luT Hagi Bic cumnatulti
Paraschivel, Hagi Ghetultt, dela care si iea adeverinti de primirea banilortt,
instiinte.ze MirieT séle de sëvCrsitulti trebiT, trimit6ndti i acea adeveriitti
aice ; care carte s'ati dati la dumné-luI Vel Post. totti astädT LunT, ca dum-
né-luT s'o trimi0.
474 V. A. IIRECIIIÀ

Epitropia obstéseil continua, sub M. Sutu a stabili narturl pentrit

vinqarea articolelora de indestulare ba obiar si asupra unorii articon

(cDumné-v6strä Ispravnicilora ot. sud siln5tate, v lamina in stire cif

dumné-lul Sinior Agentula ar6tä DomnieI-mele, cum ea liude negustorI ce sunt
araafi rnaI josil ce se negustoreseil aicl in téra, cum ca sunt striiinl aid, su-
diV ai NeniVeI si se suprit de dajdie de catre zapciI i órrienii nostri, am
poruncita de s'att cantata. la Visteric mal pe lore' de starea cu care se allá
aid in Ora; iatá v poruncimù', priminda cartea acésta, numaT deck sa cer-
ectatI ca sit aflati sä gasitI negresita pe acestI 6menl, pentru care sa facell
cu deamaruntula °creak.° de starca lora de sunt insuratI aid, séil nu ? dupá
pamint6ncii sal straina' ? casä ? ? mosie ? vie sal acareturl ? en
ce se negustorescil ? de cand sunt aicI ? sá facetI Domniel-mele po larga
fara niel o zabava, de care astoptilma r6spunsa. 1784, lanuarie l0.» (Cod.
XII, fila 95).
Carte cdtre dumné-loril Ispravnici pentru sudiii a Nonfiel i ca liosiet.
«Dumni"3-v6stra Ispravnieilora ot. sud..... sanaate; v.6 lamina in stiro, ea
pentru implinirile do bull' cc aril avé, orI negustoriI, ori altil suditü ala Rosia
ala NemticI dela pá'mintoniI de aicI al tilreT, sal dola alta negustoria raja
ala prò puternicel staptinescir n6stre IinprkiT, caro implinire s'ar lace prin
mumbasirlticil ala zapciilorti Divanulul Domnief-mole, sóti prin
altortt zapeil al tis3rguluI, am poruneitil Domnia-mea, prin Pitacú, aici dum-
né-lui Vol Logf. de T6rit-de-susil, de ail ar'étata poruncii la tqf zapciff, ca dela
acea implinirc dc banI aI sudituluI aceluia sa nu aibri a lua mai multa
deck la Rail dol, dupä imp5ratestile ponturl ; ei dar, dupa cum aid.
am datù porunea, asa si dumn6-vústrá nu lipsimù a v6 porunei, cif do se va
aicI a se face vre-o implinire prin zapcilâcú, asemonea sit urmeze
a se lua 4ifeiuiala la sutil dol, iar nu mai multù. 1784, Ianuario 11.» (Cod.
XII, fila 105).

Pitactl cdtre Vor. Preiscovénn, i duatud-lut Vel Log. Breincovénu pentru

datorlile vamesulu Necoli Laze:bit.
«Cinstitù i eredineiosa boeriii Domniel mole, durnné-ta Vol Vorn. Prasco-
Yen°, i dumné-ta Vol Log. Brilncovene, v'é facemil in stire pentru vamesula
Nicolac Lazaril, cif la multe °braze esto datoriti sumä de buff sá doa, si dela
multe obraze arata ca arc si el'a a lua, din care I-final-cif col' co ail luata dela
dinsula, pururea necontenesca a cere prin jalbI °titre Domnia mea implinirea
dreptuldi lortt, asijderea i citi inch' cero a se implini, de nude are a lua ca
sii plitité,scti unde este datorti, a caruia cerere Gina' cu cale, iatii or6nditimil
pe dumné-v6stra ca mal întâítt s'á cereV (lela Nicolac Lazarü sa argte dum-
né-vésträ cu catastiha dela cine? ce banI are a lua anume ? si pentru
datoriile ce are elü a lua este orênduita maI dinainte zapciù vätavil de copil
de Divanil, sii trimeteV dumné-viístra pe orêncluitulil zapcia ca sa céra dela
lies-care obrazii banil acel datori, iar care va (lice eä are a rè'spunde,
 ISTOR1A ROMAITILORt 475

earI nu priveseil hrana. A§Ia gLtsirnü unù nartil pentru vincjarea po-
sindil pe amêndoutS pärtile, orI cu insusI sétt vechilI s corcetatI ì lamurindu-le
prin cartI de judecatä, ski prin anaforale, cata' datorie r5mane bun, sii im-
plinésca zapciufil cela rênduitil, dela fies-care, iar pentru cel do afarä undo va
fi trebuinta de mumbasirilsá ne argtatI in scrisù prin anaforalc, ca sä tri-
metemtl sá împlinóscà, séti aducä, i asIa cap' banI so va face impliniro
de unde are eta a lua sä-I facetI zaptti in mânile dumné-véstra, de alta parto
sa' vic Inaintea dumne-v6stra ceI co Jicü ea' aú a lua dela Nicolae Lazara, ca
art-ite zapisele, sóü dovechle märturiT, si de lata Cu Nicolac sä lainuritT,
cata este dréptä datoria fies-caruia, prin carti de judecatä i prin anatorale, si
asIa sá afétatI DomnieI mete fée de chtI baúl din datoriile ce eta are a lua
s'ail implinitti, asijderea i catT sunt carI aü a lua datorii cercetate i lilmurite,
vomil orCndui Domnia mea Cu dreptate la cine si ce sa se dea, si do vreme
co uniI din clatornici, ce aá a lua de la Niculae Lazaril, artitarg DomnicI mole,
ca vamesulil Necula in catastihil cc da de datoriile ce are elil a lua nu ar6Lil
totI baniI cátl are ca sä iac si pe totI datorniciI, factmdil viclesugil, si de osa-
bitil de acésta véqil pe Lazad' lucrânclCi harturgia i factIndil nc-
gustorie; cu acésta banuescil ca are si chiverniséla, pentru acesta sa ceretI
dumne-v6stril, ca datorniciI sh v6, arte ce datoril maistitl eT ca aro clil arara
do lile ce va da chi; asijderea sA doved6sca' si ce chiverniséla are deoschita
din datoril, si túte accica datoril sA intre la cercetarea acésta, cum si averea
lul co o voril dovedi-o atara din datoril inca' sá ne o ariitatl. Tol. p. gvmd.
1784. Ianuarie 14.» (Cod. XII, fila 106.)
1784, Februarie 12. S'a scrisil douti 641 legatc la dumné-lorti Ispravniel
din sud. Prahova pcntru doI negustorasI co se numescil suditl, anume
Nicola si Stoica Nedeleu, carI sunt inchi1 la Ispravnief, si de candil s'a aseciatil
la dajdie? i de sunt casiitoritY (lupa' parnintence séü striline? farri de zabava
i

sA trimitI r5spunsil Märief sale ; caro cartI s'ati data la Ciausulti spatareseti sa
le trimita.
Ccirri legate la 5 jude(e pentru sudi(i a nu mal supra peste tarifci.
«Dumn6-vóstra Ispravniciloril ot sud. sanatate, aü jàluitá DomnicI mete unil
din negustorasI suditI aI NemtieI, cum-cil vamesiI do pe la t6rgurile acestuf
judetil arA supra atará din vama ceca-ce se cuprinde in tarifa' si apuca ca
le ja de pravalie cate banI 40, osabitil si cate o para, arara cle ceca ce da la
stilpAnulil loculuI, care acésta cerero a vamesilorti fundA atara din ponturl
din catalogulil DomnieI mele, cum ingaduitT dumné-v6stra a face vamesiI in
potriva urmärI, in vreme ce intru atatea rinduri vi s'afl scristi poruncI, ca
peste tarila si peste 3 la sutil vamil sit nu se supere mal multù suditil cu niel
unil l'ola de numire? Ci dar iata vê poruncimù, sA datI strasnicI porunci va-
mesilorti i sa nu-I ingaduitI a lace urinärl i cererI (lela sudii, cum niel dula
raicle peste ponturY, cA apoI vetI fi si dumné-vóstra in vinä. 1785, Martic 5.))
(Cod. XII, fila 234.)
Prahova
Saaeil Ialomita la aceste judete s'a scristl accste
Buz6il cärti.
476 V. A. TIRECHIX

stavuriloril fabricate In térà (1). Acestù nartil cum §i clispositiunea de

a se ordona incelarea fabricArel pe cat va timpii, sub cuvintil cä Ditm-

Carte legatd cdtre Ispravnicii din sud. Argesit pentru ca set dea in,
scire locuitorilorii de a nu mai supera pe sudifis la descarcatulU märfurilorti
de pe cai.
«Dumné-v6strá Ispravnicilor5 ot sud. Argesti sántate, ne-amti instiintatti
Domnia-mea, cum ca suditil ce aducti marta% inäuntru, impoveratä pc cail
dupá ce trecti dincéce sunt siliti a o deseärca de pe caii lorti, si a o inciirca
pe cal. si care de ale Ora, pentru care Hindi-1-6', acésta este fár' de niel o po-
runa. dela Domnia-mea, iatá cà ve poruncim5 sà dati in stire la coi ce facti
acestil superare suditilorti, i sä nu-1 ingaduiti a le face suditilorti sild la acésta,
ci slobodl i neopritT srt fie a-sl duce malla pe caii lor5, acésta si fiti sane-
tosI. 1784, Augusta 8.» (Cod. XII, fila 187.)

Garle legald la Caintacamulil Craiovel ca Adamil

Cétiri suditulA Nemfiei peile de epure de pe la locuitoril dinfracelfc fude(ii,
ce le-aft data banii de mai inainte.
«Cinstit5 i credinciosti bocriulti DomnieI-mele dumné-ta biv Vol Bane Ta-
nacho lirisoscoicti, Caimacamulti CraioveT, sánátate, îÇi facemti in stire cit Adamti
Cétiri suditul5 Nemtiei prin jalbä m'A aretatil orare Domnia-mea, cum cii. prin
mana a dor émeni al sel de aief din Craiova, anume Mihaiti Cárstca Cura:1,
i Constandinti Calocti aü impártittí mar dinainte banI aï lui la locuitorii din-
teacela judetti, cu tocmélrt 9a sà-i dea poi de epure, i cero acum dupä toc-
mélá peile ; pentru care iat5. poruncitnti dumi téle : pe acei doi 6meni aI nu-
mituluI suditti s5.4 aclucl inaintea dumi-téle, sá le ceri întâiü ca arete
cu 16ia la cinc din locuitorl ati impàrÇitti banii, etIte cistt, si la ce satti i ju-
dettl ? i dupá aceca f6ie ce vor5 arÈ.',4a srt aibi a le implini dumné-ta dela lo-
cuitorY pede, dupit tocrnela ce vorti fi avutti, urrnanda Domnia-ta duprt porun-
cile co sunt date me dinainte pentru alisverisulti peilor5 de epure, i fil
sánátosti. 1785, Ianuarie 2.» (Cod. XII, fila 218.)

(1) Ccirri legate cu una la Cainiacanig, Cu povquiri la Ispravnici pentru

panea ce se vinde prin terguri sd se eftinéscd si sd fie co'ptd bine.
Canstandinü Su(u Voevodli Zem. Vlas.
«Dumné-v6strä Ispravnicilorti ot. sud. Prahova srmiltate, ve facemil in stire
eA dupá indestularea CO din mila lui D-deti inteacestti timpti de zaharea pro-
tutindenca in térd, se cade a ti eftinátate si la vindarea de Orle, gag aici
in 13ucuresti, cfit maI Vertosti pe la targurile de gua, pentru care vetf
CA aicl in tArgulti Bucurestilorti se vinde inteacésta vreme 'Anea, la o para
dramurl: 260, iar préstá la o para dramuri 520, caro la acésta nu cá déra
ati fosal siliti brutarii de vre-o nevoie si de sila poruncel domnescI a o vinde
eu acestti felti de eftinátate, ci numal prin marafetula zapciilorti térguluI pana
la a nu le pune domnia nafta i panä a nu-1 strimtora cu vrc-o domnéscá
 ISTORIA RomiNmoRt 477

bovita nu are destulä apà i pentru fabricele de postavil si pentru móra

hotruire, facéndu-se socoté1á dupit cum curge vinqarea graului in Vérgil, pro
acelt pretil alü bucatelord fact' vinOarea acesta, la care nu p5gubescil, ci cas-
ticrti; (led chnd aicea in Bucurestl, unde este aka multime de norodü, de se
crieltueste aka si arata suma de One, unde hucatele se aductl de pc afarti
si se curnpr i lemnele cu cheltuiabi, iar acéstti vin(Jare la One, Cu cht mal
vértosil la t5rgurile de pe afara de pe la judete, unde i bucatele le sunt
aprépe si One se cheltueste mal putintt, trebue sä fie si mai eftinh; insti in
locil de acésta v5(Jumil in potrivrt urmAndu-se pânea mal mic5, mal scump5,
préstrt i nelucratti bine, de caro pentru cercare am trimisil Domnia-mea de
am adusti insusI de acolea din térgulil Ploestl o part i puind'o la drama o
gtisiind numaI de dramurI 140 la o para, care acésta curge din no purtarea
(le grip, si din amelia dumné-v6stra. Decl pentru acésta v poruncimil Dom-
nia-mea, cti duph pretulO ce se vinde aicI in BucurestI, srt datI si dumné-vés-
trit poruncti la térgurile de aicea din acelil udetil, sO se intirésett phnea, inert
mal multil se cade cum qicemil sti se eftinésca decht in Bucurestl' care
stti se lucreze sti se c6cd bine, sa nu o sc6tri crudti ca sit tragti dramil,
spre acésta s5 fitI dumné-v6stra cu perierghie in t6tà vremea, ca dupti
eftintitatea bucateloril sii urmeze i vimjarea pânhi, iar sA nu v lenevitI a lasa
s5. curgti lucru ftir' de rinduiala i cu nedrepiate, Domnia-mea nu
lipsimil a face cerciirl si pe afarrt prin t6rgurile de prin judete, peste tart vre-
mea, i cOnd vomil gtisi cii nu atI indreptattl vinqarea phnil cu pretula ce
se cacle dup5. eftintitatea bucateloril, i ianAT curge Ittrà de rinduialti, n yeti'
avea cuvintil de indreptare ; insit cilutatI sti, nu cum-va cu prna acésta a
nartuluI s'a' gtisésett mijlocula zapciii i vamesiI de Dttmbovita (le va ri si rus-
feturI, pentru c5, duprt cum v'amil mal inciinatti, pentru orT-ce voril face zapciii,
pe dutnné-v6strO v vomrt vinovati. 1783, Septembrie 18.» (Cod. XII, lila 33.)
Asemenea anti' s'a facut5 si la aceste judete
Slam-116mnicil VlaFitca
Buz55 Teleormanti
Saacil Argesil
Prahova Muscelil
Dttmbovita Oltulti.
falomita
.5i la Caimacamuill CraioveI s'aft ficuti. i la cincI judete (le preste Oltrt.
Una pitactl ea-Ire dumnd-lui. Vel Aya i ccitre boeri epitrop't pentru pdne.
«Dumné-ta Vol Aga i dumné-v6stri boeriloril epitropl adunAndu-v6 astilOT
unit' locti, sA corcetati maï întâii. pentru cercetarea grOultil cum se vinde, attar'.
pc afarrt, cat si la térgulil de Mara', i dupO pretulil cu care-lil cumptirti bru-
tariI, sii socotitY cu cate dramurI se cuvine a se mat mili pi:Inca, Wail oca
din-U.11a mânti, eta si ceade a doua i sii. ne arritatI cu anafora.» 1785, Aug. 27.»
(Cond. XII, fila 203.)
Pitadi pentru brutari catre dumné-lui Vel Aya ea s4 poprdsert Pivele.
«Dumn6-luI Vol Aga fiindil-cti ne-a arétattl prin tacrirula dumné-luI cumert
478 y. A. IIRECHIA

de Mina, trebue sä fie contribuitil multil la paralisarea industriel po-

brutarit din Bucurestl se jelueseil ca nu potù macina zahereaua cea de ajupsil

la trabuinta orasuluI Bucurestiloril, din pricinh e dupa ce este apa prea pu-
tina la móra acésta data, apo't i acea putina apa nu merge tart la morI, co
se imparte jumaate la pivele de postavii, carl sunt in potriva morilortl, i cera
a fi pivele oprite eAte-va (lile, Vana se va mal inmulti apa, si iar sil fie slo-
bode a lucra, ea sà nu se pricinuiasca de °data' lipsa la obstea Bucurestilortt ;
pentru caro poruneimil d-le in pretina cu boeriI epitropl întâiü s'A cereetatI,
(lisa si cererea acésta ce o faca, si de este asTa ch nu pottl cu adevt;ratil a se
rnacina zaherea ?» (Cod. XII.)

Carie leyald catre Caimacamii penlru negusiorii ce culi datli banl pe vinft
locuitoriloril din vreine cum, sci urmeze.
«Cinstit i credinciosil boeriulil Domniel mele Manolacbc Romanitis
Vol Paharnicil, Caimacamultt Craiovel, sanatate, IÇT facemil Domnia mea in Ore
cà Medel. Scarlatil Motu Ispravnicil ot sud. Dolitl, instiintézá Domnid mele,
eum ca uniI altiI din negustoril ce att impartitti inca' de mal' inainte banl pe
vinil pe la locuitoril acelul judetti, i acum Ii stenahoriseste sa le iae vinu-
rile numaI cate 8 parale vadra, de care sunt f6rte mâhniT locuitoril, pentru
acésta pagubtl ce cauta acel cu banI sa le faca la pretultl vinuriloril, i ac6sta
vg(léndu o dumné-ta al scrisil la cele cincI judete poruncY, ca nimenea st n1117
dea vinulg cu acestil de nimicil prepí, ci cap até datii banI de maï, inainte scl se
yotimiséscrl a lita ca prefurt ce se va m'upe acum, iar care dintr'aceI negustorï ritt
va primi dupa pretil ce se va rupe, sa-1' intórett banti cu ostenéla la dece unulii, so-
cotindu-se de cilnd att luatil banI 'Ana când îi va da. La acésta bine aI urmatil
domnia-ta, pentru ea i porunca Domniel: mcle inteacestasT chipa este, de cave
ver fi cu privighere a nu se supra locuitoriT si a li se lua cu altri pretil, ci
numar cu pretuhl ce se va rumpe acum; ci sa arétI i acéstil Domnésca nóstra
carte, la totI ¿tecla, ea sa nu faca altil-felil de sita locuitorilortt, si liT sanatosil.
1783, Septembre 26.» (Cod. XII, fila 44.)

ltà pitacultí din 23 Octobre, 1783, ottirindil aseqarea de nartti la peine

Pitacii catre Vel Allä, i Catre epitropi a pune narlit la graií.
«Dumné-ta Vol Agg si dumné-v6stra boerilorti epitropl', pttnti acutn n'amtt
fosal pisa in scrisq subt pecete nartulti pftnei inteadinsù astepttmdtt ca FA
vedemil cela le pe tima pretil la care rémtme vin(larea bucatelortt in Ore',
si de aceea numaI prin dumn6-vóstra am fostil poruncitù prtna aeurn de at1
urmattl, (lupa' ctim Sc schimba vinqarea graulul pe gile in térgil; acum flindil-eit
pana la acésta vreme s'a v&lutrt la ce pretil de pe urmil rémilne a fi vimlarea
bueatelorti, trebuinta este dará a se oréndui un nartù' bothritti, care sa se
pazésea pururea de aeum inainte. Dec1 aduntindu-v6 de impreunti en toti'l la
una loci, sa aducetI si din brésla brutarilort1 fatil, i (lupa pretulti bucatelorti
 ISTORIA RomixiLeat 479

stavurilora In térä. Mai adaoge-se ea se pusese i o taxa (Ele al de

mica) asupra postavuluI, In folosulil cutieI

dupl indestularea ce din mila lui Dumneqeti este estimpti de zahar6,

socotitI nartulti ce este cu dreptate a se pune la vinOarea ptinif in tilrgri, atrita
la cca de frunte, cAt si la cea de a doua si a treia mânA, .i sri no art.:L.1V In
scristt cu anafora ea sa-Irt intririmti cu Domnésca n6strii pecete i sti se arte do
obste ca stie. Toli. pisali gspd. 1783, Octombre 23.» (Co(1. XII, fila 57).

Pitacii catre Vol S_patarii pentru scumpetea graului.

«Cinstitti i credinciosti boerulti Domniel mele dumn6-ta Vol Spiltaril Ori-
gorasco 13alasache, fiindti-cä vedemti Domnia mea cum cri uncle lucruri carT
vinti de pe afarti de prin judete aid la V6rgulti Ducureytilorti pentru vinqare
la norodri s'ati scumpitri i s'art suitti pretulti loril peste mésurti, eum
cá, s'ati suitti la oborulri térgulul de atara in stiptémtina trecutl chita tal. fjpte,
asilderea i orçiulA, i altele ca de aceste scumpete, socotimti cii acésta nu este
alta fiirl de numat din pricina matrapazilorti Bucurestera, eti esti dará la etimpti
inaintea celorti ce aducti bucate la tilrgulti de vinOare i taie pretult1 lorti cu
aceea M'ara', i apoT dupli ce le aducti in têrgti le scumpescri cu pretil nedreptri
peste mt,..sura; decl pentru acésta poruncimti dumi-tale sri aibi a orêndui zapciT
6menT din brésla dumi-tale ajara, ciIrora sit le poruncestI sit cercetcze, si
pe care dinteacestY matrapag va prinde fticAnclti acestil 1'016 do urmare ma-
trapazHicti, nu numal sii nu-I ingtiduiascrt, ca pentru unti lucru cc mal dinainte
cu porunca DomnicI mele, cu totulti este rldicattl, ci inca prinOndu-Iti sil-lri
aducti la dumn6-ta, pe care arétI ca sii se pedepséscil, afarri numal
din brutaril. Bucurestilorti, carI vorri avé la milnI adeverintele dumn6-lia Agtil
pentru dovadti. ii saam roca gvmd. 1781, Maui 3.» (Cond. XII, fila 154).

Pitacil catre Vel Aya i catre epitropi a pune nartii la lucrurile mancad?".
«Dumn6-ta Vol Agit, i dumné-v6stra boerilorti epitropI, vr¿indri Domnia mea
ca sá, se urmeze cu drcptate vinqarea lucrurilorri de ale mâncrireI attitil de
iatri vé poruncimti dumnév6strri, aduniindu-vti cu toti1 sA ave0
a socoti.si a pune nartulti acela ce va fi Cu cale, pastrama, mierea,
altele insri numaI cad sunt de ala din plmItitulti téreT, si carele se aducti
din pärtile strline din vecintitate, iar peste cate-va (lile yeti avé poruncti
pentru care vine de peste Duniire, i sri artitatI Domniel. mole In scrisri, toli.
pisah gvmd. 1783, Noemvre 3.» (Cod. XII, fila 62).

Nartutil ce s'aii pusil pentru ale mancarii si la bacanii

I6 Mihaiiâ Constandina Su(u Vvd. gvmd. Zent. Vlas.
«Aya sil urmeze la t6te si poruncimil dumi-tale Vel Agit sti portI grill (NO
cum si prin euvintti ti s'Eta 4isti dumi-tale a se pilzi nartulti acesta. 1783,
Noemvrie 19.
480 V. A. IIRECHIÀ

Nu mal' puinù dilunAtora comerciuluT unorù judqe a fostil NizamuliC

Tal. Barif Tal. Banl

74. Butulil de pastramh de » 84. Silpunulti tarabulutoca.
caprá. 33. Ocaua de lumlnárI de
18. Branzh in fele oca. seg.
42. Zamil de ltimtie oca. 18. Urda in fele oca.
» . Joro tescuite oca. 48. Untultt topittl oca.
1 » . Icre de moren i dula' 48. Uleiulti la bticanti
oca. 42. Uleiulú la coi ce-lti
3 ». Café Emen oca. vindá cu ridicata oca.
3 60. Café frantuzéscti. 84. Untulil de lemnil oca.
48. Capero de misir oca. 44. Fasolea oca.
21. Cascavalti de ampti oca 2, Ciapa.
6. Lintea oca.
36. Máslinele milrunte. Pe.Me.
24. Mánátárcï uscate oca.
6. Maztirea oca. Gran, alui, bibant, somnul A pr6s-
24. Mierea oca. pilttl de baltii, oca banI 9
24. NAhutulti oca. lar stiratil de acestil t'ola oca 12 banl.
1 60. Nevrile de moruntí oca. ciortaral, cosacil, sti-
90. Nevrile de nisetru oca. bi6ril i alte asemenea, de baltil,
12. Pastramil de vacá, oca. prespail, ocaua banI 4.
4 60. Piperulti oca. lar sárattl de acestri feltt oca banI 6.
18. RaciI de baltti suta. Pestele presptitil de helestetl oca
15. Metí din al LA baltti suta banl. 12.
Prea n'alifafe Ddnime,
«Dupá luminatulti Pitacti ala Märiel tale adunându-ne la untl locA, prin cer-
cetare amtl luatti sémá de celea ce sunt obstieï trebuinciese, pentru hraná
mal alestl la cele ce esa chiar din pámintulti tilreI, si la Mine 6re-caro din
hrtcánil ce vinti din strilinátate i sunt si acelea mat de trebuintá obstiel, °M'ora
li s'a pusti de acésta data nafta, ca sit se vindá cu pretulti ce se aratil maI
susti, pc anume ; de acésta întiinÇámü Intiltimel. tale. 1783, Nombre 19.»
Gheorghe Sutulti Ve! Agti.
Ioanil Vilara Pabarnicil.
Dumitrache Stolnicti, Nicolae Stolnictl.
Sufultí Vvd. Zon. Vlascoe.
nartulti pentru vindarea felurimilortt pentru bachnie urme,zti a fi
vremelnicti, adeeti duptt pretti cu caro i bilcanil le cumprwil, poruncimil du-
mi tale Vol Agit si dumné-v6strä boerilorti epitropI, aduandu-vti la unil locti
sil cercetatI pentru lies-care felurime pretulti cu caro se cumptirtt de blIcanY,
si sil socotitI dupli dreptate nartultl cu care se envine a viudo bilcaniI la no-
roda, si sil ne artitatl in scristl. Tol. p. gvd. 1785, Septembre 11.» (Cod.
XII, lila 310).
 ISTORIA RemitNtLoRtt 481

Pentru a se evita conflictele cu negutitoril turd, mal mullo

Nartullii cfirnei.
Iô Mihaitd Constantind Sufutd Vvd.
«Poruncimii sit aibit voie dupa rugaciunea ce fact' i duptt zapisulti co art
datti, Ora la 25 do quo ale acesteI lunl sa vincJa cate parale patru ocaua carniT
de 6ie i de mielt1 i cea de vacti ate parale 2, si dumn6-ta Vol Aga sti lo
dal sloboqenie, iar (lela numita qi inainte srt vinOti cea de 6ie i de mielti cato
parale 3 si vaca cate parale 2. lar!. 1785, Maiti 8.
Prea in41(ate Ddinne.

«Duprt luminata porunca inti4imeI tale, ce ni seat datil la jaiba bresleI

larilorti de aicea, ne-arnti adunattl la untt 'oat impreuna si'cu dumné-luT \Tel
Aga, fap% aduct?,ndrt si pc vre-o c4I-va din numita brésIti, spre a le face drépta
socotela pentru vitelo ce le taTe la scaune, cu ce pre0 le cumptira si co alto
cheltuell. la acésta maI ? înciinuîmui Mariel tale, ca acestii felti de socotéla
drepta si intru adev8rti i in grabrt dupa cum insti poruncestI nu se putu
acum in graba de o camdata a se afla, cit adevrultt care el' in totti chipulti
la acésta talnuescil, a se dovedi Died de a nu se face deosebita de catre
nol: cercare, atatti la cumpilrat6rea vitelord, cat si la cate oca ese vita, nu se
p6te in graba, ci de va 11 porunca Mariet tale maT din vreme, póte sa se facti
'mecum am mal i instiinOtti MarieI tale; cu t6te acestea numita br6sla a
macelarilorti cu genuche plecate cadt1 la mila Mariel tale, &A te milostivestI
asupra ticalosilortt sit li se dea voie pentru carnea de vacti a vinde de acum
inainte cu 4 parale s'A vinqa si pe acesta de mielt1 i de 6ie tottl dup.' porunca
Mtiriet tale ocaua cate parale 3. Dupa care acésta a lorti plecata rugaciune att
dattl numiVT i zapisti, ca duprt cum maI sustt se qise vorti fi urmatorI; ci mi-
lostive D6rnne, fiindtt-ca din intimplarea timpuluI de estimptí mieT intru adevtiril
pang acum totti nu s'ail ajunsil bine, si att si el ticalosif pagubil dela mid si
(lela 6ie pána acum, iar 'Yana la 25 ale Juno! acestia se mal dregtt midi', a nu
se mal jalui nicl num4iI de pagube, fie mila MarieT tale asupra-le a se da po-
runca Marie' tale, sil se vinclti dupa cum maT susrt se aréta, duptí zapisultt
rugticiunea brui, i cum va fi mila Mariel tale. 1785, Maiti 8.»
Ienache Lehliu, Ioant1 Medel. (Cond. XIII, fila 188-189.)

Pita di cdtre Vel Alld pentru 'nucelar s unneze a vinde earn ea dupd
ana forana epitropilord.

«Dumn6-ta Vol AgA, fiindti-ca ne-amti adeveritti Domnia mea bine, ca mace-
larilorti le da mana, i potti a vinde carnea de 6ie ocaua (late tre'l panic,
poruncimrt Domnia mea, ca sa ritmâo or(Mduiala viOrtreT care s'a facutti in
anaforaua epitropilorti din trecutele (lile, sil nu se facti urmare duprt aceea,
ci de astrtqf inainte sa le daV strasnica porunca, ca sa o vimja cate treI panic
Istoria Romaniloril de Ir. A. Ureehid. 81
482 V. A. rtl/Eani

judete de pe DunAre, ba chiar i de pe mal departe, vëdutil

ocaua de carne de 6ie negresita, i inteacestti chipa sa facT dumn6-ta publicti

ea sä stie i cumptSratoriT, ca de nu vortt urma macelarif se vora pedepsi Cu
targulti, cu ocna, si asupra dumi-tale ne voma turbura. 1785, Maiti 19.» (Cod.
XII. fila 216.)
Pitaea Catre boerii epitropX pentru mdcelari.
«Poruncima Domnia mea dumi-tale Vel Aga i dumné-v6stra boerilora epi-
tropT, fiindrt-ca se apropie dulcele pastelora canda trebue macelariT ca neste
datorr ce sunt sit grijésca pentru indestularea norodulur de carne spre a nu fi
lipsa, i ca sa nu aiba cuvInta de pricinuire atuncI nimicü, s'a' avetI a cerceta
dumn6-v6stra Inteacésta vreme pretula vitelora marT si a °llora cum le cum-
para macelariT, i dupä pretula ce curnpgra eT 'vuele, cu ce narta se cade eT
a vinde, sh' ne aratatT in scristi. 1786, Martie 28.» (Cod. XIII, fila 361.)
Hartulii Lumfinfirarilorii cum sfi vincifi luminarile de sea.
Prea Ined(ate Dchnne,
«Tartisl cu lacrämT jaluimtt milostivireT Ma'ricl tale, ca din luminata porunca
MarieT tale ama fosta raduitT la dumn6-lora VelitT boerT de ne-att lacuta cer-
cetare, pentru câta cbeltuiala tine una oca luminar' de sea, si factIndu-se de
dumné-lorti cu de amtiruntultt, ama vtiduttl cumptett6rea i cu t6tä cheltuiala
tine pana la banT 341/2, ci ne rugama milostivirif MarieI tale, ca (lupa cum
se varsa mila Ma'rier tale asupra tuturorti de obste, s'a fie mila Marier tale si
asupra n6stra de a fi miluitT peste acestI 34, cu cea ce va lumina duhula
s'anta pe Maria ta, ea sa nu ne stingema cu totula, fiinda 6menT stiracT si cu
case grelo, si cu dajdie, si vesnicti pomenire va fi MarieT tale.
RobiT MarieT tale
NoT totT luminarariT din Bucurestl.
Constantinii Sutulti Vvd. i upd. Zent. Vlas.
Porunca din dosulii
«Dupa rugtíciunea ce no facti luminarariT printeacésta jaiba, si dupà artAarea
ce ne-ati facuta dumn6-lorti Velitir boerl cu socotéla de clieltuiala ce merge
Ia ocaua de luminar); ne-ama. milostivita Domnia mea, si iata le clama voie
ca sit viuda ocaua de luminarl de sea cu parale douti-spre-dece, insti cu acesta
hotarire, ca luminarile sil le lucreze i sä le faca s'a fie numaT de sett de capra,
tara de a nu amesteea inteinsele alitt-felti de sett, verT de ce macarti; pentru
care poruncimti dumi-tale Vel Agä, sit le arLItT porunca Domniel mele, si mi-
lostivirea ce ama facutti cu dinsil spre a fi slobodI sa vinfig ocaua de lumi-
nar" cu pretil ce artitama maT sustt, adeca ocaua pe parale 12, insti dumn6-ta
sa porti de grija in t6ta vremea no lipsita de a se lucra luminarile numaT
cu sett de capra, cercetandti prin toa.) felula de mijloca, si de se va gasi vre
-Lumia cit ati amestecatti in luminar." alta-lela de sea, negresita sa se pedep-
sesea. 1785, Decembre 11.» (Cod. XII, fila 334.)
 ISTORIL ROMINILORt 483

bAlciurile i sborurile Ind-Aso. M. SiO re1ntLri Insa dreptulil de tt3rgil

la unele localitäri (1).

(1) Carle la Ispravnici pentru zborulil ce cera locuitorii din Sturzenl.

«Zem. Vlas. Dumné-v6stra Ispravnicilord ot. sud Dambovita stintitate, am
vtiqutti Domnia mea instiintarea ce ne facep din 10 Pe ale lunil acestia, cum
ea locuitoriT din satuld Sturzerif dinteacestti judetti fiindil apr6pe de plaiuld
Dambovita, deptirtatI de ti_l.rgurI, sa descolisescti atatti el' catd si alp de pro im-
prejurti pentru can alisveristi ce ard puté face spre folosulti lorù, i cum ca
Cu top aceI locuitorl fact' rugaciune, ca stt se dea voie sä se facä und zbord
in qiva slintuluI Constantinti, la 21 de qile ale luniT luI Maiù, artitandu-ne
dumn6-ta C cu facerea acestur zbord, nu se face niel o stricaciune, sat smin-
t615. la tr6ba NizamuluI, fiindti la loculd de munte, ci folosd aid locuitorilord
pentru alisverisuld lord'; pentru care, de vreme ce ne artatt dumné-vóstra
cum el nu aduce acestti zborti de se va face niel o vatämare la Nizamil,
poruncimti, sä fie slobodd a se face zborti la acésta qi a sfintulul Constantind
la 21. de pe ale lund luI Maid, si s. datl de stire mal de vreme locuito-
rilorti, ca stt fie InstiintatI spre a merge la acestil zborti, cu celea co voril
avé de vindutti si de cumpratti. 1786, Martie 13.» (Cod. XII, fila 360.)

Carte de a se face te'rgii, la inosia dclgen,i sud Saac a duntné-(ui Vel

Vist. Nicolae Brâncovénu.

«Davad. gpd. Dat'amil cartea Domniel-mele dumné-luT cinstituluI i cre-

dinciosuluT boeriulti DomnieI-mele Nicola Brancovénu Vol Vist. ca
volnicie cu acestä carte a face pe mosia dumné-luI Gagenil ot sud. Saac. ttwgi.1
In fieste care anti o-datä, incepêndu-se dela Dumineca sfantulur Apostold Toma
sti -tie o sciptgmanti, unde sa fie si oborti pentru vite i bucate, si la acestù
t6rgd sti nu se amestece niel IspravniciI, niel varnesir, niel ierbarif, niel za-
bitiI, niel alp 6menT domnestI, ci sä aibri a lua dumn6-1u1 vama cea
cele-lalte obiceiurl ce vord fi la tèrgulti acesta ; asijderea nicT vinti i ra-
chid' nimenea srt nu fie volnicti a vinde la acestd têrgti intr'acele (Pe Wit
de stirea omuluT dumné-luI; pentru care porunchnü Domnia-mea dumn6-v6-
stra Ispravnicilorti i vamesilorri i erbarilorti i tuturora ce vetI fi orênduip,
orI cu ce trebT i slujbe domnestl, sii avep a v'e' feri, i nimenea intru ni-
mieti nu vè,' amestecatT la acestd t6rgti, cti orI-care va indräsni a face ea-
tusl de cat suptirare, sal bantuiala peste porunca Domniei-mele se va pe-
depsi. ii saam receh gvmd. 1783, Noembrie 3.» (Cod. XII, fila 70).
Carlea d-lui Vel Vist. Nicolae Brdncovénu de a se face têrgii la
mosia Obileqd.

«...Davad. Gospod. Fiindti-ca la mosia Obile,tiI a dumné-luI cinstitd i cre-

dinciosti boeriulti DomnieT-mele Nicolae Brttncovénu Vol Vist. pentru indem-
484 V. A. ulneEnl.

Posedernil acte din care se pelte vedé, ca. sub M. Sutu nici chiar in
Bucurescl negutitoril turcI nu aveati o miscare prea liberà. Nid chiar

narea si lesnirea locuitorilorú 044 locului, eilrora peste mânä i Cu greil le

este spre a aiunge pe aici tottl-d'a una de cate orl aù trebuintä, a vinde si a
cumOra in cale de optti césurT ce sunt piind aicï, inch' dela lét 1777 Decem-
bre cu poruncti cu hotärire domnéseä prin anaforaua dumné-lortt Velitilortl
boerY, inttiritä si de Domnia-sa fratele Domnulti Alexandru Vvd. Ipsilantti, i cu
cartea dumi-séle frateluT Nicolae Vvd. Caragea ot. lét. 1783 Februarie, s'ati
ortmduitil a se face térgil o-data pe s'épt'émanä, Lunea, dupä care ceréndil
dumné-luT Vol Vist., i (lela Domnia-mea intärire la hotärirea acésta, pentru
urmarea i facerea térgului la numitulti . . . i pliroforisindu-ne de
mai sustt domnescile porunci ce se Védu date pentru acésta, cum ea' acéstit
slobode,nie s'ati fäcutti prin cercetare, ne aducêndti nicT o stricrtciune, ci 'MCA
folostl, amti data i Domnia-mea acéstri carte de voie si de slobodenie ca sti
se facil acestil tt3ret nelipsitti pe tart st,'pt,t,'mána, la care fiindil-cä ne insti-
intämti, cum cä eel ce vial la térgil s'atI obisnuitti de sinesi Dumineca a se
stringe fiindu-le mal indemânä, iar nu Lunea, i asa s'ati inceputti, porun-
cimil dar ca Dumineca sä, se facä, pentru care poruncimti i dumné-vésträ
Ispravnicilorti judetului sä -instiintati la top' catI se cuvine de acésta,
indemnatI ca sti se adune fie-care la térgti, eel' ce vorti vré cu ce/ea ce atl
de vindare, sétl de cump'érare, spre a-sT face alisverisulil, fiindü folosulti lorti,
purtânclil dumné-v6stril, de grijä ca sit nu se intilmple pricini i gilcevurT in-
tru adunarea noroduluT, ci sit petrécil Gu linite,si de \Tome ce acestil térgti
n'ail fostrt vechirt de mar inainte in catalogulti vamesilorti, poruncimti ca sil
nu aibri vamesiT a face intru nimicti la acesttl téret, dupä cum nimenea inainto
nu l'att avutrt, fiindit not, i ori-ce venitti de vamä s'ar aduna la acesttt térgil
sétt oborit, srt aibil a se lua de cätre dumné-luI numitulti boeriil sttiphnulil
mosiel, dttruittl si Domnia-mea dumné-lui, Lira de a nu se ame-
steca vamesii nirnicü. toli pisah gvmd. 1783, Noembre 7.» (Cod. XII, fila 70.)
1785, Aprilie 11. S'a fäcuttl carte deschisrt mtinästirei CozieT ot sud.
ea sti se facä untí thrgulettl la satultt Cglimtinesti, aprépe de mtinastire, cale
de untt ciasti i mal putinti, insil pc stipttimântt o datrt, Marea, cltIndtt locuiterii
obisnuitü adetil de bute tal. 1 i o vadril de vintt de bute, care carte s'a tri-
mistt Caimacamului CraioveI sti o dea Egumenului, spre a avé mrmilstirea
privilegiulti, dupit instiintarea ce a trimisti, care s'a pusil la la. dti in ptistrare
insemnilndu-se si acolo. (Cod. XII, fila 243.)

Garle ce se (lei Gheorghe Armasulil pentru paza térgului BuzZil ce

se (lice si térgurii Dragaicei.
«...Zem. Vlas. Fiindtl-cA la 24 ale acesteI lunT este sti, se facti bfticiulú Drilgalcei
in orasulil Buztnlul, i pentru cä, la aceste felurT de térgurr, cu multimea Orne-
nilortl se adunä i sil incuibézil filctitorl de role, intre earl obisnuesett de se
adunil .si tiganii domnestl, möntistirestl, boerestr, näräviti In fapte role, pun-
gasT, calpuzanl, bortasi si furl de caT, i milcartt cit pentru paza i striljuirea
 ISTORIA ROMANILORO 485

alegerea hanulul unde sä, conacésc5, TurciI capanlit si tn genere ne-

gutitoril turd, nu le este läsata la voia. Inca la 29 Augusta 1783
pravaliasilorti cat si a t6rgovetilorti sunt orênduitI boerir IspravnicT, i capi-
tanT i poterasT, dara, dupä obiceiult1 care in totT aniT s'ati urmatù a se alla la
acestù felù de balciurT si din brésla d-luT Vel Arma.,ü, unit zapcia Cu cati-. a
armaseT, inteadinsù numal pentru tiganiT ce se orti gasi in fapte role, cum
maI susù', cäcï brésla armasésca amblandù in trebI dcapururca si
in t6ta vremca prin tiganT, Cu stiinta cunostinteT asupra acelorg obisnuitT in
urmarT netrebnice, i pentru maT buna strajuire si prinderea a acelortl fclu
de r5T, damù volnicie slugii DomnieT-mele al(' 3-lea Armasti, ca impreuna cu
ceT-l-altI dregatorT ce sunt r6nduitT pentru paza balciuluT standù' i amblandu
prin taret, ocolinda marginile, cu priveghere qiva i n6pte de cum se incepe
pana se va s6v'érsi, si cati din tiganT se vora gasi in faptele ce
Oist1 maT susti, numaT deck sa se sat% sti-I prin4a, i ave'ndu-T in po-
pr6la pana dupa sav6rsirea ttrguluT, atuncea cu buna paza sa-T aduca la tom-
nita pe fies-care cu vina luI in scristl, ca prin judecata skT iac caquta pc-
dépsa ; pentru care poruncimù Domnia-mea i dumn6-loril Ispravnicilorti ju-
detuluT i altorti dregatorT, sa datT tottl filití mana de ajutorü oraduitulm 3-lea
armasù ca sa p6ta urma intru tóte cato se cuprinde maT susti, spre a nu se
nectiji, séri a se pagubi obstca ; intealt5 chipù sa nu fie, ca t-ta este porunca
DomnicI-rnele.» 1785, Tunic. (Cod. XII, fila '271.)
1785, Maiù 18. S'ail facutù porunca legata la dumne-luT Caimacamulü Cra
ioveT ca sä se fad, têrgù i Martia la Craiova, dupa instiintarea ce aù facutu
d-luT Caimacamulù catre Maria sa.
Augusta 30. S'ati scrisù porunca la Ispravniculil Valcca pentru 10112 i(lr-
inaroctl ce se fdcea acolo infraceld judPid, si fie opritd a nu se face hindú dc
stricdciune Nizamulta.
Augusta 30. S'ail scrisù porunca Ispravniciloril din sud. Oltü, patine Mi-
dwife co se faccati maT inainte la acelti judeta, i cu poruncT domnestI s'au
aridicata, sti aiba a fi oprite, i acum sa nu se facti.
Carle domniscet la Ispravnicil sud. Teleor»tanü pentru bdlciurile dintea-
celet judetti a fi poprite a nu se face.
«...Dumne-v6stra Ispravniciloril ot. sud. Teleormanü sani_ltate, fiindu-ca ne
aiuti instiintata Domnia-mea pentru balciurile ce se facii eke o-data in anu
inteaceltt judettl, la unil locti doue, ea sunt cu adeNtiratu de mull(' rtiu pri
cinuitóre la tréba NizamuluT, i lace trebuinta negre,itii a le lipsi, iata \ti po-
runcirat dumn6-v6stra sa stitT ca ama hotaritù Domnia-mea, sa nu se maT
faca balciù la nicT unù loca la acela judeta de acum inainte, Iiindu judetu de
margine, nicT estimpti, nicT la aniT viiton i pcntru ca sa fie stiuta hotarirea
Lie:6sta, sa avetT a trece in condica judetului porunca acésta, dupa cum i aid
la condicele DivanuluI si a VisterieT trccutti, purtandil dumné-v6stra grija
ca nu care cumvasT sä se fact). undevasT Nre-o adunare de 1)6164 la \ re-unu
locù, i sit avernù instiintare ca atT primitù porunca acésta §i ca aY urmat'o.»
Acésta carte s'a data la ciausa Spatarescil sa se trimita. (Cod. XII, fila 268.
486 V. A. IIRECHIX

Domnitoruld ordonä spätaruluI i Agäl, ca turcil sä conäcéscä numal

la hanulti S-ta Ecaterina i numal la cast' de nu arti inctipé aci sä, pea
conäci si la hanuld Coltel (1). La 28 Septembre multi 1783 acéstä
dispositiune este modificatä In moduld urmätorti :
Pitacit dare Vel Spalotra cettre Vel Agá pentru negustorii turd capanlat
set mérga" la hanulù' lui Zantfirgi la hanulù Colfei, la conacit.
Ioí Mihailft ConstantinA Sutulfi Vvd. gopd.
«Dumné-ta Vel Spätard §i dumné-ta Vel Agä, fiincld-crt negustoriI
turcI ce vial in BucureA cu banY, cu polite, cu tréba negustoriilortt se
Ceir(1 desch,ise la judetele de mai josù arNate pentru, beilciulft ce este set
se [acá la Agefti sud Rfovù
«...Zem. Vlas. Dumné-v6stra Is'pravnicilord ot sud... san'ae, facemd in §tire
dà prin hrisovtt am hotaritti Domnia mea, ca la mo0a Age§tI din plasa Mos-
titea ot sud. Ilfovü, s'a.' se facä dou'é billciurI marl inteund ant, adecä unuld
tòmna, la diva S-tuluI Dimitrie, incephidu-se cu treI dile mal 'nainte
o st.,'.pfcimantt de-ar6nduld altuld primAvéra la diva S-tulul Gheorghe ince-
ptmdu-se cu trel dife mai 'nainte, sà tie o sè'ptgmänä, unde sä fie oborulii
de vite i bucate, §i nicl vînc,htoriI, nicï cump'érätoriI vamä sä. nu plätéseä; ci
dar fiindil-cä se aproprie diva S-tulul Dimitrie, i fiindti-cA acelti judetti este
aprépe unde potd veni locuitoril Cu inlesnire, iatä din vreme poruncimtt cl-v.
sä vestift de acésta in totd judetuld locuitorilord de ob§te i la negustorl, ca sä
fie in0iintätI spre a veni la aceltt balcitt, care cu ce vorti avé de vindare pen-
tru a-§I face a1i§ver4uld lord, §i nu numaI de varnd vord fi nesup6ratI, ci
de alte neciropt i jafurI, intru nimio bäntuialil nu vord avé, avemtt
Domnia mea poruncitI pe Ispravnicil de Ilfovd, ca sä-I diefendipséseä §i ocro-
t6scrt a petrece la dilele acestur tärga, feritT de ori-ce nedreptate i sup8rare ;
insä aceste bálciurl ad a se face cu adunare de multd noroclii, pen-
tru aceca d-vésträ sii. arkatI atätti negustoriloril, chtti §i locuitorilord, ea i eI sä
aibä a se griji sä vie cu mariä, cu vite, cu bucate, i cu orI-ce din destulti,
fiincla pentru aid lord ali§-veri0 §i folosd, §i nu numaY in§tiintare sii lo fa-
cep', ci §i indemnatl la acésta, §i de svêr§irea porunceI sä. awing Domnia
mea rè'spunsti.» 1785, Octombrie 18. (Cod. XII, fila 326.)
Buz6d Vla§ca
Saac
Prahova Ialomita
DAmbovita Musceld.
(1) Pitacit ceitre T'el Speitarrt i ceitre Vel Aga, pentru Turcii capankii
a le face conacil la hanulft 8-tel Ecaterina, i la hanutù Coltd, cum si pe
dineni set nu-i lase set' bea tutunù pre ulitet.
«...Dumné-ta Vel Spät., i d-ta Vel Agä, mAcard cii. intro alte trebuinciése po-
runcl CO mitt dattt d-v6stra pcntru ale nizamuluT Bucure§tilord in trecutele,
 ISTORIA ROISCANILORt 487

luird cd nu potti avé conaculti tutti la unü hand de impreunä eu altt turct
de obste ; iatä, vè,' poruncimd dumné-vésträ, cd acestd feld de negustorf capanlät
sd-sT aibd conaculd lord la hanuld lut Zamfird si la hanuld ColteT, iar col-lalti
turel cart iardst pentru trebile lord sunt viitort, aceia dupä porunca ce si mai
nainte ama datil dumné-véstrd, sd fie oprit1 a nu infra la alte hanurf, niel a se
rdsipi in térgil in c6ce si in colo, ci numal la hanulti sfintet Ecaterinet sit co-
näcescd, i cap' nu vortt incApé inteaceld hand sit aibd a merge la hanuld
de längd casele de beilidi ale sfintet möndstirT Märenta; ci dar inteacestil chipd
sit avett dumné-v6stra a urma i pentru unit i pentru altiT, dupit cum po-
runcimil mal Toli. pis. gd. 1783, Septembre 28.» (Cod. XII, fila 42.)

Ocupándu-ne de comerciù in genere se cuvine sä amintimtit actele

luI relativo la unele orase. Arnti Védutil la Domnia KIT Caragea cum
acesta robise In fav6rea a nisce credinciosT al. sï importantuliä.
Craiovel. Vécjurämù energica luptA a Craioveniloril pentru a-si redo-

prin domnésca néstrd caree, arnü fostd poruncitd si pentru hanurT, dar
deosebitil acum porunciind d-vöstril pentru negustorit turet capanlät ce mergd
vind din Bucurestt pentru tréba negustoriet, eä este de trebuintd a fi unil
loed orênduitti pentru dinsit de conacd, adecd la unuliA din hanurile Bucure-
stilord, care acesta este si de folosuld a-st sti odihna la und loed ca nisce ne-
gustori cd16tort, când vinù, iar s'A nu fie risipitt inc6ce i incolo prin Bucurestt
si prin Mry.a, nid sei se imparta' pe la téte hanurile ; dreptil accea primindd porunca
acésta sit aducett pe hangiuld din hanuld mònästiret S-ta Ecaterina cdruia sd-i
ari:.1tatI cd intru acestd hand are a primi pe top' negustorit turet capanlät,
cd la acestil hand s'a orênduitti a fi mime conaculd lord, iard câi i cand
nu vord incdpé totI intru acestd hanit, sä aibit a merge la hanuld Coltel de
lângit casele de beilicd ald mònästirel Wircutel, carele i pro acola hangitl de
acolo aduckidu-lit, ,asemenea s'A arétatT; asijderea i egumenit mi5nästiret S-tel
Ecaterina, cual si egumenuluT möndstirel Coltet sä le daV de stire ca sitstie
de acésta ; apot d-ta Vel Spdtard sä dat poruncä Zapciilord ce sunt pe la strd-
jile de pe marginea Bucurestilord ca sä aihd in grifa viindd negustord turca
capanIdd s5.-1 spue conaculd uncle este r6nduitt, ca sä stie unde sit traga;
cereetatt si pe la cele-lalte hanuri i prin têrgü i gäsinclti vre-unulti din Turet
capanldt condcitd aiurea sit ave-ti a le ar'éta sit mérgd la numituld hand, cum
si hangiilord de pc la cele-lalte hanurY, sit le dat,T poruncd sit stie a nu primi
acestd feld de musafiri, cal."' ad loca rtmduitil ; asijderea alud fosa' poruncitil
d-v6strd ca sä, grijiri si pentru cele ce sunt spre stretjuire de intamplarea .foculuf,
lan,ati cave acelea sii aibi d-ta Vet Agd, a porunci strasnicti la prilvaliasii de on-
ce felil de isnaffi i la norodil de 6nzeni pro.t, ca nirnenl set nu cuteze a
a inai sedé prin priviuil cu ciubuce aprinse i pe la ulite i druniurl sit unible cu
pipa, fiindii-cti si dintr'acesta se péte face intanzplare, 'dril de numai prin casete
loriz' sitia neoprip, iar pe care-T veT printle ràdicl i si dat, n tire
ca sii se pedepséscil. tol. pisalf. gd. 1783, Augustd 29.» (Cod. XII, lila 19.)
488 V. A. IIRECHIX

bándi libertatea oraulut M. Sutu revel-1i asupra botárlrilorti. WI Ca-

ragea i redete Craiovel libertatea sa anticA, prin actulti urmátoril
Carlea ce s'a data tulurorii boeriloril dela Divanul4 Craiovei pentru
orasulA Craiova, a nu fi supërati ordsenii.
« Zent. Vlascoi. Cinstitilorti i credinciosI boerilortt Domniel mole dumn6-
vósträ judeatorilorti dela Divanulti Craiovel i tuturorti celorti-lalt1 bocrI
bocrinasT, preotilorti i tuturorti oräsenilorti din Craiova, cartea ce atI trimesti la
Domnia mea dumné-v6strä boerilorti despre partea obstiei venittl, i cele
ce v6jâluiÇi pentru orasulti de aid alü CraioveY cu mosia luT, ea" hindú din
vechime orasuld acesta Dornnescil, totI cci dupä vreme némurile dumné-v6strä
si ale oräsenilorti pomenitti sloboqI, cum si insi-V6 pang, acum stäpânindtt
locurile i Cu cuprinsurile séle fies-care ne suptiratti, färä dare de chirie i de
clacä, iar Domnia sa fratele Nicolae Car. agea Yvd. ce ati domnittt inaintea n6strri,
qicetI cg a dttruitti numitulti °rasa cu mosia luI prin hrisóve la dou6 °braze,
ceretI de obste ca srt r6rnae cum a fostti i pang acum, si sä 1'6 facet1 si-
nettt pcntru odihna dumn6-v6strä am v6lutti, pentru care vr6ndti Domnia
mea ca srt vedemil aceste hrisóve de danie, cu ce cuvintti, le-a fäcutti Domnia
sa, am poruncitti de s'a cgutatti in condicile DivanuluI, uncle trebue dupg o-
biceiti a se scrie in condicI, si nu numaI am gäsitti hrisovti de acestrt pricing
seristi In condid dupg -orênduialg i dupä obiceiulti hris6veloril, ci incg in
potrivri am gäsitti cartea a Domnia séle fratelur Nicolae Voda Caragea Cu 16t.
1783, Iulie 7, intru care insusI Domnia sa anirisindu-s1 hrisóvele de daniI ce
()ice eh' a fäcutti, serie cgtre boeril si cätre totI locuitoriI de acolea din Craiova,
cum cti a litsattt orasultt i mosia iaräsI dupg cum ati fostti maï nainte, si cum
crt luatti inapoI i hrisévele dela obrazelc ce le dedesc. Deci in vreme
ce insusI Domnia sa Nicolae Vvd. si-att stricatù acea danie i s'ail anerisittt
hrisóvele cu acéstä poruncä ce a datti in urmrt, rtimaindtt fgra nicI unti temeI
hrisóvele, i fiindä-c5. nicI Domnia mea nu voirrn1 a face vre-o strämutare ora-
uluI CraioveI cu mosia lui din slobogenia ce a fostti pänd acum, ci Iú lästimti,
iaräsI slobodti, cum a fostil orasulti, cu mosia luI, dupà scmnele cele dreptc,
ca st, fie "aseme,nea cum sunt cele-lalte orase domnestI, cum BucurestI
allele, spre a-si stäpâni fies-care boertt i ortisen1 stärile locurile luI cu pace ;
iatä v instiintamil pe top' de obste, cg nu avetI a fi sup6ratI de nimenI, niel
dumn6-vésträ boerilorti, niel ceI-Ialtr orgsenT de obste, ci dupä cum pang' acum
asia si de acum inainte sit petrecet1 färä de grip', i temere de acésta, pentru
care, ca sit fitl la acésta bine pliroforisitI, färä de indoialä i odihnitI, iatä v6
trimeternti acéstä domnésca nósträ carte adeveritä i intgritrt cu domnesca
nóstrg pecete. Toli. pisah. gvmd. 1783, Septembre 23.» (Cod. XII, fila 42.)
 1STORIA ROMINILORC 489

Chiar i Caragea vt,4éndil energica luptä a Craioveniloril, luptil de

care la loculil sèti vorbiràmù, revocase chrisovulil de robie a ora-
§tilul (1).
M. Sutu semnânclii la 23 Septembrie 1783 chrisovulil de recum5s-
cerea libertätel CraioveI, nu mal pupal ordonase Caimacamulul de Cra-
iova sà nu permit& a veni la BucurescI, niel undi boerti Craioveana, de-
ck dupä prealabila domnéseä invoire: era Ingrozitil Divanulil contralti
din BucureseI de energia desfdsuratä, cu pupal mai inainte 'inert, de
boerri Craiovenl :

1783, Septembrie 4. Carte logatil catre Caimacamultt Craiovd, ca pentru

oti-ce boeril orI boerina§il vorti vré sa vie aidi, pentru pricha de jül0, séü ju-
deceiti, sac' pentru trelg ale lori2, intâiü s. arte CaimaeamuluI tréba pcntru
care are a veni, i Caimacamulil sa inOir4eze aid i precum i se va porunci
va urma, iar far' de voe sg nu vie nimenea. (Cod. XII, fila 20.)

Orasulti Ploescl insä nu scapd de vornicula MoruzY. Domnitorulti

M. Sutu reconfirmä robia oravluï, prin actulti urm5torti :
«Dat'am Domnia-mea acestil domnesculil nostru hrisovti dumne-luI einstitù

(1) Carte la Divanulti CraioveY, din 1783 Noembre 6, vestinclil eg «jaiba co

prin ruggeiune atI trimestt catre Domnia-mea, am luat'o §i am vtiqutil cele
ce artitap ; §i milostivirea DomnieI-mele i bunavoinVi ce avemil
egtre ob0e, pururea o atI eunoseutil, voimü Domnia-mea i aeum ea s'a o
cunei tetI, §i rtispunsulil eelg eu musaadea ce am faeutil Domnia-mea pe 'argil
îlù veV lua dela d-lia Caimacamulti Craiovel, ei dar purndu-ve §i de aeum
inainte cu supunere §i multämita ce se cuvine, sa rugaVf pro milostivultt
D-qed pentru sangtatea Domnid-melc, petrecênclil cu lini§te §i odilma de ob-
§te; i fiV säntito0". 1783, Iulie 6. (Cod. XII, fila 144.)

Dc cc e vorba? Mo§ia dornnésea din Craiova o daduse la untt particulartt.

Org§enii att reelamatil §i deel Vodg. ()lee ea' «nepoftindtt eäderea §i stenahoria
nimtinuI s'a milostivitil §i a lgsatil mo§ia domnéseg dela Craiova §i orawlii
a fi iarit§Y dupg cum ail fostil pana acum, «am §i luatil dela pgrlile co se
daduse hrisévele Domnia-mele inapoI, el dar eitindtt olx.,;tie la toff porunea
*i cartea Domnid-mele §i eunoseéridil cu top' mila §i bunavointa Domniel-
mele ce awing °We ob§tic, sa se aro pururea cu supunere i multamita
oca euviineiòsä catre Domnia-mea i sa avemii réspunsulti acester carp' F,4i fit!
§i d-vtistra sängto§I. 1783, Iulie 6.» (Cond. IX, fila 144.)
NB Urméza' §i o proclamare Care ora§enI din 7 Iulie 1783, vestindu-le cele
de mal susil.
490 V. A. IIRECHIÀ

si credinciosd boeriulti Domnid-mele Ienache Moruzi Vol Vornictt, ca sä aibti

a tiné si a stgrani tétä rnoia Ploegí ot sud. Prahova, cu orasulti PloestI i
Cu térgusoruld si cu satele de afarti din câmpti, pentru eä acéstti mosie,
domn6scä, sloboli, la lét. 1775 Domnia-sa fratele domnulti Alexandru Ipsi-
lantti Vvd. pentru slujba si pentru datoria rudenid ati fostd däruit'o dumné-
luT maY susti numitultil boeriti prin hrisovti, atätti mosia cu totti hotarulti
cat si orasuld Ploesti, ca sà ja venituld lorti, ad. :dijrnà, clacti dela totl eel
scOtorI acolo, Mara numai din treY nérnurY de 6meni ce se numescti rosii;
calgrasil i cämärasil, care ad avutd sineturY domnestl vechl eu privileghili
a se hrg'ni pe acéstä, mosie.» (Cod. XII, fila 84).

In 3 Augustti 1785, reconfirma 'inch o data,' posesiunea 1111 Moruz,

lnsärcinânchri pe Satraruhl Antonie Fotino i pe Cluceruli1 Al. Coco-
r6scu, IspravniciI de Prahova, sà hotsáracà moia Ploescil, proprietatea
luI Moruza (1).
In opositiune cu PloesciI, orâelu1ü CAmpina iea avêntù maY mare in
urma chrisovulul din Octobre 1783 prin care orasult1 este recunos-
cutti libeù i primesce diverse soutirI domnescI (2).

Pitactl de hotärn,lele ali Vornictdu'i Moruzi pentrit moqia P1oeqt1.

«....Zem Vlas. Credinciosti boerulti DomnicY, Antonie Fotino, biv Vol Sitrarri
si Alexandru Cocortiseu, biv Vel Clucerti za arie, Ispravnicilorti sud Prahova
stinétate, vr3 facemti in §tire ctt clumné-luI einstitti si credinciosti boeriultt Dom-
niel mele Ienache Moruzi Vol Vornicti ne-a arétattt cit mosia d-luY Ploestil
so impres6ra de eätre vecinil imprejurasI si cerii pe d-véstra boerY hotarnicI,
ca durá scrisorile d-luI sit indreptati hotarele, si de va fi trebuinta sä si tra-
getI mosia Cu portgrelulti rénduitti, dupg obiceiti; decY dupg a d-sale cerere,
iatg v orênduimti Domnia mea si v'e' porunehnti, primindti porunca acésta,
eu sluga DomnieY mele portgrelti, sä mergetI in fata locului, uncle fatii
atätti vechilulti d-lul Vol 'Vornicti, cAtti si totl vecinil imprejurasY, dupg scrisu-
rile ce vortt avé §i d-lur Vel Vornictt §i vecinil imprejurasI, i dura alte do-
veql, cum si dupg stgranirea veche sit indreptatI hotarele, lar de va fi tre-
buinta a se trage mo§ia, sg o si tragetI dupg obiceiti pe treY locurl, i facéndti
o inasg sä alegetI dréptti mosia d-luI Vol Vornicti, dupä sineturile i dupg
sttiptmirea veche ce va avé, fgrä de näpgstuire la vre-o parte, si de vorti ré-
ingné odihnitI cu top, stt punetI si potro, i andu-I carte de hotgrnieie ea
sg stie dumné-luY pe undo sg stgpänéscg mosia alesti si farg de pricing, iar
de nu se vortt odihni, potro séti semne sti nu punetY, ei de alegerea ce yeti
face si in ce chipti vetI dovedi, srt instiintatl DomnieY mole, trimit6ndtt si pe
cci neodilinitI aid ea sä se judoce.» 1785, Augustti 3. (Cod. XII, fila 295).
Vedl conclica No. XI, fila 2, din Archiva &aimluI.
 ISTORIA ROMiNILORII 491

Judetula Prahovel i Valeria de munte prosperá maI alesa cu es-

tractiunea päcurei. Vama de térgurl si acea de botara aù profita buna
de la päcurä. Voma observa numaI cá estragerea el si greutätile de
vainà desgustä pe proprietaril de puturI pana Intr'atata, ca unil renunlä,
a le exploata. D'ämi in notä acte constatanda acésta i cwn
nenff Ilizesdi din Välenii de munte se °puna a lucra puturile lora de
pilcurä numal sä scape de necazurile vamesilora. Acestia irisa sunt
autorisatI a le exploata In regio (1).

(1) Constantinit Vameulti de la Velleni, pentru, momenit Hizesti cd nu

se supunii a-$i lucra pu(urile de peicuret.
Const. S'uta Vvd. i gpvd. Z. Vi.
«Poruncimti Domnia mea d-v6strä. Ispravnicl ai judetuluY, sa avetI a face ecr-
cetare ce se cuprinde mai josti, dupti cuprinderea cartiloril i sineturilortt dom-
nestI sá urmatI, asijderea ve poruncimil i pentru plata lucratorilorti s'a implinitI
ceca ce va fi de implinita instiintanda si Domnidi mole de urmarca ce veff lace.»
1785, Octombrie 3.

Prea Ineil(ate D6ntne,

«Constantinti vamesulti de la Válenil de munte sud. Saao, prin jaiba cc a

data Ma'riel tale aréta, ea in anulti acesta cump6rânda vama Válenilorù de
Munte, unde sunt i puturile do päcurä, de pe mosia mosnenilorti
d-luI Paharniculti Lehliu impreunä cu altl tovaräsI tovärttsie de obste att ora-
duitti pe dinsulti la pacura sä fie purtatort1 de grijä la lucrultt puturileril de
pacura si la vindare, si cum cä, mosneniI IfizestI aü obieeitt de ieati de vadra
de pilcurá cate banI 45 de la vamos', pentru cäcsí lucrézä ei puturile si nu ur-
még ca sä le lucreze eI singuri, ci punti altsi 6menI strainI Cu plata* de lu-
creza si nu le platesca simbria can(' aü ei trebuinta, si asa fuga hasändti pu-
turile cu vreme inclelungatä, din care li se pricinueste mare pagubä, ati strinsti
pe totI mosneniI de le-ati disti, ca sa-si lucreze puturile dupä cum dicti ca
sunt legatï, i el' ati disti ca sä plätésca vamesulti lucraterilorti si sa oprésca
din ceI cate 45 banT ce ieati el de vadra de pacurä, i cu acestil cuvintti a
rtimasti vamesulti odihnitti, iar el nu lag sa vie banl in mâna vamesuluI, iar
vamesiï sä le dea lorti, ce ese inaintea negusterilorti, i icati acestI patru-decl
cincI de banl de vadra deplinti, i vamesulti rt,',mäne ptigubasti de banil ce a
platitti lucratorilorti, i ati cerutti poruncä catre Ispravnicil judetuluI sa
apuce pe mosnenI sa implinésea de la dinsil baniI ce a platitti elü lucratori-
lortt, i stt lucrezo ei puturile si de acum inainte precum dice ca s'a urmattt
acésta cu cartI domnescl i cu legaturI; clecI poruncindu-mi-se de catre
ta ca s'A cercetezti jaiba acésta i sa instiintezti MtirieI talo, am cerutil
do la vamesula sa no ar5te dovadii in scristt la ac6,sta ce dice, ca sunt datorY
492 V. A. IIRECHIÀ

LI.

Edilitatea sub Michailil Sutu.

Numerése m6surI intcresAndti cdilitatea publicti si higiena
luate sub domnia acésta a luI M. Sutu. \Tomb' aminti pe ode maI ln-
semnate i vomil aduce In anex5. o colectiune mal important5, din
aceste dispositiunI.

mosneniI sa' lucre insisI el puWrile, iar sti nu pue 6rnenT strainT, i qise ca
este anafora a dumné-lorti boerilor5 Velitl la milnele lorti intarita de Maria
sa Alexandru \To(la Ipsilante, care cuprinde inteacestasT chipti, care anafora
cautandu-se in condicile DivanuluT se giisi scrisit ot let. 1776, Ghenarie, candti
atunel iartisT se vede ca aü avutù pritronire vamesil cu mosnenif, i 4ice inteacea
analora, ea dup.' cum s'a urmatti de ati stipatil mosnenif puturile de pc mosia
lorg cu cheltuiala lorú, i pacura peste. anti ail scos'o totti cu cheltuiala lorq
si a data vamesilorti, sa urmeze totti asernenea, 'dinar mosnenil dc vadra de
',Acura cate banT 45 si 40 de qiie pe antl ; am 6615 i ponturile de vin(Jarea
vamilorti si am vt-i(lutti ca Iicü ValeniI : ce15 ce va cuinp5ra sa stic ca are
s'a (lea la eel ce lucreza pacura eke banT 45 de vadra si cele 40 de (pie pe
anti. Ded dintr'acestea nu r'emane alta s'a' intelegti, fart(' numaT ca sunt dater'
mosneniI a sapa puturile si a scete pleura cu cheltuiala lorti pentru acel' 45
de Irani' ce li se dati, (lar iflSli. eu acesta nu sunt opritl de all' pune ()merit
in 1oc, ci sa fie luminata porunca MarieT tale catre dumne-lorti Ispravnicif
judetuluT, s'a infatoseze pe mosnenT Cu vamesulti, sa cerceteze pricina acesta,
vNendti i alte sineturl ce vortl mar avé el, si de vorti avé tottl asemenea
cuprindere ca cele mal sus5 ar5tate, ramane a nu fi suptiratT chiar el sti lucreze
precum certi vamesiT, ci potil sa-1 pue emenT in locti, insa sir' fie ingrijatT
datorl pururea, ca sa nu fie lipsa de lucratorI sa se pricinuésca smintéla, sea-
dore i paguba de vama, iar de va qice in vre-unti sinetù ca sa lucrezo
chiar el', i stt nu pue aiçi emenT in loctl, atuncI dumné-lorti IspravniciI,
chiar pe el sa lucreze; lar pentru ceca ce se jaluesce vamesulti,
a platitti lucratorilorti ce ati lucratil in loculti lor5, mosneniT sl-att luatti banif
dela negustorT deplinti i obi se Oa pagubasti, sui cerceteze dumne-lor5
liinditi precum se jtquesce sa-i apuce pe mosnenT sa implinésca coca co va fi
droptulti, iar hotarirea r8mane a se face de dare Maria ta. 1785, Octom. 3.
«Alti Mariei tale pre plecata sluga
«Manolache Crqulescu Vel Logola5.» (Cod. XII, fila 378.)

Corte legate& la duntné-lui Gregorie Hrisoscole4 IspravnicA ot sud. S'aacti,

i .Apostolil Ibrictctruli2 pentru pricina mosneniloril Pdcureti.
Credinciosil boeril Domnie'l-mele, dumné-ta biv Vel Medel. Grigorie lIrisos-
coleti Ispravnicti ot sud. Saactr, i Apostole lbrictart, ce estI oraduitti Mum-
 ISTORIA R0MINIL0RT1 493

Epitropia ol*éscä ja o importanta totti mal mare.

Iatä, persónele care o cornpunil In 1783-84 F,d lefile lorti :

Epitropi.
100. Biv Vel Clucerti Costache.
100. Biv Vol Paliar, lane Vilara
100. Biv Vol Stol. Dumitrache.
100. Biv Vel Stol. Nicolae.
50. Biv Vol tefanil Vamesä.
30. Biv Vol Vist. Pashal.
30. Gregorio Brezeanu.
80. Toma Spätaru.
20. Costache Schilici; s'a amduitil In locultt sal Constandia Postelniculti
Pamberi la 1784, Aprilie 12.
20. Mihalache Perdicaril biv vol 3-lea Postelnictt.
20. Iamandi proin Bulucti-Basa.

basitti, stinOtate, am vOqutil Domnia-mea instiintarea ce ne-atI Man pentru

mosnenil Pticurenf de acolea, cum cti s'att dovedittt vinovaV la pira ce
fticutil oranduitulti dumn&-luI PtiharniculuT Ianache Lehliu, ce este la vat-nil,
asupril-le ; asijderea am vi4util i zapisulil de rugticiune i prins6re prin eel
cenit erttíciune de gresala lorO, si se légti cu altti vamil de se va maI face de
cAtre ei vre-unil furtisagti, séti vre-o pagubä pìlcuril, sä aibti a se pedepsi Cu
Orgultä i cu ocna i t6te bucatele i moiilo lord sti se iae pe séma Dom-
nieY ; pentru care iata poruncimti Domnia-mea, ca pentru vinoviltia lorq
preotulil sit dca una-sutä de tal : i cel-laltI pilcurenI totT iar tal : una-sutil
In loculti pedepseI ce li se ctidea, earl' acestI haul 200 tal. sä se iae de cam-
duitulti Mumbasirti Ibrictarultt si asa sti fie ertatI de pedepsti dupti rugticiu-
nea i prins6rea ce at datti ; asijderea poruncimil ca implinindu-se de ortm-
duitulti Mumbasirti mal susil arOtata suma de päcurti, ce s'ail doveditil furatil,
adeca 1068 vedre, t6tti dticiuiala deplinti la aceste \retire 1068, sti se iae nu-
mal de singuril lbrictarulil filr' a se amesteca Ispravniculti la acésta, i ose-
bitil ace'l cate haul' 45, adecä tultulil de vadril care este obiceitt de iea prim-
retif pentru lucrarea puturilorti, si cum s'att data el platnici a peale acelil
tultä la suma furtisaguluI pentru vina ce ail fticutti, sä aihit i acel haul cilte
45 de vadrä lua Ibrictarulti, iar nu vamesulti, i aceste implinindu-le sti
fie si slobodI, cärora sä le arOtatI porunca DomnieT-mele, ca de acum inainte
in tad chipula sti se feréscti de a nu mal face vre-unti furtisagil, pentru
nu numaI pedòpsa li se va face cu tftrgulti i cu ocna, ci i totti avutulti
se va lua pe séma Domniel, de care pentru a fi stiutä totil-d'auna fapta acésta
prins6rea si legtitura ce ail datti, am pustl de s'art trecuiti i in condicele
DivanuluI zapisulil cc att dattt ei, ci intru acestasY chipti vetI urma i EiV sä-
niito0. 1785, Iunie 7.» (Cod. XII, fila 277.)
494 V. A. UREMIA.

20. Dumitrache Polco. mirasiglil.

20. IIagi Iene Arbut; dela Februarie 1, 1784, s'a ficutd pitacú gospod.
catre epitropY si s'a remduitti Iordache biv Vel Ceausü de aprocy in
loculii luI Arbut.
20. Ianache Ciubuccitl.
50. patru Logofqf cu httrtie.
710. (1)

Intre veniturile cutieI EpitropieI obstescI pc 1785 si aiìiï urmtorl

din Domnia Jul' M. Sutu si N. Mavrogbeni, pána la deciararea rtisboiulul
austro-turcil, §i amendele luate prin slujba vornicieI dela vitelo
de pripasil. altà documental din care ne informàrnù de acésta
Carp de slujba vornicia pe anulit 1785, Ianuarie.
«Zem. Vlas. Dat'ain cartea DomnieI mele care s'a raduitil cu slujba
vornicieI la sud... sii aibii a urma l t6te dupi cum se cuprinde maI josi,si a se
stringe venitulil aeesta care este or6,nduitil la cutie pentru facerea podurilorti
din °rapid DomnieI mele BucurestI, ferindu-se ea maI multil sit nu se faci
suOrilrI i nedreptiV locuitorilorti: t6te vitele de pripasti sit le faci zaptil de la
verI-care se voril afla, i cilnd se va arka stìipânulil dobitoculta, dupil dovada
ce va ave, dea-plitinclu-s1 colacti de can't Po talen l unultt i jum'étate
bara dou64,leeI, si de bivolii, de bol, de vacil, po banI una sutä, de rImitori
po banI 50 si de 6ie, de capril Po bull' 10. Asijderea unde se va face stri-
ciciune de vite la seméniturI de bucate, la viI, si se ispäsésc6 i luânclil in-
scristl stricilciunea de vite, pe câtü va fi cu dreptate, sit o plitései celii cu vi-
tele la stipAnulti bucateloril, fictmcla i implinire, i deosebitii spre infrinare,
si de a-sl päzi fie-care vitele sit pliitésci la oranduituld cu tréba acésta gl6bit
dupit obiceiii, de calt1 po balli 40, de boil, de vaci po buff 20, de 6ie de
po banI 10, de rimitorI Po banI 50; insi si fie datori1 or6,nduituld en
slujba vornicid, cii pentru tóte vitele de pripasù sii fad, f6ie in scrisii pe tart
vremea si o dea la d-loril Ispravnicil, in care si insemneze c,liva ce a prinstí
pripasula eu p6ruld si semnele ce va avé IspravniciI
pue sil strige la V° de tárgil, ca cu acésti lesnire gisi pilgubasuld
dobitoculti sti, iar si n'aibi voie niel vinde, nicI schimba, séti
dosi, i si se ferésci orénduitultt a nu biga insusT vitele din etimpa prin hol-
dele bucateloril, cit apol strasnicil se va pedepsi de va face uncle ca acestea,
iar pentru herghelil: intregI, cireli, turme de vite multe child se va intAmpla,

(1) Cod. XII, fila 77.

 1STORIA ROMINILORt 495

a se pripasi, perdute fiinda cu adev'érata de furtunI intAmplatéro, iar nu trase

Cu vre-una mestesuga alü vornicieI lora, i vora fi numaI ale unta stapilnu,
atuncl de la acelti stapânti sa iea pentru fieste-care felurime do vita colaculti
de gl6ba CO se iea chid se face stricaciune de bucate de pe hotara ce s'a
fosta facutti, care s'a testa mntiinat i pe la obste de d-lora IspravniciT, adeett
de vaca, de boa po banI 20, de calti, de bivola po haul 40, do úie, de capra
Po haul 10. Inteacesta chipt poruncima d-véstra Ispravnicilora de judetu sa
fitI cu purtare de grija, ca sa nu se faca' alte nedreptatI, care acesta nizama
ce cuprinde mal susti sti aiba a se urma la téte satele do obste. ii saam re
ceh gvmd. 1785, Ianuarie 26.» (Cod.... fila....)
Asemenea s'a faeuta si pc 1786, Ianuarie 1.
Asemenea s'a fa'cuta si pe lét. 1787 Ianuarie 1.
Asemenea cartI s'aa flicutti si pe Mt. 1788, Ianuarie 1.

La 24 Ianuarie 1784 DomnitorUltt M. Sutu lnsAreinézil pro Divaat

s5, iea soeotéla EpitropieI obtescI, prin urmatorulil :

Pit«crt catre Veli(1) boeri sa dea boerit epitropX socotaa de venifit

chelluiala podurilorti.
«flumné-véstra Velitilora boeri, child vr; ve1T string') la mrmastirea
Saya, dupti osebita pitaca alá Domnia-mele, ea sa ceretr dela dumné-lortt
boeril epitropI socotéla pentru scúle si pentru orfanotrofie, sa avetT a core de
la dumné-lora boera epitropl ca s'a' vr," arte i socotéla de tota venitulu i
eheltuiala, venitula podurilora pan'a' aeum, care socot6la sá o teorisitl cu de
amilnuntula, urmilnda dupti orknduiala i cuprinderea lrisovuluT ce este pen-
tru venitula podurilora, i inebeinda socotéla subt iscaliturilo dumné-N6slra,
sti no artAatI Domniel-mole in scrisa prin anafora, ea sa vedemu. tol. pisah
gd. 1784, Ianuarie 24 (1).

M. Sutu relnoesce nizamula luI Ipsilante, prin care s'a holtirlta punc-
tula pant' la care 13ueureseil aïl a se tntinde i poste caro nu maI
voie s. se clticléseil case. Acést5,limitit este Insemnatil prin cruel. RUA
pitacuill domneseil relativti:
Pitacit catre Vel Spat. pentru hotarutil Bucureqtilorfi, care s'aii pusrt cruel.
«...Cinstitti i eredinciosa boeriula DomnieI-mele, dumi-téle flrigora,,eo Bala
sache Ve! Spat. saattate, facema dumi-téle in stiro, ca de trebuinta este a fa
(1) Cod. XII, fila 110.
496 V. A. IIRECIIII

avé orasuld BucurestT hotarultí sétl juré imprejurtl cunoscuttl i pazitil de

a nu se intinde si a se láÇi nimenea maT multé cu facerT de casé daré din
botaré, pentru ettc1, i 'éraniT de pe d'ara ne popritT fundé, vintt pe margi-
nea orasului cu locuinO, nefiinclé botaré in mijlocti, de pricinuescti spargerY
satelortt judquluT, i strilinT necunoscutl, ne stiuti i iganT cu felurT de do-
bit6ce, amestecandu-se de nu se péte cun6ste Bucurest6nu1ti dett,'ranulti, din
care priciné i nor6e grelo se facti pe marginea Bucurestiloril, stramtorindtt
Itirgimea drumuluT din eéptAtiiele podurilortt marT pana a esi la locultt de
campé limpede, de piitimescil Cu grelo necazurT in vremT rele de obste etql
art intrare i esire iii Bucuresti, neputéndil a maT ajunge, nid cu facerea po-
durilorri lungime pâné daré la campé, si langil acestea pricinueste
la paza Bucurestilt,rtt pentru furT de dobitóce, pentru fugirT de slugT si ti-
ganI i pentru altI émenf invéluiala i inseltteiunea acestel sclIrtsluirI de
6men1 atará din botaré pe marginea orasuluT la campé; de aceea dar cer-
cetandtt Domnia-mea de s'A daté maT inainte vre-unti feltt de nizamtt la a-
césta si in ce chiptt, aflémil din condicele logofetieT DivanuluT, si dela De-
pertamentultt epitropieT priciniloté obstieT, cä in Domnia DomnieT-séle &atolla'
Alexandru Ipsilante s'ati fostti pusil juré imprejurulti Bucurestilortl chipa de
cruel scmne, ca acestea sé fie botaré ahí orasuluT, carT cruel mticaril cé le
vedemtt Domnia-mea cé statl i pana astil4T in locurilc lortt, dar urmarea trebiT
aceea pentru a céruia sfirsité pustt crucile acestea, vedemil cil nu s'att
osebittt do cate-va case carT s'ati fosttl aflaitt atuncT la punerea
cruciloril frteute maT dinainte, daré' din cruel, peste botaré, precum le vedemti,
serse pe anume la catagrafia ce s'a féeutti atuncT, in urmil s'att fiicuté si altelo
osebittl dintr'acelea, i ati rémastt féré de niel o urmare nizamulti ce s'A
daté aluna; pentru care iatil oranduimil pe dumné-ta, ea dimpreunil cu Clu-
emití Sliitinénu, ce este orénduitti dimpreuné cu dumné-ta la oscbitil trébil
a nizamului I3ucurestilortt, si de impreunii i cu unultt din boeriT epitropT,
inconjuraV ti:AA marginea orasului Bucurestilorti pe la crucile ce sunt puse,
si sé céutaVT dupé f6ia de catagrafie a epitropilortt, casele cele ce s'att ahité
panti atund ftícute arará din cruel, ca întâiú acele sé le luatT in scristi fic§te-
care pe anume, caro ca uncle ce acelea s'ají aflatil mal 'naintca hotaruluT
Bucurestiloril, Mente incé de cand nu era porunca daté pentru oprire,
avetT a ni le arta deosebitil ; asijderea sii. vedetT apol cate alte case afarti
dinteacelea s'att maT lticutil in urma punereT hotarelorti, inc6ce, afaril din Cruel,
sé lo numiSratI, sé le scrieti anume ale cuT sunt ? ce br6slit este si fie-care
cand art fécuro? si sé ni le ar'étatT cu ftlie, sub iseillitura d-v6strti, sé le ve-
domé, ca sil clamé nizamult1 celé cuviinciosil, dupit acésta yeti avé po-
'lineé in urmé a pune alié réndil de cruel maT pe din daré', osebittl dintr'a-
oeste puse maT dinainte, in caro sé se incite° si sé intre cele \redil' case ce
 Igtaa ROMINIL016 407

voril. fi cu cale a rtirnané, cu poruncl cu hotärire ca acésta, ea de aicI

inainte nimenT sä nu se maI cuteze, nici afarä de cruel, niel inauntru cruci-
lortti ce se veril pune, s'a' nu se mal' facä case altele, afarä din cele ce va fi a
r'érnâné acum la nizamulti acesta, care se vorü arta num'érulti i voril fistiute;
pentru care sä si daT porunca, d-ta Vel Spätarif, la preoVI acelorti mahalale, la
vätasiI de mahala, cum si la Zapeiil bresleT dumi-tale, cal:1 sunt de stréjä pe
märginI, ca s'a' iea aminte, nu numaI acum in vremea poruncel si in vremea
ce se dà nizarnulü, ci i in urmä peste Otà vremea, sà stie cà sunt da-
torI indatä ce vorti vedé pe cine-va fäcêndtí case, orl afarti din crucile ce se
vorti pune, ori inäuntru in coprinsulil crueilorti acelora, numaI deck sä aiba
fieste-care osebitil a veni sà dea de tire, insä zapciiI sträjilorti d-tale, la
d-ta Vel Spätarti, lar preotif la epitropl, cum si vätäselulti mahalalel, iar la
d-luI Vel Spätaril i fie-care din d-v6strä sä ne ar'étatI, ca nu numaI sä se
opréseä, sä se sfärime i sil se surpe pkiä la pämintil, ci inca' celtt ce va
face indrasnire i nebägare de séma la porunca domnéscA, sä se pedepséscil ;
numaI maI intâii sà aibl a o face stiutä i cunoscutä porunca si hotärirea
acésta mal dinainte la tatY, ca O, nu dicil ea n'al stiuttí ; asemenea se voril
pedepsi i zapciii i vätasil de mahala, cum si preotil se vortl canonisi, când
nu voril avé acéstä purtare de grip, sal cAnd vera trece cu vederea inteadinsil
si nu vortt veni ca sà ar'éte. Asijderea sä, vedep.' d-v6stra la patru marginI
ale podurilorti ma. rl ce indreptare si ce dresti trebue sä se faca drumulul din
podti pttnä, a esi la loculti limpede de câmpil, unde va fi nevoie i stricaciunr
grele, si de cine se cacle a se face acelil dresil? sà ne ar'étatI ; ci dar astep-
t'ancla de la d-v6strä, urmarea acesteY trebI, sä ne ar6tql in scristi Mil de in-
târdiere, ea sä punemti nizamulti acesta cu lucrare in fapta. tol. p. gvmd.
1784, Tulio 19.» (1)

Pitacii catre Vel Spcitaril a pune cruci pe marginea Bucurestilonl cu

sorocii de 40 dile, qi a nu strenbuta cele vechi.
«...Dumné-ta Vel Spätaril, mäcarti cä prin Pitaculil de la 19 a lund acesteia, vi
s'a scrisil ca duprt ce veyi face intAiti cercetare caseloril ce sunt Mcute afarti din cru-
cile ce sunt puse dreptri hotartt alü Bucurestilorti, in urmä vetI avé porunca
a pune si ala."( rêndil de cruel pe din atará de case, (lar fiinchl-eä acéstit ca-
tagrafie a caselorti urmézil a mal' intkdia pana se va s'évérsi, si
punerea crucilorü este mar întâini trebuinciósä acum a se face, iatli scriemil
d-tale, d'impreunä cu unuin din boeriI epitropI, maI 1n-t'AH(' acésta sil o s6v'èr-
iI,I acum, adech' afarä clin -Lene casele pe marginl jurti improjurulil oravluI

(1) Cod. XII, fila 179.

letona Romdnitoril de V. A. Urechid. 82
408 t. A. f1itECIII1

sa pue crueT, cu sorocil pana in 40 dile, ne stramutandit nicT pe cele vecbT

de la locurile lord, i cercetarea caselord tottl sa avetT a o face dupa coprin-
derea pitaculuI negresitd, si sá ne ar6tatI; la care acésta punere de cruel sa
fie si Cluceruld Slatinénu, (lupa cum se cuprinde si in °sobad pitacd. tol.
pi. gpd. 1781, Iulie 24.» (Cod. XII, fila 81.)

Pe de °parte Domnitorulti opresce estinderea Bucurescilorti, pentru

motivele arkate In pitad', si pe de alta reinoesce si mësura obliganda
pe orl-cinQ are a construi o casá, In launtrultä orasulul, sà", cérä prea-
labila lnvoire dela Domnitoril, acésta, credemil, In interesulti lnfrumu-
setäreI orasuluI (1).
Nu vedemú vre-o schimbare in modula de payare a stradelork, de
Inchidere, °ti deschidere de strade si de curatirea lorti, de cum a fostil
dela Ipsilante incéce. Epitropia obstésch priveghézá. i Impedica. Im-
presurarea stradelorti de catre proprietarl çi Impeclica aceste impre-
surart prin pitacuri domnescI, sea resolutiunI de ale DomnitoruluI puse
pe anaforalele epitropiei (2).

(1) Pitadt calre clumné-lui Vol Spät. i °cifre dumné-lui Vol Aya a nu se
mal face binale in Bacuresti färel de porunca lui Vodci.

Poruncimd dumi-téle Vol Spataritt i dumi-téle Vel Agá., de astadI dela Sep-
tembre in 14, inainte sa nu ingaduitT pe nimenT din obste, incepAndd dela
Párintele Mitropolitü i dela dumn6-lord boeriT ceI marl, pana la celd maT micd
ség negustorid, a incepc din temelie zidire de vre-und feld de bina in
Bucurestf fax' de stirca i voia DomnieT-mele, oí orl-cine va avé 'a lucra sa
dea in stire DomnieT-mele si se va da voTe i porunca subt domnésca nóstra
pecete, iar intealtd chipd nu; ci dará fiV cu mare grija de acésta, ca sa nu
se intample vre-o incepere de bina unde-va Para de voIe in scristl ea vetT fi
!ara de ré.spunsti.» 1785, Septembrie 14. 1Cod. XII, fila 311.)

(2) Pentru impresurarea ulifri dela vadula apei dela pärta din josii

Constantinft SuÇulú Vvd. i gs_pd. Zem. Ylas.

«Asa sa urmeze pentru t6te i poruncimtl dumi-tele Vel Aga sA epistasestI

a se sv'èrsi acesto, dândd intaid soroculd de cincf c,lile acelord ce ad impre-
suratd loculd m'esta, ca de nu vord urma eT de sinesI a-sI radica acelea, apoT
sa puT dumné-ta sa le taic, cum so cuprinde maT josti intocmal. 1785, Maid 10.»
 fAnfui ROIANILORu

Pavarea stradeloril cu grir41, ort astuparea mlastinelortt cu nuele

alte materiale se fAcea nu numat din veniturile directe ale Epitropiel,

«Prea fnalfate Dchrtne,

«Dupa jaiba ce atl datia Marier-téle dutnné-liff biv Vol Sardaritt Ionitä pen-
tru impresurarea uliter ce este la Orta din josa a curtil eel vechI, uncle mar
inainte ati fosta vada pentru rriè'suratérea butilord i pentru trebuinta obstiet
de a lua apa, 1h so porunceste de catre Inaltimea ta ca sa cereetamti i pentru
(lea poruncl domnestr co s'atí fosta datù si in ce imprejurare facutù
de criare 07.44 i prin anafora sä instiintamti Mariekéle; dupa luminata po-
runca urrnândti, precum ne-arnti indestulatil instiintândti in Domnia Marier-sele
Alexandru Voda Ipsilante, dumné-lorti boerir epitropI ce era la acea vrerne,
védênda acéstä ulita impresurata de amêndouë partile de do! vecinT, i multù
gunor aruncatti in marginea Oder atatti de mahalagir cat si de altI targovetI,
facêndu-se Inaltri malulti de mar nu putea lua apa nimenea, ati fostil instiin-
tata prin anafora, care s'atí mntriritri cu porundi catre Vel Aga altt aceler vremI,
ca sa silésca pe acer dor vecinI spre a-sl muta ulucile, cu indreptarea ulitei
dupä forma binalelortt ce sunt in fata poduldi ladeca de stanjenr 21/e) cum
malulti ce se facuse din multti gunoitt surpe, euratinda i ulita cu
anÇü ca &A se p6ta lace podil precum att fostil din vechime, ì urmare Watt
facutti a se sëvé'rsi acea porunca ; asijderea i in Domnia Marier-sele Nicolae
Vod6 iarasI mal instiinVanclia bocriI epitropl prin alta anafora, asernenea po-
runca, s'ati data &are Vol Aga, cand i mergéndti boerir epitropI la numita
ulita i mësurandu-o ati vëduttl a fies-cäruia impresurare, ca este de cate o
jumétate de stanjenti, si spre stfinta ari facutti semne, cum si nol acum M-
c.e`ndia cercetare in fata loculuI, Védumti cri necum sa se fi facutti vre-o sa-
vêrsire porunceI a se indrepta ulita, a se curati de gunor, si a se surpa
ei incl.'', mar multti adausil, cad veeinil bat6ndti tarar mar prin mijlocultt
Damboviter, i cu gunoiula ce s'ati totti aruncatti s'att inaltatti malulü i s'ail
impinsti apa pentru interesulti loria, din care si multe primejdir s'atí intarn-
platä precum ar&ara," mahalagiI ca' i estimpti s'artt fi inecatti der copiI de
eel' ce mergtt ca sa iea apa, atatti numal unulti dinteacer dor vecinl anume
Canciulti Macelariti mutatti ulucile 6res-ce iar nu pana la sell-multi co
s'att fostri frieutti, ar6tändu-se cri elil ar fi urmatù poruncer, ci mtisurânclil
si not de isn6vä, i vticiênda ca nu se potriveste cu mr3surat6rea de atuncI,
caer ca peste semnulti ce era fa'eutil pe locula veeinti, din potriva
anume Mitache Negustoriti mar trece ea o jurnè'tate de stanjenti, am facutil
cercetare eu cleamtSruntulia, si am gasitù seinnultI ce s'aq' fostti facutti pe lo-
culti Ca'ciulta, ocre elä le tagaduia, si iaräT mar msurancltt ati venitti potriva
vtidumia semnele drepte; dupa acésta din marturia lur Dimitrache Rachiei u
ea pro vremea cand se m6suratt butile cu vadra ari tinutù elti numitulti vada
patru stie ea loculti pe care ati facuta nurnitultt Mitache untt foisorri
In marginea apeI alaturea cu ulita era sloboclil, acleca domnescti, de sedea
multirne de butI; pentru ca sa fie luminata porunca Marier-téle catre duniné-
lur Vel Aga ca sa faca celti cuviinciostt mumbasirlicti de all Mica numitif
800 V. A. IIRECHa

ci si prin contributiune fortatà aruncatd asupra mahalagiilorti pe undo

trecea strada de pavatil sétl de reparattit (1). La ac,..stä cbeltuialä, con
tribuia si cutia epitropiel obstescl.

vecini ulucile sti si le a§eqe intocmaT pc semnile ce i le-att fostO facuta

spre a r'e'inâné ul4a de 21 , cum era din vechime, aceT tara§T ce ail ha-
tutti sä se taie, malulii srt se surpe eum §i toi§orult1 MitaculuT sä, so radice
r6maindt1 loculti slobodO precum aù tostO, pre care sà se faca podu§ca co-
borAndil din poduill uliií spre a merge norodulil cu lesnire sa-§T iae apa §i
adapa dobitécele, iar cea desOvêrOtà hotärire rOmäne a se face do care
Inal(imca ta.» 1785, MaiO 9.
Ianache Lehliu Pahar., Nicolae Stol., Ioanis Medelniceriti.» (Cod. XIII, fila 190.)
(11 Tata acte de natura a documenta acésta :

Maltalagiil din mahalaua Arhimandritului ce s'aft pusil a da ajutoril

pentru facerea podului pe ulita ce merge la Archimandritulii.
TalerI
4. Nicolae Ciubucciu.
5. Casa luT Constantinü doftorulti.
Vlaclii Paharnicuill.
2. Neagultt Precupetuli.l.
6. Vasil° Brawvénulil.
Vasile Logofauhl ot dumné-luT Dudesculil.
Bulucti-Ba§a Vasile.
Nicolae Croitoritl.
CArciuma luT Bulucil-Ba§a
Toma Postelnicelulil.
2. Preda Lemnariulti.
2. Jane alil 2-lea Portaril
10. Dumné-luT Slugerti Tigara.
2. Nicolae Logofaultl.
Medelnicerésa Florica.
Sarditrésa SardaruluT Nicolae.
5. Mitache in casa Chiurciti-13aa
1. Maria vaduva.
Chiriadt Cojocariti.
I. Constantinü Ciau§il de croitorie.
10. Mtinastirea ArhimandrituluT.
10. 2-lea Logof6tO' Stanciu.
¡ano Grämäticil.
10. Pitartl Constanting Ianciulescu.
105.
 ISTORIA ROMINILORII 501

Curaltirea noróielor, facerea de santurT pentru scurgerea apeI do

pe strade, continuA a se face In cea mal mare parte de catre ceI cu
prävälil si case do pe stradele co sunt de curatitti si do atre asa

Ith Mihailft Constanting Suuli Vvd. i gpod. Zent. Vlas.

«Fiindti-cá acestü podti este de multá folosti i trebuintil a tuturorti maha-
lagiilorá ce se numesett maT sustt, de a nu pätimi cu greutate norodultt, de
aceea dará s'att pusti fies-carele dupá starca i putinta luT a da ajutoriulti acesta
la facerea luT, care se cuvine fies-diruia fárá de niel o impotrivire iCtt pro-
timisia a-16 da; pentru caro iatá i Domnia mca, pentru folosulti i lesnirea
acestorá mahalagir i altoril trecétorT, am poruncitti a se da dela cutie tal. 250
osebittt si uniT din dumné lorti boerT marT dati dela dumné-lortt ajutoritl,
dreptti aceea or'énduirnti pe ca sì stringá dela totT numitiT mahalagiT
acestI banT s. incépa sil se s5v5rséscA podult1 acesta. 1783, Noembre 23.»
(Cod. XII, fila 82.)

Anaforaua dumné-lui Vel Logofélii _pentru podulg dela sfintuta Nicolae.

16í JJihailú Constantinit Su(ulft Vvd.
«Poruncimtt Domnia mea dumné-vòstrá, boerilortt epitropT din 'Unir cutieT stt
datT tal. 280. tol. pis. gpod. 1785, Augustá 13.» (Cocl. XIII, fila 82.)
Procit. Vol Logokittl.
«Pré Indlfate Dchnne,
«Dupä luminatä porunca l'Oriol' tale ce mi s'A data s. cerceteztt de s'ail Ini-
plinitü ce ati fostti cisluitI de boeriT mahalagiT, ca pentru ceca-ce lipsesce
s'a .riSmhe la milostivirea MárieT tele, am lácutti cercetare i chemándtt pc
numitiT boerT de i-am intrebatil, i adusera pe Nicolae Logof. epitropuld ce
l'ati incarcatti cu acéstá trebä, care-mi art cà totT baniT ce se v&Iti cisluitT
pe boerT s'ad implinitá si se aflá in mAna ha, si mal lipsescti talen l 280 pentru
care ri-imâne la mila MdrieT tale a se face ajutoritt curn va lumina Dumnedeti
pe Milria ta. 1785, Augustá 12.
«Alá MárieT téle pré plecatá slugá.
«Searlatti Vel Logofetil.» (Cod. XIII, fila 338.)

Pitacii catre Vel Speitara i catre Vel Agá a drege drumurile.

«Dumné-ta VeI Spätaril i dumné-ta Vol Agá sá r6nduitT zapciT prin malta-
lale ca sä cerceteze, i orT pe ce ulitft va gási drumulti stricatti ie.ropI, sá
factt zapcilâctt vecinilorá, ce vortt fi de o parte si de alta, precum i obiceiultt
att fostù, ca sá astupe acele gropT, sé,11 batacuri, cu tufá, cu païe, sétt cu nes-
care-va sfäramáturT de zidá i asia sfl se indrepteze ulitele i drumurile de
prin mahalale, sá nu se maï afle gropT, sétt batacurT. Tol. p. gspd. 1784,
Aprilie 17.» (Cod. XII, fila 145.)
502 V. A. IIRECIIII

çiiii podan, constituitT din anumite sate, care pentru acésta beneficiai
de scutirI Itidicarea. gun6ieloril §i a nor6ie1oril se facea luandu-se cu

Pitacti a se face podula ce se incepe din poduliti Caliciloret i nerge

la sfinta Ecaterina.
«Duinn6-145stra bocrilord epitropT, (linda-ea podisorulti ce urméza din poduld
Mil mare ald Calicilora catre Mitropolie i pana la porta sfinter münastireT a Ca-
terineI, este faeutil numal cat-va dinteinsuld pana. in Orta Stolniculul Falcoianu,
iar de aeolea inainte s'ad facutri batacurT si non:de, din care patimescd multa
greutate ce! ce mere' si villa pe acésta ulita ; iata poruncimil dumné-vOstra,
din podinele vechI si ursii ce se scotd dela podulti Mogoséel, care se lucréza
nod, sa datI podint i ursI eat vord fi de trebuinta pentru acestü podisord a
se ispravi si a se face din pOrta StolniculuT Falcoianuld pana in p6rta sfinter
EcaterineT, si plata mesterilord i salahorilord o vord da-o mahalagiiI, iar dum-
né-vOstra sa datI dupa cum 4icemil podinT i ursT, insa sa m-ésuratT intaii.1,
cate podinl va fi trebuinta sa datT, arëtandü despre alta parte si DomnieI melo
cat a trebuitil. Tol. p. gpd. 1784, Martie 6.» (Cod. XII, fila 135.)

Pitacii catre dionne-lui biv Vel Clucerulii Mainolache Cre(ulescu pentru

facerea podulul dela Colta pcind la pdrta dumné-lul Spcitariulul Ventura
datd jaiba Domniel mele totT mahalagiiI din mahalaua Colter,
pentru podula ce merge dela Colta pana. la porta dumné-luT SpataruluT Vinturi,
ea landa stricatü, insa cu totuld lipsitù, patimescü totT altI de obste cAtI ad
umblatü pe acolo Cu vitele de impreuna i cerd de a se face acestd
cu ceca ce si dela dinsiT vorü dea, pentru care iata oraduima Domnia mea
pe dumné-ta biv Ve! Clucerd Manolache Cretulescu epistatisd asupra l'acere'
acestuT podú, ca stringênda intaid ball! dela totT mahalagiT, catT sunt ardtatT
in fóie, pentru ceca-ce va lipsi, pana, la suma ce trebue s'a ar5t1 dumné-ta, ca
sP poruncimil a se da, pentru a se ispravi. Tol. p. gpod. 1783, Decembre 12.»
(Cod. XII, fila 91.)
I itadi la epitropi set drégcl podurile.
«Dumné-velstra boerilord epitropT vedema cele de prin nauntru tar-
guluT podurl, si de pe alte ulitI la préstá stare, macar si din cele marT carT
ad trebuintil de meremetti, In ea v6 poruncimil eh' tréba ce este a datorieT
d-vòstra, sa socotitT mijloculd celd cuviinciosd in ce chip! si cu ce orênduialii
trebue a se lucra, ség a se drege acestea? pentru tOte de obste, sa ar5tatT Dom-
niel mele in scrisd. toli p. gpd 1784, Maid 25.» (Cod. XII, fila 164)
Carte ceitre d-lui Vel Spätarii i ceitre d-lu'i Vel Aga pentru cureifitutti

«llumn6-ta Vol Sptitarti i Dumné-ta Vel Aga, macarti ca pentru curatenia

 ISTORIA ROMANILORt 503

de a sila carele, carl eiaù descarcate din Bucurescl, fära niel o plata,
obligandti la acéstá caratura de beilieù pentru o singura data, fie-caro

sunt date poruncI maI dinainte, &are d-v6strä ca s ingrijiy ca

zabitI al orasuluI, si de o parte polcovniculil Cu podurT, de altrt parte insusl
ulicerii mahalagil i präväliasiI fie-care in dreptula sR.1 sä rinéseä, ca tot-d'a-
una sil fie curätate podurile de tinä si de gun6e, fiindtt-ca dinteacéstà pricinä,
putrezescil í podurile, care cu multa cheltuélä se fact.' si in scurtä vreme
se stricii, dar flinda-c6 inteacéstrt vreme amù vgdutù pretutindenT podurile
pline de tina i noroiü, lar' de niel o purtare de grijil, iatti v6 instiintilmti
poruncirnù d-v6strä sä avetl a orêndui zapcir la t6te podurile i ulitele pen-
tru curritenia lorti, ca de o parte podariI, de altil parta cci cu case, cu
pede o parte si alta sti fie siliy ca toy in partea lorti sil rinéscti, cur6tAnclil
podulù sa nu rëm'ae cat de putinti tinil de asupra lorú, care acéstä purtare
de grijä nu numaT acum, ci totti-d'a-una sä o avey d-v6strä., &l'A de a astepta
alü doilea poruncä de la no!. toli. p. gpd. 1785. Ianuarie 28.» (Cod. XII, fila 226.)

Pitaat ceitre epitrop de a pune la oréndueli pentru curNitulg, podurilorfi.

(cDumné-v6strä boerilorti epitropl pentru rinitultisi curätitulti podu-
rilorù din Bucurestl, amt. poruncitù Domnia mea, prin osebitti pitaculti nostru,
d-lul Vel Aga, ca sá pue pe fie-care präväliasù i casnicti sä rinésca pe di-
naintea poduluT prävälieT i casiI lul, iatá porunchnù si d-v6strá, sà ar'étay pol-
covniculuT de poda ca sä stie srt pue pe podan l ca sti rinéscti pe la locurile
cuviincióse ale podurilorti marT, unde este datoria lorti spre a fi cur4atti,
dintru acéstä necurtitenie a lorù' se pricinueste putregiunea si stricäciunea lora
maT nainte de vreme. toli. p. gpd. 1785, Decembrie 21.» (Cod, XII, fila 338.)

Pitacì ecitre e_pitropi pentru noroiuli din capulii podului MogoOei.

«Dumné-v6strä boerilortl epitropT, fiinclri-ca Domnia mea am vtic,lutit
la ctipaaiulti podului n)go§òer noroiulù fórte mare, la care când sunt vre-
mile si ploi6se implêndu-se de apä si de norohl, patimescri mare nevore tre-
ctitoriI de obste ce intrà i el in BucurestI pe aceld podü. Iatá vé. poruncima
s'a' v*6 sculay unulù, doT, din d-v6strä, sä, mergey' acolo la capkäiulti poduluT
sá socotiy ca s'a' se facti una saMil din noroiuld acesta afáturea, spre a se
scurge apa pe dinsuld, ca cu mijloculd acesta sä se pótä indrepta, i sä ne
instiintay in scrisù de unde i pänd unde se cade a se taco santulti, ca sä dämil
poruncä d-luT Vel S'Atara a se lucra de mahalagif, asemenea sA mergey si
la Podulti tArguluT de afará sä socotiV a se face asemenea sanWIti, i iariísl
sá ne instiiMay. 1785, Augusta 11. (Cod. XII.)

Pitad catre Vel Spataril sei astupe unù norolii din capulii podului

«,.,Duriané-ta Yel Spät. f1iadil-e6 la eapulti poduluI MogosòeT, unde este no.
504 V. A. TIRECHIA

carti. Din kiuntrulti oraului ridicarea nor6ielorttk-a," de catre

malialagiY, pe comptitlil lora:
Pitacd catre Vol SIAL i cettre Vol .Agá sd pue set scgel tina de podurt
sd cure (e ce i cu pret vdliile de tinet.

«Dumn6-ta Vol Spat. i dumn6-ta Vol Aga, fiinda-ca pe t6to podurile s'ají
adunata tina, s'ati facuta gun6io, care acésta pricinueste putregiune $i strica-

roiti farte mare si patimesca locuitoril carI mergli si villa, esto trebuinta a
se face indreptare, sa mergI dumn6-ta de impreuna cu Paharnicula Ianaehe
cáruia i deosebitli i s'ati poruncita de catre Domnia-mea, acolo la ca-
paula poduluT i sa soeotiV ea sä se facti una santli prin care s'A se scurga
ttpa dinteacela noroiti, i sa se masure de unde i pana unde are sti se faca
sanV.Ilti atta va fi de trebuinta, i dupa acésta s rIlnduestl dumn6-ta Vol
SIAL zapciti asupra colora ce aü case de oporto si de alta sa sape acela sanVt,
deosebita sa aduca i tufe i brazde sá pue inteacestti noroitt, ea cu aeesta
mijloeti sá indrepteze acola druma, si de nu va fi destula a se isprävi acesta
santa si sä se pue tufo i brazde numaT eu eeT cari sedli pe marginea ace-
stuT loca, sa punet1 ea sá dea ajutoria i mahalagii de prin prejurti. 17?-45,
Septembrie 10.» (Cod. XII, fila 310.)

Pitacit catre d-lut Vet Vist. ca set opréscet Dinta Dell-Basa i

Gheorghe luz-bar ot liaremft banii din léld pentru facerea podulut din,
inahalaua Arhintandritului.
«Dumn6-ta Vol Vist. fiinda-ca Dima Deli-Basa i Gheorghe Iuz-13wa ot Ha-
remti sunt datorTo a da la facerea podului din mahalaua ArhimandrituluT, insa
Dima Deli-Basa talar! 15 si Gheorghe Iuz-Basa talorT 5, prin anaforaua inta-
rita de catre Domnia mea, si dupa attita prelungire ce facu, nu vorti sá dea
bani de voie la unti lucru trebuinciosti i pentru ala lora folosa, poruncimti
Domnia mea d-tale, ca din 16fa lora sá oprestl Dumn6-ta acest1 banl i sá dal
in mana or6nduituluf Zapcia vatava de paharnicel. 1785, Augusta 9.» (Cod.
XII, fila 295.)

Pitacit cettre duntnd-lui Fel Spett. pentru a se drege druntulit dela

Ceirdmidarii de susit fiindit fOrte rga stricatit
«Dumn6-ta Vel S'Atarla, fiinda-ch in mahalaua Carämidarilorti de susa este
drumulti fórte r'étl stricata la una loca, unde s'a fäcuta unti noroiti mare
de care pätimesca muitti rai tree6toriT de obste ce muga si villa pe acesta
druma, $i fiinda-ca dintr'acesta noroiti, este aprópe aid Dambov4a, porun-
cima dumi-téle, s'A orênduestl zapeia ca sá pue pe malialagiiI ce sunt pe acestti
drumti, ea cu totT sa faca una santa adâncti dintr'acesta noroiti prima in Dam-
bov4a, pe care sä, se seurga apa dinteacesta batacti, sa nu mal aibrt loca a
 ISTORIA ROMANILORti 505

rea poduriloril mal inainte de vreme si se prilpädeste in scurtil vremo, dupil

ce se face cu tata cheltuiart, iatii dar poruncimil dumné-v6strit, cat pentru
podurile cele marI domnestI carT esil iniluntru i panil la marginea orasuluT,
dumné-ta Vol Spät. s. poruncestI zapciilorri breslir dumi-téle cit orT cato cara
intra in BucurestI si Sc intordi deserte la intércerea lori1 St lo opréscg, verT
domnet1 clärvarl, verl scutelnicI m6nä'stirestr, boerestI, verT altI V3ran1 dupit
obste, ca sit incarce cato o-datii carulti luI plinì do tint, cara tina ati datorio

se stringc, de a se maT face noroiù, i st so indreptoze cu acestil millocti ca

sä nu mal piltim6scrt insusI eT i trec'étoriI de obste. tol. pisah. gspd. 1785,
Augustti 13.»

Piloten catre d-lni Vel Aya, a orêndui zapcir ca ser siléscei pe fie-care
preicaliasiti si casnicit set ouretc i set rinésca podulft de tina, puindit
pristavit sà strige pe uli(e.
«...Dumné-ta Vel Agit, hindú-cil din nccuriltenia poduriloril nemtiturandu-se
necuri4indu-se in vremI dc tina si noroiti, co strt asupra lorú, putrezesdi po-
durile, si se stricti podurile mal 'nainte de vremca lorù, care sunt fácute cu
mata cheltuélii, si trua, si pe lângá acésta este si untl lucru nocuviinciosil
in politic sil nu pótä cine-va pe podurT umbla de tinii si de nocurèlenie, pen-
tru acésta dar iatit poruncimil d-tale, dupä cum si obiceiulil era, sit rtmduestI
zapcil siti siléscil pe fie-care priivii1iast1 si casnicil sii. curqe si sil rinéscil po-
inaintea casel si a prävälieT luI, ca tottl-d'a-una sa fic podurile curato,
puindti i pristava sil strige pe t6te ulitele ca sii. dea de stire tuturorti. tol.
pisah. gpd. 1785, Deccmbrie 2L» (Cod. XII, fila 337.)

Pitacì celtre Vel Aga' a da cer cu pravaliile ccite dot dineul la facerea
podulur
«Dumné-ta Vel Agit, fiindil-cri am datil Domnia-mea poruneä* boeri-
lora epitropl ca sit incépá sit lucrcze podulil ce se numeste a luT *erbanil
Vodä, iatä poruncimil dumi-téle dupä cum si obiceiulil aü fostil st orénduitl
zapciI ca sii. silésca pe präväliasiT i ulicerif ce sunt cu caso i prävälif pe li-
nia acestuT poclu, do o parte si de alta, spre a-sT da fie-carele cate &I si cate
treT 6menI .de lucru salahorI ajutoriti la destupatuld santuluT acestuI peal,
pe care 6meniI stringéndu-I, sä-T facI teslimil la polcovniculil de podü si la
boeril epitropI spre a lucra si a so face poda dupil porunca ce am datil, tol.
p. gpd. 1785.»
Pitacit catre Vel Spcitara sa se faca' podul4 de la pdrla S-ter Ecaterina
pana la pcírta Vel Logordulur Brancovénu.
«Dumné-16stril Vel Spätaril lt facemil in stire pentru drumult1 ce este stri-
catti in ulita care urrnéza din pérta mönästirel S-teI Ecaterina pánä in pérta
5O6 V. A. URECHIÀ

podara sä o incarce Cu lopetile i cu manile lord si t6ranuld sti o scerta afarti.

din BucurestI sa o lepede la cámpti, iar pentru ulitele din launtruld têrgu-
ha, poruncimil dumné-v6stra. Vel Aga, ca dupä obiceiù, sâ pul pro prävaliasT
si pe eel' cu odal de o parto si de alta, earl sa rtinéscg, sä mature si sä-sl sc6ta
tina afarä incarcand'o, insä iarassi in asemenea care cu marine i lopetile lord,

curteI caselorti d-lta Logofaulti Bráncovénu, ca de \Tune cc amti data Dom-

nia mea poruncti a se incepe lucruld podulta mare alti ha *erband \Todd sä
se faca, face trebuinth dar a se drege mal intaid acesta numitä ulita, pe care
sä tréca, musafira ce vinü i mergti, cum si celti-laltd norodd de obste, pana se
va ispravi facerea poduluI *erbanti-Vodit, dar dupä primirea pitaculia nostru
sti or'ènduestl Dumné-ta Zapcil ca din mahalaua Bucurestilord sä aduca, care
cu care sä care dou6-decI séü treY-decl care de tufa sfärämä'turil, paie séti gu-
noiti sa se astupe i sa se droga bine bataculd ce este inteacéstä ulitä,
orénduitulil Zapciti aid dumné-v6stra Mumbasirti panä se va ispravi. 175,
Mal 14.» (Cod. XII, fila 259).

Pitacü cdtre Veliif boeri pentru r6ind si(a de venitü

«114H-1d-câ ne-ad ardtatti d-lorti boerif epitropY cum cà eel' mai josti numitI
sunt fe'rnäsita din venituld poduluI din anuld trecutti i pana acum nu ad
urmatti a plati, si cum ett pentru acésta s'a facutil pitacd i s'a datti poruncti
intr'atatea rêncluri, i totid nu s'ail supusti a pltiti, pentru care fiindti-cA acestI
haul' sunt datorr fara niel o pricinä a-i rëspunde la cutie, iata orênduimti pe
vätafuld de Divand, sti apuce pe fie care cu strins6re sa implinésca banil ne-
gresitti, iar de se va aréta vre-unuld cu impotrivire, sed nesupunere,
radio° la inchis6re, ca sä platésca, séti de vord cIice ca ati ceva a rëspunde
scotI cu epitropa la dumné-lorti Velitil boerI tol. p. gpd. 1783, Ianuarie
3. (Cod. XII, fila 116.)
Talen Beni
160 Dämcea Stänicri, Polcovnicti.
182 82 Vlasca, Manäila Logolad.
181 80 13alanti, Vamesti, venituld Podulta. IIn BucurestI
135 Const., Polcovnicti Laptovd, din butäritd.
619 42
200 Scarlatti Isvoranu, Vel Clucerti za Arie.
819 42
«Dumne-v6stra, boerilorti epitropI fiintld-crt este trebuintä" a se face und po-
disorti din podulti cold mare care inträ in domnésca curte si pang in poduld
nod aid Gorganulta, de peste apa Dâmbovitel, poruncimti d-vòstra, ca sâ md-
suratI diastima lul, i 1uândt In scristi eke podira i cherestea trebue, sä fa-
cetI fòie cu pretuire de cata cheltuélii anume trebueste, i sä ardtatI Domniel
mele; scriemd i dumi-tale Vol Spätarti, sa fact' epistasie i sa se faca acestil
chefs i sa ni se arte fàrâ zabava, toli. pisah gpd. 1784, Aprilie 26,» (Cod,
XII, fila 116.)
 ISTORIA ROMANILORtf 507

stringénclti si zapciil dumi-téle asemenea cara' desarte ce se intorcii, cero tä-

raniI, numaI cate o-datrt sa aiba a scéte, lira de a nu so intérce si a doua
si a treia ; i asa dumné-ta Vel Spat. sa poruncestI pentru poclurile mal-1 in
cal este plasa dumi-tale, iar dumné-ta Vel Aga sa poruncestI pentru ulitele
térgulut si din podurile mari pana unde stif dumné-ta, insä poruncä strasnica
sà datl zapciilort] sä nu se cuteze cu acéstä pricina a ga'si mijléce de jata spro
a lua dela ceI cu carele parale, pentru ca pe acelti ce venir' da ca ara cutezatti,
nu numaY pe celti mícù slujitorirt ce va fi, ci chiar pe zapciulti luI cela maro
îlü vomil pedepsi negresitti. Tol. p. gpd. 1784, Mairt 25,» (Cod. XII, fi'a 164).

DAmil In note si In anexe diverse acto de sub Domnia lui M. Sutu, re-
lative la constituirea de piete publice, de proibitiunl a depositeloril de
fènù filtre case, prin centrula orasulul', de oprire de a se tiné de bacanT
prin prävàlii, In cantitätI marl, rachiù, silitrà, puciósa si iarb'ä de pusoà,
téte aceste oprirl' In interesulil are'rare'l de incendia (1).

(11 Pitadi catre Vel Spcitarii, pentru fénii a nu se aduce in ora sü i praveiliesi
a nu finé pueidsa , silitrà, i rachiú, pentru primejdia de fociti.
«Cinstit i credinciosti boieriule lü Domnier mole Balasache Vel Spatarti,
facemti Domnia mea ,tire, ca pentru temere de intêmplarea, ferésca. Dumnedeti,
a foculuI nu se cacle a se cara in launtrulti orasulul Bucurestl fénurt multe
§i a se face clai nitre case si pe alaturea apr6pe, dupit com intelesona ca s'aa
intimplatii de multe ori prinaddie din pricina acésta, pentru care socotindti Domnia
mea a pune la cale atatti pentru fénurr, cat i pentru alte lucrurr ce surit va-
tam'étére de focti, aflOmrt din condicile Divanulul, cá dupa intêmplarile co s'ati
intêmplatti s'ají fostri facutti hotaririle domnestI de era oprire de a nu aduce
nimenea inäuntrulil orasuluT fénurI mai multe decat pe trebuinta de putina
vreme, i acelea cu rä'vasti dela dumné-lur Vol Spatarti a avé slobodenie de
a intra, iar tata sa-lti asede pe margira si prin locurI departate de
case, unde nu este temere, de unde potù iarasI a cara cate putinil; asijderea
aflandil din condicele Divanulur, ea' i rachiulti, silitra, puci6sa, iarba de pusca
séri i alte asemenea lora ati fostri opritI praráliesiI i bacana de a finé prin
prävälit, i prin bacanii in nauntru suma, in ball in burie nzari sacl al-un-
e* pe aci pe acolé fies-unde, fiindil i acestea primejdiése la intêmplarl de focrl,
dupa cum s'ail i arétattí i s'ati vá,lutti din intamplarile co s'ají intamplatti de
cata, stricaciune este a se tiné prin pràvàlii rachiuri in bm7, !ara de monta
cat va fi de trebuinta vmnfërel pravaliasulia pe cate o sgpténiana atata set care, cate
iar cele-lalte rachiurI sa. le -Ve M'ará uncle-14 i lucréza, pe la povernI
si pe la magasir, deosebita, cum i silitra, puciésa, iarba de pusca, séti si alta
do acestea, pe la deosebite locuri de läturI, cu huna ferire i inchise; clecl acestea
fiindti cu calo si de trebuinta a se Vdzi spre binele de obste pentru ferirea
de primejdie, ferésea Dumnedeti, a foculuI, le intärimil i Domnia n6stra de a
 508 V. A. UREMIA.

In oprivinta DamboviteT, fie pentru lmpedicarea inunclariloril, fie in

urma, i poruncima dumi-talo Vol Sptitara, sti daI poruncil pe la strajurT in-
prejurulti. la Vita marainea Bucurestilora ca pe nimenca si nu ingaduiasca
fara de stirea dumni-téle a aduce inauntrula Bucurestilorti féntl, ci (lariat
dumi-téle de stire, dupa ce te vel pliroforisi altt cuT este si eke care, sa daT
sloboc,lenie nu maTpe cata so cade, cata de putina, dupa cum veT socoti trebuinta
fies-caruia, ou ravasti (lela durnné-ta, a intra i a-la descarca nu alaturea case-
lora, séti pe langa culmiT, iar ceea-lalta suma de feria multtt ce vortt avé fics-
carele do gatire i trebuinta ierneT asezo pe la marginl si pe la locurT
departate do case, unde nu este temere, de unde pottl a cara rinduri eta" el
trebuinta pe suma vitelora sale; asijderea i dumné,-ta vechilule alü AgieI, sa
cercetezT prin totti térgula i sil nu ingaduestI a se tiné prin pravalii, butT
do rachiurT multe, cum niel prin backlit suma de silitra, puciésä, iarbil de
pusca, i alte ca aceste vatamatére, Mira do stiro, ca alte felurimI de marfurI
puso fieste-unde, ci acesta felt.' de marfurT sä lo aibil, cum dicemtt maT susa,
pe la povernI, pe la magaziI si pe locurT ferite, de laturI, departate, de unde
sa care eke putinù pentru vindare in pravalii i in bacaniT pe cate o s'épt8-
mana, i acelca cm multa paza i ferire; asijderea i catranula iaräsT sa-la aibil
la locula de oparte, cu ferire; pentru care acesto téte dupä ce vetT instiinta
la tag obstea acésta porunca i botarire ca sa se stie, apoI sa facT cercetare
adose si pe care iltt veI gasi ne-urmatoria ar4I ca sä-la pagubima
cu ton' acea mark', pentru pedépsa. 1783, Augusta 17.» (Cod. XII, fila 11.)

Pitacfc cdtre Vel Spdtartti i ccitre Fel Aya pentru fénuri a nu aduce in
Bucuresti.

«Dumné-ta Vol Spatara, i dumné-ta Vel Aga, poruncT i hotäriri

domnesti ail fosttl date de mg' nainte, Gatti si dupa venirea Domniel mele, ea
sa nu se aduca faurT suma cu carele inauntru Bucurestilora, fiindù lucru cu
temere pentru primejdie de focti, iata poruncimtt dumné-véstra, ca fies-carele
sa-sï mute si sil-sT asede fénurile la margine, in locurT clepartate de case si
feritil, de unde nu este gTija de vre-o intêmplare rea, i numaT pentru tre-
buinta do cate o gpfémanä sa-s1 care inauntru Bucurestilorù' pentru inancarea
vitelorù fies-earele ; iar maT multa suma de care stt nu se afle la nimenea,
prin curtT, prin mahalale si pe aprépe de case, fiindil-ca este, dupa cum c,li-
cema, lucru vaTématortt obstieT, i intru acestasT chiptt sà urmatT, i sa datI
nizamula trebeT acesteia, cum poruncima, negresitil, (lanai fiesce-carora de stire,
cà de vomtt maT vedé la cine-va impotriva acesteI hotarirT fénurT, sá stie ea
acelti féntt se va face zaptil pe séma DomnieT. 1783, Octombrie 11.» (Cod. XII,
fila 54.)

I@ Mihailú Constantinfi Sufulii, Vv. i gpvd Zem. Vlas.

«Poruncima dumné-luT Vol Aga, sa orênduestI zapcil sa mérga i sà sfarame
acésta povarna surpand'o pang la paminta de totil, aratandtl porunca DomnieT
 ISTORIA ROMANILORt 509

interesula bigienica ala nemurdä,rireI apeI care servä i de bëutil, sub

mele preotilora domnestI, sä. nu se mal cuteze a se amesteca la locurile din

préjma cure l domnescl, carI sunt in vinti pentru acela loca ce s'a puso de
l'a data in chirie, färti de a nu avé a face cu dinsula nimica. 1785, Martic 2.»

«Prea Indltate D6nne,

((Cu prea plecatä acéstä a néstrá. anafora mntiinárnù 'n1411101' tale, cá la
Curtea Domnéscti cea \Teche la pérta din mijlocula pe dinafarti alaturca cu
zidula curteI, langa cuhnea cea mare domnésca, preotif bisericelora domnestI
aù data' cu chirie o bucatä, de loca la una Gheorghe islicaru de aieT pe ana
cate talerI unula, care loca j'a are si acesta Gheorghe data iaräsI cu chirie
pe ana cate talerT 15, la una Ioniá Cäpitanu de aieT si la una Leibu Ovreiula,
iar acestia inteacesta loca de vre-o catia'-va vreme de curada ati facutil po-
varnä invOlitä cu trestic, de lucréztt intr'insa rachia de bucate eu cinc! focurl
ce nu se stinga niel diva niel néptea, la palru eazane si la präjitula bucatc-
lora, care acésta vOdtndu-o nol i socotinda primejdia de foco, eh' péte, fe-
réscii Dumnedeti, a se int6mpla din acole cincI focurI ce nu se stinga nieT
diva niel néptea, cata si ciliar din rachiulti acela numaI, cand, feréseä Dumnedeil,
se intémplä din férte putinä gresald de se aprinde racbiula, i maI vêrtosil
Eluda povarna acésta In mijlocula orasuluI, i osebita de acésta acesta im-
preunä cu alte locurT ce ají mal ramasti in préjma CurteT domnestT, pe dina-
fard, sunt ale Curfri donme.sti fi nu sunt din loculii mahalalei, ce este cu hrisoal
a fi ursitù a da chirie pentru, preoft la biseri ile domnopt, §i cu gresalä aù so-
co'tita preotil ort acelil loca impreunil cu cele-lalte locurl de dinafará din pre-
jurult1 curtel pota sä fie din locula mahalaleI ce se dice mai sustl cti le este
dan cu hrisova i l'Aria% de orênduiald pusa preotl de aü data luI Gheor-
ghe Islicaru acola loca cu chirie, decl noI dup5, plecata datorie ce o avema
pentru unele ca acestea, facemil stiro InältimeT tale si de acésta, ca din lumi-
nata*. porunca MarieT tale sä lipsésed de la acesta loca acéstä povarnä pentru
maT sus lisa biinuialti de .(focia ?) i preotil sti nu mal aibä a da cu chirie
séa intealtil chipa atka acela loca, cata si din alte locurT ce vora mal fi rë-
mase imprejurula CurteT domnestI, pe clinafarii, i cum va fi porunea
tale. 1785, Aprilie 29.» (Cod. XIII, fila 179.)
«Ienache Lehliu, Nic. Stolnicula, Ioarna Medeln.»

Resolutiunea luI VocIti ordonti sä se obligo:

«Pro acela ca nu numaT cherestéua t6th sil o rädice ftirti de voie, ci i orr-ce
präväliera si namestif face sA o surpT la päminta i sti se curete locula ne
gresittl, ca sá riSmae slobodil. 1785, Tulle 4.»

«Prea Inältate Minne,

MdrieI tale, cti aicT in °rasilla Bucurestl maT 'nainte la multe
locurl se afla viranele la care se aduna carele obstieT, cu vinù, cu cherestele
spre vincilare i altele, iar aeum din mila luI Dumnedea téte ingriidita
 10 #. A. t'ami

Michaiù Sutu se desaintéza unele helestae din susulti DAmbovitel si se

opresce scäldarea lumeI In Bucurescl in cursuli1 vereI (1).

cu nímestii, fara numaI ce rëmasese putintelti locti slobodti la pórta din susti
a curteI gospod1 ceI vechT unde stä carele cu cherestea, butinT cu vintt si al-
tele ; acum vedemtt ea i acestti putintelti locti mal' de totil s'a inchisti, cu
o pravali6rd ce se face si cu punere de multe felurl' de cherestele strinse spre
-vincJare cu precupie, i celui ce face accstea i-amtt qisti ca sa continésca de
a lucra si a-si radica acele cherestele, inca' i prin d-lui Ve! Aga, i elti n'a
datti ascultare, ci mal multe cherestele att strinsil i tottl stringe ; sa fie lu-
minata porunca MarieI tale catre dumné-luI Vel Aga', ca sa-la facà pe acela
sa-sT radice cherestétia, cum i acea pravalióra ce o face, s'a r6mae loca slo-
boda cum a fostti i mal' 'nainte, maï vèrtosti ea a fosal drumù alt1 obstieI,
ce urma pe sub Foisorula cela rosu catre *elarI : De acésta instiintamtt Tutti-
timelt tale. 1785, Maitt 29.» (Cod. XIII, fila 235.)
Ioanù Lehliu, Nicolache Stolnictt, Ioantt Medeln.

Pilacil ea set 11U se dea foeft cosurilorft, ci set le nuiture cu colar?".

Ic IVIihailft Const. Sutu Vvd, i gpvd. Zeut. Vlas.
«Poruncimti Domnia mea dumi-tale Vel Ag, sà vestestI cu pristavti la t6tti
obstea, ea do acum inainte nimenI sá nu cuteze a maI da focti cosurilorti
pentru ca sa le curete cu foca, ci fieste-carele sa le mature dupä obiceiti
sa le curete cu cosarulti, fiindti lueru primejdiosti de foca, dupa cum s'a si
vrutti intêmpla inteaceste cine primejdie la unti locti (loa, care insi-ne amti
vOuta, iar pe care dupa acésta veI dovedi in urma' ca n'a urmatil porunca
sa ni-la arkatI. 1785, Decembrie 20.»
(1) Pilacil catre Logo/gul4 Anastasie a face aigazil la una qautil la
heleqteulft Julesta a nu se vërsa set facel inecdlurd.
ne-amti instfintattt Domnia mea pentru helesteulti de la JulestI, cum
ca fac6nclu-sl apa Dambovitel' loctt clin susti pe uncle ati fostil si mai nainte
unti santuletti de se da epa din Dambovita, att cursti in helestett de s'a impluttl
si s'a marita atata, cat p6te sa rumpa zagazulti luI, i sa se faca innecatura in
BucurestI de va mal veni Dambovita mare, poruncima tie Atanasie biv Log.
za Visterie, purtatorulti de grijti ala mosieI Juletilorú, sa te scolI sa mergi acolo
la acelti santil, si sil astupl, facêncla ztigaza temeinicil cu podusca ca sa °presea
apa Dambovitel, ca nu cum-va cand va veni apa mare curgênclil 'in helestett
sa se rumpa zagazulti luI i sa se inté'mple vre-o inneeatura mahalalelorti din
BueurestI i mosiel clomnestI paguba. 178b, Aprilie 25.» (Cod. XII, fila 249.j

«Dumné ta Vel Spatard i dumné-ta Ve! Aga. primindrt durnné-v6stra pita-

cura DomnieI mele, sa avetY a da in stire la obste, ca de astac1 inainte, ni-
mcnI orI din barbatI, orI din copir, ori din tete, ort din femel sa nu se cuteze
 istohIA ROMINILOR11 Ml

Cu referintä la lndestularea orasuluI cu apä, incá sunt cate-va do-

cumente dela acéstä domnie. In 1785 epitropia obstésc'd, propune adu-
cerea de ape In Bucurescl i aseqarea de maga (1). Este Insá maI
multil o continuare a lucrarilortt Intreprinse sub Alex. Ipsilante.

a se scälda in apa Dâmbov4er, cd. se va pedepsi, dandti si osebita poruncii

zapciilorti d-véstra, ca sa iea aminte i pe eare va prinde dupet acata seeddan-
du-se In urma sei se aduca la durnné-v6stret ea sti se certe ett bataie.» 1784, Maid
20. (Cod XII, fila 159.)

(1) Hrisomilii, Iut Suilgi-Basa pentru orénduiala ce are l« dresztlit

cismelefortl si cate

«De vrenne ce aicl in orasuld Domniel. mele Bucurestr, fiindd aleatuite

Imite 3 fôntanl, spre lauda si podad la starea politiel i buna petrecere a
norodulul, una in térgulti din nauntrulti pe ulita ce se dice din Boiangii §i alta
pe podulti Mogos6eT la mahalaua sf. mrmastirl. SdrindarI, însâ cu apa de isv6re
aduse din departare, cu mare cheltuiald, spre a se adapa obstea cu apà curata
limpede, mal alesti in vremT slotése candil garla DamboviteT, ce este tre-
c'étére printeacest'd crasa curge turbure, i cu multe necurAir, pentru huna
starea lora, spre a fi pazite i pururea drese, ati fostd remduitti purtatord de
grija Dumitru Cap Suilgi-Basa, ea ori-ce stricdciune se va intampla sä aiba cid
a le drege cu cheltuiala lui afard numal cand va fi trebuinta de a se face
alto femtara si a maT aduce apa dintealtd locti, eld la acea cheltuiala sa nu
aibd a face, iar la dresuld acelorti feintanT sa aibá a cheltui dela dinsula si a
purta grijá. Carele pentru cheltuiala si ostenéla lul, ad avuld r'énduitá lefa
pe luna cate ti. 60, care lefa o lua din venitula poduluT ce se ja (lela carel
butile cu vind ce intra in orasil i i se da acestI banT de catre boeriT epi-
tropa* cutid i d-lorti boeriT epitropl avea purtare de grija totil-d'a-una a fi
drese féntanele. Asijderea aü avutti mili, ea eld i téta casa lul sil fie scutita
si ap6ratä, de téte ddrile i angariile ce vord esi peste anù in térd i oI una
sutil eineT-decT scutea la vremea oerituluT, si 50 de stupT i rimdtorl la vremea
dijmdritului, cum si lude 4 scutiV i apéraV de téte dajdfile i angariile ce
vord esi peste and in . ér'd (lela visterie. carT seutelnicT îi era pentru trebuinta
ajutoriuld luT. Asijderea i anda vre odatil, ca unul ornd, i s'ar intêmpla
mérte, acéstd purtare de grija i privileghid aiba copiil lul, sal din ru-
deniile séle, avêncld mestesugelti acesta. DecI fiindt1 cá pentru acéstd eenduitä
lefa i mild ce ad avutil numituld Dumitru, v'édurnd Domnia mea la mana luT
hrisovuld Domniel sólo frateliff nostru Domnd Alexandru Ipsilante Vv. Cu lét.
1777, Oetombre 1 si flindd-cd asemenea rivna avemti i Domnia mea spre cele
folositére la petrecerile noroduluT, orênduimd dar totd pe acestü Dumitru Cap
ca sa fie cu purtare de grijd asupra acestora tôntânT, intocmaT
oréncluiala ce se cuprinde maT susd ; cdruia Cu acesta domnesculti nostril hri-
sovd, innoimil i intárirnd acéstá orênduiala de léfd pe deplind, farà de niel
und scí4mintìt, si o ja dela boeriT epitropiT cutiel, din venituld poduluT, cum
612 V. A. ifilECIIII

In interesulti higieneI constatärna rasursi luate pentru sechestrarea

rufelortl si a hainelorti celorú mortI de oftie5., ea s6, nu se p6t5, vinde

cele-lalte orênduite scutirI ce se arétil mal susa s'A i-se pAzéscti intru terte,
numaI i ela s'A lie singuril sirguitora i datorll pururea a griji pentru aceste 2
fôntAnI, si a le drege cu cheltuiala lul tota-d'a-una cAnda se va strica uncle va
spre a fi nelipsitA curgerea apel'; i ama intAritti hrisovula acesta cu
credinta DomnieI mele Ith Mihaila Constantinti Sutula Vv. etc.»
Scrisu-s'a acum la ala 2-lea aria dintru inthia Domnie a DomnieI mele aicI
in orasula BucurestI, la aniI dela zidirea lurnil 7292 in luna Octombre 1.» (Cod.
XIII, fila 61 verso.)

16í JMihailü Constantinit Sufulft

«...Dumné-v6strA boerilora epitropI fiinda-ca', pentru a se face indreptare la

curgerea apeI la lAntAna din lAuntru têrguluI, fac'èndu-se cercetare de &Are
dumn6-vòsträ, Vel Log. la fa-ta loculuI in curtea dumné-lul CluccriuluI
tinénula unde s'Eta astupata sanWla i s'A stricata olanele, s'att socotita
de impreunA cu Suilgi-Basa e trebuesca a se cheltui ca tal. 300 spre a se
muta sanWla prin alta. loca Iota prin nttuntrula curse! d-lul Cluceriulul SIA-
tinénu i s'A, se dca apa in cela d'intAia drurna ala e'l mal in josa, decI ea sa
nu se isteriséscA norodultt i ca sà fie indestulattt de acesta bine, poruncima
ca din cutie sA datI clumné-v6strtt acestl bara facêndti i epistasie, ca prin ma-
rafetula dumné-véstrA sa' se facA dresula acesta in grabA fa'rA de niel o zabava,
ca nu cAnd-va zabovinda se yolli strica i cele-lalte olane i atuncl se va
cheltui mal multA cheltuialti.» 1785, Maitt 30.

«...PArintilora Episcopl Buzat i RAmnica, si dumné-vòstrA cinst4ilora i cre-

dinciosilorti boerilorti. Domniel mole, Dumitrache Ghica biv Vel Ban, Scarlata
Greceanu Vel Logof. de l'era de susa. Grigorasco Balasachi biv Vol SpAt. de
impreund cu (1°1' din epitropi Ienache Lehliu biv Vol Pahar. i Nieolaehe biv
Vol Stolnica, adunAndu-v.6 toV la unti loca, intAia stt aducetl pe Suilgi-
Basa ca s'A intraff la tocinélA a ducerel apelora pAnA in marginea orasulul
BucurestI, adee,A la capulti podului Mogosòel, i savêrsinda tocrnéla sA v.6 si-
gurifs41 i pentru chiezAsia co trebue a da la o trébA mare ca acésta in scrisa,
de alta' parte sa' aducetl inaintea s1inii1orti v6stre si a dumné-v6stra pe dol
din negustorif ce s'ati socotittt- vrednicT a se face casa' pentru primirea i chel-
tuiala harinera lucrulta aducereI apelortt acestora, anume Panaita Ilagi Nica
si IIagi Dimitrie Papazoglu cArora dupd ce le yeti' arta hotarirea néstra, s'a
le cerep ca sA v dea in scrisa fagAduiala la tréba acésta, care se da' asuprä-le,
eu mijloculti ca tota datula banilortt sA le fie la orI-ce trebuirrp ale trebeI
acestia, s'A fie urmAtori dupä, povuirea ce le vetI da, si s'a ariE,ItatI DomnieI
mele tocméla ce 41 svêrsita cu Suilgi i cu chezAsia 14 cum si asedLlmin-
tula cu numitif negustorI; iar dumné-ta Vel Vistiera, dupA orênduiala ce s'A
filcuta pentru barrí, stt trimetI domnestile poruncI pentru stringerea lora
aducerea in vreme. 1785, Augusta 17.» (Cod. XIII, fila 343.)
 ISTORIA ROMINILORtt 613

orl pura de cine-va, si asa sa se 1mpedice lätirea b6leI. Asemenea

inchiderile de zalhanale din 15,untruld oraselora, cum si m6surile luate
contra introducereI de pesce stricatil, ori pescuitù In bqile pe unde
s'a lInsemnatù bóla ciumeI (1).

«Prea Inal(ate Ddnine,

«Prin luminatulil Pitactt InaltimeT tale ni-se poruncesce, cN adunându-no cu
totir la unti loca sa facema socotélä, de baniT ce sunt trebuinciosT a so cheltui
pentru aducerea apeloril si facerea cismeleloril in orasultit Bucurescilorù, si sa
ariltämti de unde se gasesce cu cale de catre noT a se oréndui sa so dea si
iiesee-care bréslä cate catil, i dupii cum vomil gasi cu cale urmandil cbib-
zuirea ce s'a facutil d'impreuna inaintea InaltimeT tale, sti arétamil in scristi,
ca sa so dea cele trebuinci6se poruncI, decT pentru o de obste folosit6re l'apta
ca acésta, lada orasulti BucurescI isterisittit, cu VAN protimia amtit urmatti
luminateT porunci InaltimeT tale, si adunandu-ne cu totiT la untit beil, ama so-
cotittl mijloculti, precum cu deosebita f6Te pe anume artitamil Inaltimel tale,
do unde §i de la cine amil gùsitü cu cale a se da acestT banT, ce cu bunii.
orénduialä sunt a se lua pentru unti folostl obstescii ca acesta; ci cata pentru
a se stringe acésta orénduiala de banT, se cacle a se da luminatele poruncT ale
MarieT tale, ea sil nu se maT prelungéseä vremea ; iar cea mal de trebuintil
este de a se face aset,lémintulti cu Suilgiu pentru adusulil apeT pana la mar-
ginea Bucurescilortl, deosebittit de impartirea el unde §i unde se cuvine a da
pentru folosulti obsteT, ca sá se vaqa si sa se scie de Maria ta, i asa insar-
cinandu-se dl cu acésta trébl, rémane numal de a da credinta prin chezasT
6menT de ciaste i cu chiverniséla pentru a puté réspunde la vre-o paguba
de so va intAmpla, i mumbasiril sa se orênduéscl asupra-T ca cu unù césù
maT nainte O. se incépa a lucra cata se va puté estimpti Iiindri-crt trece vre-
mea; noué asa ni-s'ati parutti a fi cu cale.» 1785, Augusta 13. (Cod. XIII, fila 343.)»
Grigore all Ungro-VlachieT, Cozma Episc. Buzétil, Filaretri Episc. Rémnic.,
Dumitrache Baila, Pana Filipescu Ve113anti, Nicolae Vintura, Dumitrasco 11,a-
covita Ve! Vornicri, Ienache Moruzi Vornicù, Manolache Brailoiu logoRittii, Scar-
Gree6nu Vel Log., G. Balian Log., Manolache Cretulescu Ve! Log., Ienache
Vacarescu Vol Vist., Istrate Cretulescu Clucertii, Stefantit Vacarescu Ve! Stolnictl.

(1) Pitacti la staroste, sà fie lucrurile lui Cortstandicelft Lipseanii oprite.

«Staroste do negustorT, flindtit-ca Domnia mea cum el und
Constandicel ii Lipscanula Arvanitohoritulti, murindtit la Craiova cu banuiala
de oftica, clironomil, séti epitropil luT al trimisti aicT in scristi, el hainele
alto lucrurT ale luT, ca sN se vintiN cu mezatil Pentru ea, acésta Mil a ohticeT
este vatémilt6re la obste, si impartindu-se la maT multe manT cu vintIarca se
pricinuesce molips6IN, scrisù' de catre Domnia mea dumné-luT Caimaca-
muluT, ca s:1 cerceteze prin doctoriT do acolo si prin altiT ce voril avé sciinta
sI dovedesca do a fostü cu adevératil b6la morteT lul de °Mica ; ci dar iata
Mark Romandord de V. A. Ureeldd. 83
1514 V. A. TIRECITIÀ

Alto m6surI mal de lnsemnatil din ordinea edilitAtel; séù chiar

numal de ordine politienéscA, sub M. Sutu, sunt cele urmät6re :
1) Oprirea mendicithteI in BucurescI prin urmAtorulti pitad'

Pitacil catre Velgil Poerl pentru cerqetori a pune la orênduiala sci nu

mai amble pe ulife i prin biserici.
«Dumné-vésträ Velitiloril boerT DivanuluT DomnieT mele, insciinÇ4rnü pentru
säracil nevolnicT i chiopT, orbT i slutT, cari if vedernü in tétti vremea in-
conjurtIndä ulitele, päzindrt räspiintiile iilmblandil prin bisericT, cerändti mi-
losteniile pentru hrana vieteT lora, cil ne-fiindil cu cale uniT ca acestia &IV
sunt vrednicT de muLl, a fi fär' de niel unti felil de cautare, si a gmbla
colo Ora colo pe ulite tuteo politic ea aeesta crestinéseti, amt socotitrt sä se

poruncimil Domnia mea, Vote acole haine i lucrurile luT ce sunt trimise aicT
sil fie oprite a nu se viudo, i stringêndu-le sil le puT la unä loca osebitil,
sä stea inchise pänä vcI avé alù doilea poruncti. tol. p. gpd.» 1785, Aprilie 7.
(Cod. XII, fila 242.)

1785, Aprilie 7. S'a scrisä carie legatil la dumné-lul Caimacamulti CraioveT

ea sil cerceteze prin dobtor1 sä vaf)il de CO b6111 a murittl Constandicelil
Lipscanult1 fiindrt bilnuialil de ofticti, srt Insciinteze MárieT
sale, caro carie s'a data la dumné-luT Logorétultl Mantilla sil o trimitti. (Cod.
Arvanitohoritulil'
XII, fila 242.)

1785, Maiil 19. S'a fäcutti poruneä legatit catre IspravnieT din sud. Mcedintl
la jaiba ortisenilorti de acolo, pcntru o zalhana ce este facutti in orasä a o
radica, aducändil imputiciune oräsenilortt. (Cod. XII, fila 242.)

Pitaci altre d-lui Vel Spcitarti i catre d-lut Vel Aga a nu ingadui
pe pescan i a aduce pesce in Bucuresci far' de scirea d-lui Vel S'Atara.
«...Dumné-ta Vol Spiltarti i dumné-ta Vel Agri, v Enema in scire, cä' ama luatä
Domnia mea insciintare, cum ea' peseariT carT murga i aductl pesee pentru
mancare in 13ucurescT, nesocotindil stricilciunea i primejdia care potri pricinui
obste! si ciliar lortl, se punä i merg). la bältile, carI sunt molipsite, locurT de
acelea de béla ciumeI, i incarca pesca de achica, pentru care poruncimil du-
mi-tale Vol Agá, sil aducl inaintea dumi-tale pe vätavulä de pescan T i pescariT,
sil le daT stranica poruncii, eä. do acum inainte cela ce din pescan l va vrea
sä mérgil afarä, sil aibil a merge îutâiü la dumné-luT Vol S'Atara, sil arte lo-
cuirt unde se duce, si panil nu va lua o aderintil de la d-luT Ve! Sptitarri
nu fie volnicrt a esi din BucuroscT. tol. p. gvd. 1785, Decembrie 21.» (Cod. XII,
fila 242.)
 ISTORIA ROMINILORff 515

pue la cale, pentru ca sä ala si el' odihna lora, i s le lipsésca imbletele de

pe uli, de prin raspintiI si de prin biserid, i ca sa nu se mal supere no-
rodulti la vremea ce ascultä dumne4e6sca leturghie, ci dar sä socotitl dum-
né-v6stra mijlocultt ce se cade pentru uniI ca acestia vrednicr de mili, si sa
no aratatI, asijderea i pentru vre-uniT smintitI din milite si nebunI de N'ora
fi intre dînii, iaras1 sá socotitI i pentru mol la ce cale se cuvine a se pune
iarasI sá ne artitatT in scrisa cu céusti de aprocy. 1784, Noembrie 6.» (Cod.
XII, fila 203.)

Obliptiunea pentru vizitil de a mana incetù i Cu sfia15,

prin strade
Pilacü pentru sanii de a nu alubia tare pe poduri.
«Dumn6-ta Vol Agá, flincla-ca este lucru de multa primejdie int6mplatare
a ambla &Mil tare in alergatura cailora pe ulitele Bucuresciloril, uncle nelip-
sita se afla norodti de 6menI imblatorI ; Tata poruncima clumi-tale, dupa co
veI face sciutil i cunoscutit porunca acésta la toti de obste, s'a vestésca po-
runca i sa, qicil a ämbla ineeta cu sílalá, ca s5, nu se intêmple hatale, Mata
la altil, cita si insusI la clînii, dupà cum s'a si int6mplata din pricinI de accstea,
si cela ce dupa acésta in urmà nu va li urinatoria i cu nebägare de Orna se
va arta la porunca n6strä, sä-la oprésca strajaril, sä-la cun6sca, i sa ne aratI
pe cela ce este neurmatortl. tolico pisah gpd. 1783, Decembrie 14.» (Cod. XII,
fila 91.)

Curätirea omidilorg de pe pomiT din liveci i arderea lorti obli-

gatä:
Pitacii catre &noté-1W Vol Spatarift i catre duntn,d-luí lel Aga pentru
a curali ontilile cele din Bucuresci.
«Dumn6-ta Vol SIAL i dumn6-ta Ve! Aga, fiinda-ca filtre altele pricinI va-
tilmatóre i stricat6re rodirilora sunt si omiClile carI faca multa stricaciune
la pomI, iata scriemtl dumné-v6stra sa datI strasnicä poruncrt, gata domnia-ta
Vol Spat. in plasile mahalalelora, cum si dumn6-ta Ve! Agà inauntrula têr-
guluT la totI de obste, ca fies-care stapina cu gradilla sit curete omic,lile din
pornI i curatindu-le sa nu le arunce josti la paminta, ci sä le arcli Cu foca,
la caro acesta sa-I silitI cu zapcii dumné-v6strti, a urma i far' de voia lora,
fiinda i insusI pentru a lora folosti. 1785, Martie 30 (1).»
(1) Cod. XII, fila 37.
516 V. A. UltECHIÀ

«Dumné-ta Vel Spàt. i dumné-ta Vel Agtl, in anulti trecutil am

fosta data Domnia-mea poruncti dumné-v6stril pentru omi4T, care nu numaT
strickiune pricinuescù' pumilorri, ci i murdarlicil i putóre, ca sit punetT pe
mahalagiT sit lo curete s'a' le arc,1it cu foal, íi vedemù cit numaT atuncT s'ari
facutù urmare i apol amelisittl porunca, de aceea iatä cu acestil dom-
nesculd nostru Pitacil de isn6vA poruncimù dumnév6steä, eh' dupit ce veV
face cunoscuta' cu Pristava porunca la totT do obste, apoT sit rAnduitT zapcir,
dumn6-ta Vol Spift. prin mahalale, i dumn6-ta Vol Agii in targil, ca sil facil
mumbasirlicil a-sT curilti fics-care omiqilo negresitil, arPndu-le cu focil, filrii
de a nu se amelisi la acésta, pentru ca avemil a cercota cu altù
gasindil pe vro-unulti ne urnilitoriù, nu numaT asupra dumné-v6strii no vomù
turbura, ci i pe acela, milcaril fie ven-cine, liti vomit' pune de va da tal. qcce
la cutie spre pcdéps11, ci dar sit IIÇI cu grip la acésta a nu se face cusurü.
tolico p. gpd. 1786, Februaric 8 (1).»

4) Oprirea sloboc,lireI de arme In orasii:

Pitaca catre TIel Aya $i catre Vel Spat. a nu slobodi nimenea pusci
si pist6le inanntru in orasulit Bucurescilorii.
Ii Mihailui Constantine(' Sulu Vvd. gpd. Zem. Victs.

aicT iniluntrula orasuluI DomnioT-mele BucuresciT curgo o atacsie,

fies-care cum va aruncrt puscT i pist6le, caro acésta fiinda lucru Mr' do
calo si file de rCnduiala, p6te pricinui i vre-o intilmplare do pri-
mejdie, porunchnü dumi-talo Vol Spiltariù i dumi-tale Vol Aga, dupil ce vet1
da de sciro la toV de obste a se pitritsi, apoT sil daV i zapciilorù dumné-v6s-
tea' porunca stra.nicá, ca sit pórte do grijìt, i pe caro dupit ce va amp pc).
runca acésta, MI va prinde aruncAnda pusca, ski pistolulti, numaT deck
riidice pe °multi acela, improunil i ca arma, sa-lit aduca la dumné-v6stril
dumné-v6stril sit ne insciintaV. 1784, Februarie 11 (2).»

Adevèrulil e cd acésta mésurd, p6te avé si alta esplicatiune

M. Sutu, precum v'éluriiinti, are de a lupta contra until curentil nea-
mica lul. Do aci necesilatea pentru citi do a desarma cu totulti Natiu-
nea, Impedicandil pc orI-cine nu era In éste, séü slujbasil sä, pérte

Cod. XII, fila 345.

Col XII, fila 12
 ISTORIA ROMINILoRtr 517

cea mal micä, armh. In acestil sensil Domniteruhl dd pitacula din 17

Aprilie 1784:
Pitaeft «tire Vel Spät. si cettre Ve/ Agä a nu purta nimenea /ataganit
si pistota afarä din Delii.
«Poruncimh Domnia-mea, dumné-ta Ve! Spatariù' i dumné-ta Ve! Aga, sa,
dap poruncrt la top zapciff breslelorh dumné-vésträ, ca abra din Tufecil i Delii
curpl: gospod, si fiindh NeferI spätarescI i agescY, pe altulh verl'-eare va gäsi
purtandri asupra-I iataganü , pistolg , ség altüfeliii de arme, orl bocresch orna,
séri mönrtstiresch de va fi, numaI decat princymdu-lh pe accla, sa-I iao ar-
mole mal intairt, apoY s'a ni-15 arhtap si Domnia-mele; ci dar purtarea acésta
de grija, sa o alba zapciil dumné-v6stra tot-dcauna de acum inainte ca sä ur-
mezo dupä cum poruncimil. tol. p. gpd. 1784, Aprilie 17.» (1)

5) Inch de la primele lunI a intrArel. lul Mil-1A SLO in BucurescY,

Domnitorula face obligatoril pentru ori-cine amblä, pc strade in tim-
pulil nopteI, sä albh felinara aprinsti :

Pitacii catre Vel Spätarii i catre Vel Aga ca dupd ce bote toba de
strajä sä nu tase a Cambia nimeni fdr' de felinarit.
1-6 Mihaiii Constaintinii Sufulit Vvd.

«Domnia-ta Ve! Spätarti i dumné-ta Ve! Agg, in scire la top' sä dap, ca fies-
tes-carele, orI de ce bréslá, ski orI-ce felt1 de omd va fi, curtezanü, séri de afarrt,
cum va bate toba de straja, séra, sä fie datorti a purta felinard cu lumina de va
avé trebuinta a ambla, si iar s'a fie datorh a rhspunde strajaruluT si rtisp'an-
tiasulul la intrebarea ce i-se va face, si dupa ce vep face sciuta acésta la t'AA
obstea, apoI s'a dap: strasnice poruncl zapciilorri dumné-v6stra, marI si miel,
ca sa strajuésca cum se cade si orI pe cine se va intAlni séra in urma tobel,
de sträjärI, amblandil séra fa'rA de felinartl, sà aibh a-lil opri i adue6ndu-16
la dumné-vösträ sí-lrt radicap pana% a eoua qi, mäcarü alh cu'i orna va fi ; iar
cand si dupa, acésta iarki nu va urma a Mala cu felinaril, atund sà ni-lii
arhtap, ca sa i-se faca si altä cortare pentru nesupunerea la poruncii; si in-
teacestasT chipti, oral far' de felinard sä nu se insele zapcia a-lil l'asa pe cine-
vasI, ca se vorti pedepsi förte l'hl toli. pisah. gpd. 1783, Octombrie 21(2).»

(1) Cod. XII.

2) Cod. XII, fila 56.
518 V. A. IIRECHIX

6) De asemenea m6surI, cum qi oprirea Tiganiloat de a se avc,ia

pe margine sub cuvintil cä se dedail la hotil, dal i proibitiunea pus'ä,
ca bäcanil s5, nu maI vinlä iarbä de puv5., incarcilturI gata (fiOcurl),
silitr5, i plumbü, decát la 6menri ce voril da prealabil6 chez4ie (1),

111 17 Carfi legate celtre Ispravnici pentru beccani i nubtulari

preivelliaqidiii oraqe, i kirgurl, a nu vinde iarbel de puqat i fiicur, silitrcl,
plunibil fa' rei de &exec' gie.

«Dumné-v6stra Ispravnicilorti ot sud... sanétate, vö facemtl in §cire, cA cu slo-

boOenia ce ail bacaniI, i miimulariI §i altI pravalia§T, cari inù iarba' de pura,
i fiicuri i silitra §i plumbil a vinde de acestti fela de lucruri la orI-ce folla
de omil nesciutil, necunoscutil, aü hotiI §i talhariI téta inlesnirea a cumpAra
de acestea §i a lucra rAutatile lorA, atatil la drumurI Cu focurilo arinclora,
catil §i impotriva poterilora a sta §i a se rgsboi, cad insu§T intro din§iT pota
c§i cu portula schimbata la térgurI §i prävälia§I §i sa cumpere de aceste lu-
crurl off child §i off pe cattl vora, inca putemtl qice, ea §i dintre vinqiitorif
acel mamularI, bricanT §i altI prävalia§I se potil afla printeascunsa in vre-o
tovaralie §i curespondentä cu idc'étoriI de réa ; de aceea dar iatä vA poruncimil
dumné-v6strà Ispravnicilora, sa avetY a cerceta la toff bäcanil, mAmularil §i
pravalia§iI din targurI §i din totil judetultí acola, atatil aid in oralt1 §i in térgü
unde sa v(5 aflatl sä. cercetatI dumné-v6stra, dal §i pe de parte in
judete, unde nu putetI ajunge in§i-v6 de a cerceta, sa randuiff pc vame§I, séü
pe caro vetI socoti dinteal dumné-véstra, omil de ntidejde de acesta trébil, §i
câtü votI gasi la fiere-care érba de pura, fi§icuff, siliträ, plumba, alice, sii
le drAmuitI, sii lo cantaritl §i sa le luatI in scristl la care anume catil s'a gä-
sita, §i iara§T in séma lorù sa le lasatI, ca sa §i le vimpii, dar sä lo dati stra§-
nicil porunca, ca far' de cheza§ie, la .oma neriuta sa nu aiba vole do aiel inainte
a vinde macara unti drama do acestea, ci cand 'if va veni mu§teria
a-I cere cheza§ii, sä-1. céra §i adeverinta in scrisa in care, sa ar'éte catä sumä
&bit de purä, sét.1 fi§icurI, séti alice, séa plumhù, séti silitra cumpt.'sra, §i
cu chezalie la omit §ciuta §i cunoscuta §i cu adeverinta in scrisil cuprim6t6re
de suma ce a cumpératti, sä aiba vole acelt1 bacanil, mamularti, sal pravalia§il
a vinde, §i la sAptilmana, séti la lung. o data sä avetI dumné-véstra Ispravniei-
lora a lua rma acelora vinOtorI, dupa suma ce atl &ail la fiere-care, §i
dupa apolicsis ce vora av6 de la cumpt;ratorI, la cine anume aü vinduta §i
cata? Care acésta porunca sa urmatI dumné-véstrA a o face negre§ita, ca until
lucru trebuinciostr ce amti socotitti Domnia mea cA esto spre intarearea §i pa-
rasirea hoi1orö, catil nu vora avé de unde sä cumpere de acestea ; insa sa
urmatI ca nu care cum-va§I acésta trail sa o faceti sii rAmile zapciilorti §i
énnenilora dumi-tale, ca cu pricina acésta sa ga'sésea mijlocil de a jäfui §i a
lua de la cine-va, sóü a Ociui marfa lora, §i a lua dinteinsa ceva catti de pu-
tinil, ca de ne voma insciinta ea ail pradata pe cine-va, sal ail luata
una drama, nu nume acelil mud abü dumné-v6stra va fi pedepsitil grea, ci
mal multù asupra d-v6strA ne vomil turbura strapica pentru catabrisisil la
 1STORIII ROMINILORT3 519

n'ati impedicatil unele incercArl de résvrAtire. A§a a fostil rèsvrätirea

de la finea anuluI 1784, din Craiova, care se terminA prin pedepsirea
cu bätaie (1).
7) 0 m6surä de edilitate aprópe nota este pitacula prin care so
ordonä mahalagiilora din BucurescI de a nu lAsa sä. iimble slobodo
vitelo lora prin strade. Adev6ratil cA motivulil acestuI pitadi esto cA
vitele potil strica sern6nä'turile emenilorti. ApoI orI &Mil s'A fi fostil lo-
curl intinse semènate prin mahalale, e maI probabilil &A pitaculil are
In vedere arAturile de peste straja orawlul, vitelo flindil duso arara
pentru ptiscutù (2).

poruneile ce vg dm; ci maT fitT urmiltorT Cu priveghcrea porunceT acesteia

intoemaT dupil cum v5 poruncimil, avêndil rtispunsil Domnia mea de la dum-
n6-velsträ, cá atT ir4elesil porunca DomnieT mole si spro sëvêrsirea trebel vetT
fi urmatorT; si fiV dumn6-v6strA' silnlítosT. 1785, Iunie 9.» (Cod. XII, fila 267.)

(1) 1784, Decembric 20. S'a läcutti poruncil domnescA ciltrc Caimacamulil Craio-
veT pentru nisce oräsenT de acolo din Craiova co ati fostil zurbagiT, sa-1 pedep-
s6scii cu bätaio, flinc15-cA cei carT i-ati trämisti s'ají pedepsitä aicT cu bátaie de
(Aire Mdria sa la scara domnésca, caro carte s'a datil la ceausula spättirescil
Drägor sä o trimitä.

16') Michailei Constantina Stt(ula Vvd. i gpod. Zent. Vlas.

«Poruncimd Domnia mea d-luT Vol Armasä, pe top' TiganiT ciltI se afla pe
margine imprejuruld Bucurescilor5, orT domnoseT, mònästirescT, set"' bocrescT,
sä rênduescT zapciil ca sä-I radico si srt-I isgonesel dimprejurulu Bueuresciloru
Ira de a-1 ingiidui a se mal int6rce. tol. p. gpd. 1785, Octombric 5.)» (Cod.
XII, fila 323.)

(2) Pitadi catre Vel Spatarii pentru ca set dea porunc,a ntahalagiilorfi sa-si
pue pa zitorft la vite a nu strica holdele.
«Cinstittl si credinciosulä boerulti DomnieT mole, (I umné-ta Vel Spittara, flind5-
cä acum In vreme do primävérä cand incepil rodurile a esi, face trebuinp ea
totT mahalagiT sit-sl puc päzitorT la vite a nu calca holdele ce sunt juril im-
prejurul5 13ucureseilor5 si a nu pricinui stricäciune si pagubà colora ce att
muncit5 si s'al"' trudit5 cu gata ostenelA la aräturile acclea; iatti scriemil du-
mi-tale, sä daT tare poruncä la totT mahalagiiT, ca sa-1 puc päzitorl la vite ne-
gresit5, acum din vrcme, gira de a le läsa mal multil slobode ; la care acésta
sà-T silescr Cu zapciiT dumi-tale si färä de voie a o urma si a pune pazitorl la vite,
pentru °A de se va Intêmpla a cà'lca vitelo vrc-unuia aräturile cul-vagT, se va
pägubi apol de acea vitä. 1785, Martie 31.» (Cod. XII.)
520 V. A. IIRECHIÀ

Nu numaI de BucurescI s'a ocupatil M. Sutu, ci, ca si predecesorri

domnI, a luatil unele m6surl de edilitate cu referinta, si la Craiova.
Dama tn anexa pitaculii catre caimacatnia CraioveI, prin care se con-
stitue venituri pentru pavarea orasuluI (1). Asem enea o alta carte dom-

(1) D'Anda ad i urmatoruill acta, atragemil din noti atentiunea lectoruluI a-

supra situ4uner esceptionale a sudiOlord ru§r §i austriacr.

Garle legatei la Caimacamulii Craiovei pentru venitutti podurilorit din

Craiova in ce chipg, sa* se iae
«Cinstitti §i credinciosil boeriuld Domnier-mele biv Vel Paharnicil Manolo.-
che Romanitd, Caimacamuld Craiover, säniltate ; am vdt,lutil Domnia-mea pen-
tru ce scrir pentru venituld podurilorti, ea certi minteriir ce' ce sunt curn-
ptiratorr de acestti venitd a li-se ar'éta mijloculil care are a se urma la strinsulti
vcnitulul acestuia, spre a sci (lela cine ad a lua podarituld; pentru care ver sci
dumné-ta, cà suditir ar Nemtier §i al' Rusier, care vorti intra, séti voril e§i cu
marfil acolé in Craiova, ace§tia, dupil impdratesculti firmand, n'ad a plati niel
podäritd, niel trectitére, niel nimia' alta, l'ara numaI vama la sutil trer, ci de
va fi chirigiuld carulur Raja de aicr, §i stäpanuld märfer suditil, cumptiratorir
venituluI podurilord s'A alba a lua aceea ce este orênduitil de caril dela chi-
rigiti, §i chirigiuld flindil-ca are a plati dela dinsuld acestil poda'ritd, va in-
griji la tocméla ce are de a face cu negutitoriulil, a i-se mar adtiuga pretuld chirier,
iara' de va fi chirigiuld sudad, i stäp'anuld märfer Raia, va avé a lua acelil
or'enduittlpodäritti dela negOtoriti, stapAnuld märfer, iar cand va fi §i st'aptmulti
milrfer §i chirig;iuld total sudad, dela aceia n'are a se cero nimicti. Tara' cate
cata are a se lua de caril, iatä s'ad scosil fòia in ce chipa s'ati gäsitti in con-
dicele Divanulul, cui s'ad urmatil §i la domnia-sa fratele Alexandru Vodil Ip-
silantil, §i pecetluita se trimite dumi-téle ; ci dara inteacesta§I chipil ver urnria
dumné-ta la vinqarea, séti cautarea venitulur poduriloril, §i fil stintitosti. 1784,
Aprilie 25.» (Cod. XII, fila 148.)

Costeuntinit Su(u Voivodii i gspd.

Venituld podurilord cate cata este or6nduitti a se lua de cutí.

Barif
240 Carulti de marfl cu lipscilnie.
90 Carulti cu bute cu rachiti.
45 Caruld de postavurr romanescr.
30 Caruld de per de miela.
45 Carulti de per de vacd.
60 Caruld de per de epure.
60 Caruld eu bogasierie, astard, pe§temane.
45 Caruld cu cése.
60 Carulti de bra§ovenie.
 ISTORIA ROMINILORO 521

nésc5, relativä, la apa de büuttl din acelù orasù (I), articolil indispensabilli.

13anT

60 Carulü cu bogasie, insa musulurT i marfa de Rumelia.

60 Carulti de arniciù.
60 Carult1 cu lana de negustorie.
30 Carulü cu pii,lrù de capea.
30 Carun't cu fiera.
30 Carulil cu butea cu
45 Carulü cu butea cu vinü, mönastirescil, bocrescii.
Asijderea i do alte care cc voril vcni cu alte feliurT do marla in Coima
co nu sunt mal susti numite, s'a iao de carù' Po banT treT-qecl, insá sá scie
cumpüratoriulil vcnitulul podurilorü, ea sud4iT aT RusicI i aI NemtieI, carl
vorù intra, séti vorti esi cu marina acolea in Craiova, acestia, dupa Imptirates-
culi,' firmanù n'ail a plati, nid podarittl, niel trectitére, niel nimicù alta, fara
numaI vama la suta' treY, ci de va 11 chirigiulü caruluT Raja do aieI, i sta-
'Anula marta suditti, cumptiratoriulti venitulur podurilorri sa aiba a lua accca
ce este or6nduitti dela chirigiii, iar de va fi chirigiult1 suditù i stapanulil
maría Raja, va avé a lua acelü orencluitù podaritù dela negustoriulü sta-
panulti marfeI ; iar cand va fi si staptmulil marfcT i chirigiulti totil sudittl,
dcla acel n'are a so cere nimicù, iar dela ccI-IaltI totT de obste, boerT, mò-
nastirf, negustorT si alta s'a' alba a piad. 1784, Aprilie 25.» (Cod. XII, fila 149.)

(1) Garle la Caintacamulit Craiovel a nu speact nimenea greta din ord pulí
din Craiova la jghiaburile fôntánilorii din Craiova.
«...Zem. Vlas. Cinstitti i credinciosa boeriulti DomnieI-mele, dumné-ta biv
Vol Banù Ianache Ilrisoscoleù, biv Vel Baria Caimacamulii CraioveT. sani.itate ;
fiindti-ca ne-amü insciintatù Domnia-mea pentru Pantancle de aicT din orasulti
CraiovcI, care cu Mata cheltuiala sunt facute. cum ca uniI din orasenI mere' do
spala grati in jghiaburilo lora, alta' spala lana i altele, si fact.' multa necura-
Onie, din care pricina', (tal zaticnire si la curgerca apel, caro acésta fiindü far'
de cale, iata cu acesta porunca a Domnief-mele or6nduimil pe Polcovniculti
de Craiova, care este si va fi dupa vreme, s'A aiba purtare de grija, ca puru-
rea sá fic cu luare aminte cu priveghere a nu ingadui pe nimenT de acum
inainte. De care sa pul dumné.ta biv. vol Bane, acum dupa primirea cartiI sa
dea de scire ì sA ar5te la totT domnésca néstra porunca, ca sa scie ca sunt
opriV, i apoT. când dupa aceea va prinde pre unulii din orasenI, ea ati adusù
calabalacurr dealdc acestea in jghiaburile f6ntânilorti, sa-I ridice i sa-T artito
la dumné-lul Caimacamti ca sa-I pedepsésca ; acésta porunca dupa cc se
va artita si se va lace cunoscuta la totT, sa stea la Metohulti sfintel EpiscopiT a
RennniculuI in pastrare, fiindti-ca la Episcopie E unt legate fûnta'nele, ca in
OVA vremea sa-s1 aiba urmarea eT, far' de a se !asa la uTtare ; ci dar porun-
cima Domnia-mea, Polcovnice de Craiova, sa urmey.I dupa porunca ce-V damü,
sá fi! cu purtare de grijä in tétá vremea, a nu ingadui pe nimenT din orasen!.
tol. p. gpd.» (Cod. XII, fila 176.)
522 V. A. IIRECHIÀ

Dämil egalmente in note si unele acte din care se pote vedé grija ad-
ministratiunei ea orasuld Bucuresci s'a nu lipsésch de palle si carne (1).

(I) Pitaci ceitre Vel Aga set criba' brutaril Bucurelcitorii felina incicinctiet,
pentru intempleirl de lipsei i de potope.
«Fiindti-cá la o politic ca acésta, Cu atáta mu4ime-de norodtl, se cade ca
totti d'a-una a avé brutariT Bucureseilorti zaherea gata, fáinìt macinata pe cilio
15 si 20 dile, ca and s'ar int6mpla, orT venirea apeloril marI sà innece morile,
orr vrenif grelo, când nu péte veni zaherea de Martí, s'a' nu ptitimescit noro-
dulti vre-o lipsá pana a se indrepta, sétl scumpete a so face cu acestá pri-
; pentru aceea (lar poruncimti dumi-tale Vol Agá, sá daT poruncá la tati
brésla brutarilorti, i sti-1 silesci acum i tot-d'a-una a avé zaherea de chte
15-20 de dile gata, grijindil dumn6-ta de acésta, ca datorie a dumi-tale, a se
ptizi porunca DomnieT mole, care poruncti sä puT dumné-ta vol Logolati stt
se trécii, in condica DivanuluT, spre a fi sciutä tot-d'a-una, i sti o daT la dum-
né luT Vol Agá, ca sá urmeze. 1785, Aprilie 30.» (Cod. XII, fila 250.)

Pitaci cei tre Vel Aga cum set' ancla mil celara carnea.
«Dumné-ta Vol Agá, dupti hottirirea ce s'a fticutil de Domnia mea, fiindti-eil
dupii 15 que din PascI, este s'a' intre in nartulti vindtirel a etirniT, iatti-tT po-
runcimti : clin diva DurniniceT acesteia ce vine, sä daT tuturoril mácolarilorü po-
runcit ca sá vindá carnea de 6ie trel pando, i carnea de vacá (lowl parale.»
Pitacit ceitre Vel Sp ettaret a 1274 suite ninteni zalterea de fetinei din Bucurescsi.

«Durnné-ta Vel Spiltarti, fiinclii-cà din imputinarea apeT DâmboviteT nu potti

brutariT Bucuresciloril cu indestulare a mticina acum la t6te morile zaheréua
cea trebuinciòsti Bucurescilorti i Oto sti se intemple trebuintä, pentru acoca
poruncimil, pentru temer° din int6mplare, sti aibT a da dumné-ta din vreme,
poruneT la toV etipitaniT, atatti a sträjiloril din BucureseT, cata si la ctipitanii
de pe afarti; ca sä nu ingtiduescä, pe nimenT a scéte zaherea mácinatti M'ara
din BucurescI nicáiurea. tol. p. gvd. 1785, Dece,mbric 4.»

Pitad cettre Vet Aya a popri morile de pe apa Colentina, set macine
brutarii.
«Poruncimil Domnia mea dumi-tale Vel Agä, apa DâmboviteT hírte
s'a impuOnatil incfit nu vota Ambla morile din Bucurescl ca sti se macine za-
huella oca trebuinciòsä, pentru ca sit nu se facä (lar dintru arésta vre-o lipsá
la trobuinta obsteT norocluluT Bucurescilorii, sit aibi dumnd-ta, Cu acéstri poruncá
a opri morile do pe apa ColentineT; ea sä se macillo la (l'insole numaT zahe-
réua brutarilorti pcntru hrana Bucureseilort1 intru acéstii trebuinciósá vreme.
tol. p. gpd. 1785, Decembrio 4.» (Cod XII, fila 332.)
 ISTORIA ROMINILORtf 523

Amintimd crt in 1785 Decembre 5, Sutu, totil in interesad apro-

visionärel Bucuresciloril ce se fäcea dela morile de pe Dâmbovita, la ce-
rerea brutarilord, a oprittl functionarea pivelord de postavurI de pe
acéstä apä, desi oprirea fu pe putind timpd (1).
Cäile de comunicatiune prin ér i podurile pe ape nu proa
ocupatd Domnia luI M. Sutu. Abia posedemd de la eld vre-o doué cärtI
relative la podurl pe- ape din térä (2).D

LII.

M. Sufu qi Romeinii ardelent

Sub o singurà fasä ne maT rémtlne sà considerämd domnia luI M.
Sutu: continuä eld ca domna anteriorI a avé vre-o considerare mal'
deosebilä pentru Romana din Ardéld?
Réspunsuld ne este afirmativd. Cu bunä sémä, nu und fanariotil ca
M. Sutu putea intelege importa* relatiunilord dintre Tora românéscä
cu Transilvania, dar eld urméz5, curentuluI stabilitil i decT, pe de o
parte continuá a recundsce privilegiile acordate la bisericasil din Ar-
déld, si pe de alta acordä specialä protectiune bärsanilord, ciobani-
lord si in genere asa c,lisilord ungurea, adecä RomânI din Transilva-
nia. Acestia se bucurä de untt administratord, sed Ispravnicd speciald.
Negresitd Românil Ardelen1 nu totil-d'auna furä multdmitl de admini-
stratiunea acestuI Ispravnicd speciald, dar abusurile lui nu imputinézä

(1) Ve dl Cod. XII, fila 328.

(2) Pitacii pentru podulii de la Fan,deni ala dumné-lui Vornicului

Racovig
«Dumné-ta biv Vel Pabarnice Ienache Lehliule, epitrópe, i dumn6-ta biv Ve!
Paharnice Alexandre, Ispravnice ala Illovuluï, primindd acestti domnesculd no-
stru Pitacti sà mergetT la poduld de la Funden! a dumn6-luT VorniculuT
Racovit'á, ce este din josull zAgazuluT, si vNAndua s. facetT socoté15, cata
si ce felt1 de cherestea trebue spre a se face acestti poki, i ata cheltuéll co-
prinde, s. araatI Domniei mole cu lúe anume in scrisq. toli. p. gpd. 1785,
Octombrie 21.» (Cod. XII, fila 327.)
524 V. A. URECH1A

valórea institutiunel Dama In note mal multe acto relativo la acésta

materie. Intre aceste acte sunt §i acele relative la vacaritulil perceputil
dela mocanI, cum i una actil din care se constata, ca el ati voie
awc,la perdele de gane pe orI-ce mqie §i a fi nesup'ératI tri aceste
perdele pana la o data hotarlta (1).
(1) Carte de Isprcivnicie de ungureni ot preste 011ft.
«Zem. Vlas. BoeriuluT DomnieT-mele Constandina biv Vol 2-loa gramaticti,
pe care l'ama lenta Ispravnica tolgureniloril strginl, ce se afla cu locuin0 in
cincT judete ot peste 011a, ea sa alba a fi Ispravnica i urrnatora intru t6te
poruncelora ce sunt date de catre Domnia-mea, prin ponturT, pentru or5ndu-
iala acestora ungurenT strtiinT, atála la strinsulti banilora de rupt6rea lora
dupá aseqamintula ce aú a face istovula in vreme la visterie, cal i pentru
alto pricinT i rílnduelf ale lora, pa'zindu-le dreptatea intru t6te spre a fi fe-
riVi de alto nedreptatI si sup5rtirT, maT multe peste poruncile DomnieT-mele.
Poruncima i vouil tuturora Ungureniloril str5inl dintr'acestea cincT judete, s'A
aveV a-la sci i a-la cun6sce pe numitula boera de Ispravnica, dandu-T la t6te
supunere i ascultare ce trebue. ii saam reeeh, ypd. 1783, Septemvrie 30.»
(Cod. XII, fila 45.)
Asemenea se face la Ispravnicii de Einyuren1 strint din 12 jacte de din-
edee de Oltií.
Asernenea dou5 cartI ca acestea se vora face pe la 16ta 1786, Maia 26 si in
Domnia luT Nicolae Petru Mavrogheni Vvd.
lata acto relative la bisericasiI ardelenT si la mocanT:

Garle dontnesca- prolopopului &51efan4 dela biserica sch,eilorti din Brctsoutt

pentru dott6-qeci cal cei are aict la peisune.
«Zem. Vlascoi. ProtopopuluI Stefana dela sfinta biserica a Scheilora dela
Brasova, ea sa aiba Cu acésta carte a DomnieT-mele a -tiné aicT in -t6ra la pa-
sune dou5.4ecT caT ce-I are impreuna cu oile, nimenea niel una t'ola de su-
parare sa nu le faca, pentru cà fiinda preota de alta téra i aflându-se pro-
topopa slujitoria la slinta biserica dela ScheT, acesta milá aa avut'o 5111 care
dupa vreml s'aa aflatii protopopa la acésta sfinta biserica din ScheT i maT
inainte dela alV fratT DornnT, precum din caqile Domnielora-séle, ne adeverima.
Dec,1 i Domnia-mea m'am milostivita de am data voie maT sus(' numitului
protopopa, sa-s1 ie in pace si lar' de sup5rare, pentru obiceiu.a ce este de
(lag str5iniT de vitele lora ce le tina la pasune aieT in ; drepta aceea po-
runcima Domnia-mea i dumné-v6stra, Ispravniciloril aT judetuluT si vou5 al-
tora slujbast, verl unde i in ce judeta se vora afta aceT cal, aT mal susti
numituluT preotil, v506nda cartea acésta a Domnielmele, nicT una fela de
suprare sà nu li-se faca ci sà va feriV si se le dati pace intru tóte, ca asTa
este porunca DomnieTinele. ii saam. receh. gpmd. 1783, Octomvrie 21.» (Cod.
XII, fila 46.)
 ISTORIA nomitraLoRti 525

LIII.

Austria Rusia fafd cu M Sutu.

Intinsti f6rte mu1ti cu cercetiírile nóstre asupra lucrärilorti, din
tòte directiunile sociale, economice i culturale ale DomnieI luI Michailû

Cartea sfintesi niöneistiri Rajnovu pentru mila ce are dela muntele BainWt.

«Zon. Vlaseoi. Fiindti-ca sfinta biscrica dela satuld Rajnovula din tinutulil
ArdéluluT, uncle se cinstcsce si se prasnuesce hramuld sfintuluT ierarlul Nicolae,
ne avadti alte veniturT, aü avutd milli (lela altT fratT DomnT, prin cartT, ve-
nituld munteluT Baiuld din judetuld PrahoveT, care este ptimintti aid VIreT acestia,
a pace vitelo locuitorilord dinteacelti numittl satd Rtijnovil no opritù' si no
suptiratd de erbiíritti, fail do numar sa ja venitulti ptisund acelord vito nu-
mita biserica acolo, care sa fie pentru cór, untti-de-lemnti i tiimae ; milosti-
vitu-ne-amti Domnia mea de amtl facutti acésta mila sfinteT biserieT, i atria datti
venitulti munteluT Baiuld, caro este pamintd altiOrd acestia, ea si aiba vol-
nicie epitropii co s'ati raduitd, insa din Ardélti liude doT, din satulil Rajnovù
unù juratd pravoslavnicti anume si din Brasovti starostea Ioaniciù
Lebulti, si din pamintuld Orel Domniel mele dumne-luT biv Vol Stolnicù Du-
mitrache, printeactiruia scire su aibri putero starostea Ioaniciti Lebulti, sa vinda
pc fiesce-care anti pasunea erbiT de pe amid munte la numitulù satti Rtijno-
pentru a-sT pasee vitelo lord intrinsuld ea si mal nainte, insa eu pretulil
co vorti da altiI, ca su nu se pagub6sca stinta biserica de folosulii el, i ciltT
banT se vorù lua aú sa se dea cu buna socotéla spre eheltuiala, prin milna nu-
mituluT juratil din Rtijnovti, la trebuintelo ce are acea stinta biserica pentru
untd-de-lemnil i alte trebuinci6se pod6be ale bisericeT, iar sa nu se
risip6sca baniT in zadarù, séti sa ptigub6sca biserica ; cad si Domnia mea
inteadinsti numal pentru trebuintele si folosuld bisericeT amù fticutd acésta mila
eu inttirirea eartilord altorti fratT DomnT, ce le-ainù vgc,lutù insusI Domnia mea,
$i pentru ca nu cum-va sii fie biserica lipsita din ncehiverniséla cpitropilord
Moat din nauntru, dupti cum am intelesd ca de la o vremo inc6co era lip-
prin sfetirismosulti banilord, hotärimti ca starostea Ioanitù Lebulti, ca unulti
cc are negotù i viT in pamintulti acesteT OrT, amid iT va fi venirea in .térti
pe fe-care anti, sti mérga impreunti cu Stolniculd la prisa sfintia sa ptirintele
Mitropolitú Ungro-VlahicT sa ari5te virKlarea pasuneT, i clieltuiala co so va fi
fticutù la alo biserieeT trebuinte, caro socotelI sa se si tréeti in condica sfinteT
MitropoliT. ii saam recoil gpd. 1784, Ianuarie 2.» (Cod. XII, fila 96.)

Carlea Ungureniloril stretini de cele ce arglit sunt

Vlascoi. Cinstitti ii credinciosulti boerulti DomnieT mole biv Vel Clu
certi Iorgalie Sutulti Caimacamuld CraioveT sanaate, amiA v6dutil Domnia mea
626 v. A. ttatGuiX

Sup. Se vord gasi uniI, earl' vorri imputa lucräreI n6stre, GA, li se pare

cercetarea ce aT facutil atatil dumné-ta dad §i Ispravniculd judetuluT,

co ne-ad datti UngureniT sudiV din Transilvania, prin vechilulti lord Dand Bupé
Iacobti Cohort'', carora cercetarT fac6ndu-li-se alegerea la cate pricinT s'a v6-
dutil ca sunt vechT, §i cererea vechililord este far' de cale, li s'ad data r6s-
punsubl, ca. nu ail a mar cerca nicT und felt' de Ora. pentru acelea, iar pen-
tru altele pricinf earl sunt mai no!, §i earl se vrAlti ea an Ungurenil 6re§-caro
euvintil cauta prin judecatä, ail rmastl sä se cerceteze, §i iatuí cit atattl
pentru pliroforia celord ce s'ati hotaritd a II nesuptiratI do UngurenT, catd §i
pentru urmarea ce al a face dumn6-ta la pricinile ce sunt a se mar cerceta
de isnóva, il artitamil cu acésta domn6sca nóstra carte téte madeIele jalbi-
lord d'impreuna §i mijloculd cu care ail a se s'évargi, Mecit pentru pira ce
!lima asupra Pabarniculul Stand Jianultl, cum ca in vremea ce se afla Isprav-
nicil la sud. Gorjd, de sunt acum mg bine de an! 20, le-ar fi luatd talerT
000 §i 44 ca§T, cu mana unoril trimi§I aT sèl, de vreme ce Paharnicultt
gadue§ce, §i UngureniT niel §ciil pe aceia, ce shed ea le-ati luattl banil §i ca§iT,
nicT vre-o adeverinçit de datti ait, i de vreme ce In 20 §i maT bine de anT
nu §1-ail cautatd, maT v6rtosti in vremea DomnieT sale frateluT Alexandru Ip-
silante Volvodü, cand ati fostd venitü UngureniT de ail dad jaiba, ariltandd pe
totI ceT ce cu care ail avutd pricinI, iar de Pabarnict1 nimictí pomenitd,
s'a botaritil stt aiba Paharniculd paco de acésta Ora a lord, dupä cum §i ve-
chilii Ungurenilord in cea de pe urma cunosc6ndti cti amblä rat la acésta, scor-
ninth!' pricinl vechT de ataff anI fara de a nu avé nicT o dovada s'atl 'baba
in§i§I el §i s'ati vazghecistisitil a nu mal cauta de la Pabarnicil nimicd ; pen-
tru pira ce faceall asupra luT Patru Ilea Céu§il, cum ca in vremea rkmiriVeT,
fac6ndu-se de sine vame§il i-ad jafuittl, i neavandti Ungurenir dovada, nu are
a se cäuta, ci numitultt c6u§d sa' fie nesup6rattl ; pentru pira ce face, cum ca
und Anghefil de la Cernadia din sud. Gory' in anil trecutT luattl cate
§6ptc parale varnä pentru peile de la vitelo ce le-ad muritd aicT in .t,éra, atatil
de la alp' &AM §i de la numitulil Tacovd Cohort' tal. 4, fac6ndu-se cercetare
prin judecata do catre IspravnicT, cu marturil a dovedittl Anghelti, ca peile
fostti dela vitele lord, ci eumpdrate de negustorie, pentru care erail datorT
sa platésca vamä, ale cant' marturiT flindti-ca ait datti §i credinVa inaintea pro-
topopuluT, sa aibil dar Angbeld paco, dupä cum §i Iacobil de fata flinch.'" aci
s'ad multamitil de acésta §i s'ad odibnittl a nu maT face nicT o 'lava ; pentru
pira ce film asupra unuT Ioanti Ceau§uld de Poteca§T din sud. Valcea, ea ad
luattl tal. 12 dela und Mibaild Ungurénuld, cu totuld tagaduindil Ioand Ceau-
ulit, Ispravnicil vr6ndtt a face cercetare cu judecata, ait trimisti ca sa aduca
pe '1'1,4 amid Miltailtl, dar flindti eld bolnavti, s'ati facutd vechiltt pe Sara
Ciobanuld luT, carele vecbild standil de fata ail ma'rturisitil cum ea de cincT
anT trectiV de cand este sluga la acelil Mihailit Ungurénuld, nicT de cum nu
5cie ca sa-T fie jafuitil nurnituld Ceau§ti, sea PotecaiT luT macard cu band.
DecT clupa acésta marturie ce s'atl data insu§I vechiluld luT Mihailù, se cunóre
cit r6t1 ad jaluittt Iacobti fac6ndu-se vechilti fara de scirea luI, §i rtlmane a
nu se supi.:',ra Ioand Ceau§uld de dare numituld lacobit, iar Alibaild de are
vre-o (lava sa vie insu0 dû sa-§41 caute; pentru pira ce Ikea, cum ca Par-
 'STOMA RomirinkRt 627

lorü, cà perdemil din vedere in multe capitole irulü istoricù, a0a cum

vula co ail fostil viltavil de Plaiìt la létti 1779, le-atl luatti dela fiesd-care
turmit cAte unti mielti, nu ail cuvinth la acésta a face cerere i ph% fiindü-
cà obiceiult1 ce ail avutti vátasir princìrÇT domnescr, primilvéra cAnd se
suie oile la munte a lua cate unil mieltí i unil casil de stAnr, avaetulti
tafulur, bine at urmatil i numitulti PArvulti; pcntru pira cc fAcea asupra lur
Glieorghe Rovinaritl din sud. Goriil, cum cr la létulti 1775 le-ail luatil 150
or si o iapil dreptti G anT, Rovinariti de judecatr la Craiova, ail
plätitil i tréptidulil tal. 3, bariT 60; ail cercetatri Ispravnicir doveditil
cri acelti Gheorghe Rovinariil cu poruncr domnscr' ari fostil ortmduitil ca
iae dintr'o 100 or una dela oile ce vinil din muntI pentru prsune i iartisT
se intoreti inapoT, fiindti mar' cu briséve domneser a meingstirer sfAntulur Spi-
ridonti i dui-A acea domnéscr poruncr ari luatti oile i iapa zillogt1 dreptil
12 or, i neviinclti Ungurenir ca sri dea acole 12 or, si stt-sT scétr iapa,
dat'o impreunr cu acclea 150 or la Ispravnicr, si Ispravnicir vilndêndu-le ace-
stea ari trimisti banir la epitropulti mtinrstirer, iar UngureniT jilluindu-se la
Caimacamtl, i Caimacamult1 Ve'd'endil cri bine luatil, dupr porunca dom-
néscr, pusti de ail pluítitü mumbasiruluT ce adusil la Craiova pe Rovina-
riti tal. 3,60; dreptil aceea niel Rovinaritl acesta n'are a se supra de crtre
ungurenT; aceste 6 pricinT sunt de a nu se cruta, i mar susil numitil ail a
fi nebAntuitT de ciitre vechilulti Ungurenilortl, dupil cum mar susil arétil ; iar
la acestil de mai jostl numite pricinT ver urma dumné-ta Caimacamule, dupil cum
it! poruneimtl, adccr.: pcntru pira ce lach asupra Cluccruldf Geanoglu, cum cr
in vremea Domnier-séle Alexandru Ipsilante aflAndu-se Ispravnicti la sud. Gorjtl,
le-arti fi luatil talen l 35 jalti, de vreme ce nu se odihnescil dupr cercetarea
dumi-téle i facil apelatie, sil art',IT porunca Domnier-mele Clucerulur Geano-
glu ca trimitr veehilulit negresitti, pe care iea mumbasiruluT co esto
orênduitti aducr aicT. Pentru cea ce se jaluescil, cum cr :mg Anastasio
ce ati mural aflAndu-se la sud. Gory'', jrfuitil asemenea ca si Chiding
vatavulti, fiindtl-cr din insciintarea Domnier-téle vedemtl cum CA cercetAndil pe
so0a lur Anastasie, ati artitatil cit atuncT chnd se allá Anastasie btirbatultí
vrtavil nu o aveape dinsa intru crsAtorie, si de acea nu stie ce sr r6spundr, i niel
dumné-ta n'al frcutil vre-o hotärire s'év'ersitr la pretendirima acésta, sit cercetezr
dar acum cine este clironomulti luT Anastasie? si pe acela cc va fi clironomil
daT In mOna Mumbasirulul itchier aicT, ca sit se facti cercetarc cu judecatil. Pen-
tru jalba cc face Oprea Ilea asupra lur Dumitracbe Viisorénu biv Vel Armastl, cum
cr in vremea Domnier sale fratelur Alexandru Veda Ipsilante, aflAndu-se Armasti
alti doilea la Craiova, i-ar fi luatil dol cal, milcaril cit ne scriT dumné-ta cum cit
Armasulil a artitatil cartea de judecatr a dumné-luT BanuluT lenache Ilrisos-
coleu, de vreme ce era Caimacamti acolo la Craiova, intru care cuprinde eh'
aceT cal nu s'ai1 luatil de la mAna OpriT, ci de la alOT cc era in kinuialti cr
arti fi furatil, citrora r6posatulti Clucerti Razu, ce a fosttl Caimacamil, puindu-le
&weal ca sr aducrt dovadzi, cum crt sunt caiir lorA, iar nu de furattl, i ne
mar artItAndu-se luath Clucerultl Razu si nu ail rtimasil asupra ArmasuluT;
dar de vreme ce Oprea adaogr muliti a se jitlui si a se prinde, cit niel de fu-
ratil ari fostil cair, niel i-atí luatti Clucerulti Razu, ci ail fosttí drepttl al fe-
628 y. A. IIRECHIÀ

pan6 astadI este deprinderea a se Intelege istoria Romttiniloril. In locti

ciorilorti luT Dana Lupea i sunt asupra ArmasuluT, veT avé a urma dumné-ta
intr'acestasT chipú, ca dupa ce intata va dovedi Dana Lupea, cu vrednica do-
vada, ca sunt caT bunT al feciorilorti luT, iar nu de furata, s'a pue apoT pe Ar-
masti ca sa primésca carte de blastema, cum ca Clucerulti Razu i-aa
luatti aceI cal, si nu ati rt,Imasti asupra luT, i priminda va fi in pace,
fecioril luT Dana Lupea viinda aid cu dovada isT vorti cauta cu cli-
ronomiT CluceruluT Rzu, iar nepriminda carte de blastemil sä-111 apuce
platésea cal!. Pentru cea-ce se jaluesca de Constantintt (Nutting vätavti de
plaiti din sud. Gorja, ca. anti véra ati luatti de fiesce-care stand cate talerT
doT, i eke patru ea!, i oprinda turmele cu pricinä de beilicti i-att jtifuita
luanda de la fiesce-care cato blur 5 si pan la 10, scritt Ispravnicir de Gorki
cum ca vatavulti a tagaduita, ca numar obicInuitulti avaetti aid vatasieT
luattt. iar de este vre-una dovagia cum ca i-ati data mal multa, sa vie de MO
aceltt jafuita si va plati ; insa fiinda-ca numitiT vechili aT Ungurenilora disera
ca si insusT de la eT s'ati luata acestti jafti in anula trecutti, i dovada nu pota
avé, cad altii strainT nu aa fosta intre dinsiT cand jiifuita, far' dc numaT
el i tovara'siT lorü, i cerura la acésta ca sa primésett Constantina Ciudina
carte de blastema', a carorti cerere s'a primitti ; pentru accea poruncima sa adu-
cetl Po Constantina vatavulti, acole, inaintea dumi-tale, sti-I daT cartea de bias-
temti, si de va marturisi ca n'a mata mal multa decat obicInuitula havaeta ala
vatasieT lul, va avé pace, iar nepriminda i dovedindu-se ea i-aa jafuitti, prccum
jaluesca, nu numal apucl ca sa, implinésea negresittt cea-ce va fi luata
ci 'Inca s5. ne insciintezT, ca sa soi pedepsésca numitula vatava, ca unti jafuitorti
urmatorti impotriva poruncilora. Pentru davaua ce fact' asupra luI pentru mor-
tasipula, i luT Ioantt &cola ca le ati luata talen l 50, cu nume de vamil pentru ri-
matoriT carT Oat la oile lora in muntI, insciintéza IspravniciI judetuluT, ca maT
susti numitiT ad r6spunsa cum ca eT ¡bail orénduitT do vamesT, ati luatú eke 20
de haul pentrurimatoriT ce-I aveaa cump'ératT UngurcniT din térti, urmandti dupti
catalogulti domnescti; la acésta dumné-ta aducênda pe paritI de fata cu vcchilula
Ungurenilora, sit cercetezT cu deamaruntulti, si de so va dovedi ea rimatorii
i-atl avutti de cumptirata, i erati datorT a plati vama, si bine le-aa luattl, sa
aiba poterasiT çi Ioanti Soculti pace, iar dovedindu-se crt nu i-att avutti cum-
ptiratT, niel era ditorT a pláti vama, i ráü le-ati luata, sa-T apuce sa
la care de va fi trebuinta sa daT si carte de blasterna maT susti numitilorti.
Pcntru jaiba ce factt, cit untt Tudora plaiasa din sud. Gorjia le-att luata cate
40 haul de rimatorti cu nume de vaml i de erbaritti, flindtt-ca in cercetarea
Ispravnicilora ce ne-a trimistl, vedemti crt nu la'mureseti pricina, sa urmezT dum-
né-ta a o ispravi totti cu asemenea mijlocù, precum la pira de poterasil mor-
tasipT si de Ioana Socola ; asijderea i pentru ceca-ce una Anghelti
Raduta din sud. Gorja, T-att jafttita asemenea ca Tudorti plaiasultl, aceasT teoric
sa facT iarasT ca cu potcrasiT i Ioanü Socolti. Pentru pira ce facura asupra luT
Mihaia Calcescu, cum ca la lét. 1775 le-att luata \Tama pentru until, branza
si mite, carT ati trecuta in launtru de trebuinta caselora lora, din care banT
numal tal. 157, 102 li s'att intorsti de catre rt;posatula Vasile vamesula ce ail
fosta avutti pe acesta Mihaiti Calcescultt ort)nduita la varna, lar pentru eel-
 MOW. ROMINILORt b20

de a ne ocupa Cu preferintà de situatiunea facutä. DomnulUf M. Sutu,

de relatiunile Austriei §i ale Rusiel la PUrtä, nol, de si amii fäeutti

laltT li s'ati facutti carte dela Domnia sa fratele Alexandru Voda Ipsilante Cu
mumbasirù ca s. le implinésca, arkandu-ne i acea carte domnesca de o v6c,lumti
Cu Mt. 1778, Maiù 25, si niel o implinire ea nu li facuttl, ci dumnéta
aduct3ndti pe Mihaiti Calcesculti, sà cercetezt si de nu li s'atl fficutil rafuire
precurnù orênduise fratele Alexandru, sa energhiseseT in fapta euprinderea aceT
porunci domnescIsi slt apucr pe Calcesculti Cu strins6re ca sá implinésca
totil ceea-ce va fi asupra lul pana la una, lar de va tagadui ett nu a
luatd maI multù decat acel tal. 157, 102, sii-T daT carte de blastemil, i asia
sá isbranescl. Pentru pricina ce cu fecioril lul Ioanii Diaconù Patachia din sud.
Goryl, i cu Ciuca ce a fostü vätavù in sud. Valcea, de care nu le-al facutri
dumné-ta niel o izbranire, cad nefiindü acestia acolea la sorocil ce s'ail fosttl
pusti, al disù veehililorú ca sa trimita mumbasirulü sa-T aduca, si nu ail pu-
tutù astepta pang va veni, sa trimitT acum pe mumbasa sa acluca. MIA de
voe sa cercetezT pricinile ce ati cu dfniT, atatti prin alte dovec,IT, cat i cu carte
de blasternù i aleendii in scrisù s'a' li se faca i implinire, de ceea-ce va
avé cu dreptù a lua dela dinsil. Acésta indreptare a jalbel Ungurenilorri vomtl
Domnia mea a face cu epimelie ca sa ja sliritú fie-care pricina, fail de a nu
se maT prelungi si a ne maT veni cu alta jaiba; pentru care iata inteadinsù
se trimite i mumbasiril sluga DomnieT mele . . cu carte de blastemti (lela
. .

sfintia sa Episcopulti 116mniculul, ca pentru cea ce va isbrani de acolea sá ur-

meze (lupa hotarirea dumi-tale a face implinirea, iar pe ceT ce at a se aduce
aicT sa-T ja sa-T aduca la Divanti, caruia mum-basirti prin marafetulil durni-tale,
sa aiba a i se implini trép&lli dela ceT ce i-a6 adusg, si-T va aduce la judo-
cata, fara de a se pagubi. 1785, Iulie 15.» (Cod. XII, fila 289.)
Carte de volnicie pentru ungurenil din Transilvania, ceitre Caimacantulù'
Craiovel, de cei ce jet fuitit.

«Zem. Vlas. Cinstitri i credinciosù boeriulli DomnieT-mele biv. vel

Iorgache Sutu Caimacamulti CraioveT, sanatate; tT facemti inscire, ca la
Domnia-mea art data jaiba. UngureniT striSinT i suditiT din Transilvania, prin ve-
chilil lorú, Danti Lupea i Iacobù Coltorti, cum ea li fileutù jafurT, ne-
dreptatT lua'rT maT multil peste obiceiù de &Are eel ce cu osebita f6ie arti-
tatti, i dupa jalba ce MA fog(' datù la Domnia-sa fratele nostru domnulii
Alexandru Ipsilante Voivodú, aducí,'ndu-se aici treT ség patru din eel ce i-atl
Anita, dela uniT li s'aq' Pa.cutd implinire de aid, iar cu altil ortmduindu-se
la cercetare aidi la Craiova, nu li facutti implinire; pentru care iata in-
teadinsù erênduimil pe sluga DomnieT-inele copilii din casa de Divanù, caro
viindrt acolea cu vechiliT Ungurenilorti sa aduca pe totT ceT arkatl prin
inaintea DomnieT-téle, i catù pentru pricinele ce cercetata i s'ad isbra-
nitti in vremea DomnieT-séle frateltil Alexandru Ipsilanto Voivedù, sa n'aT a face
alta cercetare, far' de numal cele ce se v'édil dupa cartea DomnieT-séle care
este la mana Ungurenilortl, ca ail r'émasti a li-se implini, de nu li-se va fi
irtoril Romani/era de Y. A. Ureehig. 34
 630 v. A. tillEellIi

§i aasta inc6, de la Inceputil, amti stäruiti1 mai multil a ne ocupa de

modulil cum M. Sutu a administratù téra In acésta. domnie a lul la

sä li-se facä acum implinire, iar pentru celea ce nu vora fi isprii-

vita, s. cercetezT dumné-ta, fie§T-care pricind, din ce vreme este ? cu ce mij-
loca? i pentru ce li s'a facutù acea luare ? si la care veI dovedi ca ati Un-
gurenil dreptate i li s'ati luata ríú, sa dal' in scrisa, dupd care sa urmcze
mumbasirula a face implinire de dreptula lorti, iar care nu se va odihni pc
alegerea dumi-téle, pentru eel cu pricini miel, ne veI insciinta, iar pe ceT cu
pricinï marl' iae mumbasirula orl pe insusT, séti vechiliT Ungurenilorti, sd.-T
aducl la Divana, si cine va rëmâné de judecatä sa platésca trépgdulti si
cheltuiala, iar care va fi in slujha i tréba domnésca, aceI trimiO vechi-
lula. 1785, Martie 4». (Cod. XII, fila 254.)

«S'ati scrisa si la dumné-luI Caimacamulti CraioveT i s'ati arkatti i ifosula

cartilora slobode ce este sä dea dumné-luT la mânile suditilorti intocmaT dupa
acesta isvoda ce s'ati scristi maT josti.» (Cond. XII, fila 220.)

Carte legata catre Ispravnicii de judefil , a Barsanilorit Tufuenilorii a

nu-4 supera Ispravnicii moqiilorti i cei ce cumperii venitulil cand
punii primavera oile la perdele.
«Dumné-vestra Ispravniciloril de prin judete sanatate, ait jaluitti DomnieT-
mele BarsaniI i TuWenil sudig, cum CA prima-vera cand se puna cu oile
lora la perdele pentru fdtaciunI, se supra de c'dtre cumparatoriI de venita
si de catre IspravniceiT mosiilora, facêndu-le cererI impotriva porunciloril ; pen-
tru care fiinda-ca si in pravilnicésca condica la list. 19, unde sunt renduite
celea drepte ale stapanilora de mosiI, serie la cap. 21, chiar inteacéstasa
chipa ad : dela perdelele de al ce sunt ca fate-jejune pe inqie, are si iae stigpa-
?wig mo.Siel de tGra perdeua cdte Una i cate tal. ?audit, i aa a sed6 acolo
perdelele dela Blagovestena 'Ana la sfintula Gheorghe ; iatä ca v porun-
cima dupa acésta cuprindere dpravelnicesceT condicT urmanda dumné-vestrti,
sit nu ingaduitI niel pe IspravniceiI mosiilorù', niel pe cumperatoriI de venitti,
a supera si a cere maT multti, si de le va lua vre-uniT dinteacestasI 614 de
eat in potriva condiceT, nu numaT sa le implinitT, ci sA ne insciintatl si asa sa-I
aperap i sa-1 diefendipsiV, ca cu mai multù sa nu se supere. 1785, Martie 27.»

Carte la Ispravnicii ot sud. Saacii pentru jaiba strainilorii, din tera

Barsei asupra lui Andreiit Vatavula de superarile ce le gice,a.
«Dumné-vestra Ispravnicilora ot sud. Saacú, san'étate ; dinteacesta r6vasti ce
hit trimitema vetI vedé cele ce se jaluescti totl strainiT din Ora BarseT asu-
pra luI Andreia Vatavula de plahl, pentru care macara ca s'a scrisa porunca
DomnieT mele, i insusT luI ca sd se ferésed a face sträinilorti acestora supi5-
rare, séa &Ma de pupna necaza, inpotriva poruncilora nestre, dar si dumné-
 igTORIA ROMINILORt t 31

MuntenI, documentandil, cu prisosintA chiar, asertiunile n6stre din acestü

punett de vedere, eu numer6se acte inedite. Cel earl 141 facil idealulü
istorieI romane, In cunóscerea relatiunilorü Domnilora cu sträinütatea,
nu vorü sci niel odatà istoria adev'ératü. a Românilorit. Nu cu Inqi-
rarea dupa dill deja serse In limbl sträine, vomü afla istoria evo-
v6strä poruncimit deosebitil sa aducetI pe numitulti välavù inaintea durnné-
vésträ, de fatä cu eel ce vortt fi vechilT aï Bärsanilorri, sá cercetezT jaiba lorü,
§i de li se va fi fäcutri vre-o nedreptate i necazil, i vorri fi cercatù pagubä
din pricina i zätignirea luT, va fi supäratti inpotriva poruncilorti §i ho-
täririlorti DomnieT mele, ce sunt pentru BärsanY, nu numaI sá indreptati, do-
jänindil pe Vatavü a se feri in totù chipulii de a nu le face nedreptate, sé,ri
supärare inpotriva poruncilord domnescf, i Incá sä ne insciintatI negresitil.
1786, Ianuarie 17.»

«Sluga DomnieT mele Andrei Vatavulil de plaiti sud. Sant'', dintru acéstä co-
pie de rävasil vel vedé cele ce se jäluescil pentru tine totT sträiniT din tinu-
tula BarseT, pentru care, macarti cä' anal scrisù Ispravnicilorti judetuluT ea
faeä cercetare, si sä ne insciinteze de aT fäcutil urmare impotrivA ; dar iatä
tie 41 poruncimri sä te ferescl in tottt chipulti de a nu le face aka de putinù
necazil s,i supärare impotriva ponturilorri néstre, ce sunt pentru BarsanY,
nu numaT podepsitù vet fi, cite veY lipsi de mila DomnieT mele. 1786, Ia-
nurie 17.» (Cod. XII, fila 343.)
Cu deosebire remarcabilä este urrnät6rea carte legatee, circulará &are Isprav-
nici, prin care Sutu, ca si A. Ipsilantil, acordä o specialä protectiune bärsa-
nilorri, ciobanilorti românT din téra Barsir:

17 Cchli legate ceitre Ispravnici, va'aritulii cum sei se urineze a se lua de

la Bairsani.

«Dumné-v6strrt Ispravnicilorù' ot sud. sänätate, v facerna in scire cä, pentru

vitele marl, adeca cal, boY, vacY, bivoll ale strainilorri ce le hränescrt la päsiune
aicl in pämintulti täreT, asa s'a fäcutil hot'Arirea DomnieT mele, cá dupä cum
s'a urmatù in anulti trecutù si antértti, cum si maT nainte de la hottirtrea
Domniei séle fratele Alexandru Vodá in c6ce, i dupä cum ail plä'titù in totl
aniT pänä, acum, asa sä le plä'téseä i estimpti, adeca BärsaniT ceT din tinutulti
BarseT din Transilvania sä, plätésch' vä'cäritulù' strainilora, de vitel celte bara 33,
iar sträinT sà plätéseä totY de vitä chte banT 66 dupg obiceiù, iar tunsir
mänzatiT sä plätéseä doi unultii dupl vechiulti obiceitt Ci dar dupä acéstä
hotärire sá urmatI intoemal, i numaT BärsaniI eel din tinutulti Barsei din Tran-
silvania pe earl iT adever&à cärtile domneseT, ce ati la mânT, sá plätéscä' de
vitä eke bani 33, iar cei-laltI sträinT totI sä' platéscä cate bara 66, de care v6
poruncima sä datI totù ajutorult1 orênduitiloril slujbasT al oerilorri, ca intea-
cestasI chipù sä se facä' implinire banilorri väcärituluT de la dinsii
1786, Ghenarie 29.»
882 y. A.

lutiunel nóstre interne culturale i chiar nationale. Lectorulil care a

urmäritil 614 de superficialil fascicírele ce ail ap6rutti pâ,n5, astac,11 din
lucrarea n6str6., 10 va fi data deja sétna deplinä, de mersulil aceleI
evolutiunt De la o domnie la alta, acéstt evolutiune merge lnainte.
Este §i logicd In desvoltarea nóstrà culturall NumaI urmAndil ca
i?-12

firulù Ariadnei, acestil iri, voma puté sà ne esplicämil marele fapte

ale secoluluI alù XIX. Unil Tudora Vladimirescu, revenirea Domniel
pdmIntene, reorganisarea tériloril sub Regulamentulil organicii, Itsi
esplicarea In secolulil alù XVIII-lea. Istoria documentatd a desvoltdrel
ntístre economice, nationale i culturale le esplicä, iar nu abide serse
de sträinl despre rAsbòele Rusiel, AustrieI i Turciel, resbele atingêndil
si Principatele, orI notele diplomatice schimbate Intre aceste puterI,
avé`ndil referinte cu Domniile t6riloril române.
SA nu se impaciente lectorulil, &And nu vomit milrgini istoria Dorn
niel luI M. Sutu, ca Aronil Flonianù, çlicêndù &A era acestil Domnil
«de unit caracterd dulce fi omenosa, purtarea lui era pldcutd la top; o
singurd patd avea, care era ldcomia de banb §i cà «cu t6te acestea
Suulú, dupd o administrare de 2 a14 9 lunX ese din scaund (1). Latt-
riantt i mal pupal ne-a spusti despre Michailú Sutulti Abia ne-a ar6tatti
cá M Sutu, clragomanulil, succese In 1783 luI Caragea. (2) si nu ne maI
spune alta despre Domnia luí M. Sutulil decal ca la 26 Martie 1786,
Pórta 116 scelte din Domnie si pune pe N. Mavrogheni.
Apol °And dol istoricl, dou6 reputatiunI ca acestea, n'att lasatit altd
istorie a Domniel luí Suulù, i cand, sub ochil nostri, pe urma
se public5, manuale pentru scoll i mal pitting sciutóre de istoria n6-
str5. läuntrick chiar de amil abusa cu prea multa ingrä.m5.dire de do-
cumente si cu acésta amil lace putintt aträg6t6re pentru cititorii
nAravitY, lucrarea nóstrà, noi decisI suntemil a deserta In ea totil ce
pAn'd astàí posedemti ca documente In glilozdanele nóstre.

Arond Floriantl nu lace aci decilt a repeti cele 4ise despre M. Sutu de cAtre
covicT. care-111 califica de «uorno da bene e di ecceIlente condotta. Osserv. Storiche pag. 30.
Aronil Floriantl in Ist. Princ. RomAnieT. 1839, pag. 166.
Lauriand. Ist, Romditilord, 1783, pag. 561 si 554.
 ISTORIA ROMINILORt 533

A0a fiindù, vomil adäogi aci, câte-va informatiunI complementare la

studiulti deja facutti mal sud.' despre domnia 'di M. Sutula.
Odatä cu avenirea la tronulil Muntenescii a lui M. C. Sutulti
ar'étatil cum Austria isbuti sä capete dela Pértä (16 Octobrie 1783)
senetulil de recuneiscere a Infiintatului Consulata generalil austriacil 'in
Principate (1).
Importanta i efectele ce avu acestil triumfil ala politiceI austriace,
l'ata cu Principatele, a pututil sa le aprecieze lectorulil, din cerce-
tarea de pana acum a afacerilortt launtrice §i externe a ambeloril t6rl
române.
Culminanta triumfulul Austriel urrnä insä 'in 24 Februarie 1784,
cand Austria dobandi dela Turcia conventiunea comercialä.
Aplicatiunea acestel conventiunl, séti mäcaril silinta ce-vi dete
agentulti Austriel, de a se aplica acea conventiune, mal alesil
cât privesce drepturile i scutirile suditilorti §i vama de 3°/0, incá ail
fácutii in mal multe rindurl, obiectulil cercetárilora néstre, Amii con-
statatil marile scAderl acluse financeloril, comerciuluI §i In genere dem-
nitätel statelorù române, prin conventiunea austro-turcä din 1784.
Nu este de prisosil decI de a da aci IntregI aceste douë acte, carl
de§i incheiate de dou6 puteri sträine, aU grele consecintI, prin apli-
carea lorti fortatä in Odie neistre.

Traduzione del comando del Gran Signore diretto al Principe di Vallachia.

«All inclito trà li Principi della Nazione del Messia, il Voivoda di Valla-
chia, li di cui estremi sieno felici.
«Pervenuto che vi sarà il presente mio Supremo ed Imperiale Commanda-
mento saprete qualmente, Il più cospicuo Signore tra grandi della nazione Chris-
tiana, il Signore Barone Ilerbert Rathkeal Internunzio Cesareo Residente presso

(1) Vecp Zinkeisen (Johann Wilhelm), Geschichte der Europäischen Staaten. Sechster Thcil,
pag. 501. aNachdem demzufolge der Hospodar der Moldau zu Anfang des nächsten Mo-
nats eine besondere Erklärung in Betreff der Erleichterung des Handelsverkehrs der
Kaiserlichen Unterthanen in seinem Lande erlassen hatte, wurde im Mai die Beobach-
tung des obigen Handelsvertrags den dabei zunächst betheiligten Statthaltern und Pro-
vinzialbeamten durch einen eigenen Ferman noch ganz besonders zur Pilicht gemacht.»
Vecri ambele acte ce aclaogA Neumann, in traducerea c6rteT luT Martens fi de CU8811 (Re-
cueil de traites etc.) la pag. 337 si 340.
534 V. A. URECBIL

la mia sublime Porta, di cui termine sia felice) ha presentato alla medesima una
sua Memoria nel contenuto della di cui traduzione espone, che per procurare
assistenza, e protezione ai mercanti sudditi di S. M. L' Imperatore de' Romani,
che a cagion del commercio continuamente vanno, e vengono per le Provincie
della Vallachia, e Moldavia, e per le vie del Danubio, fu da canto della succennata
sua Imperiale Maestà l'anno passato mandato in quei contorni Illustre tr.& Pri-
mati della Nazione del Messia, Raicewich attuale Segretario della Corte Imperiale
(la di cui sagacità sia aumentata). E siccome il commercio 14 vie più sempre accres-
cendo, ed aumentandosi, cosi per il buon ordine degl' interessi del Commercio,
per la sicurezza dei mercanti Tedeschi che vanno, e vengono, e che quivi si ri-
trovano ; comme pure per accudire, ed attendere ai loro affari, e negozj,
stato egli dall' accennata Imperiale Corte destinato per suo Agente ; e che
quantunque assistenza e buon trattamento usato fin' ora dai Voivoda di
Vallachia, e di Moldavia verso la persona del succennato Segretario, dia motivo
di esserne sodisfatti, 66 non ostante, perch6 non si abbia ad usare verun
mancamento nella protezione, ed osservanza, che secondo il costume esige
suo carattere, la suddetta Corte Imperiale richiede amichevolmente, che sia
ordinato tanto a Voi che siete il sopraccennato Voivoda, quanto al Voivoda
di Moldavia, accioch6 tutti quei trattamenti, immunitit, e privilegj, concessioni,
ed usanze stipulate delle Imperiali Capitolazioni verso li Consoli, ed Agenti
della riferita Imperiale Corte, abbiano da essere observate anche verso il so-
praccennato ; facendo il summentionato Ministro sapere, che questa requisizione
tende unicamente a confermare, e vie più rassodare il commercio, e ami-
cizia, che susiste fra li rispettivi sudditi, ed il vantaggio d' ambedue le Corti ;
ed a tal oggetto ha richiesto emanazione separatamente di due miei nobili
Commandamenti diretti l' uno a Voi, e l' altro al sopracitato Voivoda di Mol-
davia. Lb, onde essendo di dovere il compiacere la Corte di Germania, che 6
una Corte magnificentissima, antica, e sincera amica, e vicina colla fulgida
mia Porta, e che la perfetta sincerità, e candore che ha per la medesima,
evidente ; come pure 6 di massima importanza appianare, o sia facilitare,
secondo esigono le Imperiali Capitolazioni, li di lei interessi ; ed essenclo altresi
chiaro, ed evidente, essere di mia Imperial brama, ed intenzione, che deferendo,
giusta il tenore delle imperialli Capitolazioni, alli di lei desiderj, e richieste,
venga dato corso al loro commercio, che 6 il frutto dell' alma pace, e che i
di lei sudditi, e mercanti che vanno, e vengono, sieno secondo ii tenore delle
Imperiali Capitolazioni, protetti, ed assistiti ; e rilevandosi ancora dal contenuto
della sopradetta Memoria del succenato Ministro, che il buon ordine del loro
comercio dipenderb, dal buon trattamento, e riguardo che si userà al supra-
detto Segretario ; Cosi voi che sieti il sopradetto Voivada, essendo di mio
Imperial ordine, che abbiate ogni cura, ed usiate ogni diligenza per tutto quell°
 ISTORIA ROMINILORd 535

che secondo il tenore delle Imperiali Capitolazioni riguarda il buon tratta-

mento, la stima, ed osservanza della dignità, e carattere del succenato Agente,
non occorrendo dichiarare, e spiegarvi ulteriormente a che segno sia d' im-
pegno, intenzione, e volont6, mia Imperiale il compiacere la sopraccennata
Cesarca Corte, e '1 dar esecuzione ale condizioni stipulate fra e due Corti nelle
Imperiali Capitolazioni, impiegherete con tutta la premura ogni vostro studio,
e la più grand' attenzione nell' onorare, e stimare la dignità del sopraccennato
Agente, che ha l' ordine di accudire alli negozj, ed interessi delli mercanti
Imperiali, come pure nel prestargli in virta delle Imperiali Capitolazioni tutta
l' assistenza, e protezzione. Al qual effetto fu emanato il presente mio su-
premo commandamento col quale voglio, e comando, pervenuto che vi sar6.,
di uniformare l' operazioni vostre, giusta al tenore di questo mio Imperiale
mandato, al quale 6 dovuta ogni sommissione, rispetto, ed obbedienza, aste-
nendovi onninamente da qualunque azione contraria al medesimo, e temendo
di contravvenirvi. Cosi saprete operare, e prestarete piena falo alla nobile mia
cifra Imp erial e.
Dato nella cusiodita Residenza di Costantinopoli vorso la meta della Luna
Zilcadeade l'anno 1197 che corrisponde ai 16 di Ottobre 1783.»

Traduzione del Sened della sublime Porta Otomana contenente le prerogative

che goderec il commercio den), sudditi Imperiali, e Reali nelli stati
dell'Imperio Ottomano.

In nome dell' ente supremo.

«La ragione per la quale il presente Istrumento 6 stato spedito si 6, che il

Signor Internunzio dell' Imperatore nostro amico in una memoria presentata
per parte della sua Corte, ed appoggiandosi sopra le clausole dell' Articolo
II. del Trattato di Belgrado, ha domandato differenti disposizioni, e stabili-
menti a favore dei Mercanti sudditi dell' Imperatore nei Paesi del dominio
Ottomano.
- La sublime Porta avendo esaminato il contenuto di questa Memoria, ha
trovato, che il detto articolo serve di base alle proposizioni della Corte 1m-
periale intorno a questo soggetto ; in consecuenza di che, e sopra le positivo
asseveranze date nella suddctta Memoria, che li Bastimenti, Mercanti, e sud-
diti della sublime Porta che anderanno, e verranno escrcitando il commercio
per terra, e per mare, e per li fiumi in tutti li Stati dell' Imperatore, godo-
ranno constantemente delle immunità, e privilegj che godono relativamente
al commercio le nazioni più favorita, ed anche al di là : La sublime Porta
eseguendo sempre con la massima sincerità, le obbligazioni contratte in virta
536 V. A. IIRECHIÀ

dei Trattati, ed essendo accostumata a provvedere attentamente ai mezzi i più

proprj per dare alla Corte Imperiale sua antica amica, e vicina pruove non
non equivoche della sincerità dei suoi sentimenti e della sua perfetta amicizia,
ha risoluto d' impegnarsi, e prendero supra di se nella sopraddetta maniera
col presente Sened, di osservare religiosamente li seguenti punti, ed articoli, i
quali serviranno d' ora in avanti di regola invariabile al trattamento da farsi
alla Nazione Todosca, ed avranno la stessa forza che il Trattato stesso di
Belgrado.

Articolo L
Il Trattato di commercio segnato presso di Passarowitz l'anno 1132. den'
Egira, ed adottato per base del detto Articolo 11. del trattato di Belgrado,
sarà, come 6 di dovere, mantenuto, ed osservato in tutto, e per tutto nelli
Stati dell' Imperio Ottornano a favore delli sudditi, e Mercanti dell' Imperatore,
e la sublime Porta non permetterà, e non autorizzerA la menoma transgres-
sione su di questo ; e per quello che riguarda il commercio per mare, e per
i Fiumi, si procederà in conformità di quello che sara regolato nell' articolo
6 del presente Sened.

Articolo IL
In quanto ai dritti della Dogana che dovranno pagare i Sudditi, e Mercanti
Imperiali, la sublime Porta riconosce qui di nuovo le antiche convenzioni, cia,
che non pagheranno piit del tre per cento di Dogana una volta solamente,
sia nel luogo dell'introduzione, o in quello della destinazione di tutte le merci
che introdurranno nelle Provincie dell' Imperio Ottomano per essere vendute:
parimente pagheranno il tre per cento una sol volta, ed in un solo luogo di
tutte le merci che compreranno per esportarle, e che non saranno della natura
delle proibite, di modoche il commercio dei Mercanti Todeschi specificato qui
sopra tanto d' introduzione, che di estrazione sarà libero da ogni altra, e
qualunque imposizione, e specialmente di quelle chiamate Mastarie, Cassabie,
Bidaat, Restni-hudanzie, Reft, Badch Jassactai &. Abbenchè le disposizioni re-
lative a ciò siano chiaramente, ed evidentemente spiegate nel suddetto trattato
di comercio di Passarowitz, avendo per altro dichiarato l' Internunzio, che
col decorso del tempo si sono introdotti a riguardo di questo stabilimento,
differenti abusi contrarj alla regola fissata nelle Provincie Ottomane, e prin-
cipalmente in quelle della Valachia, e Moldavia, la Sublima Porta le conferma
qui formalmente per essere osservate d' ora in avanti intieramente in tutti 1f
Stati den' Imperio Ottomano,
 ISTORIA ROMINILORti 537

Articolo III.
Li Sudditi e Negozianti Imperiali goderanno anche tanto all' introduzione, ed
all' estrazione di tutte le merci non proibite, che nel venciere, e comprare,
d' una libertà piena, ed intiera, e non sarà permesso in verun modo alle cor-
porazioni, compagnie, e Monopolisti, o a chi si voglia, di porvi il menomo
obstacolo appertamente, o clandestinamente, nè molestare, o punire li sudditi
della sublime Porta a causa di queste vendite, o compre, ne, incomodare, o
vessare chi che sia delli Mercanti, o Sudditi Ottomani, sotto pretesto, o per
causa che ha comprato qualche effetto, e mercanzie dei Negozianti Todeschi.
Per questa ragione l' esecuzione del presente Sened sari ordinata ai Capi, e
Magistrati delle Provincie, del Mare e clelle Coste, ed agli Officiali delle Do-
gane con Fermani molto positivi, ed energici, contenenti le regole sopra il
modo con cui dovranno condursi verso li Sudditi Imperiali che vanno, e ven-
gono, o dimorano in tutti li Stati dell' Imperio Ottomano. Nel tempo stcsso
saranno date copie di questi Fermani olla Corte Imperiale, affinche li suoi
Ministri, Consoli, ed Agenti, come pure i Comandanti dei confini possano esserno
informati per dirigersi in conformità.

Articolo IV.
Per prevenire ogni dubbio, e sospetto, che potrebbe nascere ai Comandanti,
magistrati, ed Impiegati delle Provincie Ottomane Soprintendenti al commercio
per mare, e per i fiumi, la sublime Porta dichiara, che in virtit dei Trattati
e permesso ai Sudditi, e Mercanti Imperiali muniti dei loro passaporti d' andare,
e venire liberamente per mare, e per fiumi, e di esercitare il commercio in
tutti li Stati, e Provincie dell' Imperio Ottomano, e cho possano parimente
nci loro viaggi per terra, per mare, per fiumi dovunque sarò, di loro conve-
nienza, approdare, e caricare quelle che non sono proibite, pagando i dritti
che devono.
Articolo V.
La sublime Porta riconosce, che la Corte Imperial° ha dritto in virtii del
Trattato di Belgrado, e di quello di commercio di Passarowitz, como anche
in conformità della sincera, e perfetta amicizia che sussiste trà le due Corti,
di riclamare per i proprj Sudditi, e Mercanti li favori, privilegj, e vantaggi
nel commercio senza veruna eccezione, che godono, o goderanno in avvenire,
relativamente al commercio, le altre Nazioni tronche, specialmete i Francesi,
gl' Inglesi, gli Olandesi, li Russi, cd altre Nazioni le più favorite.
538 V. A. IIRECHIÀ

Articolo VI.
Li Sudditi, Mercanti Imperiali potranno liberamente, e senza che l' eccezione
inferita nel detto Trattato di commercio di Passarowitz possa essere di veruno
impedimento, passare per causa del commercio dai fiumi al mare, e, viceversa,
con Navi, bandiere, ed equipaggi Todeschi, e non saranno obbligati ad altra
cosa se non che a pagare, come si 6 detto qui sopra una sola volta i dritti
di Dogana per le merci introdotte, ed estratte.
Articolo VII.
Il transito per le Coste, Canali, e Streti della Dominazione Ottomana, e
nominatamente per il Canale del Mare Negro, sarà libero per tutti i Sudditi,
mercanti Imperiali che veranno per Mare, e per i fiumi con bandiera Im-
periale dalle Provincie Tedesche, per passare a quelle delle Corti estere, o
che veranno dalle medesime per passare nelle Provincie Tedesce, e saranno
esenti da ogni, e qualunque dritto, e non saranno vessati, molestati, e forzatti
a scaricare le loro Merci ; ben inteso, che le merci, le quali saranno scaricate,
camin facendo di loro propria volontà per venderle, siano franche da ogni altra
imposizione, fuoriche dai dritti ordinarj di Dogana, e che li suddeti Bastimenti
Mercantili non siano più grandi, che quelli permessi ai Russi ; Li suddetti Su-
diti, e Mercanti Imperiali saranno anche assistiti, e soccorsi amichevolmente
nel corso del loro soggiorno nelle Provincie Ottomane, come appartenenti alla
Corte la più amica di questo Imperio. Dovendosi considerare, che li Bastimenti
Mercantili che navigano sopra i Fiumi, non sono punto proprj alla Naviga-
zione Maritima, sarà loro libero, che arrivando i Bastimenti nei luoghi vicini
al Mare le merci che avranno a bordo siano transportate sopra altri Bastimenti,
i quali frequentano il Mare Negro, cd in questo caso non si domanderà verum
dritto.

Articolo VIII.
Nascendo delle difficoltit nell' esecuzione di qualche punto (lel presente Sened,
specialmente intorno le merci proibiti cosi nel Trattato di Passarow itz, che
in quello del commercio di Belgrado, la Sublime Porta condiscenderà a spianarle
di comune consenso, e di maniera amichevole, e giusta ; Per altro, se non si
potrà terminare di tal modo, Ella consente, che questo punto di difficoltà sia
spianato, regolato, e deciso amichevolmente a tenore delle disposizioni fatte
nel Trattato di commercio conchiuso con l'Imperio della Russia l' anno passato,
di modo conveniente al commercio Todesco.
 ISTOR/A ROMINILOR6 539

Dato in Constantinopoli li due della Luna Rabiul-abir dell' anno doll' Egira
1198, cioè li 24 Febbrajo 1784.
Colui che implora il soccorso dell' Ente supremo .ifamidfiglio di Hala Gran
Visire, ed a canto il suo sigillo grande.»

Insemnatatea ce cu asemene acte c4tigli Austria In Principate, so

vede §i din curtenirea ce puna Domnitoril In relatiunile loa' cu re-
presen tantulti AustrieI dela Constantinopole.
In Maiti 1785, trece prin Bucuresdi femeea «Siniorulut Inter-nuncia»
§i i se face o primire extraordinara.
lata pitaculfi Domnescil orênduinda alaiulti de primire a une sim-
ple sotie de diplomatti austriaca:

«Alaiulft ce s'aii orénduit4 la intrarea Dionnéel Madamei a dund-séle

Sinior Inter-Nunciii.

Doutk,lecT seimenT cu capitaniT 101.5 calarT inarmatT. NemtiT din Pòrta iarti
cu zapcii lorti.
Vel Pitara. Ve! Comisa.
Biv vol Pitartt Panaiotu.

Trer ciohodarT lar troT ciohodarT

Careta Demudad, Cu 6 telegarT.

16 lifihailli Constandintl, Supdil Vvd. i gspd.

«Poruncimti Domnia-mea d-tele ala 2-lea Comisti, sa fif purtatoriet do grija

a se gati acesta Alaitt, care mane MiercurT la 7 ale luneT acestcia stt se allo
de climinétä la Vactirescl. 1785, Maiti 6. (1)
Tata. descrierea primirel, care i s'a facutti baroneseT Ilerberttt, soticT Inter-
nunOuluT, cu ocasiunea trecereT el prin BucurescT, de catre Voivodulti Mun-
tenieT Michailil SOL

(1) Cod. XII, fila 256,

 540 V. A. IIRECIIII

Copia della Relazione dell' accoglienza fatta et S. E. la Baronessa d'Her-

bert, Consorte del Internunzio J. et R. alla Porta Ottomana, da S. A. il
Signior Principe della alachia Michele de Suzzo, all' occasione del suo
passaggio da Constan tinopoli per Vienna.

«Avendo dato parte l'Agente J. et R. al S. Principe di Valachia del pros-

simo passagio di S. E. la Sig-a Internunzia, S. Altezza destinó subito il Va-
taffo (1) del Divano ad incontrarla a Daja primo luogo della Valachia vicino
alle rive del Danubio, e di accompagnarla, e servirla pel corso del suo viaggio,
e nel tempo stesso diede Ordine a due Ispravnici (2) i più prossimi di tro-
varsi sulla strada, ed avere cura che fosse ben servita.
L'Agente per parte sua spedi à Daja il S. de Spaun Cancelista J. et R. li
16 Maggio ; la Dama col suo corteggio passe, il Danubio e si fermò in Giur-
gievo. Li 17. alle 5 ore della sera arrive) a Bucareste nella Carozza del Agente,
che era andato a riceverla fuori dela città, vene a montare alla casa dell'
Agente ; II Dragomano Sig de Timoni con li offiziali della Dama ebbero una
casa assegnata dal Principe.
S. A. per onorare la Dama aveva disposo, che prima di entrare in Buca-
reste si fermasse in Vacarest, convento distante un ora della città, come fanno
li Principe quando giungono in Valachia, per farli poi far un ingresso pu-
blico, colle Carozze della Corte, offiziali, e seguito ; ma la Dama ringrazio
pulitamente, desiderando di riposarsi di un viaggio lungo e penoso.
La stessa sera l'Agente avverti il Marescialco della corte dell' arrivo della
Dama, pregandolo di dirli l'ora conveniente la mattina segment° per presen-
tare a S. A. il Dragomano, latore della lettera di S. E. il Sig-e Internunzio.
Li 18. alle 10 ore della mattina, il marescialco della corte a tiro sei venne
a complimentare la Sig-a Internunzia a nome del Principe, e poco dopo venne
il cavalerizzo maggiore con simii treno a fare lo stesso per parte della prin-
cipessa, de li un poco venne un offiziale a Cavallo, con un cavallo di mano
bardato nobilmente, e prese seco il dragomano J. et R. che condusse da S. A.
Il dopo pranzo furono presentate alla Dama vario confitture e frutta, a nome
della Principessa.
Li 18 alle ore 5 venne la carozza della principessa a tiro sei, per ricevere
S. E. che 16 accompagnata dall' agente, e dal Dragomano, i pall erano se-
dutti dalla parte dei cavalli.

11 \ratan e una spezie di procurator°, o sollecitatore &lie cause, che si trattano

al Divan°.
Spravnico, Guvernatore, o Capitano del Circolo.
 ISTORIA ROMINILORtT 541

11 corteggio consisteva in un buon numero di guardie del palazzo, e di sei

offiziali a cavallo, et capitani a piedi, il primo et il secondo Pitan i 1 sei Chio-
lcodar, ed un sciatir in galla (2) attorniavano la carozza, la manica era chiusa
dalla carozza dell' Agente con li offiziali della Dama.
Nella corte del palazzo vi erano schierate due file di arnauti con li loro
officia4b, al scendere della carozza la Dama lit ricevuta dalle primario Dame
del Paese, dal marescialco della Principessa, e preceduta da duo Damigelle,
che-portavano profumi ; una nipote di S. A. con altra Dama li davano braccio,
in cima della scala vi erano le Principesse figlie, et a metti della gran sala
do festini fu incontrata dalla Principessa, che dandoli da drita la concluso in
una stanza a forma di chiosco molto elegante.
«L'Angolo (3) fu ceduto a S. E., e la Principessa si pose alla dritta, con le
figlie. Le altre Dame occuparono il soffa ogn'una secondo il suo rango.
11 scgretario del Principe, ed il Sig. de Timoni facevanno li interpreti.
11 dolce, ed il caffe fie presentato alla Dama dalla stessa Principessa. Poco
dopo verme il Principe, che use molte civiltee alla dama, la conversazione si
termine col solito profumo, cd agua rosa, si preso congedo, e si ritorne colle
stesse cerimonie.
La sera la Principessa mande il suo segretario ad informarsi della salute
di S. E. ed 6t presentare ad ella, ed alle due bambine varie galanterie orientali.
Li 19 allc 12 venne la Principessa in gran galla a rendere la visita accom-
pagnata da due Principessine, e da numeroso seguito di clame; al scendere
dalla carozza fu riccvuta dall' Agente, che li diede braccio, e preceduta da
due (Alicia, cho portavano li profumi, alla Porta della Sala fu ricevuta dalla
dama, che li diede la dritta sul canapé, e le Principessinc avevano sedic dis-
tinto.
La dama presente il dolce, ed il caffé alla Principessa, e l'Agente alle Prin
cipcssine, e primario Dame.
Dopo li profumi, ed agua rosa, termine la visita. Li 20 S. E. parti de Bu-
carest alla volta de la Transilvania ; l'Agente con cancellista hanno avuto l'o-
nore di accompagnarla fuori della cittet.
Lo Spravnico d'Argis, ch'e alla metet del Camino (leve servirla sino all'
confini.» (4)

Pitan, grand panetiere, e sopra Intendente alle Carozze dela Corte.

Sciatir, un chiokadar distinto, Che porta al flanco, una Scimitarra (Kurzer, breiter
Siibel.)
L'Angolo in Turchia O la sede d'honore.
Agentulti Raicevich IncunosciinOzre pe Herbert despre sosirca sotieT luT
542 V. A. MIECRIÀ

Agentulil Raicevich incuno§ciinOzA inc6 pe Internuntiuhl Herbert, ca a fostil tri-

mis(' unri anume boerri din Moldova pentra intAmpinarea soOeT luT.

Copie d'une P. S. de Mr. Raiceivich a l'Internonce I-et R. en date Bucarest

20 Mai 1785.

«Nel momento che sono per chiudere la lettera, mi viene detto che S. A.
ha creato Pitan i l'ufficiale destinato a servire la Dama, cioè il Vataffo, che l'ha
accompagnata dal Danubio, ed ora va a raggiungerla in Posta. Questa 6 un
altra finezza ; si intende che avendo costui avuto l'onore di servire di mih-
mandar a persona distinta, viene promosso, e deviene Cirak, o ereatura della
Dama.» (1).

Pe când prin conventiunile maI susil amintite AustriaciI isbiail indi-

recta In autonomia §i. vechile drepturl ale Principatelorti, Rusia lucra,
negre§itti pentru satisfacerea intereselora sale din Crimeea, dar nu maI
putina intervenia la Pértà i In chipii de a o sili s5, recunóscä trac-
tatulil de la 1774, cu reconfirmarea articolelora din anteriérele trac
tate relativo §i la Principate.

ti despre primirea ce i s'a fitcutri In Bucure§cI §i de oficiala regulare a ce-

remonialuluI :

Extrait d'une lettre de Mr. .Raicovich e& l'Internonce J. et B. en date

Bucarest 20 Mai 1785.
«II l'onore di spedirle la presente con un Calarass fornitomi molto gentil-
mente da Tiesto Sig-r Principe, assieme col ingionto piego della sua Dama,
o la relazione del suo ricevimento, o nobilissimo trattamento ; spero, che V-a
E-a sara molto contento, come lo siamo noi, 6 certo che non si 6 potuto de-
siderare, ne più cordialita ne maggiore civiltà, e buona grazia ; confesso che
non mi aspettavo a tanto, cunoscendo l'umore di questi Sig-ri ambigui, e ri-
servati a spiegare le loro intenzioni anche guando vogliono onorare.
A tenore degli descrizioni di V-a E-a io avevo insistito con bel modo, ac-
cioche il Principe renda la visita, ma egli si scusò col costume Turco, che
non ha ceremoniale per le Dame, protestando che, se fosse V-a E-a che non
mancarebbe di renderli la visita, siccome io non potevo rissolvere da me,
pregai il Maresciallo di corte e lo Spatari i quali trattavano meco, e mostra-
vano grande premura di terminare questo affare di buona grazia, di lasciarmi
tempo a consultare la Dama, la guate trove) a proposito di contentarsi della
sola visita della Principessa.»
(1) Din archiva Ces R. din Viena. Hurm. T... pag. 447.
 ISTORIA ROMINILORt 543

Interesat6 s6i1 nu, Rusia protege principatele §i la acéstä ocasiune,

pe cánd Austria nu fácuse decál a c4tiga drepturl pentru sinei in
dauna intereselorii Principateloril.
Ereire grea politich din partea Purtarea Austriel cu Principatele
arunc6 pe acestea in bratele Rusiel pentru mult1 anI.
Ca s'a.' se védä, de altmintrelea câtil de desinteresatä era pe la 1783
ap6rarea Românilorti de cAtre Rusia, sá amintimù cá ea era gata, in
schimbultI recunóscerel de c'átre Austria a luáreI de Rusia In stäpâ-
nire a Cubanulul §i Crimeel, ca sä permita, Austriel ca sà incorporeze
dInsa Principatele románe. Numal deteptarea EuropeI asupra con-
secinteloril pentru ea din asemenea estensiune teritoriala, a AustrieI
alesti, a lmpedicatil
Dämil aci In note cate-va acte relative la acestil plana politicù (1)
§i la Impedicarea realisärel

(1) Maresalulti de Courcy despre tendintele Rusia si ale Austria de fl so

tntinde asupra provinciilorti Turcia.

Mánoire sur l'êtat actuel de l'Europe relativement aux dispositions hostiles

gui se font sur les frontière,s du Grand Seigneur.
(París, 18 Juillet 1788.)

«La totalité des opérations que l'on suppose que les deux puissances im-
périales projettent, peuvent être divisées en trois parties :
«La première consiste pour la Russie A s'emparer de la Crimée et du Couban.
«La seconde, à prendre Oczaliow.
«La troisième, à prendre Constantinople.
«La Cour de Vienne, en suivant son système de conquate prendra la Mol-
davie et la Valaehie, en mame temps que la Crimée et le Couban tomberont dans
les mains des Russes. Belgrade balancera Okzakow ; et si les Russes entreprenaient
sur Constantinople, les armées autrichiennes se répandraient en Grèce et
pousseraient sans doute tout ce qui serait devant elles jusqu'A Andrinople ou
Sophia, ou jusqu'aux limites que les deux Cours auraient réglées entre elles.»
Signé : Le Maréchal de Courcy.
Marchisuld de Ossun despre aceleasT tendinte ale Curtiloril imperial° din
Viena si Petersburg de a-sT imparti provinciile tiitére de Turcia :

M. le Mis d'Ossun. Mémoire.

(Jnillet, 1788).

«Le projet que paraissent avoir les Cours de Vienne et de Pétersbourg de

544 V. A. tiREara

LIV.

Non14 tracted4 din 1784. Nouliic hatilerifel.

Fie, precum resula din documentele aduse in note de nol, intere-
chasser les Turcs de l'Europe et de partager les vastes et riches domaines
qu'ils y possédent, opérerait, s'il s'exécutait, le renversement de l' équilibre de
l'Europe et une revolution dans le commerce general, qu'on ne saurait calculer exac-
tement au premier aperçu, mais qui serait certainement très-nuisible A eelui des
autres puissances maritimes et commerçantes.
«D'un cété, la Russie serait maitresse de la mer Noire, dominerait dans la
Baltique, et, dans peu d'années elle pourrait former une marine redoutable
dans la Méditerranée, parceque ses nouvelles conquêtes lui fourniraient tous
les matériaux nécessaires pour les constructions, des milliers de matelots, des
millions de sujets et des revenus immenses.
D'un autre cété, l'Empereur, par l'acquisition de la Moldavie et de la Va-
lachie, de la Bosnie, de la Servie, de la Bulgarie, de l'Albanie et de la Ma-
cédoine, aurait des debouches sur la mer Noire et serait et Wine de former une
marine sur l'Adriatique. Il obtiendrait un accroissement de puissance en su-
jets et en revenus qui lui donnerait le moyen de satisfaire le désir assez connu
qu'il a de devenir puissance maritime et commerçante ; de plus, sa position
le mettrait A, port& d'étendre ses conquêtes sur les Etats de la République
de Venise, et l'on voit que l'Italie serait circonscrite du côté de la mer et du
cété de la terre.
«Cette grande et singulière révolution pèserait infiniment plus sur la France
que sur toute autre puissance.
«Les deux Cours Impériales acquerraient une prépondérance et une influence
qui détruiraient celle dont la France jouit et doit jouir par sa position, par
ses forces et, encore plus, par la sage et digne conduite du Roi.
«Il est done de l'intérêt et de la dignité de Sa Malesté de protéger la con-
servation des propriétés telles qu'elles sont en Europe.»
Rapen t despre scopurile Austria de a ocupa Tora Románéscrt §i Moldova.

Rapport lu a,u Conseil d'Etat le Dimanche 13 Juillet 1783.

«Les objets que l'on a lieu de croire convoités par l'Empereur sont la Va-
lachie et la Moldavie, et peut-être Belgrade et la Servie. Or, tout le monde
connait l'étendue de ces provinces, et, pour peu que Pon en analyse la po-
cition et les ressources, on se convaincra d'un côté qu'elles détruiront toute
proportion entre les puissances autrichienne et prussienne et de l'autre que
la maison d'Autriche diminuera les forces relatives de la France.
«Cette légère esquisse semble suffire pour établir, que Facquisition que l'Em-
pereur fera des Principautés de Moldavie et de Valachie et vraisemblablement
 ISTOETh. ROMINILORt 545

sulti echilibrultd stabilitù la pacea de la Vestfalia (1648), fie cum *II

de la Servie, sera dangereuse pour la Prusse, pour la Pologne, pour ?Empire

d' Allemagne et particulièrement pour la France.
«Telle sera la position du Souverain russe, lorsqu'il sera maître de Con-
stantinople.
«Celle de l'Empereur ne sera pas moins dangereuse. Ce prince voulant pro-
portionner ses usurpations A, celles de Catherine II, ne se contentera point
de la Moldavie et de la Valachie: il s'aendra vers la 9nidi en s'emparant de la
Servie, de la Bosnie, d'une partie au moins de la Bulgarie, et en ne s'arrêtant
que lorsqu'il se croira de niveau avec 'Impératrice.»

Maresaluhl de Segur despre intelegerea dintre Rusia si Austria pentru ca

Rusia sä ocupe Crimea si Cubanulti, iar Austria Téra Romangsca fi Moldova.

Avis du Seerétaire d'Etat de la Guerre relatif au projet d'invasion de

Leurs Majestés Impériales sur la Turquie.
1783

«Toutes les dépêches des Ministres du Roi à Vienne et à Pétersbourg sem

blent annoncer de la manière la plus certaine :
Le projet de l'Impératrice de Russie de s'emparer de gré ou de force
de la Crimée et du Kuban.
Celui de l'Empereur de s'emparer de même de la Valachie et de la
Moldavie.
«De quelque manière que cette disposition ait lieu, il est clair qu'elle an-
nonce des vues certaines de la part de ces deux puissances de s'emparer très
promptement de Constantinople et de détruire la puissance de l'Empire Ot-
toman. Ce bouleversement dans la constitution de cet Etat, intéresse genera-
lement l'Europe entière et particulièrement la gloire et les intérêts du Roi.
Par cette revolution, Sa Majesté verra d'une part ses allies opprimés et le
commerce que ses sujets font dans le Levant absolument interverti.
«Dans cet état de choses, le parti à proposer est aussi embarrassant qu'in-
stant embarrassant vu la peine avec laquelle on se determinera à conseiller
de rompre une alliance avec le beau-frère de sa Majeste ; instant, parce que,
si on perd la mesure, on peut voir, une fois la Crimée prise, les Russes,
en vingt-quatre heures de trajet, à Constantinople.
«D'après ces considerations, on pense que le seul moyen d'empêcher les
Russes de pénétrer de la Crimée à Constantinople est de faire marcher in-
continent une escadre et de la diriger sur la mer Noire et de préparer aussi
promptement une armée de soixante mille hommes pour entrer dans les Pays-
Bas Autrichiens et d'en disposer en même temps une seconde de même force
pour marcher à l'appui de la première, ou pour la diriger sur l'Italie, en y
admettant que le Roi soit assure de faire entrer le Roi de Sardaigne dans
son projet.»
Signé: Le Maréchal de Ségur.
Istoria Romanitoril de V. A. Urechid. 85
t46 t. A. titECIIi1

altI scriitorI (1), promisiunea ce Francia obtinuse de la Rusia, ca va in-

tricheia cu ea unil tractatil de comerciil (ce refusa Angliei), resultatun
fu ca, dupä, tridemnurile cabinetulul de la Versailles, Turcia evita de
a trage spada In urma incorporarel violente a Crimeel la Rusia,
Rusia dobandi de la Sultanulil acordarea unuï noú tractatti, In c,liva
de 8 Ianuarie mil), 1784. Acestil tractaiù fu semnatii In Ainali-
Kavak sét1 chiorulg oglindilorg (2).
Numal tre'l articole ale acestul tractatil furá de ajunsil, ca sa, asi-
gure Rusiel: «Le triomphe de la puissance et de la suprématie» (3),
cesiunea CrimeeI, reInoirea disposiiunilorü tractatulul de la 1774 (arará,
de dispositiunile relative la Cubana §i Crimeea), a conventiunel din
1775, a tractatuldi de comercia din 1783.. .. Unú articola separata
relativil la Principate inca fu semnatti de P6rtä. (VeglI anexa.)
Amesteculil FrancieI, lmpinsa de propriele sólo interese, tmpedica
pe Austria a-11 ajunge de asta, data planurile de Incorporare a t6rilorill
române, dar tractatula de la 1784, facu din Rusia arbitra suprema
a Principatelor0 romane.
In urma acestil tractatil din 1784, i a articolulul separatù (4) Pérta
Asia de Salaberry serie : «La perspective d'un traité de commerce avec la Russie,
et l'espdrance de supplanter l'Angleterre à la Cour de Pétersbourg, portaient la Cour de
Versailles à ménager l'impératrice et à conseiller au Divan de négocier au lieu de com-
battre. Tom. IV, pag. 95.
«Am Morgen des 8 Januar 1784, wiirde hierauf der nach diesem Grundsatze ab-
gefasste Vertrag (sened), welcher dieser Krisis ein Ziel setzte, in einer in dem Landhause
von Ainali-Kawakabgehaltenen Conferenz unterzeichn e t. Ausser dem Russischen G esandten,
nahmen der Kapudem Pascha, der Reis Effendi, der Beglikdschi Effendi, der Mufti als Ver-
treter der Ulema, und der Pfortendolmetseh daran Theil.» Zinkeisen.
Salaberry T-IV pag. 30.
D. de St. Priest &Are afaccrile sträine despre inIelegerea Turciet cu Ru-
sia asupra Orilorti Române.
C-pie le 10 Janv. 1784.

«Mr. de St. Priest rapporte qu'un acte vient d'étre signé entre la Porte et
la Russie. Cet acte reconnait les Etats Tartares comme une possession de
cette dernière puissance. Il est conforme au projet présenté à la Porte par
l'ambassadeur de France. (Resumara. Odobescu.)
«Pour ne rien laisser en arrière, Mr. on a fini en méme temps sur le point
des Principautés de Valachie et de Moldavie, non encore réglé et qui formait
le troisième membre de l'ultimatum russe accepté par la Porte au commen-
 !STOMA ROMINILORC 547

fu nevoita sa triméta Domnilord Romanl eke unil nod hati§erifd rein-

noindú recun6scerea vechiloril drepturI, consfIntite prin pacea dela Ku-
ciuk-Kainargi.
Deja in Maid 1783, cum v6luramil (1), dupa cum resulta din o not&
a ambasadoruluI St. Priest (24 Maid 1783), trimisuld Rusiel. (la 19 Maid
stild nod) In Intrevederea ce avusese cu Reis-Effendi, ceruse PotleI
«le maintien des privilèges des provinces de Valachie et de Moldavie.»
D. de Bulgakow a §i. fostd. lasatil In manile luI Reis lista grievelord
pre care ministrulil turd' o primi «ad referendum.»
Acum ceea-ce Rusia ceruse In 1783, era und articold suplimentaril
la nould tractatil, inchiétil gratie intervenireI FrancieI.
La BucurescI i Ia§1 se promulga nould tractatil, prin eke und ha-
ti§erifil.
Enache Vacarescu face mentiune de acestil ha4erifil: «dupa acestil
tractatil ce s'a sèvér§itil la 84, Ghenarie, dedese prea puternica lmpë-
rape i t'érel rumânescI und deosebitti hatiserifil cu maI multe privi-
leghil decat cele ce ail datil la 75, care a sositil aicl. (Bucuresci) la
Fevruarie.» (2).
Acosta' actd ald Sultanulul fu primitil In Ia§I de Alex. Mavrocordatil
§i In Bucurescl de Michailil C. &la; cu marl onorurI.

cement de l'année dernière. II y a quelques mois que M. de Bulhaliow en

avait remis A la Porte un projet qu'elle avait contredit par un autre. C'est
ce dernier qui a passé, et l'on m'a assure qu'il Ile contient gave qu'une re-
petition des stipulations des traités precedents sur la matiere.»
D. de St. Priest catre afacerile straine despre aprobarea data de Perta la
cererile Rusid pentru Orile romane.
C.ple le 20 Mare 1784.

«Un officier dépêché extraordinairemcnt de Pétersbourg a apporté ici le 15

de ce mois les ratifications de la convention du 8 Janvier dernicr et l'appro-
bation de Particle separé relatif aux Principautés de Valachie et de Moldavie.»
veql pag. nestra 220-223.
VedI ce amtt scrisil despre aceste imprejurilff politice la pag. 180 i la pag. 220-223.
Tes. II, pag. 292.
M8 V. A. 11RECHii

Si cum putea fi altil-felil, cand noula firmanil promitea, tntre altele,

neschimbarea far& causa realk a Domnitorilorg ! (1)
Ilusiune cur'endil perdut& ! Alexandru Mavrocordatti Domnulil Mol-
doveI, sub care se promulga noulil hati§erifil, se vNu lndata lnlocuitil
prin v6rulti s65, cel-laltù Alexandru Mavrocordatil, dupa. cum deja na-
raramil aceste fapte la pag. néstra 223.
Nu multil se folosi qi Michailti Sutu de acestil mil tractatil, de 6re-
ce niel Oil nu domnesce lungil timpti dupä anulil 1784, cum mal de-
parte se va vedé =I pe largd.

LV.

Revolufiwnea Ronidnilor4 din Arddlii. Influinfele ei 4/n,

Principate.
Ne-ama ocupatil pána aci, de la 1774 pan& la 1783, cu evenimen-
tele §i evolutiunea cultural& a Româniloril din Principate. Nu putemil,

(1) Vecg pag. nostril 221.

Eatii marele alaiii cu care, la Bucuresd, fu primitti de cAtre Domnitorulti
M. &Au, hatiserifulti din Fevr. 1784:

Orênduiala alaitilui Domniel la &lire inaintea prea luminatului

hatirrifit impgreitescil
StégulA catanilorti de .téril cu CApitanulil, i catanele acestuY stégil, totT eä-
lAretT cAte 2 si inarmaV.

Bresla agéseel.

CAlAretit polcovnicescY, to.tY cAlArT si inarmaV.

Vol CApitanii de cazad T cu stégulti, i särmaciulti si tobosuhl sal, talposiT
dorobantescl pedestri cu chivere, purtAndil tobe si eimp6i.e.
Vel CApitanil de dorobanVf cu zapciiT si si cu cAtT-va din brésla armäséscA
cu tactunti curatti i stégulil s'étl, cu tobA.
PodariT totl pedestri cAte doT.
Cazad T agescT pedestri cu stégurile lorti, i cimpoT si tobl.
VénAtorir asemenea.
CApitaniT agescl pedestri, inarmatT, cu tacAmil curatil.
 ISTORIA ROMAITILORtf 649

nu trebue sä uitämil pe Români'l din Ardéld. Or'l GAM, In aparentä,

Ceausti agescti cu Logofëtulti agescg

Polcovnicti de podil cu Polcovnicti de ciocli.
Polcovnicti de vêntitorT cu Polcovnicula de Thrgoviste.
Dumné-1111 Vel Aga cu pod6M dupä obiceitl.
Stégultt Agiel purtandil stegariula agescti, i cäläreVI cu praporele, i tram-
bite cu tobä si särmacití.

Dumné-lui Turnagi-Aga, insä,

Neferil toV inarmatI cage'', cu Bairaculti lorti, ate dot
Dumné-luT Turnagiu.

Brésla spaldrésccl.
LefegiiT cu stégurile lorti.
Vel Cäpitarril de Lefegil cu zapciiI s'el i buciuculd cu toba i särmaciulti.
Scutelnieil spättireseT cälärl, inarmaV.
Poterasil totI cälärT, inarmatT, cu haine fistichiT i cu miAtirT si Cu muzicantiT
loril.
DeliiI cälärT, top' inarmatT cu sul4e in manT si cu Odobasa a lorri.
Seimeni1 inarmatT, toff cu haine rosiT si Cu mc4url galbine, cu stégula celtt
mare, i toba si särmaciulti.
CäpitanT spätärescT inarmql, cu tactual curata.
Ceausulti spätärescii cu Polcovnicti de vén6torl
Polcovniculti de SeimenI cu Bas Buluc-Basa
Logf. Spätärescii cu Vol cApitanti de Mizilti.
Dumné-luT Vel Spät. cu podòbä, dupg. o biceiti.
Stégulti SpätärieT purtilndu-lti stegariulti i Buciucula si lefecii cu praporele,
i trâmb4e, tobe si särmacitt
Aprocill ciausescI Apro4T vättisescT
Ceausulti de aproqI cu Vätavii de apro4T.

Bresla Porteïrdscd.
PortäreT, rêndti, pe josil cu semnele in intuit
3-lea Portariii i cu aid 2 lea Portariti
Vel Portariti
Dumné-lorti boeriT, cum se arétà prin osebitä fbie anume, si inaintea dum-
né-lorti, starostea cu negutitoriT pämintenT si cu negutitoril de companie.

Brésla Armeigéscel.
ArmäsäT cu PuscasT
3-lea Armasù cu 2-lea Armasti
Vel Armad
550 V. A. IIRECHIÀ

Istoria Românilortl din Principate nu are legiitur`t cu acea a Romil-

nilorti Ardeleril, esistä, o lature comunh. Acésta e cea cultured.
Stégurile Orel i trâmbitasiT si Rumtni i musicantiiTemp dupA dinsiT.
Iurucil Bairac
Sacagii ctiltirT
Salaborif top', caltIrT Cu semnele in mânT.
9 cal domnescY, dupti orênduiala, cu
caplan-Post. i culoam
Rahtivanii 2-lea Comistí
6 PosteInject cu tacamil 6 PosteIniceT
curatti, to0 Cu capoturT
Asem enea
3-lea Postelnicti 3-lea Vistieriil
3-lea Logoftittt 3-lea Logoft)ttl
2-lea Logokitil do jostt 2-lea Logoitttil de susil
2-lea Postelnicii Vol Pristavti

Inaintea dumné-luT Vol Post. pc josil

Witava de calarasT, i Odobasa
Vel Vol Postelnicil
Beizadea cu CiohodarI
i untt Saracciil
Beizadea cu CioliodariT, Beizadea du CiohodariT
i unil Saraccitt i unti Saraccitt

Ius Basa Cu haina

rosie cariírnizie
Unit sattlril Aitti satartt
Unii satârti Alttt sataril
Una sat'aril Alta satAril
Matarati Iamacti Matarati Basa
Saraccitt Saracciil Basa
Ural alaitt ceaustt, i altA alajú ceausti, mitt ici oglantt ciaustt; alit' ici oglantt
ceausil, unti gavazil Cu caplanil, altil gavazil as ornen o.
Unu gavazu Alta gavazti
Chebaéoa Basil Ciohodaril
CiohodarT, iar CiohodarT CiohodarT, iar Ciohodarl
Ciohodari, tar CiohodarT CiohodarT, iar Ciohodarr
TufcceiT, iar TufecciT Tufeccif, iar TufecciT cu
Pu§et
 ISTORIA ROIANILORt 551

Unti scriitoril modernil (1), In unil memoriù, cetitti In stnula Adu-

nara generale a asociatiuna transilvane pentru cultura fi literatura po-
porulug romana, vise, cà Românil din Ardéla abia pe la jumètatea
secoluluI acestuia ala XVIII-lea Incepurä a avé scoll românescI. Nu no Im-
pac5, acéstä asertiune si nu o aflämil documentad,. Déa, avutù
RomâniI scoli, In Ardéla, unde sá lnvete românesce, óre °alvina se
adresail la RomâniI ardelenl, incä, din secolula alU XVI-lea cu cärtI In
limba românés&O Admitemil c'ä n'ati esistata scolI publice organisato
ca In restula EuropeI ; admitema cá fiiI de iobagt nu puteail fi datI sä,
Invete carte la scoll cunoscute, cAci domnil lora aveati dreptulil sä-I
iea de la scal; dar acésta nu lmpedica sä fi pututt Românulil ar-
delénti Inv6ta a ceti si a serie pe 15,ngä popa, ség dascälulil de la
bisericä, cu rnultù lnainte de ce la Mitropolia din Alba-Julia sä fie
esistatil unù felil de scólä pentru tineril cari doriaù s5, se preotéscA
unde tnOtatt citirea c'ärtilorg bisericesd, cântarile i tipiculit
Arnù constatatù documentatti, In anteriórele volume, cä, frequentele
relatiunl cornerciale si de OO. natura, (chiar politice) cu Ardélulli
contribuita la o nelntreruptä legäturä futre Romana din_Principate
'ea Spätara purta,ndil topuzuhl si sabie,
Semnuiù domnieT, purtandu-16 Ceausulg de Divana.
2-lea V:lavii de PaharniceT, Viitava de Divanti inarmatù cu saidacurl, VA-
tavulti de yisterie cu totT Icioglanil i PdharniceiT, cu imbräcäminte curata pur-
tandii praporele dupa semnuld DomnieT.
Vel Grarnaticti Vel Camarasti
2-lea Visternicil Vel Ispravnicti de curte
2 Ciohodarti Vel Cuparti
2-lea Grämaticil 2-lea Camarasti
Divietarullí Muhurdariulii
Edeclii, cate doT
Mehter Basa cu tòta Taifaoa luT cantandit

Carota goopol. en O t'alegar!.

(1) D. Bargovan Vasito Gr. in Preotulel RoinelitO, çiiarü biserieesca, scolastica t;ii Merara
din Gherla, pe 188G, pag. 178.
552 V. A. ITEECHIA

cel de peste muntiI CarpatI. Imprumutate influente constatä, istoria

evolutiunea cultural& de aci si de acolo.
Dar décä, 'Ana la 1780 Ardélula a pututil primi icI-colea cate o Inr1u-
rire culturala din Principate, dela acésta data, Moldova si Muntenia nu
mat pot-A m6sura pe scriitoriI lortt cu scriitoriI minunap aI ArdéluluI.
La 1780-82 se Int6rse, cum amil arkata (1) din Roma, SincaI, lu-
céférula nelnseratti ala Romanilora. Acestù ba'rbatù care funciona mat
Intaia ca directorü alú có1elorù române, de la 1782 pan& la 1794,
public& la Blajil In 1783 gramatica latino-romana In care si regulele
românesci erail publicate In litere latine. E gramatica care r'émase
sc6lele de peste muntI panä, dupä, inceperea secolulul ala XIX-lea. Tota
la 1783 incal tiparì cateohismula cu litere ciriliane si douä abece-
dare, cart voril fi urmate In 1785 de o aritmetica.
Trel sute de scolI se Inflintara In Ardéla sub impulsiunea luI Sincat
O asemenea evolutiune a Romaniloril din Ardélil nu pòte sa nu
aiba räsuneta i In Bucurescl
Decretulil aulícú din 12 Decembre 1781, dobanditil de Episcopulti
Aaron si In puterea caruia cele dou6 SeminariI din Blayt se contopira
In seminarulil clericala, care esista 'Dana astac,II (2), a data ocasiune
de creatiune a uneI pepiniere de distinsI barb*, din cart unil von)*
aduce lumina si românismulil i dincòce de muntl.
Dar nu numal In directiunea culturalä, tärile romane primescil tnriu-
rirt de peste muntiI Carpatl.
Mal lngia Infiintarea, la 1763, de Impärältésa Afaria Tereza a ce-
loril trel regimente române de granita In Näsäud, Sibia si Caranse-
besii, sunt de unti bunil esemplu pentru Principate. N. P. Mavrogheni
nu va Intarlia a reda arma In mana täranuluI românil, dupä esem-
plula MarieI Tereza. Se scie c& aceste 3 regimente aù repurtatil apol
acele victoriI strälucite, care ail tacutil pe Maria Tereza sa le dea fla-
mura cu «virtus romana redivivan (3).
Pag. 398.
Vecll letona bisericet-unite de Dr. A. Grama.
Ve0 aPrectulil romfing» pe 1886, pag. 180.
aT6rani1 romAnT, la inceputil, ati fostilantipaticT acestei institutiunT militare, in cele
din urm5, insk s'ati impAcat0 si le-ail fostil permisti ca acasii, fie in r5shoia sl p6rte
 ISTORIA RODIANILORC 553

In 6 Maiti 1783, Iosefti 11 ctil6torindil 4n Ardélti si Bucovina, fAcu

obligatorie limba germanA In oficialitAtI. Top directoril de scoll furA
datoeI s'A scie limba germanA. Acéstá m6surà nu daunA limbel romAne,
ci celel ungare. RomAnimea care urmA la scòle II apropriA In limba
germanA und putinte instrumentù culturalti, dar 1ncàliti tocmai de
patriotismula desteptAndu-se alù scriitorilorti germanI, barbatiI luminatl aI
Romanilora ardelenI, cultivará si mal cu zelti i mal cu iubire limba
nationalA.
4n acésta, cum deja am demonstratO mai sustl, RomAnil din Prin-
cipate urmAresca miscarea ardeléná.
RomAnilortx din Ardealti le-a venitil bine si desflintarea In 3 Iunie
1783 a divisiuneI Ardéluldi la cele trel natiunI, cu escluderea a Ro-
m'Aniloril. Imperatorele tmpäri Ardélulti In 11 comitate, tArá distinctiune
si privilegiI de nationalitate.
Desteptarea simtului nationalti din Ardélti, In urma aceloril acte,
nu putu 65, nu aibá, resunetù si In tèrile cis-Carpatine.
CurêndO apoI se Intêmplä. In Ardélti marea miscare a tèranilorti
romAnI, cu ocasiunea ordonatel conscriptiunl generale tn Ardélti
Ungaria, din 11 Oct. 1783. Nu ne propunemti a face aci istoria a-
césta a revolutiunel luI Crisant, Closca i Horia, In urma ultimelorti
studiT publicate de Academie, datorite condeiuluI competinte altt d-lul
Densusianu. AcéstA miscare nu pas fi neconsideratä MO, de istoricula
specialti alù èrilorti cis-Carpatine Cel 20.000 de RomAnI devas-
tézA 389 sate nemesescI, dar nu numaI distrugO, nu numaI dArAm'A
Inc& 237 curti boeresci si 23 bisericl ungurescl, ci din miscarea
tort', din sá.ngele vOrsatti la 7 Decembre 1784, cAnd cb,q1urA 4.000 tO-
ranI si la 1785 Februarie 28, din corpurile luI IIoria i Closca trase pe
costumulù lord originald, iar baniT eel ce aù revenitd pentru imbrgicAminte militartt i-ad
pusd intr'o cas& comunä i i-ad capitalisatd.
«Aceste regimente ad repurtatd cele mal stralucite victorii pe cAmpiile Austriel si ale
FranteT in contra luT Napoleon celd Mare, pe cAmpiile ItalieT si ale Prusiet Ca semnd
de recunoscint5, Imp6ratuld Ioseiti II le-a donatii muntiT ce imprejmuesed comunele, din
carT s'ad formatd aceste regimente. lar imp6rAtésa Maria Tereza, incAntatà de frumusetea
acestord grInicerT, si in deosebT acelord din NasIud, i-a transferata pentru und and in-
tregd in Carintia $i Timid, dandu-le carta bianca pentru infrumusetarea rasa germane de
prin acele pArti.» (clupta» din Iulie 1891.)
554 V. A. URECHIÀ

incoltesce, nu tarlitl, o generatiune totti mal conscientA de originele

séle, care face sä se infiinteze o noua stare de lucrurI pentru
pentru t'éranulii romantl, pentru natiunea romanä de acolo. Ba i In Prin-
cipate, mal alesti in Muntenia, strabate curentulti in favérea saténulut
Ia numal ne puternù explica unele indu4it6re intervenirI pe langá
ispravnicI din partea lui MichaI Sutu i maI apol minunatele procla-
matiunl, ce adreséza N. Mavrogheni téranilorti, pre earl ca riime
1I va ap'éra in contra st5p5,nilorti de mosiI.

LVI.

Mazilirea lw Michail4 C. Sulu.

Internuntiula Herbert scria in 12 Februarie 1785 Agentulul Aus-
triacti RaicevicI, la BucurescI : «Cum P6rta, dup5, obiceiula sèù, traga-
néza, de a-mi ee'spunde la memoriile mele contra ambilorti DomnitorI
(unult1 din el' era M. Sutuli1), am sa cera o conferintä, ca sá inaintezti
afacerea.... »
Mal incolo adaogA: «Esemplulti ma,zilirel DomnuluI Moldavii (Ale-
xanclru lifavrocordata Delibei?), çi impArtasirea memoriilorti mele, vorti
puté face mal complesantti pre domnulti IMunténil, caruia la nevoie
déca totti va continua a fi indaratnicù, 11 veI puté insinua ca nu
ajunge sa aiba bunavointa RusieI, dar ca pentru a se mentine (pe
tronil) cautä s'A aibà. i pentru nol menajamentele necesare... (1).»
Am adusti la Domnia luI Alex. Mavrocordatti, din 1785, unti ra-
portti din 10 Februarie stilt1 noti acelti anti, alù luI de Choiseul &are
de Vergennes ministruhl de la Versailles, din care lectorele a v'éc,lutil,
ca nu numaI Austria, dar si insas1 Rusia, semnatara noulul tractatil
din 1784, carele promitea mal multa stabilitate Domnielorti tërilorti
romane, insas1 Rusia nu se sfii de a intriga contra aceluI
ce i-se 'área ea nu innéta eu totulti in apele muscalescI (2). In ase-
menea condipunI, v'e'Ondti ca Rusia nu reclamA contra schimbareI
Hurmuz vol. VII, pag. 436.
Vec,II pag. n6str5, 226 et seq.
 ISTORIA ROMINILORII 555

unortt Domnï, ba Inca o cere, de ce sti nu-0 fie permisti íi tns41

Turcia, séa mal adevarata cutare personagia importanta din Divanula
Turciel, s'A lucreze la mazilirea aceluia din DomnitorI care nu-I placea,
orI alú cäruia loca era solicitata de vre-una alta fanariota, bucuran-
du-se de o deosebita trecere pe langa mariI c,lilet, la Constantinopole ?
A0a se i tntImpla. Inca din 1785, dar maI alesil pe la tncepu-
tulti lul Ianuarie 1786, marele amirala Hasan, séa Cäpitanti-Paa ala
Turcief, staruia s5, capete domnia Munteniet pentru favoritula
dragomanula Nicolae P. Mavro,gheni. Deja In 1785 obtinuse Capitana-
Paa promisiunea SultanuluI, cá Mavrogheni va fi Domna in locula
luI Michaila Sutu, i numal intervenirea ministrilora §i a familiilora fa-
nariote, carI se suparar5, de a vedé creandu-se In familia luI Mavro-
gheni una noti competitora la tronurile române Impedich acésta schim-
bare de Domnie. In 1785 nu isbuti Capitana Pap, mal alesa din causa
interveniret la timpa a lul Bulgakov, representantele Rusiet In tavérea
mentinerel luI M. Sutula. Acésta aparare a RusieI o plati M. Sutulti,
pare-se, cu mult1 banI.
Una nott asalta data de Mavrogheni §i de protectorula saa Hasan
Pap, la Sultanula, In 1786 Februarie, fu tncoronata de succesa. N.
Mavrogheni capata domnia tare1 Muntenescl, In locula lul Michaia C.
Sutulti. La 14 Martie stila noú, Mavrogheni primi Investitura din m'A-
nile Sultanului (1).

(1) D. de Choiseul catre D. de Vergennes despre intrigile ce se faca la

P6rta pentru punerea luT Mavrogeni la domnia preT RomAnescT.
(Vol. 176. D. 12.)
C pie le 27 Janv. 1786.

«J'ai eu l'honneur de vous informer avant hier par le courrier de Vienne

du changement général arrivé dans le Ministère et de l'élévation de Yussuf
Pacha de Moré° qui, après avoir été l'un des derniers valets du Capitan Pa-
cha avait obtenu depuis quelque temps toute sa confiance. Les grands de
l'Empire, tous ceux qui ont déjà occupé les premières places, voient avec
peine l'usago violent que le Udamiral fait de son créclit et, malgré la terreur
qu'il inspire, les gens de loi ne dissimulent point leur mécontentement. Je crains,
W, que le nombre de ses adversaires n'augmente encore si, comme on me
l'assure, il persiste A vouloir faire son drogman pee de Valachie. 11 l'avait tenté
vainement il y a quelques mois, et je ne vous informai point de cette intri-
556 V. A. IIRECIIIX

Asti:1461 intr'una modil brusal se termina prima domnie a uomeno-

gue, parceque je ne pensais pas qu'elle put se renouveler. Les circonstances

sont changées, et ce genre d'événement autrefois tres-indifférent, poutant avoir
aujourd'hui des suites embarrassantes, je vous prie d'excuser quelques &tails
dans lesquels je vais entrer.
«Le G. S. étant venu l'été dernier passer la,,journée dans la maison de cam-
pagne du Capitan Pacha, celui-ci se jeta aux pieds de S. IIautesse et lui de-
manda la Principauté de Valachie pour son drogman. Le G. S., suivant son
usage, la lui accorda sur le champ, donna sa parole impériale de déposer le
lendemain le Prince de Valachie contre lequel il n'y avaient aucunes plaintes,
et de nommer à sa place Mavroyéni ; mais lorsqu voulut faire dresser le
Hatishérif, ses Ministres lui représenterent le danger d'un changement qu'ils
n'avaient pas conseillé et il fut entièrement de leur avis. Toutes les grandes
families grecques, malgré la haine qui les divise toujours, se réunirent pour
empêcher un paysan de l'archipel de leur enlever une place qu'elles regar-
dent comme leur patrimoine et se cotisérent pour convaincre tout le Divan
de l'incapacité de Mavroyeni. Cependant celui-ci ne désespérant point encore
de son élévation, voulut s'assurer que la Russie n'y mettrait point obstacle
et vint me demander des conseils que je me gardai bien de lui donner ; mais
l'ambassadeur d'Angleterre, moins prudent ou plus empressé de l'obliger lui
offrit, avec les assurances les plus positives d'un plein succes, des services
qu'on ne lui demandait pas et fit avec beaucoup d'éclat et de gaucherie A
Mr de Bulgakov des offres que co Ministre rejeta avec humeur. Cette faussc
démarche ayant bientôt transpiré, il crut même devoir témoigner encore plus
fortement son indignation. Il déclara dans un office remis à la Porte que Sa
Souveraine no souffrirait jamais l'élévation de Mauroiéni, et que, satisf'aite de
la conduite du Prince actuel, elle exigeait qu'on le maintint dans sa dignité.
«Cette affaire parut allors absolument manquée, mais elle va se renouveler.
Mavroiéni qui, à beaucoup d'esprit joint l'audace la plus inébranlable, a su
persuader A son maitre que son honneur était eneagé à emporter une grA.ce
qui lui avait été enlevée publiquement et Hassan Paella m'a dit A moi-même
qu'il saurait t6t ou tard venger cet outrage.
«Je ne doute point, M r, que la Cour de Russie ne s'oppose A ce change-
ment par une suite de l'extension qu'elle donne A tous les articles des traités
qui peuvent être utiles A ses vues. D'ailleurs, le Prince actuel de Valachie
a fait passer des sommes considérables à Pétersbourg, et on le dit fort pro-
tégé de M. de Bulgakov, dont la conduite est sans doute fort approuvée de
l'Impératrice, puisqu'elle le comble de bienfaits.
«Vous saurez apprécier, Mr le Comte, le degré d'importance que l'on doit
attacher à cette intrigue.»
D. de Choiseul cAtre Vergennes despre comerciulli francesil in Marea NégrA.
(Vol. 174. D. le.)
D-pie le 26 Février 1780.
«J'attends avec impatience que le nouveau Visir (1) soit débarrassé d'une
(1) Inset Pacha.
 'STOMA ROM.kNILORC 657

sulul» Mich. C. Sutulil in téra Muntenésca,, §i avenirea la tronula umi-

cérémonie qui absorbe ses premiers moments pour commencer l'affaire de la

mer Noire. Le Capitan Paella me parait bien dispose. J'ai fait quelques pre-
sents A son drogman qui le gouverne entièrement, mais je me fie bien pou
ses protestations. Ce grec, aussi intrépide qu'ambitieux est decide à perdre
la vie ou à devenir Pee de Valachie. 11 veut obtenir, à quelque prix que ce
soit la protection de l'envoyé de Russie et je ne puis douter que ce Ministre
n'agisse en secret pour empêcher l'introduction du pavilion français dans la
mer Noire où le sien règne seul actuellement.»
D. de Choiseul catre D. de Vergennes despre condamnarea la m6rte a until
grecti Petrache i despre Mavrogheni.
(Vol. 174. D. 81)
O pie le 25 Mare 1780.

«Les Ministres de la Porte ont été depuis quinze jours exclusivement oc-
cupés d'une affaire devenue en effet importante pour eux par les circonstances
qui l'ont fait naitre.
«La grec Pétraki qui, de cuisinier, était devenu directeur de la monnaie et
bientôt après le particulier de sa nation le plus puissant par son opulence
et par ses intrigues, avait mis tout en ceuvre pour empêcher l'élévation de
Mavro-Ieni et m6me pour renverser le Visir, son protecteur. Malgre l'argent
qu'il repandit dans le Serail, il échoua contre le credit du Capitan Paella;
et le G. S., voulant se faire valoir auprès de son Amiral lui dit qu'il venait
de lui donner une bien grande preuve d'affection en refusant quatre millo
bourses qui lui avaient été offertes pour exiller le nouveau Ministre qu'il lui
avait donne. Ce Prince ne lui dissimula point que c'était Pétraki qui lui avait
fait parvenir cette proposition; et Basan Pacha, par la crainte qu'il ne parvint
enfin A se faire &outer autant que par le désir de se venger, fit entrevoir
au G. S. l'espérance d'une riche succession s'il punissait Pétraki des malver-
sations dont il était accuse depuis longtemps. Pétraki a done été sur le champ
arrété et mis A la question la plus cruelle. Sa maison de campagne a été
pillée, en partie ()Amite, dans l'idée que les caves y recelaient des trésors.
Ses riches ameublements ont été le jour même transportés publiquement dans
un superbe palais que Sa Hautesse vient de faire construire sur le canal pour
une des Sultanes et qui, faute d'argent, n'avait pu être encore meublé. Enfin,
lorsqu'on a cru avoir arrache de ce malhereux l'aveau de tout ce qu'il pos-
sédait, on a prononce sa mort, et il semble qu'on ait affeeté d'en faire un triom-
phe pour ses ennemis.
«Le 14 de ce mois, Mavro-Ieni entrant au Serail pour recevoir l'investiture
publique de sa Principauté, a trouvé près de la première porte Pétraki &jet
brig par les tortures que l'on trainait sur son passage. Quelques moments
après, le G. Vizir a passé et appelant lui-même A haute voix le bourreau,
lui a fait un signe qui a été execute au moment où le malheureux Pétraki,
reconnaissant le 1-er Ministre, étendait les bras pour implorer sa clemence.
558 V. A. tflIECHIL

lag alil acestei WI a lul N. P. Mavrogheni. Despre acestil evenimentil

serie In acelasI sensa istoricula Fotino. (1)

Le nouveau Prince de Valachie n'a pas tardé de repasser avec toute sa suite
près de son cadavre et il a pu entendre les vceux publics d'une foule im-
mense qui lui présageait le même sort. Mais ce qui vous inspirera, Mr, un
sentiment plus pénible encore c'est que le Souverain, dont, partout ailleurs
le seul aspect devient le salut des malheureux, sous un déguisement qui ne
le cachait A personne, a voulu jouir de cet affreux spectacle. Le Sultan Sé-
lim avait en vain demandé avec les plus vives instances la grâce de Pétralci.
On sait que cet intérat lui avait été inspiré par le Docteur Lorenzo, et que
l'entrée du Serail lui avait été interdite, ainsi qu'à tous les médicins francs.
«Aucun des Grecs n'osent plus élever la voix ; mais ils sont tous furieux et
ils pourront trouver de l'appui chez les grands de l'Empire presque tous in-
disposés de la fortune de Iusuf Pacha et du despotisme de son ancien maitre.
Si ce dernier sort avec l'escadre, comme on l'annonce, il ne serait pas im-
possible, pendant son absence, de faire changer la volonté du G. S.»
D. de Choiseul cAtre d. de Vergennes despre numirea luT Mavrogheni la
domnia t'éreT românescI.
(Vol. 174, D. 97.)
C-pie le 10 Avril 1786.

«La négociation de la mer Noire dont je suis occupé est encore dans une
situation qui ne me permet pas d'en prévoir les suites et de hasarder des
démarches.
«Le Drogman du Capitan Pacha, ce Mavro-Ieni dont j'ai eu l'honneur de
vous entretenir, Mr, dans ma dernière dépéche, vient d'être nomtné Prince de Va-
lachie, lorsqu'on s'attendait le moins au succès de ses intrigues et je n'espère
plus qu'après avoir profité de tinfluence qu'il avait sur le Vizir pour ses
propres intérêts, il apporte le même zèle A seconder nos projets. J'ignore
encore, Mr, si la Russie avait été consultée sur ce choix auquel son Ministre
s'est opposé longtemps. On assure que son Drogman a témoigné quelque
humeur, mais on ne peut juger par lA des véritables dispositions de sa Cour.
11 n'est cependant pas vraisemblable que la Porte ait voulu contrarier ouverte-
ment une Puissance pour laquelle elle est accoutumée d'exagérer les ména-
gements.»
(1) Vecp partea IV-a, epoca IV-a, cap. I. Vec11 0 En. Vilcilrescu, In Tes. t. II, pag.
293. Dionisie Eclesiarcul, Tes. II, pag. 167.
INDICE ANALITICC ALfJ TOMULUI I-ifl
 TABLA DE MATERII A TOMULUI I

Pagina
Calrl lectortí 1
Planula publicatiuneT 3-4
Pacea dela Kuciuk-Kainargi 5
FamiliT noud de fanarioV 5
Isvórele istorieT 6
Canta 6
Enake Kogillniceanu 6
Biv Vel Stoln. Dumitrache 6
Partidulii ante-rusescil la 1774 6
Dionisie Eclesiarculil si opera luT 6-7
Enache VAdirescu. Istoria ImpëraVlorti otomanT 7
BartolomeT Mäzilreanu 7
Const. RadovicT din GolescI. Coleetie de tratate 7
Hatiserifu1t1 SultanuluT Hamid 7
Uricaruhl d-luT T. Codrescu 8
Archiva istoric5 de M. Koaniceanu 8
Dacia literal% » 8
Magasinulti istoricil pentru Dacia 8
Importanta documentelorti inedite 8
HArtil vechT de D. Lahovary 8
D. Brezoianu. Vechile institufiuni.° 8
Merle Bonsailoll de V. A. Urechid. a6
562 V. A. ttRECia

Pagina
Coduld A. Ipsilante 9
Codicele Divanurilord 9
Miwarea literarä in directiune rusésca 9
Gramatica luT EustatievicT 9
» En. Vaclrescu 9
Strilbiski §i nRasgovoriilea 9
Mier Scoleruli i gramatica sa 9-10
Cara. Essai particulier de politique 1777 10
Al. Odobescu. Colectiune de documente 10
Hurmuzake 10
Erbicénu. Documente grecescT 10
Satha 10
Marino Vreto 10
Dionisie Fotino 10
Fratil Tunusli 10
Documentd ineditd dela N. Krctulescu
Art.- 16 din pacea dela Kainargi 11
Divanuld muntenescd alege deputatT, car' sä mérgg la Constantino-
pole 1774 12
Const. Coeorescu biv Vel Slugerd 12-19
Stol. Dumitrache 12
Analisa Arzulul Muntenilord cu cererile Ord 12-13
Arz uld intregil 13-17
Ald 2-lea Are' 14
Evenimentele dela Iaq1 14
Mitropolitulti Gavrild nemultämesce pe Rumiantovil 14
Corespondenta luT Gavrild cu Rumiantovii 14
MoldoveniT cerd domnd pe Gr. Al. Ghica 11
Spätarulti Cuza deputatd ald Moldover 15
Pitaruld Chiricl 15
Intrigile boerilord moldovenT 15
Serisòrea visterniculuT Ioand Canta catre Mitropolituld Gavrild . 15-17
Arzurile DivanuluT Moldovénd 17
Punctele cEirute de Moldova dela P6rtti 18-49
«Donofenia» cätre Rumiantovd 19
Biv Ve! Medeln. Hagi Stand Thant' inlocuesee pre Cocoresculd 19
ObservatiunT asupra arzurilord Moldovo-muntene 20
Deputatiunea plécg din FocqanT spre Constantinopole 20
Cartea WI Rumiantovii dare Izetti Mehmetil 20-21
 ISTORIA It6MANILORO 863

Pagina
Caltitoria deputatiuneT române 21
Gr. Al. Ghica, domnula Moldova 21
Douë tabere politice in BucurescT '21
Candidatura la domnie a luT Stefanü Parscoveanu 21
Candidatura la domnie a luT Manole Roseta 21
Acte de domnie de la Manole Roseta (nota) 21
Rusia §i cele 2 partide muntene 22
Alex. Ipsilante numita Domnula Munteniet 22
Peterson, ambasadorele rusescil §i deputatiunea Orilorri romane 22
Stoln. Dumitrache, despre cele petrecute la Constantinopole 22 23
Scris6rea deputatilora românT catre Peterson 23-24
Plecarea din Constantinopole a deputatilora muntenT 23
Fanariotit venézâ domniile, dupa St. Priest 25
Planula Ru§iloril de a despopula türile române 25
St. Priest despre Gr. Al. Ghica 25
Politica francesa la Constantinopole 25
Al. Ipsilante façâ Cu Austria 26
Gr. A. Ghica fata cu Austria 26
Scrigrea lut Gr. A. Ghica catre Thugut (nota) 26
Intrarea solemna a luT Alex. Ipsilante in 3 Februarie, 1775 la Bu-
curescr 27
Esplicarea intArcliereT sosireT lul Ipsilante 27
Stoln. Dumitrache despre Ipsilante 27
St. Priest despre deputatiunea munténa 28
Firmanula luT IIa:mid (14 Novembre 1774) 28
Analisa firmanuluT 28
Nizamula Turcilora 28
PartisaniT luT Manole Voda 29
Apela la boeril emigratl in Ardéla 29
Parscovénula intra in Divanula luT Ipsilante 29
Partida nemultamita, boerulü Candescu 29
Divanulü lut Ipsilante Alex . 29
Firmanula ala doilea, analisa luT 29-30 31
Evacuarea 0rib:III!' de Ru§I 31
Moneta de arama impusa de Ru§T 31
Ru§il radica aurula i argintulü din téra 32
Opositiunea lul Canta 32
Cum apreciaza Hamer pacea de la Kuciuk-Kainargi 32:
Al. Ipsilante. Reformele lut 33
 564 v. A. VRECHII

Pagina
In ce situatiune affit Ipsilante téra Muntenésc6 34
ScutelniciT, poslu§niciT, Sloboqiile 34
Laurianti i Florianti Aronti despre Al. Ipsilante 33-4
Abusurile cu scutelnicil §i poslu§nicir 35
Abusulti cu hirotoniile. Ploconulti VhidictiT 35
-Sate intregT de preotl 35
MazilT, némurr, postelnicl 35-36
BirurT indirecte 36
Ponturile de a§eqare a birurilorti 36
Abusurile cu birurile ; memoriti Kretulescu 36
ZapciiT, IspravniciT, abusurr 37
Claca Oranilorti, abusurI 37
Avaeturile zapciilorü 37-38
Justitia, Ispravnicil administratorl §i judecAtorr 38
Hotiile 38
Polcovnicir §i cApitaniT In judete 38
Slujitoril Polcovnicilorti. AvaeturT, abusurT 38
Isnafurile. Breslele 38
Pogonäritulti sträinilorti 39
Ce face Al. Ipsilante ca sä curme abusurile 39
Birulitërer la 136rta 39
Chrisovuld relativti la scutelnicir boeriloril 39-40
Abusurile noue 40
Pitaculti lur Alex. Ipsilante relativti la clacä i pontulur Oranilorti . 40
Organisarea vata§ilord de plaiti 41
Carte de vAtä§ie (notti) 41.
Zap.ciil de plä§r se alega dintre fiil de boerT 42
CeI doT polcovnicr. Aga din BucurescI 42
Carte de polcovnicie de Targovite (nota) 42
)) » de judete (notä) 43
Institutiunea ctípitanilorti de margine 43
VorniceT 43
Atributiunile vorniceilorti 43-44
Pripasurile de vite. Colaculti 44
Abusurile dela «eolaca» 44
M6surile lur Alexandra Ipsilante spre a curma abusulti 44
Avaetulti fixatti In banI 44-45
Väta§ia tiganilorti domnescr 45
VätAqia de tiganT din FocqanT 45
 ISTORIA ROISIANILORtr 565

Pagina
Carte domnésc5. dela Alex. Ipsilante relativg la justitie 46
Carte deschisl la IspravnicI cu instructiunI relative la justitio i
administratiuno 47
Religiunea sub Ipsilante 49
Oratiunea DivanuluI eätre Vod5, de lasatulti seculuI 49 50
Chrisovulti luI Alexandru Ipsilante reorganisandil mön5stirilc si Chi-
noviile (not5) 50 56
Protectiune acordat5 Catolicilorti 52
Cartea BisericeI catolice din Campulti-lungti 53 55
Protectiunea acordat5. Luteranilorti i Calvinilorti 56
Chrisovulti Sasilorti, 4 Iulie 1777 (notä) 56.-57
BotezatI din alte religiunt ProselitI 57 58
Alcxandru Ipsilante i biserica ardelén5 58
AjutorurI acordate la BisericI din Orientti 59
Cartea luI Voda pentru protopopulti dela Solid 58
» Stefantt dela Scher 59
Chrisovulti mönästireI dela Drastorti (not5) 60
2 BisericI din eparchia metrop. Drastor (flora) 61
Institutiunea protopopilorti 61
NoiI protopopt Carte descbis5 de numirea lorti 62
ScutirI la ClericI 62
Cererile preotiloril din 1877. Anaforaua mitropolituluI munténti Ore-
gorio ((iota) 63
Diclahii, cuvInt5rI rostite la bisericI 63
Organisarea justitid 64
Alexandru Ipsilante promite a da «o pravill» 64
Chrisovulti din 1775 organigna 4 Departamente pentru justitie 64
Depertamentulti de criminalionù 65
Armasulti i statistica vinovatilorti
Oprirea casnelorü la instructiunea vineI 65
Depertamentulti celtt mai mare din boeril mazai de clasa I-a. Atri-
bute. Obligatiuni 65
Cele dou'o' instante inferiére 65
Apelulti dela Depertamentù la Divanti 65
Vornicea pe lâng5. Depertamente 66
Despre Di vanuld domnescrt, ca instanta de apel pilele de adunare. 66
Ambff Vel LogotetI gAtescti Divanulti. Atribute 66
Despre judecgtorI . 67
Datoriile judecAtorilorti 67
566 V. A. IIRECHIX

Pagina
Judecatoruld nu 1)4:Ste impedica pre eel ce se judeca, de all face .
pledoariile orr-cAt de lungT 67
Judecatorula sa nu primésca pre procesanti pe la casa lord . . 67
JudeciitoriT sunt egalT la darea sentinteT 68
Hotaririle se dad de tata, iar nu in ascunsd 68
SI nu cedeze la influintele «obrazelorti» puternice 68-69
JudecatoriT dela Criminaliond stt nu crét,la numal decat marturisi-
rea unuT vinovatd, ca elii este autoruld crimel 68
JudecatoriT de a doua trépta a celora 3 Depertamente 69
Dintre judec6toriT de a doua trépta 41 propune Ipsilante a réndui
pe unuld din ceT doT IspravnicT de la judete, ca sa judece acolo
pricinile 69
Judecatorii vord avé lefr 69
Regule pentru eel ce se judeca 69
Cum se sta inaintea judecatorilorii 69
Pentru zapciT. Datoriile lord 69
Zapciulii nu péte farA sentinta DepartamentuluT a face vre-o implinire 70
Zapciil nu potd introduce de la sine procese in Depertamente, nicr a
pune termend 70
BoeriT earl dad la 1775 credinta. lord la chrisovuld de organisare ald
Departamentelord 70-71
Codicele de legT alti lul Ipsilante, publicatil in Septembre 1780 71
Titluld generald ant codiceluT (nota) 71
Prefata codiceluT luT Alex. Ipsilante 72-73
Analisa codiceluT luT Ipsilante 73-81
Analisa Cap. I 73
» » II 73
Capitultt pentru vechill (avocatT) 74
Egalitatca inaintea justitieT 74
Vorba «apelatie» intéia éra usitata 74
Ciobétele ro§iT 74
Judecatoria mareluT Spatard 74
Atributele 74-75
Judecatoria de judetd 75
Condicaruld de judetil 75
Infiintarea une tabule 75
Drepturile §i indatoririle satenilora dui-A codicelo luT Ipsilante . . 76-78
Datoriile Ispravnicilora 78
DispositiunT de coda civild 78
 1STORIA ROMINILORt 567

Pagina
Zestrea inalienabila 78
Fratir eel gracl marita pre surod 78
Mo§tenirile 78
Most. abintestato. Cutia de milostivire 78
Epitropiile 79
Imprumuturt Camätä 79
Protimisultl. Marginirea luI 79
1775 N-bre. Speciala dispositiune pentru protimisti 79-81.
Hotarniciile prin 4 judecatI 81
Judecata celoril 48 desflintata 81
TiganiT 81
Paragrafiile
pilele cand sateniT nu pot(' fi tra§Y la judecata 81
ScolI. Cultura publica sub Ipsilante 82
Christ5ve relative la bisericI 82
Ardnastirea Coltea §i qcóla dela ea 82
Ipsilante rénduesce ancheta la qcoll la 1 Februarie 1775 . . . 82-83
Organisarea Epitropiel obqtescl 82
EpistatiI qc6lelorti 82
Chrisovulti de reorganisarea gc6le1orti 1776 83 89
Existenta de scoll romane In judete 90
Infiintarea qc6leI romane din Ploescl prin dascalulii Barbu 1777 90
Nu-I adeVératil ca sub fanariotI Wail fostù §colI cu limbb.' românésca 91
BudgetuM §c6le1orti din téra românésca la 1780 91-92
Numele qcolariloril intern1 la S-tulti Saya 91
Scóla dela Colea 92
Mönästirea Obedeanulti 92
Sc6la qi medic(' la mònastirea Obedeanulii 92
Sc6lele din orient(' 93
Scóla domnésca dela S-tulil George-vechiù 93
Dascalultí Florea. Scutirile dascalilortí 93
BoeriI martorI la chrisovult" §c61eI din St. George 95
Seminar(' la mönästirea Obedeanu 93
Alex. Erochirica, predicator(' la 1775 94
Artele sub Alex. Ipsilante 94
Lojele artistilorti, pictorT §i zugravY 94
Musica. Corporatiunea lautarilorti 95
Fabrica de hartia sub Alex. Ipsilante 95
568 V. A. IIRECIIII

Pagina
Chrisovuld harturghieT (fabrica de hârtie) de la Alex. Ipsilante 1776
(not6) 95-97
Breslele, industria, comerciuld sub Ipsilante 76
Protegerea bresleloril 97
Breslo noue 97
Mal marele staroste 97
BogasieriT §i márgeláriT 97
Chrisovuld lord din 1776, Tulio 12 97-99
Chrisovd impedicAndfi negutätorT sträinT a deslega marfa §i a vinde
In detalid (1776) 99
Dreptula de targd, (hora, balciurT pe la mo§iT 99
Chrisovd in favèrea olarilord§i fabricantilord de vase de lemnil. 1775 100-101
Protectiunea comer3iuluT §i industrieT prin tarifuld vamala sub Ip-
silante 101
Vinuld §i spirt6sele stráine proibite 101-103
Menzilurile (po§tele) 102
Chrisovuld reorganisgreT menzilurilord, 1775 Octobre. 103-107
Carvasara stabilá in BucurescT 106
Privileghiile CampulunguluT sub Ipsilante 107
Actele mdnástirel Colta relative la carvasara (notil) 107
Chrisovuld Câmpulungulur. 1775, Februarie. (notá) 107-109
Birurile sub Ipsilante 109
Vacáritula sträinilorti. Chrisovuld din 13 Decembre, 1775. (Nota) 110
Vama de hotard §i de orad 111
Vama de la Ploe§c1 112
Vama olarilord din PloescT 112
SArdria 113
Ferária 113
Luminärituld do eérrt 113
Cântaruld domnescd 113
Fumárituld Bucure§cilord 113
» Báltilord 113
Cerarituld 114
Sapunáritulti 114
Gostinárituld 114
Sár6,rituld muntilord 114
Májáritulti 114
Ierbarituld 114
Vama tutunuluT 114
 ISTORIA ROMiNILORO 569

Pagina
CdminAritulti 114
Cotäritula 114
Dijmaritultt 114
Tutunärituhl 114
Pogonärituld sträinilord 114
Cotäritulti la marfä. 114
Privileghiultr cahvenelelorti 114
G ärduräritul ü 115
Venitultr parpärituluT 115
Viniíriciulti 115
Oerftula 115
Darea de soimT 115
Darea breslelora 115
Birurile dare NM' 115
Nizamulti Turcilorti sub Ipsilante 115
Firmanultt relativü, din 1189 (1775) 115 118
CartI deschise relative la nizamula Turcilorü 118
PazitoriT ca sä opréseä trecerea DunäreT de TurcT 119
Beiliculü, pentru Turd, la BucurescT 119
Casele de la Radu-Voclä 119
Palatti la Michaitt Vodä. 119
Märcuta reinoità 119
D-na Elena Ipsilante zidesce S-ta Ecaterina 119
MüsurT de edilitate 120
Naziria podurilorü 120
Apa la Bucurescr 120
Chrisovulü apelord, de la Ipsilante 120-121
Conspiratie sub Ipsilante: 121
Cum considerati puterile pe Ipsilante 121
Boeruhl Cândescu conspiratortr, pedepsitti 121
Pórta avea de Ipsilante bunä opiniune 121
Firmanü de laudä si darurT transmise luT Ipsilante 122
ConsideratiunT asupra politiceT europene 123
Colo dou6 conditiunT secrete suplimentare la tractatula de la Kainargi 123
Thugut In fata aceloril doug conditiunT 123
Francia cu ce ochI vede pacea de la 1774 124
Grigorie Ghica Domnulti MoldoveT 124
Investitura luT Ghica sositä la IasT 125
Divanulti MoldoveT si Principele N. Repnin 125
570 T. A. IIRECHIL

Pagina
Arzuld Orel 125
Noulti arzti la 3 Martie 1775 125
Invasiunea AustrieT in Bucovina 125
Gr. Ghica §i Austria 125
Thugut §i Gr. Ghica 126
Administrarea MoldoveI sub Gr. Ghica 126
Legislatiune nouä. proiectatä 126
Toma Log. ahí 2-lea traduce institutiunile Comisiunel legislative ru-
sesci in 1773 127
Analisa lucräreT Logoltulul Toma 127
Influintele lucräreT luT Toma Logolkuhl asupra legilorti MoldoveT 127
A§edrunintulti MoldoveT din 1741 , 129
Codicele luT Gr. Ghica 1776 129
Chrisovulti de promulgare a codiceluT (notä) 129-133
Analisa codiceluT 130-137
Ghenicon. Venitulti boerilorti 130
Thesavrofilakion 131
Räsurele 130-133
Judetele Moldovel la 1776 133-134
Organisarea judeeloril. Lefile 134
Atributiunile Ispravnicilorti 134
Condice la jude0 134
HotiT §i uciga§iT 134
Rufetulti podarilorti 134
Privighiarea cantarelora 134
Vornicelultt de sata 134
VäcariT 135
Supresiunea rufetuluT precupetilora 135
Puterea armatrt a Moldovel la 1776 135
Postelnicia 135
VittaviT '§i ciau§iT de aprodI 136
» de copiT §i vátavulu de visterie 136
PantirT in judqe li PläeT 136
VozarT la CovurluT 136
Oastea 'e'reT sub Gr. Ghica la I-a domnie 136
Garde de arnriutT 137
Financele sub Gr. Ghica 137
Séma visterieT la 1776 137
Analisa semeT 137-140
 ISTORIA ROMANILORtf 571

Pagina
Liuçiì scutitY de boerT 138
Pe ce se cheltuiail veniturile t'n'reT ? 140
Lexicon ,pump'ératil din budgetii 140
Agentti politicii la Viena 140
DoctoriT Dragache, Fotache §i I. Caragea 140
Sade. luT Gr. Ghica in cultura ti_irel 141
Ancheta la §colT sub Mitropolitulti Gavrilti 141
Anaforaua DivanuluT, din 1 Iunie 1765 141-143
Resolutiunea luT Gr. Ghica 143
Chrisovula scedeloril de la Gr. Ghica. (Nota) 143-144
din 1747. (Nota) 144-146
Sc6la romana din Sf. Nicolae 146
Pitaculd de reorganisare alil acestel §coll, 1776 Maiti 147
praniT sub Gr. Ghica 148
OranduelT dintre stapaniT de mo§il §i dintre locuitorT 148
ConcesiunT Mane boerimeT 149
61 de vile de boerescti pe anti I 149
Enache Kogalniceanu §i Gr. Chica 149
Stavarache in disgratie 150
CirculArT favorabile sätenilorti 150
Afacerea Bucoviner opresce pe Ghica de la fapte bune de administrare 150
Zinckeisen §i Domnia luT Gr. .Ghica. (Nota) 150
Bucovina. (Naratiunea afacerel) 151
Rolulü AustrieT, Rusia, FrancieT 160
Rolulìt luT Gr. Ghica in cestiune 160
Uciderea luT Gr. Ghica 161
Thugut §i Kaunitz despre Gr. Ghica 161
Conventiunea austro-turca, 7 MaT 1775 161
Art. 3 alti conventiuneT = 161
Scris6rea luT Thugut catre Gr. Chica, din 25 Maiil 1775 §i rtispun-
sulti acestuia 161
ApreciärT asupra purtäreT luT Gr. Ghica 162
Rectificarea conventiunel la 6 Iunie 1775 162
Sumele cheltuite de Austria spre a rapi Bucovina 162
Const. Moruzi, instrumenfil austriaca 162
Delimitarea Bucovinel. Staruintele luT Gr. Chica 162
Rusia §i Prusia impedica extensiunea AustrieT 162
Francia intervine pentru cesiunea Bucovinel 163
Dorinta luI Ghica de a pasta Sucéva 163
572 V. A. IIRECHIÀ

Pagina
Conflicta intre Ghica si generaluld Spleny din Bucovina. Austria se
inaspresce spre Ghica 163
Manifestula Mane Tereza din 27 Augusta 1777 catre locuitoriT Bu-
covinel 163-166
Acestii manifesta n'a fosta scrisd de románti 166
Relatiunile dintre Turcia si Rusia iar inasprite 167
Positiunea grea a luT Gr. Ghica . . 167
Mazilirea luT Ghica planuita in taina 167
C. Moruzi menita a succede in Moldova 167
Delega0 TurcT tramisT la IasT 167
VersiunT diverse si despre cele intâmplate la IasT 167
Capula luI Ghica expusti la P6rta 167
InscripOunea dela capula domnuluT MoldoveT 167-168
Austria instigat6rea ucidereT 168
C. Moruzi patronatil de Thugut 169
Zinkeisen despre uciderea luT Chica 169
Explicarea data de Divanula Turcti despre ucidere 169
InarmarT noue 169
Ecaterina si Voltaire despre Ghica 169-170
Purtarea RusieT &Çá Cu uciderea luT Gr. Ghica 170
Constantinti Moruzi domnula MoldoveT 170
Manolache DraghicT despre C. Moruzi 170
C. Moruzi se declara nepota luT N. Mavrocordatd (nota) 170
Administratiunea Moldove sub C. Moruzi 171
Afacerea fruntariilortt BucovineT 171
Organisarea DistrictuluT SuceveT cu cap. FalticenT 171
Financele MoldoveT sdruncinate prin rapirea BucovineT 171
Reducerea rusumaturiloril . . , 171
Funqionaril sunt apreope top românT MoldovenT 172
Numele boerilorti DivanuluT MoldoveT la 1782 172
Boerimea nemultamita de Moruzi, intetita de Muscall 172
Dou'd curente politice intre boerT 172
Miseliile elsteT turcese in téra 172
St. Priest despre acésta rea purtare a Turcilord 172
TrAmisula luT Moruzi, la Viena, Casarati 173
ConspiraOunea boerilorti, Logof. I3alanescula, Darmanesculti, Canta
Spataruld, Caminarula Romanov 173
Eftalele boerilora denuntanda pe Moruzi 173
Spätarula Cuza si Manolache Bogdanti Vel Vornicil 173
 ISTORIA ROMINILORti 573

Pagina
Enache Kogalniceanu, despre acéstä conspirare 174
Resultatele conspiraret : Uciderea lut Cuza §i a lut Bogdanù . 174-175
Firmanulù Porta aprobatord ucideret . . . 176
Naratiunea ucideret dupa versurile luT E. Kogalniceanu 175 176
RaicevicT,. ség Domenico Sestini despre repulsiunea Romaniloril de a
pedepsi prin márte 176
C. Moruzi cauta a-vi atrago iubirea boerilorii 177
Chrisovula lut C. Moruzi din 15 Aprilie. 1779, fixand5 lefile i avae-
turile boerimet 177
Boerit jura la 1782 credinta lut C. Moruzi 177
Mazilirea luf C. Moruzi 177
Rolulti Porte, Rusia i AustrieT la mazilire 177
Cestiunea infiintarel de consulate in Principate 177-179
Actele luT C. Moruzi relative la *angal 178
Chrisovulti lut C. Moruzi pentru scutirea preotilora i diaconilortt de
darn° catre visterie 178
1200 let donatt §cólet din Tarigradil 178
700 » » insula Patmos 178
Protectiunea ce acòrda bisericeT románe 178
Povernele protejate. Proibitiunea spirtáseloril din Polonia . 179
Afacerea consulatelorù. Pregatirt de resbele 179'
Agitatiunt rusesa in imperiulti Turcü 179
Francia intetesce pe Pórta 179
Principatele suferù multù prin preparativele de resbelli 180
Manifestulti Rusier relativù la Crimeea 180
Conferinta intro P6rta i Rusia 180
Atanasie Comnen Ipsilante dragomanü, la conferinta 180
Impacarea cu Rusia la Ainaly-Kavac in 21 Martie 1779 180
St. Priest intervine spre a se impäca 180
C. Moruzi propune sporulti tributuluT Moldovet 180
Cetatea Ismailù construita dupit sfatulti luT Moruzi 180
IaraV campania diplomatica relativa la stabilirea de consulate in
Principate 181
Nota esplicativa a PorteT in cestiunea consulatelorù (nota) . . . 181-183
Lascarovil tramisù de Ru§I Consula generalù' 182
Intervenirea lul St. Priest 183
Opiniunea lut de Vergennes Ministrulù dela Versailles, in afacerea
Consulatelorù 184-185
Reis Effendi persista' in refusulti de a recun6sce pro Lascarov 186
574 y. A. tlltEcmit

Pagina
Negotiärile relative continue 186 187
P6rta admite consulatultl, dar cu re§edinta in untl ora§tt turcescil,
dincolo de Dunärea 187
Beratulti Porte din Decembrie 1780 187
Potemkin nu admite solutiunea . 187
Lucrulti sä trAgänézA Ong, la 1781 187
Pórta cere avisula domniloril RomânT 187
Bulgakow ambasadorulti rusesca la Constantinopole 187
Turcia recunósce la 1781, Consululti generalt1 ruseseti din BucurescT. 188
Nota luT St. Priest din 24 Decembrie 1781 despre acestil resultatti 188
Carra pled6zi pentru infiinOrea de consulattl francesti in Principate 188
Raicevici Consulti austriacitRohag 10 la fuga fiilortt luT Ipsilante. 189.190-208
Fuga fiulorù luT Ipsilante. Mazilirea 189-190-191
Cum esplicit fuga Dionisie Fotino 191
Dómna Ecaterina Ipsilante causa fugei Hord or 189
Beizade Alexandru Ipsilante la Brapvti 189-191
» Constantinti la Brapvil 189-191
ipsilante bAnuitti ea' e intelesù cu Austria 190
Scrisórea luT Ipsilante ctitre generalulti Eichholz din Ardéla . . 190-191
Nota luT St. Priest despre mazilirea luT Al. Ipsilante 190
Generalulii Preiss serie tinerilorti fill aT lul Ipsilante 191
Scris6rea beizadelelort1 Ipsilante dare generalulii Eichholz 191-192
» Impëratulii Iosefil II 193
Mitropolitulti Grigorie intervine la generalult1 Preiss sá inapocze pre
beizadcle 193
Episcopulti de Rômnicti, Filaretù 193
Banulti Ghica 193
Marele Spiltarti Ioanù Vticarescu 193
Creditulti luT Al. Ipsilante la Constantinopole dupä fuga fiilorti 193
Opiniunea luT Herbert despre acestil credittl 193
Otärirea luI Alex. Ipsilante de a abdica 193-194
Atanasie Comnen Ipsilante despre abdicarea luT Al. Ipsilante . 194
Actele relative la cererea de esträdare a beizadeleloril 194
Ultima epistolä a ha Al. Ipsilante din 25 Ianuarie 1782 194
Câtü mal stä Al. Ipsilante in Bucure§c1 194
Instalarea luT Al. Ipsilante la Constantinopole 194
Fiji ILA Al. Ipsilante sosescii la Constantinopole la finele luT Aprilie.
Spesele fäcute 194
Domnia lui Nicolae Caragea 195
 IST0111A ROMINLLORt 575

Pagina
Ce serie Ministrulü francesti despre Caragea 195
austriacti IIerbert 195-196
Despre originea lul Caragea 196
Opiniunea luT Herbert despre Caragea 197
St. Priest si Caragea. Opiniunea lift St. Priest de Caragea . . 197
La Roche secretarulti luT Caragea 197
Nota luI St. Priest din 16 Februarie 1782 catre ministrulti de ex-
terne din Versailles 197 198
N. Caragea arnica i altt RusieI 198
Le gateau titre! 199 203
Impartéla secreta a placinteI 199
Voltaire despre Turcia 199
Volnay 199
Carra 199
Peysonnel » 199
De Chenier autorulti cartel' «Révolution de l'Empire Ottoman» . 199
FactorI noi politid: Frederic aid Prusier 199
Gaffrin, ministrulti Rusiel la Constantinopole 200
Frederic destépta Europa asupra politicei de impartéla a TurcieI 200
Memoriulti RusieI din 19 Novembrie 1782 200
Art. 3 din memoriultt Rusid relativti la Principate 200
Rusia prepara. de nett rtisboiti cu Turcia 201
Rusia cauta aliatI 201
Venetia solicitata' de Rusia contra Turciei 201
Memoriulti Rusid din 19 Novembrie 1782 200 201
AgentiI secret.' al' luI Caragea, la Viena 202
Abatele Ayola, agentti alti luI Cara.gea 202
Francia indémna pre Turcia sa evite rtisboiultt 202
Actele relative (nota) 202-203
Speranta de evitarea rtisboiulul in 1783 203 204
Potemkin aspira la coréna ri1orù romAne 203-204-206
Iaräi propunerI de impartire a Turcid 203
Monsieur C. (Carra). Proiecte politice 203-204
Rusia anexéza Crimeea 204
Prusia propune Turcier aliantä cu ea 204
Francia refusa a se alia eu Turcia 204
Francia se ingrijesce de consecintele une impartirI a Turciel . 205
Memoriulti relativti, din 26 Martie 1780 205
Planulti Francid de a crea unti stattt nog din Principate . 205
876 V. A. VRECERI

Pagina
Ecaterina a RusieI adopta planuld Francid 205
CI-lazuli:1 Constantinù rege ahí Constantinopolulul 205-206
Rusia face mare pregatire de rtisboiù 206
Opiniunea FrancieI relativa la statulti bizantinü sub Cnézulil Cons-
tantinü. (Nota) 206
Nat plant' de imparOre a placintel. (Nota.) 206
Afacerea consulatelortl 207-213-216
La Roche .serie din Bucuresd guvernulta din Versailles despre con-
sululù' ruseset1 din Principate 207
Ioand Severind succede in 1782 consululuI Lascarof 207
Firmanuld padiphului &Are Domnit Principatelorti de recun6seere a
a ltif loanù Severinü 207-208
Austria tramite in Muntenia ung secretarz7 aulicù' 208
Raicevid agentti comercialü primita in 1éra 209
Temerea Turcier de a§e4area de consull ruqY 209
Const. Moruzi i Consululù Lascarof 209
Rusia nemulOmitä de Moruzi 209
'Mazilirea luI C. Moruzi 209
St. Priest despre mazilire 209
Alexandra Mavrocordatd (Dely-Bey) 209
PreAmblärI tiptilú ale luI Al. Mavrocordatil 210
Pane §i carne iama 210
Saracimea arnbla dupa Mavrocordata 210
Macelaril §i brutarff sub Mavrocordatù 210
Slujba§iI OnutI de apr6pe 210
Boerimea striga contra luI Mavrocordatù 210
RaicevicI §i boerimea contra luI Mavrocordatil 210
1116.surT administrative luate de Mavrocordatù 210
Evreil sco§I de prin sate 210-211
Deshintarea velnitelord de horded 211
Cari sunt boeriI DivanuluI lul Alexandra C. Mavrocordatd . 211
Starpirea hotiilorü in 1783 212
Biletù de identitate obligatoriù pentru Orand 213
Potera din slujitoriI de Orheid, Soroca §i din Leventi 213
Satele unde s'a intêmplatù hotia orI crima sunt rè'spunsl'étare 213
Alexandra Mavrocordatù combate energicd infiintarea consulatuluI
austriacti 213-214
Iara§r acte relative la atacerea consulatelorü 213
Caragea serie vizirulul in 9 Iulie 1782 contra luI Raiceviel . . 213
 ISToRtA RomiInLoRtr 577

Pagina
RaicevicI «privighiätoril all navigatiund Po Dungre» 214
Caragea se tanguesce de purtarea luT Sergiu Lascaroff, consululd
muscalescil 214
Caragea nu primesce pe RaicevicT si din causa ca acela era in lega-
tura. Cu Ipsilante, fostula domnù 214
Alexandru Ipsilante Inca nu voia pe RaicevicI de consult1 . . . 214
Beratulü SultanuluI pentru recun6scerea luI Ioanù Severinq 19 No-
vembrie 1782 214
Firmanuld PorteI relativil la reclamatiunile unorú negutitorT din
Brasovù 215
RaicevicT consult:I in Septembre 1783 215
Recun6scerea lur Raicevid in 12 Octobre 1783 215
Instructiunile secrete ale luT Kaunitz care Herbert relative la infiin-
tarea consulatuluI in Principate. Pe ce base core Austria aseme-
nea consulate ? 215
Tratatulù dela Pasarovitz i celii de Belgradil fata cu cererea A ustriel
de consulate in Principate . . . 215
RaicevicI este consulù cand deja Caragea nu mg e domnitoril . 215
RaicevicI face incurcaturT luT Alexandru IvIavrocordatù 216
Afacerea de delimitarI despre Ardélù 216
Alexandru Mavrocordata acusatù de RaicevicI ea permite hop la ho-
tarele ArdéluluI 216
Herbert desaprobb. purtarea lui Raicevicl 216
RaicevicI suscita noue conflicte cu Al. Mavrocordatù 216
Reclamatiunile DomnuluI MoldovoI contra lur RaicevicI 216
RaicevicI prov6ca mazilirea luI Al. Mavrocordatil 216
Herbert vestesce luI Raicevicl mazilirea 216
Reis-Efendi Ismaila protege pe Al. Mavrocordatù . . . . . 216
Chrisovula luI Al. Mavrocordatü, din 9 Martie 1784 si fav6rea comer-
ciantilord ArmenI, supusiI AustrieI 216 217
Cornaritulii Armenilorù 217
Conita 217
Vama Armenilorù' pentru cal 217
Desetina 218
ArmeniI nu vorù da cal de °Mai 218
Jurisdictiunea asupra Armenilorti supusl austriacI 218
Al. Ma vrocurdatù aplica' in téra capitulatiunile Turcie cu puterile straine 218
Elti se supune a aplica si legea vamall de 3 0/0 218

/stork Itomdttitora fie V. .4. Urechid. 87

678 V. A. MtECHli

Pagina
Firmanult1 PorteT din Maig 1784 de aplicare in Principate a tracta-
tuluT de comercig dintre Turcia cu Austria 0 Rusia . . 218-219
Noulti hatifoerifil alti PorteT , 219
Sain Gherai abdicA la Octobre 1782 din guvernulti CrimeeT . . 219
Trupe rusescT in Ucrania 219
Incorporarea CrimeeT la Rusia in 8 Aprilie 1782 219
Turcia se gateqce de rAsboiti 219
Francia impedicg rAsboiulti. Ce crede St. Priest? 220-222
Rusia §i Austria agith 0 cestiunea Principatelorti la Constantinopole 220
Lascaroff influinte in BucuregcT 220
Intrigile luT Bulgakof contra luT RaicevicT pe lAngil Caragea . . 220
Memoriulg lul Bulgakof din 16 Novembre 1782, relativa la Principate 220
Mazilirea luT Caragea 221
Al. Ipsilante lucrézA la acéstà mazilire (0 cu notti) 221
Esaulti 0 rechemarea din esilti a luT Al. Ipsilante 221
Noulti Domng Michailg Draco (Sutu) judecatii de St. Priest . . 221
La Roche ata§atti la noulti Domnil M. Sutu 221
Negociatiunile lul Bulgakoff cu -Divanulti continu5. 222
P6rta da untl nog hati§erifti in Ianuarie 1783 , . . 222
Cuprinsulti bati§erifuluT trämisti luT M. Sutu 0 Al. Mavrocordatil . 222
Salaberry despre noua conventiune a Turcilorg cu Ru01 . . . 222
Ce scrie Chenier, inteacésta. (Nota) 222
Ambasadorultí Ainslie alti AnglieT impinge pe TurcT la rasboig 223
Semnarea nouluT tractattí la Chiosculti oglindelorg 223
Alex. Mavrocordatti (firarulg) 223
Herbert esplica acéstä, schimbare In nota ciltre RaicevicT, din 12 Ia-
nuarie 1785 223
A. Calimahti, dragomang in loculti luT Al. Mavrocordatil . 223
M. Dr5ghic1 despre noulti Domnti 224
Divanulg luT Al. Mavrocordatil (firarult) 224
Fapte 0 evenimento de domnia lul Al. Mavrocordatti 224
Firlea Vodd 224
Cestiunea desertorilorti Ardélulur in 1785 224-225
BoeriT 0 Domnulti apérA energicti «sloboqiile» 225
Cestiunea ciobanilorg ardelenT . .- 225
Amenint5rT din partea AustrieT la adresa nouluT Domng 225
Bune relatiunT intro Bulgakof 0 Herbert 226
RaicevicT 0 Severing in Principate nu prea in bun5. armonie 226
 tgrotui ROMINILORt 579

Pagina
Chrisovula din 28 Decembre, 1785, 4isti sobornicesca, aid luI Al. Ma-
vrocordata &anal 226
Cestiunea daniilora in Moldova 226
Abusurile protimisulur 226-227
M5nastirile nu pota vinde proprietatile 227
Nizamula relativil la tiganI - . . 227
Sobornicescula chrisova in vigore la 1785 { 228
Anaforaua Divanuld din 14 Augusta 1785 relativa la chrisovultt so-
bornicesca 228
Resolutiunea DomnitoruluI pe acésta anafora 228
Intardierea promulgareI chrisovuluI causele aceste intarcperl . 228
Chrisovulil din 1 Maid 1786 229
Sa nu pornésca nimenI judecata nedrépta pentru mo§ie, sub pedépsa
de batae 229
Vasile OnofreI fostil visternica 229-230
Alexandru Mavrocordata reinoesee chrisovula Armenilora supu0
austriacI 230
Chrisova pentru negutitoril primintenT din Novembre 1786 . . 230
Negutitoril pamintenI pu §I la birti 230'
ConditiunI nefavorabile tientru comertula parninténa 230
Sistemula de protectionismil sub Alex. Mavrocordatil firarula . 230
Fabrica de sticla la MAUI in 1786 230
Rufetula owl& ScutirI 230
InformatiunI despre colI sub Constantina Moruzi i Alexandru Ma-
vrocordata 230-231
Logof6tula Gheorgache. Condica obiceiurilora. Despre §colI 231
Progresula limbeI romane 231
Dascalula green §i da'sealula romana 231
MasurI de edilitate sub Alexandru Mavrocordata . . . 231
Podurile din Ia0- . 232
Spitalulti S-tula Spiridonii . . . , 232
Palatulti Bogdana-Seraia arde in 1734 232
Mértea MitropolituluI Gavrild Calimahin 232
Conflicta in biserica moldava. 232
Iacoba archimandritulii greca dela Barnoski candidatti de Mitropolita. 232
BobriI cera mitropolita pe Leona piscopulii de Romana . . 232
Patriarchula in fav6rea greculuT Iacobil 233
Atanasie Comnen Ipsilante. Despre conflictula bisericescú . 233
Mioglu Capichihaia a MoldoveI ç 233
580 It. A. ulisCial

Pagina
Samuild Archiepiscopuld Efesulul, intrigl contra luT Mavrocordatil
Voda , 233
Misoglu isbutesce a face ca Samuild sl fie exilatd din Constantinopole 233
Amesteculd zarafuluT Petrache in aceste afacerT 233
Familia Moruzi ajutata de zarafuld Petrache 233
Greculti Iacobil Episcopti de Romand 234
Mitropolituld Leonti refuzá a sfinti pre Episcopuld greca . 234
P. S. Melchisedecd despre Jacobil greculd 234
Simoniile luT Iacohd 235-241
Procesuld pentru aflarea hotiilord lul Iacobti 241
M6rtea luT Iacobil la FocsanT , 240
Cadavruld luT Iacobti aruncatil la cAnT , 240
Destituirea tuturord clericiloril gred din eparchia Romand . . 241
Fuga luT Alex. Mavrocordatil in Rusia , 241
DrAghicT. Desprq domnia lul Mavrocordatil 241
Nemultämirile tärei de acestii Domnd . 6 241
Disgratia luT Reis-Efendi Ismaild Pasa 241.
Alex. Mavrocordatil d'A banT la muscálT sri se menting in domnie. 242
Fuga luT Mavrocordatd dupg DrOghicT 242
Dupg versiunea luT Lauriand 242
Dupl versiunea luT Atanase Comnen Ipsilante 242
Explicatiunile DivanuluT MoldoveT cu Pórta 243
Reclamatiunile TurcieT contra RusieT 243
Nicolae Caragea domnesce cu frica de räscóle _ . 244
Dare extraordinarä, de 10 lel de casa 244
Arond Florianti. Despre Caragea 244
Laurianii. Despre Caragea , 244
Dionisie Fotino. Despre Caragea 244
Pitaculd luT Caragea oprindil conversatiile politice in cahvenele 245
Caragea iea mOsurT de a impedica orT-ce intrunirT de nelpte . . . 245
Caragea ordong s'O fie arestatf tal ceT ce Amblà Mil felinarti sera. 245
Oprirea relatiunilord boerimeT cu sträinètatea 245-246
Pedepsirea luT Toma Crilinescu si exilarea luI la Znagovil, cOcT a cu-
tezatil a pasi peste hotare 246
Cartea de surghiunTh.cd a luT Toma COlinescu 246
Idem pentru Mincu sin Cälinésca , 246-247
Infiintarea pasusuluT de cä.tre Caragea pentru a opri esirea din téra a
acelord nemultamitT 247
Circularea relativl 247-248
 1STORIA ROMiNILORt 581

Pagina
Logofqeluld Lupuld la Augustd 1782 isT fabrica und pasusti fa1ù. 248
Trimiterea la ocna a LogofeteluluT Lupulti pentru plastografiä de is-
caliturT pe ravasd de drumd 248
Caragea imputa eapitanilord dela Dunare cä nu pazescd bine mar-
ginea i pentTu mita lasI TurcT sä intre in téra, contra nizamu-
luT dobanditd 248-249
Cutezarea de a se opune la ordinele DomnitoruluT era gred pedepsita. 249
Pitacti catre Vel Armad pentru pedepsirea luT Curcea Parcalabulti
ca a saritti si a batutd pe copiluld din casg contra porunceT . 249
Caragea face catagrafie de uniforme, arme i «caiafete» in scopd de
a .opri yortula lord nelegald 249
Carte catre Vel Spat. i Vel Aga la 1783 Februarie 14, ordonandd
facerea acesteT catagrafIT 249-250
Cul dote slujbele N. Caragea? 250
Arond Floriand cice ca acestd Domnitord a adusil cu sine multI Greer
si le-a datd slujbele t6rel 250
Dupä documente slujbele Orel' sunt date cele mar multe pe mat-die
boerilord pamintenT 251.
In magistratura se afla prea putine nume strAine la 1782 . 251
Numele Ispravnicilord judeOlord in 1782. (Nota) 251
BoeriT judecatorT la 1 Aprilie 1783 cu budgetuld lefilord . 252-254
Depertamentuld de sépte 252
» op-U.1 252
» criminaliond 252
Divanuld CraioveT 253
Criminalionuld de Craiova 253
BoeriT epitropT obsteseT 253-254
Judecatorif judeOlord 254
Caragea adaoga la tribunalele SpataruluT i AgeT cate und anumitd
judecatord . . . 255
In Divanuld féreT, la 1783, boeril pämintenT 255
Caimacamuld CraioveT, banuld Ianache Hrisoscoleo se inlocuesce la
lunie, 1783, cu Dumitracbe Ghica, rênduitd band 255
Aserpnea luT Arond Floriand ca «N. Caragea f-a adusti o multime
de fanariotT cu sine-O», nu pare esacta 255
Administratiunea. Pranuld sub N. Caragea 255
Caragea a data energice circularT prin earl cu OCfl i batae ame-
ninta pe logofe0 çi gramaticT earl` nu puneati pe raporturile
trimise la centru, loculü, judetuld 255-256
582 V. A. ITRECHIÀ

Pagina
Circulare de acestil feld catre IspravnicT 256
Caragea n'a fostil indiferentd de s6rta tgranuluT 256
Circularea la 4 judete : Ilfovü, Prahova, SacuentI i Buzè'd, relativa
la dreptulti satenilord 256
Domnuld obliga pe satenT a ara la timpil i multi!' in prevedere cu
esportula grinelorii la Constantinopole 256
In interesuld agricultureT N. Caragea repeti in 3 Aprilie, ea täranuld
sä nu fie trasil in judecata in luna luT Aprilie 257
Asemenea in luna Iunie ca 01-0 p6ta cauta de munca câmpuluI 257
Si de culesuld viilord (15 Septembrie 15 Octobrie) era vacanta
si nu se chiarna la judecata satenil 257
Carte la Caimacamuld CraieveT Ianache nrisoscoleti, din 1783 Aprilio
28 ca slujbasiT i zapcii sa se p6rte cu blândete catre locuitoril
sätenT 257--258
N. Caragea surghiunesce peste Dunare pe und Gheorghe Deliu cacT
a jefuitd und satd . . 258
Cartea catre vel Spatard din 1872 Decembre 8, pentru acestd Gheor-
ghe Deliu 258
Justitia sub N. Caragea 258
Resplata ce ad condicaril de judete pentru diverse slujbe . 258
InstructiunT ce (la Carao.ea au referintä la condicarT i justitie . 259-260
Caragea a data maT multe poruncT in contra abusurilord . . 260
Carte deschisa la 17 Jude-0 cu povätuirl si ce chipd sà urmeze pen-
tru ale judetuluT si ale visterid 261-263
Caragea cérca sa stärpésca hotiile 263
Pitacü catre boeriT judecatori cum sa procedeze la judecarea prici-
nilord 263-261
17 OMIT legate la Ispravnicil de judete pentru hay 263
Caragea prin Arzuli säti i ald Teret Romanescl cere PorteT sä nu
mal slob64 firmane la ceI nemultamitI cu judecata DivanuluT
Véreí
Biserica. Scòla sub N. Caragea . .....
Caragea n'a cautatd multi-.' de biserica si sc6la, dar nicI le-a neglijatti.
264
265
265
In 22 Septembrie 1782 Dumnitoruld da importante instructiunT (cir-
cular° catre IspravnicI relative la protopopT si bisericI i °pre-,
sce abusivele taxe prelevate de el' dela crestinI 265
InstructiunT de datoria ce ati protopopil i preoi i taxele ce ail a
percepe pentru vre-o slujba' . . . . , 265-266
 ISTORIA ROMINILOR# 58à

Pagina
Proclamatiunea luY Caragea indemnanda pre locuitorY sa fie bunI
crestinf 266
Comunicarea proclamareT prin 17 cal deschise in care se amintesce
cate ai pätimita téra in 7 aril' 266-267
&Mole inflintate, orY reorganisate sub Alex. Ipsilante continua a
funciona si sub Caragea 267
«Boeril epitropi» se ocupa Cu administrarea scélelora 267
Pitacti catre boeriI epitropY din 1782 Decembrie, pentru asedarea co-
pilului sin Vasile Bärbiera-Basa la scéla ot S-tula
Saya, pentru inv'étätura 267
Episodulti incercard unora scolarY dela S-tulti Saya de a otravi cu
«foriciòica» pe alt,I ucenicY, orY péte i dascalY 267
Pitacula luY N. Caragea interdicênda vindarea de asemenea otravurY
nicT iarba de puscä. 267-268
Aceste m6surY se aplica maï cu vig6re prin una nog actil Pitacula
ate vel Spätara i vel Aga a nu ingadui pe pravaliasI sä
soriciòica i iarbä de purl (1782 Septembrie 1) 268
Domnula adreséza una pant' vel. boerl in 1 Septembre 1782, sa
cerceteze pe bacanula adusti, din pravalia caruia s'a cump6rata
soriciòica i sa-la pedepsesca 268
Pe mosia sa, Hagiula Stana Jianulti biv Vel Paharnica, a cladita
biserica de piatra i chiliT pentru calugarY i altY émenl graci.
A facuta si o cOla romanéscä la care contribuira j locuitoril
de pe mosie, cart ail bunti *tie' in meseria tabäcariel. Dom-
nitorulti mal adaoga i alte veniturT in fav6rea bisericeY isc6leT. 268-269
Sulzer, cele treY volume ale sale, «Geschiclite des Transalpinischen
Daciens» despre scol1 269
Tipografiile, organele cele maT importante ale cultureY se imbuntita-
tesca aläturea cu sc61ele 269
In Bucuresd, vamesulti Nicolae Lazarti, carele a infiintata fabricele
de hartie, a isbutita a dobandi proibitiunea cartilorti din Ardélti
si este protegiata de Caragea 269
Pitaca catre boeriI epitropY pentru tipografia luI Nicoli 269-270
Hotarele Ord. Zacherele sub Caragea 270
Condica domnésel No. 9, importante acte relative la hotarele Orel
despre Ardéla 270
In afacerea zaherelelora, Sultanula trimite la 1783 luY N. Caragea
una firmana stabilinda nizamü 270
Nizamula Sultanulul in afacerea zaherelelorti 270-273
584 V. A. IIRECHIÀ

Pagina
Cuprinsulti firmanulul documentéza situatia in care se afla N. Cara-
gea in téra Romanésca 273
Se vede din firmanti el la Constantinopolil e cunoscutù cA boerimea
e neplacutO surprinsa de numirea luT Caragea ca domnù . . 273
Caragea &idea vina pre boerT de intarclierile orT lipsurile intêmplate
In indeplinirea .cererilord Pond 273
Amenintarile de asta data n'ail avuta etectulti ce spera Pérta si Ca-
ragea Divanulti trimite PorteT unti arzi1 magzartl, prin care
aducAndO cu spirita imputad DomnuluT, enumera tóte sarcinele

Arz-magzaril dela Valachia din 1783 Aprilie ......

grele ce Ora a avutti de suferitil s"i pe care le-a implinitù .
.
. 274
. . 274-278
R6posatulti Aroni1 Florianù. Despre marea greutate a zaherelelorti . 278
Lipsa de pane in Valachia la 1782, in 3 Decembre 1782, prohibirea
esportulul vitelorü spre Ardélü i sa permit/ importulii cerea-
lelora din Moldova 278
Balciurile dealungulO Dullard oprite Cu scopil de a nu da ocasiune
Turcilortt sa villa in téra, calcandil Nizamulü opritodi . . . . 279
Inchiderea bâlciurilorú, pagubä nu numaT pentru visterie ci i parti-
cularilor5. Facerea de targurT orT balciurT la mosiT, o fav6re acor-
data, de Domna boeriloril 279
Cartea domnésca sri nu se tie sboru127, adeca bdlciulil de la 21 Maiil (SE
ConstantinO) de la judetulli 0161 (apr6pe de Slatina) . . . . 279
0 paguba mare adusa, visterieT i boerilorti cu esirea din téra a bâr-
saniloril oile lorg fax% sa-sT platésca taxele 279
Domnuhl da in 8 Februarie, 1783, dreptil boerilora sâ apuce po cio-
banT cand se vol.(' intórce, de plata oierituluT trecutù . . . 279
Carte de slujba oierituluT pe 1782 (Octobre 10) 279
In 1783 Caragea acorda maT multe privilegiT de térgurT luT ve!
Vist. N. Brancovénu pe mosia Obileti, jud. Ilfovü, mosia Gagenii
In Saac ; luT Vornica Moruzi pe mosia Ploesti o data pe anti . 280
Bresle. Industria sub N. Caragea 280
Caragea aeon% scutirT breslelodi. FabriceT de postavl Scutire
el de oieritil. Locuitorilorti din plaiulü Rômniculii Säratil le-a
creatil debuseil pentru fabricatele loril de butT. nrgil la Rômna. 280
Breslele cu vechile lorti statute. Abatere in actula numireT directe
a unuT Baca!-Basa 280
Actuhl numireT luT Bacal-Basa Danin 280-281
0 noua brésla din bufar, din 1783 Augusta 281
TotO asemenea ca pentru Mean! N. Caragea randuesce unii t(Cu-
 ISTORIA nomtulmoRTI 585

Pagina
iunmgi-Bafa» peste argintaril din Bucurescr, in modti directfi iar
nu prin alegere, ca a judece 281
Altorü bresle N. Caragea le-a renoitù vechile chris6ve 281
Protectia ce N. Caragea acordl comerciulur, ineficace din causa scu-
tirelorti totti mar marl' ce acordase negutitoriloril Austriacr 281
Hisuirile de plata a datoriilorti «moratorium» 281.
Moratorium aid lur Constanting din Thrgovi§te 282
Carte legata la Banulti Craiover sä oprésel abusurile zapciilorti la
balciurr 282
Financele tfirer i domne§cT 282
Atanasie Comnen Ipsilante despre Consululti Austrier (notti) 282
Deficitulti vämilorù nota) . . . 282
Vama peilorü de epure 282-283
Aplicarea la Principate a tratatelorti de comerciti ale Tumid cu
Austria 292
Ponturile vamer 283
BanT cheltuitT la Constantinopole spre a paralisa pre Ipsilante 283
Alexandru Ipsilante exilatti la Rodos 283
Stitt' exilatti la Tenedos 283
La dragomanatil, beizadea Ioanú Mavrocordatti 283
Ponturile vinariciulur (nota) '283
Caragea maritä pre fiica-sa Zamfira cu I. Mavrocordatti . 283
Alaiulú mireseT (nota) 283-284
Caragea face agricultura 284
Recoltele lur Caragea luate de M. Sutu 285
Seri:161.T la Curte 285
Receptiunea noulur consulti rusescti la 14 Februarie 1783 . . '285-286
Alaiula §i ceremonialulli . 286
Kadi Effendi ahl Georgiovulur citindti firmanulti 287
ReceMiunea patriarchulur de Ierusalimfi . 287
Alainla filoni lul Caragea 288
Alaiulti de Bobotéza 289
A§elarea re§edhier domne§cr la Cotrocenr .. 290
Actele relative 290-291
InstructiunT date Divanulur la ocasiunea mutarer la CotrocenT 291
Edilitate 291-296
Ob§t6sca Epitropie sub N. Caragea . . 291
Vornicia de podurT §i polcovniculil sat 291
Veniturile vornicier de podurr 292
586 V. A. IIRECilli

Pagina
Colacult1 vitelora de prípsù 292
Beilicurl pentru pavele 292
Carele ce eaiati din Bucure§c1 obligate a incarea gratisii pamintulti
din §anturl 292
Pitaca luI Vel Spataril ca sa oblige pravalia0I a curati stradele 292
Rolula polcovniculul de podurI. Astuparea gaurilora din strade. 293
Pitacula luT Veda din 20 Novembre 1782, privitora la strade . . . 293
Tufe, paie, cenu§a servescil pentru astuparea gauriloril din strade. 293
Se pavéza de preferintà stradele in care locuia vre-unil personagiù'
importanta 294
Podulti de la Divanti-Effendi 294
Carde de lemne §i fèna sa nu stationeze pe strade, ci In piete ota-
rite sub ped6psa de bataie 0 de confiscare a lemnelora, etc. . 294
Pitacula relativa, din 7 Aprilie 1783. (NotA) 294
Anumite 4 pärtI ale podurilora marl' 294
Pitacil din 22 Augusta, 1782, catre Aga 0 Spatarulú, sa oblige pe
tosi sali mature co§urilo i sa aiba apa dinaintea pravalid sí,41
a easel 295
Asemenea sa fie de fie-care casa, boerésca, orI negutitorésca dé la
10-30 cofe gata 295
Pitacil sa nu se Vila Mat in ora01, ci afara, la margine 295
Podurile peste Dambovita de cine sa se fad. 295
Podulti din Gorgad - 295
Stol. Falcoianu mumba0ra la facerea acestla poda in 26 Aprilie 1783. 293
Maaura de oprirea vênlarel °WO/flora aiurea decal la spiteril . 295
Spitalula ColteI 296
SpitaluluI dela Panteleimona i-se da de Caragea ca venitù fumari-
tula a 5 judete oltene 296
ata platea fumärita pravaliile de peste Oita 296
Michaila Sutu domna alti Muntenid 296
FamiliI noue fanariote aspiranda la tronurI 296
Ipsilante, Caragea, Sutu, Mavrogheni, Moruzi §i Angerliu 296
Despre familia Sutu In Ata.nasie Comnen Ipsilante (nota) 296
Diamantalie Draliu (Sutu) (nota) 296
Ce insemnéza vorba cSutu» 296
Cum esplica Arona Florianü i Lauriana mazilirea luI Caragea . 297
St. Priest despre acésta mazilire . 297
Carra scrie luI de 'Vergennes in 23 Augusta 1783 despre planurile
Rusid filth' eu Turcia 297
 ISTORIA ROMINILORtt 587

Pagina
Acelaqi despre mazilirea lul Caragea 297
Rusia va lua Basarabia, Bugeaculti, Moldova §i péte §i Valachia 298
Rolulti Franciei fatA cu proiectele RusieT 0 ale Austriel 298
Portretulli luT M. Sutulti 299
Intrarea oficiall a lui M. Sutu in Bucuresci 299
Proclamatiunea luT M. Sutu, de domnie 299
AlainIii intrArei in Bucuresci 299-302
Boeril din Craiova cell voie sa vie la Bucuresci sA-lii salute 302
Alaiuhl Domniel la «IsvorulA tAma'duireT» 302
Alaiuld cailorg domnefci cand sunt scoqi la céirtt 302-303
AlaiulA DomnieT afara. la Bini§A . 303
R6spunsulA lui Voda catre boeriT craioveni, oprindu-T de a veni la
Bucure§c1 305
Re§edinta ha M. Sutu la Cotrocenr ., 306
Nu tag Ora era multamita de noulii Domnd 306
Arzula Ord de tmultamire pentru numirea luT M. Sutula. (Notti) 306-307
Ala doilea arza cerêndil PorteT paza privileghiilortl 'echi . . . 307
Manifestarea nemultumireT Orel 307
Pitaculil luT VodA din 9 Augusta 1783, oprindA vorbele de politica
prin cafenele 307
Nimeni sa nu OM gAzdui la hanurT de nu va avé ravaqii de iden-
titate de la Spatarti, orT Aga 307
Nizamil pentru a se sci cine infra. §i ese din ora§ii §i din Ora.
Instructiunile relative , 308-309
SpAtarula Grigora§cu Bala§ache 308
Introducerea censure! tiparuluT 309
IngrAdirea orapluT, de mahalagiT. (NotA) 310
Dregerea drumurilora §i astuparea baltacurilorti 311
Strajr prin strade 311
Pravalia§ir obligati a 5ntretine afara felinart1 aprinsii t6tA neoptea 311
MésurT cu referintá la paza de focit. (Nota) . 311
Alaiil ordonatil de cAte off va e§i M. Sutu prin Bucuresci . . 312-313
Rinda§T de pug la CotrocenT 313-314
Administratiunea sub M. Sixtu . 314
BoeriT re.nduitT IspravnicT. (Nota) 314-318
Ispravnicia nestatornica sub M. Sutu 315
Circumscriptiunile Logofetilord marl' dupg pitaculti din Decemb. 1783 317
Paharniculg Romaniti Caimacamulti Craiovei . ,. 319
Ianalie Hrisoscoleil succede luT Romaniti 319
588 V. A. IIRECILIÀ

Pagina
MIT de insciintare pentru caimacamia acestora (nota) 319
Epitropia obstésca se numesce Depertament'a 320
Renduire de alti 3-lea Logofatti la epitropie (notti) 320
Polcovnicia de judete sub M. Sutu 320
Carte de polcovnicie de judetti (nota) 320
Slujitoril polcovnicescI 321
Cart1 legate din 20 Novembre 1783 relative la abusurile cu slujitoriI
polcovnicescr 321
Polcovnicia de éste. CazaciT de Wrgoviste 321
Cartea de polcovnicie de Thrgoviste (nota) 32 L
Polcovnicia de Craiova 322
Capittiniile de judete 322
Carte de capitanT de judete (22 Februarie 1785) 322
Vatasia de plaid 322
Numirf- de vatasT de plait' (nota) 322
Carte de vätasie de plait, instructiunile lord 323
PonturI catre vataviT de plai 325-327
Importanta vatasilorti de plaid in organisarea administrativa . . 325
Urmarirea abusurilorti unora vatajI de plaid 327
Jaiba plaiasiloril din Argesti contra lur Iordache capitand i Gheor-
ghe vatafti 327
Pitacuiü luT M. Stitt' sa se anuleze decretele celorti earl est.' din
functiune e e 329
Jafurile Acute de Cocea vatava de plaiii 329
Pang la Vela Spatarti a ha cartile dela polcovnicT cánd se scota
din polcovnicie 330
Noulti Nizamil din 14 Augusta 1785 pentru orasuld Câmpulungti. 331
Epistata rénduita controlatorti faptelorti judetuluI din Câmpulungti. 331
Cartea luT Sterie de judetie la Câmpulungti 331
Justitia sub M. Sutu 332
Catastiha de judecatoriT rAnduitT (cu lefile lord) 332
Depertamentulti de sépte 332 si 339
» optd 332
criminalionti . . . . 332-333
Judecatorl la judete 333, 335 si 336
La Divanuld CraioveT 334
Criminalionula de la Craiova 334
Carte de boeriI judecatorI la Depert._ criminalionti de la Craiova 337
Carte de logotetie a treia la Craiova 337
 ISTORIA ROMINILORd 589

Pagina
Pitacurl de boerir randuill la Depertamentulil de opttl 337
Pitacti la Vel Logof6tulti Brâncoveanu pentru orele de lueru ale
DivanuluT 338
JudectitorT stabilI cu leff la judele 338
Clucerulti Anghelache ce s'a orênduitti judecätorti la Deport. do optti 338
Depertamentulii no de patru, la Craiova 339-340
Carte de boerif judecAtorT la Doljti 340
Numele judecAtorilorti de Craiova, in 21 Aprilie 1785 . . . . 340
M. Sulu atrage atenliunea Divanult4 din Craiova asupra
1111, ca instanlä judeatoréseä 340
Carte pentru judecAtoria flour' de 4 boerI la Craiova 341-343
Alte ponturT date Cu nou6 cble inainte pentru tribunal° provocate
de purtarea insolentä a unuT boerti craiovénd 343-345
Carte de judecAtorie ce s'a orênduittl la Craiova, osebitil de Diva-
nun Craiovel, de 4 boerT 344-345
Numele boerilorti rênduilI la noua judecAtorie din Craiova . . 345
Carte de boerT judeatorT la judeeätoria nouä dela Craiova 345
MIT' legate la Ispravnicil judelelorti, la Caimacamill cu pov6luirT de
judecatä 346-348
Pitacti la boeriT judeatorT la Depertamentulti de 7 pentru judecatä 348-349
Carte Mr° boeriI judecä'toff. dela Divanulti CraioveY cu ponturT cum
sä urmeze judecata 349-351
Idem dela Depertamentulti criminaliong 351-353
CärlI care IspravnicT de a gäsi condicarT buril din boerina0 . . 353-355
Idem de a trimite condice pe t6te lunile 354
MgsurT reinoite de M. Sulu pentru convocarea DivanuluT mare . 355
5 Cärll la 5 judele ot preste OM la ispravnicT pentru half . . . 356
Carte legatä la caimacamulti CraioveT pentru furiT de cal . . . 356
17 CiirlT Po la judete pentru hoÇ 357
Zapisulti Jul M. Filiqanu biv vol Armalt1 ce dfl M. S. Vodä a nu
se va afla in fapte netrebnice 357-358
Carte legatä la caimacamula CraioveT pentru MateT Gajulti ce ail clz-
nitti pe Mitrea Tire ot Balta Verde i pro Maria ot Isvóre . . 358-359
Poruncl noue pent-1'u ca sl nu se priméseä nimenT la inchisére färä
porunca domnéseä 359
Carte legatit CaimacamuluT CraioveT pentru Odoba§a dela Craiova 359-360
Pitacti luT vel Spät. sä pedepsésa pe Iovanti. fostil Neferti cu 100
toiage la talpl pentru ch a intratil iar in WA flinch"' surghiunitti. 360
590 V. A. 11RECIIII

Pagina
Cartea Caimacamulul Craiovel ì boerilord pentru vinovatil de meIrte
a-T trimite la BucurescI sa se cerceteze 360-361
Pitacti d-luT Vel Logolttl pentru a pazi pe boeriT Depertamentulul
criminaliond s'a vinä regulattl a judeca 361
Pitacti la vel Logof6t5 de Téra-de-susti sa mérga, la DepertamenturT
sa dea nizamulti boerilorti judecatorT a se stringe de diminéta,
la judecata 362
Divanula explica ca o datorie de 51 anT este perimata dela sine dupa
legile i obiceiuld t6rel 363
Jaiba luT Bor§ai Iosif, suditti nemtesctí pentru datoria de 1.000 ta-
lcrT ce cere dela unti Gheorghe C6da i Lazartí Costeluld . . 363
R6spunsu1ti la acésta jaiba 363
Pitacti EpiscopuluT de Rômnicti i boerilortí s'A iae sema avutulut lul
Gheorghe Hagiu, doftoruld dela Craiova . . 363-364
Dupit legTicopift nascutT din casatoria undi tigand cu o romana, erati
robT. t1 erati insa liberT daca se proba cä sunt din florT 364
Und actti probandti acésta 364-365
Pita& catre boeriT epitropT de averea luT Hristodorti Mehtupciu ce
atí muritti 364
Carte data StolniculuT Iordache Cretulescu sä cerceteze jafurile s6-
vgrqite de nisce MoldovenT in sate de pe hotaruhl MuntenieT . 365-366
Pitacti catre Mitropolitulti sa larrmrésca daca este de a se extracla
niqte RuO, reclamatT ca desertorT, qi cu nevestele lora carT sunt
romance 366
Poruncá starosteluT de negustorT sa cerceteze pe 6menT la vinslarea
lucrurilord nemiqcatére 366
Domnitorula conv6ca unü Divanti extraordinara s'A se pronunte asu-
pra avereT r'éposateT Rucsandra Cretulescu, cuT sa rgmana ? , 367
Biserica, Sc61a. Cultura publica sub M. Sutu 367
Porunca Protopopiloril despre partea Mitropolitulul pentru taina
S-tulul botezù' , . . . 367-368
Domnitorulti se amesteca i in cele strictil bisericescI 368
CartI de ProtopopT la judete 368-369
CartI ce s'ad &misa pentru protopopT, la judete anume i cate . 369
M. Sutu adresa la 10 Decembrie 1783 o pastorala locuitorilord a
pazi la S-ta biserica' s6rbatorile de praznice, spovedanie, etc. 370
Cartile relative la acésta m6sura, 370-371
CartT la IspravnicT relative totil la bisericT . . . 371 372
Cart1 catre locuitorT in fav6rea religiuneT . .372--373
 'STOMA ROMINIT.ORti 891

Pagina
Asemenea la IspravnicI, din Augusta 8, 1785 373-374
Mitropolitula Grigorie. Judecata dela biserica OtetaruluT 374
Femeile se sfadesea dela strani. Le luirin romanescal 374-375
M. Sutu nu se prea aré ta religiosa ) 375
Incendiarea unei bisericT din ordina domnesca 375 - 376
Pitaculti din 14 Februarie 1784 relativa 376
PreotiT sa nu jure, sa nu puna märturie WA scirea ArchiereuluT 376
Pitacula relativil, din 6 Octobrie 1783 376-377
Asemenea catre Logofatulti Brancovénulti, sa vestésca masura in judete 377
Popa adusa in fére la domnie 377
Pedépsa precurvarului dovedita 378
Pitacula din care se vede acestea 378
Venirea PatriarchuluT de Ierusalimil in Muntenia 378
Alaiula luT la S-tula Vasile 0 Bobotéza (notA) 378
Carte legata catre Ispravnici relativa la calatoria PatriarchuluT la Cra-
iova qi peste Oita 378-379
Carte de maimandara pe langa Patriarchula 379
Chris6vele catolicilora. Toleranta religi6s6 380
Sc(51a sub M. Sutu 381
Pitacula din 25 Maiii 1784 catre Mitropolita, EpiscopI §i boerf VelitT
ca sa inspecteze §c6lele §i sa propuna imbunatatirf la de 382
Anchetä la orfanotrofie, in 26 Ianuarie 1784 382
Obqt. epitropie sa dea séma de gestiunea banilora 382
Polichronie randuita doctora la orfanotrofie 382
Clasa de musica creatä. la S-tula Saya 383
EgumeniT de manastirt din BucurescI et intretina cate una copila
cu glasil bung la clasa de musica 383
Alta pitacti relativa, din 3 Decembrie 1784 383
Michalache Dascalula illusicosil rAnduita 383-384
Dificultatile ce intêmpina. clasa de musica . . . . 384

tanda dificultatile
Musica nemtésca la clasa de musica. §i la alaiurr
Léfa dascalului de musica Michalache (nota)
Orfanotrofie. Epitropulii el Vilara
. .385
Anaforaua boerilora epitropT catre Voaa, din 27 Februarie 1785, ara-

,
384-385

385
385
» nu exista in realitate 386
Comisiu,nea care iea socotelile §c5lelora (24 Iulie 1785) 386
Seaderea in budgetula e,51elora ordonata de M. Sutu in Mart. 1785. 386
Originea biblioteceT S-tulti Saya 386
592 V. A.

Pagina
Ambrosie bibliotecaril in 14 Martie 1785 386
Pitaca la epitropl pentru léfa luT Vilara 386
Pitaca de rênduirea bibliotecaruluT 387
Ala 2-lea pedagogos a la S-tula Saya 387
Biserica tuturora Santilora, localt pentru orfanotrofle 387
Pitacula domnescil relativil la venitulii orfamotrofiel, din 20 Mart. 1785 387
Stol. Dumitrache alege locala pentru orfanotrofie 387
Propunerile boerilora epitropl relative la orfanotrofie 388
Actele relative (nota) 388
Aprobarea DomnitoruluT M. Sutu 388
Alegerea unuI profesora de gramatica 389
Indatoririle acestul profesorg la 1785 389
ScolI pe la sate in 1783-1786 389-391
Licitare penttu férnasele dupa dascalula Neofitil 389
Sc61ä la mo0a lul Hagiulti Stang Jianu 389
Sc61a la Agiescl. Venitula el in 1785 390
Aprecien l asupra venitulul §c6le'f din AgiescI 390
Sc61ä la mo§ia Préjba poly') a lul IIagi Stand Jianula 391
Sc61a la CornesciI lul Scarlata Grecénula 391
Venitula acesteI qc61e din BAIcia 391
Doctora la §c6le la 1 Septembrie 1785 Mai Manicatti .
Doctori prin judete, mijloca culturala 392
Lefile doctorilora din Craiova i Rômnicula-Valcea (Martie 1786) 392
Epidemia ciumeI. MOsurl igienice 393
Pitaca luT vel Aga §i vel Spat. cum sa urmeze de paza pentru 1361a
ciumeI 393
Idem luT vel Aga sa alégä una cioclu care sa cun6sca b6la ciumet 393-394
Idem luT vel Spat. pentru tiganula mortil in tigänia HeräsculuT in
ce chipa sa urmeze 394-395
Pitaca ciltre Ianache Medelnicerula faduitil pentru b6la ciumaqilora 395-396
Biserica qi pazirea el da nu se desnationalisa 395 396
Pitaca Mitropolitulut sa iae darula pentru cel ce s'aa hirotonita peste
Duntire 396
Pitaca luT vel Stolnica Dumitrache pentru a gad spitalti pentru ceT
bolnavI de ciumä 396
Idem luT ve! Spat. sa mute tärgula de gait la câmpti 396-397
Idem lul 'el Aga ca tèrgulii cuculul sa nu se facä 397
Carte Capit. dela Lichirescl s'a faca lazareta 5 (pie ceI ce viral din
partea Silistrief 397
 ISTOBIA ItOMINIL010 593

Pagina
Pitacil epitropilora pentru léfa doftoruluT Caracasil 397
Idem manastireT SI. Panteleimona pentru Caracasa rênduitil doftord
acolo la spitala 397-398
Avêntula sedlelorti romane in Transilvania sub *ineaT dela 1780-782 398-399
Pitaca luT vel Aga ì vel Spat. pentru ca vittaseiT sa arete pro ceT
ce se imbolnavesca 398
Pitaca veliÇilorù pentru orênduirea MedelniceriuluT Ianache la epis-
tasia Mel* de eiuma 398
Publicarea de catre *incaT a gramaticel Latino-romane la 1783 la
Blajil 399
Pitaca pentru oré'nduirea luT Martin -teraliti ala spitalulul Colea . 399
Porunca Caimacamulul pentru léfa sp4eruluT i doftoruluT dela Craiova. 399
Publicarea gramaticer luT Vacarescu in Bucuresa si a catechismu-
luT i uner aritmetice deSlued, in Ardéla , 399-400
Protegiarea luT Stancut ipografula de o parte si stabilirea censureT de
alta, de catre M. Sutu 400
Pitaca MitropolituluI in acésta privinta 400
Mom EpiscopuluI R5mniculuT idem 400
Publicarea unuT numära de eartI de biserica cu tata censura luT
M. Stitt' 400-401
Predominarea prejudecrgilora i superst4iuneT ; violarI de morminte,
desgroparea de mortI etc. banuiV ea sunt strigol 401
CineT crulI legate judeteloril de peste Oltil i caimaeamuluI pentru
impedicarea violareT mormintelora 401-402
Darile sub M. Sutu 402
Carte de cercatura dijmaritulul pe anula 1783 402-403
Carte la 5 judet,e peste Oita ea col insarcinAT cu perceperea
sa nu percépa mal multa 403
SiAu rênduesce 6meniI stI de incredere la ocne, luanda dispositiunl
sa nu lea sare deck cel ce platesca sararitula 404
Carte de camarasie la cate trele ocne/e 404
Carte pentru cercetarea stireT la ocnele marl' ì Tolega si la locuitorT
din imprejurime 404
Vämile i venitula domnescil 405
Carte pentru pazirea malurilora de sare 405
17 carV la IspravnicT pentru a rêndui 6menT de incredere la veni-
tulti vilmeT 405
Stringerea coturilora vechT in 1785 constituinda una venita de 2
talerI 19 haul pentru cotula pecetluitil din noil 405-400
Isecoria Romanilord de V. 4. Urechid. 88
594 v. A. MiECnlit

Pagina
NemultOmirea negustorilorti de acéstä nota dare 406
Carte WI vel COmgra§ti pentru coturile ce se datt negustorilorti 406
Ponturile pentru arendarea vintiriciuluI, butgrituluT, oerituluI, dijmfi-
rituluT etc. 406-407
Carte de slujba oeritulur facuta pe anulil 1783 406-407
Carte de volnicie pentru macelarI sä nu fie sup'ératI de oeritti pänii
nu se va da poruncI In manile slujba§ilorti 407
Raportulil boeriloril velitl in§ciintandti pre Domnitortl cl sä. jaluescti
contra oeritulul .... 408
17 &ATV v'ätaqilorti de plaiurI pentru a num5ra vitele bksanilorti str6inT
°kid intrA in Ora 408-409
Carte legatä IspravnicilorO de Teleormantl pentru ca slujba§iT oerT
sä. nu fad. jafurI 409
M. Stitt' cérd. sä supuna la vama de 40 ban/ rimAtoril exporta* de
boerT 408
Protestarea hoerilorti contra acesteT disposiOunl 409
Carte CaimacamuluI CraiovcI ca boerif sa nu plätésca vamti pentru
rimtitoril de prOsilä, ci numaI pentru fimätoril ce strinet . . . 409-416
Ponturile tabaculuT 410
Carte lul vel Vist. Nicolae Brincovénu de a face têrgil pe mo§ia
sa o datO pe anti 411
Carte de slujba dijmOrituluI pe anulti 1784 411-412
Idom tutunOritulil pe anulti 1784 . 412
Ponturile pentru slujba vinAriciulur pe anulti 1783 412-415
Pitacti pentru ca butariT sO descarce buIile farä zObava 415
Pitacti pentru a se confisca céra vechiulul lumirararri qi a se vinde
celta nog 415-416
Pitacil pentru a nu vinde &chi de céril albä. deck numal la luminärkie. 416
Idem sare §i. heril deck numaI la särkie 416
Continuarea tiara de §oimI sub M. Sutu 417
CArV legate vtitaviloril de plait! pentru §oirn1 §i numërulti §oimilorti
ce trebue sä, dea fie-care 417
Carte de volnicie cu mumba§irti pentru aducerea §oimilord dela
plaiurI 417-418
Mumba§irI trimiyI pentru aducerea §oimilord 418
Carte pentru a se da voie unuf suditä rusescti sO cumpere peT de
epure din térA 418
Idem lul Dumitru T6derti SlOtinénulti, negustorti pärninténti . . 418
 !STOMA 1/0MINIL010 595
,
Pagina
Zapisulii lul Dobre Gheorghiu &LIM chezA§ie luT Sterie Costea pen-
tru a stringe peT de epure . 419
18 cArtl legate pentru a nu läsa pe nimenT sl stringA per de epurT
fárl de r6va§u1ti boerilorti epitropT 419
Pitacti luT vel Spat. §i vel Ag'ä idem 419-420
Pitacil MitropolituluT §1 Episcopilor5 a da socotélA de venitulti $i chel-
tuiala maid 420
Pitactt boerilord epitropT pentru peile de epure 420
Invoirea, cumpérarea de orT-cine a peilorá de epure 420
Asemenea Inviintare luT vel Sp&lard §i ve! Agá 421
UrmArirea luT Ianache Armmulti pentru cA a Watt' banT dela until
Capreltt Arménulti sA strIngl pel de epure 421
Volnicie pentru ca Teodorti Ioanii sl aducl pe cojocarulti Hagi Ioanti
Dumitra§cu din Craiova 422
18 c141 judeOlorti pentru ca locuitoriT sA Vindl peile de epurI prin
ora§e §i t'èrgurT 422-423
MIT legate prin cart se clA voie suditiloril ru§I a âmbla §i prin sate
sa cumpere pel de epurT 423
Idem prin cad se ordonä a se sloboc,li peile de epure cumpgrate de
suditT prin sate §i a nu le face sup6rare . 423
Intraducerea agentuluT.comercialti Austriacti In 1783 IiinrIurirea mer-
suluT afacerilortt negutitorilora pArnInten1 419-424
pranif sub M. Sutu 424
Conflictulii cu sAteniT pentru vinderea vinuluT §i rachiuluT de cAtre
proprietate 1 424
Cartea EpiscopuluT Rômniculul ca locuitoriT sA nu fie ingAduitT a
vinde vintt §i rachiù . 424-425
Regularea dreptuluT táranulul de a-§T lua lemne din pAdurT §i de pe
mo§iI 425
Carte de pAdure popritA a miinAstireT CAldAru§anT
Idem a luI biv vol Páharnictt Constantinü Cretulescu .....
Privilegiulil pAstratii ca stitenil sA nu fie tra§T la judecatA In timpultc
425
425

lucrAreT campuluT 426

18 cArtT CaimacamuluT §i Ispravnicilord pentru soroculd judecAtilorA
sAtenilorti 426
ldem pentru oprirea judectitilor5 in luna Iulie 426
Pitactt la vel boerT pentru grAbirea judecáVlorti mar flind5 o stIptëmfinA
pâng la 36pt6mfina Sf. patimI 426-427
596 v. A. tIRECIIIX

Pagina
Conflictele dintre Orani si boerT in privinta aplicareT 4ileloril de claca
si a dijmel din diversele producte 427
CincY carp legate judetelorti de peste Oltil, esplicanclti in ce chipti
sa se faca claca 427-430
Darea suhaturilord de catre féranT 430
Cartea Sf. MitropoliT ea ceT cu vitele seq.6torT la alte mosiT sa (lea
banil de suhatil 430
Regulamentarea obiceiuluT agrieultorilorti de a da foca t6mna si pri-
mavéra uscaturilorti de pe ogóre, numitt1 pArj6le 431
17 carp Ispravnicilortl pentru párjóle 431
Carte de claca cu mumbasiril vorniceseT Venitencal 431-432
Brestê, comerciti, fabricY, narturT, sudetT . 432
Anaforaua MitropolieT de TArgoviste cu resolutia DomnuluT, ca sateniT
ce seclii pe mosia Mitropoliel s'a' clacuiasch 12 One pe anti . . 432-433
0 carte de clad. 43)-434
Continuarea breslelortí sub M. Sutu si protectia lorti, si diversele
m'ésurT luate 432-437
Anaforaua vel boerilor cu resolutia DomnuluT, ca locuitoriT de pe mo-
sia SlugeruluT Gr. Asan sa-1 clacuiasca. 12 stile pe anti . . . 435 436
Carte deschisa pentru suprimarea precupetilorti 436-438
Cartea rufetuluT zfibunarilorti din BucurescI 437-438
Anaforaua vel boerilorti cu resolutia DomnitoruluT, prin care ordona ca
cojocariT bascaliT a nu lucreze marfa subtire care este a mes-
tesuguluT islicarilortt 439-441
Mentinerea bresleT bucatarilorti, infiintata sub Caragea 440
Carie pentru rinduirea luT Fermat Ahci-Basa, de vätasie peste top
bucatariT din BucureseT 441-447
Pitacti vel camarasuluT ordonfind5 ea cojocarif bascala sii nu fie vol-
niel a cump'éra pelcele, stkpiturT, WA peT albastre 441-442
Chrisovuld islicarilorti din Bucuresei din 1784 Februarie 24 . . 442-444
Carte de scutire data luT Tóderil Mai-mar-Basa peste lemnarT, zi-
darT, strungari si thmplarT 444-445
Carte de starostie de Cavafti-Basa 445
Carte data la 20 bragagir pravaliast s'A' facä braga 445-447
Anaforaua vel boerilort1 cu resolutia DomnitoruluT ordonánda ea piii-
vàliaqiI si nu mal aiba vole a vinde .haine Limite etc. decat
numal cojoearif 447-449
Evreil platiaq birt1 cu ruptóre 449
Starostele de EvreT judeciltoriti pricinilorti miel ale Evreilorti . . . 449
 1STORIA ROMANILORD 597

Pagina
Cartea stiírostieT de astaragiT din BucurescY 449
AstaragiT crestinT i armenT in untii singurtt rufettt 449
Gheorghe (romAnulti) staroste de astaragif. 1784 Decembrie . . 449
Velicu i Isaia, întâiulü romântl si alù doilea arménti, proestT de as-
taragiT 449
Carte de Telaltt-Basa 449 i 450
Vol Cämärasil judecätorulti pricinilorù mal marl ale Evreilorti . 450
EvreiT din BucurescI se ocupatt cu poverne 450
» n'aveati accesti la bresle 450
Léfa starostelut de EvreT plätitit de connationalT 450
EvreiT hírte putinT la BucurescT in 1783 450
Pitacultt de rênduire alti starosteluI de EvreT (1783 Octobrie) . 450-451
Mavrogheni recun6sce apoT de staroste totti. pe Simonti (note) . 451
Chrisovulti renoitil alti breslel bärbierilorti din Bucurescl (1783) 451-452
Poverne. Povérna Ovreiulul Iancu 452
Oprirea povernelortt de a lucra spirt6se din zahere 452-453
Industria. Fabrico 452
D'Ambovita pune in miscare maT multe pive de postavurT . . . 453
MorT de fitintt. TAbacariT 453
TabaciT din BucurescT scutitT de vamä pe seumpie. Anaforaua epi-
tropieT obstescI in resolutiunea luT Vodä 453

....
Chrisovultt fabriceT de postavurT din 1784 (Februarie 6)
Chrisovulti astaragiilortl, infiinOrea rufetuluT lorti
ScutirI si privilegiT acordate fabriceT de postavù
.
454
454-455
554-456
Nartultt postavuluI (1785) 456
Pitacultt lui M. Sutu fixandtt lätimea i pretulti postavuluT . . . 456 457
Taxa de atte 1 para de cotil de postavti fabricatti, in folosulti or-
fanotrofieT 457
Anaforaua propunêndti luT Vodl nartulti postavuluT, Ititimea, etc. din
1785 Aprilie 9 457-458
Monopolulti luminä'rilortt. Rufetulti luminärarilorti 458
Ditnutti luminttrarultt de céril albä. PriN ilegiulü luT 459 460
Lumintt'rT de eérli din Venetia concurate de cele fabricate de Dtinutù 460
Luminärile de cérä sä nu fie amestecate cu sett etc 460
Pitacti la Aga sä inch*: prävälia de luminärl de sett a luT Danutti
ca sä' nu se amestece sett la luminarile de céra (1784) . . . . 461
Pitactt la Aga stt privigheze ca lummnàrile de ail sä nu fie ames-
tecate cu sett etc. (1785 Ianuarie 27) 461
Luminärile sä aibä' pecetea cu numele fabricantuluT 461
598 V. A. IIRECHIÀ

Pagina
M. Siltu nu a renoittt t6te chrisóvele protectioniste 462
Protectiunea vinurilorei si spirtéselortt indigene 462
Cartile lut M. Sutu, din 27 Sept. 1783, catre IspravniciT din sud slam
R6' mnicei si din Teleormanù oprindei intrarea vinurilorei din str6i-
'Mate (1783, Augustei 19) 462-463
Urmarirea vatneT esportuluT vinuriloril si spirt6selorti .462-463
Chrisovulti pentru proibitiunea importulut vinulut si spirt6seloril din
strèinettate. 1783, Sept. 27 463-464
Carte legata din 1783 Sept. 15, urmarindil nisce vinurT i rachiurt
strOine intrate in Ora filed de invoire 465
11 Cary la Ispravnicif judeteloril de pe margine amintindu-le proi-
bitiunea intraret vinurilorei si spirtóseloret strOine (1783, Oct.) . 465
Pitacti catre Aga i Spatariulet sit vegheze in Bucuresct sa nu se in-
troducä contrabanda de vinurt si spirtbse stee'ine sub pedépsa
de confiscare etc. , 466
Pitacei catre boeriT epitropt vestindu-le el vinulet si spirtósele str6ine
prinse in contrabanda se vorei confisca in folosultt cutiel de mi-
lostenie (1783 Octobrie 6) 466-467
Carp la Ispravnicit de Rômniculet-Saratù pentru nisce abusurT ale va-
mesiloril, cart WI vaml pe vinultt si rachiuld indigene . . . 467
Brasovenit str6int in ce chipil sa plettésca vama vinurilorti, ce le fa-
brica la viile lorti din téra 467
Lovitura data comerciulut nationalet prin aplicarea in Wile románe
a taxet vamale de 30/e dupa trataturile de comerciti ale Turciet
cu Austria si Rusia 468 si 472
Ciubuccitt Baca rênduitil in ancheta in afacerea vamet ce brasoveniT
aveal sa, dea la esportarea vinuriloret fabricate de el in téra, la
viile lord 468
Carte de obste de aplicarea varnet de 30/0 la suditit Nemtl si Rust.
1784, Iulie 18 1 468-469
Pitacei la vel vamesulti in acéstasT cestiune 469
Mijlócele la cart ail recursù Domnit ea sa mal micsoreze relele efeete
ale aplicaret tratatelorei de comercitt cu 30/, vama 469-470
Contrabanda in jurulti Bueuresciloret (notä) 470
Carte la mána mortasapilorth 1785, Aprilie 30 470-471
Scadere in venitulti vamet din causa aplicaret tratatulut de co-
merciti austro-turcei 471
Cart! la 17 judete pentru porcl si 'pet de bat ei eapra ; vama ce sá
se iea 471-472
 ISTORIA RomitimoRt 599

Pagina
CArtt legate atre Ispravnict vestindu-se oprirea esportulut de vite.
1783, Augustù 20 (notä) 472
Protectiunea suditilorti 473
Documente relative in notà 473-476
Carte la Ispravnict relativa la tarifula unlit scAlutti alti mumbasir-
liculut de implinirt de bant datorig sudiOlorti. 1784 Ianuar. 11 474
Pitacti &Are Vor. Prascovénu 0 vel Logolati Brâncovénula pentru
datoriile lut Laztirti Nicola 474-475
Epitropia obstésca continua. sub M. Sutu a stabili narturile . . . 474-476
C541 la Ispravnicit de Prahova ca s5, cerceteze despre dot pretimg
suditt austriact, inchi§t la Isprgvnicie, cum de sunt sudir 1784
Februarie 475
Circultirt la 5 jude0 margina§e, sit nu se iea dela sudiV peste 300
vamä, 1785, Martie 5 475
Carte la Ispravnicit de Argesil sa impedice pro locuitort a nu mat
obliga pre suditif Nemtt sä transp6rte marfa cu cat din téra
(1784) 476
Carto la Caimacamultt Craiovet ca 0, implinéscg lut Adamti Cetiri
suditti nemtescti pelle de epure contractate cu locuitoril . . 476
Circurárt pentru eitinirea Vaud si buna el calitate 476-477
Ordinti de a inceta fabricele de postavù de pe apa D'ambovitel, ca .
sg fie apA de ajunsti la moil 477
Pitacti cAtre Aga si epitropt pentru nartuld pg.neT 477
Pitactt sl nu fie obligatt proprietarit de vil a-§1 da vinula numaT
eke 8 parale vadra, 1783 Sept. 478
Pitacti atre Aga din 23 Octobrie 1783, pentru a.,eçlarea nartulut
panel 478-479
Scumpetea grhulut 1784, Maiti. Oprirea matrapazilorg , a precupeti.
lora, de a cump6ra grâulti esinilti in calea Oranilorti si cump6-
rAndu-15, apot sa-lit scurnp6scA in orasti. 479
Qitacti la Aga sit se pue nartti la lucrurile mânchet 479
Nartulti propusti de Epitropia obstéscä pentru mancArT si MAO 479-e-480
Aprobarea prin apostilt1 a lut M. Sutu 480
Nartulti crone. Anatoraua Epitropilorti si resolutiunea hit M. Sutn.
(1785, Maiti) 481
Ocaoa de carne de 6ie §i mield 4 parale, 1785 481
» » » » vacä 2 parale » 481
Nizamulti Turcilortl. Oprirea bâlciurilorti de pe Itingl Dunäre . , 482-483
Pitacti la Epitropt din 1786 Maiti, pentru stabilirea nartulut carne/ 482
600 V. A. URECHli

Pagina
Nartula luminArilora de sea. Ialoba luminArarilora s'A le dea voie
a vinde ceva maT susa ocaua de luminArT (1785) 982
Resolutiunea luT Vocirt M. &ital. Oca de luminArT de seta' 12 parale. 482
Carte la Ispravnicr, din 1786 Martie 13, pentru sborula ce Gera lo-
cuitoriT din SturzenT (DAmbovita) de st. Constantinti (21. Maiti).
Aprobare 483
Carte do tare la GAgent (Saac) a visternicule N. BrAncovénula
(1783) 483
Asemenea la mosia Obilesei a aceluiasT boerti (1783 Novembre 7) 483-481
TurciT nu pota fi primitY in Bucuresci deck la anumite laanurT . . 484-487
Carte de t6rgil la CAlimAnescT, a m6nAstirel Cozia (VAlcea). Adetula
hot:Arita in fav6rea an5nAstireT (1785, Aprilie 11) 481
Carto de organisarea politieT la DrAgaica din Buzgil (1785) . . . 481-485
Carte din 1785 Malta' 18 la lspravnicula Wed sA, opréscA. iarmaro-
cult"' de acolo din causa nizamuluT Turcilorti 485
Asemene (Augusta 30) la Ispravn. Oita 485
n la Ispravniculti de Teleormanti pentru oprirea bAlciurilora
din acela judeta 485
Pitacti cAtre SpAtara si Aga pentru hanurile uncle ail a poposi negu-
IitoriT Turcl in Bucuresa (1783 Septembrie 28) 486-487
Carte deschisA la judetele Buztia, Saac, Prahova etc. vestindu-le cra la
AgescI (11fovti) se vora face douë bAlciurT pe anti. IspravniciT s'a'
vestésc5. locuitorilorti 486
Alta pitacti pentru gilzduirea Turcilora capanlAT in BucurescT . . 486
Oprirea fumAreT de tutuat pe strade si in prAvAliT cu ciubuce, ci nu-
mat prin casele lortl. 1783, Augusta 487
Robia orasuluT CraioveT de Caragea 487-489
Desfiintarea aceleT robiT 487-489
Cartea din 23 Septembrie 1783 de desfiintarea chrisovulul luT Cara-
gea pentru Craiova (1783) 488-489
BoeriT CraiovenT opritT de a veni la BueurescI ftirA voia luT M. Sutu. 489
Cartea relativA, din Septembrie 1783 489
Carte la Divanula CraioveT, din 6 Iulio 1783 489
Orasulti Ploesd nu seal-A de Moruzi sub M. Salta' 489
Chrisovul noti ala luT SuO robindta Ploescil la familia Moruzi . 489-490
8etrarti Antonie Fotino si Clucerula Al. CocorAscu, Ispravnicl de Pra-
hova insArcinap sA hotAréscA PloesciI proprietate luT Moruzi.
(3 Augusta, 1785) 490
OrAselulti Ceimpina reounoscuta Domnescii in Octobre, 1783, prosperA 490
 1STORIA ROMANILORt 601

Pagina
Pitacula de hotarnicie aid Ploescilord luT Mortal. din 3 Augustd,
1785 (nota) 490
Prosperitatea judquluT Prahova §i aiü Vhlenilord de munte prin mi-
nele de 'Acura 49
Mo8nenii HizescT qi puturile de pacura . 491
Actele relative la conflictele dintre vame8d i mopeniI HizescT (1785) .491-492
Carte legata la d-luT Gr. Hrisoscoleo, Ispravnicti din Sand in pro-
cesuld Mopenilord PilcuretT. Junio 1785 492-493
-Edilitatea sub M. Sutu . 492 8i reg.
Epitropia ob8tésca. Budgetuld el qi numele membrilord el, la 1783/4. 493 494
Amendele de la vitele de pripasti ca venitü aid epitropieT. 1785 494
Carp de slujba vornicieT pe 1785, Ianuarie 494-495
Pitacti catre Divant, insarcinatd sh iea socotéla EpitropieT ob8tescI
In 1784 . 495
Estensiunea Bucurescilord limitata din nod prin crud. 19 Iulie 1784. 495-496
Pitacti la vel Spatard a pune crud pc marginea Bucurescilord Ong
In 40 dile 497-498
Prealabila autorisare ceruta de la ceT earl vorti construi case in Bu-
curescl. (14 Septembre 1785.) . 498
Modula de payare. Oprirea incalcarel stradelord 498
Procesd pentru impreunarea uliteT de la vaduld apeT de la p6rta de
josti a curteT 498-499
Pavarea stradeloril cu grindT, etc. din veniturile Epitropiel çi contribu-
tiune fortatil 499
nie de contributiunea mahalagiilord din mabalaua Archimandritulul
pentru pavarea stradel co merge la Archimandrituld . . . . 500
Curatirea nor6elorii. Facerea de 8anturI 501
Anaforaua luT ve! Log. pentru facerea poduluT de la Sf. Nicolae (1785) 501
Resolutiunea luT Voda M. Sutuld 501
Implinirea de banil cisluitl pe mahalagil pentru pavele etc. 1785 501
Pitacd vel Spatard ci vol Aga ei dréga drumurile 501
Podan l din sate scutite 501-502
Carde rechisitionate la ridicarea nor6elord ei gun6elord din Bucurescl 502-603
Pitactt la vol Clucerd Manolache Crqulescu pentru facerea podului
de ta Colea 502
Spataruld Ventura. (1783) 502
Pitacd la Epitropl sa drégl podurile. (1784 . ) 502
Carte la ve! Spatarti ei ve! Aga (1785, Ianuarie 28) sh' curete po-
durile prin locuitoril dupä ele 503
602 V. A. URECIIIÀ

Pagina
Pitacti la EpitropT sa puna la orênduiall curAtirea podurilord . 503
Pitacd catre EpitropT pentru noroiulti din capuld podulul Mogo§6eT
(1785) 503
Asemenea dare vel Spatard 503-504
Pitacti cätre vol Spätarti §i vel Aga sa pue sä sc6tä tina de pe po-
durT cel cu prAvälii. (1784) 501-507
Pitacd cätre vol Vist. sä opréscA din léfa unord functionarT banii ce
el datorescd analogic(' la facerea pavelelord din strada Archi-
mandrituluT. (1785) 504
Pitacd din 1785 catre vel SpAtarti sä drégl drumuld de la CarAmi-
dariT de sus(' 504-505
Pitacti catre vel Aga sa oblige prin zapcir präväliasi i casniefsA
curete poduld in fata právAliei orl easel. (Decembrie, 1785.) . 505
Pitacd din 1785 cAtre Aga sä. dea prAvAlia§il eke doT 6men1 la fa-
cerca poduluT Serbanti-Vodä 505
Pitacti din 1785 Mai(' 14, care vel SpMarti sä. se faca pavé dela
pérta S-teT Ecaterina panA la pórta vel LogofhtuluT Brâncovénu.505-506
Pitacil &Are Velitii boeri pentru r6rnA§ite de contributiune la pavele
neplAtite de unii din boerT, ca sa se implinéscA ceca ce aceia
datorescti (1784) 506
Piete publice sub M. Sutu 507
Pitacti la vol Spätarti sA opréseä depunerea de fAnurT prin ora§ü 507
Acela§T pitacti opresce pravalia0I sä tina in magasine puci6sA, siliträ,
radial. (1783) . . . . 507-508
Grija de apa Dambovitei din respect(' higienicti §i spre a se evita
inundArile 508 510
Altd pitacti catre Spätard §i Aga pentru oprirea depositelord de find
in Bucuresci (1783 Octobrie) 508
Stärämarea une poverne deschisä chiar langti curtea vechiä, din
causa pericolulur de focii in 1785, Martie 508-509
Impresurarea uneT piete din fata curtei domnesci, i actele desfiin-
Ord aceld impresurArT in 1785 809-510
Pitacti de oprire a curAtireT co§urilord prin ardere in 1785 . . 510
Pitacti catre Logofkulti Anastasie a face zägazti la unti §anta la he-
le§teuld Julescii, sA nu fad. innecAtura, 1785 510
Mgsurile luate de M. Sutu pentru indestularea Bucureseilord cu apg.
bung, Octobrie 1783 510-512
Oprire sub pedéps1 de bataie de a se sctilda in Dambovita (1784 Maid) 511
Hainele celorti mortl de ofticA, arse (ve4T in notä) 512-514
 ISTORIA ROAIANILORti 603

Pagina
Inehiderea zalhanalelorti din orase, din respectult higienicil . . . . 513-514
Anaforaua DivanuluT din 1785 Augusta 13, relativa la aducerea de
ape in BucurescI 513
Oprirea mendicitatil in BucurescI 514-515
Pitacil la vel Spatarti si vel Aga pentru pescan T 81 nu aduca pesce
stricat5. 1785 514
Pitaculti catre Velitif boerT, relativil la vizitiT, sa nu Amble iute cu
saniile pe strade (1783) 515
Pitac5 la vol Aga sa oblige pe ceT cu liveli a curati omilile si a
le arde. (1785, Martie) ' 515-516
Pitacti la vel Aga si la vol Spatar5, din 1784 Februarie, 85 oprésca
slobolirea de arme in orasil . 516
Desarmarea natiund in folosul5 lini§tel luT M. Sutulti 516-517
Pitacii din 1784, Aprilie, oprinda purtarea de arme, afara de delft' 517
Pitacti la vel Spätarti si vol Aga 85 aresteze pe cine va Ambla nóptea
fara felinarti aprinsti. (1783, Octobre) 517
Oprirea tiganilorti de a se asela pe marginea orasulur 518
Actulti relativil 519
Proibitiunea vinderif de iarba de pusca, incarcaturT, alice, de c5tre
bacanT decal la 6menT cu chez5§ie 518
17 CartT legate catre IspravnicT. (1785, Iunie 9), ad-hoe 518-519
Ravratirea din 1784 de la Craiova potolita 519
Actele relative. (Nota) 519
Oprirea sub pedépsa a mahalagiilorti de a lasa pe ulite vitelo fara
phitorù'. 1785 519
115surT de edilitate pentru Craiova 520
Situatiunea esceptionala' a supusilorti Ru§T si AustriacT, in 1784 520
Venitulti podurilor5.Accisele de platitg la intrarea in Craiova. (1784) 520-521
Carte la Caimacamulti CraioveT sa oprésca sp5larea de grati, orT lana
In sghiaburile fôntaneloril CraioveT, din respectulii higienicti 521
Ingrijire sa nu lipsésca panea si carnea in BucurescT 522
Pitaculti catre vel Aga, relativ5. 1785 . 522
Pitacil catre vol Aga, cum sa vinla macelariT carnea 522
Pant' catre vol Spätar5 85 nu scòta nimenT zaheré din Bucurescl.
1785, Decembre 522
Pitacti catre vol Aga a popri morile de pe apa Cantina ca sa ma-
cine la ele brutariT din Bucurescr, cad Dâmbovita nu ajunge.
(1785) 522
Caile de comunicatiune in tér5. 523
 604 V. A. IIRECHIÀ

Pagina
M. Sutu §i Românil ardelenT 523
Ispravniculd de ungurenT , . 523
Pitiied pentru poduld de la FundenT 523
VAcdrituld de la mocanT 524
MocaniT ad dreptd sa fad; orT uncle perdele de oT 524
Carte de Ispravnicil de ungurenT peste Oltd. 1783 ., . 524
Idem la cele-lalte 12 judete 524
Acte relative la biserica§il ardelent (Notti) 524
Ilrotopopuld tefanii de la biserica Scheilord din Bra§ovil are dreptil
de a pd§una 20 cat 1783 524
Austria §i Rusia MO cu M. Sutu : . 525
Cartea mönästireT Rgjnovu. I-se dä. muntele Baiulti de pdqunatü 1784. 525
Cartea ungurenilorti, de cele ce se pluescil el ad fostil nedreptdtitT. 525-529
De ce amil data maT multä estensiune istorieT interne a Ord sub
M. Sutu, decAt celeT esterne 529
Carte do volnicie pentru UngurenT cAtre Caimacamuld CraioveT 529-530
Carte legatd cdtre IspravniciT de judetii in fav6rea Barsanilord §i Tu-
tuenilord. (1785) 530
Carte la Ispravnicil de la Saacti cu jaiba Barsanilorti asupra luT An-
dreiii vätavuld 530-531
Scriseprea lur Vodà cAtre Andreid Vätavuld 531
Cary legate Wm IspravnicT u§urândil vAcAritulil 13Arsanilord . . 531
Arond Floriand despre M. Sutu 532
Lauriand despre M. Sutu 532
InformatiunT complimentare despre M. Sutu 533
Zinkeisen Iohann Wilhelm. (Nota) 533
Importanta §i efectele triumfuluT AustrieT in cestiunea consulatuluT.
(1784) 533
Cele cloud acte ale AustrieT cu Turcia, dupä Osservazione storicke 533-539
Conventiunea comerciald austro-turcl 535
Curtenirea AustrieT de M. Sutu 539
Receptiunea la Bucuresd a Madamd siniorului internuntiii" Herbert
(1785.) 539
Pitaculti luT M. Sutu din 1785 Majá 6, ordonandti alaiuld sotieT In-
ternuntiuluT 539
Descrierea primireT la palatil, dupa raportuld luT RaicevicT din archiva
C. R. din Viena 540
Visita démneT luT M. Sutu la sotia luT IIerbert 541
 ISTORIA R0MINIL0110 605

Pagina
Extrasil din o scris6re a luT RaicevicT catre Herbert din 20 Maiil 1785,
despre primirea la Bucurescr a d-neT Herbert 542
Alta epistola dela acelaeT catre Herbert cu aceia§T data fi cu aceeafl
afacere , 542
Comparart intre purtarea Austria §i a RusieT fata cu Principatele 543
Erórea Austria de a ne da in bratele RusieT 543
Planulil politicti altl RusieT §i AustrieT la 1783. 543
Mareplulil de Courcy despre tendirOle Rusiel §i ale Austriel 1783. 543
Marchisuld de Ossum despre acelea0 tendinte 543
Raportultí cititti in Consiliulti de statil in 13 Iulie 1783 544
Noulti tratatil din 1784. Noulti hatieerifti 544
Avisti alti Marep.lulul de Segur despre intelegerea dintre Rusia §i
Austria pentru impartirea imperiuluT Otomanti 545
rFurcia evita de a face rtisboiti, la indemnultí Francid 546
Tratatuld dela Ainali-Kavak 546
Salaberry despre politica franceza fata cu Turcia 546
Zinkeisen despre tratatulil dela 8 ¡anuario 1784 546
De St. Priest despre acela0 lucru . .. 546-547
Austria impedicata de a incorpora Principatele . 546
Rusia, arbitra suprema a Principatelord . . . . 546
Puntele cerute de Rusia in favórea Principateloril 547
Promulgarea tratatuluT dela 1784 in Principate
Enache Vdcgrescu despre acesttl not' hati§erifil
.. .... . . 547
547
De St. Priest despre aprobarea data de P6rta la cererile RusieT . 547
Primirea hat4erifulul in téra 548
Deceptiuni pentru DomnitorT 548
Alaiulil de receptiune la BucurescT a hati§erifuluT 548-551
Revolutia Románilorti din Ardélti. InfluenOle el in Principate . 548-551
D-15 Borgovanii Vasile despre vechimea c6lelorti din Ardélil 551
Scólele din Ardélti sunt mal vechT decht secolulti alil XVIII-lea. 551
Influintele culturale primite dela ArdelenT 552
Maria Tereza §i RomaniT din Ardélii 552
SincaT §i lucrarea sa 552
Episcopulti Aronti 552
Seminariile din Blait't 552
Cele trel regimente de granicerT din Ard6.15 552
Limba germana obligatorio in Ardart 553
Noua impartire a Ardélulul in comitile 553
Mi§carea Oranilorti din Ardélti Horia, Clolca qi Criqianti . . 553-554
606 V. A. MIMI

Pagina
Mazilirea lur M. C-Sutu 554
Herbert catre Raicevicr, la Bucurescr 554
Intrigele Rusier í Austrier contra Domnilora 554-555
Amiralula Hassan Pava intriga pentru Mavrogheni 555
De Choiseul despre aceste intrigT, in Ianuarie 1786 555-556
Idem despre comerciula francesa in Marea-Négra 556
Isbutirea luT Mavrogheni de a cap6ta tronuld 557-558
De Choiseul, despre condamnarea la m6rte a greculul Petrache . 557
Idem despre numirea luT Mavrogheni la domnia prer Romanescr. 558
Indice analitica . . . . 559
 ILUSTRATIUNI

Pag.
Portretulti luT Alexandru Ipsilante, Domnuhl téreT MuntenescT i apoT
alú Moldover 26
Portretultl luT Rumiantovti 11
Portretulti luT Gr. Ghica Vocla, Domnuirt MoldoveT 124
Moneta Moldo-Vlachiel 31
Michel Soutzo, prince de Moldavie
Alex. L Mavrocordatti, Domnult1 Mo'dove. (1785-1786) 241