Populatii Vulnerabile

UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ
Problematica medico-socială a
unor grupuri populaționale
vulnerabile
Disciplina Sănătate Publică și Management
Anul IV – Curs 5
An universitar 2020 - 2021
Disciplina Sănătate Publică și Management, 1

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Egalitatea în sănătate - concepte
-asigurarea oportunităţilor de şanse egale
pentru atingerea unei stări optime de sănătate
la nivelul tuturor grupelor de populaţie,
indiferent de categorie socială, mediu, domiciliu,
nivel de instrucţie, gen, nivel al stării de sănătate,
capacitate de muncă, etc.
- Oportunităţile sunt determinate însă de:

(in)echitate şi (in)eficienţă

Inechitatea în sănătate -concepte
 diferențe nejuste, nedrepte, sistematice ale distribuirii sau

alocării de resurse pentru sănătate între persoane sau
grupuri diferite.
Abordare:
 echitate verticală (ex: prioritate la accesul la servicii o au cei
mai bolnavi, impozitarea progresivă, etc.) și
 echitate orizontală: cheltuiala este similară pentru nevoi

similare, accesul este egal la servicii pentru nevoi similare,
utilizarea de servicii este egală pentru nevoi similare,
rezultând o stare de sănătate egalitară, în conformitate cu
nevoile de sănătate ale fiecărui grup din populație
(deziderat) Disciplina Sănătate Publică și Management, 3
Inegalităţile în starea de sănătate
 Diferențele în ceea ce privește starea de
sănătate a grupurilor din diferite clase
sociale/ grupuri populaționale:
 care nu sunt întâmplătoare, ci determinate în
principal de factori sociali, nefiind sub controlul
individual al persoanelor
 care sunt evitabile, în mare majoritate – adică
pot fi corectate dacă există dorință socială și
politică.

Inegalități în sănătate
 Exemple de inegalităţi măsurabile:
 Rate de mortalitate (standardizări pentru comparare
între populații)
 Incidență boli
 Prevalență boli
 Răspuns imunitar inegal în funcție de gradele de
(in)echitate și a accesului (in)egal la serviciul de
vaccinare, răspuns reflectat prin: acoperirea
vaccinală dintr-o populație, morbiditate și mortalitate
specifică de boală prevenibilă prin vaccinare, etc.
Asociații epidemiologice în descrierea
inegalităților în starea de sănătate
Inegalități care apar prin determinanți
sociali ai stării de sănătate modificabili
unde inechitatea joacă un rol important -
condițiile în care:
 Oamenii sunt născuți: gradientul social,
sărăcia,
 Cresc: copilaria, educația, nutriția, adicția,
transportul,
 Trăiesc: venitul, locuința, excluderea socială,
 Muncesc: ocupația, stress, somajul,
inactivitatea și
 Îmbătrânesc: suportul social, singurătatea.
Inegalități determinate de factori care nu se pot modifica (în prezent): factorii
genetici. Disciplina Sănătate Publică și Management, 6
Teoria cauzalității inegalităților în
sănătate
Theory of Causation, NHS Scotland, 2013

Cauza de inegalitate în sănătate –
venitul (factor pre-determinant)
Cu cât diferențele dintre veniturile celor
bogați și săraci sunt mai mici, cu atât
starea de sănătate e mai bună și
problemele sociale mai mici. Raport:
venit al 20%
din
persoane-
bogati/
venit 20%
din
persoane-
Sursa datelor –Baza de date
saraci
ECHI Europa
http://ec.europa.eu/health/indic
ators/indicators/index_en.htm

Relație inegalitate de venit- stare
de sănătate

Cauza de inegalitate în sănătate –
nivelul educațional
Proporția
populației
adulte din
grupa de
vârstă 25-64
ani cu studii
universitare
Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa

http://ec.europa.eu/health/indicators/indicat
ors/index_en.htm

Procentul populației ISCED 5 și 6 –
studii superioare
Sursă: ECHI – List of

Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)

Speranța de viață la vârsta de 25 de ani, în
funcție de nivelul educațional, 2008-2010
65 65
60 60
55 55
50 50
45 45
ISCED 0-2 ISCED 0-2

40 40
ISCED 5-6 ISCED 5-6

35 35
Total Total
EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE

Cauza de inegalitate în sănătate -
sărăcia
 Sărăcia reprezintă starea unei persoane(sau
familii/grup/comunități) manifestată prin lipsa resurselor
strict necesare cumpărării bunurilor și serviciilor
considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită
perioadă de timp, raportat la condițiile socioeconomice
ale societății.
 Este unul din principalii factori care duc la deteriorarea
stării de sănătate.
 Privează individul de drepturile sale fundamentale, de
libertatea de a-şi satisface nevoile primare.
 Împiedică dezvoltarea potenţialului personal.
 În timp afectează dezvoltarea societăţii.
Inegalitățile prin factori determinanți ai stării
de sănătate: populația la risc prin sărăcie
87% dintre decesele

premature prin boli
netransmisibile apar
în tări cu venituri mici
și mijlocii

http://ec.europa.eu/health/indicators/indicators/ind
ex_en.htm

Inegalității ai factorilor determinanți ai stării
de sănătate: consumul de alcool
(comportament)
790 000 de persoane

decedează anual prematur în
UE din cauza fumatului,
consumului de alcool, dietei
dezechilibrate și lipsei unui
nivel adecvat al activității
fizice

ex_en.htm

Inegalității ai factorilor determinanți ai stării
de sănătate: obezitatea (comportament)
educatie
12% dintre 20 % dintre

persoanele persoanele
cu nivel cu nivel
Lipsa educatie
educational educational
inalt (UE) scazut(UE)

ex_en.htm Disciplina Sănătate Publică și Management, 16
Marginalizarea, discriminarea şi
stigmatizarea
 Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi şi
servicii sociale în comparaţie cu restul populaţiei
 Marginalizarea socială se definește prin poziția socială
periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces
limitat la resursele economice, politice, educaționale și
comunicaționale ale colectivității; ea se manifestă prin
absența unui minimum de condiții sociale de viață.
 Discriminarea (tratament inegal, nedrept, aducator de
prejudicii) în funcţie de sex, vârstă, situaţie materială,
număr de copii, apartenenţa la o anumită etnie sau
comunitate religioasă
 Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indică o
însuşire sau o particularitate jenantă, reprobabilă a unui
individ în grupul populaţional din care acesta face parte.
Ce înseamnă populație
vulnerabilă?
…cei aflați la risc pentru o stare de sănătate
precară (din punct de vedere fizic, psihologic
sau social) (Health Status of Vulnerable Populations, Lu Ann Aday)
…cei aflați la risc pentru inegalități în starea

de sănătate (Center for Disease Control and Prevention)
unde
Risc = hazard x expunere
Grupuri populaţionale vulnerabile –
definire conform Legii asistenței sociale
• Grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii

care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de
satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor
situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de
droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la
vulnerabilitate economică și socială
• Beneficiarul reprezintă persoana care primește beneficii

de asistență socială și/sau, după caz, servicii sociale (art
6, Legea Asistentei Sociale nr 292/2011)

Categorii de beneficiari de servicii sociale
–conform Legii asistenței sociale
Servicii sociale:
• persoanele și familiile aflate în situații de dificultate
Servicii de îngrijire personală:
• persoanele vârstnice,
• persoanele cu dizabilități
• bolnavii cronici
Servicii sociale pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de
excluziune socială:
• persoanele și familiile fără venituri sau cu venituri reduse
• persoanele fără adăpost,
• victimele traficului de persoane,
• persoanele private de libertate
Servicii sociale acordate în sistem integrat cu celelalte măsuri de protecție
legală, de asigurare a sănătății, de prevenire, identificare și sancționare a
faptelor de violență în familie: victimelor violenței în familie
Categorii de beneficiari de servicii sociale
– conform Legii asistenței sociale (II)
Servicii sociale diversificate, adaptate nevoilor și situațiilor de dificultate

pentru copil si familie:
•copiii lipsiți temporar sau definitiv de ocrotirea părinților,
•copiii cu dizabilități și părinții și persoanele cărora le-au fost dati în
plasament sau tutelă,
•tinerii care au beneficiat de măsuri de protecție specială și nu au
posibilitatea revenirii în familie, aflați în situații de risc de excluziune
socială
Măsurile specifice de protecție și de asistență socială, în conformitate

cu nevoile particulare ale persoanelor cu dizabilități
Asistență socială și servicii sociale pentru persoane vârstnice

Femeile – grup vulnerabil
INEGALITĂȚI DE GEN

Caracteristici ale inegalităților
de gen
1. Femeile au speranța de viață mai lungă, fenomenul de
mortalitate este mai pregnant în rândul bărbaților, dar distanța
dintre SPV- femei și SPV - bărbați (aprox 6 ani) are tendința
de a se diminua în țările dezvoltate.
2. Morbiditatea este prezentă mai ales în rândul femeilor: povara
bolii este mai mare la genul feminin, iar speranța de viață
sănătoasă e similară, chiar mai scăzută față de bărbați.
3. Factorii sociologici și factorii biologici au importanță egală în
determinismul de gen al inegalităților în sănătate.
4. Așteptările privind comportamentul fiecăruia dintre genuri sunt
bazate pe factori sociali și au impact asupra stării de sănătate.
Matthews D (2015) Sociology in nursing 3: how gender influences health inequalities. Nursing
Times; 111: 43, 21-23.

Diferențe de gen în starea de
sănătate
 Femeile solicită serviciile de sănătate într-o măsură mai mare
decât bărbații (au nevoi de sănătate exprimate),
 Accesibilitatea este scazută datorită factorilor socioeconomici
 Diferențe de statut și comportament sexual:
 Femeile sunt frecvent victime ale fenomenului violenței
domestice și sexuale
 Femeile se confrunta mai frecvent cu probleme de sănătate
mintală (stress, anxietate și depresie) datorită:
 abuzurilor – fizic, psiho-emoționale
 experiențelor legate de inegalitate și discriminare
 afecțiunilor cronice (artrita, osteoporoza).

Diviziunea socială și inegalitățile de
gen
 Poziția socială a femeii – de a fi subordonată bărbatului, este un
rezultat al interacțiunii dintre patriarhatul social (dominanța
bărbaților) și nevoia de a acumula profit care guvernează
societățile (inegalități dintre forța de muncă și cei care dețin
controlul resurselor socio-economice)
 Rolurile specifice genului afectează statutul socio-economic al
femeii și determină inegalități.
 Rolul de îngrijitor al familiei atribuit femeilor determină
întreruperea carierelor femeilor sau opțiunea de a lucra cu timp
parțial de muncă, reducând veniturile și determinând un status
socio-economic scăzut: se asociază o speranță de viață redusă
pentru femei în funcție de statutul lor socioeconomic (redus).

Concepte sociale privind feminitatea și
masculinitatea – consecințe asupra
sănătății
 Conceptele sociale de feminitate și masculinitate determină
așteptările privind modul în care trebuie să se comporte
bărbații și femeile, având consecințe asupra sănătății:
 Rolurile asociate tradițional femeilor – de îngrijitor al familiei, de a
avea o anumită înfățișare - contribuie la o prevalență mai mare a
problemelor de sănătate mintală și a tulburărilor de alimentație la fete
de vârstă tânără.
 Rolurile asociate bărbaților – prin efortul de a dovedi neînfricarea
(bărbăția) tinerii au tendința de a-și asuma diverse riscuri într-o
măsură mai mare decât fetele – fac sporturi mai dure, conduc
periculos, consumă alcool în exces.
 Ideile despre feminitate și masculinitate influențează și
alegerea profesiei – cu riscuri specifice.
Obiectiv de dezvoltare durabilă –
egalitatea de gen
 Nivel educaţional – aprox 10% din tinerii din grupa de varstă 18-24 de
ani părăsesc scoala (12% sex masculin, 8.5% sex feminin), iar dupa
finalizarea studiilor femeile sunt dezavantajate la angajare
 Angajarea:
 diferenţe de angajare în defavoarea femeilor,
 câstigurile bărbatilor cu 14,8% mai mari decât ale femeilor (UE 2019)
 32% dintre femeile care nu au loc de muncă sunt inactive datorită

responsabilitaţilor de îngrijire a familiei (UE 2019)
 Pozitia de leader (puterea - egalitatea în procesul de luare a
deciziilor): femei în parlament: 32%, femei în pozitii de senior
management 28%, (UE 2019), RO 2020: %femei - 21.88% Camera
Deputatilor, 14,71% Senat
Sursa: Sustainable development in the European Union Overview of progress towards the
SDGs in an EU context, 2020 Disciplina Sănătate Publică și Management, 27
Femeile ca grup vulnerabil –
probleme de sănătate
 Boli cardio-vasculare
 Tumori (cancer de sân, cancer colorectal, cancer de col
uterin)
 Boli legate de sarcină, naștere, lauzie, patologie a
organelor reproductive, sterilitate
 Boli endocrine, de metabolism și nutritie (obezitate,
diabet), anemie secundară
 Boli infecto-parazitare

Starea de sănătate a femeilor în
România
 Mortalitatea maternă- printre cele mai mari rate ale mortalităţii materne
din Europa
- România, 2017 = 19 decese la 100 000 născuţi vii
- Europa de Vest, 2017 =5 decese la 100 000 născuți vii
 Un număr aproape egal de avorturi și naşteri – anual. Consecinţe: infecţii
ginecologice trenante, sterilitate, deces.
 Mortalitatea standardizată prin neoplasm mamar (Rata Standardizată
România 19,27 la 100 000, UE 18,83 la 100 000, 2017)
 Mortalitatea standardizată prin neoplasm de col uterin (RSM România
8/100 000, în UE 2/100 000, 2017)
 Mortalitatea standardizată cancer trahee+bronho-pulmonar femei (RSM
România 54,09/100 000, UE 53,58/100 000, 2017)
 Mortalitatea standardizată prin boli cardiovasculare la femei mai mult
decat dublă faţă de media europeană (RSM România 900/100 000, UE
356/100 000, 2017
SurseLhttps://ec.europa.eu/Eurostat Disciplina Sănătate Publică și Management, 31
https://data.unicef.org/resources/dataset/matern Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
al-mortality-data/ //
Copiii şi tinerii – grup
vulnerabil

Copiii si tinerii ca grupuri
vulnerabile – raport OMS +UNICEF
“A future for the world’s children?”
 “Nici o țară nu protejează sănătatea copiilor, mediul și
viitorul lor. Copiii au dreptul să fie protejați.”
Riscuri globale pentru sănătate:
 Schimbări climatice rapide (încălzire globală)
 Mediul poluat (aer, apa, sol)
 Marketing agresiv pentru produse dăunatoare sănătății
 Migrație – economică și refugiați
 Conflictele (etnice, religioase, economice)
 Inegalitate (gen, educație, vărsta)
https://www.thelancet.com/pdfs/journals/lan Disciplina Sănătate Publică și Management, 33

cet/PIIS0140-6736(19)32540-1.pdf Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Factori de influență pentru
inegalități legate de vârsta - copilul
 Familia: în care s-au născut și cresc

 Scoala și sistemul educațional
 Comunitatea de care aparține copilul
(apropiații, factorii culturali, credințele, vecinătățile)
In lume, în 2019 trăiau 1-2 miliarde adolescenti (persoane

din grupa de varstă 10-19 ani, conform definitiei OMS) și
90% dintre ei trăiau în ţările slab dezvoltate.

Copiii și situațiile de inegalitate/vulnerabilitate
Factori de risc
• Abuzul fizic Caracteristicile copilului cu risc vulnerabilitate
• Abuzul sexual •Sănătate fizică fragilă, handicap, boli cronice
•Naştere prematură sau greutate mică la naştere

• Neglijarea
• Exploatarea prin muncă

•Probleme perinatale
• Exploatarea sexuală
• Exploatareapentru •Probleme de dezvoltare a copilului de vârstă mică
comitere infracțiuni •Probleme de comportament la vârstă mică
•Lipsirea temporară sau
•Stimă de sine redusă, tulburări de limbaj
definitivă de ocrotirea
părinților
•Căsătorii timpurii Determinanti sociali
•Sarcini la adolescente •Sărăcie, izolare, lipsa sprijinului social
•Copiii fără identitate •Instabilitatea structurii familiale
legală •Frecvenţă ridicată a mutărilor
• "copiii străzii“ •Număr mare al copiilor din familie
•Delincventa juvenilă •Violenţă (domestică)
Părăsirea timpurie a scolii – factor de
risc pentru excludere socială si sănătate
precară în randul tinerilor

Investiţiile în sănătatea copiilor au
cost eficienţă înaltă
O acoperire de 90% cu servicii de sănătate a mamei si copilului în 75 de
ţări ar putea preveni 849000 de născuţi morti, 1 498 000 de decese
neonatale si 1 515 000 decese postneonatale
Sănătatea si educaţia: doua feţe ale aceleiasi monede
Investitia in Investitia in
educatie Eficienta Eficienta
sanatate
1 dolar investit în educaţie va

1 dolar investit în sănătatea
genera 9 dolari în ţările slab
copiilor va genera 9 dolari în
dezvoltate si 3-7 dolari în
ţările slab dezvoltate
ţările mijlocii

MIGRANȚII - GRUP
VULNERABIL

Emigranţii- populaţie
vulnerabilă
 Emigraţia: fenomen economic de deplasare a oamenilor
într-o zonă sau ţară nouă cu scopul de a muncii sau
pentru condiţii mai bune de trai (Oxford Dictionary)
 OMS – estimează că în 2018 un miliard de persoane

erau migrante
 740 milioane – migranţi interni
 260 milioane – migranţi internaţionali
 22 milioane – refugiaţi
 40 milioane – mutaţi din cauza conflictelor,

dezastrelor naturale sau schimbărilor climatice
Migranţii - populaţie vulnerabilă
Motive de migraţie
 Motivele emigraţiei generale:
 Conflicte armate
 Dezastre naturale
 Motivele emigraţiei economice:
 Sărăcia
 Lipsa de acces la servicii de bază
 Căutarea de noi oportunităţi (în special în ceea ce
priveşte munca şi educaţia)
 Persecuţii politice (azilul, formă particulară)
Probleme de sănătate ale
migranţilor – boli transmisibile
 Bolile transmisibile sunt asociate în special cu

sărăcia. Migranţii care provin din comunităţi afectate
de război, conflicte, crize economice şi parcurg
distanţe lungi până la destinaţie.
Există un risc crescut de apariţie a bolilor cu

transmitere aeriană, alimentară sau prin apă, acces
limitat la servicii de sanatate, la apă si conditii
sanitare sigure.
Migranţii- populaţie vulnerabilă
 Imigranţii nu trebuie consideraţi ca o populaţie
omogenă. Există foarte multe diferenţe dpdv al
stării de sănătate, riscurilor asociate cu bolile pe
care le-ar putea avea şi a conceptelor culturale.
 Starea de sănătate corespunde cu statutul lor

socioeconomic şi cultural precum şi cu prevalenţa
bolilor din ţara/ comunitatea lor de origine, la care
se adaugă riscurile specifice situației/mediului pe
care il traverseaza pana la tara de destinatie.
Migranţii- populaţie vulnerabilă
 Principalele probleme de sănătate ale celor ce
imigrează în Uniunea Europeana:
 În general, problemele lor de sănătate sunt similare cu cele

ale populaţiei din care au plecat, la care se adaugă:
 Cele mai frecvente afecţiuni si riscuri asociate:

 Leziuni de cauza externa (accidente)
 Degerături, arsuri (migratie pe perioada de iarna)
 Accidente cardiovasculare (migranti varstnici)
 Hipertensiune (apar complicatii)
 Diabet (apar complicatii)
 Complicaţii specific patologiei reproducerii (sarcină şi naştere)

Copiii migranţi - populaţie
vulnerabilă
 Risc crescut de infecţii respiratorii şi diaree
 Risc crescut de infecţii dermatologie (din cauza
igienei precare)
 Risc crescut de mortalitate pe parcursul călătoriei
(de ex: risc de inec la traversarea Mării
Mediterane)
 Tulburări de nutriţie
 Adictia (alcoolismul, consum de droguri)
 Violenţa
 Mortalitate infantilă mare
Femeile migrante- populaţie
vulnerabilă
 Femeile – provocări specifice
 Sănătatea maternă
 Sănătatea reproducerii
 Violenţa (vulnerabilitatea fizică a femeii)
 Factori de risc:
 Afecţiuni psihosociale pre-existente si dobandită
 Tulburări de nutriţie
 Adictia (alcoolismul, consum de droguri)
 Violenţa
Cresc vulnerabilitatea “în faţa” bolilor netransmisibile

Situaţia imigraţiei în România
Inspectoratul General pentru Imigrări este structura de specialitate a
administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Afacerilor
Interne care exercită atribuţiile pentru implementarea politicilor României
în domeniile migraţiei, azilului şi al integrării străinilor
Admisia străinilor - avizarea cererilor de Admisia străinilor – angajare în

viză: muncă:
15.470 cereri de viză primite spre avizare 33634 cereri pentru eliberarea
2019 +1,2% comparativ cu 2018 avizului de angajare +177,5%
•Destinatii: Bucuresti, Timisoara, Constanta comparativ cu 2018
•Tari de origine: Egipt, Iran, India tari de origine: Vietnam, Nepal,
India
137 619 străini aflați în mod legal pe teritoriul României 2019

Categorii
84228 - cetățeni ai unor state terțe. 53331 erau cetățeni ai statelor membre UE
și SEE Disciplina Sănătate Publică și Management,
46
Răspunsul politic la inegalitățile în sănătate
Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanie
Cluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia, Suedia
Cluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, România
Cluster 1- răspuns
pozitiv și activ ( cel
puțin 1 răspuns)
Cluster 2- răspuns
variabil (fără răspuns
explicit la nivel național,
raspunsuri regionale
Cluster 3-
nedezvoltate (fără
răspuns explicit pentru
scăderea inegalităților în
sănătate
HEALTH INEQUALITIES IN
THE EU, Peter Goldblatt,
UCL Institute of Health
Equity, 2013

Obiective strategice ale politicii OMS
Europa ”Health 2020”
 Promovarea sănătății și reducerea inegalităților în sănătate

 Îmbunătățirea leadership–ului și guvernării în sănătate

WHO Action on Health Inequalities*
Oamenii sunt împuterniciți și sprijiniți să atingă
potențialul maxim de sănătate și bunăstare
Reducerea inegalităților și îmbunătățirea

guvernării în sănătate
Rezolvarea Susținerea
Investiții în
principalelor sistemului Crearea de
sănătate de-
provocări din de medii și
a lungul
regiune sănătate comunități
cursului
privitoare la centrat pe suportive
vieții
sănătate pacient
Adăugarea de valoare prin parteneriate

*WHO Action on Health Inequalities, Ero Ziglio, Belinda Loring, Meeting of the EU Expert Group on Social Determinanta and heal th inequalities, 2013
49

Populatii Vulnerabile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Populatii Vulnerabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ

Disciplina Sănătate Publică și Management

An universitar 2020 - 2021

Disciplina Sănătate Publică și Management, 1

- Oportunităţile sunt determinate însă de:

Disciplina Sănătate Publică și Management, 2

 diferențe nejuste, nedrepte, sistematice ale distribuirii sau

 echitate orizontală: cheltuiala este similară pentru nevoi

Disciplina Sănătate Publică și Management, 4

Theory of Causation, NHS Scotland, 2013

Disciplina Sănătate Publică și Management, 8

Disciplina Sănătate Publică și Management, 9

Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa

Disciplina Sănătate Publică și Management, 10

Sursă: ECHI – List of

Disciplina Sănătate Publică și Management, 11

ISCED 0-2 ISCED 0-2

ISCED 5-6 ISCED 5-6

Disciplina Sănătate Publică și Management, 12

87% dintre decesele

Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa

Disciplina Sănătate Publică și Management, 14

790 000 de persoane

Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa

Disciplina Sănătate Publică și Management, 15

12% dintre 20 % dintre

Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa

…cei aflați la risc pentru inegalități în starea

• Grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii

• Beneficiarul reprezintă persoana care primește beneficii

Disciplina Sănătate Publică și Management, 19

Servicii sociale diversificate, adaptate nevoilor și situațiilor de dificultate

Măsurile specifice de protecție și de asistență socială, în conformitate

Asistență socială și servicii sociale pentru persoane vârstnice

Disciplina Sănătate Publică și Management, 21

Disciplina Sănătate Publică și Management, 22

Disciplina Sănătate Publică și Management, 23

 experiențelor legate de inegalitate și discriminare

 afecțiunilor cronice (artrita, osteoporoza).

Disciplina Sănătate Publică și Management, 24

Disciplina Sănătate Publică și Management, 25

 32% dintre femeile care nu au loc de muncă sunt inactive datorită

Disciplina Sănătate Publică și Management, 30

Disciplina Sănătate Publică și Management, 32

 Mediul poluat (aer, apa, sol)

 Marketing agresiv pentru produse dăunatoare sănătății

 Migrație – economică și refugiați

 Conflictele (etnice, religioase, economice)

 Inegalitate (gen, educație, vărsta)

https://www.thelancet.com/pdfs/journals/lan Disciplina Sănătate Publică și Management, 33

 Familia: în care s-au născut și cresc

In lume, în 2019 trăiau 1-2 miliarde adolescenti (persoane

Disciplina Sănătate Publică și Management, 34

•Naştere prematură sau greutate mică la naştere

• Exploatarea prin muncă

Disciplina Sănătate Publică și Management, 36

Sănătatea si educaţia: doua feţe ale aceleiasi monede

1 dolar investit în educaţie va

Disciplina Sănătate Publică și Management, 37

Disciplina Sănătate Publică și Management, 38

 OMS – estimează că în 2018 un miliard de persoane

 260 milioane – migranţi internaţionali

 40 milioane – mutaţi din cauza conflictelor,