PRECAUŢIUNILE STANDARD –

mereu în actualitate

Lector univ. dr. Cîrnațu Daniela, Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad
Medic igienist, Centru Regional de Sănătate Pubilcă Timișoara
 PRECAUŢIILE STANDARD (PS)
DEFINIŢIE. ISTORIC

Definiţie: set de proceduri practice, adoptate de către întregul

personal medical cu scopul reducerii riscului infecţiilor prin agenţii
patogeni transmişi prin sânge sau fluide biologice, proceduri care se
aplică tuturor pacienţilor, indiferent de statusul lor infecţios, cunoscut
sau necunoscut, sau de diagnostic.
• 1987 CDC Atlanta SUA
• Precauţii universale iniţial desemnate pentru protecţia personalului medical
(PM) faţă de expunerea la agenţii patogeni transmişi prin sânge= Precauţii
standard
• Cea mai bună protecţie faţă de HIV, virusurile hepatitice, alţi agenţi transmişi
prin sânge şi fluide biologice
• Precauţiile specifice – precauţii suplimentare pentru întreruperea transmiterii
agenţilor patogeni, in funcție de calea de transmitere
 Precauții – PRINCIPII DE BAZĂ

• Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi

• Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile
sunt contaminate cu agenți patogeni
• Consideră că acele şi alte instrumente folosite în practica
medicală sunt contaminate după utilizare
 AGENŢII PATOGENI TRANSMIŞI
PRIN SÂNGE (APTS)

• Microorganisme care sunt purtate, replicate în sânge

şi transmise prin sânge sau produse de sânge, capabile
să determine îmbolnăviri

• Sângele şi toate fluidele biologice trebuie considerate

ca potenţial infecţioase

• ex: HIV, virusurile hepatitice B şi C, Treponema palidum,

Plasmodium malariae, prionii (Creutzfedlt-Jakob), CMV, EBV,
Toxoplasma gondi, Herpes.
 CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENŢILOR PATOGENI
TRANSMIŞI PRIN SÂNGE

• Inoculări percutane:
înţepare, tăiere
• Contaminarea
tegumentelor cu soluţii de
continuitate
• Contaminarea mucoaselor
 CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENŢILOR PATOGENI
TRANSMIŞI PRIN SÂNGE

În timpul: Prin intermediul:

• Efectuării de manopere
medicale invazive, cu
instrumente ascuţite
• Manipulării unor produse
biologice contaminate
• Manipulării instrumentarului
contaminat cu produse
biologice
• Instrumentelor medico-
chirurgicale tăietoare
înţepătoare
• Materialelor sanitare
• Suprafeţelor, altor dotări
folosite în activitatea medicală
• Manipulării reziduurilor
contaminate rezultate din
activitatea medicală
 ACCIDENTUL PRIN EXPUNERE LA SÂNGE (AES)

Orice expunere accidentală la sânge, la un lichid biologic

contaminat cu sânge sau la un fluid care poate să
conţină agenţi patogeni transmisibili prin sângele uman
Prin
• Lezarea tegumentelor- înţepare, tăiere
• Proiectarea pe mucoase
• Contactul cu tegumente lezate (plagă, eczemă,
dermatită, escoriaţie cutanată, abraziuni) sau mucoase
lezate
RISCUL INFECTĂRII PRIN AGENŢII PATOGENI
TRANSMIŞI PRIN SÂNGE

VHB VHC HIV

Mare intermediar mic
6-30% 3,3-10% 0,3%
 FLUIDE POTENŢIAL CONTAMINATE ŞI
INFECŢIOASE
SÂNGE
Lichidul
•
• Lichidul
amniotic • LCR
pleural
• Sperma Lichidul
•
sinovial • Pericardic
• Secreţiile • peritoneal
vaginale

- Orice fluid vizibil contaminat cu sânge

Saliva în • Ţesuturi • Saliva

procedurile
stomatologice • Culturi de celule • Urina
• Lichid de vărsătură
 - Concentraţia HBV in fluidele biologice

• Ridicată Moderată Scăzută /Nedetectabilă

• Sânge Spermă Urină

• Ser Fluid vaginal Fecale
• Exudate Salivă Transpiraţie
- Lacrimi
- Lapte matern
 PROFILAXIA INFECŢIEI CU VHB

• Evitarea expunerii
• Vaccin – obţinut prin
inginerie genetică:
- eficient în 95% din
cazuri
- fără risc de a transmite VHB
- administrare în 3 doze: 0-1-6 luni
- bine tolerat
 PRECAUŢIILE SE APLICĂ PENTRU CĂ:

• Pacienţii infectaţi pot fi complet asimptomatici/ in

incubație
• Statutul infecţios al pacientului nu poate fi
determinat de laborator în mod rapid, în situaţii de
urgenţă
• Pacienţii pot fi infecţioşi înainte ca testele de
laborator să fie pozitive (“fereastra serologică”)
• Nu se face testarea sistematică a pacienţilor
 CONŢINUTUL PRECAUȚIUNILOR

1. Spălarea mâinilor
2. Echipamentul personal de protecţie
3. Manevrarea în siguranţă a materialelor şi
echipamentelor utilizate în asistenţa medicală şi a
lenjeriei (materiale de securitate)
4. Evacuarea în siguranţă a deşeurilor rezultate din
activităţile medicale
5. Controlul eficienţei curăţeniei şi dezinfecţiei
curente şi terminale
6. Prevenirea accidentelor profesionale cu expunere
la sânge
 SPĂLAREA MÂINILOR
Spălarea simplă a
mâinilor
Dezinfecţia igienică a
mâinilor
Dezinfecţia chirurgicală
a mâinilor
 Igiena mâinilor
Tehnicile de spălare şi de dezinfecţie a mâinilor
Dezinfecţia igienică a mâinilor Dezinfecţia chirurugicală a mâinilor

Spălarea simplă a Spălarea

mâinilor Spălarea antiseptică a mâinilor chirurgicală a
mâinilor

•Eliminarea murdăriei
şi a scuamelor •Eliminarea micro-organismelor florei
cutanate •Reducerea (prin eliminare şi distrugere) a tranzitorii şi reducerea florei rezidente
Obiective micro-organismelor florei tranzitorii pentru (comensale) de pe mâini, pentru a diminua
•Reducerea micro- a preveni transmiterea lor, îndepărtează difuziunea în situsul operator în caz de înţepare
organismelor florei parţial flora rezidentă a mâinilor sau ruptură a mănuşilor, prevenind astfel riscul de
tranzitorii a mîinilor infecţie a plăgii operatorii
(flora de contaminare)

•Mâinile şi antebraţele
•Mâinile
•Mâinile
•Unghii scurte, curate, fără ojă
•Unghii scurte, curate, fără ojă, fără unghii
•Unghii scurte, curate,
artificiale
Zone fără ojă • Fără bijuterii
ţintă • Fără bijuterii
•Fără bijuterii •Mânecile deasupra coatelor
•Mânecile deasupra coatelor
•Mânecile deasupra •Mâinile ţinute în permanenţă deasupra coatelor în
coatelor timpul spălării chirurgicale, pentru a evita
recontaminarea
 Dezinfecţia igienică a mâinilor Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor
Spălarea simplă a
mâinilor
Spălarea antiseptică a mâinilor Spălarea chirurgicală a mâinilor

•3 - 5 minute
Durata •Durată minimă de •60 secunde • frictionare : •Durata dependentă
utilizând 15 - 25
spălării 30 secunde. minimum 60 secunde de protocol
ml de soluţie
mâinilor •Durata
antiseptică.
standardizată a
normelor europene
este de 60 secunde

•Prin tamponament •Frictionarea

•Prin tamponament •Frecarea
•Uscare minuţioasă mâinilor,
Uscarea mâinilor până
•Prosoape de hârtie prin tamponament antebraţelor până
•Prosoape de hârtie la uscarea
de unică utilizare cu câmpuri sterile la uscarea
de unică utilizare completă
completă
 2. Echipamentul de protecţie

• Echipament special
utilizat de PMS ca şi
barieră mecanică de
protecţie împotriva
materialului infecţios
 MĂNUŞILE
• Barieră de protecţie, previn
contaminarea mâinilor
• Reduc posibilitatea
transmiterii
microorganismelor de pe
mâinile pesonalului la pacienţi
• Reduc posibilitatea
transmiterii
microorganismelor de la un
pacient la altul prin
intermediul mâinilor
personalului

Rol dublu - efect de barieră

- efect de ştergere
TIPURI DE MĂNUŞI

1. De unică utilizare
• Sterile
• Nesterile curate
2. Reutilizabile
 HALATELE

• Halate obişnuite,
pelerina (impermeabilă)
• Şorţuri
 PROTECŢIA FACIALĂ

• Ecran facial, ochelari de

protecţie, mască cu
vizieră
ÎNCĂLŢĂMINTE DE PROTECŢIE
 Echipamentul personal de protecţie (EPP)
• Îmbrăcarea EPP
1) Halatul
 Trebuie să acopere trunchiul de la gât până
la genunchi, braţele până la încheietura
mâinii şi să se închidă la spate
 Se încheie la ceafă şi la talie
2) Masca sau protectoarele respiratorii
 Banda elastică se fixează la ceafă şi pe
mijlocul capului
 Banda flexibilă trebuie potrivită pe
piramida nazală
 Se potriveşte şi se fixează masca sub bărbie
3) Ecran facial
 Trebuie plasat peste faţă şi ochi
4) Mănuşi
 Trebuie să acopere mâneca halatului
Echipamentul personal de protecţie (EPP)

• Îndepărtarea EPP
1) Mănuşile
 Exteriorul mănuşilor este contaminat!
 Exteriorul mănuşii se prinde cu mâna opusă şi se scoate prin întoarcere
pe dos
 Mănuşa îndepărtată se ţine în mâna opusă
 Degetele fără mănuşă se introduc pe sub mănuşa mîinii opuse, la
nivelul încheieturii
 Mănuşa se scoate prin întoarcere pe dos, conţinând în interior cealaltă
mănuşă
 Se aruncă mănuşile în containerul pentru deşeuri
 Echipamentul personal de protecţie (EPP)

• Îndepărtarea EPP
2) Ecranul facial
 Partea exterioară a ecranului facial este contaminată
 Pentru îndepărtare se prinde de banda elastică
 Se îndepărtează în recipiente desemnate dacă se reutilizează sau în
containerul pentru deşeuri
3) Halatul
 Partea anterioară a halatului şi mânecile sunt contaminate!
 Se desfac legăturile
 Se îndepărtează de la gât şi umeri, atingând doar interiorul halatului
 Halatul se întoarce pe dos
 Se pliază sau se rulează şi se plasează în locurile special desemnate
Echipamentul personal de protecţie (EPP)

• Îndepărtarea EPP
4)Masca sau protectoarele respiratorii
 Faţa exterioară a măştii este contaminată – A NU SE ATINGE!
 Se trage de benzile elastice şi se îndepărtează de pe faţă
 Se pune in containerul pentru deşeuri
5) Spălarea mâinilor înainte de ieşirea din salon!
 MATERIALELE ŞI ECHIPAMENTELE UTILIZATE
•Manevrate de către personal cu echipament
de protecţie
•Materialele care nu provoacă leziuni – saci
de plastic inscripţionaţi
•Materialele de unică utilizare:
- colectate pentru incinerare
- nu se refolosesc
•Materialele reutilizabile:
- se decontaminează, se curăţă, se
dezinfectează sau sterilizează
- se utilizează la alt pacient după prelucrare
adecvată
Ce facem daca, respectand regulile, am
fost expusi accidental?
1. îngrijire de urgenţă:
- expunere cutanată: spălare cu apă şi săpun 5 minute;
- expunere percutană: spălare cu apă şi săpun, urmată de aplicarea
unui antiseptic cu timp de contact conform recomandărilor producătorului;
- expunere mucoasă: spălare cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute.
2. chimioprofilaxie, pentru infecţia HIV, administrată în funcţie de tipul
expunerii, starea pacientului-sursă
3. vaccinare postexpunere:
- în prima oră de la accident se prezintă la medicul şef de
secţie/compartiment sau la medicul şef de gardă;
- în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul
serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei
medicale pentru consultanţă în vederea evaluării riscului;
- în termen de maximum 48 de ore anunţă medicul de medicina muncii
pentru luarea în evidenţă;
 Responsabilitati
Medicul şef de secţie/compartiment sau medicul şef de gardă:
- completează şi transmite către serviciul/compartimentul de prevenire
a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în maximum 24 de ore de la
producerea expunerii accidentale, fişa de raportare a expunerii accidentale
a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice
(figura 1);
- înregistrează expunerea accidentală în registrul de evidenţă a
expunerilor accidentale la produse biologice al secţiei;
- asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la pacientul-sursă în
maximum 2 ore de la producerea expunerii accidentale, respectând
legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;
- asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la personalul expus
accidental în maximum 2 ore de la momentul expunerii, respectând
legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;
- asigură transportul eşantioanelor de sânge provenite de la pacientul-
sursă la laboratorul unităţii cu paturi în care a avut loc expunerea.
 Unitatea sanitară în care s-a produs expunerea accidentală

• - asigură prelevarea şi testarea eşantioanelor de sânge

provenite de la pacientul-sursă şi persoana expusă accidental la
produse biologice, în funcţie de antecedentele cunoscute ale
fiecăruia. Testele efectuate sunt: AgHBs, antiHBs, antiHBc,
antiVHC, test HIV;
• - asigură evaluarea persoanei expuse accidental de către
medicul infecţionist din spital sau trimiterea persoanei expuse
către secţia/spitalul de boli infecţioase/consult interdisciplinar;
• - asigură vaccinarea antihepatită B, în cazul în care
persoana expusă nu are marker care să indice faptul că a fost
vaccinată sau a trecut prin boală;
• - pentru cazurile în care chimioprofilaxia pentru infecţia
HIV este necesară, aceasta este asigurată de secţia/spitalul de
boli infecţioase.
 Laboratorul spitalului în care a avut loc expunerea accidentală

- efectuează testele solicitate atât pentru persoana expusă,

cât şi pentru pacientul-sursă;
- comunică rezultatele testărilor serviciului/compartimentului de
prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale în termen de
24 de ore.
 Serviciul/Compartimentul sau medicul responsabil pentru prevenirea
infecţiilor asociate asistenţei medicale din spitalul în care a avut loc
expunerea accidentală la produse biologice

• - răspunde de informarea personalului cu privire la

obligativitatea raportării expunerii accidentale şi metodele de
prevenire;
• - participă împreună cu medicul infecţionist la evaluarea
riscului de infecţie şi consilierea cu privire la HIV, VHC, VHB;
• - înregistrează vaccinarea antihepatită B a persoanei
expuse, în registrul de evidenţă a expunerii accidentale la
produse biologice al secţiei;
• - urmăreşte vaccinarea persoanei expuse şi finalizarea
schemei de vaccinare;
•
 Medicul de medicina muncii care deserveşte unitatea sanitară

- înregistrează evenimentul în registrul propriu al

expunerilor accidentale la produse biologice;
- urmăreşte apariţia semnelor evocatorii de infecţie
HIV/VHB/VHC;
- urmăreşte seroconversia pentru HIV şi/sau VHB şi/sau
VHC la persoana expusă, pe baza testelor efectuate imediat
după expunere şi la 6 luni de la data expunerii sau, în cazul
în care este posibil, prin determinarea viremiei HIV/VHC la 1
lună, cu respectarea confidenţialităţii, conform legislaţiei în
vigoare;
 Concluzii

• Expunerea accidentala poate fi o experienta a oricarui

personal care acorda ingrijiri medicale
• Considerati, pana la proba contrarie, fiecare pacient ca
fiind sursa de infectie
• Reimprospatarea informatiilor prind precautiunile
standard si, mai ales, aplicarea lor, reduce pana la
disparitie riscul de imbolnavire din mediul de munca