C.

BACILII GRAM NEGATIVI

1. Familia Enterobacteriaceae este alcatuita din numeroase specii de bacilli Gram -, nesporulati,
obili sau imobili.
Clasificare :
Familia Enterobacteriaceae cuprinde triburi si genuri :
 Eschericheae : 1. Escherichia ; 2. Shigella
 Edwardsielleae : 1. Edwardsiella
 Salmonelleae : 1. Salmonella; 2. Arizona; 3. Citrobacter
 Klebsielleae : 1. Klebsiella; 2 Enterobacter; 3 Serratia; 4.Hafnia
 Proteae : 1. Proteus; 2. Morganella; 3. Providencia
 Yersinieae: 1. Yersinia
 Erwinieae : 1. Erwinia; 2. Pectobacterium.

1. Bacilul coli – Escherichia coli=Bacilul E.coli

Habitat – peste tot in natura: apa, aer, sol. A fost pus in evidenta in sange, urina, puroi.
Caracteristici:
- bacili Gram –
- ciliati, mobili
- nu formeaza spori
- bacterii aerobe, rezista timp indelungat in mediul exterior
- sunt omorati prin incalzire la 60 grade timp de 40-60 min.
- sensibili la actiunea: - substantelor dezinfectante : cloramina, fenol, formol
- streptomicinei, cloramfenicol, unele sulfamide.
Nu sunt afectati de penicilina.

Patogenitate
Virulenta este legata de prezenta antigenului K si a unor toxine: enterotoxina , neurotoxina si de
producerea hemolizei si a dermonecrozei.
Boala la om- afectiuni locale sau generale : boli ale sistemului urinar, infectii intestinale,
endocardite, meningite, septicemii,etc.
- Infectiile urinare
Bacilul coli este agentul patogen pentru infectiile urinare spontane sau care apar dupa utilizarea
de sonde sau a unor instrumente de explorare a sistemului urinar.
-Infectiile intestinale- produse de bacilul coli zis ,,enteropatogene’’ produc gastroenterita noului
nascut , ce conduce la moarte.
 B. coli ,, enteroinvaziv’’ invadeaza celulele epiteliale ale colonului, se multiplica si
produc reactii inflamatorii si ulceratii localizate.
 B. coli ,, enterotoxigen’’ produce diareea copiilor si a turistilor care voiajeaza prin tarile
calde.
 B. coli ,, enterohemoragic’’ produce o diaree hemoragica.
Tratament
- antibiotice + sulfamide / antibiograma
-ser anticolibacilar
- ser autovaccin din tulpina izolata de la bolnav
- bacteriofagi – virusuri capabile sa infecteze si sa distruga celulele bacteriene.
Recoltarea produselor de analiza:
In functie de localizarea infectiei :sange, materii fecale, urina se recolteaza probe prin :
hemocultura, coprocultura, urocultura.
Epidemiologie
Bacilul coli populeaza in mod normal intestinul uman chiar din primele zile de la nastere.
Bacilul coli face parte din flora microbiana normala a omului sanatos.
Exista serotipuri enteropatogene care produc afectiuni grave de tip epidemic la copiii mici.
Sursa de infectie a acestor boli intraspitalicesti sunt bolnavii si purtatorii de colibacili patogeni.
Patrunderea in organism se face pe cale digestiva datorita nerespectarii regulilor de igiena
personala.
Prevenirea : interzicerea sondajelor uretrale inoportune.

2.GENUL SALMONELLA

Fam Enterobacteriaceae

Habitat: - omul bolnav, purtatorii de germeni, mamifere, pasari si reptile;

- mediul extern : apa, pe alimente, sol
Caracteristici: -bacili mobili, nu formeaza spori, sunt Gram -, se dezvolta in conditii optime la
37 grade C pe medii cu un pH 7,2-7,4; pot trai cateva luni in mediul extern: pamant, apa, gheata,
alimente.
- se distrug prin incalzire la 56-60 grade C timp de 1 ora.
- sunt sensibili la actiunea substantelor dezinfectante , antibiotice si unele
sulfamide.
Patogenitate
Toate speciile sunt patogene; formele de boala provocate de salmonella sunt legate de virulenta
sp. respective( 2000 serotipuri).
La om, salmonella se prezinta sub 2 forme principale :
- boli septicemice cu evolutie grava : febra tifoida , produsa de bacilul tific; febre paratifoide
A,B,C.
- boli localizate la nivelul tubului digestiv( toxiinfectii alimentare).
Tratamentul : antibiotice
Infectiile tifo- paratifoidice
Diagnosticul de laborator: - prin metode care urmaresc izolarea germenilor din produse
patologice;
- prin metode care sap puna in evidenta prezenta anticorpilor specifici
in ser.
Produsele patologice care se examineaza : sange, maduva oaselor, materii fecale, urina, bila.
Epidemiologie
Salmoneloze- boli digestive acute ale omului/ animalelor.
Izvor de infectie- in I rand sunt animalele domestice
- inal II-lea rand – omul bolnav/ purtator de Salmonella
Pentru febra tifoida , omul este singura sursa de infectie.
Porcul reprezinta cel mai frecvent izvor de infectie, urmat de bovine, ovine, caprine, pasari,
rozatoare.
Transmiterea
- prin alimente infectate : carne, oua, lapte sau produse derivate.
- apa de baut contaminata
- obiecte contaminate
- insecte/ muste
Profilaxie
- cresterea rezistentei masei receptive
- imbunatatirea conditiilor social- economice
- educatia sanitara a populatiei.

3.BACILUL PROTEUS

Clasificare :
genul Proteus a fost impartit pe baza caracterelor biochimice in 4 subgrupuri :
 Proteus ulgaris
 P. mirabilis
 P. morganii
 P. rettgeri
La acestea au mai fost adaugate bacterii din grupa Providencia si Morganella.
Habitat
- germeni saprofiti, prezenti in mod constant in materiile organice aflate in descompunere; in
alimente alterate, in ape poluate, in flora intestinala normala a oamenilor si a animalelor.
- se izoleaza din unele produse patologice : urina, materii fecale.
Caracteristici
-mobili, germeni aerobi, facultativ anaerobi;
- se dezvolta in conditii optime la 34-37 grade C;
- au un echipament enzimatic complex : ureaze f. active, dezaminaze ce lichefiaza gelatina,
formeaza H2S ; fermenteza glucoza cu formare slaba de gaz.
- in mediul exterior pot trai luni de zile;
- sunt distrusi la 60 grade C timp de 1 ora; fenolul ii distruge in ½ ora.
- sensibili la antibiotice cu spectru larg de actiune : cloramfenicol, kanamicina.
Structura antigenica: germenii din acest gen sunt foarte heterogeni.
Antigenele ,,O’’ si ,,H’’ pe care le poseda nu permit o utilizare practica a diagnosticului
serologic.
Caractere de patogenitate
- Bacilii Proteus sunt frecventi intalniti la om ca germeni saprofiti. Uneori, produc toxiinfectii
alimentare, infectii urinare, otite, meningite si chiar septicemii cu evolutie grava. Inoculati la
animale de laborator(iepure, soarece, cobai) produc in cateva zile septicemie mortala.
Tratamentul
Exista tulpini de Proteus foarte rezistente la numeroase antibiotice.
In unele cazuri, tratamentul cu antibiotice, dupa efectuarea- antibiograma.
Diagnosticul de laborator consta in izolarea si identificarea germenilor din produse patologice:
urina, materii fecale, secretii purulente, L.C.R., sange.
Insamantare-are loc in lichidul de condensare al unor tulpini de geloza nutritiva inclinata .
Bacilii Proteus invadeaza intreaga suprafata a mediului si vor fi obtinuti in cultura pusa in partea
superioara a pantei.
Izolarea-poate fi obtinuta si prin dispersie pe mediile selective care inhiba expansiunea bacililor
Proteus si permit obtinerea unor colonii izolate.
Epidemiologie
Afectiunile produse de germenii din genul Proteus constituie o problema importanta in cadrul
infectiilor intraspitalicesti datorita selectionarii unor tulpini polirezistente la antibiotice si o
capacitate de infectiozitate mare.
Combaterea si profilaxia:
- asigurarea conditiilor igienice de preparare si de manipulare a antibioticelor cu spectru larg de
actiune.

4.GENUL KLEBSIELLA

Germenii cuprinsi in acest grup biochimic al fam Enterobacteriaceae sunt in general saprofiti ai
tubului digestiv si ai cailor aeriene superioare ; produc boli ale sist. respirator, infectii urinare,
meningite, otite.
K. pneumoniae- sp. patogena; K. rhinoscleromatis; K. ozenae- prezent la bolnavii de ozena;la ele
se adauga Serratia si Hafnia
Caracteristici
-scurti, cu capete rotunjite, cu capsula;
- imobili, nesporulati
- aerobi, facultativ anaerobi; fermenteaza glucoaza si numeroase zaharuri cu producere de gaz.
- omorati prin incalzire la 55- 60 grade C;
- rezistenti la penicilina, sensibili la antibiotice cu spectru larg.
Patogenitate
Speciile patogene produc boli: pneumonii, bronsite, pleurezii, infectii urinare, otite, meningite,
colicistite, etc.
Tratament:
-antibiotice/ antibiograma
Diagnosticul de laborator
- recoltarea din produse patologice : secretii purulente, sputa, urina, L.C.R., bila.
Insamantarea – pe medii simple; inocularea =18-24 h la 37 grade C. Klebsiella formeaza pelicula
la suprafata mediilor lichide si colonii mucoase mari, pe medii solide.
Epidemiologie
- aplicarea corecta a regulilor de igiena sau de asepsie in efectuarea unor manevre terapeutice sau
de diagnostic.

5.BACILUL DIZENTERIC- SHIGELLA sp.

Produce dizenterie bacilara; bacilul dizenteric se gaseste in materiile fecale ale bolnavilor de
dizenterie si in alimente si ape poluate.
Caracteristici:
- imobili, nu formeaza spori, nu au capsula
- cresc usor pe medii de cultura simple
- aerobi, facultati anaerobi
- fermenteza glucoza, nu formeaza H2S
- putin rezistenti la mediul extern; se distrug rapid de catre substante antiseptice obisnuite
- sensibili la actiunea sulfamidei, streptomicinei ; insensibili la penicilina
Patogenitatea este legata de prezenta unei endotoxine, iar la unii dintre ei si de elaborarea unei
exotoxine putermica. Aceste toxine actioneaza asupra tubului digestiv si a S.N.
Boala la om- dizenteria bacilara care se manifesta prin: febra, frisoane, dureri abdominale,
diaree ci scaune mucoase, purulente sau sanguinolente. Bacilul se localizeaza la nivelul
intestinului gros si produce inflamatii ale peretelui si ulceratii ale mucoasei intestinale.
Tratament: sulfamide si antibiotice
Diagnosticul de laborator- se bazeaza pe izolarea si identificarea germenilor din materiile fecale
ale bolnavilor sau ale purtatorilor de germeni, din apa si alimente contaminate.
Recoltarea – materiile fecale se recolteaza inainte de inceperea tratamentului.
Insamantarea –se face pe medii de cultura ca:- Leifson- coloniile de bacil difteric
sunt transparente;
- bila uscata- coloniile cu bacil
difteric sunt verzi sau verzi-albastre.
Identificarea serologica- procedeu rapid de recunpstere a bacilului difteric.
Epidemiologie:
 izvorul de infectie este omul bolnav acut sau cronic si purtatorii de germeni
 transmiterea se face prin :- contact direct cu produsul patologic care provin de la bonavi
sau purtatori;
- indirect , prin obiecte, apa, alimente contaminate sau prin
muste.
In colectivele de copii si mediul de familie, mainile murdare reprezinta principalul factor de
transmitere.
Apa contaminata poate produce epidemii mari de dizenterie; alimentele, in special laptele si
produsele lactate incorect sterilizate sau manipulate neigienic, fructele , legumele nespalate
reprezinta cai de transmitere a dizenteriei.
 Receptivitatea este generala; frecventa la copii si batrani.
Masuri de profilaxie si de combatere
- controlul microbiologic la angajare si periodic al persoanelor care lucreaza in sectorul alimentar
si in colectivele de copii;
- masuri de neutralizare a cailor de transmitere: protejarea apei si a alimentelor; distrugerea
mustelor;
- educatia sanitara a populatiei pentru formarea deprinderilor de igiena : spalarea mainilor inainte
de masa; consumarea de fructe si legume spalate.
- vaccinarea antidizenterica cu vaccin viu, nepatogen VADIZEN.