Sunteți pe pagina 1din 158

c 

I. Cinematica punctului material: vector de poziţie,


traiectorie, viteză, acceleraţie, viteză unghiulară,
acceleraţie centripetă ................................................... 3p
î.î. Sisteme de referinţă. Mişcare şi repaus .................... 3p
î.2. Punct material. Traiectoria ....................................... 3p
î.3. Viteza. Vectorul viteză............................................ 4p
î.4. Acceleraţia. Vectorul acceleraţie .............................. 5p
II. Principiile mecanicii Newtoniene............................ 7p
2.î. Principiul I al dinamicii (inerţiei) ............................. 7p
2.2. Principiul fundamental al dinamicii ......................... 7p
2.3. Principiul acţiunilor reciproce .................................. 8p
2.4. Principiul suprapunerii forţelor ................................ 9p
2.5. Principiul relativităţii ............................................... 9p
III. Clasificarea mişcărilor mecanice ......................... îîp
3.î. Mişcarea rectilinie uniformă .................................. îîp
3.2. Mişcarea rectilinie uniform variată......................... î2p
3.3. Mişcarea corpurilor sub acţiunea greutăţii .............. î3p
3.4. Mişcarea pe plan înclinat ....................................... î5p
3.5. Mişcarea circulară uniformă .................................. î7p
IV. Deformări elastice izotrope. Legea lui Hooke.
Energia potenţială elastică ......................................... 22p
4.î. Tracţiunea barei ..................................................... 22p
4.2. Contracţia transversală ........................................... 25p
4.3. Lucrul mecanic ...................................................... 26p
4.4. Compresibilitatea ................................................... 27p
4.5. Forfecarea .............................................................. 29p
4.6. Legea lui Hooke .................................................... 30p
4.7. Legea atracţiei universale....................................... 33p
V. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în
mecanică ................................................................... 35p
5.î Lucrul mecanic ....................................................... 35p
5.2. Lucrul mecanic al forţei de greutate ....................... 36p
5.3. Puterea................................................................... 38p
5.4. Energia cinetică a punctului material ..................... 39p
5.5. Energia potenţială a punctului material .................. 40p
5.6. Conservarea energiei mecanice în mişcarea de cădere
liberă ............................................................................ 4îp
VI. teoremele mecanicii a impulsului, a momentului
cinetic, a energiei cinetice, legi de conservare ........... 42p
6.î. Teorema impulsului ............................................... 42p
6.2. Momentul forţei. Moment cinetic .......................... 43p
6.3. Lucrul mecanic. Puterea......................................... 45p
6.4. Teorema energiei cinetice ...................................... 46p
6.5. Lucrul mecanic al forţei de frecare la alunecare ..... 47p
6.6. Randamentul mecanic ............................................ 49p
VII. Probleme. Aplicaţii ............................................ 53p
c
c
 c 


c  
c 
 
cc 
 


cc 

c  

c  studiază mişcarea mecanică a


punctelor materiale fără a ţine seama de masele acestor
puncte şi de forţele care acţionează asupra lor.

 !"#"$% &"&"'( 

Prin mişcare mecanică înţelegem simpla deplasare,


schimbare în timp a poziţiilor corpurilor. Mişcarea mecanică
poate fi studiată numai în raport cu alte corpuri materiale a
căror poziţie o considerăm fixă.
Acest corp sau grup de corpuri formează sistemul de
referinţă. Când un corp nu-şi schimbă poziţia faţă de SR, se
spune că el este în repaus faţă de acesta.

)("* "+"

,   ((* "* este un punct


geometric,un corp al cărei dimensiuni şi rotaţii proprii sunt
neglijabile şi în care se găseşte concentrată întreaga masă a
corpului.
Se numeşte "+", linia sau curba descrisă de
mobil în timpul mişcării sale. Poate fi rectilinie sau

‫ ݔ‬ൌ ݂ ሺ‫ݐ‬ሻ - legea mişcării în mişcare rectilinie


curbilinie. Traiectoria este determinată de spaţiu ţi timp.

Poziţia mobilului în plan la un moment dat, a este


determinată de coordonatele sale şi  sau de vectorul de
poziţie ‫ݎ‬Ԧ.

‫ ݔ‬ൌ ݂ଵ ሺ‫ݐ‬ሻ ሬሬሬሬሬԦ


‫ݎ‬Ԧ ൌ ܱܲ
֜ อ ‫ ݔ‬ൌ ‫ ߙ •‘… ݎ‬
‫ ݕ‬ൌ ݂ଶ ሺ‫ݐ‬ሻ

ቄ ‫ ݕ‬ൌ ‫ߙ ‹• ݎ‬
ሬሬሬሬሬԦ - vector de poziţie
‫ݎ‬Ԧ ൌ ܱܲ

-.+"(*/.%

Viteza punctului material este o mărime cu ajutorul

݀‫ݎ‬Ԧ
căreia se determină variaţia în timp a coordonatei.

ÅԦ ൌ
݀‫ݐ‬
ο‫ݎ‬Ԧ
ሬሬሬሬሬԦ ൌ
ο‫ݐ‬
Å
parcursă în ǻa este Å ൌ ൌ ൌ
Viteza medie pe o traiectorie  de lungime ǻ,
οௌ ௌ ᇲ ିௌ ௗ௘௣௟௔௦௔௥௘
ο௧ ௧ ᇲ ି௧ ௗ௨௥௔௧௔

momentul a se obţine trecând la limita ܲԢ ՜ ܲ


Viteza instantanee sau momentană în punctul  la

οܵ ݀‫ݏ‬
Å ൌ Ž‹ ൌ ൌ ‫ ݏ‬ᇱ ሺ‫ ݐ‬ሻ ൌ ܵ
ο௧՜଴ ο‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬
Deci viteza este egală cu derivata coordonatei

‫ۃ‬Åௌூ ൌ ͳ݉Ȁ‫ݏ‬
spaţiului în raport cu timpul.

Vectorul viteză este derivata vectorului de poziţie în

݀‫ݎ‬Ԧ ݀‫ݎ‬Ԧ ݀ܵ ݀‫ݎ‬Ԧ


raport cu timpul ori direcţia tangentei la traiectorie.

ÅԦ ൌ ൌ ȉ ൌÅ ൌ Å ȉ ‫ݐ‬Ԧ
݀‫ݐ݀ ܵ݀ ݐ‬ ݀ܵ
Unde ‫ݐ‬Ԧ ൌ este versorul tangentei
ௗ௥Ԧ
ௗௌ

0
*"$+"(**"$

¼n mişcarea neuniformă, viteza corpului variază,


fiind o funcţie de timp, acceleraţia.
Acceleraţia medie este o mărime numeric egală cu
raportul dintre variaţia vitezei punctului material şi
intervalul de timp în care a avut loc această variaţie.
οÅ Å ᇱ െ Å
] ൌ ൌ ᇱ 
ο‫ݐ‬ ‫ ݐ‬െ‫ݐ‬

οÅ ݀Å

*"$+% ( 
] ൌ Ž‹ ൌ ൌ Å ᇱ ሺ‫ ݐ‬ሻ
ο௧՜଴ ο‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬

οÅԦ
De asemenea acceleraţia este o mărime vectorială

]Ԧ ൌ
ο‫ݐ‬
οÅԦ ݀ÅԦ
]Ԧ ൌ Ž‹ ൌ
ο௧՜଴ ο‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬

݀ÅԦ ݀ ݀‫ݎ‬Ԧ ݀ ଶ ‫ݎ‬Ԧ


Sau

]Ԧ ൌ ൌ ቆ ቇ ൌ ଶ ൌ ‫ݎ‬ԦሷǢ ‫]ۃ‬ௌூ ൌ ͳ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ


݀‫ݐ݀ ݐ݀ ݐ‬ ݀‫ݐ‬
c  c
c1 

)"'(**!2"$3

Un punct material îşi menţine starea de repaus sau de


mişcare rectilinie uniformă, atâta timp cât asupra sa nu
acţionează alte corpuri care să-i schimbe această stare de
mişcare.
Se numeşte inerţie proprietatea unui corp de a-şi
menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă
în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la
orice acţiuni exterioare, care caută să-i schimbe starea de
repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află.
Principiul I al dinamicii se numeşte principiul inerţiei.
Sistemele de referinţă în care este valabil principiul
inerţiei, se numesc sisteme de referinţă inerţiale. Toate
sistemele de referinţă inerţiale se mişcă unele faţă de altele,
rectiliniu, uniform.

))"'(*#(!**!

masă şi vectorul acceleraţie: §Ԧ ൌ ܿ‫ ݉ݐݏ݊݋‬ȉ ]Ԧ


Vectorul forţă este proporţional cu produsul dintre

Deoarece unitatea de măsură pentru masă (î kg) este


fixată ca fiind abia unitate fundamentală în SI, iar unitatea

‫ ݏ‬ଶ ), vom alege unitatea de forţă astfel incit constantă de


de acceleraţie a fost deja stabilită ca unitate derivată (ͳ݉Ȁ

proporţionalitate din legea de mai sus să fie î.


Astfel, principiul II devine: §Ԧ ൌ ݉ ȉ ]Ԧ
ͳ݉ ͳ݇݃ ȉ ݉
ሾ§ ൌ ሾ݉ ȉ ሾ] ൌ ͳ݇݃ ȉ ଶ ൌ ൌ ͳܰ
‫ݏ‬ ‫ݏ‬ଶ
Această unitate în SI, se numeşte Newton. Newtonul
este egal cu mărimea acelei forţe care aplicată unui corp cu

ሬሬሬሬԦ ൌ ݉ ȉ ]
ሬሬሬሬሬԦ ൌ ݉ ȉ Ǣ ߂Å ൌ ሬሬሬሬԦ
§ ȉ .
masa de îkg, îi imprimă o acceleraţie de îm/s.
௱௩ ௱௧
௱௧
Forţa medie §
Variaţia vitezei are direcţia şi sensul forţei medii
aplicate.

οÅԦ ሬሬሬሬԦଵ ݉Å
ሬሬሬሬԦଶ െ Å ሬሬሬሬԦଵ ሺ݉ÅԦሻଶ െ ሺ݉ÅԦሻଵ
ሬሬሬሬԦଶ െ ݉Å
'(* (*

§Ԧ ൌ ݉ ൌ݉ ൌ ൌ
ο‫ݐ‬ ‫ݐ‬ଶ െ ‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ െ ‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ െ ‫ݐ‬ଵ
Å

masa şi viteza sa: ‫݌‬Ԧ ൌ ݉ÅԦ.


Impulsul punctului material este produsul dintre

οÅԦ οሺ݉ÅԦሻ οܲሬԦ ሬሬሬሬԦ ሬሬሬԦଵ


ܲଶ െ ܲ
§Ԧ ൌ ݉]Ԧ ൌ ݉ ൌ ൌ ൌ
ο‫ݐ‬ ο‫ݐ‬ ο‫ݐ‬ ‫ݐ‬ଶ െ ‫ݐ‬ଵ
Forţa este egală cu variaţia impulsului raportată la
intervalul de timp.
Unitatea de măsură pentru impuls rezultă din

ሾ‫ ݌‬ൌ ሾ݉ ሾÅ ൌ ͳ݇݃ ȉ ͳ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ͳܰ ȉ ͳ‫ ݏ‬ൌ ܰ ȉ ܵ


definiţia sa:

Această unitate este deci egală cu impulsul unui


punct material care are masa de îkg şi se mişcă cu viteza
îm/s.

)-"'(*$(*+""'"+

Dacă un corp acţionează asupra altui corp cu o forţă


numită acţiune, cel de-al doilea corp acţionează asupra
primului cu o forţă egală în modul şi opusă ca semn, numită
reacţiune.

)0"'(* ('"'("#+"$*+"

Dacă mai multe forţe acţionează în acelaşi timp


asupra unui punct material, fiecare forţă produce propria sa
acceleraţie în mod independent de prezenţa celorlalte forţe,
acceleraţia rezultantă fiind suma vectorială a acceleraţiilor
individuale.

ሬሬԦ ൌ ݉ ¢ ] ሬሬԦ ൌ §Ԧ ൌ ݉ ȉ ]Ԧ
௡ ௡ ௡ ௡

¢§ ሬሬሬԦ ֜ ]Ԧ ൌ ¢ ]
ሬሬሬԦ ֜ ¢ §
௜ୀଵ ௜ୀଵ ௜ୀଵ ௜ୀଵ

)4"'(*"*/%$

Cele trei principii ale mecanicii sau legi ale lui


Newton sunt suficiente pentru a clădi întregul edificiu al
mecanicii clasice.
Principiul inerţiei este valabil în toate SRI, deoarece
este folosit pentru a defini aceste sisteme.
Al II-lea principiu este de asemenea valabil în toate

constanta în mecanica clasică ֜ ݉]Ԧ invariant. De asemenea


SRI. Acceleraţia este invariantă faţă de SRI, iar masa este

§Ԧ ൌ ݉ ȉ ]Ԧ este aceeaşi în toate SRI.


Principiul III este şi el variabil în toate SRI, rezultă
că principiile mecanicii newtoniene sunt aceleaşi în toate
SRI.


"'(*"*/%$*(**
Toate legile mecanicii sunt aceleaşi în orice SRI,
folosind transformările lui Galilei putem enunţa:
Legile mecanicii clasice newtoniene sunt invariante
la transformările Galilei, adică sunt Galilei ± invariante,
rezultă că din punct de vedere mecanic, toate SRI sunt
absolut echivalente.
Prin urmare nicio experienţă mecanică efectuată în
interiorul unui SRI nu ne permite să determinăm mişcarea sa
rectiline uniformă sau repausul
Principiul relativităţii a fost extins de Einstein (î905)
la întreaga fizică.
c
,c

 5c 
c
c

Mişcarea mecanică se poate clasifica după anumite


criterii:
a)p După forma traiectoriei:
i.p Mişcare rectilinie
ii.p Mişcare curbilinie
b)p După legile mişcării:
i.p Mişcări uniforme
ii.p Mişcări variate (neuniforme)
iii.p Mişcări periodice

- &""*(#+"%

Un punct material izolat se mişcă rectiliniu uniform

οܵ
dacă vectorul viteză este constant.
Åൌܸ ൌ ൌ ܿ‫ݐ‬
ο‫ݐ‬
݀‫ ݏ‬ൌ Å ȉ ݀‫ݐ‬Ǣන ݀ܵ ൌ න Å݀‫ ݐ‬ǡ Å ൌ ܿ‫ܵ ֜ ݐ‬ሺ‫ݐ‬ሻ ൌ Å‫ ݐ‬൅ ܿଵ

݈]‫ݐ‬଴ ֜ ܵ଴ ǡ ܵ଴ ൌ Å‫ݐ‬଴ ൅ ܿଵ ֜ ܿଵ ൌ ܵ଴ െ Å‫ݐ‬଴


(din condiţiile iniţiale determinate pe cî)

ܵ ሺ‫ݐ‬ሻ ൌ Å‫ ݐ‬൅ ܵ଴ െ Å‫ݐ‬଴ ֜ ܵ ൌ ܵ଴ ൅ Åሺ‫ ݐ‬െ ‫ݐ‬଴ ሻ

Dacă ‫ݐ‬଴ ൌ Ͳ ֜ ܵ ൌ ܵ଴ ൅ Å‫ݐ‬Ǣ ܵ଴ ൌ Ͳ ֜ ܵ ൌ Å ȉ ‫ݐ‬


(legea mişcării rectilinii uniforme)

Pentru că Å ൌ ܿ‫ ֜ ݐ‬Á݊݉Ǥ ‫ݎ‬Ǥ ‫ݑ‬Ǥ ]Ǥ ൌ Ͳ


 ߙൌÅͲ

 ߙൌÅͲ

-) &""*(#+"/"%

¼n mişcarea rectilinie uniform variată, traiectoria


mobilului e o linie dreaptă, iar acceleraţia este constantă. ¼n
cazul în care viteza creşte cu timpul, acceleraţia este
pozitivă, iar mişcarea este uniform accelerată. Când viteza
scade în timp, acceleraţia este negativă, iar mişcarea este

οÅ ݀Å
uniform încetinită.
]ൌ] ൌ ൌ ൌ ܿ‫ݐ‬
ο‫ݐ݀ ݐ‬
݀Å ൌ ]݀‫ݐ‬ç݅] ൌ ܿ‫ ֜ ݐ‬න ݀Å ൌ න ]݀‫ ֜ ݐ‬Å ൌ ]‫ ݐ‬൅ ܿଶ
Å଴ ൌ ]‫ݐ‬଴ ൅ ܿଶ ֜ ܿଶ ൌ Å଴ െ ]‫ݐ‬଴ ֜ Å ൌ Å଴ ൅
]ሺ‫ ݐ‬െ ‫ݐ‬଴ ሻ;reprezinta legea vitezei
Dacă ‫ݐ‬଴ ൌ Ͳ ֜ Å ൌ Å଴ ൅ ]‫ݐ‬, viteza variază liniar cu
a.

݀‫ ݏ‬ൌ Å݀‫ݐ‬ሺʹሻǢ ݀‫ ݏ‬ൌ ሾÅ଴ ൅ ]ሺ‫ ݐ‬െ ‫ݐ‬଴ ሻ ݀‫ݐ‬


Drumul parcurs este:

න ݀‫ ݏ‬ൌ නሾÅ଴ ൅ ]ሺ‫ ݐ‬െ ‫ݐ‬଴ ሻ ݀‫ݐ‬


ͳ
ൌ ܵ଴ ൅ Å଴ ሺ‫ ݐ‬െ ‫ݐ‬଴ ሻ ൅ ]ሺ‫ ݐ‬െ ‫ݐ‬଴ ሻଶ
ʹ

]‫ ݐ‬ଶ
(legea m.r.u.v.; ecuaţia traiectoriei)

‫ݐ‬଴ ൌ Ͳ ֜ ܵ ൌ ܵ଴ ൅ Å଴ ‫ ݐ‬൅ ç݅Å ൌ Å଴ ൅ ]‫֜ ݐ‬


ʹ
Å ଶ ൌ Å଴ଶ ൅ ʹ]ሺܵ െ ܵ଴ ሻ - formula generală a lui Galilei.

-- &"+"'("*+" (6$(


7"(%$

c%!" *6"% Greutatea unui corp este forţa cu


care acesta întinde firul sau resortul de care este suspendat.
Ea are direcţia Äfirului cu plumb´. Greutatea unui corp se
datorează atracţiei gravitaţionale dintre corp şi pământ.
Greutatea unui corp este forţa cu care acesta este
atras de Pământ; ea are direcţia razei terestre din acel loc.
Corpurile lăsate liber în vid, fără viteză iniţială cad

gravitaţională ݃Ԧ ሺ݃ ൎ ͻǤͺ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ሻ independentă de masa


vertical sub acţiunea greutăţii lor cu aceeaşi acceleraţie

corpului, natură, dimensiunile sau forma corpurilor.


Conform legii fundamentale:§Ԧ ൌ ݉ ȉ ]Ԧ ֜ ‫ܩ‬Ԧ ൌ ݉ ȉ ݃Ԧ

Å ൌ Å଴ ൅ ݃‫ ݐ‬ൌ ݃‫; ݐ‬pt Å଴ =0


a)p Căderea liberă de la o înălţime O

ͳ ͳ
݄ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬൅ ݃‫ ݐ‬ଶ ൌ ݃‫ ݐ‬ଶ
ʹ ʹ
Å ൌ Å଴ ൅ ʹ݄݃ ֜ Å ൌ ʹ݄݃ ֜ Å ൌ ඥʹ݄݃
ଶ ଶ ଶ

ͳ ʹ݄ ʹ݄
݄ ൌ ݃‫ݐ‬௖ଶ Ǣ‫ݐ‬௖ଶ ൌ ֜ ‫ݐ‬௖ ൌ ඨ
ʹ ݃ ݃
Căderea libera de la o înălţime O.

b)p Aruncarea unui corp vertical în sus, cu viteza


iniţială Å଴
Å ൌ Å଴ െ ݃‫ ݐ‬ൌ ݃‫ݐ‬

‫ݐ‬௨ ൌ ‫ݐ‬௖ p
«
-0 &"''*8*

Vom neglija frecările dintre corp şi planul înclinat

asupra corpului acţionează: forţa de greutate: ‫ܩ‬Ԧ ൌ ݉݃Ԧ şi


(de exemplu, un cărucior pe şine netede). ¼n acest caz,

ሬԦ a planului înclinat.
reacţiunea normală ܰ

Dacă descompunem greutatea după două direcţii,


una paralelă cu planul înclinat şi alta perpendiculară pe el,

acceleraţie, din ܰ െ ݉݃ …‘• ߙ ൌ Ͳ. Prin urmare reacţiunea


atunci pe direcţia perpendiculară pe planul înclinat, nu este

componenta ݉݃ …‘• ߙ a greutăţii cu care corpul apasă


normală | a planului înclinat asupra corpului este egală cu

asupra planului înclinat. Componenta ݉݃ •‹ ߙ, paralelă cu


planul înclinat, imprimă corpului o acceleraţie:
§ ݉݃ •‹ ߙ
]ൌ ൌ ൌ ݃ •‹ ߙ
݉ ݉
¼n direcţia şi sensul acestei forţe adică paralelă pe
planul înclinat şi îndreptată în jos.
Prin urmare, un corp lăsat liber pe un plan înclinat

] ൌ •‹ ߙ, iar lansat în sus de-a lungul planului inclinat cu


fără frecări, va coborî uniform accelerat cu acceleraţia

viteza iniţială va urca încetinit, se va opri şi apoi se va


întoarce înapoi accelerat.

corpul şi cu  lungimea planului înclinat, atunci ݄ ൌ ܵ •‹ ߙ.


Dacă notăm cu O înălţimea de la care coboară liber

Å ൌ ξʹ]ܵ ൌ ඥʹ݃ •‹ ߙ ȉ ‫ ݏ‬ൌ ඥʹ݄݃


Deci la coborâre liberă:

ʹܵ ʹܵ ͳ ʹ݄
‫ݐ‬௖ ൌ ඨ ൌඨ ൌ ඨ
] ݃ •‹ ߙ •‹ ߙ ݃
Şi la urcare cu viteza iniţială Å଴
Å଴ଶ Å଴ଶ
‫ݐ‬௨ ൌ ǡܵ ൌ ǡ݄ ൌ
Å଴
݃ •‹ ߙ ݃ •‹ ߙ ʹ݃
‫ݐ‬௖ ൌ ‫ݐ‬௨ ǡÅ ൌ െÅ଴

,+"$*!#""
[ri de câte ori un corp alunecă peste alt corp în
planul de contact, apar forţe de frecare conţinute în acest
plan şi orientate în sensul opus vitezei relative ă corpului
considerat.
Forţele de frecare frânează totdeauna mişcarea
relativă a corpurilor care alunecă.
Chiar înainte de ă începe alunecarea, apar forţe de
frecare între solide, numite forţe de frecare statice sau de
aderenţă.
7*#"%"
Forţa de frecare la alunecare § , între două corpuri
nu depinde de aria suprafeţei de contact dintre corpuri./
Forţa de frecare la alunecare § , este proporţională
cu forţa de apăsare normală, exercitată pe suprafaţa de
contact.
Notând cu | forţa normală de apăsare pe suprafaţa
de contact dintre corpuri şi cu coeficientul de

§ ൌ ܰ
proporţionalitate, putem scrie:

± coeficient de frecare la alunecare.


ܰ
§

şi este adimensional.

-4 &""(*"%(#+"%
# ൌ ܿ‫ݐ‬Ǣ ܵ ൌ ߠ ȉ #

݀ܵ ݀ ሺߠ#ሻ ݀ߠ
Viteza pe traiectorie sau viteza liniară este:

Åൌ ൌ ൌ ȉ # ൌ ߱#
݀‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬
݀ߠ
߱ൌ ൌ ߠǗ െ ˜‹— ‹—Ž
݀‫ݐ‬

݀Å ݀߱

*"$7$*% este:

]௧ ൌ ൌ ȉ # ൌ ߝ#
݀‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬
݀߱ ݀ଶߠ
ߝൌ ൌ ߱ሶ ൌ ଶ ൌ ߠሷ ሺ……Ž‹— ‹—Žሻ
݀‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬
Åଶ
]௨ ൌ ൌ ߱Å ൌ ߱ଶ #

] ൌ ඥ]௧ଶ ൅ ]௡ଶ ൌ #ξߝ ଶ ൅ ߱ ସ (acceleraţia totală)


#

Introducem ߱ ሬԦ - vector viteză unghiulară


ÅԦ ൌ ߱ሬԦ ȉ #ሬԦ
ሬԦሶ ֜ ߝԦ ‫߱ צ‬
Din ߝԦ ൌ ߱ ሬԦ
]௧ ൌ ߝԦ ȉ #ሬԦ 
ሬሬሬԦ
ሬሬሬሬԦ
௡ ൌ߱ሬԦ ȉ ÅԦ

]

&""(*"%(#+"%

ߝ ൌ ߱ሶ ൌ Ͳ
Se parcurg arce egale în timpuri egale

οܵ ]௧ ൌ ߝ# ൌ Ͳ 
ൌ Å ൌ ܿ‫ ߱ ֜ ݐ‬ൌ ܿ‫ ֜ ݐ‬൞
ο‫ݐ‬ Åଶ
]௡ ൌ Ͳ‫ڄ‬
οߠ ݀ߠ
#
߱ൌ ൌ ൌ ܿ‫ ߠ݀ ֜ ݐݏ݊݋‬ൌ ߱݀‫ݐ‬
ο‫ݐ݀ ݐ‬
ߠ ൌ ‫ ߠ ֜ ݐ݀߱ ׬‬ൌ ߠ଴ ൅ ߱ሺ‫ ݐ‬െ ‫ݐ‬௢ ሻ - legea de miscare
circulara uniforma .
‫ݐ‬଴ ൌ Ͳ ֜ ߠ ൌ ߠ଴ ൅ ߱‫ݐ‬Ǣ ‫߱ۃ‬ௌூ ൌ ͳ‫݀]ݎ‬Ȁ‫ݏ‬
Radianul este unghi la centru care subîntinde un arc

͵͸Ͳι ͳͺͲι
de cerc egal cu raza cercului:
ͳ‫ ݀]ݎ‬ൌ െ
ʹߨ ߨ
 ap O  ± unghi la centru descris de raza
vectoare în unitatea de timp.

߱
ൌ ֜ ߱ ൌ ʹߨǢ ‫ۃ‬ௌூ ൌ ͳ‫ି ݏ‬ଵ ൌ ‫ݖܪ‬
Frecvenţa () se exprimă:

ʹߨ

ͳ ʹߨ
Perioada (x):
Õൌ ൌ Ǣ ‫ۃ‬Õௌூ ൌ ͳ‫ݏ‬
 ߱
. "+*"% este prin definiţie variaţia ariei
măturate de raza vectoare a mobilului, raportat la unitatea de

݀ܵԦ ͳ ݀‫ݎ‬Ԧ ͳ
timp.

ìൌ ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ ǡ ‫ ܵ݀݁݀݊ݑ‬ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ ݀‫ݎ‬Ԧ


݀‫ʹ ݐ‬ ݀‫ݐ‬ ʹ
ͳ ͳ ͳ
ì ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ ÅԦ ൌ Ǣ‫ݎ‬Ԧ ൈ ‫݌‬Ԧ ൌ ‫ܮ‬ሬԦ
ʹ ʹ݉ ʹ݉

݀ܵ ͳ ଶ ݀ߠ ͳ ଶ
ൌ ‫ߠ ݎ‬ሶ Ǣ ‫ ܮ‬ൌ ʹ݉ì ൌ ݉‫ ݎ‬ଶ ߠሶ ൌ ‫ߠܫ‬ሶ
De unde, pentru mişcarea plană:

ìൌ ൌ ‫ݎ‬
݀‫ʹ ݐ݀ ʹ ݐ‬

]Ԧܿ‫ ݎ݋‬ൌ ʹ߱ ሬԦ ൈ ÅԦ‫݈݁ݎ‬


Acceleraţia Coriolis are formula:


*"$"'%
¼n mişcarea circulară uniformă _ÅԦ _ ൌ ܿ‫ ݐ‬sau οÅ ൌ Ͳ,
dar οÅԦ Ͳ, deoarece vectorul viteză ca viteză şi deci există
o acceleraţie ]Ԧ ൌ
ሬԦ
ο௩
ο௧
.
‫ ݐ‬ൌ ‫ ݐ‬൅ ο‫ݐ‬, cu vitezele `, respectiv ` , în pantele  şi 

Considerăm mobilul la două momente succesivepa şi

_οÅԦ_ Å


#

Pt ο‫ ݐ‬foarte mici: ‫ ؠ‬οܵǢ ൌ ȉ οܵ


ᇱ ሬԦ_ ௩
οௌ ோ
_ο௩

¼mpărţind la ο‫ݐ‬: _]Ԧ _ ൌ ൌ ȉ ൌ


ሬԦ_ ௩ οௌ ௩మ
ο௧ ோ ο௧ ோ
_ο௩

Direcţia şi sensul acceleraţiei sunt date de segmentul


ÒÒ . Acceleraţia este radială, orientată spre centrul cercului,

Åଶ
de aceea se numeşte acceleraţie centripetă.

]௡ ൌ ൌ ߱Å ൌ ߱ଶ # ൌ Ͷߨ ଶ ଶ
#

ʹߨ
#
Å ൌ ߱#Ǣ ߱ ൌ ʹߨߥ ൌ
Õ

]Ԧ ௡ ൌ െ߱ ‫ݎ‬Ԧ ± vectorial

Õ


,+"$"'%

centripetă şi conform legii fundamentale §Ԧ ൌ ݉ ȉ ]Ԧ asupra


¼n mişcarea circulară uniformă, acceleraţia este

corpului să acţioneze o forţă centripetă care să determine

Åଶ
mişcarea circulară uniformă.

§ ൌ ݉]Ԧ ௡ ൌ ݉߱ # ൌ ݉߱Å ൌ ݉
Ԧ ଶ

§ ൌ െ݉߱ ‫ݎ‬Ԧ
#
Ԧ ଶ

,+"$"#(7%
SRI: Forţa centrifugă este o forţă de reacţiune, ea nu
acţionează asupra corpului aflat în mişcare circulară.
SRNI: Forţa centrifugă este o forţă de inerţie aplicată

ሬሬሬሬሬԦ ሬሬԦ
௖௣ ൅ § ൌ ݉ ȉ ]
ԦൌͲ
corpului în mişcare circulară.
§
Åଶ
§Ԧ௖ ൌ §Ԧ௜ ൌ െ§Ԧ௖௣ ൌ െ݉]Ԧ ௡ ֜ §Ԧ௖ ൌ ݉߱ଶ # ൌ ݉
#
, 
 c 

 9

 

 c

"*%$c* #"

[rice corp din natură este mai mult sau mai puţin
deformabil. Nu există corpuri absolut rigide
(nedeformabile). Sub acţiunea forţelor exterioare, corpurile
se deformează, apar forţe interne care se opun deformării,
rezultă că la orice deformaţie a corpului apar forţe elastice
(interne) care se opun acestei deformaţii. Deformaţiile care
dispar după suprimarea forţelor care le-au produs, se
numesc á 
p  a . Deformaţiile care nu dispar în
întregime după suprimarea forţelor, se numesc á 
p
 a .
Vom considera în continuare numai corpurile
omogene şi izotrope. Deformaţiile elastice simple sunt de
patru tipuri:
a)p Tracţiunea (întinderea) sau comprimarea;
b)p Forfecarea sau lunecarea;
c)p ¼ncovoierea;
d)p Torsiunea (răsucirea)

0 "$(6"

Fie o bară de lungime iniţială 0 şi aria secţiunii 0


nedeformată, supusă unei forţe de interacţiune .
ο݈̱§Ǣο݈ ൌ ݈ െ ݈଴ - alungirea absolută
Alungirea este proporţională cu forţa deformatoare:

ο݈̱݈଴
Alungirea este proporţională cu lungimea iniţială:

ͳ
Alungirea este invers proporţională cu aria secţiunii:
ο݈̱
ܵ଴
֜ ο݈̱
ிȉ௟బ
ௌబ
; deformarea depinde şi de natura

֜ ο݈ ൌ ȉ ‫ݑ]ݏ‬ ൌ‫ܧ‬ȉ
ଵ ி௟బ ி ο௟
materialului

ா ௌబ ௌబ ௟బ
- legea lui Hooke
ÿ ± modulul de elasticitate longitudinal sau modulul

ͳܰ
lui Young.
‫ ܧۃ‬ௌூ ൌ ଶ Ǣ ߪ ൌ ǡ ‫ߪۃ‬ௌூ ൌ ܰȀ݉ଶ
݉ ܵ଴
§

Ï ± efortul unitar (tensiunea elastică), reprezintă

transversale nedeformate ܵ଴ .
raportul dintre forţa de întindere  şi aria secţiunii
ο݈ ݈ െ ݈଴
ߝൌ ൌ
݈଴ ݈଴

elastică) rezultă ߪ ൌ ‫ ܧ‬ȉ ߝ, legea lui Hooke.


æp ± adimensional, alungirea relativă (deformare

Rezultă din această formă a legii lui Hooke că


alungirile relative sunt proporţionale cu eforturile unitare
pentru un material dat echivalent legii lui Hooke. Este o lege
empirică obţinută experimental, valabilă pentru anumite
valori ale efortului unitar, valori caracteristice materialului
solicitat, astfel nu este numită lege de material.

[P ± domeniul l. Hooke

‫ ܧ‬ȉ ܵ଴
P ± limita domeniului
§ൌ ȉ ο݈
݈଴
‫ ܧ‬ȉ ܵ଴
‘ǣ݇ ൌ ǡ …‘•Ž•‹… ֜ § ൌ ݇ ȉ ο݈
݈଴
Notăm ο݈ ൌ ‫ ݔ‬alungirea sau comprimarea ֜ § ൌ ݇‫ݔ‬
Se opune creşterii deformării ֜ § ൌ െ݇‫( ݔ‬forţa
elastică).


0)c+"$" /" *%

Experimentele arată că în timpul întinderii barei,


dimensiunile sale transversale se micşorează, baza se
contractă şi această contracţie este proporţională cu

οܾ ο݈ ߪ
alungirea.
ൌ െ ൌ െ ߝ ൌ െ
ܾ଴ ݈଴ ‫ܧ‬
(deformările transversale şi longitudinale)
b ± orice dimensiunea transversală
µ - coeficientul lui Poisson (adimensional)
Aceasta înseamnă că la întindere, lungimea barei a

ο݈ ͳ
crescut de la 0 la , după relaţia:
݈ ൌ ݈଴ ൅ ο݈ ൌ ݈଴ ൬ͳ ൅ ൰ ൌ ݈଴ ൬ͳ ൅ ȉ ߪ൰
݈଴ ‫ܧ‬

οܾ
Diametrul barei se micşorează de la u0 la u:
ܾ ൌ ܾ଴ െ οܾ ൌ ܾ଴ ൬ͳ െ ൰ ൌ ܾ଴ ቀͳ െ ȉ ߪቁ
ܾ଴ ‫ܧ‬

ߨ
ܸ଴ ൌ ܾ଴ଶ ݈଴
Volumul barei înainte de deformare era:

ߨ ߨ ͳ ଶ
Iar după deformare:
ܸ ൌ ܾଶ ݈ ൌ ܾ଴ଶ ݈଴ ൬ͳ ൅ ߪ൰ ቀͳ െ ߪቁ
Ͷ Ͷ ‫ܧ‬ ‫ܧ‬
ͳ ʹ
ൎ ܸ଴ ൬ͳ ൅ ߪ൰ ൬ͳ െ ߪ൰
‫ܧ‬ ‫ܧ‬
ʹ ͳ
ൌ ܸ଴ ൬ͳ െ ߪ ൅ ߪ െ ‫ڮ‬൰
‫ܧ‬ ‫ܧ‬
ͳ െ ʹ
ܸ ൌ ൬ͳ ൅ ߪ൰
‫ܧ‬


- foarte mic
ߪ ߪ
ܸ ൌ ܸ଴ ൅ ሺͳ െ ʹ ሻ ȉ ܸ଴ ൌ ܸ଴ ൅ οܸ ֜ ሺͳ െ ʹ ሻ ȉ ܸ଴
‫ܧ‬ ‫ܧ‬
οܸ
֜ ߝ௩ ൌ ൌ ߝሺͳ െ ʹ ሻ
ܸ଴

ߝ  Ͳ - volumul barei creşte prin tracţiune


(variaţia relativă de volum)

ߝ  Ͳ - volumul barei scade prin comprimare

0- ("(*

Este efectuat de forţa aplicată şi înmagazinat în bară

alungirea barei de la ݈଴ la ݈ ൅ ο݈, se efectuează un lucru


sub formă de energie potenţială de deformare. Pentru

mecanic: ‫ ܮ‬ൌ § ȉ ο݈

‫ ڄ ܵ ڄ ܧ‬ο݈
 ± valoarea medie a lui  ce variază cu alungirea.
§ ൌ Ͳ‫ݐ݌‬ο݈ ൌ ͲǢ § ൌ ‫ݐ݌‬ο݈݀]‫֜ ݐ‬
݈଴
ܱ൅§ ‫ܧ‬ȉܵ ͳ ‫ܵܧ‬
֜§ ൌ ൌ ο݈ ֜ ‫ ܮ‬ൌ ȉ ȉ ο݈ ଶ
ʹ ʹ݈଴ ʹ ݈଴
Este înmagazinată în bara deformată sub forma

ͳ ‫ܵܧ‬
energiei potenţiale:
ܹ௣ ൌ ȉ ȉ ο݈ ଶ
ʹ ݈଴
ൌ ݇; ο݈ ൌ ‫ܹ ֜ ݔ‬௣ ൌ ݇‫ ݔ‬ଶ - energia
ாௌ ଵ
௟బ ଶ
Notăm

§ ൌ െ݇‫ݔ‬.
potenţială a unui corp supus acţiunii unei forţe elastice:

௟ ο௟ ఌ
݈ െ ݈଴
Sau lucrul mecanic:

ܹ ൌ න §݈݀ ൌ න ߪܵ଴ ݀ሺ݈ െ ݈଴ ሻ ൌ න ߪܵ଴ ݈଴ ݀


௟బ ଴ ଴ ݈଴

ൌ ܵ଴ ݈଴ න ߪ݀ߝ

ܹ ఌ
Sau raportat la volumul iniţial nedeformat:

ൌ න ߪ݀ߝ
ܸ଴ ଴
(densitatea de energie potenţială) = aria mărginită de
curba tensiunii elastice.

ߪ ൌ ‫ ܧ‬ȉ ߝ astfel încât integrarea dă energia elastică pe


¼n domeniul elastic este valabilă legea lui Hooke

ܹ ఌ ఌ
ͳ ͳ ͳ ߪଶ
unitatea de volum.

ൌ න ߪ݀ߝ ൌ ‫ ܧ‬න ߝ݀ߝ ൌ ‫ ܧ‬ȉ ߝ ଶ ൌ ߪߝ ൌ ȉ


ܸ଴ ଴ ଴ ʹ ʹ ʹ ‫ܧ‬
Rezultă că în fiecare unitate de volum a corpului se

energie potenţială aproximativ egală cu ߝ ଶ •—ߪ ଶ .


înmagazinează, atât la întindere cât şi la comprimare, o

00c+'" 6*

întinderii pe toate feţele sale, adică supus la trei solicitări ߪ


Este un paralelipiped supus comprimării sau

pe cele trei direcţii perpendiculare. Vom presupune


deformările mici astfel încât deformaţia rezultată se obţine
prin însumarea deformaţiilor generate separat şi independent
de cele trei solicitări.

alungire ߝ ൌ

Ca urmare a unei solicitări pe o direcţie, rezultă o

pe acea direcţie, dar şi o contracţie
transversală Poisson:
ߪ
െ ߝ ൌ െ
‫ܧ‬

ο݈௫ ߪ௫ െ ߪ௬ ൅ ߪ௭ ൯
Pe celelalte două direcţii transversale

ߝ௫ ൌ ൌ
݈଴௫ ‫ܧ‬
ο݈௬ ߪ௬ െ ሺߪ௫ ൅ ߪ௭ ሻ
ߝ௬ ൌ ൌ
݈଴௬ ‫ܧ‬
ο݈௭ ߪ௭ െ ߪ௫ ൅ ߪ௬ ൯
ߝ௭ ൌ ൌ
݈଴௭ ‫ܧ‬
ܸ ൌ ݈௫ ݈௬ ݈௭ Ǣ Ž ܸ ൌ Ž ݈௫ ൅ Ž ݈௬ ൅ Ž ݈௭
ܸ݀ ݈݀௫ ݈݀௬ ݈݀௭
ൌ ൅ ൅
ܸ ݈௫ ݈௬ ݈௭
οܸ ο݈௫ ο݈௬ ο݈௭
ߝ௩ ൌ ൌ ൅ ൅
ܸ଴ ݈଴௫ ݈଴௬ ݈଴௭
ͳ െ ʹ
ߝ௏ ൌ ߝ௫ ൅ ߝ௬ ൅ ߝ௓ ൌ ሺߪ௫ ൅ ߪ௬ ൅ ߪ௭ ሻ
‫ܧ‬
Deformare elastică relativă a volumului

ͳ ߲ܸ
ߵൌെ ȉ
ܸ଴ ߲ܲ
Coeficient de compresibilitate: ߵ  Ͳ la o creştere a

ͳ ߲ܲ
presiunii, volumul scade.

݇ ൌ ൌ ܸ଴ ȉ
ߵ ߲ܸ
Modul de compresibilitate
Energia elastică înmagazinată prin deformare pe

ܹ ͳ ͳ ͳ
unitatea de volum (densitatea de energie)
ൌ ߝ௏ ߪ ൌ ߝ௫ ߪ௫ ൅ ߝ௬ ߪ௬ ൅ ߝ௭ ߪ௭ ൯ ൌ ݇ߝ௏ଶ
ܸ଴ ʹ ʹ ʹ

04,+"#"

Am văzut că în cazul întinderii sau comprimării


variază volumul corpului, există deformaţii în care volumul
corpului rămâne constant, schimbându-şi numai forma:
forfecarea sau lunecarea. Aceasta este deformarea în care
unele straturi lunecă peste altele.
Dacă aplicăm două cupluri de forţe la două perechi
de feţe opuse ale unui paralelipiped, straturile se vor deplasa
unele faţă de altele.

ܰ
Se defineşte efortul unitar tangenţial:
à ൌ Ǣ ‫ۃ‬àௌூ ൌ ଶ
ܵ଴ ݉
§

unghiul de lunecare ߛ (rad). Pentru unghiuri de lunecare


Deformaţia elastică de forfecare se defineşte prin

ߛ݉݅ܿ݅ facem aproximaţia:


ο݈ ο݈
ߛൌ ߛൌ ֜ ؆ ߛ ൌ ֜ à ൌ ‫ߛܩ‬
à
݈଴ ݈଴ ‫ܩ‬
Legea Hooke la forfecare, unde · este modulul de
forfecare sau lunecare.
ܰ
‫ ܩۃ‬ௌூ ൌ
݉ଶ

comprimarea diagonalei Ò sunt egale cu ߝ ൌ േ .



Se observă că alungirea diagonalei  sau


ߛ à à
ߝൌ ൌ ൅ ൌ ሺͳ ൅ ሻ ሺͳሻ
à
ʹ ‫ܧ ܧ‬ ‫ܧ‬
ߪ à
ൌ Ǣ à ൌ à ֜ ൌ —ϐŽ‘‹••‘
‫ܧ ܧ‬ ‫ܧ‬
à

ߛ ሺͳ ൅ ሻ‫ߛܩ‬ ‫ܧ‬
ߪ ൌ െàǢ ሺͳሻ ֜ ൌ ֜‫ܩ‬ൌ
ʹ ‫ܧ‬ ʹሺͳ ൅ ሻ

0: 7*(++;

Fie o bară de lungime ݈଴ şi secţiune normală ܵ଴


supusă solicitării de întindere sub acţiunea unei forţe , în

§ ȉ ݈଴
lungul axei sale.
ο݈̱
ܵ଴
ο݈ - depinde de natura materialului.
ͳ § ȉ ݈଴
ο݈ ൌ ȉ ሺͳሻ
‫ܵ ܧ‬଴
ο݈ ൌ ݈ െ ݈଴ (alungirea)
ÿ ± modulul de elasticitate longitudinal sau modulul

ൌ ߪሺʹሻ - tensiunea sau efort unitar (normal)


ி
lui Young.

ௌబ

ൌ ߝሺ͵ሻ ± alungire relativă sau deformare


ο௟
௟బ
specifică

ο݈
ሺͳሻ ֜ ൌ ‫ ܧ‬ȉ  ሺͶሻ ֞ ߪ ൌ ‫ ܧ‬ȉ ߝሺͶᇱ ሻ
ܵ଴ ݈଴
§

7 *( ++;: alungirile relative sunt

‫ ܧ‬ȉ ܵ଴
proporţionale cu eforturile unitare pentru un material dat.
ሺͶሻ ֜ § ൌ ȉ ο݈ ൌ ݇ ȉ ο݈ሺͷሻ
݈଴

‫ ܧ‬ȉ ܵ଴ ܰ
Pentru un material dat
ൌ ݇ ൌ ܿ‫ݐ݊]ݐݏ݊݋‬Ǣ ‫݇ۃ‬ௌூ ൌ
݈଴ ݉
Notând deformarea elastică ο݈ cu , obţinem pentru
forţa care determină deformarea, expresia: § ൌ ݇‫ݔ‬ሺ͸ሻ
¼n timpul deformării corpului, în el apar forţe egale

forţe elastice: §௘ ൌ െ݇‫ݔ‬ሺ͹ሻ


ca mărime cu cele deformatoare dar de sens opus lor, numite

Lucrul mecanic al forţei elastice este reprezentat de

§௘మ ‫ݔ‬ଶ §௘భ ‫ݔ‬ଵ ݇‫ݔ‬ଶଶ ݇‫ݔ‬ଵଶ


aria haşurată.

‫ܮ‬ൌ െ ൌെ ൅ ሺͺሻ
ʹ ʹ ʹ ʹ

"7'+$*%* %
Forţa elastică este o forţă conservativă deoarece
lucrul mecanic efectuat de ea nu depinde decât de poziţia
finală şi cea iniţială a punctului de aplicaţie al forţei.
Un corp deformat poate efectua lucru mecanic, dacă

݇‫ݔ‬ଶଶ ݇‫ݔ‬ଵଶ
posedă o anumită energie potenţială:

ο‫ܧ‬௣ ൌ െ‫ ֜ ܮ‬ο‫ܧ‬௣ ൌ െ  ሺͻሻ


ʹ ʹ
݇‫ ݔ‬ଶ
ο‫ܧ‬௣ ൌ ‫ܧ‬௣మ െ ‫ܧ‬௣భ Ǣ‫ܧ‬௣ ൌ ሺͳͲሻ
ʹ
0< 7"$(/" *

Din legea lui Kepler, pe baza legilor fundamentale


ale dinamicii, Newton a stabilit legea atracţiei universale.

mişcă cu vitezele unghiulare ߱ ൌ ߠሶ şi liniară Å ൌ ߱# ൌ ߠሶ #


Din legea a doua a lui Kepler a dedus că planeta se

Åଶ
constantă pe cerc, deci e supusă unei forţe centripete.

§ ൌ ݉]௖௣ ൌ ݉ ൌ ݉߱ଶ # ൌ Ͷߨ ଶ ݉ ଶ
#
# Õ

Ͷߨ ଶ ݉ ݉
Conform legii a III-a a lui Kepler:

Õ ଶ ൌ ܿ‫ݐ‬# ֜ § ൌ ȉ ̱
ܿ‫ ݐ‬#ଶ #ଶ
a ± aceeaşi pentru toate planetele
Forţa de atracţie exercitată de  asupra planetei este

#ଶ . Din principiul III (acţiune şi reacţiune), o forţă egală în


proporţională cu masa planetei şi invers proporţională cu

modul şi de sens opus, se exercită asupra lui  din partea

݉‫ܯ‬
planetei, deci trebuie să fie aproximativă şi cu masa .
§ ൌ െ݇ ଶ
#
(legea atracţiei universale a lui Newton)
Enunţ: Forţa gravitaţională dintre două corpuri cu
masele î şi 2, considerate punctiforme faţă de distanţa
dintre ele, situate la o distanţă  unul faţă de altul, este o
forţă de atracţie care acţionează de-a lungul liniei ce uneşte

݉ଵ ݉ଶ
§ൌ݇
corpurile şi are valoarea:

‫ݎ‬ଶ
Unde è este constantă universală având aceeaşi
valoare pentru oricare pereche de corpuri din Univers
c='(*7"/$+*
Legea atracţiei universale ne arată că orice corp
trebuie privit ca o sursă, un izvor de câmp gravitaţional.
De exemplu, fie Pământul o sursă de câmp

Pământului este adus un corp de masă ݉  ‫ܯ‬௉ denumit


gravitaţional izolată de alte surse. Dacă în vecinătatea

corp de probă, atunci asupra lui se va exercita o forţă de


atracţie pe direcţia razei Pământului. Valoarea acestei forţe

݉‫ܯ‬௉
este:
§ൌ݇ ଶ
‫ݎ‬
± distanţa dintre centrul Pământului şi corpul de
probă
 ± masa Pământului

ൌ ȞԦ - intensitatea câmpului gravitaţional


± masa corpului de probă
ிԦ

‫ܯ‬௉
Ȟൌ ൌ݇ ଶ
݉
§
‫ݎ‬
Deci mărimea Ȟ nu depinde de corpul de probă, ea
depinde numai de sursa gravifică ( ) şi locul () în care se
analizează câmpul gravitaţional.

Un câmp gravitaţional poate fi reprezentat:


-p Radial
-p Prin linii de câmp
-p Uniform
  

5 
c
> c
c

4 ("(*

Prin definiţie, lucrul mecanic al unei forţe constante


F, al cărei punct de aplicaţie se deplasează pe distanţa d, în
direcţia şi în sensul forţei, etc. egal cu produsul dintre

‫ ܮ‬ൌ § ȉ ݀ǡ ݀ ൌ ‫ݔ‬ଶ െ ‫ݔ‬ଵ - distanţa intre care se


mărimea forţei şi mărimea deplasării.

deplasează punctul de aplicare al forţei.

Forţa care produce mişcarea se numeşte forţă


motoare, iar forţa care se opune mişcării se numeşte forţă de
rezistenţă.
Lucrul mecanic al forţei motoare se numeşte lucru
mecanic motor, iar cel al forţei rezistente, lucru mecanic

‫ܮۃ‬ௌூ ൌ ‫ §ۃ‬ௌூ ȉ ‫ ݀ۃ‬ௌூ


rezistent.

ͳ‫ ݈݁ݑ݋ܬ‬ൌ ͳܰ ȉ ͳ݉
DEFINITIE :î Joule este lucrul mecanic efectuat de
o forţă de î| al cărui punct de aplicaţie se deplasează cu un
metru pe suportul forţei şi în sensul forţei.
§௫ ൌ § …‘• ߙ Ǣ§௬ ൌ § •‹ ߙ
Lucrul mecanic al componentei §௬ este zero
deoarece ea nu produce nicio deplasare pe direcţia [ .
Corpul se deplasează pe distanţa á sub acţiunea
componentei §௫ .
‫ ܮ‬ൌ §௫ ȉ ݀ ൌ §݀ …‘• ߙ Ǣ ݀ ൌ ‫ݔ‬ଵ െ ‫ݔ‬ଶ

4) ("(**#+"$!7"(

Lucrul mecanic al greutăţii pe distanţa  ൌ ݄ este


‫ ܮ‬ൌ ‫ ܩ‬ȉ ݄ ൌ ݄݉݃.

deplasează pe distanţa ‫ ܦܥ‬ൌ ݈ se calculeaza.


Lucrul mecanic al greutăţii corpului când acesta se

Reacţiunea normală ܰ ሬԦ ç݅‫ܩ‬Ԧ௡ nu efectuează lucru


mecanic.
‫ ܮ‬ൌ ‫ܩ‬௧ ݈ ൌ ݉݃ ȉ ݈ •‹ ߙ
݈ •‹ ߙ ൌ ݄ ֜ ‫ ܮ‬ൌ ݉݃ ȉ ݄
Rezultă că lucrul mecanic al greutăţii este
independent de drumul parcurs, de punctul material şi de
legea mişcării acestuia şi este egal cu produsul greutăţii prin
diferenţa de nivel O, dintre poziţia iniţială şi cea finală a
punctului material.

suprafeţei limitată de dreapta § ൌ െ݇‫ ݔ‬şi segmentele de


Lucrul mecanic al forţei elastice este egal cu aria

dreaptă [ şi î, deci este egal cu aria triunghiului î[.

ȉܱ ݇‫ ݔ‬ȉ ‫ ݔ݇ ݔ‬ଶ
‫ܮ‬ൌ ൌെ ൌ

ʹ ʹ ʹ
Lucrul mecanic al forţei elastice depinde numai de
poziţia punctului iniţial şi a celui final. Deci forţa elastică
este o forţă conservativă.


4-("

ο‫ ݐ‬este egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat şi


Prin definiţie, puterea medie într-un interval de timp

ο‫ܮ‬
timpul necesar producerii acestui lucru mecanic.
ܲൌ
ο‫ݐ‬
Am definit puterea medie, deoarece în general, lucrul

în care puterea este constanta ea este dată de relaţia: ܲ ൌ


mecanic nu se efectuează în mod uniform în timp. ¼n cazul


ͳ‫݈ݑ݋ܬ‬
‫ ܮ‬ൌ ͳ‫݈݁ݑ݋ܬ‬Ǣ ‫ ݐ‬ൌ ͳ‫ ݐݐ]ݓͳ ֜ ݏ‬ൌ
ͳ‫ݏ‬

("  (+%


ο‫ܮ݀ ܮ‬
ܲ ൌ Ž‹ ൌ
ο௧՜଴ ο‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬

"+!( (* *"!+/+"

Se numeşte produs scalar al vectorilor ]Ԧçܾ݅ሬԦ


numărul real notat cu ]Ԧ ȉ ܾሬԦ egal cu produsul modulelor

ܵ ൌ ]Ԧ ȉ ܾሬԦ ൌ ]ܾ …‘• ߙ
celor doi vectori prin cosinusul unghiului dintre ei.

"7 este o mărime fizică scalară ce


caracterizează capacitatea unui corp sau a unui sistem de
corpuri de a produce lucru mecanic.
Fiecărei stări a corpului îi corespunde o energie pe
care o notăm cu ÿ, iar la trecerea corpului din starea  în

ο‫ ܧ‬ൌ ‫ܧ‬஻ െ ‫ܧ‬஺


starea Ò, energia variază cu valoarea.
-p Energie cinetică ‫ܧ‬஼ (de mişcare)
Energia are două părţi:

-p Energie potenţială ‫ܧ‬௣ (de poziţie)

40"7%'((*("*

Energia pe care o posedă un corp datorită mişcării


sale, se numeşte energie cinetică.
Considerând un punct material în mişcare rectilinie
uniform variată sub acţiunea forţei §Ԧ . Viteza punctului
material variază pe distanţa ݀ ൌ ‫ݔ‬ଶ െ ‫ݔ‬ଵ , de la ÅԦଵ la ÅԦଶ.
Legătura dintre cele două viteze este dată de formula lui

Åଶଶ െ Åଵଶ ൌ ʹ]݀


Galilei:

݉Åଶଶ ݉Åଵଶ
§ൌ݉ȉ]֜ െ ൌ §݀ሺͳሻ
ʹ ʹ
݉Åଶଶ ݉Åଵଶ ͳ
֜‫ܮ‬ൌ െ ֜ ‫ܧ‬௖ ൌ ݉Å ଶ
ʹ ʹ ʹ
Deci energia cinetică a unui corp de masă , care se
află în mişcare de translaţie cu viteza `, în raport cu un
sistem de referinţă inerţial, este egală cu semiprodusul dintre

ሺͳሻ ֜ ο‫ܧ‬௖ ൌ ‫ܧ‬௖మ െ ‫ܧ‬௖భ Ǣ ‫ ܮ‬ൌ ‫ܧ‬௖మ െ ‫ܧ‬௖భ


masa corpului şi pătratul vitezei acestuia.


44"7'+$*%'((*(
"*

Considerăm un punct
material de masă plasat într-un
punct . Lăsăm punctul material
să cadă liber din punctul  în
punctul 0, aflat la înălţimea O0.
Lucrul mecanic efectuat de
greutatea punctului material pe
distanţa O ± O0 este:

‫ ܮ‬ൌ ݉݃ሺ݄ െ ݄଴ ሻ
ο‫ܧ‬௣ ൌ ‫ܧ‬௣బ െ ‫ܧ‬௣ ൌ െ݉݃ሺ݄ െ ݄଴ ሻ
‫ܧ‬௣బ െ ‫ܧ‬௣ ൌ ݄݉݃଴ െ ݄݉݃

Dacă se alege starea căreia îi corespunde parametrul

potenţială ‫ܧ‬௣బ , atunci:


O0, constanta de referinţă şi căreia i se atribuie energia

‫ܧ‬௣ ൌ ݄݉݃ ൅ ‫ܧ‬௣బ Ǣ‫ܧ‬௣బ ൌ Ͳ - configuraţie zero (stare

‫ܧ‬௣ ൌ ݄݉݃
zero)

Lucrul mecanic efectuat de către forţele conservative


care acţionează în sistem este egal şi de semn opus cu
variaţia energiei potenţiale a acestuia.


4:c+ "/""78
&"!%!"*6"%

Energia mecanică a sistemului

‫ܧ‬஺ ൌ ‫ܧ‬௣ಲ ൅ ‫ܧ‬௖ಲ ൌ ݄݉݃


când punctul material se află în punctul :

‫ܧ‬௖ಲ ൌ Ͳ deoarece nu are viteză


¼n  se lasă punctul material să

Å஻ ൌ ඥʹ݃‫ݔ‬
coboare liber, el ajunge în Ò cu viteza

‫ܧ‬஻ ൌ ‫ܧ‬௣ಳ ൅ ‫ܧ‬௖ಳ ൌ ݉݃ሺ݄ െ ‫ ݔ‬ሻ ൅ ݉݃‫ ݔ‬ൌ ݄݉݃


ͳ ͳ
‫ܧ‬௖ಳ ൌ ݉Å஻ଶ ൌ ݉ʹ݃‫ ݔ‬ൌ ݉݃‫ݔ‬
ʹ ʹ
‫ܧ‬௖ ൌ ‫ܧ‬௣೎ ൅ ‫ܧ‬௖೎ ൌ ݄݉݃
Energia mecanică a sistemului este constantă în
timpul căderii libere a punctului material. ¼n timpul acestei
mişcări variază atât energia cinetică, cât şi energia potenţială
a sistemului.
    c
c

   
   c c

c c 
c


Din legea fundamentală §Ԧ ൌ ‫݌‬Ԧ rezultă trei teoreme: a


impulsului, a momentului cinetic şi a energiei cinetice.
Aceste trei teoreme sunt valabile atât în mecanica clasică,
cât şi în mecanica relativistă, cu deosebirea că în mecanica
clasică, masa se consideră constantă, iar în mecanica
relativistă, masa creste cu viteza.

: +"'(* (*(

Legea fundamentală a mecanicii: ‫݌‬Ԧ ൌ ݉ ȉ ÅԦ -

݀‫݌‬Ԧ ݀ ሺ݉ÅԦ ሻ
impulsul punctului material.

§Ԧ ൌ ൌ  ሺͳሻ
݀‫ݐ‬ ]‫ݐ‬
§Ԧ = forţa aplicată punctului material este egală cu

ሺͳሻ ֜ §Ԧ ݀‫ ݐ‬ൌ ݀‫݌‬Ԧ ൌ ݀ሺ݉ÅԦሻ


derivata impulsului punctului material în raport cu a.

௧మ
ሬԦ ൌ න §Ԧ ݀‫ ݐ‬ൌ ‫݌‬
‫ܪ‬ ሬሬሬԦଵ ൌ ο‫݌‬Ԧ ൌ οሺ݉ÅԦሻ ൌ
ሬሬሬሬԦଶ െ ‫݌‬
௧భ
ൌ ݉ଶ Å
ሬሬሬሬԦଶ െ ݉ଵ ሬሬሬሬԦሺʹሻ
Åଵ
ሬԦ ൌ ‫§ ׬‬Ԧ ݀‫ ݐ‬ൌ ݉Å
Dar ݉ ൌ ܿ‫ܪ ֜ ݐݏ݊݋‬
௧మ
ሬሬሬሬԦଶ െ ݉Å
ሬሬሬሬԦሺ͵ሻ


ሬԦ = impulsul forţei

‫ܪ‬
#$: Impulsul forţei rezultante aplicate
punctului material este egal cu variaţia impulsului punctului

Dacă §Ԧ ൌ Ͳ ֜ impulsul punctului material se


material.

conservă, adică punctul material rămâne în repaus sau în

‫݌ۃ‬ௌூ ൌ ܰ ȉ ܵ
m.r.u. (mişcare rectilinie uniforma )

Impulsul este o măsură a mişcării. Teorema


impulsului exprimă o lege de conservare a mişcării materiei.

:) +(*#+"$ +

+"+(*(
Dacă un rigid are un punct fix în jurul căruia se poate
roti liber, atunci aplicând o forţă rigidului, el se va roti în
jurul unei axe ce trece prin
articulaţia perpendiculară pe
planul definit de forţă şi pol.
Efectul este acelaşi
oriunde am aplica forţa pe
suportul său. Dacă suportul
forţei trece prin articulaţie,
rigidul nu se roteşte.
Efectul de rotaţie este
determinat de mărimea forţei şi
de distanţa de la suport la
articulaţie - braţul forţei u.

ሬሬԦ ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ §Ԧ ሺͳሻ


‫ܯ‬
‫ ܯ‬ൌ ‫ ߙ ‹• §ݎ‬ൌ § ȉ ܾ
‫ܯۃ‬ௌூ ൌ ܰ ȉ ݉

‫ܮ‬ሬԦ ൌ ‫ݎ‬Ԧ‫݌ݔ‬Ԧ ൌ ‫ݎ‬ሬሬԦ‫݉ݔ‬ÅԦሺʹሻ


Momentul cinetic se defineşte:

‫ܮۃ‬ௌூ ൌ ݆ ȉ ܵ

݀‫ܮ‬ሬԦ ݀‫ݎ‬Ԧ ݀‫݌‬Ԧ


Derivând relaţia (2) în raport cu timpul, rezultă:

ൌ ൈ ‫݌‬Ԧ ൅ ‫ݎ‬Ԧ ൈ ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ §Ԧ ൌ ‫ܯ‬ ሬሬԦ


݀‫ݐ݀ ݐ‬ ݀‫ݐ‬

݀‫ݎ‬Ԧ
Deoarece:

ൈ ‫݌‬Ԧ ൌ ÅԦ ൈ ݉ÅԦ ‫Ͳ ؠ‬
݀‫ݐ‬

݀ ݀‫ܮ‬ሬԦ
Fiind vectori paraleli, rezultă:

‫ܯ‬ሬሬԦ ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ §Ԧ ൌ ሺ‫ݎ‬Ԧ ൈ ‫݌‬Ԧሻ ൌ ൌ ‫ܮ‬ሬԦᇱ


݀‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬
݀‫ܮ‬ሬԦ
ሬሬԦ ൌ
‫ܯ‬ ֜‫ܯ‬ ሬሬԦ ൌ ‫ܮ‬
ሬሬԦᇱ
݀‫ݐ‬
Momentul forţei este egal cu derivata momentului
cinetic în raport cu timpul.
+"+(*(
௧మ ௧మ ௧మ
ሬԦ ൌ න ‫ܯ‬
{ ሬሬԦ† ൌ න ‫ݎ‬Ԧ ൈ §Ԧ ݀‫ ݐ‬ൌ න ‫ݎ‬Ԧ ൈ ݀‫ ܪ‬ൌ ο‫ܮ‬ሬԦ ൌ ‫ܮ‬ሬԦଶ െ ‫ܮ‬ሬԦଵ
௧భ ௧భ ௧భ
DEFINITIE :Impulsul momentului forţei aplicate
punctului material este egal cu variaţia momentului cinetic

Dacă ‫ܯ‬ ሬሬԦ ൌ Ͳ ֜ ‫ܮ‬ሬԦ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬


al punctului material.

Acest moment cinetic se mai numeşte şi moment


cinetic orbital sau extern, deoarece este legat de mişcarea
particulelor pe orbită.


:- ("(*("

a) ºp   este produsul scalar dintre forţa

݀‫ ݓ‬ൌ §Ԧ ݀‫ݎ‬Ԧ ൌ §Ԧ ȉ ÅԦ݀‫ݐ‬


care acţionează asupra punctului material şi deplasarea:

Dacă §Ԧ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬, atunci:


‫ݎ‬ଶ െ ‫ݎ‬ሬሬሬԦଵ ሻ ൌ §Ԧ ȉ ο‫ݎ‬Ԧ
ܹ ൌ න §Ԧ ݀‫ݎ‬Ԧ ൌ §Ԧ න ݀‫ݎ‬Ԧ ൌ §Ԧ ሺሬሬሬԦ

ൌ § ȉ ݀ …‘•ሺ§Ԧ ǡ ݀Ԧሻሺʹሻ

rezultă că ܹ ൌ Ͳ.
Dacă  este perpendicular pe direcţia deplasării,

¼ntr-o mişcare curbilinie, numai componenta


tangenţială a forţei efectuează lucru mecanic şi nu cea

‫ܹۃ‬ௌூ ൌ ͳ‫ܬ‬
normală.

Definim puterea medie în intervalul ο‫ ݐ‬prin raportul


b) a

intervalul ο‫ݐ‬.
dintre lucru mecanic w, efectuat în acest interval şi

ܹ
ܲ݉ ൌ ሺ͵ሻ
ο‫ݐ‬

ܹ ܹ݀
("  (+%
ܲ ൌ Ž‹ ൌ ሺͶሻ
ο௧՜଴ ο‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬
݀‫§ ݓ‬Ԧ ݀‫ݎ‬Ԧ
ܲൌ ൌ ൌ §Ԧ ȉ ÅԦሺͷሻ
݀‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬
‫ܲۃ‬ௌூ ൌ ͳܹ
:0 +""7

݀‫݌‬Ԧ ݀ሺ݉ÅԦሻ
§Ԧ ൌ ൌ Ǣ ݀‫ݎ‬Ԧ ൌ ÅԦ ȉ ݀‫ݐ‬
݀‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬

݀ ሺ݉ÅԦ ሻ
¼nmulţim scalar aceste două relaţii, de unde rezultă:

ܹ݀ ൌ §Ԧ ȉ ݀‫ݎ‬Ԧ ൌ ȉ ÅԦ݀‫ ݐ‬ൌ ÅԦ݀ ሺ݉ÅԦ ሻ


݀‫ݐ‬
ൌ Å ሺ݉݀ÅԦ ൅ ÅԦ݀݉ሻ ൌ ݉ÅԦ݀ÅԦ ൅ ሬሬሬሬԦÅ ଶ ݀݉
ൌ ݉Å݀Å ൅ Å ଶ ݀݉ሺ͸ሻ

ͳ
¼n mecanica clasică, = constant, astfel încât:
ܹ݀ ൌ §Ԧ ȉ ݀‫ݎ‬Ԧ ൌ ݉Å݀Å ൌ ݀ ൬ ݉Å ଶ ൰ ൌ ݀‫ܧ‬௖ ǡ
ʹ
݉ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬ሺ͹ሻ

ܹ ൌ න §Ԧ ݀‫ݎ‬Ԧ ൌ ο‫ܧ‬௖ ൌ ‫ܧ‬௖మ െ ‫ܧ‬௖భ ሺͺሻ

݉Å ଶ ‫݌‬ଶ
‫ܧ‬௖ ൌ ൌ ǡ ݉ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬
ʹ ʹ݉
(energia cinetică a puterii mecanice)
+""7
DEFINITIE: Lucrul mecanic efectuat de forţa
rezultantă aplicată punctului material este egală cu variaţia

aplicate este egală cu zero, rezultă ‫ܧ‬௖ a punctului material se


energiei cinetice a punctului material . Dacă rezultanta forţei

conservă (un punct material nu-şi poate modifica energia

ሬԦ ൌ ‫׬‬ଶ §Ԧ ݀‫ ݐ‬- impulsul forţei


‫ܪ‬
decât sub acţiunea unei forţe aplicate lui).


ሬԦ ൌ ‫׬‬ଶ ‫ܯ‬
{ ሬሬԦ݀‫ ݐ‬- impulsul momentului forţei

ሬԦ ൌ ‫׬‬ଶሺ‫ݎ‬Ԧܺ§Ԧ ሻ݀‫ݐ‬
{ ଵ
ܹ ൌ ‫׬‬ଵ §Ԧ ݀‫ݎ‬Ԧ - lucrul mecanic al forţei

:4 ("(**#+"$!#""*
*("

Un corp alunecă pe o suprafaţă plană orizontală cu


frecare.

§ ൌ ܰ ֜ ‫ ܮ‬ൌ §Ԧ ȉ ݀Ԧ ൌ § ȉ ݀ ȉ …‘• ͳͺͲι


Conform legii a II-a a frecării:

‫ ܮ‬ൌ െ§ ȉ ݀ ൌ െ ȉ ܰ ȉ ݀
‫ ܮ‬ൌ െ ȉ ܰ ȉ ݀
ሬԦ depinde de ‫ܩ‬Ԧ şi §Ԧ , deci vom obţine:
Valoarea lui ܰ
ܰ ൌ ‫ ܩ‬െ § •‹ ߙ
Dacă ‫ܩ‬Ԧ şi §Ԧ sunt constante, lucrul mecanic al forţei

‫ ܮ‬ൌ െ ܰ ȉ ݀ ൌ െ ሺ‫ ܩ‬െ § •‹ ߙ ሻ݀


de frecare este:

‫ ܮ‬ൌ െ ሺ݉݃ െ § •‹ ߙ ሻ݀


‫ ܮ‬ൌ െ ݉݃݀Ǣ ‫ ߙݐ݌‬ൌ Ͳǡ ݀݁ܿ݅ •‹ ߙ ൌ Ͳ
6 Lucrul mecanic al forţei de frecare este
negativ, forţa de frecare acţionând ca o forţă rezistentă
¼n exemplul următor, forţa de frecare acţionează ca o
forţă activă (de tracţiune)
Corpul de masă s află pe scândura de masă .
între şi este frecare de coeficient , iar între şi
suprafaţa orizontală (de exemplu, gheaţă) frecarea este
neglijabilă.
Dacă vom trage de corpul cu o forţă suficient de
mare, el va aluneca faţă de , dar şi se va deplasa pe
suprafaţa orizontală. Ce forţă produce deplasarea scândurii
?
+*($ forţa care produce deplasarea, în acest caz,
este §Ԧ - forţa de frecare la alunecare cu care corpulp nu
acţionează asupra corpului .

‫ ܮ‬ൌ §Ԧ ȉ ݀Ԧ ൌ § ȉ ݀ ȉ …‘• Ͳι ൌ ܰ݀ ൌ ݉݃݀  Ͳ


Atunci, lucrul mecanic al forţei de frecare este:

Conform principiului al III-lea al mecanicii, există o


forţă de frecare la alunecare, §Ԧ ᇱ , cu care acţionează

‫ܮ‬ᇱ ൌ െ ݉݃݀ ᇱ  Ͳ
asupra lui . lucrul mecanic al acestei forţe este:

݀ ᇱ ݀ ֜ ห‫ܮ‬ᇱ ห ‫ܮ‬
6 lucrul mecanic al forţei de frecare la alunecare
depinde de drumul urmat de punctul material între două
puncte.
Exemplu:

Cubul de masă poate aluneca din  în Ò, direct sau

‫ܮ‬ǡ஺஻ ൌ െ ݈ܰǢ‫ܮ‬ǡ஺஽஼஻ ൌ െ͵ ݈ܰ
pe traseul Ò (ÒppÒpppppp)

c+*(. forţa de frecare este o forţă


neconservativă.

::!(*

¼n viaţa de toate zilele, oamenii folosesc mecanisme


simple şi maşinării pentru a-şi uşura activitatea.
Mecanismele simple (pârghii, scripeţi, plane
înclinate), oferă omului avantaje privind orientarea forţei
active şi posibilitatea de a Äînvinge´ forţe rezistente mari cu
forţe active mici.
6 lucrul mecanic al forţei necesare pentru a

‫ܮ‬௨ ൌ _‫ _ ீܮ‬ൌ ‫ ܩ‬ȉ ݄ ൌ ݄݉݃


învinge forţa rezistentă, îl numim lucru mecanic util (º)

6 lucrul mecanic efectuat de forţa activă, îl


numim lucru mecanic consumat (º)
‫ܮ‬௖ ൌ §௧ ȉ ݈

‫ܮ‬௨ ‫ܧ‬௨
Randamentul mecanic (º) al unui mecanism este:
3ൌ ൌ
‫ܮ‬௖ ‫ܧ‬௖
‫ܮ‬௖ െ ‫ܮ‬ ‫ܮ‬
3ൌ ൌ ͳ െ  ͳǢ‫ܮ‬௨ ൌ ‫ܮ‬௖ െ ‫ܮ‬
‫ܮ‬௖ ‫ܮ‬௖
‫ܧ‬௖ െ ‫ܧ‬ ‫ܧ‬
3ൌ ൌ ͳ െ  ͳǢ‫ܧ‬௨ ൌ ‫ܧ‬௖ െ ‫ܧ‬
‫ܧ‬௖ ‫ܧ‬௖
Deci randamentul este totdeauna subunitar.
Dacă definim puterea utilă şi puterea consumată prin

‫ܮ‬௨ ‫ܮ‬௖
relaţiile:
ܲ௨ ൌ ç݅ܲ௖ ൌ
‫ݐ‬ ‫ݐ‬
Vom putea să definim randamentul şi ca raport de

ܲ௨
puteri:

3ൌ
ܲ௖
݁݊݁‫݁݅]݈]݅݃ݎ‬ç݅‫݁ݎ‬ ‫݁݅]݈]݁ݎ݁ݐݑ݌‬ç݅‫݁ݎ‬
3ൌ ൌ
݁݊݁‫݁ݎ]ݎݐ݊݅]݈]݁ݎ݁ݐݑ݌ ݁ݎ]ݎݐ݊݅]݈]݅݃ݎ‬
3ͳ

Determinarea randamentului mecanic al unui plan


înclinat în cazul ridicării uniforme, prin alunecare, a unui
corp solid:
Randamentul planului înclinat de înălţime O şi

‫ܮ‬௨ ‫ܩ‬ଵ ȉ ݄
lungime  este:

3ൌ ൌ ሺͳሻ
‫ܮ‬௖ Õȉ݈
ሬԦ este tensiunea în fir (forţa activă) care
deplasează corpul în sus pe plan, iar ‫ܩ‬Ԧଵ forţa rezistentă.
Unde Õ

¼n cazul mişcării uniforme:

ሬԦ ᇱ ൌ Ͳ ֜ Õ ᇱ ൌ ‫ܩ‬ଶ Ǣ Õ ᇱ ൌ ݉ଶ ݃ሺʹሻ
‫ܩ‬Ԧଶ ൅ Õ
-p Pentru corpul 2:

Dar Õ ᇱ ൌ Õ, deoarece firul are masă neglijabilă.


Randamentul scripetelui fiind foarte mare, (peste

Deci Õ ൌ ݉ଶ ݃ሺ͵ሻ
95%), îl considerăm î00%.

ሬԦ ൅ ܰ
ሬԦ ൅ ‫ܩ‬Ԧଵ ൅ §Ԧ ൌ Ͳ ֜
-p Pentru corpul î:

‫ܩ‬ଵ ȉ ݄
Õ

Õ ൌ ‫ܩ‬௧ ൅ § Ǣ‫ܩ‬௧ ൌ
݈
(pe direcţia paralelă cu planul)
ܰ ൌ ‫ܩ‬௡
(pe direcţia perpendiculară pe plan)

‫ܩ‬ଵ ȉ ݄ ‫ܩ‬ଵ ȉ ݄
Din (î) şi (3) rezultă:

3ൌ ൌ
݉ଶ ȉ ݃ ȉ ݈ ‫ܩ‬ଶ ȉ ݈
?  
 c


î. Cum se compun mai mulţi vectori dacă ei sunt pe


aceeaşi dreaptă? Ce devine regula paralelogramului în cazul
a doi vectori coliniari? ¼ntre ce limite este cuprins modulul
sumei şi diferenţei a doi vectori , u dacă unghiul dintre ei
variază?
.+*/"
Se adună algebric. Se procedează analog ca al
adunarea a două numere algebrice când au acelaşi semn sau

ห]Ԧ ൅ ܾሬԦห ൌ ඥ]ଶ ൅ ܾଶ ൅ ʹ]ܾ …‘• ߙ ൌ ‫ܵ]݉ݑݏ‬


semne opuse.

ห]Ԧ െ ܾሬԦห ൌ ඥ]ଶ ൅ ܾଶ െ ʹ]ܾ …‘• ߙ ൌ ݂݀݅݁‫ܦ]݊݁ݎ‬

ܵ ௔௫ ൌ ] ൅ ܾǡ ܿŸ݊݀ߙ ൌ Ͳ
Fixând pe , u când  variază

ܵ ௜௡ ൌ _] െ ܾ_ǡ ܿŸ݊݀ߙ ൌ ߨ
‫ ܦ‬௔௫ ൌ ] ൅ ܾǡ ܿŸ݊݀ߙ ൌ ߨ
‫ ܦ‬௜௡ ൌ _] െ ܾ_ǡ ܿŸ݊݀ߙ ൌ Ͳ
] ൅ ܾ ൒ ห]Ԧ േ ܾሬԦห ൒ _] െ ܾ_

2. Este operaţia de scădere vectorială, comutativă şi


asociativă?
.+*/"

]Ԧ െ ܾሬԦ ܾሬԦ െ ]Ԧ
Nu este nici asociativă, nici comutativă

]Ԧ െ ܾሬԦ ൅ ܿԦ ]Ԧ െ ܾሬԦ ൅ ܿԦ൯


3. Un vapor se deplasează ݀ଵ ൌ ͹݇݉ spre est, apoi
în continuare, ݀ଶ ൌ ͵ξʹ݇݉ spre nord-vest. Care este
deplasarea rezultantă?
.+*/"

݀ଵ ൌ ] ൅ ܾ
ͳ
ܾ ൌ ݀ଶ …‘• Ͷͷι Ǣ ܾ ൌ ͵ξʹ ȉൌ ͵݇݉
ξʹ
] ൌ ݀ଵ െ ܾ ൌ ͹ െ ͵ ൌ Ͷ݇݉
ܿ ൌ ݀ଶ •‹ Ͷͷι ൌ ܾ ൌ ͵݇݉
݀ ൌ ඥ]ଶ ൅ ܿ ଶ ൌ ඥͶଶ ൅ ͵ଶ ൌ ͷ݇݉

4. Cum sunt deformate resorturile tampoanelor între


diferite vagoane consecutive la un tren tras de locomotivă şi
la un tren împins de locomotivă?
.+*/"
Numerotăm vagoanele începând cu cel de lângă
locomotivă şi pentru simplitate să neglijăm forţele de
frecare. Considerăm că locomotiva are masa 0, forţa de
tracţiune , iar vagoanele au fiecare masa . pentru
acceleraţie avem:
]ൌ
݊݉ ൅ ݉଴
§

 = numărul vagoanelor
Pentru tamponul legat de vagonul cu numărul è,

Õ ൌ ݉ሺ݊ െ ݇ሻ]
avem forţa deformatoare:

݊ǥǥǥǥǥǥǥ݇

¼nlocuind , obţinem:
Õ ൌ ݉ሺ݊ െ ݇ሻ ȉ ǡ ݇ ൌ ͳǡ ʹǡ ǥ ǥ ǥ
݊݉ ൅ ݉଴
§

De aici vedem că dacă creşte è, (p p è) scade şi xèp


scade de la locomotivă către ultimul vagon.

5. Sub acţiunea unei forţe §ଵ ൌ ͳͲܰ, un punct


material se mişcă cu acceleraţia ]ଵ ൌ ʹǡͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ . Cu ce
acceleraţie se va mişca sub acţiunea forţei §ଶ ൌ ͷͲܰ?
.+*/"

§ଵ ൌ ݉ ȉ ]ଵ Ǣ§ଶ ൌ ݉ ȉ ]ଶ ֜
Din legea a II-a a dinamicii avem:

ͷͲ
ൌ ֜ ]ଶ ൌ ]ଵ ȉ ൌ ʹ ȉ ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ
§ଵ ]ଵ §ଶ
§ଶ ]ଶ §ଵ ͳͲ
6. Un corp cu masa ݉ଵ ൌ Ͳǡͷ݇݃ sub acţiunea unei
forţe a căpătat acceleraţia ]ଵ ൌ ͶǡͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ . Ce acceleraţie va
căpăta un corp de masă ݉ଶ ൌ ʹͲ݇݃ sub acţiunea aceleiaşi
forţe?

§ ൌ ݉ଵ ]ଵ Ǣ § ൌ ݉ଶ ]ଶ ֜
.+*/"

݉ଵ ]ଵ ͷ
݉ଵ ]ଵ ൌ ݉ଶ ]ଶ ൌ ൌ Ͷ ȉ ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ൌ ͳǡͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ
݉ଶ ʹͲ

7. [ minge cu masa ݉ ൌ ͲǡͶͲ݇݃, după lovire a


căpătat o viteză Å ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ݏ‬. Dacă durata lovirii a fost
ο‫ ݐ‬ൌ ͲǡͶ݉‫ݏ‬, să se afle forţa medie de ciocnire.
.+*/"
Forţa medie §Ԧ ൌ ݉ ȉ ]Ԧ ൌ ݉ ȉ , iar § ൌ ݉ ȉ
ο௩
ሬԦ ο௩
ο௧ ο௧
¼n aplicaţie, οÅ ൌ Å, rezultă că:
ͳͲ
§ ൌ ͲǡͶ ȉ ܰ ൌ ͳͲ ܰ
Ͷ ȉ ͳͲ ି

forţă de întindere (rupere) §௥ ൌ ͳǡʹͲ݇ܰ. Cu


8. [ sârmă de oţel rezistă până la o

ce acceleraţie maximă putem ridica cu

masă ݉ ൌ ͳͲͲ݇݃, atârnând la capătul


ajutorul acestei sârme, un bloc de beton de

sârmei?
.+*/"

‫ܩ‬Ԧ ൌ ݉݃Ԧ şi , iar ]Ԧ este vertical în sus. Din


Asupra masei acţionează forţele

݉ ȉ ] ௔௫ ൌ §Ԧ௥ ൅ ݉݃Ԧ
legea a II-a, avem:
Proiectând avem:
݉ȉ] ൌ §௥ െ ݉݃ǡ ൌ െ݃
§௥
௔௫ ௔௫
݉
ͳʹͲͲ
]

ൌ െ ͻǡͺ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ൌ ʹǡʹ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ


௔௫
ͳͲͲ
9. Două corpuri paralelipipedice de mase ݉ଵ ൌ
]

ʹͲ݇݃ şi ݉ଶ ൌ ͷ݇݃ aşezate alăturat pe o masă orizontală

orizontală _§ _ ൌ ͳͲͲܰ. Cu ce forţă corpul î împinge


netedă fără frecări. Corpul de masă î este împins cu o forţă

corpul 2?

Sistemul are masa ݉ଵ ൅ ݉ଶ şi este acţionat de forţa


.+*/"

orizontală. Acceleraţia va fi:


]ൌ
݉ଵ ൅ ݉ଶ
§

Corpul ݉ଶ are acceleraţia . ¼ntre ݉ଵ şi ݉ଶ , forţa de


interacţiune are un modul ݂ ൌ ݉ଶ ȉ ]ǡ ݂Ԧ fiind singura forţă
ce acţionează asupra lui ݉ଶ .

݉
Deci:
݂ ൌ ݉ଶ ȉ ൌ§ȉ
݉ଵ ൅ ݉ଶ ݉ଵ ൅ ݉ଶ
§

ͷ
݂ ൌ ͳͲͲ ȉ ܰ ൌ ʹͲܰ
ʹͷ
său total cu viteza Åଵ ൌ ͸Ͳ݇݉Ȁ݄, iar cealaltă jumătate cu
î0. Un autobuz merge prima jumătate din drumul

viteza Åଶ ൌ ͶͲ݇݉Ȁ݄. Care este viteza medie a autobuzului


pe întreaga distanţă?
.+*/"

݀
Pentru mişcări uniforme, din enunţ avem:

݀ ݀
‫ݐ‬ଵ ൌ ʹ ൌ Ǣ‫ݐ‬ଶ ൌ
Åଵ ʹÅଵ ʹÅଶ

݀ ͳ ͳ
Tot timpul va fi:

‫ ݐ‬ൌ ‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ൌ ൬ ൅ ൰


ʹ Åଵ Åଶ
݀ Åଵ ൅ Åଶ
‫ݐ‬ൌ ȉ
ʹ Åଵ Åଶ

݀ ݀ ʹÅଵ Åଶ
Viteza medie este:

Å ൌ ൌ ൌ ൌ Ͷͺ݇݉Ȁ݄
‫ ݀ ݐ‬ȉ Åଵ ൅ Åଶ Åଵ ൅ Åଶ
ʹ Åଵ Åଶ

îî. Ecuaţiile mişcării a doi biciclişti sunt: ‫ݔ‬ଵ ൌ ͺ‫ ݐ‬şi


‫ݔ‬ଶ ൌ ʹͲͲ െ ͳʹ‫ݐ‬. Să se reprezinte grafic ecuaţiilor şi să se
afle locul şi momentul întâlnirilor. Ce reprezintă coeficientul
lui a în aceste ecuaţii?

‫ݔ‬ଵ ሺ‫ݐ‬ሻǡ ‫ݔ‬ଶ ሺ‫ݐ‬ሻ reprezintă două drepte. La întâlnire,


.+*/"

‫ݔ‬ଵ ൌ ‫ݔ‬ଶ Ǣ ʹͲͲ െ ͳʹ‫ ݐ‬ൌ ͺ‫ ݐ‬rezultă că


mobilele cu aceeaşi poziţie , deci:

ʹͲͲ ൌ ʹͲ‫ ݐ ֜ ݐ‬ൌ ͳͲ‫ݏ‬, apoi:


‫ݔ‬ଵ ሺͳͲሻ ൌ ͺ ȉ ͳͲ ൌ ͺͲ݉.
Problema se poate rezolva şi grafic:
‫ݔ‬ሺ‫ݐ‬ሻ, viteza de variaţie a lui x, adică viteza mobilului.
Coeficientul lui a reprezintă pentru funcţia liniară

î2. Ecuaţiile mişcării a două mobile sunt: ‫ ݔ‬ൌ ͳ ൅ ‫ݐ‬,


‫ ݔ‬ൌ ʹ ൅ ʹ‫ݐ‬. Să se construiască graficele mişcării. Să se afle
locul şi momentul întâlnirii mobilelor. Care este
semnificaţia fizică a răspunsului obţinut?

Graficele sunt două drepte. ¼n locul întâlnirii ‫ݔ‬ଵ ൌ


.+*/"

‫ݔ‬ଶ , deci ͳ ൅ ‫ ݐ‬ൌ ʹ ൅ ʹ‫ ݐ ֜ ݐ‬ൌ െͳ; pentru ‫ ݐ‬ൌ െͳ găsim


‫ݔ‬ଵ ൌ ͳ െ ͳ ൌ Ͳ; aşadar mobilele s-au întâlnit la momentul
‫ ݐ‬ൌ െͳ, în originea axei. Valoarea negativă indică faptul că
întâlnirea a fost realizată (deci o întâlnire în trecut).
Graficul arată acelaşi lucru:
p

sensului de curgere a unui râu, parcurge o distanţă ݀ ൌ ͻ݇݉


î3. [ barcă cu motor mişcându-se împotriva

în à ൌ ͲǤͷ݄. In cât timp va parcurge barca aceeaşi distanţă


înapoi, dacă viteza de curgere a râului este Å ൌ ͸݇݉Ȁ݄?
.+*/" 
Fie ÅԦ଴ viteza bărcii în apă liniştită

ÅԦ este orientată mereu la vale. ¼n mişcarea bărcii la

ÅԦௗ௘௔௟ ൌ ÅԦ ൅ ÅԦ଴ , iar Åௗ௘௔௟ ൌ Å଴ െ Å


deal:

݀ ݀
àൌ ൌ
Åௗ௘௔௟ Å଴ െ Å
La vale, ÅԦ௩௔௟௘ ൌ ÅԦ ൅ ÅԦ଴, iar Å௩௔௟௘ ൌ Å଴ ൅ Å, încât:
݀
݀ Å଴ െ Å ൌ
àᇱ ൌ ֜൞ à
Å଴ ൅ Å ݀
Å଴ ൅ Å ൌ ᇱ
à
݀ ݀
Scăzând aceste ecuaţii:

Å଴ ൅ Å െ Å଴ ൅ Å ൌ െ
àᇱ à
ͳ ͳ
ʹÅ ൌ ݀ ൬ െ ᇱ ൰ ֜ ʹÅàà ᇱ ൌ ݀ሺà െ à ᇱ ሻ
à à
Cu necunoscuta à ᇱ
ͻ ȉ Ͳǡͷ Ͷǡͷ
à ᇱ ሺʹÅ ൅ ݀ ሻ ൌ à݀ ֜ à ᇱ ൌ ൌ ൌ ൌ Ͳǡ͵݄
à݀
݀ ൅ ʹÅ ͻ ൅ ͸ ͳͷ

î4. Distanţa ݀ ൌ ͳͲͲ݇݉ dintre două porturi fluviale


este parcursă de o şalupă în sensul curentului în ‫ݐ‬ଵ ൌ Ͷ݄, iar
împotriva curentului în ‫ݐ‬ଶ ൌ ͳͲ݄. Care este viteza apei şi
viteza şalupei faţă de apă?
.+*/"
Folosind raţionamentul de la problema precedentă,
cu notaţia Å௔ pentru viteza apei, avem:
݀ ݀
‫ݐ‬ଵ ൌ Ǣ‫ݐ‬ଶ ൌ ֜
Å଴ ൅ Å௔ Å଴ െ Å௔
݀ ݀
Å଴ ൅ Å௔ ൌ Ǣ Å଴ െ Å௔ ൌ ֜
‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ
ͳ ͳ ݀ ሺ‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ሻ ݀ሺ‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ሻ
ʹÅ଴ ൌ ݀ ൬ ൅ ൰ ൌ ֜ Å଴ ൌ
‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ ‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ ʹ‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ
ൌ ͳ͹ǡͷ݇݉Ȁ݄
Prin scăderea exponenţilor Å଴ ൅ Å௔ şi Å଴ െ Å௔ ,

݀ ሺ‫ݐ‬ଶ െ ‫ݐ‬ଵ ሻ ݀ ሺ‫ݐ‬ଶ െ ‫ݐ‬ଵ ሻ


găsim:

ʹÅ௔ ൌ ǢÅ௔ ൌ ൌ ͹ǡͷ݇݉Ȁ݄


‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ ʹ‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ
î5. ¼n cât timp este ridicat de o scară rulantă un om

omul urcă scara nemişcată în timpul ‫ݐ‬ଵ ൌ ͳʹͲ‫ݏ‬, iar pe scară


care stă pe ea, ştiind că aceeaşi viteză relativă faţă de scară,

mobilă în ‫ݐ‬ଶ ൌ ͵Ͳ‫?ݏ‬


.+*/"
Notăm cu Å଴ viteza omului şi cu Å viteza scării. Din

݀ ݀ ݀
enunţ avem:
‫ݐ‬ଵ ൌ ǡ ‫ݐ‬ଶ ൌ ǡÕ ൌ
Å଴ Å଴ ൅ Å Å

݀ ݀
Apoi:

Å଴ ൌ Ǣ Å଴ ൅ Å ൌ
‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ

ͳ ͳ ݀ሺ‫ݐ‬ଵ െ ‫ݐ‬ଶ ሻ
Scăzând ultimele relaţii:

Å ൌ ݀൬ െ ൰ ൌ
‫ݐ‬ଶ ‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ
݀ ‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ ͳʹͲ ȉ ͵Ͳ
Õൌ ൌ ൌ ൌ ͶͲ‫ݏ‬
݀ሺ‫ݐ‬ଵ െ ‫ݐ‬ଶ ሻ ‫ݐ‬ଵ െ ‫ݐ‬ଶ ͻͲ
‫ݐ‬ଵ ‫ݐ‬ଶ

spre celălalt câte un autobuz cu vitezele constante Åଵ ൌ


î6. Din Bucureşti şi Ploieşti pleacă simultan, unul

͸Ͳ݇݉Ȁ݄ şi respectiv Åଶ ൌ ͶͲ݇݉Ȁ݄. ¼n acelaşi timp dintr-


unul din autobuze îşi ia zborul spre celălalt autobuz, un
porumbel călător care continuă să zboare neîntrerupt, între

Å ൌ ͹Ͳ݇݉Ȁ݄, până la întâlnirea autobuzelor. Ce drum total


cele două autobuze de la unul la celălalt, cu viteza constantă

străbate porumbelul? (Distanţa Bucureşti ± Ploieşti este de


60 km)


.+*/"
Considerăm că porumbelul zboară continuu, aflăm
timpul său de zbor din condiţia de întâlnire a autobuzelor.

݀ଵ ൅ ݀ଶ ൌ ݀
݀ Åȉ݀
‫ݐ‬ሺÅଵ ൅ Åଶ ሻ ൌ ݀ ֜ ‫ ݐ‬ൌ ֜ܵൌÅȉ‫ݐ‬ൌ
Åଵ ൅ Åଶ Åଵ ൅ Åଶ
͹Ͳ ȉ ͸Ͳ
֜ܵൌ ൌ Ͷʹ݇݉
͸Ͳ ൅ ͶͲ

Bucureşti un camion cu viteza Åଵ ൌ ͷͲ݇݉Ȁ݄. Din Ploieşti


î7. Pe şoseaua Bucureşti ± Braşov, pleacă din

(la distanţa ܵ଴ ൌ ͸Ͳ݇݉) pleacă un alt camion cu viteza


Åଶ ൌ ͸Ͳ݇݉Ȁ݄ după un timp ‫ݐ‬଴ ൌ ͳǡͷ݄, de la plecarea
primului camion. După cât timp şi în ce loc se vor întâlni
camioanele? Să se reprezinte grafic pe aceeaşi diagramă,
coordonatele celor două camioane în funcţie de timp.

Pentru întâlnire în : ‫ݐ‬ଵ ൌ ‫ݐ‬ଶ Ǣ ‫ݐ‬ଶ ൌ ‫ݐ‬ଵ െ ‫ݐ‬଴


.+*/"

‫ ܫ‬ൌ ܵ଴ ൅ ܲ‫ܫ‬
Åଵ ‫ݐ‬ଵ ൌ ܵ଴ ൅ Åଶ ሺ‫ݐ‬ଵ െ ‫ݐ‬଴ ሻ
Pentru întâlnire ‫ݐ‬ଵ ൌ Õ
ܵ଴ െ Åଶ ‫ݐ‬଴
Õ ൌ ሺÅଵ െ Åଶ ሻ ൌ ܵ଴ െ Åଶ ‫ݐ‬଴ ֜ Õ ൌ
Åଵ െ Åଶ
Åଶ ‫ݐ‬଴ െ ܵ଴
Õൌ ൌ ͵݄
Åଶ െ Åଵ
‫ ܮ‬ൌ Åଵ Õ ൌ ͳͷͲ݇݉, faţă de Bucureşti. Tot faţă de
Bucureşti ‫ݔ‬ଵ ൌ Åଵ ‫ݐ‬, ‫ݔ‬ଶ ൌ ܵ଴ ൅ Åଶ ሺ‫ ݐ‬െ ‫ݐ‬଴ ሻ, deci ecuaţiile:
‫ݔ‬ଵ ൌ ͷͲ‫ݐ‬ǡ ‫ݔ‬ଶ ൌ ͸Ͳ‫ ݐ‬െ ͵Ͳ.

o viteză Å଴ ൌ ͹ǡʹ݇݉Ȁ݄ faţă de apă. Cursul apei deplasează


î8. Un barcagiu vâsleşte perpendicular către ţărm cu

barca cu o distanţă ݀ ൌ ͳͷͲ݉ în josul râului. Lăţimea râului


este ‫ ܮ‬ൌ ͷͲͲ݉. Care este viteza râului şi durata traversării
râului?
.+*/"
‫ܮ‬ ‫ ܮ‬Å଴
Din triunghiurile asemenea din figură, avem:
 ߙൌ ֜ ൌ
݀ ݀
Å଴ ȉ ݀
 ߙ ൌ ǡÅ ൌ ൌ Ͳǡ͸݉Ȁ‫ݏ‬
Å
Å଴
‫ܮ‬
‫ܮ‬
Õൌ ൌ ʹͷͲ݉݅݊ ൌ ͸݄ç݅ͳͲ݉݅݊
Å

Å଴

unui trunchi de con cu razele bazelor ‫ݎ‬ଵ ൌ ͳͷ݉݉, ‫ݎ‬ଶ ൌ


î9. Pe un strung trebuie strunjită o piesă de forma

ʹͲ݉݉ şi înălţime ݄ ൌ ͷͲ݉݉. Viteza de deplasare


longitudinală a cuţitului este Åଵ ൌ ͷ݉݉Ȁ‫ݏ‬. Care trebuie să
fie viteza Åଶ de avans transversal?
.+*/" 
Considerăm mişcările uniforme şi avem:

‫ݎ‬ଶ െ ‫ݎ‬ଵ ൌ Åଶ ‫ݐ‬, la mişcarea transversală ݄ ൌ Åଵ ‫ݐ‬, la


mişcarea longitudinală.

‫ݎ‬ଶ െ ‫ݎ‬ଵ Åଶ ‫ݎ‬ଶ െ ‫ݎ‬ଵ


ൌ ֜ Åଶ ൌ Åଵ ȉ
Prin împărţire:

݄ Åଵ ݄
20. Un tren electric se mişcă cu viteza Å଴ ൌ ͹ʹ݇݉Ȁ
݄. ¼ntrerupându-se curentul, trenul se opreşte (uniform
încetinit) după ‫ ݐ‬ൌ ʹͲ‫ݏ‬. Să se afle acceleraţia şi distanţa
până la oprire.

οÅ Å െ Å଴
.+*/"
]ൌ ൌ
ο‫ݐ‬ ο‫ݐ‬
Ͳ െ ʹͲ
]ൌ ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ൌ െͳ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ
ʹͲ
Din Å ൌ Å଴ ൅ ]‫ݐ‬, avem Å ൌ ʹͲ െ ‫( ݐ‬ecuaţia vitezei)
Din graficul Åሺ‫ݐ‬ሻ găsim spaţiul:

ο‫ݐ‬
݀ൌÅȉ ൌ ʹͲͲ݉
ʹ

Å ଶ ൌ Å଴ଶ ൅ ʹ]‫ݏ‬
Astfel, folosind ecuaţia lui Galilei:

Ͳ ൌ ͶͲͲ ൅ ʹ ȉ ሺെͳሻ ȉ ݀ ֜ ͶͲͲ െ ʹ݀ ൌ Ͳ ֜ ݀ ൌ ʹͲͲ݉

2î. Un corp cu masa ݉ ൌ Ͳǡͷ݇݃ este tras orizontal


rectiliniu uniform pe o masă orizontală cu ajutorul unui
dinamometru care arată §ଵ ൌ ʹܰ. Cu ce acceleraţie se va
mişca acelaşi corp dacă dinamometrul va arăta §ଶ ൌ ͵ܰ?
.+*/"

݉]ଵ ൌ §Ԧ௥ ൅ §Ԧଵ


¼n cazul (î):

Ͳ ൌ §Ԧ௥ ൅ §Ԧଵ ֜ §Ԧ௥ ൌ െ§Ԧଵ ǡ ݅]‫§ݎ‬௥ ൌ §ଵ


¼n cazul (2): ݉]ଶ ൌ §Ԧ௥ ൅ §Ԧଶ . Proiecţia acestei ecuaţii

݉]ଶ ൌ §ଶ െ §௥ ǡ ݉]ଶ ൌ §ଶ െ §ଵ ֜
ne dă:

§ଶ െ §ଵ ͳ݉Ȁ‫ݏ‬
֜ ]ଶ ൌ ൌ ൌ ʹ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ
݉ Ͳǡͷ‫ݏ‬

iniţială Å଴ ൌ ʹ݉Ȁ‫ ݏ‬şi ajunge în punctul ‫ݔ‬଴ ൌ ͵ͲͲ݉, după


22. Un corp porneşte uniform accelerat cu viteza

à ൌ ͳ݉݅݊. Să se afle acceleraţia şi viteza finală.


.+*/"
]‫ ݐ‬ଶ
ܵ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬൅
ʹ

ʹሺ‫ݔ‬଴ െ Å଴ àሻ
‫ݔ‬଴ ൌ Å଴ à ൅ ֜]ൌ ൌ Ͳǡͳ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ
ʹ

àଶ
Din Å ൌ Å଴ ൅ ]‫ ֜ ݐ‬Å ᇱ ൌ Å଴ ൅ ]à
ʹሺ‫ݔ‬଴ െ Å଴ àሻ ʹ‫ݔ‬଴ െ Å଴ à ʹ‫ݔ‬଴
Å ᇱ ൌ Å଴ ൅ à ൌ ൌ െ Å଴ ൌ ͺ݉Ȁ‫ݏ‬
ʹ à à
23. Un corp porneşte fără viteză iniţială. ¼n prima
secundă, el parcurge o distanţă egală cu î , iar a doua
secundă parcurge o distanţă egală cu 2 şi aşa mai departe,
în a  secundă parcurge o distanţă egală cu  metri. Este
aceasta o mişcare uniform accelerată?

Considerăm cazul mai general cu Å଴ Ͳ pt. care:


.+*/"

]‫ ݐ‬ଶ
ܵ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬൅
ʹ
După ሺ݇ െ ͳሻ secunde, avem spaţiul:
ܵିଵ ൌ Å଴ ሺ݇ െ ͳሻ ൅ ሺ݇ െ ͳሻଶ
ʹ
]

ܵ ൌ Å଴ ݇ ൅ ݇ ଶ
Iar è secunde:

ʹ
]

Atunci, spaţiul parcurs în secunda a (݇ െ ]ሻ, va fi:


ܵ ൌ ܵ െ ܵିଵ ൌ Å଴ ሺ݇ െ ݇ ൅ ͳሻ ൅ ሺ݇ ଶ െ ݇ ଶ ൅ ʹ݇ െ ͳሻ
ʹ
]

ܵ ൌ Å଴ ൅ ሺʹ݇ െ ͳሻ ֜
ʹ
]

] ] െ Å଴
֜ ൌ ǡ ݇ ൌ ͳǡ ʹ ǥ ݊
ʹ ʹ݇ െ ͳ

] ܵூ െ Å଴ ܵூூ െ Å଴ ܵ௡ െ Å଴
Aceasta se mai scrie:
ൌ ൌ ൌ‫ڮ‬ൌ ሺͳሻ
ʹ ͳ ͵ ʹ݊ െ ͳ
¼n aplicaţia dată, Å଴ ൌ Ͳ, ܵூ ൌ ͳ݉, ܵଶ ൌ ʹ݉ ǥ
ܵ௡ ൌ ݊݉, vom găsi rapoartele:
ͳെͲ ʹെͲ ͵െͲ ݊െͲ
ǡ ǡ ǡǥǡ
ͳ ͵ ͷ ʹ݊ െ ͳ
Care se vede că nu sunt egale. Deci mişcarea din
aplicaţia dată nu este uniform variată. Ea este doar
accelerată.

cazul Å଴ ൌ Ͳ există o singură mişcare uniform variată în


Pornind de la relaţia de mai sus se poate arăta că în

care avem: ܵூ ൌ ͳ݉Ǥ ܵூூ ൌ ʹ݉ǡ ǥ ǡ ܵ௡ ൌ ݊݉. Această

ͳ
mişcare se arată folosind relaţia (î):
Å଴ ൌ ݉Ȁ‫ݏ‬ǡ] ൌ ͳ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ
ʹ

axei [ cu viteza iniţială Å଴ ൌ ͳͷ݉Ȁ‫ݏ‬. După un timp a,


24. Un mobil porneşte uniform variat din originea

mobilul trece prin punctul de abscisă ‫ ݔ‬ᇱ ൌ ͳͲ݉ cu viteza


Å ᇱ ൌ െͳͲ݉Ȁ‫ݏ‬. Să se calculeze:
a) acceleraţia;
b) timpul a;
c) distanţa parcursă în acest timp;
d) viteza medie în modul
Să se reprezinte grafic, pe aceeaşi diagramă, viteza şi
coordonata.
.+*/"

Å ଶ ൌ Å଴ଶ ൅ ʹ]‫ݔ‬
a) Folosind ecuaţia lui Galilei, sub forma:

Å ᇱ ଶ െ Å଴ଶ
‫ ݔ‬ൌ ‫ ݔ‬ᇱ ǡ Å ൌ Å ᇱ ֜ Å ᇱ ଶ ൌ Å଴ଶ ൅ ʹ]‫ ݔ‬ᇱ ֜ ] ൌ
ʹ‫ ݔ‬ᇱ
ͳͲͲ െ ʹʹͷ
]ൌ ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ൌ െ͸ǡʹͷ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ
ʹ ȉ ͳͲ
b) Pornind din origine, ‫ ݔ‬ൌ ܵ ൌ Å ‫ݐ‬
deoarece Åሺ‫ݐ‬ሻ este liniară,
Å ൅ Å଴ Å ൅ Å଴
Å ൌ Ǣ‫ ݔ‬ൌ ‫ݐ‬ Ǣ ܿŸ݊‫ ݐݐ‬ൌ ‫ ݐ‬ᇱ Ǣ ‫ ݔ‬ൌ ‫ ݔ‬ᇱ
ʹ ʹ
Å ൅ Å଴ ʹ‫ ݔ‬ᇱ
‫ ݔ‬ൌ‫ݐ‬
ᇱ ᇱ
֜‫ ݐ‬ൌᇱ
֜ ‫ ݐ‬ᇱ ൌ Ͷ‫ݏ‬
ʹ Å଴ ൅ Å ᇱ

c) ‫ ݔ‬ൌ Å଴ ‫ ݐ‬൅
௔௧ మ

‫ ݔ‬ൌ ͳͷ‫ ݐ‬െ ͵ǡͳʹͷ‫ ݐ‬ଶ
, în aplicaţia dată devine:

Distanţa ݀ ൌ ‫ ݔ‬൅ ሺ‫ ݔ‬െ ‫ ݔ‬ᇱ ሻ ֜ ݀ ൌ ʹ‫ ݔ‬െ ‫ ݔ‬ᇱ


]‫ ݐ‬ଶ
‫ ݔ‬ሺ‫ ݐ‬ሻ ൌ ൅ Å଴ ‫ݐ‬
ʹ
¼n cazul dat de problemă, coeficientul lui ‫ ݐ‬ଶ fiind
negativ, parabola ‫ݔ‬ሺ‫ݐ‬ሻ are maxim pentru ‫ ݐ‬ൌ െ బ.


¼n punctul unde ‫ݔ‬ሺ‫ݐ‬ሻ ൌ ݉]‫ݔ‬, vom avea: ൌ Å ൌ Ͳ.
ௗ௫
ௗ௧
Deci Å଴ ൅ ]‫ ݐ‬ൌ Ͳ când ‫ ݔ‬ൌ ‫ݔ‬ rezultând ‫ ݐ‬ൌ െ
௩బ
௔௫ , ௔
pentru ‫ ݔ‬ൌ ݉]‫ݔ‬.

] െÅ଴ ଶ Å଴ଶ Å଴ଶ


Astfel:

‫ݔ‬ ൌ Å଴ ቀെ
ቁ ൅ ቀ ቁ ൌ െ െ
Å଴
௔௫
ʹ ] ʹ] ]
Å଴ଶ
]
‫ ݔ‬௫ൌെ ǡ ݀ ൌ ʹ‫ ݔ‬௔௫ െ ‫ ݔ‬ᇱ
ʹ]
Å଴ଶ ʹ‫ ݔ‬ᇱ Å଴ଶ
݀ ൌ െ ൌ െ ᇱଶ െ ‫ ݔ‬ൌ െ ᇱଶ െ ‫ݔ‬ᇱ
Å଴ ᇱ
Å െ Å଴ଶ Å െ Å଴ଶ
ʹ‫ ݔ‬ᇱ
]

Å଴ଶ ൅ Å ᇱ ଶ ᇱ
ൌ ᇱଶ ȉ‫ݔ‬
Å െ Å଴ଶ
Å଴ଶ ൅ Å ᇱ ଶ
֜݀ൌ‫ ݔ‬ȉ ᇱ
ൌ ʹ͸݉
Å଴ଶ െ Å ᇱ ଶ
d) Avem: ݀ ൌ _Å _ ȉ ‫ ݐ‬ᇱ şi _Å _ ൌ

௧ᇲ
Å଴ଶ ൅ Å ᇱ ଶ Å ᇱ ൅ Å଴ Å଴ଶ ൅ Å ᇱ ଶ ൯ሺÅ ᇱ ൅ Å଴ ሻ
_Å _ ൌ ‫ ݔ‬ᇱ ȉ ȉ ൌ
Å଴ଶ െ Å ᇱ ଶ ʹ‫ ݔ‬ᇱ ʹሺÅ଴ െ Å ᇱ ሻሺÅ଴ ൅ Å ᇱ ሻ
Å଴ଶ ൅ Å ᇱ ଶ ͵ʹͷ
_Å _ ൌ ൌ ൌ ͸ǡͷ݉Ȁ‫ݏ‬
ʹሺÅ଴ െ Å ᇱ ሻ ͷͲ
Altfel: ݀ ൌ ଵ ൅ _ ଶ _ şi aflăm ariile haşurate de pe
graficul vitezei. Apoi _Å_ ൌ

௧ᇲ

jumătate din drumul său ݀ ൌ ͳͷͲ݉ în timpul ‫ ݐ‬ൌ ͳͲ‫ݏ‬, iar


25. Un corp mişcat uniform variat parcurge prima

cealaltă jumătate în ‫ݐ‬ଶ ൌ ͷ‫ݏ‬. Să se afle acceleraţia şi viteza


iniţială ale corpului.
݀ ൌ Å଴ ሺ‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ሻ ൅ ሺ‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ሻଶ
Pentru drumul á avem:

ʹ
]

݀ ]‫ݐ‬ଵଶ
Pentru primul drum:

ൌ Å଴ ‫ݐ‬ଵ ൅
ʹ ʹ

]ሺ‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ሻଶ ൌ ʹ݀ െ Å଴ ሺ‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ሻ


De aici avem:

]‫ݐ‬ଵଶ ൌ ݀ െ ʹÅ଴ ‫ݐ‬ଵ

‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ଶ ʹ݀ െ ʹÅ଴ ሺ‫ݐ‬ଵ ൅ ‫ݐ‬ଶ ሻ


Făcând raportul:

൬ ൰ ൌ
‫ݐ‬ଵ ݀ െ ʹÅ଴ ‫ݐ‬ଵ

ͻ ͵Ͳ െ ͵Å଴
¼nlocuind, avem:
ൌ ֜ Å଴ ൌ ʹǡͷ݉Ȁ‫ݏ‬
Ͷ ͳͷ െ ʹÅ଴
Din ]‫ݐ‬ଵଶ ൌ ݀ െ ʹÅ଴ ‫ݐ‬ଵ , găsim ͳͲͲ] ൌ ͳͷͲ െ ͷͲ ֜
] ൌ ͳ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ .

pământ după à ൌ Ͷ‫ݏ‬. Să se afle viteza iniţială a corpului şi


26. Un corp aruncat vertical în sus a revenit pe

înălţimea la care s-a ridicat corpul.

Se ştie că ‫ݐ‬௨ ൌ ‫ݐ‬௖ Ǣ à ൌ ‫ݐ‬௨ ൅ ‫ݐ‬௖ ֜


.+*/" 

֜ ‫ݐ‬௨ ൌ ‫ݐ‬௖ ൌ
à
ʹ
Ecuaţia vitezei: Å ൌ Å଴ െ ݃‫ ݐ‬pentru urcare ne va da:
‫ ݐ‬ൌ ‫ݐ‬௨ când Å ൌ Ͳ
Ͳ ൌ Å଴ െ ݃‫ݐ‬௨ Ǣ ݃‫ݐ‬௨ ൌ Å଴
Å଴ ൌ ݃ ȉ ൌ ͳͻǡ͸݉Ȁ‫ݏ‬
à
ʹ

Ecuaţia Galilei: Å ൌ ඥÅ଴ଶ െ ʹ݃݀ ne dă:


݀ ൌ ݄ǡ ܿŸ݊݀Å ൌ Ͳ ֜ Å଴ଶ െ ʹ݄݃ ൌ Ͳ
ͳ ݃ଶ à ଶ ݃à ଶ
Å଴ଶ ൌ ʹ݄݃ǡ ݄ ൌ ൌ ȉ ൌ ൌ ͳͻǡ͸݉Ǥ
Å଴
ʹ݃ ʹ݃ Ͷ ͺ

înălţimea maximă ݄ ൌ ͳͻǡ͸݉. După cât timp revine el pe


27. Un corp aruncat vertical în sus ajunge la

iniţială este mărită de ݊ ൌ ͵‫?݅ݎ݋‬


pământ? La ce înălţime se va ridica corpul dacă viteza

.+*/" 

Å ଶ ൌ Å଴ଶ െ ʹ݃‫ݏ‬
Din ecuaţia Galilei:
Å଴ଶ
ÅൌͲ݄֜ൌ ǢÅ ൌ ඥʹ݄݃
ʹ݃ ଴
Å ൌ Ͳ‫ ݐݐ݌‬ൌ à ᇱ ǢÅ଴ െ ݃à ᇱ ൌ Ͳ ֜ à ᇱ ൌ
Å଴
݃
‫ݐ‬௨ ൌ ‫ݐ‬௖ ൌ à ᇱ ֜ ‫ݐ‬௨ ൅ ‫ݐ‬௖ ൌ ʹà ᇱ
Å଴ ʹ ʹ݄
֜àൌʹ ൌ ඥʹ݄݃ ൌ ʹඨ
݃ ݃ ݃

ʹ ȉ ͳͻǡ͸
֜ à ൌ ʹඨ ‫ ݏ‬ൌ Ͷ‫ݏ‬
ͻǡͺ
Å଴ᇱ

ሺ݊ ȉ Å଴ ሻଶ
ܲ‫ ݄ݐ‬ൌ

ൌ ൌ ݊ଶ Ǥ Å଴ଶ Ȁʹ݃ ൌ ݊ଶ ݄ ൌ ͻ݄
ʹ݃ ʹ݃
ൌ ͳ͹͸ǡͶ݉

28. De la înălţimea ݄ ൌ ͳͳ͹ǡ͹݉ cade o piatră dintr-

î) urcă cu viteza Å଴ ൌ ͻǡͺ݉Ȁ‫ݏ‬


un aerostat care:

2) coboară cu aceeaşi viteză


Să se afle viteza pietre în cele două cazuri.
.+*/"
¼n cazul î) corpul mai urcă pe un drum ݄ᇱ ൌ ଶ௚బ , apoi
௩మ

cade liber pe distanţa ݄ᇱ ൅ ݄


݃ ଶ
݄ᇱ ൅ ݄ ൌ ‫ݐ‬
ʹ ௖
Pe distanţa ݄ᇱ , timpul de urcare este ‫ݐ‬ଵᇱ ൌ బ

Å଴ଶ
ʹሺ݄ ൅ ݄ᇱሻ ʹ ൬݄ ൅ ʹ݃ ൰

‫ݐ‬௖ ൌ ඨ ൌ
݃ ݃
ඥʹ݄݃ ൅ Å଴ଶ
Deci:

‫ݐ‬௖ ൌ ǢÅ ᇱ ൌ ඥʹ݃ሺ݄ ൅ ݄ᇱ ሻ


݃
֜ Å ᇱ ൌ ඥʹ݄݃ᇱ ൅ ʹ݄݃ ֜ Å ᇱ ൌ Ͷͻ݉Ȁ‫ݏ‬

Åᇱ
Å ൌᇱ ටÅ଴ଶ ൅ ʹ݄݃Ǣ ‫ݐ‬଴ ൌ
݃

Å ᇱ ൅ Å଴
iar timpul căutat este:

‫ ݐ‬ൌ ‫ݐ‬௖ ൅ ‫ݐ‬ଵ ൌ


ᇱ ᇱ
ൌ ͸‫ݏ‬
݃
¼n cazul 2), cu ecuaţia Galilei:

Å ᇱ ൌ ටÅ଴ଶ ൅ ʹ݄݃ ֜ Å ᇱ ൌ Ͷͻ݉Ȁ‫ݏ‬


Å ᇱ ൌ Å଴ ൅ ݃‫ ݐ‬ᇱ pe verticală în jos şi
Å ᇱ െ Å଴
‫ ݐ‬ൌ

ൌ Ͷ‫ݏ‬
݃

29. Să se afle înălţimea O de la care cade liber un


corp şi durata x a mişcării, ştiind că în intervalul de timp,
à ൌ ͳ‫ ݏ‬înainte de atingerea Pământului, el străbate o
fracţiune ݇ ൌ ͲǤͳͻ din înălţimea totală de la care cade.
.+*/"
Legile căderii libere ne dau:

݃ ଶ ݃ ݃Õ ଶ
݄ൌ Õ Ǣ ݄ െ ݄݇ ൌ ሺÕ െ àሻଶ Ǣ ݄ ൌ
ʹ ʹ ʹ
݃
݄ ሺͳ െ ݇ ሻ ൌ ሺÕ െ à ሻଶ
ʹ

Õെà ଶ Õെà
Necunoscute sunt O, x. împărţim relaţiile, obţinem:

ͳെ݇ ൌ ൬ ൰ Ǣ ൌ ξͳ െ ݇Ǣ ͳ െ ൌ ξͳ െ ݇
à

ͳ െ ξͳ െ ݇ ൌ
à
Õ Õ Õ

à ሺͳ ൅ ͳ െ ݇ ሻ ͳǡͻ
Õൌ ൌ ֜Õൌ ൌ ͳͲ‫ݏ‬
Õ
à
ͳ െ ξͳ െ ݇ ݇ Ͳǡͳͻ
݃Õ ଶ ͻǡͺ ȉ ͳͲଶ ݉
݄ൌ Ǣ ݄ ൌ ൌ ͶͻͲ݉
ʹ ʹ

30. De la înălţimea ݄ ൌ ʹʹͷ݉, pe o planetă

momentul când primul corp a parcurs ݄ᇱ ൌ ͳ͸݉. Să se afle


oarecare, cad liber corpuri, unul după altul; al doilea cade în
distanţa dintre corpuri în momentul când primul corp a ajuns
la suprafaţa planetei.
.+*/"

este în Ò. ݀ଵ şi ݀ଶ se parcurg în acelaşi timp.


Ne folosim de ecuaţia lui Galilei. Când î este în , 2

Pe ݀ଵ , î are viteza iniţială Å଴ ൌ ඥʹ݄݃ᇱ Ǣ ݀ଵ ൌ ݄ െ ݄ᇱ

݃‫ ݐ‬ଶ ݃‫ ݐ‬ଶ
Mai avem:

݀ଵ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬൅ Ǣ݀ଶ ൌ
ʹ ʹ
݃‫ ݐ‬ଶ
݀ ൌ ݄ െ ݀ଶ ൌ ݄ െ
ʹ
Deci ݄ െ ݄ᇱ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬൅
௚௧ మ

݃‫ ݐ‬ଶ
݀ ൌ ݄െ
ʹ

݄ െ ݄ᇱ ൅ ݀ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬൅ ݄, de unde:
Prin adunarea ultimelor relaţii:

݀ െ ݄ᇱ ݀ െ ݄ᇱ
݀ െ ݄ᇱ ൌ Å଴ ‫ݐ‬ç݅‫ ݐ‬ൌ ൌ
Å଴ ඥʹ݄݃ᇱ
݃ ଶ ݃ ሺ݀ െ ݄ ᇱ ሻଶ ሺ݀ െ ݄ ᇱ ሻଶ
݀ ൌ݄െ ‫ ݐ‬ൌ݄െ ൌ ݄െ
ʹ ʹ ʹ݄݃ Ͷ݄ᇱ
Ͷ݄݀ᇱ ൌ Ͷ݄݄ᇱ െ ݀ ଶ െ ݄ᇱ ଶ ൅ ʹ݄݀ᇱ
݀ ଶ ൅ ݄ᇱ ଶ ൅ ʹ݄݀ᇱ െ Ͷ݄݄ᇱ ൌ Ͳ
ሺ݀ ൅ ݄ᇱ ሻଶ ൌ Ͷ݄݄ᇱ
݀ ൅ ݄ᇱ ൅ Ͷ݄݄ᇱ ൌ ʹξ݄݄ᇱ
݀ ൌ ʹξ݄݄ᇱ െ ݄ᇱ Ǣ ݀ ൌ ͳͲͶ݉

aceeaşi viteză iniţială Å଴ ൌ ͳͻǡ͸݉Ȁ‫ ݏ‬şi la un interval à ൌ ʹ‫ݏ‬


3î. Două corpuri sunt aruncate vertical în sus cu

unul după altul. După cât timp ele se vor întâlni?


Să se prezinte grafic coordonatele în funcţie de timp.
.+*/"

Å଴ ͳͻǡ͸
Pentru corpul î:
‫ݐ‬௨ଵ ൌ ൌ ‫ ݏ‬ൌ ʹ‫ݏ‬
݃ ͻǡͺ
Cum ‫ݐ‬௨ଵ ൌ à, rezultă că î este în  când Ò începe să

݃ ଶ
ܵଵ ൌ‫ݐ‬
urce.

ʹ 
ൌà֜൞
Å଴
݃ ݃‫ ݐ‬ଶ
ܵଶ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬െ
ʹ
ܵଵ ൅ ܵଶ ൌ ݄ ൌ Å଴ ‫ݐ‬
Å଴ଶ Å଴ଶ Å଴ ͳ Å଴ ͳ
݄ൌ ǡ ]Å݁݉ ൌ Å଴ ‫ ݐ ֜ ݐ‬ൌ ൌ ൌ à
ʹ݃ ʹ݃ ʹ݃ ʹ ݃ ʹ
Õ ൌ ‫ݐ‬௨ଵ ൅ ‫ ݐ‬ൌ ൅ ֜ Õ ൌ ͵‫ݏ‬
Å଴ à
݃ ʹ

݃‫ ݐ‬ଶ
Coordonatele celor două corpuri au expresiile:

‫ݕ‬ଵ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬െ
ʹ
݃
‫ݕ‬ଶ ൌ Å଴ ሺ‫ ݐ‬െ àሻ െ ሺ‫ ݐ‬െ àሻଶ
ʹ

32. Cum se schimbă durata şi distanţa orizontală de


cădere a unui corp aruncat orizontal, dacă viteza de aruncare
creşte de  ori?
.+*/"

‫ ݔ‬ൌ Å଴ ‫ݐ‬
Ecuaţiile parametrice ale mişcării sunt:

݃‫ ݐ‬ଶ
‫ݕ‬ൌ
ʹ
Când ‫ ݕ‬ൌ ݄:
݃‫ ݐ‬ଶ ʹ݄
݄ൌ ֜‫ݐ‬ൌඨ
ʹ ݃
care nu depind de Å଴
݃ ‫ ݔ‬ଶ ݃‫ ݔ‬ଶ
‫ ݕ‬ሺ‫ ݔ‬ሻ ൌ ൬ ൰ ൌ ଶ
ʹ Å଴ ʹÅ଴
݃݀ ଶ
ʹÅ଴ଶ ݄
‫ ݔ‬ൌ ݀ ֜ ‫ ݕ‬ൌ ݄Ǣ ݄ ൌ ଶ ֜ ݀ ଶ ൌ
ʹÅ଴ ݃

Analog vom avea:݀ ᇱଶ ൌ deci d=Å଴ ට


ଶ௩ᇱమబ ௛ ଶ௛
௚ ௚

ʹ݄
݀ ᇱ ൌ Å଴ᇱ ඨ
݃

Când Å଴ᇱ ൌ ݊Å଴ ֜ ݀ ᇱ ൌ ݊Å଴ ට ൌ ݊݀Ǣ݀ ᇱ ൌ ݊݀


ଶ௛

33. Un corp este aruncat orizontal cu viteza Å଴ ൌ
ͳͲ݉Ȁ‫ݏ‬. De la ce înălţime a fost aruncat ,dacă această
înălţime este egală cu distanţa orizontală de cădere ሺ݃ ൌ
ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ሻ?
.+*/" 

݃‫ ݔ‬ଶ
Am găsit mai sus:

‫ ݕ‬ሺ‫ ݔ‬ሻ ൌ ଶ
ʹÅ଴

Când ‫ ݔ‬ൌ ‫ ݕ‬ൌ ݄, avem:


݄݃ଶ ʹÅ଴ଶ
݄ൌ ଶ݄֜ൌ ֜ ݄ ൌ ʹͲ݉
ʹÅ଴ ݃

34. Un corp aruncat orizontal îşi măreşte viteza de 


ori după un timp à de la începutul mişcării. Care este viteza
iniţială Å଴ a corpului?
.+*/"

݃‫ ݐ‬ଶ
Ecuaţiile parametrice ale poziţiei sunt:

‫ݔ‬ሺÅሻ ൌ Å଴ ‫ݐ‬Ǣ ‫ݕ‬ሺ‫ݐ‬ሻ ൌ


ʹ
Å௫ ൌ Å଴ Ǣ Å௬ ൌ ݃‫ݐ‬
Ecuaţiile parametrice ale vitezei sunt:

Å ଶ ൌ Å௫ଶ ൅ Å௬ଶ ǢÅ ଶ ൌ Å଴ଶ ൅ ݃ଶ ‫ ݐ‬ଶ


Din enunţ Å ൌ ݊Å଴ pentru ‫ ݐ‬ൌ à, deci:
݊ଶ Å଴ଶ ൌ Å଴ଶ ൅ ݃ଶ à ଶ , cu necunoscuta Å଴ .

݃à
Å଴ ൌ
De aici avem:

ξ݊ଶ െ ͳ

35. Un avion zboară orizontal la înălţimea O cu


viteza cunoscută Å଴ . Aviatorul trebuie să arunce o bombă
asupra unei ţinte. Să se afle unghiul ߚ dintre raza vizuală
spre ţintă şi verticală în momentul aruncării bombei pentru
ca ea să nimerească ţinta; distanţa á pe orizontală până la
ţintă în acel moment. Unde se va găsi avionul în momentul
în care bomba atinge ţinta?
.+*/"
݃‫ ݐ‬ଶ ʹ݄ ʹ݄
݄ൌ ǡ ‫ ݐ‬ൌ  ඨ Ǣ ݀ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬ൌ Å଴ ඨ
ʹ ݃ ݃
ʹ݄
݀ Å଴ ට ݃ ʹ ʹ݄
 ߚൌ ൌ ൌ Å଴ ඨ ֜ ݀ ൌ Å଴ ඨ
݄ ݄ ݄݃ ݃
După timpul:
ʹ݄ ʹ݄
‫ ݐ‬ൌ ඨ ǡ ‫ ݔ‬ൌ Å଴ ‫ ݐ‬ൌ Å଴ ඨ ൌ ݀
݃ ݃
Deci va fi deasupra ţintei x.

36. Doi copii se joacă cu mingea aruncând-o unul


altuia. Ce înălţime maximă O atinge mingea în timpul

à ൌ ʹ‫?ݏ‬
jocului, ştiind că mingea zboară de la unul la altul timp de

.+*/"
Ştim că Å଴ೣ rămâne mereu acelaşi. Pe fiecare ramură


a parabolei, timpul de mişcare este
Considerând partea haşurată, avem acolo o aruncare

‫ ݔ‬ൌ Å଴௫ ‫ݐ‬


pe orizontală unde:

݃‫ ݐ‬ଶ 
‫ݕ‬ൌ
^
ʹ
Mai avem ‫ ݕ‬ൌ ݄, pentru ‫ ݐ‬ൌ

݃ à ଶ
Deci:
‫ݕ‬ൌ݄ൌ ቀ ቁ
ʹ ʹ
݃à ଶ
݄ൌ Ǣ ݄ ൌ Ͷǡͻ݉
ͺ

37. De câte ori este mai mare distanţa (bătaia) la care

(acceleraţia gravitaţională pe Lună ݃௅ ൌ ͳǡ͸ʹ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ )


un sportiv ar arunca o greutate pe Lună, faţă de Pământ?

Din ecuaţia vitezei pe [: Å௬ ൌ Å଴ •‹ ߙ െ ݃‫ݐ‬


.+*/" 

pentru Å௬ ൌ Ͳ ֜ ‫ ݐ‬ᇱ ൌ
௩బ ୱ୧୬ ఈ

.

Pentru bătaie ‫ݐ‬ ൌ ʹ‫ ݐ‬ᇱ ൌ Ǣ Å଴௫ ൌ Å଴ …‘• ߙ


ଶ௩బ ୱ୧୬ ఈ
௔௫ ௚
ʹÅ଴ •‹ ߙ
ܾ ൌ ሺʹ‫ ݐ‬ᇱ ሻÅ଴௫ ൌ ȉ Å଴ …‘• ߙ
݃
ʹÅ଴ଶ •‹ ߙ …‘• ߙ
ܾൌ
݃
Considerăm acelaşi Å଴ şi Į când ݃ ൌ ݃௉ şi când
݃ ൌ ݃௅ . Vom avea:
ʹÅ଴ଶ ʹÅ଴ଶ
ܾ௅ ൌ •‹ ߙ …‘• ߙ Ǣܾ௉ ൌ
݃௅ ݃௉
•‹ ߙ …‘• ߙ
ܾ௅ ݃௉
֜ ൌ ؆͸
ܾ௉ ݃௅

38. Care este condiţia ca un corp lansat în sus de-a


lungul unui plan înclinat, să rămâne pe loc după oprire?
.+*/"
Considerăm planul înclinat fixat. ¼n Ò,  are tendinţa
să alunece la vale, deci §Ԧ este în sus pe plan şi este mare (
± frecare statică).
ܰ ൌ ‫ܩ‬௡ ൌ ݉݃ …‘• ߙ
§ ൌ ܰ ֜ § ൌ ݉݃ …‘• ߙ
Trebuie ca §  ‫ܩ‬௧
Deci ݉݃ …‘• ߙ  ݉݃ •‹ ߙ ֜   ߙ

39. Este posibil ca un vagon (sau sanie) să coboare


rectiliniu uniform pe o pantă lină?
.+*/"

ܰ ൌ ‫ܩ‬௡ (stabilitatea pe suport în acest caz)


ܰ ൌ ݉݃ …‘• ߙ
‫ܩ‬௧ െ § ൌ Ͳǡ ܿܿ݅Å ൌ ܿ‫ ] ֜ ݐݏ݊݋‬ൌ Ͳ
‫ܩ‬௧ ൌ §
݉݃ •‹ ߙ ൌ ݉݃ …‘• ߙ ֜ ൌ  ߙ
Mai putem spune că există un unghi Ñ, oricând, aşa
că ൌ  Ñ
Ñ - unghi de frecare
Deci ` = constant, dacă avem ߙ ൌ Ñ ൌ …

opreşte datorită frecării pe o distanţă ݀ ൌ ͳͻǡ͸ într-un timp


40. Un corp plasat de-a lungul unui plan orizontal se

à ൌ Ͷ‫ݏ‬. Să se afle viteza iniţială şi coeficientul de frecare la


alunecare.
.+*/"

‫ܩ‬௧ ൌ ݉݃ •‹ ߙ Ǣ ‫ܩ‬௡ ൌ ݉݃ …‘• ߙ


‫ܩ‬௡ ൌ ܰǢ§ ൌ ܰ
Pe plan corpul este frânat de forţa § ൅ ‫ܩ‬௧ ൌ §
§ ൌ ݉݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙሻ
§ ൌ݉ȉ]
݉] ൌ ݉݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻ
] ൌ ݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻ

Å ଶ ൌ Å଴ଶ െ ʹ]ܵ, pentru oprire ne dă ܱ ൌ Å଴ଶ െ ʹ]݀


Ecuaţia Galilei:

Deci Å଴ଶ െ ʹ݃݀ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻ ൌ Ͳ


Pentru planul orizontal, ߙ ൌ Ͳǡ …‘• Ͳ ൌ ͳǡ ] ൌ ݃ şi
avem:
Å଴ଶ െ ʹ݀ ݃ ൌ Ͳሺͳሻ
Din ecuaţia vitezei: Å ൌ Å଴ െ ]‫ݐ‬, pentru oprire,
‫ ݐ‬ൌ à, Å ൌ Ͳ şi
ܱ ൌ Å଴ െ ]à, cu ] ൌ ݃, deci:
Å଴ െ ݃à ൌ Ͳሺʹሻ
Din relaţiile (î) şi (2) ֜
Å଴ ൌ ݃àǢ Å଴ଶ ൌ ʹ ݃݀
Å଴ଶ ʹ ݃݀ ʹ݀
ൌ ֜ Å଴ ൌ Ǣ Å଴ ൌ ͻǡͺ݉Ȁ‫ݏ‬
Å଴ à
ʹ݀
݃à

ʹ݀
ൌ ൌ à ൌ ଶ ൌ Ͳǡʹͷ
Å଴
݃à ݃à ݃à

4î. De un tren de masă ‫ ܯ‬ൌ ͳͲͲ‫ݐ‬, care merge

vagon de masă ݉ ൌ ͳͲ‫ݐ‬. Acesta parcurge o distanţă


rectiliniu uniform, se desprinde la un moment dat ultimul

݀ ൌ ͻ݇݉ până se opreşte. La ce distanţă de vagon se va găsi


în acest moment trenul, dacă forţa de tracţiune a locomotivei
a rămas aceeaşi? Toate forţele de frecare sunt proporţionale
cu greutatea.
.+*/"

Fie Å଴ viteza iniţială a lui (sau ); se mişcă


uniform încetinit, oprindu-se după timpul a; ൌ coeficientul
de frecare.
Pentru
ܰଶ ൌ ݉݃Ǣ ݂ ൌ ܰଶ ൌ ݉݃
݂
] ൌ ൌ ݃
݁
(Modulul acceleraţiei de frânare a lui )

Å଴ଶ Å଴ଶ
‫ݐ‬ൌ ൌ ǣ݀ ൌ ൌ Ǣ Å ଶ ൌ ʹ ݃݀
Å଴ Å଴
ʹ] ʹ ݃ ଴
Pentru ሺ‫ ܯ‬െ ݉ሻ
] ݃

§ െ § ൌ ሺ‫ ܯ‬െ ݉ሻ]ᇱ
ܰଵ ൌ ݃ሺ‫ ܯ‬െ ݉ሻ
§ ൌ ܰଵ ൌ ݃ሺ‫ ܯ‬െ ݉ሻ
§ െ § § െ ݃ሺ‫ ܯ‬െ ݉ሻ
]ᇱ ൌ ൌ
‫ܯ‬െ݉ ‫ܯ‬െ݉
]ᇱ ൌ െ ݃
‫ܯ‬െ݉
§

Pentru ݀ଵ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬൅ ǡ‫ ݐ‬ൌ ֜


௔ᇲ ௧ మ ௩బ
ଶ ఓ௚
ͳ Å଴ଶ
֜ ݀ଵ ൌ Å଴ ൬ ൰ ൅ ൬ െ ݃൰ ȉ ଶ ଶ Ǣ
Å଴
ʹ ‫ܯ‬െ݉ ݃
§

Å଴ ͳ § ͳ Å଴ଶ
݃
ଶ ଶ
݀ଵ ൌ ൅ ȉ ଶ ଶ൅
݃ ʹ ‫ ܯ‬െ ݉ ݃ ʹ ݃
Å
ͳ Å଴ଶ ͳ § Å଴ଶ
݀ଵ ൌ ൅
ʹ ݃ ʹ ‫ ܯ‬െ ݉ ଶ ݃ଶ
Pentru ‫ ݏ‬ൌ ݀ଵ െ ݀, avem:
ͳ Å଴ଶ ͳ § Å଴ଶ Å଴ଶ
‫ݏ‬ൌ ൅ െ
ʹ ݃ ʹ ‫ ܯ‬െ ݉ ଶ ݃ଶ ʹ ݃
ͳ § Å଴ଶ
‫ݏ‬ൌ
ʹ ‫ ܯ‬െ ݉ ଶ ݃ ଶ
Pentru , cât timp se mişcă uniform, avem:

§Ԧ ൅ §Ԧᇱ ൌ ‫]ܯ‬଴ ܿ‫]ݑ‬଴ ൌ Ͳ ֜ §Ԧ ൅ §Ԧᇱ ൌ Ͳ ֜ §ᇱ ൌ §


ܰ଴ ൌ ‫݃ܯ‬Ǣ §ᇱ ൌ ܰ଴ ൌ ‫݃ܯ‬

֜ ‫ ݃ܯ‬ൌ §ç݅ ݃ ൌ
‫ܯ‬
§

ͳ § Å଴ଶ Å଴ଶ ͳ
‫ݏ‬ൌ ȉ ି ȉ ൌ ȉ ȉ ֜
ʹ ‫ܯ‬ ሺ ݃ሻଶ ‫݃ ݃ ʹ ିܯ‬
§

ͳ ‫ܯ‬
֜‫ݏ‬ൌ ି ȉ݀ȉ ֜‫ ݏ‬ൌ ି ȉ݀
‫ܯ‬ ‫ܯ‬
§

‫ܯ‬
§

ͳͲͲ
Numeric:
‫ ݏ‬ൌ ͻȉ ݇݉ ൌ ͳͲ݇݉
ͻͲ
corpuri de mase ݉ଵ , ݉ଶ la capete. Care este raportul
42. Peste un scripete ideal este trecut un fir cu două

maselor మ ݀acă după un anumit timp corpul cu masa ݉ଶ a


coborât cu ݊ ൌ ͷ െ ]ିଵ parte din distanţa pe care el ar

parcurge-o în căderea liberă în acelaşi interval de timp?


.+*/"

aceea Õ ൌ Õ ᇱ şi ] ൌ ]ᇱ
Firul este presupus inextensibil şi fără greutate. De

Pentru ݉ଵ :
ሬԦ ൅ ݉ଵ ݃Ԧ ൌ ݉ଵ ]Ԧ
Õ

Õ െ ݉ଵ ݃ ൌ ݉ଵ ]
sau

Pentru ݉ଶ :
ሬԦ ᇱ ൅ ݉ଶ ݃Ԧ ൌ ݉ଶ ]Ԧ ᇱ
െÕ ൅ ݉ଶ ݃ ൌ ݉ଶ ] 
Õ
֜
Õ െ ݉ଵ ݃ ൌ ݉ଵ ]

֜ ݃ሺ݉ଶ െ ݉ଵ ሻ ൌ ]ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻç݅]
݉ଶ െ ݉ଵ
ൌ ݃
݉ଶ ൅ ݉ଵ
¼n căderea liberă pentru ݉ଶ , în timpul a, ‫ݏ‬ଶ ൌ
௚௧ మ

.

Pentru ݉ଶ , în timpul a, ‫ݏ‬ଶᇱ ൌ ൌ .


௔௧ మ ௦మ ௚
ଶ ௦మᇲ ௔
. De aici:

‫ݏ‬ଶ ݃ ݃
ᇱ ൌ ݊ ֜ ൌ݊֜]ൌ ֜
Din enunţ:

‫ݏ‬ଶ ݊
݃ ݉ଶ െ ݉ଵ
֜ ൌ ݃ ֜ ݉ଶ ൅ ݉ଵ ൌ ݊ሺ݉ଶ െ ݉ଵ ሻ
]

݊ ݉ଶ ൅ ݉ଵ
݉ଶ ݉ଶ ݉ଶ ݊ ൅ ͳ
൅ͳ ൌ ݊൬ െ ͳ൰ ֜ ൌ
݉ଵ ݉ଵ ݉ଵ ݊ െ ͳ

݉ଶ ͸
Numeric:
ൌ ൌ ͳǡͷ
݉ଵ Ͷ

iniţială Å଴ ൌ ͳ݉Ȁ‫ݏ‬. Care este viteza Åଵ a corpului la timpul


43. Un corp este aruncat vertical în sus cu o viteză

‫ݐ‬ଵ , atunci când corpul se află la o înălţime egală cu o


fracţiune { ൌ Ͳǡͳͻ din înălţimea maximă la care el poate
ajunge? Să se reprezinte pe aceeaşi diagramă viteza şi
coordonata corpului în funcţie de timp.
.+*/"

Å଴ െ Åଵ
¼n mişcarea uniform încetinită:
Åଵ ൌ Å଴ െ ݃‫ݐ‬ଵ ֜ ‫ݐ‬ଵ ൌ
݃

݃‫ݐ‬ଵଶ
݄ ൌ Ǣ ݄ ൌ Å଴ ‫ݐ‬ଵ െ
Å଴
ʹ݃ ʹ
݃‫ݐ‬ଵ ଶ
{݄ ൌ Å଴ ‫ݐ‬ଵ െ
ʹ
Å଴ଶ Å଴ െ Åଵ ݃ ሺÅ଴ െ Åଵ ሻଶ
ൌ Å଴ ȉ െ ȉ
ʹ݃ ݃ ʹ ݃ଶ
{
{Å଴ଶ ሺÅ଴ െ Åଵ ሻଶ
sau

ൌ Å଴ െ Å଴ Åଵ െ

ʹ ʹ
{Å଴ଶ ൌ ʹÅ଴ଶ െ ʹÅ଴ Åଵ െ Å଴ଶ െ Åଵଶ ൅ ʹÅ଴ Åଵ
{Å଴ଶ ൌ Å଴ଶ െ Åଵଶ ֜ Åଵଶ ൌ Å଴ଶ ሺͳ െ { ሻ
Åଵ ൌ േÅ଴ ξͳ െ {

Å଴ െ Åଵ ͳͲ േ ͻ
Numeric:
Åଵ ൌ േͻ݉Ȁ‫ݐ ֜ ݏ‬ଵ ൌ Ǣ ‫ݐ‬ଵ ൌ ‫ݏ‬p
݃ ͳͲ
‫ݐ‬ଵ ൌ Ͳǡͳ‫ݏ‬ç݅‫ݐ‬ଵ ൌ ͳǡͻ‫ݏ‬

44. Să se împartă înălţimea ݄ ൌ ͳͲͲ݉ de la care


cade liber un corp în ݊ ൌ ͳͲ intervale de lungimi ‫ݏ‬௜ ሺ݅ ൌ
ͳǡʹǡ͵ ǥ ǡͳͲሻ parcurse în acelaşi timp fiecare.

Pornind din [ avem puncte la ଵ ǡ ଶ ǥ ǡ ିଵ ǡ  ǡ ǥ ௡ .


.+*/"

݃‫ ݐ‬ଶ
pp a:

ܱ ଵൌ ൌ ‫ݏ‬ଵ
ʹ
݃ Ͷ݃‫ ݐ‬ଶ ͵݃‫ ݐ‬ଶ
‫ݏ‬ଵ ൅ ‫ݏ‬ଶ ൌ ሺʹ‫ݐ‬ሻଶ ֜ ‫ݏ‬ଶ ൌ െ ‫ݏ‬ଵ ൌ
ʹ ʹ ʹ
݃
‫ݏ‬ଵ ൅ ‫ݏ‬ଶ ൅ ‫ ݏ‬ൌ ሺ͵‫ݐ‬ሻଶ
ʹ
‫ ݏ‬ൌ ͵ െ ሺ‫ݏ‬ଵ ൅ ‫ݏ‬ଶ ሻ ൌ
௚௧ మ ହ௚௧ మ
ଶ ଶ
‫ڭ‬
݃‫ ݐ‬ଶ
‫ ݏ‬ൌ ሺʹ݇ െ ʹሻ
ʹ
‫ڭ‬
݃‫ ݐ‬ଶ
‫ݏ‬௡ ൌ ሺʹ݊ െ ͳሻ
ʹ

‫ݏ‬ଵ ൅ ‫ݏ‬ଶ ൅ ‫ ݏ‬൅ ‫ ڮ‬൅ ‫ݏ‬௡ ൌ


Adunând aceste relaţii, rezultă:

݃‫ ݐ‬ଶ
ሾͳ ൅ ͵ ൅ ͷ ൅ ‫ ڮ‬൅ ሺʹ݊ െ ͳሻ
ʹ
݃‫ݐ‬ ଶ
݃‫ݐ‬ ଶ
‫ݏ‬௜ ൌ ሺʹ݅ െ ͳሻ Ǣ ݄ ൌ ݊ଶ ȉ ֜
ʹ ʹ
‫ݏ‬௜ ʹ݅ െ ͳ ʹ݅ െ ͳ
֜ ൌ ֜ ‫ݏ‬௜ ൌ ȉ݄
݄ ݊ ଶ ݊ଶ
݅ ൌ ͳǡʹǡ ǥ ǡͳͲ

݄
¼n aplicaţia numerică:

ൌ ͳǢ ‫ݏ‬௜ ൌ ʹ݅ െ ͳ
݊ଶ

ͳǡ͵ǡͷǡ ǥ ǡͳͻ݉݁‫݅ݎݐ‬
Deci lungimile sunt:

aceeaşi viteză iniţială Å଴ ൌ Ͷǡͻ݉Ȁ‫ݏ‬, la intervalul à unul


45. Două corpuri sunt aruncate vertical în sus cu

după altul. Să se determine à astfel ca cele două corpuri să


se întâlnească la o înălţime egală cu o fracţiune { ൌ Ͳǡ͵͸
din înălţimea maximă la care ele pot ajunge.
.+*/" 

al doilea corp, timpul de mişcare este ‫ ݐ‬െ à.


Pentru primul corp, timpul de mişcare este a. Pentru
Pentru întâlnire avem aceeaşi poziţie şi ‫ݏ‬ଵ ൌ ‫ݏ‬ଶ , dacă
ambele ar urca;

݃‫ ݐ‬ଶ ݃
Å଴ ‫ ݐ‬െ ൌ Å଴ ሺ‫ ݐ‬െ àሻ െ ሺ‫ ݐ‬െ àሻଶ ֜
ʹ ʹ
݃‫ ݐ‬ଶ ݃‫ ݐ‬ଶ ݃à ଶ
֜ Å଴ ‫ ݐ‬െ ൌ Å଴ ‫ ݐ‬െ Å଴ à െ െ ൅ ݃‫ݐ‬à ֜
ʹ ʹ ʹ
݃à Å଴ଶ
֜ ݃‫ ݐ‬െ Å଴ െ ൌ ͲǢ ݄ ൌ
ʹ ʹ݃
݃‫ݐ‬ ଶ ଶ
Å଴ ‫ ݐ‬െ ൌ ǡ ݊‫݁ݎ]ܿݎݑ݈݁݀ݑ݌݉݅ݐ݁ݐݏ݁ݐܿ]݀݅]݉ݑ‬
Å଴
ʹ ʹ݃
֜‫ݐ‬ൌ
Å଴
݃

݃à ݃à
݃‫ ݐ‬െ Å଴ െ ൌ Ͳ ֜ ݃ െ Å଴ െ ൌͲ֜àൌͲ
Atunci condiţia:
Å଴
ʹ ݃ ʹ

‫ݐ‬
Ceea ce este imposibil, iar:
Å଴
݃
Aceasta înseamnă că situaţia reală are cele două
corpuri în momentul întâlnirii cu viteze paralele, dar de sens

݃
Å଴ ሺ‫ ݐ‬െ àሻ െ ሺ‫ ݐ‬െ àሻଶ ൌ {݄
opus: al doilea corp urcă şi primul coboară. Deci:

ʹ
Pentru corpul 2:

‫ݐ‬ൌ ൅ ‫ݐ‬ଵ
Å଴
݃
‫ݐ‬ଵ - timpul căderii libere pentru î până în (momentul

൅ {݄ ൌ ݄ , din geometria figurii; ݄ ൌ ଶ௚బ


întâlnirii)
௚௧భమ ௩మ

¼n aceste ecuaţii, necunoscute sunt ݄ ǡ ‫ݐ‬ǡ ‫ݐ‬ଵ ǡ à.

݃‫ݐ‬ଵଶ Å଴ଶ
Avem succesiv:

ൌ ݄ ሺͳ െ { ሻ ൌ ሺͳ െ { ሻ
ʹ ʹ݃
݃‫ݐ‬ଵଶ Å଴ଶ ሺͳ െ { ሻ
ൌ Ǣ ݃‫ݐ‬ଵଶ ൌ Å଴ଶ ሺͳ െ ݇ሻ ֜
ʹ ʹ݃
֜ ݃‫ݐ‬ଵ ൌ Å଴ ξͳ െ {, iar:
‫ ݐ‬ൌ ൅ ξͳ െ { ൌ ͳ ൅ ξͳ െ {൯
Å଴ Å଴ Å଴
݃ ݃ ݃
Notăm ‫ ݐ‬െ à ൌ ‫ ֜ ݔ‬Å଴ ‫ ݔ‬െ ൌ {݄ ֜
௚௫ మ

݃‫ ݔ‬ଶ െ ʹÅ଴ ‫ ݔ‬൅ ʹ݄݇ ൌͲ
Å଴ േ ඥÅ଴ଶെ ʹ{݄݃
‫ݔ‬ൌ
݃
Å଴ଶ

Å଴ േ Å଴ െ ʹ{݃ ȉ ʹ݃

Å଴ േ Å଴ ξͳ െ {
‫ݔ‬ൌ ൌ
݃ ݃
‫ ݔ‬ൌ ͳ േ ξͳ െ {൯Ǣ ‫ ݐ‬െ à ൌ ͳ േ ξͳ െ {൯
Å଴ Å଴
݃ ݃
‫ ݐ‬ൌ ሺͳ ൅ ξͳ െ {ሻ
Å଴
݃
‫ ݐ‬െ à  ‫ ݐ ֜ ݐ‬െ à ൌ బ ͳ െ ξͳ െ {൯,


Deoarece
deci convine semnul Ä-´ din faţa radicalului.

‫ ݐ‬െ ͳ െ ξͳ െ {൯ ൌ à ֜
De aici:
Å଴
݃
à ൌ ͳ ൅ ξͳ െ {൯ െ ͳ ൅ ξͳ െ {൯Ǣ
Å଴ Å଴
݃ ݃
à ൌ ͳ ൅ ξͳ െ { െ ͳ ൅ ξͳ െ {൯ ֜
Å଴
݃
ʹÅ଴
àൌ ξͳ െ {
݃

ʹ ȉ Ͷǡͻ
Numeric:
àൌ ඥͳ െ Ͳǡ͵͸‫ ݏ‬ൌ Ͳǡͺ‫ݏ‬
ͻǡͺ

46. De la o înălţime ݄ ൌ Ͷǡͻ݉ cade un corp. Cu ce


viteză iniţială Å଴ trebuie aruncat în jos de la aceeaşi înălţime
un al doilea corp, la un interval à ൌ Ͳǡͷ‫ ݏ‬după primul,
pentru ca cele două corpuri să se întâlnească chiar la
suprafaţa Pământului?
.+*/"
a ± timpul pentru primul corp
‫ ݐ‬െ à ± timpul pentru al doilea corp

݃‫ ݐ‬ଶ
݄ൌ
൞ ʹ 
݃
݄ ൌ Å଴ ሺ‫ ݐ‬െ àሻ ൅ ሺ‫ ݐ‬െ àሻଶ
ʹ
Acest sistem are Å଴ ǡ ‫ ݐ‬necunoscute. Din ecuaţia a

݃
݄ െ ʹ ȉ ሺ‫ ݐ‬െ à ሻଶ
doua:
ʹ݄
Å଴ ൌ Ǣ‫ ݐ‬ൌ ඨ
‫ݐ‬െà ݃

݃ ʹ݄ ݃ ʹ݄ ʹ݄

݄ െ ʹ ቆට െ àቇ ݄ െ ʹ ቆ െ ʹàට ൅ à ଶ ቇ
݃ ݃ ݃
Å଴ ൌ ൌ
ʹ݄ ʹ݄
ට െà ට െà
݃ ݃
݃ ʹ݄ ݃à ଶ ʹ݄
݄ െ ݄ ൅ ʹ ȉ ʹàට െ ݃à ʹට ݃ െ à
݃ ʹ
Å଴ ൌ ֜ Å଴ ൌ ȉ
ʹ݄ ʹ ʹ݄
ට െà ට െà
݃ ݃
ʹ ȉ Ͷǡͻ
ͻǡͺ ȉ Ͳǡͷ ʹට ͻǡͺ െ Ͳǡͷ ʹͻǡͶ
Å଴ ൌ ȉ ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ݉Ȁ‫ݏ‬
ʹ ʹ ȉ Ͷǡͻ Ͷ
ට െ Ͳǡͷ
ͻǡͺ
Å଴ ൌ ͹ǡ͵ͷ݉

vitezele iniţiale Å଴ଵ ൌ ͸Ͳ݉Ȁ‫ ݏ‬şi Å଴ଶ ൌ ͶͲ݉Ȁ‫ݏ‬, corpul 2 la


47. Două corpuri sunt aruncate vertical în sus cu

un interval à după primul. Care sunt limitele permise ale lui


à pentru ca cele două corpuri să se poată întâlni în aer? (se
va lua ݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ )

Există două situaţii limită ߙ şi ߚ.


.+*/"

¼n cazul ߙ, î
parcurge O dus-întors, iar 2

¼n acest caz ‫ݐ‬ଶ ൎ Ͳ şi


de abia pleacă de la sol.

‫ݐ‬ଵ െ à ൌ Ͳ
‫ݐ‬ଵ ൌ ‫ݐ‬௨௥௖௔௥௘ ൅ ‫ݐ‬௖௢௕௢௥Ÿ௥௘

ʹÅ଴ଵ
pentru:
݈ൌ ൅ Ǣ ‫ݐ‬ଵ ൌ
Å଴ଵ Å଴ଵ
݃ ݃ ݃
¼n cazul ߚ, à este aşa încât î şi 2 se întâlnesc imediat
deasupra solului după ce vor fi făcut fiecare drumul dus-
întors al înălţimii lor maxime. ¼n acest caz:
‫ݐ‬ଵ ൌ ൅ Ǣ ‫ݐ‬ଶ ൌ ൅
Å଴ଵ Å଴ଵ Å଴ଶ Å଴ଶ
݃ ݃ ݃ ݃
ʹÅ଴ଵ ʹÅ଴ଶ
‫ݐ‬ଵ ൌ Ǣ ‫ݐ‬ଶ ൌ
݃ ݃
ʹÅ଴ଵ ʹÅ଴ଶ ʹሺÅ଴ଵ െ Å଴ଶ ሻ
à ൌ ‫ݐ‬ଵ െ ‫ݐ‬ଶ ൌ െ ൌ
݃ ݃ ݃

ʹሺÅ଴ଵ െ Å଴ଶ ሻ ʹÅ଴ଵ


Deci:

݃ ݃
à

iniţială Å଴ଵ ൌ ͻǡͺ݉Ȁ‫ݏ‬. După un timp à ൌ ͳ‫ ݏ‬se aruncă după


48. Un corp este aruncat vertical în sus cu viteza

el al doilea corp. Să se afle viteza iniţială Å଴ଶ a acestuia


astfel ca cele două corpuri să se întâlnească atunci când
corpul 2 este la înălţimea sa maximă. Să se reprezinte
coordonatele în funcţie de timp pe aceeaşi diagramă.
.+*/"

‫ݐ‬ଵ ൌ ‫ݐ‬ଵ௨௥௖௔௥௘ ൅ ‫ݐ‬଴


Pentru corpul î avem timpul:

‫ݐ‬ଶ ൌ ‫ݐ‬ଵ െ à
Pentru corpul al doilea:

‫ݐ‬ଵ௨௥௖௔௥௘ ൌ Ǣ‫ݐ‬ ൌ ͳ‫ݏ‬


Å଴ଵ
݃ ଵ௨௥௖௔௥௘
‫ݐ‬ଶ ൌ ൅ ‫ݐ‬଴ െ à
Å଴ଵ
݃
[bservăm că aplicaţia numerică are ‫ݐ‬ଵ௨௥௖௔௥௘ ൌ à,
deci când corpul 2 începe să urce, corpul î începe să cadă
liber din .

݃‫ݐ‬଴ଶ
Avem:

൅ ݄ଶ ൌ ݄ଵ Ǣ ‫ݐ‬ଶ ൌ ‫ݐ‬଴
ʹ

݃‫ݐ‬ଶଶ ݃‫ݐ‬଴ଶ ଶ
Mai ştim că:

݄ଶ ൌ Å଴ଶ ‫ݐ‬ଶ െ Ǣ ݄ଶ ൌ Å଴ଶ ‫ݐ‬଴ െ ç݄݅ଶ ൌ


Å଴ଶ
ʹ ʹ ʹ݃
‫ݐ‬ଶ ൌ ‫ݐ‬ଶ௨௥௖௔௥௘ ൌ
Å଴ଶ
݃
‫ݐ‬ଶ ൌ ‫ݐ‬଴ ൌ
Åଶ
݃
൅ ݄ଶ ൌ ݄ଵ Ǣ ȉ ൅ ൌ
௚௧బమ ௚ ௩బమ

௩బమ

௩బభ

ଶ ଶ ௚మ ଶ௚ ଶ௚
;
ଶ ଶ ଶ
˜଴ଵ ξʹ
൅ ൌ Ǣ ʹÅ଴ଶ ൌ Å଴ଵ ֜ ˜଴ଶ ൌ ൌ Å଴ଵ
Å଴ଶ Å଴ଶ Å଴ଵ ଶ ଶ
ʹ݃ ʹ݃ ʹ݃ ξʹ ʹ
Å଴ଶ ൌ Ͷǡͻξʹ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ͸ǡͻͲͻ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ͹݉Ȁ‫ݏ‬Ǥ

49. ¼n drumul unui glonţ tras orizontal s-a aşezat un


paravan de carton la distanţa á. Ştiind că diferenţa de
înălţime O între puşcă şi orificiul făcut de glonţ în paravan,
să se afle viteza Å଴ a glonţului şi unghiul ߙ sub care loveşte
glonţul paravanul (faţă de direcţia orizontală).
.+*/"

‫ ݔ‬ൌ Å଴ ‫ݐ‬
Ecuaţiile parametrice ale poziţiei mobilului sunt:

݃‫ ݐ‬ଶ 
‫ݕ‬ൌ
^
ʹ
Iar ecuaţiile parametrice ale vitezei sunt:
Å௫ ൌ Å଴
ቄÅ ൌ ݃‫ݐ‬

݃‫ ݐ‬ଶ ʹ݄ ʹ݄
݄ൌ Ǣ ‫ ݐ‬ൌ ඨ ֜ Å௬ ൌ ݃ඨ p
ʹ ݃ ݃
ඥʹ݄݃
Å௬ ൌ ඥʹ݄݃Ǣ  ߙ ൌ Ǣ ߙ ൌ
Å௬
Å௫ Å଴
p

‫ݔ‬ ݃ ‫ݔ‬ଶ
‫ ݔ‬ൌ Å଴ ‫ ݐ ֜ ݐ‬ൌ ֜‫ݕ‬ൌ
Å଴ ʹ Å଴ଶ
(ecuaţia traiectoriei ‫ݕ‬ሺ‫ݔ‬ሻ)
݃݀ ଶ ݃
ܲ ‫ݕ א‬ሺ‫ ݔ‬ሻ ֜ ݄ ൌ ଶ ֜ Å଴ ൌ ݀ට
ʹÅ଴ ʹ݄
ඥʹ݄݃ ඥʹ݄݃ ʹ݄
 ߙൌ ൌ ൌ Ǥ
݃ ݀
݀ටʹ݄
Å଴

căzut pe pământ după à ൌ Ͳǡͷ‫ ݏ‬la distanţa ݀ ൌ ͷ݉ (pe


50. Un corp a fost aruncat orizontal dintr-un turn şi a

orizontală). Să se afle: înălţimea de la care a fost aruncat


corpul, viteza iniţială Å଴ , viteza finală ÅԢ şi unghiul format
de ea cu orizontala.
.+*/"

‫ ݔ‬ൌ Å଴ ‫ݐ‬
Ca mai sus avem:

݃‫ ݐ‬ଶ 
‫ݕ‬ൌ
^
ʹ
Å௫ ൌ Å଴ 
ቄÅ ൌ ݃‫ݐ‬

Pentru ‫ ݐ‬ൌ à, ‫ ݕ‬ൌ ݄ ֜
݃à ଶ
݄֜ൌ
ʹ
ͻǡͺ ȉ Ͳǡͷଶ
݄ൌ ݉ ൌ ͳǡʹʹ݉
ʹ
Pentru ‫ ݐ‬ൌ à, ‫ ݔ‬ൌ ݀ ֜
݀
݀ ൌ Å଴ àç݅Å଴ ൌ
à
ͷ
Å଴ ൌ ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ݏ‬
Ͳǡͷ

mecanice în Ͳç݅ .
Neglijând frecările putem folosi conservarea energiei

݉Å଴ଶ ݉Å ᇱ ଶ
൅ ݄݉݃ ൌ ֜ Å ᇱ ଶ ൌ Å଴ଶ ൅ ʹ݄݃
ʹ ʹ
Å ᇱ ൌ ටÅ଴ଶ ൅ ʹ݄݃ ֜ Å ᇱ ൌ ඥͳͲͲ ൅ ʹ ȉ ͻǡͺ ȉ ͳǡʹʹ݉Ȁ‫ݏ‬
ൌ ͳͳǡͳ݉Ȁ‫ݏ‬
¼n general,  ߙ ൌ ௩೤ ൌ
௩ ௚௧
ೣ ௩బ

Pentru ‫ ݐ‬ൌ àǢ ߙ ൌ ߙ ç݅  ߙԢ ൌ
ᇱ ௚ఛ
௩బ
݃à ݃à ଶ
 ߙᇱ ൌ ൌ
݀ ݀
à
݃à ଶ ʹ݄
݄ൌ ֜ ݃à ଶ ൌ ʹ݄ ֜  ߙ ᇱ ൌ
ʹ ݀
ʹ݄
݃à ݃ට ඥʹ݄݃
݃
 ߙᇱ ൌ ൌ ൌ
Å଴ Å଴ Å଴
ʹ݄ ʹ ȉ ͳǡʹʹ
 ߙᇱ ൌ ൌ ൌ ͲǡͶͺͺ
݀ ͷ
ߙ ᇱ ൌ ʹ͸ιʹͳᇱ
Alte tabele dau ߙ ᇱ ൌ ʹ͸ι͸Ԣ.

5î. Un corp este aruncat cu viteza Å଴ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬sub


un unghi ߙ଴ ൌ Ͷͷι faţă de orizontală. Corpul loveşte un
perete situat la o distanţă ݀ ൌ ͵݉. Să se afle pe ce porţiune,
ascendentă sau descendentă a traiectoriei, se produce
ciocnirea; la ce înălţime se produce ciocnirea; viteza ÅԢ în
momentul ciocnirii?
.+*/"
Ecuaţia traiectoriei este: ‫ ݕ‬ൌ ‫ߙ  ݔ‬଴ െ ሺͳሻ
௚௫ మ
ଶ௩బమ ୡ୭ୱమ ఈబ

Trebuie comparat ݀ cu
௕బ

Pentru intersecţia cu [, ‫ ݕ‬ൌ Ͳ
݃‫ݔ‬
‫ ݔ‬ቆ ߙ଴ െ ଶ ቇൌͲ
ʹÅ଴ …‘•ଶ ߙ଴

ʹÅ଴ଶ …‘•ଶ ߙ଴  ߙ଴
Cu rădăcinile:

‫ ݔ‬ൌ ܱሺ‫]݁݊݅݃݅ݎ݋‬ሻç݅‫ ݔ‬ൌ ܾ଴ ൌ


݃
ͳ ͳ
ʹ ȉ ͳͲଶ ȉ ȉ
ʹÅ଴ •‹ ߙ଴ …‘• ߙ଴

ξʹ ξʹ
ܾ଴ ൌ Ǣܾ଴ ൌ ݉ ൌ ͳͲ݉
݃ ͳͲ
ܾ଴
ൌ ͷ݉  ݀
ʹ
֜ peretele este în stânga înălţimii maxime.

݃݀ ଶ
Ecuaţia (î) ne dă, pentru

֜ ‫ ݔ‬ൌ ݀ǡ ݄ ൌ ݀  ߙ଴ െ
ʹÅ଴ଶ …‘•ଶ ߙ଴
ͻǡͺ ȉ ͻ
݄ ൌ ቌ͵ ȉ ͳ െ ቍ ݉ ؆ ʹǡͳ݉Ǥ
ͳ
ʹ ȉ ͳͲͲ ȉ
ʹ

݉Å଴ଶ ݉Å ᇱ ଶ
Conservarea energiei mecanice în [ şi , ne dă:

ൌ ൅ ݄݉݃ ֜ Å଴ଶ ൌ Å ᇱଶ ൅ ʹ݄݃ ֜ Å ᇱ


ʹ ʹ
ൌ ටÅ଴ଶ െ ʹ݄݃

Å ᇱ ൌ ඥͳͲͲ െ ʹ ȉ ͻǡͺ ȉ ʹǡͳ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ͹ǡ͸݉Ȁ‫ݏ‬Ǥ

52. ¼ntr-o sanie care lunecă liber, fără frecări, pe un


plan înclinat de unghi ߙ faţă de orizontală, este suspendat de
tavan printr-un fir, un corp. Cu ce unghi ߠ faţă de verticală,
deviază firul în poziţie de echilibru relativ a corpului?
.+*/"
ሬԦ şi
greutatea ‫ܩ‬Ԧ . Rezultanta #ሬԦ ൌ Õ
ሬԦ ൅ ‫ܩ‬Ԧ şi paralelă cu acceleraţia
Asupra bobiţei p acţionează tensiunea din fir Õ

]Ԧ, deci cu planul înclinat.


§Ԧ ൌ ݉]ԦǢ§Ԧ ൌ ݉]
Pe plan, la vale, fără frecări, ] ൌ ݃ •‹ ߙ; § ൌ
݉݃ •‹ ߙ. Considerăm acum proiecţia ecuaţiei Õ ሬԦ ൅ ‫ܩ‬Ԧ ൌ §Ԧ

െÕ •‹ ߠ ൅ Ͳ ൌ െ§ …‘• ߙ  Õ •‹ ߠ ൌ ݉݃ •‹ ߙ …‘• ߙ 


pe axele [ şi [ din figură. [bţinem:
֜൜
Õ …‘• ߠ െ ݉݃ ൌ െ§ •‹ ߙ Õ …‘• ߠ ൌ ݉݃ െ ݉݃ •‹ଶ ߙ

•‹ ߠ ݉݃ •‹ ߙ …‘• ߙ


Prin împărţire:
ൌ Ǣ ߠ ൌ ൌ ߙ
•‹ ߙ …‘• ߙ
…‘• ߠ ݉݃ሺͳ െ •‹ ߙ ሻ ଶ …‘•ଶ ߙ
Cu ߙ şi ߠ ascuţite ֜ ߙ ൌ ߠ

53. Două corpuri de mase ݉ଵ ൌ ͵݇݃ǡ ݉ଶ ൌ ʹ݇݃,

fir orizontal care rezistă la o tensiune maximă Õ ௔௫ ൌ


sunt aşezate pe un plan orizontal şi legate între ele printr-un

ͳͲͲܰ. Coeficientul de frecare la alunecare este acelaşi


trage corpul ݉ଵ pentru a nu se rupe firul în timpul mişcării?
pentru ambele corpuri. Cu o forţă orizontală maximă, putem

.+*/"
p

ܰଵ ൌ ‫ܩ‬ଵ ൌ ݉ଵ ݃Ǣ ܰଶ ൌ ‫ܩ‬ଶ ൌ ݉ଶ ݃
Din stabilitatea pe suportul orizontal, avem:

]Ԧ fiind acceleraţia, principiul suprapunerii şi legea a

݉ଵ ]Ԧ ൌ §Ԧ ൅ ÕሬԦ ൅ §Ԧଵ
doua a dinamicii, se scriu:

ሬԦ ൅ §Ԧଶ
݉ଶ ]Ԧ ൌ Õ
Cu §ଵ ൌ ܰଵ ൌ ݉ଵ ݃ şi §ଶ ൌ ܰଶ ൌ ݉ଶ ݃, în
acest caz. Proiectând ecuaţiile vectoriale pe direcţia

݉ଵ ] ൌ § െ Õ െ §ଵ  ݉ ] ൌ § െ Õ െ ݉ଵ ݃
mişcării, avem:
‫ ݑ]ݏ‬൜ ଵ
݉ଶ ] ൌ Õ െ §ଶ ݉ଶ ] ൌ Õ െ ݉ଶ ݃

Prin adunare: ]ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ ൌ § െ ݃ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ


Pentru ] ൌ Ͳ, mişcarea este uniformă şi atunci
Õ ൌ Õ ௔௫ şi § ൌ § ௔௫ .
Din ecuaţia a doua a sistemului, Õ ௔௫ െ §ଶ ൌ Ͳ ֜
Õ ௔௫ െ §ଶ ൌ ݉ଶ ݃, iar § ௔௫ െ ݃ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ ൌ Ͳ pentru
] ൌ Ͳ.
Deci: § ௔௫ ൌ ݃ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ; Õ ௔௫ ൌ ݉ଶ ݃

§ ௔௫ ݉ଵ ൅ ݉ଶ ݉ଵ ൅ ݉ଶ
Prin împărţire, avem:
ൌ ֜ § ௔௫ ൌ Õ ௔௫
Õ ௔௫ ݉ଶ ݉ଶ
ൌ ͳͲͲܰ ȉ ൌ ʹͷͲܰ

¼n aplicaţie: § ௔௫ ଶ

un plan înclinat de unghi ߙ ൌ ͵Ͳι trebuie aplicată corpului o


54. Ştiind că pentru a menţine în echilibru un corp pe

forţă minimă normală de ݊ ൌ ʹǡͷ ori mai mare decât o forţă


minimă orizontală, să se calculeze coeficientul de frecare
dintre corp şi plan.
.+*/"
Alegem sistemul de axe cu axa  normală la plan şi
axa paralelă cu planul. Avem două echilibre de analizat,
pentru .

ܰ െ §ଵ െ ‫ ߙ •‘… ܩ‬ൌ Ͳ
Pentru figura , rezultă sistemul:
൜ ଵ
െ‫ ߙ ‹• ܩ‬൅ ܰଵ ൌ Ͳ
݉݃ •‹ ߙ ݉݃ •‹ ߙ
ܰଵ ൌ Ǣ§ଵ ൌ െ ݉݃ …‘• ߙ

֜ §ଵ ൌ ݉݃ ൬ െ …‘• ߙ൰
•‹ ߙ

ܰ െ § •‹ ߙ െ ‫ ߙ •‘… ܩ‬ൌ Ͳ


൜‫ ܩ‬ଶ•‹ ߙ ଶെ § െ § …‘• ߙ ൌ Ͳ
Pentru figura u, avem sistemul:

ଶ ଶ

ܰ െ §ଶ •‹ ߙ െ ‫ ߙ •‘… ܩ‬ൌ Ͳ 


֜
Sau
൜ ଶ
‫ ߙ ‹• ܩ‬െ ܰଶ െ §ଶ …‘• ߙ ൌ Ͳ
ܰଶ ൌ §ଶ •‹ ߙ ൅ ‫ ߙ •‘… ܩ‬Ǣ  ܰଶ ൌ ‫ ߙ ‹• ܩ‬െ §ଶ …‘• ߙ

‫ ߙ ‹• ܩ‬െ §ଶ …‘• ߙ ݉݃ •‹ ߙ െ §ଶ …‘• ߙ


¼mpărţind ultimele relaţii, avem:
ൌ ൌ
§ଶ •‹ ߙ ൅ ‫§ ߙ •‘… ܩ‬ଶ •‹ ߙ ൅ ݉݃ …‘• ߙ
Din enunţ, §ଵ ൌ ݊§ଶ , iar penultima ecuaţie ne dă:
݉݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ ݉݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ
§ଶ ൌ Ǣ§ଵ ൌ
…‘• ߙ ൅ •‹ ߙ
ൌ ݊§ଶ

݉݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ ݉݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ


݊ȉ ൌ ֜
…‘• ߙ ൌ •‹ ߙ
݊ ͳ


…‘• ߙ ൅ •‹ ߙ
De aici: ݊ ൌ …‘• ߙ ൅ •‹ ߙ ֜ ൌ
ୡ୭ୱ ఈ
௡ିୱ୧୬ ఈ
Numeric ൌ ͲǡͶ͵
55. De-a lungul unui plan înclinat de unghi ߙ ൌ Ͷͷι
este lansat în sus un corp cu viteza iniţială Å଴ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ݏ‬.
Coeficientul de frecare la alunecare ൌ ͲǡʹͲ. Să se afle
înălţimea O la care se ridică corpul, viteza Å ᇱ cu care revine
corpul înapoi la baza planului, timpul de urcare şi timpul de
coborâre.
.+*/"

‫ܩ‬௧ ൌ ݉݃ •‹ ߙ
Pe plan înclinat, componentele:

‫ܩ‬௡ ൌ ݉݃ …‘• ߙ
‫ ܩ‬ൌ ݉݃Ǣ ܰ ൌ ‫ܩ‬௡
Iar forţa de frecare § ൌ ܰ ൌ ݉݃ …‘• ߙ
La mişcarea la deal, fără tracţiune, corpul are o

‫ܩ‬௧ ൅ § ݉݃ሺ•‹ ߙ ൅ ݉݃ …‘• ߙ ሻ


mişcare uniform încetinită cu acceleraţia având modulul:

]ൌ ൌ
݉ ݉
ൌ ݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙሻ

Å଴ଶ
Spaţiul parcurs până la oprire este:

ൌ Ǣ ݄ ൌ  •‹ ߙ ֜
ʹ]
Å଴ଶ Å଴ଶ •‹ ߙ Å଴ଶ ͳ
݄ൌ •‹ ߙ ൌ ൌ ȉ
ʹ] ʹ݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻ ʹ݃ ͳ ൅ … ߙ
݄ ൌ Ͷǡʹͷ݉

‫ܩ‬௧ െ §
La vale, pe plan, fără tracţiune, acceleraţia este:

]ᇱ ൌ ൌ ݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙሻ
݉
¼n , ecuaţia lui Galilei ne dă: Å ᇱ ൌ ξʹ]Ԣ ȉ 
Å଴ଶ
Å ൌ ඨʹ݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ ȉ

ʹ݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻ

•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሺ ߙ െ ሻ
Å ᇱ ൌ Å଴ ඨ ൌ Å଴ ඨ
•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ  ߙ ൅
Å ᇱ ൌ ͺǡͳ͸݉Ȁ‫ݏ‬
Å ൌ Å଴ െ ]‫ݐ‬௨ 
֜ ‫ݐ‬௨ ൌ ൌ ֜
Å଴ Å଴
ÅൌͲ ݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻ

‫ݐ‬௨ ൌ ͳǡʹ‫ݏ‬
]

•‹ ߙ െ …‘• ߙ
Å଴ ට

•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ
Å ᇱ ൌ ]ᇱ ‫ݐ‬௖ ֜ ‫ݐ‬௖ ൌ ᇱ ൌ
݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ
Å


]
Å଴
݃ඥ•‹ଶ ߙ െ ଶ …‘•ଶ ߙ
‫ݐ‬௖ ൌ ͳǡͷ‫ݏ‬

56. [ pană cu unghi de deschidere ߙ ൌ ͵Ͳι este


bătută într-un butuc de lemn. Care trebuie să fie coeficientul
de frecare minim între pană şi butuc pentru ca pana să nu
sară înapoi?
.+*/"
Problema se poate rezolva ca un caz particular al
unei alte probleme: ÄSă se determine valoare maximă a
unghiului vârfului unei pene care are secţiunea transversală
de forma unui triunghi oarecare, astfel încât după ce pana
este bătută să se autofixeze în locaşul ei. Coeficienţii de
frecare dintre forţele laterale ale penei şi pereţii locaşului
sunt ଵ şi ଶ . Se va neglija greutatea proprie a penei şi se va
considera că pana este bătută după direcţia înălţimii ce cade
din vârful corespunzător unghiului penei pe capul acesteia´.

Presupunând că pana a fost introdusă în lăcaşul ei,

valoarea forţei ܳሬԦ necesară scoaterii penei din locaş, să fie


condiţia ca ea să se autofixeze (autofrâneze), este ca

pozitivă sau cel puţin nulă: ܳ ൒ Ͳ.


Determinăm valoare forţei å pentru echilibrul penei
scriind ecuaţiile de proiecţii ale forţelor ce acţionează asupra

¢ §௫ ൌ ܰଶ …‘• ߚ െ ܰଵ …‘• ߙ ൅ Õଶ •‹ ߚ െ Õଵ •‹ ߙ ൌ Ͳ


ei şi în sistemul de referinţă [ .

¢ §௬ ൌ ܳ ൅ ܰଵ •‹ ߙ ൅ ܰଶ •‹ ߚ െ Õଵ …‘• ߙ െ Õଶ …‘• ߚ ൌ Ͳ

¢ §௫ ൌ ሺͳሻǢ¢ §௬ ൌ ሺʹሻ
ሬԦଵ şi ܰ
Prin ܰ ሬԦଶ şi respectiv Õ
ሬԦଵ şi Õ
ሬԦଶ s-au notat forţele
de reacţiune normală pe suprafeţele laterale ale penei şi
respectiv forţele de reacţiune tangenţiale datorate frecărilor

Unghiul vârfului penei, iar Õଵ ൌ ଵ ܰଵ şi Õଶ ൌ ଶ ܰଶ .


dintre suprafeţele laterale ale penei şi pereţii lăcaşului.

ܰଶ ሺ…‘• ߚ ൅ ଶ •‹ ߚ ሻ െ ܰଵ ሺ…‘• ߙ ൅ ଵ •‹ ߙ ሻ ൌ Ͳሺ͵ሻ


Ecuaţiile (î) şi (2) se mai scriu:

ܳ ൅ ܰଵ ሺ•‹ ߙ െ ଵ …‘• ߙ ሻ ൅ ܰଶ ሺ•‹ ߚ െ ଶ …‘• ߚ ሻ ൌ ͲሺͶሻ


Din (4) ֜
ܳ ൌ ܰଵ ሺ ଵ …‘• ߙ െ •‹ ߙ ሻ ൅ ܰଶ ሺ ଶ …‘• ߚ െ •‹ ߚ ሻሺͷሻ
Punând condiţia de autofixare a penei, din (5) ֜
ܰଵ ሺ ଵ …‘• ߙ െ •‹ ߙ ሻ ൒ ܰଶ ሺ•‹ ߚ െ ଶ …‘• ߚ ሻሺ͸ሻ

…‘• ߙ ൅ ଵ •‹ ߙ
Din (3) avem:
ܰଶ ൌ ܰଵ Ǥ  ሺ͹ሻ
…‘• ߚ ൅ ଶ •‹ ߚ

frecare  Ñଵ ൌ ଵ şi  Ñଶ ൌ ଶ se obţine în final:


¼nlocuind (7) în (6) şi introducând unghiurile de

 ሺÑଵ െ ߙሻ ൒  ሺߚ െ Ñଶ ሻ
ߙ ൅ ߚ ൑ Ñଵ ൅ Ñଶ ֜ ߛ ൌ Ñଵ ൅ Ñଶ ሺͺሻ

ଵ ൅ ଶ
Deci pentru autofixare avem:
ߛ ௔௫ ൌ Ñଶ ൅ Ñଶ ൌ … ሺͻሻ
ͳ െ ଵ ଶ
¼n cazul în care ଵ ൌ ଶ ൌ , adică Ñଵ ൌ Ñଶ ൌ Ñ,

ʹ
relaţia (9) devine:
ߛ ௔௫ ൌ ʹÑ ൌ … ൌ ʹ …  ሺͳͲሻ
ͳ െ ଶ
ߛ ௔௫ ൌ ߙ ֜ ߙ ൌ ʹ …
… ൌ ֜ ൌ 
ߙ ߙ
ʹ ʹ
ൌ  ͳͷι ൌ Ͳǡʹ͹
57. Două corpuri de mase ݉ଵ ൌ ͵݇݃ǡ ݉ଶ ൌ ʹ݇݃
sunt aşezate pe un plan înclinat ߙ ൌ ͵Ͳι şi cuplate între ele

frecare la alunecare sunt ଵ ൌ ͲǡʹͲ şi ଶ ൌ Ͳǡ͵Ͳ. Să se


printr-o tijă fină paralelă cu planul înclinat. Coeficientul de

calculeze acceleraţia sistemului şi tensiunea din tijă.


.+*/"

ܰଵ ൌ ݉ଵ ݃ …‘• ߙ Ǣܰଶ ൌ ݉ଶ ݃ …‘• ߙ


Neglijăm greutatea tijei. Din stabilitatea pe suport:

§ଵ ൌ ଵ ܰଵ ൌ ଵ ݉ଵ ݃ …‘• ߙ
Iar forţele de frecare:

§ଶ ൌ ଶ ܰଶ ൌ ଶ ݉ଶ ݃ …‘• ߙ
Pentru ݉ଵ pe direcţia de mişcare:
݉ଵ ] ൌ ݉ଵ ݃ •‹ ߙ െ Õെ ଵ ݉ଵ ݃ …‘• ߙ
Pentru ݉ଶ pe direcţia de mişcare:
݉ଶ ] ൌ Õ ൅ ݉ଶ ݃ •‹ ߙ െ ଶ ݉ଶ ݃ …‘• ߙ

]ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ ൌ ݃ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ •‹ ߙ


Adunând:

െ ሺ ଵ ݉ଵ ൅ ଶ ݉ଶ ሻ݃ …‘• ߙ
ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ •‹ ߙ െ ሺ ଵ ݉ଵ ൅ ଶ ݉ଶ ሻ …‘• ߙ
]ൌ݃ȉ
݉ଵ ൅ ݉ଶ
] ൌ ʹǡͺ͹݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ
Õ ൌ ݉ଵ ݃ •‹ ߙ െ ଵ ݉ଵ ݃ …‘• ߙ െ ݉ଵ ]
¼nlocuind în prima ecuaţie:

Õ ൌ ݉ଵ ݃ሺ•‹ ߙ െ ଵ …‘• ߙ ሻ െ ݉ଵ ݃
ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ •‹ ߙ െ ሺ ଵ ݉ଵ ൅ ଶ ݉ଶ ሻ …‘• ߙ
ȉ
݉ଵ ൅ ݉ଶ

Õ ൌ ݉ଵ ݃ ቈ•‹ ߙ െ ଵ …‘• ߙ
ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ •‹ ߙ െ ሺ ଵ ݉ଵ ൅ ଶ ݉ଶ ሻ …‘• ߙ
െ ൨
݉ଵ ൅ ݉ଶ

݉ଵ ݉ଶ
Õൌ ݃ ȉ ሺ ଶ െ ଵ ሻ …‘• ߙ Ǣ Õ ൌ ͳǡͲʹܰ
Efectuând calculele:

݉ଵ ൅ ݉ଶ

58. Se trage un proiectil în direcţie verticală, de la

care urcă proiectilul, dacă viteza lui iniţială este de ͳͲ݇݉Ȁ‫ݏ‬


suprafaţa Pământului. Să se calculeze înălţimea maximă la

şi raza Pământului de 6400km. Se neglijează frecările şi


rotaţia Pământului. (INDICAŢIE: Se consideră sistemul
proiectil ± Pământ un sistem izolat şi se aplică legea
conservării energiei).
.+*/" 

¼n A câmpul gravitaţional este݃଴ ; ¼n B el este


݃ ݃଴
Sistemul de mase şi , considerat izolat, se află în
cele două configuraţii în care energia este constantă.
§଴ ൌ ൌ ݉݃ ֜ ൌ ݃଴ ç݅{‫ ܯ‬ൌ ݃଴ #ଶ
{‫݉ܯ‬ {‫ܯ‬

#ଶ #ଶ
§ൌ ൌ ݉݃
{‫݉ܯ‬
ሺ# ൅ ݄ ሻଶ
‫ܧ‬௣௢௧ ൌ െ
{‫݉ܯ‬
‫ݎ‬

‫ܧ‬ூ ൌ ‫ܧ‬ூூ ሺܿ‫ݎ݁ݏ݊݋‬Å]‫݅݁݅݃ݎ݁݊݁]݁ݎ‬ሻ


݉Å଴ଶ
‫ܧ‬ூ ൌ ൅ ൬െ ൰
{‫݉ܯ‬
ʹ
݉Å଴ଶ ݃଴ #଴ଶ ݉
#
‫ܧ‬ூ ൌ െ ൌ ݉Å଴ଶ െ ݉݃଴ #
ʹ
݃଴ #݉
#
‫ܧ‬ூூ ൌ Ͳ ൅ Ͳ െ ൌെ
{‫݉ܯ‬
#൅݄ #൅݄
݉Å଴ ଶ
݉݃଴ #ଶ
‫ܧ‬ூ ൌ ‫ܧ‬ூூ ֜ െ ݉݃଴ # ൌ െ
ʹ #൅݄

Å଴ଶ ݃଴ #ଶ
Rezultatul nu depinde de , O este necunoscută.

݃଴ # െ ൌ
ʹ #൅݄
ʹ#݃଴ # ൅ ݄ െ Å଴ # ൅ ݄ሻ ൌ ʹ݃଴ #ଶ
ሺ ሻ ଶሺ

ʹ݃଴ #ଶ
֜#൅݄ ൌ
ʹ#݃଴ െ Å଴ଶ
ʹ݃଴ #ଶ #Å଴ଶ
݄ൌ െ# ൌ
ʹ#݃଴ െ Å଴ଶ ʹ#݃଴ െ Å଴ଶ
͸ͶͲͲ ȉ ͳͲ ȉ ͳͲ଼
݄ൌ ݉ ൌ ʹǡ͵ ȉ ͳͲ଻ ݉
ʹ ȉ ͸ͶͲͲ ȉ ͳͲ ȉ ͳͲ െ ͳͲ଼
ൌ ʹǡ͵ ȉ ͳͲସ ݇݉

59. De la distanţa  de centrul Pământului se lasă să

Pământului, dacă sunt cunoscute: ݃଴ ǡ #଴ ç݅‫ݎ‬ሺ‫ ب ݎ‬#௣ ሻ?


cadă liber un corp. Care este viteza lui la suprafaţa

(INDICAŢIE: se aplică legea conservării energiei


pentru sistemul corp ± Pământ).
.+*/"
Avem cele două configuraţii în care se conservă
energia mecanică a sistemului presupus izolat:

Se conservă energia sistemului (‫ܧ‬ூ ൌ ‫ܧ‬ூூ )


‫ܧ‬ூ ൌ െ
{‫݉ܯ‬
‫ݎ‬
݉Å ଶ {‫݉ܯ‬
‫ܧ‬ூூ ൌ െ ܿ‫ ܯ{ݑ‬ൌ ݃଴ #ଶ
ʹ
{‫݉ ݉ܯ‬Å ଶ {‫݉ܯ‬
#
െ ൌ െ
‫ݎ‬ ʹ #

െʹ݃଴ #ଶ ൌ ‫ݎ‬Å ଶ െ ʹ݃଴ #‫ݎ‬


Rezultatul nu depinde de . Rezultă relaţia:

‫ݎ‬Å ଶ ൌ ʹ݃଴ #‫ ݎ‬െ ʹ݃଴ #ଶ ൌ ʹ݃଴ #ሺ‫ ݎ‬െ #ሻ


ʹ݃଴ # ሺ‫ ݎ‬െ #ሻ
Åଶ ൌ
‫ݎ‬
Dacă punctul  se află la †, atunci ‫ ݎ‬՜ †

‫ݎ‬െ# ͳെ
Ž‹ Å ൌ ʹ݃଴ # ȉ Ž‹ ൌ ʹ݃଴ # Ž‹ ‫ ݎ‬ൌ ʹ݃ #
#

௥՜ஶ ௥՜ஶ ‫ݎ‬ ௥՜ஶ ͳ ଴

Ž‹ ൌ Ͳ ֜ Å  ൌ ඥʹ݃଴ #
#
௥՜ஶ ‫ݎ‬

60. Un vagon cu masa ‫ ܯ‬ൌ ͳͲ‫ ݁݊݋ݐ‬supune acţiunii

cu unghiul ߙሺ•‹ ߙ ൌ ͲǡͲͷሻ. Vagonul nu atinge viteză


unei forţe de frânare constantă, coboară pe un plan înclinat

iniţială şi atinge viteza Å ൌ ͳʹ݉Ȁ‫ ݏ‬după ce a parcurs


distanţa ݀ ൌ ʹͲͲ݉. Să se calculeze forţa de frânare.
(݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ).
.+*/" 

‫ܩ‬௧ ൌ ‫ ߙ ‹• ܩ‬ൌ ‫ߙ ‹• ݃ܯ‬

‫]ܯ‬Ԧ ൌ ‫ܩ‬Ԧ௧ ൅ §Ԧ sau proiectând ‫ ]ܯ‬ൌ ‫ܩ‬௧ െ §


¼n mişcarea accelerată a lui , avem:

‫ܩ‬௧ െ § ‫ ߙ ‹• ݃ܯ‬െ §


]ൌ ൌ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬
‫ܯ‬ ‫ܯ‬
] ൌ ݃ •‹ ߙ െ
‫ܯ‬
§

Å ൌ ξʹ]‫ݔ‬ǢÅ ଶ ൌ ʹ]‫ݔ‬Ǣ ‫ ݔ‬ൌ ݀


Din ecuaţia Galilei:
֜ Å ଶ ൌ ʹ]݀
§ Å ଶ
Å ൌ ʹ݀ ൬݃ •‹ ߙ െ ൰ ֜ ݃ •‹ ߙ െ ൌ

‫ܯ‬ ‫݀ʹ ܯ‬
§

Åଶ
§ ൌ ‫ ܯ‬ቆ݃ •‹ ߙ െ ቇ
ʹ݀
¼n aplicaţie numerică § ൌ ͳ͵ͲͲܰ

6î. Un automobil cu masa ‫ ܯ‬ൌ ͺͲͲ݇݃ coboară cu


viteza iniţială Å଴ ൌ ͸Ͳ݇݉Ȁ݄ pe un plan înclinat cu unghiul
ߙ faţă de orizontală (•‹ ߙ ൌ ͲǡͲͶ). Forţa de tracţiune a

planului cu viteza Åଵ ൌ ͻͲ݇݉Ȁ݄, după ce a parcurs distanţa


motorului este constantă. Automobilul soseşte la baza

݀ ൌ ʹͲͲ݉. Forţa de frecare dintre anvelopele automobilului


şi drum este § ൌ ͳͲͲͲܰ. Să se calculeze forţa de tracţiune
§. (݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ).
.+*/"

 ൌ ݀Ǣ ‫ܩ‬௧ ൌ ‫ߙ ‹• ݃ܯ‬

‫ ]ܯ‬ൌ ‫ܩ‬Ԧ௧ ൅ §Ԧ ൅ §Ԧ


Din legea a doua a dinamicii, rezultă:

‫ ]ܯ‬ൌ § ൅ ‫ܩ‬௧ െ § ֜ ] ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬


Iar proiecţia direcţiei mişcării:

Deci mişcare uniform variată, în care este valabilă

Åଵଶ ൌ Å଴ଶ ൅ ʹ]݀


ecuaţia Galilei:
Åଵଶ െ Åଶଶ
]ൌ
ʹ݀

Åଵଶ െ Å଴ଶ
Care dusă în ecuaţia dinamicii, ne dă:

§ ൅ ‫ ߙ ‹• ܩ‬െ § ൌ ‫ ܯ‬ȉ


ʹ݀
Åଵଶ െ Å଴ଶ
֜§ ൌ‫ܯ‬ȉ ൅ § െ ‫ߙ ‹• ݃ܯ‬
ʹ݀
ͷͲ

ʹͷଶ െ ቀ ቁ
§ ൌ ൮ͺͲͲ ȉ ͵ ൅ ͳͲ െ ͺͲͲ ȉ ͳͲ ȉ ͲǡͲͶ൲ ܰ
ʹ ȉ ʹͲͲ

ൌ ͳͶͲͲܰ

62. Un ciocan cu masa ݉ ൌ ͳ݇݃ loveşte cu viteza


Å ൌ ͷ݉Ȁ‫ ݏ‬un cui care pătrunde în lemn cu ‫ ݔ‬ൌ ͳܿ݉. Să se
calculeze forţa de rezistenţă a lemnului (݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ). Se
va neglija greutatea ciocanului în raport cu celelalte forţe.
.+*/"

Folosim teorema variaţiei energiei cinetice pentru

ο‫ܧ‬௖௜௡ ൌ ‫ܮ‬
masa :

¼n cazul dat, avem:


݉Å ଶ
Ͳെ ൌ §Ԧ௥ ȉ ‫ݔ‬Ԧ ൌ §௥ ȉ ‫ ݔ‬ȉ …‘• ߙ
ʹ
ߙ ൌ ߨǢ …‘• ߨ ൌ െͳ

݉Å ଶ ݉Å ଶ ݉Å ଶ
Astfel:

Ͳെ ൌ െ§௥ ȉ ‫֜ ݔ‬ ൌ ‫§ݔ‬௥ ֜ §௥ ൌ
ʹ ʹ ʹ‫ݔ‬
ͳ ȉ ʹͷ
§௥ ൌ ܰ ൌ ͳʹͷͲܰ
ʹ ȉ ͳͲିଶ

63. Un pendul gravitaţional simplu de masă ݉ ൌ


ͳͲͲ݃ şi de lungime ݈ ൌ ͺͲܿ݉, se îndepărtează de poziţia de
echilibru cu un unghi ߙ ൌ ͵Ͳι.
a) Să se calculeze viteza şi tensiunea din fir când
pendulul trece prin poziţia de echilibru;
b) Să se demonstreze că pentru o anumită valoare a
unghiului ߙ, tensiunea din fir când pendulul trece prin
poziţia de echilibru, este egală cu dublul greutăţii. Să se
calculeze în acest caz această valoare ߙଵ a unghiului ߙ.
.+*/" 

a) Considerăm sistemul fără frecări, deci se conservă

ܱ ᇱ ൌ ݈ …‘• ߙ Ǣ ܱ ൌ ݈ ൌ ݄ ൅ ݈ …‘• ߙ
energia mecanică.

Deci: ݄ ൌ ݈ሺͳ െ …‘• ߙሻ


‫ܧ‬஺ ൌ ‫ܧ‬஻
Conservarea energiei:

݉Å஻ଶ ݉Å஻ଶ
Unde:

‫ܧ‬஺ ൌ ݄݉݃Ǣ‫ܧ‬஻ ൌ ֜ ݄݉݃ ൌ


ʹ ʹ
݉Å஻ଶ
݈݉݃ሺͳ െ …‘• ߙ ሻ ൌ ֜ ݉Å஻ଶ ൌ ʹ݈݉݃ሺͳ െ …‘• ߙ ሻ
ʹ
Considerând un sistem de referinţă solidar cu , faţă

ሬԦ ൅ ‫ܩ‬Ԧ ൅ §Ԧ௖௜ ൌ Ͳ
de acest sistem în echilibru, deci, pentru poziţia Ò:
Õ

Õ െ ‫ ܩ‬െ §௖௜ ൌ Ͳ
Proiecţia pe verticală:

݉Å௕ଶ
Õ ൌ ‫ ܩ‬൅ §௖௜ ǡ Ǣ §௖௜ ൌ
݈
݉Å஻ଶ
Õ ൌ ݉݃ ൅
ʹ

Õ ൌ ݉݃ ൅ ʹ݉݃ሺͳ െ …‘• ߙ ሻ
De mai sus, avem:

Õ ൌ ݉݃ሺ͵ െ ʹ …‘• ߙ ሻ
ʹ݈݉݃ሺͳ െ …‘• ߙ ሻ ൌ ݉Å஻ଶ ֜ Å஻ ൌ ඥʹ݃݇ሺͳ െ …‘• ߙሻ

Å஻ ൌ ටʹ݈݃ ȉ ʹ •‹ଶ ൌ ʹඥ݈݃ ȉ •‹


ߙ ߙ
ʹ ʹ
Numeric, Å஻ ൌ ͳǡͶͳǢ Õ ൌ ͳǡʹͶܰ
b) Am găsit: Õ ൌ ݉݃ሺ͵ െ ʹ …‘• ߙሻ
Din enunţ Õଵ ൌ ʹ݉݃, când ߙ ൌ ߙଵ
Deci: ʹ݉݃ ൌ ݉݃ሺ͵ െ ʹ …‘• ߙଵ ሻ ֜ ʹ …‘• ߙଵ ൌ ͳ
֜ ߙଵ ൌ ͸Ͳι
64. De ce deviază ramura unui copac atunci când de
pe ea îşi ia zborul o pasăre?
.+*/"

ሺ݉ ൅ ‫ܯ‬ሻ, prin idealizare se poate socoti un sistem


izolat; se aplică atunci legea conservării impulsului pe o
direcţie anumită.

‫݌‬Ԧ௜௡௜௜௔௟ ൌ Ͳ
Putem considera că:

‫݌‬Ԧ௜௡௜௜௔௟ ൌ ݉ÅԦ ൅ ‫݌‬Ԧ௥௔ ௨௥


‫݌‬Ԧ௜௡௜௜௔௟ ൌ ‫݌‬Ԧ௜௡௔௟
ܱሬԦ ൌ ݉ÅԦ ൅ ‫݌‬Ԧ௥௔ ௨௥ Ǣ‫݌‬Ԧ௥௔ ௨௥ ൌ െ݉ÅԦ ൌ ‫ܯ‬ÅԦ ᇱ
݉ ݉
ÅԦ ᇱ ൌ െ ÅԦç݅Å ᇱ ൌ Å
‫ܯ‬ ‫ܯ‬
Pentru ‫ ֜ ݉ ب ܯ‬Å ᇱ ‫ ا‬Å ֜ Å ᇱ ൎ Ͳ pentru o ramură
foarte mare şi pasăre foarte mică

65. De un aerostat, aflat în repaus în atmosferă, este


legată o scară de sfoară pe care stă un om. Masa aerostatului
cu scară este , iar a omului este . ce viteză va avea
aerostatul dacă omul începe să urce pe scară cu viteza  faţă
de scară. Câtă energie cinetică dezvoltă omul, punându-se în
mişcare?

Fie  centrul de masă al sistemului ሺ‫ ܯ‬൅ ݉ሻ


.+*/"

ܿሺெା ሻ Ǣ‫݌‬
Ԧ௜௡௜௜௔௟ ൌͲ
ሬԦ
௨ ெା
> Ǣ՝ሺெା ሻ௩
ሬԦ ᇲ
‫݌‬Ԧ௜௡௔௟ ൌ ݉‫ݑ‬ ሬԦ ൅ ሺ‫ ܯ‬൅ ݉ሻÅԦ ᇱ
‫݌‬Ԧ௜௡௜௜௔௟ ൌ ‫݌‬Ԧ௜௡௔௟
݉‫ݑ‬ ሬԦ ݉‫ݑ‬
ܱሬԦ ൌ ݉‫ݑ‬ሬԦ ൅ ሺ‫ ܯ‬൅ ݉ሻÅԦ ᇱ ֜ ÅԦ ᇱ ൌ ç݅Å ᇱ ൌ
‫ܯ‬൅݉ ‫ܯ‬൅݉
݉‫ݑ‬ଶ ͳ ݉‫ݑ‬ ݉‫ݑ‬
ο‫ܧ‬௖ ൌ െ ሺ‫ ܯ‬൅ ݉ ሻÅ ᇱ ൌ ç݅Å ᇱ ൌ

ʹ ʹ ‫ܯ‬൅݉ ‫ܯ‬൅݉
݉‫ݑ‬ ଶ
݉ ݉‫ݑ‬ ଶ
‫ܯ‬
ο‫ܧ‬௖ ൌ ቀͳ െ ቁൌ ȉ
ʹ ‫ܯ‬൅݉ ʹ ‫ܯ‬൅݉
ͳ ‫ ݉ܯ‬ଶ
ο‫ܧ‬௖ ൌ ȉ ‫ݑ‬
ʹ ‫ܯ‬൅݉

66. Doi patinatori de mase ݉ଵ ൌ ͹Ͳ݇݃ şi ݉ଶ ൌ


ͷͲ݇݃, ţinându-se de capetele unei sfori, stau pe gheaţa

de sfoară, scuturând-o cu viteza ‫ ݑ‬ൌ ͳǡʹͲ݉Ȁ‫ݏ‬. Cu ce viteză


lucioasă, unul în faţa celuilalt. Primul din ei începe să tragă

se vor mişca patinatorii? (se neglijează frecările)


.+*/"

Impulsul masei ݉ଶ cu viteza ‫ݑ‬


ሬԦ este ݉ଶ ‫ݑ‬
ሬԦ
Masa ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ are un impuls ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻÅԦଵ
ሬԦ ൌ ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻÅԦଵ ֜ ݉ଶ ‫ ݑ‬ൌ ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻÅଵ
݉ଶ ‫ݑ‬
݉ଶ ‫ݑ‬
Åଵ ൌ
݉ଵ ൅ ݉ଶ

݉ଵ ÅԦଵ ൅ ݉ଶ ÅԦଶ ൌ ܱሬԦ


݉ଵ ሬԦ
݉ଶ ‫ݑ‬
݉ଶ ÅԦଶ ൌ െ݉ଵ ÅԦଵ ֜ ÅԦଶ ൌ െ ȉ
݉ଶ ݉ଵ ൅ ݉ଶ
ሬԦ
݉ଵ ‫ݑ‬ ݉ଵ
ÅԦଶ ൌ െ Ǣ Åଶ ൌ ‫ݑ‬
݉ଵ ൅ ݉ଶ ݉ଵ ൅ ݉ଶ

67. La pendulul conic, faţă de care punct se conservă


momentul cinetic al particulei şi ce valoare are? Care este
variaţia pe unitatea de timp a momentului cinetic faţă de
punctul de suspensie?
.+*/"

‫ݎ‬Ԧ ٣ ݉ÅԦ
Faţă te [, ‫ܮ‬ሬԦ ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ ݉ÅԦ
‫ ܮ‬ൌ ‫ ݎ‬ȉ ݉Å ȉ •‹ ͻͲι ֜ ‫ ܮ‬ൌ ݉Å‫ݎ‬

rezultă că ‫ ܮ‬ൌ ݉Å‫ ݎ‬ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬. Deci faţă de centrul [ al


¼n mişcarea uniform circulară, ` şi  sunt constante,

cercului, momentul cinetic ‫ܮ‬ሬԦ, se conservă.


Pentru sensul de rotire din figură, ‫ܮ‬ሬԦ este vertical în
sus. Mai avem ‫ ݎ‬ൌ ͳ •‹ ߙ Ǣ§௖௜ ൌ
௩మ

݉Å ଶ
Å ଶ •‹ ߙ Å ଶ
 ߙൌ ‫ ݎ‬ൌ ൌ
݉݃
Ǣ
‫݃ݎ ߙ •‘… ݃ݎ‬
‫‹• ݈݃ ߙ ‹• ݃ݎ‬ଶ ߙ
֜ Åଶ ൌ ൌ
…‘• ߙ …‘• ߙ
݈݃
Å ൌ •‹ ߙ ȉ ඨ Ǣ ‫ ܮ‬ൌ ݈݉ •‹ଶ ߙ ඥ݈݃Ȁ …‘• ߙ
…‘• ߙ
ሬሬԦห,
Din teorema variaţiei momentului cinetic ቚ ο௧ ቚ ൌ ห‫ܯ‬
ሬԦ
ο௅

ሬሬԦห ൌ momentul forţelor exterioare sistemului (momentul


ห‫ܯ‬
tuturor forţelor interioare faţă de acelaşi punct ܱԢ este nul,
aceste forţe fiind două câte două, vectori opuşi).

ሬԦǡ ÕሬԦ ᇱ ൌ tensiunile din fir


§Ԧ௖ ǡ §Ԧ௖ᇱ sunt forţa centripetă şi centrifugă.
Õ

din , fir, centrul [ şi centrul [ . deci ‫ܩ‬Ԧ este singura forţă


Aceste patru forţe sunt interioare sistemului format

݀‫ܮ‬ሬԦ
exterioară.

ൌ ࣧீ ՜ ሺܱᇱ ሻ ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ ‫ܩ‬Ԧ Ǣ‫ݎ‬Ԧ ᇱ ൌ ܱᇱ ݉


݀‫ݐ‬
_ࣧீ ՜ ሺܱᇱ ሻ_ ൌ ‫ ݎ‬ᇱ ‫ ܩ‬ȉ •‹ ߙ ൌ ‫ ܩ‬ȉ ‫ ݎ‬ൌ ݉݃ ȉ ‫ݎ‬
ο‫ܮ‬ሬԦ
± ± ൌ ݉݃‫ ݎ‬ൌ ݈݉݃ •‹ ߙ
ο‫ݐ‬
ሬሬԦ este perpendicular pe planul format de ‫ݎ‬Ԧ ᇱ
De fapt ‫ܯ‬
şi ‫ܩ‬Ԧ ; acest plan este vertical. Deci este orizontal, adică în
planul cercului cu centrul în [. astfel este tangent la acest
cerc.

68. [ particulă se mişcă liber, fără frecare, sub


acţiunea forţei de greutate, pe suprafaţa interioară a unei
sfere. Să se arate că momentul cinetic al particulei faţă de
diametrul vertical al sferei, se conservă.
.+*/"

Viteza ÅԦ este în planul vertical ce conţine pe ݉݃Ԧ,


diametrul vertical şi pe ‫ݎ‬Ԧ.
ߩ ൌ ݉ÅԦ ൌ ݅݉‫݉݅ݑ݈݈ݑݏ݈ݑ݌‬
‫ܮ‬ሬԦ ൌ ‫ݎ‬Ԧ ൈ ݉ÅԦ, faţă de centrul sferei, ܱ ‫ א‬ሺοሻ
‫ ܮ‬ൌ ݉Å‫ݎ‬
ሬ‫ܮ‬Ԧ este perpendicular pe planul determinat de ‫ݎ‬Ԧ şi ‫݌‬Ԧ, vertical
‫ܮ‬ሬԦ este perpendicular pe planul vertical, rezultă că ‫ܮ‬ሬԦ este în
plan orizontal.
݀‫ܮ‬ሬԦ
อቆ ቇ อ ൌ ‫ܯ‬ሺοሻ
݀‫ ݐ‬ሺοሻ

vertical. Acest moment ‫ܯ‬ሺοሻ faţă de ሺοሻ este zero deoarece


= momentul forţelor exterioare faţă de diametrul

forţa exterioară ݉݃Ԧ este paralelă cu axa verticală ሺοሻ.

݀‫ܮ‬ሬԦ
Deci:

อቆ ቇ อ ൌ ‫ீܯ‬Ԧ ሺοሻ ൌ Ͳ ֜ ‫ܮ‬ሬԦ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬ሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬԦ݂]݀݁ο


݀‫ ݐ‬ሺοሻ
Altfel: Am văzut că faţă de ܱ ‫ א‬ሺοሻǡ ‫ܯ‬ ሬሬԦ este
orizontal. Axa ሺοሻ este verticală. Momentul cinetic ‫ܮ‬ሬԦሺοሻ faţă
de axa ሺοሻ al particulei este proiecţia pe ሺοሻ a
momentului cinetic ‫ܮ‬ሬԦ al particulei în raport cu un punct
ܱ ‫ א‬ሺοሻ.
‫ܮ‬ሬԦሺοሻ ൌ ‫ ܮݎ݌‬pe ሺοሻ. Cum ‫ܮ‬ሬԦ este orizontal, rezultă că
proiecţia lui ‫ܮ‬ሬԦ pe verticala ሺοሻ este nulă ֜ ‫ܮ‬ሺοሻ ൌ Ͳ, care ne
arată că ‫ܮ‬ሺοሻ se conservă.

69. Două particule se mişcă rectiliniu uniform cu


viteze egale în sensuri opuse pe două drepte paralele. Să se
arate că momentul cinetic total în raport cu orice punct din
spaţiu, nu depinde de alegerea acestui punct.
.+*/"
Pentru sistemul de particule ‫ܮ‬ሬԦ ൌ ‫ܮ‬ሬԦଵ ൅ ‫ܮ‬ሬԦଶ faţă de [.
ÅԦ ᇱ ൌ െÅԦ, din enunţ.

‫ܮ‬ሬԦ ൌ ‫ݎ‬Ԧଵ ൈ ݉ÅԦ ൅ ‫ݎ‬Ԧଶ ൈ ݉ÅԦ ᇱ


Considerăm masele egale fiecare cu .

‫ܮ‬ሬԦ ൌ ‫ݎ‬Ԧଵ ൈ ݉ÅԦ െ ‫ݎ‬Ԧଶ ൈ ݉ÅԦ


֜ ‫ܮ‬ሬԦ ൌ ሺ‫ݎ‬Ԧଵ െ ‫ݎ‬Ԧଶ ሻ ൈ ݉ÅԦ
‫ݎ‬Ԧଵ െ ‫ݎ‬Ԧଶ este vectorul distanţă dintre particule orientat

şi ‫ݎ‬Ԧଵ െ ‫ݎ‬Ԧଶ .
de la 2 la î, iar mărimea lui nu depinde de alegerea lui [, ca

70. [ bilă de masă ݉ ൌ ͲǡͳͲͲ݇݃, legată de un


centru fix printr-un fir de lungime ݈ଵ ൌ Ͳǡ͸Ͳ݉ execută o

frecări, cu turaţia ݊ଵ ൌ ͳ‫ݐ݋ݎ‬Ȁ‫ݏ‬. Ce turaţie va avea bila dacă


mişcare circulară uniformă pe un plan orizontal neted fără

firul se scurtează până la lungimea ݈ଶ ൌ Ͳǡ͵Ͳ݉? Ce lucru


mecanic a efectuat forţa care a scurtat firul?
.+*/"

Faţă de ሺοሻ ‫ܩ צ‬Ԧ ǡ ࣧீԦ ሺοሻ căci ‫ܩ‬Ԧ ‫ צ‬ሺοሻ


݀‫ܮ‬ሬԦ ݀‫ܮ‬ሬԦ
ൌ ࣧǢ ࣧ ൌ Ͳ ֜ ൌ Ͳ ֜ ‫ܮ‬ሬԦ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬
ሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬԦ
݀‫ݐ‬ ݀‫ݐ‬
¼n cele două situaţii avem: ‫ܮ‬ଵ ൌ ‫ܮ‬ଶ
‫ܮ‬ଵ ൌ ݈ଵ ݉Åଵ ൌ ݈ଵ ݈݉߱ଵ ൌ ݈ଵ ȉ ݉ ȉ ʹߨ݊ଵ ݈ଵ
‫ܮ‬ଵ ൌ ʹߨ݊ଵ ݈݉ଵଶ ֜ ‫ܮ‬ଶ ൌ ʹߨ݊ଶ ݈݉ଶଶ
Conservarea (restricţia) ‫ܮ‬ଵ ൌ ‫ܮ‬ଶ , ne dă:
ʹߨ݊ଵ ݈݉ଵଶ ൌ ʹߨ݊ଶ ݈݉ଶଶ sau ݊ଵ ݈ଵଶ ൌ ݊ଶ ݈ଶଶ iar:
݈ଵ ଶ
݊ଶ ൌ ݊ଵ ൬ ൰
݈ଶ
Ͳǡ͸ ଶ
݊ଶ ൌ ͳ ȉ ൬ ൰ ‫ݐ݋ݎ‬Ȁ‫ ݏ‬ൌ Ͷ‫ݐ݋ݎ‬Ȁ‫ݏ‬
Ͳǡ͵
Particula trece de la starea cu ÅԦଵ în plan orizontal la
starea cu ÅԦଶ în acelaşi plan.
Folosim teorema variaţiei energiei cinetice, care în

ܹ ൌ ο‫ܧ‬௖௜௡ ǡ Ǣ Åଵ ൌ ʹߨ݊ଵ ݈ଵ Ǣ Åଶ ൌ ʹߨ݊ଶ ݈ଶ


acest caz, se scrie:

݉
ܹ ൌ ሺÅଶଶ െ Åଵଶ ሻ
ʹ
݉
ܹ ൌ ሺͶߨ ଶ ݊ଶଶ ݈ଶଶ െ Ͷߨ ଶ ݊ଵଶ ݈ଵଶ ሻ
ʹ
ͳ
ܹ ൌ ݉ ȉ Ͷߨ ଶ ሺ݊ଶଶ ݈ଶଶ െ ݊ଵଶ ݈ଵଶ ሻ
ʹ
݈ଵ ଶ
݊ଶ ൌ ݊ଵ ൬ ൰
݈ଶ
݉ ݈ଵସ
ܹ ൌ ȉ Ͷߨ ଶ ቆ݊ଵଶ ȉ ସ ݈ଶଶ െ ݊ଵଶ ݈ଵଶ ቇ
ʹ ݈ଶ
݈ଵଶ
ܹ ൌ ʹߨ ଶ ݉݊ଵଶ ݈ଵଶ ቆ ଶ െ ͳቇ
݈ଶ
ܹ ൌ ʹ ȉ ͻǡͺ ȉ Ͳǡͳ ȉ ͳ ȉ Ͳǡ͵͸ሺͶ െ ͳሻ‫ ܬ‬؆ ʹǡͳ‫ܬ‬

7î. Pe un plan înclinat de unghi ߙ este aşezat un corp


rotund omogen de masă ݉ଵ , rază Ê şi momentul de inerţie .
corpul rotund este legat de un alt corp de masă ݉ଶ prin
intermediul unui fir inextensibil, trecut peste un scripete cu
inerţia neglijabilă.
a) Care este coeficientul de frecare minim necesar
pentru ca să nu alunece corpul?
b) Să se calculeze acceleraţia mişcării corpului şi
tensiunea din fir.

݉ଵ ൌ ݉ଶ Ǣ ߙ ൌ ͵ͲιǢ  ൌ ͲǡʹͲ


Aplicaţie numerică:

.+*/"

Pentru ݉ଵ ǡ ݉ଶ , legea a doua a dinamicii, ne dă:


Considerăm cazul rostogolirii în sus fără alunecare.

݉ଵ ݃ •‹ ߙ െ Õ െ § ൌ ݉ଵ ]ሺͳሻ
‫ۓ‬
ۖ Õ െ ݉ଶ ݃ ൌ ݉ଶ ]ᇱ ሺʹሻ
] ൌ ߝ#ሺ͵ሻ 
‫۔‬ ]ᇱ െ ] ൌ ߝ#ሺͶሻ
ۖ
‫ە‬ § െ Õ൯# ൌ ‫ߝܫ‬ሺͷሻ
Rezultă: ] െ ] ൌ ]Ǣ ]ᇱ ൌ ʹ]

ߝൌ
]
#

݉ଵ ݃ •‹ ߙ െ Õ െ § ൅ Õ െ ݉ଶ ݃ ൌ ݉ଵ ] ൅ ݉ଶ ȉ ʹ]
Adunând (î) şi (2), avem:

݉ଵ ݃ •‹ ߙ െ ݉ଶ ݃ െ § ൌ ]ሺ݉ଵ ൅ ʹ݉ଶ ሻ


§ െ Õ൯# ൌ ‫ ܫ‬ȉ
]

‫]ܫ‬
#
§ െ Õ ൌ
^ #ଶ 
Õ െ ݉ଶ ݃ ൌ ʹ݉ଶ ]
‫]ܫ‬ ‫ܫ‬
§ െ ݉ଶ ݃ ൌ ʹ݉ଶ ] ൅ ଶ ൌ ] ൬ʹ݉ଶ ൅ ଶ ൰
# #

‫]ܫ‬ ‫ܫ‬
¼nlocuind, rezultă sistemul:

§ െ ݉ଶ ݃ ൌ ʹ݉ଶ ] ൅ ଶ ൌ ] ൬ʹ݉ଶ ൅ ଶ ൰

݉ଵ ݃ •‹ ߙ െ ݉ଶ ݃ െ § ൌ ]ሺ݉ଵ ൅ ʹ݉ଶ ሻ
# #

݉ଵ ݃ •‹ ߙ െ ݉ଶ ݃ െ § ݉ଵ ൅ ʹ݉ଶ
¼mpărţind, avem:

§ െ ݉ଶ ݃ ‫ܫ‬
ʹ݉ଶ ൅ ଶ
#

‫ܫ‬
݉ଵ ݃ •‹ ߙ െ ʹ݉ଶ ݃ ݉ଵ ൅ Ͷ݉ଶ ൅ #ଶ
Adunăm la numărător, numitorii:


§ െ ݉ଶ ݃ ‫ܫ‬
ʹ݉ଶ ൅ ଶ
‫ܫ‬
݃ሺ݉ଵ •‹ ߙ െ ʹ݉ଶ ሻ ቀʹ݉ଶ ൅ ቁ
#

§ െ ݉ଶ ݃ ൌ #ଶ
‫ܫ‬
݉ଵ ൅ Ͷ݉ଶ ൅
#ଶ
‫ܫ‬ ‫ܫ‬
ͳെ ൅ ൬ʹ ൅ ൰ •‹ ߙ
݉ଵ #ଶ ݉ଶ # ଶ
§ ൌ ݉ଵ ݃ ȉ
ͳ ‫ܫ‬
Ͷ൅ ቀ݉ଵ ൅ ଶ ቁ
݉ଶ #
La rostogolirea fără alunecare:

§  ݉ଵ ݃ …‘• ߙ ֜ 
݉ଵ ݃ …‘• ߙ
§

¼nlocuind aici expresia lui § , rezultă:


‫ܫ‬ ͳ ‫ܫ‬
൬ͳ െ ൰ȉ ൅ ൬ʹ ൅ ൰ ߙ
݉ଵ #ଶ …‘• ߙ ݉ଵ #ଶ
ͳ ‫ܫ‬
Ͷ൅
݉ଶ ቀ݉ଵ ൅ #ଶ ቁ


‫ܫ‬ ͳ ‫ܫ‬
൬ͳ െ ൰ȉ ൅ ൬ʹ ൅ ൰ ߙ
Deci:

݉ଵ #ଶ …‘• ߙ ݉ଵ #ଶ

ͳ ‫ܫ‬
Ͷ൅ ቀ݉ଵ ൅ ଶ ቁ
݉ଶ
௜௡

ʹ
Pentru sferă:
‫ܫ‬ൌ ݉#ଶ
ͷ
Se dă: ݉ଵ ൌ ݉ଶ ൌ ݉ǡ ߙ ൌ ͵Ͳι
ʹ ʹ ʹ ξ͵
ቀͳ െ ቁ ȉ ൅ ቀʹ ൅ ቁ ȉ ͵
ͷ ξ͵ ͷ ͸ξ͵
௜௡ ൌ ൌ ൌ Ͳǡ͵ͺ
ͳ ʹ݉ ʹ͹
Ͷ ൅ ቀ݉ ൅ ቁ
݉ ͷ
Ca să avem: ௜௡ ൌ Ͳǡ͵ͺ  ௗ௔௧Á௡௔௣௟௜௖௔௜௘ , trebuie
să luăm ௗ௔௧ ൌ ͲǡͶͲ în loc de 0,20.
‫ܫ‬ ‫ܫ‬
ͳെ ൅ ൬ʹ ൅ ൰ •‹ ߙ
݉ଵ # ଶ ݉ଶ # ଶ
§ ൌ ݉ଵ ݃ ȉ
ͳ ‫ܫ‬
Ͷ൅ ቀ݉ଵ ൅ ଶ ቁ
݉ଶ #

ʹ ʹ ͳ
¼n aplicaţie:
ͳ െ ൅ ቀʹ ൅ ͷቁ ȉ ʹ ݉݃
§ ൌ ݉݃ ȉ ͷ ൌ
ͳ ʹ݉ ͵
Ͷ ൅ ቀ݉ ൅ ቁ
݉ ͷ

‫ܫ‬
Din ecuaţia:
§ െ ݉ଶ ݃ ൌ ] ൬ʹ݉ଶ ൅ ଶ ൰
#
݉݃ ‫ܫ‬
െ ݉݃ ൌ ] ൬ʹ݉ ൅ ଶ ൰
͵
ʹ݉݃ ͳʹ݉ ͷ݃
#
െ ൌ]ȉ ֜ _] _ ൌ
͵ ͷ ͳͺ
Õ ൌ ݉ଶ ݃ ൅ ݉ଶ ]ᇱ ൌ ݉ଶ ݃ ൅ ʹ݉ଶ ]
ͷ݃ ͳͲ
Õ ൌ ݉ଶ ݃ ൅ ʹ݉ଶ ൬െ ൰ ൌ ݉ଶ ݃ ൬ͳ െ ൰
ͳͺ ͳͺ
֜ ͲǡͶͶ݉ଶ ݃ ൌ ͲǡͶͶ݉ଵ ݃

rază ‫ ݎ‬ൌ ͳ݉ în jurul axei sale verticale pentru ca un corp


72. Cu ce turaţie minimă trebuie rotit un cilindru de

aşezat pe peretele interior al cilindrului să rămână în repaus

este ൌ Ͳǡʹͷ.
faţă de cilindru? Coeficientul de frecare între corp şi cilindru

§௖௜ ൌ ܰ
.+*/" 

§௖௜ ൌ ݉߱ଶ ‫ ݎ‬ൌ Ͷߨ ଶ ݊ଶ ݉


§ ൌ ܰ
§ ൌ Ͷߨ ଶ ݊ଶ ‫݉ݎ‬
Trebuie ca § ൒ ݉݃
Ͷߨ ଶ ݊ଶ ‫ ݉ݎ‬൒ ݉݃

݃ ݃ ͳ ݃
݊ଶ ൒ ݊ ൒ ඨ ൌ ඨ
Ͷߨ ଶ ‫ݎ‬ Ͷߨ ଶ ‫ݎ ߨʹ ݎ‬
Ǣ

ͳ ݃ ͳ ݃
݊൒ ඨ Ǣ݊ ൌ ඨ ൌ ͳ‫ݐ݋ݎ‬Ȁ‫ݏ‬
ʹߨ ‫ݎ‬ ௜௡
ʹߨ ‫ݎ‬
73. Care este diferenţa între forţa exprimată prin
legea lui Hooke şi forţa elastică?

¼n legea lui Hooke, § ൌ {‫ݔ‬,  este forţa care


.+*/"

Forţa elastică apare în resortul elastic. §௘ ൌ െ{‫ݔ‬


produce deformarea .

§௘ este proporţională cu valoarea deformaţiei şi


orientată în sens opus creşterii deformaţiei. Deci §௘ ൌ െ§.

74. [ bară de oţel cilindrică cu lungime a de î9,8 ,


s-a alungit datorită unei forţe de întindere de 98|, cu

de elasticitate al oţelului ‫ ܧ‬ൌ ͳǡͻ͸ ȉ ͳͲଵଵ ܰȀ݉ଶ .


0,455 . Să se calculeze raza barei. Se cunoaşte modulul

ߨ݀ ଶ
.+*/"

ο݈ ൌ Ǣ ܵ ൌ ൌ ߨ ȉ ‫ݎ‬ଶ
‫ܵܧ‬ Ͷ
§݈

ο݈ ൌ Ǣ ‫ ݎ‬ଶ ൌ Ǣ ‫ ݎ‬ൌ ඨ


‫ݎߨܧ‬ ‫ߨܧ‬ο݈ ‫ߨܧ‬ο݈
§݈ §݈ §݈

Numeric:
ͳ ͻͻ
‫ݎ‬ൌ ඨ ݉ ൌ ͲǡͶͶܿ݉
ͳͲ Ͷͷͷ

75. Pentru a măsura modului lui Young, se suspendă


un corp cu greutatea de 44î0| de un fir de oţel cu lungimea
de 50 şi secţiunea de 0,0625 2 ; se găseşte că alungirea
absolută a firului este de 0,î8 . Să se calculeze: efortul
unitar, alungirea relativă şi modulul de elasticitate al firului
de oţel
.+*/"
ο݈ ൌ
‫ܵܧ‬
§݈

‫ܩ‬ ͶͶͳͲ
ߪൌ Ǣ ߪ ൌ ֜ ߪ ൌ ܰȀ݉ଶ
ܵ ܵ ͲǡͲͷʹͷ ȉ ͳͲିସ
§

ൌ ͹Ͳͷ͸ ȉ ͳͲହ ܰȀ݉ଶ


ο݈
ߝൌ
݈
Ͳǡͳͺܿ݉
ߝൌ ൌ ͲǡͲͲ͵͸
ͷͲܿ݉
§ȉ݈
‫ܧ‬ൌ ൌ ܵ
§

ܵο݈ ο݈
݈
͹Ͳͷ͸ ȉ ͳͲ ହ
ߪ ିସ ܰ
‫ ܧ‬ൌ Ǣ ‫ ܧ‬ൌ ͵͸ ȉ ͳͲଶ ൌ ͳǡͻ͸ ȉ ͳͲଵଵ ܰȀ݉ଶ
ߝ ݉

secţiune pătrată şi de lungime ݈ ൌ ʹͲ݉ sub efectul propriei


76. Să se calculeze alungirea unei bare de oţel de

Densitatea barei este ߩ ൌ ͹ǡͺͷ ȉ ͳͲ ݇݃Ȁ݉ şi


greutăţi.

‫ ܧ‬ൌ ʹǡͳ ȉ ͳͲଵଵ ܰȀ݉ଶ. Se consideră ݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ .


.+*/"
ο݈ ൌ Ǣ § ൌ ‫ ݑ‬ൌ ݈ܵߩ݃
‫ܵܧ‬
§݈

݈ܵ ȉ ݈݃ ͳ
ο݈ ൌ Ǣο݈ ൌ ߩ݈݃ ଶ
‫ܵܧ‬ ‫ܧ‬
ͳ
݈ൌ൬ ȉ ͳͲଵଵ ȉ ͹ǡͺͷ ȉ ͳͲ ȉ ͳͲ ȉ ͶͲͲ൰ ݉ ؆ ͳͷ ȉ ͳͲିହ ݉
ʹǡͳ
77. Un cablu de oţel are lungimea de 20 şi este
format din împletirea a 70 de fire de oţel. Cu cablul de acest

alungirea cablului a fost de î5 şi ‫ ܧ‬ൌ ʹǡͳͷ ȉ ͳͲଵଵ ܰȀ݉ଶ ,


profil se ridică un corp cu masa de 904è. Ştiind că

݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ , să se calculeze:


a) Diametrul unui fir de oţel;
b) Efortul maxim în cablu.

a) Secţiunea cablului este de ݊ ൌ ͹Ͳ‫ ݅ݎ݋‬mai mare


.+*/"

decât secţiunea ‫ݏ‬ଵ ൌ


గௗమ

ߨ݀ ଶ
a unuia din firele de oţel.

ܵ ൌ ݊ ȉ ‫ݏ‬ଵ ൌ ݊ ȉ
Ͷ
ߨ݀ ଶ
ο݈ ൌ Ǣ § ൌ ݉݃Ǣ ܵ ൌ ݊ ȉ
‫ܵܧ‬ Ͷ
Ǣ
§݈

݈݉݃ Ͷ݈݉݃ Ͷ݈݉݃


ο݈ ൌ ൌ ֜ ݀ଶ ൌ
݊ߨ݀ ଶ ‫݀ߨ݊ܧ‬ ଶ ݊ߨܵο݈
‫ܧ‬
Ͷ
Ͷ ȉ ͻͲͶ ȉ ͳͲ ȉ ʹͲ
݀ൌඨ ݉ ؆ ͳ݉݉
͹Ͳ ȉ Õ ȉ ʹǡͳͷ ȉ ͳͲଵଵ ȉ ͳͷ ȉ ͳͲିହ

ο݈
b)

ο݈ ൌ ֜ ൌ‫ܧ‬ȉ
‫ܵ ܵܧ‬ ݈
§݈ §

ͳͷ ȉ ͳͲ ି
§ ൌ ʹǡͳͷ ȉ ͳͲଵଵ ȉ ܰȀ݉ଶ
ʹͲ
ൌ ʹͷ ȉ ͳͲ଻ ܰȀ݉ଶ
ܵ
§
78. Un corp de masă ݉ ൌ ͷͳͲ݇݃ este deplasat pe un

planului. Cablul are lungimea ݈଴ , secţiunea ܵ ൌ ͳ͸ܿ݉ଶ şi


plan orizontal cu ajutorul unui cablu paralel cu direcţia

modulul de elasticitate ‫ ܧ‬ൌ ʹǡͳͷ ȉ ͳͲଵଵ ܰȀ݉ଶ . Considerând


݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ şi coeficientul de frecare la alunecare a
corpului pe plan ൌ Ͳǡʹͳͷ, să se calculeze:
a) raportul alungirii cablurilor în cazul deplasării

accelerate, cu acceleraţia ] ൌ ʹǡͷ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ ;


uniforme a corpului şi în cazul deplasării uniform

b) alungirile relative în cele două cazuri de


deplasare.
.+*/"

a) Pe suport orizontal, ܰ ൌ ݉݃
§ ൌ ܰǢ § ൌ ݉݃
§Ԧ ൅ §Ԧ ൌ ݉]Ԧ, iar în proiecţie: § െ § ൌ ݉]
§ ൌ § ൅ ݉]
§ ൌ ݉݃ ൅ ݉]p
݉ ሺ] ൅ ݃ ሻ݈
§ ൌ ݉ሺ] ൅ ݃ሻǢο݈௔ ൌ ֜ ο݈௔ ൌ
‫ܵܧ‬ ‫ܵܧ‬
§݈

Pentru ] Ͳ:
p

݉ሺ] ൅ ݃ሻ݈
ሺο݈ሻ௔ ൌ Ǣ ሺο݈ ሻ௔ ൌ
‫ܵܧ‬ ‫ܵܧ‬
§݈

Pentru ] ൌ Ͳ:
݉ ݈݃
ሺο݈ ሻ௨ ൌ
‫ܵܧ‬
ο݈௨ ݉ ݈݃ ‫ܵܧ‬ ο݈௨
ൌ ȉ ֜ ൌ
ο݈௔ ‫݈݉ ܵܧ‬ሺ] ൅ ݃ሻ ο݈௔ ] ൅ ݃
݃

De aici putem afla ]ǡ ǡ ݃ cunoscând sau măsurând

ο݈௨
uşor celelalte mărimi.

؆ ͲǡͶ͸
ο݈௔
ൌ ؆ ͵ ȉ ͳͲି଺
ο௟ೠ ௚
ο௟ೌ ாௌ
ο݈௔ ݉ሺ] ൅ ݃ሻ
b)

ൌ ؆ ͸ǡͺ ȉ ͳͲି଺
ο݈଴ ‫ܵܧ‬

݄ ൌ ͳͶǡ͹݉ într-un timp ‫ ݐ‬ൌ ʹ‫ݏ‬. Ce fracţiune din greutatea


79. Un corp cade liber în aer de la o înălţime

sa reprezintă forţa de rezistenţă medie întâmpinată de corp


din partea aerului?

݉]Ԧ ൌ ݉݃Ԧ ൅ §Ԧ௥


.+*/"

݉] ൌ ݉݃ െ §௥
Proiectând pe verticală:

݉݃ െ §௥
]ൌ ൌ݃െ
§௥
݉ ݉
‫ݐ‬௖

݄ ൌ ‫ݐ‬௖ଶ Ǣ ݄ ൌ ൬݃ െ ൰ ൌ
§௥
ʹ ʹ ݉
]

݃‫ݐ‬௖ଶ
൬ͳ െ ൰
§௥
ʹ ݉݃
ʹ݄ ൌ ݃‫ݐ‬௖ଶ ൬ͳ െ ൰
§௥
݉݃
ʹ݄ ʹ݄
ͳെ ൌ ଶ֜ ൌͳ ଶ
§௥ §௥
݉݃ ݃‫ݐ‬௖ ݉݃ ݃‫ݐ‬௖
ൌ Ͳǡʹͷ
§௥
݉݃

încliant de unghi ߙ ൌ ͵Ͳι, trebuie aplicată o forţă minimă în


80. Pentru a menţine în repaus un corp pe un plan

sus, de-a lungul planului §ଵ ൌ ͵ǡͷܰ, iar pentru a-l trage


uniform în sus de-a lungul planului §ଶ ൌ ͸ǡͷܰ. Să se afle
coeficientul de frecare la alunecare.
.+*/" 

Pe plan înclinat ܰ ൌ ‫ ߙ •‘… ܩ‬ൌ ݉݃ …‘• ߙ


§ ൌ ܰ ൌ ݉݃ …‘• ߙ indiferent de sensul de
mişcare. § are acelaşi modul.

‫ܩ‬௧ ൌ §ଵ ൅ § Ǣ ݉݃ •‹ ߙ ൌ §ଵ ൅ ݉݃ …‘• ߙ


¼n cazul a):

§ଵ ൌ ݉݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻሺͳሻ

La Å ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬, §ଵ ൌ § ൅ ‫ܩ‬௧
¼n cazul b):

§ଶ ൌ ݉݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻሺʹሻ

§ଵ •‹ ߙ െ …‘• ߙ  ߙ െ
Din (î) şi (2)֜
ൌ ൌ
§ଶ •‹ ߙ ൅ …‘• ߙ  ߙ ൅

§ଵ ሺ ߙ ൅ ሻ ൌ §ଵ ሺ ߙ െ ሻ
Apoi:
§ଵ  ߙ ൅ §ଵ ൌ §ଶ  ߙ െ §ଶ
§ଶ െ §ଵ
ൌ ȉ  ߙ ֜ ൌ Ͳǡͳ͹
§ଶ ൅ §ଵ

unghi ߙ ൌ Ͷͷι de la o înălţime ݄ ൌ ʹ݉, după care intră pe


8î. [ sanie alunecă pe zăpadă pe un drum înclinat de

un drum orizontal, oprindu-se până la urmă, datorită frecării

este ൌ ͲǡͲͷ. Să se afle distanţa parcursă pe planul


pe zăpadă. Coeficientul de frecare la alunecare pe zăpadă

orizontal.
.+*/"

Pe planul înclinat § ൌ ܰ, cu ܰ ൌ ݉݃ …‘• ߙ, iar


݉]Ԧଵ ൌ ‫ܩ‬Ԧ௧ ൅ §Ԧ , proiecţia ultimei relaţii ne dă:
݉]ଵ ൌ ݉݃ •‹ ߙ െ ݉݃ …‘• ߙ
]ଵ ൌ ݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙሻ

]ଶ ൌ ݃
Pe orizontală, acceleraţia de frânare are modulul:

Å஻ ൌ ඥʹ]ଵ ȉ Ǣ Å஻ଶ ൌ ʹ݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙሻ ȉ 


݄
݄ ൌ  ȉ •‹ ߙ ֜  ൌ
•‹ ߙ
݄
֜ Å஻ଶ ൌ ʹ݃ ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ
•‹ ߙ
Å஻ este viteza iniţială pe Ò; Å஻ ൌ Å଴
Å ଶ ൌ Å଴ଶ െ ʹ]ଶ ], pentru Å ൌ Ͳ, în  ne dă:
‫ ݋‬ൌ Å௢ଶ െ ʹ]ଶ ݀
ʹ݄݃
Å௢ଶ Å௢ଶ ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ
݀ൌ ൌ ൌ •‹ ߙ
ʹ]ଶ ʹ ݃ ʹ ݃
݄ ͳ
݀ൌ ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙ ሻ ൌ ݄ ൬ െ … ߙ൰
•‹ ߙ
֜ ݀ ൌ ͵ͺ݉

înclinat, care formează unghiul ߙ ൌ Ͷͷι cu orizontala,


82. [ sanie lansată în sus de-a lungul unui plan

coborâre este de ݊ ൌ ͳǡͳ ori mai mare decât timpul de


revine înapoi la baza planului, astfel încât timpul de

urcare. Care este coeficientul de frecare la alunecare între


sanie şi planul înclinat?
.+*/"

La urcare pe plan, forţa care frânează particula

§ ൌ ݉݃ •‹ ߙ ൅ § ǡ § ൌ ݉݃ …‘• ߙ
este:

§ ൌ ݉]ଵ ֜ ]ଵ ൌ ݉݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻ încât

înclinat este ]ଵ ൌ ݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙሻ.


mărimea acceleraţiei de frânare la urcarea simplă pe planul

La coborârea pe planul § , are aceeaşi mărime dar

݉]ଶ ൌ ݉݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙሻ


este orientată în sus, astfel că:

]ଶ ൌ ݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙሻ
Iar în mişcare este accelerată. Pentru oprire:
Å௢ଶ
݀ൌ Ǣ‫ݐ‬௨ ൌ ֜ Å௢ ൌ ]ଵ ‫ݐ‬௨
Å௢
ʹ]ଵ ]ଵ

]ଵଶ ‫ݐ‬௨ଶ ]ଵ ‫ݐ‬௨ଶ


Deci:

݀ൌ ൌ
ʹ]ଵ ʹ

]ଶ ‫ݐ‬௖ଶ ]ଵ ‫ݐ‬௨ଶ ]ଶ ‫ݐ‬௖ଶ


Mai avem:

݀ൌ ֜ ൌ
ʹ ʹ ʹ
]ଵ ‫ݐ‬௨ ൌ ]ଶ ‫ݐ‬௖ , cu ‫ݐ‬௖ ൌ ݊‫ݐ‬௨ (enunţ)
ଶ ଶ

]ଵ ‫ݐ‬௨ଶ ൌ ]ଶ ݊ଶ ‫ݐ‬௨ଶ ሺ‫ݐ‬௨ Ͳሻ


Deci:

]ଵ ൌ ]ଶ ݊ଶ Ǣ ݃ሺ•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ሻ ൌ ݊ଶ ݃ሺ•‹ ߙ െ …‘• ߙሻ


•‹ ߙ ൅ …‘• ߙ ൌ ݊ଶ •‹ ߙ െ ݊ଶ …‘• ߙ
݊ଶ െ ͳ •‹ ߙ ݊ଶ െ ͳ
֜ ൌ ଶ ȉ ൌ
݊ ൅ ͳ …‘• ߙ ݊ଶ ൅ ͳ
 ߙ
ൌ ͲǡͲͻͷ

83. [ sanie de greutate ‫ ܩ‬ൌ Ͳǡͷ{ܰ alunecă liber pe


o pantă ‫ ݌‬ൌ ͶΨ cu viteză constantă. Ce forţă paralelă cu
planul este necesară pentru a urca sania înapoi cu viteză
constantă?
.+*/"

Panta înseamn㠕‹ ߙ ǡ ߙ fiind unghiul de înclinare

‫ܩ‬௧ ൌ ‫ ߙ ‹• ܩ‬ൌ ‫݌ܩ‬


al planului: forţa orizontală.

§ are acelaşi modul de urcare şi coborâre.


La coborâre, Å ൌ ܿ‫ ] ֜ ݐݏ݊݋‬ൌ Ͳ şi principiul

§Ԧ ൅ ‫ܩ‬Ԧ௧ ൌ ݉]Ԧ, ne dă: §Ԧ ൅ ‫ܩ‬Ԧ௧ ൌ Ͳ ֜ § ൌ ‫ܩ‬௧ ൌ ‫݌ܩ‬


suprapunerii

La urcare de asemenea Å ᇱ ൌ ܿ‫] ֜ ݐݏ݊݋‬ᇱ ൌ Ͳ, deci:


§Ԧ ൅ ‫ܩ‬Ԧ௧ ൅ §Ԧ ൌ ݉]Ԧ ᇱ
§Ԧ ൅ ‫ܩ‬Ԧ௧ ൅ §Ԧ ൌ Ͳ ֜ §Ԧ ൌ െሺ‫ܩ‬Ԧ௧ ൅ §Ԧ ሻ

§ ൌ ห‫ܩ‬Ԧ௧ ൅ §Ԧ ห
Sau

§ ൌ ‫ܩ‬௧ ൅ §
Deci § ൌ ‫ܩ‬௧ ൅ ‫ܩ‬௧ ൌ ʹ‫ܩ‬௧ ൌ ʹ‫݌ܩ‬
Ͷ
§ ൌʹȉ ȉ Ͳǡͷ ȉ ͳͲ ܰ ൌ ͶͲܰ
ͳͲͲ

84. Impulsul unui corp este ‫ ݌‬ൌ Ͷ, ܱܰ ȉ ‫ݏ‬, iar


energia cinetică ‫ܧ‬௖ ൌ ͺǡ ‫ܬ݋‬. Să se afle masa şi viteza
corpului.
.+*/"

݉Å ଶ
Folosim expresiile energiei cinetice şi impulsului:

‫ܧ‬௖ ൌ Ǣ ‫ ݌‬ൌ ݉Å


ʹ
‫݌‬ ݉ ‫ ݌‬ଶ ‫݌‬ଶ ‫݌‬ଶ ‫݌‬ଶ
Å ൌ Ǣ‫ܧ‬௖ ൌ ቀ ቁ ൌ Ǣ ݉ ൌ Ǣ‫ܧ‬௖ ൌ
݉ ʹ ݉ ʹ݉ ʹ‫ܧ‬௖ ʹ݉
ͳ͸ Ͷ
݉ൌ ݇݃ ൌ ͳ݇݃Ǣ Å ൌ ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ Ͷ݉Ȁ‫ݏ‬
ʹȉͺ ͳ
݉Å ଶ ‫ܸܦ‬
֜ ‫ܧ‬௖ ൌ ֜ ‫ܧ‬௖ ൌ
ʹ ʹ
ʹ‫ܧ‬௖ ʹ ȉ ͺ
Åൌ ൌ ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ Ͷ݉Ȁ‫ݏ‬
‫݌‬ Ͷ
݉ ൌ Ͳǡʹ݇݃ este ‫ ݔ‬ൌ ʹ െ ‫ ݐ‬൅ ‫ ݐ‬ଶ . Să se scrie legea de
85. Ecuaţia de mişcare a unui punct material de masă

variaţie a impulsului.

Comparând ‫ ݔ‬ൌ ʹ െ ‫ ݐ‬൅ ‫ ݐ‬ଶ cu:


.+*/"

]‫ ݐ‬ଶ
‫ ݔ‬ൌ ‫ݔ‬଴ ൅ Å଴ ‫ ݐ‬൅
ʹ

‫ݔ‬଴ ൌ ʹ ȉ Å଴ ൌ െͳ ȉ ൌ ͳ ֜ ] ൌ ʹ
Găsim:

ʹ
]

Din Å ൌ Å଴ ൅ ]‫֜ ݐ‬
Å ൌ െͳ ൅ ʹ‫ݐ‬, iar impulsul ‫ ݌‬ൌ ݉ÅǢ ‫ ݌‬ൌ Ͳǡʹሺെͳ ൅ ʹ‫ݐ‬ሻ
‫ ݌‬ൌ െͲǡʹ ൅ ͲǡͶ‫ݐ‬

86. Un punct material cu masa ݉ ൌ ͳ݇݃, se mişcă


circular uniform cu viteza Å ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ݏ‬. Să se calculeze
variaţia de impuls în timpul:
a) unei perioade;
b) unei jumătăţi de perioadă;
c) unui sfert de perioadă.
.+*/" 

݉ÅԦଵ cu ÅԦଵᇱ ൌ ÅԦଵ. Deci:



a) După o perioadă va fi

_οÑ_ ൌ _݉ÅԦଵᇱ െ ݉ÅԦଵ _


ൌ ݉_ÅԦଵᇱ െ ÅԦଵ _ ൌ Ͳ
Căci ÅԦଵᇱ െ ÅԦଵ ൌ Ͳ
b) ο‫݌‬Ԧ ൌ ݉ÅԦ െ ݉ÅԦଵ ൌ
ൌ ݉ሺÅԦ െ ÅԦଵ ሻ
ÅԦ ൌ െÅԦଵ ֜ ÅԦ െ ÅԦଵ ൌ െÅԦଵ െ ÅԦଵ ൌ െʹÅԦଵ
ο‫݌‬Ԧ ൌ ݉ሺെʹÅԦଵ ሻǡ ݅]‫_ݎ‬ο‫݌‬Ԧ_ ൌ ʹ݉Å ൌ ʹ ȉ ͳ ȉ ͳͲ ൌ ʹͲܰ‫ݏ‬
c) ο‫݌‬Ԧ ൌ ݉ÅԦଶ െ ݉ÅԦଵ ൌ ݉ሺÅԦଶ െ ÅԦଵ ሻ
ൌ ݉ሾÅԦଶ ൅ ሺെÅԦଵ ሻ ǡ ÅԦଵ ٣ ÅԦଶ

_ο‫݌‬Ԧ_ ൌ ݉_ÅԦଶ െ ÅԦଵ _ ൌ ݉ඥÅ ଶ ൅ Å ଶ ൌ ݉Åξʹ


_ο‫݌‬Ԧ_ ൌ ͳ ȉ ͳͲξʹܰ‫ ݏ‬ൌ ͳͶǡͳܰ‫ݏ‬

87. [ bilă cu masa ݉ ൌ ͳͲͲ݃ a căzut liber pe un


plan orizontal, având în momentul lovirii o viteză Å ൌ
ͳͲ݉Ȁ‫ݏ‬. Să se afle variaţia impulsului prin lovire,
considerând ciocnirea:
a) perfect elastică;

Dacă durata ciocnirii a fost ο‫ ݐ‬ൌ ʹͲ݉‫ݏ‬, care a fost


b) absolut inelastică (plastică).

forţa medie de lovire?

a)ÅԦ ᇱ ൌ ÅԦ pentru ciocnirea elastică


.+*/"

ο‫݌‬Ԧ ൌ ݉ÅԦ ᇱ െ ݉ÅԦ ൌ ݉ሺÅԦ ᇱ െ ÅԦ ሻ ൌ


݉ሺÅԦ ᇱ ൅ ÅԦ ᇱ ሻ ֜ ο‫݌‬Ԧ ൌ ݉ ȉ ʹÅԦ ᇱ
_ο‫݌‬Ԧ_ ൌ ʹ݉Å ᇱ ൌ ʹ݉Å
_ο‫݌‬Ԧ_ ൌ ʹ ȉ Ͳǡͳ ȉ ͳͲܰ‫ ݏ‬ൌ ʹܰ‫ݏ‬
ο‫݌‬ ʹ
§ ൌ Ǣ§ ൌ ܰ ൌ ͳͲଶ ܰ
ο‫ݐ‬ ʹ ȉ ͳͲିଶ
b) ο‫݌‬Ԧ ൌ Ͳ െ ݉ÅԦ ൌ െ݉ÅԦ
_ο‫݌‬Ԧ_ ൌ ݉Å
Å ᇱ ൌ _ο‫݌‬Ԧ_ ൌ Ͳǡͳ ȉ ͳͲܰ‫ ݏ‬ൌ ͳܰ‫ݏ‬
ο‫݌‬ ͳ
§ ൌ Ǣ§ ൌ ܰ ൌ ͷͲܰ
ο‫ݐ‬ ʹ ȉ ͳͲିଶ
88. Un corp loveşte frontal un perete. ¼n ce raport
este forţa medie de contact, în cazul ciocnirii elastice, faţă
de forţa din cazul ciocnirii plastice, dacă timpul de ciocnire
este acelaşi?
.+*/"
Folosim rezultatul de la problema de mai sus

ο‫ ݌‬ൌ ʹ݉Å
La ciocnirea elastică am găsit:

ሺο‫݌‬ሻ௘ ʹ݉Å
§௘ ൌ ൌ
ο‫ݐ‬ ο‫ݐ‬
La ciocnirea plastică cu acelaşi ο‫ݐ‬
ሺο‫݌‬ሻ௣ ݉Å
§௣ ൌ ൌ
ο‫ݐ‬ ο‫ݐ‬
Prin împărţire:
ൌʹ
§௘
§௣

unui tren de masă ݉ ൌ ͸ͲͲ‫ݐ‬, care se mişcă cu viteza


89. Ce forţă constantă de frânare trebuie aplicată

Å଴ ൌ ͹ʹ݇݉Ȁ݄ pentru a-l opri în ο‫ ݐ‬ൌ ͳͲ‫?ݏ‬


.+*/"

Å ൌ Å଴ ൅ ]‫ݐ‬, la ‫ ݐ‬ൌ ο‫ݐ‬ǡ Å ൌ Ͳ, ne dă:


Pentru mişcarea uniform variată, ecuaţia vitezei:

Ͳ ൌ Å଴ ൅ ]ο‫ ] ֜ ݐ‬ൌ െ Ǣ _]_ ൌ


Å଴ _Å଴ _
ο‫ݐ‬ ο‫ݐ‬
Din § ൌ ݉_]_ ֜
͸ ȉ ͳͲହ ȉ ʹͲ
֜§ ൌ݉ȉ ֜§ൌ ܰ ൌ ͳǡʹ ȉ ͳͲ଺ ܰ
Å଴
ο‫ݐ‬ ͳͲ
֜ § ൌ ͳǡʹ‫ܰܯ‬
90. Un corp cu masa ݉ଵ ൌ ͲǡͶ݇݃ şi viteza Åଵ ൌ
ͷ݉Ȁ‫ݏ‬, loveşte un alt corp care se mişcă spre el pe aceeaşi
direcţie. După ciocnire, corpurile se opresc. Care a fost
impulsul celui de-al doilea corp?
.+*/"

݉ଵ ÅԦଵ ൅ ݉ଶ ÅԦଶ ൌ Ͳ
Conservarea impulsului ne dă:

֜ ݉ଵ ÅԦଵ ൌ െ݉ଶ ÅԦଶ ֜ ‫݌‬ଵ ൌ ‫݌‬ଶ


‫݌‬ଵ ൌ ‫݌‬ଶ ൌ ݉ଵ Åଵ ǡ ݅]‫݌ݎ‬Ԧଶ ൌ െ‫݌‬Ԧଵ
‫݌‬ଶ ൌ ͲǡͶ ȉ ͷܰ‫ ݏ‬ൌ ʹܰ‫ݏ‬

9î. Un vagonet de masă ‫ ܯ‬ൌ ʹͲ݇݃, se mişcă cu


viteza Å ൌ ͵݉Ȁ‫ݏ‬. Ce viteză va căpăta vagonetul dacă în el
cade un sac cu masa ݉ ൌ ͳͲ݇݃ǫ
.+*/" 

‫ܯ‬ÅԦ ൌ ሺ‫ ܯ‬൅ ݉ሻÅԦ, care se proiectează:


Se consideră impulsul pe direcţia de mişcare:

‫ܯ‬Å
‫ܯۓ‬Å ൌ ሺ‫ ܯ‬൅ ݉ሻÅ ᇱ ǡ Å ᇱ ൌ
ۖ ‫ܯ‬൅݉
ʹͲ ȉ ͵ 
‫۔‬ ݉
ۖ Å ᇱ ൌ ͵Ͳ ൌ ʹ݉Ȁ‫ݏ‬
‫ە‬ ‫ݏ‬

92. Două bile de mase ݉ଵ ൌ ͳ݇݃ǡ ݉ଶ ൌ ʹ݇݃ se


mişcă una spre cealaltă cu vitezele Åଵ ൌ ͳ݉Ȁ‫ݏ‬ǡ Åଶ ൌ ʹ݉Ȁ‫ݏ‬.
Să se afle pierderile de energie cinetică (căldură) prin
ciocnirea lor plastică.
.+*/"

݉ଵ ÅԦଵ ൅ ݉ଶ ÅԦଶ ൌ ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻÅԦ


Legea de conservare a impulsului se scrie:

݉ଵ ÅԦଵ ൅ ݉ଶ ÅԦଶ
ÅԦ ൌ
݉ଵ ൅ ݉ଶ

_݉ଶ Åଶ _ െ ݉ଵ Åଵ ൌ ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻÅ
Proiectând avem:

_݉ଶ Åଶ _ െ ݉ଵ Åଵ Ͷെͳ
Åൌ ֜Åൌ ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ͳ݉Ȁ‫ݏ‬
݉ଵ ൅ ݉ଶ ͳ൅ʹ

݉ଵ ÅԦଵଶ ݉ଶ ÅԦଶଶ ݉ଵ ൅ ݉ଶ ଶ
Conservarea energiei se scrie:

൅ ൌܳ൅ ȉ ÅԦ
ʹ ʹ ʹ
݉ଵ ÅԦଵଶ ݉ଶ ÅԦଶଶ ݉ଵ ൅ ݉ଶ ଶ
ܳൌ ൅ െ ȉ ÅԦ
ʹ ʹ ʹ
݉ଵ ÅԦଵଶ ݉ଶ ÅԦଶଶ ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሺ݉ଵ ÅԦଵ ൅ ݉ଶ ÅԦଶ ሻଶ
ܳ െ ο‫ܧ‬௖ ൌ ൅ െ ȉ
ʹ ʹ ʹ ሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻଶ

ܳൌ భሺ భା మ ሻ௩ మሺ మ ሻ௩
ሬԦభమ ା భା ሬԦమమ ି మ ሬԦ మ ା
భ௩ భ మ௩
ሬԦమమ ାଶ భ మ௩
ሬԦభ ௩
ሬԦమ ൯
ଶሺ భ ା మ ሻ

ܳൌ భ௩
మ మା
ሬԦభ భ మ௩
ሬԦభమ ା భ మ௩
ሬԦమమ ା మ௩
ሬԦమమ ି ሬԦభ ି
భ௩
మ మ
ሬԦమ ିଶ
మ௩
మ మ
భ మ௩
ሬԦభ ௩
ሬԦమ
ଶሺ భା మሻ

݉ଵ ݉ଶ ሺÅԦଵଶ ൅ ÅԦଶଶ െ ʹÅԦଵ ÅԦଶ ሻ ͳ ݉ଵ ݉ଶ


ܳൌ ൌ ȉ ሺÅԦ െ ÅԦଶ ሻ
ʹሺ݉ଵ ൅ ݉ଶ ሻ ʹ ݉ଵ ൅ ݉ଶ ଵ
¼n aplicaţia dată, ÅԦଵ şi ÅԦଶ au sensuri opuse, deci:
_ÅԦଵ െ ÅԦଶ _ ൌ Åଵ ൅ Åଶ
ͳ ʹ
ܳൌ ȉ ൌ ͵݆
ʹ ͵ሺͳ ൅ ʹሻଶ ݆

݉ଵ Åଵଶ ݉ଶ Åଶଶ ݉ଵ ൅ ݉ଶ ଶ
Mai simplu, numeric:

ܳൌ ൅ െ ȉÅ
ʹ ʹ ʹ
ͳ ȉ ͳଶ ʹ ȉ ʹଶ ͳ ൅ ʹ ଶ
ܳൌቆ ൅ െ ȉ ͳ ቇ݆ ൌ
ʹ ʹ ʹ
ͳ ͵
൬ ൅ Ͷ െ ൰ ݆ ൌ ͵݆
ʹ ʹ

93. Un corp se deplasează cu o viteză constantă pe


un drum orizontal. Forţa rezultantă care acţionează asupra
corpului, este nulă. Se efectuează lucrul mecanic asupra
corpului? Justificaţi răspunsul.

ሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬԦ ֜ ]Ԧ ൌ Ͳ ֜
ÅԦൌ ܿ‫ݐݏ݉݋‬
.+*/"

#ሬԦ ൌ ݉]Ԧ ൌ Ͳ
ܰ ൌ ‫ ܩ‬pentru suportul
orizontal şi situaţia precizată în

§ ൌ ܰ Ͳ
text;

mişcării mai trebuie să aplicăm forţa §Ԧ , aşa că §Ԧ ൅ §Ԧ ൌ #ሬԦ


Forţa de frecare există. Asta înseamnă că pe direcţia

#ሬԦ ൌ Ͳ ֜ §Ԧ ൅ §Ԧ ൌ Ͳ ֜ § ൌ §

totdeauna. Lucrul lui §Ԧ este ‫ ܮ‬ൌ §݀ Ͳ.


Deci § este mică dacă § este mică; § există

§Ԧ efectuează lucurl mecanic motor.


distanţa ݀ ൌ ͳͲ݉, o ladă cu masa ݉ ൌ ͳͲͲ݇݃.
94. Un om deplasează pe o suprafaţă orizontală, pe

deplasează este ൌ ͲǡͶ. Forţa de tracţiune are direcţia


Coeficientul de frecare dintre ladă şi suprafaţa pe care se

orizontală ݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ .


î. Se presupune viteza constantă. Să se calculeze:
a) lucrul mecanic efectuat de om asupra lăzii;
b) lucrul mecanic al forţei de frecare;

2. Se presupune că lada are acceleraţia ] ൌ Ͳǡͷ݉Ȁ


c) lucrul mecanic total efectuat asupra lăzii.

‫ ݏ‬. Să se răspundă la aceleaşi întrebări ca la punctul î.


î. ܰ ൌ ‫( ܩ‬stabilitate pe
.+*/"

suportul orizontal, în cazul aplicaţiei

ܰ ൌ ݉݃Ǣ § ൌ ܰǢ § ൌ ݉݃
considerate)

ሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬԦ ֜ ]Ԧ ൌ Ͳ ֜ §Ԧ ൅ §Ԧ ൌ Ͳ ֜ § ൌ §
ÅԦ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬
֜ § ൌ ݉݃
a) ‫ܮ‬଴ ൌ §Ԧ ݀Ԧ ൌ §݀ …‘• Ͳι ൌ §݀ ൌ ݉݃݀
֜ ‫ܮ‬଴ ൌ ͶͲͲͲ‫ܬ‬
b) ‫ܮ‬௥ ൌ §Ԧ ݀Ԧ ൌ § ݀ …‘• ͳͺͲι ൌ െ§ ݀
֜ ‫ܮ‬௥ ൌ െͶͲͲͲ‫ܬ‬
c) ‫ ܮ‬ൌ ‫ܮ‬௥ ൅ ‫ܮ‬଴ ֜ ‫ ܮ‬ൌ ͶͲͲͲ‫ ܬ‬െ ͶͲͲͲ‫ ܬ‬ൌ Ͳ sau:
‫ ܮ‬ൌ ݉]Ԧ ȉ ݀Ԧ ൌ ݉ ȉ ] ȉ ݀ ȉ …‘• Ͳι ൌ ݉ ȉ ] ȉ ݀
‫ ܮ‬ൌ ͳͲͲ ȉ Ͳ ȉ ͳͲ‫ ܬ‬ൌ Ͳ
2.
a) ܰ ൌ ‫ ܩ‬în aceste condiţii ale aplicaţiei date:
ܰ ൌ ݉݃Ǣ § ൌ ܰǢ § ൌ ݉݃

§Ԧ ൅ §Ԧ ൌ ݉]Ԧ (principiul suprapunerii)


െ§ ൅ § ൌ ݉] ֜ § ൌ ݉] ൅ §

§ ൌ ݉] ൅ ݉݃ ൌ ݉ሺ] ൅ ݃ሻ
Proiectând, avem:

‫ܮ‬଴ ൌ §Ԧ ݀Ԧ ൌ §݀ …‘• Ͳι
‫ܮ‬଴ ൌ ݉ሺ] ൅ ݃ሻ݀
Numeric: ‫ܮ‬଴ ൌ ͳͲͲሺͲǡͷ ൅ ͲǡͶ ȉ ͳͲሻ ȉ ͳͲ ൌ ͶͷͲͲ‫ܬ‬
b) ‫ܮ‬௥ ൌ §Ԧ௥ ݀Ԧ ൌ §௥ ݀ ȉ …‘• ͳͺͲι ൌ െ§௥ ݀

‫ܮ‬௥ ൌ െͶͲͲͲ‫ܬ‬
Numeric:

c) ‫ ܮ‬ൌ ‫ܮ‬௥ ൅ ‫ܮ‬଴ ൌ ሺെͶͲͲͲ ൅ ͶͷͲͲሻ‫ ܬ‬ൌ ͷͲͲ‫ܬ‬

‫ ܮ‬ൌ ݉] ȉ ݀ ֜ ‫ ܮ‬ൌ ͳͲͲ ȉ Ͳǡͷ ȉ ͳͲ‫ ܬ‬ൌ ͷͲͲ‫ܬ‬


astfel:

95. Un corp cu masa ‫ ܯ‬ൌ ʹͲ݇݃ se deplasează


constant pe direcţia ݉ ൌ ͸Ͳ݉, pe o suprafaţă orizontală.
Coeficientul de frecare este ൌ ͲǡͶͷ. Forţa aplicată
corpului face un unghi ߙ ൌ ͵Ͳι de orizontală. Să se
calculeze:
a) forţa aplicată corpului;
b) lucrul mecanic total efectuat asupra corpului.
.+*/"
§ଵ ൌ § …‘• ߙ Ǣ §ଶ ൌ § •‹ ߙ

§Ԧଶ ൅ ܰሬԦ ൅ ‫ܩ‬Ԧ ൌ Ͳ ֜ §ଶ ൅ ܰ െ ‫ ܩ‬ൌ Ͳ ֜ ܰ ൌ ‫ ܩ‬െ §ଶ


a) Condiţia de stabilitate pe suport:

ܰ ൌ ݉݃ െ § •‹ ߙ Ǣ § ൌ ሺ݉݃ െ § •‹ ߙ ሻǢ Å ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬


֜ ] ൌ ͲǢ§Ԧ ൅ §Ԧଵ ൌ ݉]Ԧ ֜ §Ԧ ൅ §Ԧଵ ൌ Ͳ
െ§ ൅ §ଵ ൌ ͲǢ § ൌ §ଵ Ǣ  ܰ ൌ §ଵ
ሺ݉݃ െ § •‹ ߙ ሻ ൌ § …‘• ߙ ֜ § ሺ…‘• ߙ ൅ •‹ ߙ ሻ ൌ ݉݃
Ǣ ݃ ൌ ͳͲ݉Ȁ‫ݏ‬
…‘• ߙ ൅ •‹ ߙ
݉݃

b) ‫ ܮ‬ൌ §Ԧ ݀Ԧ ൌ §݀ …‘• ߙ
ͳǡ͹͵
֜ ‫ ܮ‬ൌ ͺ͵ ȉ ͸Ͳ ȉ ‫ ܬ‬ൌ Ͷ͵Ͳ͹ǡ͹‫ܬ‬
ʹ

96. Asupra unui corp acţionează o forţă § ൌ ʹͶܰ,


care face un unhgi ߙ ൌ ͵͹ι cu orizontala. Să se calculeze
lucrul mecanic efectuat de forţa  pe o distanţă ݀ ൌ ʹͲ݉.
Frecările sunt neglijabile (…‘• ͵͹ι ൌ Ͳǡͺ).

‫ ܮ‬ൌ §Ԧ ݀Ԧ ֜ ‫ ܮ‬ൌ §݀ …‘• ͵͹ι


.+*/"

‫ ܮ‬ൌ ʹͶ ȉ ʹͲ ȉ Ͳǡͺ‫ ܬ‬ൌ ͵ͺͶ‫ܬ‬

97. Doi vectori ]Ԧ şi ܾሬԦ au mărimile respectiv ] ൌ Ͷ


unităţi convenţionale şi ܾ ൌ ͺ unităţi convenţionale. Să se
calculeze produsul scalar al celor doi vectori, luând pentru
unghiul ߙ dintre cei doi vectori, valorile:
ߨ ߨ ߨ
Ͳǡ ǡ ǡ ǡ ߨ
͸ Ͷ ʹ

]ԦܾሬԦ ൌ ]ܾ …‘• ߙ ൌ ͵ʹ …‘• ߙ


.+*/"
ߨ ߨ ߨ
ߨ
Cu:

͸ Ͷ ʹ
ߙ 0

ξ͵ ξʹ
ʹ ʹ
…‘• ߙ î 0 -î

98. Să se demonstreze că produsul scalar a doi

]ԦܾሬԦ ൌ ]௫ ܾ௫ ൅ ]௬ ܾ௬
vectori se poate scrie astfel:

Unde ሺ]௫ ǡ ]௬ ሻ şi ሺܾ௫ ǡ ܾ௬ ሻ sunt componentele


vectorilor pe două axe de coordonate perpendiculare ‫ݕܱݔ‬.

ÜԦǡ ଔԦ fiind vectorii unitate şi


.+*/"

ÜԦ ٣ ଔԦ ֜ ÜԦଔԦ ൌ ଔԦÜԦ ൌ Ͳ
axele (versorii), au proprietăţile:

ห‫ܫ‬Ԧห ൌ ห‫ܬ‬Ԧห ൌ ͳǢ ÜԦÜԦ ൌ ଔԦଔԦ ൌ ͳ

]Ԧ ൌ ]௫ ÜԦ ൅ ]௬ ଔԦǢܾሬԦ ൌ ܾ௫ ÜԦ ൅ ܾ௬ ଔԦ
Se ştie că:

]ԦܾሬԦ ൌ ]௫ ÜԦ ൅ ]௬ ଔԦ൯ܾ௫ ÜԦ ൅ ܾ௬ ଔԦ൯ ൌ ]௫ ܾ௫ ÜԦÜԦ ൅ ]௫ ܾ௬ ÜԦଔԦ ൅ ]௬ ܾ௬ ଔԦଔԦ


ൌ ]௫ ܾ௫ ൅ Ͳ ൅ Ͳ ൅ ]௬ ܾ௬
]ԦܾሬԦ ൌ ]௫ ܾ௫ ൅ ]௬ ܾ௬
Mai avem: ]ԦܾሬԦ ൌ ]ܾ …‘• ߙ cu:

] ൌ ට]௫ଶ ൅ ]௬ଶ Ǣ ܾ ൌ ටܾ௫ଶ ൅ ܾ௬ଶ


֜ ]ܾ …‘• ߙ ൌ ]௫ ܾ௫ ൅ ]௬ ܾ௬
]௫ ܾ௫ ൅ ]௬ ܾ௬ ]௫ ܾ௫ ൅ ]௬ ܾ௬
…‘• ߙ ൌ ൌ
]ܾ ඥ]௫ଶ ൅ ]௬ଶ ȉ ඥܾ௫ଶ ൅ ܾ௬ଶ
99. Pentru a întinde un resort cu ο݈ଵ ൌ Ͷ݉݉, trebuie
să se efectueze un lucru mecanic ‫ܮ‬ଵ ൌ ͲǡͲʹ‫ܬ‬. Ce lucru

ο݈ଶ ൌ Ͷܿ݉?
mecanic trebuie efectuat pentru a întinde resortul cu

.+*/"

{ሺο݈ ሻଶ
Folosim relaţia:

‫ܮ‬ൌ
ʹ
{ ሺο݈ଵ ሻଶ ʹ‫ܮ‬ଵ
‫ܮ‬ଵ ൌ ֜{ൌ
ʹ ሺο݈ଵ ሻଶ
ͳ ʹ‫ܮ‬ଵ
‫ܮ‬ଶ ൌ ሺο݈ଶ ሻଶ ൌ ȉ ȉ ሺο݈ଶ ሻʹ
{
ʹ ʹ ሺο݈ଵ ሻଶ
ሺο݈ଶ ሻଶ
‫ܮ‬ଶ ൌ ‫ܮ‬ଵ ȉ
ሺο݈ଵ ሻଶ

Ͷ ȉ ͳͲିଶ
¼n aplicaţie:

‫ܮ‬ଶ ൌ ʹ ȉ ͳͲ ିଶ
ȉቆ ቇ ൌ ʹ‫ܬ‬
Ͷ ȉ ͳͲି

î00. Un motor cu puterea ܲ ൌ ͳͲ{‫ ݓ‬este folosti


pentru a ridica o sarcină cu masa ݉ ൌ ͷͲͲ݇݃ la înălţimea
݄ ൌ ͶͲ݉. ¼n cât timp va ridica motorul sarcina respectivă?

ሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬሬԦ ֜ ]Ԧ ൌ ͲǢ ݉]Ԧ ൌ §Ԧ ൅ ݉݃Ԧ


ÅԦ ൌ ܿ‫ݐݏ݊݋‬
.+*/"

Ͳ ൌ §Ԧ ൅ ݉݃Ԧ ֜ § ൌ ݉݃
‫ ܮ‬ൌ §Ԧ ݄ሬԦ ൌ §݄ …‘• Ͳι ൌ §‫ܯ‬
ܲ ‫݄݃݉ ܮ‬
§ ൌ ݉݃ ֜ ‫ ܮ‬ൌ ݄݉݃Ǣ ‫ ܮ‬ൌ ֜ ‫ ݐ‬ൌ ൌ
‫ݐ‬ ܲ ܲ
ͷͲͲ ȉ ͳͲ ȉ ͶͲ
‫ݐ‬ൌ ൌ ʹͲ‫ݏ‬
ͳͲସ
î0î. Un vagon de cale ferată cu masa ݉ ൌ ʹͲ‫ݐ‬,
ciocneşte un obstacol cu viteza Å ൌ Ͳǡʹ݉Ȁ‫ݏ‬. Resorturile
tampoanelor se comprimă fiecare cu ‫ ݔ‬ൌ Ͷܿ݉. Să se
determine forţa maximă ce acţionează asupra resorturilor.
.+*/"
Legea conservării transformării energiei mecanice,

݉Å ଶ {‫ ݔ‬ଶ
se scrie:

ൌ Ǣ ݉Å ଶ ൌ {‫ ݔ‬ଶ Ǣ § ൌ ݇‫ݔ‬


ʹ ʹ
݉Å ଶ ൌ {‫ ݔ‬ȉ ‫ ݔ‬ൌ § ȉ ‫ݔ‬
݉Å ଶ ʹ ȉ ͳͲସ ȉ Ͷ ȉ ͳͲିଶ
§ൌ ֜§ൌ ܰ ൌ ʹ ȉ ͳͲସ ܰ
‫ݔ‬ Ͷ ȉ ͳͲ ିଶ

cu distanţa după legea: § ൌ ͷͲ െ Ͳǡͷ‫ݔ‬, unde este exprimat


î02. Asupra unui corp acţionează o forţă care variază

în metri şi  în neutroni. Să se calculeze lucrul mecanic al

punctele de abscise ‫ݔ‬଴ ൌ Ͳ şi ‫ ݔ‬ൌ ʹͲ݉.


forţei când punctul său de aplicaţie se deplasează între

.+*/" 

§ሺͲሻ ൌ ͷͲܰ
Folosim interpretarea geometrică a diagramei §ሺ‫ݔ‬ሻ.

§ሺʹͲሻ ൌ ͷͲ െ Ͳǡͷ ȉ ʹͲ ൌ ͶͲܰ

ͷͲ ൅ ͶͲ
ºp= aria haşurată din planul
ሺ§ǡ ‫ ݔ‬ሻ ൌ ȉ ʹͲ‫ ܬ‬ൌ ͻͲͲ‫ܬ‬
ʹ
î03. Un corp cu masa ݉ ൌ ʹ݇݃, coboară fără
frecare pe un plan înclinat de înălţime ݄ ൌ ͳ݉. Ajungând la

plană oână într-un punct , parcurgând distanţa ݀ ൌ ʹ݉.


baza planului, corpul se deplasează cu frecare pe o suprafaţă

Coeficientul de frecare este ൌ Ͳǡ͵. ¼n punctul , coprpul


urcă fără frecare, pe o suprafaţă curbă .
Să se calculeze:
a) viteza Åଵ a corpului la baza planului încinat;
b) viteza Åଶ a corpului în punctul ;
c) înălţimea la care urcă corpul pe suprafaţa º;

opreşte corpul, faţă de punctul . Se va lua ݃ ൌ ͻǡͺ݉Ȁ‫ ݏ‬ଶ .


d) să se determine poziţia punctului în care se

.+*/"

a) Pe Ò nu este frecare, rezultă că se conservă

‫ܧ‬஺ ൌ ‫ܧ‬஻
energia mecanică.

݉Åଵ ଶ
݄݉݃ ൌ ǢÅଵଶ ൌ ʹ݄݃ǢÅଵ ൌ ඥʹ݄݃
ʹ
Åଵ ൌ ඥʹ ȉ ͻǡͺ ȉ ͳ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ͶǡͶ݉Ȁ‫ݏ‬
b) Pe suport orizontal în acest caz, ܰ ൌ ‫ܩ‬Ǣ ܰ ൌ
݉݃Ǣ § ൌ ܰǢ § ൌ ݉݃.

ሺο‫ܧ‬௖ ሻா஼ ൌ ‫ܮ‬௢௥௘௟௢௥௘௫௧௘௥௜௢௔௥௘


Pe Ò, teorema variaţiei energiei cinetice se scrie:
‫ܧ‬௖௜௡ ሺ‫ ܥ‬ሻ ൌ ‫ܧ‬௖௜௡ ሺሻ ൌ §Ԧ ݀Ԧ ൌ § ȉ ݀ ȉ …‘• ͳͺͲι ൌ െ§ ݀
§ ൌ ݉݃
‫ܧ‬௖௜௡ ሺ‫ ܥ‬ሻ െ ‫ܧ‬௖௜௡ ሺሻ ൌ െ ݉݃݀
‫ܧ‬௖௜௡ ሺ‫ ܥ‬ሻ ൌ ‫ܧ‬௖௜௡ ሺሻ െ ݉݃݀
݉Åଵଶ
‫ܧ‬௖௜௡ ሺሻ ൌ ൌ ݄݉݃ ֜ ‫ܧ‬௖௜௡ ሺ‫ ܥ‬ሻ ൌ ݄݉݃ െ ݉݃݀
ʹ
‫ܧ‬௖௜௡ ሺ‫ ܥ‬ሻ ൌ ݉݃ሺ݄ െ ݀ሻ
݉Åଶ ଶ
ൌ ݉݃ሺ݄ െ ݀ ሻ ֜ Åଶ ൌ ඥʹ݃ሺ݄ െ ݀ሻ
ʹ
Åଶ ൌ ඥʹ ȉ ͻǡͺሺͳ െ Ͳǡ͵ ȉ ʹሻ݉Ȁ‫ ݏ‬ൌ ʹǡͺ݉Ȁ‫ݏ‬
c) Pe  nu este frecare, rezultă că energia mecanică

‫ܧ‬஼ ൌ ‫ܧ‬஽
se conservă.

‫ܧ‬௖௜௡ ሺ‫ ܥ‬ሻ ൌ ‫ܧ‬௣௢௧ ሺ‫ܦ‬ሻ


݉݃ሺ݄ െ ݀ ሻ ൌ ݄݉݃ଵ ֜ ݄ଵ ൌ ݄ െ ݀
݄ଵ ൌ ͳ െ Ͳǡ͸ ൌ ͲǡͶ݉
d) ¼n , corpul coborât fără frecare din , ajunge tot

‫ܧ‬஽ ൌ ‫ܧ‬௖௜௡ ሺ‫ ܥ‬ሻ ൌ ݄݉݃ଵ


cu energia din .

Pe drumul , _ο‫ܧ‬௖௜௡ _஼௉ ൌ ห‫ܮ‬௢௥௘௜ௗ௘௥௘௖௔௥௘ ห pe

‫ܧ‬௖ ሺܲሻ ൌ Ͳ
drumul .

‫ܧ‬௖௜௡ ሺ‫ ܥ‬ሻ ൌ ݉݃ሺ݀ െ ݀ଵ ሻ


݄݉݃ଵ ൌ ݉݃ሺ݀ െ ݀ଵ ሻ ֜ ݄ଵ ൌ ሺ݀ െ ݀ଵ ሻ
݄ଵ ݄ଵ
݀ െ ݀ଵ ൌ ֜ ݀ ൌ ݀ଵ
ͲǡͶ ʹ

݀ଵ ൌ ൬ʹ െ ൰ ݉ ൌ ݉Ǣ ݀ଵ ൌ Ͳǡͷ͹݂݉]݀݁
Ͳǡ͵ ͵