1. Ce reprezintă ecuația de stare?

Care sunt
parametri de stare care se regăsesc în ecuația
fundamentală de stare?
Este ecuatia de stare reprezinta transformarea materiei dintr-o stare de
agregare in alta prin intermediul parametrilor de stare .
E=(R,V,p,T,t) unde :
R= parametrul alcatuirii structurale ale sistemului analizat
V=Volumul ocupat de sistemul respectiv
T=temperatura absoluta de sistem
P=presiunea de sistem
t=timpul
2. Ce tipuri de zăcăminte cunoașteți (după tipul capcanei, dar și
după forma geometrică de bază? Reprezentați tipurile de
zăcăminte cunoscute (după forma geometrică) cu evidențierea
principalelor zone ale zăcământului.
Dupa forma geometrica de baza avem : zacaminte in forma de
banda liniara (care admit o simetrie liniara) // zacamite in forma
circulara ( care admit o simetrie radiala)
tipul capcanei zacamintele pot fi : Zacaminte stratiforme masive ,
delimitate litologic , combinate (mixte) si subtile (discrete)
 a

Fia.
2.2 Zãcäminte de formã circL1/arã

3. Ce reprezintă harta cu izobate și la ce este ea utilizată în

PEZHF? Dar secțiunile geologice? Care este reperul cel
mai utilizat în construcția hărților cu izobate?
 Harta cu izobate reprezinta proiectia intr-un plan
orizontal al punctelor de intersectie dintre diverse plane
izobatice si un plan reper .
Sectiunile geologice reprezinta un plan vertical , cele mai
adecvate sunt sectiunile traversale deoarece evidentiaza
limita de hidrocarburi/apa sau titei/gaze
Reperul cel mai utilizat este nivelul marii (0) . Hartile
izobate si sectiunile geologice sunt utilizate in PEZHF
pentru a citi cotele izobatice .

4. Ce tipuri de acvifere cunoașteți (după mărimea lor, dar

după influența acestora asupra zonei productive)? Care
sunt cele două situații întâlnite în cazul acviferelor
finite?
Acviferele se impart in 2 categorii dupa marimea
acestora : ACVIFERE FINITE – volum determinat ;
ACVIFERE INFINITE – volum nemasurabil
In cazul acviferelor finite pot exista 2 situatii : ACVIFER cu
contur de alimentare natural – inchis etans ; ACVIFER
finit ca dimensiuni , alimentat de un afloriment .
5. Cum se poate determina grosimea stratului
productiv? Cu ajutorul căror parametri putem să
calculăm grosimea efectivă?
Grosimea stratului productiv se poate determina
folosind datele oferite de geofizica de sonda .
 Grosimea totala a unui strat intr-o sonda se
calculeaza astfel : hs=Hc-Ha
hs=grosimea stratului
Hc=culcus (iesierea din strat)
Ha=acoperis (intrarea in strat)
6. De ce este necesar să cunoaștem temperatura de
zăcământ? Cum poate fi aceasta determinată și cu
ajutorul căror parametri putem să o calculăm? În
timpul exploatării variază temperatura de
zăcământ?
Cunoasterea temperaturii de zacamant este
necesara pentru alegerea fluidelor de tranversare a
stratului productiv , alegerea fluidelor de cimentare
, alegerea aparaturii de investigare in sonda ,
precum si echipamentelor de fund ale sondelor de
extractive dar si a proiectarii exploatarii
zacamintelor .
Temperatura de zacamant poate fi determinata si
calculate cu ajutorul relatiei : Tz=Ts+c*H
 Tz=Temperatura de zacamant
 Ts=Temperatura media anuala (pentru
Romania variaza intre 9,2-9,8)
 c=gradientul geotermic (pentru Romania are o
valoare medie de 0,03 C0/m)
  H=Adancimea masurata in metri.
In timpul exploatarii temperature de zacamant
are o variatie neglijabila atata timp cat nu se
aplica metode termice pentru imunatatirea sau
intensificarea recuperarii titeiului .
7. De ce este necesar să cunoaștem presiunea de
zăcământ? Cu ajutorul căror parametri poate fi
aceasta estimată (în cazul zăcămintelor noi)? În
timpul exploatării variază presiunea de zăcământ
(explicați)?
Cunoasterea presiunii de zacamnt este necesara
deoarece este utila in probleme privind alegerea
densitatii fluidelor de trenversare sa stratelor
productive , determinarea capacitatii energetice a
zacamintelor , etc .
In cazul zacamintelor noi presiunea de zacamant
poate fi estimate cu ajutorul parametrilor :
P=presiune
g=acceleratia gravitationala in m/s2
H= Adancimea punctului de referinta in m
𝜌= densitate
In timpul exploatarii presiunea de zacamant
variaza continuu datorita extragerii fluidului prin
 mediul poros prin sonda , in jurul fiecarei sonde se
formeaza o palnie depresiva locala .
8. Ce este porozitatea? Câte tipuri de porozitate
cunoașteți? Cum variază porozitatea în funcție de
presiune? Dar în funcție de temperatură?
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta
spatii libere numite pori sau fisuri aceasta masoara
capacitatea rocii de a inmacazina fluide .
Cunoastem 2 tipuri de porozitate :
 Efectiva m=Vp/Vb
Vp=volumul de pori
Vb=volum brut al sistemului roca pori
 Dinamica m=m*δ
δ=Coeficient de utilizare a spatiului din pori
Influenta temperaturii asupra porozitatii este
mai greu de modelat . Avand in vedere ca
procese de exploatare sunt in marea lor
majoritate exoterme . Aceasta influenta poate
fi neglijata . Acelasi lucru putem sa il spunem
si despre presiune .
9. Ce reprezintă saturația? Între ce valori poate
varia? De ce este importantă cunoașterea
saturațiilor în fluide? Definiți saturația ireductibilă
în apă.
 Saturatia se defineste ca raportul dintre volumul
fluidului din pori si volumul de pori .
Numeric saturatia se exprima ca raport intre
volumul de fluid din pori si volumul respectiv de
pori , si poate fi luata ca valori intre 0 si 1 ,
respective 0% si 100%.
Cunoasterea saturatiilor in fluide este
importanta la evaluarea resurselor si rezervelor de
hidrocarburi si la prevederea comportarii
zacamantului in exploatare .
Saturatia in apa ireductibila ia valori cuprinse intr-
un domeniu foarte larg , in functie de compozitia
chimico-mineralogica a rocilor colectoare , de
structura porilor , de capacitatea de udare a
rocilor . Cel mai adesea , saturatia in apa
ireductibila variaza intre 15-30% .
10. . Ce este permeabilitatea? Câte tipuri de
permeabilitate cunoașteți? Cum variază acestea în
funcție de saturația în fluide?
Permeabilitatea este proprietatea unui mediu de a
permite curgerea .
Cunoastem 3 tipuri de permeabilitate :
 Absoluta = permeabilitatea masurata fata de o
faza cand porii rocii sunt saturati numai cu
fluidul resoectiv .
 Efectiva = permeabilitatea masurata fata de o
faza cand porii rocii sunt saturati cu 2 sau mai
multe fluide
 Relativa se exprima ca raportul dintre
permeabilitatea efectiva si cea absoluta din
acelasi zacamant .

Permeabilitatea efectiva si cea relativa variaza

in functie de saturatia in fluide . pentru
 calculele de prevedere este necesara
cunoasterea acestei dependente .
11. . Ce situații pot apărea în procesele de
exploatare în ceea ce privește curgerea fluidelor în
zăcământ? Detaliați!
In procesele de exploatare pot aparea diverse
situatii in cee ace priveste curgerea fluidelor in
zacamant :
 Curgerea bifazica a titeiului si a gazelor , cand
p<ps sau in procesele de dislocuire a titeiului
cu gaze .
 Curgerea bifazica a titeiului si a a apei in
procese de dislocuire a titeiului catre apa ;
 Curgerea trifazica a titeiului , gazelor si apei ,
situatie mai rar intanlita
 Curgere monofazica (omogena) a titeiului cand
p>ps
 Curgerea monofazica (omogena) a apei in
agvifer .
12. Clasificarea țițeiurilor după metoda Carpatica.
Detaliați!
Criteriile care stau la baza aceste metode sunt :
- Compozitia fondului de hidrocarburi
 Este descrisa cu ajutorul a 3 indici structurali C pt ,
CNt si CAt . Acestia reprezinta procentele totale de
carbon paraffinic , naftenic , respective aromatic
din compozitia titeiului analizat . In functie de
valoarea indicelor structurali, titeiul se grupeaza
in 7 clase .

- Continutul unor componenti de interes practic

Este descries cu ajutorul indicelor de calitate c, r,
s si d
c= continutul (procentul de ceruri din titei)
 r= continutul de rasini + asfaltene
s=continutul de sulf
d = continutul de distilat pana la 200 C0 .
Dupa valorile indicelor de calitate un titei poate fi
incadrat in greupele de calitate prezentate in
tabelul urmator .

13. Diagrama de stare a sistemelor de

hidrocarburi.
Detaliați pe
scurt!
Diagrama de
stare este o
diagrama de
echilibru a
 fazelor (lichida si gazoasa) in coordonate pVT .
Punctul C reprezinta punctul critic , iar CT este
cricondenermul ; C.S. este curba de saturatie a
titeiului ; C.C este curba de condensare ; C.C.m este
curba de condensare maxima ; C.V curba de
vaporizare . Diagrama de stare ne ofera date
privind tipul de zacamant , nivelul energetic al
sistemului initial si in cursul exploatarii , forma de
energeia predominanta in zacamant ,
transformarile de stare ale fazelor in timpul
exploatarii , alcatuirea structurala a sistemului de
hidrocarburi .

14. Definiți solubilitatea gazelor în țiței. De ce este

aceasta influențată? Ce reprezintă rația de soluție și cum
variază aceasta cu presiunea (țiței saturat, țiței
nesaturat)?
Solubilitatea gazelor in titei este influentata de presiune ,
temperature , natura titeiului solvent si a gazului solute .
Aceasta creste cu cresterea presiunii sis cade cu cresterea
temperaturii . In cee ace priveste natura celor 2 faze ,
solubilitatea este cu atat mai buna cu cat natura titeiului si
a gazelor sunt mai apropiate . Solubilitatea se exprima cu
ajutorul ratiei de solutie , definite ca fiind cantitatea de
gaze , in m3n/m3 , dizolvata intr-un metro cub de titei , in
conditii de zacamant . variatia ratiei de solutie cu
presiunea se determina in autoclava , la temperature de
zacamant . Valoarea ratiei de solutie la o anumita presiune
depinde de tipul de expansiune (in contact sau
diferential ). Deasupra presiunii de saturatie , ratia de
solutie este constata . Valoarea ratiei de solutie are o mare
influenta : Defapt ea determina celelalte proprietati ale
titeiurilor .
15. Ce reprezintă factorul de volum al țițeiului?
Cum variază acesta cu presiunea (detaliați)?
Factorul de volum monofazic al titeiului-bt se
defineste ca fiind raportul dintre volumul ocupat de
o anumita cantitate de titei in conditii de
zacamant( deci cu gaze in solutie ) si volumul ocupat
de aceiasi cantitate de titei in conditii standard (fara
gaze in solutii . bt=Vtz/Vts .
Avand in vedere ca numitorul este pentru un caz dat
constant variatia lui cu presiunea va fi identica cu
cea a lui Vtz . Factorul de volum al titeiului este
adimensional , supraunitar , valoarea lui depinzand
de marimea ratiei de solutie , in sensul ca un titei cu
ratia de solutie mare va avea si un factor de volum
mare . Pentru un titei nesaturat (P0>Ps ) in domeniul
P0 – Ps’ datorita reducerii presiunii se produce
destinderea elastica a titeiului ; aceasta isi mareste
volumul ca orice lichid , deci si bt creste . La prsiunea
de saturatie (ps) incepe iesirea gazelor din solutie ,
ponderea acestui fenomen fiind cu mult mai mare a
destinderii elastic a fazei lichide . Din acest motiv ,
volumul titeiului , scade cu reducerea presiunii in
domeniul presiunilor mai mici de cat ps. Aceiasi
comportare este valabila si pentru titeiurile
saturate .
 Factorul de volum bifazic-u , se defineste ca fiind
raportul intre volumul ocupat in zacamant de titeiul
cu gaze in solutie (Vt) si de volumul gazelor libere
iesite din titei (Vg) si volumul ocupat de aceiasi
cantitate de titei in conditii standard (Vts).
u=(Vt+Vg)/Vts . Putem vorbi de factorii de volum
bifazic numai sub presiunea de saturatie (ps) . La o
anumita presiune , segmental AC , reprezinta
volumul ocupat de gazelle libere , iar BC volumul
 ocupat de titeiul lichid .

16. Ce reprezintă coeficientul de compresibilitate și

în ce se măsoară acesta? De ce parametri depinde
acesta?
Coeficientul de compresibilitate reprezinta numeric
prin intermediul lui elasticitatea titeiului . Acesta se
poate calcula cu relatia : β t=(bts-bt0)/[bts(p0-ps)]
Bts si bt0=factori de volum al titeiului la presiunea de
saturatie (ps) respective presiunea initiala p0 . β t
variaza intre limite foarte largi : 7*10-10 Pa-1 pana la
140*10-10 Pa-1 ;
17. Cum variază vâscozitatea dinamică a țițeiului o
dată cu creșterea temperaturii? Dar cu presiunea?
Explicați!
Vascozitatea dinamica a titeiului scade odata cu
cresterea temperaturii . Variatia vascozitatii titeiului
cu presiunea este redata in figura de mai jos . Intre
p0 si ps vascozitatea titeiului se reduce cu scaderea
presiunii ca pentru orice lichid . Sub presiunea de
saturatie vascozitatea creste cu reducerea presiunii
fenomen datorat iesirii gazelor din solutie .
Vascozitatea dinamica se exprima in Pa*s in [SI] , dar
se utilizeaza si exprimarea in cP [in sistemul mixt ]
fiind mai expresiva .

18. Ce reprezintă factorul de volum al gazelor?

Cum se poate calcula acesta?
Factorul de volum al gazelor bgse defineste ca fiind
raportul intre volumul ocupat de o anumita cantitate
de gaze in conditii de zacamant si volumul ocupat de
aceiasi cantitate de gaze in conditii standard . Acesta

este adimensional si subunitar .

19. Cum variază vâscozitatea dinamică a gazelor o
dată cu creșterea temperaturii? Dar cu presiunea?
Explicați!
Vascozitatea dinamica a gazelor creste odata cu
cresterea temperaturii datorita cresterii agitatiei
moleculare .
De asemenea vascozitatea creste cu cresterea
presiunii . Natura gazelor influentand vascozitatea in
sensul ca prezenta unor component mai grei precum
si prezenta unor gaze considerate impuritati (H2S ,
CO2 , N2 ) conduce la cresterea vascozitatii gazelor
20. Ce reprezintă solubilitatea gazelor în apa de
zăcământ? Cum variază aceasta cu presiunea? Dar
cu temperatura? Ce parametri sunt utilizați în
calculul acesteia?
Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult
mai redusa de cat in titei dar nu este de neglijat .
Aceasta creste cu cresterea presiunii . Cu cresterea
temperaturii solubilitatea gazelor in apa scade , dar
la presiuni mari de peste 100 bari , dincolo de
temperature de cca 70 C0 solubilitatea creste din nou
. Solubilitatea gazelor este mai mica in apa
mineralizata de cat in cea distilata . Solubilitatea
 gazelor in apa mineralizata de zacamant se
calculeaza cu relatia : G’=G(1-X*Y/10000)
G= solutia gazelor in apa distilata in m3N/m3
X=mineralizatia apei in meq/l determinate prin
analiza de laborator
Y=corelatia salinitatii cu temperatura .
21. De ce factori depinde eficiența cu care se
consumă energia de zăcământ? Explicați, pe scurt,
influența colectorului, influența sistemului de
hidrocarburi și influența apelor de zăcământ asupra
energiei de zăcământ.
Depinde de:
-proprietatile fizico-chimice ale rocii colectoare
-proprietatile fizico-chimice ale sistemului de hidrocarburi
-proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant
-regimul de exploatare
- constructia si amplasarea sondelor de extractive si injectie
Influenta colectoarelor : Vor frana deplasarea fluidelor prin mediul
porors
Influenta sistemului de hidrocarburi:Titeiul cu gazele dizolvate in el au
rol de fixare a capacitatii energetice a unui zacamant
Influenta apelor de zacamant: Prin volumul pe care il ocupa si prin
proprietatile lor elastic.

22. Forma elastică a energiei de zăcământ.

Evidențiați pe diagrama de stare domeniul
zăcămintelor de țiței. De ce parametri depinde
capacitatea elastică a zonei productive? Dar a
acviferului adiacent? Ce regimuri de exploatare pot
fi utilizate în acest caz?
Zacamantul de titei este situat pe diagrama de stare
in stanga izometriei punctului critic .Daca presiunea
de zacamant este mai mare de cat presiunea de
saturatie A0 , titeiul este nesaturat , curgerea in zona
productive fiind omogena . in situatia aceasta ,
forma de energie predominanta in zacamant este
cea elastica .
Eel.z=Eel.p+Eel.aq
Capacitatea elastica din zona productiva poate fi
exprimata cu relatia : Eel.p=f(Vp,mp,Beta*p, ∆pel)
Vp=Volumul brut al zonei productive
mp=porozitatea efectiva medie a zonei productive
Beta*p=Coeficientul complex de compresibilitate a
zonei productive ;
∆pel=rezerva elastica de presiune = p0-ps ;
 Capacitatea elastica a acviferului adiacent poate fi
exprimat prin ecuatia : Eel.aq=f(Vaq,maq,Beta*aq, ∆pel)
∆pel=p0-pfinal
In acest caz regimurile de exploatare pot fi de 2 feluri
:
>daca acviferul are o capacitate elastica deosebit de
insemnata , regimul de exploatare devine regim
elastic .
>daca acviferul finit are o capacitate elastica redusa
dar este alimentat printr-un afloriment , atunci
regimul care este genera teste un regim rigid .

23. Forma mixtă a energiei de zăcământ.

Evidențiați pe diagrama de stare domeniul
zăcămintelor de țiței. Analizați cele 4 (patru) cazuri
ale regimului mixt.
Fie un zacamant aflat , la momentul initial , in
punctul b0 . Sa analizam cazul mai general al unui
zacamant avand o cupola de gaze , o zona saturate
cu titei ( zona productive) si un acvifer adiacent
active . In aceasta situatie exista mai multe forte care
promoveaza curgerea titeiului spre sondele de
extractive , si anume :
 Destinderea acviferului adiacent
 Destinderea cupolei de gaze
 Destinderea gazelor iesite din solutie (gazelle
libere din zona productive ) .
Acest din urma fenomen este denumit impropriu
“iesirea gazelor din solutie” . Cele 3 forte
mentionate au toate o pondere insemnata si de
aici rezulta caracterul mixt al energiei de zacamant
. Regimul de exploatare derivate , va fi asa dar ,
regimul mixt .
 Din cazul general deriva alte 3 cazuri particulare :
 Daca lipseste cupola de gaze , fortele care
actioneaza in system se reduc la 2 : destinderea
elastica a acviferului si iesirea gazelor din solutie ;
Este cazul zacamintelor de titei la care presiunea
initiala de zacamant este egala cu cea de saturatie
sau , in orice caz , parte apropiata . In aceasta
situatie ajung si zacamintele care initial s-au aflat
in punctul a0 (deci au lucrat in regim elastic) si in
procesul de exploatare au trecut in punctul a1
 Daca lipseste acviferul sau capacitatea lui elastica ,
este nesemnificativa , dar exista o cupola de gaze ,
fortele care actioneaza in system sunt associate cu
destinderea gazelor : Destinderea copole de gaze
si iesirea gazelor din solutie . Cupola de gaze
poate exista de la inceput ( cupola primara) sau se
poate forma ulterior (cupola secundara) . Regimul
de exploatare se numeste regimul actionarii
gazelor .
 Daca lipseste si cupola de gaze si acviferul (sau
acesta din urma este inactiv) , atunci singura forta
care lucreaza in system este iesirea gazelor din
solutie. Este situatia zacamintelor la care
presiunea de zacamnt este apropiata de presiunea
 de saturatie .Regimul de exploatare poarta
denumirea de regim de gaze dizolvat .

24. Forme de energie pentru zăcămintele de gaze.

Evidențiați pe diagrama de stare domeniul
zăcămintelor de gaze. Analizați cele 2 (două) cazuri
întâlnite în cazul zăcămintelor de gaze. Ce regimuri
de exploatare pot fi utilizate?
Atat in cazul zacamintelor propriuzise de gaze
propriu-zise cat si a zacamintelor de gaze cu
condensat , putem intanli 2 situatii :
 Nu exita acvifer activ
 Exista acvifer activ
In prima situatie energia de zacamnt este data
numai de gaze , destinderea gazelor fiind singura
fort ace provoaca deplasarea acestora catre talpile
sondelor de extractie . Elasticitatea colectorului
fiind neglijabila . Regimul de exploatare derivate
este regimul de destindere al gazelor . In cazul
zacamintelor de gaze propriu-zise curgerea va fi
omogena pana la sfarsitul exploatarii G1 . La
zacamintele de gaze cu condensat , curgerea va fi
omogena , numai deasupra presiunii de inceput de
condensare , sub aceasta aparand curgerea
eterogena (gaz-condensat lichid ) .
In cazul al 2-lea forma de energie devine mixta pe
langa dextinderea proprie a gazelor , actioneaza si
destinderea elastica a acviferului , deci zacamantul
va produce in regim mixt .
In cazul zacamintelor false de condensat unde
comportarea este mai aparte , regimul de
exploatare va fi cel al destinderii gazelor intr-o
curgere eterogena si exploatarea zonei de lichid
de la baza cupolei se face intr-un regim mixt .
 25. Ce reprezintă resursa geologică de
hidrocarburi? Dar rezervele? Cum pot fi clasificate
acestea? Detaliați.
Resursa=cantitatea de hidrocarburi fluide din acumularile naturale
descoperite si nedescoperite care pot fi descoperite in cadrul structurilor
majore . Resursele geologice depend in exclusivitate de factori naturali ,
geologici , fizici si fizico-chimici specifici acumularii ; volumul zonei
preoductive , natura si proprietatile sistemului roca colectoare-fluie ,
presiunea initiala si temperatura de zacamant .

Rezerva= parte din resursa geologica care poate fi extrasa din zacamant
pana la sfarsitul viet ii unui zacamant folosindu se tehnologiile curente

Clasificare :

Rezerve dupa gradul de cunoastere :

-dovedite
-probabile
-posibile

Rezerve dupa sursa de energie care determina mecanismul de deslocuire

din zacamant:
-primare
-secundare

26. Metoda volumetrică. Detaliați pe scurt modul

de lucru.
27. Metoda integrării grafice prin profile. Detaliați
pe scurt cele 2 (două) etape ale modului de lucru.
Prin aceasta metoda se poate calcula volumul brut al
zonei productive pentru zacamintele cu forme
geometrice neregulate si grad mare de
neuniformitate a grosimii effective de strat .
Fie un zacamant de titei a carei zona productive are
forma din figura de mai jos , avand si delimita
titei/apa . Calculul se deruleaza in 2 etape .
In prima etapa se realizeaza profile prin sonde care
sa acopere intreaga zona productiva . Este de
preferat ca profilele sa fie paralele intre ele sis a
treaca prin cat mai multe sonde .
In cea de a 2-a etapa se allege o axa de referinta ( de
preferat chiar falia F pentru exemplul dat ) si se
reprezinta grafic S=f(L) unde :
S= marimea ariei laterlae pentru fiecare profil
L = distanta de la fiecare profil la axa de referinta
28. Metoda integrării grafice prin izobate. Explicați
metodologia de lucru (pe scurt).
29. Metoda Monte-Carlo. Detaliați pe scurt cele 3
(trei) etape ale metodologiei de lucru.
Metoda Monte-Carlo este tehnica de simulare
statistica pentru solutionarea unor probleme cu
character probabilistic . astfel , resursa geologica de
titei N , poate fi considerate o functie de variabila
aleatoare . parametrii ecuatiei : N=Ap*h*m(1-
Sai)*1/bt0 (Ap , h , m , Sai , bt0) au character
probabilistic , sunt deci variabile aleatoare
Algoritmul de utilizare al metodei cuprinde 3 etape :
 Prima etapa consta in determinarea distributiei
empirice a fiecaruia dintre parametrii ecuatiei de
mai sus . Aceste distributii rezulta din analiza
statistica a datelor primare . Se construiesc
histrogramele si cumulativele pentru fiecare
parametru .
 A dua etapa consta in generarea unui set de
numere aleatoare positive si subunitare pentru
fiecare parametru in parte . Volumul seturilor
trrebuie sa fie acelasi pentru toti parametri .
Pentru oricare din parametrii mentionati fiecarei
valori a frecventei cumulative ii corespunde o
valoare bine precizata . Deci generandu-se un nr
 aleeator se genereaza in mod indirect o valoare a
variabilei- parametru de zacamant .
 In a treia etapa se trece la interpretarea statistica
a esantionului obtinut pentru N . Se constuiesc , de
asemenea , histograma si cumulativa si se stabilesc
:
- Valoarea cea mai probabila a resursei
- Abaterea standard

30. Metode de bilanț material. Care este principiul

acestei metode? Ecuația de bilanț material pentru
faza gaze. Explicați metodologia de lucru (pe scurt).
Metoda bilantului material are la baza legea
conservarii energiei . Aceasta are un caracter
dinamic si iau in considerare : variatia de presiune
din zacamant , variatia volumelor fluidelor (extrase
si/sau ramase in zacamant ) , modificarile saturatiei
in zona productiva si modificarile compozitionale .
Principiul de bilant material poate fi enuntat astfel :
Cantitatea initiala de fluid dintr-un zacamant este
egala cu cantitatea de fluid extrasa pana la un
moment al exploatarii (tn) + cantitatea existenta
(ramasa) in zacamant la acelasi moment (tn)
31. Metode de bilanț material. Care este principiul
acestei metode? Ce reprezintă ecuația de mai jos și
cărei metode de bilanț material i se aplică? Explicați
fiecare parametru al ecuației.

32. Metode de bilanț material. Care este principiul

acestei metode? Metoda funcțiilor de presiune.
Explicați parametri de mai jos. Cum variază
parametrul „f” cu presiunea?
Metoda bilantului material are la baza legea
conservarii energiei . Aceasta are un caracter
dinamic si iau in considerare : variatia de presiune
din zacamant , variatia volumelor fluidelor (extrase
si/sau ramase in zacamant ) , modificarile saturatiei
in zona productiva si modificarile compozitionale .
Principiul de bilant material poate fi enuntat astfel :
Cantitatea initiala de fluid dintr-un zacamant este
egala cu cantitatea de fluid extrasa pana la un
moment al exploatarii (tn) + cantitatea existenta
(ramasa) in zacamant la acelasi moment (tn)

Se observa ca Φt , Φg si Φa sunt dependete doar de

presiune , motiv pentru care sunt cunoscute sub
numele de functii de presiune pentru titei , gaze ,
respective apa .
Principiul de bilant material poate fi enuntat astfel :
Cantitatea initiala de fluid dintr-un zacamant este
egala cu cantitatea de fluid extrasa pana la un
moment al exploatarii (tn) + cantitatea existenta
(ramasa) in zacamant la acelasi moment (tn)
 Dispunandu-se de diagrama pVT a sistemului de
hidrocarburi , aceste functii de presiune se pot
calcula anticipat si apoi se pot reprezenta grafic
conform graficelor de mai sus .
33. Metode de bilanț material. Care este principiul
acestei metode? Ecuația de bilanț material pentru
faza țiței. Cum poate fi exprimată resursa geologică
de țiței? Ce se întâmplă cu presiunea în urma
extragerii din zona productivă a cumulativului de
țiței (detaliați)?
Metoda bilantului material are la baza legea
conservarii energiei . Aceasta are un caracter
dinamic si iau in considerare : variatia de presiune
din zacamant , variatia volumelor fluidelor (extrase
si/sau ramase in zacamant ) , modificarile saturatiei
in zona productiva si modificarile compozitionale .
Principiul de bilant material poate fi enuntat astfel :
Cantitatea initiala de fluid dintr-un zacamant este
egala cu cantitatea de fluid extrasa pana la un
moment al exploatarii (tn) + cantitatea existenta
(ramasa) in zacamant la acelasi moment (tn).
Se considera de asemenea gazul general al regimului
mixt , adica un zacamant avand toate cele 3 zone
( figura de mai jos ) principiul de bilant material se
defineste in felul urmator : cantitatea de titei aflata
initial in zacamant (N) este egala cu cantitatea de
titei extrasa (∆N) + cantitatea de tiei ramasa in
zacamant N(t) . deci putem scrie : ∆N(t)+N(t) .
34. Metoda declinului de producție. Care sunt cele
4 (patru) etape din viața unui zăcământ? Câte tipuri
de declin cunoașteți (detaliați)?
In viata unui zacamant de titei se destind 4 etape :
 Cresterea treptata a debitului de titei pe seama
cresterii numarului de sonde puse in productie .
 Mentinerea unei productii maxime cvasi-constante
 Un declin accentuat al debitului pe zacamant
 Un declin atenuat al productiei .
Primele 3 etape sunt destul de scurte in raport cu
durata totata de exploatare a zacamantului .
Declinul de productie apare mai devreme sau mai
 tarziu in functie de forma de manifestare a
energiei de zacamant .
Cel mai frecvent in practica se intanlesc 3 tipuri de
declin prezentate in continuare :

Cauta la pagina 62 , 63 si 64 ( scrie a , b , c )

35. Metode de evaluare a resurselor și rezervelor
zăcămintelor de gaze. Metoda volumetrică. Ce
reprezintă ecuațiile de mai jos? Explicați parametri.
 La a 2-a formula : (Rezerva recuperabila)
P0= presiunea medie initiala de zacamant

36. Metode de evaluare a resurselor și rezervelor

zăcămintelor de gaze. Metoda declinului de
producție. În ce cazuri poate fi aceasta aplicată
(explicați)? Ce parametri sunt utilizați pentru a
calcula resursa inițială de gaze? Pag 61 curs
37. Metode de evaluare a resurselor și rezervelor zăcămintelor
de gaze. Metoda bilanțului material. Care este principiul de
bilanț material? Ce parametri sunt utilizați pentru a calcula
resursa inițială de gaze? În cazul zăcămintelor cu acvifer activ, ce
situații pot fi întâlnite (2 – două) – explicați pe scurt?

pag 68 curs
38. Amplasarea sondelor. Cum se poate defini o
sondă perfectă din punct de vedere hidrodinamic?
Dar una imperfectă? Ce parametri sunt utilizați
pentru calculul debitului unei sonde perfecte din
punct de vedere hidrodinamic?
Constructia sondelor se refera la modul in care se
realizeaza comunicarea strat productiv-sonda de
extractie . Daca aceasta comunicare are loc prin
peretele viu al sondei (sonda este netubata) , pe
intreaga grosime a stratului productiv se spune ca
sonda este perfecta din punct de vedere
hidrodinamic. Aceasta situatie se intanleste mai
rara in practica , numai in cazul colectoarelor
puternic consolidate . In mod curent dupa
transversaria stratului productiv , sonda se tubeaza ,
se cimenteaza in spatele coloanei iar comunicarea
strat sonda are loc prin intermediul unor perforatori
practicate in coloanal si inelul de ciment .
In acest caz se spune ca sonda este imperfecta dupa
modul de deschidere . Daca comunicarea strat-
sonda nu se realizeaza pe intreaga grosime efectiva a
stratului productiv , atunci se spune ca sonda este
imperfecta si dupa gradul de deschidere .
Imperfectiunea sondelor introduce in zona de filtru ,
rezistente hidraulice suplimentare .
 Debitul unei sonde perfecte dpdv hidronidamic se
poate calcula cu relatia :

39. Explicați modul de lucru pentru amplasarea

sondelor pe zăcăminte de țiței tip bandă liniară cu
acvifer activ (pe scurt).
Amplasarea incepe cu fixarea ultimului
sir de sonde (sirul k) ; acesta se fixeaza
parallel cu conturul de inchidere al
zacamantului la o distanta de cca 80-
100m . O apropiere prea mare a sirului k
de C.I. conduce la accentuarea
fenomenului de interferenta a sirului cu
falia respective . O indepartare prea
mare a sirului k de respectivul contur ar
face ca in volumul situate intre sirul k si
C.I. sa ramana o cantitate substantiala
de titei nedrenat de sonde . Dupa fixarea
unltimului sir se masoara distanta ‘d’
dintre ultimul sir si conturul titei/apa pe
culcus .