• •

•
• •

DIN TIMPUL LUI CUZA

•
•
AMINTIRI
• •

• .•
AL . PAPADOPOL~CALI MAH -
•

" -
•
•

in contlnuarea seleqlef din ·scrlerea me- ride a fost f l Alexandru loan · Cuza, pe
morlalfatlca lnedlta A mi htiri $i istorie. · atuncl pircalab de Galati, care, in semn de
1853-1888 a fut Al. Papadopol-Callmah protest fala de falslflcarea alegerllor, •I-a
(1833-1898). paatrati in coleqllle Cablnetu- .dat c:temls a din funqle.

Romine ,1
lul de manuscrlse al Blbllotecll Academlel
din care am publlcat doua epl-
soade tn nr. 1 fl 2/ 1990 sub tltlul Amintiri
Relevind aceate momente din cronlca Unl-
rll, Al. Papadopol-Callmah consemneazi,
totodati, entuzlasmul cu care masele, repre-
• din· vremea Unirii, prezentim alte citev.a pa- zentantlf lor desemnatf in urm1t nollor ale-
glnl referltoare la evenlmente din anlf pre- gerl In Dlvanul ad-hoc de la 18'1 s-au pro-
mergitorl reallzarll act~lul lstorlc de la 24 nuntat i n favoarea unlrlf, hotirfrea lor lmpu-
• lanuarle 1859. · "1ndu-se fl puterllor europene intrunlte in
Am vazut in eplsodul publlcat in numarul Conferlnta de la Paris', desfifurata fntre 22
2/1990 . cum antlun lon~tll. din Moldova - mal fl 19 august 1858.
avindu-1 tn frunte pe calmacamul N. Vogo- Ca fl la fragmentele publlcate in numerele
rlde fl cu asentlmentul unor puterl stnilne 1, 2/1990, In transcrlerea noastni am adop-
ostlle unlrll - au i ncercat sa falslflce alege- tat normele ortograflce actuate, · pastrfnd
- rlle din 1857 pentru desemnarea reprezen-
tantllor tarll i n Dlvanul ad-hoc de la 18'1.
insa unele partlcularltatl stlllstlce fl lexlcale
ale autorulul. Pentru curslvltatea lecturll, nu
Oezvalulte, aceste manevre au stirnlt protes- am mal marcat pr~n trel puncfle intreruperlle
tele oplnlel publlce romiin8'tl, precum fl ale din text. lnterventllle explicative din paran-
reprezentantllor puterllor garante care sprljl- teze drepte, notele de subsol, precum ti tl-
neau ldeea unlrll prlnclpatelor romane. Prln- tlul f l subtltlurlle ne aparfln. Datele sint pe
tre eel care s-au desolldarlzat de atltudlnea · stll nou.
abuzlva, antlunlonlsta a reglmulul lul Vogo- · l.L.
•
• . . ,, . , ..
Deputa111 1iranl nutului $i (de catre) intregul
a clami Unirea Comitet al alegerilor pentru
•
Divanul ad-hoc, spre a-i spai-
• minta $i cu a$a chip a le ri-
Era pircalab (prefect) dica fi a le nabu$i slobo9a
atunci la Galati maiorul expresie indreptatit harazita
Alecu Cuza, adjutant dom- prin inaltul firman pentru
nesc care avea $i rangul civil co nvocarea Divanului
de mare vornic. Aleg~rile se ad-hoc, ·gasindu-le bazate pe
influentau de Vogoride la Ga- adevar, iar urmarile tuturor
• lati in ascuns de Cuza, in functionarilor chemati prin
•
sens de-a se alege deputati posturile ce ocupa la lucra-
separati$ti. Alecu Cuza, in- rile prescrise prin pomenitul
• dignat de asemenea uneltiri, inalt firman, abatute de la
trimise caimacamului Vogo- glasuirea legilor: 1. Publica-
ride in ziua de 24 iunie 1857 rea listelor . schimbate prin
demisiunea sa de pircalab. adaugiri de persoane $i fter-
lata aceasta memorabjla de- gerea acelor trecute in listele
misiune, minuta careia se trimese de lspravnicie $i pri-
afla de atunci in pastrar'ea mite de la privighetori [su-
• mea: prfiveghetori) $i eforie; 2 .
,.Excelenta! Strigarile $i ja- Schimbarea fara motiv a pri-
1u i rile cetatenilor de toate vighetorilor vrednici $i cu ca-
l
•
clasele din <;ialati. nu n1ai pu- racter cinstit fi inlocuirea lor
tin $i a locuitorilor intregulul prin persoane in toate privi-
ti nut, pentru amenintacile ce . rile nedestoinici f i primej-
Ii se face de catre same$ul dio$i, intr-un timp a$a de gin-
• [administratorut financiar) ti- 98$ $i critic pentru tars; 3.
•

••
10
'' •
 •
•
•

•
•
•
•

. •
Membrii Comlsiei europene care au ·consultat, 1n 1857, /ocuitorli principatelor '
in privinta dori n(ei for de Unire
Sistemul -terorismului ce de delicate imprejurari $i cind, siune se publics i n Steaua
la lipsa iscalitului din ora$ se dupa glasuirea inaltului fir- Dunarii, ce aparea la Bru-
aplica indeob$te, precum de man, urma neaparat a se .afla xelles i n frantuz8$te. Ea se
p i lda . calcarea loculntei ' fata $i a prezida acet comitet; mai
. publics mai tirziu tot in
d-sale stolnicului Ghita Ale- 7. La opt mahaJale· intregi ri- fn p. 10: Al. I. Cuza in uni torm4 de
vra in puterea (loptii de ·catre dicate drepturile harazite prin maior de ..14ncierr · (cavaleri e)
d - I u i s a m e $ u I , "m a i o r u I inalt.. firman, toate acestea fi- •
•
Christe $i politmaistrul o ra$u- ind lovitOare, pe de o parte, · fn pofida ·manevrelor caimacamulu•
lui in temeiul poruncii exce-
lentei v.oastr~. slobozita dupa
spusa numitului maior. pe
cind iscalitul.se afla in ora$ul
in dreP.tatfle paminter1ilor, iar
pe de alta in in_telesul inaltu-
lui firman, Bazat pe tractatul
de· Paris $i dupa aratarea ver-
$1-au aflrmat voln(a
__
N. Vogori de, unloni$tli moldoveni

...._"•

la$i. inca tainuit [pe ascuns], bala ce am facut atit excelen-

precum excelenta voastra nu tei voastre cit $i d-lui minis-
veti pufea tagadui, $i cu re- tru din launtru spre stavilirea
zon ascuns de mine, caci a$ lor, socotindu-le provenite
fi fost stavila unor 8$a ne- numai <;!e la amploaiati subal-
dreptati $i niciodata unealta . terni, nevazind insa nici 6
ru$inoasa a cirmuirii; 4.' Pro- masura luata, iar niasurile in-·
cedura nelegiuita a Comite- spaimintatoare predominind·
tului de _alegeri prin respinge- $i sporind in tot tinutul Co-
rea ce face tuturor persoane- - vurluiului ma vad silit, cu 0
lor cu drepturi, fara a Ii se vie parere . de rau, impotriva
-
arata · rezoanele pentru care dorintei ' $i datoriei ce am <:le
le . respinge precum s-au ur- a sluji Patriej intr-o vreme
mat cu raze$ii din Zmulti $i 8$a. ginga$3. a va cere demi-
cu mai multi boieri; 5. Deba- . sionarea mea de la functia de
tatille [dezbaterile) ' Comitetu- pircatab, fiind o trista povara
lul inchipuite [false) cer in sub un asemenea ·sistem.
adevar $i in fapta plinirea 1857, iunie 24".
unor dispozitii afara de textul Oemisiunea lui Alecu Cuza
flrmanului; 6. inlaturarea de a fost o lovire cumplita pen-
la Comitet a iscalitului $i tri- tru !1uvernul separatist al
miterea lul in misie in Basa- Moldovei. Caimacamul ame-
•
rabia moldovana [in e>ele trei ninta pe Cuza sa-1 degra-
judete revenite la Moldeva, deze, dar Cuza ii raspunse •
dupa razboiut Crimeii], toc- ca-I desfide a face aceasta
mai in timpul unar asemenea fara )udecata. Aceasta demi-.
•

'
,,

traducere franceza $i i ntr-o
br0$ura sub titlul L 'Autriche
et le Prince Roumain (Paris,
1859 ).
Alte alegeri se facura, dar
dupa i11tervenirea impa ratului
Napoleon Ill, $i Divanurile
ad-hoc se deschisesera in
18$i la 22 septembrie 1857.
iar i n BucurEl$ti la 30 septem-
brie 1857.
Nu este de prisos sa i n-
semn aicea numele deputat i-
lor Divanurilor ad- hoc. Este
totdeauna bine ca urm8$ii sa
pastreze amintirea inaint8$ i-
•
lor lor. A nu~ aduce aminte
de cei ce s-au luptat. au jert-
f i t $i au suferit pentru
propa$irea tarii este a crE)$te
generatii de ingrati, este a in-
sufla copiilor uitare $i nere-
cun0$tinta catre parintii lor
[urmeaza lista deputatilor;
aceasta lista a fost publicata
$i in Magazin istoric, n~.-
6/ 1975 $i nu o mai reluam in
numarul de fata).
Un singur .
stat - Romania
in $edinta de la 7/ 19 oc-
tombrie 1857, Divanul ad-hoc
al Moldovei rosti dorintele ta-
rii. [Printre acestea:) I. Res-
pectarea drepturilor principa-
telor $i i ndeosebi a autono-
miei lor, in cuprinderea ve-
s;hilor capitulatii incheiate cu
lnalta Poarta in anii 1393,
1460: 1511 $i 1634; II . Unirea
principatelor intr-un singur
stat, sub numele de Romania
[ Magazin i stor ic , nr .
7-8/ 1975).
Din 83 de deputat i din care
era campus Divanul ad-hoc
al Moldovei, 81 au votat $i
aclamat aceste propuneri $i
numai doi au votat contra.
i ntre deputatii care au susti-
nut-o $i au votat-o erau
maiorul Alecu Cuza $i vorni-
cul Costachi Negri, ambii de-
putat i ai Or8$ ului Galati, eel
mai mare $i mai insemnat
dintre Or8$ele Moldovei, dupa
la$ i, $ i Mi hail Kogalniceanu,
deputatul marilor proprietari
din Dorohoi. Tustrei aCEl$tia
• erau meniti sa aiba o mare
parte $i o pagina mare i n is-
toria romanilor.
,.Noroc bun!" strigau depu-
tatii tarani, iscalind propune-
• •
12
• •
••
•
rea $i votind-o i n Divanul tive din Moldova. Austria nu
ad-hoc. $i unul din ei, loan vroi sa recunoasca titlul de
Roata, deputatul taranilor din Principatele Unite. Consutul
t inutul Putna, a zis: ,,Noi nu · general al Austriei din 18$i
$tim a ura, dar Dumnezeu protesta $1 refuza sa pri- ·
$tie a se indura". measca corespondentele; pa·
Divanul ad-hoc al Valahlei, $apoartele $1 actele ce-1 pur-
in $edinta sa de la 9/ 21 oc- tau.
tombrie 1857 rosti $1 et, cu ' lzbucni deci un conflict se-
unanimitate, dorintele Tarii rios intre Austria· $1 Moldova,
MuntenEl$ti. la care se asociara cu Aus-
Reprezentantii Europei $i ai tria, Turcia $i tnglitera. La 9
Tnaltei Porti, vazind voturile noiembrie 1858, printr-un alt
Divanurilor ad-hoc, le supu- ofis al caimacamiei, sub nr.
sera Congresului de ta Paris, 26, se ordona insa sa se des-
prin rapor:tul lor din 7 aprilie fiinteze toate peceti le vechi
1858 1• Ei au stat i n Moldova ale autorltAtllor $i sa se facA
$i in Valahia pina in prima- altele, avind in mijlocul pece-
vara anului 1858. tilor marca Moldovei, iar de-
Congresul de la Paris, asupra marcii inscriptiunea
dupa lungi $i grete dezbateri, Principatele Unite Moldova $1
urmate i n 19 $edinte. activita- Va/ah/a $i sub marca numele
tea carora este cuprinsa in 19 autoritatii.
protocoale, proiecta $i vota, Era atunci in Moldova, in
dupa concesiuni reciproce, capitals la$i, o instanta - Dl-
Convenf iunea incheiata la vanul de intarituri sau Curtea
Paris la 7/ 19 august 1858,2·i n de confirmatii - care avea in
50 de articole $i cu o anexa competenta el suprema toate
de 23 articole, continind ipotecite, expropriatiile silite,
stipulatiuni electorate pe care vinzarile de bunavoie, depo-
Europa $ i Tnalta Poarta le da zitele $1 toate actele de nota-
ca un fel de constitutie Mol- riat din toatA Moldova. Eu
dovei $1 Valahiei. eram atunci (1859) membru
Conventiune~ intimpina o al acestei curti $i toctlitor de
greutate mare in tara, chlar pre$edinte al ei. Aceasta
de la n8$terea ei. Ca VEl$nica curte avu un rol hotaritor in
marturie $i protestatie ca confllctul de mai SUS. Dupa
Moldova persista nestramutat tegislatia de atunci, citatiile
i n dorintele romanilor, rostite in procese, somatiile pentru
prin votur ile Divanurilor plati de datorii, publicatlile
ad-hoc, caimacamia Moldo- de vinzarl silite de ipoteci ale
vei 3 • prin ofisul ei din 6 supu$110r straini Ii se comuni-
noiembrie 1858, ordona ca cau prin consulatele tor res-
toate actele judecatorE)$ti ale pective. oar ~onsulul general
tuturor tribunalelor din Mot- al Austriei nu vroia sa le pri-
dova sa poarte titlul de Prin- measca, indata ce da cu
cipatele Unite Moldova $i Va- · h" t ftl t d p · ·
lahia. Caimacamia Moldovei. oc 11 pes e t u e rtncipa-
tele Unite Moldova $i Vala-
Acela$ i ordin se repeta tutu- hia. Curtea lua atunci de la
ror autoritatilor adm inistra- sine $i pe raspunderea ei ho-
1 Textul acestui document - re-
"tarirea ca, in temeiul raportu-
levant pentru dorinta unanlmli a ro- 1ui agentului judecatoresc
manllor de a se uni intr·un slngur stat sau a PO$tei ca consutatul a
-. lntUulat Raport asupra reorganlza· refuzat sa primeasca actul,
ril Prlncfpatetor Moldova $1 Muntenla
adresat Congresu/ui din Paris de Co- procesul sa se judece, vinza-
mlslunea europeana. inchelat fa 7 rea silita sa se efectueze,
aprilie $f semnat fa 13 aprlfie 1858, a conslderind procedarea ca
lost publlcat pentru prima oara Tn indeplinita. Aceasta dispozi-
limba romana 1n Magazin istorlc, nr.
8 , 9/1976. tie luata $1 executata de
i Protocoalele Conlerintel de pace membrii Curtii se urma tara
de la Paris din 1858 au fost publlcate crutare. Un articol scris $1
de revista noastni in nr. 1/1975, far
textut Conven/iel din 19 august 1858 subscris atunci de mine in
In nr. 10/1976. • _ Steaua · Dunarii dovedea ca
' Tn octombrie 1858, N. Vo~oride purtarea consulatului aus-
a l ost inlocuit cu o caimacam1e for- triac din la$i era arbitrara $i
mal!! din $telan Catargiu (ulterior. in
locul sau. loan A. Cantacuzino). Va- contrara conventiunii de la
.sile Sturdza $1 Anastase Panu. Paris. •
•
•
 . .
. •
· AMINTIRI DIN TIMPUL LUI CUZA (II)
AL. PAPADOPOL-CALIMAH
Prezentam nol fragmente, in contlnuarea
celor publlcate in nurrierele 1,2/1990 !ii
1/1992 ale, revlstel noastre, din insemnirlle
memorlallstlce lnedlte ale unula dlntre sfet-
nlcll lul Al. I. Cuza - lstorlcul fl omul poli-
tic Al. Papadopol-Callmah (1833-18.98). Ele
evoci momente din actlvltatea domnulul
Unlrll, relevind stridanllle sale de a conso-
llda opera polltlci infiiptulta ·de romanl ta 5
' ' 24 lanuarle 1859, de a lmpu"-e pe plan eu-
ropean respectarea suveranltat11 statulul ro-
min nou constltult. ' .
Se cuvln subllnlate," de asemenea, efortu-
rlle lul Cuza de a fl domnltor al tuturor ro-
manllor, de a-!11 infaptul opera polltlci cu
sprljlnul tuturor fortelor natlunll. lntr-o pro-
clamatle din 12 octombrle 1859 - mal pufln
cunoscuti, descoperlta de N. lor~a '' pre-
zentati in !iedlnfa Academlel Romane din 12
lunle 1931 - Al. I. Cuza ifl formula astfel
prlnclpllle cilauzltoare ale polltlcll sale ln-
terne: ,,Destuli invriJblre au produs pini
acum tuptele polltlce intre rominl! Cauza
acestor lupte llpslnd astizl, llpseasca tot-
odati fl trista dezblnare dlntre el Prezentul '' vl-
ltorul Romanlel o reclama aceasta prln gla-
sul nostru care vi cheamii la infratlrea ro-
tronurlle Moldovel ,r
manllor, cacl precum la sulrea noastra pe
Valahlel nol nu am mal
cunoscut in aceste tirl nlcl moldovenl, nlcl
muntenl, cl numal rominl, asemenea nu
volm a vedea rntre rominl nlcl partlde, nlcl
•
•
.
•
•
•
clase indU!lminlte, cl numal flt al acelel8'1
mume fl fratl de acel8'1 singe.
. ,Ne adresam dar - continua Cuza - catre
totl ca adeviirat print roman, care, llber de
orice inrfurlre, vol94te prosperltatea tarll
prln apllcarea infeleapta a Conventlel1 ''
marlrea natlel prfn slnceri infritlre a celor
ce au onorul de a face parte din ea.
Mirglneasca-se flecare lndlvld sau corp
' social in cercul drepturllor •' fndatorlrllor
sale blne infele.se; patrunda-se cu totll de
respectul ce se cuvlne legllor !ii fie tara in-
treaga blne incredlntata ca nol vom ftl a
mentlne ordlnul legaf in launtru '' demn(ta-
. tea natlonala in afara" . ·
La fef ca ,1 la fragmentele publlcate in nu-
• merele anterloare, In transcrlerea textulul
am adoptat normele ortograflce actuate,
pastrfnd insa unele partlcularltitl stlllstfce ''
lexlca1e ale memorlallstulul. Pentru curislvf-
tatea lecturfl, nu am mal marcaf prln trel
puncte fntreruperlle din original. lnterventl-
11~ expllcatlve din paranteze drepte, notele
de subsol precum '' tltlul '' subtltlurlle ne
apart In.
I. LACUSTA
' Este vorba despre Conven11a privlnd organizarea de··
finitiv4 a principatelor Moldova ~i Tara Romaneascc1 ,
adoptatA la 19 august 1859 de reprezentanlii puterilor
europene intrun~ i In conferinl 4 la Paris. Conven1ia a l ost
socotit4 o adev4rat4 constittJ\ie pentru cere douil princi·
pate romane (Magazin_ islOflc, nr. 10/1975).
3
 •
Entuzlasta intilnlre
a celor doua ~~iri
-
Odata indoita alegere recu-
noscuta. de puterile garante 46 din Conventie2".
$ i de I nalta Poarta, · vodii
Cuza incepu partea a doua a $i tineam locul de pr0$edinte
luptelor $i a activitiit ii sale. El
avea de implinit misiunea
L ce-f incredintase tara. Dreptil,
cum zice ost8$ul in fata aces-
tei figuri marete $i lege.ndare
din istoria romanilor. Dupa.
23 de ani de la plecarea- sa, . lor moldoven0$ti ' paste Siret
dupa 16 ani de la moartea sa,
sa vorbim uitind patimile.
Cuza nu se suise pe tronul
MoldQVei, nici pe tronul Vala-
hiei in urma de opinteli $i
,. • lupte personale cu afti rivali
candidati de domnie. El nici
se gindlse vreodatii in viata
sa la domnie. Si in ' 18$i, $i in
Bucur~ti I-a ales tara in de-
plina libertate.
i ndata vodii Cuza propune acolo unde cugeta, nu -era· guverniimintul ambelor prin-
Camerei Moldovei $i Camerei
Valahiei, in iunie 1859, legi
pentru · recrutarea armatei
prin sorti $i acestea se vo1arii
$i se promulgarii prin decret
domnesc • lata intiiul rind,
1 drepturile
dupii secoli, al infiintiirii ar-
matelor romiin0$ti - armata
Romaniei Unite.
Napoleon Ill ne dii,rui pe
ascuns $i ne trimise 10 000
de pLJ$ti , pe care V. Alec-
sandri, trimisul lui voda
Cuza, le ceru lui Napoleon Ill
din partea Alesului romanilor.
Ambele armate mici ale
Moldovei $i ale Valahiei se
• •
unira. Armata Moldovei, cu
ale ei $aSe tunuri mici, trecu
Milcovul in mai 1859 $i am-
bele armate surori se imbriiti-
$arii in tabiira de la Flor0$ti -
[ M ag a z In istoric, nr.
,4-5/ 1988).
Erau zile de d0$teptare $i
dEt entuziasm.
lmi aduc aminte cu cita
bucu rie, cu cit entuziasm
mi.ca <>$tire moldoveneasca
trecea Siretul $i Milcovul spre
• a se intilni cu oastea munte-
neasca la Flor0$ti. Ea era co-
mandata de coloneii Dimitrie
Varnav $i $tefan Rosetti.
Voda Cuza numi mai multi
. tineri din 18$ i prefect i pe la
1
Prlntre prlmele misuri luate de
Cuza au lost $I acelea prlvind reorga-
nizarea armatel din cele douil princi-
pate.
4 •
.. •
I.
~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~--~~~~-
.
districte. ,,Jn 18$ i, ne zlse a _vizita pe sultan. .
intr-o zi voda Cuza, sint eu. In octombrie 1860, . voda
sint mini$trii. Mergeti voi prin Cuza ciilatori la Constantino-
districte, avem mult de lucrat
$i avem de aplicat articolul
pol i [Ma gazin istoric, nr.
5/1973]. Se prezenta sultanu-
· lui in uniforma nationals de
Eu care ma aflam membru dorobant ; nici prin gind nu
mai trecea acum sultanului
la Curtea de confirmatii am ca domnul Principatelor
fost numit prefectul districtu- Unite sii intre la el cu fes In
lui -Tecuci, la 11 mai 1859, $i . cap, vechiul semn de supus
primisem ordinul mihistrului lmpariitiei. Cit despre pros-
de interne, Lascar Catargiu, ternarea la piimint ~; saruta-
sa inlesnesc trecerea armate- rea piciorului, la acestea sul-
tanul se gindea ca la ni$te vi-
pi nii la FoC$ani. Venisera suri trecute $i 10$ inate, pe
apele marl,· podul peste Siret care straluc~ii padi$ahi nu
era stricat. Se intari cu gra- erau sii le mai viseze de
bire $i-mi aduc aminte cu cit acum inainte $i care rami-
entuziasm oastea moldove- neau in sfera niilucelor.
neasca trecea peste Siret $i Voi insista put in asupra
cu cit entuzlasm ea fu primita chipului cum a fost primit de
peste Milcov de popor:ul in- sultan voda ·cuza.
treg. . Prin decretul domnesc din
Voda Cuza intelegea bine 14/26 septembrie 1860, voda
ca Romania, ca sa ajunga Cuza , i ncredintind prqvizor
destul sa aiba numai ocroti- cipate Consiliilor · de Mini$tri
rea lui Napoleon Ill, dar tre- $i pt1nind sub nemijlocita as-
buia sa fie pregatitii pentru a cultare a pr0$edintilor minis-
putea, cind imprejurarile vor teriilor toata puterea armata
sosi, sii dobindeasca cu arma a tarii, incredinta pe tarii ca
ei. Voda Cuza se pleaca pentru putine zile in
silea din toate puterile sale $i strainiitate $i ciilatoria
nu cruta nici un sacrificiu · aceasta o fiicea pentru inte-
pentru a avea 0 arm ata. n r resele romanilor. A~adar, de-
cugetarile sale, in silintele . parte de ·a ti motivata de obli-
sale, avea ajutor pe generalul gatiile ce prescrisese . Cor1-
I. Em. Florescu [Magazin is- ventiunea de Paris domnilor
tbric, nr. 6/1988; 1/1 993] , ca- tarii, acea calatorie avea ca-
ruia armata romana ii dato- racterul unei vizite de politeta
r0$te in9eputurile el.
.. lnalte onorurl
diplomatica. Vodii Cuza scri-
sese mai i nainte unora din
reprezentant ii puterilor ga-
rante din Constantinopoli,
pentru Cuza ariitind necesitatea µnirii de-
la Constantlnopol siivil"$ ite a principatelor. $ i cii
pentru a se asigura aseme-
nea in~iativii se hotarise sii
Sultanul dorea mult sii taca facii o vizitii la Constantino-
cun0$~inta cu vodii Cuza, sii poli, prin care sa riispunda la
primeascii' vizita sa la Con- dorinta su ltanului, care dorea
stantinopoli. Costachi Negri mutt sa-1 cunoasca personal.
[agentul lui Cuza la Poarta] ·La 1 9 sept em b r i e I 1
negocie, cu ajutorul ambasa- oc\ombrie 1860, voda Cuza
dorului francez, programa pleca deci din B ucur0$ti, prin
dupa care vodii Cuza urma Braila, la Galati. Aici, la Ga-
sa fie primit, altfel domnul lati, ii 8$tepta un vapor fran:
Prlncipatelor Unite refuz~ de cez. Prezidentii ambelor mi-
nistere ii intovara$irii plna la
' ~ Artlcolul 46 al Conventiei din 19 imbarcare. · ·
august 1858 stipula egalitatea loculto- $tefan Golescu, . pr0$edin-
rilor din principate· in lata legil, ga-
rantarea llbert<itii. a proprletitil. a re- tele Comisiei centrale, Ludo•
llglel. deslilntarea prtvileglilor. pre- vie Steege $i Vasile Mali-
t:um ~I ,,revlzia legli .care reglemen- nescu, membrii acelei8$ i co-
teazli raporturile Tntre proprietarii de
pimint cu lucratorii, spre a· I mbunli- m is ii, pri nc ip ele D im itr ie
titi starea tiranllor" . Ghica, vicepr0$edintele Ca-'
,
•
•
•

merei Valahiei , Alexandru
Plagino, general Florescu,
Dlmitrie Bolintineanu, mem-
bru al Comisiunii dunarene,
general Nic61ae Golescu $i
mai multi adiutanti domn~ti .
$1 of~eri de toate armele au .
compus suita cu care voda
Cuza trebuia sa intre in
Stam bu I.
Voda. Cuza. sosi la Con-
stantinopoli .simbata, 2~ sep-
• tembrie/6 octombrie 1860, di-
mineata. I se facu primirea
cea mai straJucita, insll$i ma- .
rele vizir I-a. primit. la scara
Marele vlzlr
alature cu el pe divan) i n uni-
forma $i cu caciula nat ionala
de dorobant roman, urmat de
adiutant ii sai $ i de ofiterii ro-
"t
cere scuze
mani de toata arma in unifor- La iulie 1865, voda Cuza
mele stralucite roman~ti $i , simtindu-se slab, dupa $apte
de celelalte persoane din su- ani de_ grija $i de activit~t~.
fta sa, pe care le prezinta sul· se hotari, dupa sfatul med1c1-
tanului. • lor, sa mearga la baile de la
Dupa aceasta vizita, voda Ems. La 6/18 iulie 1865 el in-
Cuza primi dar in palatul sau $tiinta tara despre aceasta
de la Emirghian, din partea printr-o proclamatiune $i, i n-
sultanului, ,,en souvenir . du credinfjnd cirma guvernului
passage de Votre Alte~se Se- pina la intoarcerea sa Consi-
~enissime par Constantino- liului de Mini$tri, pleca pen-
ple" (cum ii zise tr'imisul sul- tru Ems.
... •

·•

Lui Al. I. Cuza, la Constantlnopol, •.I se facu prlmlrea cea mai strllluqita"
•
In p. 3: intilnlrea osta$ilor din Moldova $1 Muntenia la Socola, llnga la$1 ( 14 apri//a 1859)

palatului imperial, Emirghian,
ce se pre~atise splendid pen-
tru ospitalitatea Mariei Sale $i
voda Cuza fu declarat oaspe
al sultanului. M inistrul aface-
rllor straine al Turciei $i mal
mufti functio11ari i nalt i ai Por- . $i la capitalele puterilor ga-
tll, corpul diplomatic $i nota- • rante nu vorbeau decit de
billl romani din Constantino-
poli venira sa-1 feliciteze de
buna venire. A doua zi, 25
septembrie/7 octombrie 1860,
duminica, vGda Cuza facu vi-
z~ti aultanului $i fu, primil cu
o dlatlnctie remarcabila.
Vodi Cuza se infat~a sul-
tanulul (care ii i8$i inainte. ii
prlml la "'' fi-1 puse sa $ada
tanului) o sabie stralucitor
i mpodobita pu briliante $i or-
dinu I ..t-Aedgidie", clas a I.
Depe$ele telegrafice ce
mergeau pe to·ata ziua de la
Con$tantinopoli la Bucur~ti
onorurile· cu care Alesul ro-
manilor era primit de catre
sultan $ i des pre vizitele $ i
serbarile reprezentafltilor pu-
terilor garante. Voda Cuza
era primit cu onoruri regale.
La 10/22 octombrie 1860,
voda Cuza se intoarse in
Bucurf3$ti. / Cuza.
•
Veni turburarea din Bucu-
r~ti de la 3/1S august 1865,
in lipsa domnului tarii1 . Ma-
reie vizir, Fuad p8$a, trimise
lui voda Cuza scrisoarea ne-
cuviincioasa 'din 2/14 sep-
tembrie 1865 pe car(l (pretex-
tind o indiscretiune) permise
•
1 in timp ce domnitorul se afla pie-
. cat din tare, tn Buc4r9$ti s-a produs o
ciocnire tntre fortele de ardine ~i ne-
gustorii ambulant!. care refuzasera sl
se supun4 unei ordonante municlpale
privlnd pastrarea lglenei or~ului. ln-
cldentul a lost interprets! de catre re-
prezentantii Rusiei ~i Turciel ca o
mi$care de opoz~ie impotriva tul Al. I.

• 5
•
•
 • .
a se publica in unele gazete
cu doua zile inainte de a o
primi voda Cuza.
Voda Cuza, irl$tiintat tele-
grafic la Ems de ministeriul
sau despre cele petrecute in
Bucur~ti la 3/15 august,
pleca indata $i se lntoarse tn
tara.
Voda Cuza raspunse viziru-
lui prin scrisoarea sa de la 29
o ct o m b r i e/ 10 no i em b r i e
1865, scrisoare care era mai
mult o .aspra , reprimanda
adresata I naltei Porti [Maga-
z in ' istoric, nr . 1/1972,
7/ 1976). Prin ea, domnul Ro-
maniei, aparind cu demnitate
drepturile de autonomie ale
tarii, admonesta pe marele vi-
zir, care se grabi prin raspun-
sul sau formal din 29 noiem-
brie 1865 sa ceara scuze ·rui
voda Cuza. Cind marele vizir
primea scrisqarea lui vo~a
Cuza de la ~ octombrie/10
noiembrie 1865, aceasta era
acum cunoscuta, cu multe
zile mai inainte $i era publi-
cata prin mai multe jurnale~
Eu eram atunci ministru de
externe $i ceea ce mar.ere vi-
zir facuse publicind prin anti-
cipare scrisoarea sa catre-
voda Cuza, eu prin dreptul
de ..represailles" [represalii)
o facusem cu · prisosinta. pu-
blicind printr-o mtlltime de
jurnale din strainatate $i din
tara raspunsul catre marele
vizir a lui voda Cuza, cu
multe zire· inainte ca marele
vizir sl.o primeasca.. lndiscre-
tie pentru indiscretie.
Aceste acte, adica scrisoa- .
rea lui voda Cuza raspunza-
toare marelui vizir $i raspun-
sul acestuia catre voda Cuza,
eu, i n calitate de ministru de
externe, le-am publicat in-
data in Monitorul oficial,
dupa ce le-am comunlcat Ca-
m~rei $1 Senatului.
In arhiva statului din Bucu-
r~ti, eu am depus o carte
mare $i , voluminoasa conti-
nind, legate la un loc, dep~e
$i adrese venite de prin toate
unghiurile tarii care felicitau
pe voda Cuza pentru raspun-
sul sau demn catre marele
vizir.
La 17/ 29 mai 1865, o con-
ventie internationals telegra-
fica s-a incheiat la Paris, in-
tre Francia, Austria, Baden,
Bavaria, Belgia, Danemarca,
6
lspania, GreC:ia, or~ul liber
Hamburg, Hanovra, Italia, Ta-
rile de Jos. Port(Jgalia, Pru-
sia, Rusia, Saxonia, Suedia,
Norv.egia, Confederat iunea
Svitereana [Elvetia), Turcia $i
Wurtenbergul.
· Guvernul roman se -hotari
.sa adere la aceasta conven-
t iu ne inter nationala $i in
urma incheierii Consiliului de
Mini$tri un decret domnesc
din 17/ 29 iunie 1865 confirma
adeziunea.
La finele anului, am autori-
~at pe agentul nostru din Pa-
ris, It. colonel [1.J Alecsandri,
sa declare adeziunea din par-
tea guvernului .roman la
aceasta conventiune $i minis-
trul de externe al Franciei in-
sarcina pe di. Tillos, agentul
sau diplomatic $i consul ge-
neral la Bucur0$ti, sa ne dea
act de aceasta adeziune din
partea guvernului francez.
Guvernul turcesc credea ca
adeziunea sa ar cuprinde $i
adeziunea pentru Roma,nia,
bazindu-se pe iluziile sale ca
facem parte din imperiu. Va-
zind ca guvernul roman i$i
facu datoria apucind inainte
$i ca Francia ne-au dat act
despre adeziunea sa, vizirul
se incerca sa protesteze. dar
in zadar $i aceasta.
Expresla
volntel natlonale
Tot in cursul anului 1865
un act important se incheie
intre Romania, Rusia $i Aus-
tria. Aceasta este Convent iu-
nea in prlvinfa navigafiunli
Prutului. Decretul domnesc
din 18/30 noiembrie 1865 ma
imputernicea sa negociez $i
sa inchei asemenea conven-
tiune. Eu am .negociat $i in-
cheiat aceas ta convent ie cu
p lenipotentul Rusiei, baron
Offenberg, $i cu plenipoten-
tu l Austriei, baron Eder,
amindoi agenti $i consuli ge-
nerali in Bucur~ti. Dosarele
din Ministerul nostru de ex-
terne cuprind toate detaliu-
rile.
Voda Cuza nu uita menirea
sa. Dupa intoarcerea sa de la
Ems, sanatatea sa fiind sra-
bitii, el se gindea $i mai mult
la viitorul tarii. '
i n ziua de 5/ 17 decembrie
1865, voda Cuza, deschizind •
i n persoana Camera $i Sena-
tul, incheie mesajul ~u de
deschidere prin urmatoarele
cuvinte vrednice de pome-
nire:
,.Relatiunile noastre cu gu-
vernul imperial al Curtii suze-
rane s-au semnalat. in acest
an prin un incident despre
care trebuie sa va vorbesc.
Domnia voastra cuno~teti .
domnilor deputati $i domnilor
senatori, tristele evenimente
de la 3/15 august. A vii spune
ca aceste evenimente ar fi
putut pune in primejdie insti-
tutiunile tarii $ i cu dinsele vii-
toru I Romaniei . este a va
arata totodata gravitatea peri-
colulu i · $i asprimea infrinarii
lor.
in urrriarea acestui rnci-
•
dent, I nalta Poarta bazin-
du-se pe informatiuni luate
din jurnale (precum .ne zice) ,
a crezut ca tara se afla in re-
volutiune $i ca romanii in
unanimitate ar ti osten~i de
institutiile intrupate in per~
soana Alesului for de la 5 $i
24 ianuarie [1859]. Toata tara
a citit scrisoarea care mi s-a
adresat la aceasta ocaziune
precum $i raspunsul meu.
Ministrul meu al treburilor
streine va va da inforlnatiuni
despre cele urmate de atunci,
in care vetJ vedea bunele cu-
·getari ale I naltei Porti pentru
Romania. Dv. c uno~teti . i m-
preuna cu mine, ca tara nu
este solidara de neorinduie-
lile de la 3/15 august, de
vreme ce ea i n unanimitate $i
cu tarie a condamnat autorii
acestor tulburar i. Tara
voi0$te, ca $i eu, mentinerea
institut iu ni lor noastre, caci
aceste institutiuni sint fapta
poporului roman.
Demonstratiunile ce am
primit de la toate districtele
in urma acestor evenimente
dovedesc acordul $i increde-
rea rec iptoca a tronului cu
tara: popor $i domn vegheaza
cu acee~i bagare de seama
asupra drepturilor Romaniei
$i pretuiesc cu acee~i leali-
tate raporturile seculare care
exista intre Romania $i lmpe-
riul Otoman. Popor $! domn
voesc triumful ideilor liberale
'
(Continuare in p. 44)

lui cele doua funct ii s-au se-
, parat ca un simbol al ~fi.~it~­
lui cultului personalrtat11 .
Chivu Stoica, fostul prE11?e-
dinte al Consiliului de Stat, ~
cerut un irea celor doua
• •
functii pentru a as1gura un1-
tatea(statului $i a partidului la
nivel i nternat i on al. Ceal/-
$e5CU a acceptat $i din acel
moment n-a mai avut egal i n
Romania.
Tntre ti mp, negocierile din-
tre Washington .$i Hanoi au
atins un nou nivel de intensi-
tate. La 29 septembrie 1967,
Johnson a anuntat intr-o cu-
vintare tinuta la San A ntoni~
ca ame r icanii aveau sa
opreasca bombar.darea. Viet-
namului de Nord 1n sch1mbul
u no r ,,discut ii prod~ctive" .
Cu alte cuvinte, mesaiut era:
daca se opreau bombarda-
• mentele Hanoiul nu avea sa
profite ' pe plan militar de
acest avantaj? Romania a
fost de acord sa ii transmita
la Hanoi. Oda1a ce Bucur~­
tiul a stabilit contacte directe
cu guvernul Vietnamului de
Nord · Harriman a zburat in
Rom~nia $i s-a intilnit cu
Maurer, la 28 noiem~rie. Pen-
tru urmatoarele lun1, guver-
nul lui CeaU$escu a fost prin-
cipatul canal al americanilor
catre Vietnamul de Nord. Nu-
mele de cod pentru canalul
romanesc era ., Packe rs",
dupa numele. unei echip.e
profesioniste de fotbal amen-
can Green Bay Packers.
Rolul Romaniei • ca inter-
mediar s-a intrerupt in mod
brusc in tebruarie 1968, cind
Vietnamul de Nord a dezlan-
t uit o ofensiva incununata de
succes la Tet contra trupelor ·
•
sud-vietnameze $1• a/rl!encane.
Asttel, canalul .romanesc a
devenit inutiITZabil, sugerin-
du-se ca poate Hanoiul a to-
losit i n mod intentionat
BucurE11?tiul pentru a ascunde
adevaratele intentii fata de
Statele Unite. Dupa atacul de
la Tet, pr~edintele Johnsor::i
a' t rimis lui Ceau$escu o nota
personala, mult umindu-i pen-
tru eforturile lu i de pace. •
· (Va urma)
lntroducere
'' verslune romaneasca:
Cristian POPl~TEANU
,1 Dorl.n MATE!
44
•
,AMINTIRI DIN
TIMPUL LUI CUZA
(Urmare din p. 6)
proc l amate la 2/ 14 mai
[1864], intr-uh cuvint, po-
porul roman $i domnul sau
si nt strfns u n ~i i ntr-una $ ~
acee8$ i gi ndire, l i n ~ tea $ •
prosperitatea scumpe1 noas-
tre patrii.
imprej ura rea aducf nd a
vorbi despre persoana mea,
eu va declar in aceasta oca-
siuoe solemna ca singura
mea ambitiu ne este ~ e a. pas-
tra dragostea poporulu1 ro-
man, este in adevar de a .ti
folositor patriei .mele., de a
mer:itine dreptunle e1 nea-
tinse.
Fft i convin$i ca eu n-8$
vrea o putere car~ s~ar. inte-
meia deci t pe torta. Fie 1n ca-
pul tarii, fie alaturea cu dv.,
eu voi fi totdeauna cu tara,
pentru tara, tara al~a t!n.ta d.e-
cit vointa nationala . $•. '!Janie
interese ale Roman1e1. Eu
voiesc sa fie bine $tiut ca
niciodata persoana mea nu
va ti o impiedicare la .orice
eveniment care ar perm1te de
a consolida edificiu I politic I.a
a carui 8$ezare am fost ten-
citi a contr.ibui.
In A lexandru loan I, domn
al romanilor, romanii vor gasi
totdeauna pe colonelul Cuza
care a proclamat in Aduna~e~
ad-hoc $1 Camera elect1va
din Moldova marele principiu
al regeneratiunii Romaniei $~
care fiind domn al Moldove1
declara oficialmente inaltelor
puteri garante, .ci.nd erimea ~j
coroana Valah1e1, ca el pn-
m~ te aceasta ind~ita a.leg~re
cu expresiunea n~1 ndo1eln1.ca
$i statornica . a vo1ntei· nat10-
nale pentru Unire - insa nu-
mai ca un depozit sacru".
Oupa 23 ani, fie permis sa
spunem astazi ca acest pasa-
giu din mesagiul lui vo<;la
Cuza catre Corpurile legiui-
toare a fost sch~at $i adus in
Cons111ul de M in1$ tri de inSU$i .
voda Cuza.
Acest mesaj este contra-
semnat de mini$trli N. Cre-
tzulescu, general I. Em. Flo-
rescu, general Savel M~nu,
Dimitrie Cariagdi $i de mine,
Alexandru Papadopol-Cali -
mah. • ,
'
\
Formulirl celebre
cu... chele
Raspunsurile din nr, 1/ 1'993
. 1. Sfi~itu l raspunsului dat de
trit:sunul Mirabeau. I n Statele Ge-
nerale d in 1789 - 8$a cum a
fost redat de gazeta oficiala Le
Monft9ur - m a rchi z u l ~i de
Dreux Breze, care soma, 1n nu-
mele re$elui Ludovic 'XVI, depu-
tatii ord1nului al treilea sa se se-
pare de celelal te doua ordine
(nobilii ~i clerul) $1 sa para-
seasca sala delibera rilor co-
mune. Adunarea a proclamat de
i ndata inviolabililatea membrilor
sai (23 iunie 1789), regele a ac~
ceptat faptul implinit $i cele tre~
ordine intrunite au devenit Adu-
nare Constituanta (27 iunie) .
·2. Articolul 1 al Declaratiei
Drepturilor Omului $i ale Ceta-
t13anului, adoptata d~ Adunarea
Constituanta Franceza la 26 au-
gust 1789. .
3. Exprimare a generalulu1
Bonaparte (vlitorul lmparat Na-
poleon I) la 21 lulie 1798 cind, in
campania de cucerire a ~gipt~­
lui trupele franceze au aiuns 1n
· fata celebrelor plramide ridicate
de taraoni· la Gizeh.
4. Formularea pr-in pavilioane
de semnallzare a ulti mulul '?rdln
dat tlotei engleze de .a~1ra!u!
Nelson, inaintea inceperl1 batah~1
de 111 Trafalgar (21 octombne
1805). .
Tntrucit codul de semnale exis-
tent pe atuncl era destul de res-
tnns ca vocabular, cuvintul dato-
rle (duty) a• lost semnalizat liters
cu litera. Ace18$i semnal. in ace-
e8$i forma, a fost transmis nave-
lor sale $i de comandorul Henry
Harwood la 13 decembrie 1~39.
inaintea incepetii luptei cu cu~ra­
satul corsar german Adm1ra!
Graf Spee. in largul golfulu1
sud-american La Plata:
s. Definit la clasica data raz-
boiului de teoreticianul '!lilil_!lr
prusian Karl von C.lausew1tz in
lucrarea sa Vom Kn6~6 (Despr~
razboi), reallzata ,1 ntre an11
1831-1834. . .
6. Lozinca a patriotil<:>r 1tahenl,
care militau pentru Lin1tatea I ta-
liei la mijlocul veacului XIX, folo-
sita impotrlva celor ce se opu-
neau din interese proprii politice
· unificarli peninsulei (1848-1861) .
Unitatea· ltallei s-a infaptu it in
1861, artizan Important fiind mi-
nistrul piemontez Cavour.
Nlculae KOSLIN.SKI