Sunteți pe pagina 1din 28

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău

Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”

Conferința științifico-practică

„Muncă, Talent, Cutezanţă”, ediţia a LXIV – a

Secţia: Istoria Contemporană

Lucrare de cercetare cu titlul:

„Stereotipurile în relaţiile europene şi perspectiva integrării Republicii Moldovei în


Uniunea Europeană”

Autor:

Daniel Vodă, elev al clasei a XII-a „B”

al LT „Mihai Viteazul”

Profesor coordonator:

Vera Bucătaru, profesor istorie,

grad didactic I

Chişinău 2011

1
Cuprins

Cuprins ........................................................................................................................... 2

Introducere ..................................................................................................................... 3

Capitolul I: ..................................................................................................................... 6

§1.1. „Stereotipurile în relaţiile europene ca fenomen social şi curent politic” ..... 6

§1.2. Hărţile stereotipurilor naţionale în Europa ................................................... 10

§1.3. Managementul combaterii stereotipurilor negative şi crearea brandului

naţional în procesul integrării europene ................................................................. 16

Capitolul II. Procesul Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană ........ 19

§2.1 Percepţia moldovenilor asupra Uniunii Europene şi structurilor acesteia ... 19

§2.2 Percepţia UE asupra perspectivei integrării Republicii Moldova în Uniunea

Europeană ................................................................................................................ 22

§2.3 Studiul avantajelor şi dezavantajelor integrării .............................................. 24

Concluzii ...................................................................................................................... 25

Recenzia .................................................................................................................... 26

Bibliografia .................................................................................................................. 27

2
Introducere
Moto: „Integrarea Republicii Moldova în UE ar însemna întâi de toate modernizarea
acesteia, crearea locurilor de muncă, investiţii, circulaţie liberă dar mai cu seamă
penetrarea identităţii naţionale culturale în spaţiul valoric comun european”

(Din declaraţia prim-vicepremierului RM,

ministru de externe şi integrării europene, dl. Iurie Leancă,

la deschiderea Forumului miniştrilor de externe ai UE

în cadrul grupului de lucru „Prietenii Moldovei”, Luxemburg, aprilie 2011)

În prezenta lucrare de cercetare, personal în calitate de tânăr interesat de


politică externă şi procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană, am
intercalat două subiecte esenţiale pe parcursul studiului meu:

O1: Stereotipurile ca fenomen social în formarea politicilor externe


şi

O2: Procesul de integrare a Republicii Moldova în UE din prisma


backgroundului naţional;

Am rămas profund entuziasmat de combinaţia acestor două teme distincte


ca apartenenţă şi substrat, în primul rând prin actualitatea acestora, „integrarea
europeană a Moldovei” este subiectul tratat practic în fiecare ziar, buletin de
ştiri, dezbatere sau alt eveniment social sau politic în Republica Moldova iar
stereotipurile, în special cele naţionale sunt teme tabu, într-o Europă, care
trăieşte „Unitate prin diversitate”, mai interesant mi s-a părut împletirea celor
două într-o planşetă de studiu menit să identifice aspectele esenţiale.

Căci până la urmă în procesul socializării omul îşi formează anumite


reprezentări sau imagini despre alte culturi şi popoare. „Imaginea unui popor
reprezintă totalitatea trăsăturilor care-i vin în minte unei persoane atunci când se
gândeşte la acel popor.”, acest om poate fi deopotrivă un fermier, o casnică sau
un preşedinte de ţară. Aceste imagini pot fi foarte elaborate sau extrem de
simple, limitându-se la câteva trăsături. Asemenea imagini simplificate despre

3
anumite popoare, etnii, sau grupuri se numesc imagini stereotipe sau
stereotipuri. Toate aceste imagini, dorim sau nu, duc la o percepţie anumită şi a
Moldovei, în spaţiul European. Aşadar, stereotipul este o „formă de gândire
rigidă şi superficială, un clişeu cultural, o reprezentare despre ceilalţi după
categorii stabilite a priori.”

Am pornit studiul meu de la ideea că în orice cultură europeană există


numeroase stereotipuri despre alte naţiuni şi popoare, numite heterostereotipuri,
dar şi despre ea însăşi, numite autostereotipuri. „În plus, există reprezentări
stereotipe despre ce anume stereotipuri credem noi că au alte popoare despre
noi.”, căci bătrânul continent a cunoscut secole întregi de convieţuire, relaţii de
prieteni, duşmănie şi războaie între popoare.

Se pune întrebarea, în ce măsură stereotipurile se află într-un anumit


acord cu realitatea la care se referă, fiindcă, spre deosebire de prejudecăţi, ele au
forma logică a unui enunţ. Ele ţin, aşadar, de o anumită formă de cunoaştere,
trebui să conţină cel puţin „un sâmbure de adevăr”, în vreme ce alţii aduc
argumente în favoarea ideii că ele sunt construcţii mentale complet false sau pur
ficţionale, cert este că aceste au marcat nu doar viaţa cotidiană a europenilor dar
şi a politicienilor.

Mi-a sporit interesul faţă de acest subiect în special când am studiat


hărţile moderne ale stereotipurilor europene, create de artistul grafician bulgar
Yanţko Ţvetkov, care a realizat astfel modele ironice de percepţie a ţărilor
continentului european din prisma diferitor ţări, analiza cărora am inclus-o în
prezenta lucrare.

Cel de-al doilea fir narativ, ce include procesul integrării Republicii


Moldova în Uniunea Europeană, mi-a stârnit interesul în special după analiza
datelor Barometrului Percepţiei Ţărilor din Parteneriatul de Vecinătate supra
UE, care constată că un număr tot mai mare de moldoveni şi-au format o

4
imagine foarte bună sau suficient de pozitivă despre Uniunea Europeană, o
creştere cu 5% în şase luni. Aceste rezultate sunt furnizate de al treilea sondaj
de opinie dintr-o serie de sondaje desfăşurate la intervale de şase luni în
perioada decembrie 2009 - noiembrie 2010. Un aspect interesant îl constituie
faptul că deşi majoritatea covârșitoare a moldovenilor aspiră spre UE, mulţi nu
cunosc aspectele şi mai cu seamă mecanismele cu care lucrează Uniunea.
Un alt aspect important în acest studiu, stipulează că Moldova şi UE au Relaţii
bune, doi din trei respondenţi (66%) descriu relaţiile UE-Moldova ca fiind
foarte sau destul de bune, ceea ce este cu 2 % mai mult decât în iunie 2010, dar
cu 5% mai puţin comparativ cu luna decembrie 2009. Majoritatea
respondenţilor (58%) susţin faptul că ţara a beneficiat de politicile curente
ale UE, ceea ce constituie o creştere cu 4% din iunie 2010. Acest aspect a fost
un catalizator pentru a răspunde în prezenta lucrare la 3 întrebări cheie şi a
delimita următoarele 3 obiective cadru:
O3: Percepţia prin prisma analizei sondajului a moldovenilor asupra
Uniunii Europene;
O4: Percepţia europenilor asupra Republicii Moldova şi deschiderea
statelor UE în dezvoltarea relaţiilor cu ţara noastră;
O5: Crearea unui management de promovare a imaginii Moldovei în
arealul mediatic, informaţional, economic european.
În concluzie, studiul meu se cere a fi, o cercetare complexă asupra relaţiilor
socio-umane şi politice dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană,
precum şi relaţiile stereotipice formate între state, din prisma aspectelor
enunţate mai sus.

Imagini simbol: 1. Moldova Europeană 2. Prima imagine în internet dacă cauţi cuvântul „moldoveni”
5
Capitolul I:
§1.1. „Stereotipurile în relaţiile europene ca fenomen social şi curent
politic”
Nota bene:

„Stereotipul este o imagine-șablon care nu se bazează pe propria


observaţie ci pe experienţa directă a unui individ, ci pe gândirea altora,
pe arbitrar şi pe opinii rutinate care nu mai reflectă realitatea despre
persoanele sau grupurile evaluate. Stereotipul reprezintă gândirea
simplificată, o stare emoţională, dorinţa individului de a se integra fără
efort în procesul socializării. În prezent, conceptele de “prejudecată” şi
“stereotip” desemnează, în ştiinţele sociale, atitudini nefavorabile faţă
de grupuri minoritare. ”
(Dicţionarul Psihologic)

Cum sunt reprezentate stereotipurile în relaţiile între state? De fapt la fel


cum sunt setate şi în minţile noastre!

La ce ne gândim când spunem „român”, „bărbat”, „elev”, sau „tineri”?


Ne gândim la atributele pe care trebuie să le aibă cineva pentru a aparţine uneia
dintre aceste categorii? Desigur că nu,în acelaşi timp ne apare în minte imaginea
unui individ anume, care stă pentru toată categoria? Iarăşi este un ferm nu.

Luăm câte ceva de la fiecare dintre membrii categoriei pe care îi


cunoaştem şi construim un model abstract, ideal? Sau este reprezentarea
noastră, asemenea imaginii formate pe cadranul unui ceas electronic, construită
din zeci de puncte care, luate separat, nu spun nimic, dar care, împreună,
formează un întreg?

6
Mulţi cercetători ar fi în stare de orice pentru un răspuns bun la astfel de
întrebări, şi asta întrucât cel care înţelege aspectul psihologic fundamental al
reprezentării conceptelor va avea acces la aproape cam tot ce ţine de formarea,
funcţionarea şi schimbarea lor. Stereotipurile sunt percepute în general ca
structuri cognitive stocate în memorie care afectează percepţia şi
comportamentul la nivel grupal, comunitar, naţional sau chiar regional, un
exemplu concludent în acest sens este problema rromilor şi situaţia acestora în
Balcani, care se accentuează tot mai mult pe agenda europenilor, în timp ce
politicienii naţiunile din vest cheamă spre toleranţă, câştigând credit electoral,
pe polul opus, cei din Balcani, câştigă credit pe netolerarea acestei entităţi
minoritare, în concluzie, în mica intervenţie putem deduce că cursul „corabiei”
politice este ghidat, direct sau indirect de percepţia naţională asupra unei
chestiuni sau alteia.

Fenomenul stereotipului este uşor de pornit şi greu de oprit.


Acesta se poate forma foarte uşor, sub influenţa unor factori cognitivi,
motivaţionali şi sociali, dar mai cu seamă se poate dezvolta în timp, fiind
influenţat de factori catalizatori, un alt exemplu este „teama” acerbă a lumii
vestice faţă de pericolul monstruos din partea URSS în timpul războiului rece,
în care orice declaraţie a liderilor de opinie din ambele tabere au format clişee în
societate şi au contribuit la creştere şi invers, descreștere stării de teamă, alertă,
linişte sau calm.

Din punct de vedere cognitiv, pe de o parte, suntem tentaţi să


vedem legături între grupuri şi trăsături chiar şi atunci când acestea nu există în
realitate sau nu există aşa cum ni le imaginăm noi, iar pe de altă parte, simplul
act al categorizării ne determină să exagerăm diferenţele intergrupale şi să
atenuăm diferenţele dintre grupuri. Astfel de procese sunt mai evidente la
indivizii cu un nivel ridicat de autoritarism sau la cei cu o nevoie mai intensă de
claritate cognitivă, un exemplu concludent în lumea contemporană îl serveşte

7
diferenţa politică între socialism şi liberalism, accentuată mai cu seamă în
timpul existenţei lumii bipolare, când aderarea la o categorie era dictată de
desfăşurarea relaţiilor politice între state.

Din punct de vedere motivaţional, aderarea la stereotipuri se


poate face sub imperativul unor factori ca nevoia pentru o stimă de sine pozitivă
(care ne îndeamnă să favorizăm propriul grup în raport cu alte grupuri), nevoia
de justificare a sistemului (care ne îndeamnă să favorizăm out-grupurile cu
statut socio-economic superior), dominarea socială (care ne încurajează să
susţinem mituri legitime care susţin superioritatea in-grupului şi dominarea out-
grupurilor) sau frica de moarte (care ne motivează să susţinem concepţiile
prevalente în mediul nostru cultural, inclusiv stereotipurile), stereotipizarea
motivaţională se accentuează în timpul stărilor de urgenţă şi situaţiilor
excepţionale sau de război, un exemplu în acest sens serveşte situaţia evreilor în
timpul represiunilor celui de-al doilea război mondial, când sute de mii de etnici
evrei, îşi schimbau documentele pentru a-şi ascunde originea cu scopul de a nu
fi persecutaţi de autorităţi, fie nazişti sau comunişti.

Din punct de vedere social, formarea stereotipurilor depinde de


statutul grupurilor observate (percepem membrii grupurilor cu statut ridicat ca
eficienţi şi competenţi), de natura relaţiilor dintre ele (percepem membrii
grupurilor cu care ne aflăm în conflict ca nesociabili şi imorali), de rolurile
sociale pe care le joacă preponderent membrii grupurilor (rolurile feminine
conducând la stereotipuri comunale, iar cele masculine la stereotipuri agentice),
de proeminenţa lor conversională şi comunicabilitatea trăsăturilor care
constituie stereotipurile. Un exemplu în acest sens îl constituie, stereotipizarea
întregii naţiuni germane ca fiind organizată şi eficace, făcând abstracţie de
calităţile poporului german, care de altfel după părere mea este unul model (nu
că aş stereotipiza acum), dar etichetarea naţională reprezintă o impresie total
greşită a percepţiei şi nu reprezintă „situaţia la zi”.

8
În concluzie pot să afirm că odată stereotipurile formate, ele sunt
activate şi aplicate indivizilor aparținând grupurilor sociale, de multe ori într-un
mod automat (timpul necesar activării stereotipurilor este foarte scurt, de câteva
sutimi de secundă, puteţi să realizaţi un exerciţiu practic, imaginaţi-vă prost
îmbrăcat care doarme pe o bancă publică în parc, imediat în minte vin cuvinte
stereotipice de genul „beat”, „drogat”, „fără adăpost”, „sărac”). Ele ne afectează
atât impresiile, cât şi comportamentele (prin mecanismul ameninţării
stereotipice sau prin mecanismul legăturii directe percepţie-comportament ).
Astfel, precum că toţi lideri de opinie sunt întâi de toate oameni, stereotipurile
sunt parte componentă a relaţiilor internaţionale şi deşi politicienii doresc cu
orice scop să ascundă acest fapt, el este unul firesc.

Pentru ca aceste procese să nu fie automate, ar trebui să avem


suficiente resurse cognitive la dispoziţie, să fim suficient de motivaţi sau să
avem stereotipuri mai slabe, condiţii care nu sunt uşor de îndeplinit în viaţa de
zi cu zi. Iar în procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană, trebuie
să dăm dovadă de un talent de promovare a imaginii ţării noastre, pentru că
avantajul Republicii Moldova îl constituie aspectul că în lumea de vest, suntem
des etichetaţi ca „ţară necunoscută”, deci prin branding şi dezvoltarea resurselor
interne ale ţării putem crea din Republica Moldova o istorie de succes.

9
§1.2. Hărţile stereotipurilor naţionale în Europa
Un ilustrator bulgar a realizat hărţile stereotipurilor în care sunt încadraţi
europenii. Pentru descifrarea lor e nevoie de puţină autoironie.
Pe cât de vesele sunt aceste hărţi pe atât şi dureroase pentru mândria
naţională, adevărate sau nu, ele reflectă, precum am menţionat în paragraful I,
„un sâmbure de adevăr”.
Ce reprezintă Republica Moldova pentru vecinii europeni sau pentru
americani? Aparent, o ţară de necunoscuţi, imigranţi, striperi, cei mai mari
consumători de alcool sau, după caz, rude sărace din est. Cel puţin aşa cred
oamenii care au participat la sondaj „Stereotipuri europene şi mondiale”,
desfăşurat pe un eşantion de 5, 800 de persoane din Europa şi SUA, rezultatele
căruia Ţvetkov a desenat cu umor şi ironie pe şapte hărţi în care ilustrează
stereotipurile în care sunt încadraţi europenii.
Hărţile postate pe internet sunt un succes mondial şi au atras multe
milioane de vizitatori din lumea întreagă.
Mi-am propus să realizez o analiză a acestora, voi da startul Hărţilor
Politice ale Stereotipurilor cu Harta „Europa văzută de SUA”.
În harta denumită “Europa văzută de SUA”, situaţia e simplă şi fără multe
nuanţe. Ruşii, împreună cu fostele ţări URSS, unde ne includem şi noi, sunt
văzuţi drept “comunişti”, în vreme ce Polonia şi Ţările Baltice sunt “zona
tampon”, dintre Rusia şi Europa de Vest. România şi Bulgaria nu sunt distincte,
formează o singură regiune, cu o singură etichetă: „Dracula”.
În Italia trăiesc “naşii” mafioţi, în Franţa locuiesc “oameni urât
mirositori”, Germania e asociată cu producţiile porno, iar Spania şi Portugalia,
cu fostele lor colonii sud-americane – Mexic, respectiv Brazilia. Cât despre
ţările nordice, Ţvetkov crede că americanii capitalişti le văd ca pe o mare
“Uniune Socialistă”, de critica americanilor nu scapă nici fostele republici din

10
Iugoslavia care sunt numite „Răul”, Irlanda fiind numită Sărbătoarea Sfântul
Patrick, Olanda este Sodoma pe Pământ, Belgia e asociată cu ciocolată, Turcia
cu masa de Ziua Recunoştinţei, în mare parte pentru că denumirea în engleză a
Turciei este Turkey, ceea ce în engleză înseamnă „Curcan”, simbolul Zilei
Recunoştinţei în SUA iar Grecia primeşte un calificativ mai mult pozitiv fiind
apreciată ca Democraţia întruchipată. Mai jos găsiţi harta detailată, Europa în
viziunea americanilor.

Harta 1 Europa în viziunea americanilor

11
Bulgarii văd Republica Moldova ca ţara “Stripperilor”
Amuzante sunt şi stereotipurile prin care bulgarii îi văd pe ceilalţi europeni. În
harta desenată de Ţvetkov şi numită “Europa văzută de Bulgaria”, România este
“vecinul sărac”. Spania este “locul de muncă”, aluzie la migraţia masivă a
lucrătorilor bulgari către această ţară, iar Germania este “Republica
Volkswagen”, aluzie la maşina pe care bulgarii o iubesc atât de mult.
În Franţa, bulgarii găsesc doar “brânză şi alte parfumuri”, în vreme ce britanicii
sunt catalogaţi drept “proto-americani”. Belgia este Dumnezeu, fără îndoială,
datorită tuturor lucrurilor bune şi drepte care vin dinspre instituţiile europene de
la Brussel, Ucraina este văzută ca patria străveche în timp ce ruşii sunt „fraţii
cei mari”, Norvegia este catalogată ca ţărâm îndepărtat, Suedia este etichetată ca
ABBA iar Finlanda ca Nokia 1100, făcând aluzie la corporaţia Nokia care este
situată în această ţară.

Harta 2 Europa văzută de bulgari

12
Într-o altă hartă, “Europa văzută de Franţa”, noi suntem etichetaţi ca
rudele sărace iar românii sunt “fraţii săraci”, Turcia este considerată ca parte a
Asiei decât a Europei, făcându-se aluzia la veto-ul Franţei acordat Turciei în
calea spre integrarea europeană, Rusia este etichetată ca visul lui Napoleon,
spaniolii ca dansatorii de Flamenco iar germanii „cei mai buni prieteni”, în
“Europa văzută de Turcia”, noi suntem etichetaţi ca „Lumea a treia”, românii
sunt etichetaţi cu rromi, bulgarii sunt numiţi bipolari, datorită politici cu UE şi
Rusia, Germania este văzută ca Republica de Nord a Turciei, în parte datorită
numărului imens de imigranţi, Norvegia este numită Arabia Saudită a Nordului,
Finlanda, ţara blondelor adevărate, Islanda ca ţara gheizerelor iar Spania ca ţara
cu multă carne de porc.

Harta 3 Europa văzută de francezi

13
Harta 4 Europa văzută de turci

Nu a rămas fără replică nici Vaticanul, în cazul Sfântului Scaun, Moldova


este etichetată ca „ţară ciudată”, datorită prezenţei a două mitropolii şi
numeroaselor confesii religioase, în acelaşi timp ruşii, ucrainenii şi beloruşii
sunt numiţi prieteni vechi dar în opoziţie faţă de Vatican, românii sunt etichetaţi
ca unicii ortodocși latini, Letonia şi Lituania ca rămăşiţele ordinului teuton iar
Estonia „pierduţi” datorită faptului că mai mult de 58 % din estonieni se
declară atei iar spaniolii sunt catalogaţi ca Ţară sfântă sub ocupaţie gay, pe când
vecina Portugalia este catalogată ca „Ţară virgină”, bazându-se pe substratul
extrem de religios al acestora.

14
Harta 5 Europa în viziunea Sfântului Scaun

În concluzie, pot să afirm că deşi aceste caracteristici sunt foarte


subiective în esenţă, în profunzime aceste reflectă unele caractere generaliste pe
care le au băştinaşii faţă de noi sau ceilalţi europeni.

Personal, m-am confruntat cu situaţia că străinii etichetează Moldova cu


„ţară necunoscută”, „cei mai săraci din Europa”, „furnizori de femei”, „lumea a
treia” sau „ăştia nici măcar nu au propria limbă”.

Dureros sau, adevărat mai mult sau puţin, trebuie să înţelegem în


contextul unei Europe fără frontiere în care informaţia circulă liber, nu putem să
ascundem unele carenţe ale noastre sau situaţii de ordin social, economic sau
politic în care ne aflăm, ceea ce putem să facem este să învăţăm să distrugem
aceste stereotipuri prin argumente întâi de toate şi modele pozitive ale ţării
noastre, prin crearea unui management eficace de promovare începând cu

15
băncile şcolare şi finalizând cu cele universitare, un management bazat pe
realitate şi mai puţin pe propagandă.

§1.3. Managementul combaterii stereotipurilor negative şi crearea brandului


naţional în procesul integrării europene
Managementul combaterii stereotipurilor negativ şi creării brandului
naţionale este foarte simplu în esenţă, şi de fapt este acelaşi management al
produselor, al accentuării modelelor pozitive, căci într-un proces de integrare
europeană, Republica Moldova va intra pe o piaţă imensă de oferte în care
nimeni nu-ţi va procura produsul doar din cauza că aşa vrei tu sau pentru că
produsul tău e bun, e nevoie de dezvoltat o strategie care ar permite
identificarea unei nişe unice pe piaţa europeană.

O definiție mai recentă a managementului produselor este formulată de


Steven Haines: "Managementul produselor este un management holistic al

16
afacerilor referitoare la produse , din momentul în care acestea sunt concepute
ca idee până în momentul în care comercializarea produselor încetează și
acestea sunt retrase de pe piață.". Pentru aceasta este nevoie de efectuat:
 Monitorizarea continuă a cerințelor pieței;
 Elaborarea și stăpânirea planului de afaceri al produsului;
 Manageriatul strategic al produsului/portofoliului de produse, de la concepție
la abandonarea produsului;
 Managerierea procesului de creare a produselor;
 Monitorizarea și controlul bugetelor de dezvoltare a produselor;
 Dezvoltarea și susținerea politicilor de fixare a prețului produselor;
 Planificarea și managerierea lansării produselor;
 Dezvoltarea politicilor de suport post-vânzare pentru produse: lista pieselor
de schimb, echipamente de testare, programe de mentenanță etc.
Responsabilitățile managerului de produs includ următoarele:[7]
 Definirea și planificarea liniilor de produse și ameliorării produselor;
 Managementul contractelor și vânzărilor produselor;
 Fixarea direcției strategice bazate pe necesitățile clienților și obiectivele
companiei;
 Interpretarea obiectivelor strategice ca sarcini operaționale;
 Îndeplinirea rolului de reprezentant pentru clienții interni și externi;
 Evaluarea riscurilor;
 Propunerea planurilor de contingență (evenimente neprevăzute);
 Branding (crearea unui brand pentru un produs sau serviciu).

Cel din urmă element, evidenţiat în bold este esenţial în dezvoltarea


oricăror relaţii, fie ele personale între oameni fie statale, mai jos vă ofer o
schemă analiză între 2 descrieri ale Moldovei, ambele fiind veridice din punct
de vedere al conţinutului.

17
1. Cea mai săracă ţară din 1. Poarta economică între Vest
Europa; Capitală: Chişinău şi Est;
2. Speranţa de viaţă - 65 ani; Limba oficială: română 2. Lider în producţie
agroindustrială, în special
3. Trafic de fiinţe umane Sistem politic: Republică vinicolă;
accentuat; Ziua Independenţei: 3. Soluri favorabile pentru eco
4. Peste un milion de cetăţeni 27 august 1991 agricultură;
lucrează în străinătate;
4. Lider în promovarea
5. Conflictul Transnitrean; Suprafață: 33.843 km² reformelor în cadrul
6. Comerţ de contrabandă la parteneriatului Estic;
posturi vamale; Populaţie: 3.938.579 5. Tradiţii culturale bogate;
7. Corupţie la toate nivelurile 6. Forţa de lucru calificată;
statului;
7. Potenţial industrial ridicat;
8. Criză politică din 2009
8. Climat investiţional favorabil

Cel dintâi tabel, cu elemente mai puţin plăcute, se autopromovează şi se


resimte la nivel psihologic de către societate şi comunitatea internaţională, dar
esenţial pentru noi este promovarea modelului 2, aspecte forte ale ţării, aceste
din urmă reprezintă unicitatea noastră pe continentul european. Moto-ul Uniunii
Europene este „Unitate prin diversitate”, un scop care poate fi atins doar prin
individualizarea fiecărei componente, inclusiv acelei care prezintă aspiraţii de
integrare

Figură 2 Drapelele statelor membre ale Uniunii Europene


18
Capitolul II. Procesul Integrării Republicii Moldova în Uniunea
Europeană
Procesul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este unul
complex şi cu aspecte numeroase, începând cu sfera politică, economică, socială
şi finalizând cu cea culturală, înglobând în sine respectarea unor standarde de
calitate la toate capitolele enunţate mai sus.

Am continuat studiul meu pe linii de cercetare:

 Percepţia moldovenilor asupra Uniunii Europene în ansamblu şi a


instituţiilor europene în particular;

 Percepţia europenilor asupra Moldovenii şi credibilitatea acordată


în procesul de integrare a ţării noastre în UE

 Analiza avantajelor integrării şi dezavantajele

§2.1 Percepţia moldovenilor asupra Uniunii Europene şi structurilor


acesteia
Recent s-a împlinit mai mult de doi ani de când la Chişinău a avut loc
instalarea unui nou regim politic (Alianţa pentru Integrare Europeană), cu o
opţiune deschis pro europeană, care militează pentru apropierea de România şi
integrarea Republicii Moldova în structurile Uniunii Europene.
Actualmente, idealul imediat declarat al clasei politice este aderarea la
U.E, în condiţiile în care suntem o ţară cu un caracter prioritar agricol al
economiei, dependentă aproape 100% de resursele energetice din import, care
vin în marea lor majoritate din Rusia. În mare parte entuziasmul politicienilor şi
cetăţenilor este împărţit de modele de succes ale altor state mici ale Europei,
foste componente ale U.R.S.S. (Estonia, Lituania, Letonia etc.) care au reuşit să
adere la U.E în doar câţiva ani. Rezultatele aderării acestora sunt de invidiat
după trei-patru ani. Volens-nolens, pentru Moldova U.E. reprezintă un colac de
salvare, o serie de privilegii, posibilităţi, oportunităţi de dezvoltare şi
modernizare, securitate şi protecţie. În urma ultimelor evenimente din

19
Republica Moldova, Uniunea Europeană este văzută de întreaga societate ca un
pilon, ca o garanţie a respectării drepturilor omului şi a valorilor democratice.
Acest substrat teoretic este confirmat de către un sondaj realizat Centrul ENPI
în cadrul Parteneriatului Estic UE, finanţat de Comisia Europeană şi desfăşurat
în țările Parteneriatului de Vecinătate. Sondajul, un studiu de referinţă a 103
formatori de opinie, urmat de un sondaj de opinie a 400 de persoane a
demonstrat o mare afinitate cu Uniunea Europeană în privinţa valorilor şi o
dorinţă imensă pentru o mai mare implicare a UE într-o serie de domenii.

20
Tinerii sunt cei mai sensibili la ideea valorilor democratice, ei sunt cei
care luptă pentru integrare, pentru modernizare şi dezvoltare în contextul
european. Conform Tratatului de la Lisabona, Titlul I, Articolul 2, ,,Uniunea se
întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei,
egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului,
inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt
comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism,
nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi
bărbaţi”.
În concluzie pot să afirm, că întreaga societate priveşte U.E. ca pe un vis,
ca o speranţă spre o viaţă mai bună, spre un trai decent, cu contexte de
dezvoltare a personalităţii, cu garanţii ale respectării principiilor democratice, a
circulaţiei libere, a dezvoltării economice şi a parteneriatului politic şi economic
cu membrii UE. Paradoxal, însăşi comunitatea rusă, destul de numeroasă în
cadrul populaţiei Republicii Moldova, aspiră la integrarea europeană a acestui
stat, în condiţiile în care acest fapt va produce o creştere a nivelului de trai şi o
liberă circulaţie în spaţiul european.

Figură 4 Imagine simbol, UE – speranţa moldovenilor


21
§2.2 Percepţia UE asupra perspectivei integrării Republicii Moldova în
Uniunea Europeană

La etapa actuală relaţiile Moldovei cu UE sunt centrate pe trei probleme


cheie: dezvoltarea politicii UE pentru "Europa lărgită - Vecinătatea";
demersurile Moldovei de a fi acceptata în Procesul de stabilizare şi Asociere şi
rolul UE în reglementarea transnistreană. Lucrurile pe care le poate face
Moldova pentru a se apropia de UE nu sunt tocmai evidente, iar opţiunile
politice relativ limitate. Brussels-ul vede la moment antrenarea Moldovei în
cadrul Parteneriatului de Vecinătate, pentru a crea o poveste de succes din
regiune, proiectul în sine nu include asimilarea în UE ci mai degrabă apropierea
de standardele europene. Pentru relaţiile Moldovei cu UE, "Europa lărgită"
înseamnă un pas înainte, dar nu constituie neapărat un pas în direcția integrării
în UE. Aspectele pozitive ale ofertei Comisiei sunt următoarele:

"exista posibilitatea pe termen lung ca vecinii să beneficieze de cele patru


libertăţi (libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi al persoanelor),
care stau la baza "pieţei unice". Astfel Comunicarea Comisiei menţiona că: "În
schimbul progreselor concrete care ar demonstra valori comune şi
implementarea efectivă a reformelor politice, economice şi instituţionale,
inclusiv în armonizarea legislaţiei cu acquis-ul, vecinătatea UE va putea
beneficia de perspectiva unei integrări economice mai strânse cu UE", în
declaraţie se continuă că "se preconizează extinderea mandatului Băncii
Europene de Investiţii asupra vecinilor UE, şi lansarea în 2007 al unui nou
instrument financiar "de vecinătate" care ar integra proiecte de cooperare
transfrontaliera realizate prin programele de finanţare ale UE -TACIS, PHARE,
MEDA, CARDS şi Interreg.

Perspectiva declara că UE se va implica mai activ în gestionarea crizei


transnistrene prin mediere, reconstrucţie post-conflict şi participarea la
aranjamentele de securitate interna. Astfel, Comunicarea privind "Europa

22
lărgită" menţiona că: "UE trebuie să îşi asume un rol mai activ în soluţionarea
conflictului transnistrean. O implicare mai activa a UE în gestionarea crizelor ar
demonstra dorinţa UE de a-şi asuma mai multe responsabilităţi în reglementarea
conflictelor din statele vecine, ceea ce UE realizează în această perioadă tot mai
activ.

În acelaşi timp, există presiuni accentuate din partea U.E. asupra


Moldovei în vederea impulsionării investiţiilor în infrastructura fizică, protecţia
mediului înconjurător, reformarea sectorului agricol. Totodată, modelul
competiţiei şi ajutorului de stat, promovat în Uniunea Europeană este prea puţin
compatibil cu formele de guvernare corporativă, care îşi face apariţia în ţară. În
plus, presiunea UE se manifestă în cerinţa implementării tuturor directivelor cu
mult înaintea accesiunii, în condiţiile în care nu există nici o garanţie că în
general accesiunea se va produce. În general, trebuie de menţionat că realizarea
tuturor acestor „recomandări” şi „sugestii” conduce la o dependenţa
covârşitoare a Republicii Moldova de asistenţa externă.

În concluzie pot să remarc că Uniunea Europeană în raport cu Republica


Moldova dezvoltă relaţii de parteneriat şi dezvoltare sustenabilă în cadrul
Parteneriatului Estic, cu accent proeminent pe 3 elemente: asistenţă materială,
reforme economice şi juridice şi problema transnistreană.

Figură 5 Imagine simbol: Cooperarea Moldova-UE

23
§2.3 Studiul avantajelor şi dezavantajelor integrării
Analizând acest aspect, vom realiza că integrarea europeană, popular
vorbind reprezintă „băţ cu două capete”, pe lângă numeroase beneficii,
integrarea Moldovei ar putea însemna plecarea masivă a cetăţenilor peste
hotare, ceea ce deja se atestă şi duce la schimbare în structura etnică a
Republicii Moldova, s-a diminuat semnificativ cota românilor în structura
populaţiei rămase. Obţinerea statutului de ţară membră a U.E. ar însemna
redobândirea de jure a cetăţeniei europene cu diverse consecinţe, în acelaşi timp
şi favorabile. Pentru cetăţenii deja aflaţi în vest (cca. 350-400 mii persoane,
conform diferitor sondaje/estimări), aceasta ar însemna o posibilă întoarcere
nestingherită acasă, respectiv, plecarea înapoi la locul de muncă provizorie în
oricare ţară UE, fără consecinţe nedorite (juridice, morale etc.) şi fără costuri
nelegale şi excesive. Pentru cei de acasă ar însemna libera circulaţie în cadrul
spaţiului european. Pentru cei peste 500 mii moldoveni din Rusia ar însemna o
posibilitate reală de a se întoarce (şi de a se integra real în UE) şi nu doar în
Moldova. În cadrul UE este permis fluxul liber de persoane, mărfuri şi servicii,
precum şi de capitaluri. Aderarea la U.E. ar însemna găsirea de soluţii pentru
conflictul transnistrean (respectiv prezenţa trupelor ruse şi existenţa regimului
separatist în spaţiul de la est de Nistru), consolidarea stabilităţii şi eficienţei
instituţiilor garante ale democraţiei şi statului de drept, libertatea presei şi a
cuvântului, consolidarea capacităţii administrative şi a sistemului judiciar,
cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale în vederea reducerii sărăciei,
consolidarea sectorului privat pentru asigurarea creşterii economice,
îmbunătăţirea climatului investiţional, lupta împotriva corupţiei, gestionarea
eficientă a problemelor de frontieră, mai ales în sectorul transnistrean,
asigurarea unui control efectiv al calităţii bunurilor produse în Republica
Moldova, combaterea crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane, controlul
fluxurilor migraţioniste, posibilitatea de a exporta fără plata taxelor vamale în
statele membre ale UE.

24
Concluzii
În cadrul studiului meu „Stereotipurile în relaţiile europene şi perspectiva
integrării Republicii Moldovei în Uniunea Europeană” , consider că am găsit
răspunsurile pentru care am pornit această temă de cercetare.

Cele două subiecte intercalate în procesul de studiu, care de altfel


reprezintă subiecte deosebit de actuale, „stereotipurile ca fenomen social în
formarea politicilor externe” şi „procesul de integrare a Republicii Moldova în
UE mi-au redescoperit entuziasmul pentru activităţi de cercetare.

Obiectivele asumate la începutul studiului au fost valorificate prin substrat


teoretic şi exemplificări practice, astfel, O1: Stereotipurile ca fenomen social în
formarea politicilor externe, a fost prezent ca studiu de caz pe baza Hărţilor
stereotipice şi exemplificării fenomenului „stereotip” în relaţii internaţionale,
O2: Procesul de integrare a Republicii Moldova în UE din prisma
backgroundului naţional a fost prezentat în contextul managementului
promovării brandului ţării noastre la nivel al UE.

De asemenea O3: Percepţia prin prisma analizei sondajului a moldovenilor


asupra Uniunii Europene a reprezentat o analiză complexă asupra sondajului
ENPI al Centrului de Informare în cadrul Politicii de vecinătate iar O4: Percepţia
europenilor asupra Republicii Moldova şi deschiderea statelor UE în
dezvoltarea relaţiilor cu ţara noastră, un studiu de caz asupra evoluţiei relaţiilor
între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. La final pot să conchid că O5:
Crearea unui management de promovare a imaginii Moldovei în arealul
mediatic, informaţional, economic european a fost argumentat şi susţinut pe
parcursul tezei mele de studiu, ca unul de bază, dat fiind faptul, că Europa unită
se caracterizează prin diversitatea componentelor ei.

În concluzie pot să mă declar un euro optimist desăvârşit, care consideră


că argumentele enunţate în cadrul paragrafelor de cercetare din ambele capitole
nu sunt doar o analiză de perspectivă pentru Moldova ci mai degrabă paşi
concreţi în istoria Integrării Republicii Moldova în cadrul familiei Europene,
care nu v-a întârzia să se întâmple în viitorul apropiat.

25
Recenzia

Vera Bucătaru, profesor de istorie


LT „Mihai Viteazul”
grad didactic I

26
Bibliografia
Cernat, V., Psihologia stereotipurilor, ed. Polirom, Iaşi, 2005.

Hewstone, M., Rubin, M., Willis, H., Intergroup bias. Social prejudice, in Annual
Rewiev of Psychology.

Fiske, S. T., Cuddy, A., Glick, P, Xu, J., A model of stereotype content:Competence
and warmth respectively follow from perceived status and competition, in Journal of
Personality and Social Psychology, 82,2002.

Hiton, J. L., Von Hipel, W.,Stereotypes, in Annua Rrewiev of Psycology, 47,1996 p.


237-271

Barthes, R.,Roland Barthes par Roland Barthes, ed.Seuil, Paris, 1975.

Vareille, J.-C., L'homme masqué, le Justicier et le Détective, ed. Presses Universitaires


de Lyon, Lyon, 1989.

Escarpit, R., Sociologie de la litterature, ed. PUF, Paris, 1958

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament:
"Wider Europe- Neighbourhood: A New Framework for Relations with our Eastern
and Southern Neighbours", Brussels, 11.3.2003, COM(2003) 104 final.
http://www.europa.eu.int/comm/external_relations/we/doc/com03_104_en.pdf

Communication from the Commission: "Paving the way for a New Neighbourhood
Instrument", Brussels, 1 July 2003, COM(2003) 393 final.
http://eurojournal.org/more.php?id=66_0_1_6_M7

Communication from the Commission: "Wider Europe- Neighbourhood…".

Aparent, Javier Solana sprijina includerea Caucazului de Sud in "Europa largita". A se


vedea Javier Solana: "A secure Europe in a better world", Council of the EU,
Brussels, 25 June 2003, 10881/03, COSEC 03. Pozitia este oarecum sustinuta si de
Consiliul UE. Vezi "Wider Europe - New Neighbourhood - Council conclusions", 17
June 2003, Brussels, 10447/03, LIMITE, NIS 78, COEST 47, PESC 342, MED 27.

Michael Emerson: "The shaping of a Policy Framework for the Wider Europe", CEPS
Policy Brief No.39, September 2003. http://www.ceps.be

Communication from the Commission: "Wider Europe- Neighbourhood"…

27
Emerson, Michael, Marius Vahl and Steven Woolcock, 2002: "Navigating by the
stars: Norway, the European Economic Area and the European Union", CEPS
Paperback Books, Brussels.

Michael Emerson: "The shaping of…"

Dov Lynch: "The New Eastern Dimension of the Enlarged EU", in Partners and
Neighbours: a CFSP for a Wider Europe, Chaillot Papers 64, EU Institute for Security
Studies, Paris, September 2003.

Javier Solana: "Europe must assume its responsibility for security", The Irish Times,
23 September 2003.

Prof. Ştefan Plugaru, „Percepţii moldovene asupra Uniunii Europene”

Oxana Vărzaru, Speranţa tinerilor basarabeni în Uniunea Europeană, articol publicat


în numărul 2, iulie 2009, al revistei „Maluri de Prut”, editată de filiala Huşi a
Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”.

Prof. dr. Nicolae Râmbu, Comunicare interculturală, Curs « Comunicare Publică »

Centrul de Informare IEVP al proiectului Regional de Informare şi de Comunicare al


Parteneriatului între UE și statele Vecine. Proiectul este gestionat de către Action
Global Communication.

Imaginile grafice, colajele şi fotografiile sunt din colecţia autorului

28