UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI TEHNOLOGICA

SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
DISCIPLINA: ORGANE DE MASINI II

PROIECT DE AN:

REDUCTORUL CILINDRO-MELCAT

INDRUMATOR: STUDENT:
Conf. Dr. Ing.
GRUPA: 231
 2010-2011

TEMA PROIECTULUI
Să se proiecteze reductor cilindro-melcat cu următoarele date de proiectare:
- puterea motorului electric PME= 9 kW,
- turaţia motorului electric n ME= 2800 rot/min;
- turatia de iesire niesire=15 rot/min;
- durata totala de functionare DH=10000 h;
-
Proiectul va avea urmatoarele componente:

Parte scrisa:

Memoriu tehnic:
• definirea reductorului(consideratii teoretice)
• descrierea a trei variante constructive de reductor, analiza functionala si
motivarea alegerii variantei pentru proiectare
• norme de tehnica securitatii muncii pentru: montarea reductorului
(inclusiv transportul) in pozitia de functionare
• norme de securitatea muncii privind intretinerea respectiv functionarea
reductorului

Memoriu justificativ de calcul:

• Desenul de execuie a dou organe reprezentative
• Proiectarea angrenajelor de pe treptele 1 si 2
• Calculul de rezistenta al arborilor
• Calculul si alegerea rulmentilor
• Alegerea lubrifiantului si verificarea termica a reductorului

Cuprins
Bibliografie
OPIS

Parte desenata:
• Desenul de ansamblu al reductorului
• Desenul de executie pentru arborele de intrare in reductor
• Desenul de executie pentru arborelui de iesire din reductor

2
 I. MEMORIU TEHNIC

1. Definirea reductorului

Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu
angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la:
− micsorarea turatiei;
− cresterea momentului de torsiune transmis ;
− modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare;
− insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru;
− distribuie fluxul de putere de la un motoare catre mai multe masini de lucru
In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile
angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre
turatia la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care
unele roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si realizeaza un raport
de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate
(utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de masini.
Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele se
clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1. dupa raportul de transmitere:
− reductoare o treapta de reducere a turatiei;
− reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.
2. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire:
− reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire;
− reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt paralele.

3. dupa pozitia arborilor:

− reductoare cu axe orizontale;
− reductoare cu axe verticale;
− reductoare cu axe inclinate.

4. dupa tipul amgrenajelor:

− reductoare cilindrice;
− reductoare conice;
− reductoare hipoide;
3
 − reductoare melcate;
− reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
− reductoare planetere.

5. dupa pozitia axelor:

− reductoare cu axe fixe;
− reductoare cu axe mobile.

Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul este motat
direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se numeste motoreductor.
In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se utilizeaza in
scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanturi, cu frictiune, cu
surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.

2. Tipuri de reductoare
Alegerea ripului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de:
− raportul de transmitere necesar;
− gabaritul disponibil;
− pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru;
− randamentul global al schemei cinematice.
In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti
dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.

a) Reductoare cu roti dintate cilindrice.

Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece:
− se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul
Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta).
− rapoarte de transmitere totale, iT max = 200 (iT max = 6,3, pentru reductoare cu o treapta;
iT = 6,3 … 60, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 … 200, pentru reductoare cu 3
treapte;
− viteze periferice, vmax = 200 m/s;
− posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.
Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 9.49, avand dantura
dreapta sau inclinata. Notatiile din figura sunt:
− intrarea in reductor, cu litera I;
− iesirea din reductor, cu litera E;
− cifrele 1, 2, 3, 4 … rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere.
Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate
cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:

4
 − reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si mijlocii,
viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de viteze;
− reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase;
− reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate mari
viteze periferice mici.

Fig. 1. 1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice

b) Reductoare cu roti dintate conice

Aceste reductoare schimba directia miscarii la 900, fiind utilizate atat in varianta constructiva
simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal) cat si in varianta combinata (impreuna
cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de reductoare se
recomanda ca:

− reductoarele conice simple, cu iT max = 6, pentru puteri mici, randamente η max = 0,98;
− reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj conic), cu iT
= 4 … 40 si randamente η max = 0,96;
− reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic celelalte 2
trepte cu angrenaje cilindrice), cu iT = 20 … 180 si randamente η max = 0,95.

5
 Fig. 1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-cilindrice

In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si domeniile de viteza
recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii:

− pentru danturi conice drepte, vmax = 3 m/s;

− pentru danturi conice inclinate, vmax = 12 m/s;
− pentru danturi conice curbe, vmax = 40 m/s.

Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale.

Reductoarele planetare au un singur grad de mobilitate iar reductoarele diferentiale, 2 grade de
mobilitate. In fig. 9.51 s-au prezentat 2 tipuri de reductoare planetare, cu scheme cinematice
simbolizate cu P1 (reductor planetar cu o treapta si un rand de sateliti) si P2 (reductor planetar
cu o treapta si 2 randuri de sateliti).
Semnificatiile notatiilor folosite in fig. 9.51 sunt:
− roata centrala, a;
− satelit (sateliti), s, sau s1, s2;
− coroana, b;
− bratul port satelit, H.

6
 Fig. 9. 51. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale)

Principalele avantaje al reductoatelor planetare (diferentiale) fata de celelalte tipuri de

reductoare:
− constructie foarte compacta, greutate de 2…6 ori mai mica (la aceiasi putere
transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se datoreaza faptului ca momentul
de rasucire se repartizeaza pe 2 sau mai multi sateliti;
− rapoarte de transmitere de 2...3ori mai mare.
Principalele dezavantaje sunt legate pretul de cost mare de fabricare si cerintele de montaj
foarte exigente.
Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2 etc.
Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor sau aparatelor
pentru insumarea sau divizarea puterii.

c) Reductoare melcate

Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au axele de rotatie

asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de 900), normala lor comuna este
distanta dintre axe.
Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre flancurile
dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt reductoarele melcate cu melc cilindric,
fig. 9.52, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite datorita cerintelor mai severe de
executie si montaj.

La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine seama de urmatoarele

caracteristici ale acestora:
− reductoarele melcate simple cu iT max = 80 (pentru la transmisiile de forta) si iT max =
1000 (pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici; melcul poate fi
pozitionat sus sau jos;
− pentru crestera rapoartului de transmitere, se realizeaza reductoare combicate
compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrtare si un angrenaj melcat, constructie care
are fata de reductorul melcat simplu, la acelasi raport de transmitere total, un
randament mai mare;
− la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita frecarilor mari dintre
flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se incalzesc puternic si necesita masuri
speciale de racire;
− sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).

7
 Fig. 1.3. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate

3. Variante constructive de recutor cilindro-

melcat

 VARIANTA I
Prima varianta prezintat un reductor cu doua trepte de reducere:prima treapta de
reducere fiind cu roti dintate cilindrice, iar a doua treapta cu angrenaj melcat . Tinand seama de
faptul ca ambele trepte sunt introduse in aceeasi carcasa se obtine o constructie compacta.
Corpul si carcasa reductorului sunt obtinute prin turnare. Pentru rezemarea arborelui de intrare
si a arborelui intermediar, in reductor este prevazut un perete de sprijin . Nivelul uleiulul din
carcasa este limitat de melc. Compartimentul angrenajul cilindric comunica cu cel al
angrenajului melcat .Reductorul mai este prevazut capac de vizitare, aerisitor, inele de ridicare
, tija pentru controlul nivelului de ulei, dop de golire al uleiului.

 VARIANTA II
Varianta II prezinta urmatoarele partlcularitati fata de varianta I: carca sa in care se
monteaza rotile cilindrice este detasabila, arborele de intrare se sprijina pe un rulment monttat
in carcasa detasabila din peretele reductorului; roata cilindrica condusa este mon tata in
consola pe arborele melculul. Constructia carcasei fiind mai comp lexa, ridicand probleme de
prelucrare a alezajelor pentru rulmenti in peretele frontal. Ungerea angrenajelor si a
rulmentilor se face cu uleiul din carcasa reductorului. Carcasa este detasabila.

 VARIANTA III

8
 Varianta III prezinta un reductor ci1indro-melcat la care constructia carcasei difera de
cele prezentate anterior. Angrenajul cilindric este montat intr-o carcasa detasabila care se
fixeaza de carcasa angrenajului melcat cu ajurorul unor suruburi de priridere. Carcasa
angrenajului mecat este executata din doua bucati cu planul de separatie in axul rotii melcate.
Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se realizeaza cu uleiul din cascasa reductorului.

Pentru calcule s-a ales varianta constructiva I, deoarece

prezinta o constructie mai simpla

II. MEMORIU DE CALCUL

II.1. SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI

Fig. 2.1. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate

II.2. STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

Raportul de transmitere total

nME
iT =
niesire

9
 2800
iT = = 186 ,66
15

Unde: - nME - turatia motorului electric, nME =2800 [rot/min]

-niesire – turatia de iesire, niesire=15 [rot/min]

Se adopta raportul de transmitere total iT=186,66 [rot/min].

 Raportul de transmitere pe angrenajul cilindric i12

Se alege raportul de transmitere pe angrenajul cilindric i12=3,15 conform STAS 6012-82.

 Raportul de transmitere pe angrenajul melcat i34

iT
i34 =
icurea ⋅ i12

186 ,66
i34 = = 59 ,25
1 ⋅ 3,15

Se alege raportul de transmitere pe angrenajul melcat i34=56 conform STAS 6012-82.

 Raportul de transmitere pe curea icurea

Se alege raportul de transmitere pe curea icurea=1,05

II.3. CALCULUL TURATIILOR ARBORILOR

10
 Turatia arborelui de intare n1

nME
n1 =
icurea

2800
n1 = = 2646 ,50
1,05

 Turatia pe arborele intermediar n2

n1
n2 =
i12

2646 ,50
n2 = = 840 ,15
3,15

 Turatia pe arborele de iesire n3

n2
n2 =
i34
840 ,15
n2 = = 15
56

II.4. CALCULUL PUTERILOR PE ARBORI

11
 Puterea pe arborele de intrare P1

PI = PME ⋅ηcurea ⋅ηrulment

PI = 9 ⋅ 0,95 ⋅ 0,99 = 8,464

Unde: - ηcurea – randamentul curelei, ηcurea =0,95

- ηrulment – randamentul rulmentului, ηrulment =0,99

Se adopta puterea pe arborele de intrare P1=8,464 [kW]

 Puterea pe arborele intermediar P2

P2 = P1 ⋅η12 ⋅ηrulment

P2 = 8,464 ⋅ 0,97 ⋅ 0,99 = 8,127

Unde: - η12 – randamentul angrenajului cilindric, η12 =0,97

Se adopta puterea pe arborele de intrare P1=8,127 [kW].

 Puterea pe arborele de iesire P3

P3 = P3 ⋅η34 ⋅ηrulment

P3 = 8,126 ⋅ 0,8 ⋅ 0,99 = 6,436

Unde: - η34 – randamentul angrenajului melcat, η12 =0,8

Se adopta puterea pe arborele de intrare P1=6,436 [kW].

12
 II.5. CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI

 Momentul pe arborele de intrare M1

P1
M t1 = 9550 ⋅
n1

8,464
M t1 = 9550 ⋅ = 320 ,56
2646 ,50

 Momentul pe arborele intermeiar Mt2

P2
M t2 = 9550 ⋅
n2
8,126
M t 2 = 9550 ⋅ = 91,68
840 ,15

 Momentul pe arborele de iesire Mt3

P3
M t3 = 9550 ⋅
n3
6,436
M t3 = 9550 ⋅ = 3859 ,15
15

II.6. CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC

II.6.1. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE

ANGRENAJULUI CILINDRIC

 Alegerea numarului de dinti z1 si z2

z1=19

z2=z1·i12

z2=19·3,15=59,85
13
 Se adopta numarul de dinti z1=19 si z2=60

 Distanta axiala minima amin

M t2 ⋅ ( K A ⋅ K HV ⋅ K Hβ ⋅ K Hα ) (Z ⋅ Z E ⋅ Zε ⋅ Z β )
2

a min = ( i12 + 1)
H
⋅
3 σ H 
2
( Z N ⋅ Z L ⋅Z R ⋅Z V ⋅ Z W ⋅Z X )
2 ⋅ i122 ⋅ Ψa ⋅  lim 

 S HP 

91680 ⋅ (1,25 ⋅ 1,2 ⋅ 1,3 ⋅ 1) ( 2,5 ⋅ 189 ,9 ⋅ 0,95 ⋅ 1) 2

a min = ( 3,15 + 1) ⋅ = 67 ,0003
3  840 
2
(1,03 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1,01 ⋅ 1)
2 ⋅ 3,15 ⋅ 0,67 ⋅ 
2

 1,15 

Unde: - KA - factorul de utilizare a reductorului KA=1 [5, pag.187]

- KV - factor dinamic KV=1,2 [5, pag.187]
- KHα - factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii KHα=1,5 [5, pag.188]
- KHβ - factorul repartitiei frontale a sarcinii KHβ=1 [5, pag.187]
- ZH factorul zonei de contact ZH=2,5 [5, pag.188]
- ZE factorul de material ZE=189,9 [5, pag.203]
- Zε coeficientul gradului de acoperire Zε=0,95 [5, pag.188]
- Zβ factorul inclinarii dintilor Z=1 [5, pag.188]
- ψa - factorul de latime al dintelui ψ a=0,67 [5, pag.209]
- σHlim rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact
σHlim=900 [N/mm2] [5, pag.204]
- SHP factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate
SHP=1,15 [5, pag.207]
- ZL - factorul de lubrifiant ZL=1 [5, pag.188]
- ZV - factorul vitezei periferice ZV=1 [5, pag.188]
- ZX - factorul dimensiunii flancului dintilorZx=1 [5, pag.188]
- ZR - factorul de rugozitateZR=1 [5, pag.188]
14
 - ZW - raportul duritatii flancurilor ZW=1 [5, pag.188]
- ZN - factorul de durabilitate al dintilor ZN=1,07 [5, pag.169]

 Modulul axial mx

2 ⋅ amin
mx =
z1 + z 2

2 ⋅ 67
mx = = 1,69
19 + 60

Se alege modulul axial m=2 STAS 822-82.

 Distanta axiala de referinta a

2 ⋅ ( z1 ⋅ z 2 )
aw =
2
2 ⋅ (19 ⋅ 60 )
aw = = 69 ,12
2

Se alege distanta axiala de referinta a=71 STAS 2741-81 [mm].

 Diametrul mediu d1 si d2

d1 = m ⋅ z1

d1 = 2 ⋅ 19 = 38

d 2 = m ⋅ z2

15
 d 2 = 2 ⋅ 60 = 120

 Deplasarile danturii rotilor dintate x1 si x2

( invα 0 ⋅ invα α ) ⋅ ( z 3 + z 4 )
X =
∑ 2 ⋅ tgα

X =
( 0,21 ⋅ 0,127 ) ⋅ (19 + 60 ) = 2,73
∑ 2 ⋅ tg 20 °

α
inv α = tgα ⋅ ⋅π
180

20
inv α = tg 20 ⋅ ⋅ π = 0,127
180

a 
α 0 = arccos⋅  s ⋅ cos α 
 a 

 71 
α0 = arccos ⋅  ⋅ cos 20  = 1,50
 69 ,12 

α0
invα 0 = tgα 0 ⋅ ⋅π
180

1,50
inv α 0 = tg1,50 ⋅ ⋅ π = 0,21
180

Unde: α – unghiul profilului de referinta α=20º [3, pag. 41].

Se aleg deplasarile danturii x1=0,16 si x2=0,2 [mm].

 Coeficientul de deplasare a distantei dintre axe y

16
 as − a
y= m

7 1− 6 9,1 2
y= 2 = 0,9 4
Se adopta coeficientul de deplasare a distantei axiale x1=0,16 si x2=0,2 [mm].

 Unghiul de rostogolire αw

a 
α w = arccos⋅  w ⋅ cos α 
 a 

 71 
α w = arccos ⋅  ⋅ cos 20  = 1,50
 169 ,12 

Se adopta unghiul de rostogolire αw=1,50

 Diametrele cercurilor de baza db1 si db2

db1=d1·cosα°

db1=38·cos20°=35,70 [mm]

db2=d2·cosα°

db2=120·cos20°=112,76 [mm]

17
 Diametrele cercurilor de rostogolire dw1 si dw1

d w1 = d1 ccoosαsα0

d w1 = 3 8ccoos1s2,500 = 3 5,7 2

d w2 = d 2 ccoosαsα0

d w2 = 1 2 0ccoos1s2,500 = 1 1 2,8 0

 Diametrele cercurilor de picior df1 si df2

d f 1 = d1 − 2m( ha − x1 )

d f 1 = 38 − 2 ⋅ 2(1 − 0,16 ) = 34 ,64

d f 2 = d 2 − 2m( ha − x 2 )

d f 2 = 120 − 2 ⋅ 2(1 − 0,2 ) = 116 ,8

Unde: - ha – coeficientul inaltimi capului de referinta, ha=1 [3, pag. 41].

 Diametrele cercurilor de cap da1 si da2

d a1 = d1 + 2m( ha + x1 )

d a1 = 38 + 2 ⋅ 2(1 + 0,16 ) = 42 ,64

d a 2 = d 2 + 2 m ( ha + x 2 )

18
 d a 2 = 120 + 2 ⋅ 2(1 + 0,2) = 124 ,8

 Inaltimea dintilor h

d a1 + d f 1
h1 = 2

4 2, 6 4− 3 4, 6 4
h1 = 2 =4

da 2 + d f 2
h2 = 2

1 2 4,8+ 1 1 6,8
h2 = 2 = 120

 Unghiurile de presiune la capul dintelui αa1 si αa2

d 
α a1 = arccos⋅  1 ⋅ cosα 
 d a1 

 38 
αa1 = arccos ⋅  ⋅ cos 20  = 1,37
 42 ,64 

d 
α a 2 = arccos⋅  2 ⋅ cosα 
 d a2 

 120 
α a 2 = arccos ⋅  ⋅ cos α  = 1,43
 124 ,8 

 Latimea danturii dintilor b1 si b2

19
 b
b2 = d 1 ⋅ = d1 ⋅ψ d
d

b2 = 38 ⋅ 0,6 = 22 ,8

b2 = b1 + (1... 2)

b2 = 22 ,8 + (1... 2) = 23

Unde: - ψd – coeficientul de latime al dintelui, ψd =0,6 [6, pag. 209, tabA14].

 Gradul de acoperire εa

z1+ z2
εα = z1
2⋅π ⋅ tgα a1 + z2
2⋅π ⋅ tgα a 2 − 2⋅π ⋅ tgα 0

εα = 19
2⋅π ⋅ tg1,3 7+ 60
2⋅π ⋅ tg1,4 3− 1 29+⋅π6 0 ⋅ tg1,5 0= 0,0 8

Se adopta gradul de acoperire εa=0,08[mm].

II.6.2. CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJULUI

CILINDRIC

 Fortele tangentiale Ft1 si Ft2

2 ⋅ M t1
Ft1 =
d1

2 ⋅ 30560
Ft1 = = 1608 ,42
38

2 ⋅ M t1
Ft 2 =
d2
20
 2 ⋅ 30560
Ft 2 = = 509 ,33
120

 Fortele radiale Fr1 si Fr2

Fr1 = Ft1 ⋅ tg α

Fr1 = 1608 ,42 ⋅ tg 20 = 585 ,41

Fr 2 = Ft 2 ⋅ tg α

Fr 2 = 509 ,33 ⋅ tg 20 = 185 ,38

 Forta normala pe flancul dintilor Fn

1
Fn = Ft1 ⋅
cos α

1
Fn = 1608 ,42 ⋅ = 1711 ,64
cos 20

II.6.3. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI

 Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui σF1 si σF2

Ft F 1
σ F1 = b1⋅m ⋅ YF ⋅ Yε

σ F1 = 1688
2 2,8⋅ 2 ⋅ 2,1 3⋅ 0,7 = 5 5,1 9

21
 Ft F 2
σ F2 = b2 ⋅ m ⋅ YF ⋅ Yε

σ F2 = 534
⋅ 2,1 3⋅ 0,7 = 1 7,3 0
2 3⋅ 2

FtF 1 = Ft1 ⋅ K A ⋅ K v ⋅ K Fα ⋅ FFβ

FtF 1 = 1608 ,42 ⋅1,2 ⋅1,25 ⋅1 ⋅ 0,7 = 1688

FtF 2 = Ft 2 ⋅ K A ⋅ K v ⋅ K Fα ⋅ FFβ
FtF 2 = 509 ,33 ⋅1,2 ⋅1,25 ⋅1 ⋅ 0,7 = 534

σ F lim
σ FP = SFp ⋅ YN ⋅ YS ⋅ YX

σ F P = 19,1050⋅ 1⋅ 1⋅ 1 = 7 8 2,6

Unde: - KA – factorul de utilizare

- KV – factorul de dinamic
- KFα – factorul repartitiei frontale a sarcinii
- KFβ – factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii
- YF – factorul de forma a dintelui
- YN – factorul numarului ciclului de functionare
- YS – factorul gradului de acoperire
- YX - factorul dimensional

 Verificarea la presiune hertziana σH1 si σH2

Ft 1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K hα ⋅ K hβ
σ H 1 = Z H ⋅ Z E ⋅ Zε ⋅ b ⋅ d1
⋅ i12i12+ 1

σ H 1 = 2,5 ⋅ 189,9 ⋅ 0,95⋅ 1 60 8, 42⋅1⋅1, 2⋅1, 5⋅1 3,1 5+ 1

22,8⋅38 3,15 ⋅ = 946,31

Ft 2 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K hα ⋅ K hβ i12 + 1
σ H 2 = Z H ⋅ Z E ⋅ Zε ⋅ b⋅ d 2
⋅ i12

σ H 1 = 2,5 ⋅ 189,9 ⋅ 0,95⋅ 509,33⋅1⋅1, 2⋅1, 5⋅1 3,15+ 1

23⋅12 0 3,1 5⋅ = 298,35
22
 σ H lim
σ FP1 = SH p ⋅ YR ⋅ YW ⋅ YL ⋅ YW ⋅ YN

σ F P1 = 1400
1,1 5 ⋅ 1 ⋅ 1,1 2 3⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1 = 1 3 6 ,73

σ FP2 = σSHH limp ⋅ YR ⋅ YW ⋅ YL ⋅ YW ⋅ YN

σ F P2 = 900
1,1 5 ⋅ 1 ⋅ 1,1 2 3⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1 = 8 7 8,8 6

Unde: - σHP efortul unitar admisibil la presiunea de contact

- ZH factorul zonei de contact ZH=2,5
- ZE factorul de material ZE=189,9
- Z coeficientul gradului de acoperire Z=0,95
- Z factorul inclinarii dintilor Z=1
- σHlim1 rezistenta materialului pinionului la presiune de contact
σHlim=1400
- σHlim1 rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact
σHlim=900
- σSHP factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate
σSHP=1,15
- ZL factorul de lubrifiantZL=1
- ZV factorul vitezei perifericeZV=1
- ZX factorul dimensiunii flancului dintilorZx=1
- ZR factorul de rugozitateZR=1
- ZW raportul duritatii flancurilor ZW=1
- ZN factorul de durabilitate al dintilor ZN=1,07
Factorii s-au ales din [5, pag.180, tabel].

 Verificarea la solicitarea statica de contact σHst

K AM A X
σ H st = σ H KA

σ H s t = 2 2 0 ⋅0 11 = 2 2 0 0

σ H = 40 ⋅ DFHRC

23
 σ H = 40 ⋅ 55 = 2200

Unde: - KAmax – factorul de soc maxim [3, pag.53]

Se admite tensiunea de solicitarea static de contact σHst=2200 .

II.7. CALCULUL ANGRENAJULUI MELCAT

II.7.1. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE

ANGRENAJULUI MELCAT

 Numarul de inceputuri al melcului z1

Se alege din STAS z3=1.

 Numarul de dinti ai rotii melcate z2

z2=z1·i34

z2=1·56=56

Se alege din STAS z2=56 dinti.

 Distant axiala minima aHmin

24
 K H ⋅ K A ⋅ M t3 i342
H
amin ≥ 2
⋅ 2
 z2  z 
  ⋅ σ H2 lim i342 ⋅  2 
q q

80000 ⋅ 1 ⋅ 3859150 56 2
H
a min = 2
⋅ 2
= 319,7
 56   56 
  ⋅ 318,75 56 ⋅  
2 2

 12   56 

Unde: - q – coeficientul diametral, q=9 [3, pag.89]

- KH – factorul global al presiunii hertziene de contact, KH =80000

 Modulul axial m

2 ⋅ a min
H
mx = ]
q + z2

2 ⋅ 319 ,7
mx = = 9,40
12 + 56

Se alege din STAS m=10.

 Distant de referinta a

m ⋅ (q +z2 )
aw =
2

10 ⋅ (12 + 56 )
aw = = 340
2

Se alege din STAS a=355 [mm].

25
 Unghiul de panta al elicei melcului γ01

z 
γ 01 = arctg  3 
q
1 
γ 01 = arctg   = 0,08 °
 12 

Se admite unghiul de panta al elicei melcului γ01=0,08.

 Coeficientul deplasarii de profil a danturii rotii melcate x1

aw − a
x1 =
m

355 − 340
x1 = = 1,5
10

Se admite coeficientul deplasarii de profil a danturii rotii melcate x1=1,5

 Unghiul de presiune de referinta αn

Se alege unghiul de presiune de referinta αn=20º.

 Diametrele de referinta d03 si d03

d 01 = m ⋅ q

d 01 = 10 ⋅12 = 120

d 02 = m ⋅ z 4

d 02 = 10 ⋅ 56 = 560

26
  Diametrele de rostogolire da3 si da4

d1 = d 03 + 2m ⋅ x1

d 1 = 120 + 2 ⋅ 10 ⋅ 1,5 = 150

d 2 = d 04

d 2 = 560

 Diametrele de picior da3 si da4

d t1 = d 03 − 2 ⋅ ( ha + ca ) ⋅ m

d a1 = 120 − 2 ⋅ (1 + 0,25 ) ⋅ 10 = 95

d a 2 = d 04 − 2 ⋅ ( ha + ca − x1 ) ⋅ m

d a 2 = 120 − 2 ⋅ (1,25 + 0,25 ) ⋅10 = 90

Unde: - ha – coeficientul inaltimii piciorului de referinta, ha= 1,25 [3, pag.95]

- ca–coeficientul jocului de referinta radial, c1 =0,25 [3, pag.95]

 Diametrele de cap da3 si da4

d a 3 = d 03 + 2 ⋅ ha ⋅ m

d a 3 = 95 + 2 ⋅1,25 ⋅10 = 120

d a 4 = d 04 + 2 ⋅ ha + x1 ⋅ m

d a 4 = 90 + 2 ⋅1,25 ⋅10 = 115

27
 Inaltimea de referinta a capului melcului ha3

ha3=ha·m

ha3=1,25·10=12,5

 Inaltimea dintelui(melc si roata) h

h=(2·ha+c)·m
h=(2·1,25+0,25)·10=27,5

 Pasul axial al melcului Px

Px=π·m

Px=π·10=31,41

 Pasul elicei melcului Pz

Pz=z3·Px

Pz=1·31,41=31,41

28
 Diametrul exterior al rotii melcate de4

6⋅m
d e4 = d a4 +
z3 + 2

6 ⋅ 10
d e 4 = 115 + = 135
1+ 2

 Latimea rotii melcate b4

b4=0,75·da3

b4=0,75·120=90

 Lungimea melcului L3

L4=(12,5+0,1·z2)·m

L4=(12,5+0,1·56)10=181

Se adopta lungimea melcului L4=181 [mm].

 Raza de curbura a rotii melcate Re

29
 q 
Re = m ⋅  − ha 
2 

 12 
R e = 10 ⋅  −1,25  = 47 ,5
2 

 Unghiul coroanei rotii melcate 2θ2

 b2 
2θ 2 = 2 ⋅ arcsin 
 d a 3 − 0,5 ⋅ m 

 90 
2θ 2 = 2 ⋅ arcsin   = 103
 120 − 0,5 ⋅10 

 Gradul de acoperire εa

2 ⋅ m( ha − x1 )
d a24 − d o24 ⋅ cos2 α x − d a24 ⋅ sinα x +
sinα x
εa =
2 ⋅ π ⋅ m ⋅ cosα x

2 ⋅10(1,25 − 1,5)
115 2 − 560 2 ⋅ cos 2 20 − 560 2 ⋅ sin 20 +
εa = sin 20 = 2,35
2 ⋅ π ⋅10 ⋅ cos 20

tgα n
tgα x =
cos γ 03

tg 20 °
tg αx = = 0,366 ⇒ α =20º
cos 6,34 °

Se adopta gradul de acoperire εa=2,35 ≥1,3.

30
 II.7.2. CALCULUL FORTELOR DIN
ANGRENAJULUI MELCAT

 Fortele tangentiale Ft1 si Ft2

2 ⋅ M t3
Ft 3 =
d 04

2 ⋅ 3859150
Ft 3 = = 13782 ,67
560

Ft 4 = Ft 4 ⋅ tg ⋅ ( γ 1 + ϕ1 )

Ft 4 = 13782 ,67 ⋅ tg ⋅ (1,50 + 6,07 ) = 1831 ,65

Unde: - ϕ1 - coeficientul de frecare, ϕ1 = 6,07 [3, pag.102]

 Fortele radiale Fr1 si Fr2

Ft 3 = Ft 4 = Ft 2 ⋅ tg α x

Ft 4 = 1831 ,65 ⋅ tg 20 = 666 ,66

 Fortele axiale Fa3 si Fa4

Fa3= Ft4

Fa3= 13782,67

Fa4= Ft4

Fa4= 1831,65
31
 Forta normala pe flancul dintilor Fn

1
Fn3 = Fn 4 = Ft 4 ⋅
cos α n ⋅ cos γ 3 − µ ⋅ sin γ 3

1
Fn 3 = Fn 4 = 13782 ,67 ⋅ = 14713 ,23
cos 20 ⋅ cos 1,50 − 0,1 ⋅ sin 1,50

II.7.3. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI

 Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui σF3

Ft4 ⋅ K A ⋅ KV ⋅ K Fβ ⋅ K Fα
σ F3 = b2 ⋅m⋅cosγ 1 ⋅ YF ⋅ YE ⋅ Yβ

σ F 3 = 1 39708⋅1,260⋅co7⋅1⋅1s1,,25⋅10,5⋅1 ⋅ 2,1 3⋅ 0,7 ⋅ 0,8 = 6 2,4 2

σ H lim
σ FP = SH p ⋅ Y N ⋅ YS ⋅ Y X

σ F P = 12,20 50⋅ 1⋅ 1⋅ 1 = 1 7 6

 Verificarea la presiune hertziana σH1 si σH2

32
 Ft 4 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K hα ⋅ K hβ
σ H = Z H ⋅ Z E ⋅ Zε ⋅ Z β d1 ⋅ d 2
⋅ π 360
⋅ 2⋅θ 2
cos2 γ 1

σ H = 2,5 ⋅ 189,9 ⋅ 0,95⋅ 0,99 13782, 67⋅1⋅1, 2⋅1,5⋅1 360

115⋅560 ⋅
π ⋅1, 72 cos2 1,50 = 187,45

σ H lim
σ HP = SH p ⋅ YR ⋅ YW ⋅ YL ⋅ YW ⋅ YN

σ HP= 220
1,1 5 ⋅ 1 ⋅ 1,1 2 3⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1 = 2 1 4,8 3

II.8. CALCULUL ARBORILOR

Pentru constructia arborilor reductorului se va folosi un otel aliat 41 MoCr 11

STAS 791-80.

II.8.1. PREDIMENSIONAREA ARBORILOR

 Arborele de intrare

Calculul de predimensionare se face din condiţia de torsiune.

16 M t1
d ≥3
π ⋅τ at

16 ⋅ 30560
d =3 = 18 ,39
π ⋅ 25

Se alege din STAS diametrul de capat al arborelui d1=30 [mm].

d2=d1+(3…5)=30+5=35
d3=d3+(3…5)=35+5=40
d4=d3+(3…5)=40+5=45
d5=d3+(1…2)=40+2=42

Se alege din STAS lungimea capatului de arbore a1=58 [mm].

33
 a2=ls+ lp + le +(15…20)=5+15+7+15=42
a3=B+ lu + lg +(2…4)=14+14+7+2=35
a4=b1+ (2…4)=30+2=32
a5=7
a6=B+(1…2)=14+1=15
a7=b1+(1…2)=30+2=32

Pentru arborele de intrare se vor utiliza Rulmenti radial cu bile 6006 STAS 6846-80.

 Arborele intermediar

Calculul de predimensionare se face din condiţia de torsiune.

16 M t 2
d ≥3
π ⋅ τ at

16 ⋅ 91680
d =3 = 24 ,96
π ⋅ 30

Se alege din STAS diametrul de capat al arborelui d1=70 [mm].

d2=d1+(3…5)=70+5=75
d3=d3+(3…5)=85+5=70
d4=d3+(3…5)=80+5=75
d5=d3+(1…2)=80+2=82

a1=b2 +(2…4)=28,5+2,5=26
a2=2B+b=2·20+10=50
a3=10
a4=135
a5=140

Pentru arborele intermediar se va utiliza Rulment radial cu bile 6015 STAS 6846-80.
Pentru arborele intermediar se va utiliza Rulment radial axial cu role conice 32015
STAS 6846-86.

 Arborele de iesire

Calculul de predimensionare se face din condiţia de torsiune.

16 M t 3
d ≥3
π ⋅τ at
16 ⋅ 3859150
d =3 = 78 ,91
π ⋅ 40

Se alege din STAS diametrul de capat al arborelui d1=100 [mm].

d2=d1+(3…5)=100+5=105
d3=d3+(3…5)=105+5=110
d4=d3+(3…5)=110+5=115
d5=d3+(3…5)=115+5=120
34
 a1=130
a2=40
a3=B+31=63,5+31=94,5
a4=160
a5=10

Pentru arborele de iesire se vor utiliza Rulmenti radiali axiali cu role conice 32317
STAS 6846-86.

II.8.2. VERIFICAREA LA OBOSEALA A ARBORILOR

Arborele de intrare

 Solicitarea de incovoiere

M i 3 3 2⋅ M i 3
σ m ax = =
Wn e c π ⋅ d 3
32⋅34714,17
σ m ax = = 13,09
π ⋅303

 Solicitarea de torsiune

M t1 16⋅M t1
τ m ax = =
W p π ⋅d 3

τ m ax = 1 6⋅3 2 33 3 2= 6,0 9
π ⋅3 0

 Coeficientul de siguranta

1
cσ =
βσ σ v σ m
⋅ +
ε σ ⋅ γ σ −1 σ c

1
cσ = = 23,8
2,2 6,54 6,54
⋅ +
0,72 ⋅ 0,9 350 800

35
Unde: - βσ - coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor, βσ=2,2
- γ - coeficient de calitate al suprafeţei, γ=0,9
- εσ - factor dimensional, εσ=0,72
- σv - amplitudinea ciclului de solicitare la încovoiere în secţiunea respectivă, σv=6,54
- σ −1 - rezistenţa la oboseală a materialului arborelui, σ −1=350
- σm - tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective

1
cτ =
βτ τ v τ m
⋅ +
ε τ ⋅ γ τ −1 τ c

1
cτ = = 32 ,36
1,8 3,045 3,045
⋅ +
0,72 ⋅ 0,9 350 450

Unde: - βτ - coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor, βτ=1,8

- γ - coeficient de calitate al suprafeţei, γ=0,9
- ετ - factor dimensional, ετ=0,72
- τv - amplitudinea ciclului de solicitare la încovoiere în secţiunea respectivă, τv=3,045
- τ −1 - rezistenţa la oboseală a materialului arborelui, τ −1=350
- τm - tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective, τm=450

cσ ⋅cτ
c=
cσ2 + cτ2
23,8⋅32,36
c=
23,82 +32,362
= 19,7 > ca=1,5…1,8

Arborele intermediar

 Solicitarea de incovoiere

M i 5 3 2⋅M i 5
σ m ax = =
Wn ec π ⋅d 3
32⋅106922,25
σ m ax = = 14,7
π ⋅423

 Solicitarea de torsiune

36
 M t 2 1 6⋅ M t 2
τ m ax = =
W p π ⋅d 3

τ m ax = 1 6⋅1 2 431 8 0= 8,5 3

π ⋅4 2

 Coeficientul de siguranta

1
cσ =
βσ σ v σ m
⋅ +
ε σ ⋅ γ σ −1 σ c

1
cσ = = 12 ,5
2,2 7,35 7,35
⋅ +
0,72 ⋅ 0,9 350 800

1
cτ =
βτ τ v τ m
⋅ +
ε τ ⋅ γ τ −1 τ c

1
cτ = = 21,73
1,8 4,26 4,26
⋅ +
0,72 ⋅ 0,9 350 800

c = cσ2⋅cτ 2
cσ + cτ

12 ,5⋅21,73
c=
12 ,52 +21,732
= 10,83 > ca=1,5…1,8

Arborele de iesire

 Solicitarea de incovoiere

37
 M i8 3 2⋅M i 8
σ m ax = =
Wn ec π ⋅d 3
32⋅1146649 ,47
σ m ax = = 11,67
π ⋅1003

 Solicitarea de torsiune

M t 3 1 6⋅M t 3
τ m ax = =
W p π ⋅d 3

τ m ax = 1 6⋅3 1 0 23 6 6 =5 1 5,8
π ⋅1 0 0

 Coeficientul de siguranta

1
cσ =
βσ σ v σ m
⋅ +
ε σ ⋅ γ σ −1 σ c

1
cσ = = 6,25
2,2 11,4 11,4
⋅ +
0,72 ⋅ 0,9 350 800

1
cτ =
βτ τ v τ m
⋅ +
ε τ ⋅ γ τ −1 τ c

1
cτ = = 8,33
1,8 15 ,43 15 ,43
⋅ +
0,72 ⋅ 0,9 350 800

c = cσ2⋅cτ 2
cσ + cτ

12 ,5⋅21,73
c=
12 ,52 +21,732
= 10,83 > ca=1,5…1,8

II.9. CALCULUL ASAMBLARII CU PENE

38
 II.9.1. ALEGEREA PENELOR

 Arborele de intrare

4 ⋅ M t1 4 ⋅ M t1
σs = ⇒ lc =
h ⋅ lc ⋅ d h ⋅ d ⋅σ s
4 ⋅ 30560
lc = = 7,27
8 ⋅ 30 ⋅ 70
Unde: - h – inaltimea penei
- b – latimea penei
- σs – solicitarea de stivire σs=70 [N/mm2] [7, pag. 53]

Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 45 10x8x22.

2 ⋅ M t1
τf =
b⋅l ⋅d
2 ⋅ 30560
τf = = 9,26 ≤ τaf=32
10 ⋅ 22 ⋅ 30

 Arborele intermediar

4 ⋅ M t2 4 ⋅ M t2
σs = ⇒ lc =
h ⋅ lc ⋅ d h ⋅ d ⋅σ s
4 ⋅ 91680
lc = = 12 ,38
9 ⋅ 47 ⋅ 70

Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 45 12x8x19.

2 ⋅ M t1
τf =
b⋅l ⋅d
2 ⋅ 91680
τf = = 14 ,66 ≤ τaf=32
14 ⋅19 ⋅ 47

 Arborele de iesire

4 ⋅ M t3 4 ⋅ M t3
σs = ⇒ lc =
h ⋅ lc ⋅ d h ⋅ d ⋅σ s
4 ⋅ 3859150
lc = = 137 ,82
16 ⋅100 ⋅ 70

Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 45 28x16x100.

2 ⋅ M t3
τf =
b⋅l ⋅d
2 ⋅ 3859150
τf = = 22 ,97 ≤ τaf=32
28 ⋅120 ⋅100
39
 Pentru roata melcata:

4 ⋅ M t3 4 ⋅ M t3
σs = ⇒ lc =
h ⋅ lc ⋅ d h ⋅ d ⋅σ s
4 ⋅ 3859150
lc = = 119 ,84
16 ⋅115 ⋅ 70

Se alege din STAS Pana paralela de tip A din OLC 45 32x19x100.

II.10. CALCULUL CUPLAJULUI ELASTIC CU BOLTURI

II.10.1. ALEGEREA CUPLAJULUI

M t c = C s ⋅ M t3

M t c = 1,55 ⋅ 91680 = 142104

Se alege cuplaj CEB 10 N-P80/K125-OT 60-3 STAS 5981/6-81.

II.10.2. VERIFICAREA CUPLAJULUI

2 ⋅ M tc
Fl =
D1 ⋅ n

2 ⋅142104
Fl = = 75 ,18
270 ⋅14

Unde: - n - numărul de bolţuri pe cuplaj, n=14 [4. pag. 38, tab. 62]
- D1- diametrul pe care sunt amplasate bolţurile, D1=270 [4. pag. 38, tab. 62]

 Presiunea de contact

Fl 4
p= ⋅
δ ⋅ ( l3 − l4 ) π

40
 75,18 4
p= ⋅ = 0.06
24 ⋅ (165 − 99 ) π

l −l 
32 ⋅ Fl ⋅  3 4 + s 
σ1 =  2 
π ⋅δ 3

 165 − 99 
32 ⋅ 75,18 ⋅  + 4
 2 
σ1 = = 43,78
π ⋅ 24 3

Unde: - δ – diametrul bolturilor, δ =24 [4. pag. 38]

II.11. CALCULUL RANDAMENTULUI REDUCTORULUI SI

VERIFICAREA LA INCALZIRE

II.11.1. RANDAMENTUL REDUCTORULUI

Datorită frecărilor din angrenare, a frecărilor din rulmenţi şi a celor care apar la
antrenarea uleiului din baie, puterea la ieşirea din reductor, P3 , este mai mică decât cea de la
intrare, P1 , diferenţa reprezentând-o puterea pierdută Pp :

Pp =P1 –P3
Pp=8,50-8,12=0,38

ηreductor = η12 ⋅η34 ⋅ηrulment

2
⋅ηungere
η reductor = 0,97 ⋅ 0,8 ⋅ 0,99 2 ⋅ 0,99 = 0,752

Randamentul reductorului cilindro-melcat: η=0,752.

II.11.2. VERIFICAREA LA INCALZIRE A

REDUCTORULUI

41
  Suprafata reductorului

S=2L·l+2L·h+2l·h

S=2·800·500+2·800·800+2·500·800=2880000 =2,88 [m2]

Sc=1,2·S

Sc=1,2·2,88=3,45 [m2]

 Temperature uleiului din baie

P3 (1 − η reductor )
t = t0 ⋅
λ ⋅ S c ⋅η reductor

6,06 ⋅ (1 − 0,752 )
t = 18 + = 18 ,05 ≤ ta=60…70 [º Celsius]
10 ⋅ 3,45 ⋅ 0,752

Se va utiliza un Ulei TIN 125 EP STAS 562-80.

Reductorul functioneaza normal fara a exista riscul de incalzire a acestuia.

II.12. ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTORULUI

II.12.1. Flanse pentru fixare

42
 Asamblarea celor doua carcase , superioara si inferioara, se realizeaza prin intermediul
flanselor si suruburilor. Latimea flansei k, se determina in asa f fel incat piulita de strangere
sa poata fi rotita cu cheia fixa, cu un unghi mai mare de 60°.
k=2,7·d
k=2,7·16=43,2

Se va utiliza flanse cu latimea de 43,2 mm si cu grosimea de 13 mm (pentru capacul

superior), respectiv 16 mm (pentru capacul inferior).

II.12.2. Stifturi

Pozitia carcsei superioare trebuie sa fie fixata in raport cu carcasa inferioara prin
intermediul a doua stifturi cilindrice , care se aseaza la distanta mare intre ele (pe diagonala
suprafetei de contact ).
Diametrul stifturilor se alege dupa formula:

ds=0,8·d
ds=0,75·16=12

Se va utiliza Stift 12x30 1599-80/OLC 45 imbunatatit.

II.12.3. Piulite

Pentru a se realiza asamblarea filetata se vor utilize piulite hexagonale.

Se va utiliza Piuliţă B-M16 STAS 922-75 grupa 5.

II.12.4. Saibe

Pentru asigurarea asamblarilor filetate se vor utiliza saibe Grower.

Se va utiliza Saiba Grower N18 STAS 7666/2-80.

II.12.5. Capace pentru rulmenti

Pentru fixarea rulmentilor in carcasa reductorulul se utilizeaza capace de diverse forme

constructive.

43
 • Pentru rulmentul de pe arborele de intrare, dimensiunile capacului vor fi: D=62
mm, D1=82 mm, D2=106 mm, D3=56 mm, e=8 mm.
• Pentru rulmentul de pe arborele de iesire, dimensiunile capacului vor fi: D=180
mm, D1=210 mm, D2=246 mm, D3=162 mm, e=10 mm.

II.12.6. Capac de vizitare

Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegherea periodica a starii de uzura a

dintilor rotilor din reductor. Forma acestor capace poate fi circulara sau dreptunghiulara
executate din otel , fonta, aluminiu sau din material plastic. Se va utiliza un capac capac cu
urmatoarele dimensiuni: a=100 mm, b=150 mm, c=160 mm, e=210 mm, l1=80 mm, l3=180
mm, l4=130 mm, h=3 mm, R=15mm. Pentru fixare se foloseste Surub M10x20 STAS 920-69.

II.12.7. Dop de golire

Uleiul din carcasa reductorului, utilizat pentru ungere, este necesar sa fie schimbat dupa un
anumit timp de functionare (dupa rodaj, dupa un anumit timp de exploatare prevazut etc.) in
care scop reductorul este prevazut in partea inferioara cu un dop de golire a uleiului.

Se va utiliza un Dop de golire filetat 14 x 1,5 STAS 5304 – 80 grupa 4,8.

II.12.8. Dop de aerisire

Pentru a se evita aparitia unor suprapresiuni in carcasa reductorulul, in partea de sus a

carcasei se monteaza un aerisitor, avand rolul de egalizare a presiunii din reductor cu presiunea
atmosferica.

Se va utiliza un Dop de aerisire M30x 1,5.

II.12.9. Indicator de nivel al uleiului

Nivelulul uleiului din reductor trebuie sa se afle intre doua limite, maxima si minima,
stabilite de proiectant si marcat pe un indicator fixat in reductor.

Se va utiliza un Vizor de nivel de ulei de tip A STAS 7639-80.

II.12.10. Inele de ridicare

Pentru o manipulare usoara (mecanizat) a reductoarelor se introduc in carcasa inele de

ridicare sau se prevad umeri , cu ajutorul carora reductorul poate fi ridicat si transportat.

Se va utiliza un Inel şurub M56 STAS 3186-77.

44
 II.12.11. Etansari

Pentru a se realiza etansarea contactului dintre pisele fixe, aflate in miscare relativa sau in
miscare de rotatie, se uilizeaza diferite tipuri de etansari.

Se va utiliza Inel elastic de tip O STAS 7320/2 -80.

Se va utiliza Manseta 355071-1 P STAS 7950/2-87.

45
 BIBLIOGRAFIE

1. Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1994.

2. Crudu, I. "Atlas de reductoare cu roţi dinţate. " Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1981
3. Filipoiu, I. "Proiectarea transmiciilor mecanice", Editura BREN Bucuresti, 2006.
4. Palade, V. "Indrumar de proiectare- Reductor de turatie intr-o treapta", Editura ALMA Galati,
2008
5. Radulescu, Gh. " Îndrumator de proiectare în construcţia de maşini " vol.3, Bucuresti, Editura
Tehnică, 1986.
6. Stanciu, S. "Organe de masini- Transmisii mecanice", Editura Politehnica Bucuresti, 2006
7. Stoica, G. "Indrumar de proiectare- Transmisii mecanice cu reductoare într-o treaptă", Editura
Politehnica Bucuresti, 2005

46
 CUPRINS

Tema de proiect ............................................................................................................... 2

I. Memoriu
tehnic ................................................................................................................ 3
1. Definirea reductorului ………………………………………………….….….
…..... 3
2. Tipuri se
reductoare ................................................................................................... 4
3. Variante constructive de reductoarea cilindro-melcate
............................................. 8
II. Memoriu justificativ de calcul ………………………………………………..
……...... 9
II.1. Schema cinematic a reductorului ……………………….……………..……...... 9
II.2. Stabilirea rapoartelor de transmitere pe trepte ……………………….….……... 9
II.3. Calculul turatiilor pe arbor i.................................................................................10
47
II.4. Calculul puterilor pe arbori ............................................................................... 11
II.5. Calculul monentelor de torsiune pe arbori ......................................................... 11
II.6. Calculul angrenajului cilindric ……………………………….……….….….... 12
II.6.1. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului cilindric .................... 12
II.6.2. Calculul fortetelor din angrenajul cilindric ………………….….….….. 16
II.6.3. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric ……..….…... 17
II.7. Calculul angrenajului melcat ……………………………………….…..…...... 19
II.7.1. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului melcat . ……...…..…19
II.7.2. Calculul fortelor din angrenajul melcat .................................................. 23
II.7.3. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului melcat ......................... 24
II.8. Calculul arborilor ............................................................................................... 24
II.8.1. Predimensionarea arborilor ……………………………………....…..... 24
II.8.2. Verificarea la oboseala a arborilor ...........................................................26
II.9. Calculul asamblarii cu pene ………………………………………….…..…... 29
II.9.1. Alegerea penelor ………………………………………………...…..... 29
II.10. Calculul cuplajului elastic cu bolturi ................................................................ 30
II.10.1. Alegerea cuplajului ……………………………………………...…..... 30
II.10.2. Verificarea bolturilor cuplajului ………………………………...…..... 30
II.11. Calculul randamentului reductorului si verificarea la incalzire ....................... 31
II.11.1. Randamentul reductorului ……………………………………....……..31
II.11.2. Verificarea la incalzire a reductorului ………………………....……....31
II.12. Elemente ale reductorului .............................................................................. 32
II.12.1. Flanse de fixare ……………………………………………..….....…..32
II.12.2. Stifturi .................................................................................................. 32
II.12.3. Piulite…………………………………………………….……....…..32
II.12.4. Saibe Grower……………………………………………..…….……32
II.12.5. Capace pentru rulmenti……………………………………..…….….33
II.12.6. Capac de vizitare……………………………………….……...…….33
II.12.7. Dop de golire……………………………………………….……..…33
II.12.8. Dop de aerisire……………………………………………..….…….33
II.12.9. Indicator de nivel al uleiului………………………………..…...….. 33
II.12.10. Inele de ridicare……………………………………………….……..33
II.12.11. Etansari…………………………………………………….…….…..34
Bibliografie………………………………………………………………..……..…. 35
Partea desenata…………………………………………………………….……….. 37

48