HECTOR MALOT

Ilustraf ii copertl: Zguby

Tehnoredactare: Mirela Negoifi

Pentru comenzi gi infgrmafii: O341 I 881.647

www.edituraeduard.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romf,niei

MALOT, HECTOR
SINGUR
Singur pe lume / Hector Malot; trad.: Mirela Gabriela
Papuc; i1.: George Zgura.- Ed. a 2-a. - Constan{a: Editura
Eduard,20lB
PE LUME
ISBN 978-6 06-57 r - 569-r
I. Papuc, Mirela (trad.)
II.Zgura,George (il.)
82L.r33.

Tipar: ARTPRINT
Email: office@artpri nt.ro

@ 2018 S.C. Eduard Publishing S.B.L.

Toate drepturile rezervate.
 ? S O"OU ce am terminat de cintat, Capi se ridic[ cu
- qi ,,face chetal Fiecare pune un binu! in farfurioari, CUPRINS
"i:;
,ilul\pi, incintat de cdqtig, mi-o aduce. Cel mai mare
?Lf ifi.-* care l-am ficut vreodatl, numai bani de argint gi PRIMA PARTE
*4 ott Nr 170 de franci. Ceprrorur L iN sar ....................5
-r- Il sirut pe nas ca altldati, cAnd m[ tot consola, qi la
CRprrorur II. Teri.r ADoprrv... .................ls
,raa\ta amintire a siriciei din copildrie, imi veni o idee. Ceprror,ur, III. Tnupe rur SrcNon Vrrer,rs......,,.,...,.,... 25
" ,.t - Aceasta suml va fi prima dintr-un fond destinat Caprrorur IV. Clsa pAnrNrrescA................ ............... 38
,0f1, ,- truirii unei case de copii pentru micii muzicanfi de
t- \razi. Mama qi cu mine o s[ punem restul. Ceprrorur V. Ln nnuu ............4,8
ia
' ..-. - Stimati doamn6, spuse Mattia sirutind mAna Clprrorur VI. UcrNrcrA MEA........ .............s6

t0', \ei, vd rog si m[ lisali s[ contribui qi eu la aceasti Ceprrorur VII. iNvAl sA crrcsc.. ..............6g

id:;) Daci dorifi, cigtigul de la primul meu concert la Ceprrorur VIII. PnrNr MUNTr qr vAl ..........29
lr0'- \r" se va adiuga cAqtigului lui Capi. Caprrorur IX. ixri.rNEsc uN uRrAg ixci.rler
^-0
pagini lipseqte din manuscrisul meu, qi e chiar cu cruBoTE DE $APTE PO$TE,........ ..............,89
,l'.a\"t" trebuie si confind qansoneta napolitani; Mattia, Ceprrorur X. L,q, JuoeclrA.. .......................93
i|],oi- muzician mai bun ca mine, a transcris-o, qi iat-o Caprrorur XI. Pe vAs.............. ....................Lo7
d''' \ cum urmeaz5..
Ceprror,ur XII. Pntuur, MEU pRrETEN........,.........,.,.,.,.L84
Ceprrorur XIII. Coprr c4srr.......... ..........151
ddd@"F s*es
t*r,ffir. & *d*,h Fld. Caprrorur XIV. Z.Lpeoi qr ruer.... ...........r6t
Ceprrorur XV. Doivrxul Surreler .........r88
Clprrorur XVI.INrnenre iw Panrs .......2o8
C.e.prrorur XVII. UN PADRoNE DE PE
sTRADA LouncrNs ...................2L8
C.Rprrorur XVIII. Cenrunrn pr prerni.
DE LA Gp,vrrllv.. .....,.,,,.,,.,.,.,,,.23,2
Caprrorur XIX. Lrsa..
[l@ k *ols.ee
#&t*-* wirAi* Caprrorur XX. GnAorNAR.............
CRprrorur XXI. Feunre nrsrprri, ...........268

a.'638 .6 a" 639 .6

Caprrolur V. iN lNpuNoArun-6......
CRprrorur VI. SarvanEA.................
Ceprrorur ViI. Lrcgre oe ivruzrcA ........:.....................
Ceprrorur VIIL Vace nRTNTULUT.
Ceprrolur IX. MAruqn BeneenrN
Ceprrorur X. Fervurra vEcHE Sr FAMTLTA Noui........

CRprrorur,XIII.FeivrllraDnrscorL.........'........
Ceprrorur XIV. ClusrEgrE-Tr lAnlNllr
Ceprrorur XV. HolorraANUr : ......................................... s
Ceprrorur, XVI. ScurrcELE AU urN1rr......
Ceprrorur XVII. Ur.lcurut. LUr Anrnun:
DoMNUL faurs MnLrcAN.........
Ceprrorur. XVII| Nonyry op Cni.cruN .........::..
:..:...
Clprrorur XIX. Tervrenrr.E LUr Merrre.....
Ceprrorur,XX.Boe.........''........].....

XXII. SculEcELE Nu au lnrNTrr .............. ....................., 6

XXm. iN paunrp

4",640 "6
 Prima parte
Capitolul I

in sat
unt un copil gisit.
Dar pAni la opt ani am crezrrt, ca toli copiii, c[ am
o mam5., deoarece, atunci cAnd plingeam apirea
o femeie care, legindndu-mi, m[ strAngea aqa de tare la
tLacie Malot piept, incAt lacrimile mele se opreau.
Ltt' Niciodati nu adormeam f[rd ca acea femeie sd vin[
fn timp ce-am scris aceastd. carte, m-amghndit s[ m[ si.rute, iar cind vintul de decembrie aduna zipada
,,,Xai
la tine, copilul meu, Si numele tdu mi-a venit in geamurile albe, ea imi lua picioarele intre mAinile ei qi
tt',1,gze
in fi'eca re clipd.. rimAnea aga, si mi incilzeascd, cAntAndu-mi un cAntec,
l'' Vasimli Lucie acest lucru? O va interesa pe pe care inci mi-l amintesc.
Lucie, mereu. Numele td.u, pronun{at atd't Cdnd mergeam cu vaca prin bil[riile qi mlricinii de
,,,xtal
",,ps, trebuie deci sd fi.e inscris in fruntea acestor pe marginea drumurilor gi mi prindea furtuna, ea alerga
['.n,ili,
Nu Stiu soartd le este rezervatd dar, oricare
ce pAn[ la mine gi mi obliga s5. m[ adlpostesc sub poala
l\wtr,ni-au oferit pldceri carefac cht toate succesele - fustei ei de lAni, pe care o ridica qi mi-o a$eza pe cap qi
r'lnplcA
le-ai citit, bucuria de a li te oferi. pe umeri.
(u'"
in sfArqit, cAnd mi certam cu vreun coleg, ea mi
Hector Malot f[cea si-i povestesc necazul meu qi aproape de fiecare
dati avea o vorb[ buni, ca s[ mi consoleze, sau ca si-mi
dea dreptate.
Pentru toate aceste lucruri qi pentru multe altele,
pentru felul in care imi vorbea qi pentru felul in care mi
privea, pentru mAngiierile ei, pentru blAndefea cu care
mi dojenea, credeam ci este mama mea.

A'5"6
 Iati cum am aflat cd nu-mi era decit doicd.
Satul meu, sau mai bine spus, satul unde am fost
crescut, pentru ci nu am avut un sat al meu, un loc
de naqtere, a;a cum fl-orr avut nici mam[, nici tat[, in
sfArgit, satul unde mi-am petrecut copiliria se numegte
Chavanon; este unul dintre_ cele mai sirace sate din
centrul Fran{ei.
Aceasti siricie nu se datoreazl nepisdrii sau
trAndiviei locuitorilor, ci insuqi faptului ci regiunea
nu este prea roditoare. PimAntul nu are profunzime gi,
pentru a da recolte bune, i-ar trebui diferite substanle gi
ingrlqlminte, care lipsesc din far6. Astfel, nu se intAlnesc
(sau cel pulin nu se intAlneau la vremea despre care
vorbesc) decAt pufine terenuri cultivate, in timp ce peste
tot se v[d intinderi vaste de bdlirii, unde nu cresc decAt
iarbl neagrl qi scaiefi. Acolo unde se terrninl mlrlciniqul,
incepe plmAntul sterp; gi pe aceste plminturi, vAnturile
nemiloase asupresc pAlcurile de copaci pipernicili care igi
inalli, ici qi colo, crengile risucite gi chinuite.
Ca s[ giseqti copaci frumogi, trebuie s[ laqi indlfimile
gi s[ cobori in vilcelele pimAntului, pe malurile rdurilor,
unde in mici prerii, cresc castani mari qi stejari falnici.
intr-un asemenea loc de pe pimAnt, pe malurile unui
pArAu, care igi varsi apele repeziintr-un afluent al Loarei,
se afla casa noastrfl, in care mi-am petrecut primii ani ai
copillriei.
PAn[ la opt ani, nu vizusem niciodati un b[rbat in
aceasti cas[; cu toate acestea mama mea nu era vlduv[,
dar soful ei, care era t[ietor in piatrl, lucra la Paris, ca
majoritatea muncitorilor din regiune, gi de cAnd eram la
vArsta la care vedeam qi infelegeam cite ceva din lumea

4.6"6
 Iati cum am aflat ci nu-mi era decit doicl.
Satul meu, sau mai bine spus, satul unde am fost
crescut, pentru ci nu am avut un sat al meu, un loc
de naqtere, aga cum n-am avut nici mami, nici tat[, in
sfArqit, satul unde mi-am petrecut copiliria se numeqte
Chavanon; este unul dintre- cele mai sirace sate din
centrul Franlei.
Aceast[ s[rdcie nu se datoreazi nepis[rii sau
trAndlviei locuitorilor, ci insuqi faptului ci regiunea
nu este prea roditoare. Pimintul nu are profunzime qi,
pentru a da recolte bune, i-ar trebui diferite substanfe qi
ingriqlminte, care lipsesc din !ar[. Astfel, nu se intilnesc
(sau cel pufin nu se intAlneau la vremea despre care
vorbesc) decAt pufine terenuri cultivate, in timp ce peste
tot se vld intinderi vaste de billrii, unde nu cresc decAt
iarbl neagri qi scaiefi. Acolo unde se terminl miriciniqul,
incepe plmintul sterp; 9i pe aceste p[mAnturi, vinturile
nemiloase asupresc pAlcurile de copaci pipernicifi care iqi
inall[, ici qi colo, crengile rlsucite gi chinuite.
Ca si ghsegti copaci frumoqi, trebuie s[ laqi inlllimile
qi si cobori in vAlcelele plmffntului, pe malurile riurilor,
unde in mici prerii, cresc castani rnari gi stejari falnici.
intr-un asemenea loc de pe piilrrAnt, pe malurile unui
pArAu, care igi vars[ apele repezi intr-un afluent al Loarei,
se afla casa noastr6, in care mi-atn llctrecut primii ani ai
copillriei.
PAn[ la opt ani, nu vizusem nit:ioclati un b[rbat in
aceast[ casi; cu toate acestel milnlil lllca nu era viduvl,
dar soful ei, care era t[iet<lr in piittrit, ltrcra la Paris, ca
majoritatea muncitorilor dirt rcgittlrt:, ;;i cle cdnd eram la
vdrsta la care veclcttlr-t ryi inIt:legcalrt <riilt' ceva din lumea
b"6"6
care mi inconjoari, niciodatl acasi.
el nu se intorsese
Numai din cAnd in cAnd trimitea veqti, printr-unul
din colegii care se intorcea in sat.
- M[tuql Barberin, so{ul dumitale face bine; m-a
rugat s[ v[ spun c[ treaba merge bine gi s[ vi dau aceqti
bani; vreli s[-i numlrali?
$i asta era tot. Mituqa Barberin se mullumea cu
aceste vegti: birbatul ei era sinltos; treaba mergea; igi
ciqtiga traiul.
Din faptul c[ Barberin rimisese aqa de mult la Paris,
nu trebuie s[ se inleleagi ci nu se infelegea cu sofia s-a.
Aceasti absenll nu se datora unei oarecare neinfelegeri.
Stltea la Paris pentru c[ munca il refinea; atAt doar. La
bltrinege, avea si se intoarcl si triiasci lAngl familia
lui, iar cu banii strAnqi aveau si fie cu tolii la ad[post de
s[r[cie, la vArsta la care n-ar mai fi avut putere gi s[nitate.
intr-o zi de noiembrie, pe inserate, un birbat, pe
care nu-l cunoqteam, se opri in fala porfii noastre. Eram
in pragul casei, ocupat si sparg o legiturl de surcele.
Fir[ si impingl poarta, dar ridicAnd capul pe deasupra qi
privindu-mi, blrbatul mi intrebl daci mituqa Barberin
locuia acolo.
ii spusei sd intre.
impinse poarta, care scirlAi din balamale qi, cu paqi
incefi, inainti spre casl.
Niciodati nu mai vizusem un om mai murdar de
noroi; cruste de noroi, unele inc[ umede, altele deja
uscate, il acopereau din cap pini-n picioare qi, privindu-I,
ifi dideai seama c[ umblase mult[ vreme pe drumuri
desfundate
La auzul vocilor noastre, mituqa Barberin alerg[, qi
b7"6
 in momentul in,care el:tocmai pigea pragul casei noastre,
ea fu in fala lui.
- Aduc veqti de la Paris, zise el.
r Erau nigte vorbe foarte siniple, pe care le auzisem
de nenumirate ori, dar tonul cu care fuseserl spuse, Ru
semina cu niciunul din cele care insofeau de obicei aceste
vorbe: ,,birbatul dumitale e bine, treaba merge'l
- Ah! Dumnezeule! strigi mituga Barberin, impreu-
nAndu-qi mAinile, i s-a intAmplat o nenorocire lui |erome.

solul dumitale a fost rinit, iati adevirul; insl n-a murit.

Totuqi, va rimAne poate schilodit. Pentru moment, e
la spital. Patul meu era vecin cu al lui qi, pentru ci am
ajuns mai repede prin pirgile astea, mi-a zis si mi abat
din drum, si-!i povestesc ce s-a intArnplat. Nu pot si
rn.-[ opresc, pentru ci rnai am de flcut incl trei leghe, qi
intunericul se lasl repede.
i
Mituqa Barberin, care voia s[ gtie mai multe, il rugl
pe om s[ rimAni la cin6. Drumurile erau periculoase.
Lumea vorbea de lupii care aplruserd in pidure. Putea s[
plece a doua zi dimineafi.
Se aqezl in colgul sobei gi ne povesti, in timp ce
mAnca, despre nenorocirea care se intimplase: Barberin
fusese pe jurnitate strivit de dotii schele care cizuser[,
gi cum se dovedise ci el nu trebuia s[ fie in locul ln care
fusese r[nit, antreprenorul refuza si-i pllteasc[ orice
despigubire.
- Nicio qansi, slracul Barberin, spuse el, nicio qansi;
din cauza unor gmecheri care au gisit in asta un mijloc ca
si.-gi rotunjeascl veniturile, soful durnitale n-o s[ capete
nimic.
A.8"6
ln momentul in care el tocmai piqea pragul casei noastre,
ea fu in fafa lui.
- Aduc veqti de la Paris, zise el.
Erau nigte vorbe foarte simple, pe care le auzisem
de nenumirate ori, dar tonul cu care fuseserl spuse, nu
Semlna cu niciunul din cele care insoleau de obicei aceste
vorbe: ,,birbatul dumitale e bine, treaba merge'l
- Ah!Dumnezeule! strigl mituqa Barberin, impreu-
lAndu-qi mAinile, i s-a intAmplat o nenorocire lui |erome.
- Pei, da, dar nu trebuie s[ te imbolnlveqti de frici;
goful dumitale a fost rlnit, iati adevirul; insl n-a murit.
fotugi, va r[mdne poate schilodit. Pentru moment, e
fa spital. Patul meu era vecin cu al lui qi, pentru c[ am
ajuns mai repede prin plrlile astea, mi-a zis si m[ abat
din drum, s[-!i povestesc ce s-a intimplat. Nu pot si
pi opresc, pentru ci mai am de ficut inci trei leghe, qi
intunericul se las[ repede.
Mituqa Barberin, care voia s[ qtie mai multe, il rugl
Pe om s[ rimAni la cin[. Drumurile erau periculoase.
lumea vorbea de lupii care apiruser[ in pldure. Putea si
plece a doua zi dimineafl.
Se aqezi in colpl sobei qi ne povesti, in timp ce
pAnca, despre nenorocirea care se intAmplase: Barberin
fusese pe jumitate strivit de doul schele care cizuseri,
f cum se dovedise c[ el nu trebuia si fie in locul in care
fusese rlnit, antreprenorul refuza si-i pl[teasci orice
despigubire.
- Nicio gansf, s[racul Barberin, spuse el, nicio qansi;
din cauza unor $mecheri care au gisit in asta un mijloc ca
96-qi rotunjeascfi veniturile, soful dumitale n-o si capete
pimic,
tu, fl .6
$i uscindu-qi pantalonii, care se intlriseri sub
stratul gros qi uscat de noroi, tot repeta aceste cuvine:
,,nicio qansil' cu o durere sincerl, care arlta ci el s-ar fi
llsat schilodit de bunl voie, in speranfa cl ar cAqtiga astfel
venituri importante.
- Totugi, spuse el terminind de povestit, l-am sfituit
s6-l dea in judecati pe antreprenor.
- Un proces costi mult!
- Da, dar qi cAnd il ciqtigi...
Mltuga Barberin ar fi vrut si meargi la Paris, dar o
cfllltorie aqa de lungi gi de costisitoare nu era o afacere.
A doua zi, dis-de-diminea!6, am coborit in sat ca sl
vorbim cu preotul. Acesta n-a vrut s[ o lase s[ porneascl
la drum, inainte de a afla daci plecarea ei ii mai putea fi de
vreun folos solului ei. Aqa c[ i-a trimis o scrisoare preotului
din spitalul in care era ingrijit Barberin, gi dup[ cAteva zile
primi rispuns. Acesta spunea ci mituqa Barberin nu ar
trebui si porneasci la drum, ci s6-i trimiti mai degrabd o
anumiti sumi de bani sofului ei, intrucAt acesta voia sl-l
dea in judecatl pe antreprenorul la care se accidentase.
ZiIe qislpt[mAni trecuri gi, din cind in cAnd, soseau
scrisori care cereau, toate, noi sume de bani. Ultima, mai
stlruitoare decAt celelalte, spunea cl, daci nu mai erau
bani, trebuia si vindem vaca pentru a face rost.
Numai cei care au triit la !ar[, cu ![ranii, qtiu cAt[
tristele qi citi durere este in aceste trei cuvinte: ,,sd vindem
vaca'l Pentru specialistul in qtiinlele naturii, vaca este un
animal rumegitor; pentru c[l[tor, este un animal care dd
bine in peisaj, atunci cind iqi ridicl deasupra ierburilor
botul negru ud de roui; pentru copilul de la orag, ea este
sursa cafelei cu lapte qi a brinzei cu smAntini; dar pentru
A. 9 .6
 ![ran, e mult mai mult gi mult mai bun declt,atAt. Oricit
de sirac ar fi gi oricAt de nurneroas[ ar: fi familia lui; el
este sigur ci nrr moare de f,oame, atAta timp cdt are o vaci
in grajd. Cu un cip[stru,,,sau chiar crr o,sfoari innodatl
in jurul coarnelor, un copil plimbl vaca in iarba de pe
rnarginea drumului, acolo unde piqunea nu aparline
nim[nui gi, seara, toatl farnilia are unt de pus in supi qi
lapte de inmuiat cartofii. Tata, marna, copiii, cei mari ca qi
cei mici, toatl lumea triieqte de pe urma ei.
Trliam atit de bine de pe urma vacii noastre, mltuqa
Barberin gi cu mine, incAt pAni in acel moment aproape
ci nu mAncasem carne. Dar nu era doar sursa noastri de
l

J hranl, era qi tovarlga noastri, prietena noastri, pentru

ci nu trebuie nimeni si creadi ci vaca e un animal prost;
dimpotrivl, ea este un animal plin de inteligenfl gi de
calitili morale, care se dezvolti cu atAt mai mult cu cit
sunt cultivate prin educafie. Noi o mAngiiam pe a noastr5.,
ii vorbeam, ea ne infelegea la rAndu-i qi, cu ochii ei mari,
rotunzi gi plini de blindeqe, ea gtia foarte bine si ne faci
s[ infelegem ce voia sau ce simfea. :

in sfArqit, o,iubeam qi ne iubea, gi astfel spun tot.

Cu toate acestea a trebuit s[ ne despirfim, pentru cd
numai vAnzind vaca, puteam sll satisfacem pe Barberin.
Un negustor veni acasi qi, dupl ce o examini indelung
pe Roqcifica, dupi ce o pipii, dAnd nemulfumit din cap,
dup[ ce spuse qi repeti de o suti de ori c[ nu-i convenea
deloc,. ci era o vaci de oameni slraci, pe care nu putea s[
o vAnd[ mai departe, cd nu avea lapte gi c[ f[cea untul rlu,
incheie prin a spune ci. o va lua, dar numai pentru c[ avea
un suflet bun gi voia si o ajute pe mituqa Barberin, care
era o femeie cumsecade.

A" 10 "6
 dult mai bun decit atat. Oricat
, Biata Roqcifica, ca qi cum inlelegea ce se intAmpla,
ar fi familia lui, el refuza s[ ias[ din grajd qi incepu a mugi.
.fil,)''ntrnetoasd
atAta timp cit are o vaca
l',,:ill6nne, - Treci in spate qi alung-o, imi spuse negustorul,
|/'-^rtL' .au chiar cu o sfoarl innodatl intinzAndu-mi biciul pe care il purta in jurul gAtului.
vaca in iarba de Pe
,!,'fptt9,ortplimbi - Asta nu, r[spunse mituqa Barberin.
pl$unea nu aparline
il,'it,',fl.io una. $i luAnd vaca de pripon, ii spuse cu blAndefe.
are unt d:..nut.in supi qi
,,,,',',,,,t li"O*Uru - Hai sl mergem, frumoasa mea, hai!
', Roqclfica n-a mai rezistat. Scoash in drum,
jii:
:
j
r"r,',1
I,
l* f1*'-""Xr
vacii ::-::, ,.
noastre, mituqa
negustorul a legat-o de cirula lui, qi a trebuit sd mearg[
'r',ll'.,,iltlu'r DgurITIn in urma calului.
in acel moment aproape
,'/lrrl/',tl,rrrt1ri0su'ilni Intrarlm in cas[. insl mult timp dupl aceea am tot
il,,'iili':i,n
noastri de
era doar sursa auzit mugetele ei.
't'irlnu
,','ii/i|j,n
*r,st1i, grietena noastri' pentru Firi lapte, flri unt. Dimineafa, o bucificl de pAine;
vaca e un animal Prost; seara, cartofi cu sare.
',-,rrudecd

ll
;'l* *::
ll'r,7volte
"* :::"::T"",T
cu atAt i:
mai mult cu cit
Llsatul secului veni la pufin timp dupi vinderea
Roqc[!ic[i; cu un an inaintb, tot de llsatul secului, mituga
io Noio mAngAiam pe a noastra, Barberin imi flcuse o mullime de clitite cu mere; qi am
"
1n rAndu-i
qi, cu ochii ei mari, mAncat atAt de multe, incAt a fost foarte fericitl.
sn qtia foarte bine s[ ne facl Dar atunci o aveam pe Roqc[fica, care ne dldea lapte
,{j simfea' de flcut aluatul qi unt de topit in tigaie.
,ine iubea, 9i astfel spun tot. N-o mai aveam pe Roqcifica. ,,Adio lapte, adio unt,
u,hui
ta.t" desParfim, Pentru cd adio ldsatul secului!'i asta imi spuneam nespus de trist.
,,6s[J
satisfacem pe Barberin. Dar mdtuqa Barberin imi flcu o surprizl; deqi nu-i
1, dupi ce oexamini indelung pllcea s[ se imprumute, ceruse o ceaqcl de lapte de la o
nemulfumit din caP, vecin5., o buci{ic[ de unt de la alta, qi, cAnd m-am intors,
i,,rpil,dan4
Silta Cle orl Ca nu-l convenea pe la prAnz, am glsit-o cernind flina intr-o strachini mare.
r rlr 0
islraci, pe care nu putea s[ - Ia te uiti! Fiini, am spus, apropiindu-mi de ea.
qi ci ficea untul riu,
nyealapte - Sigur c[ da, spuse ea zAmbind; fiinl, micul meu
1xx, dar
numai pentru cd avea Remi, flini buni de grAu. Uite ce frumos miroase!
Ps mituqa Barberin, care Daci ag fi indriznit, ag fi intrebat la ce folosea
'tjute tiina; dar tocmai pentru ci voiam foarte mult s[ gtiu,
p l0<' ,a. 11 "O
nu indrizneam s[ intreb. $i pe de altd parte, nu voiam
si spun ci qtiu c[ e lisatul,secului,;ca si n-o mAhnesc pe
rn[tuga Barberin. ] -: l

- '- Ce se face cu fdina? spuse privindu-mi. .

- PAine.
$i mai ce?
.T
- Iercr.
- $i mai ce?
- Pei... nu qtiu.
- Ba da, qtii foarte bine. Dar pentru ci eqti un blielel
bun, nu indrlznegti si spui. $tii bine c6, azi e lisatul
secului, zi de clitite cu mere. Dar cum qtii ci n-avem nici
unt, nici lapte, nu ai curaj s[ aduci vorba. Nu-i aqa?
- Oh, maml Barberin!
Parci am ghicit dinainte toati povestea qi m-am
pregltit dinvreme, ca s[ nu fii dezami.git de ld.satul secului.
Uitl-te in copaie.
Ridicai grabnic capacul Ei vlzui laptele, untul, niqte
oui trei mere.
gi
' - De-ini mib oulle, zise ea, qi in timp ce le spa,rg, tu
curlli merele.
in timp ce t[iam merele felii, ea sparse ouile peste
f[in[ qi se apucl s[ amestece tot, virsind deasupra, din
cind in cAnd, cAte o lingurifi de lapte.
. Cind aluatul fu bine frdmAntat, mituqa: Barberin
lisistrachina in cenuta caldi gi nu mai avurim altceva de
ficut decAt si agteptlm seara, pentru ci la cini urma s[
mAnclm clitite cu mere.'
Ca s[ fiu sineer, trebuie si mlrturisesc ci ziua mi s-a
pirut lungi qi ci mersei de mai multe'orisl ridic prosopul
care acoperea crati,ta.

@L26
 - Din cauza ta o s[ intre frigul la aluat, spunea mituqa
Barberin, qi n-o s[ mai creascl.
Dar creqtea v[zAnd cu ochii gi, din loc in loc,
apiruseri nigte umfllturi, un fel de bulboane care se
spflrgeau la suprafafl. $i tot aluatul care creqtea emana
un miros imbietor de lapte qi de oui.
- Rupe niqte surcele, imi spunea; ne trebuie un foc
bun, fara fum.
in sfirqit, opaiful fu aprins.
- Pune lemne pe foc!imi spuse.
N-a trebuit s5-mi zich de doui ori vorbele acestea, pe
care le aqteptam cu atAta ner[bdare. CurAnd o flacir[ mare
urci in gemineu qi o lumin[ juclugl invadl bucitiria.
- Di-mi untul.
$i lu[, c'u vlrful cufitului, o bucati cAt o nuci, pe care
o puse in tigaie, unde se topi sfdriind.
Ah! Un miros aqa de frumos ne gddila nlrile, cu atAt
mai ademenitor cu cit nu-l mai simlisem demult.
$i sfArAiturile qi quierlturile untului erau o muzicl
atit de vesell. Cu toite acestea, pe cdt eram de absorbit
de aceasti muzic6, mi se piru ci aud un zgomot de paqi
in curte.
Cine ar fi putut si vinl s[ ne deranjeze la ora asta?
Precis era o vecini, venitl si ceari j[rateg.
Dar n-am bdgat prea mult in seamh acest gAnd,
pentru c[ mituqa Barberin, care plonjase polonicul in
cratifi, tocmai turna in tigaie un strat alb de aluat, qi nu
era momentul si mi gAndesc la altceva. Un baston lovi
irdncer,
trebuie s[ mirturisesc c[ ziua mi s-a pragul, apoi imediat uqa se deschise brusc.
]',1/ mersei de mai multe ori si ridic prosopul - Cine e acolo? intrebi mltuqa Barberin, f[r[ sl se
intoarci.
,b- 12 "6 A. 13 "6
 Era un birbat, gi la lumina flicirii, care il luminase
din cap pAnl-n picioare, v[zusem ci purta o bluzi albi gi
c[ linea in mAni un baston mare.
E petrecere aici? Nu vi sinchisifi, spuse el cu un
ton nepoliticos.
- Doamne Dumnezeule! strigi mituga Barberin,
ldsAnd tigaia jos. Tu egti |erome?
Apoi,luindu-md de bra!, mi impinse spre omul care
se oprise in prag.
- E tatil tiu.

A" 14 "6