NESECRET

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII
Comandamentul Logistic Întrunit

NESECRET
Exemplar nr.

L. - 2

MANUALUL CONDUCERII SPRIJINULUI LOGISTIC

ÎN OPERAŢII ÎNTRUNITE

BUCUREŞTI
- 2007 –
NESECRET
1 din 184
 NESECRET

Şeful colectivului de elaborare:

Colonel Constantin Florea

Colectivul de elaborare:
Colonel Ioan Ciubotariu
Col. Ioan Iacob
Lt.col.dr.Gheorghe Minculete
Lt.col. Ştefan Gheorghe
Lt.col. Ioan Lahman
Lt.col. Vali Pîrvu
Lt.col. Florentina Mare

NESECRET
2 din 184
 NESECRET

CUVÂNT INTRODUCTIV

Sprijinul logistic reprezintă elementul amplificator al puterii acţiunilor militare şi se realizează

prin planificarea, organizarea, coordonarea, comanda şi controlul activităţilor de aprovizionare,
mişcare şi transport, mentenanţă, sprijin medical, infrastructură , servicii de campanie, finanţare şi
politici bugetare, contractare cât şi a celor specifice domeniilor conexe, în scopul îndeplinirii misiuni
forţelor angajate în operaţii întrunite.
Pentru realizarea sprijinului logistic optim, organele şi structurile logistice, de comandă şi
execuţie de la toate eşaloanele vor avea prin prezentul manual un ghid comun de funcţionare, care să
contribuie la cunoaşterea şi aprofundarea principiilor doctrinare şi prevederilor legale, aplicabile în
domeniul logistic.
Corelaţia dintre nevoile şi posibilităţile sprijinului logistic al structurilor militare se realizează prin
compartimentele de planificare, conducere logistică şi de coordonare a mişcării, coordonate de şeful
structurii de comandă logistică.
Acest ghid este reglementat de prevederile „L. – 2, Manualul conducerii sprijinului logistic în
operaţii întrunite ”.
Acesta a fost elaborat în concordanţă cu standardele specifice sprijinului logistic, avându-se în
vedere nevoia de realizare a interoperabilităţii cu structurile similare din armatele statelor membre
NATO.
Manualul nu abrogă alte acte normative, acesta completează cadrul metodologic de reglementări
specifice domeniului logistic.
Conţinutul manualului fundamentează procesul de planificare şi conducere a sprijinului logistic,
prin corelarea activităţilor structurilor logistice de comandă cu cele de execuţie, în vederea luării
deciziilor corecte pentru realizarea sprijinului logistic optim al operaţiilor întrunite.
Planificarea şi conducerea sprijinului logistic intră în responsabilitatea structurilor de logistică ale
forţelor participante la operaţii întrunite şi are menirea să le asigure cu tot ceea ce le este necesar pentru
susţinerea ritmurilor preliminate ale operaţiilor, pe perioadele estimate şi la intensitatea dorită.

Prezentul manual asigură înţelegerea organizării şi funcţionării eficiente a sistemelor logistice la

nivelul tuturor eşaloanelor participante la operaţiile întrunite.

ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL

Amiral
dr. Gheorghe MARIN

NESECRET
3 din 184
 NESECRET

- pagină albă -

NESECRET
4 din 184
 NESECRET

CUPRINS

CAPITOLUL I Principii generale............................................................................................................9

CAPITOLUL II Etapele planificării sprijinului logistic în operaţiile întrunite ..............................12
SECŢIUNEA 1 Iniţierea planificării sprijinului logistic în operaţiile întrunite ......................................12
1.Însuşirea misiunii................................................................................................................................13
2.Elaborarea problemelor principale ale planificării sprijinului logistic în operaţiile întrunite.............13
SECŢIUNEA a 2-a Orientarea personalului din subordine implicat în planificarea sprijinului logistic în
operaţiile întrunite....................................................................................................................................14
1.Evaluarea situaţiei logistice.................................................................................................................14
2.Prezentarea concepţiei spijinului logistic a eşalonului superior..........................................................15
3.Îndrumarul pentru panificare ..............................................................................................................15
SECŢIUNEA a 3-a Elaborarea concepţiei sprijinului logistic în operaţiile întrunite..............................15
1.Analiza situaţiei logistice....................................................................................................................16
2.Estimarea logistică...............................................................................................................................20
3.Organizarea şi executarea recunoaşterilor de logistică.......................................................................21
4. Dezvoltarea concepţiei de sprijin logistic potrivit cursului optim.....................................................22
SECŢIUNEA a 4-a Elaborarea planului de sprijin logistic al operaţiei întrunite, anexa sprijin logistic
la Planul de operaţii..................................................................................................................................22
SECŢIUNEA a 5-a Reanalizarea planului de sprijin logistic al operaţiei întrunite...............................23
CAPITOLUL III Conducerea sprijinului logistic în operaţiile întrunite ......................................24
SECŢIUNEA 1 Organizarea conducerii sprijinului logistic în operaţiile întrunite...............................24
SECŢIUNEA a 2-a Liniile de sprijin logistic în operaţiile întrunite......................................................25
SECŢIUNEA a 3-a Coordonarea forţelor de logistică...........................................................................26
SECŢIUNEA a 4-a Comanda.................................................................................................................27
SECŢIUNEA a 5-a Controlul.................................................................................................................27
CAPITOLUL IV Documente pentru conducerea sprijinului logistic în operaţiile întrunite .........28
SECŢIUNEA 1 Documente pentru conducere, informare şi ajutătoare.................................................28
1.Documente de conducere....................................................................................................................28
2.Documente pentru informare logistică................................................................................................30
3.Documente ajutătoare..........................................................................................................................31
SECŢIUNEA a 2-a Redactarea, evidenţa, mânuirea şi transmiterea documentelor..............................31
CAPITOLUL V Aprovizionarea...........................................................................................................32
SECŢIUNEA 1 Aprovizionarea şi reaprovizionarea.............................................................................32
1.Aspecte generale..................................................................................................................................32
2.Surse de aprovizionare........................................................................................................................33
3.Stocurile de materiale..........................................................................................................................33
4.Norme de consum................................................................................................................................35
SECŢIUNEA a 2-a Documente specifice aprovizionării.......................................................................36
CAPITOLUL VI Mişcarea şi transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite........37
SECŢIUNEA 1 Planificarea mişcărilor şi transporturilor pentru sprijinul logistic în operaţiile
întrunite.....................................................................................................................................................37
SECŢIUNEA a2-a Organizarea executării mişcărilor transporturilor pentru sprijinul logistic în
operaţiile întrunite....................................................................................................................................39
NESECRET
5 din 184
 NESECRET

1.Transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite executate pe căile de comunicaţii

feroviare....................................................................................................................................................40
2.Transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite executate pe căile de comunicaţie
rutiere........................................................................................................................................................42
3. Transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite executate pe căile de comunicaţie
aeriene.......................................................................................................................................................44
4. Transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite executate pe căile de comunicaţie
navale........................................................................................................................................................45
5. Transporturile multimodale pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite.......................................46
CAPITOLUL VII Mentenanţa..............................................................................................................47
SECŢIUNEA 1 Prevederi generale........................................................................................................47
1.Tipuri de mentenaţă.............................................................................................................................47
SECŢIUNEA a 2-a Executarea mentenanţei..........................................................................................48
1.Niveluri de mentenanţă........................................................................................................................49
2.Recuperarea şi evacuarea tehnicii deteriorate şi imobilizate...............................................................49
3.Repararea tehnicii................................................................................................................................50
SECŢIUNEA a 3-a Documente de conducere pe linia mentenanţei......................................................51
CAPITOLUL VIII Asigurarea medicală ............................................................................................52
SECŢIUNEA 1 Asigurarea medicală operaţională în operaţii întrunite................................................52
1.Misiunile asigurării medicale operaţionale.........................................................................................52
2.Etapele de evacuare medicală şi tratament .........................................................................................53
3.Pierderile sanitare................................................................................................................................55
4.Evacuarea răniţilor şi bolnavilor ........................................................................................................56
5.Acordarea asistenţei medicale răniţilor şi bolnavilor..........................................................................58
6.Evidenţa răniţilor şi bolnavilor............................................................................................................59
7.Asistenţa igenico-sanitară şi antiepidemică.........................................................................................61
SECŢIUNEA a 2-a Dispunerea şi manevra forţelor şi mijloacelor serviciului medical........................62
CAPITOLUL IX Infrastructură...........................................................................................................65
SECŢIUNEA 1 Cartiruirea trupelor.......................................................................................................65
SECŢIUNEA a 2-a Asigurarea căilor de comunicaţie...........................................................................66
SECŢIUNEA a 3-a Protecţia forţelor de logistică.................................................................................68
CAPITOLUL X Servicii de campanie..................................................................................................72
SECŢIUNEA 1 Hrănirea efectivelor......................................................................................................72
SECŢIUNEA a 2-a Îmbăierea efectivelor..............................................................................................73
SECŢIUNEA a 3-a Spălatul lenjeriei şi curăţatul echipamentelor........................................................73
SECŢIUNEA a 4-a Serviciile poştale şi de curierat...............................................................................73
SECŢIUNEA a 5-a Deratizarea şi dezinsecţia.......................................................................................73
CAPITOLUL XI Asigurarea financiară a sprijinului logistic în operaţii întrunite.................................74
CAPITOLUL XII Contractarea...........................................................................................................74
CAPITOLUL XIII Sprijinul Naţiunii Gazdă......................................................................................75
CAPITOLUL XIV Domenii Conexe.....................................................................................................76
SECŢIUNEA 1 Cooperarea civili-militari/CIMIC..................................................................................76
SECŢIUNEA a 2-a Dislocarea strategică, recepţia, staţionarea, continuarea deplasării şi integrarea
forţelor......................................................................................................................................................76
SECŢIUNEA a 3-a Prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia mediului, protecţia mediului şi
supravegherea tehnică şi metrologia legală..............................................................................................76
CAPITOLUL XV Dispoziţii finale ......................................................................................................79
Anexa nr.1 GLOSAR ..............................................................................................................................80
NESECRET
6 din 184
 NESECRET

Termeni şi definiţii...............................................................................................................................80
Acronime.............................................................................................................................................90
Anexa nr. 2 Analiza situaţiei logistice......................................................................................................92
Anexa nr. 3 Gradul de suport logistic.......................................................................................................96
Anexa nr. 4 Estimarea logistică................................................................................................................98
Anexa nr. 5 Organizarea şi executarea recunoaşterilor de logistică.......................................................105
Anexa nr. 6 Planul (ordinul) de sprijin logistic......................................................................................110
Anexa nr. 7 Liniile de sprijin logistic în teatrul de operaţii....................................................................115
Anexa nr. 8 Norme tactice privind sprijinul logistic .............................................................................116
Anexa nr. 9 Planul de activitate .............................................................................................................117
Anexa nr. 10 Raportul de informare logistică........................................................................................119
Anexa nr. 11 Tabel comparativ – clase de provizii NATO/USA...........................................................121
Anexa nr. 12 Norme de consum pentru apă...........................................................................................126
Anexa nr. 13 Analiza situaţiei aprovizionărilor.....................................................................................129
Anexa nr. 14 Cererea de materiale.........................................................................................................134
Anexa nr. 15 Situaţia distribuţiilor.........................................................................................................136
Anexa nr. 16 Planul distribuirii resurselor.............................................................................................137
Anexa nr. 17 Ordinul de repartiţie-distribuţie........................................................................................141
Anexa nr. 18 Ordinul de mişcare/ transport...........................................................................................142
Anexa nr. 19 Normele de îmbarcare/încărcare a materialelor de logistică în vagoanele căilor
ferate.......................................................................................................................................................144
Anexa nr. 20 Planificarea transporturilor de materiale pe căile ferate..................................................145
Anexa nr. 21 Planificarea transporturilor de materiale pe căile rutiere..................................................146
Anexa nr. 22 Programul transporturilor pe căile rutiere.........................................................................148
Anexa nr. 23 Capacităţi pentru încărcarea materialelor pe autovehicule...............................................151
Anexa nr. 24 Determinarea necesarului de mijloace de transport rutiere..............................................159
Anexa nr. 25 Calculul duratei transportului executat cu mijloace auto.................................................160
Anexa nr. 26 Graficul de formare a coloanei.........................................................................................162
Anexa nr. 27 Cererea de sprijin pentru transport rutier/auto .................................................................164
Anexa nr. 28 Graficul de circulaţie........................................................................................................165
Anexa nr. 29 Planificarea şi organizarea evacuării tehnicii militare......................................................167
Anexa nr. 30 Baza de date a activităţii de mentenanţă...........................................................................168
Anexa nr. 31 Documentele de conducere a activităţii de mentenanţă....................................................175
Anexa nr. 32 Baza de date necesare planificării sprijinului medical.....................................................179
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................183

NESECRET
7 din 184
 NESECRET

- pagină albă -

NESECRET
8 din 184
 NESECRET

CAPITOLUL I
Principii generale

Art. 1. – (1) Procesul de planificare al sprijinului logistic pentru operaţii se bazează pe

responsabilitatea colectivă pe care o au autorităţile NATO şi responsabilitatea fiecărei naţiuni care
participă cu forţe la sprijinul logistic al operaţiilor multinaţionale.
(2) Desfăşurarea planificării sprijinului logistic al operaţiei are ca scop: să definească conceptul
logistic al operaţiei; să determine organizarea structurală necesară sprijinului logistic; să identifice
cerinţele, deficienţele, acordurile necesare a fi încheiate pentru a disloca, sprijini şi susţine operaţiile; să
determine cerinţele pentru HNS, Host Nation Support/ Sprijinul Naţiunii Gazdă şi disponibilitatea
încheierii unor contracte; să identifice cerinţele şi acordurile necesare pentru redislocarea forţelor, pentru
a include pregătirea şi recuperarea tehnicii, materialelor şi persoanelor din zonele de operaţii.
Art. 2. – (1) Planificarea sprijinului logistic reprezintă o activitate complexă, aflată într-o relaţie
de interdependenţă cu planificarea operaţiei, rezultând multiplicarea puterii de luptă a structurilor
operaţionale şi se bazează pe un spectru larg de informaţii, referitoare la zona de operaţii şi ameninţările
specifice, cărora trebuie să le facă faţă şi forţele de logistică.
(2) Ca părţi inseparabile ale luptei armate, operaţiile şi logistica sunt complementare şi
interdependente.
Art. 3. - (1) La fiecare nivel de sprijin logistic se stabilesc măsurile necesare pentru asigurarea
forţelor cu tot ceea ce este necesar pentru îndeplinirea misiunilor.
(2) La nivel tactic componenta operaţională de sprijin logistic este constituită din marea unitate,
unităţi, şi subunităţi logistice din organica forţelor operaţionalizate, precum şi subunităţile logistice din
compunerea marilor unităţi şi unităţilor din cadrul structurilor de generare şi regenerare a forţelor care
pot fi transferate în subordinea comandamentelor operaţionale.
(3) La nivel operativ conducerea sprijinului logistic se realizează prin componenta logistică a
Comandamentului Operaţional Întrunit, componenta operaţională a Comandamentului Logistic Întrunit şi
modulele de planificare şi conducere logistică de la nivelul comandamentelor operaţionale ale categoriilor
de forţe şi comandamentelor independente.
(4) Conducerea Sprijinului logistic la nivel strategic se realizează de către comandantul Centrului
Naţional Militar de Comandă, prin componenta logistică operaţională constituită într-un modul de
planificare şi conducere logistică, asigurat de Direcţia Logistică /Statul Major General.
Art. 4. – Rezultatul planificării sprijinului logistic se materializează în concepţia de sprijin
logistic, pe care se bazează planul de sprijin logistic şi ordinul de sprijin logistic, destinate să genereze
acţiuni prin care se realizeze gradul de sprijin logistic aprobat.
Art. 5. - Pentru planificarea sprijinului logistic este necesar să fie cunoscute:
a) condiţiile de îndeplinit pentru realizarea sprijinului logistic;
b) acţiunile necesare a fi desfăşurate şi succesiunea lor;
c) modul de folosire a resurselor la dispoziţie şi priorităţile pentru asigurarea acestora;
d) riscurile asumate.
Art. 6. - Desfăşurarea procesului de planificare porneşte de la înţelegerea următoarelor elemente
fundamentale:
a) scopul final al misiunii;
b) obiectivele;
c) centrele de greutate;
NESECRET
9 din 184
 NESECRET

d) capabilităţile şi vulnerabilităţile critice;

e) punctele decisive;
f) relaţia timp, mijloace, distanţă, durată;
g) tipul operaţiei la care participă forţele pentru care se asigură sprijinul logistic;
h) sincronizarea efortului logistic cu efortul trupelor;
i) necesitatea manevrei forţelor şi mijloacelor.
Art. 7. – (1) Planificarea sprijinului logistic reprezintă concretizarea deciziei privind furnizarea
sprijinului logistic şi se realizează în cadrul procesului decizional; aceasta permite optimizarea
activităţilor decizionale în procesul de pregătire şi acordare a sprijinului logistic, prin adoptarea unui
comportament decizional coerent de către logisticieni, care să exprime capabilitatea dată de principiul
raţionalităţii, de a corela şi ordona succesiv activităţile proprii pe domeniile funcţionale ale sprijinului
logistic.
(2) Planificarea sprijinului logistic este responsabilitatea structurilor de logistică ale forţelor
participante la operaţii întrunite şi are menirea să le asigure cu tot ceea ce este necesar pentru susţinerea
ritmurilor preliminate ale operaţiilor, pe perioadele estimate şi la intensitatea dorită.
Art. 8. - Procesul elaborării planului de sprijin logistic, ca anexă la planul operaţiei, implică
informaţii corecte, exacte, oportune şi relevante despre cursul acţiunilor militare viitoare, în vederea
proiectării şi definitivării cu claritate a elementelor de conţinut.
Art. 9. - Planificarea sprijinului logistic este identică la nivel tactic, operativ şi strategic, în spaţiul
terestru, aerian şi maritim; aceasta urmăreşte asigurarea forţelor luptătoare cu tot ceea ce le este necesar şi
se desfăşoară concomitent cu planificarea operaţiilor, vizând corelarea în timp real a efortului logistic cu
efortul trupelor; în acelaşi timp, urmăreşte integrarea eforturilor tuturor forţelor de logistică, coordonarea
eficientă a acestora, precum şi simplificarea activităţilor.
Art. 10. - (1) În procesul planificării sprijinului logistic, trebuie avute în vedere toate domeniile
funcţionale ale sprijinului logistic, datele iniţiale avute la dispoziţie, concepţia de desfăşurare a operaţiei,
dar mai ales modificările ce pot interveni în desfăşurarea operaţiilor, datorită, în special acţiunilor
inamicului asupra forţelor proprii.
(2) Principalii factori de influenţă în planificarea sprijinului logistic, sunt determinaţi de destinaţia,
distanţa, durata şi cererea de sprijin logistic a operaţiei.
(3) Acestea vor viza capacităţile logistice, în special cele privind stocurile de materiale dar şi
posibilităţile de transport, viabilitatea căilor de comunicaţie, precum şi facilităţile logistice existente în
zona de desfăşurare a operaţiilor întrunite.
Art. 11. - Planificarea sprijinului logistic trebuie să fie:
a) completă, realizată pentru toate etapele şi fazele operaţiei şi accesibilă forţelor;
b) corelată cu planificarea operaţiei şi integrată acesteia;
c) integratoare, vizează toate categoriile de forţe implicate şi toate domeniile sprijinului
logistic;
d) finalizată înaintea introducerii forţelor în acţiune;
e) realizată în detaliu, fără însă a afecta simplitatea în execuţie;
f) realizată pentru mai multe cursuri ale acţiunilor de luptă;
g) uşor aplicabilă şi flexibilă;
h) fundamentată pe date şi calcule reale;
i) capabilă să identifice problemele esenţiale, specifice unui plan de sprijin logistic al
operaţiei, necesare înlănţuirii capabilităţilor cheie pentru multiplicarea forţei;
j) adaptată misiunilor, timpului la dispoziţie, condiţiilor de anotimp şi starea vremii;
k) axată preponderent pe nevoile personaluli, dar nu în detrimentul tehnicii, deoarece acesta
reprezintă punctul central al planurilor operaţionale.
Art. 12. - Pe timpul procesului de planificare, situaţia, dispunerea şi dotarea structurilor de
execuţie a sprijinului logistic obligă organele de planificare şi conducere a sprijinului logistic la o
NESECRET
10 din 184
 NESECRET

analiză foarte atentă a misiunilor ce revin acestor structuri; acestea trebuie să fie în măsură să asigure un
sprijin logistic constant pentru forţele care sunt angajate în operaţiile întrunite.
Art. 13. - Pe timpul planificării sprijinului logistic se ia în calcul prepoziţionarea stocurilor de
materiale prin centre înaintate de distribuţie sau depozite amenajate temporar în localităţi, a resurselor de
întreţinere şi reparaţii, precum şi a facilitaţilor medicale din zona de responsabilitate logistică; de
asemenea se are în vedere consumurile de resurse mult mai mari în diferite forme de luptă, cum ar fi în
ofensivă, precum şi modul de completare a acestora.
Art. 14. – (1) La planificarea transporturilor stocurilor de carburanţi este necesar ca acestea să fie
aduse cât mai aproape posibil de zona de responsabilitate logistică; de aceea, se vor lua în calcul toate
capacităţile de transport la dispoziţie: conducte; mijloace de transport pe calea ferată; mijloace de
transport auto; nave care navigă pe râuri şi canale navigabile din apele interioare sau internaţionale,
precum şi mijloace utilizabile pe calea aerului.
(2) Operaţiile de transport sunt atent planificate, executate şi supravegheate. Este necesară
planificarea protecţiei coloanelor, astfel încât acestea să fie scoase de sub efectele unor eventuale lovituri
executate de inamic.
(3) Resursele de transport aerian sunt utilizate îndeosebi pentru sprijinul reaprovizionărilor şi
evacuărilor medicale, în special de ROL 3.
Art. 15. În planificarea activităţilor de mentenanţă, structurile de planificare şi conducere a
sprijinului logistic trebuie să urmărească ca acestea să fie desfăşurate cât mai aproape posibil de locurile
în care este imobilizată tehnica.
Art. 16. – (1) Un alt principiu care trebuie respectat în planificarea sprijinului logistic, îl
reprezintă modalitatea de planificare a sprijinului medical.
(2) Personalul medical, unităţile şi subunităţile medicale de sprijin, trebuie să asigure tratamentul
iniţial şi de specialitate, ROL 1, 2 şi 3, definite la articolele 178-181.
Art. 17. - Eficacitatea oricărui sistem de sprijin logistic depinde de:
a) transmiterea şi raportarea în timp oportun a cererilor, ordinelor şi informaţiilor;
b) stabilirea unor proceduri de lucru bine definite;
c) existenţa unor căi de comunicaţie adecvate;
d) existenţa unor relaţii funcţionale de cooperare între compartimentele de planificare şi
conducere a sprijinului logistic;
e) înţelegerea clară a concepţiei de sprijin logistic a eşalonului superior .
Art. 18. - Pentru planificarea sprijinului logistic al operaţiei, structura logistică trebuie să
răspundă la următoarele întrebări:
a) care este gradul de suport logistic ce trebuie realizat ?
b) cum trebuie folosite resursele aflate la dispoziţie ?
c) ce acţiuni de sprijin logistic trebuie desfăşurate şi în ce succesiune ?
d) în ce mod vor fi constituite liniile de sprijin logistic ?
e) care sunt riscurile din punct de vedere al sprijinului logistic şi dacă acestea pot fi asumate?
Art. 19. - Pentru planificarea sprijinului logistic, structura de comandă logistică identifică,
împreună cu celelalte compartimente ale statului major, elementele fundamentale ale planificării
operaţiilor întrunite:
a) centrele de greutate ale forţei;
b) punctele decisive;
c) zona de interes, abordările directe şi indirecte ale inamicului;
d) direcţiile de efort;
e) punctele critice probabile ale acţiunii;
f) ramurile si continuările liniilor de operaţie;
g) manevrele;
h) consumurile de materiale, forţe şi mijloace;
NESECRET
11 din 184
 NESECRET

i) costurile;
j) tempoul;
k) pauzele operative;
l) ruperile de ritm;
m) dispersarea prin manevre şi reconcentrarea forţelor;
n) timpul necesar.
Art. 20. – (1) Planurile de sprijin logistic sunt astfel concepute încât să permită eventuale
modificări, cu impact minim asupra sprijinului logistic de ansamblu, ce pot apărea ca urmare a
schimbărilor survenite în ritmul şi desfăşurarea operaţiilor întrunite sau a mutaţiilor survenite în lanţul de
sprijin logistic generate de: extinderea nevoilor de transport; modificarea consumurilor zilnice, datorită
fluctuaţiilor de ritm şi intensitate a operaţiilor; distrugerilor; extinderii capacităţii punctelor de îmbarcare-
debarcare, a zonelor de concentrare a tehnicii şi personalului.
(2) În planurile de sprijin logistic ce vor fi întocmite, anticiparea sprijinului logistic va fi luată în
calcul în funcţie de previziunile operaţionale.
(3) ) Sprijinul logistic al navelor militare în zona de acţiune, se realizează în cooperare cu:
a) Naţiunea Gazdă /HNS;
b) Agenţia NATO pentru Mentenanţă şi Aprovizionare /NAMSA;
c) Structurile logistice NATO.

CAPITOLUL II
Etapele planificării sprijinului logistic în operaţiile întrunite

Art. 21. - Planificarea sprijinului logistic al operaţiei întrunite se desfăşoară în următoarele etape:
a) iniţierea planificării logistice;
b) orientarea personalului din subordine implicat în planificarea sprijinului logistic;
c) elaborarea concepţiei sprijinului logistic;
d) elaborarea Planului de Sprijin Logistic/anexa de sprijin logistic la Planul de operaţii;
e) reanalizarea planului de sprijin logistic;
f) evaluarea şi revederea planului de sprijin logistic.

SECŢIUNEA 1
Iniţierea planificării sprijinului logistic în operaţiile întrunite

Art. 22. - Iniţierea procesului de planificare a sprijinului logistic al operaţiilor întrunite se poate
declanşa în două situaţii:
a) ca urmare a orientării făcute de comandant/şeful de stat major după primirea
ordinului de sprijin logistic de la eşalonul superior;
b) după orientarea făcută de comandant/şeful de stat major, dacă planificarea se
declanşează în mod deliberat.
Art. 23. - Din orientarea făcută de comandant/şeful de stat major, şeful structurii de comandă
logistică reţine problemele referitoare la:
a) evaluarea situaţiei, cu referire la posibilităţile de acţiune ale inamicului, centrul de
greutate al inamicului, posibile puncte critice, forţele şi mijloacele de întărire şi cele puse la dispoziţie;
b) intenţia inamicului şi cu ce mijloace poate acesta să acţioneze asupra forţelor de
logistică proprii;
c) concepţia de sprijin logistic a eşalonului superior/intenţia comandantului referitor la
misiunile, direcţiile de efort, liniile de despărţire cu vecinii şi între structurile subordonate etc.;
NESECRET
12 din 184
 NESECRET

d) îndrumările pentru planificare, în care se materializează data când trebuie să fie gata de
luptă, concepţia în care se pregăteşte şi se prezintă estimarea logistică, alte rapoarte de documentare;
e) măsurile urgente care trebuie luate pentru sprijinul logistic al trupelor.
Art. 24. - Pe timpul orientării făcute de comandant/şeful de stat major, şeful structurii de comandă
logistică este obligat să prezinte acestuia o serie de informaţii de natură logistică, pentru a putea analiza:
a) eventualele nevoi imediate de creştere a nivelului de operativitate sau redislocare;
b) asigurarea resurselor logistice, după o estimare iniţială;
c) nevoile imediate de sprijin logistic;
d) riscurile ce trebuie asumate.
Art. 25. - Însuşindu-şi problemele precizate de comandant pe timpul orientării personalului
implicat în planificarea operaţiei, cele deduse din ordinul de sprijin logistic al eşalonului superior şi cele
culese de la subordonaţi, şeful structurii de comandă logistică declanşează activitatea de „Iniţiere a
planificării sprijinului logistic”, care cuprinde:
a) însuşirea misiunii;
b) elaborarea problemelor principale ale planificării sprijinului logistic.

Art. 26. - Comandantul este responsabil de coordonarea activităţilor, de însuşirea corectă a

misiunii de către statul major, realizate sub directa îndrumare a şefului de stat major, pentru luarea din
timp a deciziilor necesare declanşării procesului de planificare.

1. Însuşirea misiunii

Art. 27. - Este o activitate cognitivă, întreprinsă de şeful structurii de comandă logistică pentru a
înţelege:
a) concepţia eşalonului superior privind sprijinul logistic;
b) conţinutul şi specificul misiunilor primite;
c) forţele ce trebuie sprijinite;
d) unităţile, formaţiunile, detaşamentele prestatoare de servicii, puse la dispoziţie;
e) sursele de reaprovizionare puse la dispoziţie şi posibilităţile folosirii lor;
f) starea epidemică şi epizootică din zona de responsabilitate logistică;
g) zonele contaminate;
h) restricţiile pe căile de comunicaţii.

2. Elaborarea problemelor principale ale planificării

sprijinului logistic în operaţiile intrunite

Art. 28. – (1) Activitatea este declanşată după însuşirea misiunii, se desfăşoară sub conducerea
şefului structurii logistice şi implică analiza misiunii, în urma căreia rezultă :
a) evaluarea situaţiei;
b) prezentarea concepţiei eşalonului superior;
c) intenţia comandantului, cu referire la două eşaloane mai jos.

(2) În această etapă a planificării sprijinului logistic al operaţiei întrunite se stabilesc, de principiu,
următoarele:
a) priorităţile pe linia sprijinului logistic;
b) structura probabilă a sistemului logistic;
c) manevra de forţe, mijloace şi materiale care se impune;
d) concepţia executării transporturilor;
e) modalităţile de restabilire a tehnicii la caracteristicile specifice;
f) măsurile privind coordonarea compartimentelor subordonate;

NESECRET
13 din 184
 NESECRET

g) activităţile estimate pentru executarea planificării sprijinului logistic al operaţiei

întrunite;
h) stabilirea rapoartelor şi informărilor necesare a fi întocmite;
i) stabilirea procedurilor de stat major şi a persoanelor participante la activitatea de
planificare a sprijinului logistic;
j) încadrarea în timp a activităţilor.
(3) Analiza misiunii se face având la bază:
a) ora primirii misiunii şi a ordinul de sprijin logistic;
b) data şi ora când urmează să se prezinte estimarea logistică;
c) data realizării liniilor de sprijin logistic, a stocurilor şi a gradului de operativitate al
tehnicii.
(4) La încadrarea în timp a principalelor activităţi de sprijin logistic se va avea în vedere că
aproximativ 2/3 din acesta să rămână la dispoziţia subordonaţilor.

SECŢIUNEA a 2-a
Orientarea personalului din subordine implicat în
planificarea sprijinului logistic în operaţiile întrunite

Art. 29. - În această etapă a planificării sprijinului logistic al operaţiilor întrunite are loc:
a) evaluarea situaţiei logistice;
b) prezentarea concepţiei sprijinului logistic al eşalonului superior;
c) îndrumarea pentru planificare.

1. Evaluarea situaţiei logistice

Art. 30. (1) Se execută la nivelul structurii de comandă logistică ca rezultat al analizei misiunii
executată în cadrul orientării făcute de comandant/şeful de stat major.
(2) În cadrul analizei comune a misiunii, la şedinţa comandantului/şefului de stat major cu şefii
structurilor comandamenului, se prezintă toate aspectele importante ale misiunii şi se elaborează ghidul
pentru declanşarea procesului de planificare.
(3) Elementele cuprinse în „Ghidul de planificare al comandantului” stau la baza declanşării
procesului de planificare al sprijinului logistic.
(4) Şeful structurii de comandă a sprijinului logistic va prezenta:
a) situaţia sprijinului logistic la data primirii misiunii;
b) implicaţiile şi măsurile specifice de primă urgenţă;
c) situaţia sprijinului logistic al inamicului în măsura în care aceasta este cunoscută şi
posibilităţile de acţiune;
d) estimarea iniţială a forţelor de logistică disponibile şi necesare;
e) propuneri făcute cu ocazia analizei misiunii, cuprinse în ghidul necesar declanşării
procesului de planificare;
f) concluzii.
(5) Şeful structurii de comandă logistică este responsabil pentru coordonarea activităţilor rezultate
în urma analizei misiunii, în vederea luării deciziilor necesare declanşării procesului propriu de
planificare.
(6) Şefii compartimentelor din structura de comandă logistică dezvoltă activităţile proprii de planificare
în funcţie de obiectivele prevăzute în „Ghidul de planificare”.

NESECRET
14 din 184
 NESECRET

2. Prezentarea concepţiei sprijinului logistic a eşalonului superior

Art. 31. - În această subetapă a planificării sprijinului logistic al operaţiilor întrunite, şeful
structurii de comandă logistică prezintă şefilor compartimentelor logistice concepţia eşalonului superior şi
intenţia comandantului privind realizarea sprijinului logistic.
Art. 32. – (1) Informându-i pe subordonaţi, şeful structurii de comandă logistică le face
cunoscute numai datele care îi interesează cu privire la noua misiune.
(2) Aceste date se referă la:
a) dispozitivul operativ şi tactic probabil;
b) mijloacele de întărire puse la dispoziţie;
c) încadrarea în timp a activităţilor;
d) gradul de suport logistic ce trebuie realizat;
e) restricţiile pe căile de comunicaţie;
f) zonele/ raioanele/locurile interzise a fi ocupate de mari unităţi, unităţi, subunităţi
logistice;
g) concepţia în care se pregăteşte şi se prezintă estimarea logistică;
h) când trebuie să fie gata de luptă pentru îndeplinirea noii misiuni.

3. Îndrumarul pentru planificare.

Art. 33. – (1) Pe timpul activităţii de orientare a subordonaţilor, şeful structurii de comandă
logistică stabileşte cele mai importante măsuri pe linia sprijinului logistic, precum şi termenele de
executare a acestora, date ce se cuprind în „Planul de activitate al structurii logistice” şi în documentele
de planificare întocmite ulterior.
(2) Pe baza acestei orientări, se dau ordine preliminare, care se referă la:
a) completarea stocurilor de materiale la mari unităţi şi unităţi;
b) primirile de materiale de la depozitele eşalonului superior sau Comandamentului
Logistic Întrunit, respectiv din sursele de reaprovizionare de teritoriu;
c) pregătirea marii unităţi, unităţilor şi subunităţilor logistice pentru deplasarea sau
oprirea acestora dacă se găsesc în deplasare;
d) executarea unor transporturi de materiale;
e) pregătirea materialelor pentru distribuţii şi transport;
f) varientarea sau repararea unor porţiuni din axele de aprovizionare, evacuare şi
reparare.

SECŢIUNEA a 3-a
Elaborarea concepţiei sprijinului logistic în operaţiile întrunite

Art. 34. (1) Această etapă începe cu revederea şi analiza „Ghidului comandantului pentru
planificare” şi constituie baza elaborării cursurilor probabile ale acţiunilor specifice operaţiei întrunite.
(2) Elaborarea concepţiei privind realizarea sprijinului logistic reprezintă o etapă importantă în
procesul de planificare a operaţiei, care se concretizează, în final, în furnizarea sprijinul logistic, conform
deciziei comandantului privind modul de executare a misiunii primite.
(3) În elaborarea concepţiei se au în vedere obiectivele planificării sprijinului logistic al operaţiei
întrunite, plecând de la cerinţele realizării activităţilor specifice domeniilor de sprijin: aprovizionare;
mişcare şi transport; mentenanţă; asigurare medicală operaţională; infrastructură; servicii de
campanie;finanţare şi politici bugetare;contractarea; sprijinul naţiunii gazdă; domenii conexe.
(4) Elaborarea concepţiei sprijinului logistic al operaţiei întrunite se bazează pe analiza detaliată a
situaţiei şi pe analiza comparativă a unui număr variabil de cursuri de acţiune probabile şi realiste.
NESECRET
15 din 184
 NESECRET

Procesul de analiză se execută în strânsă colaborare cu toate structurile de planificare operaţională ale
statului major, implicate în elaborarea concepţiei operaţiei.
(5) Elaborarea concepţiei sprijinului logistic cuprinde următoarele activităţi:
d) analiza situaţiei logistice;
e) estimarea logistică;
f) executarea recunoaşterilor de logistică;
g) dezvoltarea conceptiei de sprijin logistic potrivit cursului optim.

1. Analiza situaţiei logistice

Art. 35. - Constă în studierea problemelor prezentate în anexa nr.2, de către şeful structurii de
comandă logistică şi cuprinde:
a) acţiunile probabile ale inamicului şi posibilităţile acestuia de a lovi raioanele
structurilor logistice şi axele de aprovizionare, evacuare;
b) situaţia şi misiunile trupelor proprii şi ale forţelor de logistică;
c) situaţia economică a zonei de responsabilitate logistică;
d) topografia zonei de operaţii şi influenţa acesteia asupra constituirii liniilor de sprijin
logistic;
e) sistemul de comunicatii şi informatică;
f) timpul la dispoziţie pentru desfăşurarea activităţilor de realizare a sprijinului logistic;
g) elementele specifice reaprovizionării marilor unităţi şi unităţilor luptătoare;
h) organizarea transporturilor;
i) mentenanţa;
j) asistenţa medicală;
k) asigurarea acţiunilor şi protecţia structurilor de execuţie a sprijinului logistic;
l) anotimpul şi starea vremii.
Art. 36. - Acţiunile probabile ale inamicului şi posibilităţile acestuia de a lovi structurile logistice
impun studierea posibilităţilor pe care inamicul le are, în timp şi spaţiu şi care pot fi acţiunile acestuia
care ar putea influenţa negativ sprijinul logistic.
Art. 37. - Situaţia şi misiunile forţelor proprii presupune analiza misiunilor ce revin marilor unităţi
şi unităţilor şi a situaţiei sprijinului logistic aferent acestora, după primirea ordinelor de operaţie şi de
sprijin logistic de la eşalonul superior.
Art. 38. - Situaţia economică a zonei de responsabilitate logistică presupune studierea raioanelor
unde sunt dispuse sursele de reaprovizionare, felul acestora, cantităţile şi timpul de distribuţie a
materialelor care se pun la dispoziţie în sursele de reaprovizionare şi care sunt posibilităţi inamicului de a
le ataca, precum şi probabilele acţiuni ce trebui întreprinse pentru protejarea lor.
Art. 39. – (1) Topografia zonei de operaţii şi influenţa acesteia asupra constituirii liniilor de
sprijin logistic presupune analizarea posibilităţilor pe care le oferă terenul în zona de responsabilitate
logistică sau în raioanele de dispunere stabilite de eşalonul superior pentru dispunerea structurilor de
execuţie a sprijinului logistic; de asemenea, se analizează starea şi orientarea drumurilor, precum şi
posibilităţile pe care le oferă acestea pentru a fi folosite ca axe de reaprovizionare, evacuare şi reparare.
(2) În urma acestei analize, şeful structurii de comandă a sprijinului logistic trebuie să precizeze pe
hartă:
a) raioanele probabile în care se dispun structurile de execuţie a sprijinului logistic şi modul
probabil de deplasare pentru intrarea în aceste raioane;
b) axele probabile de reaprovizionare, evacuare şi reparare şi pentru execuţia mişcării;
c) prevederile pentru manevra logistică pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiilor.
Art. 40. – (1) Elementele specifice aprovizionării şi reaprovizionării forţelor cuprind:
a) gradul de suport logistic, sub formă tabelară, conform anexei nr. 3,;
NESECRET
16 din 184
 NESECRET

b) repartiţia de principiu a materialelor din sursele de reaprovizionare, pe mari unităţi şi unităţi.

(2) Gradul de suport logistic cuprinde pe feluri de materiale şi unităţi de calcul de aprovizionare
următoarele elemente:
a) necesarul în stocuri de materiale pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiei, precum şi eşalonarea
acestora;
b) consumul de materiale pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiei;
c) existentul în stocuri de materiale pe eşaloane;
d) cantităţile de materiale de completat pe eşaloane şi totalul de completat.
Art. 41. - Pe baza datelor din gradul de suport logistic se trag concluzii asupra sprijinului logistic
ce se poate realiza cu materialele şi tehnica existentă, şi cu cele asigurate în sursele de aprovizionare de
eşalonul superior, precum şi deficitele ce trebuie solicitate la acesta; de asemenea, se analizează normele
de consum ordonate pe structurile din FAI/ Forţe de angajare imediată şi FAU/ Forţe de angajare
ulterioară, pe timpul pregătirii şi pe timpul ducerii operaţiei, precum şi posibilităţile de achiziţii şi
rechiziţii în zona de responsabilitate logistică.
Art. 42. - Organizarea transporturilor de materiale presupune întocmirea concepţiei executării
transporturilor în funcţie de mijloacele existente şi cele puse la dispoziţie şi are la bază calculul nevoilor
şi posibilităţilor de transport cu mijloace auto şi pe călea ferată, inclusiv prin solicitarea unor mijloace
aeriene specializate, compararea nevoilor cu posibilităţile şi se finalizează cu o concluzie din care să
rezulte, dacă sunt suficiente sau nu mijloacele de transport la dispoziţie.
Art. 43. - O importanţă deosebită o are, înaintea proiectării forţei, planificarea dislocării
structurilor din organică, în zona de operaţii; această responsabilitate revine structurii de comandă a
sprijinului logistic de la eşalonul superior, până la intrarea marilor unităţi şi unităţilor din organică în zona
de operaţii, când atribuţiile privind deplasarea forţelor sunt preluate de către biroul/compartimentul de
coordonare a mişcării din cadrul structurii de comandă logistică proprie.
Art. 44. – (1) Pe timpul pregătirii operaţiei, transporturile de materiale se execută, de regulă într-o
singură cursă iar când posibilităţile de transport existente nu acoperă nevoile, se stabileşte, dacă situaţia
permite, executarea a două curse de către toate sau numai o parte din mijloacele auto de transport.
(2) Dacă nici în acestă situaţie nu se pot acoperi în totalitate nevoile de tranport, se fac propuneri
comandantului, pentru a solicita prin cerere eşalonuui superior un număr corespunzător de mijloace de
transport, în primul rând pentru transportul produselor şi materialelor de la sursele de reaprovizionare de
teritoriu cele mai apropiate.
(3) În calculul posibilităţilor de transport se va ţine seama şi de mijloacele puse la dispoziţie din
economia naţională, în urma colaborării cu administraţia publică locală şi cu centrele militare zonale.
(4) Întotdeauna, când se organizează transporturile de reaprovizionare se urmăreşte crearea unei rezerve
de autovehicule cu care să se poată face faţă altor nevoi neprevăzute.
(5) Pe baza acestor date se elaborează „Concepţia executării transporturilor tehnicii şi
materialelor pentru completarea stocurilor”; aceasta cuprinde date referitoare la: cum se execută
transporturile; în ce perioadă de timp; cu ale cui mijloace de transport şi până unde se transportă.
(6) Concluzia privind modalitatea executării transporturilor trebuie să seconstituie într-o idee
unitară a şefului structurii de comandă a sprijinului logistic şi reprezintă esenţa propunerilor pe care le
face comandantului în acest sens.
(7) Pentru mai multă claritate, în vederea întocmirii planificării transporturilor de materiale, şeful
compartimentului/biroului coordonare a mişcării poate prezenta, la sugestia şefului structurii de comandă
a sprijinului logistic, modalitatea de execuţie a transporturilor pentru completarea stocurilor.
(8) Organizarea transporturilor pe baze reale se fundamentează pe colaborarea personalului care
încadrează structurile logistice şi compartimentele pe linie de armă, a cunoaşterii precise a situaţiei
mijloacelor de transport proprii, precum şi a prevederilor ordinului de sprijin logistic al eşalonului
superior, cu privire la concepţia executării transporturilor .
Art. 45. - Pentru a se putea elabora concepţia de mentenanţă a pregătirii şi ducerii operaţiei, la
analiza situaţiei mentenanţei se studiază/extimează:
a) situaţia şi caracterul probabil al acţiunilor inamicului;
b) situaţia acţiunilor proiectate ale forţelor proprii;
NESECRET
17 din 184
 NESECRET

c) situaţia tehnică a unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de mentenanţă din organică,

date ca întărire, în sprijin şi din economia naţională, precum şi cele puse temporar la dispoziţie;
d) forţe din organică puse la dispoziţie pentru protecţia şi asigurarea acţiunilor unităţilor,
subunitaţilor şi formaţiunilor de mentenanţă;
e) existenţa şi orientarea axelor de reaprovizionare,evacuare şi reparare;
f) date despre teren şi relief, care pot influenţa mentenanţa;
g) date despre raioanele contaminate sau inaccesibile anumitor tipuri de tehnică;
h) date despre condiţiile meteo.
Art. 46. – (1) Pentru elaborarea analizei situaţiei medicale, medicul şef împreună cu ajutoarele
sale studiază:
a) acţiunile probabile ale inamicului şi posibilităţile acestuia de a întrebuinţa armele de distrugeri
în masă, în special armele biologice şi mijloacele incendiare;
b) intenţia comandantului privind acţiunile marilor unităţi şi unităţilor, situaţia medicală a
acestora, precum şi situaţia şi posibilităţile formaţiunilor medicale la dispoziţie cât şi dispunerea acestora;
c) axele probabile de reaprovizionare şi evacuare;
d) dispunerea formaţiunilor medicale ale eşalonului superior, ale vecinilor şi ale celor din
reţeaua sanitară teritorială;
e) starea igienico-epidemiologică a trupelor în zonele de dispunere, la primirea ordinului
de operaţie;
f) condiţiile meteorologice şi caracteristicile terenului din zonă;
g) timpul la dispoziţie pentru acordarea sprijinului medical;
h) situaţia chimică şi de radiaţie;
i) sursele de reaprovizionare cu materiale sanitare şi farmaceutice şi a altor materiale de
resort, precum şi posibilităţilor de completare a stocurilor;
j) existentul şi starea mijloacelor sanitare de evacuare şi de transport;
k) măsurile de asigurare şi protecţie a acţiunilor formaţiunilor medicale.
(2) Din analiza fiecărui element trebuie să rezulte concluzii pentru sprijinul medical şi măsurile ce
trebuie luate în vederea pregătirii şi desfăşurării activităţilor de sprijin medical.
(3) Pe timpul analizei situaţiei, medicul şef ţine legătura permanentă cu şeful structurii de
comandă logistică în scopul:
a) stabilirii de principiu a raioanelor de dispunere şi organizarea deplasării formaţiunilor
medicale subordonate şi a celor primite ca întărire;
b) repartiţia produselor farmaceutice pe mari unităţi şi unităţi;
c) repartiţia formaţiunilor medicale date ca întărire marilor unităţi şi unităţi;
d) previzionarea axelor de reaprovizionare şi evacuare, a nevoilor şi posibilităţilor de
transport pentru toate categoriile de materiale;
e) stabilirea nevoilor de legături prin mijloacele de transmisiuni pentru conducerea
activităţilor de sprijin medical.
Art. 47. - Concluziile rezultate din însuşirea misiunii şi analiza situaţiei sprijinului medical se
cuprind în estimarea logistică, se trec pe harta de lucru a şefului structurii de comandă a sprijinului
logistic şi se completează, la nevoie, cu texte şi tabele ajutătoare, constituind datele necesare
comandantului în vederea luării deciziei.
Art. 48. – (1) Asigurarea acţiunilor şi protecţia structurilor de execuţie a sprijinului logistic
cuprinde o analiză a posibilităţilor inamicului de a acţiona asupra unităţilor şi subunităţilor logistice şi
măsurile ce se impun a fi luate cu mijloacele proprii şi alte forţe şi mijloace puse la dispoziţie; de
asemenea, se analizează condiţiile pe care le oferă terenul pentru adăpostirea şi mascarea formaţiunilor,
nevoile probabile de amenajare genistică, precum şi posibilităţile pe care le au forţele de logistică pentru a
executa aceste măsuri, eventual alte formaţiuni de apărare care sunt destinate să participe la aceste acţiuni.
(2) Cu aceast ocazie se stabilesc şi nevoile suplimentare în forţe şi mijloace care se solicită
comandantului.
Art. 49. - (1) Anotimpul şi starea vremii se analizează ca fiind un factor care influenţează
activitatea forţelor de logistică şi se finalizează cu stabilirea măsurile ce se impun a fi luate.
NESECRET
18 din 184
 NESECRET

(2) Analiza acestor probleme se face, mai ales pe timp de iarnă, când se impun măsuri speciale
pentru dispunerea fracţionată a structurilor de execuţie a sprijinului logistic, asigurarea circulaţiei pe axele
de reaprovizionare, evacuare şi reparare a tehnicii deteriorate, pregătirea specială a mijloacelor de
transport şi protejarea materialelor .
Art. 50. - Pe timpul analizei situaţiei, şeful structurii de comandă a sprijinului logistic ţine
legătura permanentă cu statul major şi ofiţerii specialişti pe linie de arme, şi colaborează cu aceştia pentru
stabilirea următoarelor elemente:
a) stabilirea raioanelor probabile de dispunere a forţelor de logistică şi organizarea
deplasării acestora;
b) analiza axelor de reaprovizionare, evacuare şi reparare probabile, a nevoilor de
întreţinere, reparare şi îndrumare a circulaţiei;
c) stabilirea măsurilor de asigurare şi protecţie a forţelor de logistică;
d) stabilirea necesarului şi posibilităţilor de transport pe clase de materiale;
e) nevoile de legături pentru conducerea sprijinului logistic.
Art. 51. - Concluziile rezultate din însuşirea misiunii şi analiza situaţiei logistice se trec pe harta
de lucru a şefului structurii de comandă a sprijinului logistic, completându-se cu texte şi tabele ajutătoare,
care constituie date de bază pentru estimarea logistică cât şi pentru fundamentarea deciziei
comandantului.
Art. 52. – (1) Din analiza situaţiei logistice rezultă:
a) elementele principale ale concepţiei sprijinului logistic;
b) liniile de sprijin logistic ce trebuie constituite;
c) căile de comunicaţie ce trebuie luate în studiu;
d) gradul de suport logistic;
e) repartiţia, de principiu, a materialelor din sursele de reaprovizionare;
f) acţiunile întreprinse pentru a menţine sau restabili tehnica la caracteristicile specifice;
g) nevoile şi posibilităţile de transport;
h) concepţia executării transporturilor;
i) redistribuirea normelor de consum pe perioada de pregătire şi ducere a operaţiei, pe
elemente de dispozitiv;
j) posibilităţile de achiziţii şi rechiziţii din zona de responsabilitate logistică;
k) măsuri pe linia păstrării sănătăţii oamenilor;
l) forţe şi mijloacele necesare pentru asigurarea acţiunilor şi protecţia marii unităţi şi
unităţilor logistice;
m) modul de realizare a legăturilor pentru conducerea forţelor de logistică;
n) posibilităţi de cartiruire a trupelor.
(2) Profunzimea analizei situaţiei logistice depinde de timpul avut la dispoziţie pentru planificarea
sprijinului logistic şi de condiţiile în care se desfăşoară această activitate.
(3) Procesul de analiză implică un schimb continuu de informaţii între structurile statului major şi
structura de planificare a operaţiei; la finalul analizei situaţiei logistice se arată într-o concluzie generală
modul cum organele de planificare şi conducere a sprijinului logistic pot sau nu îşi pot îndeplini misiunile
specifice şi eventual ce mijloace suplimentare sunt necesare pentru a realiza în bune condiţii sprijinul
logistic.
(4) Documentele rezultate în urma analizei situaţiei sprijinului logistic sunt:
a) gradul de suport logistic;
b) repartiţie de principiu a surselor de reaprovizionare pe mari unităţi şi unităţi pentru
completarea stocurilor;
c) harta cu elementele iniţiale ale liniilor de sprijin logistic.

NESECRET
19 din 184
 NESECRET

2. Estimarea logistică

Art. 53. Estimarea logistică se pregăteşte concomitent cu analiza situaţiei logistice, ţinând seama
de influenţa factorilor comuni şi specifici logisticii asupra pregătirii şi ducerii operaţiilor întrunite, având
ca rezultat concluziile şi recomandările care conturează cursul probabil al acţiunii, prezentat în anexa nr.4.
Art. 54. – (1) Un curs al acţiunilor probabile este o opţiune posibilă a fi adoptată de comandant
pentru executarea misiunii; în funcţie de situaţie şi misiunea forţelor, se întocmesc două sau mai multe
cursuri ale acţiunilor probabile, fiecare fiind însoţit de factori de susţinere determinaţi sau deduşi şi de o
analiză a avantajelor, pentru a scoate în evidenţă gradul de risc al acestora.
(2) Iniţial, cursurile acţiunilor probabile sunt realizate în termeni generali şi completate ulterior cu
detalii, determinate pe timpul analizei acestora; pentru aceasta, şeful structurii de comandă logistică
stabileşte, împreună cu subordonaţii, pentru fiecare curs al acţiunii propus de statul major, influenţa
factorilor de sprijin logistic asupra acestuia, indicându-se avantajele şi dezavantajele din punct de vedere
al aspectelor pozitive şi negative ce rezultă din această analiză.
(3) Pentru argumentarea ideilor se folosesc atât elementele tactic-operative cât şi cele de ordin
logistic; acest proces impune o colaborare permanentă cu celelalte compartimente ale comandamentului
structurii, în vederea efectuării unui schimb permanent de informaţii.
(4) În această etapă se fac referiri în ansamblu la:
a) principalele deficienţe pe linie logistică pentru fiecare curs de acţiune probabil;
b) avantajele şi dezavantajele pe linie logistică, ale fiecărui curs al acţiunii, analizat de
statul major;
c) metode şi căi pentru depăşirea dezavantajelor evidenţiate.
(5) Şeful structurii de comandă logistică face propuneri care pot aduce modificări cursurilor
acţiunii din punct de vedere logistic.
Art. 55. – (1) În urma prezentării estimării logistice, rezultă concluzii referitoare la:
a) când şi cum poate fi asigurată din punct de vedere logistic misiunea primită;
b) care curs al acţiunilor poate fi cel mai bine susţinut logistic;
c) ce anume face ca un anumit curs al acţiunilor să fie preferat din punct de vedere logistic;
d) care curs al acţiunii trebuie să fie în atenţia comandantului.
(2) În funcţie de situaţia operativă, timpul la dispoziţie, gradul de urgenţă şi precizările
comandantului/şefului de stat major, estimarea logistică se prezintă în totalitate sau numai în parte; şeful
structurii de comandă logistică este în măsură să răspundă documentat şi să argumenteze, pe bază de
calcule, concluziile şi propunerile făcute.
(3) În vederea elaborării estimărilor pe variantele de curs al acţiunilor, structura de comandă a
sprijinului logistic va trebui să analizeze o serie de factori, pentru fiecare dintre aceştia prezentându-se
elementele certe sau probabile/posibile, care îi influenţează; acestea sunt:
a) situaţia inamicului, unde se analizeazăde aspecte referitoare la capacităţi de deplasare,
logistice şi tehnice;
b) situaţia zonei de operaţie, unde se analizează mediul geografic al acţiunii, infrastructura
din zona de operaţii, situaţia economică şi capacităţile economice din zona de responsabilitate logistică;
c) elemente de analiză asociată de întrebuinţarea forţelor în timp şi spaţiu privind date despre
terenul şi timpul necesar pentru realizarea dispozitivului operativ sau tactic şi distanţele pe care se
realizează transporturile de personal şi tehnică, precum şi distanţe critice şi durata acoperirii acestora pe
variante;
d) evaluarea misiunilor care să ducă la identificarea forţelor necesare cu posibilităţi de
acţiune pe anumite direcţii a tancurilor, maşinilor de luptă ale infanteriei, transportoarelor blindate şi a
altor categorii de tehnică, de sprijin şi susţinere logistică precum şi estimarea pierderilor şi modul de
completare a acestora.
Art. 56. - La stabilirea cursurilor probabile ale acţiunilor, trebuie să participe experţi din toate
structurile, inclusiv de sprijin şi asigurare, pentru a determina momentele principale ale acţiunilor
sensibile şi modul în care trebuie reacţionat.

NESECRET
20 din 184
 NESECRET

Art. 57. - După realizarea variantelor de curs ale acţiunilor probabile şi după ce s-a evaluat
veridicitatea scenariilor create, este necesară analiza comparativă a acestora; aceasta se realizează prin
evaluarea rezultatelor, efectelor, avantajelor şi dezavantajelor şi a criteriilor de selecţie, considerate
importante, potrivit principiilor şi ideilor de bază ale concepţiei ordonate de comandant.
Art. 58. - Rezultatul analizei comparative este prezentat comandantului în cadrul şedinţei pentru
luarea deciziei; în final, studiul comparativ trebuie să permită comandantului să selecteze sau să modifice
cursul de acţiune optim, care urmează să fie dezvoltat şi detaliat pe timpul elaborării concepţiei operaţiei.
Art. 59. - În vederea susţinerii cursului optim, şeful structurii de comandă logistică va prezenta în
cadrul şedinţei pentru luarea deciziei, următoarele elemente:
a) concepţia sprijinului logistic, dacă este necesar cu particularităţi pe variante;
b) tabele, calcule, justificări privind sprijinul logistic al operaţiei, precum şi pierderile estimate;
c) recomandarea/propunerea cursului optim din punct de vedere logistic.
Art. 60. - Una din activităţile importante desfăşurate de structura logistică pentru elaborarea
concepţiei sprijinului logistic, în vederea alegerii cursului optim al acţiunii, este organizarea şi executarea
recunoaşterilor de logistică.

3. Organizarea şi executarea recunoaşterilor de logistică

Art. 61. - Are scopul de a verifica datele cunoscute despre zona de responsabilitate logistică, influenţa
caracteristicilor acestora asupra logisticii, precum şi de a stabili gradul de fezabilitate al cursului acţiunii, din
punct de vedere al sprijinului logistic al operaţiei întrunite.
Art. 62. - Pe baza precizărilor făcute de comandant, privind intervalul de timp în care se execută
recunoaşterile şi termenul de raportare a rezultatului acestora, şeful structurii de comandă logistică, ajutat
de subordonaţii săi, organizează recunoaşterile de logistică, prezentate în anexa nr. 5, şi stabileşte:
a) grupele de recunoaştere;
b) compunerea grupelor de recunoaştere;
c) itinerariile de deplasare;
d) punctele de oprire;
e) măsurile de pază, apărare şi protecţie;
f) problemele principale care se rezolvă la fiecare punct;
g) mijloacele de transport care se folosesc pentru executarea recunoaşterilor;
h) ora, modul şi locul unde se raportează rezultatul recunoaşterilor de către fiecare grupă.
Art. 63. - Înainte de plecarea la recunoaştere personalul participant este informat despre modul
cum a fost organizată recunoaşterea, itinerarul de deplasare, ora plecării şi unde se raportează rezultatul
recunoaşterilor, materializate într-un plan al recunoaşterilor.
Art. 64. - Şeful structurii de comandă logistică nominalizează în punctul de comandă personal
competent pentru ca desfăşurarea activităţilor de logistică să nu fie întrerupte şi stabileşte care activităţi se
desfăşoară, precum şi documentele ce se întocmesc până la înapoierea sa de la recunoaştere.
Art. 65. – (1) Recunoaşterile de logistică se execută în scopul precizării:
a) elementelor liniilor de sprijin logistic;
b) căilor de comunicaţie utilizate ca axe de reaprovizionare, evacuare şi reparare;
c) posibilităţile de folosire a unor capacităţi de reparaţii, detaşamente de prestări servicii
sau de lucru şi a unor surse de reaprovizionare;
d) existenţei surselor de apă cu debit suficient şi calitatea acestora;
e) existenţei formaţiunilor medicale din zona de responsabilitate logistică şi capacităţile
de lucru ale acestora, inclusiv a celor antiepidemiologice, precum şi posibilităţile de întrebuinţare a unor
localuri/spaţii de spitalizare temporară a răniţilor şi bolnavilor sau pentru depozitarea materialelor sanitare
şi farmaceutice;
f) surselor de reaprovizionare cu materiale sanitare şi farmaceutice, sânge conservat şi
oxigen, precum şi existenţa atelierelor pentru repararea aparaturii medicale;
g) existenţei indiciilor de întrebuinţare de către inamic a armei biologice;

NESECRET
21 din 184
 NESECRET

h) caracteristicilor terenului pentru organizarea asigurării acţiunilor şi protecţiei

formaţiunilor medicale;
i) modului de folosire a sistemului de telecomunicaţii teritorial, pentru realizarea
legăturilor necesare conducerii sprijinului logistic al operaţiei ăntrunite.
(2) Pe timpul executării recunoaşterilor de logistică se ia legătura cu organele administraţiei
publice locale, precum şi cu comandanţii/şefii structurilor militare şi instituţiilor civile, stabiliţi în baza
prevederilor legale în vigoare să coopereze în scopul îndeplinirii misiunilor de sprijin logistic.
(3) Raioanele de dispunere a elementelor liniilor de sprijin logistic se recunosc, în ansamblu, de
către grupa şefului structurii de comandă a sprijinului logistic şi, în detaliu, de către grupele
comandantului marii unităţi/unităţilor de execuţie a sprijinului logistic.
(4) O atenţie deosebită se va acorda cercetării de radiaţie, chimice, bacteriologice şi existenţei
posibilităţilor de protecţie naturală a terenului, în vederea stabilirii nevoilor de amenajare genistică a
raioanelor de dispunere, precum şi a posibilităţilor de mascare.
(5) Când terenul este contaminat sau condiţiile de teren nu asigură condiţii pentru dispunerea unei
unităţi/subunităţi de execuţie a sprijinului logistic, se recunoaşte un alt raion alăturat, iar dacă nici acesta
nu corespunde , se raportează şefului structurii de comandă logistică pentru a stabili un alt raion.
Art. 66. - Rezultatul recunoaşterilor de logistică se raportează la locul, data şi ora ordonată de
comandant; la nevoie, şeful structurii de comandă a sprijinului logistic face propuneri comandantului
pentru unele modificări în organizarea sprijinului logistic, rezultate din constatările făcute pe timpul
recunoaşterilor.
Art. 67. - După precizarea deciziei comandantului cu privire la executarea misiunii, se trece la
planificarea propriu-zisă a sprijinului logistic, etapă importantă în elaborarea planului de sprijin logistic
al operaţiei întrunite.

4. Dezvoltarea concepţiei de sprijin logistic potrivit cursului optim

Art. 68. – (1) În această subetapă se fundamenteză şi analizează toate elementele şi se întocmesc
următoarele documente:
a) schema structurii sistemului logistic/pe hartă;
b) schema liniilor de sprijin logistic şi manevra de forţe şi mijloace/pe hartă;
c) planificarea aprovizionării şi reaprovizionării;
d) concepţia şi planificarea transporturilor;
e) planificarea mentenanţei;
f) planificarea infrastructurii;
g) planificarea asistenţei medicale;
h) planificarea resurselor logistice şi estimarea costurilor;
i) planificarea serviciilor de campanie;
j) organizarea comunicaţiilor şi informaticii;
k) cooperarea şi coordonarea.
(2) Pe baza acestor documente se elaborează:
a) planul de sprijin logistic;
b) ordinul de sprijin logistic;
c) alte documente, cum ar fi tabele, scheme, ordine de repartiţie – distribuţie, etc.

SECŢIUNEA a 4-a
Elaborarea planului de sprijin logistic al operaţiei întrunite
/anexa sprijin logistic la Planul de operaţii

Art. 69. Planificarea sprijinului logistic al operaţiilor întrunite se materializează în Planul de

sprijin logistic, anexă la Planul de operaţii, care se întocmeşte în perioada desfăşurării procesului de
planificare a operaţiei, conform anexei nr.6.
NESECRET
22 din 184
 NESECRET

Art. 70. – (1) În concepţia acţiunii, materializată pe baza deciziei comandantului, aprobată de
eşalonul superior, şeful structurii de comandă logistică face eventualele modificări în planul de sprijin
logistic, îl definitivează şi îl supune aprobării comandantului sau persoanei cu autoritate în domeniu.
(2) Măsurile urgente ce se impun pentru organizarea activităţilor pe parcursul întregului proces de
elaborare a planului de sprijin logistic, precum şi a celor în curs de desfăşurare se transmit la marea
unitate, şi unităţile subordonate prin ordine fragmentare.
(3) Acestea se dau pe baza precizărilor făcute de şeful structurii de comandă logistică, pentru ca
marile unităţi şi unităţile să organizeze, la timp, activităţile necesare îndeplinirii noilor misiuni pe linia
sprijinului logistic.
Art. 71. – (1) Elaborarea planului de sprijin logistic al operaţiei întrunite impune desfăşurarea
următoarelor activităţi:
a) planificarea aprovizionării/reaprovizionării trupelor şi planificarea transporturilor, până
la începerea acţiunii şi pe timpul desfăşurării acesteia, ţinând seama de consumurile zilnice, pierderile
suferite de trupe şi existenţa surselor de reaprovizionare;
b) dimensiunea şi nivelul stocurilor de piese de schimb şi materiale, specifice acţiunii;
c) planificarea mentenanţei, ţinând seama de criteriile de standardizare şi standardele de
mentenanţă, respectiv intervalele şi timpul necesar realizării intervenţiilor de mentenanţă;
d) repartizarea nivelelor mentenanţei pe capacităţile structurilor militare şi pe cele civile;
e) selecţionarea şi reaprovizionarea sculelor şi dispozitivelor specifice echipamentului de
testare şi publicaţiilor de specialitate;
f) asigurarea căilor de comunicaţie, prin alegerea, recunoaşterea şi pregătirea căilor
rutiere, feroviare, aeriene şi navale;
g) repararea, restabilirea, întreţinerea şi menţinerea în stare de viabilitate a căilor de
comunicaţie, lucrărilor de artă, aerodromurilor şi instalaţiilor portuare;
h) planificarea cartiruirii trupelor şi adăpostirii animalelor în raioanele de staţionare;
i) planificarea sprijinului medical, prin stabilirea modului de evacuare al răniţilor şi
bolnavilor la spitalele de zonă interioară sau de campanie;
j) cerinţe de personal şi calificarea acestuia;
k) procedurile utilizate pentru tratare, refacere şi recuperare, precum şi stabilirea locului
de dispunere a unităţii / subunităţilor şi formaţiunilor medicale de campanie;
l) planificarea asistenţei sanitar-veterinare;
m) situaţia epizootică în zona de acţiune;
n) planificarea asigurării acţiunilor şi protecţia structurilor de execuţie a sprijinului
logistic;
o) estimarea costurilor sprijinului logistic.
(2) Planul de sprijin logistic al operaţiei întrunite asigură:
a) concentrarea efortului pe direcţiile de efort;
b) definitivarea clară a activităţilor de sprijin logistic care conduc la obţinerea succesului;
c) realizarea unităţii efortului tuturor forţelor de logistică pentru îndeplinirea misiunii.
Art.72. - Planificarea şi conducerea sprijinului logistic reprezintă un proces continuu, ciclic, care
se execută de la primirea misiunii până la luarea deciziei şi ulterior, pe tot parcursul desfăşurării
operaţiilor întrunite până la încheierea conflictului şi în perioada postconflict.

SECŢIUNEA a 5-a
Reanalizarea planului de sprijin logistic al operaţiei întrunite

Art. 73. - În funcţie de evoluţia situaţiei şi datele puse la dispoziţie de sursele proprii, organele
administraţiei publice locale, şi eşalonul superior, şeful structurii de comandă logistică revede planul de
sprijin logistic în scopul actualizării sau validării acestuia.
Art. 74. – (1) Revederea planului cuprinde două aspecte distincte:
a) revederea permanentă, concomitent cu desfăşurarea operaţiei;
b) revederea periodică.
NESECRET
23 din 184
 NESECRET

(2) Revederea permanentă, pe timpul operaţiei, se realizează cu scopul de a se verifica dacă

schimbările de concepţie, datorită cursului real al acţiunii, şi planurile specifice de sprijin şi susţinere pot
fi încorporate optim, în folosul îndeplinirii misiunii.
(3) Revederea periodică este necesară întrucât toate planurile au o perioadă limitată de valabilitate,
datorită schimbărilor permanente survenite în situaţi operativă.
(4) Revederea periodică este o activitate cu caracter de normalitate a comandantului prin care
acesta se asigură dacă planurile au rămas viabile.

CAPITOLUL III
Conducerea sprijinului logistic în operaţiile întrunite

Art. 75. – (1) Conducerea sprizinului logistic în operaţiile întrunite este un proces continuu,
ciclic, care se execută de la primirea misiuni şi până la luarea deciziei şi ulterior pe tot parcurul
desfăşurării operaţiilor, până la încheierea actiunilor.
(2) Conducerea sprijinului logistic cuprinde în principiu trei elemente specifice organizării, strîns
corelate între ele, după cum urmează: organizarea comenzi; procesul de conducere şi control exercitat de
comandant prin şeful structurii/compartimentului logistic şi facilităţile de comandă şi control, respectiv de
comunicaţii şi deservire a punctului de comandă.

SECŢIUNEA 1
Organizarea conducerii sprijinului logistic în operaţiile întrunite

Art. 76. – (1) Organizarea conducerii sprijinului logistic presupune transmiterea misiunilor la
subordonaţi şi realizarea măsurilor care să ducă la îndeplinirea prevederilor din planul de sprijin logistic.
(2) Procesul de organizare a conducerii sprijinului logistic se desfăşoară, de regulă, după
validarea planului de sprijin logistic, dar, în unele situaţii, anumite măsuri şi acţiuni de organizare se pot
executa concomitent cu derularea procesului de planificare a sprijinului logistic.
(3) Modalităţile de transmitere a ordinelor de sprijin logistic la subordonaţi depind de timpul avut
la dispoziţie pentru activităţile specifice, caracteristicile situaţiei şi mijloacele de legătură cu aceştia.
Art.77. - (1) Funcţie de situaţie, schimbul de informaţii şi procesarea acestora se face folosind
aplicaţiile, serviciile şi mijloacele de comunicaţii şi informatice la dispoziţie, cu aplicarea măsurilor
adecvate de asigurare a securităţii informaţiilor.
(2) Când timpul pentru pregătirea operaţiei este suficient pentru toate eşaloanele subordonate,
ordinele de sprijin logistic se transmit după terminarea procesului de planificare a sprijinului logistic, de
regulă în scris, prin mijloace mobile sau prin convocarea comandanţilor din subordine la punctul de
comandă.
(3) În situaţia în care timpul de pregătire a acţiunii este scurt, se adoptă procedeul de transmitere
succesivă a misiunilor, pe măsura elaborării planului de sprijin logistic şi stabilirii prevederilor de bază
ale acestuia.
(4) Indiferent de procedeul folosit pentru transmiterea ordinului de sprijin logistic, în final, acesta
trebuie să ajungă în formă scrisă şi completă la subordonaţi.

NESECRET
24 din 184
 NESECRET

SECŢIUNEA a 2-a
Liniile de sprijin logistic în operaţii întrunite

Art. 78. – (1) Concepţia Strategică a Alianţei Nord-Atlantice, aprobată de şefii de state şi
guverne ale naţiunilor membre, la data de 23 aprilie 1999, la Washington, reflectă modificarea concepţiei
alianţei cu privire la noile provocări ale mileniului al treilea, în materie de securitate; potrivit acesteia,
alianţa trebuie să fie capabilă să îşi asume un spectru complet de acţiuni militare complexe prin utilizarea
unor structuri şi proceduri de excepţie, atât prin operaţii militare în cadrul apărării colective, cât şi prin
operaţii de răspuns la criză, denumite în continuare CRO, Crisis Response Operations, care nu fac
obiectul articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
(2) Directiva pentru implementarea strategiei militare a alianţei MC/ Military Concepts 400/2,
realizează translaţia acestor concepte din plan politic în plan militar, definind practic noile sarcini şi
misiuni militare, ca rezultat al noii abordări.
(3) În contextul concepţiei Alianţei, coerenţa şi calitatea sprijinului logistic al forţelor joacă, în
mod evident, un rol esenţial; cu toate că noile abordări ale proceselor din logistica armatelor moderne
acreditează din ce în ce mai mult importanţa soluţiilor logistice multinaţionale, evoluţiile şi estimările
actuale conferă Elementului de Sprijin Naţional - National Support Element, abreviat NSE, un rol
deosebit pe termen mediu, în arhitectura sprijinului logistic la nivelul teatrului de operaţii.
Art.79. – (1) În cadrul operaţiilor întrunite se disting trei niveluri de sprijin logistic: strategic,
operativ şi tactic; nivelurile strategic şi operativ se concentreză asupra campaniilor şi operaţiilor militare
de anvergură în timp ce nivelul tactic acoperă domeniul sprijinului logistic organic al eşaloanelor de nivel
batalion, brigadă sau cel mult divizie.
(2) Corespunzător acestor trei niveluri, se disting cinci linii de sprijin logistic , prezentate în anexa
nr.7, astfel:
a) nivelul tactic:
a.1) linia I-a de sprijin logistic, materializată prin sprijinul logistic organic corespunzător
eşalonului batalion în cadrul brigăzii sau brigadă în cadrul diviziei;
a.2) linia a II-a de sprijin logistic, materializată prin sprijinul organic corespunzător eşalonului
brigadă sau divizie.
b) nivelul operativ, reprezentat de linia a III-a de sprijin logistic, corespunzător
eşalonului corp de armată sau teatru de operaţii şi se materializează prin:
b.1) structuri logistice naţionale paticipante în cadrul Pachetelor de Forţe – tip corp de armată
Corp Packages, CP, sau a Rezervei Comune de Forţe, Pool of Force, PoF;
b.2) NSE;
b.3) structuri şi / sau soluţii logistice multinaţionale, pentru unul sau mai multe domenii
funcţionale ale logisticii;
c) nivelul strategic:
c.1) - linia a IV-a de sprijin logistic, materializată prin stocurile strategice şi capabilităţile
logistice, din structura şi în responsabilitatea Comandamentului Logistic Întrunit –JLC/
Joint Logistic Command şi structurile de sprijin logistic ale categoriilor de forţe ale
armatei;
c.2) linia a V-a de sprijin logistic , materializată prin componentele economiei naţionale.
(3) Nivelul operativ, corespunzător liniei a III-a de sprijin logistic este destinat administrării zonei
de comunicaţii – COMMZ/Communications Zone şi sprijinului forţelor la nivelul teatrului de operaţii
întrunite, potrivit planului operaţiei – OPLAN/Operational Plan şi priorităţilor stabilite de comandantul
Forţei Multinaţionale; de asemenea, acest nivel de sprijin logistic crează condiţiile necesare pentru
aplicarea cu succes, la nivel tactic, a ordinelor, dispoziţiilor şi directivelor emise la nivel strategic.
(4) Nivelul operativ de sprijin logistic are următoarele componente:
a) sprijinul operaţiei de recepţie, staţionare temporară, continuare a deplasării forţelor şi
integrarea acestora în structurile de teatru – RSOM/ Reception,Staging and Onward
Mouvement, potrivit OPLAN;

NESECRET
25 din 184
 NESECRET

b) dezvoltarea şi administrarea infrastructurii la nivelul teatrului de operaţii, inclusiv a liniilor

de comunicaţie;
c) managementul şi distribuţia resurselor logistice la nivelul teatrului de operaţii;
d) contractarea produselor şi serviciilor la nivelul teatrului de operaţii;
e) managementul mişcării şi transporturilor.
Art. 80. – (1) Elementele de Sprijin Naţional-NSEs sunt structuri cu caracter întrunit, destinate
susţinerii componentelor terestre şi aeriane ale contingentelor naţionale ale României, care au un rol
esenţial în realizarea desfăşurării, rotirii şi respectiv a evacuării strategice a forţelor româneşti în/din
teatre de operaţii situate în afara teritoriului naţional, cu precădere a operaţiei de recepţie, staţionare
temporară, deplasare către locaţiile operaţionale şi integrare în structura de teatru RSOM .
(2) Raţiunea principală a înfiinţării NSEs o constituie susţinerea funcţiilor logistice la nivelul
celei de a III-a linii de sprijin în cadrul teatrelor de operaţii întrunite.
(3) În acest sens, sunt explorate toate posibilităţile existente la nivelul teatrului de operaţii, astfel:
a) încheierea unor acorduri de sprijin logistic reciproc - MSAs/ Multinational Support
Agreements cu celelalte structuri logistice multinaţionale sau NSEs din teatru;
b) înfiinţarea unor capacităţi de depozitare de dimensiuni moderate, potrivit necesarului de
resurse materiale al forţelor româneşti desfăşurate în teatrul de operaţii;
c) funcţionarea, în cadrul ROU-NSE a ofiţerilor de legătură pe aeroporturile / porturile de
debarcare – APOD, Airport of Debarkation/SPOD, Seaport of Debarkation şi respectiv
materializarea legăturii cu Echipele pentru Asigurarea Operării şi Mentenanţei Componentei
Aeriene - O&M-ACT/Operation and Mentenance –Air Component Team, a contingentului
naţional al României;
d) asistenţa de specialitate în domeniul logistic şi accesul la bazele de date ale Centrului Logistic
Multinaţional al Componentei Terestre – MNLC-L, Centrului Logistic Multinaţional Întrunit -
MJLC şi respectiv a Agenţia NATO de Aprovizionare şi Întreţinere - NAMSA;
e) implicarea MILUs şi MIMU, aflate la dispoziţia comandantului forţei NATO, prin
coordonarea proceselor curente, împreună cu structura logistică a acesteia/C J4;
f) utilizarea unor elemente din infrastructura de telecomunicaţii şi/sau servicii de comunicaţii şi
transmiteri de date;
g) utilizarea unor furnizori locali de servicii logistice pentru manipularea mărfurilor în APOD/E,
SPOD/E, RPOD/E, Rair Point of Debarkation/Embarkation, Punct de debarcare/îmbarcare
feroviar şi asigurarea facilităţilor de depozitare /handling, furnizarea utilităţilor/apă, gaze,
energie electrică, canal, evacuarea deşeurilor .
(4) Abordarea flexibilă a procesului de planificare a sprijinului logistic prin utilizarea optimă a
surselor de aprovizionare duce în final la reducerea efortului de sprijin logistic şi implicit a costurilor
asociate; odată încheiate, acordurile şi contractele de sprijin logistic specifice vor fi monitorizate
permanent de către staff-ul logistic al ROU-NSEs.
Art. 81. – (1) Existenţa unei Naţiuni Gazdă HN, Host Nation, în proximitatea teatrului de operaţii
este un factor important care trebuie abordat/utilizat corespunzător, în vederea creşterii eficienţei şi
reducerii costurilor în asigurarea sprijinului logistic; NSE are rolul primordial în identificarea agenţilor
economici locali, prospectarea pieţei diverselor produse şi realizarea contractelor.
(2) O atenţie deosebită se va acorda asigurării resurselor din clasa combustibililor şi materialelor
de construcţii; în acest sens, datele principale privind amplasarea şi funcţionarea NSEs vor fi obţinute în
primă urgenţă, cu ocazia efectuării recunoaşterilor strategice iar constituirea şi instalarea acestor structuri
se face în primele faze ale operaţiei întrunite.

SECŢIUNEA a 3-a
Coordonarea forţelor de logistică

Art. 82. –(1) Coordonarea forţelor de logistică presupune corelarea efortului elementelor din
structura de comandă logistică cu acţiunea structurilor de execuţie a sprijinului logistic din organica
forţelor, armonizarea punctelor de vedere diferite şi o permanentă informare.
NESECRET
26 din 184
 NESECRET

(2) Coordonarea forţelor implicate în procesul de planificare a sprijinului logistic şi punerea în

practică a prevederilor planului de sprijin logistic este reglementată de şeful structurii de comandă a
sprijinului logistic şi se execută pe secvenţe ale activităţii, misiunii şi obiectivelor, în funcţie de situaţia
concretă şi normele tactice în vigoare, conform anexei nr.8.

SECŢIUNEA a 4-a
Comanda

Art. 83. - (1) Comanda reprezintă autoritatea investită în comandant şi pe care acesta o exercită, în
mod legal, asupra forţelor de logistică aflate în subordine.
(2) Pentru exercitarea comenzii se asigură un lanţ de comandă şi responsabilităţi delimitate, clar şi
precis între eşaloane în planificarea, conducerea şi executarea sprijinului logistic al operaţiei întrunite.
(3) Comanda include atât autoritatea, cât şi responsabilitatea pentru întrebuinţarea în mod eficient
a resurselor logistice puse la dispoziţie şi pentru planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul
utilizării acestora; aceasta presupune şi responsabilitatea asupra stării de sănătate, a nivelului de trai, a
moralului trupelor iar în zona de operaţii şi cea etică faţă de populaţia locală.
(4) Exercitarea autorităţii de comandă asupra sprijinului logistic implică următoarele:
a) elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de sprijin logistic;
b) eficienţa şi economia sprijinului logistic;
c) prevenirea sau eliminarea duplicării facilităţilor sau a suprapunerilor în exercitarea funcţiilor de
către componentele structurilor de logistică.

SECŢIUNEA a 5-a

Controlul

Art. 84. - (1) Controlul reprezintă autoritatea investită şi exercitată pentru verificarea permanentă
a procesului prin care se planifică, organizează şi coordonează sprijinul logistic necesar forţelor aflate în
zona de responsabilitate.
(2) Controlul trebuie să determine gradul de realism al previziunilor, calculelor, estimărilor,
justeţea şi oportunitatea deciziilor, temeinicia şi logica organizării; prin control se creează posibilitatea
operării oportune a corecţiilor necesare pentru îndeplinirea scopurilor propuse.
(3) Controlul forţelor de logistică are în vedere verificarea punerii în practică a prevederilor
planului de sprijin logistic şi se exercită de şeful structurii de comandă a sprijinului logistic, personal sau
prin persoane împuternicite de acesta, potrivit planului de control întocmit de statul major.
(4) Controlul se execută atât pe timpul pregătirii acţiunii, cât şi pe timpul executării acesteia, în cel
de al doilea caz vizând şi revederea planului de sprijin logistic, pe baza rezultatelor concrete obţinute.
Art. 85. - Prin activităţile ce se desfăşoară şi prin documentele ce se elaborează, conducerea
sprijinului logistic asigură realizarea gradului de suport logistic, în vederea îndeplinirii misiunilor
încredinţate şi asigurarea măsurilor de regenerare a capacităţilor logistice.

NESECRET
27 din 184
 NESECRET

CAPITOLUL IV
Documente pentru conducerea sprijinului logistic în operaţiile întrunite

SECŢIUNEA 1
Documente pentru conducere, informare şi ajutătoare

Art. 86. - (1) Totalitatea documentelor necesare pentru planificarea şi conducerea sprijinului
logistic poartă numele de documente de conducere logistică. Ele se redactează, de regulă, pe hărţi,
planuri, scheme sau sub formă de text, fotograme sau înregistrări pe benzi magnetice, dischete sau alţi
suporţi de informaţii.
(2) În procesul conducerii sprijinului logistic al structurilor de conducere logistică se folosesc trei
categorii de documente:
a) documente de conducere;
b) documente de informare,
c) documente ajutătoare.

1. Documente de conducere

Art. 87. - (1) Documentele pentru conducerea sprijinului logistic al operaţiilor întrunite sunt
elaborate de către structura de comandă a sprijinului logistic şi cuprind obiectivele, procedurile şi
activităţile ce urmează a se lua /executa în vederea îndeplinirii misiunilor.
(2) Documentele fundamentale pentru conducerea sprijinului logistic al operaţiei întrunite sunt:
planul de sprijin logistic şi ordinul de sprijin logistic; aceste documente, se întocmesc având la bază:
a) planul distribuirii resurselor;
b) planul transporturilor;
c) planul mentenanţei;
d) planul asigurării medicale operaţionale;
e) planul de activitate al structurii logistice.
Art. 88. - (1) Planul de sprijin logistic este documentul de bază pentru conducerea sprijinului
logistic.
(2) Planul de sprijin logistic, ca parte componentă a planului de operaţii, are drept scop iniţierea
şi realizarea furnizării sprijinului logistic; din planul de sprijin logistic derivă ordinul de sprijin logistic.
(3) Planul de sprijin logistic se întocmeşte pe baza:
a) concepţiei privind desfăşurarea operaţiei;
b) concepţiei logistice a eşalonului superior;
c) deciziei comandantului;
d) recunoaşterilor logistice;
e) estimărilor logistice.
(4) Elaborarea planului de sprijin logistic necesită analiza următoarelor elemente:
a) consumurile zilnice şi pierderile estimate;
b) existentul în sursele de aprovizionare puse la dispoziţie;
c) planificarea aprovizionării şi a transporturilor pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiei
întrunite;
d) planificarea mentenanţei se va efectua în funcţie de criteriile de standardizare existente,
forţele şi mijloacele specializate proprii, precum şi cele identificate în zona de responsabilitate logistică;
e) planificarea asistenţei medicale presupune evacuarea, spitalizarea, tratamentul şi recuperarea
răniţilor şi bolnavilor;
f) planificarea resurselor logistice şi estimarea costurilor pentru stabilirea necesarului de fonduri
pentru achiziţii, rechiziţii şi prestări de servicii;

NESECRET
28 din 184
 NESECRET

g) asigurarea căilor de comunicaţie în vederea alegerii, recunoaşterii şi pregătirii axelor de

aprivizionare-evacuare, reparării, întreţinerii şi menţinerii viabilităţii acestora, precum şi a lucrărilor de
artă aferente;
h) planificarea cartiruirii trupelor şi adăpostirii animalelor în raioanele de staţionare;
i) organizarea comunicaţiilor şi a sistemuli de informatică pentru logistică;
j) cooperarea şi coordonarea;
k) asigurarea protecţiei forţelor de logistică şi a axelor de aprovizionare şi evacuare.
(5) Pe baza concepţiei operaţiei aprobate de către eşalonul superior, şeful structurii de comandă
logistică face eventualele modificări în plan şi-l supune aprobării comandantului.
(6) Pe parcursul elaborării planului de sprijin logistic, în funcţie de situaţia concretă şi timpul la
dispoziţie, se transmit unităţilor subordonate „Ordine preliminare” pentru ca subunităţile şi formaţiunile
de logistică să poată organiza la timp activităţile necesare îndeplinirii misiunilor specifice; ca urmare a
evoluţiei acţiunilor militare şi a datelor obţinute din punct de vedere al evaluării logistice proprii şi ale
eşalonului superior, planul de sprijin logistic este actualizat şi validat.
Art. 89. – (1) Planul de sprijin logistic are următoarea structură:
a) grafic pe hartă, cuprinde liniile de sprijin logistic în care se materializează elementele
tactice proprii şi ale unităţilor subordonate, zona de responsabilitate logistică şi căile de comunicaţii,
raioanele de dispunere de bază şi de rezervă ale structurilor de execuţie a sprijinului logistic şi ale
structurilor subordonate de sprijin medical şi de mentenanţă din organica acesteia, axele de aprovizionare
- evacuare ale eşalonului superior şi cele de la sursele de teritoriu, sursele de aprovizionare, raioanele de
dispunere ale structurilor de logistică din organica marilor unităţi sau unităţilor subordonate, raionul
modulului logistic/eşalonului de materiale, axele de aprovizionare – evacuare proprii, locul punctelor de
comandă şi raioanelor de dispunere a depozitelor.
b) text, cuprinde eventuale tabele şi scheme în care sunt materializate elemente de sinteză
relevante pentru realizarea sprijinului logistic, rezultate în urma estimărilor de specialitate.
(2) Planul de sprijin logistic se semnează de şeful structurii de comandă logistică, şeful biroului
planificare şi se aprobă de comandant odată cu planul de operaţie.
Art. 90. – (1) Planul transporturilor cuprinde „Planificarea transporturilor” şi „Programul
transporturilor”.
(2) În planificarea transporturilor se cuprind, pe circuite de transport, toate transporturile de materiale
indiferent cu ale cui mijloace se execută; acest document reflectă, pe zile, următoarele informaţii: de unde se
transportă ; unde se transportă; felul materialelor; cantitatea; numărul de mijloace de transport necesare; cantităţile
de materiale care se transportă direct de către unităţi şi numărul de mijloace de transport necesare; numărul de
mijloace angajate în transporturi, pe curse; cantităţile de materiale care se transportă de către eşalonul superior şi
numărul de mijloace de transport necesare.
(3) În final se totalizează necesarul de materiale de transportat şi mijloace de transport folosite, pe curse, cu
posibilităţile de transport, rezultând, pe curse şi rezerva de mijloace de transport .
(4) Programul transporturilor se întocmeşte zilnic de către compartimentul planificare, sau/ori de
câte ori este nevoie, pe baza planificării transporturilor şi a cererilor de sprijin pentru transport
suplimentare;documentul serveşte la organizarea şi conducerea executării transporturilor şi cuprinde
informaţii referitoare la: surse de aprovizionare de la care se execută transporturile; unităţile pentru care
se transportă; felul materialului, tonajul şi numărul mijloacelor de transport necesare; itinerarele de
deplasare; distanţa în kilometri şi viteza de deplasare; planificarea în timp a executării transporturilor care
cuprinde ora începerii cursei, ajungerii la destinaţie, plecări de la destinaţie, ora înapoierii; locul de întâlnire a
coloanei cu delegatul unităţii primitoare; şeful coloanei; misiunea la înapoiere; măsuri de protecţie pe
timpul deplasării; se semnează de ofiţerul cu planificarea şi se aprobă de şeful structurii de comandă logistică.
Art. 91. – (1) Planul de activitate al structurii de comandă logistică este documentul elaborat în
vederea coordonării, într-o idee unitară a activităţii de conducere logistică; se redactează sub formă de
tabel, conform anexei nr. 9, pe baza datelor şi a informaţiilor primite de la eşalonul superior şi
comandant, în urma desfăşurării activităţilor de iniţiere a planificării sprijinului logistic şi de orientare a
personalului implicat în acest proces.

NESECRET
29 din 184
 NESECRET

(2) Planul de activitate cuprinde: principale activităţi care se execută de către şeful structurii de
comandă logistică şi subordonaţii săi pentru a asista comandantul în conducerea sprijinului logistic;
termenele când se execută; cine execută sau participă la aceste activităţi; cine controlează şi la ce termen; se
semnează de şeful structurii de comandă logistică şi se aprobă de comandant.
Art. 92. – (1) Ordinul de sprijin logistic este documentul de conducere logistică prin care se
transmit de către şeful structurii de comandă logistică, misiunile specifice ce revin structurilor de logistică
ale forţelor; se întocmeşte pe baza planului de sprijin logistic, de compartimentul /biroul conducere sprijin
logistic şi cuprinde date şi elemente ce au fost puse de acord cu celelalte compartimente ale statului
major; documentul se semnează de şeful structurii de comandă logistică şi şeful biroului conducere sprijin
logistic.
(2) În funcţie de timpul la dispoziţie şi complexitatea activităţilor de sprijin logistic care se
desfăşoară, ordinul de sprijin logistic poate fi prevăzut în capitolul „sprijin logistic” din Ordinul de
operaţii sau elaborat ca anexă a acestuia.
(3) Ordinul de sprijin logistic sau anexa „Sprijin Logistic” la Ordinul de operaţii cuprinde:
a) surse de aprovizionare, cantităţi de materiale puse la dispoziţie în acestea şi termenul de distribuţie;
b) nivelul stocurilor de materiale şi termenele de realizare;
c) norme de consum pe timpul pregătirii şi pe timpul ducerii operaţiilor;
d) zona de responsabilitate logistică şi căile de comunicaţii;
e) raioanele de dispunere ale structurilor de logistică proprii şi ale unităţilor şi subunităţilor subordonate ,
numai atunci când acestea se stabilesc de eşalonul superior ;
f) axele de aprovizionare şi evacuare /întreţinerea şi îndrumarea circulaţiei, sectoarele de căi ferate, staţiile de
aprovizionare şi descărcare puse la dispoziţia unităţilor pentru efectuarea deplasărilor, aprovizionărilor şi
evacuărilor;
g) concepţia executării transporturilor;
h) întreţinerea, evacuarea şi repararea tehnicii, evacuarea şi realizarea asistenţei medicale şi sanitar -
veterinare;
i) modalitatea organizării serviciilor de campanie;
j) măsuri de folosire a civililor în folosul asigurării sprijinului logistic;
k) sprijinul logistic ce se acordă altor componente ale Sistemului de Apărare, Ordine Publică şi
Siguranţă Naţională care acţionează în zona de responsabilitate;
l) data când trebuie înaintat raportul de informare;
m) alte elemente ale compartimentelor subordonate care trebuie precizate.
(5) Ordinul de sprijin logistic se poate transmite în mod succesiv, pe părţi, în măsura rezolvării
problemelor pe care le cuprinde, fragmentat, preliminar, iar în final, în scris, în formă completă.
Art. 93. - Procesul de planificare al sprijinului logistic se finalizează prin elaborarea „Planului de
sprijin logistic”, ca parte componentă a planului de operaţii, sau anexă la acesta.
Art. 94. - Aceste documente se întocmesc de către structura de comandă a sprijinului logistic din
cadrul statului major, în concordanţă cu planul/ordinul de operaţii şi sunt utilizate ca elemente de bază
pentru comandanţii structurilor de logistică destinate sprijinului logistic al operaţiei întrunite, precum şi,
pentru asigurarea informaţiilor în domeniu pentru forţele luptătoare.

2. Documente pentru informare logistică

Art. 95. – (1) Documentele pentru informare logistică sunt elaborate de structura de comandă
logistică pentru informarea eşalonul superior, în vederea documentării comandantului/personalului din
comandament şi a veciniilor cu care se cooperează, pentru realizarea sprijinului logistic al forţelor.
(2) Din această categorie de documente fac parte: raportul de informare logistică şi informarea
logistică.
(3) Raportul de informare logistică sau raportul logistic, este documentul prin care se realizează
informarea eşalonului superior asupra problemelor specifice sprijinului logistic. Raportul de informare se
elaborează de compartimentul logistic şi se transmite sub forma de text, la care se pot anexa hărţi,
scheme sau alte documente, conform anexei nr 10.
NESECRET
30 din 184
 NESECRET

(4) Acesta se transmite separat sau pe capitole în raportul de informare al structurii la sfârşitul
fiecărei zile, după finalizarea unei acţiuni importante, la cerere, sau când intervin modificări ale situaţiei
logistice şi operative, care trebuie cunoscute.
(5) Informarea logistică este documentul prin care se transmit diferite informaţii subordonaţilor,
vecinilor sau/şi celor cu care se cooperează; se elaborează de către compartimentul planificare logistică
atunci când situaţia o cere, sub formă de text la care se pot anexa hărţi, scheme sau alte documente.
(6) Informările logistice asupra problemelor urgente se transmit imediat, celelalte informaţii sunt
grupate şi transmise periodic, respectându-se principiul adresării acestora către unităţile sau persoanele
strict implicate în rezolvarea situaţiilor la care se referă informarea logistică.

3. Documente ajutătoare

Art.96. – (1) Documentele ajutătoare se folosesc pentru documentarea comandantului, şefului de

stat major cu situaţia de ansamblul şi se referă, în principiu, la:
a) studii pe linia sprijinului logistic, referitoare la zona de operaţii;
b) situaţia logistică în zona de responsabilitate;
c) studii privind reglementările în vigoare referitoare la problemele de logistică;
d) generalizarea experienţei pozitive din structurile de comandă a sprijinului logistic.
(2) Aceste documente nu au formă prestabilită şi se pot prezenta sub formă de tabele, scheme,
fotografii, suporţi magnetici.
(3) Pentru monitorizarea situaţiei sprijinului logistic curent se întocmesc şi actualizează
permanent situaţii din dinamica operaţiei, referitoare la mişcare şi coordonare, situaţia reaprovizionărilor,
şi nivelul stocurilor.
Art.97. – (1) Răspunderea pentru autenticitatea şi actualizarea datelor /informaţiilor din conţinutul
documentelor de conducere a sprijinului logistic şi expedierea lor la cei interesaţi revine şefului structurii
de comandă a sprijinului logistic, care le elaborează.
(2) În situaţia în care documentele ajutătoare se elaborează pe formulare tipizate, urmând să fie
prelucrate automatizat, culegerea şi înscrierea datelor în acestea, prezentarea lor în timp util, pentru
prelucrare, precum şi interpretarea rezultatelor obţinute, se asigură de compartimentele interesate.
Art. 98. – (1) Documentele pentru conducere, informare şi ajutătoare se întocmesc în volum
complet de către toate eşaloanele care au în subordine nemijlocită, operaţional şi administrativ structuri de
sprijin logistic, şi în părţile în care sunt necesare de către celelalte forţe.
(2) Documentele pentru conducerea sprijinului logistic se întocmesc într-un număr limitat de
exemplare; documentele care se trimit eşalonului superior şi celor cu care se cooperează, se întocmesc, de
regulă, în două exemplare; pe exemplarul care rămâne la dosar se trece, într-un tabel separat, sau pe
spatele documentului următoarele date:
a) destinatarii şi, nominal, persoanele cărora nu li se difuzează documentul şi care nu trebuie
să cunoască de conţinutul acestuia;
b) data şi ora expedierii /primirii lui de către destinatari;
c) numărul exemplarului care a fost trimis /expediat.
(3) Documentele care se transmit marilor unităţi şi unităţilor se întocmesc într-un număr de copii
egal cu numărul acestora, cu respectarea precizărilor anterioare.

SECŢIUNEA a 2-a
Redactarea, evidenţa, mânuirea şi transmiterea documentelor

Art.99. – (1) Pentu a arăta gradul de urgenţă, documentele pentru conducerea sprijinului logistic
se redactează pe hârtie colorată, sau barată cu dungi de diferite culori şi de inscripţii distincte, uşor de
recunoscut.
(2) Celelalte documente se redactează pe formulare sau coli de hârtie obişnuită.

NESECRET
31 din 184
 NESECRET

Art. 100. – (1) Toate documentele pentru conducerea sprijinului logistic şi în mod special cele de
evidenţă, se redactează şi se iau în evidenţă, se mânuiesc şi se păstrează conform reglementărilor în
vigoare.
Art.101. – (1) Documentele pentru conducerea sprijinului logistic în operaţiile întrunite se
transmit folosind serviciile şi mijloacele de comunicaţii şi informatice disponibile, cu aplicarea măsurile
de asigurare a securităţii informaţiilor, sau se expediază în plicuri sigilate prin curieri speciali, prin
formaţiuni poştale militare, personal din structura logistică /direcţionali şi de legătură.
(2) Prioritatea transmiterii documentelor pentru conducerea sprijinului logistic este determinată de
gradul de urgenţă al acestora, stabilit de persoana care le-a întocmit, în funcţie de importanţa conţinutului
şi de timpul în care destinatarii trebuie să ia cunoştinţă de conţinutul lor.
(3) Ordinul de sprijin logistic, rapoartele de informare logistică, informările logistice şi
documentele care se anexează la acestea se introduc în plicuri separate.
(4) Aceste plicuri se înmânează, de regulă, de către ofiţerii structurii de comandă a sprijinului
logistic, personal destinatarilor, sub semnătură.
(5) Pe plicurile cu alte documente pentru conducerea sprijinului logistic, ce urmează să fie
înmânate personal destinatarului se scrie cuvântul “PERSONAL”.

CAPITOLUL V
Aprovizionarea

SECŢIUNEA 1
Aprovizionarea şi reaprovizionarea

1. Aspecte generale

Art.102. – (1) Aprovizionarea este parte componentă a logisticii trupelor şi cuprinde totalitatea
activităţilor ce se desfăşoară pentru stabilirea necesarului, lansarea cererii, desfăşurarea procedurilor de
achiziţii, recepţia, gestionarea, depozitarea, distribuţia şi scoaterea din funcţiune a bunurilor materialele
necesare, pentru dotarea şi susţinerea forţelor, pe timpul generării, ducerii operaţiei şi regenerării acestora.
(2) Aceasta se execută pe clase şi subclase de aprovizionare.
(3) Aprovizionarea forţelor este influenţată, pe timpul desfăşurării acţiunilor militare, de următorii
factori:
a) situaţiile din care se trece la îndeplinirea misiunii;
b) caracteristicile acţiunilor agresorului;
c) compunerea de luptă a forţelor;
d) manevra forţelor şi mijloacelor ce urmează să se execute;
e) existenţa, dispunerea şi dotarea surselor de aprovizionare de teritoriu;
f) existenţa, starea şi orientarea axelor de aprovizionare-evacuare din zona de responsabilitate;
g) particularităţile terenului;
h) condiţiile de anotimp şi starea vremii.
(4) În scopul executării aprovizionării marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor cu tehnică, produse şi
materiale, organele de aprovizionare desfăşoară următoarele activităţi: calculează necesarul; stabileşte deficitul
şi excedentul pe care îl înaintează la eşalonul superior; organizează recepţia, transportul, primirea şi distribuţia
materialelor; solicită mijloacele de transport necesare; organizează, urmăreşte şi controlează modul cum se
execută aprovizionarea marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor subordonate.
(5) La stabilirea necesarului de tehnică, produse şi materiale se au în vedere următoarele elemente:
a) datele comunicate de statul major privind încadrarea cu personal, precum şi dotarea cu tehnică şi
armament a marilor unităţi şi unităţilor primite ca întărire şi alte sarcini stabilite prin ordinul de acţiune;
b) mărimea stocurilor ordonate a se realiza;
c) drepturile din norme prevăzute pentru consum;
d) existentul în produse, materiale şi tehnică;
NESECRET
32 din 184
 NESECRET

e) cantităţile de produse şi materiale puse la dispoziţie în depozitele militare de teritoriu şi în sursele

economice locale;
f) posibilităţile pentru fabricaţii şi reparaţii de produse şi materiale existente în zona de operaţii;
g) deficitele şi excedentele raportate de marile unităţi, unităţile şi subunităţile subordonate.
Art.103. – (1) Aprovizionarea constituie responsabilitatea şeful structurii de comandă logistică şi
se desfăşoară pe baza deciziei comandantului M.U./U. şi a ordinului de sprijin logistic al eşalonului
superior, ţinând seama de:
a) sursele de aprovizionare puse la dispoziţie;
b) nivelul stocurilor de materiale stabilite a se realiza;
c) normele de consum aprobate.
(2) Aprovizionarea se execută pe bază de repartiţie, prin achiziţii pe plan local, din sursele stabilite
de eşaloanele superioare, potrivit legilor în vigoare; de regulă, aprovizionarea se face cu prioritate din
sursele economice şi din depozitele militare de teritoriu şi numai după epuizarea acestora se folosesc
materialele din depozitele de campanie.
(3)Fluxul materialelor într-o zonă a operaţiilor trebuie să fie instituit mai înainte de sau concomitent
cu afluirea unităţilor şi personalului şi va fi sincronizat pe deplin.
(4) Procedee de reaprovizionare:
a) Împingerea/ Trimiterea, reprezintă distribuţia planificată a resurselor la dispoziţie pe baza
normelor de consum aprobate în situaţia completării automate a necesarului stocurilor;
b) Tragera/Alocarea, reprezintă distribuţia resurselor la dispoziţie pe baza cererilor formulate de
beneficiari.
(5) Când sprijinul logistic se realizează pe o singură direcţie, unde sunt dispuşi mai mulţi
consumatori se realizează o reţea logistică de tip liniar, iar când sprijinul logistic se realizează în sistem
dispersat, pe mai multe direcţii, impuse de existenţa căilor de comunicaţii, se realizează o reţea logistică
de tip radial.

2. Surse de aprovizionare

Art.104. – (1) În funcţie de produsul/materialul şi cantitatea solicitată de structura respectivă pentru

completarea stocurilor, sursele economiei naţionale se repartizează marilor unităţi şi unităţilor în a cărei
zonă de responsabilitate se găsesc .
(2) Produsele şi materialele puse la dispoziţie în surse se repartizează marilor unităţi, unităţilor şi
subunităţilor de către organele de conducere logistică.
(3) Eşaloanele superioare transmit marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor subordonate informaţii
referitoare la: denumirea surselor de aprovizionare; felul materialelor; cantitatea, data şi ora când
se pun la dispoziţie şi cu mijloacele cărui eşalon se execută transportul.
(4) Sprijinul logistic al forţelor participante la operaţii se asigură din următoarele surse:
a) sursele militare, fie din organica forţelor, fie puse la dispoziţia comandantului de către
elementele de sprijin;
b) sursele civile din zona de operaţii, orientate convenabil în scopul derulării contractelor;
c) sursele contractate sau rechiziţionate în zona de operaţii;
d) sursele contractate de pe piaţa internaţională;
e) depozitele de campanie ale eşalonului superior;
f) depozitele din garnizoanele de reşedinţă ale U.M. din zona de responsabilitate a M.U./U.;
g) depozitele M.I.R.A., S.R.I.;
h) unităţile de producţie din industria de apărare;
i) rezervele de stat;
k) materialele rămase pe câmpul de luptă;
l) eventuale capturi de război;
m) materialele reparate, recondiţionate, realizate în unităţile de producţie ale Ministerului
Apărării.

NESECRET
33 din 184
 NESECRET

3. Stocurile de materiale

Art.105. – (1) Stocurile reprezintă cantităţile de produse şi materiale prevăzute să existe, conform
eşalonării, asupra luptătorului (piesei, autovehiculului, utilajului etc.) şi în depozitele eşaloanelor,
necesare pentru îndeplinirea misiunilor.
(2) Materialele prevăzute să existe la om/piesă, autovehicul, utilaj, se constituie în parte
consumabilă şi parte intangibilă.
a) Partea intangibilă se consumă, de regulă, cu aprobarea eşaloanelor superioare, în situaţia în care
continuitatea misiunii o impune, aceasta se face şi cu aprobarea comandanţilor de unităţi
/subunităţi;
b)Când consumul din stocurile de materiale prevăzute să existe la om /piesă, autovehicul, utilaj se
apropie de jumătate, militarul este obligat să raporteze ierarhic pentru a se lua măsuri de
completare.
(3) Stocurile trebuie să fie, de regulă, completate la nivelul cuantumurilor ordonate.
(4) Completarea stocurilor consumate se face până la începerea îndeplinirii unei misiuni, iar când
situaţia impune şi pe timpul îndeplinirii acesteia.
(5) Manevra stocurilor între unităţi, de pe o direcţie pe alta, se execută în funcţie de situaţia
operativă (tactică), atât din adâncime spre înainte, cât şi paralel cu limita dinainte a dispozitivului.
(6) La începutul misiunii, în cadrul fiecărei structuri trebuie să se găsească, de regulă, stocuri
complete, conform eşalonării stabilite.
Art.106. – (1) În situaţii deosebite, unele mari unităţi, unităţi şi subunităţi, pot începe desfăşurarea
acţiunilor fără să aibă stocurile complete la unele feluri de materiale; acestea se completează, în cel mai
scurt timp, când condiţiile devin favorabile; lipsa temporară a unei părţi din stocul trupelor nu întrerupe
îndeplinirea misiunilor.
(2) Marile unităţi, unităţile şi subunităţile independente au ca sursă de aprovizionare depozitele eşalonului
căruia i se subordonează, iar când sunt date ca întărire, se aprovizionează cu produse şi materiale prin eşalonul la
care sunt date ca întărire.
(3) La începutul misiunii, marile unităţi, unităţile şi subunităţile date ca întărire vor avea stocurile de produse şi
materiale complete, iar la plecare acestea vor fi refăcute prin grija eşalonului la care au fost date ca întărire.
(4) Marile unităţi, unităţile şi subunităţile date în sprijin se aprovizionează prin eşaloanele din care fac
parte.
Art.107. – (1) În funcţie de eşalonul la care se constituie întâlnim următoarele stocuri:
a) stocul trupelor- cantitatea de produse şi materiale prevăzută în normative să existe asupra
luptătorului, piesei, autovehiculului, utilajului etc., necesare ducerii acţiunilor de luptă pentru 7
zile;
b) stocul operativ- cantitatea de produse şi materiale prevăzută să existe în depozitele
Comandamentului logistic întrunit, pentru susţinerea acţiunilor de luptă pentru 23 zile;
c) stocul strategic- cantitatea de produse şi materiale prevăzută să existe în depozitele
Comandamentului logistic întrunit, în cuantum de 10% din valoarea integrală a stocului operativ,
la principalele produse prevăzute de norme; depozitele Comandamentului comunicaţiilor şi
informaticii, în cuantum de 15% din principalele echipamente/sisteme de comunicaţii şi
informatică, utilizate la nivel strategic pe timp de pace.
(2) În funcţie de natura produselor şi materialelor, cantităţile constituite în stocurile menţionate
sunt dimensionate pentru perioade prestabilite de timp care, însumate, trebuie să asigure susţinerea
forţelor pentru o perioadă de 30 (7+23) zile de luptă.
Art.108. – (1) Produsele şi materialele, constituite în stocuri se aprovizionează pe clase de
materiale, conform anexei nr.11, similar celor folosite în documentele NATO, după cum urmează:
a) Clasa I: elemente de subzistenţă: hrană, apă etc.;
b) Clasa a II-a: elemente de echipament, armamente, utilaje, piese de schimb, vehicule etc.;
c) Clasa a III-a şi a III-a A: carburanţi, inclusiv de aviaţie, uleiuri şi lubrifianţi /POL , Petroleum,
NESECRET
34 din 184
 NESECRET

Oil and Lubricants, derivate din ţiţei, carburanţi şi lubrifianţi;

d) Clasa a IV-a: elemente de construcţii şi materiale din această categorie;
e) Clasa a V-a: muniţii, rachete, explozivi şi agenţi chimici de toate tipurile.
(2) Pentru calculul stocurilor se folosesc următoarele unităţi de măsură standard:
a) bucată, complet (Buc./Cpl.), pentru armament şi tehnică de luptă, muniţii şi rachete, muniţii de
aviaţie şi marină, echipamente/sisteme de comunicaţii şi informatică, muniţii de geniu, tehnică
şi materiale de aviaţie, alimente;
b) litru, pentru apă potabilă, carburanţi;
c) centimetru cub, pentru apă nepotabilă;
d) lot (Cpl.), pentru armament de infanterie şi artilerie;
e) lot pentru intervenţii de mentenanţă pe nivele (Lot.), pentru materiale de tancuri, transportoare
amfibii blindate şi automobile;
f) rând de echipament (Re), pentru echipament.
Art.109. – (1) Calculul stocurilor pentru forţele dislocabile se constituie pentru 30 zile de luptă.
(2) Stocurile de muniţii cu caracter decisiv în luptă, cu calibru mai mare de 20 mm se calculează, cu
ajutorul aplicaţiei informatice ACROSS, ACE Resources Optimisation Software System, Sistemul din
ACE de programe informatice pentru optimizarea resursei al cărei principiu de bază este nimicirea în
proporţie de 95% a ţintei alese din Lista de ţinte stabilite de NATO.
(3) Stocurile pentru clasele de materiale nr. I, III, III A şi V, muniţii cu calibru până în 20 mm se
calculează folosind aplicaţia informatică SPM, care are la bază consumurile zilnice pentru misiuni, în
situaţia în care numărul ţintelor este necunoscut sau nu se poate aplica.
Art.110. – (1) Calculul stocurilor pentru structurile luptătoare ale forţelor de generare şi
regenerare se constituie eşalonat pentru 30 zile.
(2) Constituirea acestor stocuri se va face, gradual, potrivit graficului de operaţionalizare a
structurilor respective, prevederilor strategiei de înzestrare şi pe măsura asigurării fondurilor destinate
pentru acest scop.
(3) Calculul stocurilor se va face folosind aplicaţiile informatice ACROSS, pentru stocurile de
muniţii cu caracter decisiv în luptă şi SPM, pentru clasele de materiale nr. I, III, III A şi V, muniţii cu
calibru până în 20 mm.
(4) Pentru materialele de clasa a III-a şi clasa a III-a A - carburanţi şi lubrifianţi/POL, aplicaţia
informatică SPM, calculează nivelul stocurilor având la bază media consumurilor pentru o zi de luptă la
toate categoriile de tehnică şi SDOS, ca unitate de măsură.
Art.111. - Cantitatea minimă de POL, în vrac, se calculează în conformitate cu prevederile
STANAG 2115 ,ediţia 5 pentru toate tipurile de tehnică consumatoare de POL, astfel:
a) vehicule pe roţi şi cu şenile pentru 100 km deplasare pe teren uscat cu viteza de 50 km/oră;
b) aeronave de luptă pentru o ieşire sau două, la viteza de deplasare specifică operaţiei;
c) aeronave de transport pentru o ieşire cu 4 ore de zbor la înălţime medie operaţională şi viteză de
croazieră;
d) alte avioane pentru o ieşire cu 2 ore de zbor la viteza de deplasare specifică operaţiei;
e) elicoptere pentru 5 ore de zbor, la viteza de deplasare specifică operaţiei;
f) avioane fără pilot pentru 2 ore de zbor, în configuraţie standard.
g) nave maritime diverse pentru 12 ore de activitate în mediu operaţional, cu viteza şi încărcare
stabilite la nivel naţional;
h) nave de luptă şi sprijin pentru 24 ore croazieră, la viteza de 15 noduri sau viteza normală dacă
aceasta este mai mică;
i) motoare staţionare şi echipamente consumatoare de POL pentru12 ore activitate în mediu
operaţional;
j) echipamente de gătit, încălzire şi echipamente uşoare pentru 24 ore activitate în mediu
operaţional.
Art.112. - În cazul uleiurilor şi lubrifianţilor, se vor lua în calcul stabilirea unor stocuri de minim 30
de zile care să asigura funcţionare a tuturor echipamentelor consumatoare de acest tip de materiale.

NESECRET
35 din 184
 NESECRET

4. Norme de consum

Art.113. – (1) Norma de consum reprezintă cantitatea maximă de materiale, exprimată în unităţi
de măsură standard/bucată, complet, litru, centimetru cub, lot, lot pentru intervenţii de mentenanţă pe
nivele, rând de echipament -stabilită a se consuma pe o anumită perioadă de timp pentru îndeplinirea unei
misiuni de luptă.
(2) Normele de consum se stabilesc de către eşalonul superior şi se comunică M.U.şi U.
subordonate prin ordinul de sprijin logistic. Normele de consum se stabilesc pe zile şi misiuni, separat
pentru pregătirea luptei şi separat pentru ducerea luptei, conform anexei nr. 12.
(3) Normele de consum se redistribuie de către şeful structurii de comandă logistică în colaborare
cu şeful de stat major şi sunt aprobate de comandant.
Art.114. – (1) Necesarul de materiale se stabileşte având la bază: prevederile statului de
organizare; tabelele şi normele de înzestrare; eşalonarea stocurilor; normele de consum stabilite conform
misiunii.
(2) La stabilirea normelor de consum zilnice, eşalonul superior va avea în vedere: misiunile, locul
şi rolul M.U./U. în luptă; forma luptei şi intensitatea ei; nevoile de transport pentru aprovizionarea şi
reaprovizionarea cu materiale; timpul de lucru al agregatelor; lungimea şi starea axelor de aprovizionare-
evacuare; caracteristicile terenului; condiţiile de anotimp şi starea vremii.
(3) Normele de consum sunt variabile ca valoare, de la o formă de luptă la alta şi se stabilesc, de
regulă, la muniţie şi la carburanţi. Sunt situaţii când acestea se stabilesc şi la alte categorii de materiale
(alimente, materiale auto, geniu, chimic, transmisiuni, sanitare); astfel de norme pot fi ordonate în situaţia
când se duce lupta în încercuire, iar resursele zonei sunt limitate, sau în cazul în care unele subunităţi duc
lupta în condiţii de izolare.
(4) La muniţie, normele de consum stabilite pe timpul pregătirii luptei sunt mult mai mici decât în
ducerea luptei /operaţiei, ele fiind determinate de situaţia în care M.U.şi U. se găsesc la primirea misiunii,
de compunerea de luptă a acestora şi de acţiunile întreprinse de inamic.
(5) Pe timpul ducerii luptei /operaţiei ofensive, normele de consum la muniţie cresc simţitor, fiind
determinate de tăria apărării inamicului, de folosirea sau nu a ACBRN /armelor chimice, biologice,
radiologice şi nucleare şi de caracteristicile terenului, cât şi de condiţiile de anotimp şi starea vremii.

SECŢIUNEA a 2-a
Documente specifice aprovizionării

Art.115. - (1) Analiza situaţiei aprovizionărilor, anexa nr.13, cuprinde:

a) analiza posibilităţilor inamicului de a întreprinde acţiuni asupra unităţilor şi
subunităţilor de aprovizionare;
b) situaţia stocurilor de materiale;
c) situaţia tehnicii şi materialelor cu nevoi de intervenţii de mentenanţă - reparaţii şi lipsă;
d) situaţia alocărilor la drepturi de materiale pentru forţele proprii, primite ca întărire sau
în subordine şi pe baza cererilor făcute de unităţi aparţinând M.I.R.A. şi altor structuri;
e) situaţia cu nevoile de transport;
f) situaţia cu necesarul în carburanţi pentru funcţionarea tehnicii de specialitate din
organică;
g) situaţia cu redistribuirea normelor de consum în cazul restricţionării consumurilor la
anumite clase de materiale datorită întreruperilor fluxului de reaprovizionare;
h) situaţia cu materialele capturate, strânse de pe câmpul de luptă;
i) concluzii privind situaţia de ansamblu a sistemului de aprovizionare.
(2) La eşalonul tip brigadă se mai analizează posibilităţile de fabricare a pâinii în cadrul brutăriei
mobile de campanie din organica batalionului logistic.
NESECRET
36 din 184
 NESECRET

(3) Analiza situaţiei aprovizionărilor oferă elemente importante pentru redactarea estimărilor de
logistică.
Art.116. – (1) După centralizarea situaţiilor cu necesarul în produse şi materiale, cu excedentele,
cu nevoi de reparaţii, cu materiale lipsă sau contaminate, la nivelul eşalonului cât şi în zona de
responsabilitate a structurii logistice, se întocmesc „Cererile de materiale”, care se anexează la raportul
de informare logistică. Aceste cereri de materiale se întocmesc pe clase de materiale, conform anexei
nr.14.
(2) Cererea de materiale constituie documentul de informare a eşalonului superior asupra
pierderilor sau excedentului în materiale sau produse pe clase de materiale.
(3) Cererea de materiale se întocmeşte zilnic pe baza datelor raportate din cererile de materiale ale
eşaloanelor subordonate şi a celor din evidenţa statistică a eşalonului.
(4) Acest document se întocmeşte în două exemplare, din care exemplarul nr. 1 se înaintează la
eşalonul superior, iar exemplarul nr. 2 rămâne la emitent; când se transmite telefonic, telegrafic sau prin
radio – se confirmă în scris.
Art.117. - (1) Situaţia distribuţiilor este documentul prin care structurile de asigurare stabilesc
modul în care marile unităţi, unităţile şi subunităţile sunt alocate la surse militare şi ale agenţilor
economici, anexa nr.15.
(2) Situaţia distribuţiilor materialelor pe clase de aprovizionare se centralizează în „Planul
distribuirii resurselor”, prezentat în anexa nr.16.
Art.118. - Aprovizionarea/reaprovizionarea materialelor din rechiziţii se face pe baza procesului
verbal de predare-primire tipizat şi NRCD pentru luarea în evidenţă a materialului/
produsului.Aprovizionarea /reaprovizionarea materialelor din sursele de aprovizionare /unde sunt
prevăzute contracte se face pe baza Avizului de însoţire a mărfii, facturii şi NRCD.
Art.119. – (1) Ordinul de repartiţie-distribuţie, anexa nr.17, se întocmeşte la marile unităţi tactice
şi operative pe baza datelor cuprinse în documentul „Repartitia materialelor pe clase de materiale” pentru
materialele care se distribuie din depozitele eşalonului.
(2) Pe baza ordinului de repartiţie-distribuţie şeful de depozit distribuie cantităţile de produse
repartizate de structura de aprovizionare a eşalonului care ordonă operaţiunea; circulaţia documentului
este următoarea:
a) ordinul se întocmeşte în trei exemplare, din care exemplarul nr. 1 se transmite la depozitul care
distribuie, exemplarul nr. 2 la unitatea primitoare şi exemplarul nr. 3 rămâne la emitent;
b) exemplarul nr. 1, cu semnătura de primire a materialelor, însoţit de actul de primire exemplarul
nr. 1 serveşte ca act justificativ de scădere a materialelor;
c) exemplarul nr. 2 al ordinului, completat la rubrica „distribuit” împreună cu exemplarul nr. 2 al
actului de primire, serveşte pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a materialelor la unitatea
primitoare;
d) exemplarul nr. 3 al Ordinului de repartiţie-distribuţie, împreună cu exemplarul nr. 3 al actului
de primire, completat de primitor, se foloseşte pentru operarea în evidenţa statistică.

CAPITOLUL VI
Mişcarea şi transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite

SECŢIUNEA 1
Planificarea mişcărilor şi transporturilor pentru sprijinul logisticîn operaţiile întrunite

Art.120. – (1) Mişcarea şi transporturile pentru sprijinul logistic, ca domeniu funcţional de bază
al sprijinului logistic, se desfăşoară pe teritoriul naţional sau în afara teritoriului naţional şi cuprind toate
mişcările şi transporturile administrative de echipamente, tehnică, muniţii, carburanţi şi materiale pentru
aprovizionarea şi susţinerea forţelor, cât şi pentru completare şi evacuare.
NESECRET
37 din 184
 NESECRET

(2) Operaţiunile şi activităţile de mişcare şi transport pentru sprijinul logistic se execută de către
structurile de logistică din organica unităţilor, marilor unităţi, comandamentelor întrunite sau de marile
unităţi, unităţile şi subunităţile logistice, coordonate de structurile/personalul de mişcare şi transport
specializate.
(3) Conform „S.MG./L – 2, Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport” Comandamentul
logistic întrunit, prin Centrul de coordonare a mişcării, coordonează deplasarea forţelor Armatei
României şi aliate pe teritoriul naţional, dislocarea, susţinerea şi redislocarea forţelor naţionale la misiuni
în afara teritoriului şi utilizarea capabilităţilor de mişcare şi transport pe teritoriul naţional.
(4) Priorităţile de transport logistic trebuie să corespundă cerinţelor forţelor/unităţilor militare
implicate şi sprijinului logistic asociat acestora.
(5) Pentru planificarea şi executarea mişcărilor şi transporturilor pentru sprijinul logistic, unităţile
şi marile unităţi logistice, precum şi structurile logistice de la toate nivelurile ierarhice dispun de
personal/structuri de mişcare şi transport sau de personal instruit în acest sens.
(6) Ofiţerul/ subofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a unităţii - OMTU este
selecţionat din rândul personalului structurii logistice, şi îndeplini aceste sarcini prin cumul.
Art.121. – (1) Pentru planificarea mişcărilor şi transporturilor pentru sprijinul logistic,
structurile logistice din unităţi şi mari unităţi, coordonate de structurile de operaţii/ state majore,
elaborează şi completează următoarele documente:
a) plan de mişcare;
b) plan/grafic de transport ;
c) plan de încărcare/descărcare sau transbordare a încărcăturilor transportate ;
d) plan de pază şi intervenţie ;
e) cerere de sprijin pentru mijloace de transport;
f) cereri - proiecte de plan, rapoarte, note telefonice, faxuri - pentru aprobarea executării
transportului de către eşaloanele superioare şi structurile de mişcare şi transport specializate;
g) documente pentru efectuarea formalităţilor vamale şi trecere a frontierei;
(2) Documentele se elaborează în conformitate cu „L - 14/1, Instrucţiuni privind operaţiunile de
mişcare şi transport ale unităţilor şi marilor unităţi”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale
nr. M-133/ 2005.
(3) Planul de mişcare se elaborează în două exemplare şi se aprobă de comandantul/şeful
eşalonului superior.
(4) Executarea mişcării şi transporturilor, are la bază „Ordinul de mişcare/ transport”, anexă la
ordinul de operaţie, conform anexei nr.18.
(5) Pentru planificarea şi executarea transporturilor curente pentru sprijinul logistic se întocmesc
următoarele documente:
(a) planificarea transporturilor de materiale;
(b) programe de transport.
Art.122. – Pentru executarea corectă şi rapidă a transporturilor pentru sprijin logistic,
structurile logistice din marile unităţi şi unităţi, în colaborare cu structurile/responsabilul cu activitatea
de mişcare şi transport din cadrul acestora, elaborează proceduri standard de operare – SOP, specifice
fiecărui tip de transport pentru sprijinul logistic – de muniţie, armament, explozivi.
Art.123. – (1) Mişcările şi transporturile pentru sprijinul logistic, planificate în cadrul marilor
unităţi/unităţi, se execută numai după obţinerea aprobării din partea eşaloanelor superioare şi a
structurilor de mişcare şi transport specializate, în situaţia în care acestea sunt prevăzute în sprijin .
(2) Fiecărui tip de transport pentru sprijinul logistic, aprobat şi planificat, i se acordă indicativ
militar de transport, de către structurile de mişcare şi transport specializate, astfel:
a) pe teritoriul naţional - Centrul de coordonare a mişcării pentru transporturile executate pe
căile de comunicaţie rutiere, feroviare, aeriene şi navale aparţinând tuturor structurilor Armatei Române
iar structurile de mişcare şi transport din compunerea categoriilor de forţe, comandamente sau alte
structuri militare pentru transporturile auto proprii.
b) în afara teritoriului naţional - de către structurile de mişcare şi transport din compunerea
forţelor/marilor unităţi şi unităţi din teatrele/zonele de operaţii.
NESECRET
38 din 184
 NESECRET

Art.124. – Pentru executarea mişcării şi transporturilor pentru sprijinul logistic al operaţiilor

întrunite, structurile logistice împreună cu structurile/responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport
din marile unităţi/unităţi şi structurile de mişcare şi transport specializate, desfăşoară următoarele
activităţi specifice :
a) identifică personalul propriu şi materialele care asigură realizarea transportului;
b) stabilesc resursele financiare necesare;
c) instruiesc, antrenează şi verifică personalul participant la transport;
d) asigură cazarea, hrănirea, apa şi asigurarea medicală pentru personalul participant la
transport;
e) asigură carburanţii şi mentenanţa pe timpul transportului pentru mijloacele de transport
proprii;
f) asigură cu forţe proprii sau solicită eşalonului superior, asigurarea pazei transportului,
când se transportă armament, muniţii, explozivi, echipamente şi tehnică care au în compunere armament,
sau alte categorii de materiale;
g) autorizează şi pregătesc personalul/echipele de încărcare/descărcare;
h) asigură echipament de protecţie pentru personalul/ echipele de încărcare/ descărcare;
i) asigură mijloacele de fixare, legare şi ancorare a echipamentelor, tehnicii şi
materialelor pe mijloacele de transport;
j) asigură mijloacele proprii de încărcare/descărcare, containerizare, paletizare,
pachetizare şi manipulare mecanizată a încărcăturilor;
k) verifică ambalarea şi etichetarea corespunzătoare a încărcăturilor şi mijloacelor de
transport;
l) asigură mijloacele de comunicaţii şi informatice necesare, pentru monitorizarea şi
urmărirea circulaţiei încărcăturilor şi mijloacelor de transport;
m) execută recunoaşterea staţiilor C.F., porturilor, aeroporturilor de îmbarcare şi a
itinerarelor de deplasare către acestea;
n) stabilesc legătura permanentă cu cu operatorii comerciali implicaţi, precum şi cu
structurile militare beneficiare ale transportului;
o) instruiesc personalul pe linia protecţiei muncii, mediului şi siguranţei la incendii.
Art.125. – (1) În executarea transporturilor pentru sprijinul logistic marile unităţi şi unităţile vor
utiliza toate capacităţile şi mijloacele de transport proprii.
(2) Structurile logistice din organica marilor unităţi şi unităţi, întreprind demersurile necesare
pentru completarea deficitului de mijloace de transport proprii, prin solicitare pe bază de raport, notă
telefonică, fax la eşaloanele superioare.
(3) Structurile/responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport din organica marilor unităţi
şi unităţi, cu aprobarea şefului structurii de comandă logistică şi a comandantului, întreprind măsurile
necesare pentru asigurarea mijloacelor de transport, pe care nu le au în înzestrare – rutiere, feroviare,
aeriene şi navale – din surse militare sau civile, pentru care vor înainta, la eşaloanele superioare, cereri
de sprijin cu mijloace de transport.

SECŢIUNEA a -2 a
Organizarea executării mişcărilor şi transporturilor
pentru sprijinul logistic în operaţii întrunite

Art.126. – (1) Operaţiunile şi activităţile de mişcare şi transport pentru sprijinul logistic se

execută, corespunzător modurilor de transport, prin transport feroviar, rutier, naval, aerian şi multimodal.
(2) Modul de transport se adoptă în funcţie de:
a) prioritatea/urgenţa executării transportului;
b) datele de execuţie şi timpul afectat;
c) distanţa pe care se execută transportul;
NESECRET
39 din 184
 NESECRET

d) tipul încărcăturii, dimensiuni, volum, greutate, cantitate, grad de periculozitate, tipul

pachetizării/paletizării, valoare, compatibilitatea cu mijloacele de transport alocate;
e) starea tehnică a infrastructurii;
f) caracteristicile tehnice şi de exploatare a mijloacelor de transport;
g) dispunerea surselor de aprovizionare.

1.Transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite

executate pe căile de comunicaţie feroviare

Art.127. – (1) Executarea mişcărilor şi transporturilor, aparţinând marilor unităţi/ unităţi, pe

căile de comunicaţie feroviare se realizează conform „L – 14/4, Instrucţiuni privind planificarea,
organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul executării mişcării şi transporturilor pe căile de
comunicaţie feroviare”.
(2) Cererile de sprijin pentru transportul pe calea ferată se înaintează ierarhic la structurile
de mişcare şi transport de la statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de
armă, unde se centralizează într-un proiect de plan de transport, care se înaintează Centrului de
coordonare a mişcării din Comandamentul logistic întrunit.
(3) Documentele specifice elaborate pentru executarea transporturilor pe calea ferată sunt:
a) planul/ grafic de transport;
b) planificarea transporturilor de materiale pe calea ferată, prezentată în anexa nr.20;
c) plan de îmbarcare/ debarcare;
d) formulare tip - scrisoare de trăsură pentru transportul pe c.f., scrisoare de trăsură pentru
transportul internaţional de mărfuri - CIM, formular NATO- 302.
(4) Înscrierea transporturilor în planul de transport pe calea ferată, organizarea pe eşaloane
militare de transport/ trenuri se face în ordinea urgenţei de transport a structurilor militare din organica
marilor unităţi/unităţilor/ subunităţilor/ formaţiunilor.
Art.128. – (1) Transporturile pentru sprijinul logistic pe căile de comunicaţie feroviare se
execută cu mijloace de transport specifice – locomotive şi vagoane – aparţinând operatorilor de transport
feroviari autorizaţi.
(2) Structurile/responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport din marile unităţi şi unităţi,
trebuie să cunoască şi să întocmească baza de date cu caracteristicile vagoanelor de călători şi marfă,
pentru a putea să calculeze şi să solicite vagoanele necesare executării transporturilor pentru sprijinul
logistic, ţinând cont de normele de îmbarcare / încărcare a materialelor de logistică în vagoane, anexa
nr. 19.
(3) Personalul structurii logistice participă la realizarea calculului numărului de vagoane
necesar executării transportului materialelor pe căile de comunicaţie feroviare.
(4) Pentru calculul numărului de vagoane, pe tipuri şi trenuri/eşaloane de transport se urmăreşte
respectarea următoarei metodologii:
a) se întocmeşte un tabel, în care pe verticală, în dreptul fiecărei subunităţi se trec
efectivele, armamentul de artilerie/tunurile pe calibre, tehnica de luptă /autovehiculele pe categorii,
cantitatea de materiale şi în continuare numărul de vagoane necesare;
b) pentru a determina necesarul de vagoane pe tipuri se împart cifrele care exprimă
numărul efectivelor, la normele de încărcare ale vagoanelor de călători sau acoperite amenajate pentru
transport personal, obţinându-se astfel numărul de vagoane necesare;
c) se împart cifrele care reprezintă cantitatea de tehnică, la normele de îmbarcare
specifice fiecărui tip de vagon descoperit sau platformă şi se obţine astfel numărul de vagoane necesare
pentru transportul tehnicii/echipamentelor;
d) se împart cifrele care reprezintă cantitatea de materiale ce trebuie încărcată la normele
de încărcare, specifice fiecărui tip de vagon;

NESECRET
40 din 184
 NESECRET

e) se transformă vagoanele, în vagoane convenţionale pe 2 osii, şi se calculează tonajul

pentru transportul fiecărei subunităţi;
f) se face suma tuturor vagoanelor, osiilor şi tonajului pe fiecare subunitate şi pe MU /U.
(5) Şeful structurii logistice nominalizează personalul din subordine care participă la
executarea transportului, personal ce va fi coordonat de responsabilul cu activitatea de mişcare şi
transport din unitate.
Art.129. – (1) Înainte de data începerii încărcării/descărcării, responsabilul cu activitatea de
mişcare şi transport din unitate şi delegatul desemnat al unităţii, împreună cu un reprezentant al
operatorului de transport/staţiei de cale ferată vor executa recunoaşterea staţiei/ terminalului de cale
ferată, de încărcare/descărcare, şi vor stabili:
a) locul de încărcare/descărcare;
d) ora introducerii vagoanelor la locul de încărcare/descărcare;
c) ora începerii încărcării/descărcării;
e) necesitatea utilizării rampelor mobile de încărcare/descărcare, a utilajelor şi accesoriilor de
încărcare/ descărcare şi modul de utilizare al acestora, gratuit sau contra cost.
(2) Delegatul desemnat al unităţii, militar sau personal civil contractual, aparţinând structurii
logistice, desfăşoară următoarele activităţi:
a) verfică starea vagoanelor înainte de încărcare;
b) participă la încărcarea/descărcarea încărcăturilor în/din vagoane;
c) asistă la măsurarea sau cântărirea încărcăturilor, în cazurile transporturilor excepţionale;
d) după încărcare, închide şi asigură cu lacăte uşile şi obloanele vagoanelor şi asistă la
sigilarea acestora de către personalul autorizat al căii ferate/operatorului de transport;
e) verifică aplicarea etichetelor specifice pe pereţii laterali ai vagoanelor în care s-au încărcat
muniţie sau explozivi;
f) în staţia de descărcare, înainte de începerea operaţiunilor verfifică integritatea sigiliilor de
pe vagoane;
(3) Responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport din unitate va participa la
încărcarea/descărcarea transportului, rezolvând, împreună cu reprezentanţii autorizaţi ai operatorului de
transport şi staţiei de cale ferată, problemele specifice apărute.
(4) Date privind stadiul execuţiei transporturilor pentru sprijinul logistic, în desfăşurare, se
vor obţine de la birourile de transporturi militare teritoriale .
(5) Birourile de transporturi militare teritoriale asigură U./M.U. arondate, cu documente
militare de transport pe calea ferată, conform „L–17, Norme metodologice privind drepturile de
transport ale personalului, transportul tehnicii şi materialelor militare, stabilirea preţului, asigurarea,
evidenţa, emiterea, utilizarea şi justificarea documentelor militare de transport pentru nevoile operative
ale Armatei României”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării M 124/2006.
Art.130. – (1) Documentele de transport utilizate pentru executarea transporturilor pentru sprijinul
logistic pe calea ferată sunt:
a) scrisori de trăsură pentru vagon sau grupuri de vagoane de marfă;
b) scrisori de trăsură pentru transportul internaţional de mărfuri - CIM;
c) documente militare de transport pentru personal, materiale şi tehnică;
d) legitimaţii de călătorie pentru personal.
(2) Pentru plata contravalorii transporturilor pentru sprijinul logistic ce se execută pe calea ferată
de pe teritoriul naţional , structurile logistice din unităţile militare utilizează:
a) foi de drum militare pentru vagon complet şi/sau cereri de transport militar cu taxe
creditate pentru transporturile de materiale şi tehnică militară;
b) foi de drum individuale clasa I şi II sau cereri de transport militar cu taxe creditate
pentru personalul transportat;.
c) numerar, ordin de plată sau alte mijloace de plată.
(3) Plata transporturilor pentru sprijinul logistic, executate în afara teritoriului naţional se
efectuează conform actelor normative specifice şi a tarifelor practicate de operatorii de transport, cu care
s-a încheiat contractul de transport, respectându-se legislaţia naţională şi a cea internaţională.
NESECRET
41 din 184
 NESECRET

Art.131. – (1) Transporturile pentru sprijinul logistic se execută cu respectarea normelor de

manipulare şi transport specifice fiecărei categorii de materiale, precum şi a „L-15, Normele privind
pachetizarea, paletizarea, containerizarea şi manipularea bunurilor materiale din Ministerul Apărării”,
aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M. 6/2000.
(2) Transporturile de materiale periculoase pe calea ferată se execută conform „Regulamentului
privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase – RID”.
Art.132. - (1) Militarilor din subunitatea de pază care însoţesc transportul, li se pot asigura
pachete de hrană rece, de către unitatea proprie, conform normelor de hrănire în vigoare, în funcţie de
durata transportului.
(2) Asigurarea pachetelor de hrană rece, pentru subunităţiile de pază a transporturilor pe calea
ferată, se face conform prevederilor instrucţiunilor, dispoziţiunilor şi ordinelor în vigoare privind hrănirea
efectivelor care participă la misiuni.

2. Transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite

executate pe căile de comunicaţie rutiere

Art.133. – (1) Executarea mişcărilor şi transporturilor, aparţinând marilor unităţi/ unităţi, pe căile
de comunicaţie rutiere se realizează conform „L – 14/3, Instrucţiuni privind planificarea, organizarea,
coordonarea, monitorizarea şi controlul executării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţie
rutiere”.
(2) Structurile logistice din marile unităţi/ unităţi şi comandamente evaluează necesarul de
transport pe căile de comunicaţie rutiere şi propun/stabilesc măsuri pentru asigurarea acestuia.
(3) Planificarea transporturilor de materiale pe căile de comunicaţie rutiere se întocmeşte în
raport de nevoi, odată cu exprimarea clară asupra opţiunii de executare a transportului, pe zile /nopţi,
curse şi circuite de transport, prezentată în anexa nr.21.
(4) Pentru executarea acestor transporturi, structurile logistice utilizează mijloacele de
transport rutier/auto din înzestrare, iar la neajungere, solicită sprijin la eşaloanele superioare, sau cu
aprobarea acestora, închiriază /contractează mijloacele de transport rutier/auto de la operatorii de
transport rutier/auto civili.
(5) Mijloacele de transport rutier/auto pot fi asigurate şi de structuri militare - batalioane,
companii, plutoane de transport specializate pe diferite tipuri de transporturi logistice – de tehnică grea,
de apă, de carburanţi lubrifianţi, de transport materiale paletizate /containerizate .
(6) Transporturile pentru sprijinul logistic se execută permanent, pe timp de zi sau noapte,
conform planificărilor întocmite şi aprobate, calculate conform capacităţilor de încărcare a materialelor
pe autovehicule, prezentate în anexa nr.23.
(7) După distanţa parcursă, transporturile pentru sprijin logistic desfăşurate pe căile de
comunicaţie rutiere cuprind:
a) transporturi locale;
b) transporturi zonale;
c) transporturi interzonale;
Art.134. – (1) Coloana rutieră/ auto se constituie astfel încât să îndeplinească cerinţele misiunii,
să asigure deplasarea în siguranţă şi la timp, a tehnicii şi a efectivelor, indiferent de condiţii.
(2) Densitatea pe km şi ritmul de marş sunt calculate în condiţii normale de deplasare/ mişcare,
vreme şi condiţii de drum; starea tehnică a autovehiculelor poate influenţa negativ aceşti indicatori.
(3) Pentru executarea unui transport pentru sprijin logistic, coloanele se constituie, de regulă, din
mijloace de transport auto de acelaşi tip, calculându-se necesarul de mijloace de transport rutiere,
prezentat în anexa nr. 24 şi durata transportului, anexa nr.25.
(4) Fiecare coloană de transport se constituie din unităţi sau subunităţi de transport compacte:
batalion; companie; pluton; grupă, iar comandant se numeşte unul din comandanţii unităţilor/subunităţilor
de transport.
(5) Comandantul de coloană conduce coloana pe itinerarele de deplasare/mişcare ordonate,
menţinând legătura permanentă cu comandantul unităţii/subunităţii de logistică/ transport prin mijloacele
NESECRET
42 din 184
 NESECRET

radio/telefoanele din dotare, în scopul îndeplinirii la timp a misiunilor primite.

(6) Informaţii privind deplasarea coloanelor rutiere/auto, în afara sistemului propriu de legături al
unităţilor/subunităţilor de transport se pot obţine de la echipajele de poliţie militară implicate sau de la
organele de poliţie rutieră.
Art.135. – (1) Programul transporturilor logistice, prezentat în anexa nr. 22 se elaborează
având la bază Planificarea transporturilor de materiale pe căile de comunicaţie rutiere, document
elaborat de structura de comandă logistică .
(2) Pe baza „Programului transporturilor primit de la comandantul M.U./U./subunităţii logistice”
şi a precizărilor acestuia asupra misiunii fiecărei coloane, şeful de stat major al structurii
logistice/transport, care organizează şi execută transportul, desfăşoară următoarele activităţi:
a) întocmeşte, după caz, „Graficul de formare a coloanei/Reprezentarea grafică a
mişcărilor rutiere a coloanelor” prezentat în anexa nr. 26, care se deplasează pe acelaşi itinerar şi îl
înmânează fiecărui comandant /şef de coloană;
b) execută instructajul comandanţilor/şefilor de coloană, stabileşte şi comunică ordinea
încolonării, distanţa între mijloacele de transport şi alte date tehnice, în raport de specificul deplasării
coloanelor;
c) participă la instruirea şoferilor/şefilor de maşină din compunerea coloanelor de
transport.
(3) La această instruire, pentru eventuale precizări suplimentare asupra misiunii, pot participa
şeful structurii de comandă logistică/şeful compartimentului conducere logistică şi ofiţerul cu
coordonarea mişcării/responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport, în raport de specificul misiunii.
Art.136. – După însuşirea datelor din programul transporturilor şi pe baza instructajului/
ordinului primit, fiecare comandant/şef de coloană se deplasează la locul de constituire a acesteia, ia în
primire materialele şi autovehiculele încărcate, pe care le încolonează conform graficului de transport,
execută instruirea coloanei de transport, organizează siguranţa şi face precizările ce se impun şoferilor şi
şefilor de autovehicul, după care, la ora stabilită, începe deplasarea.
Art.137. - Pentru asigurarea operativităţii maxime la încărcare/descărcare, şefii structurilor
logistice, precum şi comandanţii/şefii de coloană, vor avea în atenţie ca în cadrul fiecărui baze/loc de
aprovizionare, în funcţie de dezvoltare şi amplasare, să se organizeze:
a) raionul de aşteptare a mijloacelor de transport goale;
b) puncte de încărcare/distribuţie;
c) drumuri de acces;
d) raionul de aşteptare a mijloacelor de transport încărcate.
Art.138. - (1) Într-un autovehicul, de regulă, se încarcă un singur fel de materiale.
(2) La încărcarea materialelor, pentru utilizarea eficientă a întregii capacităţi a autovehiculelor se
va ţine seama de normele de încărcare pe mijloacele de transport, proprii fiecărei categorii de materiale.
(3) Este interzis transportul muniţiei la un loc cu carburanţii sau cu alte materiale uşor
inflamabile, precum şi a produselor alimentare la un loc cu carburanţi - lubrifianţi.
Art.139. – (1) Organizarea coloanelor de autovehicule se realizează pe etape de marş, în funcţie
de distanţa parcursă.
(2) Când autovehiculele/coloanele au ajuns la destinaţie, unitatea/structura militară/eşalonul care
le-a primit, sunt obligate să confirme sosirea acestora; despre executarea transporturilor logistice se
raportează şefului structurii de comandă logistică - G.4/S.4 al unităţii/structurii militare care a organizat
transportul, iar acesta, îl informează pe comandant.
(3) La înapoiere, în cadrul misiunii de transport logistic, mijloacele de transport rutier se utilizează
în primul rând pentru evacuarea răniţilor şi bolnavilor, iar cele care rămân disponibile se pot întrebuinţa
pentru evacuarea tehnicii cu nevoi de reparaţii, a materialelor deteriorate sau excedentare, precum şi a
ambalajelor.
(4) Coloanele de transport vor fi programate să execute deplasarea, astfel încât să treacă prin zona
cu restricţii, pe cât posibil, înaintea impunerii acesteia sau vor fi programate să efectueze o haltă la o
distanţă convenabilă de locul de restricţionare, procedând la ocolirea zonei, cu prelungirea traseului şi a
timpului necesar de efectuare a deplasării.
NESECRET
43 din 184
 NESECRET

Art.140. – (1) La calculul „Necesarului mijloacelor de transport rutier/ auto”, se va ţine seama de
următoarele principii:
a) în situaţia când întreg volumul de materiale se transportă într-o singură cursă, numărul
de autovehicule necesar executării transportului este egal cu numărul de autovehicule - cursă, precizat în
cererea de sprijin pentru transport auto;
b) când întreg volumul de materiale urmează să se transporte în mai multe curse, numărul
de autovehicule necesare executării transportului se stabileşte conform calculelor din
situaţia ,,Determinarea necesarului de mijloace de transport rutier/auto”.
(2) La completarea datelor din „Cererea de sprijin pentru transportul rutier/ auto”, prezentată în
anexa nr. 27, trebuie să se aibă în vedere condiţiile concrete în care urmează să se execute transportul,
respectiv utilizarea judicioasă a mijloacelor de transport.
Art.141. – (1) Prezentarea grafică a circulaţiei coloanelor auto,prezentată în anexa nr. 28, pe un
anumit itinerar, prezintă următoarele avantaje:
a) permite o cunoaştere operativă a gradului de ocupare a itinerarelor cu deplasările
coloanelor ;
b) determinarea posibilităţilor suplimentare de transport;
c) posibilităţi de remediere/optimizare a transporturilor.
(2) Graficul circulaţiei se întocmeşte doar în momentul în care pe acelaşi itinerar trebuie să se
deplaseze mai multe coloane, cu viteze diferite, în sensuri opuse.
(3) Graficul de circulaţie este un document de lucru care se întocmeşte separat pentru fiecare
itinerar.
(4) Pentru identificarea poziţiei unui autovehicul /coloană aflată în mişcare, se va alege un sistem
rectangular de reprezentare în care:
a) pe verticală va fi reprezentată distanţa în kilometri;
b) pe orizontală se va reprezenta durata deplasărilor coloanelor, în ore.
(5) Pe grafic, înainte de a reprezenta deplasarea coloanelor, se evidenţiază toate restricţiile
cunoscute în momentul întocmirii acestuia; ulterior se pot adăuga alte restricţii care pot duce la
modificarea programării transporturilor.

3. Transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite

executate pe căile de comunicaţie aeriene

Art.142. - (1) Executarea mişcărilor şi transporturilor aparţinând marilor unităţi/ unităţi, pe căile
de comunicaţie aeriene se realizează conform „L – 14/5, Instrucţiuni privind planificarea, organizarea,
coordonarea, monitorizarea şi controlul executării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţie
aeriene”.
(2) Transporturile pentru sprijinul logistic pe căile de comunicaţie aeriene sunt condiţionate de:
a) tipul, numărul şi capacitatea limitată a mijloacelor de transport aerian – elicoptere şi
avioane de transport;
b) dimensiunile şi greutatea echipamentelor, tehnicii şi materialelor care se transportă;
c) posibilitatea transportului materialelor periculoase;
d) condiţiile meteorologice, de timp şi anotimp;
e) starea de operativitate şi capacitatea aeroporturilor;
f) existenţa mijloacelor de manipulare a încărcăturilor.
(3) Pentru planificarea, organizarea şi executarea transporturilor aeriene, structurile logistice ale
marilor unităţi/unităţi, împreună cu responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport, colaborează cu
structurile de mişcare şi transport specializate.
Art. 143. - (1) Într-un aeroport de îmbarcare/încărcare se organizează patru zone de pregătire:
a) de aşteptare;
b) de control şi inspecţie;
c) premergătoare încărcării;
NESECRET
44 din 184
 NESECRET

d) linia de expediere/zona rampei de încărcare.

(2) Într-un aeroport de debarcare/descărcare se organizează:
a) zona rampei de descărcare;
b) zona de adunare;
c) zona de pregătire pentru marş.
Art. 144. – (1) Pentru planificarea şi executarea unui transport logistic aerian, structura logistică
a marii unităţi/unităţii împreună cu responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport, şi în cooperare cu
structurile de mişcare şi transport specializate stabilesc:
a) necesarul de mijloace de transport aerian;
b) aeroporturile de încărcare/descărcare;
c) echipamentele, tehnica şi materialele ce se transportă;
d) mijloacele de pachetizare, paletizare, containerizare şi manipulare mecanizată;
e) mijloacele de ancorare şi fixare;
f) documentele de transport şi de vamă ce vor trebui completate.
(2) Structura logistică a marii unităţi/unităţii împreună cu responsabilul cu activitatea de mişcare şi
transport, coordonaţi de structurile de mişcare şi transport specializate, întocmesc documentele necesare
executării transportului:
a) cererea de sprijin cu mijloace de transport aerian;
b) planul de încărcare/descărcare;
c) planul de transport aerian;
d) alte documente solicitate de operatorul de transport aerian – liste, schiţe ale tehnicii şi
echipamentului, etc.
(3) Operaţiunile de încărcare/descărcare în terminalele de transport aerian se execută de către
echipe de încărcare/descărcare specializate.

4.Transporturile pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite

executate pe căile de comunicaţie navale

Art. 145. - (1) Executarea mişcărilor şi transporturilor aparţinând marilor unităţi/ unităţi pe căile
de comunicaţie navale, se realizează conform „L – 14/6, Instrucţiuni privind planificarea, organizarea,
coordonarea, monitorizarea şi controlul executării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţie
navale”.
(2) Transporturile pentru sprijinul logistic pe căile de comunicaţie navale maritime, fluviale şi pe
ape interioare prezintă următoarele avantaje:
a) capacitate foarte mare de transport ;
b) deplasarea pe distanţe lungi;
c) transportul echipamentelor şi tehnicii grele sau negabaritice;
d) costuri reduse;
(3) Transporturile pentru sprijinul logistic se pot executa cu:
a) nave militare de transport aparţinând Statului Major al Forţelor Navale;
b) nave comerciale aparţinând companiilor naţionale de transport naval sau altor
companii/operatori interni sau internaţionali;
c) nave militare de transport puse la dispoziţie de către NATO şi UE, sau prin acorduri
bilaterale, în cadrul desfăşurării unor operaţiuni/misiuni comune.
(4) Transporturile realizate cu nave comerciale se execută pe bază de contract de transport,
încheiat între structurile militare abilitate – Comandamentul logistic întrunit, alte structuri - şi
armator/navlositor.
(5) Pe timpul transportului pe căile de comunicaţie navale, echipamentele, tehnica, armamentul,
muniţiile, explozivii şi materiale sunt tratate ca mărfuri generale, supunându-se reglementărilor
internaţionale privind acest tip de transporturi.
(6) Pe timpul executării transportului, autoritatea asupra încărcăturii aparţine comandantului
NESECRET
45 din 184
 NESECRET

navei.
Art. 146. – (1) Pentru planificarea şi executarea unui transport pentru sprijinul logistic naval,
structura logistică a marii unităţi/unităţi împreună cu responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport
stabilesc:
a) cantitatea, tipul, categoria şi dimensiunile încărcăturii – echipamente, tehnică,
armament, muniţii, explozivi şi materiale;
b) modul de ambalare, pachetizare, containerizare a încărcăturilor transportate, dacă este
cazul;
c) datele de desfăşurare a transportului – data de începere, timpul maxim alocat pentru
deplasare, data la care transportul trebuie să sosească în portul de descărcare;
d) porturile de încărcare/ descărcare, şi zonele de sosire şi de aşteptare din acestea, când
este posibil;
e) modul de transport a încărcăturii din unitate până în portul de încărcare şi de la portul de
descărcare la locaţia de destinaţie – unitate militară/teatru de operaţii/ altă destinaţie, precum şi itinerariile
de deplasare;
f) timpul necesar executării operaţiunilor de încărcare/descărcare pe/de pe navă;
g) numărul şi tipul de nave şi instalaţii de încărcare/descărcare necesare;
h) necesarul de materiale proprii de fixare şi ancorare, pentru încărcături;
i) documentele de transport şi vamale ce trebuie completate de către unitate/expeditor;
j) modalităţi de executare a pazei încărcăturii, pe timpul transportului.
l) mijloace de comunicaţii şi puncte de contact, pe timpul transportului.
(2) Responsabilul cu activitatea de mişcare şi transport , precum şi personalul unităţii direct
implicat în transport, execută recunoaşterea porturilor ce vor fi utilizate, de regulă cu 6-8 săptămâni
înainte de data începerii transportului.
(3) Datele recunoaşterii vor fi prezentate în „Raportul de recunoaştere a portului”, întocmit
conform prevederilor L-14/6./2006.
Art. 147. – (1) Pregătirea echipamentelor, tehnicii şi materialelor pentru transportul pe căile de
comunicaţie navale constă în:
a) curăţire;
b) întreţinere tehnică;
c) conservare, dacă specificul transportului impune;
d) împachetare;
e) marcare.
f) decontaminare, în zona de aşteptare din portul de încărcare, pentru tehnica/echipamentele
deplasate, până în port, pe roţi;
(2) Întreţinerea tehnică şi conservarea se execută conform „L-11 – Instrucţiuni privind mentenanţa
tehnicii şi echipamentelor din înzestrarea Ministerului Apărării pe timp de pace, în situaţii de criză şi la
război”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M 6 din 20.01.2000.
Art.148. – Marcarea şi etichetarea mărfurilor periculoase transportate pe mare se realizează
conform prevederilor Codului IMDG 2000 – Codul Internaţional Maritim pentru Mărfurile Periculoase.

5.Transporturile multimodale pentru sprijinul logistic în operaţiile întrunite

Art. 149. - (1) Executarea transporturilor multimodale pentru sprijinul logistic, aparţinând marilor
unităţi/unităţi, pe căile de comunicaţie navale, se realizează conform „L – 14/7, Instrucţiuni privind
mişcările şi transporturile militare multimodale”.
(2) Transporturile multimodale pentru sprijinul logistic se realizează de către:
a) un singur operator de transport specializat, militar sau civil;
b) mai mulţi operatori de transport multimodal, militari şi/ sau civili.
(3) Operatorul de transport multimodal asigură executarea întregului transport, de la primirea
încărcăturii la transport, la unitatea militară predătoare, până la livrarea acesteia la unitatea militară de
destinaţie.
NESECRET
46 din 184
 NESECRET

(4) Transporturile logistice multimodale se execută în baza unor cereri/ contracte de transport,
solicitate/încheiate pentru derularea întregului transport sau pentru fiecare mod de transport în parte.
(5) Mijloacele de grupaj utilizate în transporturile multimodale sunt containerul şi paleta.
Art.150. – (1) Expeditorul/unitatea militară de expediţie răspunde de deteriorarea
încărcăturii/materialelor numai dacă acestea au fost cauzate, la expedierea transportului, de către
angajaţii săi, - nearanjarea corectă în containere sau palete.
(2) Răspunderea operatorului/operatorilor de transport multimodal începe la recepţia încărcăturii/
containerului sau paletei şi încetează la livrarea acestora.
(3) Destinatarul/unitatea militară primitoare verifică şi inventariează încărcătura din container/
paletă la primirea acesteia.
Art.151. – (1) Structura logistică a marii unităţi/unităţii calculează şi stabileşte necesarul de
mijloacelor de pachetizare, paletizare, containerizare şi al mijloacelor de manipulare, ţinând cont de tipul,
volumul, greutatea şi cantitatea echipamentelor şi materialelor transportate.
(2) Pentru asigurarea/completarea mijloacelor de pachetizare, paletizare, containerizare şi
manipulare a materialelor, structurile logistice împreună cu responsabilul cu activitatea de mişcare şi
transport întocmesc cereri de sprijin, pe care le înaintează ierarhic, eşaloanelor superioare.

CAPITOLUL VII
Mentenanţa

SECŢIUNEA 1
Prevederi generale

Art.152. – (1) Mentenanţa este domeniul funcţional al sprijinului logistic care execută evacuarea
tehnicii imobilizate şi ameninţată a fi distrusă sau capturată de adversar, menţinerea şi restabilirea
echipamentelor tehnice la caracteristicile tehnice specifice de funcţionare, în scopul indeplinirii misiunii.
(2) Activitatea de mentenanţă se organizează pe baza:
a) Ordinului de sprijin logistic al eşalonului superior;
b) deciziei comandantului, pentru îndeplinirea misiunii;
c) fondurilor planificate pentru achiziţia pieselor de schimb, materialelor şi lucrărilor
necesare;
d) prevederilor actelor normative specifice armatei, altor ordine ale comandantului şi/sau
dispoziţiilor eşaloanelor superioare;
e) documentaţiilor tehnice elaborate de constructor sau furnizor;
f) altor documente legale.
(3) Una din misiunile principale ale Bazei navale, structura specializată din organica forţelor
navale, este repararea, verificarea, pregătirea pentru lansare şi transportul rachetelor şi torpilelor;
pregătirea preliminară a minelor şi bombelor antisubmarine şi transportul la punctele lor de ambarcare,
demagnetizarea navelor; repararea navelor şi tehnicii de la bord; amenajarea navelor primite din
economia naţională şi dotarea lor cu tehnică specifică; menţinerea în stare operaţională a danelor de
acostare, paselor de acces şi instalaţiilor portuare din porturile militare, precum şi din celelalte porturi sau
locuri destinate staţionării sau refacerii capacităţii de luptă a navelor.

1. Tipuri de mentenanţă

Art.153. – (1) În funcţie de starea sistemului şi momentul efectuării lucrărilor, mentenanţa poate
fi preventivă şi corectivă.
(2) Mentenanţa preventivă cuprinde un ansamblu de activităţi întreprinse pentru menţinerea
sistemelor tehnicii în condiţii normale de funcţionare, prin înlocuirea sistematică a elementelor şi
NESECRET
47 din 184
 NESECRET

executarea unor lucrări de revizie periodică, reglaj, diagnosticare şi control, planificate la intervalele
stabilite în funcţie de durata de utilizare, normele de rulaj în kilometri sau mile parcurse, timp de
funcţionare în ore, număr de lovituri trase.
(3) Mentenanţa corectivă cuprinde activităţi desfăşurate pentru restabilirea capacităţii normale de
funcţionare a sistemelor defecte cum ar fi reparaţiile de mică, medie sau mare amploare, care au ca scop
repunerea în stare de funcţionare a tehnicii defecte şi/sau deteriorate, ca urmare a uzurii normale sau
participării la acţiunile militare.
(4) Activităţile de mentenanţă corectivă cuprind operaţii, cum sunt: testarea/diagnoza; localizarea
şi remedierea defecţiunilor prin înlocuirea sau repararea elementelor defecte; verificarea şi executarea
reglajelor.
Art.154. - Mentenanţa tehnicii şi echipamentelor militare include:
a) controlul tehnic;
b) testarea/diagnosticarea;
c) întreţinerea;
d) clasificarea operaţională;
e) recuperarea şi evacuarea;
f) repararea;
g) reconstrucţia /reasamblarea;
h) reclamaţiile.

SECŢIUNEA a 2-a
Executarea mentenanţei

Art.155. – Pe timpul acţiunilor militare/operaţiilor întrunite, în realizarea activităţilor de

mentenanţă, prezentate la anexa nr. 30, pe lângă forţele şi mijloacele din organică se folosesc, în
condiţiile legii, toate posibilităţile existente în zona de acţiune precum şi capturile.
Art.156. – Pe timpul ducerii operaţiei se foloseşte manevra eficientă şi oportună a unităţilor,
subunităţilor şi formaţiunilor de mentenanţă, creându-se rezerve de forţe şi mijloace necesare de evacuare
şi reparaţii care să poată fi folosite operativ când situaţia o impune.
Art.157. – Mentananţa pentru tehnica aparţinând elementelor de cercetare-diversiune subordonate
nemijlocit M.U. tactice, se execută de structurile de mentenanţă ale M.U./U. în fâşia cărora acţionează.
Art.158. – În lupta de apărare mentenanţa este influenţată de :
a) pierderile mari ca urmare a folosirii masate de către adversar a loviturilor de aviaţie, rachetelor,
A.D.MC.B.R.N. şi incendiare, desantului aerian, trupelor aeromobile şi grupurilor de cercetare-
diversiune;
b) timpul relativ scurt, avut la dispoziţie ca urmare a înaintării adversarului , distanţele mari pe
care trebuie executată evacuarea pentru a preveni capturarea şi distrugerea tehnicii;
c) lovirea unor depozite centrale, cu scoaterea parţială sau totală din funcţiune, a unor
capacităţi productive;
d) dezorganizarea temporară a reţelei de comunicaţii;
e) necesitatea unui timp pentru mobilizare, deplasare, realizare a unor lucrări de apărare stabile şi
pentru trecerea economiei naţionale la producţia de apărare;
f) ocuparea temporară a unei suprafeţe din teritoriu şi evacuarea unor capacităţi productive,
precum şi a unei părţi din populaţie;
g) greutăţile în deplasarea trupelor, îndeosebi a evacuărilor, datorită numărului mare de refugiaţi
care aglomerează căile de comunicaţie.
Art.159. - În lupta ofensivă mentenanţa este influenţată de :
a) micşorarea perioadei de efectuare a întreţinerilor tehnice, ca urmare a manevrelor largi de forţe
şi mijloace de pe o direcţie pe alta, consumul mare de resurse, continua şi intensa solicitare a tehnicii;
b) activităţile de mentenanţă se vor efectua, în mare parte pe timp de noapte;
c) recunoaşterile pe linie tehnică incomplete sau imposibil de executat;

NESECRET
48 din 184
 NESECRET

d) evacuarea tehnicii pe spaţii mari, pe căi de comunicaţie distruse sau greu accesibile, cu
numeroase obstacole;
e) necesitatea repunerii în funcţiune a unui număr cât mai mare de mijloace deteriorate;
f) compartimentarea terenului, existenţa zonelor cu lucrări de hidroamelioraţii, necesitatea
fracţionării unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de mentenanţă, ca urmare a nevoilor impuse de
situaţia operativă/tactică, lărgimea mare a fâşei de ofensivă;
g) scoaterea din funcţiune, totală sau parţială, a unor unităţi, subunităţi şi formaţiuni de
mentenanţă, ca urmare a acţiunilor adversarului;
h) datorită distrugerilor produse de către adversar, lucrul unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor
de mentenanţă pe teritoriul eliberat este dificil;
i) folosirea capturilor de tehnică, piese de schimb, materiale şi carburanţi-lubrifianţi se diminuează
considerabil.

1.Niveluri de mentenanţă

Art.160. - (1) Mentenanţa este organizată pe niveluri, stabilite în funcţie de complexitatea

lucrărilor, durata de imobilizare a tehnicii, dotarea cu echipamente, aparatură, utilaje, scule, dispozitive şi
verificatoare specifice, calificarea personalului şi condiţiile de lucru.
(2) Nivelurile de mentenanţă cuprind: nivelul de bază; nivelul intermediar şi nivelul general.
a) nivelul de bază cuprinde intervenţiile de mentenanţă preventive şi corective, cu
imobilizări ale tehnicii, de scurtă durată: control tehnic înaintea misiunii, control tehnic pe parcurs,
întreţineri tehnice curente, întreţineri tehnice şi inspecţii periodice, revizii, reparaţii;
b) nivelul intermediar cuprinde intervenţiile de mentenanţă preventive şi corective, cu
imobilizări ale tehnicii, pe durată medie de timp: testare, clasificare operaţională, revizii, reparare;
c) nivelul general cuprinde intervenţiile de mentenanţă preventive şi corective, cu
imobilizări ale tehnicii, pe durată de timp relativ mare.
Art.161. – (1) În funcţie de tipul tehnicii, gradul de uzură şi volumul de manoperă, de regulă, la
tehnică se execută următoarele tipuri de reparaţii:
a) curente şi de complexitate redusă -RC;
b) de complexitate medie -RM;
c) de complexitate ridicată -RR.
(2) În funcţie de resurse, forţele şi mijloacele avute la dispoziţie, a analizei de economicitate a
soluţiilor existente, rezultate în urma diagnosticării efectuate, precum şi de importanţa şi specificul
tehnicii, comandanţii unităţilor, la propunerea şefilor structurilor logistice subordonate, dispun trimiterea
tehnicii de reparat în unitatea militară, solicită sprijin de mentenanţă de la eşaloanele superioare sau
apelează la serviciile operatorilor economici specializaţi.
(3) În acest mod, se realizează lărgirea competenţelor, la toate structurile de mentenanţă,
obţinându-se, astfel, o mai bună flexibilitate în adaptarea la situaţiile concrete de executare a intervenţiilor
de mentenanţă.

2. Recuperarea şi evacuarea tehnicii deteriorate şi imobilizate

Art. 162. – (1) Aceste două operaţiuni constau în:

a) scoaterea tehnicii militare deteriorate/imobilizate de sub focul inamicului;
b) descongestionarea drumurilor/itinerariilor de deplasare;
c) asigurarea trecerii trupelor prin locuri greu accesibile;
d) concentrarea tehnicii militare deteriorate prin procedee specifice, în locurile stabilite.

NESECRET
49 din 184
 NESECRET

(2) În Forţele navale mentenanţa se execută la nivel operativ de către Centrul de mentenanţă din
organica Bazei navale; mentenanţa la navele şi tehnica din dotarea Forţelor navale se execută pe nivele de
competenţă, în principal:
a) pentru senzori şi armamente (instalaţii artileristice, instalaţii A.S.A., radio şi radiolocaţie,
centrale de tragere şi lansare, aparatură de navigaţie) şi instalaţii energetice şi de propulsie, la Centrul 338
mentenanţă, aparţinînd Bazei navale Constanţa;
b) pentru navele de deplasament mic şi mentenanţa platformelor la secţiile logistice ale Bazei
navale;
c) pentru navele de deplasament mare şi mentenanţa platformelor la agenţi economici
specializaţi.

Art.163. – (1) Structura de comandă logistică răspunde de planificarea şi organizarea evacuării

tehnicii militare, anexa nr.29, stabilind.:
a) fondul de evacuat existent şi probabil;
b) raioanele/locurile în care s-au produs sau se prevăd imobilizări şi felul acestora;
c) momentul scoaterii din funcţiune, dacă repararea nu mai este eficientă;
d) căile de comunicaţii care urmează a fi folosite şi distanţele de evacuare;
e) cauzele şi complexitatea imobilizărilor;
f) priorităţile în executarea evacuărilor;
g) măsurile de realizare a sistemului informaţional, ierarhic, privind momentul şi locul scoaterii
din funcţionare, precum şi modul de cooperare;
h) modalităţile de executare a evacuărilor;
i) necesarul de forţe şi mijloace pentru realizarea evacuării;
j) misiunile, repartiţia, conducerea şi manevra unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de
evacuare din cadrul structurilor de mentenanţă.
Art.164. - La stabilirea priorităţilor de evacuare se va ţine seama de:
a) situaţia tactică şi operativă;
b) gradul de imobilizare şi deteriorare;
c) valoarea, complexitatea şi importanţa în luptă a tehnicii deteriorate;
d) forţele şi mijloacele de evacuare avute la dispoziţie.
Art.165. – Conducerea forţelor destinate evacuării se realizează de către şeful structurii de
comandă logistică şi şefii formaţiunilor de mentenanţă în baza „Ordinul de sprijin logistic”, în conţinutul
căruia se prevăd:
a) date asupra tipurilor şi cantităţilor de tehnică;
b) locurile unde este dispusă această tehnică;
c) modul de evacuare;
d) locurile unde se execută evacuarea;
e) subordonarea forţelor de evacuare;
f) mijloace de legătură;
g) mod de cooperare;
h) măsuri pentru protecţia personalului şi a tehnicii de evacuat.
Art.166. – Manevra forţelor de evacuare presupune stabilirea de noi măsuri în funcţie de:
a) situaţia tactică/operativă concretă şi acţiunile preconizate a se desfăşura;
b) cantitatea şi calitatea mijloacelor de evacuare avute la dispoziţie.

3. Repararea tehnicii

Art.167. – Unităţile, subunităţile şi formaţiunile execută lucrări de reparaţii în funcţie de

competenţele acordate prin concepţia mentenanţei astfel:

NESECRET
50 din 184
 NESECRET

a) grupele de mentenanţă execută lucrări de întreţinere tehnică, reglaje şi remediere a

defecţiunilor mici, cu participarea conducătorilor de autovehicule, echipajelor, servanţilor şi
RC cu volum mic de lucrări;
b) companiile de mentenanţă execută lucrările calificate din cadrul întreţinerilor tehnice precum
şi RC;
c) batalioanele de mentenanţă execută RC care depăşesc posibilităţile formaţiunilor de la unităţile
subordonate marilor unităţi, RM şi RR în limita timpului, fondurilor alocate şi capacităţilor
disponibile;
d) structurile de mentenanţă de la nivelul eşaloanelor strategice execută RM, care depăşesc
posibilităţile celorlalte unităţi productive subordonate corpurilor de armată teritoriale/similare,
RR şi revizii.
Art.168. – Repararea tehnicii deteriorate pe timpul operaţiei de apărare se execută în raport cu:
a) situţia operativă/tactică;
b) timpul la dispoziţie;
c) cantitatea tehnicii scoasă din funcţionare;
d) nevoile de reparaţii ale tehnicii şi capacităţile productive ale unităţilor, subunităţilor şi
formaţiunilor organice primite ca întărire/sprijin sau de la agenţii economici.
Art.169. – Pe timpul operaţiei ofensive, repararea tehnicii deteriorate se execută de grupele mixte
constituite în măsură să intervină, la ordin, în sprijinul eşaloanelor subordonate de pe direcţiile principale
de ofensivă, a celor din forţele de angajare imediată, care au reuşit să rupă apărarea adversarului şi care
participă la respingerea contraloviturilor /contraatacurilor, precum şi a celor lovite de adversar.

SECŢIUNEA a 3-a
Documente de conducere pe linia mentenanţei

Art.170. – Şeful structurii de comandă logistică prezintă comandantului informaţiile şi estimările

care includ şi elemente de mentenanţă, prezentate în anexa nr.30, referitoare la :
a) gradul de asigurare cu tehnică şi starea de operativitate a acesteia, pe tipuri şi misiuni, în raport cu
situaţia operativă /tactică;
b) volumul de întreţineri tehnice, evacuări, reparaţii, predări sau primiri de tehnică şi modul de
executare a acestora, pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor militare;
c) rezerva de resurse a principalelor tipuri de tehnică, concluziile care se desprind în raport cu
misiunea primită de M.U. /U. şi măsurile necesare pentru îndeplinirea misiunii;
d) gradul de completare a unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de mentenanţă cu personal;
e) raioanele de dispunere şi modul de folosire a unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de
mentenanţă;
f) axele de evacuare-reparare, itinerarele de evacuare, raioanele/locurile de adunare/concentrare a
tehnicii deteriorate;
g) repartiţia forţelor şi mijloacelor de mentenanţă, rezervele care se creează şi întăririle necesare;
h) modul de folosire a capacităţilor de producţie ale agenţilor economici din zona M.U/U;
i) măsurile de protecţie împotriva A.D.M.C.B.R.N şi incendiare, pentru realizarea protecţiei şi
asigurarea acţiunilor unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de mentenanţă;
j) forţele şi mijloacele de mentenanţă care urmează să fie solicitate de la eşalonul superior sau de la
organele administraţiei publice locale;
k) organizarea conducerii unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de mentenanţă.
Art.171. - Planul de mentenanţă necesită întocmirea situaţiilor, prezentate în anexa nr.31:
a) situaţia cu necesarul, existentul şi starea tehnică a autovehiculelor numeric, pe tipuri de
autovehicule şi pe unităţi subordonate, actualizată permanent;
b) situaţia cu rezerva de motoresurse, pe autovehicule;
c) situaţia cu consumul probabil de motokilometrii, pe autovehicule;
d) situaţia cu repartiţia forţelor şi mijloacelor de mentenanţă;
NESECRET
51 din 184
 NESECRET

e) situaţia cu necesarul, existentul şi deficitul în piese de schimb şi materiale la data de ……;

f) situaţia cu evoluţia stării tehnice a autovehiculelor;
g) situaţia cu repartiţia pieselor de schimb şi materiale la mari unităţi /unităţi;
h) situaţia cu fondul şi posibilităţile de reparat pentru două zile de luptă;
i) repartiţia forţelor şi mijloacelor de evacuare-reparaţii, actualizată permanent.

CAPITOLUL VIII
Asigurarea medicală

SECŢIUNEA 1
Asigurarea medicală operaţională în operaţii întrunite

Art.172. – (1) Asigurarea medicală operaţională este o funcţie a logisticii de consum a Armatei
României şi reprezintă ansamblul activităţilor de asistenţă medicală, evacuare medicală şi suport
logistic medical a contingentelor naţionale participante la misiuni pe teritoriul naţional şi în afara
acestuia şi are o contribuţie semnificativă în realizarea succesului acţiunilor militare.
(2) Asistenţa medicală şi dentară cuprinde totalitatea măsurilor ce se iau pentru păstrarea sănătăţii
personalului, prevenirea apariţiei şi răspândirii bolilor, acordarea la timp a primului ajutor, tratamentul
specializat, recuperarea personalului în scopul înapoierii în cel mai scurt timp la unităţi, precum şi
protecţia medicală a forţei /MPF.

1. Misiunile asigurării medicale operaţionale

Art.173. – (1) Misiunile Facilităţilor Medicale de Tratament /Medical Tratament Facilities,MTF

ale marilor unităţi/unităţi sunt determinate de o serie de factori:
a) misiunile forţelor luptătoare;
b) ameninţările inamicului analizate din punct de vedere medical;
c) informaţiile medicale /MEDINT, Medical Intelligence;
d) concepţia generală de organizare a activităţilor de evacuare a răniţilor şi bonlavilor din
aria/teatru de operaţii, Areal Operations/Theatre Operations.
(2) Complexitatea deosebită a activităţilor medicale ce se desfăşoară pe aria/teatru de operaţii
solicită sprijinul permanent din partea comandantului marii unităţi/unităţi şi a statului major, în vederea
executării oportune şi optime a activităţilor de acordare a actului medical răniţilor şi bolnavilor, care se
amplifică în cazul utilizării de către inamic a armelor ADMCBRN.
Art.174. – Asigurarea medicală operaţională în cadrul marilor unităţi./unităţi se execută pe baza
ordinelor şi dispoziţiilor medicului şef, anexa nr. 32 şi are ca scop îndeplinirea următoarelor misiuni:
a) organizarea şi executarea recunoaşterii sanitare a raionului acţiunilor militare, folosirea datelor
furnizate de MEDINT şi formularea de propuneri comandantului şi statului major pentru decontaminarea
terenului, în cooperare cu subunităţile specializate de apărare CBRN;
b) studiul datelor statistice privind răniţii şi bolnavii din aria de responsabilitate;
c) organizarea şi acordarea la timp a actului medical răniţilor şi bolnavilor din aria de
responsabilitate şi, în unele situaţii, celor care încadrează unităţi sau subunităţi, altele decât cele ale
armatei, pe timpul cât sunt subordonate acesteia, iar, la nevoie, populaţiei civile şi prizonierilor de război;
d) executarea măsurilor pentru asigurarea evacuării răniţilor şi bolnavilor din aria de
responsabilitate în timp optim;
e) organizarea şi executarea activităţilor de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor şi a bolilor
transmisibile, verificarea modului de aplicare a măsurilor igienico-sanitare în unităţile/subunităţile din
organica M.U./U.;
f) planificarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie medicală a trupelor şi MTF, precum şi de
prevenire a transmiterii antropozoonozelor;
NESECRET
52 din 184
 NESECRET

g) comanda şi controlul /C2 neîntrerupte a executării activităţilor de asistenţă medicală şi dentară

pe timpul organizării şi desfăşurării acţiunilor de luptă de către M.U./U.
Art.175. – Pentru îndeplinirea misiunilor asigurării medicale operaţionale în cadrul M.U./U. se
vor lua următoarele măsuri:
a) menţinerea permanentă a capacităţii de acţiune a MTF în acţiunile militare;
b) dispunerea judicioasă şi deplasarea oportună a MTF în cadrul dispozitivului de luptă;
c) desfăşurarea în timp oportun a activităţilor de acordare a actului medical efectivelor din
organica M.U./U., a evacuării răniţilor şi bolnavilor către alte MTF;
d) folosirea eficientă a personalului medico-sanitar, a tuturor materialelor sanitare şi farmaceutice,
a mijloacelor de evacuare şi transport, precum şi menţinerea unui coeficient ridicat de funcţionare a
tehnicii şi aparaturii medicale din dotare;
e) realizarea şi menţinerea permanentă a legăturii în cadrul şi între MTF ale M.U./U., precum şi cu
organele de conducere a sprijinului logistic.

2. Etapele de evacuare medicală şi tratament

Art.176. – (1) Răniţii şi bolnavii sunt persoanele militare sau civile, care din cauza unui
traumatism, a unei boli sau altei incapacităţi, ori dereglări psihice sau mentale, au nevoie de îngrijire
medicală şi se abţin de la orice act de ostilitate.
(2) Răniţii care au dobândit leziuni în urma acţiunilor militare, în funcţie de natura leziunilor se
pot împărţi în următoarele grupe:
a) răniţi prin arme clasice/de foc, cu răni unice sau combinate;
b) răniţi prin ADMCBRN;
c) răniţi cu leziuni mixte, provocate de armele clasice şi nucleare, contaminaţi şi cu substanţe
radioactive sau toxice.
(3) În grupa bolnavilor sunt incluşi militarii afectaţi prin întrebuinţarea de către inamic a armelor
biologice/boli transmisibile, clinice/intoxicaţii şi nucleare/boala de iradiere, cât şi cei ale căror afecţiuni
apar în condiţii independente de ducerea acţiunilor militare.
Art.177. - Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 şi Protocoalele Adiţionale din 1977 ale
Convenţiilor asigură cadrul juridic corespunzător, în care trebuie să opereze serviciile medicale în
acţiunile militare.
Art.178. – (1) MTF execută misiunile în funcţie de atribuţiile ce le revin, corespunzător eşalonului
la care se găsesc; cerinţele structurale şi tipul MTF sunt impuse de tipul operaţiuni militare.
(2) Etapa de evacuare medicală /MEDEVAC reprezintă trimiterea avizată medical a răniţilor şi
bolnavilor din aria de responsabilitate către o MTF pe mare, pe uscat sau pe cale aeriană; planificarea
evacuării are la bază politica medicală din AO/TO şi specificul acţiunilor de luptă; amploarea lanţului de
evacuare este direct proporţională cu cantitatea şi capabilităţile mijloacelor de tratament solicitate în
AO/TO.
Art.179. - Evacuarea aeromedicală facilitează transportul răniţilor şi bolnavilor în situaţii de pace,
criză sau război la MTF specializate; principiile de bază aplicabile răniţilor şi bolnavilor aflaţi în stare
critică şi care, în urma unei evaluări/triajului, necesită transfer la o altă MTF unde rănitul sau bolnavul
poate beneficia de asistenţă medicală de urgenţă şi/sau de specialitate adecvată şi de calitate, sunt:
a) scopul principal al transferului este asigurarea asistenţei medicale optime rănitului sau
bolnavului;
b) înaintea efectuării transferului, MTF la care se află rănitul sau bolnavul are obligaţia să îl
evalueze şi să îi asigure tratamentul necesar stabilizării în vederea transferului, evitând întârzierile
nejustificate care pot afecta negativ tratamentul definitiv;
c) medicul de la MTF în care se află rănitul sau bolnavul are obligaţia să îl informeze pe acesta
asupra riscurilor şi potenţialelor beneficii ale transferului;
d) organizarea transferului se va face după un protocol prestabilit prin care se vor numi persoanele
responsabile cu evaluarea răniţilor şi bolnavilor şi transferul acestora; MTF care primeşte răniţi şi bolnavi,

NESECRET
53 din 184
 NESECRET

va stabili persoanele responsabile pentru acceptarea şi organizarea transferului, în colaborare cu MTF

care transferă răniţi şi bolnavi;
e) medicul responsabil de la MTF care va transfera răniţii şi bolnavii va evalua starea clinică a
acestora, necesitatea şi momentul transferului, modalitatea de transport, nivelul asistenţei medicale pe
durata transferului şi destinţia acestuia; scopul final este asigurarea îngrijirilor optime acordate răniţilor şi
bolnavilor transferaţi fără întârzieri nejustificate;
f) documentaţia cu starea rănitului sau bolnavului, investigaţiile efectuate şi rezultatele acestora,
medicaţia administrată, specificându-se dozele şi orele de administrare, consulturile de specialitate va fi
copiată sau trimisă în original la MTF care va primi rănitul sau bolnavul; unde este posibil, documentaţia
poate fi trimisă şi prin poşta electronică; investigaţiile imagistice efectuate /CT, RX, RMN, angiografii,
precum şi alte teste vor fi trimise cu documentaţia medicală a rănitului sau bolnavului;
g) o atenţie deosebită va fi acordată colaborării cu formaţiuni medicale civile aflate în zonele de
interes şi se recomandă întocmirea unor protocoale de transfer standardizate pentru regiunea respectivă,
împreună cu aceste formaţiuni medicale.
Art.180. - Tipurile de operaţii de evacuare aeromedicală sunt:
a) evacuarea aeromedicală înaintată, se execută între punctele de pe câmpul de luptă la MTF
iniţială şi, în continuare, la MTF de nivel superior aflate în AO/TO;
b) evacuarea aeromedicală tactică /în/din cadrul AO/TO, reprezintă transportul aerian medical al
răniţilor şi bolnavilor către MTF aflate în afara acestora şi între puncte din zona de comunicaţii;
c) evacuarea aeromedicală strategică /în afara AO/TO, reprezintă transportul aerian medical al
răniţilor şi bolnavilor din zone îndepărtate sau din ariile/teatrele de operaţii către ţara de origine, către o
altă ţară membră NATO/UE sau către o zonă sigură.
Art.181. - Facilităţile Medicale de Tratament/MTF, din Armata României se clasifică concordant
cu capacităţile lor de tratament, într-un sistem pe niveluri /Rol-uri numerotate de la 1 la 4; cerinţele
structurale şi tipul MTF-urilor sunt impuse de tipul operaţiunii militare.
Art.182. - O structură de sprijin medical întrunit în AO/TO conţine, în mod normal, elemente din
primele trei Rol-uri. În mod generic, răniţii şi bolnavii parcurg sistemul etapizat de îngrijire de la Rol 1 la
Rol 4, dar, în funcţie de starea lor generală şi pentru eficientizarea actului medical, unul sau mai multe
dintre aceste Rol-uri pot fi excluse din lanţul de evacuare; cea mai mare parte a capabilităţilor de îngrijire
a fiecărui Rol se regăseşte în Rol-ul imediat superior, după cum urmează:
a) plutonul medical la batalion/similar, în cadrul căruia se desfăşoară activităţi de asistenţă
medicală specifice Rol 1/1 Întărit;
b) compania medicală la brigadă/similar, în cadrul căruia se desfăşoară activităţi de asistenţă
medicală specifice Rol 2 Uşor/2 Întărit. Este fundamentală, ca punct de legătură între Rol-urile 1 şi 3, dar
poate fi exclusă din lanţul de evacuare când gravitatea leziunilor şi situaţia locală o impun;
c) batalionul medical la divizie/corp de armată/similar, unde se derulează activităţi de asistenţă
medicală specifice Rol 3;
d) spitalul asigurat de sistemul naţional de îngrijire a sănătăţii sau de către o altă ţară membră
NATO/UE stabilită prin acorduri încheiate, în cadrul căruia se desfăşoară activităţi de asistenţă medicală
specifice Rol 4.
Art.183. - Rol 1/1 Întărit/Pl. Medical desfăşoară:
a) asistenţa medicală primară;
b) primul ajutor calificat triajul, resuscitarea şi stabilizarea răniţilor şi bolnavilor;
c) evacuarea răniţilor şi bolnavilor la Rol 2 Uşoară/2 Întărită, în funcţie de gradul de urgenţă prin
grija M.U..
Art.184. - Rol 2 Uşor/2 Întărit /Cp. Medicală desfăşoară următoarele activităţi:
a) asigură capabilităţi specializate pentru primirea şi triajul răniţilor şi bolnavilor, pentru
resuscitarea şi tratamentul urgenţelor majore la un nivel superior celui asigurat de Rol-ul 1/1 Întărit;
b) include aplicarea procedurilor şi tratamentelor chirurgicale de urgenţă în vederea stabilizării
răniţilor, salvării vieţii, a integrităţii membrelor şi păstrării funcţiilor vitale;
c) asigură facilităţi limitate de staţionare a răniţilor şi bolnavilor, pe timp scurt, până când aceştia
pot fi evacuaţi spre Rol 3 sau returnaţi la îndatoririle de serviciu;
NESECRET
54 din 184
 NESECRET

d) conţine specializări suplimentare: medicină dentară, medicină preventivă, imagistică medicală,

psihiatrie şi psihologie.
Art.185. -(1) Rol 3/Batalionul medical desfăşoară următoarele activităţi:
(a) asistenţa medicală secundară în condiţiile restricţiilor prevăzute de politica de staţionare
medicală în AO/TO:
b) sprijinul medical, care constă în capacitatea dislocabilă de spitalizare şi logistica necesară
susţinerii acesteia;
c) în funcţie de specificul misiunii, pe lângă chirurgia primară şi mijloacele de explorări
funcţionale necesare susţinerii diagnosticului, are în compunere o varietate mai mare de specialităţi
clinice decât Rol-ul 2 Uşor/2 Întărit.
(2) Evacuarea aeromedicală se execută având în vedere următorii parametrii: evacuarea
aeromedicală de la Rol 2 Uşor/2 Întărit la Rol 3, anexa nr. 30, pct.7,: distanţă = 40 km; timpul estimat
pentru o misiune dus - întors = 1 oră; perioada de timp planificată pentru evacuare = 8 ore; numărul
mediu de răniţi şi bolnavi pentru 1 elicopter = 2; răniţi grav = (răniţi în misiune + rata de leziuni
traumatice în afara luptei) x 3/10; necesarul de elicoptere = {( răniţi în misiune + rata de leziuni
traumatice în afara luptei) x 3}/(10 x 8 x 2).
Art.186. – (1) Rol 4 asigură:
a) întregul spectru al îngrijirii medicale definitive, care nu se asigură în AO/TO;
b) proceduri medicale şi chirurgicale specializate, precum şi proceduri de chirurgie reparatorie şi
de reabilitare.

3. Pierderile sanitare

Art.187. – (1) Întrucât pierderile umane reale în operaţiile militară care se planifică nu pot fi
cunoscute cu exactitate, anterior desfăşurării acestora, analiza de către statele majore a pierderilor sanitare
totale probabile şi organizarea asistenţei medicale operaţionale nu se bazează decât pe prelucrarea
statistico-matematică a datelor rezultate din experienţa acţiunilor anterioare, desfăşurate în condiţii
similare de către M.U./U., iar la începutul operaţiilor întrunite, pe baza valorilor medii ale pierderilor
umane evaluate în războaiele şi în conflictele militare anterioare, precum şi în aplicaţiile/exerciţiile
desfăşurate pe timp de pace.
(2) Pierderile sanitare desemnează numărul răniţilor şi bolnavilor care se înregistrează în cadrul
eşalonului respectiv, în perioada îndeplinirii unei misiuni de luptă.
(3) Prin pierderile sanitare recuperabile se înţeleg toţi militarii răniţi sau bolnavi, scoşi temporar
din luptă, minimum o zi, cărora li se acordă actul medical, sunt evacuaţi şi se spitalizează, iar după
însănătoşire pot continua îndeplinirea obligaţiilor militare.
Art.188. – (1) Pierderile sanitare estimate în Forţele aeriene în caz de conflict sunt:
a) pierderile sanitare în luptă la Baza aeriană, rata cazurilor probabile după luptă = 6.0%, rata
cazurilor stress post – traumatic = 1.2%, rata totală de cazuri = 7.2%;
b) forţe aeriene dislocate, rata cazurilor probabile după luptă = 3.0%;, rata cazurilor stress post –
traumatic = 0.6%, rata totală de cazuri = 3.6%.
c) rata totală de cazuri include cazuri probabile după luptă şi anume morţi în misiune = 17%,
capturaţi/ dispăruţi în misiune = 8%, răniţi în misiune = 58% şi anume rata de răniţi ce pot fi recuperaţi
complet şi se vor întoarce la unităţile de care aparţin = 10%, rata de răniţi care necesită internare într-un
spital = 90%, rata cazuri stress post – traumatic = 17%.
Art.189. – (1) Aceste rate estimate vor fi folosite la planificarea sprijinului medical operaţional
astfel:
a) sprijinul medical de Rol 1 la nivelul unei baze aeriene va fi planificat având în vedere o rată
totală de cazuri după prima zi de luptă de 7.2% din personalul ce încadrează o bază aeriană;
b) sprijinul medical de nivel Rol 3 necesar pentru forţele aeriene dislocate într-o/un arie/teatru de
operaţii va fi planificat avîndu-se în vedere o rată totală de cazuri după prima zi de luptă de 3.6 %.

NESECRET
55 din 184
 NESECRET

Art.190. – Pierderile sanitare în afara luptei:

a) rata de îmbolnăviri estimată este de 1.35% pe zi din care 0.135% pe zi de spitalizat, se are în
vedere asigurarea de rezerve de medicamente şi materiale sanitar-farmeceutice pentru 10 zile;
b) rata de leziuni traumatice estimată este de 0.05% pe zi din care 0.03% pe zi de spitalizat, se are
în vedere asigurarea de rezerve de medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice pentru 10 zile.
Art.191. – (1) Volumul pierderilor sanitare reprezintă numărul de răniţi şi bolnavi care apar într-o
perioadă de timp determinată (zi de luptă, etapă, misiune, operaţie, etc.).
(2) La nivelul M.U./U., volumul pierderilor sanitare determină:
a) modul de organizare şi desfăşurare a asistenţei medicale;
b) modalitatea şi ritmul scoaterii răniţilor şi bolnavilor, încadrarea, înzestrarea şi dotarea acestora
cu personal medico-sanitar şi materiale sanitar-farmaceutice;
c) volumul sprijinului medical operaţional şi al activităţii medicale.
(3) Aprecierea orientativă a volumului pierderilor sanitare probabile stă la baza organizării
asistenţei medicale a M.U./U. şi se realizează pe baza centralizării datelor privind volumul pierderilor
sanitare în operaţiile anterioare, precum şi pe baza analizei amănunţite a viitoarei misiuni de luptă.
(4) În acest sens, medicul şef al M.U/U. va avea în vedere că, volumul pierderilor sanitare este
influenţat de numeroşi factori, precum:
a) caracterul acţiunilor de luptă;
b) misiunea M.U./U.;
c) raportul de forţe şi mijloace;
d) caracteristicile tehnico – tactice ale armamentului folosit;
e) caracteristicile terenului şi gradul de amenajare genistică a acestuia;
f) starea fizică şi morală a trupelor.
Art.192. – (1) La M.U./U., pierderile sanitare probabile se calculează pe zile de luptă sau pentru
întreaga perioadă a îndeplinirii misiunii de luptă, cuprinzând şi detalii estimative privind pierderile care
vor fi înregistrate la nivelul efectivelor din forţele de angajare imediată, forţele de angajare ulterioară,
rezervele sau forţele de sprijin.
(2) Pierderile sanitare pot fi clasificate astfel:
a) după felul armamentului sau a muniţiei care a cauzat pierderea/diminuarea capacităţii de
luptă, întâlnim pierderi provocate de arme de foc, arma/muniţia nucleară, arma/muniţia chimică,
arma/muniţia biologică, arma/muniţia incendiară, arma psihologică, arme albe;
b) după gradul de angajare a trupelor întâlnim pierderi sanitare produse în timpul acţiunilor de
luptă şi pierderi sanitare produse în afara activităţi de luptă (accidente, îmbolnăviri, tentative de
sinucidere, automutilări;
c) după gravitatea cazurilor întâlnim răniţi şi bolnavi grav, răniţi şi bolnavi mediu, răniţi şi
bolnavi uşor.
(3) Odată stabilit, volumul pierderilor sanitare probabile se poate detalia pe categorii de forţe din
FAI şi/sau FAU, pe aliniamente importante ce trebuie apărate sau cucerite, precum şi pe misiuni sau pe
unităţi subordonate.
Art.193. - În acţiunea ofensivă M.U./U. pot avea pierderi sanitare crescute în următoarele situaţii:
a) pe timpul marşului sau pe timpul desfăşurării unităţilor în dispozitivul premergător de luptă, în
cazul ofensivei din mişcare;
b) pe baza de plecare în cazul ofensivei din contact cu inamicul;
c) la cucerirea punctelor de sprijin de pe linia dinainte a apărării inamicului sau la cucerirea
punctelor de sprijin din adâncimea apărării inamicului;
d) pe timpul contraatacurilor dezvoltate de inamic.

4. Evacuarea răniţilor şi bolnavilor

Art.194. – (1) Evacuarea răniţilor şi bolnavilor se execută cu mijloace de evacuare ale

eşaloanelor respective cât şi cu cele trimise ca întărire; la organizarea şi executarea evacuărilor medicale
NESECRET
56 din 184
 NESECRET

se au în vedere pierderile sanitare şi structura acestora, situaţia operativă, existenţa şi practicabilitatea

drumurilor, timpul la dispoziţie, precum şi capacitatea şi starea tehnică a mijloacelor de evacuare.
(2) Pentru asigurarea evacuării răniţilor şi bolnavilor se iau în calcul următoarele:
a) din totalul pierderilor sanitare probabile 60% necesită mijloc de transport pentru
evacuare, iar 40% vin singuri la MTF şi nu necesită mijloc de transport;
b) din cei care necesită mijloc de transport, 60% sunt evacuaţi cu autosanitare, iar 40%
cu autocamioane.
Art.195. – (1) În ofensivă, scoaterea răniţilor de pe câmpul de luptă, se face mai uşor datorită
focului mai redus al inamicului şi într-un timp mai scurt, datorită dispunerii grupate a trupelor.
(2) Pe timpul pregătirii acţiunilor, medicul şef repartizează mijloacele de evacuare la
eşalonul subordonat.
(3) Pe timpul ducerii acţiunilor, pe măsură ce sosesc răniţii şi bolnavii la
Pl.Med./Cp.Med., aceştia sunt triaţi, primesc asistenţa medicală necesară şi, în ordinea urgenţei, sunt
evacuaţi la eşalonul superior.
Art.196. – Sistemul de evacuare impune următoarele capabilităţi:
a) disponibilitatea de a evacua pierderile sanitare 24 de ore din 24, în orice condiţii meteo, pe orice
teren şi în orice scenariu operaţional;
b) continuitatea îngrijirii răniţilor în toate etapele evacuării, care presupune ca echipele medicale de
pe mijloacele de evacuare să fie bine antrenate şi dotate corespunzător pentru a-şi putea îndeplini
misiunile;
c) monitorizarea pierderilor sanitare, presupune managementul fluxului răniţilor şi direcţionarea
individuală a pacienţilor în concordanţă cu nevoile lor clinice; sistemul de monitorizare a răniţilor trebuie
să furnizeze la timp şi în mod oportun informaţii referitoare la lanţul de evacuare;
d) execuţia efectivă şi planificarea sistemului de evacuare medicală pentru structurile militare din
Armata României care acţionează în AO/TO este o responsabilitate medicală; aceste activităţi sunt
conduse de staff-ul medical al forţei din AO/TO, împreună cu staff-ul operaţional şi cu cel de coordonare
a mişcării; deoarece politicile şi capabilităţile evacuării medicale între naţiuni pot diferi substanţial, numai
principiile de coordonare proprii fiecărei naţiuni pot asigura transferul facil şi eficient al pacienţilor în
cadrul structurii de sprijin multinaţional;
e) sistemul multinaţional centralizat de supraveghere a evacuării aeromedicale din cadrul
operaţiunilor NATO/UE întrunite combinate, adoptând conceptele de Rol Specializat şi de Naţiune Lider,
asigură optimizarea planificării şi utilizării mijloacelor de evacuare economisind resursele; astfel, staff-ul
de planificare medicală operaţională, care coordonează fluxul resurselor şi mijloacelor, poate recurge, ori
de câte ori situaţia o impune, la capabilităţile oferite de Sprijinul Naţiunii Gazdă (HNS).
Art.197. – (1) Complexitatea câmpului de luptă modern a condus, însă, la apariţia excepţiilor de
la acest principiu; astfel, există situaţii în care periculozitatea sau gravitatea acţiunilor militare în curs de
desfăşurare, existenţa şi orientarea favorabilă a căilor de comunicaţii şi a mijloacelor moderne şi rapide de
evacuare impun ca evacuarea răniţilor şi bolnavilor către eşalonul superior să se execute cu mijloace
proprii ale MTF respective.
(2) În scopul eficientizării intervenţiei în zonele prevăzute a avea pierderi sanitare însemnate,
medicul şef al M.U. dispune crearea unei rezerve de mijloacele de evacuare şi personal specializat, pentru
buna organizare a evacuărilor medicale în acţiunile militare moderne.
Art.198. – (1) Organizarea evacuării medicale constituie responsabilitatea medicului şef de la
fiecare etapă de evacuare şi constă în trimiterea mijloacelor de evacuare la MTF subordonată, de unde se
ridică şi se transportă răniţii şi bolnavii;
(2) În situaţii speciale evacuarea se execută pe bază de dispoziţiuni, respectiv evacuarea la etapa
superioară cu mijloacele etapei subordonate; acest tip de evacuare medicală se execută, de regulă, în
cadrul raionului de concentrare/staţionare, unde distanţele dintre MTF sunt mici, iar pierderile sanitare
sunt reduse, şi în timpul acţiunii, între etapele de evacuare medicală apropiate de etapa superioară/de la
epatele de evacuare medicală ale subunităţilor şi unităţilor din cadrul forţelor de angajare ulterioară, la
cele ale subunităţilor şi unităţilor speciale.

NESECRET
57 din 184
 NESECRET

5. Acordarea asistenţei medicale răniţilor şi bolnavilor

Art.199. – (1) Asistenţa medicală se acordă tuturor răniţilor şi bolnavilor sosiţi la MTF, indiferent
de unitatea din care aceştia provin şi trebuie să fie oportună, competentă, succesivă şi unitară din punct de
vedere al conduitei terapeutice.
(2) Ajutorul medical trebuie să fie oportun, competent şi succesiv.
(3) Ajutorul medical constă în:
a) completarea şi corectarea măsurilor de prim ajutor;
b) triajul răniţilor şi bolnavilor;
c) efectuarea concomitenă a resuscitării, precum şi a administrării tratamentului de urgenţă
pentru prevenirea şi combaterea stărilor de şoc, asfixierii, hemoragiilor şi infecţiilor;
d) limitarea complicaţiilor şi crearea condiţiilor necesare pentru evacuarea în siguranţă a răniţilor
şi bolnavilor la MTF cu competenţă în acordarea ajutorului medical calificat sau specializat.
Art.200. – (1) Volumul ajutorului medical constituie totalitatea măsurilor de profilaxie şi
tratament care se execută la o etapă de evacuare medicală; în funcţie de situaţia concretă în care se află
M.U./U, ajutorul medical poate fi acordat:
a) în volum complet – în condiţiile unei apărări stabile sau când nu se justifică adoptarea unor
măsuri deosebite;
b) în volum lărgit – în situaţii favorabile (acalmie, staţionare îndelungată într-un raion, lupta la
încercuire), când compania medicală acordă asistenţă medicală, care, în mod obişnuit, intră în competenţa
plutonului medical sau a batalionului medical;
c) în volum redus – în situaţia schimbării frecvente a raionului de dispunere, când compania
medicală poate transfera, la ordin, o parte din sarcini batalionului medical.
(2) Este recomandat ca procedurile chirurgicale de salvare a vieţii sau a integrităţii corporale a
răniţilor să fie disponibile la Rol 3 şi să fie folosite înaintea evacuării răniţilor la Rol 4.
(3) Pentru estimarea numărului de echipe de chirurgie necesare la Rol 3 se va folosi următoarea
formulă de calcul:nr. de echipe de chirurgie= (răniţi în misiune + rata de leziuni traumatice în
afara luptei )/ 20.
Art.201. – Volumul ajutorului medical reprezintă latura calitativă a măsurilor de profilaxie şi
tratament care se execută la nivelul tuturor MTF; acesta depinde de situaţia tehnico-tactică şi constă în:
a) corectarea sau refacerea pansamentelor defectuos aplicate sau deranjate în timpul transportului;
b) toaletarea chirurgicală a unor categorii de plăgi;
c) hemostaza provizorie sau definitivă, după caz;
d) corectarea imobilizării fracturilor;
e) combaterea asfixiei prin traheotomie sau fixarea limbii;
f) fixarea voletelor costale;
g) măsuri simple de combatere a şocului;
h) prevenirea şi combaterea infecţiei;
i) tratament antibiotic în intoxicaţii cu substanţe toxice;
j) administrarea de sânge conservat sau substituenţi.
Art.202. – (1) Prin triaj răniţii şi bolnavii sunt clasificaţi în patru categorii de diagnostic, astfel:
a) urgenţă în acordarea tratamentului;
b) amânare în acordarea tratamentului;
c) intervenţie terapeutică minoră;
d) şanse reduse de supravieţuire.
(2) Triajul se execută şi pentru prizonierii de război.
Art.203. - Clasificarea răniţilor şi bolnavilor se efectuează în funcţie de:
a) starea generală a răniţilor sau bolnavilor;
b) gradul de periculozitate a răniţilor şi bolnavilor pentru cei din jur, datorită contaminării CBRN;
c) locul unde răniţii sau bolnavii pot primi intervenţia medicală calificată/specializată, ceea ce
determină etapa de evacuare până la care vor ajunge aceştia, potrivit diagnosticului stabilit;
d) modalitatea de evacuare medicală a răniţilor sau bolnavilor.
NESECRET
58 din 184
 NESECRET

Art.204. – (1) În situaţia utilizării ADMCBRN de către inamic, triajul se execută în două etape:
pretriaj şi triaj propriu-zis.
(2) Pretriajul constă în:
a) controlul dozimetric al mijloacelor de evacuare a răniţilor şi bolnavilor;
b) depistarea bolnavilor contaminaţi şi izolarea lor de ceilalţi pacienţi;
c) trimiterea pacienţilor necontaminaţi spre locul de primire şi triaj.
Art.205. – (1) Răniţii şi bolnavii contaminaţi sunt îndrumaţi, astfel: bolnavii contaminaţi spre
izolator, iar ceilalţi răniţi şi bolnavi spre locul de primire şi triaj.
(2) Răniţii şi bolnavii grav, în stare de şoc sau care au fost clasificaţi ca urgenţă în acordarea
tratamentului sau amânare în acordarea tratamentului, sunt îndrumaţi către locul de primire şi triaj, chiar
dacă sunt contaminaţi.
(3) Atunci când numărul mare de răniţi/bolnavi depăşeşte posibilităţile în resurse umane şi/sau
materiale ale MTF, personalul medico-sanitar execută „triajul invers”, în care ordinea de examinare
medicală /triere poate suferi modificări.
Art.206. – (1) Tratarea sanitară parţială a răniţilor contaminaţi radioactiv sau cu substanţe toxice
de luptă se efectuează la o distanţă de 80-100 m faţă de elementele funcţionale ale companiei medicale, în
funcţie de intensitatea şi direcţia vântului.
(2) Răniţilor şi bolnavilor care au depăşit etapa de triaj li se acordă asistenţă medicală de către
medicul specialist. Cei cărora li s-a acordat asistenţă medicală sunt pregătiţi pentru evacuare, iar răniţii
uşor sunt înapoiaţi la unităţi pentru a continua acţiunea.
(3) Răniţii şi bolnavii care necesită supraveghere medicală de specialitate pentru o perioadă
limitată (1-2 zile), staţionează în compania medicală, după care, potrivit stării clinice, sunt pregătiţi pentru
evacuare, sau trimişi la unităţile de care aparţin.
(4) Răniţii şi bolnavii sunt evacuaţi, în ordinea urgenţei, cu mijloacele de evacuare ale eşalonului
superior, separându-se pacienţii contaminaţi de cei necontaminaţi, către următoarea etapă de evacuare.
(5) Spitalizarea - numărul de paturi la Rol 3 - este în funcţie de politica de evacuare. Cu cât este
mai lungă perioada necesară evacuării cu atât va fi mai mare numărul de paturi necesar pentru spitalizarea
pacienţilor înainte de a se întoarce la uniatea de origine; în cazul unei politici de evacuare de 7 zile se vor
aplica pentru planificare anumite estimări.

6. Evidenţa răniţilor şi bolnavilor

Art.207. – (1) Evidenţa răniţilor şi bolnavilor vizează înregistrarea datelor privind starea şi
tratamentul personalului asistat medical, evoluţia sa ulterioară, precum şi contabilizarea volumului
personalului asistat medical care a tranzitat compania medicală a brigăzii.
(2) Înregistrările în evidenţă se fac nominal şi numeric, la preluarea răniţilor şi bolnavilor de la
plutoanele medicale.
(3) Se păstrează în evidenţă personalul pe care compania medicală a brigăzii îl poate recupera
integral în 24 ore, precum şi personalul evacuat la batalionul medical, ce poate fi recuperat în 5-7 zile.
(4) Se scot din evidenţă persoanele care depăşesc aceste termene şi sunt evacuate, pecum şi cele
recuperate.
Art.208. – (1) Răniţii şi bolnavii care se evacuează de la subunităţi se înscriu nominal în
„Registrul cu evidenţa nominală a soldaţilor şi gradaţilor voluntari” şi numeric în „Situaţia cu evidenţa
zilnică a efectivelor”.
(2) Răniţii şi bolnavii care sunt evacuaţi la următoarea etapă de tratament/Rol 3 vor fi înscrişi de
către secţia triaj în „Registrul de evidenţă intrări//ieşiri a răniţilor şi bolnavilor în/din spital”.
Art.209. – (1) C 2 medicale dislocate în AO /TO trebuie să fie capabile să schimbe informaţii cu
MTF; scopul este acela de a realiza accesul la resursele medicale pentru forţa dislocată; raportarea se
poate realiza prin 2 forme generice: rapoarte şi cereri.
(2) Frecvenţa raportărilor depinde şi se concentrează pe cerinţe; ea poate fi de rutină, ad-hoc sau
episodic.
NESECRET
59 din 184
 NESECRET

(3) Cerinţele raportării medicale depind de condiţiile operaţionale, cum ar fi: mărimea forţei,
compoziţia forţei, multinaţionalitate, tempo şi tipul misiunii; toate vor determina cerinţele raportării şi
frecvenţa acesteia, lanţul raportării poate fi “în cascadă” sau direct/limitat, tot în funcţie de condiţiile
operaţionale.
(4) Raportarea medicală se încadrează în două grupe:
a) rapoarte de evaluare cum ar fi MEDASSESSRE/ Medical Assistance Report,, SITREP/ Situation
Report EpiNATO, A&DREP, MEDICINCIDENTREP/ Medical Incident Report;
b) cereri pentru sprijin medical cum ar fi MEDEVAC/ Medical Evacuation,Evacuare Medicală,
MEDSTOR/ , STRATEVAC/ Strategic Evacuation, Evacuare Strategică. Este cunoscut că există legături
între aceste tipuri de rapoarte cum ar fi MEDSITREP şi MEDASSES. Acestea înştiinţează şi asupra
problemelor legate de confidenţialitatea datelor medicale. Posesia acestor informaţii este un factor cheie
şi trebuie să se armonizeze cu legislaţia naţională.
(5) Raportarea medicală nu se face izolat, în sensul că sprijinul medical nu poate ignora lanţul de
comandă operaţional; unităţile trebuie să raporteze lanţului de comandă după tipizatele cuprinse în:
SITREP către J3; LOGASSESREP/Logistic Assistance Report/ Raport pentru Asistenţa Logistică şi
LOGREP/Logistic Report către J4; PERSREP/ Personnel Report/ Raport al Personlului către J1; pentru
MASCAL formatul INSPOTREP/ către J3.
Art.210. – Informaţiile identificate şi Lecţiile învăţate sunt foarte importante pentru dezvoltarea
structurilor medicale, a capabilităţilor, organizaţiilor şi procedurilor de operare standard /SOP; de
asemenea personalul medical şi unităţile medicale trebuie să contribuie la Lecţiile Învăţate prin raportările
lor, personalul C 2 trebuie să se asigure că aceste informaţii sunt corect stocate şi contribuie la procesul de
analiză.
Art.211. – (1) În funcţie de situaţia medicală a fiecăruia, în cadrul companiei medicale se
întocmesc următoarele documente de evidenţă medicală:
a) Fişa de rănit se întocmeşte individual cu ocazia evacuării spre compania medicală a M.U. şi
cuprinde date referitoare la diagnostic, tratamentul aplicat, prognoză şi însoţeşte pacientul în etapele
următoare de evacuare, dacă este cazul;
b) Fişa bolnavului contaminat cuprinde date referitoare la diagnostic, tratamentul aplicat, starea
bolnavului şi elemente de prognoză; se întocmeşte în două exemplare, exemplarul numărul unu
însoţeşte bolnavul la etapa următoare de evacuare, iar exemplarul numărul doi rămâne la compania
medicală;
c) Registrul de evidenţă intrări-ieşiri a răniţilor şi bolnavilor cuprinde date referitoare la
identificarea asistaţilor medical, unitatea, subunitatea de la care provin, diagnostic, măsuri adoptate,
indicaţii privind evacuarea;
d) Foaia de observaţie pentru spitalul de campanie se întocmeşte pentru bolnavii şi răniţii care
sunt evacuaţi şi spitalizaţi la Rol 3;
e) Declaraţia de deces se întocmeşte pentru personalul decedat la compania medicală a M.U., la
MTF subordonate acesteia sau pe timpul evacuării şi cuprinde data, ora şi locul constatării decesului; se
întocmeşte în două exemplare, unicatul fiind expediat organului care are competenţa emiterii certificatului
de deces, iar duplicatul rămâne la emitent ca document de evidenţă şi raportare.
(2) Documente de raportare medicală:
a) Raportul medical zilnic cuprinde informaţii referitoare la activitatea medicală desfăşurată de
compania medicală în 24 ore şi se înaintează zilnic medicului şef al M.U.;
b) Situaţia lunară/trimestrială cu mişcarea răniţilor şi bolnavilor cuprinde date sintetice cu
privire la activitatea desfăşurată de compania medicală a M.U. în intervalul de timp raportat;
Art.212. – În afară de cele două categorii de documente, la compania medicală a M.U. se
întocmesc şi documente de evidenţă a materialelor sanitar-farmaceutice primite şi consumate în procesul
acordării asistenţei medicale efectivelor M.U.
Art.213. - Răniţii şi bolnavii decedaţi în spitalele de campanie vor fi înhumaţi de către
formaţiunile abilitate în acest sens, de regulă, în cimitirele din localităţile în care acestea sunt dislocate,
urmând ca ulterior să fie anunţate organele de evidenţă a personalului din unităţile din care aceştia au
provenit.
NESECRET
60 din 184
 NESECRET

7. Asistenţa igienico – sanitară şi antiepidemică

Art.214. – (1) Activitatea igienico-sanitară şi antiepidemică are un caracter eminamente

preventiv, acţiunea fiind îndreptată în direcţia identificării şi eliminării posibilelor focare epidemice şi
epizootice, indiferent dacă acestea sunt cauzate de inamic sau de activitatea normală.
(2) Răspunzător pentru desfăşurarea eficientă a acestei activităţi este medicul şef al M.U.
împreună cu personalul din subordine.
Art.215. - Aprecierea stării igienico-epidemiologice se face în funcţie de conţinutul MEDINT,
acordându-se următoarele calificative:
a) satisfăcătoare, atunci când în rândul populaţiei cazurile de boli contagioase sunt sporadice, iar
starea de sănătate a efectivelor este bună;
b) nesigură, atunci când în rândul populaţiei există tendinţa apariţiei microfocarelor de boli
contagioase cu pericol de transmitere şi în rândul efectivelor, în condiţiile unei stări bune de sănătate a
personalului;
c) nesatisfăcătoare, atunci când în rândul populaţiei şi a efectivelor au apărut focare de boli
contagioase, unele chiar necunoscute, cu tendinţe de extindere; la nevoie, cu aprobarea medicului şef se
instituie carantina şi se acordă sprijin în mijloace antiepidemice specializate;
d) deosebit de periculoasă, atunci când în rândul efectivelor şi a populaţiei au izbucnit epidemii ce
se extind cu rapiditate, afectând grav capacitatea de luptă a M.U./U.
Art.216. – Activitatea de prevenire constă, în general, în adoptarea următoarelor măsuri:
a) controlul respectării normelor individuale şi colective de igienă;
b) controlul permanent al calităţii produselor agroalimentare, al preparării, transportului şi
servirii hranei;
c) executarea la timp a vaccinărilor;
d) organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie igienico-sanitară;
f) izolarea şi evacuarea personalului care a fost expus contaminării cu agenţi patogeni sau
substanţe toxice de luptă (STL);
g) aprovizionarea cu materiale sanitare şi farmaceutice specifice profilaxiei şi combaterii
efectelor ADMCBRN;
h) prevenirea efectelor asupra eminentei întrebuinţări de către inamic a ADMCBRN.
Art.217. - În situaţia în care apar focare epidemice sau se folosesc de către inamic ADMCBRN,
medicul şef al M.U. desfăşoară următoarele activităţi:
a) raportează eşalonului superior, solicită formaţiunea specializată de medicină preventivă cu care
cooperează şi pune în aplicare măsurile stabilite;
b) marchează şi dezinfectează sau decontaminează locurile unde au fost descoperite materiale
suspecte a fi contaminate;
c) raportează comandantului brigăzii rezultatele obţinute de către laboratorul antiepidemic în urma
analizării probelor şi prezintă propunerile pentru măsurile ce trebuie luate;
d) execută tratarea antichimică şi antibacteriologică a personalului;
e) interzice consumul apei şi alimentelor suspecte a fi contaminate sau infectate;
f) propuner intrarea în carantină a unor unităţi sau subunităţi.
Art.218. – (1) Personalul aflat în raionul atacat cu material biologic, care a intrat în contact cu
obiecte, materiale sau persoane infectate, se consideră contaminate biologic.
(2) În condiţiile AO/TO, până la identificarea vectorului, prima măsură este ca unitatea sau
subunitatea afectată să fie izolată/carantinată, cu sau fără scoaterea din luptă, cu aplicarea următoarelor
măsuri:
a) limitarea intrării, ieşirii şi tranzitării prin raionul afectat;
b) controlul medical periodic al personalului;
c) aplicarea de urgenţă a măsurilor profilactice;
d) intensificarea măsurilor igienico-sanitare şi trecerea la regimul antiepidemic a activităţii
serviciului medical.
NESECRET
61 din 184
 NESECRET

(3) Durata supravegherii este egală cu intervalul maxim de timp necesar desfăşurării
perioadei de incubaţie a germenului patogen identificat.
(4) Acţiunea de supraveghere începe din momentul în care s-au încheiat lucrările de dezinfecţie
sau decontaminare biologică a terenului, a personalului şi tehnicii; în cazul în care apar boli contagioase
specifice materialului biologic identificat, medicul şef al M.U. va raporta de urgenţă şi va propune
carantina.
Art.219. – (1) Efectivele declarate în carantină vor fi scoase din luptă şi dispuse într-un raion
izolat, luându-se măsuri pentru:
a) paza înarmată a raionului de izolare/în carantină;
b) interzicerea ieşirii şi limitarea accesului în raion;
c) separarea personalului pe grupe de suspecţi sănătoşi şi bolnavi;
d) stabilirea unui regim strict de conduită preventivă şi izolare;
e) separarea personalului pe grupe de contacţi, suspecţi, sănătoşi şi bolnavi.
(2) Asistenţa medicală a personalului din raionul aflat în carantină se poate acorda fie prin
evacuarea personalului cu mijloace specializate la spitalele de boli contagioase din zonă, fie prin
dislocarea în raionul afectat a unui spital de boli contagioase pentru tratarea la faţa locului a personalului
aflat în carantină.
Art.220. – (1) O altă activitate cu caracter preventiv, influenţată de folosirea sau nefolosirea de
către inamic a ADMCBRN, este reprezentată de controlul şi expertiza sanitar-veterinară a alimentelor
de origine animală, executată de către personalul sanitar-veterinar.
(2) În situaţia în care M.U. are asigurată carnea prin repartiţie de animale vii, personalul sanitar-
veterinar al acestei structuri execută, obligatoriu, înainte de tăiere, examenul sanitar-veterinar de
specialitate.
(3) Examenul se execută la lumina zilei, cu cel mult 3 ore înainte de sacrificare şi constă în:
a) examen clinic individual, cu termometrie obligatorie;
b) izolarea animalelor bolnave sau suspecte de boli infecţioase;
c) stabilirea modului de tăiere al acestora;
d) alte investigaţii menite să depisteze gradul de contaminare al animalelor şi stabilirea
tratamentului pentru acestea.
(4) Rezultatul examenului sanitar-veterinar se consemnează într-un registru special, urmărindu-se,
în special, existenţa bolilor infecţioase transmisibile la om.
(5) Pe baza examenului clinic, hematologic şi dozimetric al animalelor contaminate radioactiv, se
stabileşte necesitatea şi urgenţa tăierilor, în funcţie de felul şi gravitatea leziunilor constatate.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispunerea şi manevra forţelor şi mijloacelor serviciului medical

Art.221. – (1) Decizia privind raionul de dispunere al MTF în AO/TO aparţine comandantului
M.U/U, la propunerea şefului structurii de comandă logistică, care ţine cont şi de propunerile medicului
şef.
(2) Pentru dispunerea MTF în localităţi se are în vedere următoarele:
a) distanţa faţă de obiectivele considerate importante sau vizate de inamic, indiferent de natura lor,
va fi de minim 2 - 3 km;
b) se vor evita clădirile sau cvartalele construite din materiale inflamabile;
c) cooperarea cu formaţiunile locale de pompieri pentru stabilirea unor măsuri comune de
prevenire şi stingere a incendiilor;
d) punctele de control dozimetric şi de decontaminare vor fi amplasate la intrarea /ieşirea în /din
localitate;
e) populaţiei locale i se va interzice tranzitarea acestui raion;

NESECRET
62 din 184
 NESECRET

f) se aleg clădiri înalte sau înălţimi dominante situate în perimetrul raionului de dispunere, în
vederea instalării posturilor de observare.
(3) În situaţia în care serviciul medical al M.U/U. nu poate fi dispus în interiorul unei localităţi,
raionul de dispunere va trebui să îndeplinească următoarele condiţii:
a) terenul să ofere suficiente posibilităţi naturale de protecţie şi mascare;
b) să fie situat în imediata apropiere a axului de reaprovizionare – evacuare al eşalonului superior;
c) distanţa faţă de obiectivele considerate importante sau vizate de inamic, indiferent de natura lor,
va fi minim 2 - 3 km;
d) să asigure buna desfăşurare a activităţilor şi odihnei personalului;
e) să dispună de surse de apă de calitate şi cu un debit suficient;
f) să fie situat la distanţă de aglomerările de materiale inflamabile care, pot deveni periculoase
prin utlizarea de către inamic a mijloacelor incendiare.
Art.222. – În principiu, raionul de dispunere trebuie să cuprindă următoarele elemente:
a) post de îndrumare;
b) punct pentru primire şi triere a personalului care necesită asistenţă medicală;
c) loc pentru staţionarea mijloacelor auto de evacuare proprii/pluton strângere şi evacuare răniţi;
e) punct pentru acordarea asistenţei medicale;
f) izolator pentru bolnavii contagioşi;
g) loc pentru depozitarea materialelor sanitar-farmaceutice;
h) parcuri auto pentru mijloacele de transport materiale;
i) loc pentru staţionarea rezervei de mijloace specializate de evacuare;
j) punct de comandă;
k) loc pentru adunarea personalului;
l) loc pentru odihna personalului;
m) loc pentru servirea hranei;
n) pichet P.S.I.;
o) loc pentru adăpostirea, acordarea asistenţei medicale şi paza prizonierilor;
p) loc de aterizare a elicopterelor;
r) loc pentru staţionarea/aşteptarea mijloacelor de evacuare ale eşalonului superior;
s) punct de decontaminare tehnică şi personal pentru mijloacele eşalonului superior.
Art.223. – (1) Manevra forţelor şi mijloacelor serviciului medical reprezintă deplasarea şi
folosirea judicioasă şi oportună în locurile unde prezenţa acestora asigură în timpul cel mai scurt
acordarea ajutorului medical şi evacuarea răniţilor şi bolnavilor;
(2) Forţele şi mijloacele serviciului medical al M.U. pot executa următoarele categorii de
manevre:
a) manevra forţelor, presupune trimiterea personalului medico-sanitar acolo unde prezenţa
acestuia este necesară;
b) manevra materialelor sanitar-farmaceutice, presupune trimiterea materialelor necesare MTF ale
căror misiuni solicită un consum de materiale mai mare decât existentul aflat asupra lor; acest tip de
manevră nu afectează activitatea de reaprovizionare;
c) manevra mijloacelor de evacuare, se execută în scopul trimiterii acestora în locurile unde
trebuie suplimentată evacuarea;
d) manevra MTF, presupune deplasarea mijloacelor de evacuare în zonele unde este necesară
intervenţia oportună pentru acordarea ajutorului medical.
Art.224. – (1) Organizarea şi desfăşurarea oportună a forţelor şi mijloacelor serviciului medical
constituie principala activitate destinată evacuării în timp util a răniţilor şi bolnavilor spre etapa următoare
de evacuare.
(2) În anumite situaţii, la propunerea medicului şef al M.U./U. şi cu aprobarea medicului şef al
eşalonului superior, se poate executa manevra răniţilor, care constă în:
a) evacuarea parţială sau totală a personalului cu nevoi de asistenţă medicală de la Rol 1, direct la
Rol 3, cu mijloacele de evacuare aparţinând Rol 3; aceasta se execută pentru o perioadă de timp limitată,
atunci când compania medicală a M.U. începe deplasarea pentru ocuparea unui nou raion de dispunere;
NESECRET
63 din 184
 NESECRET

b) evacuarea parţială a personalului cu nevoi de asistenţă medicală, de la Rol 1, pe un traseu deviat

spre compania medicală a unei alte M.U./U.;
Art.225. – (1) Echipajul medical implicat în evacuarea aeromedicală este compus din asistenţi
medicali de zbor special antrenaţi în îndeplinirea sarcinilor specifice domeniului aeromedical şi va fi
suplimentat atunci când este necesar, cu medici de zbor special antrenaţi, cu ofiţeri medici şi/sau personal
auxiliar.
(2) Membrii echipajului zboară împreună ori de câte ori acest lucru este posibil şi trebuie să
cunoască toate aspectele aeronavei pe care o opererează, aceasta fiind relevantă din punct de vedere
medical cât şi al siguranţei zborului.
(3) Numărul minim de membri recomandat pentru echipajul medical implicat în evacuarea
aeromedicală, pentru răniţi şi bolnavi cu grad minim de dependenţă /dependenţă 4, este:
a) 1 - 10 răniţi şi bolnavi - 1 membru al echipajului aeromedical /asistent medical de zbor;
b) 11 - 20 răniţi şi bolnavi - 2 membri;
c) 21 - 40 răniţi şi bolnavi - 3 membri;
d) 41- 60 răniţi şi bolnavi - 4 membri.
Art.226. – (1) Cerinţe suplimentare:
a) pentru răniţi şi bolnavi cu grad de dependenţă 1, echipajul medical are în compunere pentru 1
sau 2 răniţi şi bolnavi, un medic cu pregătire în anestezie şi terapie intensivă şi medicină
aeronautică;
b) pentru 3 sau 4 răniţi şi bolnavi: doi medici dintre care unul cu pregătire în anestezie şi terapie
intensivă, iar cel puţin unul să fi fost instruit în medicină aeronautică;
c) pentru fiecare rănit şi bolnav: un asistent medical pregătit pentru anestezie şi terapie intensivă;
un tehnician (tehnic de bord) în măsură să întreţină echipamentul de resuscitare şi menţinere
în viaţă a rănitului şi bolnavului;
d) pentru pacienţii cu grad de dependenţă 2, echipajul medical are în compunere un medic cu
pregătire în medicină aeronautică, iar pentru 10 răniţi şi bolnavi şi pentru fiecare 10 răniţi şi
bolnavi în plus un asistent medical de zbor;
e) pentru răniţi şi bolnavi cu grad de dependenţă 3, echipajul medical are în compunere un
asistent medical de zbor.
Art.227. – (1) Manevra forţelor şi mijloacelor serviciului medical al M.U./U. se poate executa în
următoarele situaţii:
a) când se execută regrupări de trupe;
b) când inamicul a reuşit să pătrundă în fâşia de apărare a M.U./U., iar distanţa faţă de subunităţile
şi MTF s-a micşorat până la jumătatea distanţei iniţiale faţă de inamic;
c) când se execută contraatacuri;
d) când se întrevede ca M.U. sau o parte din unităţile sale să ducă lupta în încercuire;
e) când raioanele de dispunere ale MTF au fost descoperite şi lovite de inamic sau au fost
contaminate;
f) pe timpul ofensivei, când distanţa dintre MTF şi aliniamentul atins de trupele proprii s-a dublat.
(2) Manevra forţelor şi mijloacelelor serviciului medical, se poate realiza, dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) să existe forţe suficiente;
b) să existe posibilitatea înlocuirii MTF;
c) să se creeze o rezervă de forţe şi mijloace;
d) personalul care încadrează serviciul medical să dispună de o bună pregătire tactică de
specialitate, pentru a anticipa posibilităţile apariţiei situaţiilor ce impun manevra de forţe şi mijloace;
(3) Îndeplinirea cu succes a misiunilor ce revin serviciului medical, depinde şi de manevra
continuă şi oportună a forţelor şi mijloacelor medicale, în sensul deplasării şi folosirii acestora în locurile
unde prezenţa lor este necesară pentru a asigura, în timpul cel mai scurt, acordarea asistenţei medicale,
organizarea şi efectuarea evacuării răniţilor şi bolnavilor.

NESECRET
64 din 184
 NESECRET

CAPITOLUL IX
Infrastructură

SECŢIUNEA 1
Cartiruirea trupelor

Art. 228. – Cartiruirea trupelor reprezintă ansamblul măsurilor şi acţiunilor ce se execută în scopul:
a) asigurării cu terenuri, construcţii şi instalaţii specifice;
b) exploatării, întreţinerii şi reparării construcţiilor şi instalaţiilor;
c) cazării personalului în clădiri, corturi, adăposturi, vehicule speciale;
d) măsurilor de siguranţă la incendii.
Art. 229. - (1) Cazarea trupelor se realizează folosind imobilele şi adăposturile existente în raionul
de concentrare, oricare ar fi proprietarul acestora.
(2) Se are în vedere ca, proprietarilor de imobile, persoane fizice, să li se lase spaţiul strict necesar
pentru locuit, preparat hrană şi grupuri sanitare separate.
(3). Pentru cazarea trupelor în raionul de concentrare al M.U/U pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiei
intrunite, şeful de stat major al acesteia numeşte câte un ofiţer pentru cazarea fiecărei unităţi, subunităţi, la
propunerea şefului structurii de comandă logistică.
(4) Proprietarii sau deţinătorii, cu orice titlu, ai imobilelor şi adăposturilor sunt obligaţi, prin lege,
să pună la dispoziţia unităţilor şi subunităţilor M.U./U facilităţi de cazare la solicitarea acestora sau
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi utilităţile cu echipamentele aferente fără de care
acestea nu pot fi folosite.
(5) Pentru imobilele şi adăposturile folosite pentru cazare şi adăpostire nu se plăteşte chirie pe
timpul pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de luptă, oricare ar fi durata de folosire a acestora.
(6) Conducerea activităţilor privind cazarea trupelor în raionul de concentrare pe timpul pregătirii
şi ducerii operaţiei este parte componentă a conducerii sprijinului logistic al M.U/U.
(7) Bunurile se rechiziţionează numai în baza „Ordinului de predare” emis de centrele militare
zonale/ judeţene, respectiv centrele militare de sector ale municipiului Bucureşti.
(8) Stabilirea imobilelor rechiziţionabile, a eventualelor despăgubiri, precum şi soluţionarea
litigiilor care derivă din executarea rechiziţiilor se realizează de către comisia mixtă de rechiziţii, în
compunerea prevăzută de legislaţia în materie.
Art.230. - În vederea cazării trupelor aparţinând unităţilor şi subunităţilor M.U./U. se
organizează o grupă de recunoaştere care are în alcătuire toate elementele necesare, este dimensionată şi
înzestrată coerspunzător misiunilor specifice cu următoarea compunere de principiu:
a) şeful structurii de comandă logistică al M.U./U., care este şi şef al grupei de recunoaştere;
b) câte un reprezentant de la fiecare comandament de unitate şi subunitate din compunerea M.U.;
c) reprezentantul organului teritorial de construcţii şi domenii militare sau un reprezentant al
organului de cazare din garnizoanele unde se realizează cazarea trupelor, din raionul de concentrare al
M.U./U.;
d) reprezentanţi ai administraţiei publice locale sau centrale, după caz.
Art.231. – (1) Misiunile grupei de recunoaştere sunt:
a) realizarea legăturii cu organele administraţiei publice locale în vederea stabilirii fondului
imobiliar utilizabil;
b) identificarea imobilelor stabilite pentru satisfacerea nevoilor de cazare a trupelor;
c) verificarea capacităţii de cazare a imobilelor stabilite;
d) stabilirea tuturor imobilelor pentru instalarea comandamentelor;
e) repartizarea spaţiilor pe unităţi /subunităţi;
f) stabilirea şi cercetarea itinerariilor de afluire a trupelor pentru cazare;
g) stabilirea itinerariilor şi a zonelor de defluire pe unităţi şi subunităţi în cazul loviturilor aeriene
executate de inamic asupra locurilor de cazare a trupelor M.U/U.

NESECRET
65 din 184
 NESECRET

h) Asigurarea măsurilor de prevenirea şi contracararea atacurilor prin surprindere, executate de către

inamic asupra grupei de recunoaştere.
(2) Trupele M.U. /U. aflate în raionul de concentrare pentru pregătirea luptei se cazează pe
unităţi şi subunităţi, în clădirile diferitelor instituţii de stat sau particulare, precum şi în locuinţele
populaţiei, de comun acord cu reprezentanţii organelor administraţiei publice locale sau centrale.
(3) Localităţile stabilite pentru cazarea trupelor şi adăpostirea animalelor se cercetează, înainte de
dispunere, din punct de vedere sanitar-epidemic.
(4) Înainte ca spaţiile destinate să fie ocupate, comandanţii unităţilor şi cei ai subunităţilor din
compunerea M.U. le verifică din punct de vedere al rezistenţei construcţiei şi din punct de vedere genistic, pentru
a nu fi minate, iau măsuri de curăţire, decontaminare şi, după caz, deminare, după care dispun cazarea
personalului şi depozitarea tehnicii şi materialelor.
(5) Cazarea militarilor se face în spaţiile ce aparţin populaţiei, în case nelocuite sau în încăperi
separate de cele ocupate de civili.
(6) Tehnica militară se grupează pe unităţi şi subunităţi şi se adăposteşte pe terenuri virane, în
curţi şi livezi, care asigură o bună mascare.
(7) Depozitele de materiale din structura unităţii de logistică se instalează în clădiri separate,
situate în locuri asigurate împotriva incendiilor; pentru bucătării, brutării, băi şi grupuri sanitare se
stabilesc încăperi separate, iar dacă nu este posibil, acestea se instalează mai departe de clădiri, încât să
nu poată provoca incendii.

SECŢIUNEA a 2-a
Asigurarea căilor de comunicaţie

Art.232. – Asigurarea căilor de comunicaţie cuprinde:

a) alegerea căilor de comunicaţie;
b) recunoaşterea şi pregătirea căilor de comunicaţie rutiere;
c) întreţinerea şi menţinerea în stare de viabilitate a acestora;
d) paza şi apărarea lucrărilor de artă pe căile de comunicaţie;
e) cercetarea nucleară, chimică şi biologică pe acestea.
Art.233. – (1) Alegerea căilor de comunicaţie se face de către structurile de comandă a sprijinului
logistic în colaborare cu celelalte compartimente, din reţeaua de căi de comunicaţie existentă în zona de
operaţii, pe direcţiile cele mai scurte, orientate convenabil, ferite de observarea inamicului, cu nevoi
minime de lucrări de reparaţii şi întreţinere şi se aprobă de comandant.
(2) Responsabilitatea pentru organizarea şi conducerea asigurării căilor de comunicaţii intră în
sarcina Biroului coordonare a mişcării din M.U; în acest scop, se folosesc forţe şi mijloace din organica
MU /U, din structura unităţilor de geniu pentru logistică, puse la dispoziţie de eşalonul superior sau alte
forţe.
Art.234. – (1) Pentru executarea neîntreruptă a transporturilor în cadrul zonei de responsabilitate
logistică, se stabilesc:
a) 1-2/2-4 axe de reaprovizionare şi evacuare de bază, de la unitatea/marea unitate de logistică la
aliniamentele de dispunere ale structurilor logistice ale unităţilor tactice de pe direcţia principală
de efort şi de pe cealaltă direcţie de efort;
b) unul/două axe de reaprovizionare şi evacuare de rezervă, care varientează unul/două din axele de
bază întrerupt şi obligatoriu face legătura dintre structura de sprijin logistic şi drumul de rocadă;
c) un drum de rocadă, pentru executarea manevrei de materiale de pe direcţia principală de efort pe
cealaltă direcţie de efort, dar şi pentru executarea transporturilor în cazul în care pe o anumită
direcţie de efort, axul de reaprovizionare şi evacuare de bază nu mai poate fi folosit.
Art. 235. - (1) Infrastructura de transport navală este formată din căile de navigaţie şi
infrastructura portuară.
(2) Prin termenul de cale navigabilă se înţelege drumul stabilit şi trasat pe hartă pe care navele se
pot deplasa, fără pericol, în ambele sensuri, pe întreaga perioadă de navigaţie.
NESECRET
66 din 184
 NESECRET

(3) Spre deosebire de căile maritime, care se concretizează prin construcţii de început şi sfârşit a
acestora, reprezentate de porturi şi prin eventuale construcţii şi instalaţii de semnalizare în navigaţie, căile
de navigaţie interioară se materializează prin însuşi cursul de apă pe care navigaţia se face fără pericol.
(4) Parametrii de exploatare şi calitate ai infrastructurii de transport, compatibilitatea acesteia cu
mijloacele de transport avute la dispoziţie, existenţa serviciilor de transport şi conexe, precum şi cadrul
legislativ specific trebuie avute în vedere de către planificatorul de mişcare şi transport în planificarea
operaţiunilor de mişcare şi transport.
Art. 236. - (1) Porturile reprezintă adăposturi naturale sau artificiale situate în zona de litoral, băi,
golfuri, fluvii şi canale navigabile, la gurile de vărsare a fluviilor dotate cu amenajări hidrotehnice şi de
operare sau numai pentru îmbarcarea-debarcarea pasagerilor.
(2) Din punct de vedere operativ, porturile sunt noduri comerciale unde liniile de navigaţie se
întâlnesc cu căile de comunicaţii terestre şi aeriene.
(3) Rolul portului modern constă in realizarea următoarelor activităţi principale:
a) pilotajul navei la/de la danele operaţionale;
b) remorcajul navei;
c) acostarea sau plecarea navei la/de la danele specializate;
d) operarea navei, încărcarea sau descărcarea mărfurilor la danele specializate cu ajutorul
mijloacelor de manipulare a mărfurilor;
e) transbordarea mărfurilor de la danele specializate la magaziile de mărfuri şi platformele de
depozitare cu ajutorul mijloacelor de transport şi de manipulare;
f) servicii îndeplinite de către autorităţile portuare.
Art. 237. - (1) Infrastructura portului maritim sau fluvial reprezintă un complex de lucrări
hidrotehnice - asanare, dragaj, construcţii de cheuri, consolidări şi platforme destinate contactului cu linia
coastei, care asigură legătura imediată cu mijloace de transport şi căile de comunicaţii terestre.
(2) Întregul ansamblu este apărat atât împotriva instabilităţii solului, cât şi împotriva efectului
mareelor, în zonele unde acestea apar.
Art.238. - (1) Frontul de acostare cuprinde totalitatea amenajărilor executate de-a lungul
conturului acvatorului portuar destinat acostării navelor şi executării operaţiilor de transbordare a
mărfurilor şi tranzitului de pasageri.
(2) În raport de gradul de dezvoltare şi importanţa portului, frontul de acostare poate fi format
exclusiv de cheuri cu parament vertical sau combinaţii de cheuri şi estacade, sau chiar amenajări simple la
o plajă deschisă sau la un ţărm fluvial.
(3) Frontul de acostare se împarte în dane de operare în raport cu lungimea maximă şi pescajul
navei şi se numerotează şi marchează vizibil pentru recunoaşterea rapidă de către nave.
Art.239. - (1) Cheul este o construcţie hidrotehnică amenajată pentru acostarea, încărcarea şi
descărcarea navelor, servind, totodată, la consolidarea malului şi la protejarea acestuia de acţiunea apelor.
(2) Portul modern dispune, în principal, de cheuri iar în cazuri deosebite, în unele porturi
maritimo-fluviale, şi de estacade.
Art.240. - (1) Teritoriul unui port cuprinde:
a) un perimetru situat de-a lungul frontului de acostare şi operare destinat manipulării
mărfurilor de la navă la cheu şi invers, precum şi depozitării acestora;
b) un perimetru prevăzut cu dotări necesare pentru buna funcţionare a portului precum clădiri
administrative, social-culturale, căi de comunicaţii, societăţi cu domeniu de activitate legat de întreţinere
şi reparaţii;
c) un perimetru în care îşi desfăşoară activitatea atât şantierele navale de reparaţii sau
construcţii cât şi societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi ambalarea unor mărfuri.
(2) Teritoriul portului este de obicei împrejmuit şi are accesul reglementat spre a nu stânjeni
desfăşurarea activităţilor portuare.
(3) Zonele adiacente porturilor importante sunt legate cu acestea prin căi de comunicaţii rutiere,
feroviare, aeriene sau fluviale.
Art.241. - Un element important al infrastructurii unui port modern este dana specializată, care
poate avea o funcţie de transbordare şi poate funcţiona ca un terminal naval.
NESECRET
67 din 184
 NESECRET

Art.242. - (1) Danele specializate au o destinaţie clară; în acestea pot fi operate, în general, numai
mărfurile pentru care au fost destinate.
(2) Din acest punct de vedere, danele specializate se împart în:
a) dane Ro-Ro;
b) dane pentru containere;
c) dane ferry-boat;
d) dane pentru operarea mărfurilor lichide;
e) dane pentru mărfuri generale;
f) dane pentru mărfuri solide în vrac;
g) dane de pasageri.
Art.243. Terminalul naval reprezintă un ansamblu de dane specializate cu funcţionalitate
complexă, în care unele mărfuri operate pot suferi un proces tehnic de prelucrare parţială sau totală
Art.244. – Forţele destinate pentru menţinerea viabilităţii axelor de reaprovizionare – evacuare,
la nivel B.I./similar, sunt:
a) până la o subunitate de drumuri şi comenduire din structura de geniu pentru logistică a grupării
operaţionale de forţe;
b) 1-2 plutoane din cadrul unităţilor aparţinând M.I.R.A;
c) unităţi şi formaţiuni specializate din cadrul organelor administraţiei publice locale din zona de
ducere a acţiunilor militare.
Art.245. - Pe lângă axele prezentate, în raionul de dispunere al unităţii logistice este necesar să
existe sau să se amenajeze o reţea de drumuri interioare corespunzătoare, astfel:
a) unul la două drumuri de pătrundere şi drumuri de acces;
b) unul la două drumuri de intrare /ieşire în /din raion, prin care să se realizeze legătura cu
drumul de rocadă al grupării operaţionale.
Art.246. – (1) Serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei pe timpul pregătirii şi ducerii
operaţiei întrunite se organizează de structura de comandă logistică a marii unităţi, în scopul evitării
aglomerărilor pe itinerarele de deplasare şi desfăşurării cu succes a operaţiei.
(2) Serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei pe drumurile de acces se execută de către
subunităţile de comenduire şi îndrumare a circulaţiei din compunerea marii unităţi, iar la punctele de
trecere, de către subunităţile de geniu care amenajează şi întreţin aceste treceri sau de către subunităţile de
comenduire şi îndrumare a circulaţiei puse la dispoziţie în acest scop.
(3) Pentru organizarea şi executarea serviciului C.I.C. se stabilesc sectoare şi raioane de
comenduire şi îndrumare a circulaţiei, în funcţie de numărul drumurilor şi punctelor de trecere,
intensitatea circulaţiei, şi compunerea forţelor şi mijloacelor destinate acestora.
(4) Serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei la forţare cuprinde: posturi de comenduire şi
îndrumare a circulaţiei; puncte de control ale circulaţiei; puncte de mentenanţă.
(5) Posturile de comenduire şi îndrumare a circulaţiei se instalează, de regulă, pe aliniamentele de
coordonare de pe itinerarele de deplasare.

SECŢIUNEA a 3-a
Protecţia forţelor de logistică

Art.247. – (1) Protecţia forţelor de logistică ale M.U./U. cuprinde totalitatea măsurilor şi
activităţilor ce se iau într-o concepţie unitară, în scopul de a le menţine în stare de operativitate, a le feri
de cercetarea şi atacurile prin surprindere ale agresorului terestru şi aerian, precum şi pentru a le preveni
despre pericolul agresiunii chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi a le proteja împotriva efectelor
acestora, în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin.
(2) Protecţia forţelor de logistică este atributul şefului structurii de comandă logistică al M.U./U.
şi a comandanţilor acestora.

NESECRET
68 din 184
 NESECRET

(3) Corespunzător forţelor şi mijloacelor folosite şi problemelor pe care le rezolvă, protecţia

forţelor de logistică se realizează prin:
a) cercetare;
b) cercetarea de radiaţie chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară;
c) siguranţă;
d) protecţie electronică;
e) protecţie psihologică;
f) asistenţă religioasă;
g) mascare;
h) protecţie genistică;
i) protecţie antiaeriană;
j) protecţie împotriva efectelor ADMCBRN;
k) protecţie împotriva mijloacelor incendiare;
l) protecţia informaţiilor;
m) protecţie medicală şi sanitar veterinară;
n) asigurare geografică;
o) asigurare hidrometeorologică;
p) asigurare cu personal;
q) evitarea fratricidului;
r) asistenţa juridică;
s) protecţia mediului.
Art.248. – (1) Cercetarea în cadrul raioanelor de dispunere se organizează cu forţele şi mijloacele
structurilor de logistică şi se execută prin posturi de observare, echipe şi patrule de cercetare; în principiu, în
cadrul fiecărei unităţi, subunităţi de reaprovizionare, la punctul de comandă al unităţii logistice se organizează
subunitatea de mentenanţă, subunitatea medicală, cu 1-2 posturi de observare.
(2) O atenţie deosebită se acorda descoperirii la timp a elementelor de cercetare-diversiune,
trupelor de desant aerian şi aeromobile, inamicului aerian, precum şi menţinerii unei legături permanente
cu organele administraţiei publice locale existente în raioanele de dispunere sau în apropierea acestora,
pentru informarea reciprocă şi pentru luarea măsurilor de prevenire a acţiunilor prin surprindere din
partea inamicului.
Art.249. – (1) Cercetarea de radiaţie, chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară se execută
fără întrerupere de către posturi de observare chimică, patrule de cercetare ale unităţilor şi subunităţilor
de logistică ale M.U /U.
(2) Cercetarea chimică şi de radiaţie se asigură de către subunitatea de protecţie CBRN din
organica unităţii logistice, care organizează în fiecare raion câte un post de observare chimică şi o patrulă
de cercetare chimică, de către grupele de protecţie CBRN ale subunităţii de transport şi depozitare, care
pot organiza câte un post de observare chimică, şi de către personalul pregătit în a doua specialitate din
cadrul fiecărei formaţiuni de reaprovizionare, care instalează observatori.
(3) Înştiinţarea despre pericolul atacului cu ADMCBRN al inamicului, precum şi despre
contaminarea radioactivă cu substanţe toxice de luptă şi agenţi patogeni se face pe baza semnalului unic
de înştiinţare care trebuie cunoscut de întregul personal din compunerea unităţii, subunităţii logistice.
(4) Pe axele de reaprovizionare-evacuare, cercetarea CBRN se organizează de către subunitatea
de apărare NBC iar prin semnalele stabilite se înştiinţează la timp şefii coloanelor de transport despre
pericolul atacului inamic sau despre sectoarele contaminate.
(3) Controlul contaminării radioactive cu substanţe toxice de luptă şi agenţi patogeni a
personalului, tehnicii şi materialelor se execută cu ajutorul aparaturii specifice din dotare; pe baza
rezultatelor obţinute se actualizează în permanenţă situaţia evidenţei dozelor de iradiere ale personalului.
(4) Lichidarea urmărilor atacului cu ADMCBRN şi mijloace incendiare constă în:
a) restabilirea conducerii sprijinului logisticii şi a legăturilor cu eşalonul superior;
b) scoaterea unităţilor şi formaţiunilor de logistică din raioanele contaminate şi refacerea
capacităţii de lucru a acestora;
c) restabilirea circulaţiei pe axele de reaprovizionare şi evacuare ale M.U./U., localizarea şi
stingerea incendiilor.
NESECRET
69 din 184
 NESECRET

Art.250. – (1) Siguranţa se organizează în scopul prevenirii structurilor de logistică despre

acţiunile prin surprindere ale inamicului şi pentru a interzice pătrunderea elementelor de cercetare ale
acestuia în raioane de dispunere, asigurându-le astfel condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii;
aceasta se realizează printr-un ansamblu de măsuri de pază şi apărare.
(2) Paza nemijlocită a structurilor de logistică se execută prin posturi de pază, care se instalează în
cadrul fiecărei unităţi, subunităţi logistice prin patrularea în raioanele de dispunere, precum şi prin
posturi de observatori şi de pază organizate în cadrul coloanelor de transport.
(3) Paza se realizează cu forţele şi mijloacele proprii, precum şi cele puse la dispoziţie de
comandantul M.U./U. la propunerea şefului structurii de comandă logistică.
(4) Coloanele de transport cu materiale sau grupurile de autovehicule, pe timpul executării
transporturilor logistice, vor fi întărite cu militari de pază; aceştia vor acţiona sub conducerea
comandanţilor de coloane şi vor executa misiuni de cercetare, siguranţă şi apărare antiaeriană.
(5) Pentru fiecare coloană de transport se stabilesc observatori tereştrii şi aerieni, precum şi
militari de pază, în funcţie de lungimea coloanelor, natura materialelor ce se transportă, timpul când se
execută transportul şi gradul de vulnerabilitate.
(6) Pe timp de noapte, în condiţii de vizibilitate redusă, în raioanele unde s-au semnalat elemente de
cercetare-diversiune şi teroriste se întăreşte paza.
(7) Apărarea se organizează împotriva trupelor aeromobile, desantului aerian, grupurilor de
cercetare-diversiune şi elementelor teroriste ale inamicului; la apărarea unităţilor, subunităţilor de
logistică ale M.U./U. pe lângă forţele proprii, pot participa unităţi şi subunităţi ale MIRA, dislocate în
apropierea acestora, iar în situaţia când sunt atacate de forţe puternice de desant aerian sau trupe
aeromobile, de subunităţi destinate de M.U.
Art.251. – (1) Protecţia mijloacelor electronice proprii se realizează prin măsurile ce se iau pentru
îngreunarea cercetării şi bruiajului executate de către inamic, mascarea anti-radiolocaţie şi tehnică a
dispunerii unităţilor şi subunităţilor de logistică, precum şi asigurarea funcţionării stabile, neîntrerupte şi
în siguranţă a lucrului mijloacelor electronice.
(2) În acest scop, se iau următoarele măsuri:
a) limitarea sau interdicţia lucrului în emisie a mijloacelor electronice în anumite perioade;
b) respectarea regulilor de conducere în secret prin mijloacele de transmisiuni;
c) interzicerea folosirii vechilor caracteristici de lucru pentru asigurarea legăturilor în noile
raioane de dispunere ale unităţii logistice;
d) dispunerea judicioasă a mijloacelor electronice, folosind la maximum proprietăţile naturale ale
terenului;
e) schimbarea frecventă a dispunerii acestora.
Art.252. - Protecţia psihologică constituie ansamblul de măsuri şi acţiuni desfăşurate într-o
concepţie unitară, pentru dezvoltarea rezistenţei psihice a militarilor şi realizarea unui moral
corespunzător în rândul acestora, pentru intensificarea şi contracararea presiunilor psihologice şi
propagandistice care pot afecta moralul militarilor unităţilor şi subunităţilor logistice.
Art.253. – (1) Asistenţa religioasă reprezintă ansamblul de acţiuni specifice desfăşurate în scopul
cultivării valorilor religios-morale, patriotice, etice şi civice, în vederea realizării şi menţinerii unui nivel
ridicat al moralului personalului ce încadrează unitatea logistică.
(2) Aceste acţiuni se realizează prin protecţie individuală adecvată, predici şi slujbe religioase, în
vederea îmbărbătării militarilor, fortificării voinţei, curajului şi sentimentului patriotic, întărirea credinţei
acestora.
(3) Realizarea asistenţei religioase influenţează, direct dezvoltarea rezistenţei psihice a militarilor;
faptul că aceştia devin conştienţi că nu vor fi lăsaţi pe câmpul de luptă în cazul în care vor fi ucişi, ci li se
îndeplinesc formalităţile specifice înhumării, conform credinţei lor, asigură menţinerea unui nivel ridicat
al moralului acestora.
(4) Şeful structurii de comandă logistică, în colaborare cu şeful personalului şi cu preotul
nominalizat să conducă această activitate la nivelul M.U. va asigura condiţiile necesare înhumării
morţilor, marcării mormintelor şi ţinerii evidenţei acestora, în vederea înştiinţării ulterioare a familiilor.

NESECRET
70 din 184
 NESECRET

Art.254. – (1) Mascarea este una din formele importante ale asigurării de luptă a unităţii, subunităţilor
de logistică ale M.U./U.; aceasta are drept scop ascunderea dispunerii în cadrul raioanelor şi a activităţii
desfăşurate în acestea faţă de cercetarea de toate categoriile a inamicului, precum şi de a-l induce în eroare pe
acesta.
(2) Pentru a-şi atinge scopul, este necesar ca mascarea să aibă caracter unitar, să fie activă, să cuprindă
măsuri şi acţiuni verosimile şi variate, oportune şi continue.
Art.255. – (1) Protecţia genistică cuprinde totalitatea măsurilor şi lucrărilor ce se execută în
scopul creării condiţiilor favorabile pentru desfăşurarea activităţilor unităţii, subunităţilor de logistică,
pentru protecţia şi mascarea personalului, tehnicii şi materialelor.
(2) Volumul, urgenţele şi termenele de execuţie ale lucrărilor se stabilesc de şeful structurii de
comandă logistică al M.U, respectiv, de comandantul unităţii logistice pe baza „Ordinului de sprijin
logistic”.
Art.256. –(1) Protecţia antiaeriană a unităţii, subunităţilor de logistică se realizează în scopul evitării
acţiunii mijloacelor aeriene ale inamicului şi limitării efectelor loviturilor executate de acestea.
(2) Protecţia antiaeriană se realizează cu forţele proprii şi cele primite ca întărire şi prin măsurile de
dispersare, mascare şi adăpostire a personalului, tehnicii şi materialelor.
Art.257. - Protecţia împotriva efectelor ADMCBRN cuprinde totalitatea măsurilor ce se iau în
scopul menţinerii capacităţii de acţiune a unităţii, subunităţilor de logistică, în condiţiile pericolului
contaminării radioactive şi cu substanţe toxice de luptă.
Art.258. – (1) Protecţia împotriva efectelor armelor chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare se
organizează în toate situaţiile, folosind atât forţele şi mijloacele organice cât şi cele puse la dispoziţie de statul
major al M.U. sau de organele administraţiei publice locale.
(2) Pentru a se evita cât mai mult pierderile în oameni şi materiale, structurile de logistică din organica
M.U./U. se dispun de regulă dispersat, iar pentru fiecare dintre acestea, se fixează pe lângă raionul de bază şi
câte un raion de rezervă, care se ocupă în situaţia când cel de bază a fost contaminat sau este în pericol de a fi
contaminat radioactiv, cu substanţe toxice de luptă şi cu agenţi patogeni.
(3) Pentru personal, materiale şi mijloace de transport se pregătesc adăposturi. Pentru executarea
acestora şi a lucrărilor de amenajare genistică, participă detaşamente de lucrători constituite din populaţia
neînrolată, cu unelte manuale şi utilaje rechiziţionate din zonă, sau detaşamente puse la dispoziţie de organele
administraţiei publice locale.
(4) În toate situaţiile, înainte de a intra în noile raioane de dispunere se organizează recunoaşterea,
cercetarea chimică şi de radiaţie a acestora.
Art.259. – (1) Protecţia împotriva mijloacelor incendiare are ca scop prevenirea incendiilor,
combaterea lor acolo unde au izbucnit şi reducerea la minim a efectului de nimicire a personalului şi a
distrugerii tehnicii şi materialelor din dotare.
(2) Comandanţii structurilor de logistică sunt obligaţi să organizeze în toate situaţiile această
activitate, şi să ia măsuri de instruire a întregului personal în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor.
(3) Măsuri deosebite pe această linie se vor lua la depozitele de armament şi muniţie, depozitul de
carburanţi-lubrifianţi şi depozitul de materiale de intendenţă.
(4) În scopul localizării şi stingerii incendiilor se impune organizarea unor pichet de stins
incendii pe lângă fiecare subunitate logistică şi dotarea acestora cu mijloacele specifice, conform
normativelor în vigoare.
Art.260. - Asigurarea hidrometeorologică se organizează de statul major al M.U. şi se realizează
în scopul procurării şi analizei datelor şi informaţiilor privitoare la situaţia hidrometeorologică a zonei,
prognoza vremii, situaţia cursurilor de apă, a lacurilor şi zonelor de irigaţii, precum şi la fenomenele
periculoase sau cu caracter calamitat şi influenţa acestora asupra activităţii desfăşurate de forţele de
logistică.
Art.261. - Evitarea fratricidului constă dintr-un ansamblu de măsuri şi activităţi stabilite pentru
prevenirea uciderii sau rănirii neintenţionate a personalului propriu, pe timpul îndeplinirii misiunilor
specifice sprijinului logistic, precum şi dintre acestea şi efectivele, unităţilor şi subunităţilor din
compunerea M.U./U..

NESECRET
71 din 184
 NESECRET

Art.262. - (1) Protecţia mediului se realizează în scopul păstrării/conservării echilibrului ecologic,

prevenirii, limitării şi combaterii riscurilor şi ameninţărilor la adresa mediului înconjurător şi reconstruirii
factorilor de mediu afectaţi, din zona de responsabilitate logistică a M.U./U..
(2) Protecţia mediului se organizează, luând în considerare factorii de risc şi de ameninţare la
adresa mediului, din zona de responsabilitate logistică şi se desfăşoară de către întregul personal sub
conducerea comandanţilor şi a persoanei investite cu atribuţii în acest domeniu.
(3) Măsurile de protecţie a mediului sunt respectate de către întregul personal participant la
operaţia M.U /U. şi constau în respectarea prevederilor legislaţiei şi a reglementărilor naţionale de mediu.
(4) Pentru aceasta, prin grija şefului structurii de comandă logistică al M.U./U. se asigură:
a) cunoaşterea legislaţiei în domeniu;
b) amenajarea de platforme specializate pentru colectarea reziduurilor menajere şi depozitarea
deşeurilor numai în locurile special amenajate;
c) evacuarea apelor uzate în sistemul de colectare local sau amenajarea unor decantoare de
preluare a acestora;
d) colectarea uleiurilor minerale uzate în containere speciale;
e) executarea tuturor activităţilor cu respectarea factorilor de mediu.

CAPITOLUL X
Servicii de campanie

SECŢIUNEA 1
Hrănirea efectivelor

Art.263. – (1) Se execută prin structurile proprii, cele puse la dispoziţie în sistem externalizat, prin
agenţi economici pe plan local sau contractori tradiţionali.
(2) Din raţiuni umanitare, responsabilitatea asigurării serviciilor de campanie se poate extinde şi
asupra populaţiei civile.
(3) Răspunderea pentru contractarea şi urmărirea modului de executare a serviciilor de campanie
revine structurilor logistice din cadrul forţelor participante la operaţia întrunită.
(4) Hrănirea efectivelor unităţilor din compunerea M.U/U. se realizează respectând plafoanele calorice
şi valorice, în funcţie de normele de hrană prevăzute pentru fiecare categorie de militari în parte.
(5) Atât pe timpul pregătirii cât şi pe timpul desfăşurării operaţiei, asigurarea hranei pentru militari din
compunerea M.U /U.se va executa în funcţie de:
a) rezerva /stocurile de alimente existente asupra unităţilor şi subunităţilor;
b) rolul, locul şi misiunile unităţilor şi subunităţilor;
c) posibilităţile de reaprovizionare cu alimente;
d) posibilităţile de preparare a hranei;
e) posibilităţile de asigurare a apei pentru prepararea hranei la standarde de potabilitate acceptabile;
f) posibilităţile de transport, astfel încât aceasta să ajungă în condiţii igienico-sanitare perfecte şi
cât mai repede, la militari.
(6) În funcţie de situaţia tactică, în care se află unităţile/ M.U. se stabileşte unul din următoarele
regimuri de hrănire:
a) regim de hrănire normal, compus din hrană caldă pentru celei trei mese zilnice, în raionul de
concentrare ;
b) regim de hrănire de luptă, compus raţii de luptă pentru cele trei mese zilnice, în pregătirea
luptei când timpul este foarte scurt;
c) regim de hrănire cu hrană rece, compus din hrană rece pentru toate cele trei mese zilnice, atunci
când operaţia se pregăteşte, prin restructurarea dispozitivului tactic pe o perioadă care, de regulă, nu
trebuie să depăşească 2-3 zile;
NESECRET
72 din 184
 NESECRET

(7) Regimul de hrănire, se stabileşte de comandantul M.U la propunerea şefului structurii de

comandă logistică, în funcţie de situaţia tactică în care se găsesc trupele proprii;
(8) Prepararea hranei, atunci când s-a stabilit regim de hrănire normal, în raionul de concentrare, se
realizează cu facilităţile proprii ale fiecărei unităţi, sau cu acordul organelor administraţiei publice locale, în
funcţie de facilităţile existente în raionul de concentrare;
(9) În acest sens pe timpul executării recunoaşterilor se vor identifica aceste facilităţi şi capacităţile de
preparare a hranei.
Art.264. – (1) Reaprovizionarea alimentelor necesare pregătirii hranei militarilor se face în
funcţie de valoarea totală alocată efectivelor unităţii.
(2) Transportul hranei preparate la militari se execută, în funcţie de situaţia tactică în care se găseşte
M.U /U. , de teren, anotimp şi starea vremii, precum şi de mijloacele de transport avute la dispoziţie.

SECŢIUNEA a 2-a
Îmbăierea efectivelor

Art.265. - Îmbăierea efectivelor se execută la băile agenţilor economici şi ale organelor

administraţiei publice din zona de responsabilitate logistică sau la baia de campanie (dacă timpul la
dispoziţie permite instalarea acesteia); în situaţii deosebite se pot utiliza şi instalaţiile de duş şi dezinfecţie
montate pe autospecialele pentru decontaminarea echipamentului din dotarea subunităţilor de protecţie
NBC.

SECŢIUNEA a 3-a
Spălatul lenjeriei şi curăţatul echipamentului

Art.266. – (1) Spălatul lenjeriei şi curăţatul echipamentului se realizează prin intermediul

spălătoriilor şi curăţătoriilor civile din zona de responsabilitate logistică sau prin cele de campanie; în
situaţii deosebite, se pot amenaja spălătorii improvizate în apropierea cursurilor de apă.
(2) Spălarea lenjeriei şi curăţatul echipamentului militarilor bolnavi sau răniţi se execută prin grija
structurilor medicale în care sunt spitalizaţi.
(3) În situaţii deosebite se pot utiliza autospecialele pentru decontaminarea echipamentului din
dotarea subunităţilor de protecţie NBC.

SECŢIUNEA a 4-a
Serviciile poştale şi de curierat

Art.267. - Serviciile poştale şi de curierat se organizează prin intermediul societăţii naţionale sau
al agenţiilor private; responsabilitatea primirii şi distribuirii de la/ la militari a coletelor, scrisorilor,
telegramelor, mandatelor etc. revine administratorilor de subunităţi.

SECŢIUNEA a 5-a
Deratizarea şi dezinsecţia

Art.268. - Deratizarea şi dezinsecţia se execută, prin intermediul agenţilor economici de profil, la

instalarea într-un nou raion sau ori de câte ori este nevoie; responsabilitatea organizării acestor activităţi
revine structurii logistice, prin intermediul organelor medicale.

NESECRET
73 din 184
 NESECRET

CAPITOLUL XI
Asigurarea financiară a sprijinului logistic în operaţii întrunite

Art.269. - (1) Asigurarea financiară a sprijinului logistic în operaţii întrunite cuprinde

totalitatea măsurilor ce se iau în scopul stabilirii, cererii, obţinerii, utilizării şi justificării resurselor
financiare necesare desfăşurării operaţiilor întrunite, pentru realizarea dislocării forţelor în teatrele de
operaţii şi pentru acoperirea tuturor operaţiunilor/activităţilor specifice domeniului financiar-contabil,
prevăzute prin Memorandumurile de Înţelegere (MOU), Acordurile Tehnice şi Aranjamentelor de
Implementare Întrunită, încheiate între România şi alte state;
(2) Responsabilitatea pentru organizarea activităţii de asigurare financiară revine comandanţilor,
şefilor compartimentelor financiar contabile;
(3) Execuţia de casă a bugetului, efectuarea de operaţii în valută, precum şi alte operaţiuni
financiare ale marilor unităţi (unităţilor), potrivit dispoziţiunilor legale;
(4) Conducerea compartimentelor financiar contabile de campanie se realizează nemijlocit de şefii
acestor compartimente.

Art.270. – (1) Asigurarea financiară a sprijinului logistic în operaţii întrunite se realizează în baza
principiile generale prevăzute de actele normative în vigoare din domeniul finanţelor publice, a ordinelor
de specialitate ale eşaloanelor superioare şi deciziei comandantului forţei.
(2) Pe timpul desfăşurării operaţiilor întrunite asigurarea financiară se desfăşoară în conformitate cu
prevederile legislaţiei naţionale, cu următoarele particulariţăţi:
a) posibilitatea schimbării ponderii unor naturi de cheltueli;
b) asigurarea priorităţii cheltuelilor pentru finanţarea operaţiilor întrunite, în condiţiile existenţei
simultane şi a altor cheltueli;
c) asigurarea unei conduceri flexibile şi operative a activităţilor financiar contabile.

CAPITOLUL XII
Contractarea

Art.271. – (1) Contractarea a devenit din ce în ce mai importantă în conducerea operaţiilor

întrunite; este un instrument semnificativ utilizat pentru obţinerea accesului la resursele de pe plan local şi
la alte materiale şi servicii necesare.
(2) În scopul creşterii eficienţei utilizării fondurilor, achiziţiile de produse, servicii şi lucrări în
Armata României se efectuează astfel:
a) centralizat, la nivelul Ministerului Apărării, de către:
I. Departamentul pentru armamente pentru achiziţia de sisteme majore de tehnică, asigurarea
sprijinului logistic iniţial şi a ctivităţii de mentenanţă aferentă acestora, pentru Forţele terestre
şi Forţele navale (specifice nivelului D), echipamente complexe din economia naţională,
armament, muniţii, tehnică medicală de înaltă performanţă etc.;
II. Comandamentul logistic întrunit pentru tehnica şi materiale comune categoriilor de forţe ale
armatei, altele decât cele din competenţa Departamentului pentru armamente, produsele şi
serviciile necesare pregătirii/susţinerii forţelor;
III. Comandamentul comunicaţiilor şi informaticii pentru echipamentele/bunurile şi serviciile
specifice domeniului de activitate, altele decât cele din competenţa Departamentului pentru
armamente;
IV. Direcţia medicală pentru medicamentele, echipamentele şi tehnica medicală, altele decât cele
din competenţa Departamentului pentru armamente etc.

NESECRET
74 din 184
 NESECRET

b) descentralizat, la nivelul categoriilor de forţe ale armatei/similar pentru celelalte produse, servicii
şi lucrări care nu sunt cuprinse în sistemul centralizat (hrănire, spălarea lenjeriei şi curăţatul
echipamentului, materiale de întreţinere, instrumentar medical, rechizite şi furnituri de birou, produse de
curăţenie şi igienă personală, reparaţii şi piese de schimb aferente mentenanţei tehnicii, reparaţii curente
la clădiri,)

CAPITOLUL XIII
Sprijinul Naţiunii Gazdă

Art.272. – (1) Sprijinul Naţiunii Gazdă reprezintă totalitatea acţiunilor de sprijin logistic,
legislativ şi procedural, care definesc asistenţa civilă sau militară acordată de către Naţiunea Gazdă
forţelor armate străine care staţionează, intră/ ies, operează sau se află în tranzit pe teritoriul naţional al
Naţiunii Gazdă.
(2) Acordarea Sprijinului Naţiunii Gazdă/HNS se fundamentează prin Memorandumuri de
Înţelegere/MOU, Acorduri Tehnice /TA şi Aranjamente de Implementare Întrunită/JIA, încheiate între
România şi alte state.
(3) Pilonul central al acordării de către România a Sprijinului Naţiunii Gazdă/HNS este
Memorandumul de Înţelegere Permanent /SMOU între România şi Comandamentul Aliat pentru Operaţii.
(4) Pentru acordarea de către România a Sprijinului Naţiunii Gazdă /HNS în cadrul unei anumite
operaţii se va elabora un Memorandum de Înţelegere /MOU specific.
(5) Naţiunile Trimiţătoare /SN, membre NATO, vor putea adera la acest memorandum prin Notă
de Aderare /NOA.
Art.273. - În calitate de Naţiune Gazdă /HN, România are următoarele responsabilităţi:
a) Asigurarea cadrului legislativ, care să permită desfăşurarea optimă a ativităţilor specifice HNS
– Toate acţiunile forţelor armate străine pe timpul staţionării, intrării/ ieşirii, operării şi tranzitului pe
teritoriul naţional al României se vor planifica şi desfăşura potrivit legilor României, care corespund
prevederilor Acordului între Statele Părţi ale Tratatului Atlanticului de Nord privind Statutul Forţelor
/SOFA, Londra, 19 iunie 1951) şi Protocolului privind Statutul Comandamentelor Militare Internaţionale
Paris, 28 august 1952;
b) Asigurarea asistenţei de specialitate HNS, privind domeniile potenţiale de sprijin – Potrivit
principiului transparenţei, România pune la dispoziţia Comandamentelor NATO autorizate şi autorităţilor
militare naţionale ale Naţiunilor Trimiţătoare /SNs, Catalogul de Planificare a Capabilităţilor HNS /RO-
HNS CAPCAT şi Baza de Date HNS a României /RO-HNS DB, în părţile care le privesc;
c) Asigurarea coordonării şi cooperării între sectoarele militar şi civil – Potrivit principiului
responsabilităţii, în România autoritatea de reglementare, planificare şi coordonare în sfera Sprijinului
Naţiunii Gazdă (HNS) este reprezentată de către Ministerul Apărării, ca integrator al activităţilor specifice
în acest domeniu;
d) Asigurarea accesului la resurse – Potrivit principiului asigurării resurselor, România va asigura
resursele necesare sprijinului logistic al forţelor armate aliate şi partenere, într-un spectru cât mai extins,
potrivit legislaţiei şi priorităţilor naţionale, precum şi a posibilităţilor şi capabilităţilor sale curente; de
asemenea, potrivit principiului coordonării, România va acorda o atenţie deosebită stabilirii unei relaţii
funcţionale de coordonare comună a resurselor între structurile logistice ale Forţei Combinate de Arme
Întrunite (CJTF), care operează la nivelul teatrului de operaţii întrunite – structuri de tip Centru Logistic
Multinaţional Întrunit (MJLC) – şi structurile logistice abilitate ale Armatei României;
e) Asigurarea asistenţei de specialitate în domeniile financiar şi al achiziţiilor – Structurile
Ministerului Apărării, abilitate în domeniul achiziţiilor, oferă asistenţa de specialitate necesară în
domeniul încheierii contractelor. totodată, Ministerul Apărării pune la dispoziţia Naţiunilor Trimiţătoare
NESECRET
75 din 184
 NESECRET

(SN) la cerere, prin intermediul Bazei de Date HNS /RO-HNS DB, toate informaţiile necesare privind
agenţii economici autorizaţi pentru comercializarea produselor şi serviciilor necesare forţelor armate
străine, în cantităţile solicitate, necesare îndeplinirii misiunilor şi la standardele de calitate impuse de
beneficiari;
f) Asigurarea personalului de legătură HNS – România asigură compunerea şi funcţionarea
echipelor de legătură HNS în toate locaţiile operaţionale identificate prin Catalogul de Planificare a
Capabilităţilor HNS /RO-HNS CAPCAT;
g) Colaborarea cu Comandamentele NATO şi Naţiunile Trimiţătoare /SN, pe timpul procesului de
planificare HNS –România asigură expertiza juridică, financiară şi logistică necesară deplinei colaborări
cu Comandamentele NATO şi Naţiunile Trimiţătoare /SN, pe timpul procesului de planificare HNS.

CAPITOLUL XIV
Domenii conexe

SECŢIUNEA 1
Cooperarea civili- militari /CIMIC

Art.274. – (1) Operaţiile CIMIC au scopul de a stabili şi menţine o cooperare strânsă cu populaţia
şi instituţiile civile pentru a crea condiţiile necesare obţinerii unor avantaje de ordin moral, material şi
tactic pentru trupele proprii şi de a interzice adversarului obţinerea acestor avantaje.
(2) Forţa întrunită cooperează, pe timpul desfăşurării operaţiilor militare întrunite cu agenţii
guvernamentale şi non-guvernamentale; o parte din condiţiile necesare obţinerii succesului pot fi obţinute
fără utilizarea forţei, prin armonizarea scopurilor şi metodelor militare utilizate cu cele ale instituţiilor şi
populaţiei civile, aflate în zona de operaţii.
(3) Este necesar să se coordoneze activităţile militare cu cele ale organizaţiilor civile care sunt
prezente în zona de operaţii întrunită; într-un mediu ostil ori într-un conflict major, operaţiile CIMIC sunt
de mare importanţă, întrucât asigură accesul la resurse şi facilitează tranziţia la starea de normalitate.
Art.275. – (1) Sprijinul logistic necesar în situaţii de urgenţe civile se va dimensiona pe baza
planurilor de acţiune proprii şi a celor de cooperare cu instituţiile abilitate prin lege.
(2) Structurile logistice ale forţelor angajate trebuie să menţină legătura neîntreruptă cu
aceste instituţii pentru a se informa şi a rezolva toate problemele privind logistica.

SECŢIUNEA a 2-a
Dislocarea strategică, recepţia, staţionarea, continuarea deplasării şi integrarea forţelor

Art.276. - (1) Procesul de dislocare strategică a forţelor proprii participante la acţiuni militare
întrunite şi logistica asociată acestuia presupune conducerea şi corelarea corespunzătoare a activităţilor
specifice între structurile de mişcare şi transport naţionale şi cele ale NATO, UE sau cele stabilite în
cadrul coaliţiilor multinaţionale pentru planificarea, organizarea şi coordonarea executării acestuia.
(2) Dislocarea strategică presupune deplasarea forţelor din punctele de îmbarcare/Points of
Embarkation - POE în punctele de debarcare (Point of Debarkation - POD)/bazele înaintate de grupare /
Forward Mounting Base - FMB
(3) Coordonarea procesului de dislocare strategică a forţelor proprii în teatrele/zonele de operaţii
se asigură de către Centrul de coordonare a mişcării din Comandamentul logistic întrunit.
(4) Structura de coordonare a mişcării din Comandamentul operaţional întrunit defineşte condiţiile
şi cerinţele de mişcare şi transport ce trebuie îndeplinite în cadrul procesului de dislocare strategică,
corespunzător celor stabilite de către NATO, UE sau în cadrul coaliţiilor multinaţionale.

NESECRET
76 din 184
 NESECRET

(5) Centrul de coordonare a mişcării stabileşte structurile de transport şi control a mişcării

necesare asigurării coordonării procesului de dislocare strategică a forţelor.
(6) Sarcinile şi responsabilităţile structurilor de mişcare şi transport pentru dislocarea strategică a forţelor
sunt definite în SMG/L-2.
(7) Recepţia, staţionarea, continuarea deplasării şi integrarea (RSOM&I) forţelor constituie
procesul de tranziţie al forţelor dislocate în teatrul/zona de operaţii pentru realizarea capacităţii de luptă
necesare îndeplinirii cerinţelor operaţionale stabilite.
(8) Operaţiile de RSOM&I a forţelor trebuie să se desfăşoare în condiţii de siguranţă, fiind astfel
necesară asigurarea măsurilor corespunzătoare de protecţie a forţelor şi activităţilor.
Art.277. – (1) Planificarea şi executarea operaţiilor RSO&I se realizează avându-se în vedere
următoarele principii:
a) responsabilitate colectivă;
b) unitate de efort prin unitate de comandă;
c) sincronizare.
(2) Responsabilitatea colectivă presupune ca pentru elaborarea planurilor RSO&I şi executarea
acestora să fie implicate toate structurile de M&T şi logistice participante la proces, respectiv cele ale
unităţilor ce se dislocă, cele care asigură funcţionarea zonelor stabilite şi a celor de coordonare ale
Comandamentului logistic întrunit şi COpI; de asemenea, Centrul de coordonare a mişcării trebuie să
asigure cooperarea permanentă cu Centrul Aliat de Coordonare a Mişcării din ACO, sau Centrul de
Coordonare a mişcării al UE, sau cu structura M&T stabilită ca fiind coordonator principal al activităţilor
RSO&I în cadrul coaliţiilor multinaţionale.
(3) Unitatea de efort constituie principiul esenţial al utilizării optime al resurselor pentru realizarea
obiectivului dorit; unitatea de comandă facilitează realizarea unităţii de efort prin asigurarea unei
conducerii unice a tuturor participanţilor la aceste operaţii.
(4) Sincronizarea între dislocarea strategică şi operaţiile RSO&I asigură deplasarea forţelor în
locurile/zonele de dislocare cu capacitatea de luptă dorite.

SECŢIUNEA a 3-a
Prevenirea şi stingerea incendiilor,
protecţia mediului, protecţia muncii, supravegherea tehnică şi metrologie legală

Art.278. - (1) Pentru protecţia personalului şi a bunurilor materiale înpotriva incendiilor,

comandanţii M.U./U. vor lua următoarele măsuri:
a) eliminarea posibilelor surse de producere a incendiilor (vegetaţie uscată, deşeuri, substanţe
inflamabile);
b) stabilirea personalului cu resposabilităţi pe linie securităţii la incendii;
c) instruirea întregului personal privind manipularea mijloacelor PSI;
d) încheierea unor acorduri de cooperare pe linia securiţăţii la incendii, cu structurile abilitate în
domeniu, aparţinând altor ministere sau organizaţii civile care dispun de detaşamente specializate de
intervenţie.
Art.279. - Protecţia mediului, protecţia muncii, supravegherea tehnică şi metrologie legală
cuprinde un ansamblu de activităţi, având ca scop:
a) asigurarea condiţiilor optime în desfăşurarea activităţilor, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi
sănătăţii personalului militar şi civil;
b) respectarea legislaţiei de mediu şi a reglementărilor naţionale şi internaţionale cu specific
militar pentru prevenirea şi reducerea poluării în zonele de responsabilitate sau acţiune;
c) exploatarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor mecanice sub presiune, instalaţiilor de ridicat
şi aparatelor consumatoare de combustibil de uz neindustrial.
Art.280. – (1) Protecţia mediului se realizează pentru păstrarea /conservarea echilibrului
ecologic, prevenirea, limitarea şi combaterea riscurilor şi ameninţărilor la adresa mediului înconjurător şi
reconstrucţia factorilor de mediu afectaţi, din zona de responsabilitate logistică a M. U.
NESECRET
77 din 184
 NESECRET

(2) Protecţia mediului se organizată şi desfăşoară pe întreaga zonă a acţiunilor militare, sub
conducerea comandanţilor şi a persoanei investite cu atribuţii în domeniu.
(3) Protecţia mediului cuprinde:
a) protejarea vegetaţiei sălbatice /flori, puieţi, vegetaţie lemnoasă, de acţiunea distructivă a
presonalului şi tehnicii;
b) protejarea apelor;
c) protejarea atmosferei.
(4) Măsurile de protecţie a mediului trebuie să fie respectate de către întregul personal participant
la operaţia întrunită şi constau în respectarea legislaţiei şi a reglementărilor naţionale de mediu.
Art.281. - Protecţia apelor constă în:
a) interzicerea în toate situaţiile a deversării ori împrospătării substanţelor chimice periculoase,
produselr petrolieresau toxice în apele de suprafaţă;
b) evitarea spălării tehnicii, recipientelor sau vaselor contaminate cu produse chimice, petroliere
sau toxice în apele de suprafaţă şi desfăşurarea acestei activităţi în locuri special amenajate;
c) stoparea oricăror scăpări sau scurgeri de substanţe poluante şi curăţarea zonei afectate prin
decontaminare mecanică.
Art.282. - Protejarea solului se realizează prin:
a) deplasarea forţelor pe drumuri, poteci existente, evitându-se efectuarea de noi trasee;
b) evitarea efectuării de lucrări genistice în zonele cu influenţe istorice sau rezevaţii naturale.
Art.283. - Serviciile funerare
(1) Înhumarea militarilor decedaţi în zona de desfăşurare a operaţiilor întrunite se execută
potrivit reglementărilor în vigoare, cu asigurarea asistenţei religioase corespunzătoare confesiunii de care
aparţin, după ce au fost adunaţi, identificaţi şi înregistraţi; de regulă, atunci când există posibilitatea,
trupurile neînsufleţite se repatriază prin grija Ministerului Apărării.
(2) Înhumarea militarilor din forţele proprii sau cei ai inamicului, decedaţi în zona de desfăşurare
a operaţiei, se execută potrivit reglementărilor în vigoare, cu asigurarea, atunci când este posibil, a
asistenţei religioase corespunzătoare confesiunii de care aparţin, după ce au fost adunaţi de personalul
destinat de comandantul unităţii, identificaţi şi înregistraţi.
(3) Militarii decedaţi care fac parte din armatele aliate, în funcţie de situaţie, se predau cu
aprobarea eşalonului superior, reprezentanţilor acestora sau sunt înhumaţi prin grija comandantului
unităţii, ţinându-se şi evidenţa lor; militarii decedaţi care fac parte din forţele armate ale inamicului se
identifică, se înscriu într-o evidenţă separată, întocmită de marea unitate în fâşia căreia au fost găsiţi şi
sunt înhumaţi în locuri separate, individual, cu excepţia cazurilor de forţă majoră care impun un loc de
înhumare colectiv.
(4) Lucrurile personale ale militarilor decedaţi şi care au fost identificaţi, sunt expediate prin
canalele normale de sprijin logistic, familiilor acestora sau autorităţilor naţionale abilitate, în cazul
militarilor decedaţi care au aparţinut inamicului.
(5) Locurile în care se înhumează militarii decedaţi sunt trecute pe hărţi sau planuri şi se
marchează cu semne vizibile; hărţile sau planurile respective intră în arhiva marii unităţi care a efectuat
înhumarea.
(6) Pe mormintele militarilor înhumaţi se fixează semnul de căpătâi corespunzător confesiunii
căreia îi aparţin, pe care se scrie: gradul, funcţia, numele şi prenumele decedatului; unitatea din care a
făcut parte; data naşterii, precum şi alte date utile pentru identificarea ulterioară a persoanei respective.

NESECRET
78 din 184
 NESECRET

CAPITOLUL XV
Dispoziţii finale

Art. 284. – (1) „Manualul conducerii sprijinului logistic în operatii întrunite” intră in vigoare la
data 01.12.2007.
(2) - Manualul va fi tipărit prin grija Centrului Tehnic-Editorial al Armatei şi difuzat de
Comandamentul logistic întrunit până la unităţi, instituţii şi formaţiunilor militare.
Art. 285. Anexele nr.1-32 fac parte integrantă din prezentul manual.

COMANDANTUL COMANDAMENTULUI LOGISTIC ÎNTRUNIT

General maior

dr. Cătălin ZISU

NESECRET
79 din 184
 NESECRET

Anexa nr.1
GLOSAR
1. Termeni şi definiţii
TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL

Organizarea şi conducerea de către autorităţile militare a întregii activităţi desfăşurate

Administraţie militară
pe un teritoriu inamic ocupat în timp de război.
Proces tehnologic de trecere a produselor petroliere din recipienţii de depozitare în
Alimentare cu carburanţi rezervoarele sau instalaţiile de ungere ale tehnicii militare, folosind mijloace specializate în
acest sens.
Produse în stare naturală sau prelucrate, prevăzute în normele de hrană, ce conţin
Alimente cu termen lung
substanţe nutritive şi servesc ca hrană pentru militari şi au termenul de garanţie mai mare
de conservare TLC
de 35 zile.
Produse în stare naturală sau prelucrate, prevăzute în normele de hrană , ce conţin
Alimente cu termen scurt
substanţe nutritive şi servesc ca hrană pentru militari şi au termenul de garanţie mai mic de
de conservare TSC
35 zile.
Interpretarea informaţiilor cunoscute despre inamic, trupe proprii şi contextul în care se
manifestă o situaţie pe câmpul de luptă, executată de comandant şi statul major, în scopul
Analiza situaţiei
luării deciziei şi stabilirii măsurilor adecvate ce se impun a fi luate pentru rezolvarea
situaţiei.

Totalitatea activităţilor referitoare la stabilirea necesarului, lansarea cererii, desfăşurarea

Aprovizionarea înaintată procedeelor de achiziţii, recepţia, gestionarea, depozitarea, distribuirea şi transportul
bunurilor de la sursele logistice la beneficiarii aflaţi în zona operaţiilor militare.

Totalitatea activităţilor desfăşurate pentru stabilirea necesarului, cererea, primirea,

Aprovizionarea trupelor evidenţa, depozitarea, conservarea, repartiţia şi distribuţia tehnicii, produselor şi
materialelor la trupe.
Asigurarea capacitaţii de Ansamblu de măsuri şi acţiuni ce vizează apărarea şi refacerea forţelor pe bazele lor de
supravieţuire dislocare (dispunere).

Totalitatea activităţilor care cuprind: alegerea, recunoaşterea şi pregătirea căilor rutiere,

feroviare, aeriene şi navale; repararea, restabilirea, întreţinerea şi menţinerea în stare de
Asigurarea căilor de viabilitate a acestora, a lucrărilor de artă, aerodromurilor şi instalaţiilor portuare;
comunicaţie organizarea şi desfăşurarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; cercetarea
de radiaţie, chimica şi biologică de pe căile de comunicaţie; paza şi apărarea lucrărilor de
artă de pe căile de comunicaţie.

Totalitatea măsurilor care se iau pentru a menţine capacitatea de luptă a trupelor, a le da

Asigurarea acţiunilor posibilitatea să intre la timp şi în mod organizat în luptă şi să-şi desfăşoare cu succes
acţiunile în orice situaţie, ferite de atacul prin surprindere al inamicului.

Totalitatea măsurilor care se iau de către organele de conducere ale structurilor militare,
Asigurarea de transporturi
împreună cu organele de logistică, pentru executarea efectivă a transporturilor militare.

ADMCBRN Arme de distrugere în masă chimice, bacteriologice,radioactive şi nucleare.

Totalitatea măsurilor şi activităţilor organizate, planificate şi desfăşurate într-o

concepţie unitară, în scopul stabilirii necesarului, cererii, achiziţiei, aprovizionării,
Asigurarea materială
repartiţiei şi distribuţiei tehnicii şi materialelor, în vederea desfăşurării cu succes a
acţiunilor de luptă.
Totalitatea măsurilor care se iau pentru păstrarea sănătăţii personalului, prevenirea
Asigurarea medicală
apariţiei şi răspândirii bolilor, acordarea la timp a primului ajutor, a ajutorului medical
operaţională
calificat sau specializat, evacuarea răniţilor şi bolnavilor la formaţiunile medicale,
NESECRET
80 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL
spitalizarea, tratamentul şi recuperarea acestora în scopul înapoierii în cel mai scurt timp la
unităţi, precum şi pentru protecţia medicală a trupelor împotriva armelor de distrugere în
masă chimice, bacteriologice, radioactive şi nucleare.
Ansamblul măsurilor luate pentru apărarea sănătăţii animalelor aflate în serviciu şi
prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om, tratarea şi evacuarea animalelor rănite
Asigurarea sanitar-
sau bolnave, cunoaşterea stării epizootice din zonă, controlul sanitar al alimentelor de
veterinară
origine animală, protecţia sanitar-veterinară împotriva armelor de distrugere în masă
chimice, bacteriologice, radioactive şi nucleare.

Ax de aprovizionare şi Itinerar stabilit în fâşia de acţiune a trupelor, pe care se organizează aprovizionarea

evacuare trupelor, evacuarea tehnicii defecte / deteriorate, răniţilor, a materialelor excedentare etc.

Colecţie structurată de date, dintr-unul sau mai multe domenii de aplicaţie, în scopul de
Baza de date
a le face accesibile în permanenţă prin ansamblul programe-utilizator.
Unitate destinată pentru executarea reparaţiilor medii şi capitale la tehnica de luptă, pe
Baza de reparaţii timp de pace. Baza de reparaţii poate cuprinde secţii pentru repararea autovehiculelor,
tancurilor, tehnicii de transmisiuni etc.
Unitate / mare unitate constituită din depozite pentru toate categoriile de materiale
necesare nevoilor de trai şi de luptă ale trupelor, unităţi / subunităţi de deservire şi de
Baza logistică transport. Este dotată cu stocuri de materiale, tehnică şi sisteme moderne pentru
depozitarea şi păstrarea acestora pe o perioadă mare de timp. În condiţii de campanie este o
sursă de aprovizionare pentru marile unităţi tactice angajate în luptă.
Elementul de bază, purtător, mediul care serveşte la deplasarea dintr-un punct în altul, a
Cale de comunicaţie oamenilor, produselor/sau materialelor, suportul pe care circulă vehicule (feroviar, rutier,
naval, aerian etc.)
a) Posibilitatea unităţii (unei structuri militare) de a desfăşura acţiuni militare în
conformitate cu scopul pentru care a fost creată.
Capacitate operativă b) Starea organizatorică sau acţională a unei unităţi militare, asigurată din timp de pace
sau crescută în urma aplicării unor ordine sau indicative operative stabilite din timp în
planuri specifice.
Tehnica, materialele, fondurile şi bunurile de orice natură în stare de întrebuinţare sau
Captura deteriorate, obţinute ca urmare a operaţiunilor de război, cucerite prin luptă sau abandonate
de inamic.
a) Activitatea de pregătire a intrării şi instalării trupelor în cantonament. Denumirea
prescurtată a echipei care execută această activitate.
b) Ansamblu de activităţi ce se execută în scopul asigurării cu terenuri, construcţii şi
Cartiruire
instalaţii specifice exploatării, întreţinerii şi reparării tehnicii şi materialelor; cazării
personalului şi adăpostirii animalelor în clădiri, corturi, adăposturi, vehicule speciale etc.,
prevenirii şi stingerii incendiilor.
Criterii militare specifice, impuse tehnicii militare sau unor instalaţii şi echipamente,
Caracteristici operaţionale
pentru a răspunde unei nevoi operaţionale specifice (standard).

Structura constituită conceptual din persoanele cu funcţii importante din cadrul unui
Centru de analiza şi
comandament militar dispus în punctul de comandă, care participă nemijlocit la analiza
decizie
situaţiei şi luarea deciziei (stabilirea cursului optim al acţiunii militare).

Structura constituită conceptual din ofiţeri de stat major al unui comandament militar
Centru de conducere a dispus în punctul de comandă, care realizează permanent legătura cu comandamentele
acţiunilor în curs de (forţele) din subordine, transmit ordinele şi dispoziţiile comandantului, primesc şi
desfăşurare analizează rapoartele de informare şi coordonează operaţiile aflate în curs de desfăşurare,
conform planului aprobat.

NESECRET
81 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL

Structura rezultată prin transformarea şi redimensionarea unor unităţi /mari unităţi din
compunerea actuală a armatei, care nu are sarcini la mobilizare şi funcţionează temporar,
Centru de depozitare
în scopul centralizării zonale a tehnicii şi materialelor excedentare rezultate prin
desfiinţarea, transformarea sau redimensionarea actualelor structuri militare.

Element de structură a unui comandament, dispus în punct de comandă, constituit din

Centru de planificare a
ofiţerii de stat major cu experienţă în domeniul planificării acţiunilor militare (de luptă),
acţiunilor
întocmirii planurilor de operaţii militare (logisticii) şi a ordinelor de aplicare a acestora.

Locaţii situate pe teritoriul naţional, sau în afara acestuia, în apropierea zonelor de operaţii
Centre înaintate de
militare, destinate distribuirii unor anumite categorii de materiale, având ca scop reducerea
distribuţie a materialelor
duratei ciclului de reaprovizionare a forţelor.

Loc (raion) de depozitare stabilit de comandantul unităţii în care echipe special

Centru de strângere a
destinate transportă materialele, din punctele de strângere a capturilor, în scopul analizei şi
capturilor
verificării acestora.

Cerere de rechiziţii şi Document pe baza căruia unităţile militare solicită necesarul de bunuri prevăzut a se
prestări de servicii rechiziţiona şi de persoane ce pot fi chemate pentru prestări de servicii.

Document prin care structurile (persoanele) solicită organelor de conducere logistică

Cerere de transport
planificarea în timp a transporturilor de personal, tehnică şi materiale.

Traseul parcurs, mijloacele utilizate şi structurile implicate în realizarea aprovizionării

Circuit de aprovizionare
şi transporturilor.
Autoritate acordată unui comandant de a da misiuni (sarcini) comandanţilor din
subordine de a desfăşura unităţi, a resubordona şi a menţine sau delega controlul
Comanda operaţională
operaţional şi / sau cel tactic. Aceasta nu include responsabilităţi logistice sau
administrative.

Autoritatea cu care este investit un comandant în ceea ce priveşte stabilirea de misiuni

şi sarcini, în legătură cu dislocarea şi repartizarea forţelor din subordine şi păstrarea sau
Comanda operativă delegarea controlului operativ şi / sau tactic, după cum se consideră necesar. Această
autoritate nu implică în sine responsabilitatea privind problemele administrative sau de
logistică.

Autoritate încredinţată unui comandant de a da ordine forţelor din subordinea sa, în

scopul executării misiunilor primite de la eşalonul superior. Aceasta se exercită numai
Comanda tactică asupra forţelor pe care un comandant le are în organică. Comanda tactică este mai
restrânsă decât comanda operativă şi include autoritatea de a delega sau păstra controlul
tactic.

Structura de comandă, de concepţie, planificare şi execuţie care răspunde de

Comandament logistic al
organizarea, planificarea şi întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor de logistică din subordine.
fortelor terestre, navale
Funcţionează la război în subordinea comandamentului operaţional al categoriei de forţe
sau aeriene
respective.

Element de structură al unităţii militare (structurii militare), organizat pentru exercitarea

actului de comandă şi investit, prin acte normative, cu competenţe specifice în domeniul
planificării şi conducerii acţiunilor militare. Acesta exercită actul de comandă asupra
tuturor componentelor unităţii (marii unităţi, grupării de forţe etc), desfăşurând activităţi de
Comandament militar
prevedere (prognoză, planificare, programare), organizare, coordonare şi control. Logistica
(J.4, G.4, S.4) - asigură aprovizionarea tehnico-materială, transporturile militare, serviciile
şi facilităţile în folosul trupelor şi al comandamentului, contractările, achiziţiile şi
mentenanţa.

NESECRET
82 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL

Calitatea a doua sau mai multe articole (produse, materiale) sau componente de
echipament tehnic de a fi utilizate împreună în condiţii specifice, fără nici o interferenţă
Compatibilitate logistică
reciprocă, pentru a satisface cerinţele permanente impuse de operaţiile multinaţionale în
cadrul alianţei.

Gruparea unor bunuri (piese, scule, agregate, ansamble şi subansamble, instrumente,

accesorii etc.) stabilite a fi folosite sau consumate împreună pentru executarea unei
Complet de materiale
anumite activităţi; se materializează în truse de instrumente, lăzi cu accesorii şi piese de
schimb, maşini, agregate etc.
Formulare verbală sau grafică, în sinteză, cu ocazia unei operaţii militare, despre modul
Concepţia privind sprijinul
în care un comandant intenţionează să susţină concepţia privind acea operaţie şi să o
logistic
integreze în aceasta.

Conducere administrativă
Conducerea exercitată de Statul Major General, statele majore ale categoriilor de forţe
ale armatei, comandamentele corpurilor de armată teritoriale, comandamentele marilor
unităţi şi unităţi existente la pace, în care atributul principal îl constituie gestionarea avuţiei
dată de societate armatei române, pregătirea pentru luptă şi pentru activităţile specifice
vieţii militare a întregului personal din subordine, organizarea şi desfăşurarea trecerii
armatei de la starea de pace la starea de razboi, inclusiv prin mobilizare, planificarea şi
conducerea acţiunilor militare, de regulă, în zona lor de dislocare la pace şi punerea la
dispoziţia comandamentelor operaţionale a forţelor şi mijloacelor de care acestea au nevoie
în situaţii de criză, criză majoră şi pe timp de război.

Conducerea exercitată în situaţii de criză şi pe timp de război de comandamente

operaţionale de nivel strategic, operativ şi tactic, destinate planificării şi conducerii
Conducere operativă grupărilor de forţe militare puse la dispoziţie de către comandamentele ce execută
conducerea administrativă a forţelor armate (comandamente teritoriale), potrivit
prevederilor planurilor operative întocmite din timp de pace.

Aptitudinea unui produs de a-şi menţine un nivel de fiabilitate specificat,în condiţii de

Conservabilitate
depozitare şi transport date şi într-o perioadă de timp prestabilită.

Etapa finală a activităţilor din perioada mobilizării, care constă în definitivarea

completării şi înzestrării potrivit prevederilor pentru război ale statelor de organizare şi
Constituirea unităţilor
luarea în subordine a subunităţilor (compartimentelor) din organică de către comandanţii
(şefii) de la toate eşaloanele.

Planificarea, îndrumarea, programarea şi controlul mişcărilor de bunuri materiale şi a

Controlul mişcării
personalului pe linii de comunicaţii.

CIC Controlul şi îndrumarea circulaţiei.

Un proces subsecvent planificării operaţiunii de căutare, care constă în activităţi

Culegerea informaţiilor propriu-zise de colectare a informaţiilor din diferite categorii de surse, ce pot fi deschise,
publice, oficiale sau secrete.
Procedeul de desantare prin care forţele/tehnica de luptă şi materialele sunt descărcate
Debarcare după aterizarea aeronavelor (navelor) pe aerodromurile (porturile) sau terenurile de
aterizare.
a. Formaţiune militară destinată pentru primirea, păstrarea, întreţinerea şi distribuirea
materialelor care, după destinaţie, pot fi: materiale de intendenţă (alimente, echipament);
Depozit de materiale armament şi muniţii; carburanţi-lubrifianţi etc. După eşalonul deservit, aceste depozite pot
fi: de unitate, mare unitate sau teritoriale.
b. Locul (magazia, adăpostirea) unde se primesc, păstrează şi se distribuie materiale.

NESECRET
83 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL
Procedeul de desantare prin care materialele introduse în containere speciale sunt
Delestare
aruncate din aeronave de la înalţimi şi viteze mici.

Formaţiune militară de aprovizionare infiinţată în timp de pace, în perioada de tensiune

sau chiar pe timpul ducerii razboiului, pe acele direcţii şi în acele raioane unde lipsesc
sursele de teritoriu, iar aprovizionarea cu materiale din adâncime prezintă mari greutăţi.
Depozit mixt de materiale
Este înzestrat cu stocuri de diferite feluri de materiale /muniţie, alimente, piese de schimb,
materiale sanitare ,destinate asigurării unor grupări de forţe pe o anumită perioadă de timp
şi se dispune în teren greu accesibil.

Funcţie executată de către o grupare logistică pentru mai multe formaţiuni militare,
Deservire comună
aflate sub comandă diferită.
Funcţie de deservire executată de către o categorie de forţă armată în sprijinul altei
Deservire în comun categorii militare, fără a cere rambursare de la categoria de forţe care beneficiază de acea
deservire.
Orientarea în spaţiu a deplasării personalului, produselor şi/sau materialelor, folosind
Direcţie de transport una sau mai multe căi de comunicaţie între două localităţi importante (zone, regiuni) şi
care trec prin mai multe puncte (localităţi) intermediare.

Gruparea forţelor şi mijloacelor în elemente necesare desfăşurării acţiunilor militare,

Dispozitiv
într-o concepţie elaborată pentru rezolvarea unei situaţii /îndeplinirea unei misiuni.
Totalitatea măsurilor economice sau organizatorice pentru dirijarea şi transmiterea
fluxului de mărfuri/servicii de la producător la consumator, îndeplinind următoarele
Distribuţie de materiale funcţii: schimbarea proprietăţii asupra bunului/serviciului; deplasarea produselor, respectiv
transportul, stocarea, manipularea, ambalarea etc; alegerea şi utilizarea canalelor de
distribuţie.
Document militar de Imprimatul strict, prevăzut cu serie, număr şi timbru sec, care are o valoare şi care dă
transport dreptul de a efectua un anumit fel de transport militar.
Elementul din dispozitivul de luptă format din materialele şi muniţia prevăzute să
Eşalon de aprovizionare
ajungă în raionul acţiunilor de luptă.
Grupare de autovehicule încărcate cu materiale constituită temporar din cadrul
subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi de logistică, destinată să facă aprovizionarea
Eşalon de materiale
trupelor în anumite situaţii (forţe care acţionează pe direcţii independente, peste obstacole
naturale, în încercuire etc.)
Efectivele şi mijloacele necesare în cadrul dislocării unităţii (subunităţii) pentru
primirea eşalonului forţelor principale, conducerea şi asigurarea acţiunilor de luptă până la
Eşalon înaintat
sosirea acestuia şi care execută deplasarea cu mijloace auto cu aeronave de transport sau
combinat.
Unitatea militară, împreună cu tehnica şi mijloacele materiale de care dispune,
Eşalon militar de transport organizate pentru transport în cadrul unui singur tren (navă, convoi de nave, coloană auto,
aeronavă).

Repartizarea principalelor stocuri de produse şi materiale, exprimate în unităţi de calcul

de aprovizionare pe diferite eşaloane şi în anumite proporţii, conform normelor şi tabelelor
Eşalonarea stocurilor
de înzestrare, care asigură un minim de cantităţi de materiale cu care trupele pot intra în
orice moment în operaţie sau să ducă acţiuni militare un anumit timp.

1. Procesul mişcării oricărei persoane, care este rănită, accidentată sau bolnavă spre
şi/sau dinspre baze de tratament medical; 2. Trecerea de personal (militar sau civil),
Evacuare animale sau materiale dintr-un loc dat în altul; 3. Procesul controlat de colectare,
clasificare şi expediere de material nereparabil sau abandonat pentru valorificare,
întreţinere, informare tehnică sau pentru baze de deşeuri, după caz.
Orice dispuneri imobiliare, constând dintr-una sau mai multe clădiri, inclusiv
Facilitate
infrastructura-sistem de utilităţi, pavaj sau asfalt, plus terenul pe care se află acestea.

FAI Forţe de angajare imediată

NESECRET
84 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL

FAU Forţe de angajare ulterioară

Suprafaţa de teren delimitată prin prelungirea spre înapoi a liniilor de despărţire

(dreapta, stânga) cu marile unităţi vecine, spre înainte de linia frontului, iar în adâncime
Fâşie
printr-o linie de despărţire stabilită de eşalonul superior, în care se dispun marile unităţi
(unităţile).
Formaţiune de aprovizionare, de reparaţii, sanitar-veterinare şi de prestări de servicii
Formaţiune de logistică
(brutării, abatoare, curăţătorii, spălătorii şi băi, depozite etc.).
Organe de conducere (subsistemele decizionale de logistică), împreună cu organele de
Forţe de logistică execuţie (cu responsabilităţi teritoriale stabilite la fiecare eşalon) şi cele din compunerea
marilor unităţi şi unităţilor care au ca principală atribuţie realizarea logisticii trupelor.
a. Stare în care se găsesc personalul şi tehnica de luptă a unei unităţi din care se poate
Gata de luptă trece imediat la combaterea inamicului. b. Aplicat la organisme sau la material: disponibil.
c. Aplicat la oameni: apţi de a îndeplini în luptă sarcini pentru care sunt destinaţi.
Ansamblul măsurilor şi acţiunilor de izolare, blocare şi stingere (soluţionare) a
Gestionarea crizei
conflictelor care alimentează criza (conflictul).
Grad de asigurare Exprimarea procentuală a existentului real de produse şi materiale faţă de necesar.
Grad de suport logistic Reprezintă măsura în care formţiunile logistice pot acoperi necesităţile beneficiarilor.
Reprezentarea grafică pe hartă a deplasării marilor unităţi şi unităţilor militare, în
Grafic de deplasare
vederea îndeplinirii unei misiuni de luptă.
Alimente ce nu necesită o preparare prealabilă pentru consumare, deoarece ele sunt
Hrana de rezervă conservate pentru un timp îndelungat, folosindu-se numai la ordin şi în situaţii
excepţionale.
Raţie medie zilnică ce se cuvine unui militar, conform normelor şi care se distribuie
Hrana poaspătă
după ce a fost preparată.
Un teren cu facilităţi (în apropiere) care serveşte ca bază de suport logistic pentru
forţele militare dintr-un teatru de operaţii pe timpul unor perioade determinate sau
permanente la pace şi la război. Incintele logistice avansate pot fi situate în strânsă
Incinta logistică
proximitate a principalelor zone de luptă, astfel permiţând staţionarea în zona înaintată a
forţelor prestatoare de servicii, aducerea de materiale cu urgenţa prioritară, operaţiile de
mentenanţă în zona înaintată, inclusiv reparaţii ale daunelor provocate de luptă.

Impediment pe câmpul de Obstacole în calea îndeplinirii acţiunilor militare (tehnica de luptă distrusă sau cu nevoi de
luptă reparaţii, materiale excedentare, capturi etc).

a. Ramura de activitate militară din sfera logisticii, care se ocupă de asigurarea trupelor
cu alimente, echipament şi materiale de resort. b. Termen definind specialitatea militară a
Intendenţa
ofţerilor (subofiţerilor) pregătiţi pentru a îndeplini funcţii în compartimentele de asigurare
cu alimente sau echipament (materiale de intendenţă).
Stabilirea locuinţelor trupei şi separat a ofiţerilor dintr-o unitate militară, într-o
Cartiruire
localitate din apropierea zonei acţiunilor de luptă.
Activitatea ce se desfăşoară de către subunităţi special destinate, dotate cu mijloace
Îndrumarea circulaţiei necesare de recunoaştere şi semnalizare, instruite pentru îndrumarea autovehiculelor
militare pe anumite itinerarii.
Complex de operaţii (operaţia) privind menţinerea stării bune sau a capacităţii de
Întreţinere tehnică
funcţionare a unui produs pe timpul folosirii conform destinaţiei, aşteptării, păstrării şi
(mentenanţa preventivă)
transportului.
Loc de îmbarcare- Totalitatea instalaţiilor şi amenajărilor care pot asigura operaţiunea de îmbarcare
debarcare (debarcare) a unui eşalon militar.
Logistica Ştiinţa planificării şi executării mişcării şi întreţinerii forţelor armate. În sensul sau
cel mai cuprinzător, acele aspecte ale operaţiilor militare care se referă la concepţia şi
dezvoltarea, achiziţia, depozitarea, mişcarea, distribuţia, întreţinerea, evacuarea şi
scoaterea din uz a materialelor; mişcarea, evacuarea şi spitalizarea personalului;achiziţia
sau construcţia, mentenanţa, exploatarea de facilităţi şi scoaterea din uz a acestora;
achiziţia sau furnizarea de servicii.
NESECRET
85 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL

Arta şi ştiinţa planificării şi executării de activităţi logistice de către un comandant de

arme întrunite sau de către statul major, pentru a sprijinii protecţia, mişcarea, manevra,
Logistica întrunită
puterea de foc şi sprijinul forţelor a cel puţin două categorii de forţe armate, angajate în
operaţii
Factor hotărâtor pentru realizarea scopurilor acţiunilor militare care presupune:
aprovizionarea, transporturile, mentenanţa, asistenţa medicală, asistenţa sanitar-veterinară,
Logistica trupelor
asigurarea resurseslor logistice, asigurarea căilor de comunicaţie, cartiruirea trupelor şi
adăpostirea materialelor.
a. Grup de produse identice sau asemănătoare fabricate simultan sau succesiv.
b. Complet de piese de schimb şi materiale comune destinat executării unui anumit
Lot de materiale număr de cicluri de întreţineri tehnice sau reparaţii.
c. Complet de piese, accesorii, instrumente şi alte materiale ce se compune dintr-un
număr de obiecte, în cantităţile prevăzute de inventar.
Proces complex şi continuu prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor logisticii
Management logistic marilor unităţi şi unităţilor militare la modul cel mai eficient, prin utilizarea potenţialului
uman, material avut la dispoziţie.

Activitatea de redistribuire a materialelor între mari unităţi, unităţi şi subunităţi, în

scopul completării stocurilor, în situaţii când aceasta nu se poate face prin primiri de la
Manevra de materiale eşalonul superior. Se realizează în strânsă concordanţă cu manevra forţelor şi mijloacelor,
precum şi cu cerinţele impuse de ducerea operaţiei (luptei). Manevra de materiale se poate
executa din adâncime spre înainte, de-a lungul frontului şi de pe o direcţie pe alta.

Activitatea de redistribuire a munţiilor între mari unităţi, unităţi şi subunităţi, în scopul

Manevra stocurilor de completării stocurilor la cele care au deficite mai mari şi asigurării la cele care se găsesc pe
munţtii direcţia principală a cantităţilor de muniţii necesare îndeplinirii misiunii, prin diminuarea
stocurilor la unităţile (subunităţile) care se găsesc pe o direcţie secundară sau în rezervă.

Materiale şi servicii Materiale şi servicii indispensabile forţelor luptătoare şi de sprijin pentru a-şi îndeplini
esenţiale misiunile /carburanţi, muniţie, armament .

Aptitudinea unui produs, în condiţii date de utilizare, de a fi menţinut sau restabilit în

Mentenabilitate starea de a-şi îndeplini funcţia specificată, atunci când mentenanţa se efectuează în condiţii
date, cu procedee şi remedii specifice.

Componenta logisticii care cuprinde totalitatea acţiunilor întreprinse pentru a menţine

Mentenanţa sau restabili tehnica la caracteristicile specifice. Ea include: controlul, testarea, întreţinerea,
clasificarea, recuperarea, evacuarea, repararea, reconstrucţia şi reclamaţiile.

Activităţi combinate de mentenanţă preventivă şi corectivă aplicate în funcţie de

Mentenanţa complexă
anumite criterii funcţionale şi economice specifice utilizării sistemelor.
Activităţi desfăşurate pentru restabilirea capacităţii normale de funcţionare a sistemelor
defecte. Astfel de activităţi de mentenanţă cu caracter corectiv sunt: diagnoza, localizarea
Mentenanţa corectivă
defecţiunii, repararea defecţiunii prin înlocuirea completă sau parţială a unuia sau mai
multor elemente, verificarea şi reglajele.
Toate acţiunile întreprinse pentru menţinerea sistemelor tehnice în condiţii normale de
Mentenanţa preventivă funcţionare, prin înlocuire sistematică a elementelor, înainte de defectarea lor şi executarea
unor lucrări de revizie periodică, reglaj, diagnosticare, control etc.

Diferenţa dintre prevederile pentru război ale statelor de organizare şi efectivul de

cadre militare în activitate, gradaţi profesionişti şi militari în termen, ţinându-se seama de
Necesar de completat repartiţiile /primite la /de la alte unităţi militare. Se calculează pentru fiecare unitate pe
specialităţi militare, funcţii şi grade. Pentru armament, tehnica de luptă şi materiale
reprezintă diferenţa dintre necesarul de război şi existentul la pace.

NESECRET
86 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL
Efectivele, armamentul, tehnica de luptă şi materialele prevăzute în statul de organizare
Necesar de pace
la pace.
Efectivele, armamentul, tehnica de luptă şi materialele prevăzute în statele de
Necesar de război
organizare şi normele de înzestrare pentru război ale structurilor militare.
Diferenţa dintre prevederile pentru război ale statelor de organizare şi normele de
Necesar de rechiziţionat înzestrare şi cantităţile existente la serviciu, stocul de mobilizare şi cele depozitate sau
detaşate la alte unităţi.
O cantitate de materiale sau furnituri autorizate sau ordonate a fi deţinute, pentru
Nivel de aprovizionare
participarea la activităţi viitoare.
Locul unde tehnica /sistemul poate fi supusă acţiunilor de mentenanţă, în funcţie de
Nivel de mentenanţă natura şi amploarea defecţiunilor /deteriorărilor, necesitatea şi existenţa personalului
specializat, a utilajelor şi echipamentului de lucru.
Cantitate maximă de materiale stabilită a se consuma în cadrul fiecărui eşalon, pe o
anumită perioadă de timp. Se stabileşte de eşalonul superior, pe etape ale operaţiei sau
Norme de consum luptei (pregătire şi ducere a acesteia). În cadrul fiecărui eşalon comandantul aprobă
redistribuirea normei de consum primită de la eşalonul superior pe zile şi elemente de
dispozitiv, în raport de locul, rolul şi misiunea fiecăruia.
Ansamblul măsurilor întreprinse de către factorii de decizie politică şi militară, astfel
Operaţionalizarea forţelor încât, într-un interval de timp stabilit sistemul militar să fie apt pentru îndeplinirea
misiunilor specifice în situaţii de criză, criză majoră şi în timp de război.
Document organizatoric necesar unei activităţi militare importante şi complexe,
Plan
cuprinzând totalitatea măsurilor ce trebuie adoptate pentru atigerea obiectivelor fixate.
Documentul principal pentru conducerea logisticii unităţilor şi marilor unităţi în
Plan de sprijin logistic
operaţie.
Procesul prin care se determină ce urmează a fi făcut, când, unde şi de către cine, în
Planificare scopul anticipării şi reducerii riscurilor legate de conducerea programului, performanţele
acestuia, costul, graficul de realizare şi suportul logistic.
POT Punct de observare tehnic
Procedeu care vizează aprovizionarea la cerere, urmârindu-se calea de aprovizionare
Procedeul "La cerere"
normală, cu respectarea competenţelor pentru fiecare eşalon ierarhic.
Procedeu care vizează aprovizionarea forţelor prin grija eşalonului superior, fără a mai
Procedeul "Trimiterii" fi necesar ca acestea să trimită cereri. Acest procedeu oferă avantaj pentru unităţile
sprijinite, dar în acelaşi timp poate crea stocuri de materiale.

Autovehicul sau loc special amenajat pe care se instalează tehnica de alimentare,

Punct de alimentare cu
recipienţii de păstrare a C.L., accesorii utilizate la alimentare şi mijloace pentru stingerea
carburanţi
incendiilor. Punctul de alimentare cu C.L. poate fi staţionar sau mobil.
Locul în care îşi desfăşoară activitatea grupa de gospodărie, în vederea asigurării
Punct de gospodărie
militarilor cu hrană, apa potabilă şi articole de regie.
Sector de cale ferată, cu staţiile respective, destinate pentru îmbarcarea-debarcarea
Raion de îmbarcare-
trupelor, împreună cu drumurile de acces şi terenul afectat raioanelor de aşteptare
debarcare
(adunare).

RATD Raion de adunare a tehnicii deteriorate

Documentul informativ prin care se raportează datele şi informaţiile obţinute într-o

perioadă determinată de timp şi concluziile compartimentului de analiză şi prelucrare. Se
Raport informativ
întocmeşte sub formă de text, hartă, imprimat sau înregistrat pe diferiţi suporţi şi poate fi
însoţit de scheme, schiţe, tabele, grafice etc.
Se compune din toate articolele prevăzute în norma de echipare la război, luate câte o
bucată (pereche) din fiecare, mai puţin: cască, chiloţi, maiou, scurtă, pâslari, porthartă,
Rând de echipament
emblemă pentru coifură, însemne grad şi sac de dormit (pătură).

Reaprovizionarea Acţiunea de completare a stocurilor în scopul menţinerii nivelului cerut de

NESECRET
87 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL
aprovizionare.
O solicitare imperativă, în special pentru personal, provizii sau servicii autoritate care
Rechiziţia
nu este valabilă fără o cerere specifică.
Totalitatea mijloacelor materiale şi unităţile de prestări servicii existente într-un spaţiu
Resurse logistice
geografic determinat care pot fi folosite în susţinerea logistică a trupelor.
Acele resurse logistice fără de care formaţiunile militare nu pot desfăşura activităţile
Resurse logistice esenţiale
specifice.
Reţea logistică tip "liniar" Aprovizionarea şi serviciile operează de-a lungul unei căi de comunicaţie.
Aprovizionarea şi serviciile operează în sistem dispersat, pe mai multe direcţii impuse
Reţea logistică tip "radial" să fie de existenţa căilor de comunicaţii sau limitărilor impuse de adversar. Este specifică
îndeosebi în condiţiile unor constrângeri geografice.
Durata de funcţionare a produsului (ani, ore, cicluri de funcţionare, kilometri, număr de
Resursa tehnică lansări etc.) de la începutul exploatării sau a reparaţiei capitale, până la atingerea stării
limită.
Materialele şi produsele ce se păstrează la nivelul tuturor eşaloanelor şi care asigură
Rezerva de materiale
ducerea acţiunilor militare pe o perioadă determinată de timp.
Numărul de trenuri care pot fi expediate pe o direcţie de transport în timp de 24 de ore,
Ritm de transport
cu plecări ale acestora în mod ritmic, la intervale de timp egale.
Asigură asistenţa medicală primară; primul ajutor calificat triajul şi resuscitarea şi
ROL1 stabilizarea răniţilor şi bolnavilor şi evacuarea răniţilor şi bolnavilor la Rol 2 Uşoară/2
Întărită, în funcţie de gradul de urgenţă prin grija M.U..
Asigură capabilităţi specializate pentru primirea şi triajul răniţilor şi bolnavilor,
pentru resuscitarea şi tratamentul urgenţelor majore la un nivel superior celui asigurat de
Rol-ul 1/1 Întărit; include aplicarea procedurilor şi tratamentelor chirurgicale de urgenţă în
vederea stabilizării răniţilor, salvării vieţii, a integrităţii membrelor şi păstrării funcţiilor
ROL2
vitale; asigură facilităţi limitate de staţionare a răniţilor şi bolnavilor, pe timp scurt, până
când aceştia pot fi evacuaţi spre Rol 3 sau returnaţi la îndatoririle de serviciu;conţine
specializări suplimentare: medicină dentară, medicină preventivă, imagistică medicală,
psihiatrie şi psihologie.
Asigură asistenţa medicală secundară în condiţiile restricţiilor prevăzute de politica
de staţionare medicală în AO/TO;sprijinul medical, care constă în capacitatea dislocabilă
de spitalizare şi logistica necesară susţinerii acesteia; în funcţie de specificul misiunii, pe
lângă chirurgia primară şi mijloacele de explorări funcţionale necesare susţinerii
diagnosticului, are în compunere o varietate mai mare de specialităţi clinice decât Rol-ul 2
ROL3 Uşor/2 Întărit;execută evacuarea aeromedicală de la Rol 2 Uşor/2 Întărit la Rol 3, anexa nr.
30, pct.7, având în vedere următorii parametrii:distanţă = 40 km; timpul estimat pentru o
misiune dus - întors = 1 oră; perioada de timp planificată pentru evacuare = 8 ore; numărul
mediu de răniţi şi bolnavi pentru 1 elicopter = 2; răniţi grav = (răniţi în misiune + rata de
leziuni traumatice în afara luptei) x 3/10; necesarul de elicoptere = {( răniţi în misiune +
rata de leziuni traumatice în afara luptei) x 3}/(10 x 8 x 2).
Asigură întregul spectru al îngrijirii medicale definitive, care nu se asigură în
ROL 4 AO/TO;proceduri medicale şi chirurgicale specializate, precum şi proceduri de chirurgie
reparatorie şi de reabilitare.
Complex de depozite, instalaţii, metode şi proceduri desemnate primirii, depozitării,
întreţinerii, distribuirii şi controlului fluxului de materiale militare între momentul recepţiei
Sistem de distribuţie
în sistem militar şi momentul expedierii către acţiunile de utilizare sau unităţile
beneficiare.
Acţiunea unei forţe de logistică sau element al acesteia care desfăşoară activităţi
Sprijin logistic specifice pentru asigurarea unei forţe operaţionale cu tot ceea ce este necesar pentru
îndeplinirea misiunii stabilite.
Cantitatea de produse şi materiale prevăzută să existe în depozitele Comandamentului
Stoc operativ logistic întrunit, pentru susţinerea acţiunilor de luptă pentru 23 zile.

cantitatea de produse şi materiale prevăzută să existe în:

Stoc strategic - depozitele Comandamentului logistic întrunit, în cuantum de 10% din
valoarea integrală a stocului operativ, la principalele produse prevăzute de
NESECRET
88 din 184
 NESECRET

TERMENUL
DEFINIŢIA
OPERAŢIONAL
norme;
- depozitele Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii, în cuantum de
15% din principalele echipamente/sisteme de comunicaţii şi informatică,
utilizate la nivel strategic pe timp de pace.

Cantitatea de produse şi materiale prevăzută în normative să existe asupra luptătorului,

Stocul trupelor
piesei, autovehiculului, utilajului etc., necesare ducerii acţiunilor de luptă pentru 7 zile.
Naţiune Lider – LN/ Leader Nation, Naţiune Specializată – RSN/Role Specialist Nation,
structuri şi / sau soluţii
Unităţi Logistice Multinaţionale Integrate – MILU/Multinational Integrate Logistic Units,
logistice multinaţionale
Unităţi Medicale Multinaţionale Integrate –MIMU/Multinational Integrate Medical Units;
Subsistemul logistic al Elementele specializate de sprijin logistic care asigură condiţiile materiale şi prestările
conducerii (cdm) de servicii necesare comandantului pentru desfăşurarea actului de comandă.
Instituţie militară sau civilă care poate furniza produse şi materiale necesare completării
Sursa de aprovizionare
consumului şi distrugerilor provocate de inamic.
Capacitatea forţelor de a-şi menţine cu forţele proprii nivelul puterii de luptă pe durata
Susţinere logistică
necesară pentru îndeplinirea misiunilor primite.
Totalitatea mijloacelor tehnice întrebuinţate pentru ducerea luptei armate şi asigurarea
Tehnica de luptă
trupelor pe câmpul de luptă.
Acţiunea şi rezultatul acesteia de trecere a oamenilor şi materialelor de pe un mijloc de
transport pe altul, diferit sau de acelaşi tip în vederea continuării transportului, până la
punctul de destinaţie consemnat în documentul de transport. Ea poate fi: curentă (când
Transbordare circulaţia cu un anumit mijloc de transport nu se mai poate continua peste punctul terminus
al mijlocului respectiv de transport) sau ocazională (când circulaţia cu un anumit mijloc de
transport nu mai poate continua ca urmare a întreruperii căii de rulare sau a defectării
vehiculului respectiv).

Componentă a logisticii care cuprinde masurile ce se desfăşoară de către organele de

conducere logistică atât pentru deplasarea în timp şi spaţiu a tuturor categoriilor de tehnică
Transporturi militare şi materiale din sursele de aprovizionare până la purtator şi înlăturarea impedimentelor de
/logistice pe câmpul de luptă, cât şi pentru deplasarea marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor şi
formaţiunilor de logistică, în cadrul manevrei de forţe şi mijloace, dintr-un raion de
dislocare în altul.

Tren în care toate vagoanele sau majoritatea acestora sunt încărcate cu tehnică, efective,
Tren militar materiale militare căruia0 i s-a atribuit această categorie de către
organele de transporturi militare îndrituite, de comun acord cu organele de cale ferată .
Beneficiarul principal al unuia sau mai multor tipuri de suport logistic (bunuri, servicii,
Utilizator dominant
facilităţi), într-un teatru de operaţii sau zona determinată.
Asigurarea în fapt ca sistemul logistic realizat la un moment dat, privit sub raportul
Viabilitatea logisticii
necesar/existent funcţionează şi poate aproviziona/sprijini forţele.
Unitatea de calcul folosită pentru stabilirea duratei acţiunilor de luptă, a consumului de
Zi de luptă muniţii şi a altor mijloace materiale. Ziua de luptă este de 24 de ore şi începe, de regulă, în
zori de zi.
Suprafaţa de teren necesară marii unităţi pentru dispunerea şi desfăşurarea activităţilor
Zona logistică forţelor de logistică, în care se stabilesc reguli unitare de utilizare a posibilităţilor
economice, folosirea căilor de comunicaţie şi aplicarea măsurilor de protecţie.

2.Acronime

SIGLA ÎN LIMBA ENGLEZĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Sistemul din ACE de programe
ACE Resources Optimisation Software
ACROSS informatice pentru optimizarea
System
resursei
ACS Aircraft Cross Servicing Servicii reciproce la aeronave
HNS Sprijinul Naţiunii Gazdă Host National Suport
NESECRET
89 din 184
 NESECRET

Publicaţie a Alianţei la eşalon (nivel)

AJP Allied Joint Publication
întrunit
MNLC-L Centrului Logistic Multinaţional al
Multinational Logistic Center/Land
Componentei Terestre
NATO Maintenance and Supply Agenţia NATO de Aprovizionare şi
NAMSA
Agency Întreţinere
Unitate multinaţională integrată
MILU Multinational Integrated Logistic Unit
logistică
Joint Logistic Command
JLC
Comandament Logistic Întrunit

Medical Incident Report

MEDICINCIDENTREP Raport de Incidente Medicale

MEDEVAC Evacuare Medicală Medical Evacuation

STRATEVAC Evacuare Strategică.
Strategic Evacuation

COMMZ Communications Zone Zonă de comunicaţii

Operation and Mentenance –Air Operare şi Mentenanţă –Componenta

O&M-ACT
Component Team Aeriană

PoF Pool of Force Rezerva Forţei Comune

SPOD Seaport of Debarkation Port de debarcare

Punct de Debarcare /Îmbarcare

RPOD/E Rail Point of Debarkation/ Embarkation
feroviar

CRO Crisis Response Operations Operaţii de răspuns la criză

Unitate multinaţională integrată

MIMU Multinational Integrated Medical Unit
medicală
MJLC Multinational Joint Logistic Centre Centru multinaţional întrunit logistic
POD Point of Debarkation/ Embarkation Punct de Debarcare /Îmbarcare
POE Point of Embarkation
Derivate din ţiţei, carburanţi şi
POL Petroleum, Oil and Lubricants
lubrifianţi
Medical Tratament Facilities Facilităţi de tratament medical
MTF
OPLAN Operation Plan Plan de operaţie
OPP Operational Planning Process Procesul de planificare operaţională
Reception, Staging and Onward Recepţia, staţionarea şi continuarea
RSOM
Movement deplasării
Aplicaţia informatică care calculează
nivelul stocurilor având la bază
SPM media consumurilor pentru o zi de
luptă la toate categoriile de tehnică şi
SDOS, ca unitate de măsură.

SPOD Seaport of Debarkation Port de Debarcare /Îmbarcare

NESECRET
90 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 2
(art.35)

Analiza situaţiei logistice

- structura documentului -

Estimare pentru: Cdt. B .... I Exemplar unic

Estimare executată de: S4
Timpul: .................................
Referinţe: - ORDINUL DE ACŢIUNE ............ AL Bg. ....... Mc.
DIN .........................................
- HĂRŢI – ......................................
......................................

ANALIZA MISIUNII
(o variantă)

I. SITUAŢIA

A. GENERALĂ LA .................................
1. Inamicul, regrupându-si forţele şi mijloacele şi fiind sprijinit în continuare cu
loviturile aviaţiei şi a SCLIP, are posibilitatea să dezvolte ofensiva spre …… şi până în seara zilei
de ............ să ajungă cu forţele principale pe ….................................; va relua ofensiva probabil în
dimineaţa zilei de ......................, intenţionând să cucerească aliniamentul ………….
pe ..............................
2. Bg. ....... Mc a dus lupte de apărare pe aliniamente succesive din teren în scopul
de a reduce ritmul ofensivei şi la ................................. rezistă cu greu pe aliniamentul: (conform hărţii
tipărite).
B. SPECIALĂ LA .......................................
Bg. ....... Mc, cu unităţile de la contact, concomitent cu lovirea si întârzierea
inamicului, organizează în grabă un nou aliniament de apărare, începând cu ..............,
pe ...............................................

II. MISIUNEA

B ..... I cu Pl .../.../B ... Ge, Cp ... Pr.Civ., sprijinit de Dn ..... OB 152 mm. şi luând în
subordine Cp ..... J trece la apărare mobilă sub presiunea inamicului în fâsia: cota 113,1, cota 105,9,
confluenţa p. ............................ cu r. ....................., excl. Pd..............., în FAI Bg ...... Mc pentru a
interzice ofensiva inamicului pe direcţia: ................, ......................, ..................

III. ANALIZA PROPRIU-ZISĂ

ÎNTREBĂRI/PROBLEME/FACTORI CONSIDERAŢII (DEDUCŢII) SARCINI/CONSTRÂNGERI

INTENŢIA EŞALONULUI SUPERIOR
1. Cdt. Bg. ....... Mc ordonă B ... I să B ........... I trece la apărare Ce măsuri urgente trebuie
organizeze în grabă un nou aliniament de concomitent cu lovirea şi luate pentru sprijinul logistic
apărare pe malul stâng al întârzierea inamicului al trupelor …….. (se
p. ......................., concomitent cu lovirea în .................................. pe concretizează
şi întârzierea inamicului, pentru a aliniamentul conform hărţii sarcinile/constrângerile)
interzice direcţia ........., .........., ..... tipărite, pe direcţia principală de
NESECRET
91 din 184
 NESECRET

ÎNTREBĂRI/PROBLEME/FACTORI CONSIDERAŢII (DEDUCŢII) SARCINI/CONSTRÂNGERI

INTENŢIA EŞALONULUI SUPERIOR
interzis.
2. Coloana de transport a brigăzii soseşte Materialele din clasele a II-a şi a Măsuri pentru stabilirea
în raionul Pl…..Dsv. la cerere sau în mod III-a se vor transporta la subunităţi necesarului subunităţilor la
normal la 22.00, cu materiale din clasele a în două curse. materialele din clasele a II-a
II-a şi a III-a. şi a III-a şi a modului de
executare a transporturilor.
3. Până la .................................. în cadrul Până la .............................. se vor Sunt suficiente mijloacele de
batalionului se va realiza stocul trupelor executa transporturile de transport existente pentru
complet şi un stoc suplimentar la aprovizionare către subunităţi. executarea transporturilor?
materialele de clasa a IV-a
SARCINI IDENTIFICATE
1. Intenţia comandantului B ........... I este Sprijinul logistic se va conjuga cu Se impune realizarea
de a organiza un nou aliniament de intenţia cdt. B ..... I. manevrei de forţe şi mijloace
apărare pe malul stâng al logistice pentru noua
p. ..................................... misiune?
2. Muniţia necesară pentru stocul Implicarea compartimentului Care este volumul de
suplimentar şi materialele puse la logistic în rezolvarea sarcinii de transport şi numărul
dispoziţie în sursele de aprovizionare de transport. mijloacelor de transport
teritoriu se transportă cu mijloacele necesare?
batalionului. Care este palierul orar în care
se distribuie?
3. Completarea cu tehnică şi armament a Tehnica şi armamentul necesare Care sunt subunităţile ce se
subunităţilor B….I în cursul nopţii vor sosi cu coloana de transport a impun a fi completate cu
de ...................... brigăzii la ora 22.00. tehnică şi armament?
LIBERTATEA DE ACŢIUNE
1. CONSTRÂNGERI Cerere adresată comandantului în De anunţat delegatul privind
a. Timp: Delegatul batalionului se va vederea stabilirii delegatului. locul unde se va prezenta cu
putea prezenta în ziua de ..............., mijloacele de transport.
pentru a lua în primire 2 autocamioane, la
SC ....................., care vor fi folosite
pentru executarea transporturilor
în .............. între orele 19.00 – 23.00.
b. Spaţiu: Pădurea .......................... nu va Inamicul poate executa lovituri cu Măsuri de mascare a
fi folosită pentru dispunerea subunităţilor aviaţia cu bombe incendiare. personalului şi tehnicii.
şi formaţiunilor de logistică, deoarece aici
se află un incendiu în curs de lichidare de
către formaţiunile de apărare civilă.
c. Resurse: Materialele şi forţa de muncă - Cerere către eşalonul
1. La primăria ................ se găsesc sub trebuie integrate nevoii de sprijin superior de analiză şi
pază următoarele materiale capturate: 4 a batalionului. permisiune de folosire a
to. muniţie de infanterie cal. 9 mm, 1 capturilor.
autocisternă de 4 to. cu carburant unic. - Legătura cu organele locale
2. Pentru încărcarea materialelor din pentru stabilirea locului şi
sursele de teritoriu, prin grija perioadei de timp în care se
administraţiei publice locale, în sprijinul foloseşte detaşamentul.
batalionului va acţiona un detaşament
format din 10 lucrători.
3. Presupuneri: Întreruperea circuitului de Folosirea podului de pe
Lovirea podului de peste aprovizionare. comunicaţia ..................-........
r. .............................. (cota 106.2) ..............

NESECRET
92 din 184
 NESECRET

ANALIZA SITUAŢIEI LOGISTICE

( o variantă )

a. ANALIZA FACTORILOR

ÎNTREBĂRI/PROBLEME/FACTORI CONSIDERAŢII/DEDUCŢII SARCINI/CONSTRÂNGERI

1. TERENUL din fâşia de apărare a Folosirea cu prioritate a Folosirea la maxim a
B .... I este descoperit, fără denivelări localităţilor pentru dispunerea proprietăţilor terenului şi a
semnificative. Pd. ................ nu permite subunităţilor şi formaţiunilor de mijloacelor din dotare pentru
dispunerea formaţiunilor şi subunităţilor de logistică. mascarea tehnicii, personalului
logistică, distanţa între copaci fiind de 1-2 şi a activităţilor.
m, fără luminişuri mari şi drumuri.
Pd. ................... a fost incendiată prin
loviturile inamicului cu aviaţia, iar incendiul
este în curs de stingere de către formaţiunile
de apărare civilă. Permite organizarea a
două axe de aprovizionare-evacuare, a
drumului de rocadă, dar are 2 POT si 3 POT
pe partea stângă a dispozitivului de luptă.
La N-E de localitatea ................
(aproximativ 1,5 km) sunt în curs de
amenajare două puncte de trecere pe
pontoane (3 benzi de circulaţie) care vor fi
puse la dispoziţia batalionului
la ........................................
CI: Permite dispunerea formaţiunilor şi
subunităţilor de logistică pe
localităţi: ..................., ferma
avicolă ...................
2. INAMIC Este posibil ca raioanele Cerere către comandant pentru
Are posibilitatea să distrugă trecerile subunităţilor, formaţiunilor de suplimentarea personalului
permanente peste p. ........................... şi logistică şi coloanele de transport pentru paza raioanelor de
r. ..................................., coloanele în marş, să fie lovite de inamic. dispunere şi coloanelor de
folosind aviaţia, iar cu grupurile de transport.
cercetare-diversiune poate lovi punctele de
comandă şi elementele logistice.
În pd. ................................. a fost distrusă o
echipă de emisie a inamicului.
3. INFRASTRUCTURĂ Permite continuitate în realizarea Dirijarea transporturilor pe
a. CI: La NE de localitatea ...................... transporturilor de aprovizionare. acest flux.
(aprox. 1,5 km) sunt în curs de amenajare 2
puncte de trecere pe pontoane (3 benzi de
circulaţie) care vor fi puse la dispoziţia
batalionului peste aproximativ 60 minute, Distrugerea celor 2 POT poate
adică la ................. duce la mărirea timpului de Cerere către comandant pentru
b. CII: Existenţa a 2 puncte obligate de executare a transporturilor de asigurarea pazei celor 2 POT.
trecere ce nu pot fi reorientate. aprovizionare.

NESECRET
93 din 184
 NESECRET

b. CONŢINUTUL SARCINILOR REZULTATE DIN ANALIZA FACTORILOR

- Folosirea la maxim a proprietăţilor terenului şi a mijloacelor din dotare pentru mascarea

tehnicii, personalului şi a activităţilor CI, CII.
- Cerere către comandant pentru suplimentarea personalului destinat pentru paza raioanelor de
dispunere şi coloanelor de transport – CI, CII.
- Dirijarea transporturilor pe comunicaţia ....................-......................... pentru evitarea POT şi
a celor 2 puncte de trecere amenajate pe pontoane – CI.
- Cerere către comandant pentru asigurarea pazei celor POT – CII.
c. COMUN AMBELOR CURSURI

- Sprijinul logistic se execută terestru;

- Cereri pentru apărarea AA a raionului şi coloanelor de transport.

4. COMPARAREA CURSURILOR DE ACŢIUNE

CURS
I II
FACTORI
TEREN + -
INAMIC - -
INFRASTRUCTURA + -
TOTAL 2+ 3-

Din analiza situaţiei logistice rezultă elementele principale ale concepţiei logisticii care se referă la
:
- misiunea logistică;
- sistemul logistic;
- gradul de suport logistic;
- repartiţia materialelor din sursele de aprovizionare;
- normele de consum pe elemente de dispozitiv;
- posibilităţile de achiziţii şi rechiziţii,
- acţiunile de mentenanţă;
- nevoile şi posibilităţile de transport;
- măsurile de asistenţă medicală;
- forţele şi mijloacele necesare protecţiei marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de logistică;
- modul de realizare a legăturilor pentru conducerea forţelor de logistică.

NESECRET
94 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 3
(art.40)
Gradul de suport logistic

GRADUL DE SUPORT LOGISTIC AL ………………..

CLASA I CLASA CLASA CLASA

(Z.Hr.) a II-a a III-a a V-a
Echip.

Carburant unic

TAT 100 mm
Transmisiuni

TAA 30 mm
Ob. 152 mm
Ar. 120 mm
Ar. 82 mm
Motorină
DETALII

Sanitare
Benzină

TOTAL
Contaminat

Chimic
Hr. R.

Geniu
Hr. P.

AG-9

RAD

RAA
R.L.

Inf.
Uzat

U (Sub)
STOC TRUPE

Dp. MU
NECESAR LA:

TOTAL

CONSUM ÎN
PREGĂTIRE
STOC
SUPLIMENTAR

TOTAL

U (Sub)
EXISTENT LA:

Dp. MU

TOTAL
DE COMPLETAT:

U (Sub)

Dp. MU

TOTAL
SE ASIGURĂ DE

UCA
EŞALONUL
SUPERIOR

TONE

+
REZULTĂ

EXISTENT LA
NESECRET
95 din 184
 NESECRET

CLASA I CLASA CLASA CLASA

(Z.Hr.) a II-a a III-a a V-a
Echip.

Carburant unic

TAT 100 mm
Transmisiuni

TAA 30 mm
Ob. 152 mm
Ar. 120 mm
Ar. 82 mm
Motorină
DETALII

Benzină

TOTAL
Sanitare
Contaminat

Chimic
Hr. R.

Geniu
Hr. P.

AG-9

RAD

RAA
R.L.

Inf.
Uzat
ÎNCEPUTUL
LUPTEI
CONSUM ÎN ZIUA
I. DE LUPTĂ
RĂMAS LA
SFÂRŞITUL ZILEI
DE LUPTĂ

DE COMPLETAT
PENTRU …..

UCA
NORME DE
CONSUM

TONE

CONCLUZII: (asupra gradului de asigurare cu materiale din toate clasele de aprovizionare)

GRADUL DE SUPORT LOGISTIC

- metodologia de întocmire -

Necesarul de materiale de realizat (la începerea luptei şi consumul în pregătire) se iau din
“Ordinul de sprijin logistic” al eşalonului superior. Necesarul la începutul luptei la unitate (subunitate) şi
depozitele eşalonului presupune realizarea stocului trupelor conform eşalonării stocurilor. Valorile
consumului în pregătire şi a stocului suplimentar se iau din Anexa I la Ordinul de Acţiune - Ordinul de
sprijin logistic primit de la eşalonul superior.
“De completat” rezultă din diferenţa dintre rubrica “necesar” şi rubrica “existent”.
Materialele ce se asigură de eşalonul superior rezultă din “Ordinul de sprijin logistic” al acestuia.
Ceea ce rezultă (“plus” sau “minus”) se completează în urma comparării rubricilor “total de
completat” cu “se asigură de eşalonul superior”.
Existentul la începerea luptei şi consumul în ziua întâi de luptă se iau din “Ordinul de sprijin
logistic” al eşalonului superior.
După întocmirea tabelului se trage o concluzie asupra gradului de suport logistic.

NESECRET
96 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 4
(art.53)

Estimarea logistică

- prezentare –

Se referă la: estimări asupra acţiunilor inamicului care pot afecta logistica structurilor subordonate
şi îndeplinirea misiunilor logistice; compunerea şi dispunerea zonei şi sistemului logistic; manevra
structurilor logistice pe timpul derulării acţiunilor militare; sursele de aprovizionare la dispoziţie;
stocurile de materiale ordonate a fi realizate şi termenele de realizare; normele de consum/N.C.
repartizate şi redistribuite; gradul de suport logistic ce trebuie realizat; concepţia de realizare a
transporturilor; situaţia căilor de comunicaţie şi practicabilitate a acestora, capacităţi de transport; starea
de; organizarea serviciului comenduire şi îndrumare a circulaţiei; modul şi posibilităţile de realizare a
mentenanţei /starea şi gradul de asigurare cu principalele categorii de tehnică şi materiale; posibilităţi de
reparare şi evacuare; concluzii şi propuneri; estimarea pierderilor sanitare şi măsurile de acordare a
asistenţei medicale şi sanitar-veterinare; măsuri prioritare pe linia serviciilor de campanie /hrănire,
îmbăiere, spălatul lenjeriei şi curăţatul echipamentului, serviciile poştale şi de curierat, deratizarea şi
dezinsecţia;modul de asigurare a resursei logistice/ pe domenii funcţionale; măsurile necesare de realizare
a asigurării activităţilor şi de protecţie a forţelor logistice şi a căilor de comunicaţie; posibilităţile logistice
ale zonei acţiunilor militare /surse de aprovizionare, mijloace de transport, capacităţi de producţie şi de
prestări de servicii, facilităţi medicale şi sanitar-veterinare, forţe şi mijloace pentru asigurarea viabilităţii
căilor de comunicaţie şi de protecţie; posibilităţi de achiziţii şi de rechiziţii;concluzii şi propuneri; nevoi
de completare şi reparaţii /evacuări.
Gradul de detaliere depinde de timpul la dispoziţie şi de calitatea şi cantitatea informaţiilor
existente.
În prima fază, informarea trebuie să cuprindă, pentru operativitate, probleme legate de:
aprovizionare, mentenanţă, transporturi, posibilităţi zonale (pentru toate domeniile), concluzii şi
propuneri despre asigurarea resursei logistice .
Printr-o analiză realistă a situaţiei şi a posibilităţilor, se poate interveni, pe baza estimării logistice,
pentru modificarea cursului prognozat al acţiunilor militare, funcţie de nivelul optim/ realist al sprijinului
logistic ce se poate realiza.
Deoarece toate celelalte situaţii au la baza estimarea logistică, cu un grad de detaliere specific
fiecărui eşalon, este necesară realizarea din timp a unei baze de date realiste şi a unui sistem informatic
funcţional la toate nivelele, atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Pentru a realiza un curs optim al acţiunilor militare, primordial este gradul de suport logistic ce se
poate realiza pentru fiecare situaţie în parte. Analiza trebuie să pornească de la corelaţia normală,
argumentată, dintre deziderat şi posibilităţile reale.

NESECRET
97 din 184
 NESECRET

ESTIMAREA LOGISTICĂ

- structura documentului -

COPIA Nr. 1 din 2 copii

Eşalonul emitent: S4
Locul emitent: PC al B.......... I
-250 m N cota 104,5 m
Data şi ora semnării: .........................

ESTIMAREA LOGISTICĂ Nr. .......

( o variantă )
Referinţe: - ORDINUL DE ACŢIUNE nr. 10 al Bg .............. Mc
din ............................................
- HĂRŢI – 1 : 25.000, ediţia 1978 CU FOILE:
.........................................................
.........................................................

1. SITUAŢIA
a. Inamicul are posibilitatea să distrugă trecerile permanente peste p. ......................... şi
r. ............................., coloanele în marş, folosind aviaţia şi SCLIP, iar cu grupurile de cercetare-diversiune
poate lovi punctele de comandă şi elementele logistice..
În Pd. ............................... a fost distrusă o echipă a inamicului, deci este posibil să acţioneze
grupuri de cercetare-diversiune.
b. Forţele proprii
1. B ..... I cu Pl. .../... (B ... Ge, Cp ... Pr.Civ, sprijinit de Dn ... Ob 152 mm şi luând în subordine
Cp .... J, în FAI Bg .... Mc, a dus lupte de apărare în scopul opririi ofensivei inamicului, iar la ................,
menţine cu greu aliniamentul: marginea de S .........................., cota 106,8, marginea de
S ...................................
c. Terenul din fâşia de apărare a B ............. I este descoperit, fără denivelări semnificative.
Pd. .................. nu permite dispunerea formaţiunilor şi subunităţilor de logistică, distanţa între copaci fiind
de 1-2 m, fără luminişuri mari şi drumuri. Pd. ....................... a fost incendiată prin loviturile inamicului
cu aviaţia, iar incendiul este în curs de stingere de către formaţiunile de apărare civilă. Permite
organizarea a două axe de aprovizionare-evacuare, a drumului de rocadă, dar are 2 POT pe partea dreaptă
şi 3 POT pe partea stângă a dispozitivului de luptă.
La N-E de localitatea .................... (aproximativ 1,5 km) sunt în curs de amenajare două puncte de
trecere pe pontoane (3 benzi de circulaţie) care vor fi puse la dispoziţia batalionului
la .........................................
Pentru cursul I: Permite dispunerea formaţiunilor şi subunităţilor de logistică pe
localităţi: .........................., ferma avicolă .............................................
Pentru cursul II: Permite dispunerea formaţiunilor şi subunităţilor de logistică
pe .............................................

NESECRET
98 din 184
 NESECRET

2. MISIUNEA
B ..... I cu Pl .../..../B .... Ge, Cp ..... Pr.Civ., sprijinit de Dn ..... Ob 152 mm şi luând în subordine
Cp ....... J, trece la apărare din contact sub presiunea inamicului în fâsia: cota 113,1 m, cota 105,9 m,
confluenţa p. .................... cu r. ................, excl. Pd. ..............., în FAI Bg ..... Mc, pentru a interzice
ofensiva inamicului pe direcţia principală de interzis: ...........................................

Cursurile de acţiune proprii

Intenţia comandantului B .................. I este de a organiza un nou aliniament de apărare pe malul
stâng al p. ........................., conform hărţii tipărite, organizând dispozitivul de luptă cu 2 Cp I şi 1 Cp J în
FAI şi 1 Cp I în FAU. În cursul I Cp ... J se află la fixare în partea stângă a dispozitivului de luptă, iar în
cursul II, Cp ... J se află la fixare în partea dreaptă a dispozitivului de luptă.
Desfăşurarea operaţională probabilă
Pentru cursul I
Cp .... St.Maj.Dsv. se deplasează pe itinerariul cota 104,7 m ........................... şi va ocupa,
probabil, următoarele raioane:
Pl. ... Dsv. - raion de bază: 250 m E cota 111,0 marginea de sud
lacul ..................., cota 108 m;
- raion de rezervă: cota 108,0 m, cota 105,8 m, cota 106,5 m.
RATD (Gr. într. th.) - raion de bază: cu centrul pe .......................................;
- raion de rezervă: cota 112,0 m, cota 109,5 m, cota 108,7 m.
Pl. ... Med - raion de bază: …………………………….
- raion de rezervă: cu centrul pe cota 106,2 m.
Cp …. St.Maj.Dsv. poate executa transporturile de aprovizionare pe 2 axe de aprovizionare-
evacuare:
 de bază: nr.1: ..............................................................................
 de rezervă: .........................................., cota 112,2 m, cota 112,3 m, cota 111,0 m,
 de rocadă: comunicaţia de-a lungul ............................................
Pentru cursul II
Cp …St.Maj.Dsv. se deplasează pe itinerariul cota 104,7 m ....................... şi va ocupa probabil
următoarele raioane:
Pl ... Dsv. – raion de bază: 108,0 m E cota 105,8, cota 106,5 m;
- raion de rezervă: 250 m E cota 111,0 m, marginea de
S ..................., cota 108 m.
RATD (Gr. într. th.) – raion de bază: cu centrul pe marginea de NE ...........;
- raion de rezervă: cu centrul pe cota 106,2 m.
Pl. ...Med – raion de bază: cu centrul pe marginea de SE .............;
- raion de rezervă: cu centrul pe marginea de E ……
Transporturile se vor executa pe aceleaşi axe de aprovizionare-evacuare ca la cursul I.
Situaţia de personal:
Structura de comandă logistică, subunităţile şi formaţiunile de logistică sunt încadrate cu personal
în proporţie de 94%.
Situaţia comenzii, controlului şi comunicaţiilor:
Comanda subunităţilor de logistică se asigură de la punctul de comandă al B.... I., iar pentru
subunităţile de mentenanţă şi medicale de la punctul de comandă al Cp. ... St. Maj. Dsv.
Lovirea podului de peste r. .............................. (cota 106,2) poate duce la întreruperea temporară a
fluxului de aprovizionare pe partea dreaptă a dispozitivului de luptă, până la restabilirea lui pe
comunicaţia .......................................................
Aspecte speciale: „Fără obiect”.

NESECRET
99 din 184
 NESECRET

Situaţia logistică
a) Aprovizionarea
b) B.... I se aprovizionează cu materiale din :
-clasele I,II,III,V din depozitele B.... log.
- clasa I astfel : ... tone pâine de la brutăria din.................;
... tone carne şi preparate din carne de la abatorul ...................;
... tone legume proaspete din depozitul ................................
-clasa a V a astfel:
- .... t muniţie infanterie, ... t muniţie Ar. 82 mm, ... t muniţie Ar.120 şi ..... t muniţie AG 9;
Aprovizionarea produselor si materialelor din această clasă de materiale se face din staţia CF de
descărcare din ............................. zilnic, între orele........................
Pentru subunităţile primite în sprijin nu s-au primit cereri de materiale.
În concluzie, aprovizionarea şi completarea stocurilor de materiale din toate clasele B....I. se
poate executa în condiţiuni optime.
c) Mentenanţa
B.....I. cu întăririle primite : 1 Gr.Evacuare th grea, 2 Gr.l. reparaţii auto şi blindate, şi cele din
organică pot executa reparaţii Rp. N 1 şi evacuările din fâşia de responsabilitate a batalionului,
organizează asigurarea tehnică cu mijloace de evacuare şi asigură întăriri de mentenanţă pentru Cp din
FAI.
Zona de desfăşurare a acţiunilor militare permite aprovizionarea cu materialele din clasa I şi V,
executarea transporturilor şi a activităţilor de mentenanţă.

  TT ŞI MAŞINI DE GENIU TRANSP BLINDATE AUTOMOBILE

Coef completare 1,00 0,96 0,83
Coef St Th 1,00 0,87 0,96
Coef operativitate 1,00 0,83 0,80

d) Transportul
Materialele puse la dispoziţie din sursele de teritoriu cât şi muniţia necesară stocului suplimentar
se vor transporta cu mijloacele B.....I.
Concepţia utilizării mijloacelor:
- cu mijloacele B: materialele puse la dispoziţie în sursele de teritoriu şi stocul suplimentar;
- cu mijloacele Bg: celelalte materiale; coloana de transport a Bg soseşte în raionul Pl Dsv. la
cerere;
- pentru efectuarea transporturilor B poate folosi în ziua de ............ între
orele............, ......autocamioane DAC 444 de la..........................................
e) Asigurarea medicală
Evacuarea răniţilor şi bolnavilor precum şi tratamentul acestora se va efectua la Pl.... Med.
Răniţii şi bolnavii cu nevoi de tratament îndelungat se vor evacua la Cp...... Med. a Bg........Mc.
Asigurarea cu medicamente şi materiale sanitare se va face pe lanţul de aprovizionare al brigăzii la
cerere.
Având în vedere condiţiile meteo nefavorabile, respectiv temperaturile deosebit de scăzute,
structura de comandă logistică va lua măsurile necesare pentru contracararea efectelor negative asupra
efectivelor şi anume: asigurarea de ceaiuri calde şi echipament adecvat.
Situaţia epizootică din zonă permite buna desfăşurare a acţiunilor.
f) Sprijinul tehnic civil
Pentru încărcarea materialelor din sursele de teritoriu şi din staţia de descărcare de CF, prin grija
organelor locale ale administraţiei publice în sprijinul batalionului va acţiona un detaşament format
din 25 de lucrători.

NESECRET
100 din 184
 NESECRET

Alte considerente
1.Protecţia forţelor de logistică se va asigura cu subunitatea din organică precum şi cu forţele puse
la dispoziţie de către comandantul Bg...... Mc. Apa pentru consum şi preparare a hranei se va asigura
din sursele asigurate de organele sanitare teritoriale cu respectarea standardelor de potabilitate. Pentru
aprovizionarea cu apă se vor folosi autocisternele aflate în dotare şi cele rechiziţionate pe plan local,
precum şi instalaţiile din dotare pentru filtrarea apei.
i) Infrastructura
1.Cartiruirea trupelor-se execută cu mijloacele din organica B..... I, în funcţie de situaţia tactică a
trupelor, iar când situaţia permite, la agenţii economici de profil sau în spaţiile de locuit ale populaţiei
civile stabilite de comun acord cu organele administraţiei publice locale pe timpul executării
recunoaşterilor.
2.Asigurarea căilor de comunicaţii - pentru aprovizionarea de la surse de aprovizionare se folosesc
drumurile existente în zonă fără restricţii.
3.Asigurarea acţiunilor şi protecţia forţelor-se execută cu structurile de protecţie proprii şi prin
cooperare cu comandanţii subunităţilor luptătoare.

3. ANALIZA LOGISTICĂ A CURSURILOR DE ACŢIUNE PROPRII

3.1 Determinarea avantajelor şi dezavantajelor fiecărui curs de acţiune

a) CURSUL I
Nr Rezultă din
CRITERII AVANTAJE DEZAVANTAJE
crt diferenţă
0 1 2 3 4
-Amenajări genistice -Capacitatea de luptă mai mare
1 INAMIC 0

- Facilităţi pentru dispunerea +4

depozitelor, posibilităţi de
mascare oferite de teren
2 TEREN - Sursa de apă - Drumuri de evacuare
- Drumuri de manevră
- Drumuri de acces
- Surse de electricitate
- Obstacol natural
- Posibilităţi mai mari pentru
sprijinul logistic
- Posibilităţi de manevră mai
FORŢE mari - Concentrare mai mică de
3 +4
PROPRII - Forţe mai mari pentru forte şi mijloace
contraatac
- Posibilităţi mai mari de a
realiza contra mobilitatea

NESECRET
101 din 184
 NESECRET

- Căi de comunicaţie orientate

favorabil, ceea ce va determina
alegerea a două drumuri de
bază, unul de rezervă şi unul
de rocadă
- Fâşia nu prezintă puncte
obligate de trecere ce ar putea
întrerupe axele de
aprovizionare evacuare şi
reparaţii
INFRAS- - Menţinerea viabilităţii axelor
4 de A.E.R. nu necesită lucrări
TRUCTURA
ample
- În localităţile.................
şi ................. există suficiente
facilităţi din punct de vedere
logistic
- Între axele de evacuare sunt
suficiente căi de acces ceea ce
permite varientarea acestora.
-Axele de rocadă pot fi uşor
observate de inamic şi poate fi
interzisă mascarea
-Căile de comunicaţie sunt în
câmp deschis ceea ce va
permite probabil atacul
coloanelor de reaprovizionare
+2
atât cu mijloacele de foc
terestru cât şi cu aviaţia .
-Natura căilor de comunicaţie
este slabă, deoarece căile
dintre eşalonul 1 şi RATD
sunt drumuri de exploatare în
câmp deschis.

a) CURSUL II

Nr Rezultă din
CRITERII AVANTAJE DEZAVANTAJE
crt diferenţă
0 1 2 3 4
-Amenajări genistice
-Densitate de forţe şi mijloace
-Posibilităţi mai mari de lovire
-Posibilităţi mai mari de lovire
1 INAMIC cu aviaţia şi elicoptere +3
a raionului de deservire
-Capacitate de luptă redusă

-Lipsa surselor de energie

electrică
-Lipsa facilităţilor de
dispunere a depozitelor
-Căile de comunicaţie sunt
2 TEREN -Căi de evacuare orientate perpendicular spre -6
trupe
-Obstacole naturale
-Nevoi de amenajări genistice
-Posibilităţi reduse de
manevră
3 FORŢE -Obstacole naturale -Eşalonare rezervă în adâncime
PROPRII mai mică
-Posibilităţi manevriere pe la
flancuri
NESECRET
102 din 184
 NESECRET

-Posibilităţi de manevră mai

mici
-Forţe mai mici pentru
contraatac.

3.2 Matricea evaluării

Nr. CRITERII C1 C2
crt.
1. TEREN +4 -5
2. INAMIC 0 +3
3. FORŢE PROPRII +4 +3
INFRASTRUCTURA +2 0

* Este fixat de comandantul operaţiei prin S.O.P. 10 0

Recomandare: COA

4. CONCLUZII
Cu forţele din organică şi cele primite ca întărire având la dispoziţie suportul logistic existent, cel
primit din surse şi cel de la eşalonul superior, B..... I. poate trece la ofensivă în fâşia ordonată cel mai
avantajos în cursul 1 de acţiune.
Dispunerea Sub. Log. asigură suprapunerea efortului logistic peste efortul tactic al forţelor
luptătoare.

NESECRET
103 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 5
(art.62)

Organizarea şi executarea recunoaşterilor de logistică

- prezentare -

Recunoaşterile de logistică se organizează de către şeful structurii de comandă logistică împreună

cu comandanţii M.U. şi U. de logistică. Organizarea recunoaşterii se întocmeşte pe harta de lucru a
structurii logistice.
următoarele probleme:
a) precizarea în teren a locurilor de dispunere de bază şi de rezervă pentru formaţiunile de
logistică şi a drumurilor de aprovizionare şi evacuare de bază şi de rezervă;
b) determinarea proprietăţilor naturale de protecţie şi mascare pe care le oferă terenul;
c) stabilirea principalelor măsuri de pază, apărare, protecţie şi mascare ce se impun.
Recunoaşterea de logistică se execută de către grupe de recunoaştere formate din personal de la
punctul de comandă, depozite şi unităţi /subunităţi logistice, după caz.
După terminarea recunoaşterii, şeful structurii de comandă logistică raportează comandantului,
rezultatul, la ora şi la locul stabilit.
Delegaţii formaţiunilor care intră în compunerea grupelor execută recunoaşterile detaliate,
stabilind locul de instalare al fiecărui element din compunerea formaţiunilor şi drumurile de acces către
acestea şi întocmesc o schemă de dispunere a formaţiunii pe care trec şi măsurile necesare pentru pază,
apărare, protecţie şi mascare.
Delegatul unităţii /subunităţii de logistică recunoaşte drumurile de aprovizionare şi evacuare de
bază şi de rezervă, drumurile de acces şi locul de dispunere al punctului de comandă, şi raionul de
dispunere al unităţii/subunităţii de logistică.

Organizarea şi executarea recunoaşterilor de logistică la

Brigada___ Mecanizată la data de _____ între orele________

P.I.
P 2
3 Intd.
S

P
1
S
P 7
S

P
4 Th.
S
S
6 P
S 8
S
9 5
P
P
S

P St.Maj.Dsv.

(o variantă)
NESECRET
104 din 184
 NESECRET

CERINŢE ALE ORGANIZĂRII RECUNOAŞTERILOR DE LOGISTICĂ

PENTRU GRUPA ŞEFULUI SECŢIEI LOGISTICE
(O VARIANTĂ)
Locul şi
Principalele
Măsuri de modul de
Compunerea probleme ce se
pază şi raportare a
grupei de Mijlocul de Itinerariul de Elemente ce rezolvă pentru
apărare a rezultatelor
recunoaştere transport deplasare se recunosc fiecare element
grupei recunoaşteril
recunoscut
or
-şeful -se va alege -se alege axul de se vor alege: -la fiecare -se vor trece -se va
biroului un mijloc de aprovizionare- -raioanele element de măsurile indica, de
planificare deplasare din eva-cuare de principale de logistică se vor minime regulă, unde
logistică; cele existente bază , pe care , dispunere ale recunoaşte pentru paza este noul
-şeful la dispoziţia de regulă ,sunt M.U.şi condiţiile de şi apărarea P.C. şi ce
biroului şefului S-4 majoritatea U.Log ; dispunere ale grupei de probleme ale
conducere elementelor ce -axele de acestora şi modul recunoaştere recunoaşterii
logistică; trebuiesc aprovizionare de amenajare împotriva vor fi
-şeful recunoscute - evacuare şi genistică a elementelor raportate
biroului în limita terenului în de cercetare comandantul
coordonarea posibilităţilor vederea diversiune ui.
mişcării alte elemente executării ale
ale sistemului mascării inamicului
logistic

EXTRAS DIN PLANUL RECUNOAŞTERILOR

(O VARIANTĂ)
Locul
Compunerea Itinerar Măsuri de
Mijloc de Ppuncte de Principalele probleme ce principalele
grupei de de pază şi
deplasare oprire se rezolvă la fiecare oprire probleme ce se
recunoaştere deplasare apărare
raportează
GRUPA microbuz - existenţa rampelor de 2 militari cu
nr. 1 TV 51 încărcare- descărcare; armamentul
A 1243 - existenţa mijloacelor de din dotare
ŞEF S 4 mică mecanizare şi a pentru paza
1.Dp Mat Intd
LOCŢ B detaşamentului de lucrători; şi apărarea
2.Dp CL
1,2,3 Tp. - nr. şi starea căilor de apropiată a
3.Dp Mat Th
CDT Cp acces; grupei de
4.Dp Mţ(2)
Trs - posibilităţi de mascare recunoaştere
Cdt Cp PM naturală a activităţii;
Cdt Cp Ge - legătura cu comanda
Cdt Cp. St. depozitului.
Mj. Dsv. 5. Rn. B 1,2,3 - orientarea geografică,
Tp. tactică şi de logistică ;
- posibilităţi de dispunere
dispersată a mijloacelor de
transport;
- posibilităţi de lucru şi
cazare pe plan local;
-starea căilor de
comunicaţie;
- existenţa şi posibilitatea
utilizării sistemului teritorial
de telecomunicaţii;
- măsuri de pază şi apărare.

NESECRET
105 din 184
 NESECRET

Locul
Compunerea Itinerar Măsuri de
Mijloc de Ppuncte de Principalele probleme ce principalele
grupei de de pază şi
deplasare oprire se rezolvă la fiecare oprire probleme ce se
recunoaştere deplasare apărare
raportează
- orientarea geografică,
tactică şi de logistică ;
- posibilităţi de lucru şi
cazare pe plan local;
- existenţa şi posibilitatea
utilizării sistemului teritorial
de telecomunicaţii;
- măsuri de pază şi apărare;
6. PC Bg. 20 - legătura cu organele
Log. administraţiei publice
locale;
- existenţa sursei de apă
potabilă;
- posibilitatea dispunerii
dispersate a elementelor PC
şi a UM de brigadă ;
- starea căilor de
comunicaţie.
GRUPA Aro 243 - facilităţi de tratament şi 2 militari cu 1.Legătura cu
nr.2 A 5432 volumul asistenţei medicale armamentul organele
ce se poate acorda; din dotare administraţiei
MEDIC - stocuri de medicamente, pentru paza publice locale;
ŞEF 1.SPITAL sânge şi produşi din sânge; şi apărarea 2. Modul cum
CDT. Cp. - mijloace de evacuare a apropiată a sistemul
Ev. Rnt. răniţilor şi personal ce pot fi grupei de logistic
OF.2 Ccnd. puse la dispoziţie. recunoaştere proiectat se
Log. poate adapta
2.- Raionul de - orientarea geografică, condiţiilor
CDT. Cp.
bază şi rezervă tactică şi de logistică ; oferite de
Ev. Rnt.
ale B. Med. - posibilităţi de lucru şi teren;
- Raion cazare pe plan local; 3.Starea căilor
concentrare - legătura cu organele de de comunicaţie
după deplasare specialitate pe plan local; şi nevoi de
- stabilirea locurilor de amenajare;
dispunere a elementelor B 4.Existenţa şi
Med; posibilitatea
- existenţa şi posibilitatea utilizării
utilizării sistemului teritorial sistemului
de telecomunicaţii; teritorial de
- existenţa sursei de apă telecomunicaţii
potabilă; ;
- facilităţi existente pe plan 5.Facilităţi pe
local ; plan local
- starea căilor de comuni- pentru
dispunere şi
caţie;
odihnă;
- existenţa vegetaţiei pentru
6.Situaţia
mascarea naturală a
surselor de
activităţii ; aprovizionare:
-măsuri de pază şi apărare.

NESECRET
106 din 184
 NESECRET

Locul
Compunerea Itinerar Măsuri de
Mijloc de Ppuncte de Principalele probleme ce principalele
grupei de de pază şi
deplasare oprire se rezolvă la fiecare oprire probleme ce se
recunoaştere deplasare apărare
raportează
- existenţa POT şi
posibilităţi de varientare ;
- starea căii de comunicaţie
şi nevoi de amenajare ;
-orientarea căii de
3. Ax de comunicaţie ;
aprovizionare, - sectoare mascate natural ;
evacuare , - nevoi CIC. 7.Starea POT
reparaţii
şi posibilităţi
nr. 2 (parţial) ;
de varientare;
8. Posibilitatea
dispunerii
dispersate şi
părăsirii rapide
a raioanelor;
GRUPA Aro 243 - orientarea geografică, 2 militari cu 1.Legătura cu
nr. 3 A 6572 tactică şi de logistică ; armamentul organele
- posibilităţi de lucru şi din dotare administraţiei
ŞEF St. cazare pe plan local; pentru paza publice locale;
Maj. B - legătura cu organele de şi apărarea 2. Modul cum
Men specialitate pe plan local; apropiată a sistemul
CDT. Cp. - existenţa şi posibilitatea grupei de logistic
Ev. utilizării sistemului teritorial recunoaştere proiectat se
1.Raionul de
CDT Cp de telecomunicaţii; poate adapta
bază şi rezervă
Rep - stabilirea locurilor de condiţiilor
ale RATD nr.
OF.2 dispunere a elementelor B oferite de
1 şi 2 ;
Planif. Men ; teren;
- Raion
Log. - existenţa sursei de apă 3.Starea căilor
concentrare
potabilă; de comunicaţie
după deplasare
- facilităţi existente pe plan şi nevoi de
local ; amenajare;
- starea căilor de 4.Existenţa şi
comunicaţie; posibilitatea
- existenţa vegetaţiei pentru utilizării
mascarea naturală a sistemului
activităţii ; teritorial de
- măsuri de pază şi apărare. telecomunicaţii
2.Eşalon de - posibilităţi de dispunere ;
materiale dispersată a mijloacelor de 5.Facilităţi pe
transport ; plan local
- posibilităţi de cazare pe pentru
plan local; dispunere şi
- starea căilor de odihnă;
comunicaţie; 6.Situaţia
- existenţa vegetaţiei pentru surselor de
mascarea naturală a aprovizionare:
activităţii ; 7.Starea POT
- existenţa şi posibilitatea şi posibilităţi
utilizării sistemului teritorial de varientare;
de telecomunicaţii; 8. Posibilitatea
- legătura cu organele dispunerii
administraţiei publice dispersate şi
locale ; părăsirii rapide
- măsuri de pază şi apărare. a raioanelor;

NESECRET
107 din 184
 NESECRET

Locul
Compunerea Itinerar Măsuri de
Mijloc de Ppuncte de Principalele probleme ce principalele
grupei de de pază şi
deplasare oprire se rezolvă la fiecare oprire probleme ce se
recunoaştere deplasare apărare
raportează
- existenţa rampelor de
încărcare- descărcare;
3. - Dp. CL. - existenţa mijloacelor de
- POT şi ax mică mecanizare şi a
de detaşamentului de lucrători;
aprovizionare, - nr. şi starea căilor de
9.Existenţa
evacuare , acces;
mijloacelor de
reparaţii nr.1 - posibilităţi de mascare
mică
(parţial ) ; naturală a activităţii;
mecanizare şi a
- legătura cu comanda
detaşamentelor
depozitului.
de lucru.

NESECRET
108 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 6
(art.69)

Planul (ordinul) de sprijin logistic

- structura documentului -

COPIA Nr. ....................

EŞALONUL SUPERIOR EMITENT
COMPARTIMENT S4
LOCUL EMITERII P.c. al ................
DATA ŞI ORA SEMNĂRII ............

2.3.1 PLANUL (ORDINUL) DE SPRIJIN LOGISTIC NR. _____

Referinţe: - Hărţi: - scara ......... ediţia.

- Planul de acţiune nr. ........ al ...........................
- Nomenclatura hărţilor .....................................
- Art. 2, pct. 4 din Carta ONU
- Art. 5 al Tratatului Organizaţiei Atlanticului de Nord
- Art. 4 din legea Apărării Naţionale a României

1. SITUAŢIA

1.1. Sprijinul logistic

1.2. Inamicul ........(situaţii ce pot influenţa sprijinul logistic al forţelor proprii)
1.3. Forţele proprii……… ..
1.4. Subordonări / resubordonări

2. MISIUNEA

3. EXECUŢIA
3.1 ....................................... se deplasează pe itinerarul .............................................................
(forţa de logistică)
B ............... Log. se dispune în raionul ............................
Cp. ........ Men. – R.A.T.D. ............. - raion bază ......................
- raion rezervă ................
Cp. ........ Med. - raion bază...................
- raion rezervă ...............
3.2. Sistemul logistic
3.3 Manevra

4. SPRIJINUL LOGISTIC
Plata prestaţiilor de servicii şi a rechiziţiilor se va efectua prin biroul financiar al ……………..
4.1. Aprovizionarea
4.1.1. Surse de aprovizionare
4.1.1.1 Surse militare
4.1.1.2 Surse de teritoriu.
4.1.2. Stocuri
Până la data ................... în cadrul ............................. se va realiza stocul trupelor complet şi un
stoc suplimentar la materialele din clasa V astfel ............. la muniţie calibru .............. .
NESECRET
109 din 184
 NESECRET

4.1.3. Norme de consum:

4.1.3.1 Pentru pregătirea luptei de ...................... :
(eşalonul)
b) materiale din clasa I;
..................................
c) materiale din clasa II;
..................................
d) materiale din clasa III;
..................................
e) materiale din clasa V.
..................................
4.1.3.2 Pentru ducerea luptei .....................
(eşalonul)
zilnic:
f) materiale din clasa I;
..................................
g) materiale din clasa II;
..................................
h) materiale din clasa III;
..................................
i) materiale din clasa V.
..................................
4.2. Transporturile
4.2.1. Concepţia utilizării mijloacelor
- cu mijloacele proprii, materialele puse la dispoziţie în sursele de aprovizionare de
teritoriu;
- celelalte materiale cu mijloacele .................................;
(eşalonul superior)
Coloana de transport a (eşalonul superior) soseşte în sera zilei de ............. în jurul orei ..........
- coloana de transport a ...............................soseşte în raioanele unităţilor
(eşalonul superior)
subordonate astfel:
- cursa 1 :
- B ................. ora ..............;
- B ................. ora ..............;
etc.
- cursa 2:
- B ................ ora ..............;
- B ................ ora ..............;
4.2.2. Mijloace puse la dispoziţie:
Pentru executarea transporturilor ................................................... în noaptea .........../.............
(denumirea forţei de logistică) (luna)
va folosi următoarele mijloace de transport ............................................................. de la ...................
(enumerarea capacităţilor de transport)
...................................................
(denumirea agentului economic)
Delegatul ............................... se va prezenta la sediul societăţii pentru luare în primire a
(forţei de logistică)
mijloacelor de transport la .....................................
(data, ora)
4.2.3 Condiţii de circulaţie: (starea drumurilor, densitatea de autovehicule pe km. în
funcţie de ora desfăşurării transportului şi a condiţiilor de ducere a acţiunilor militare)
NESECRET
110 din 184
 NESECRET

4.3. Mentenanţa
4.3.1. Priorităţi.
- evacuarea, în primul rând, a tehnicii cu nevoi de I.M. 2;
- executarea I.M. 1 până la ................ la toată tehnica din dotare ;
(data)
- verificarea antigelului din sistemul de răcire al autovehiculelor;
- aprovizionarea oportună cu piese de schimb şi materiale pentru I.M. nr. 1 şi 2;
- completarea mijloacelor de nevoi a capacităţi de trecere dispuse pe autovehicule;
4.3.2. Estimarea pierderilor.
- pentru lupta din ………. se vor produce probabil .... % pierderi la categoriile
(data)
principale de tehnică de luptă şi ... % la armament din categoriile .........
4.3.3. Dispunerea R.A.T.D.
4.3.4. Axele de evacuare – reparaţii:
- de baza nr. 1: ..............
- de baza nr. 2: ..............
- de rezervă: ..............
4.3.5 Procedee de evacuare;
4.3.6. Întăriri de mentenanţă;
4.3.7. Manevra RATD
4.3.8. Organizarea mentenanţei
4.3.9.Evacuările
4.4. Infrastructura
4.4.1 Cartiruirea trupelor
4.4.2. Protecţia forţelor
4.4.3. Asigurarea căilor de comunicaţie
4.4.3.1. Drumurile de aprovizionare
4.4.3.2. Axele de aprovizionare şi evacuare
4.4.3.3. Condiţii de circulaţie
4.4.4 Serviciul de comenduire şi înmdrumare a circulaţiei
4.5. Asistenţa medicală.
4.5.1. Adunarea, trierea răniţilor şi bolnavilor
........................ va acţiona cât mai rapid posibil pentru a aduna răniţii şi bolnavii de pe
(eşalonul)
câmpul de luptă. Strângerea răniţilor şi bolnavilor precum si trierea lor pe priorităţi de evacuare şi
tratament de urgenţă se va face continuu prin personalul formaţiunilor medicale de la etapele de evacuare.
4.5.2. Estimarea pierderilor: ... %
4.5.3. Evacuarea răniţilor şi bolnavilor
Se va viza ajungerea pe categorii de urgenţă la ................................................................
(formaţiunea medicală a eşalonului
.................. , care începând cu ................... va funcţiona în raionul cu centrul pe ...................... şi la
emitent) (data şi ora) (localitatea)
spitalele teritoriale din ................. (localităţile)
4.5.4. Tratamentul medical al răniţilor şi bolnavilor: ..................
4.5.5. Axul de evacuare al răniţilor şi bolnavilor: ......... (coincide cu axul de aprovizionare -
evacuare şi reparaţii al eşalonului).
4.5.6. Asigurarea cu medicamente şi materiale sanitare: se va asigura la cerere. Se va
acorda deosebită atenţie asigurării cu antibiotice a unităţilor aflate în zona de risc crescut epidemiologic.
4.5.7. Serviciul de stomatologie, medicină preventivă şi control al stresului: ....................
4.5.8. Asistenţa sanitar-veterinară:
Controlul alimentelor aprovizionate din sursele de teritoriu se efectuează de către organele de
specialitate ale administraţiei publice locale stabilite de comun acord cu .............................................
NESECRET
111 din 184
 NESECRET

(eşalonul emitent)
4.6. Servicii de campanie
4.6.1. Hrănirea:
4.6.2. Asigurarea apei:
Apa pentru consum şi prepararea hranei se va asigura din sursele autorizate de organele sanitare
militare şi teritoriale, cu respectarea standardelor de potabilitate.
Pentru aprovizionarea cu apă se vor folosi autocisternele din dotare şi cele rechiziţionate pe plan
local, precum şi instalaţiile din dotare pentru filtrarea apei.
4.6.3. Îmbăierea şi spălarea echipamentului: ......................
4.6.4. Activităţi funerare şi colectarea obiectelor personale:
Cei căzuţi pe câmpul de luptă vor fi înhumaţi temporar sau vor fi evacuaţi în acord cu organele
administraţiei publice locale. Materialele necesare înhumării se vor asigura conform reglementărilor în
vigoare.
Decesul va fi anunţat administraţiei publice locale.
4.6.5. Forţa de muncă
Pentru încărcarea materialelor din sursele militare şi de teritoriu prin grija organelor locale ale
administraţiei publice, în sprijinul ....................................... va acţiona un detaşament format din .....
lucrători. (forţei de logistică)
4.6.6. Protecţia mediului
4.6.7. Servicii poştale
4.7. Informaţii diverse privind sprijinul logistic
4. 7.1. Asigurarea de personal.
4.7.2. Protecţia forţelor
4.7.3. Norme de încărcare a mijloacelor de transport.
Realimentarea tehnicii se face prin punctul de realimentare mobil al ........................... care
soseşte în raioanele unităţilor astfel:
- B. ........ I. .............. ;
(ora)
- B. ........ I. .............. ;
(ora)
- B. ........ I. .............. ;
(ora)
Alimentarea se face direct sau la cerere prin schimb de recipient.
4.7.4. Capturi efectuate
4.7.5. Tratamentul prizonierilor
Prizonierii de război capturaţi vor fi trataţi conform prevederilor legale în vigoare. Acestora li se
va asigura materialele strict necesare şi vor fi regrupaţi în ......................... unde vor fi preluaţi
(localitatea)
de un delegat al ..................................
(eşalonului emitent)

5. CONDUCEREA ŞI COMUNICAŢIILE
a) Comanda, controlul şi comunicaţiile conform ordinului de operaţii.
b) Comanda
P.C. bază al .................................la.........................
P.C. de rezervă al ...................... la ........................
(eşalonul) (localitatea)
c) Instrucţiuni de identificare şi recunoaştere
d) Semne şi semnale
NESECRET
112 din 184
 NESECRET

e) Modul de realizare a legăturilor

Raportul de informare logistic se va înainta zilnic până la orele 19.00 cu situaţia de la orele 18..00.

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

- metodologia de elaborare -

- punctul 1 – informaţiile se iau din Ordinul de acţiune;

- punctul 2 – informaţiile se iau din estimarea logistică aprobată de comandant;
- punctul 3 – datele se iau din estimarea logistică;
-punctul 4 – datele se iau din Ordinul de Sprijin Logistic al Eşalonului Superior şi din Estimarea
Logistică;
- punctul 5 – informaţiile sunt prevăzute în Ordinul de acţiune (operaţie);
NOTĂ:Planul de sprijin logistic se transformă în ordin de sprijin logistic în momentul în care se
încadrează în repere temporare.

NESECRET
113 din 184
 NESECRET

- O VARIANTĂ-
Anexa nr. 7
(art.79.2)

*
_
= S. Log./By. Nav =
St. Maj. Dsv..

=
_ Linia I
_
x

x
B. Log./Navă Log.

x
_
_

X
B. Log./Navă Log. Linia II
xx

xx
_
_

Bg. Log.
Dn. Th.
xx
X
Str. Log.
_
_

Bz. Nav.
Multinaţion.**
xxx

xxx
B. Log. Linia III
Dp. Mx.
_
_

Dn. Th. Modul logistic/NSE

xxx
•Comandamentul Logistic Întrunit
Linia IV
•Structuri logistice din organica categoriilor de forţ
forţe ale armatei

COMPONENTELE ECONOMIEI NAŢIONALE Linia V

•Infrastructura naţională mobilizată pentru producţia de război

*Structuri dispuse pe teritoriul naţional

**Structuri
Structuri logistice multinaţ
multinaţionale de tipul: Centru Logistic Multinaţional Întrunit (MJLC), Naţiunea Leader (LN),
Naţiune cu Rol de Specialist (RSN), Unitate Logistică Multinaţională Integrată (MILU) şi Servicii de Sprijin
Logistic de la o Terţă Parte (TPLSS)
NESECRET
114 din 184
 NESECRET

Anexa nr.8
(art.82)
Norme tactice privind sprijinul logistic
APĂRARE OFENSIVA
Dispunerea faţă de Dispunerea faţă de
Nr. Denumirea M.U., U. şi Suprafaţa
aliniamentul de contact aliniamentul de contact
crt. subunităţilor de logistică în Km2
Apărare Apărare pe Ofensiva din Ofensiva din
mobilă poziţie mişcare contact
Bg. Log. când
130 - 80 - 60 - 80
acţionează întrunit.

B.Tp.(3B.Tp+Sub.
Bg. Log. 100 - 80 80
Bg.)*
1. G.F. nivel D.
B.Men. 10-15 40 60 30 40

B.Med. 15 30 40 20 30

B.Log. când
60 - 30 - 25
acţionează întrunit.
Cp.Tp.Dpo.
(2Cp.Tp.Dpo. 30-50 40-45 25-30 20 25
B.Log. +Sub.IIBg.)**
2. Bg.Mc.
Cp.Men. 4-6 35-40 20-25 15 20

Cp.Med. 2-4 30-35 15-20 10 15

Se dispune la un loc trupele dacă M.U şi U sunt în raioane de concentrare, către

3. B.Log./Bg.Mc.(I.Mo.,Tc.) din F.A.U. 60
partea dinapoi a raioanelor de concentrare.

La 3-5 km înapoia P.C. (sau către La 2-4 km înapoia P.C. al Bg. (sau
4. B.Log./Bg.Art. Mx/D 30
partea dinapoi a raionului). către partea dinapoi a raionului).

La 3-5 km înapoia P.C. sau al R.(sau La 2 km înapoia P.C. al R. (sau către

5. Bt.St.Mj.Dsv./R.Ra.A.A./D. 8-10
către partea dinapoi a raionului). partea dinapoi a raionului).

La 2-4 km înapoia punctului de comandă a B.Ge (sau către partea dinapoi a

6. Cp.St.Mj.Dsv./B.Ge./D. 6-8
raionului).

La 2-4 km înapoia punctului de comandă a B. Ap. N.B.C. (sau către partea

7. Cp.St.Mj.Dsv./B.Ap.N.B.C./D. 6-8
dinapoi a raionului).

La 2-4 km înapoia punctului de comandă al B. Cc. (sau către partea dinapoi a

8. Cp.St.Mj.Dsv./B.Cc./D. 6-8
raionului).

La 2-4 km înapoia punctului de comandă al B. Cc. (sau către partea dinapoi a

9. Cp.St.Mj.Dsv./B.Trs./D. 6-8
raionului).

La 2-4 km înapoia punctului de comandă al B.P.M. (sau către partea dinapoi a

10. Cp.St.Mj.Dsv./B.P.M./D. 6-8
raionului).

11. Cp.St.Mj.Dsv./B.I.Ind/D. 8-10 Se dispune către partea dinapoi a raionului de regrupare.

Cp.St.Mj.Dsv.
10 10-12 5-7
când acţionează întrunit

Cp.St.Mj.D Pl.Dsv. 6 10-12 6-8 5 7

sv.
12. B.I.
Bg.Mc. Pl. Md. 1,5 8-10 4-6 - 5

R.A.T.D. 2 10-12 6-8 - 6

NOTĂ: * 1B.Tp.= suprafaţa 30 km2

*
**
1Cp.TP.= suprafaţa 8-10 km2
NESECRET
115 din 184
 NESECRET

Anexa nr.9
(art.91)

Planul de activitate

_______
(Eşalonul)

APROB
COMANDANTUL________________________
______
_________________________________

PLANUL DE ACTIVITATE
AL ................................... DE LA ......................PÂNĂ LA ......................

Cine execută Termenul

de Cui s-a Rezultatul
Nr. (funcţia, gradul,
Activitatea ce se execută realizare repartizat măsurilor
Crt. numele şi
pentru verificare luate
prenumele) Data Ora
1 Analiza situaţiei logistice

2 Pregătirea raportului (estimarea) de

logistică
3 Întocmirea raportului de informare
logistică (es. sup.)
4 Alegerea variantei optime de
sprijin logistic
5 Executarea recunoaşterilor de
logistică
6 Elaborarea Planului de sprijin
logistic
7 Elaborarea Ordinului de sprijin
logistic
8 Elaborarea Ordinelor pentru M.U. ,
U. şi subunităţi de logistică
...

...

Notă: Pentru întocmirea documentului se procedează astfel:

- structurile de comandă logistică transmit informaţiile specifice structurilor de operaţii care
întocmesc jurnalul la nivelul comandamentului;
- structurile de execuţie logistice întocmesc documentul prin structura de operaţii a
comandamentului.
NESECRET
116 din 184
 NESECRET

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

____________ ÎNTOCMIT
(funcţia) Ofiţer cu planificarea logistică
_________________________________ ______________________
(gradul, prenumele, numele şi semnătura)
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ

______________________
(funcţia)
______________________
(gradul, prenumele, numele şi semnătura)

- metodologia de întocmire -

În planul de activitate se trec activităţile ce se execută de către şeful structurii de comandă

logistică şi subordonaţi, pentru:
a) pregătirea rapoartelor de estimare logistică necesare comandantului pentru luarea deciziei;
b) întocmirea documentelor pentru conducerea activităţii de sprijin logistic (planul de sprijin
logistic, programul transporturilor, ordinului către marile unităţi, unităţile şi subunităţile de logistică,
raportul de informare logistică către eşalonul superior etc.);
c) organizarea şi executarea recunoaşterilor de logistică;
d) pregătirea, amenajarea şi întreţinerea axelor de aprovizionare şi evacuare la eşaloanele
superioare precum şi organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei;
e) instalarea punctelor de comandă şi organizarea măsurilor de asigurare a acţiunilor;
f) organizarea aprovizionării cu bunuri materiale;
g) alte măsuri şi activităţi ce se execută în raport de situaţia concretă.

Notă:
Pentru întocmirea documentului se procedează astfel:
a) structurile de comandă logistică transmit informaţiile specifice structurilor de operaţii care
întocmesc jurnalul la nivelul comandamentului;
b) structurile de execuţie logistică întocmesc documentul prin structura de operaţii a
comandamentului.

NESECRET
117 din 184
 NESECRET

Anexa nr.10
(art.95)

Raportul de informare logistică

- structura documentului -

__________________
(eşalonul)
Structura Logistică ___________ Exemplar nr. ___
Nr._________din_______________ Grad de urgenţă_________
Expediat la__________
Primit la____________

( PENTRU EŞALONUL SUPERIOR )

___________________________________________
RAPORT DE INFORMARE LOGISTICĂ NR.__________
PUNCT COMANDĂ_________________,_______________________
CU SITUAŢIA LA _________________________________
Hărţi:_______________________________________

1.___________________________________________________________funcţionează în
raioanele:
a. de aprovizionare, transport şi depozitare:_________________________________;
b. de asigurare tehnică:_________________________________________________;
c. medicale:__________________________________________________________;
d. sanitar-veterinare:___________________________________________________.
2. Căile de comunicaţie:
a. rutiere:- axe de reaprovizionare şi evacuare de bază________________;
- axe de reaprovizionare şi evacuare de rezervă______________;
- axele de reaprovizionare de la surse______________________.
Starea căilor de comunicaţie rutiere______________________________________.
b. feroviare:- sectorul de C.F.__________________________________;
- staţia de încărcare-descărcare_______________________;
- staţia de reaprovizionare___________________________;
- staţia de îmbarcare-debarcare a răniţilor________________.
Starea căilor de comunicaţie feroviare____________________________________.
3. Situaţia stocurilor de materiale:

Deficit Excedent
Existent (U.C.A.)
Necesar (U.C.A.)

completării

Nr. Denumirea
Urgenţa
U.C.A.

U.C.A.
Tone

Tone

crt. materialelor

NESECRET
118 din 184
 NESECRET

4. Gradul de operativitate a tehnicii:

Denumirea categoriei Coeficientul de Categoria de reparaţii De

Necesar Existent De completat
de tehnică stare tehnică evacuat
Rp.N1 Rp.N2 Rp.N3

5. Situaţia răniţilor şi bolnavilor şi starea igienico-epidemiologică a ______________

Nr. Categoria (felul) rănirii / Starea igienico -

Total Din care:
crt îmbolnăvirii epidemiologică
Evacuaţi De evacuat

6. Situaţia mijloacelor de transport:

Denumirea Cu nevoi de
Felul În
unităţii reparaţii
mijloacelor funcţiune
(subunităţii) Rp.N1 Rp.N2 Rp.N3

7. Posibilităţi de achiziţii şi rechiziţii:

8. Capturi:

9. Cereri şi propuneri:

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ A_____________

_________
(gradul) _________________________
(prenumele, numele)
ÎNTOCMIT
______

_________________

NESECRET
119 din 184
 NESECRET

Anexa nr.11
(art.108)
Tabel comparativ – clase de provizii NATO/USA

CLS. CLS
Prov. DESCRIERE Prov. DESCRIERE
NATO SUA
Materiale pentru subzistenţă, care sunt consumate de personal Articole de subzistenţă, articole gratuite
I
sau animale într-un ritm aproximativ uniform, indiferent de sanitare şi de confort.
schimbările în situaţia tactică sau operativă şi condiţiile de
I teren: Produse de uz personal (sanitare şi igienice),
a) a) alimente şi furaje; VI rechizite, gustări, băuturi, ţigarete, baterii şi
b)apă potabilă pentru consumuri individuale şi colective; camere de luat vederi (produse nemilitare).
c) produse pentru igienă personală
Bunuri a căror alocare este stabilită prin statele de organizare şi
normele de înzestrare:
Subclasa 1
a) Echipament individual, inclusiv de lucru, protecţie şi
mascare, accesorii de echipamente, încălţăminte şi accesorii
pentru încălţăminte;
b) Corturi şi echipamente de climatizare pentru corturi;
c) Materiale pentru cartiruirea efectivelor, inclusiv saci de
dormit individuali;
Îmbrăcăminte, echipamente individuale,
d) Articole de birou;
corturi, truse şi seturi de scule, scule
Echipamente şi materiale pentru asigurarea psihologică, de cult,
manuale, provizii şi echipamente
II cultură, recreere şi sportive. II
administrative şi de întreţinere, altele decât
Subclasa 2
articolele principale prescrise în tabelele de
a) Armament;
autorizare/alocare.
b) Echipament de conducere a focului;
c) Agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de schimb
pentru armamente şi echipament de conducere a focului;
d) Baterii de acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru
armament şi echipament de conducere a focului;
e) Materiale pentru întreţinerea şi repararea armamentului şi
echipamentului de conducerea focului;
f) Echipament pentru întreţinerea şi repararea armamentului
şi echipamentului de conducere a focului.

NESECRET
120 din 184
 NESECRET

CLS. CLS
Prov. DESCRIERE Prov. DESCRIERE
NATO SUA
Subclasa 3
a) Tehnică de luptă blindată, automobile, tractoare, remorci,
motociclete şi biciclete;
b) Agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de schimb
pentru tehnică de luptă blindată, automobile, tractoare, remorci,
motociclete şi biciclete;
c) Anvelope, cu sau fără cameră de aer, baterii de
acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru tehnică de luptă
blindată, automobile, tractoare şi morci;
d) Lichide şi gaze comprimate de lucru, pentru stins incendii
sau alte destinaţii pentru tehnică de luptă blindată, automobile,
tractoare şi remorci;
e) Materiale pentru întreţinerea şi repararea tehnicii de luptă
blindate, automobilelor, tractoarelor şi remorcilor;
f) Echipamente pentru întreţinerea şi repararea tehnicii de
luptă blindate, automobilelor, tractoarelor, remorcilor,
motocicletelor şi bicicletelor.
Subclasa 4
a) Aeronave de luptă, de asigurare de luptă şi transport, cu sau
fără pilot;
b) Echipamente pentru lansarea, aterizarea şi manevrarea la
sol a aeronavelor;
c) Agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de schimb
pentru aeronave şi echipamentele pentru lansarea,aterizarea şi
manevrarea la sol a aeronavelor;
d) Anvelope, cu sau fără cameră de aer, baterii de
acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru aeronave şi Îmbrăcăminte, echipamente individuale,
echipamente pentru lansarea, aterizarea şi manevrarea la sol a corturi, truse şi seturi de scule, scule
aeronavelor; manuale, provizii şi echipamente
II II
e) Lichide şi gaze comprimate de lucru, pentru stins incendii administrative şi de întreţinere, altele decât
sau alte destinaţii pentru aeronave şi echipamentele pentru articolele principale prescrise în tabelele de
lansarea, aterizarea şi manevrarea la sol a aeronavelor; autorizare/alocare.
f) Materiale de întreţinere şi reparare pentru aeronave şi
eechipamentele pentru lansarea, aterizarea şi manevrarea la sol
a aeronavelor;
g) Echipamente pentru întreţinerea şi repararea tehnicii de
luptă blindate, automobilelor, tractoarelor, remorcilor,
motocicletelor şi biciletelor.
Subclasa 5
Nave de luptă, de asigurare de luptă şi transport;
b) Vehicule pe pernă de aer şi aeroglisoare de luptă, de
asigurare de luptă şi transport;
c) Mijloace plutitoare de tipul pontoanelor, docurilor
plutitoare, barje, ceamuri şi şalandre;
d) Agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de schimb
pentru nave, vehicule pe pernă de aer şi aeroglisoare de luptă,
de asigurare de luptă şi transport şi mijloace plutitoare de tipul
pontoanelor, docurilor plutitoare, barje, ceamuri şi şalandre;
e) Baterii de acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru
nave, vehicule pe pernă de aer şi aeroglisoare de luptă, de
asigurare de luptă şi transport şi mijloace plutitoare de tipul
pontoanelor, docurilor plutitoare, barje, ceamuri şi şalandre;
f) Lichide şi gaze comprimate de lucru, pentru stins incendii
sau alte destinaţii pentru nave, vehicule pe pernă de aer şi
aeroglisoare de luptă, de asigurare de luptă şi transport şi
mijloace plutitoare de tipul pontoanelor, docurilor plutitoare,
barje, ceamuri şi şalandre;

NESECRET
121 din 184
 NESECRET

CLS. CLS
Prov. DESCRIERE Prov. DESCRIERE
NATO SUA
g) Materiale de întreţinere şi reparare pentru nave, vehicule
pe pernă de aer şi aeroglisoare de luptă, de asigurare de luptă şi
Îmbrăcăminte, echipamente individuale,
transport şi mijloace plutitoare de tipul pontoanelor, docurilor
corturi, truse şi seturi de scule, scule
plutitoare, barje, ceamuri şi şalandre;
manuale, provizii şi echipamente
h) Echipamente pentru întreţinerea şi repararea navelor, II
administrative şi de întreţinere, altele decât
vehiculelor pe pernă de aer şi aeroglisoarelor de luptă, de
articolele principale prescrise în tabelele de
asigurare de luptă şi transport şi mijloacelor plutitoare de tipul
autorizare/alocare.
pontoanelor, docurilor plutitoare, barjelor, ceamurilor şi
şalandrelor.
Subclasa 6
a) Tehnică şi echipamente pentru cercetarea şi detectarea
contaminării radiologice, nucleare, biologice şi chimice;
b) Tehnică şi echipamente pentru realizarea mascării cu
perdele de fum;
c) Tehnică şi echipamente pentru realizarea decontaminării
radiologice, nucleare, biologice şi chimice a tehnicii şi
personalului;
d) Agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de
schimb pentru tehnica şi echipamentele de cercetare şi
detectare a contaminării, pentru realizarea mascării cu perdele
de fum şi pentru realizarea decontaminării radiologice,
nucleare, biologice şi chimice a tehnicii şi personalului;
e) Baterii de acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru
tehnica şi echipamentele pentru cercetarea şi detectarea
contaminării, pentru realizarea mascării cu perdele de fum şi
pentru realizarea decontaminării radiologice, nucleare,
biologice şi chimice a tehnicii şi personalului;
Lichide şi gaze comprimate de lucru sau alte destinaţii pentru
tehnica şi echipamentele pentru cercetarea şi detectarea
contaminării, pentru realizarea mascării cu perdele de fum şi
pentru relizarea decontaminării radiologice, nucleare, biologice
şi chimice a tehnicii şi personalului;
Articole de importanţă majoră, precum
f) Materiale de întreţinere şi reparare pentru tehnica şi
VII lansatoare, tancuri, ateliere mobile şi
echipamentele pentru cercetarea şi detectarea contaminării,
vehicule.
pentru realizarea mascării cu perdele de fum şi pentru
II
realizarea decontaminării radilogice, nucleare, biologice şi
chimice a tehnicii şi personalului;
g) Echipamente pentru etalonarea, întreţinerea şi repararea
tehnicii şi echipamentelor pentru cercetarea şi detectarea
contaminării, pentru realizarea mascării cu fum şi pentru
realizarea decontaminării radiologice, nucleare, biologice şi
chimice a tehnicii şi personalului.
Subclasa 7
a) Tehnică şi echipamente pentru comunicaţii, război
electronic, informatică şi secretizare;
b) Agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de schimb
pentru tehnica şi echipamentele pentru comunicaţii, război
electronic, informatică şi secretizare;
c) Baterii de acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru
tehnica şi echipamentele pentru comunicaţii, război electronic,
informatică şi secretizare;
d) Lichide şi gaze comprimate de lucru sau alte destinaţii
pentru tehnica şi echipamentele pentru comunicaţii, război
electronic, informatică şi secretizare;
e) Materiale de întreţinere şi reparare pentru tehnica şi
echipamentele de comunicaţii, război electronic, informatică şi
secretizare;
f) Echipamente pentru etalonarea,întreţinerea şi repararea Articole de importanţă majoră, precum
tehnicii şi echipamentelor de comunicaţii, război electronic, VII lansatoare, tancuri, ateliere mobile şi
informatică şi secretizare. vehicule.
NESECRET
122 din 184
 NESECRET

CLS. CLS
Prov. DESCRIERE Prov. DESCRIERE
NATO SUA
Sublasa 8
a) Tehnică şi echipamente pentru minare şi deminare,
executarea mecanizată a lucrărilor de fortificaţii şi executarea şi
întreţinerea căilor de comunicaţii în zona acţiunilor de luptă;
b) Agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de schimb
pentru tehnica şi echipamentele de minare şi deminare,
executarea mecanizată a lucrărilor de fortificaţii şi executarea
şi întreţinerea căilor de comunicaţii;
c) Baterii de acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru
tehnica şi echipamentele de minare şi deminare, executarea
micanizată a lucrărilor de fortificaţii şi executarea şi întreţinerea
căilor de comunicaţii; Material medical, inclusiv piese de schimb
d) Lichide şi gaze comprimate de lucru sau alte destinaţii VIII pentru echipament medical.
pentru tehnica şi echipamentele de minare şi deminare,
executarea mecanizată a lucrărilor de fortificaţii şi executarea şi
întreţinerea căilor de comunicaţii;
e) Materiale de întreţinere şi reparare pentru tehnica şi
echipamentele de minare şi deminare, executarea mecanizată a
lucrărilor de fortificaţii executarea şi întreţinerea căilor de
comunicaţii;
f) Echipamente pentru etalonarea, întreţinerea şi repararea
tehnicii şi echipamentelor de minare şi deminare, executarea
mecanizată a lucrărilor de fortificaţii şi executarea şi
întreţinerea căilor de comunicaţii.

Subclasa 9
a) Tehnică şi echipamente medicale, stomatologice,
oftalmologice, farmaceutice şi veterinare;
b) Agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de schimb
pentru tehnica şi echipamente medicale,
stomatologice,oftalmologice, farmaceutice şi veterinare;
c) Baterii de acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru
tehnica şi echipamente medicale, stomatologice, oftalmologice, Piese de schimb şi componente care includ
farmaceutice şi veterinare; loturi, ansamble şi subansamble reparabile
IX
d) Lichide şi gaze comprimate de lucru sau alte destinaţii şi nereparabile necesare pentru întreţinerea
pentru tehnica şi echipamente medicale, stomatologice, tuturor echipamentelor.
oftalmologice, farmaceutice şi veterinare;
e) Materiale de întreţinere şi reparare pentru tehnica şi
echipamente medicale, stomatologice, oftalmologice,
farmaceutice şi veterinare;
f) Echipamente pentru etalonarea, întreţinerea şi repararea
pentru tehnica şi echipamente medicale, stomatologice,
oftalmologice, farmaceutice şi veterinare.
Carburanţi-lubrifianţi pentru toate scopurile, cu excepţia celor
utilizate de arme, cum ar fi aruncătoarele de flăcări.
a) carburanţi pentru motoarele cu ardere internă cu piston; POL: Combustibili petrolieri: lubrifianţi,
b) carburanţi pentru motoarele cu turbină; uleiuri hidraulice şi izolatoare, conservanţi,
c) carburanţi pentru instalaţiile cu ardere externă; gaze lichide şi comprimate, produse
III III
d) lubrifianţi pentru motoare şi agregate; chimice, agenţi de răcire, compuşi
e) uleiuri şi unsori consistente pentru lagăre şi articulaţii; degivranţi şi antigel împreună cu aditivii
f) lubrifianţi pentru rodarea şi conservarea motoarelor şi componenţi şi cărbune.
agregatelor;
g) aditivi pentru carburanţi şi lubrifianţi.
IV Materiale pentru construcţii şi fortificaţii, respectiv bunuri din IV Construcţii, materiale de construcţii,
Clasa a II-a de produse şi materiale, alocate suplimentar faţă de inclusiv echipament instalat şi toate
prevederile statelor de organizare şi normelor de înzestrare. materialele pentru fortificaţii/bariere.

NESECRET
123 din 184
 NESECRET

CLS. CLS
Prov. DESCRIERE Prov. DESCRIERE
NATO SUA
a) materiale de construcţii;
b) material lemnos brut sau prelucrat; Material pentru sprijinul programelor non-
c) tehnică şi echipamente de natura mijloacelor de transport, militare.
X
maşinilor şi utilajelor de construcţii şi terasare, alocate Exemplu: dezvoltare agricolă şi economică,
suplimentar faţă de prevederile statelor de organizare şi dacă nu sunt incluse în clasele I-IX.
normelor de înzestrare.
Muniţii, explozivi şi produse chimice de toate tipurile.
a) muniţii;
b) explozivi;
c) materiale incendiare;
d) agregate, ansambluri, subansambluri şi piese de schimb
Muniţii: toate tipurile de muniţii, bombe,
pentru muniţii, explozivi şi materialele incendiare;
explozivi, mine terestre şi siguranţe
V e) baterii de acumulatori, prelate şi plase de mascare pentru V
detonatoare, artificii, rachete, dispozitive de
muniţii, explozivi şi materiale incendiare;
propulsie şi articole asociate.
f) materiale de întreţinere şi reparare pentru muniţii, explozivi
şi materialele incendiare;
g) echipamente pentru etalonarea, întreţinerea şi repararea
pentru muniţii, explozivi şi materialele incendiare.

NESECRET
124 din 184
 NESECRET

Anexa nr.12
(art.113.2)

Norme de consum pentru apă

1. Apa pentru băut şi nevoi gospodăreşti necesară unui om în 24 ore / litri

În cantităţi În condiţii deosebit

Modul de folosire În cantităţi similare
suficiente de grele
şi condiţiile de
Zona Zona Zona Zona Zona Zona
aprovizionare
temperată caldă temperată caldă temperată caldă
În apărare şi pe timpul odihnei (total) din
10,0 15,0 8,0 10,0 2,5 4,0
care :
- pentru prepararea ceaiului şi
3,0 4,0 2,5 4,0 2,5 1,0
rezerva de apă în bidon (pt. băut)
- pentru prepararea hranei, spălarea
3,0 3,8 3,0 3,0
alimentelor şi a veselei de bucătărie
- pentru spălarea veselei individuale 1,0 1,2 0,5 0,5

- pentru spălat individual 3,0 6,0 2,0 2,5

În ofensivă şi în marş (total) din care : 8,0 10,0 8,0 10,0 2,5 4,0
- pentru prepararea ceaiului şi
3,2 4,7 3,2 4,7 2,5 4,0
rezerva de apa în bidon (pt. băut)
- pentru prepararea hranei, spălarea
2,5 2,5 2,5 2,5
alimentelor şi a veselei de bucătărie
- pentru spălarea veselei individuale 0,3 0,3 0,3 0,3

- pentru spălat individual 2,0 2,5 2,0 2,5

NOTĂ: - În raioanele cu apă salină, apa potabilă se foloseşte numai pentru prepararea ceaiului şi a
hranei, precum şi pentru băut, pentru celelalte nevoi se foloseşte apa salină.
Iarna, în zona caldă se folosesc normele pentru zona temperată.
- Pe timpul deplasărilor pe distanţe mari şi al unor activităţi intense normele minime admise
pot fi distribuite astfel : în zona temperată – cel mult timp de 5 zile, iar în zona caldă - cel mult timp
de 3 zile.
Pe timp de iarnă, consumul apei de băut scade cu 25-30 %.

2. Apa pentru adăpat animale / litri în 24 ore

Raioane cu apă puţină

Denumirea Raioane asigurate cu apă
(norme minime)

Cal 50 20

Câini de serviciu 4 1–2

NESECRET
125 din 184
 NESECRET

3. Apa pentru nevoi speciale / litri

DETALII NORME
Brutărie (pentru fabricat 1 kg. pâine) 1,0
Baie sau duş (pentru un om) 50,0
Decontaminarea echipamentului în cadrul punctului de decontaminare specială
45,0
(pentru un rând de echipament)
Spălare (pentru 1 kg de rufe cu Spălare manuala 40,0
înmuiere şi clătire) Spălare mecanica 65,0 *

* În cazul când rufele sunt contaminate cu substanţe radioactive, necesarul în apă se majorează cu
20-25%. Necesarul în apă pentru stingerea incendiilor la depozite şi la alte obiective de servicii se
stabileşte de către şefii formaţiunilor potrivit normelor de pază contra incendiilor, rezervele de apă
pentru aceste nevoi se realizează pe timpul instalării depozitelor (obiectivelor).

4. Apa pentru subunităţi /formaţiuni medicale /litri în 24 ore

DENUMIREA FORMAŢIUNII MEDICALE NORME

Pluton medical 300 – 500
Companie medicală 3000 – 4000
Spital de zonă interioară 25000 – 39000

5. Apa pentru nevoi tehnice şi pentru decontaminarea armamentului, tehnicii de luptă şi a

mijloacelor de transport / litri
Cantitatea necesară pentru :
Decontaminare
Spălare cu
DETALII Frecare cu
Instalaţia soluţie de
Spălare cârpe înmuiate
de răcire Spălare cu jet decontamina-
în soluţie de
re folosind
decontaminare
tije cu perii
Carabină, pistol mitralieră, puşcă
0,6
mitralieră
2t 13 50-100 600 70 10

Automobile de până 2-3 t 15 50-100 600 70 10

la: 3-5 t 20 50-100 600 70 10

5-10 t 45 50-100 600 70 10

Tractoare 64 100-200

Tancuri 80 500-650

Tractoare de artilerie pe şenile 30 300-450

Autotunuri 90 500-650

Transportor amfibiu blindat 64 300-400

NOTA : - Pentru completarea instalaţiei de răcire a autovehiculelor, necesarul în apă faţă de capacitatea
sistemului de răcire, reprezintă :
 5-8% la automobile;
 10-15% la tractoare ale artileriei pe şenile;
NESECRET
126 din 184
 NESECRET

 25-35% la tancuri şi autotunuri.

- În anumite condiţii când temperatura mediului
înconjurător este ridicată, prin evaporare se pot pierde până la 5 litri apă din sistem.
- În timp de 24 ore, în medie, sunt spălate aproximativ
10% din totalul maşinilor de luptă şi de transport existente.

NESECRET
127 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 13
(art.115)

Analiza situaţiei aprovizionărilor

- structura documentului –

- exemplu de materiale de clasa I -

...................... Exemplar unic
(eşalonul)
..............................
structura logistică
ANALIZA

SITUAŢIEI ASIGURĂRII CU PRODUSE ŞI MATERIALE DIN CLASA ....... DE

APROVIZIONARE A ................................... LA ......................................
(eşalonul) (ora, ziua, luna)

1. INAMICUL – poate acţiona asupra subunităţilor şi formaţiunilor de depozitare a materialelor

din clasa ..... cu ...............
2. SITUAŢIA STOCURILOR

a) Asigurarea stocurilor

CLASA DE MATERIALE
DETALII
PRODUSUL ..... PRODUSUL ....... PRODUSUL.......
NECESAR LA La M.U., U. (Sub.)
(GATA DE În depozitul eşalonului
LUPTĂ) Consum în pregătire
Stoc suplimentar
TOTAL
EXISTENT La M.U., U. (Sub.)
(la data când se În depozitul eşalonului
dă situaţia) TOTAL
Din economia naţională
Din depozitele
Se primesc
eşalonului superior
TOTAL
TOTAL EXISTENT+PRIMIRI
Excedent
REZULTĂ
Deficit
La M.U., U. (Sub.)
DE
În depozitul eşalonului
COMPLETAT
TOTAL
EXISTENT LA ÎNCEPUTUL LUPTEI
(OPERAŢIEI)
CONSUM ÎN PRIMA ZI DE LUPTĂ
RĂMAS LA SFÂRŞITUL ZILEI

CONCLUZII .........

NESECRET
128 din 184
 NESECRET

b) Asigurarea cu pâine

Detalii Stoc de pâine

Z.H. Raţii
Pe timpul Necesar La unităţi
pregătirii la .................... La depozitul bg.
luptei (data) Consum în pregătire
(gata de luptă) TOTAL NECESAR
Existent La unităţi
la ...................... La depozitul bg.
(data şi ora) La brutărie
TOTAL EXISTENT
Posibilităţi de Primiri din ec. naţ.
asigurare Producţie la brutăria de campanie
TOTAL POSIBILITĂŢI
TOTAL EXISTENT+POSIBILITĂŢI
REZULTĂ Excedent
Deficit
DE COMPLETAT LA UNITĂŢI

3. SITUAŢIATEHNICII ŞI MATERIALELOR CU NEVOI DE I.M. 2,3.

Tehnica
Intervenţii ment.

Valoare
Unităţi (subunităţi)

TOTAL

PROPUNERI

4. SITUAŢIA ALOCĂRII LA DREPTURI

a) alocarea pe structuri
b) regimuri de hrănire

5. SITUAŢIA CU NEVOILE DE TRANSPORT

Concepţia de execuţie pe curse:
5.1. Aducerea materialelor din sursele economiei;
5.2. Completarea lipsurilor;
5.3. Completarea consumurilor în pregătirea luptei;
5.4. Completarea stocului suplimentar;
5.5. Transportul tehnicii şi materialelor cu nevoi de reparaţii care depăşesc capacităţile
proprii de repartiţie;
5.6. Mutarea depozitelor;
TOTAL

6. SITUAŢIA CU NECESARUL ÎN CARBURANŢI PENTRU FUNCŢIONAREA

TEHNICII DE SPECIALITATE DIN ORGANICA STRUCTURII LOGISTICE
- Necesar la care se adaugă consumul în pregătirea luptei/operaţiei
- Existent
- De completat

NESECRET
129 din 184
 NESECRET

7. SITUAŢIA CU REDISTRIBUIREA CANTITĂŢILOR DE MATERIALE STABILITE PRIN

NORME DE CONSUM

CLASE DE CLASA III CLASA V

APROVIZIONARE Benzină Motorină Carburant unic Infanterie Ar. 82 mm AG 9
Norma Norma Norma Norma Norma
Norma propusă Tone Tone Tone Tone Tone Tone
Unităţi (subunităţi) propusă propusă propusă propusă propusă

TOTAL

8. SITUAŢIA CU ÎMBĂIEREA EFECTIVELOR ŞI SCHIMBAREA LENJERIEI

a) îmbăierea efectivelor, propuneri de executare
b) schimbarea lenjeriei

Unitatea Situaţia lenjeriei din surse

Lenjerie pe oameni
(subunitatea) curată murdară

9. PROPUNERI

10.CONCLUZII
- metodologia de întocmire -

1. INAMICUL – se materializează posibilităţile pe care le are inamicul de a acţiona asupra

subunităţilor şi formaţiunilor de depozitare.
2. SITUAŢIA STOCURILOR
a) Asigurarea stocurilor:
- necesarul – se calculează ţinându-se cont de eşalonarea stocurilor de materiale, se adaugă
consumurile în pregătirea luptei/ operaţiei, comunicate prin ordinul de sprijin logistic şi ordinele de
aprovizionare ale eşalonului superior. În cazul în care se stabilesc de eşalonul superior stocuri
suplimentare, acestea intră în compunerea necesarului;
- existentul – se stabileşte conform precizărilor la baza de calcul din prezentul ghid;
- primirile - reprezintă cantităţile de produse şi materiale comunicate prin ordinul de sprijin
logistic şi ordinul de aprovizionare;
- REZULTĂ – reprezintă diferenţa dintre NECESAR şi TOTAL EXISTENT +PRIMIRI;
- DE COMPLETAT – la unităţi/ subunităţi reprezintă diferenţa dintre NECESAR la unităţi
/subunităţi + CONSUMUL ÎN PREGĂTIRE + STOCUL SUPLIMENTAR şi EXISTENTUL la unităţi.
- DE COMPLETAT – în depozit, se calculează ca diferenţă dintre necesarul conform eşalonării şi
existentul în depozit;
- EXISTENT LA ÎNCEPUTUL LUPTEI /OPERAŢIEI, este conform eşalonării;
- CONSUM ÎN PRIMA ZI DE LUPTĂ, reprezintă normele de consum comunicate de eşalonul
superior prin „Ordinul de sprijin logistic” sau „Ordinul de aprovizionare”;
- RĂMAS LA SFÂRŞITUL ZILEI, reprezintă diferenţa dintre existentul la începutul luptei şi
consumul în prima zi de luptă.
CONCLUZII – se referă la situaţia de ansamblu a stocurilor de materiale şi modul în care sunt
influenţate acţiunile de luptă.
b) Asigurarea cu pâine:
Datele din tabel sunt exprimate atât în raţii cât şi în zile.

NESECRET
130 din 184
 NESECRET

- La NECESAR şi EXISTENT se înscriu aceleaşi zile şi ore ca şi în tabelul de la pct. 2,

„Situaţia stocurilor ”
- NECESAR LA UNITĂŢI exprimă stocul ce trebuie să existe la începerea luptei, conform
eşalonării zilelor de hrană.
- NECESAR ÎN DEPOZIT se calculează de fapt pentru brutăria de campanie şi exprimă stocul
de făină şi pâine ce trebuie să existe asupra formaţiunii la începerea luptei, conform eşalonării 2 zile.
- CONSUM ÎN PREGĂTIRE reprezintă numărul de zile ce se vor consuma din momentul
primirii situaţiei iniţiale până la „gata de luptă”.
- TOTAL NECESAR se obţine prin însumarea cifrelor înscrise în coloanele specificate
anterior.
- EXISTENTUL LA UNITĂŢI este conform datelor din tabelul nr. 2.
- EXISTENTUL LA BRUTĂRIA DE CAMPANIE se obţine din raportul şefului brutăriei.
Raportul precizează numărul de raţii aflate asupra brutăriei. Pentru a se calcula acest existent în
zile se procedează astfel:
- număr de raţii x 0,850kg /greutatea unei raţii de pâine: 1 zi ... = existent în zile.
- TOTAL EXISTENT se obţine prin însumarea cantităţilor de pâine de la unităţi, depozit şi
brutărie.
- PRIMIRI DIN ECONOMIA NAŢIONALĂ exprimă cantităţile de pâine ce se primesc de la
brutăriile din zonă. Aceste date se iau din ,, Ordinul de aprovizionare” cu materiale de intendenţă.
- PRODUCŢIA LA BRUTĂRIA DE CAMPANIE: aceste date se obţin prin calcul, stabilindu-
se „timpul real de producţie”, care se înmulţeşte cu producţia pe oră. „Timpul total”, reprezintă perioada
în ore de la darea situaţiei iniţiale până la „gata de luptă”. Din „timpul total” se scad timpii pentru
împachetarea şi despachetarea completului brutăriei, prilejuiţi de mutarea brutăriei (câte o oră pentru
fiecare operaţiune), timpul de deplasare până sau în raionul de dispunere, timpul până la debutul primei
şarje de pâine după mutare (circa 6 ore 30 minute-7 ore). Ceea ce mai rămâne după scăderea acestui
timp din „timpul total” se cheamă „timpul real de producţie”.
- TOTAL POSIBILITĂŢI se obţine prin însumarea cifrelor din tabelul „posibilităţi de
asigurare”.
- TOTAL EXISTENT + POSIBILITĂŢI se obţine prin însumarea cifrelor de la „total existent”
cu cele de la „total posibilităţi”.
- EXCEDENT sau DEFICIT se obţine prin diferenţa dintre TOTAL NECESAR şi TOTAL
EXISTENT + POSIBILITĂŢI.
- DE COMPLETAT LA UNITĂŢI reprezintă distribuţiile ce se fac la unităţi pentru
completarea deficitului şi asigurarea consumului până la începerea luptei.
- POSIBILITĂŢI DE COMPLETARE A DEFICITULUI se obţine prin calcul şi reprezintă
cantitatea de pâine ce o poate realiza brutăria în prima zi de luptă, de la ora când s-a dat situaţia până la
„gata de luptă”, de regulă în dimineaţa zilei.
La acest calcul se va ţine seama şi de eventuala deplasare pe care o poate executa brutăria şi care
afectează procesul de producţie.
3. Datele pentru întocmirea ,Situaţiei tehnicii şi materialelor cu nevoi de reparaţii” sunt luate din
„cererile de materiale”, înaintate de structurile subordonate.
Propunerile se referă la posibilităţile de reparare a tehnicii cu forţele proprii, cele existente în
zonă şi cantităţile de materiale ce trebuie asigurate de la eşalonul superior şi care se regăsesc în cererile
de materiale.
4. ,,Situaţia alocării la drepturi” cuprinde detaliat unităţile unde se face alocarea efectivelor la
drepturi de hrană. În principiu se stabilesc regimuri de hrănire diferenţiate pe unităţi în funcţie de locul şi
rolul acestora în dispozitivul de luptă.
5. ,,Situaţia cu nevoile de transport” se întocmeşte ţinând cont de concepţia transporturilor. Se
stabilesc pentru fiecare cursă materialele sau produsele ce trebuie transportate şi numărul de
autovehicule necesare, în funcţie de capacitatea acestora.
La sfârşit, se calculează totalul general în autovehicule convenţionale.
Aceste date se vor regăsi în cererea de transport întocmită pentru fiecare clasă de aprovizionare.
NESECRET
131 din 184
 NESECRET

6. ,,Situaţia cu necesarul în carburanţi” se calculează ţinându-se seama de U.C.C. stabilit pentru

tehnica folosită la care se adaugă consumul în pregătire.Acesta reprezintă durata, în timp, cât
funcţionează tehnica până la „gata de luptă”.
EXISTENTUL - se comunică de către formaţiunea care exploatează tehnica de specialitate.
DE COMPLETAT – reprezintă diferenţa dintre NECESAR şi EXISTENT şi se calculează în
kg/ tone.
7. Redistribuirea normelor de consum se face numai pentru materialele din clasa a III-a de
aprovizionare (carburanţi-lubrifianţi) şi clasa a V-a (muniţii). Regula de bază este reprezentată de faptul
că norma de consum comunicată de eşalonul superior este cantitatea maximă aprobată pentru misiunea
respectivă.
Redistribuirea se face pe elementele componente ale dispozitivului de luptă în funcţie de
distanţa ce trebuie parcursă pentru amplasarea în noul raion sau fâşie, cât şi de implicarea în manevra şi
pregătirea de foc pentru realizarea dispozitivului de luptă.
8. Pentru îmbăierea efectivelor se calculează timpul necesar pentru executarea acestei operaţii,
având ca elemente timpul pentru deplasare, timpul de dezechipare şi echipare şi timpul real de îmbăiere.
La un duş pot executa îmbăierea 8 militari/oră. Pentru dezechipare şi echipare sunt necesare 20 minute,
iar timpul pentru deplasare până la /de la baie se calculează în funcţie de distanţa la şi până la capacitatea
de îmbăiere şi viteza de deplasare.
Pentru întocmirea situaţiei privind schimbarea lenjeriei se stabileşte situaţia reală a celei
murdare şi se fac propuneri pentru schimbarea acesteia.
9. Se centralizează datele din cererea de materiale înaintată de unităţile /subunităţile din
organică.
10. Se trag concluziile generale privind posibilităţile de susţinere a luptei /operaţiei de către
structurile de aprovizionare ale eşalonului respectiv.
Fiecare structură de aprovizionare va întocmi documentul numai în părţile în care au implicaţii,
şi care se vor regăsi în raportul de informare privind asigurarea cu materiale din clasele de
aprovizionare.

NESECRET
132 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 14
(art.116)

Cererea de materiale

- structura documentului -

CEREREA
PRIVIND ASIGURAREA CU MATERIALE
DIN CLASA ................

(Eşalonul)
........................................... Exemplar unic
- Structura logistică -

PUNCT COMANDĂ AL ............................... DISPUS LA ....................................

Hărţi: .....................................................................................................
(scara, ediţia, anul)

1. Formaţiunile de aprovizionare cu materiale de intendenţă sunt dispuse

astfel: ..........................................................................................................................................
................................................................................................................................................
2. Situaţia pierderilor şi excedentelor în alimente, echipament şi materiale de resort:

Denumirea Cantitatea
Nr. Locul unde trebuie transportate
materialelor U/M Codul
crt. Pierderi Excedent materialele
(produselor)
1
2
3

3. Materialele existente şi care nu mai pot fi întrebuinţate ca urmare a degradării şi

contaminării.

Denumirea Starea lor calitativă

Nr. Locul unde
materialelor U/M Cantitatea Degradate
crt. se găsesc Contaminate
(produselor)
1
2

4. Tehnica şi materiale cu nevoi de I.M. 2,3

5. Materialele capturate şi locul unde se află

grupate .......................................................... ....................................................................................
...................... .

6. Propuneri şi cereri: .......................................................................................................................

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

.....................
(gradul) ................................................
NESECRET
133 din 184
 NESECRET

(numele şi prenumele)
..............................................................................
(funcţia organului de aprovizionare)
.....................
(gradul)
..................................................
(numele şi prenumele)

- metodologia de întocmire -

La întocmirea documentului se procedează astfel:

- punctul 1 se completează prin formula „formaţiunile de aprovizionare cu materiale sunt
dispuse în locul cunoscut”. Dacă au apărut modificări se arată noul loc de dispunere;
- punctul 2 se completează cu pierderile sau excedentele raportate de marile unităţi /unităţile şi
subunităţile subordonate, cumulate cu cele proprii. Nu se includ cantităţile de materiale care se
consumă zilnic sau periodic conform normelor de consum, acestea fiind asigurate de eşalonul
superior, pe baza datelor cunoscute de acesta;
- punctul 3 se completează cu cantitatea de materiale sau produse ce nu mai pot fi folosite ca
urmare a degradării şi contaminării;
- punctul 4 se completează cu tehnica şi materialele cu nevoi de reparaţii care depăşesc
posibilităţile eşalonului;
- punctul 5 se completează cu cantităţile de materiale capturate sau strânse de pe câmpul de
luptă, rămase de la inamic, făcându-se propuneri asupra modului lor de depozitare şi folosire;
- punctul 6 se completează cu propunerile şi cererile înaintate de structurile subordonate.

NESECRET
134 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 15
(art.117.1)

Situaţia distribuţiilor

- model -

SITUAŢIA DISTRIBUŢIILOR MATERIALELOR PE CLASE DE APROVIZIONARE

DIN SURSE PENTRU PERIOADA .............

Rămas
Denumirea surselor şi
Clasa Necesar de
Mari Denumirea Repartizat cantităţile ce se distribuie
de U/M de Total asigurat
unităţi/unităţi produselor total
aprov. completat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Existent în
surse
B.I.

- metodologia de întocmire -

- în coloana 1 se trece prima dată existentul în surse;

- în coloana 2 se trece clasa de aprovizionare;
- în coloana 3 se trec produsele şi materialele conform normelor de înzestrare;
- în coloana 4 se materializează unităţile de măsură naturale specifice fiecărui produs (kg., l., m.,
per., buc.);
- în coloana 5 se trec materialele sau produsele rămase de completat la fiecare mare
unitate/unitate/subunitate din organică în parte;
- în coloana 6 se materializează cantităţile de produse şi materiale ce au fost repartizate din
sursele respective;
- în coloanele 7 – 10 în partea superioară se trece denumirea surselor. În dreptul sursei şi a
produsului se trec cantităţile de materiale repartizate structurii care întocmeşte documentul, din
Ordinul de sprijin logistic emis de eşalonul superior;
- în coloana 11 se trec totalurile la cantităţile existente în surse;
- în coloana 12 se trec cantităţile de materiale ce rezultă ca diferenţe dintre „Necesar de
completat” şi „Repartizat total”. Cantitatea rezultată se asigură din depozitele eşalonului
superior.

NESECRET
135 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 16
(art.117.2)

Planul distribuirii resurselor

- metodologia de elaborare -

Documentul se întocmeşte având la bază situaţia distribuţiei de materiale pe clase de

aprovizionare. Pe verticală se trec unităţile din organica eşalonului care întocmeşte situaţia. Din situaţia
distribuţiilor se trec pe surse de aprovizionare, clasele de materialele şi cantităţile repartizate la fiecare
unitate. După denumirea unităţii de logistică, tabelul se completează cu cantităţile repartizate, iar după
completarea Planului distribuţiilor resurselor, pe verticală se totalizează cantităţile repartizte pe tipuri de
materiale şi clase; se completează rubrica „DE COMPLETAT” (prevăzută în tabelul cu necesarul de
aprovizionat) din „NECESAR DE APROVIZIONAT”. În cazul în care există diferenţe se iau măsuri de
completare.
Din datele oferite de „Planul distribuţiei resurselor ” se completează capitolul 4 din „Ordinul de
sprijin logistic” pentru unităţile subordonate şi se precizează şi concepţia de execuţie a transporturilor.
Totodată se precizează şi normele de consum pe clase de materiale redistribuite pe fiecare
element de dispozitiv.

1. Planul distribuirii resurselor

SURSE ŞI CANTITĂŢI Denumirea surselor şi cantităţilor de materiale pe clase de aprovizionare

Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a V-a
Necesar de aprovizionare

Rămas în sursă

Rămas în sursă

Rămas în sursă

Rămas în sursă
Dp. eş. sup.

Dp. eş. sup.

Dp. eş. sup.

Dp. eş. sup.

Repartizat

Repartizat

Repartizat

Repartizat
Dp. Bg.

Dp. Bg.

Dp. Bg.

Dp. Bg.
Sursa

Sursa

Sursa

Sursa
(to)

Produs Produs Produs Produs

UNITĂŢI
Cl. I
Cl. II
Existent în surse
Cl. III
Cl. V
Cl. I
Cl. II
B…………….
Cl. III
Cl. V
Cl. I
Cl. II
..…………….
Cl. III
Cl. V
Cl. I
Cl. II
Dn………….
Cl. III
Cl. V
Cl. I
Cl. II
B. Log.
Cl. III
Cl. V
Cl. I
Cl. II
Total unităţi
Cl. III
Cl. V
NESECRET
136 din 184
 NESECRET

SURSE ŞI CANTITĂŢI Denumirea surselor şi cantităţilor de materiale pe clase de aprovizionare

Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a V-a

aprovizionare

Rămas în sursă

Rămas în sursă

Rămas în sursă

Rămas în sursă
Necesar de

Dp. eş. sup.

Dp. eş. sup.

Dp. eş. sup.

Dp. eş. sup.

Repartizat

Repartizat

Repartizat

Repartizat
Dp. Bg.

Dp. Bg.

Dp. Bg.

Dp. Bg.
(to)
Sursa

Sursa

Sursa

Sursa
Produs Produs Produs Produs
Cl. I
Cl. II
Depozitele brigăzii
Cl. III
Cl. V
Cl. I
Cl. II
Rămas în surse
Cl. III
Cl. V

2.Calculul necesarului de reaprovizionat

PREGĂTIREA LUPTEI DUCEREA LUPTEI

Clasa materialelor Clasa materialelor
DETALII Denumirea produselor şi
Denumirea produselor şi materialelor
materialelor

NECESAR
B EXISTENT
....... U.C.A.
De compl.
Tone
NECESAR
B EXISTENT
...... U.C.A.
De compl.
Tone
NECESAR
EXISTENT
......
U.C.A.
De compl.
Tone
NECESAR
EXISTENT
........
U.C.A.
De compl.
Tone
NECESAR
EXISTENT
B.Log
U.C.A.
De compl.
Tone
NECESAR
TOTAL EXISTENT
UNITĂŢI U.C.A.
De compl.
Tone
NECESAR
Cota EXISTENT
depozit U.C.A.
De compl.
Tone
NECESAR
TOTAL EXISTENT
Bg. U.C.A.
De compl.
Tone
PRIMIRI Din dep. C.A.
Din staţii descărcare
NESECRET
137 din 184
 NESECRET

PREGĂTIREA LUPTEI DUCEREA LUPTEI

Clasa materialelor Clasa materialelor
DETALII Denumirea produselor şi
Denumirea produselor şi materialelor
materialelor

..........................
Total primiri
TOTAL EXISTENT + PRIMIRI
Excedent
Deficit
De La unităţi
completat În depozitele Bg.

3. Redistribuirea cantităţilor de materiale stabilite prin normele de consum

LA PREGĂTIREA OPERAŢIEI ÎN DUCEREA OPERAŢIEI

DETALII (LUPTEI) (LUPTEI)
ZIUA .... ZIUA ..... TOTAL ZIUA ..... ZIUA ..... TOTAL
Clasa a V-a
MUNIŢIE INFANTERIE
M.U. (U)
........
........
........
TOTAL
drepturi de
consum
MUNIŢIE ARTILERIE
M.U. (U)
........
........
........
TOTAL
drepturi de
consum
MUNIŢIE ...........
M.U. (U)
........
........
........
TOTAL
drepturi de
consum
Clasa a III- a
BENZINĂ
M.U. (U)
........
........
........
TOTAL
drepturi de
consum
MOTORINĂ
M.U. (U)
........
........
........
TOTAL
drepturi de
consum
NESECRET
138 din 184
 NESECRET

CARBURANT UNIC
M.U. (U)
........
........
........
TOTAL
drepturi de
consum

4. Situaţia mijloacelor de transport

Felul Din care Capacitatea

Unităţi
mijloacelor de
(subunităţi) Existent Cu nevoi de: Obs.
de Bune transport pentru:
de transport
transport Rp.N1 Rp.N2 Rp.N3 ziua ... ziua ... ziua ...
U.M. ...
............
...........

Primite pe plan
local
TOTAL
POSIBILITĂŢI

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

.....................
(gradul) ................................................
(numele şi prenumele)

NESECRET
139 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 17
(art.119)

Ordinul de repartiţie-distribuţie

.......................... Exemplar unic

(Eşalonul)
....................................
- Structura logistică -

1.2.5. ORDIN DE REPARTIŢIE-DISTRIBUŢIE Nr. ________ din ____________

Valabil până la _____________________________

Depozitul _____________________ va distribui unităţilor militare specificate mai jos

materialele repartizate în dreptul fiecăreia.
Primirea-expedierea prin grija ________________________________ .

Denumirea produselor
Nr. Denumirea marii unităţi (materialelor)
crt. (unităţii) primitoare
R
D
R
D

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

.....................
(gradul) ................................................
(numele şi prenumele)
..............................................................................
(funcţia organului de aprovizionare)
.....................
(gradul)
..................................................
(numele şi prenumele)

NESECRET
140 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 18
(art.121.4)

Ordinul de mişcare/ transport

(ANEXA LA ORDINUL DE OPERAŢII NR. ____)

AL___________________________
( structura )
PUNCT COMANDĂ_________
Data____________
Hărţi_______
1. SITUAŢIA (Orice fel de informaţie ce ar afecta mişcarea şi care nu a fost cuprinsă în capitolul
1 la Ordinul de operaţii sau care trebuie avută în vedere în mod deosebit):
Forţele inamice: elemente principale din ORDINUL DE OPERAŢII (ACŢIUNE) care influenţează
deplasarea;
Forţele proprii :
a) elemente esenţiale ale misiunii;
b) situaţia în care se găsesc trupele apărare/ ofensivă ;
c) gradul de suport logistic;
d) raioanele interzise a fi ocupate de către trupe;
e) starea drumurilor, podurilor şi a altor treceri peste cursurile de apă /canale;
f) situaţia forţelor şi mijloacelor necesare pentru repararea /amenajarea drumurilor, podurilor şi
trecerilor peste cursurile de apă, varientarea sau înlăturarea obstacolelor;
g) situaţia N.B.C. în fâşie, pe itinerare de marş şi măsurile ce trebuiesc luate.

2. MISIUNEA:
Pe schema anexă :
a) fâşia,itinerarele de deplasare;
b) aliniamentele, punctele iniţiale şi cele de coordonare a mişcării;
c) raioanele de dispunere,concentrare / staţionare;
Text : organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei.

3. EXECUŢIA:
a) concepţia mişcării / transporturilor:
b) dispozitivul de marş;
c) repartiţia forţelor şi mijloacelor pe coloane /ordinea de marş;
d) data începerii marşului;
e) data trecerii pe la punctele, aliniamentele iniţiale şi de coordonare;
f) raioanele haltelor de odihnă;
g) în situaţia când se prevede întâlnirea cu inamicul, se vor preciza aliniamentele probabile de
desfăşurare şi modul de acţiune a forţelor acestuia, în scopul revizuirii concepţiei mişcării /
transporturilor;
h) modul de desfăşurare a deplasării prin marş, transport şi combinat;
i) dispozitivul de marş pentru realizarea mişcării pe aliniamentele de desfăşurare aria de
responsabilitate;
j) măsuri de asigurare a deplasării / transporturilor şi căilor de comunicaţie;
k) structuri date ca întărire sau în sprijin ;
l) instrucţiuni de sincronizare: ordinea de marş, rute, densitate, viteză, metoda de deplasare,
controlul, locuri de refugiu, semnalizări;
m) instrucţiuni de coordonare – extras din PLANUL /ORDINUL DE ACŢIUNE .
4. SPRIJINUL LOGISTIC:
a) reaprovizionarea pe timpul deplasării;
NESECRET
141 din 184
 NESECRET

b) realizarea mentenanţei pe timpul deplasării;

c) asistenţa medicală şi sanitar-veterinară;
d) servicii la campanie: hrănire, asigurarea cu apă, spălarea lenjeriei, îmbăierea efectivelor,
activităţi funerare şi colectarea obiectelor personale, asigurarea forţei de muncă, tratamentul
prizonierilor de război.

5. CONDUCEREA: Modul de organizare a conducerii deplasării/transportului. Se stabilesc

responsabilităţile funcţiilor implicate în această activitate.

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

______
gradul ____________________
prenumele, numele INTOCMIT
funcţia organului emitent
_______
gradul _________________
prenumele, numele
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
(gradul, prenumele şi numele persoanei care ia la cunoştinţă)

NOTĂ: Documentul se întocmeşte de la nivelul M.U. în sus.

NESECRET
142 din 184
 NESECRET

Anexa nr.19
(art.128.2)

Normele de îmbarcare/încărcare a materialelor de logistică în vagoanele C.F.

Materiale de intendenţă

Vagoane acoperite
Nr.crt. Ce se îmbarcă U/M
Pe 2 osii de 25 t. Pe 4 osii de 50 t.
1 Pâine a 0,850 kg raţia (vrac) t 6 10
2 Paste făinoase (în sac) t 19 33
3 Conserve C.E.P.(lada a 40 cutii) t 15 28
4 Ulei comestibil (în butoaie de tabla) t 20 32
5 Alimente Conserve legume (20 cutii în lada lemn) t 19 30
6 Zahar (în sac) t 22 40
7 Cartofi (în sac de pânză) t 21 25
8 Ceapa (în sac de pânză) t 19 30
9 Fasole boabe t 25 45
11 Echipament de iarna (în sac) t 4.6 8
10 Echipament vara (în sac) t 12 18
12 Echipa- Încălţăminte (în sac) t 9.2 15.6
13 ment Lenjerie (în sac) t 18 30
14 Echipament divers (în sac) t 18 30
15 Materiale întreţinere (lăzi cu săpun) t 20 34
16 Marmite izoterme de spate t 10 13
17 Cai buc 8 14
18 Furaje (baloţi) t 14 24

NESECRET
143 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 20
(art. 127. 3.b)

Planificarea transporturilor de materiale pe C.F.

________________
(eşalonul)
Structura logistică
Exemplar nr.___

PLANIFICAREA TRANSPORTURILOR DE MATERIALE PE CALEA FERATĂ

NUMĂR DE ZILELE DE
FELUL CANTITA SURSA STAŢIA DE STAŢIA DE
Nr. DESTINA VAGOANE EXECUTARE
MATERIALE TE Nr. DE ÎMBARCA DEBARCA
crt. ŢIA TOTA
LOR tren APROV. RE RE G D Pl Cist
L
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

NOTĂ:- documentul face parte integrantă din Planul de sprijin logistic;

- se întocmeşte la nevoie;
- caracterul documentului este identic cu cel al Planului de sprijin logistic

ŞEFUL BIROULUI (COMPARTIMENTULUI) DE PLANIFICARE LOGISTICĂ*

.....................
(gradul) ................................................
(numele şi prenumele
- metodologia de completare -
Planificarea transporturilor de materiale pe calea ferată se completează astfel:
- în coloana 1 se înscrie numărul de ordine al operaţiunii corespunzătoare, planificate;
- în coloana 2 se trece felul materialelor,tehnicii planificate a fi transportate;
- în coloana 3 se trece cantitatea de materiale,tehnică planificate a fi transportate şi numărul
trenului / indicativului militar cu care urmează a se executa transportul;
- în coloana 4 se trece sursa de aprovizionare;
- în coloana 5 se înscrie staţia de îmbarcare;
- în coloana 6 se trece destinaţia;
- în coloana 7 se înscrie staţia de debarcare;
- în coloanele 8 – 12 se trec vagoanele cu care se execută transportul, numeric şi pe tipuri, în
raport de felul încărcăturii;
- în coloanele 13 – 17 se consemnează zilele în care se planifică executarea transportului.
Documentul se întocmeşte în raport de nevoi, odată cu exprimarea clară asupra opţiunii de
executare a transportului.

*La nivel Divizie se semnează de către şeful centrului de coordonarea mişcării / Comandamentul
Logistic Întrunit

NESECRET
144 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 21
(art. 133. 3)

Planificarea transporturilor de materiale pe căile rutiere

________________
(eşalonul)
Structura logistică Exemplar nr.___
Nr.__ din_______

PLANIFICAREA TRANSPORTURILOR DE MATERIALE PE CĂILE RUTIERE

DENUMIREA MATERIALELOR PROVENIENŢA

ZILE
TRANSPORTĂ

TRANSPORTĂ

TOTAL MIJLOACELOR
DE UNDE SE

(NOPŢI) DE
UNDE SE

MUNIŢIE C.L. MIJLOACE DE

EXECUTARE
DE TRANSPORT
etc.
RAD/ RAA/ TRANSPORT
tone/ nr. Nr. Nr.
nr. nr. tone FOLOSITE … … … … … …
mijloace autocamioane autocamioane
mijloace mijloace
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
U (sub.)
….
….
….
….

NECESAR
POSIBILITĂŢI
REZERVĂ

NOTĂ: - documentul face parte integrantă din Planul de sprijin logistic;

- se întocmeşte pe zile /nopţi, curse şi circuite de transport;
- caracterul documentului este identic cu cel al Planului de sprijin logistic

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

________
ÎNTOCMIT

(gradul)
_______________
_________
(prenumele, numele)_
(funcţia)

- metodologia de completare.

NESECRET
145 din 184
 NESECRET

Planificarea transporturilor de materiale pe căile rutiere se completează astfel:

- în coloana 1 se înscrie locul de unde se transportă /sursa de aprovizionare;
- în coloana 2 se trece unitatea /subunitatea la care trebuie să ajungă materialele planificate a fi
transportate;
- în coloanele 3-9 în raport de nevoi, se trece denumirea materialelor planificate a fi transportate
şi numărul de mijloace auto (echivalente/convenţionale) cu care urmează a se executa
transportul, pe categorii de materiale şi cantităţi;
- în coloana 10 se trece numărul total de mijloace de transport planificate a fi folosite;
- în coloanele 11-13 în raport de nevoi, se înscrie provenienţa mijloacelor de transport
planificate a fi folosite ;
- în coloanele 14-18 în raport de nevoi, se trec zilele /nopţile în care să se execute transporturile
planificate;
- norme de calcul în planificarea transporturilor de materiale pe căi rutiere.
Pentru planificarea cât mai judicioasă a transporturilor de mărfuri pe căi rutiere trebuie să se ţină
seama de următorii factori care influenţează această activitate:
- caracteristicile şi volumul materialelor, pe categorii, care urmează a fi transportate cu mijloace
auto;
- capacitatea şi starea tehnică a mijloacelor de transport de care dispune unitatea şi cele puse la
dispoziţie de eşalonul superior, destinate pentru efectuarea transporturilor;
- caracterul misiunii de transport şi termenul de executare;
- calculul numărului de autovehicule necesare se va face pe categorii de autovehicule, în raport
de categoriile materialelor de transportat;
- alegerea şi precizarea itinerarelor de transport să se facă astfel încât distanţele să fie minime.

NESECRET
146 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 22
(art.135.1)

Programul transporturilor pe căile rutiere

________________
(eşalonul)
Structura logistică
Exemplar nr.___
Nr.__ din_______
Gradul de urgenţă _____

Expediat la __________

Primit la ____________

COMANDANTULUI _____________________

PROGRAMUL TRANSPORTURILOR
pentru ziua de ___________

Planificarea
Locul de constituire

Viteza de deplasare

Măsuri de protecţie
asigură transportul
Nr. mijloacelor de
Felul materialelor

Locul de întâlnire
în timp
Subunitatea care

cu delegatul U
Comandant de

Punctul iniţial

Distanţa (km)

Misiunea la
al coloanei

primitoare

înapoiere
transport

M.U. şi U.

Ora înapoierii
coloană

Ora ajungerii
Ora începerii

Ora plecării
Sursa de Itinerar de
Tonaj

pentru care se
aprovizionare deplasare
transportă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2

NOTĂ: - coloanele 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 14 se completează de către biroul planificare din structura G (S)4

iar coloanele 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13,15,16,17, 18, 19, 20 de către comandantul structurii ce
excută transportul.

ŞEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

________
ÎNTOCMIT

(gradul)
_______________
_________
(prenumele, numele)_
(funcţia)

NESECRET
147 din 184
 NESECRET

- metodologia de completare -

Programul transporturilor de materiale pe căile rutiere se completează astfel:

- în coloana 1 se înscrie sursa de aprovizionare ;
- în coloana 2 se trece marea unitate/ unitatea, subunitatea, formaţiunea pentru care se
transportă;
- în coloana 3 se trece felul şi denumirea materialelor;
- în coloana 4 se trece cantitatea de materiale ce se transportă, exprimată în tone;
- în coloana 5 se înscrie numărul mijloacelor auto de transport (echivalente / convenţionale) cu
care urmează a se executa transportul;
- în coloana 6 se trece subunitatea care asigură transportul;
- în coloana 7 se trec gradul, numele şi prenumele comandantului de coloană;
- în coloana 8 se înscrie locul de constituire a coloanei auto de transport;
- în coloana 9 se trece locul punctului iniţial, pe la care trebuie să treacă coloana auto de
transport;
- în coloana 10 se consemnează itinerarul de deplasare al fiecărei coloane de transport auto;
- în coloana 11 se trece distanţa ce trebuie parcursă de fiecare coloană auto de transport
exprimată în km;
- în coloana 12 se trece viteza de deplasare, stabilită în raport de condiţiile impuse de situaţia
în care este planificată a se deplasa fiecare coloană auto funcţie de categoria de drum, tehnica utilizată,
felul încărcăturii;
- în coloanele 13 – 16 se trece planificarea în timp a deplasării fiecărei coloane auto respectiv
ora începerii deplasării şi ora ajungerii la destinaţie la dus, ora plecării şi ora înapoierii la întors;
- în coloana 17 se trece locul de întâlnire cu delegatul unităţii,subunităţii, formaţiunii
primitoare;
- în coloana 18 se precizează misiunea de transport la înapoiere;
- în coloana 19 se trec măsurile de protecţie ce trebuie luate pe timpul deplasării coloanei auto
şi de către cine;
- în coloana 20 se pot înscrie, în raport de nevoi, orice date şi informaţii suplimentare în
legătură cu organizarea şi desfăşurarea transportului fiecărei coloane auto, restricţii în parcurs, etc.
Viteze de deplasare în diverse condiţii
Mărimea etapei de marş este influenţată de:
a) condiţiile de teren şi stare a vremii;
b) starea căilor de comunicaţii;
c) modul de executare a deplasării;
d) categoria de mijloace cu care se execută transportul,
şi poate fi:
- când deplasarea se execută cu autovehicule:
 în teren mediu frământat = până la 250 km, uneori şi mai mult;
 în teren muntos = până la 150 km.
- când deplasarea se execută cu mijloace hipo:
 în orice condiţii de teren = până la 50 km.
Pe timpul transporturilor logistice, vitezele medii de deplasare a coloanelor de autovehicule, în
teren mediu frământat şi în condiţii normale, sunt următoarele:
- coloanele de autovehicule:
 ziua = 30 – 40 km/oră;
 noaptea = 25 – 30 km/oră;
Viteza de marş a coloanelor de autovehicule se reduce faţă de cea din teren mediu frământat, în
raport cu condiţiile din traseu, proporţional, astfel:
- pe drum cu praf, în localităţi, pe căldură mare, ceaţă, ninsoare = cu 15 – 20 %, rezultând
NESECRET
148 din 184
 NESECRET

vitezele:
 ziua = 25 – 35 km/oră;
 noaptea = 20 – 25 km/oră;
- în caz de îngheţ sau zăpadă mare = cu 30 – 50 %, rezultând vitezele:
 ziua = 20 – 25 km/oră;
 noaptea = 15 – 20 km/oră;
- în teren muntos – împădurit = cu 30 – 40 %, rezultând vitezele:
 ziua = 20 – 25 km/oră;
 noaptea = 15 – 20 km/oră.
Când transporturile logistice se execută cu alte
mijloace decât cele auto, vitezele de deplasare a coloanelor sunt, atât ziua cât şi noaptea, următoarele:
 - coloanele samarizate = 4 – 5 km/oră;
 - coloanele hipo = 7 – 8 km/oră.

NESECRET
149 din 184
 NESECRET

Anexa nr.23
(art.133. 6)

Capacităţi pentru încărcarea materialelor pe autovehicule

1. Armament
Autoca- Autoca- Auto- Auto- Auto- Remorcă Vagon C.F.
mion 4 t mion 5 t camion 8 t camion 10 t camion 12 t 5t 15-20 t
Capacitatea unui
ambalaj
Numărul de

Numărul de

Numărul de
Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de
Nr. Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t
Denumirea materialelor
crt.
lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi
Pistol 7,65 mm model
1. 60 33 2,1 42 2,7 32 2,1 40 2,6 40 2,7 33 2,1 238 15,0
1974 şi 9 mm model…..
Pistol mitralieră cal. 9
2. 10 18 1,7 24 2,2 14 1,3 16 1,5 20 1,8 18 1,7 160 14,4
mm model 1963
Mitralieră 7,62 mm
3. 1 27 1,4 36 1,9 24 1,3 32 1,7 40 2,1 27 1,4 160 13,6
model 1966
Puşcă-mitralieră 7,62
4. 5 30 2,6 39 3,4 16 1,4 20 1,7 20 1,7 30 2,6 144 7,5
mm model 1964
5. Aruncător A.T. A.G.7 9 8 0,8 10 1,0 6 0,6 9 0,9 12 1,2 8 0,8 54 5,4

6. Aruncător A.T. A.G.9 1 6 0,8 8 1,0 5 0,6 6 0,8 7 0,85 6 0,8 32 3,8

7. Aruncător 82 mm 1 12 1,3 14 1,5 9 0,95 12 1,3 12 1,3 12 1,3 64 6,8

- Autocamion de 4 t = 15-20 minute;

- Autocamion de 5 t = 20-25 minute;
- Autocamion de 8 t = 25-30 minute;
- Autocamion de 10 t = 30-35 minute;
- Autocamion de 12 t = 35-40 minute;
- Remorcă de 5 t = 35-40 minute;
- Vagon c.f. 15-20 t = 20-25 minute;
= 50-100 minute.

2. Muniţie
Autoca- Autoca- Auto- Auto- Auto- Remorcă Vagon C.F.
mion 4 t mion 5 t camion 8 t camion 10 t camion 12 t 5t 15-20 t
Capacitatea unui
ambalaj
Numărul de

Numărul de

Numărul de
Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de

Nr.
Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Denumirea materialelor
crt.
lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

97- 121- 158- 5,2- 207- 7,1- 7,8- 3,7- 487-

8. Cartuşe 7,62 mm scurte 1400 4,0 5,0 252 120 20,0
129 161 168 6,5 228 8,5 10,4 4,9 645
Cartuşe 7,65 mm pentru
9. 3360 117 4,0 147 5,0 156 5,3 210 7,2 210 7,2 120 4,1 588 20,0
pistol
10. Cartuşe 12,7 mm 170 137 4,0 172 5,0 168 4,9 228 6,6 252 7,3 137 4,0 689 20,0

11. Cartuşe 14,5 mm 80 137 4,0 217 5,0 192 4,4 228 6,6 252 5,8 173 4,0 869 20,0

NESECRET
150 din 184
 NESECRET

12. Grenadă de mână 20 142 4,0 178 5,0 232 6,5 288 8,1 320 9,0 172 3,5 714 20,0
280-
13. Cartuşe reactive 26 mm 45 2,5 60 3,4 54 3,0 70 4,0 78 4,4 97 2,2 264 15,0
320
Lovituri 82 mm pentru 10- 34 - 3,6- 91- 4,6- 62- 3,1- 72- 3,6- 90- 4,5- 72- 3,6- 363-
14. 18,2
aruncător 15 72 2,4 38 2,7 50 3,5 56 4,0 70 4,9 34 2,4 260
Lovituri 120 mm pentru
15. 2 55 4,0 64 4,6 44 3,2 54 3,9 58 4,2 30 2,2 277 20,0
aruncător
Lovituri 100 mm pentru
16. 2 67 4,0 84 5,0 54 3,2 81 4,8 96 5,7 67 4,0 338 20,0
tun
Lovituri 122 mm pentru
17. 2 54 4,0 67 4,9 78 5,7 102 7,5 120 8,8 40 3,0 270 19,7
obuzier
Lovituri 152 mm pentru
18. 1 66 3,9 83 4,9 60 3,6 70 4,2 78 4,6 66 3,9 325 19,2
obuzier şi tun obuzier

- Autocamion de 4 t = 15-20 minute;

- Autocamion de 5 t = 20-25 minute;
- Autocamion de 8 t = 25-30 minute;
- Autocamion de 10 t = 30-35 minute;
- Autocamion de 12 t = 35-40 minute;
- Remorcă de 5 t = 35-40 minute;
- Vagon c.f. 15-20 t = 20-25 minute;
= 50-100 minute.

3. Materiale de blindate, automobile şi tractoare

Autoca-mion Autoca-mion Autoca-mion Autoca-mion Autoca-mion Autoca-mion Remorcă de Vagon C.F.
4t 5t 8t 10 t 12 t 16 t 2,5 t 15-20 t
containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete
Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi
Nr.
Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t
crt.
Denumirea materialelor

Tancuri (11-21
5-10 3,5 6-11 4-4,5 11-21 7,0 - - - - - - 4-7 2,5 42-63 14-20
containere = 7 tone)
Transportoare blindate
9-12 4,0 12-14 5,0 14-16 6,0 - - - - - - 7-8 2,5 40-50 15-20
(14-16 containere = 6 t)
LOT 1

Tractoare artilerie (12-13

1 12-13 4,0 12-13 4,0 - - - - - - - - 6-7 2,5 52-65 16-20
containere = 4 t)
Autocamioane (5-9
5-9 3,0 - - - - - - - - - - 4-8 2,5 45-54 15-18
containere = 3 t)
Autoturisme (2-3
8-12 4,0 - - - - - - - - - - 4-6 2 - -
containere = 1 tonă)
Tancuri (33-46
5-8 4,0 6-9 5,0 11-15 8,0 14-18 10 16-23 12 22-30 16 3-5 2,5 33-46 24
containere = 24 tone)
Transportoare blindate
7-8 4,0 8-9 5,0 12-14 8,0 18-20 10 20-23 12 24-27 14 5-7 2,5 34-40 15-20
(24-27 containere = 14 t)
LOT 2

Tractoare artilerie (28-32

2 7-8 4,0 9-11 5,0 16-19 8,0 18-22 10 22-28 12 28-32 14 6-8 2,5 36-44 15-20
containere = 14 t)
Autocamioane (14-17
8-10 4,0 11-13 5,0 14-17 7,0 - - - - - - 4-5 2,5 42-51 20
containere = 7 t)
Autoturisme (5-8
10-16 4,0 - - 20-32 8,0 25-40 10 - - - - 5-8 2,0 50-80 20
containere = 2 tone)
3 Tancuri (60-62
5-6 4,0 - - 10-11 8,0 12-13 10 15-16 12 20-21 16 - - 27-28 20
containere = 46 tone)
Transportoare blindate 6-7 4,0 7-9 5,0 9-13 8,0 15-17 10 18-20 12 23-26 16 - - 30-34 20
(46-52 containere = 30 t)

NESECRET
151 din 184
 NESECRET

Autoca-mion Autoca-mion Autoca-mion Autoca-mion Autoca-mion Autoca-mion Remorcă de Vagon C.F.

4t 5t 8t 10 t 12 t 16 t 2,5 t 15-20 t

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete

containere, boxpalete
Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi

Numărul de lăzi
Nr.

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t
crt.
Denumirea materialelor

Tractoare artilerie (36-94

2-6 4,0 - - 5-12 8,0 6-15 10 7-19 12 9-24 16 - - 12-31 20
containere = 62 t)
LOT 3

Autocamioane (30-36
7-9 4,0 10-12 5,0 15-18 8,0 20-24 10 24-27 12 30-36 15 - - 33-36 15
containere = 15 t)
Autoturisme (14-15
- - 14-15 5,0 - - 28-30 10 - - 42-45 15 - - 56-60 20
containere = 5 tone)
Tancuri (complete a 1
4 5 5,0 - - - - - - - - 2,0 2,0 15-20 15-20
tonă)
Materiale nelotizate

Transportoare blindate
2 3,0 3 4,5 - - - - - - - - 1,0 1,5 10-13 15-20
(complete a 1,5 tone)
Tractoare artilerie
4 4 4,0 5 5,0 - - - - - - - - 2,0 2,0 15-20 15-20
(complete a 1 tonă)
Autocamioane (complet
7 4,0 9 5,0 - - - - - - - - 4 2,5 27-36 15-20
a 0,55 tone)
Autoturisme (complete a
16 4,0 20 5,0 - - - - - - - - 10 2,5 60-80 15-20
0,25 tone)
Transportoare blindate
Complete anvelope

8 4,0 10 5,0 - - - - - - - - 5 2,5 30-40 15-20

(complete a 0,5 tone)

Autocamioane (complet
5 6 4,0 8 5,0 - - - - - - - - 4 2,4 26-33 15-20
a 0,6 tone)

Autoturisme (complete a
10 4,0 12 5,0 - - - - - - - - 6 2,4 40-50 16-20
0,4 tone)

4. Materiale de geniu
Vagon
Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca-
C.F. 15-20
mion 4 t mion 5 t mion 8 t mion 10 t mion 12 t mion16 t
t
Capaci-
Nr. tatea
Denumirea materialelor
Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de
Numărul de

Numărul de

Numărul de
Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

crt. unui
lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

ambalaj

480-
1. Trotil de 75 g cilindric 31 84 2,6 108 3,35 110 3,4 156 4,84 180 5,58 192 6,0
600
15-18

500- 15,0-
2. Trotil de 100 g cilindric 30 84 2,52 108 3,24 110 3,3 156 4,69 180 5,4 192 5,76
600 18,0
Trotil de 200 g sau 400 g 450- 14,85-
3. 33 84 2,77 108 3,57 110 3,6 156 5,15 180 5,94 192 3,34
paralelipipedic 680 19,8
340- 15-
4. Trotil de 230 g cilindric 44 81 3,7 108 4,8 110 4,85 156 4,87 180 8,0 192 8,45
450 19,8
400- 14,4-
5. Trotil de 500 g paralelipipedic 36 84 3,0 108 3,9 110 3,95 156 5,62 180 6,5 192 6,9
450 19,8
Trotil de 1000 g 460- 14,7-
6. 32 84 2,7 108 3,45 110 3,52 156 5,0 180 5,76 192 6,15
paralelipipedic 600 19,2
Exploziv plastic E.P.H.-88 de 425- 14,9-
7. 35 84 2,94 108 3,8 110 3,85 156 5,5 180 6,3 192 6,72
200 g sau 500 g 570 20,0

NESECRET
152 din 184
 NESECRET

Vagon
Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca-
C.F. 15-20
mion 4 t mion 5 t mion 8 t mion 10 t mion 12 t mion16 t
t
Capaci-
Nr. tatea
Denumirea materialelor

Numărul de

Numărul de

Numărul de
Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de
Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t
crt. unui

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi
ambalaj

8. Mină antitanc nedetectabilă 57 24 1,4 32 1,82 32 1,82 40 2,3 48 2,74 56 3,2 180 10,3

9. Mină antitanc 55 25 1,37 30 1,65 35 1,93 40 2,2 45 2,4 60 3,3 200 11,0

Mină cu acţiune întârziată

10. 25 75 1,9 90 2,25 105 2,63 135 3,4 150 3,75 198 4,95 600 15,0
M.14
370- 14,8-
11. Mină surpriză M.S.-3 40 60 2,4 72 2,9 84 3,4 96 3,85 120 4,8 132 5,3
500 20,0
Mină de semnalizare acustică
12. 35 72 2,5 80 2,8 90 3,2 120 4,2 144 5,1 156 5,46 440 15,4
şi luminoasă
Mină de riduri ancorată
13. 49 25 1,23 36 1,77 42 2,1 48 2,36 54 2,65 70 3,43 300 14,7
M.R.A.-80
Încărcătură explozivă alungită
14. 35 20 0,7 32 1,12 40 1,4 48 1,7 60 2,1 75 2,6 300 10,5
L=2m
Încărcătură cumulativă
15. 33 64 2,24 80 2,64 84 2,8 112 3,7 112 3,7 128 4,22 400 13,2
alungită
Încărcătură cumulativă
16. 35 56 2,0 70 2,5 72 2,6 98 3,43 98 3,43 128 4,5 400 14,0
concentrată
17. Capsă detonantă pirotehnică 40 24 0,96 28 1,12 36 1,44 40 1,6 55 2,2 65 2,6 120 4,8

18. Capsă detonantă electrică 27 24 0,65 28 0,76 36 0,97 40 1,1 55 1,5 65 1,8 120 3,24

Fitil de amorsare F.A.- 3 (1600

19. 70 15 1,1 18 1,3 21 1,5 27 1,9 40 2,8 44 3,1 200 14,0
m.l.)
20. Fitil detonant (100 m.l.) 53 30 1,6 40 2,2 40 2,2 60 3,2 70 3,7 80 4,24 180 9,54

530- 14,85-
21. Aprinzător pirotehnic 28 120 3,4 150 4,2 182 5,1 224 6,27 288 8,1 320 8,96
710 19,9

22. Aprinzător electric 35 30 1,1 36 1,3 48 1,7 54 1,9 66 2,3 77 2,7 150 5,25

5. Materiale chimice
Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Vagon C.F.
mion 4 t mion 8 t mion 10 t mion 12 t mion 16 t mion 5 t 15-20 t
Numărul de

Numărul de

Numărul de
Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de

Nr.
Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

crt.
Denumirea materialelor
lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

lăzi

1 Manta protecţie 40 1,7 96 4,2 140 6,1 56 3,5 180 8,0 50 2,2 160 7,0
Ladă pentru materiale
protecţie individuală

2 Ciorapi protecţie 40 1,7 96 4,2 140 6,1 56 2,5 180 8,0 50 2,2 160 7,0

3 Mănuşi protecţie 40 2,0 96 5,0 140 7,0 56 2,8 180 9,0 50 2,5 160 8,0

4 Complet protecţie nr. 2 40 2,1 96 5,0 140 7,4 56 2,9 180 9,5 50 2,7 160 7,5
5 Şorţ protecţie 40 2,0 96 5,0 140 7,0 56 2,7 180 9,0 50 2,5 160 8,0

NESECRET
153 din 184
 NESECRET

6 Mască izolantă 40 2,1 96 5,0 140 7,4 56 2,9 180 9,5 50 2,6 160 8,5
Complet de gazare nr. 1 –
7 40 2,4 96 5,8 140 8,4 56 3,3 108 11,0 50 3,0 160 9,6
decontaminare nr. 1
Complet de gazare –
8 40 1,7 96 4,2 140 6,1 56 2,5 108 8,0 50 2,2 160 7,0
decontaminare nr. 2
9 Complet reîncărcare P.D.I. 40 3,2 96 7,2 120 0,6 56 4,4 108 14,4 50 4,0 160 13,0
Indicator radioactivitate
10 40 3,0 96 7,0 135 9,7 56 4,0 108 13,1 50 3,6 160 12,0
A.D. – 85
Radiometru A.D 111 M
11 40 2,8 96 6,8 140 9,8 56 3,9 108 12,6 50 3,5 160 11,2
(R.R.M. – 90, R.R.M. -80)
Complet de contaminare
12 20 1,7 32 3,0 64 5,6 72 4,5 72 4,5 24 2,2 54 5,0
Palete

nr. 3 M
Hipoclorit de calciu 213
13 16 4,0 28 7,0 32 8,0 44 11,0 44 11,6 20 5,0 44 11,0
bazic
14 Aruncător de grenade incendiare 22 1,3 36 2,2 51 3,0 128 7,8 160 9,7 45 3,0 180 11,0
Lovituri pentru aruncător
15 54 2,6 41 2,4 120 5,5 360 8,6 330 15,0 75 3,5 150 7,0
grenade incendiare
16 Lumânare fumigenă mare 48 2,5 64 2,9 88 4,0 160 7,2 208 9,5 56 2,52 360 16,2

17 Grenadă fumigenă fum negru 105 5,2 90 4,5 128 6,4 200 10,0 260 13,0 85 4,25 275 13,75

18 Lumânare fumigenă a 2 kg. 75 4,6 57 3,4 128 7,7 108 6,2 260 15,6 85 5,1 275 16,5

19 Grenadă incendiară 500 75 3,75 90 4,5 128 6,4 200 10,0 340 15,3 120 4,25 275 13,75

6. Tehnică de carburanţi

TIMP (MINUTE) DE ÎNCĂRCARE CU O FORMAŢIE DE LUCRU FORMATĂ

DIN 6 OAMENI
Autocamion de 4 Autocamion de 6 Autocamion de 8 Autocamion de 10
tone tone tone tone
Greutatea unitară medie în kg

Timp de Timp de Timp de Timp de

Nr. max. de mij. care se pot încărca

Nr. max. de mij. care se pot încărca

Nr. max. de mij. care se pot încărca

Nr. max. de mij. care se pot încărca

încărcare încărcare încărcare încărcare

Nr.
Cu încărcător manual

Cu încărcător manual

Cu încărcător manual

Cu încărcător manual

Denumirea materialelor
Cu autoîncărcător

Cu autoîncărcător

Cu autoîncărcător

Cu autoîncărcător

crt.
Manual

Manual

Manual

Manual

Plin 195-230 14 25 20 10 17 30 25 15 22 35 30 20 36 65 50 30
1. Butoi tablă a 200 l
Gol 45 24 20 15 15 34 25 20 20 34 25 20 20 72 50 30 40

Butoi tablă cu Plin 250 16 30 25 10 17 30 25 15 22 35 30 20 36 65 50 30

2. capac amovibil a
220 l pt. unsoare Gol 30 24 20 15 15 34 25 25 15 34 25 20 20 72 50 30 40

Pline 910 5 - - 15 6 - - 15 8 - - 20 12 - - 40
Pachet cu 4 butoaie
3.
paletizate
Goale 210 7 - - 15 8 - - 10 10 - - 15 15 - - 40

NESECRET
154 din 184
 NESECRET

Plină 22 180 30 - 20 250 60 - 45 340 75 - 60 454 120 - 90

4. Canistră tablă a 20 l
Goală 4 280 35 - 50 330 60 - 40 400 75 - 60 660 120 - 90

Pline 350 7 35 - 15 16 - - 35 20 - - 40 27 - - 60
Palete cu 14
5.
canistre
Goale 100 14 40 - 20 16 30 - 30 20 40 - 30 30 60 - 50

Echip. 80 16 20 - 15 16 20 - 15 20 30 - 20 30 45 - 30
Complet de
6.
alimentare cu C.L.
Gol 40 16 15 - 15 16 15 - 15 20 20 - 15 30 30 - 25

Rezervor metalic a
7. Gol 1750 1 - - 30* 1 - - 30* 1 - - 30* 1 - - 30*
10 mc
Motopompă
8. Echip. 130 11 20 - 35 12 60 - 40 16 50 - 30 22 60 - 40
carburant debit mic
Motopompă carb.
9. Echip. 820 1 15** - 10 1 15** - 10 1 15** - 10 2 30** - 20*
debit mare

TIMP (MINUTE) DE ÎNCĂRCARE CU O FORMAŢIE DE LUCRU

DIN 6 OAMENI
Greutatea unitară medie în kg

Vagon acoperit pe 2 osii Vagon acoperit pe 4 osii

Remorcă 2 R. 5A
(15-18 t) (40 t)
Timp de Timp de încărcare Timp de încărcare
Nr. max. de mijloace

Nr. max. de mijloace

Nr. max. de mijloace

încărcare
care se pot încărca

care se pot încărca

care se pot încărca

Nr.
Denumirea materialelor
crt.
autoîncărcător

autoîncărcător

autoîncărcător
Cu încărcător

Cu încărcător

Cu încărcător
Manual

Manual

Manual
manual

manual

manual
Cu

Cu

Cu
1. Plin 195-230 14 25 20 10 80 180 120 90 175 400 250 200
Butoi tablă a 200 l
Gol 45 24 20 15 15 170 120 80 60 215 250 130 150

2. Plin 250 14 25 20 10 80 180 120 90 175 400 250 200

Butoi tablă cu capac amovibil a
220 l pt. unsoare
Gol 30 24 20 15 15 170 120 80 60 215 250 130 150

3. Pline 910 5 - - 15 20 - - 60 30 - - 100

Pachet cu 4 butoaie paletizate
Goale 210 7 - - 15 24 - - 60 30 - - 80

4. Plină 22 180 30 - 20 680 120 - 70 1544 280 - 160

Canistră tablă a 20 l
Goală 4 280 35 - 20 2300 280 - 200 3000 400 - 300

5. Pline 350 7 35 - 15 54 - - 90 66 - - 90
Palete cu 14 canistre
Goale 100 14 40 - 20 54 60 - 80 66 70 - 90

6. Echip. 80 16 20 - 15 120 180 - 120 152 180 - 130

Complet de alimentare cu C.L.
Gol 44 16 15 - 15 120 100 - 100 152 120 - 110

7.
Rezervor metalic a 10 mc Gol 1750 1 - - 30* 3 - - 90*** 4 - - 120***

NESECRET
155 din 184
 NESECRET

TIMP (MINUTE) DE ÎNCĂRCARE CU O FORMAŢIE DE LUCRU

DIN 6 OAMENI

Greutatea unitară medie în kg

Vagon acoperit pe 2 osii Vagon acoperit pe 4 osii
Remorcă 2 R. 5A
(15-18 t) (40 t)
Timp de Timp de încărcare Timp de încărcare

Nr. max. de mijloace

Nr. max. de mijloace

Nr. max. de mijloace

încărcare

care se pot încărca

care se pot încărca

care se pot încărca

Nr.
Denumirea materialelor
crt.

autoîncărcător

autoîncărcător

autoîncărcător
Cu încărcător

Cu încărcător

Cu încărcător
Manual

Manual

Manual
manual

manual

manual
Cu

Cu

Cu
8.
Motopompă carburant debit mic Echip. 130 11 20 - 15 48 90 - 75*** 60 120 - 90***

9. Motopompă carburant debit

Echip. 820 1 15** - 10* 2 30** - 20*** 3 30** - 20***
mare

Legendă:
* Numai cu automacara;
** Cu rampă de încărcare
*** Pe vagon-platformă cu automacara

7. Tehnică şi materiale de intendenţă

Vagon
Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca-
C.F. 15-20
mion 4 t mion 8 t mion 10 t mion 12 t mion 16 t mion 5 t
t
Capaci-
Nr. tatea
Denumirea materialelor
Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de
Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t
ambalaje

ambalaje

ambalaje

ambalaje

ambalaje

ambalaje

ambalaje
crt. unui
ambalaj

1.
Bucătărie portativă în ladă izotermă - 45 1,91 72 3,1 100 4,3 113 4,9 300 12,9 45 1,91 350 15,0

2.
Marmite izoterme spate - 60 0,4 100 0,6 133 0,8 150 0,9 1104 6,6 60 0,4 1300 7,8

3.
Bidoane aluminiu 315 buc. 4 1,6 9 2,85 11 3,5 12 3,78 28 8,82 4 1,6 30 9,5

4.
Gamele aluminiu 160 buc. 5 0,8 9 1,44 11 1,76 12 1,92 28 4,5 5 0,8 30 4,8

5.
Conserve C.P.F. (ladă a 40 cutii) 16 Kg. 85 1,4 120 1,92 150 2,4 190 3,04 714 11,42 85 1,36 800 12,0

6. Conserve de legume (20 cutii în

20 Kg. 65 1,3 120 2,4 160 3,2 210 4,2 600 12,0 65 1,3 750 15,0
ladă de lemn)
7. Pâine a 0.8 kg. Raţia (vrac) - - 2,0 - 2,5 - 2,9 - 3,2 - 3,8 - 2,0 - 5,0

8.
Făină de orez (în sac) 80 Kg 48 3,9 66 5,3 79 6,32 88 7,0 185 14,8 48 3,9 250 20,0

9.
Paste făinoase (în sac) 20 Kg 75 1,5 90 1,8 125 2,5 150 3,0 450 9,0 75 1,5 750 15,0

10.
Fasole boabe (în sac) 90 Kg 45 4,05 66 5,94 79 7,1 89 8,0 164 14,8 45 4,05 222 20,0

11.
Ulei comestibil (în butoaie tablă) 200 Kg. 18 3,6 30 6,0 40 8,0 45 9,0 50 10,0 18 3,6 80 16,0

12.
Cartofi (în sac pânză) 70 Kg. 50 3,5 70 4,9 86 6,0 100 7,0 200 4,0 50 3,5 250 17,5

13.
Ceapă (în sac pânză) 60 Kg. 50 3,0 70 4,2 85 5,1 100 6,0 200 2,0 50 3,0 250 15,0

NESECRET
156 din 184
 NESECRET

Vagon
Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca- Autoca-
C.F. 15-20
mion 4 t mion 8 t mion 10 t mion 12 t mion 16 t mion 5 t
t
Capaci-
Nr. tatea
Denumirea materialelor

Numărul de

Numărul de

Numărul de
Numărul de

Numărul de

Numărul de

Numărul de
Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t

Greutatea t
ambalaje

ambalaje

ambalaje

ambalaje

ambalaje

ambalaje

ambalaje
crt. unui
ambalaj

14.
Zahăr (în sac ) 100 Kg. 40 4,0 66 6,6 74 7,4 82 8,2 148 14,8 40 4,0 170 1,7

15.Carne şi preparate din carne (în

320 Kg. 5 1,6 9 2,9 11 3,52 12 3,84 14 4,48 5 1,6 16 5,8
ladă tip)
16.
Furaje (baloturi) 70 Kg. 36 2,5 42 2,95 45 3,15 48 3,36 53 3,7 36 2,5 150 10,5

17.Echipament de iarnă complet (în

20 Kg. 30 0,6 32 0,66 62 1,2 72 1,4 160 3,2 30 0,6 180 3,6
sac)
18.Echipament de vară complet (în
50 Kg. 30 1,5 32 1,6 62 3,1 72 3,6 160 8,0 30 1,5 180 9,0
sac)
19.
Încălţăminte (în sac) 40 Kg. 30 1,2 32 1,3 62 2,5 72 3,9 160 6,4 30 1,2 180 7,2

20.
Lenjerie (în sac) 78 Kg. 30 2,3 32 2,5 62 4,8 72 5,6 160 11,5 30 2,3 180 14,1

21.
Echipament divers (în sac) 83 Kg. 30 2,5 32 2,6 62 5,0 72 6,0 160 13,0 30 2,5 180 14,5

22.Materiale de întreţinere (lăzi cu

- 200 4,0 156 3,2 336 6,8 357 7,52 800 16,0 200 4,0 800 16,0
săpun)

NESECRET
157 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 24
(art. 134.3)

Determinarea necesarului de mijloace de transport rutiere

Numărul de autovehicule necesare pentru efectuarea transportului de materiale,tehnică se

poate determina cu relaţia:
în care:

- N = nr. de autovehicule necesare;

- Q = volumul de transport în tone;
- C = coeficientul de utilizare a sarcinii utile a autovehiculului;
- l = distanţa medie a transportului în km;
- q = sarcina utilă de transport a autovehiculului în tone;
- L = parcursul zilnic.

Coeficientul de utilizare a sarcinii utile a autovehiculului “C” se poate alege orientativ, pentru
un calcul rapid, din tabelul următor:

Categorii
de materiale

Alte materiale
Echipament
Carburanţi

Alimente
Muniţii

Capacitatea
utilă în tone

1,5 0,90 1,00 0,70 0,75 0,67

2 0,93 0,95 0,75 0,75 0,75
3 0,93 0,76 0,70 0,60 0,63
4 şi peste 0,93 0,60 0,70 0,60 0,60

Pentru un calcul riguros al necesarului de autovehicule, sarcina utilă a autovehiculului “q” se

va înlocui cu capacitatea efectivă de încărcare “Ce” pentru fiecare tip de materiale ce urmează a fi
transportate, în conformitate cu normele specifice de încărcare a fiecărui tip de material,din capitolul
IX/ L-15 Norme privind pachetizarea, paletizarea, containerizarea şi manipularea bunurilor materiale
din MApN, iar coeficientul de utilizare a sarcinii utile a autovehiculului “C” va avea valoarea 1.
În calcule se va lucra cu noţiunea de “autocamioane echivalente” care sunt identificate prin sarcina
utilă, respectiv de 4; 5; 8; 10; şi 12 tone, iar în cererile de transport se vor solicita “autocamioane
convenţionale” de acelaşi tonaj, în raport de nevoi, raportate la cantităţile de materiale, exprimate în
volum / tonaj.

NESECRET
158 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 25
(art. 134.3)

Calculul duratei transportului executat cu mijloace auto

Pentru efectuarea calculului duratei transportului executat cu mijloace auto, fără halte, se
poate aplica următoarea formulă:
, în care

L = distanţa de parcurs în km;

D = durata transportului în minute;
V = viteza medie de circulaţie (km/h);
d = densitatea vehiculelor pe km;
N = numărul de autovehicule în coloană.
La calculul duratei transportului trebuie avut în vedere şi modul de organizare a coloanei auto.
Coloana se recomandă a fi organizată pe grupe de câte 25 de autovehicule, iar între grupe trebuie păstrat,
în general, un interval de timp de 1 minut. Între coloane diferite trebuie păstrat un interval de timp de 2 –
5 minute.
Pentru determinarea lungimii unei coloane de autovehicule trebuie luată în calcul distanţa
teoretică (I+lo) dintre autovehicule în funcţie de viteza de deplasare, prezentate în tabelul următor:

Viteze de circulaţie admisibile în

10 15 20 25 30 35 40 45 50
km/h
Distanţele teoretice
27 27 27 32 37 42 42 47 57
(l + lo) în m
NOTĂ: – distanţa de siguranţă dintre autovehicule, în metri. În sectoarele fără restricţii, aceasta se ia de
regulă egală cu viteza de circulaţie a cărei valoare este exprimată în km/h;
- lo – lungimea de gabarit a autovehiculelor.

Lungimea aproximativă a coloanei de autovehicule se determină utilizând următoarele variante

de formule:

VARIANTA I:

Lc= (N - 1) * (l + lo) + (ng – 1) * V * t * 16,66, în care:

- ng = numărul de grupe de autovehicule din coloană;
- N = numărul de autovehicule din coloană;
- V = viteza de transport (km/h);
- t = intervalul de timp dintre grupele din coloană (2 – 5 minute).

VARIANTA II:

Pentru a calcula lungimea unei coloane este necesar să se cunoască :

- numărul de subcoloane;
- numărul de autovehicule din fiecare subcoloană;
NESECRET
159 din 184
 NESECRET

- intervalele regulamentare între autovehicule şi subcoloane.

1. Pentru a putea fi conduse eficient, coloanele se împart în subcoloane în funcţie de:
- tipul de materiale ce se transportă;
- destinatar;
- tipul de autovehicule de transport.
Subcoloanele se constituie în aşa fel încât lungimea acestora să nu depăşească 5 km.
2. Pentru stabilirea lungimii unei subcoloane se procedează în felul următor :
- se stabileşte numărul de autovehicule ce o compun ;
- se stabilesc intervalele între autovehicule (pe timp de zi - 50 m; pe timp de noapte sau
în condiţii de vizibilitate redusă acestea pot fi mărite) ;
- se stabilesc numărul de intervale care este egal cu numărul de autovehicule minus 1;
- se înmulţeşte numărul de intervale cu mărimea acestuia şi în final obţinem lungimea
unei subcoloane.
3. Pentru stabilirea lungimii unei coloane se procedează astfel :
- se stabilesc numărul de subcoloane şi lungimea fiecăreia ;
- se stabilesc intervalele dintre acestea ;
- se stabileşte numărul de intervale care este egal cu numărul de subcoloane minus 1;
- în final se stabileşte lungimea unei coloane după următoarea formulă :
(Lsc1  Lsc2  Lsc3  . . . Lscn)  (Li1  Li2  Li3  . . . Lin)  n km
Exemplu: Avem de format o coloană care să cuprindă 200 autovehicule.
SC1  50 autovehicule (49 intervale) x 50 m  2,5 km ;
SC2  50 autovehicule (49 intervale) x 50 m  2,5 km ;
SC3  60 autovehicule (59 intervale) x 50 m  3 km ;
SC4  40 autovehicule (39 intervale) x 50 m  2 km ;
Intervalele dintre subcoloane sunt de 2 km.
L.cln  (2,5 km  2,3 km  3 km  2 km)(3 intervale x 2 km) 
10 km  6 km  16 km;

NESECRET
160 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 26
(art.135.2.a )

GRAFICUL DE FORMARE A COLOANEI

GRAFICUL DE FORMARE A COLOANEI NR. …………

unde vin Au. şi până în

Ora ajungerii în raionul

Raioane de formare a

Distanţa de la Dp. de
coloanelor

formării coloanei
raionul formării

Ora plecării din

dispozitiv
coloanei
Error: Reference source not found DETALII

SCHEMA DE ÎNCOLONARE A COLOANEI NR.

M……………
3 A- ………
A- ………

Coloana nr.
Intd
Log.
C.L.
M2
A- A- 250 m A- A- 250 m A- A- A- ………
250 m A- A-
….. ….. ….. ….. ….. ….. ….. …..
A- ………
Gr. Tp A Mţ Gr.Tp. Mat. Intd. Gr. Tp.
Mat. Th. Gr. Tp. C. L.

Th.
A Mţ
Coloana nr. M 1- 4 = puncte de încolonare

M1
M4

Subcoloanele se constituie în aşa fel încât lungimea acestora să nu depăşească 5 km.

2. Pentru stabilirea lungimii unei subcoloane se procedează în felul următor:
- se stabileşte numărul de autovehicule ce o compun ;
- se stabilesc intervalele între autovehicule respectându-se distanţa de 50 metri pe timp de zi iar
pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă acestea pot fi mărite;
- se stabilesc numărul de intervale care este egal cu numărul de autovehicule minus 1 ;
- se înmulţeşte numărul de intervale cu mărimea acestuia şi în final obţinem lungimea unei
subcoloane.
3. Pentru stabilirea lungimii unei coloane se procedează astfel:
- se stabilesc numărul de subcoloane şi lungimea fiecăreia;
- se stabilesc intervalele dintre acestea ;
- se stabileşte numărul de intervale care este egal cu numărul de subcoloane minus 1 ;
- în final se stabileşte lungimea unei coloane după următoarea formulă :
(Lsc1 + Lsc2 + Lsc3 + …..+Lscn) + ( Li1 + Li2 + Li3 + …. + Lin) = n km
Exemplu : Avem de format o coloană care să cuprindă 200 autovehicule.
SC1 = 50 autovehicule (49 de intervale) X 50 m = 2,5 km;
SC2 = 50 autovehicule (49 de intervale) X 50 m = 2,5 km;
NESECRET
161 din 184
 NESECRET

SC3 = 60 autovehicule (59 de intervale) X 50 m = 3 km;

SC4 = 40 autovehicule ( 39 de intervale) X 50 m = 2 km;
Intervalele dintre subcoloane sunt de 2 km.
L. cln = (2,5km + 2,3 km + 3 km + 2km) + (3 intervale x 2 km) = 10 km + 6 km = 16 km

NESECRET
162 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 27
(art.140.2)

Cererea de sprijin pentru transport rutier /auto

________________
(eşalonul)
Structura logistică
Exemplar nr.___

CEREREA DE SPRIJIN PENTRU TRANSPORT RUTIER /AUTO

a materialelor de resortul _______________
data ____________________
(ziua, luna, anul, ora)

Data când
trebuie să
Nr. Marea unitate, unitatea Felul Tone De unde se Unde se
Autocamioane ajungă
crt. la care se transportă materialelor (buc.) transportă transportă
transportul la
destinaţie
1 2 3 4 5 6 7 8

ÎNTOCMIT
_________
(funcţia)
________
(gradul)
________________
(prenumele, numele)

- metodologia de completare -

- în coloana 1 – se trece numărul de ordine al operaţiunii pentru care se solicită mijloace de

transport şi care asigură ordonarea înscrisurilor şi urmărirea cu uşurinţă a dinamicii asigurării
celor solicitate;
- în coloana 2 – se trece structura militară (comandamentul, marea unitate, unitatea,
formaţiunea) la care se execută transportul;
- în coloana 3 – se trece (indică) concret felul încărcăturii (tehnica militară, materiale, efective)
care se transportă;
- în coloana 4 – se trece cantitatea de materiale / tehnică (exprimată în tone, bucăţi sau
complete), respectiv efectivele de militari (numeric şi pe categorii);
- în coloana 5 – se trece numărul de autocamioane convenţionale sau autovehicule speciale,
după caz (ex.: autofrigidere, etc.) – pentru materiale, tehnică şi autovehicule convenţionale
(amenajate special, ex.: autobuze, autocamioane) pentru transportul efectivelor;
- în coloana 6 – se trece locul / sursa de unde se transportă;
- în coloana 7 – se trece locul concret unde se transportă;
- în coloana 8 – se trece data (ziua, ora) când trebuie să ajungă transportul la destinaţie.

NESECRET
163 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 28
(art.141)

Graficul de circulaţie

NOTĂ: Scara graficului trebuie astfel aleasă astfel încât numărul de kilometri reprezentaţi trebuie să
corespundă pentru întreaga lungime a itinerarului şi pentru o cât mai mare durată de timp.
Pentru uşurinţa reprezentării ulterioare a deplasării coloanelor, din origine se vor trasa vectorii
viteză cu care sunt planificate a fi executate deplasări a diverselor coloane şi în diverse condiţii (noapte
- zi, condiţii diferite de drum).
Ex.: V = 30 Km/h;
punctului din câmpul graficului care unit cu originea va determina vectorul viteză 30 km/h ce se află la
intersecţia orizontalei trasate în dreptul kilometrului 30 şi verticala care reprezintă scurgerea intervalului
de timp de o oră.

NOTĂ: Se recomandă ca punctul iniţial de trecere a primului vehicul din coloană să nu coincidă cu
originea graficului.

Exemple de restricţii:
- dacă circulaţia la kilometrul "X" este oprită în intervalul de timp "t" , se va reprezenta printr-un
segment orizontal care va avea originea pe verticală în dreptul momentului t 1 de începere a restricţiei
având lungimea "t" (la scara aleasă pentru reprezentare, iar pe orizontală în dreptul kilometrului "X)";
- în cazul în care o porţiune din itinerar este distrusă (contaminată) această restricţie se reprezintă
printr-un dreptunghi a cărui latură verticală reprezintă lungimea sectorului afectat în km, iar latura
orizontală reprezintă timpul necesar pentru repunere în stare de circulaţie a sectorului. Punctul iniţial de
începere a restricţiei (colţul din stânga jos a dreptunghiului care reprezintă restricţia) se determină la
intersecţia orizontalei care se trasează din dreptul kilometrului unde începe restricţia cu verticala care
determină începutul intervalului de timp cât durează restricţia.
De asemenea pe grafic prin linii verticale se marchează trecerea de la zi la noapte şi invers.
Depăşirea primului vehicul din coloană se reprezintă printr-o linie paralelă cu vectorul viteză şi
care continuă (dacă este cazul) până la prima restricţie:
- halte programate;
- restricţii de circulaţie;
- schimbarea densităţii coloanei (lungimea);
- schimbarea vitezei de deplasare.

Deplasarea ultimului vehicul din coloană este reprezentată ca şi la primul vehicul, o dreaptă
paralelă cu dreapta ce reprezintă deplasarea primului, iar momentul trecerii prin punctul iniţial se
determină prin determinarea intervalului de timp necesar trecerii întregii coloane prin dreptul punctului
iniţial.
Lungimea coloanei se determină cu formula prezentată în "Metodologia de calcul a efectuării
transportului pe căi rutiere.

Lc=(N - ng) x (l + lo) + 16,66 V x t x (ng-1);

iar intervalul de timp necesar trecerii întregii coloane prin punctul iniţial (sau un punct din itinerar) se va
calcula cu formula:
tt= Lc/ V
unde:
o Lc – lungimea coloanei în km;
o N – numărul de autovehicule din coloană;
NESECRET
164 din 184
 NESECRET

o ng – numărul de grupe în care se organizează coloana;

o l – lungimea între autovehicule;
o lo – lungimea autovehiculului;
o t – intervalul de timp în care ultimul vehicul dintr-o grupă de autovehicule şi primul din
următoarea trec prin acelaşi punct din traseu (2 – 5 minute);
o V – viteza de deplasare a coloanei;
o tt – timpul de trecere a coloanei prin dreptul unui punct din traseu.
În cazul în care este necesară modificarea densităţii coloanei (mărirea/micşorarea densităţii
autovehiculelor) se va reprezenta prin mărirea sau micşorarea corespunzătoare a segmentului orizontal
cuprins între liniile care reprezintă deplasarea primului şi ultimului vehicul din coloană.

NOTĂ: Schimbarea densităţii autovehiculelor în coloană sunt efectuate de regulă cu ocazia efectuării
haltelor, sau prin efectuarea unor opriri suplimentare ( dar care duc la mărirea duratei de
efectuare a deplasărilor).

Când pe acelaşi itinerar se deplasează mai multe coloane, pe distanţe diferite, cu plecare şi sosiri din/în
diverse puncte de pe itinerar, cu viteze diferite, pentru reprezentarea grafică (programarea deplasării) a
deplasării coloanelor se va ţine seama de ordinea priorităţii de deplasare a coloanelor. Se vor reprezenta
coloanele în ordinea priorităţilor stabilindu-se astfel locul de efectuare a haltelor pentru coloanele cu
grad mai mic de prioritate.

NESECRET
165 din 184
 NESECRET

Anexa nr.29
(art.163.1)

Planificarea şi organizarea evacuării tehnicii militare

DISTANŢE 2-3
Peste 100 100 50-60 15-20 5-10
(km)
LIMITA
ZONA DE APARITIE DINAINTE
ZONĂ DE ZONĂ DE ZONĂ DE ZONĂ DE A DEFECŢIUNILOR A
DENUMIREA SPATELE
SPRIJIN DE SPRIJIN DE SPRIJIN DE SPRIJIN DE ŞI DE
ZONEI FRONTULUI APĂRĂRII
CORP DIVIZIE BRIGADĂ BATALION DIAGNOSTICARE
INIŢIALĂ
SECŢIE MOBILĂ DE
BAZA STRATEGICĂ
FORMAŢIUNEA DE B. MENTENANŢĂ/ MENTENANŢĂ (se
ŞI AGENŢII Cp. Ment. Pl. Ment.
MENTENANŢĂ ECONOMICI Bg.Log. asigură de
S.Log.Mob./H.C.G.

Reluare loc în
dispozitivul de luptă

H H H H
Punct de Se evacuează
evacuare

LEGENDĂ
- evacuare;
- transport operativ către linia frontului;

PE TRAILER SAU PE
MOD DE EVACUARE PE TRAILER PE TRACTOARE
PLATFORMĂ

Durata orientativă a
operaţiilor de peste 96 96 36 24 4-6 2
mentenanţă (ore)

NESECRET
166 din 184
 NESECRET

Anexa nr.30
(art.155, art.170)

Baza de date a activităţii de mentenanţă

1. Calculul posibilităţilor de reparaţii

(1) Pentru calculul posibilităţilor de reparaţii se vor avea în vedere:

a) timpul la dispoziţie;
b) capacitatea de producţie a forţelor din organică precum şi a celor primite ca întărire
/sprijin de la eşalonul superior;
c) capacităţile de producţie civile puse la dispoziţie în zona de acţiune.
(2) Pentru planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de mentenanţă pe timpul ducerii
acţiunilor militare se au în vedere următoarele aspecte:
a) existentul, starea tehnică şi de întreţinere a tehnicii militare pe mărci şi a armamentului din
înzestrare cât şi evoluţia probabilă pe timpul ducerii acţiunilor militare;
b) rezerva de resurse a tehnicii şi armamentului precum şi măsurile ce trebuie luate pentru
asigurarea funcţionării acestuia;
c) consumul prealabil de resurse şi influenţa lui asupra funcţionării tehnicii precum şi asupra
îndeplinirii misiunii;
d) volumul de întreţineri tehnice, evacuări, reparaţii, predări sau primiri de tehnică;
e) evoluţia probabilă a numărului, categoriilor şi mărcilor de tehnică militară deteriorată şi
posibilităţilor de evacuare şi reparaţii pe zile de luptă;
f) stabilirea axelor de evacuare-reparare şi itinerariilor de evacuare proprii, ale eşalonului
superior şi ale subordonaţilor;
g) raioanele de adunare a tehnicii deteriorate de bază şi rezervă, proprii, ale eşalonului superior
şi ale subordonaţilor cu timpul de intrare în funcţiune şi terminare a acesteia, forţele şi
mijloacele utilzate;
h) locul, numărul de mijloace tehnice şi armament, categoria, tipul, marca şi data când se
primesc acestea, repartiţia lor la subordonaţi precum şi măsurile ce se iau;
i) locul şi data primirii întăririlor în mijloace de evacuare, reparare şi întreţinere tehnică;
j) forţele şi mijloacele de mentenanţă din organică şi din economia naţională, date ca întărire
/sprijin subordonaţilor, locul şi data.

2. Calculul consumului de motoresurse

(1) Consumul mediu probabil de motoresurse se calculează pentru fiecare tip de autovehicul,
cu relaţia:
Cma - D x K
unde :
Cma - consumul mediu probabil ;
D - distanţa de marş, pe itinerarul de deplasare;
K - coeficient de corecţie ;
Valoarea coeficienţilor „K” sunt precizaţi de
instrucţiunile de specialitate în vigoare.

NESECRET
167 din 184
 NESECRET

(2) Consumul mediu probabil de motoresurse pentru un autovehicul se compară cu rezerva de

motoresurse a autovehiculelor din înzestrare. Rezultatele obţinute se trec în “Situaţia cu consumul
probabil de motokilometri la autovehicule”.
(3) Consumul global de motoresurse / pentru un tip de tehnică, se determină cu relaţia :

Cgm = B x Cma,
în care :
Cgm - consumul global de motoresurse ;
B - autovehicule bune / de un anumit tip.
(4) Calculul consumului global de motoresurse este
necesar pentru stabilirea volumului de întreţineri tehnice, la calculul nevoilor de reparaţii.

3. Calculul volumului de lucrări de întreţinere

(1) Numărul de cicluri de întreţineri tehnice se determină cu relaţia:

,
în care :
CITh.= numărul de cicluri de întreţineri tehnice;
Cgm = consumul global probabil de motoresurse până la îndeplinirea misiunii;
PITh = periodicitatea unui ciclu de întreţinere tehnică.
Relaţia pentru stabilirea numărului de întreţineri tehnice este:
NITh 1 =CITh x nITh 1
NITh 2 =CITh x nITh 2 ,
în care :
NITh = numărul de întreţineri tehnice /numărul 1 şi numărul 2, necesare a se executa.
nITh = numărul de întreţineri tehnice dintr-un ciclu de întreţineri / numărul 1 şi numărul 2.
Durata totală a întreţinerilor tehnice, se calculează cu relaţia:

în care:
T - durata totală a întreţinerilor, în ore-om;
B – numărul de autovehicule bune, de un anumit tip;
tITh - durata unei întreţineri tehnice, în ore;
nITh –numărul de întreţineri tehnice dintr-un ciclu de întreţinere;
Valorile tITh si nITh
Volumul de lucrări pentru executarea întreţinerilor tehnice se determină cu relaţia:
V = T x np , unde
V - volumul de lucrări, în ore om ;
np- numărul de personal executant pentru un autovehicul ( 3-4 la Tc.(similare), 2-3 la TAB (MLI,
TtArt.) şi 1-2 la automobile).

4. Calculul nevoilor de reparaţii

(1) Pentru estimarea deteriorării tehnicii pe timpul pregătirii pentru acţiunile de luptă ca
urmare a uzurii normale se utilizează formula:

în care:
NESECRET
168 din 184
 NESECRET

Pu - pierderi datorate deteriorării tehnicii ca urmare a

uzurii normale;
Cgm - consumul global probabil de motoresurse;
nri - numărul de reparaţii de un anumit tip, dintr-un ciclu de reparaţii (n1=Rp.N1, n2=Rp.N2,
n3 = Rp.N3);
Cr - periodicitatea ciclului de reparaţii.
(2) Din practică, reiese că, pe timpul pregătirii pentru acţiunile de luptă, deteriorările
probabile pentru tractoarele de evacuare (Rp.N1 si RpN2), tractoarele de artilerie pe şenile,
autocamioane şi autoturisme nu influenţează consumul de loturi, valorile Pu fiind nesemnificative
(0.23-0.35).
(3) Deteriorarea tehnicii ca urmare a acţiunilor de luptă (Pl):

Pl=p*B*z*kI
unde :
Pl – deteriorări ca urmare a ducerii luptei;
p - coeficient de deteriorări probabile datorită luptei;
B - numărul de autovehicule bune;
z - perioada planificată în zile;
kI - coeficient de reparaţie a deteriorărilor probabile, pe tipuri de reparaţii .
Valoarea deteriorărilor totale se determină cu relaţia :
P = Pu + Pl , unde:
P = totalul deteriorărilor;
Pu - deteriorări ca urmare a uzurii;
Pl - deteriorări ca urmare a ducerii luptei.

5. Calculul fondului şi posibilităţilor de reparaţii

(1) După stabilirea necesarului de tehnică cu nevoi de reparaţii se determină posibilităţile de

reparat ale unităţii, completându-se „Situaţia cu fondul şi posibilităţile de reparaţii”.
(2) Tabelul se completează astfel:
a) la nr.crt.1 se completează perioada de la primirea misiunii până la gata de luptă iar la
nr.crt.2/ timpul pentru o zi de luptă sau mai mult;
b) la fondul iniţial de reparaţii, se trece tehnica cu nevoi de reparaţii, înainte de primirea
misiunii;
c) la deteriorările probabile, se calculează deteriorările cauzate de uzura normală;
d) la totalul de reparaţii, se însumează fondul iniţial de reparaţii şi deteriorările probabile
rezultând tehnica, pe tipuri, cu nevoi de reparaţii;
e) pentru determinarea posibilităţilor de reparaţii se iau în calcul durata în ore / om necesare
pentru un anumit tip de reparaţie, timpul avut la dispoziţie, numărul de personal care participă la
reparaţie, timpul cât lucrează un om pe zi /se apreciază ca posibilităţi = 10 ore om pe zi.
(3) Pentru stabilirea posibilităţilor de reparaţii ce pot fi executate până la gata de luptă se
determină volumul de muncă /în ore ce poate fi executat cu personalul specializat pentru reparaţia unui
obiect:
Volumul de muncă este egal cu numărul de personal disponibil / timpul cât lucrează un
om pe zi / nr. zile la dispoziţie.
(4) Cunoscând norma de timp /în ore, necesară pentru executarea unui nivel de reparaţii
pentru un obiect, se determină cantitatea de tehnică ce poate fi reparată:
volumul de muncă
Nr.= ------------------------------- ;
norma de timp/obiect

NESECRET
169 din 184
 NESECRET

rezultând numărul de reparaţii pentru fiecare obiect pe care unitatea poate să le efectueze până la
gata de luptă:
a) se repară - se trece numeric tehnica ce se repară;
b) se predau- se trece tehnica ce depăşeşte posibilităţile de reparaţii ale unităţii/ inclusiv
reparaţiile de nivel superior, pentru care unitatea nu are posibilităţi de execuţie.
(5) Numărul curent 2 din tabel se completează astfel:
a) rămas nereparat - tehnica ce nu s-a reparat până la gata de luptă;
b) deteriorări probabile- pierderile datorate acţiunilor de luptă ale inamicului.
Celelalte rubrici se completează la fel ca la pct. 1.

6. Calculul mijloacelor de evacuare a autovehiculelor deteriorate

(1) Evacuarea autovehiculelor deteriorate se va executa conform Anexei nr. 28.

(2) În raport de valorile din această anexă, numărul de tractoare necesare evacuării autovehiculelor
deteriorate se va calcula cu relaţia:

în care:
Tn - numărul de tractoare necesare /buc.;
De – distanţa de evacuare /km;
Ae – numărul de autovehicule deteriorate care urmează a se evacua de eşalonul superior;
Ce - coeficient prin care se ia în considerare posibilitatea folosirii altor autovehicule
pentru evacuare. Valorile acestuia sunt:
- 0.1... 0.2 pentru Tc., autotunuri şi derivate;
- 0.3...0.5 pentru TAB şi derivate;
- 0.6...0.9 pentru automobile şi derivate.
kd - coeficient de împerechere şi are următoarele valori :
- 1 pentru autovehicule imobilizate uşor (care nu au propulsia, direcţia şi frâna
defecte) şi pentru transportul autovehiculelor deteriorate pe trailere);
- 1.2...1.5 pentru autovehicule imobilizate mediu (care au direcţia şi frâna defecte);
- 1.6...2 pentru autovehicule imobilizate greu ( şi cu propulsia defectă);
Ve - viteza medie de deplasare a tractoarelor de evacuare (km/h); pentru Tc 22 - 35 km/h,
pentru TAB 20 - 25 km/h şi pentru automobile 5 - 10 km/h;
t - timpul de lucru total al tractorului într-o zi de luptă /ore, conform tabelului de mai
jos:
Distanţa de evacuare (km)
Eşalonul
5 10 15 20 25 30 35 40 45
Bg. 8 9 10
C.A. 9 9 10 10
Es. Sup. 10 10 10 11 11 11 12 12 12

kt – coeficientul de folosire a timpului de lucru efectiv al tractorului, conform tabelului următor:

Distanţa de evacuare (km)

Tipul autovehiculului
5 10 15 20 25 30 35
Autovehicule de luptă
0.50-0.55 0.55-0.60 0.60-0.65 0.65-0.70 0.70-0.75 0.75-0.80 0.80-0.85
pe şenile
Autovehicule de luptă
0.55-0.60 0.60-0.65 0.65-0.70 0.70-0.75 0.75-0.80 0.80-0.85 0.85-0.90
pe roţi
Automobile 0.60-0.65 0.65-0.70 0.70-0.75 0.75-0.80 0.80-0.85 0.85-0.90 0.90-0.95

NESECRET
170 din 184
 NESECRET

z – durata planificată în zile.

(3) Numărul de autovehicule deteriorate ce urmează a fi evacuate de un eşalon se determină
cu relaţia:

Ae = kc x Pc + km x Pm + kk x Pk
în care:
kc , km , kk – coeficienţii de evacuare a autovehiculelor deteriorate cu nevoi de Rp.N1,
Rp.N2, Rp.N3. Valorile sunt date în tabelul de mai jos:

Eşalonul Kc Km Kk
Batalion 0-0.7 0-0.5 0-0.2
Brigada 0.2-0.4 0.5-0.8 0.3-0.8
C.A. 0.2-1 0.3-0.8
Es. sup. 0.1-0.3 0.2-1

Pc , Pm , Pk – numărul probabil de autovehicule

deteriorate cu nevoi de Rp.N1, Rp.N2, Rp.N3, în perioada planificată.
(4) În funcţie de numărul de autovehicule existente, în înzestrare, a deteriorărilor probabile într-
o zi de luptă, distanţele medii de evacuare, caracteristicile şi performanţele mijloacelor de evacuare din
dotare, forma de luptă, a rezultat următorul necesar de tractoare pentru evacuarea autovehiculelor
blindate:

NECESAR EXISTENT *DEFICIT

EŞALONUL TAB TAB TAB
Tc. Tc. Tc.
(MLI) (MLI) (MLI)
B.I. 1…2 1…2
Bg.Mc. 2…4 4…6 2 5 0…2 0…1
Bg.Tc. 5…6 6 0…1
C.A. 15…20 12…18 18 0…2 4…2
Es. sup. 22…27 4…6 25 13…14 3…2 9…8

*Deficitul se asigură de eşalonul superior.

7. Calculul necesarului de piese de schimb şi materiale tehnice

(1) Pentru calculul materialelor nelotizate se utilizează următoarele formule:

Md=0.25*G*Ld
Ld=(Ln-Le)+Lr
în care :
Ld-loturi deficite;
Ln-număr de loturi prevăzute;
Le-număr de loturi existente;
Lr-număr de loturi care se consumă pentru reparaţii de
un anumit fel;
Md-materiale nelotizate;
G-greutatea unui lot;
(2) Deoarece în literatura tehnică de specialitate nu există norme de asigurare ale completelor de
anvelope, considerăm că acestea se determină cu relaţia:

NESECRET
171 din 184
 NESECRET

Nanv=Nth/10
unde:
Nanv - număr de complete;
Nth - numărul de autovehicule .

8. Calculul necesarului de mijloace pentru transportul materialelor

(1) Necesarul de mijloace pentru transportul materialelor se calculează cu relaţia:

în care:
At - numărul mijloacelor de transport necesare;
MNC - materiale necesare completării depozitului / în tone;
CP - coeficient de volum; volumul pe care îl ocupă loturile este, statistic, în medie 0.25 - 0.6, în
funcţie de documentaţia tehnică .
Ct - capacitatea de încărcare a mijloacelor de transport / în tone .
(2) Greutatea orientativă a loturilor de materiale şi a completului de anvelope este
dată în instrucţiunile de specialitate pe linia asigurării tehnice de BAT. La stabilirea greutăţii totale a
loturilor, datorită greutăţii containerelor, paletelor, etc., greutatea fiecărui lot se majorează cu încă 15
%.

9. Calculul necesarului de loturi de întreţinere

(1) Pe baza structurii ciclurilor de reparaţii se consideră:
a) norma de rulare /durata de funcţionare a tehnicii conform "Normelor tehnice de
reparaţii a tehnicii militare “ ,NT-1/1993 ;
b) periodicitatea ciclurilor de reparaţii ale autovehiculelor conform anexei nr. , pag. din
“Memoratorul asigurării tehnice de BAT”.
Nc.ith = norma de rulare / periodicitatea ciclului
(2) Formula de calcul pentru determinarea necesarului de loturi este:

unde:
Ln = loturi necesare
Nc.ith = număr de cicluri de întreţineri tehnice ce se pot executa la un anumit tip de
autovehicul.
(3) Pentru stabilirea numărului de loturi de reparaţii considerăm 50 % NCITh pentru Rp.N1, 25 %
NCITh pentru Rp.N2 şi 25 % NCITh pentru Rp.N3.
Exemplu: stabilirea numărului de cicluri de întreţineri tehnice şi a numărului de
loturi de întreţinere la tancul TR-85 (considerăm 40 Tc);
norma de rulare-30000 km;
periodicitatea ciclului de întreţinere-7000 km;
Nc.ith=30000/7000=4
Rp.N1 = 2, Rp.N2= 1, Rp.N3= 1
Ln=2/10=0.2 lot nr.1 Lot.nr.1 = 0.2 x 40 = 8 lot nr.1
Ln=1/10=0.1 lot nr.2.Lot nr. 2= 0.1 x 40 = 4 lot nr. 2
NESECRET
172 din 184
 Tipurile de tehnică

TAN-
CURI

TRANS-
PORTOR
BLINDAT
Tipurile de tehnică

TRAC-

AUTO-
TOARE

MOBILE
Perioadele luptei
(operaţiei)

TOTAL
TOTAL
Perioadele luptei
(operaţiei)

TOTAL
TOTAL
Rp.N1
Numărul
Rp.N1 de
Rp.N2 Numărul
reparatii de
Rp.N2
prevăzute
Rp.N3 reparatii
prevăzute
Rp.N3
Cantitate
Cantitate
Lot 1

Greut.(t)
timpul pregătirii si ducerii luptei /operaţiei.

Lot 1

Greut.(t)
Cantitate
Cantitate

173 din 184

NESECRET
NESECRET

Lot 2
Lot

Greut.(t)
Greut.(t)
Prevăzut

Cantitate
Cantitate
Lot 3

Greut.(t)
Lot 3
2 a se completa

Greut.(t)
Materiale nelotizate
Prevăzut a se completa

(t)
Materiale nelotizate
(t)
Cantitate
Cantitate
anvelope
Complete

Greut.(t)
anvelope
Complete

Greut.(t)
TOTAL (tone)
TOTAL (tone)
(4) Modul de calcul al numărului de piese de schimb şi materiale prevăzute a se consuma pe
 NESECRET

Anexa nr. 31
(art.171)
Documentele de conducere a activităţii de mentenanţă

Activitatea de mentenanţă în cadrul eşaloanelor este reglementată de următoarele documente de

conducere:
1 Situaţia cu necesarul, existentul, deficitul şi starea tehnică la data de __________.

Nr. CATEGORII STRUCTURI SUBORDONATE

DETALII TOTAL
crt. DE TEHNICĂ Bg… Bg… … B… …
Necesar război
Asigurat
Deficit
Operaţionale (B)
Total
Scoase din Rp.N1
funcţiune Rp.N2
Rp.N3
C.St.th
Coeficient de
C.Op.
mentenanţă *
C.cpl.

* Conform prevederilor L11, Instrucţiuni privind mentenanţa tehnicii şi echipamentelor din

dotarea M.Ap.N. pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război, art.31.
Notă: Situaţia se întocmeşte de la eşalonul unitate în sus şi se completează cu tipurile de autovehicule
existente în înzestrare.
La eşaloane inferioare,de nivel subunităţi , se întocmeşte “Situaţia cu existentul, starea tehnică şi
rezerva de motoresurse a autovehiculelor____________ la___________”;

Rezerva de
Starea tehnică
autovehiculului

autovehiculului

motoresurse
înmatriculare
Subunităţi

Din care:
Marca

(seria)
Nr. de
Tipul

Cu nevoi de Rp: Până la Până la

Necesar Existent
Bune Nerecuperabile Rp.N2 Rp.N3
Rp.N1 Rp.N2 Rp.N3

Notă: Situaţia se întocmeşte la subunităţi.

2 Situaţia cu rezerva de motoresurse a autovehiculelor ________________ la____________;

Tancuri Transportoare blindate Automobile Tt.Art. + Tt.Ev.

Repartiţia pe grupe de Repartiţia pe grupe de Repartiţia pe grupe de Repartiţia pe grupe de
Bune şi cu nevoi

Bune şi cu nevoi

Bune şi cu nevoi

Bune şi cu nevoi

rezerve rezerve rezerve rezerve

Eşalon

de Rp.N1

de Rp.N1

de Rp.N1

de Rp.N1

Obs.
peste 12000

peste 30000
peste 1000

peste 1000
750-1000

15-30000

750-1000
10-15000
250-500

9-12000

5-10000

250-500
500-750

500-750
3-6000
0-3000

6-9000

0-5000
0-250

0-250

NESECRET
174 din 184
 NESECRET

3 Situaţia cu consumul probabil de motokilometri la autovehiculele _________;

Consumul de motokilometri Numărul Consumul

Consumul
pentru un autovehicul autovehiculelor global de Nr. Nr.
Tipul total pe
Perioada În pregătirea În ducerea care participă motokilometri cicluri cicluri
autovehiculului autovehicul
luptei luptei la acţiune pe întregul Th. Rp.
DK+DK
D1 K1 DK D2 K2 DK (B+Rp.N1) parc

Notă: Situaţia se întocmeşte pe mărci de autovehicule.

D1 - distanţa parcusă prin marş
K1 - coeficientul de corecţie a D1
D2 - distanţa parcursă prin luptă (măsurată în linie dreaptă pe hartă şi transformată în km)
K2 – coeficientul de corecţie a D2
Valorile pentru K1 şi K2 se găsesc în Memoratorul asigurării de BAT.
4 Situaţia cu repartiţia forţelor şi mijloacelor de mentenanţă ale _____________;

Unităţi, subunităţi şi În R.A.T.D. nr.

Etapa Întărire la: __________ Sprijin la: __________
formaţiuni de __________ Obs.
(perioada)
asigurare tehnică 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

Notă: Situaţia se întocmeşte de la nivel Bg. (inclusiv) în sus.

5 Situaţia cu necesarul, existentul şi deficitul în piese de schimb şi materiale la data de ___;

Lotul nr. 1 Lotul nr. 2 Lotul nr. 3 Nelotizate Complete anvelope

Detalii De asigurat De asigurat De asigurat De asigurat De asigurat
Loturi Loturi Loturi Complete
Prevăzut a se consuma

Prevăzut a se consuma

Prevăzut a se consuma

Prevăzut a se consuma

Prevăzut a se consuma
Greutate (tone)

Greutate (tone)

Greutate (tone)

Greutate (tone)

Greutate (tone)

Tipul
autovehiculului
Existent

Existent

Existent

Existent

Existent
Necesar

Necesar

Necesar

Necesar

Necesar
Deficit

Deficit

Deficit

Deficit

Deficit
Total

Total

Total

Total

Total

Tancuri
Transportoare
blindate
Tractoare de
artilerie
Automobile

NESECRET
175 din 184
 NESECRET

Notă: Se întocmeşte la toate nivelurile.

6 Situaţia cu fondul şi posibilităţile de reparat;

Tancuri Transportoare Automobile Tractoare

Perioada
Nr. crt.

Rp.N1
Rp.N2
Rp.N3

Rp.N1
Rp.N2
Rp.N3

Rp.N1
Rp.N2
Rp.N3

Rp.N1
Rp.N2
Rp.N3
DETALII Obs.

N
Fond iniţial de reparat

Deteriorări probabile

Total de reparat
1
Posibilităţi de reparaţii

Se repară

Se predau

Rămas de reparat

Deteriorări probabile

Total de reparat
2
Posibilităţi de reparaţii

Se repară

Se predau

Notă: Situaţia se întocmeşte la eşaloanele tactice.

7 Situaţia cu evoluţia stării tehnice a autovehiculelor_______________;

Rămas Realizat la sfârşitul

Începutul perioadei Se repară
nereparat perioadei
Tipul autovehiculului

Completări primite

Pierderi coeficient

Perioada
TOTAL

TOTAL
Rp.N2

Rp.N1

Rp.N3
Rp.N1

Rp.N3

Rp.N2
TOTAL
Rp.N1

Rp.N3
Rp.N2

N E B N E B
N

Cc Cst Co
N

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

TOTAL

NESECRET
176 din 184
 NESECRET

TOTAL

TOTAL

Notă: - situaţia se întocmeşte la eşaloane operativ-strategice;

- în rubricile din coloana 2 se trec diferite perioade importante ale operaţiei (pregătirea operaţiei
contralovitura, misiunea imediată şi următoarea);
- coloanele 21-23 de la sfârşitul perioadei coincid cu 3-5 de la începutul perioadei următoare.

8. Situaţia cu repartiţia pieselor de schimb şi materialelor pe mari unităţi (unităţi);

FELUL MATERIALELOR
Complete
Lot. nr. 1 Lot. nr. 2 Lot. nr. 3
anvelope
Nr. Unitatea Marca Materiale
Obs.
Cantitate

Cantitate

Cantitate

Cantitate
crt. primitoare autovehiculului nelotizate
Tone

Tone

Tone

Tone
(tone)

Notă: Situaţia se întocmeşte de către structura logistică pentru completarea depozitelor de mare
unitate /unitate subordonate.

NESECRET
177 din 184
 NESECRET

Anexa nr. 32
(art.174)

Baza de date necesare planificării sprijinului medical

1. CALCULUL PIERDERILOR SANITARE PROBABILE (P.S.P.)

P.S.P. Structura P.S.P. Destinaţia

MAREA
UNITAT
Efective

la subunitate
Contagioşi
E
Numeric

Evacuaţi
Membre

Bolnavi
Invalizi

Întorşi
Nr.

STL
Arşi
(UNITAT %
crt.
E)
subunitate
a

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

TOTAL
-la pct.1, se trec toate marile unităţi/ unităţile /subunităţile, din statul de organizare al marilor unităţi
/unităţilor;
-la pct.2 se trec efectivele marilor unităţi/ unităţilor/subunităţilor;
-P.S.P.: la Bg.Mc. = 6-8%; la unităţile din Forte de Angajare Imediata = 10-15%; la unităţile din Forţa
de Angajare Ulterioară = 4-6%; la celelalte unităţi, subunităţi = 2-4%;
-structura P.S.P.:
-75% membre;
-6% arşi;
-3% S.T.L.;
-3% invalizi;
-3% bolnavi;
-10% contagioşi.
- destinaţie:
-10% se întorc la U./ sub.;
-90% se evacuează.
2. PIERDERILE SANITARE ESTIMATE ÎN FORŢELE AERIENE ÎN CAZ DE
CONFLICT:
A.PIERDERILE SANITARE ÎN LUPTĂ
Rata cazuri RATA
NIVEL Rata cazuri probabile după luptă stress post- CAZURI
traumatic TOTALE
Baza aeriană 6.0% 1.2% 7.2%
Forţele aeriene dislocate 3.0% 0.6% 3.6%

Rata totală de cazuri include:

1.Rata cazuri probabile după luptă:
a.morţi în misiune-17%;
b.capturaţi_ dispăruţi în misiune-8%;
c.răniţi în misiune-58% :
I. rata de răniţi ce pot fi recuperaţi complet şi se vor întoarce la unităţile de care
aparţin:10%;
NESECRET
178 din 184
 NESECRET

II. rata de răniţi care necesită internare într-un spital:90%;

2.Rata cazuri tress post traumatic-17%;
Aceste rate estimate vor fi folosite la planificarea sprijinului medical astfel:
I. sprijinul medical combinat de Rol 1 şi 2 la nivelul unei baze aeriene va fi
planificat avându-se în vedere o rată totală de cazuri după prima zi de luptă
de 7.2% din personalul ce încadrează o bază aeriană;
II. sprijinul medical de nivel 3 necesar pentru forţe aeriene dislocate într-un
teatru de operaţii va fi planificat avându-se în vedere o rată totală de cazuri
după prima zi de luptă de 3.6%;
B.Pierderile sanitare în afara luptei
1.Rata de îmbolnăviri
I. Rata de îmbolnăviri estimată este de 1.35% pe zi din care 0.135% pe zi vor trebui
spitalizaţi; se va avea în vedere asigurarea de rezeve de medicamente şi materiale sanitar-
farmaceutice pentru 10 zile;
II. Rata de leziuni traumatice estimată este de 0.05% pe zi din care 0.03% pe zi vor trebui
spitalizaţi;se va avea în vedere asigurarea de rezerve de medicamente şi materiale sanitar-
farmaceutice pentru 10 zile.

3. Repartitia mijloacelor de evacuare

Nevoi în mijloacele de evacuare
Marea
Autosanitare
Nr unitate, P.S.P. Capacitate
.cr unitatea, (nume autosanitare Se asigură
t. subunitat ric) Nece Exist Numărul Alte
de eşalonul
ea sar ent de curse mijloace
superior
0 1 2 3 4 5 6 7 8

TOTAL

-
- la pct. 1 se trec toate marile unităţi/ unităţile /subunităţile din statul de organizare al marilor
unităţi /unităţilor;
- la pct.2 se trec datele numeric din calculul P.S.P ;
- capacitatea de evacuare a unei autosanitare este de 6 răniţi;
- necesarul de autosanitare este raportul dintre P.S.P. x 60% şi capacitatea de evacuare;
- se trece existentul de autosanitare la marea unitate, unitatea respectiva;
- numărul de curse este raportul dintre necesarul şi existentul de autosanitare;
- eşalonul superior asigura completarea deficitului de autosanitare;
- alte mijloace de evacuare se asigura pentru 40% din P.S.P.

4. Calculul necesarului în personal pentru evacuarea rĂniŢilor

Marea unitate, Capacitate de
Nr. Necesar echipe de
unitatea, P.S.P. scoatere a unei Obs.
crt. brancardieri (2 militari)
subunitatea echipe

0 1 2 3 4 5

TOTAL

NESECRET
179 din 184
 NESECRET

- la pct.2 se trec toate marile unităţi/ unităţi /subunităţile din statul de organizare al marii
unităţi /unităţi;
- la pct.3 se trec datele numeric, din calculul P.S.P
- capacitatea de scoatere a unei echipe este de 6-10 răniţi pe zi;
- necesarul de echipe este raportul dintre P.S.P. şi capacitatea de scoatere.

5. ASIGURAREA MEDICALĂ LA NIVEL DE ROL 2

Tipul de Rata de Politica de evacuare

pacienţi spitalizare(%) Rata pacienţi Rata pacienţi
care se vor Nr. de zile care nu se
întoarce la de spitalizare vor întoarce
unitatea de la Rol 2 la unitatea
origine(%) (zile) de
origine(%)
Îmbolnăviri
în afara 10 90 1-2 10
luptei
Leziuni
traumatice în 40 40 1-2 40
afara luptei
Răniţi în
10 10 1-2 10
luptă
Cazuri de
stress post- 10 0 0 17
traumatic

6. CALCULUL NECESARULUI DE SANGE, SUBSTITUENTI, OXIGEN ŞI MATERIALE

SANITAR-FARMACEUTICE.
Hemostati
Antibiotic

Pansamen
Nr. răniţi

narcoză
Oxigen
Plasmă

Nr Marea Soluţii
pentru
Sânge

Soluţii
Eter

ce

te

. unitate, macrom
e

cristaloi
crt unitatea, ole-
de
. subunitatea culare

Cp.Md
(Sp. Militar
de campanie)

TOTAL

Norme de înzestrare:
- antibiotice =P.S.P x 1 mil.u.i.;
- sânge = P.S.P. x (3-5%) x 0,25 l;
- plasmă = P.S.P. x (3-5%) x 0,25 l;
- soluţii macromoleculare = P.S.P x (3-5%) x 0,5 l;
- soluţii cristaloide = P.S.P. x (3-5%) x 1,5 l;
- oxigen = P.S.P. x (20-30%) x 2000 l; pentru un rănit se calculează 6 l oxigen / min x 6 ore;

NESECRET
180 din 184
 NESECRET

- la un rănit / zi sunt necesare pana la 5 kg pansamente, în plus la Cp.Md. şi Sp.Ln.I trebuie sa

mai existe :

N Cp. Md. Sp.militar de campanie

r.
Detalii
cr Cantitate Greutate Cantitate Greutate
t
1.
Antibiotice 500 buc. 15 kg. 1000 buc 30 kg.
1

2. Eter pentru narcoza (fl.x100g) - - 1000 buc. 100 kg.

3. Hemostatice(fiole) 50 buc. 1 kg. 1100 buc. 22 kg.

4. Plasma 81 28 kg. 120 l 300 kg.
5. Pansamente - 60 kg. - 220 kg.

Aceste tabele nu vor face parte din plan, constituind anexe separate pentru susţinerea
activităţilor medicale.
7.Necesarul de stocuri medicale permite asigurarea asistenţei medicale pentru un număr de pacienţi
estimaţi/ perioada de timp astfel:
Pierderi sanitare în afara luptei

Număr de zile pentru care se vor

Rata
asigura stocuri medicale
Îmbolnăviri în afara luptei 1.35% 10
Leziuni traumatice în afara luptei 0.05% 10

Pierderi sanitare în luptă

Rata pierderi saniatre în luptă Număr de zile pentru care se vor
asigura stocuri medicale
Baza aeriană 7.2% 3
Forţele aeriene dislocate 3.6% 5

Necesarul de sânge
Necesarul de sânge( unităţi)= ( răniţi în misiune+ rata de leziune traumatice în afara luptei) x2
8.Evacuarea de la Rol 3 la Rol 4
Evacuare de la Rol 3 la Rol 4(% din
Tipul de pacienţi numărul total de pacienţi de la fiecare
categorie)
Îmbolnăviri în afara luptei 6
În timp de criză
Leziuni traumatice 59
Îmbolnăviri în afara luptei 6
Leziuni traumatice în afara luptei 59
După încetarea ostilităţilor
Răniţi în luptă 89
Cazuri de stress post- traumatic 10

NESECRET
181 din 184
 NESECRET

BIBLIOGRAFIE

1. SMG/ L- 1Doctrina logistică a operaţiilor întrunite, 2007

2. F.T.-1/2007 – Doctrina Operaţiilor Forţelor Terestre

3. F.T. – 2 /2005- Manualul pentru organizarea de stat majoror şi operaţii ale forţelor terestre

4. Doctrina pentru planificarea operaţiilor întrunite (S.M.G./P.F. 5), Bucureşti, 2001

5. Doctrina pentru operaţii întrunite ale forţelor armate (S.M.G./P.F. 3), Bucureşti, 2003

6. Doctrina logisticii Alianţei (AJP 4 (A))

7. Doctrina Logistică a Forţelor Terestre ALP-9(C) STANAG-2406

8. SMO.50027 / 2001

9. Principii şi politici NATO în logistică (M.C. – 319/2)

10. Organizarea de stat major şi operaţii – F.M.101-5 / 1997

11. Ghidul planificării operaţionale (GOP 2004) – Iunie 2004

12. Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii întrunite ale forţelor armate (S.M.G./P.F.
– 3.5), Bucureşti, 2004

13. STANAG-2961 Clasele de producţie pentru forţele terestre

14. Glosar de termeni şi definiţii AAP, 2001

15. Legea 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public

16.Legea nr. 82 din 21.07.1992 privind rezervele de stat, cu modificările şi completările ulterioare

17.Ordonanţa de Guvern nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea şi împrospătarea produselor

din rezervele proprii ale forţelor destinate apărării naţionale, cu modificările şi completările ulterioare

18. Hotărârea 0100/13.07.2001 a C.S.A.T. – “Normele de înzestrare de război şi pace cu armament,

tehnică şi materiale şi de eşalonare a stocurilor de muniţii, mine, explozivi, alimente, echipament,
carburant, tehnică şi materiale”.

19. L -1 /2007 - Regulamentul logisticii operaţiilor întrunite

20. A.N. – 2 / 1998 – Regulamentul general al conducerii acţiunilor militare

21. A-116/1990 – Memoratorul asigurării tehnice cu armament şi muniţii în operaţie şi luptă
22. Memoratorul asigurării tehnice de blindate, automobile si tractoare
NESECRET
182 din 184
 NESECRET

23.L – 3/2 / 1999 – Instrucţiuni privind aprovizionarea cu tehnică, produse şi materiale a

M.U/U. pe timpul mobilizării, stării de asediu, stării de urgenta şi la război

24. L – 4/2 Instrucţiuni privind hrănirea şi înzestrarea cu materiale de resort pe timpul

mobilizării, stării de asediu stării de urgenţă şi la război, Bucureşti 2000

25. L – 4/4 Instrucţiuni privind echiparea şi înzestrarea cu tehnică şi materiale de resort pe

timpul mobilizării, stării de asediu, stării de urgenţă şi la război, Bucureşti 2000

26. L – 4/6 Instrucţiuni privind stabilirea normelor de consum carburanţi – lubrifianţi şi

înzestrare cu tehnică şi materiale de resort, pe timpul mobilizării, stării de asediu, stării de urgenţă şi la
război, Bucureşti 2000

27. L-11 – Instrucţiuni privind mentenaţa tehnicii şi echipamentelor din înzestrarea Ministerului
Apărării Naţionale pe timp de pace, situaţii de criză şi război, Bucureşti 2002

28. L - 14/1Instrucţiuni privind operaţiunile de mişcare şi transport ale unităţilor şi marilor

unităţi, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M-133/ 2005

29.L – 14/3 Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi

controlul executării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţie rutiere

30. L – 14/4 Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi

controlul executării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţie feroviare

31.L – 14/5 Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi

controlul executării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţie aeriene

32.L – 14/6 Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi

controlul executării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţie navale

33.L – 14/7 Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi

controlul executării mişcării şi transporturilor militare multimodale

34. L-15 Normele privind pachetizarea, paletizarea, containerizarea şi manipularea bunurilor

materiale din Ministerul Apărării, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M6/2000

35. Concepţia stocurilor în Armata României,2007

36..Concepţia restructurării sistemului de mentenanţă în Armata României,2007

37.Concepţia logisticii Armatei româniei,2007

38.Studiu privind activitatea compartimentului logistic pe timpul pregătirii operaţiei ( luptei ) –

A.I.S.M. / 1999

39. Andronic B, Mocanu B.. – Sprijinul logistic al G.F. de nivel Divizie – Bucureşti – U.N.Ap., 2005

40. Minculete Gh. – Elemente de management al sprijinului logistic - U.N.Ap. , 2005

NESECRET
183 din 184
 NESECRET

41. Minculete Gh. – Planificarea sprijinului logistic în operaţie – Bucureşti – U.N.Ap., 2006

42. Dispoziţia pentru aprobarea concepţiei şi procedurilor generale privind organizarea, constituirea şi
funcţionarea elementelor de sprijin naţional/ROU-NSES al forţelor româneşti dislocate în teatre de
operaţii situate în afara teritoriului naţional, al reprezentanţelor României la comandamentele militare
internaţionale şi al personalului Ministerului Apărării Naţionale care încadrează funcţii în aceste
comandamente (S.M.G. -46/21.09.2004).

43. ACE DIRECTIVE 85-8-ACE medical support, principles, policies and planning parameter.

NESECRET
184 din 184