VARIOLELE MAMIFERELOR

DIAGNOSTICUL:
-EXAMENUL EPIDEMIOLOGIC
-EXAMENUL CLINIC
-EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC
-EXAMENELE DE LABORATOR
PATOGENEZA

Virusuri epiteliotrope-Piele şi mucoase - erupţia primară limfăsânge: viremie şi febră,

erupţia variolică secundară: exantem variolic - pe piele, -enantem variolic - pe mucoase

- leucopenie

STADIILE EXANTEMULUI VARIOLIC

MACULĂ (pată mică roşie) PAPULĂ(formaţiuni uşor proeminente, dure, bine delimitate,
albicioase, Æ 2 - 4 mm) VEZICULĂ (degenerare balonizantă şi necroza de colicvaţie a celulelor
hiperplaziate) PUSTULĂ (limfa variolică se infectează cu bacterii piogene) CRUSTĂ (apare în urma
spargerii şi uscării pustulelor) EPITELIZARE DECRUSTIZARE

STADIILE ENANTEMULUI VARIOLIC

MACULAPAPULAVEZICULA EROZIUNI (acoperite de detritus celular) EPITELIZARE

Evoluţia exantemului variolic

-Tipică: taurine, cabaline, caprine

-Atipică: suine, ovine, păsări.

VARIOLA OILOR
Virusul variolei oilor (genul Capripoxvirus)
Ä cea mai gravă
Ä cea mai păgubitoare dintre variolele mamiferelor
EXAMENUL EPIDEMIOLOGIC
Sensibilitatea - oile
-influenţată de:
-factori intrinseci: rasă, vârstă
-factori extrinseci: condiţii de întreţinere
Sursele de infecţie:
-primare:- oile bolnave, oile convalescente, cadavrele, pieile şi lâna
- virusul este eliminat prin: limfa variolică, lichidul pustulelor, cruste, secreţii respiratorii
-secundare: numeroase şi importante
Căile de infecţie:
-calea respiratorie
-calea cutanată
-calea orală
Transmiterea:-orizontală -verticală – transplacentar
Dinamica epidemiologică:
-evoluţie epidemică
-frecvenţă mare: primăvara şi toamna
EXAMENUL CLINIC
Perioada de incubaţie: 4-20 de zile
Evoluţia acută - tipică
- atipică:
- forme benigne
- forme maligne

FORMA TIPICĂ
Viremia:
-febră(41-42°C), accelerarea marilor funcţii abatere, inapetenţă, dispnee, catar conjunctival şi nazal
încetarea rumegării
Erupţia secundară:
-temperatura revine la normal
-exantemul variolic şi enantemul variolic durează 6-8 zile
Perioada de convalescenţă:
-decrustizarea şi vindecarea

Benigne:
- forma avortată(erupţie discretă)
-forma papuloasă(maculă, papulă)
Maligne:
-forma confluentă(erupţie generalizată)
-forma hemoragică(vezicule cu exsudat hemoragic)
-forma ascunsă(enantem respirator şi digestiv)
-forma gangrenoasă(complicaţii bacteriene secundare, mutilări)
EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC
-leziuni externe(exantem şi enantem)
-leziuni interne(enantem respirator şi digestiv, noduli subpleurali slăninoşi)
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
-confirmă boala
-examene efectuate:
-identificarea virusului prin efectul citopatic, incluziile intracitoplasmatice eozinofile,
imunofluorescenţă, microscopie electronică
-teste serologice prin evidenţierea anticorpilor postinfecţioşi(virusneutralizarea, ELISA,
imunofluorescenţa indirectă)
-evidenţierea genomului viral prin reacţia polimerazică în lanţ – PCR
PROFILAXIA ŞI COMBATEREA
-Conform legislaţiei în vigoare
 VARIOLA LA VACI
EXAMENUL EPIDEMIOLOGIC
Produsă de: virusul variolei vacilor, virusul variolei bubalinelor, virusul vaccinal
Sensibilitatea: vaci adulte
Transmiterea: prin îngrijitori EXAMENUL CLINIC
-evoluţie tipică benignă
-exantem variolic pe pielea glandei mamare şi pe mameloane
-sensibilitate locală

VARIOLA LA PORCI
Produsă de: - virusul variolei suinelor(Suipoxvirus)
- virusul vaccinal
EXAMENUL EPIDEMIOLOGIC
Sensibilitatea: suinele între 4 săpt-3 luni
Sursele de infecţie: animalele bolnave, artropode(Hematopinus suis ), apă, furaje, adăposturi
Calea de infecţie: cutanată
Transmiterea: directă şi indirectă
Dinamica epidemiologică: evoluţie endemică staţionară

EXAMENUL CLINIC
Perioada de incubaţie: 3-6 zile
Forma obişnuită:-febră, inapetenţă,abatere
-exantem variolic(lipseşte vezicula macroscopică), cruste maronii, epitelizare completă
-durează 3-4 săptămâni
Forma gravă: exantem hemoragic generalizat, enantem, infecţii bacteriene secundare, mortaliate 50%
Forma uşoară: produsă de virusul vaccinal

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
-efectuat mai rar.
-examene: virus neutralizare, imunofluorescenţă, microscopie electronică

VARIOLA LA AVIARA

ETIOLOGIA
Ägalinar Øgăină, fazan, păuni,
papagali, turturele etc.
Ä columbar Ø porumbei
Ä de curcă Ø curcă
Ä de prepeliţă Ø prepeliţă
Ä de canar Ø canar

EXAMENUL EPIDEMIOLOGIC
Sensibilitatea: peste 60 de specii
-mai frecventă la: găini, curci, fazani, porumbei,bibilici, prepeliţe, canari, păuni şi vrăbii
-influenţată de: sezon, vârstă, rasă, igienă, tehnologie, nutriţie
Sursele de infecţie:
-primare: păsările bolnave, convalescente, sălbatice; cadavrele; artropodele
-secundare: adăposturi, furaje, mijloace de transport etc.
Căile de infecţie: orală, respiratorie şi cutanată
Dinamica epidemiologică:
- evol. endemică
- influenţată de factorii amintiţi mortalitate 5-50% focalitate natural
EXAMENUL CLINIC
Perioada de incubaţie: 3-10 zile
- viremia: febră şi semne generale
- erupţia variolică:
- exantem variolic cu evoluţie incompletă
- enantem variolic cu evoluţie incompletă
- 3 forme clinice: cutanată, difteroidă şi mixtă
FORMA DIFTEROIDĂ:
- evoluţie acută sau subacută
- 3 localizări: bucofaringiană, nazală, oculară
- enantemul: - maculele şi papulele trec neobservate
- false membrane(focare difteroide)
- ulcere sângerânde
- miros fetid
FORMA CUTANATĂ:
- evoluţie subacută
- exantem incomplet(papule cornoase – noduli variolici) localizat pe: creastă, bărbiţe, cap,
membre etc.
FORMA MIXTĂ:
- asocierea formei cutanate cu forma difteroidă
EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC
- - cadavrele sunt slabe, anemice
- -exantem variolic
- -enantem variolic
EXAMENUL DE LABORATOR
Identificarea tipurilor de virus variolic:
- - examen virusologic
- - microscopie electronică
- - tehnica PCR
Examenele serologice:
- - virus neutralizarea
- - imunodifuzia
- - imunofluorescenţa
- - hemaglutinarea pasivă
- - ELISA
PROFILAXIA GENERALĂ
- - achiziţionarea de păsări
- din ferme indemne
- - principiul totul plin – totul gol
- - biosecuritatea fermelor
PROFILAXIA SPECIFICĂ
- are la bază imunizarea încrucişată între tipurile de virus galinar, de curcă şi columbar
- vaccinurile se administrează prin:
- metoda stik la găini
- metoda deplumării la curci şi porumbei
-vaccinuri cu virus columbar – preventiv la găini, curci şi fazani la vârsta de 60-75 de zile
-vaccinuri cu virus galinar – preventiv la găini, curci şi fazani după 30 de zile de la prima vaccinare
-vaccinuri pentru porumbei – conţin virus de curcă şi se administrează la orice vârstă
-vaccinuri omoloage atenuate pentru prepeliţe şi canari